FILTREPENTRU

AUTOMOBILE
ing. VICTOR TUROVSCHI ing. DUMITRUTULLIU

FILTHE
PENTHUAUTOMOBILE

COLECTIAAUTO 14

EDITURATEHNICA
BUCURE~TI-1974
 lucrarea prezinta constructia, functiona-
rea, intretinerea, montarea ~i demontarea
filtrelor de ulei, filtrelor de aer ~i filtrelor
de combustibil ale automobilelor (autotu-
risme, autocamioane, autobuze ~i autoutilare).
Cartea arata de ce este necesara filtra-
rea uleiului, aerului ~i combustibilului ~i
prezinta descrierea filtrelor montate pe auto-
turismele Dacia, Renault, Fiat, Skoda, Mosk-
vici, Mercedes, Opel, Volga, a filtrelor
montate pe autobuzele TV, Layland, Skoda, CUPRINSUL
ROMAN, Fiat, Ikarus ~i a filtrelor montate
pe autocamioanele Bucegi, Carpati, RO-
MAN ~i a filtrelor montate pe autoutilitare.
in lucrare se dau indicatii referitoare
la operatiile de intretinere ~i la numarul de
kilometri parcur~i dupa care trebuie sa se
inlocuiasca filtrele.
lucrarea se adreseaza conducCitorilor
Introducere 5
auto amotori sou profesioni~ti.
1. Filtrarea uleiului . . . . . . . . 7
Pozitia filtrului in circuitul de ulei 7
Imp~ritatile prezente in u/ei ~inatura acestora13
Uzurile organelor motorului cauzate de impu-
ritatile existente in ulei . . . . . . . .. 17
Tipuri de filtre de ulei, clasificare ~i eficienta 19
Filtre de ulei pentru autoturisme . . . . " 35
Descrierea constructiei unui filtru de ulei. 35
Filtrele de ulei de pe autoturisme. Interval
de schimb ~i recomandari de intretinere 39
Filtrele de ulei pentru Ciutoturisme de teren ~i
autoutilare. Interval de schimb ~i recoman-
dari de intretinere . 53
Autoturisme de teren . . . . . . . . " 53
Autoutilitare . . . . . . . . . . . . '. 58
Filtre de ulei pentru autocamioane. Interval de
schimb ~i recomandari de intretinere. . . 58
Filtre de ulei pentru autobuze. Interval de
schimb ~i recomandari de intretinere . 65
3
2. Filtrarea aerului . . . . . . . . . .. . . 71
Impurita\i prezente in aer ~i necesitatea filtra-
rii aerului . . . . 71
77
Tipuri de filtre de aer
Filtrul umed . . . . . . . . . . . . 77
Filtrul uscat . . . . . . . . . . . . 79
Filtre de aer pentru autoturisme. Interval de
schimb ~i recomandari de intre\inere . 83
Filtre de aer pentru autoturisme de teren ~i INTRODUCERE
autoutilitare. Interval de schimb ~i reco-
mandari de intre\inere 95
Autoturisme de teren . . . . . . 95
Autoutilitare . . . . . . . . . . 98
Filtre de aer pentru autocamioane. Interval
de schimb ~i recomandari de intre\inere . 98
Filtre de aer pentru autobuze. Interval de ~ IJuorarea de fata, oare se aJdreseaza
schimb ~i recomandari de intre\inere . . . 104 110
~ turturor oonduditorilor auto, ama-
3. Filtrareacombustibilului. . . . . . . . . . to['i sau profeSlioni1?ti, aiI'e CIa SCop
Impurita\ile din combustibil ~i necesitatea fil- sa atraga atentia asupra problemelo[' filtrarii flu-
trarii acestora . . . . . . . . . . . . . 110 idelor - luJbriilianti aer 1?i eombustibili - eare asi-
Tipuri de filtre pentru combustibil. . . . 113 gura fune11ionarea ~~iearui motor eu ardere interna.
Filtre de combustibil pentru autoturisme. Re- Filtrarea, ea mijloe deosebit de efieaee asupra mic-
comandaride intre\inere. . . . . 114
~orarii uzurii automobfilului, este un aspect mai pu-
Filtre pentru autoturisme de teren. autoutili- I tin eunoseut de majoritatea posesorilor de automobile
tare. autobuze ~i autocamioane. Recoman- " sau eonduditorilor auto profesioni1?ti.
115
dari de intre\inere Ignorarea filtrarii are consecinte neplacute, care
123
Bibliografie ................ apar dupa un pareurs mai indelungat. Se poate afir-
ma, fara a gre~i, prea mult, ea function area indelun-
gata a automobilelor actuale este determinata in mare
masura de 0 lubrifiere eorespunzatoare, eoneomitent
cu 0 filtrare eficace a uleiului ~i aerului.
Exagerind putin, se poalte spune ea, funetionarea
intr-o singura zi a motorului fara niei un fLltru, deter-
5
mina uzuri echivalente cu cele produse. de functio-
narea timp de un >an a mqtorului prevazut CUifiItre.
Motoarele moderne pentru automobile, in general,
~i pentru autoturisme, in special, fiind motoare su-
praturate 1;>isupracomprimalte, impuritatile deter-
mina uzuri intense din cauza vitezei mari de circulatie
a uleiului.
$i inca un argument in favoarea obligativitatii in-
tretinerii filtrelor: se constata deseori ca sint unele 1/ FILTRAREAULEIULUI
autoturisme care realizeaza un parcurs de 150000 km
inaintea unei reparatii capitale, iar altele, de acela1;>i
tip, ies din uz dupa un rulaj de 50 000-70 000 km. POZITIA FILTRULUIiN CIRCUITUL
Aceasta diferenta este determinl8lta intr-o mare ma- DE ULEI
sura ~i de intretinerea autoturismului ~i a filtrelor
sale. Circuitul de ulei care se stabile1;>te prin canalizatia
de ungere a unui motor constituie un element capi-
tal al bunei functiuni ~i al durabiliti'itii sale. Com-
ponentele principale ale unui circuit de ulei cu-
prind:
-- una sau mai multe pompe de ulei;
- supape de descarcare;
- canalizatia de ungere, care include conductele
interne ~i externe pentru transportul uleiului la
punctele de ungere.
Punctele de ungere deservi te de acest transport de
ulei pot fi, in general, urmatoarele:
- palierele arborelui cotit;
- cuzinetii bielei;
- cilindrii, pistoanele !?isegmentii;
- palierele arborelui cu came;
- camele 1;>itachetii;
- angrenajele distributiei;
- tijele supapelor.
Afadi de cele enumerate, mai sint ~i alte puncte
secundare de ungere, a caror numar variaza cu tipul
7

