078 - Dreptul Electoral PDF

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
NOTE DE CURS
DREPTUL ELECTORAL
(Ciclul I)
AUTOR:
Victor Rusu
mg. în drept, lector. univ.
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU – 2013
Lucrarea este recomandată spre editare de Senatul Universității de Studii
Europene din Moldova
Recenzenți: Ion GUCEAC, doctor habilitat în drept, profesor universitar, membru

corespondent al Academiei de Științe din Moldova;
Teodor CÂRNAȚ, doctor habilitat în drept, profesor universitar,
membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Autor : Victor RUSU, drd., magistru în drept, lector superior la catedra de drept
public, USEM
Introducere
Dreptul electoral, fiind o subramură a sistemului de drept şi având la bază

ştiinţa dreptului constituţional, este studiat în calitate de disciplină juridică în cadrul
Facultăţii de Drept. Această disciplină are ca sarcină familiarizarea cu diferite sisteme
electorale, cu noţiunea dreptului electoral, cu conceptul şi tipurile de alegeri, cu
diversitatea subiecţilor dreptului electoral, cu statutul juridic al alegătorului, a
organelor electorale şi procesul electoral la diferite tipuri de alegeri. Această
disciplină are ca sarcină familiarizarea şi formarea deprinderilor studenţilor facultăţii
de drept în ceea ce priveşte orgenizarea, desfăşurea şi rezultatul alegirilor.
Astfel, adoptarea Codului Electoral în 1997 a servit un nou pas în procesul de
racordare la normele democratice și în propășirea spre un sistem electiv modern,
bazat pe necesitățile și cerințele statului de drept. Totodată, aceasta a servit la
conturarea principiilor, mecanismelor și caracterului sistemului electoral național și la
depărtarea de sistemul electoral sovietic din perioada “socialismului dezvoltat”.
Doctrina definește sistemul electoral cao totatilate de proceduri utilizate
pentru desemnarea de reprezentanți ai poporului în organismele puterii centrale și
locale. Sistemul electoral fiind totodată modalitatea de repartizare a mandatelor
disputate în alegeri în funcție de rezultatele alegerilor.
Unii cercetători înţeleg prin sistem electoral totalitatea de relaţii sociale reale,
care apar în procesul organizării şi efectuării alegerilor, precum şi relaţiile reciproce
ce se stabilesc între alegători şi deputaţi.
Privit prin prisma codului electoral, actualul sistem electoral - proporțional,
bazat pe așa numitul sistem de vot “pe liste de partid”, specific acestui sistem este
faptul că permite nu doar reprezentarea voinței și intereselor majorității, ci și a
minorității. Fiind caracteristic Europei de Vest și Europei Centrale, prin acest sistem
se pot exprima astfel nu doar opțiunile politice ci și cele culturale religioase,
lingvistice, etnice. Actual sunt inițiative de la Coaliţia de Guvernare care a solicitat
opinia Comisiei de la Veneţia vizavi de un proiect de revizuire a Codului Electoral.
Cuprins
Introducere........................................................................................................... 3
Tema1. Noţiune de drept electoral şi sistem electoral ........................................ 6
1.Formele de exercitare a suveranităţii ........................................................... 6
2.Noţiunea de drept electoral .......................................................................... 8
3.Noţiunea sistemului electoral ....................................................................... 9
4.Principiile dreptului electoral ..................................................................... 11
6.Izvoarele dreptului electoral ....................................................................... 13
Tema 2. Subiecţii dreptului electoral. ............................................................... 14
1.Noţiunea subiecţilor dreptului electoral ..................................................... 14
2.Statutul juridic al alegătorului .................................................................... 15
3.Rolul partidelor politice ............................................................................. 17
4.Candidaţiişi reprezentanţii electorali ......................................................... 17
5.Organele electorale..................................................................................... 17
Tema 3. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor. ............................................... 19
1. Conceptul şi principiile procesului electoral ............................................. 19
2.Tipuri de alegeri ......................................................................................... 20
3.Organizarea organelor electorale. .............................................................. 21
4.Secţiile de votare și birourile electorale ..................................................... 22
5.Listele electorale ........................................................................................ 23
6. Buletinului de vot ...................................................................................... 23
7.Propaganda electorală sau campania electorală ......................................... 24
8.Votarea. Numărarea voturilor. Stabilirea rezultatelor................................ 25
Tema 4. Protecţia juridică a drepturilor exclusiv politice şi răspunderea pentru

încălcarea legislaţiei electorale. ................................................................................... 27
1.Litigiile electorale ...................................................................................... 27
2.Procedura administrativă şi judiciară de examinare a litigiilor electorale . 28
3. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale ................................ 30
Tema 5. Sisteme electorale. .............................................................................. 32
1.Sistemul electoral (scrutinul) majoritar..................................................... 32
2.Sistem electoral (scrutinul) al reprezentării proporţionale......................... 33
3.Sistem electoral din Republica Moldova ................................................... 33
4. Referendumul ............................................................................................ 33
Tema 6: Funcţiile organelor electorale ............................................................. 35
1.Noţiuni generale privind funcţiile organelor electorale. ............................ 35
2.Funcţia cu titlu principal. ........................................................................... 36
3.Funcţii secundare........................................................................................ 36
Tema 7: Competenţe ale organelor electorale................................................... 38
1.Sistemul organelor electorale ..................................................................... 38
2. Reprezentarea în organele electorale ........................................................ 38
Tema 8: Organizarea organelor electorale pentru alegeri ................................. 38
1.Verificarea listelor electorale ..................................................................... 38
2.Desemnarea candidaţilor și înregistrarea candidaţilor ............................... 39
3.Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie ........................................ 40
4.Agitaţia electorală ...................................................................................... 40
6.Timpul şi locul votării ................................................................................ 40
Tema 9: Actele CEC ......................................................................................... 41
1.Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare .............. 41
2.Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală .. 43
3.Anunţarea rezultatelor preliminare ............................................................ 44

Tema1. Noţiune de drept electoral şi sistem electoral
1.Formele de exercitare a suveranităţii
Proclamarea Independenței Republicii Moldova, în contextul electoral, a servit

drept oportunitate și temei legal spre promovarea pluripartitismului și pluralismului
politic, pornind de la preambulul codului electoral care menționează:
“Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă

prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și
liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinței libere a cetățenilor prin
apărarea principiilor democratice și a normelor dreptului electoral…”1
Astfel, adoptarea Codului Electoral în 1997 a servit un nou pas în procesul de

racordare la normele democratice și în propășirea spre un sistem electiv modern,
bazat pe necesitățile și cerințele statului de drept. Totodată, aceasta a servit la
conturarea principiilor, mecanismelor și caracterului sistemului electoral național și la
depărtarea de sistemul electoral sovietic din perioada “socialismului dezvoltat”.
De o importanţă deosebită pentru reformarea și stabilirea sistemului electoral a

avut adoptarea Constituţiei din 29 iulie 19942. Act care vine să pună bazele
conceptuale cu referire la partidele politice şi organizaţiile social-politice, despre
rolul acestora în exprimarea voinţei cetăţenilor şi în alegerea reprezentanţilor
poporului. Astfel, analiza evenimentelor politice, ne permite să facem o concluzie
logică referitoare la particularitățile sistemului electoral instaurat și să afirmăm cu
certitudine că este unul proporțional.
1
Monitorul Oficial Nr. 81 ,art. Nr : 667
2
Monitorul Oficial Nr. 1, art. Nr : 1
Din momentul declarării independenței și pînă în prezent, în Republica Moldova
au fost desfăşurate circa zece campanii electorale pe baze de pluripartitism.
În majoritatea statelor, în constituție, poporul este declarat drept deținătorul

suveranității naționale. Acest principiu formează temelia dreptului constituțional
contemporan. Voința poporului este baza puterii de stat și aceasta voință poate fi
exprimată doar prin alegeri periodice, printr-un sufragiu universal, egal, secret, direct
și liber exprimat. În constituția RM, art. 2 prevede că suveranitatea națională aparține
poporului RM, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative
reglementate de constituție. În doctrina dreptului constituțional, manifestarea
principală a suveranității poate fi exercitată prin legiferare. Legiferarea se produce de
popor în condițiile unei democrații reprezentative. Cetățenii exercită suveranitatea
prin intermediul dreptului de vot, ei sunt chemați să-și exercite drepturile exclusiv
politice consfințite de constituție.
Drepturile electorale sunt drepturi politice fundamentale ale cetățenilor prin
care aceștia exercită puterea de stat și anume: dreptul de a alege, dreptul de a fi ales și
dreptul de revocare.
Dreptul de a alege este un drept fundamental care îl au Cetățenii RM, care au
împlinit vîrsta de 18 ani cu excepția celor prevăzută de lege: nu au vîrsta de 18 ani,
sunt recunoscuți de o hotărîre judecătorească definitivă, incapabili de a-și exercita
dreptul, condamnați la privațiune de libertate printr-o hotărîre definitivă pentru
cazurile penale grave și destul de grave.
Dreptul de a fi ales îl au cetățenii RM care întrunesc condițiile cu drept de vot.
Nu pot fi aleși militarii cu serviciu în termen, cetățenii care au incidente penale
nestinse, cetățenii care în virtutea funcțiilor nu au dreptul să fie membri ai unor
partide politice.
Dreptul de revocare îl au cetățenii cu drept de vot. Codul Electoral al RM
prevede că revocarea poate fi exercitată doar în raport cu primarii.
Dreptul electoral este totalitatea normelor juridice care reglementează
participarea cetățenilor la procesul de formare al organelor de stat centrale și locale
care sunt prevăzute de legislația națională.
2.Noţiunea de drept electoral
Reeşind din principiul suveranităţii naţionale rezultă că toţi cetăţenii sunt
chemaţi în mod natural şi egal să exercite funcţiile sociale. Pentru a da rezultate bune
sufragiului universal trebuie să fie bine oragnizat, adică să fie pus în asemenea
condiţii încît exerciţiul lui să decurgă cît mai armonios şi mai folositor pentru a avea
cea mai bună reprezentare cu putinţă, capabilă de a elabora cea mai bună legislaţie.
Deci, suveranitatea aparţinînd poporului ca un tot indivizibil, exerciţiul ei
aparţine întreg alegătorului, iar votul majorităţii acestui corp va exprima voinţa
naţiona. Vorbind despre noţiunea de drept electoral menţionăm că în literature de
specialitate noţiunea “drept electoral” este interpretată în două sensuri:
drept electoral obiectiv;
drept electoral subiectiv.
Unii savanţi identifică dreptul electoral cu o totalitate de norme juridice care
reglementează mecanismul de realizarea drepturilor electorale ale cetăţenilor.
În linii mari o astfel de apreciere a dreptului electoral reflectă conţinutul lui şi
destinaţia funcţională a dispoziţiilor legislaţiei electorale.
Sub acest unghi de vedere prezentarea dreptului electoral ca o totalitate de
norme juridice care reglementează participarea cetăţenilor la procesul de formare a
organelor de stat şi locale elective şi la alegerea funcţionarilor lor poate fi pe deplin
justificată. Însă o asemenea interpretare a dreptului electoral nu poate pretinde la
perceperea realităţii juridice obiective, nu ţine cont de organizarea internă a relaţiilor
sociale.
Din acest punct de vedere e necesar de clarificat problema obiectului de
reglementare a dreptului electoral. În acest sens menţionăm:
 dreptul electoaral nu reglementează toate relaţiile care apar în procesul
organizării şi desfăşurării alegerilor, de exemplu, relaţiile de natură politică
care apar între concurenţii electorali nu sunt reglementate de normele dreptului
electoral;
 dreptul electoral reglementează şi relaţii sociale care apar şi se stabilesc nu
numai în procesul organizării şi desfăşurării alegerilor, dar şi relaţii sociale
care apar în perioada preelectorală, cum ar fi: înregistrarea şi evidenţa
alegătorilor; formarea şi activitatea organelor permanente; popularizarea
legislaţiei elctorale; instruirea juridică a alegătorilor;
 relaţiile sociale reglementate de dreptul electoral se deosebesc de relaţiile
sociale care apar în cadrul referendumului ori a procedurii de revocare.
În opinia dlui I. Guceac dreptul electoral reprezintă totalitatea normelor de
drept care reglementează relaţiile sociale ce se stabilesc în procesul de formare a
organelor de stat centrale şi locale elective, precum şi cele din perioada
preelectorală, ce necesită o reglementare normativă prin fixarea unor drepturi şi
obligaţii subiecţilor de drept electoral, relaţii ce se deosebesc în cadrul
referendumului ori a procedurii de revocare şi care nu formează obiect de
reglementare a altor ramuri de drept.
3.Noţiunea sistemului electoral
Doctrina definește sistemul electoral cao totatilate de proceduri utilizate pentru

desemnarea de reprezentanți ai poporului în organismele puterii centrale și locale.
Sistemul electoral fiind totodată modalitatea de repartizare a mandatelor disputate în
alegeri în funcție de rezultatele alegerilor.3
Unii cercetători înţeleg prin sistem electoral totalitatea de relaţii sociale reale,
care apar în procesul organizării şi efectuării alegerilor, precum şi relaţiile reciproce
ce se stabilesc între alegători şi deputaţi.4
Privit prin prisma codului electoral, actualul sistem electoral - proporțional,

bazat pe așa numitul sistem de vot “pe liste de partid”, specific acestui sistem este
3
T. Cîrnaț, Drept Constituțional, Chișinău 2004, pag.161
4
P. Fruntasu ,Sistemele politice contemporane, vol. I, Chișinău, p. 13
faptul că permite nu doar reprezentarea voinței și intereselor majorității, ci și a
minorității. Fiind caracteristic Europei de Vest și Europei Centrale, prin acest sistem
se pot exprima astfel nu doar opțiunile politice ci și cele culturale religioase,
lingvistice, etnice.
Potrivit sistemului proporțional, mandatele parlamentare se împart candidaților

proporțional cu voturile obținute în alegeri, astfel încît există un raport direct
proporțional între mandatele parlamentare obținute de fiecare partid politic în parte și
voturile pe care electoratul le-a dat acestor partide.
Unele opinii doctrinare disting problematica potrivit căreia reprezentarea

proporțională implică, cel mai des, folosirea listelor de candidați. În cadrul acestui
sistem atribuirea mandatelor se face proporțional cu numărul de voturi obținute de
către partidele care participă la alegeri. De aceea problema cea mai importantă a
reprezentării proporționale rezidă în modul de atribuire a mandatelor.
Totodată specific sistemului electoral proporțional este așa numitul „mecanism”

al pragului electoral, acest prag oscilează de la 1% la 8%, de obicei situîndu-se între
3% - Spania și 5% - Germania sau Romania. Unele opinii susțin că aplicarea pragului
afectează proporționalitatea sistemului, ajungîndu-se la disproporții aproape
majoritare ca în cazul Bulgariei unde un prag de 4% a provocat eliminarea
reprezentării a aproape un sfert din voturile exprimate (24,9%). În cît privește
nemijlocit Republica Moldova, Codul Electoral5 în art. 86 stabilește următorii indici
ai pragului electoral:
- pentru un partid, o organizaţie social-politică - 4 la sută;

- pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice
– 7 la sută;
- pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii
social-politice – 9 la sută;
- pentru un candidat independent – 2 la sută.
5
Monitorul Oficial Nr. 81 ,art. Nr : 667
Doctrinarii analizează sistemul proporțional prin prisma etapelor consecutive pe
care le urmează în cadrul procesului electiv, bunăoară, P. Midrigan6 opiniază că
reprezentarea proporţională presupune parcurgerea a trei etape succesive:
O primă etapă este aceea a calculării coeficientului electoral, care poate fi făcută
la nivel naţional sau de circumscripţie. Coeficientul electoral se obţine prin împărţirea
numărului total de voturi exprimate la numărul total de locuri (mandate) de repartizat.
A doua etapă este cea a repartizării mandatelor, între listele de candidaţi

propuse, prin împărţirea, pentru fiecare listă, a coeficientului electoral la numărul de
voturi obţinute de fiecare listă. Se obţine un număr de mandate atribuite, dar şi un rest
de voturi, întrucât nu în toate situaţiile împărţirea de mai sus este perfectă (dând un
număr întreg).
A treia etapă presupune o nouă distribuire a resturilor electorale (voturi

neutilizate şi mandate nedistribuite). Această ultimă etapă este cea mai dificilă şi
presupune multe nuanţări şi clasificări.
4.Principiile dreptului electoral

Legislația privind sistemul și dreptul electoral diferă de la stat la stat.
Principiile electorale reprezintă o serie de standarde general acceptabile care reflectă
natura juridică democratică a alegerilor. Principiile electorale formează un sistem de
proceduri și garanții care asigură desfășurarea unor alegeri transparente, corecte care
au la bază pluralismului politic. În doctrina dreptului constituțional principiile
electorale se clasifică în:
1. Principiile organizării și desfășurării alegerilor;
2. Principiile participării cetățenilor RM la alegeri.
În prima categorie se pot include:
1. Obligativitatea alegerilor – în RM alegerile sunt unica modalitate de
formare a organelor reprezentative;
6
P. Midrigan, Partidele politice în procesul electoral, Chișinău, 2005
2. Nefalsificarea alegerilor este o garanție pentru niște alegeri corecte;
3. Periodicitatea alegerilor presupune că autoritățile reprezentative și cele
locale își exercită mandatul pe o perioada de timp (4 ani);
4. Libertatea alegerilor presupune că procesul de organizare al alegerilor
exclude orice formă de constrîngere sau presiuni asupra alegătorului sau asupra
candidaților;
5. Alternativitatea alegerilor presupune, că în listele electorale sau numărul
candidaților înregistrați să fie mai mare decît numărul mandatelor disputate;
6. Admisibilitatea diferitor sisteme electorale, nici constituția, nici Codul
Electoral nu prevede interdicții cu privire la utilizarea mai multor sisteme electorale;
7. Independența organelor electorale.
În a doua categorie includem: dreptul alegătorului, care conform Codului
Electoral cetățenii RM participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret și
liber exprimat.
1. Universalitatea dreptului electoral presupune universalitatea indiferent
de rasă, naționalitate, proveniență socială, Funcția deținută, religie, aspirație politică,
avere și sex. Cetățenii RM care au atins vîrsta de 18 ani au dreptul de a alege. În
istoria comunității au fost cunoscute mai multe censuri, cum ar fi: censul de
proprietate, de sex, de proveniență socială.
2. Egalitatea dreptului electoral presupune ca cetățenii participa la vot în
condiții egale. Codul Electoral prevede că fiecare alegător are dreptul la un singur
vot, fiecare vot avînd putere juridica egală.
3. Votul direct presupune că alegătorul își exprimă voința în mod direct.
Codul Electoral prevede că fiecare alegător votează personal, votarea în locul altor
persoane este interzisă.
4. Secretul votului presupune că votarea în condiții secrete exclude orice
control din partea oricăror organe sau funcționari publici, a modului în care alegătorii
și-au exprimat opțiunea electorală.
5. Libertatea exprimării presupune acordarea alegătorului dreptul de a
decide liber la opțiunea sa electorală. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni
asupra alegătorului pentru a-l împiedica să-și exprime voința sa proprie.
6.Izvoarele dreptului electoral