motorului. Separat de circuitul principal de ungere,
se mai distinge un numar variabil de circuite se-
cundare care au drept scop sa asigure:
- filtrarea uleiului printr-unul sa'Ctmai multe fil-
tre interpuse in circuitul de ungere;
- racirea uleiului prin radiatoare;
- securitatea ungerii.
Scopul Iucrarii de fata este sa fadi cunoscute pro-
blemele tehnice legate de filtrarea Iubrifiantilor, ae-
rului ~i combustibililor ~i sa atraga atentia asupra
importantei acestui aspect mai putin cunoscut de ma-
rea majoritate a celor care dispun de un autoturism
sau care lucreaza pe un autovehicul. Dupa trecerea
in revista a principalelor probleme pe care Ie ridica
filtrarea acestor fluide, se VOl' da unele indicatii cu
privire la intretinerea motoarelor de pe autovehicule,
din acest punct de vedere.
Evolutia filtrelor de ulei a urmarit, in general,
evolutia motoarelor, iar aceasta din urma a deter-
minat ~i 0 evolutie a lubrifiantilor. Atita vreme cit
ungerea motoarelor nu se facea in regim fortat (prin
intermediul unei pompe de ulei), nu era posibil sa
se includa in dispozitivele de ungere un filtru de ulei.
Odata cu introducerea sistemelor de ungere cu cir-
culatie fortata a uleiului, filtrele ~i-au impus pre-
zenta. In actuala faza de dezvoltare a motoarelor,
prezenta filtrului de ulei nu mai po ate fi pusa in dis-
cutie.
Imbunatatirea functiei de filtrare a uleiului pe un
motor comporta, in afara de perfectionarea filtrului
respectiv, ~i alte amanunte constructive care pot fi
luate in discutie, cum ar fi: montarea filtrului pe
motor in pozitia cea mai convenabila pentru a per-
mite inlocuirea Iui periodica sau alegerea montaju-
8
lui celui mai potrivit care sa nu afecteze capacitatea
de filtrare ~i nici sa determine 0 racire intensa a ule-
iului (racirea duce la 0 serie de complicatii, printre
care: condensarea vaporilor de apa din gazele de ar-
dere, fapt care favorizeaza formarea depozitelor de
impuritati; cre~terea viscozitatii, ce are drept conse-
cinta 0 ingreunare a procesului de filtrare).
Montajul unui filtru de ulei in raport cu circuitul
principal de ulei se poate face in serie (full-flow) sau
in derivatie. Acest fapt prezinta importanta, deoarece
fiecare din aceste montaje determina, in linii ge-
nerale, alegerea tipului de filtru ~i in larga masura
eficacitatea Iui.
Montajul filtrului de serie (full-flow) obliga intre-
gul flux al circuitului principal de ulei sa-l traver-
seze. Solutia are multe variante ~i este foarte mult
uzitata in prezent pe motoarele autoturismelor mo-
derne. Pentru a se reduce pierderile de presiune la
traversarea uleiului prin filtru ~i pentru a se per-
mite trecerea unui debit cit mai bogat, se impune
marirea suprafetei filtrante. Cum aceasta suprafata
nu poate cre~te prea mult, perutru ca ar duce la ma-
rirea exagerata a volumului filtrului, se alege 0 so-
lutie de compromis intre finetea filtrarii ~i debit, ast-
fel ca pierderile de presiune sa fie minime. Exista
mai multe scheme de montaj ale filtrelor dispuse in
serie. In fig. 1 se prezinta 0 solutie clasica, cu 0 baie
de ulei ~i cu 0 supapa de descarcare (de ocolire a fil-
trului). Aceasta supapa permite punerea in derivatie
a filtrului, in cazul in care se infunda cu impuritatile
pe care Ie retine. Pe masura acumularii de impuri-
tati in filtru, debitul de ulei scade 1;>i,in lipsa unei
supape de descarcare, prin care filtrul este ocolit,
circulatia uleiului pe circuitul principal de ungere a
9
motorului se anuleaza, fapt care poate pune motorul
in pericol de gripaj. Prezenta acestei supape permite multe autoturisme sau vehicule de orice tip nu po-
ca filtrul sa fie ocolit, dar in acest fel, in absenta seda dispozitive de alert are atunci dnd are loc in-
unui dispozitiv de semnalizare care sa permita urma- fund area filtrului, in schimb acest pericol este evitat
rirea cre~terii pierderilor de sarcina din circui tul de prin recomandarile de inlocuire periodica a filtrelor
ungere, se poate ajunge la situatia ca motorul sa fie la termenele prevazute de constructorii de motoare,
in colaborare cu furnizorii de filtre.
lubrifiat cu un ulei nefiltrat. Anularea functie~ de
filtrare poate dauna motorului intr-o maniera care Montajul jiltrului in deriva~ie (fig. 2) permite 0
filtrare partiala a uleiului, deoarece numai 0 parte
7 6 " 5

I,
vp'!.!!!!!.or

6
2
2

Fig. 1. Schema de montaj

in serie (full flow) a unui Fig. 2. Schema de montaj in
filtru de ulei:
1 - sorbul pompei de ulei
derivatie a unui filtru de
ulei:
protejat
- de 0 sitA metalicA;
- su- 1 - sorbul pompei de ulei pro-
2
papa
pompa
de reglare
de ulei;
a pres1unil
3
tejat de 0 sitA metalicA; 2
- -
furnizate de pompA; 4 - su- pompa
reglare
de ulei; 3
a presiunil
supapa
furnizate
de
de
papa de descArcare
nii uleiului
a presiu-
din filtru; 5 - pompA; 4 -
tare a motorului
conducta de
cu ulei partial
alimen-
conducta de alimentare a mo-
torului cu ulei f11trat; 6 - f11- flltrat; 5 -
f11trul de ulei allmeu-
tat cu 0 fractiune din debitul
trul de ule1; 7 - manometrul
presiunil de ulei. pompei; 6 -
returul
uleiului
in carter
filtrat.
a