În opinia unor autori izvoarele dreptului electoral reprezintă „acte normative
care conţin norme ce reglementează raporturi electorale - norme de drept
electoral"2. Alţi autori includ în categoria izvoarelor dreptului electoral actele
normative ce „conţin norme prin care se determină conţinutul drepturilor
constituţionale ale cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi în organele puterii de stat şi de
autoadministrare locală şi care reglementează modul de realizare a acestor drepturi"-
1
.
În viziunea lui Ion Guceac, prin izvoare de drept electoral trebuie să
înţelegem actele normative care consacră principiile dreptului electoral şi
reglementează procesul electoral.
Analiza sistemului de izvoare al oricărei ramuri de drept, subramuri sau
instituţii juridice ne permite să evidenţiem două categorii ale acestora, în primul rând,
menţionăm normele şi principiile de drept internaţional şi, în al doilea rând, actele
normative naţionale.
Sunt recunoscute următoarele izvoare:
1. Normeșiprincipiide drept internațional
2. Constituția Republicii Moldova
3. Acte normative naționale
4. Codul electoral
5. Hotărîri și ordonanțe a Guvernului Republicii Moldova
6. Hotărîrile Curții Constituționale
7. Actele organelor din unitatea cu statut juridic special
8. Actele normative ale autorităților administrației publice locale
Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice:
- să definească dreptul electoral
- să identifice formele de exercitare a suveranităţii
- noţiunea şi importanţa alegerilor.
- felurile de alegeri.
- semnificaţia termenului de „sistem electoral”, „scrutin”.
- termenul „drept electoral”
- să definească sistemul electoral
- să aprecieze principiile dreptului electoral
- să identifice izvoarele dreptului electoral
Bibliografie și lecturi suplimentare la tema 1.

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994
Lege Codul electoral nr. 1381-XIII din 21.11.97 //Monitorul Oficial 81/667, 08.12.1997
Lege despre statutul deputatului în Parlament 39/07.04.94 //Monitor 4/78, 30.04.1994
Ion Guceac, Drept electoral, Chişinău, 2005
Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004
Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005
Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010
Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004.

Cristian Ionescu, Drept Constituțional și instituții politice,Ediția 2, București 2004:, Editura Al
Beck p.397
Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009:
Ediția 13, Volumul II, Editura C.H. Beck
Victor Popa, Drept public, Chișinău - 1998
Tema 2. Subiecţii dreptului electoral.
1.Noţiunea subiecţilor dreptului electoral

Subiecţi ai dreptului electoral sunt recunoscuţi participanţii la relaţiile sociale
reglementate de normele electorale care în conformitate cu normele de drepot
electoral sun purtători de drepturi şi obligaţii.
Pînă în prezent în doctrina juridică s-au întreprins mai multe tentative de
identificare a subiecţilor de dreot electoral, însă, pînă cînd nu s-a constituit o viziune
necontraversată în problema discutată.
Pentru dobîndirea statului de subiect al dreptului electoral se cere ca persoana
respectivă să posede capaciatatea juridică electoarală, condiţie obligatorie pentru
acordarea unor drepturi şi îndatoriri electorale. Capacitatea juridică este o condiţie a
statului juridic, ea dovedind categoria posibităţii, pe cînd statului juridic reprezintă
categoria realităţii.
2.Statutul juridic al alegătorului

Capacitatea juridică electorală reprezintă o diversitate a capacităţii juridice de
drept public, orientată spre realizarea drepturilor constituţionale de a alege şi de a fi
ales în autorităţile publice centrale şi locale.
În literatura de specialitate statulu de subiect al dretului electoral este conferit:
- cetăţenilor;
- organelor de stat;
- autorităţilor administraţiei publice locale;
- organelor electorale;
- asociaţilor obşteşti;
- partidelor;
- organizaţiilor socail-politice;
- mijloacelor de informare în masă.
Statutul juridic al alegătorului reprezintă totalitata drepturilor şi îndatoririlor
ce ţin de participarea acestuia la alegeri, săvîrşirea acţiunilor electorale prevăzute de
legislaţie şi realizarea lor în conformitate cu dispoziţiile legii.
În opinia altor autori, statutul juridic al alegătorului priveşte “situaţia
alegătorului ca participant la procesul electoral7.
7Д Катков ов Е Корчигол,Избирательноеправо Учебноепосоьие Москова Юриспруденциа

. ,. / , , , 2001, p.6
Nucleul statului juridic al alegătorului este constuit din drepturile şi îndatoririle
care îi apraţin şi care sunt legate de realizarea prncipiilor de organizare şi desfăşurare
a alegerilor în Republica Moldova stabilte de ligislaţia în vigoare.
Alegătorii din Republica Moldova dispun de drepturi electorale elgale,
principiul egalităţii dreptului electoral este constituit din trei elemente:
1. dreptul fiecărul alegător la un singur vot în cadrul oricărui scrutin;
2. fiecare vot are putere juridică egală;
3. participarea alegătorului la alegeri în condiţii egale
Primul elemental egalităţii dreptului electoral este asigurat de următoarele
condiţii:
- alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi numai la
o singură secţie de votare în baza acteloe ce atestă domiciliul acestuia în perimentrul
secţiei de votare respective;
- biroul electoral al secţiei de votare înmînează alegătorului buletinul de
vot conform listei electorale numai la prezentarea actului de identitate;
- la primirea buletinului alegătorul semnează în lista electorală în dreptul
numelui său;
- îşi exprimă opţiunea electorală personal.
Al doilea elemnt este asigurat de norme electorale care reglementează
mecanismul de stabilirea a rezultatelor alegerilor.
Al treilea elemnt al egalităţii dreptului electoral este asigurat prin instituirea
unor circumscripţii electorale aproximat egale după numărul de alegători din fiecare
circumscripţie.
Legislaţia electorală asigură condiţiile pentru votare secretă. Pentru asigurarea
secretului votării aceasta se efectuiază în locuri speciale amenajte cu cabine de vot
sau camere pentru vot şi cu urne de vot. Biroul electoral al secţiei de votare stabileşte
un traseu penrtu alegători, începînd de la intrare spre mesele la care se eliberează
buletinele, apoi spre cabinele de vot secret şi urne de vot.
3.Rolul partidelor politice
4.Candidaţii şi reprezentanţii electorali

Alături de alegători, asociaţii electorale şi organe electorale mai sunt şi alţi
subiecţi de drept electoral cu ar fi candidaţii, candidaţii înregistraţi şi reprezentanţii
lor.
Candidatul este persoana desemnată în modul prevăzut de lege în calitate de
concurenr la o funcţie electivă în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.
Candidatul înregistrat este persoana înregistrată de organul electoral respectiv,
în calitate de deputat în parlament, consilier în consiliul local sau primar.
Reprezentantul candidatului înregistrat este persoana de încredere a acestuia. În
ceea ce priveşte statulu juridic a candidatului, candidatului înregistrat şi a
reprezentanţilor săi, aceasta reflectă drepturile şi îndatoririle unei categorii deosebite
de cetăţeni care participă la alegeri anume în acesată calitate. Statutul juridica al
acestei persoane sunt reglementate de izvoarele dreptului electoral.
Ca subiecţi ai dreptului elcetoral pot fi considerate şi persoanele de încredere
ale candidaţilor. Conform lşegislaţiei în vigoare concurenţii electorali pot avea
persoane de încredere în fiecare circumscripţie electorală. Ele sunt selectate de însăşi
concurenţii electorali.
5.Organele electorale
În opinia noastră organele electorale ocupă un loc aparte în sistemul subiecţilor
de drept electoral. E cazul să menţionăm că după adoptarea Constituţiei în vigoare 29
iulie 1994 a Codului electoral 21 noiembrie 1997 a fost instituit un sistem de organe
electorale calitativ nou, al cărui scop principal vizează asigurarea drepturilor
fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova de a alege şi de a fi ales în
Parlament şi în organele administraţiei publice locale.
Art. 14 Cod electoral stabileşte sistemul organelor electorale care au scopul
organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare, locale precum şi organizarea şi
desfăşurarea referendumurilor republicane şi locale.
Organele electorale sînt organisme reprezentative, prin modul lor de constituire
şi temporare (cu exceptia preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei
electorale centrale care activevează permanent).
În scopul bunei organizări şi desfăşurări a operaţiunilor electorale pe teritoriul
Republica Moldova se constituie:
Comisia Electorală Centrală la nivel naţional;
Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul doi şi trei;
Birouri electorale ale secţiilor de votare la nivel local, care în opinia noastră
alături cu ceilalţi subiecţi, se consideră unii dintre principalii subiecţi ai dreptului
electoral.
Organele electorale sus menţionate reprezintă un sistem dinamic creat în
scopul oranizării şi desfăşurării alegerilor în Parlament şi în autorităţile administraţiei
publice locale, capabil să funcţioneze în regim autonom.
Ca şi orice sistem social sistemul menţionat mai sus reprezintă un organism
bine închegat şi activ ale cărui elemente constituitive interacţionează după anumite
reguli strict determinate de legislaţia în vigoare.
Independent de cele tre ramuri ale puterii publice sistemul organelor electorale
acţionează ca o structură polico-statală, nivelul ierarhic superior aparţinîn organelor
de stat. (art. 16 Cod electoral).
Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice:

- Să identifice noţiunea subiecţilor dreptului electoral.
- Să identifice subiecţii dreptului electoral.
- Să identifice fiecare subiect în parte.