sa nu se faca simtita imediat, dar care constituie un

din debitul circuitului princip~ll de ulei traverseaza
pericol potential de ore~re "a uzurilor. Cele mai
filtrul, dupa care se reintoarce in carterul motorului
10
11
 sau in rezervorul de ulei. Raportul debitelor ramurii
care merge spre punctele de ungere :;;iramurii care
merge spre filtru este de 1/4 pina la max. 1/10.
Acest sistem de filtre era raspindit in trecut pe un
mare numar de motoare, dintre care multe de auto-
turisme, deoarece se eonsidera ea aveau avantajul
Pentru motoarele de mare putere, se pot folosi
montaje eu doua sau chiar mai muIte filtre. In ca-
zul in care pe un motor se monteaza doua filtre
(fig. 3), unul este montat in serie, iar eelalalt in de-
rivatie. Intr-un astfel de montaj, filtrul plasat in
serie este in mod obi~nulit grosier, iar fHtrUJl moniJat
in derivatie este fin. In practica s-a aplicat 0 mare
diversitate de solutii tehnice, iar automobilele de
mare capacitate cilindrica folosesc de obicei montaje
cu doua filtre. De multe ori filtrul montat in serie
este de tip centrifugal.

IMPURITATILEPREZENTEIN ULEIURI
$1 NATURA ACESTORA

Impuritatile care se gasesc in uleiurile de motor ~i

care trebuie eliminate prin filtrare provin din mai
multe surse. Originea acestor impurWiti poate fi de
natura externa sau interna.
Fig. 3. Schema de montaj cu
doua filtre, unul in direct ~i al Impuritatile de natura externa ajung in motor pe
doilea in derivatie: una din urmatoarele doua cai:
1 - sorbul de aspira~ie cu sita me-
- in mod accidental, cu ocazia unui schimb de
talicA; 2 - pompa de ulei; 3 - su-
papa di! reglare a presiunii uleiulUl; ulei efectuat in conditii improprii, sau prin folosirea
4 - filtrul grosler (serie); 5 - con-
ducta de alimentare
ulel; 6 -
a motorului
filtrul fin (derlvatie); _
7
cu unui ulei contaminat cu impuritati;
returul uleiulul in carter. - odata cu aerul aspirat pentru combustie, fie
datorita patrunderii prafului prin filtru de aer, fie
folosirii UnOI' fiItre eu gabarit redus, proportional eu datorlitii imperfectitmilor de etan~eitate, La folosirea
debitele mid care travers au aeeste fiItre. In eazul unor filtre improprii sau deteriorate.
imbicsirii eu impuritati, debitul coloanei principale Impuritatile de natura interna sint 0 consecinta a
de ulei nu se modifiea, motorul funetioneaza normal, funetionarii motorului :;;icuprind:
ins a filtrarea uleiului este anulata.
In tehniea eonstruetiei motoarelor se utilizeaza - prod use rezultate prin degradarea uleiului, par-
astazi pe seara mai larga filtrarea in serie, a earei ticule de carbune rezultate prin arderea earburanti-
eficienta este superioara. lor, apa din combustie eondensata in motor;
12 13

~ - --
 - produse formate
rului. prin Uzura organelor moto- .
turnatorie rilmas pe piesele turnate ale motorului,
pulberi abrazive folosite la finis area unoI' suprafete
Particulele de dirbune formate prin arde1'ea com- cu un grad de prelucrare avansat (supape ~i scaunele
bustibilului, in special a amestecurilor bogate, fo1'- supapelor), pulberi ~i particule metalice provenite
meaza partea cea mai insemnata a impuritatilor din din operatiile de prelucrare mecanica. De~i pare ex a-
uleiul uzat. In cazul motoarelo1' diesel,. aceastii ten- gerat sa se atribuie importanta ~i acestor impuritati,
dinta poate deveni excesivii, mai ales dnd motorul este suficient sa se arate ca 0 particula foarte mica
functioneaza la sarcini mari, sau are filtrul de aer de nisip sau de metal ajunsa de exemplu pe un pa-
colmatat, pompa de injectie dereglata sau injectoa- lier determina neajunsuri deseori iremediabile, care
rele infundate. pot aparea in perioada de rodaj a unui motor nou,
Produsele formate prin degradarea uleiurilor sint sau dupa 0 reparatie capitala.
diferite ~i dependente de natura uleiului ~i conditiile Sarurile de plumb, in special bromurile, care pro-
de temperatura. Actiunile mecanice la care este su- vin de la benzina etilata, ocupa de asemenea un loc
pus uleiul in motor, compresiune, forfecare ~i lami- important in depunerile care au loc intr-un motor cu
nare la trecerea prin sectiunile mici ale canalizatiei aprindere prin sdnteie.
de ungere ~i in special actiunea temperaturilor ri- Apa constituie 0 impuritate periculoasa, deoarece
dicate Ii modifica componenta initiala. Uleiul su-
contribuie la intensificarea proceselor de coroziune
porta in mod lent ~i continuu transformari chimice. care au loc in motor. Apa ajunge in motor fie direct
Sensul ~i intervalul de timp in care au loc aceste
transformari este dependent de natura chimica a din atmosfera, mai ales pe timp de ploaie sau dnd
uleiului ~i de gradul de solicitare a motorului. atmosfera este supraincarcata cu umiditate, fie prin
Impuritatile din ulei trebuie eliminate inainte de condensarea pe peretii interiori ai motorului a
a deveni daunatoare prin coroziunile ~i eroziuni me- apei formate prin combustia cal1buranJtului. Apa mai
canice pe care Ie provoaca. Sint doua posibilitati de poate ajunge in motor accidental, prin imperfectiu-
a actiona: in prim'll 1 rind prin folosirea UiI10rule/iuri nile garniturilor de etan~are a chiulasei sau cama-
stabile din punct de vedere chimic, iar in al doilea ~ilor .
rind prin marirea eficacitati filtrelor ~i intensificarii Uneori ~i combustibilul poate fi un element de
proceselor de filtrare.
impurifiere a uleiului, atunci cind motorul nu func-
Una din ciiile de imbunatatire ale uleiurilor Con- tioneaza normal. Prezenta lui in ulei intensifica pro-
sta in folosirea pe scara larga a aditivilor. In pre- cesele de degradare a uleiului.
zent, uleiurile aditivate sint foarte raspindite, cele
Proportia in care aceste impuritati se gasesc in
neaditive fiind recomandate numai ]a ungerea mo-
toarelor in doi timpi. uleiurile uzate difera mult in functie de tipul mo-
Impuritatile de natura anorganica cuprind praful torului (cu aprindere prin sdnteie sau diesel), de
atmosferic care scapa prin filtrul de aer, nisipul de merliul e~rior, de conditiile senr.idu1ui prestat, de
14 15
 tipul uleiului folosit, de starea tehnidi a motorului, Tabelul 2
de periodicitatea schimbului de ulei, de starea ~i ti- Compozitia procentuala medie ale impurifiantilor care s-au
pul filtrelor, de zona din motor in care se formeaza depus la diferite temperaturi pe un motor cu aprindere
sau se depun, de particularitatile constructive ~i geo- prin scinteie
metria motorului, de ventilatia carterului etc.
Limitele normale ale concentratiilor de impurWiti Compo7.i~ia impurifianti- Depozite Depozile
Depozite de
care se gasesc in uleiurile uzate ale motoarelor cu lor care se depun rlure pAstoase
consistenta
nAmoIului
In motor. % (pesle 250°C) (125-250°C) (sub 125"C)
Tabelul 1
ConUnutul mediu normal de impurifianti din uleiurile uzate Ulei mineral 36 45 50
de la motoarele cu aprindere prin scinteie ~i diesel Apa 1 4 8
Materii carbunoase 26 23 21
Saruri de plumb 21 15 10
ConUnulul de impurilAti, % lIIotor cu aprindere
prin scinteie lIIotor diesel Ra~ni 14 11 10
Substante abrazive 2 2 1

Carbon
Pulberi abrazive
0,1 - 0,2 1,0 -2,0 Tabelul 3
0,05- 0,2 0,05-0,2
Compu~i de plumb 0,05- 0,2 Compozitia reziduurilor depuse in carterul unui motor diesel
Apa !ipsa
0,2 - 0,5 0,2 -0,5
Produse de aIterare 0,5
Combustibili 0,5 -2,0 Rcziduuri dcpuse In carterul
5,0 -10,0 1,0 -5,0 Compozitia depozitclor, % unui nlotor diescl

aprindere prin scinteie ~i diesel sint date in tabe-

lull (valori aproximative). Ulei mineral 41
Prod use de oxidare (ra~ini) 16
Compozitia depunerilor din motor depdnde in ma- Apa 4
re masura de temperatura, deosebindu-se depuneri Materii carbunoase 37
Abrazive (metale ~i silice) 2
formate la temperaturi inalte (USIOate~i dure), la tem-
peraturi medii (consistenta pastoasa) ~i la tempera-
turi joase (depuneri de eonsistenta namolului).
Compozitia procentuala medie ale impurifiantilor UZURILE ORGANELOR MOTORULUI CAUZATE
care s-au depus la diferite temperaturi pe un motor DE IMPURITATILE EXISTENTE IN ULEI
eu aprindere prin seinteie sint reproduse in tabe-
lul2.
Prin natura funetiei sale, uleiul are ca scop sa eli-
Depozitele formate in carter (de eonsistenta moale) mine sau sa reduca la minim uzurile de frecare, con-
la un motor diesel (tabelul 3) au 0 compozitie dife- tribuind la prelungirea vietii motorului ~i automobi-
rita de eele de la motoarele eu aprindere prin seinteie. Iul ui.
16 2 - Filtre pentru automobile17
 In prczcnt, autoturismele au ca durata de func-
efectuate pe motol3.'re ou aJprindere prin scinteie au
tionare cca. 100 000 km pin a la 0 reparatie capita1ii, demonstl'laJt ca particulele intre 0-5 /lm produc 0
autocamioanele depa:;;esc cifra de 150 000 km, iar la uzura evideruta.
camioanele grele :;;i tractoare aceasta cifra se ridica
la citeva sute de mii de kilometri. Rezultatele numeroaselor incercari efectuate pe
stand :;;iin exploatare au dovedit cu prisosinta utili-
Impuritatile existente in ulei determina 0 uzura
tatea filtrelor ~i rolul lor important in reducerea
corosiva, abraziva :;;ieroziva a pieselor. uzurii.
Uzura corosiva are la baza un mecanism chimic
de actiune intre produ:;;ii de degradare a uleiului
(acizii :;;i oxiacizii organici) :;;i piesele metalice. TIPURI DE FILTRE DE ULEI, CLASIFICARE
Uzura abraziva consta in actiunea abraziva a im- $1 EFICIENTA
puritatilor din ulei asupra supr~fetei metaIice. Inten-
sitatea uzurii este dependenta de duritatea abrazi- In practica, filtrele care se gasesc montate pe mo-
vului :;;i a piese:i. Daca rabrazivul aotioneaza pe 0 toarele de autoturisme, autobuze sau autocamioane
suprafata moate, acesta intra in masaj me\tJaLica:;;iac- sint de tipuri diferite. Caracteristicile lor functionale
tioneaza in continuare pe fata mai dura a piesei sint determinate de mai multi factori, :;;ianume:
conjugate. - oalitatea uleiului, temperatura, presiunea ~i vis-
Uzura eroziva consta in smulgerea de material din cozitatea;
piesele metalice de catre impuritatile existente in - natura chimicii a impuritatilor, dispersia granu-
ulei, care, circulind, se lovesc de suprafetele pie- lometrica :;;iconcentratia acestora;
selor. - limita dimensionalii inferioarii a particulelor re-
Filtrele nu pot inlatura niciodata complet prezenta tinute;
impuritatilor corosive, abrazive :;;i erozive. Dimensiu- - pierderile de presiune in circuitul de ulei, ur-
nile imputitatilor solide prezente in ulei'llri sIlnltfoarte mare a procesului filtrarii;
vaviabile, majoribatea dinire ele fUnd de 5 /lm, iar di- - timpul de serviciu;
mensiunile particulelor de carbune Vlariaza intre - conditii speciale, ca de exemplu: inactivitatea
0,1 :;;i 2 /lm. Jocurile permise lintre piesele in mi:;;- fata de aditivi;
care sint, in general, oUiprinse intre 15 :;;i 100 /lm, - dimensiunile de gabarit.
iar grosimea stJrtatului de u!lei in cazul ungel'ii hlidro- Din punctul de vedere al procedeului de separare
dinamice este de ordinul a 5~75/lm in functionare a impuritatilor, se deosebesc fiItre decantoare, filtre
Uberii :;;ide 5-15 urn sub sarcina. >De aioi aJpare
neoesitalbea sa se elimine itOOIteparticulele mai mari centrifugaJe (epuratoare), filtre cu actiune magnetica
:;;i fiJtre cu strat separator. Dupa un alt criteriu, fil-
de 5 /lm. N'll trebuie sa ~ inteleaga ca partioulele
trele pot fi active. actionind asupra uleiului cu mo-
mrai midi nu produc uzuri. Ince:rcari exp€lIimenltale
dificarea raportuJui dintre .componenti :;;i filtre in-
18
19
r
active, care nu au nici 0 actiune asupra componenti- de filtrare, (fig. 6), are decupat un spatiu central care
lor din reteta de fabricare a uleiului. Filtrele inactive permite colectarea uleiului filtrat ~i ~ase ferestre 3
cu strat separator sint cele mai raspindite. decupate, care lasa intre ele ~ase raze 4, prevazute
Filtre decantoare. Datorita viscozitatii ridicate a cu canalele longitudinale 5, pe un de se scurge uleiul
uleiului, decantarea nu permite 0 separare rapida a fiItrat spre spatiul central de colectare 2; uleiul trece
impuritatilor. Viteza de cadere a ullei particule de
nisip cu dimensiunea de lO!l m in ulei este de /1
cca. 2,5 em/ora, cu totul insuficient pentru scopul ur-
\.
marit. Cu toate acestea sint unele fiItre care folo-
J
sesc principiul decantarii ca mijloc de separare a
impuritatilor din ulei. Separarea are loc prin trece-
rea uleiului prin sectiunile mici formate de un ma-
re numar de fante, prin care uleiul este obligat sa
treaca. Filtrul este montat exclusiv in derivatie fata