Beck p.397
Tema 3. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
1. Conceptul şi principiile procesului electoral
Procesul electoral se desfăşoară conform unor reguli generale care determină

conţinutul şi copartamentul subiecţolor electorali, mai numite şi principii ale
procesului electoral.
Actualmente cunoaştem următoarele principii ale procesului electoral:
Organizarea şi desfăşurarea alegerilor de organe special constituite, numite
organe electorale. Acestre organe sunt independente din punctual de vedere ale
atribuţiilor funcţionale de organele de stat pentru o parte din aceste organe (Comisia
electorală centrală) organizarea alegerilor este funcţia principală, iar pentru consiile
electorale de circumscripţie şi birourile electporale ale secţiilor de votare, unica
funcţie;
Continuitatea şi ascendenţa procesului electoral.Continuitatea procesului
electoral presupune începerea la termenul fixat, parcurgerea tuturor etapelor
prevăzute de legislaţia electorală şi finalizarea cu adoptarea unui mod obligatoriu de
către organul electoral superior a unui act prin care se stabilesc rezultatele alegerilor
şi persoanelor alese. Principiul în cauză nu admite o altă consecutivitate a etapelor
procesul electoral decît cea indicată în legislaţia electorală;
Legalitatea constă în obligaţia tuturor subiecţilor procesului electoral de a
respecta procedurile electorale impuse de lege, de a acţiona în condiţiile prevăzute de
lege, de a-şi onora obligaţiunile dictate de normele electorale. În caz de nerespectare
a acestor condiţii, legislaţia electorală prevede diverse forme de răspundere lectorală;
Publicitatea.Acest principiu vizează în deosebi activitatea organelor electorale
care trebuie să se desfăşoare în condiţii de publicitate. Principiul publicităţii nu se
limitează la situaţiile de scrise, publicitatea este impusă tuturor activităţilor
subiecţilor procesului electoral. Întru-n mod deosebit acest principiu se aplică mai
ales în cazurile în care are loc susţinerea finaciară a procesului electoral, în acestă
situaţie fiind necesară o transparenţă totală;
Egalitatea în drepturi a subiecţilor electoral,presupune punerea subiecţilor
electorali în acelaş rang, în aceleaşi drepturi şi îndatoriri electorale;
Documentarea procesului electoralpresupune documetarea procesului electoral
prin fixarea procedurilor electorale în documentele electoral. Legislaţia electorală
conţine date privitor la un număr mare de cocumente electorale. O inportanţă sporită
însă, este acordată aşa numitor documete eletorale de strictă evidenţă ( buletinilor
electorale, certificatele pentru drept de vot, procesele-verbale ele organelor
electorale).
2.Tipuri de alegeri
Alegerile sunt niște acțiuni prin care cetățenii selectează și desemnează prin
vot în conformitate cu procedurile legale persoanele care urmează să facă parte din
organele reprezentative atît centrale cît și locale. În dreptul electoral sunt cunoscute
diferite tipuri de alegeri:
 Alegeri directe –alegătorul alege direct candidatul sau candidații la
postul electiv;
 Alegeri indirecte – alegătorul alege reprezentanți sau delegați care la
rîndul său aleg candidații propuși;
 Alegeri generale – cînd se aleg reprezentanții pentru toate locurile din
organismele reprezentative;
 Alegeri parțiale (suplimentare) – acele alegeri unde se completează o
parte din locuri;
 Alegeri naționale – se desfășoară în toata țara;
 Alegeri ordinare – se desfășoară în termenele prevăzute în legătura cu
expirarea mandatului;
 Alegeri extraordinare – se desfășoară în cazul dizolvării anticipate a
parlamentului;
 Alegeri repetate – se desfășoară în cazurile în care alegerile deja
efectuate se dovedesc nevalabile, ele nu sunt recunoscute din cauza încălcării
legislației sau neparticipării la alegeri a alegătorilor;
 Alegeri desfășurate într-un singur scrutin – acele alegeri cînd rezultatele
sunt stabilite după o unica votare, avînd un caracter definitiv;
 Alegeri desfășurate în două sau mai multe scrutine – cînd rezultatele vor
fi definitive după votul dat de alegători după al doilea tur de scrutin.
3.Organizarea organelor electorale.

Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri,
constituie circumscripţiile electorale care corespund hotarelor unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova şi, cu cel puţin 50 de
zile înainte de alegeri, constituie consiliile electorale de circumscripţie. Pentru
alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, circumscripţiile
electorale, consiliile electorale de circumscripţie se constituie în acelaşi termen.
Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11
membri cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puţin 3 persoane cu studii juridice
superioare sau cu studii în domeniul administraţiei publice.
În decursul a 4 zile de la data constituirii, consiliu electoral de circumscripţie
aduce la cunoştinţă publică componenţa şi sediul lui, modul de contactare pentru
relaţii. Consiliul electoral de circumscripţie adoptă hotărîri cu votul majorităţii
membrilor cu drept de vot deliberativ.
4.Secţiile de votare și birourile electorale
Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se
divizează în secţii de votare. Secţiile de votare se constituie de către consiliile
electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor
(municipiilor) şi satelor (comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor
şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători. Pentru alegerile de orice
nivel şi pentru referendumurile republicane, secţiile de votare se constituie în acelaşi
termen. Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lîngă spitale, sanatorii,
maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrîni. Aceste secţii de votare trebuie să includă
cel puţin 30 de alegători.
Secţiile de votare se numerotează începînd cu localitatea de reşedinţă a

consiliului electoral de circumscripţie, continuînd apoi cu cele din municipii, oraşe,
din comune şi sate, în ordine alfabetică. Primăriile oferă birourilor electorale ale
secţiilor de votare informaţii şi sprijin, necesare în exercitarea atribuţiilor lor
prevăzute de prezentul cod.
Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile
electorale de circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua alegerilor din 5-11
membri cu drept de vot deliberativ. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru
referendumurile republicane, birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie
în acelaşi termen. Candidaturile a 3 membri ai biroului electoral al secţiei de votare se
propun de către consiliile locale. Candidaturile celorlalţi membri ai biroului electoral
al secţiei de votare cu drept de vot deliberativ se propun de către partide şi alte
organizaţii social-politice reprezentate în Parlament, la data constituirii biroului
proporţional mandatelor deţinute. Membrii biroului electoral al secţiei de votare nu
pot fi consilieri în consiliile locale şi membri de partid. În misiunile diplomatice şi
oficiile consulare ale Republicii Moldova se aleg preşedintele şi secretarul biroului
electoral al secţiei de votare, iar în cazul în care misiunile diplomatice şi oficiile
consulare au mai puţin de 3 lucrători, votarea se efectuează prin poştă diplomatică,
buletinele de vot fiind expediate la adresa Comisiei Electorale Centrale nu mai tîrziu
de ziua alegerilor.
5.Listele electorale
Listele electorale se întocmesc de către primărie, în două exemplare, pentru
fiecare secţie de votare. După ce au fost întocmite, listele se verifică la domiciliul
alegătorilor înscrişi în ele, se semnează de către primarul localităţii şi se aduc la
cunoştinţă publică cel mai tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Autorităţile
administraţiei publice locale, în fiecare an (după 1 ianuarie), precizează listele
electorale la domiciliul alegătorilor şi cel tîrziu la 1 martie, prezintă informaţia
respectivă Comisiei Electorale Centrale.
În listele electorale se înscriu alegătorii, indicîndu-se numele şi prenumele,
anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate al acestora. Ordinea de
înscriere se stabileşte de primării. Listele electorale incluzînd militarii aflaţi în unităţi
militare, precum şi membrii familiilor lor, alţi alegători care domiciliază pe teritoriul
unităţilor militare, se întocmesc pe baza datelor prezentate de comandanţii unităţilor
militare respective. Militarii domiciliaţi în afara unităţilor militare, precum şi
membrii familiilor lor, se înscriu în listele electorale de la domiciliu.
În secţiile de votare constituite în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte
instituţii curative staţionare, listele electorale se întocmesc pe baza datelor prezentate
de conducătorii instituţiilor menţionate. În secţiile de votare constituite în afara
Republicii Moldova, listele electorale se întocmesc pe baza datelor colectate de
conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe
teritoriul statelor respective.
Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură
secţie de votare în baza actelor ce atestă domiciliul acestora în perimetrul secţiei de
votare respective.
6. Buletinului de vot
Modelul şi textul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului se aprobă
prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. Modelul buletinului de vot pentru
alegerile locale se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, iar textul se aprobă prin
hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie respectiv. Buletinul de vot se
divizează pe orizontală în 2 părţi. Partea de sus, detaşabilă, cu dimensiunea de cel
puţin 5 cm, numită "Cupon al buletinului de vot", conţine următoarele elemente: titlul
- "Cupon al buletinului de vot", numărul cuponului, tipul şi data alegerilor, spaţiu
pentru înscrierea numelui şi prenumelui alegătorului, spaţiu pentru aplicarea
ştampilei de control a secţiei de votare, spaţiu pentru numele prenumele şi semnătura
responsabilului de eliberarea buletinului de vot. Buletinul de vot se divizează în
patrulatere, corespunzător numărului de concurenţi electorali care participă la alegeri.
Dimensiunile patrulaterului trebuie să fie suficiente pentru a cuprinde numele şi
prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă al candidatului
respectiv, denumirea partidului, altei organizaţii social-politice, blocului electoral
care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul
electoral al concurentului electoral, la dorinţa acestuia. Nu se admite identitatea de
semne sau de simboluri electorale. Concurenţii electorali se înscriu în buletine în
ordinea înregistrării lor de către organul electoral respectiv.
În patrulater, în partea stîngă, se imprimă semnul sau simbolul concurentului
electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv ori semnul electoral
al candidatului independent, la dorinţa acestuia. Semnele şi simbolurile electorale sînt
prezentate organului electoral respectiv cel mai tîrziu în ultima zi de înregistrare a
concurenţilor electorali. În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanţă egală de
latura de sus şi cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care
alegătorul aplică ştampila cu inscripţia "Votat" dacă îşi dă votul pentru concurentul
electoral respectiv. Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu Legea cu privire
la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
7.Propaganda electorală sau campania electorală