Fig. 4. Elementi filtranti decantori Asfo:

- Moskvici; 2 - Volga; 3 - autoeamion SR 101.
Fig. 5. Structura unui Fig. 6. Detalii constructive
de circuitul de ulei, pentru a permite trecerea unei element filtrant decan- ale elementului filtrant
cantitati reduse cu 0 viteza redusa, care sa favo- tor: decantor:
rizeze separarea. In fig. 4 se pot vedea trei tipuri de 1 - plaea de filtrare: 1 - plaea de fIltrare;
tiu central de eoleetare a ule-
2 - spa-
2 - plaea intermediara ; lului filtrat; 3 - ferestre pen-
elementi filtranti de carton din aceasta categorie. 3 - eapae metalic; 4- ~ar- tru depozltarea impurltAtilor;
Elementul filtrant de carton (fig. 5) se compune nlere pentru stringere. ~ _ razele separatoare intre
dintr-o suprapunere succesiva a doua tipuri de placi deeupari;
dinale;
5
6 -
- plaea
canale longitu-
interme..
de forma diferita. Una din acestea, numita ~i placa diara.

20 21
 astfel din exteriorul filtrului spre interior. Placa se
~tanteaza din mucava sau carton cu 0 grosime de cca.
2mm.
Cea de-a doua placa, denumita ~i element interme-
diar, 6 (fig. 6), este ~tantata din carton triplex, are 0
singura decupare centrala. Suprapunerea unei placi
filtrante peste 0 placa intermediara creeaza ~ase spa-
tii libere unde se aduna produsele de decantare a ule-
iului ~i un spatiu central de colectare. Cele ~ase spatii
se repeta de un numar egal cu numarul placilor fil-
trante din care este constituit elementul filtrant, in
timp ce spatiul central ramine unic pentru tot an-
samblul elementului filtmut. La 'cele doua capete, ele-
mentul filtrant se inchide Cll doua capace din metal,
de care se prind patru ~arniere care string placile de
carton, fara sa Ie permita deplasarea larterala.
Pentru a putea functiona, elementul filtrant se in-
troduce intr-un spatiu inchis, etan~, de forma cilin-
drica, confectionat din tabla ~i prevazut cu un ca-
pac. Aceasta cutie metalica, impreuna Cll elementul
filtrant din interior, formeaza filtrul as am blat, care
se introduce in circWtul de uileli prinltr-oconduota de
intrare ~i 0 alta de evacuare a uleiUllui fii1!trat, dilrect
in baia de ulei.
Procesul de filtrare se desfa~oara in modul urma-
tor: 0 parte, redusa (cca. 1/10) din cantitatea de ulei
aflat in circulatie, intra in filtrul de ulei ~i ajunge
la elementul filtrant, pe care il traverseaza din ex-
terior catre inter/ior. Uleiul patruncle 'in interiorul
elementului prin canalele longitudinale ~tantate pe
razele placilor de carton ~i se colecteaza in cana.-
lul central al elementului. Impuritatile din ulei se
aduna in spatiile formate de deouparile maDginale din
22
pH'icile intermedi,are. Din canalul cen1trall, uleiuJ. se
evacueaza in cartlerul motorului.
Filtrul descris este cunoscut ~i sub numele de fil-
trul Asfo, prin asimilarea acestuia cu filtrele fabri-
cate in U.R.S.S. sub acela~i nume. Se fabrica in tara
conform NIl nr. 2869-67 - "Filtre pentru filtrarea
fina a uleiurilor la motoare de auto ~i tractoare", ca-
re cuprinde; filtrul Asfo-1, pentru camioanele SR 101
~i tractoarele UTB 26, 27, 29; Asfo-2, pentru motoa-
rele autoturismelor IMS, GAZ, Pobeda, Volga; As-
fo-3, pentru autoturismele Moskvici (v. fig. 4).
o varianta constructiva a acestui filtru decantor
este filtrul cu lamele metalice. Caracteristica acestui
:f1Htruconsta in faptul ea 'placile componenite nu se
inlocuiesc ci se curata prin intermediul unei manete
exterioare care se rote~te de catre conducator pentru
a indeparta impuritatile depuse, aces tea cazind la
baza corpului filtrului.
Filtrul decantor nu are 0 eficienta ridicatii ~i poate
fi util in special pe motoarele lubrifiate cu uleiuri
neaditivate. Folosirea aditivilor detergenti ~i a ule-
iurilor cu baza parafinica miqoreaza m:ult eficienta
l~.
Filtrele centrifugale. In momentul actual, tipurile
. de filtre din aceasta categorie sint putin raspindite
pe motoarele de autoturism. Se gasesc frecvent pe
motoare statice ~i pe motoarele auto de mare putere.
Motoarele diesel rapide folosesc frecvent filtre cen-
trifugale.
Se deosebesc doua tipuri de filtre centrifugale: cel
!l1!umit~i reactiv, care se monteaza obi~nuit in deri-
vatie fata de circuitul de ulei ~i cel care se monteaza
in serie ~i care este a~ezat la capatul arborelui co-
tit, la exteriorul motorului, intr-o cavitate situata
~3
 in interiorul fuliei de antrenare a ventilatorului ditii specifice de lucru, in raport de tipul uleiului
(fig. 7). Filtrul centrifugal reactiv nu este antrenat folosit - aditivat sau neaditivat - de viscozitatea
sa, de nivelul contaminarii C'u impuritati 9i de limita
purifidirii dorite. In cazul uleiurilor neaditivate nu
apar dificuWiti dar, in cazul uleiurilor detergente,
conditiile filtdirii se stabilesc anticipat, pentru a se
evita eventualitatea eliminarii nedorite a aditivilor.
Dadi se ia in considerare faptul ca un motor dota!
cu acest gen de filtru trebuie alimentat pe tot par-
cursul existentei sale cu acela9i tip de ulei, se vede
clar ca filtrul centrifugal se impune cu multa greu-
tate. Filtrele centrifugale devin eficace la tempera-.
turi mai ridicate, obi9nuit peste 60°C, cind viscozi-
tatea uleiului scade. Va fi deci necesar sa treaca un
timp oarecare de la pornirea motorului 9i pin a ce
temperatura atinge valoarea respectiva, pentru ca
filtrele centrifugale sa intre in regim normal de
lucru. .
Eficacitatea epuratoarelor centrifugale i9i intind
aria de actiune 9i asupra particulelor de carbune, sau
a particulelor cuprinse intre 2 9i 3 /-lm, mergind pina
Fig. 7. Filtru centrifugal montat la la 1 '/-lm pentru particule dense.
capatul arborelui cotit: Filtre magnetice. Aceste fiItre se folosesc, in gene-
1 - conducta de acces a uleiului in
epurator;
uleiului;
2
3
- canalele de trecere a
- camere de centrifugare;
ral, pe motoarele diesel rapide. Sint eficace numai
4 - curea trapez.oidala de antrenare;
pentru impuritatile de natura feromagnetica 9i au
5 - 1?icane pentru schimbarea sensului o eficienta maxima in perioada de rodaj a motoare-
de curgere a uleiului; 6
trare a uleiului centrifugat;
-
zona de in-
7 - orifi- lor. Se monteaza in serie fata de circuitul de ulei,
ciul de ie1?ire a uleiului din epurator. deoarece nu opun 0 rezistenta mare la trecerea ule-
iului. Un dispozitiv foarte simplu de retinere a par-
de arborele cotit: acesta este pus in mi9care de pre- ticulelor feromagnetice poate fi constituit 9i prin fi-
siunea uleiului debitata de pompa de ulei. xarea pe bu~onul de evacuare a uleiului din carter,
Filtrarea centrifugala, care nu este 0 filtrare in in- a unui material magnetic din metal sau ferita. Pe
telesul strict al cuvintului, in realitate fiind vorba acest magnet se prind particule atrase de cimpul
de 0 epurare a uleiului, poate fi adaptata unoI' con- magnetic, constituind HI! mijloc simplu dar foarte
25
 eficient de retinere a impurWitilor din aceasta ca-
tegorie. In fig. 8 se vede Un astfe1 de bu~on pe care
s-au adunat particulele feromagnetice retinute din
ulei, in timpul functionarii motorului.
Filtre cu strat separator. Se intilnesc pe aproape
toatc tir-urile de autoturisme. Concepti a lor functio-
Fig. 8. Dopul baii de
ulei prevazut cu placa
magnetica:
1 - - dopul filetat al bAii de
3 -
ulei; 2 placA magneticA;
PiliturA de fier colec-
tatA din baia de ulei.
nala se bazeaza pe actiunea de treeere a uleiului
printr-un strat separator, pe care se depun impurita-
tile ce trebuie eliminate. Ca strat filtrant s-a folosit
o gama mare de materiale permiabile, cum sint: tesa-
turile de lina, bumbac, pisla, hirtie, paminturi ab-
sorbante, site metalice, produse metaloceramice sin-
terizate etc. Avind in vedere aceasta mare varietate,
filtrele de acest tip au forme, dimensiuni !?i aspecte
26
{oarte variate. Aparitia 'llieimilor aclitivate a deter-
minat 0 selectie a stratului filtrant. Din acest punet
de vedere se disting: fiItre active, cu strat filtrant din
paminturi adsorbante, alumina etc. !?i care retin adi-
tivii in proportie de pina la 50% in 8 are de lucru,
motiv pentru care au fost inlaturate; filtre inative,
cu 0 actiune neglijabila asupra aditivilor.
Filtrele din tesiiturii metalica, textile sau mate-
riale plastice sint constituite dintr-o retea cu 0 den-
sitate nominalizata in numar de ochiuri pe centime-
tru patrat. Flltrele din aceasta categorie se regasesc
frecvent pe motoare !?i constituie, in aproape toate
cazurile, filtrarea grosiera, fiind traversate de ulei
inainte ea acesta c;;atreaca in filtru1 fin. In baia de
ulei, la capatul conductei de aspiratie a uleiului se
afla intotdeauna 0 sita metalica cu 1'01de filtru, care
are drept scop sa protejeze pompa de ulei, impiedi-
dnd patrunderea unoI' corpuri straine ce ar putea
avaria pompa; ochiurile sitei au dimensiuni de 0,3-
1 mm, uneori mai mici. Filtrul cu sita se infunda
relativ u~or atunci dnd ochiurile sint foarte mici, dar
are posibilitatea de a se spala ~i refolosi.
Filtrele cu strat jiltrant din hirtie of era din punct
de vedere constructiv un mare numar de variante
~i anume: fiItre cu stratul de hirtie eu 0 sectiune
transversala stelata, in spirala, cu stratul filtrant
pliart: in forma unui burd'llf de 3,cordeon etc. Toate
aceste variante urmaresc sa restringa cit mai mult
volumul filtrului, marind in acela~i timp suprafata
filtranta.
Hirtia filtranta nu trebuie eonfundaUi cu hirtia
obi!?nuita. Trebuie sa intruneasca 0 serie de proprie-
tati: sa aiba 0 rezistenta mecanidi sporita; sa preZlinte
caracteristici functionale bine precizate Cll posibili-
27
 tatea eva1uarii analitice a dimensiunilor porilor ~i a foarte variata, gradul de retinere va fi ~i el variat
distributiei lor dimensiona1e; sa fie omogena in struc- in functie de dimensiunile granule lor. Pentru a se
tura ~i stabila in contact cu apa. Pentru a corespunde verifica calitatea stratului filtrant, respectiv gradul
aces tor cerinte s-au efectuat numeroaSe cercetari de filtrare permis, se folosesc impurifianti cu 0 dis~
deosebit de pretentioase. In continutul formulei de persie granulometrica cunoscuta ~i constanta. Gra-
prcparare a hirtiei se aWl ~i un material de impreg- dul de retinere determinat cu aceste pulberi disper-
nare de tipul unei ra~ini sintetice, de cele mai multe sate in ulei este 0 caracteristica a filtrului respectiv.
ori fenolice.
In tabelul 4 se prezintil distributia granulometrica
Din punct de vedere functional, filtrele cu strat a pulberii de oxid de fieI' (Fe304) folosite pentru con-
filtrant sint caracterizate de urmatorii factori: pierde- trolul functional al filtrelor de pe autocamioanele
rea de presiune ca urmare a rezistentei hidraulice Roman, traotoarele de 40 CP ~i a Vlarial1'telor sale.