8.Votarea. Numărarea voturilor. Stabilirea rezultatelor
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile
necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. El trebuie să prezinte la
sediul secţiei de votare înaintea de ziua alegerilor şi să verifice existenţa
documentaţiei electorale la birourile electorale, listele electorale, buletinele de vot,
formularele proceselor-verbale, ştampila specială a biroului electoral, ştampila
metalică, ştampilele "votat", ştampila "anulat" funcţionarea mijloacelor de
telecomunicaţii.
În ziua alegerilor la orele 7:00 preşedintele biroului electorat al secţiei de
votare în prezenţa cel puţin jumătate din membrii biroului electoral verifică urnele,
listele, buletinele de vot, ştampilile, după care închide şi sigelează urnele, aplicînd
ştampila specială a biroului electoral şi declară votarea deschisă.
În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, a persoanelor
acreditate potrivit legii precum şi a reprezentanţilor mass-media nici o altă persoană
nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în locul de vot decît
timpul necesar pentru votare. Persoanele prezente nu pot desfăşura acţiuni de
propagandă electorală.
Votarea are loc într-o singură zi, în ziua alegerilor, începînd cu ora 7: 00 şi
terminînd cu ora 21:00.
Alegătorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost încrişi în liste.
Accesul lor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului de
cabine. Fiecare va prezenta actul de identitate, iar după verificarea înscrierii în liste,
va primi buletinele de vot, pe baza semnăturii în lista electorală.
Alegătorul votează personal şi separat numai în cabina pentru vot secret.
Preşedintele secţiei va lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabină de vot să nu
se prelungească nejustificat.
Prezenţa oricărei persoane în cabina de vot, în afara celui care votează, este
intrzisă. Alegătorul care din motive temenice, constatate de preşedinte, nu poate vota
singur are dreptul să cheme, în scopul de a fi ajutat, un însoţitor ales de el, în cabina
de votare.
Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru
vot.
Totalizarea rezultatelor votării
După încheiera votării biroul electoral al secţiei de votare procedează la

anularea buletinelor de vot rămase şi la deschiderea urnelor, în prezenţa membrilor
biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare.
După verifecarea sigililor de pe urnele de vot, preşedintele va citi la
deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi votată sau numele candidatului
independent sau pentru funcţia de primar votat, aratînd buletinul de vot celor
prezenţi. Se consideră nevalabile buletine care nu au aplicată pe ele ştampila art.57.
După încheierea numărării voturilor biroul electoral al secţiei de votare
întocmeşte un proces-verbal, în două exemplare, pentru consiliul la cre au avut loc
alegerile şi pentru primar.
Procesele verbale se semnează de preşedinte, vicepreşedinte şi ceilalte
persoane ai biroului. Lista semnăturilor unor persoane ai biroului electoral al secţiei
de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal.
Odată cu confirmarea legalităţii alegerilor, instanţele de judecată validează
mandatele consilierilor şi primarilor aleşi printr-o hotărîre specială. În cazul alegerilor
parlamentare, sunt validate de Curtea Constituțională.
Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

 Sa definească tipuri de alegeri
 Sa analizeze pe plan comparativ legislația ce prevede activitatea CEC
 Sa analizeze etapele de organizare şi desfăşurare a alegerilor.
 Totalizarea alegerilor locale față de cele parlamentare.
 Dezvoltarea legislaţiei privind alegerile în Republica Moldova
 Noţiunea revocării.
 Principiul egalităţii şi libertăţii alegerilor.
 Principiul periodicităţii alegerilor.
 Universalitatea votului.
 Egalitatea votului.
 Secretul votului.
 Libertatea votului.
 Statutul juridic al Comisiei Electorale Centrale.


Beck p.397
Tema 4. Protecţia juridică a drepturilor exclusiv politice şi răspunderea
pentru încălcarea legislaţiei electorale.
1.Litigiile electorale
În teoria generală a dreptului se recunoaşte existenţa următoarelor forme de
răspundere juridică:
 constituţională;
 administrativă;
 disciplinară;
 penală;
 civilă;
 comercială;
 materială;
 materială a membrilor cooperatori;
 de familie8.
42
Gh. Lupu, V. Lupu, Fundamentul şi finalitatea răspunderii juridice//Analele ştiinţifice ale Unersităţii „Al. Ioan
Cuza”, Iaşi (serie nouă, secţiunea de ştiinţe juridice, Tomul XXXIII), 1987, p. 215.
Luînd în consideraţie volumul limitat al tezelor de licenţă noi vom examina
numai răspunderea penală şi administrativă.
Conform articolului 69 din Codul Electoral persoanele care, prin violenţă,
înşelăciune, ameninţare, substituire sau prin oricare alte mijloace, împiedică
exprimarea liberă a drepturilor electorale ale cetăţenilor, persoanele care răspîndesc
intenţionat date false despre concurenţii electorali, săvîrşesc oarecare alte acţiuni ce
lezează onoare şi demnitatea candidaţilor, fac agitaţie electorală în ziua alegerilor şi
cea precedentă ei, împiedică activitatea consiliilor, şi birourilor electorale sau votarea
în secţie de votare poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Potrivit art. 70 din Codul Electoral se consideră infracţiune, pentru care se
aplică pedeapsă penală, în conformitate cu prevederile Codului penal, următoarele
acţiuni:
a) Împiedicarea prin orice mijloace exprimarea liberă a dreptului de vot, aceeaşi
faptă însoţită de cauzarea leziunilor corporale grave sau de periclitarea vieţii
oamenilor;
b) Falsificarea prin orice mijloce a rezultatelor votării;
c) Deschiderea urnelor de vot înainte de termenul stabilit prin lege pentru încheierea
votării;
d) Atacarea localurilor secţiilor de votare, sustragerea urnelor de vot sau a
documentelor electorale.
2.Procedura administrativă şi judiciară de examinare a litigiilor electorale

Vorbind despre răspunderea administrativă e cazul să menţionăm că conform
art. 71 din Codul Electoral se consideră contravenţii şi se pedepsesc în conformitate
cu prevederile Codului cu privire la contravanţiile administrative dacă, potrivit
legslaţiei şi art.70 din prezentul cod, nu sunt declarate infracţiuni următoarele fapte:
a) Nefurnizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a datelor şi
materialelor solicitate de organele electorale, precum şi nendeplinirea
hotărîrilor acestora;
b) Distrugerea, deterioararea prin orice mod a listelor electorale sau afişelor
electorale;
c) Organizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a adunărilor
electorale cu vînzarea şi consumarea băuturilor alcoolice şi neluarea unor
măsuri pentru buna desfăşurare a adunărilor respective;
d) Înscrierea cu bună ştiinţă în lista electorală a persoanelor care nu au drept de
vot în conformitate cu prezentul cod, a unor persaone fictive sau nejustificat de
a primi şi soluţiona contestaţiile cu priverea la operaţiile elctorale;
e) Acceptarea deliberată a persaonei de a fi înscrisă în mai multe liste de
candidaţi;
f) Neaducerea la cunoştinţă publică de către mambrii organelor electorale a
propunerelor de desemnare a candaţilor;
g) Folosirea fondurilor primite din străinătate sau nedeclarate public;
h) Împiedicarea accesului în localul de votare sau împiedicarea exercitării
dreptului de vot în cazul persoanelor învestite cu acest drept;
i) Refuzul de a îndeplini dispoziţiile preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare privind asigurarea ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din preajma
lui;
j) Neînmînarea nejustificată a buletinului de vot alegătorului înscris în lista
electorală sau în îmînarea unei singurt ptrsoane a mai multor buletine decît este
prevăzut de lege;
k) Părăsirea nemotivată de votare înainte de totalizarea rezultatelor alegerilor şi
semnarea proceselui – verbal de cître membrii biroului electoral al secţiei de
votare;
l) Continuarea agitaţiei electorale în ziua votării şi cea precedentă ei;
m) Scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot îmînat pentru votare;
n) Falsificarea semnăturilor în listele de subscripţie.
3. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale
Din dispoziţiile art. 71 şi a Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.
218-XVI din 24.10.2008 intrat în vigoare de la 31.05.2009, unde reglamentează:
Articolul 47. Împiedicarea exercitării dreptului electoral
Împiedicarea accesului în localul de votare se sancţionează cu amendă de la 20
la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 50 de
unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în
ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni
la un an.
Articolul 48. Folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor venite din
străinătate sau a fondurilor nedeclarate public
Folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor venite din străinătate sau a
fondurilor nedeclarate public se sancţionează cu amendă de la 30 la 40 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 300 la 500 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
Articolul 49. Împiedicarea activităţii organului electoral
(1) Nefurnizarea de către persoane cu funcţie de răspundere a datelor şi
materialelor solicitate de organul electoral, precum şi neîndeplinirea hotărîrii acestuia
luate în limitele competenţei se sancţionează cu amendă de la 20 la 30 de unităţi
convenţionale.
(2) Distrugerea, deteriorarea intenţionată prin orice mod a listei electorale sau a
afişei electorale, sau a listelor de subscripţie pentru susţinerea iniţierii referendumului
se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale.
(3) Refuzul de a executa dispoziţiile preşedintelui biroului electoral al secţiei
de votare privind asigurarea ordinii în localul de votare şi pe teritoriul aferent se
sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
(4) Scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot înmînat pentru
votare se sancţionează cu amendă de la 5 la 10 unităţi convenţionale.
Articolul 50. Afişarea informaţiilor electorale în locuri neautorizate
Afişarea materialului de agitaţie electorală sau a materialului de susţinere a
referendumului în alt loc decît cel stabilit se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de
unităţi convenţionale.
Articolul 51. Înscrierea în mai multe liste de candidaţi
Acceptarea deliberată a persoanei de a fi înscrisă în mai multe liste de candidaţi
se sancţionează cu amendă de la 15 la 25 de unităţi convenţionale.
Articolul 52. Agitaţia electorală în ziua imediat anterioară zilei votării ori în
ziua votării
Continuarea agitaţiei electorale sau a agitaţiei pentru susţinerea referendumului
în ziua imediat anterioară zilei votării ori în ziua votării se sancţionează cu amendă de
la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 40 la 50
de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere sau candidatului
electoral.
Articolul 53. Încălcarea legislaţiei electorale de către membrii organului
electoral
(1) Neaducerea la cunoştinţă publică de către membrii comisiilor electorale a
propunerilor de desemnare a candidaţilor sau a problemelor supuse referendumului se
sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
(2) Părăsirea nemotivată a localului de votare înainte de începerea totalizării
rezultatelor alegerilor sau rezultatelor referendumului şi pînă la semnarea procesului-
verbal se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
(3) Neînmînarea nejustificată a buletinului de vot persoanei înscrise în lista
electorală sau înmînarea către un singur alegător a mai multor buletine decît este
prevăzut de lege se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
Analiza infracţiunior şi sancţiunilor aplicate scot în evidenţă o agravare a
întregului sistem sancţionat penal prevăzut de lege care se exprimă prin faptul că
orice infracţiune săvîrşită în intervalul de timp la care se referă Codul electoral,
limitele pedepselor tuturor acestor infracţiuni sunt mărite.
 Sa definească litigiile electorale
 Sa analizeze procedura administrativă şi judiciară de examinare a litigiilor electorale
 Sa aprecieze pe plan comparativ răspunderea penală pentru litigiile electorale
 Să analizeze obligațiile candidatului