opuse de strat, finetea de filtrare ~i gradul de col- Pulberile cu dimensuni mai mari de 5 !lm reprezinta
matare;
serviciu. acest ultim factor determina ~i timpul de
Tabelul 4
Pierderea de presiune dp este diferenta de presiu- Distributia granulometrica a pulbe-
ne statica masurata inail1'tea $i dupa filtru, pe zone rilor de oxid de tier folosite pentru
de aceea.<;>isectiUiIle; aUfel spas, este pderderea de controlul functional al filtrelor de
presiune 1a travers area stI"aitu1ui filltrant. Aceastil pe autocamionul Roman !ii a trac-
"cadere de presiune" se mare~te pe masura ce filtrul toarelor de 40 CP
retine tot mai muLte impuriltap. Cind rez\istenta opw>a
de filtru se rididi foarte mult, se deschide 0 supapil Dhuensinnea Cantitatea
granulelor, in grcutate,
de descarcare, iar filtrul este astfel scurtcircuitat. [un %
Finetea de filtrare corespunde limitei maxime a
dimensiunilor porilor stratului filtrant, masurata, in 10
mod obi~nuit, in micrometri. Un filtru retine parti- <5
5-10 40
cule mai marl decit a porilor sai in proportie de 10-15 35
95-100%. Pentru pwticule din '00 in ce mrai mici 15-20 10
21-30 3
proportia impuritiltilor retinute scade foarte rapid. 2
In practica, dimensiunile porilor se aleg in functie de >30
nivelul calitativ al regimului de filtrare con'venabil,
de caracteristicile hidraulice ale circuitului de u1ei 900/0 din total, iar cele cu dimensiuni mai mari decit
~i de presiunea ~i debitul. furnizat de pompa. Nive- 10 !lm reprezinta numai 500/0. Considerind ca fil-
lul de filtrare ales determina ~i tipul stratului fil- trul retine partial dimensiuni mal marl de 5 /-lm,
trant. Repartitia granulometrica a impuritatilor fiind acesta poabe avea un randament de maxim 900/0 ~~de
28 29
 minim 500/0. Se atrage aten~ia ca hivtia de filtru are
pori Cll dimensiuni foarte variabile, 0 ineadrare intre
aeeste valori trebuind eonsiderata ea 0 apreciere glo-
bala a capaeitiitii de retinere. Potrivit normelor de
ealitate, filtrul se eonsidera apt pentru functionare
atunei eind, in determinarile de control eu 0 eanti-
tate de impurifiant stabilita de conditiile incercarii
~i introdusa in ulei in mai multe reprize, retin~ un
minim de 500/0 din totalul de pulbere.
Capacitatea de retinere a unui filtru evolueaza pc
pareursul funetionarii, deoareee pe stratul filtrant se
depun impurHati care functioneaza ea un strat fH-
trant aditional. Daea fiItrul are in momentul monta-
rii lui pe motor 0 anumita finete de filtrare, va avea
spre sfir~itul funetionarii sale un grad de filtrare
mai ridieat, retinind partieule mult mai fine. Dar,
in aeeea~i masura, VOl' cre~te ~i presiunile statiee
care determina, in final, deschiderea supapei de des-
careare, iar filtrul i~i va inceta funetiunea.
Colmatarea (imbicsirea) este 0 earaeteristiea impor-
tan!ta, deoareee limiteaza durata ~i I'andamentul
riltrului. Pe masura functionarii' filtrulUli ereSG pierde-
rile de sarcina. In functie de tipul motorului, a pom-
pei de ulei ~i a tipului de hirtie, se alege 0 presiune
eonvenabila pentru desehiderea supapei de desear-
care. In lipsa aeestei supape ~i in cazul montarii in
serie, filtrul infundat eonstituie un veritabil dop in
cireuitul uleiului. Majoritatea vehiculelor nu au un
sistem de alarma pentru sesizarea momentului in-
:Dundarii filtrullui 1i'idesehideri-i supa;pei de deseareare.
Din aeest motiv filtrul trebuie inlocuit sistematie la
intervalele reeomandaJte de eonstruetorul motorului.
In function area unui filtru din hirtie se pot des-
prinde, teoretie, trei etape distinete.
30
J'
In prima etapa, funetionarea filtrului este earac-
terizata de 0 rezistenta hidvaJUlidi midi Pe Sltratul
filtrant ramin impurifianti de dimensiuni mari, de-
oareee in marea lor majoritate, pulberile de dimen-
siuni mid tree prin porii filtrului. Continutul de par-
ticule abrazive din ulei este in ere~tere.
In cea de-a doua etapa se constata 0 ridicare ra-
pida a rezistentei hidraulice, ea 0 eonsecinta a blo-
dirii poriloI', iar stratul suplimentar filtrant cre~te
in grosime. Continutul de impuritati in ulei scade
sensibil; la sfir~itul aeestei etape incepe desehiderea
supapei de desdireare a presiunii create in filtru,
. ea 0 consecil1ta a infundarii acestuia.
In ultima faza, rezistenta hidraulidi a elementului
filtrant devine exeesiva, in a~a masudi ineit majori-
tatea uleiului treee prin' supapa de desearcare des-
ohisa ~i ramine ne:fJiltmt. Concentratia. !impuritatilor
din ulei in cepe sa creasca din nou, dupa ce a atins 0
valoare minima la inceputul acestei faze. In fig. 9 se
pot urmari curbele variatiei parametrilor functionali
ai filtrelor din aeeasta categorie. Aceste eurbe pun
in evident a dependenta dintre debitul Q al uleiului
care strabate stratul filtrant, caderea de presiune la
traversarea filtrului '.1.p, continutul de impuritati in
ulei X, ,gmdul de filtl'are <p~i timpul T de runotionare
pe standul de incercare.
Colmatarea unui filtru este influentata de mai
multi factori, dintre care se mentioneaza urmatorii:
a. Suprafata stratului filtrant. Timpul de functio-
nare ca ~i gradul de imbicsire sint invers proportio-
nale eu suprafata de filtrare. Sporirea suprafetei ar
eonstitui un avantaj, dar aceasta ere~tere duee la
supradimensionarea filtrului.
b. Viteza de trecere a uleiului prin porii stratu-
31
 ~--