Codul contravențional

Tema 5. Sisteme electorale.
1.Sistemul electoral (scrutinul) majoritar

Sistemul electoral este o procedură utilizată pentru desemnarea candidaților
electorali în dependență cu rezultatele obținute la alegeri privind distribuirea
mandatelor. În dreptul electoral sunt cunoscute doua forme principale ale sistemelor
electorale: sistemul electoral majoritar și sistemul reprezentării proporționale.
Sistemul majoritar se împarte în: sistemul majoritar relativ și sistemul majoritar
absolut.
Sistemul majoritar relativ este cel mai simplu, deoarece este desemnat candidatul
care a obținut cele mai multe voturi.
Sistemul majoritar absolut: este ales candidatul care a obținut din primul tur 50% + 1
din alegători, daca nu s-a ales candidatul se organizează al doilea tur de scrutin dintre
primii doi candidați.
2.Sistem electoral (scrutinul) al reprezentării proporţionale
Sistemul reprezentării proporționale este cea mai democratică metodă de
determinare a rezultatelor alegerilor. Acest sistem electoral asigură reprezentarea
relativă și a partidelor mici. În practica sunt cunoscute mai multe sisteme de
reprezentare proporțională: sistemul câtului rectificat, sistemul numărului unic,
sistemul Hondt, s.a. În RM în urma alegerilor parlamentare se aplică sistemul
reprezentării proporționale în urma rezultatelor alegerilor.
3.Sistem electoral din Republica Moldova
4. Referendumul
Referendum (din latină înseamnă „a fi supus adunării”) este o formă destul de
democratică prin intermediul căreia alegătorii sau poporul își manifesta voința sa. În
constituția RM, art. 75 este stipulat că cele mai importante probleme ale societății și
ale statului sunt supuse referendumului. Art. 142 reglementează că dispozițiile
privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare
la neutralitatea statului pot fi revizuite numai cu aprobarea prin referendum cu votul
majorității înscriși în listele electorale. Deosebirea principală procedurii de alegere de
procedura referendumului constă în obiectul de exprimare al voinței alegătorilor. La
referendum obiectul de exprimare al voinței nu este persoana sau partidul, dar este o
problemă asupra căreia se desfășoară referendumul.
În doctrina dreptului constituțional sunt cunoscute mai multe feluri de
referendum:
 Consultativ – se desfășoară cu scopul elucidării opiniei alegătorului într-
o anumită problema;
 Decisiv – documentul este supus votării alegătorului pentru a fi aprobat
sau respins;
 Constituțional – se aproba constituția sau unele amendamente de
revizuire;
 Legislativ – o lege poate fi supusă votării de către alegători prin
referendum.
Inițiativa de organizarea unui referendum poate fi a parlamentului, a Șefului
statului și la nivel local a autorităților publice locale.

 Sa analize Codul Electoral
 Sa analizeze sisteme electorale a altor state
 Sa analizeze sistemul electoral al RM
 Scrutinul majoritar.
 Avantajele şi dezavantajele scrutinului majoritar.
 Scrutinul reprezentării proporţionale.
 Avantajele şi dezavantajele scrutinului reprezentării proporţionale.
 Scrutine mixte.
 Sistemul electoral în Republica Moldova.
 Sa analizeze procedura de organizare a referendumului

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din
12.08.1994
Lege Codul electoral nr. 1381-XIII din 21.11.97 //Monitorul Oficial 81/667,
08.12.1997
Lege despre statutul deputatului în Parlament 39/07.04.94 //Monitor 4/78,
30.04.1994

Cristian Ionescu, Drept Constituțional și instituții politice,Ediția 2, București
2004:, Editura Al Beck p.397
Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții

politice:București 2009: Ediția 13, Volumul II, Editura C.H. Beck
Tema 6: Funcţiile organelor electorale
1.Noţiuni generale privind funcţiile organelor electorale.

Alegerile au un caracter multifuncţional, prin natura lor, de oarece ele doar în
sens restrîns se reduce la selectarea unuia sau mai multor personae care vor intra în
componenţa organului reprezentativ, iar în sens larg:
1. permite electoratului, prin intermediului votului universal, secret şi liber
exprimat, să-şi exercite dreptul de a participa la guvernare, la administrarea
interselor publice, fie direct, fie prin intermediul reprezentanţilor aleşi;
2. conferă legitimitate sistemului politic, sistemului guvernamental, partidului sau
partidelor de guvernămînt;
3. selectează un lider, o autoritate de guvernare, de administrare pentru
colectivitate naţională;
4. fiind multiple manifestări de voinţă în ansamblu, constituie un act colectiv în
urma căruia se aprobă o echipă;
5. permite electoratului să participle nemijlocit la viaţa social poilitică a societăţii,
prin votarea programelor electorale ale candidaţilor, ale formaţiunilor politice;
6. permite electoratului să-şi expună opinia referitor la activitatea formaţiunilor
politice aflate la putere şi la direcţiile de activitate în perspectivă;
7. confirmă sau infirmă activitatea celor aleşi dîndu-le mandate de acţiune sau
înlocuindu-l cu alţii.
Art. 5 din Constituţia Republicii Moldova stabileşte că democraţia se exercită
în condiţiile pluralismului politic incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul. Prin
pluralism politic într-un sens larg trebuie să înţelegem posibilitatea cetăţenilor într-un
singur stat de a-şi realize dreptul la libertatea de opinii politice prin intermediul
formaţiunilor politice în care se pot asocial. În sens restrîns, pluralismul politic este o
confruntare liberă în lupta electorală pentru cucerirea şi exercitarea puterii între
partidele şi formaţiunile politice. Alternativa pluralismului politic o constituiew
sistemul partidului unic în care puterea este concentrată la un pol al societăţii şi în
care se instituie o doctrină şi o idelogie dominante. Într-o societate construită pe
modelul partidului unic, dreptul de asociere este afectat.
2.Funcţia cu titlu principal.

Şedinţele Comisiei Electorale Centrale sînt deliberative dacă la ele participă
majoritatea membrilor cu drept de vot deliberativ. Comisia Electorală Centrală adoptă
hotărîri cu votul majorităţii membrilor cu drept de vot deliberativ.
Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competenţei
acesteia, sînt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi
organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-
politice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii. Hotărîrile Comisiei
Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe site-ul
oficial al Comisiei Electorale Centrale şi se publică, în termen de 3 zile, în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. Funcțiile principale ale CEC sunt reglementate de
Codul Electoral
3.Funcţii secundare.
Funcțiile secundare pot fi atribuite Consiliul electoral de circumscripţie cum ar
fi:
exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi a altor legi
care conţin prevederi referitoare la desfăşurarea alegerilor;
constituie birourile electorale ale secţiilor de votare şi supraveghează
activitatea lor, organizează instructaje pentru membrii acestora, propagă procedura
votării şi importanţa votului;
distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;
examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite
din partea autorităţilor administraţiei publice locale, a şefilor de întreprinderi,
instituţii şi organizaţii;
exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor electorale;
asigură aprovizionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu formulare
pentru listele electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot etc.;
înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea partidelor
şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, aduce la cunoştinţă publică
informaţii despre aceştia;
decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor
consiliilor şi birourilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora;
totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei
Electorale Centrale actele respective şi asigură publicarea în presa locală a
rezultatelor votării;
adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind
prezentarea alegătorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi
le remite Comisiei Electorale Centrale;
examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor
electorale ale secţiilor de votare şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor;
exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

 Să analize Codul Electoral
 Să analizeze funcțiile CEC și a altor orrgane.
 Să studieze pe plan comparativ funcțiile electorale altor state
Tema 7: Competenţe ale organelor electorale
1.Sistemul organelor electorale
2. Reprezentarea în organele electorale

- Sa identifice constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de
circumscripţie
- Sa analizeze atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie
- Sa aprecieze consecinţele juridice ale organelor electorale
Tema 8: Organizarea organelor electorale pentru alegeri
1.Verificarea listelor electorale

Verificarea listelor electorale
(1) Listele electorale se fac accesibile în localurile secţiilor de votare, precum
şi se plasează pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale cu 20 de zile înainte de
ziua alegerilor. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se
comunică, cel tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, prin toate mijloacele de
comunicare disponibile (mass-media, telefon, afişe, internet), sediul secţiei de votare
la care ei vor putea vota.
(2) Alegătorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele
electorale şi de a verifica corectitudinea întocmirii lor. Ei au dreptul să facă
contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi
împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi
alegători cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Contestaţiile se examinează de
către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi
contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în
cazul în care aceştia au primit refuz de corectare sau includere în listă.
(3) Comisia Electorală Centrală elaborează şi aprobă procedura de întocmire,
verificare şi actualizare a listelor electorale, reglementînd expres aspectele privind:
transmiterea listelor la birourile electorale; includerea/excluderea alegătorilor de către
membrii biroului electoral al secţiei de votare; prezentarea ulterioară a listelor
electorale finale şi alte aspecte necesare.
2.Desemnarea candidaţilor și înregistrarea candidaţilor
În cazul alegerilor parlamentare, procesul de desemnare a candidaţilor începe

cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor şi se termină cu 30 de zile înainte de ziua
alegerilor. În cazul alegerilor locale, desemnarea candidaturilor se efectuează după
constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de circumscripţie
conform art.120.
Dreptul de a desemna candidaţi pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc
toate condiţiile stabilite de prezentul cod, îl au:
a) partidele şi alte organizaţii social-politice înregistrate, în modul stabilit, pînă
la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor şi cu
legislaţia în vigoare;
b) blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate conform statutelor
(regulamentelor) partidelor şi altor organizaţii social-politice ce le-au constituit, care
sînt înregistrate de Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor parlamentare şi
alegerilor locale generale, sau de consiliile electorale de circumscripţie, în cazul
alegerilor noi. Candidaţii vor fi desemnaţi în decursul a 15 zile de la data constituirii
blocurilor electorale, iar în cazul în care acestea s-au constituit pînă la începerea
perioadei electorale – în decursul a 15 zile de la începerea acestei perioade;
c) cetăţenii Republicii Moldova care îşi înaintează propria candidatură
(candidaţii independenţi).
(3) Declaraţiile candidaţilor privind consimţămîntul lor de a candida se depun
după cum urmează:
a) declaraţiile candidaţilor la alegerile în Parlament se depun la Comisia
Electorală Centrală;
b) declaraţiile candidaţilor pentru funcţiile de primar şi de consilier al
consiliului local în cazul alegerilor locale se depun la consiliile electorale de
circumscripţie.
3.Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie

În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul în perioada dintre data
întocmirii listelor electorale şi data alegerilor, biroul electoral al secţiei de votare, la
rugămintea acestuia şi pe baza paşaportului sau a unui alt act de identitate, îi
eliberează un certificat pentru drept de vot. Alegătorul care a primit certificat pentru
drept de vot confirmă primirea lui semnînd în lista electorală, în dreptul numelui său.
4.Agitaţia electorală
Principiul de bază în materia electorală este cel al necisităţii operaţiunii votării
independent de numărul candidaţilor. Pentru a fi valabile alegerile parlamentare
trebuie să întrunească participarea a cel puţin 1/2 din numărul persoanelor înscrişi în
listele electorale.
Un alt principiu al votării este votarea într-o singură zi, cu participarea tuturor
persoanelor înscrişi în listele electorale din circumscripţia electorală.
Fiecare secţie de votare se asigură de autorităţile administrative publice locale
cu cabine, urne de vot, ştampile şi celelalte materiale necesare. Secţia de votare
trebuie să fie amenajată astfel încît să permită membrilor biroului electoral al secţiei
de votare şi altor persoane autorizate să asiste la operaţiile electorale, să
supravegheze, în mod continuu, toate aspectele procesului de votare, inclusiv
identificarea alegătorului, înmînarea buletinelor şi întroducerea lor în urnele de vot,
numărarea voturilor şi întocmirea proceselor-verbale.
6.Timpul şi locul votării

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile
necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. El trebuie să prezinte la
sediul secţiei de votare înaintea de ziua alegerilor şi să verifice existenţa
documentaţiei electorale la birourile electorale, listele electorale, buletinele de vot,
formularele proceselor-verbale, ştampila specială a biroului electoral, ştampila
metalică, ştampilele "votat", ştampila "anulat" funcţionarea mijloacelor de
telecomunicaţii.
În ziua alegerilor la orele 7:00 preşedintele biroului electorat al secţiei de
votare în prezenţa cel puţin jumătate din membrii biroului electoral verifică urnele,
listele, buletinele de vot, ştampilile, după care închide şi sigelează urnele, aplicînd
ştampila specială a biroului electoral şi declară votarea deschisă.
În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, a persoanelor
acreditate potrivit legii precum şi a reprezentanţilor mass-media nici o altă persoană
nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în locul de vot decît
timpul necesar pentru votare. Persoanele prezente nu pot desfăşura acţiuni de
propagandă electorală.
Votarea are loc într-o singură zi, în ziua alegerilor, începînd cu ora 7: 00 şi
terminînd cu ora 21:00.

 Sa analizeze etapele de organizare și desfășurare a alegerilor
 Să studieze pe plan comparativ organizarea și desfășurare a alegerilor
în alte state
Tema 9: Actele CEC
1.Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare

După expirarea timpului rezervat votării, preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare anunţă încheierea votării şi dispune închiderea secţiei de votare.
Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor.
(2) Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase
neutilizate se numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare,
aplicîndu-se
(3) După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor
autorizate să asiste la operaţiile electorale, deschide urnele. Mai întîi se deschid
urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne.
(4) Secţia de votare se asigură cu mese suficiente pentru ca toate buletinele
extrase din urne să se numere într-un singur loc, în văzul tuturor membrilor biroului
electoral al secţiei de votare şi al celor prezenţi. Pe mesele destinate numărării
voturilor se aranjează fanioanele cu denumirea sau numele concurenţilor electorali.
(5) Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţi, biroul electoral al
secţiei de votare stabileşte numărul de buletine extrase din urnele de vot, precum şi
numărul alegătorilor cărora le-au fost eliberate buletine de vot, pe baza numărului de
alegători din listele electorale şi listele suplimentare, în dreptul numelui cărora
figurează semnături. Cifrele obţinute se compară, în mod obligatoriu, cu numărul de
cupoane detaşate.
(6) Buletinele din urnele de vot mobile se numără mai întîi separat, se
confruntă cu numărul de buletine ce au fost eliberate în acest scop, apoi se adună la
celelalte buletine pentru a număra voturile obţinute de concurenţii electorali.
(7) Conform unei proceduri stabilite de către biroul electoral al secţiei de

votare ori dispuse de către Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de
circumscripţie, membrii biroului electoral al secţiei de votare deschid buletinele de
vot şi determină pentru care concurent electoral s-a votat. Buletinele cu voturile
exprimate pentru fiecare concurent electoral se numără şi se leagă separat, iar
rezultatele numărării, odată stabilite, se consemnează într-un formular special pentru
numărarea voturilor.
(8) Înainte de a înscrie în procesul-verbal numărul de voturi obţinute de
concurenţii electorali, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi
persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale li se dă posibilitatea de a
verifica datele din formularul special pentru numărarea voturilor.
(9) Biroul electoral al secţiei de votare nu include buletinele nevalabile în
numărul total de voturi valabil exprimate.
(10) Din momentul închiderii secţiei de votare, biroul electoral al secţiei de
votare rămîne în şedinţă pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii proceselor-
verbale şi a raportului biroului electoral. Membrii biroului electoral al secţiei de
votare rămîn la secţia de votare şi participă la operaţiile electorale, cu excepţia
cazurilor de incapacitate fizică sau altor circumstanţe extraordinare.
2.Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală
(1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, locale generale şi a
referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de
circumscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, un
proces-verbal care conţine:
numărul de alegători incluşi în listele electorale;
numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;
numărul de alegători care au primit buletine de vot;
numărul de alegători care au participat la votare;
cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul de cupoane detaşate de buletinele de
vot şi numărul de alegători care au participat la votare;
numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru
fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului republican);
numărul total de voturi valabil exprimate.
(2) Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe
ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei, şi
întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. Copiile procesului-verbal cu
privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmînează reprezentanţilor
concurenţilor electorali.
(3) Actele menţionate la alin. (2) vor fi prezentate, după caz, Curţii
Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor.
3.Anunţarea rezultatelor preliminare

După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în
care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale,
Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut
de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral şi
candidat independent, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de
reprezentare
(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile
valabil exprimate în ansamblu pe ţară:
a) pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6 la sută;
b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-
politice – 9 la sută;
c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii
social-politice – 11 la sută;
d) pentru un candidat independent – 2 la sută.
(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi candidaţii
independenţi care au întrunit un număr mai mic de voturi decît cel specificat la alin.
(2) se exclud, prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, din operaţia de atribuire a
mandatelor.

 Sa analizeze Codul Electoral privind actele CEC
 Sa analizeze totalizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de
circumscripţie
 Sa analizeze totalizarea rezultatelor votării de către CEC
 Sa analizeze anunţarea rezultatelor și sesizarea Curții Constituționale
privind validarea alegerilor parlamentatare
 Să studieze pe plan comparativ funcționarea CEC în alte state


Beck p.397
BIBLIOGRAFIE GENIRALĂ ȘI RECOMANDATĂ:

Acte normative
1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994
2. Carta Europeană: Exerciţiul autonom al puterii locale, adoptată la Strasbourg la

15.10.1985 // Culegere de acte normative în domeniul funcţionării autorităţilor
administraţiei publice locale, Chişinău, 2004.
3. Codul Electoral din 21.11.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.81
din 08.12.1997, cu modificările ulterioare.
4. Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008
5. Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 // Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.032 din 09.03.2007.
6. Legea privind descentralizarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.032 din 09.03.2007.
7. Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr. 764-

XV din 27.12.2001 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.2002.
8. Legea privind statutul alesului local nr.768-XV din 02.02.2000 // Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.34 din 24.03.2000.
9. Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 // Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 152-154 din 13.12.2001.
10. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale
administraţiei publice centrale şi administraţiei publice locale nr. 317-XV din
18.07.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.208 din 03.10.200
11. A V I Z U L Curtii Constitutionale a RM cu privire la confirmarea legalităţii

alegerii Parlamentului Republicii Moldova nr. 5 din 24.12.2010
12. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 689 din 10.06.2003 cu privire la
Organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor,
secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului Raional // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.116 din 13.06.2003.
13. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 688 din 10.06.2003 cu privire la
structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor
(municipiilor) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.116 din 13.06.2003.
Literatura de specialitate:
1. Ion Guceac, Drept electoral, Chişinău, 2005
2. Alexandru Arseni, Dreptul constituţional, Chişinău, 2005
3. Guceac Ion, Curs elementar de drept constituţional, vol. 2, Chişinău, 2004.
4. Gheorghe Costachi, Guceac Ion, Fenomenul constituționalismului în evoluţia

Republicii Moldova spre statul de drept, Chişinău, 2003
5. A. Arseni, V. Ivanov, L. Suholtco, Dreptul constituţional comparat, Chişinău

2003
6. Alexandru Ioan, Administraţia Publică. Teorii. Realităţi. Perspective, Lumina

Lex, Bucureşti, 1999.
7. Avornic Gheorghe, Teoria generală a dreptului, editura Cartier, Chişinău, 2004.
8. Teodor Cârnaţ, Dreptul constituţional, Chişinău, 2010
9. Bulgari Valeriu, Administraţia Publică: probleme de teorie şi practică, ed. AAP,

Chişinău, 1998.
10.Buletinul informativ Primarul, nr. 43, august 2004, nr.48, septembrie, 2005.
11.Creangă Ion, Curs de drept administrativ: Administraţia Publică Locală, vol. 2,

ed. Epigraf, Chişinău, 2005.
12.Deliu Tudor, Administraţia Publică Locală, AAP, Chişinău, 1998.
13.Deliu Tudor, Procesul decizional în administraţia publică locală din Moldova,

AAP, Chişinău, 2001.
14.Didencu Valeriu, Democraţie şi administraţie publică locală, AAP, Chişinău,

1998.
15.Drăganu Tudor, Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat Elementar, vol. 2,
Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
16.Furdui Viorel, Ghidul juridic al alesului local, ed. Tish, Chişinău, 2004.
17.Ghidul funcţionarului public din administraţia publică locală, ed. Cartier, 1997.
18.Iorgovan Antonie, Drept administrativ. Tratat elementar, ed. Actami, Bucureşti,

1994.
19.Ivan Stelian, Bădescu Mihai, Neagu Aurel, Administraţie publică, Lumina Lex,
Bucureşti, 2002.
20.Leaşco Ion, Ungureanu Tatiana, Ialoveni, ed. Licorn, Chişinău, 2003.
21.Manda Corneliu, Manda Cezar Corneliu, Administraţia Publică Locală din

România, Lumina Lex, Bucureşti, 1999.
22.Manda Corneliu, Drept administrativ, ed. Victor, Bucureşti, 2002.
23.Manda Corneliu, Manda Cezar Corneliu, Dreptul colectivităţilor locale, Lumina

Lex, Bucureşti, 2002.
24.Negoiţa Alexandru, Drept administrativ, ed. Sylvi, Bucureşti, 1998.
25.Negru Boris, Negru Alina, Teoria generală a dreptului şi statului, Bons Offices,
Chişinău, 2006.
26.Orlov Maria, Drept administrativ, ed. Epigraf, Chişinău, 2001.
27.Orlov Maria, Belecciu Ştefan, Drept administrativ, Chişinău, 2005.
28.Platon Mihail, Introducere în ştiinţa administraţiei publice, AAP, Chişinău, 1999.
29.Popa Victor, Dreptul public, AAP, Chişinău, 1998.

30.Popa Victor, Munteanu Igor, Mocanu Victor, De la centralism la descentralizare,
ed. Cartier, Chişinău, 1998.
31.Popa Victor, Consiliul local în acţiune, ed. Tish, Chişinău, 1999.
32.Popa Victor, Autorităţile publice ale Republicii Moldova. Compendium privind

structura, organizarea şi funcţionarea lor ,ed. Tish, Chişinău, 2004.
33.Popa Victor, Chiriac Liubomir, Mocanu Victor, Ghidul primarului, SC Tehnologii

intelectuale, 2005.
34.Preda Mircea, Autorităţile administraţiei publice. Sistemul constituţional român,

Lumina Lex, Bucureşti, 1999.
35.Preda Mircea, David Ana Sofia, Agenda primarului şi funcţionarului din

administraţia publică locală, Lumina Lex,Bucureşti, 2002.
36.Prisăcaru Valentin, Tratat de drept administrativ român, Bucureşti, 1993.
37.Roman Alexandru, Evoluţia universală a sistemelor de administrare, AAP,

Chişinău, 1998.
38.http://www.cec.md
39.http://www.parlament.md/
40.http://www.constcourt.md/

078 - Dreptul Electoral PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

078 - Dreptul Electoral PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

Aprobat la ședința Senatului USEM

Recenzenți: Ion GUCEAC, doctor habilitat în drept, profesor universitar, membru

Dreptul electoral, fiind o subramură a sistemului de drept şi având la bază

Tema1. Noţiune de drept electoral şi sistem electoral ........................................ 6

1.Formele de exercitare a suveranităţii ........................................................... 6

2.Noţiunea de drept electoral .......................................................................... 8

3.Noţiunea sistemului electoral ....................................................................... 9

4.Principiile dreptului electoral ..................................................................... 11

6.Izvoarele dreptului electoral ....................................................................... 13

Tema 2. Subiecţii dreptului electoral. ............................................................... 14

1.Noţiunea subiecţilor dreptului electoral ..................................................... 14

2.Statutul juridic al alegătorului .................................................................... 15

3.Rolul partidelor politice ............................................................................. 17

4.Candidaţiişi reprezentanţii electorali ......................................................... 17

Tema 3. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor. ............................................... 19

1. Conceptul şi principiile procesului electoral ............................................. 19

2.Tipuri de alegeri ......................................................................................... 20

3.Organizarea organelor electorale. .............................................................. 21

4.Secţiile de votare și birourile electorale ..................................................... 22

5.Listele electorale ........................................................................................ 23

6. Buletinului de vot ...................................................................................... 23

7.Propaganda electorală sau campania electorală ......................................... 24

8.Votarea. Numărarea voturilor. Stabilirea rezultatelor................................ 25

Tema 4. Protecţia juridică a drepturilor exclusiv politice şi răspunderea pentru

2.Procedura administrativă şi judiciară de examinare a litigiilor electorale . 28

3. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale ................................ 30

Tema 5. Sisteme electorale. .............................................................................. 32

1.Sistemul electoral (scrutinul) majoritar..................................................... 32

2.Sistem electoral (scrutinul) al reprezentării proporţionale......................... 33

3.Sistem electoral din Republica Moldova ................................................... 33

Tema 6: Funcţiile organelor electorale ............................................................. 35

1.Noţiuni generale privind funcţiile organelor electorale. ............................ 35

2.Funcţia cu titlu principal. ........................................................................... 36

Tema 7: Competenţe ale organelor electorale................................................... 38

1.Sistemul organelor electorale ..................................................................... 38

2. Reprezentarea în organele electorale ........................................................ 38

Tema 8: Organizarea organelor electorale pentru alegeri ................................. 38

1.Verificarea listelor electorale ..................................................................... 38

2.Desemnarea candidaţilor și înregistrarea candidaţilor ............................... 39

3.Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie ........................................ 40

4.Agitaţia electorală ...................................................................................... 40

6.Timpul şi locul votării ................................................................................ 40

Tema 9: Actele CEC ......................................................................................... 41

1.Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare .............. 41

2.Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală .. 43

3.Anunţarea rezultatelor preliminare ............................................................ 44

1.Formele de exercitare a suveranităţii

Proclamarea Independenței Republicii Moldova, în contextul electoral, a servit

“Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă

Astfel, adoptarea Codului Electoral în 1997 a servit un nou pas în procesul de

De o importanţă deosebită pentru reformarea și stabilirea sistemului electoral a

În majoritatea statelor, în constituție, poporul este declarat drept deținătorul

3.Noţiunea sistemului electoral

Doctrina definește sistemul electoral cao totatilate de proceduri utilizate pentru

Privit prin prisma codului electoral, actualul sistem electoral - proporțional,

Potrivit sistemului proporțional, mandatele parlamentare se împart candidaților

Unele opinii doctrinare disting problematica potrivit căreia reprezentarea

Totodată specific sistemului electoral proporțional este așa numitul „mecanism”

- pentru un partid, o organizaţie social-politică - 4 la sută;