Iui. Conditiile de filtrare sint avantajate de 0 viteza d. Natura ~i tratamentul s'tratului filtrant. Este un
de trecere cit mai redusa a uleiului, dar aceasta este aspect de stricta specialitate, dar de care de pin de in
eehivalenta cu 0 ridicare a numarului de pori, con- mare masura calitatea filtrului.
eomitent cu 0 reducere a dimensiunilor acestora. Ca In tabelul 5 sint prezentate citeva tipuri de hirtie
pentru fiItrarea uleiului. Tipul nr. 5 din tabel a fost
folosit la confectionarea filtrelor pentru Dacia-1300.
rrabelul 5
Proprietiitile fizico-chimice ale unor tipuri de hirtH folosite
lJ./!mlfJ
r-
pentru fiItrele automobilelor
10
".... c"
8 §' .. 'tI
s::
Tipu! de hirtie
..
s::
..
-0
" "
-:;::t:
j.. 00
6 " '0
:':::8 'tI
(iudicativu! comercia!) 10.
.." ] 81: ..."
",,0
10.
"
... "0 . 'tI
4' 0.. = =:.=
.;; 8 S.....8 :g.g 8..8
..: n. t --
Z :a," &= 8 i;::",8

1 Gessner (R.F.G.)
a 20 1,0 60 80 /00 120 LI-2i rl 126 0,52 166 18+1 15
Fig. 9. Curbele funetionale ale - - -
elementului eu strat filtrant din 2
hirtie tratatii. Gessner (R.F.G)
L5. Gi rl 135 0,62 166 18.:1:1 15
9i in primul caz este necesara 0 cre~tere a dimensiu- - -
nil or suprafetei fiItrante.
3 Savara
c. Forma de pliere a hirtiei ~i dispunere a stratu- T.S. 1174 150+0,5 - 7000 18-20 -
lui fiItrant. Suprapunerea suprafetelor filtrante una - -
peste aHa, intr-o constructie prea 10000paota, faouta
eu scopul de a mari suprafata in conditiiIe unui vo- 4 Bintzer (R.F.G.)
VS 345 123.:1:5 0,65 24 000 19 -
lum redus, nu avantajeaza prelungirea timpului de
folosire, deoarece suprafata reala expusa fiItrarii se - -
reduce. In cazul fIuidelor cu viscozitate ridicata, cum 5 Full-flow
este uleiul, este obligatorie 0 constructie desfa~urata (Renault)
a acestei suprafete. 188000021 120-139 0,5-0,58 9600 - -

32 3 - Filtre pentru automobile 33

 ---

In privinta modalWitii constructive a unui sistem
de filtrare pe un motor, avind in vedere posibilitatile
de schimb dupa epuizarea capacitatii functionale, se
deosebesc: filtre construite sub forma unui element
filtrant care se monteaza intr-o carcasa metalica
(corpul filtrului), legata de circuitul de ulei prin doua
conducte (intrare ~i ie~ire); filtre construite compact,
sub forma unui cartu~ filtrant. Diferenta dintre cele
daua tipuri consta in faptul ca, in primul caz, se
schimba exc1usiv elementul filtrant (fig. 10), iar in
al doilea caz se schimba intreg ansamblul element
filtrant-oarcasa meitalidi ~i supapa de descarcare
(fig. 11).
In acest al doilea caz schimbul este operativ ~i se
evita patrunderea prafului ~i impuritatilor in uiei.
Filtrele de ulei pot fi consumabile (se arunca dupa
folosire) sau lava bile (se pot reutiliza dupa 0 even~
tuala spalare). Toate filtrele cu elementul filtrant
incapsulat in carcasa metalica nu pot fi recuperate
prin spalare. In general toate filtrele cu strat fil-
trant, excluzind cele confectionate din site metalice
sau tesatura din fibre sintetice, nu pot fi spalate.

FILTRE DE ULEI PENTRU AUTOTURISME

Descrierea constructiei unui filtru de ulei

In cele ce urmeaza se descrie un filtru cu strat fil-

Fig. 10. Elementi filtranti cu strat separator.
Fig. 11. Cartu~e filtrante
34
trant din hirtie, incapsulat in carcasa metalica, in
care se introduce ~i supapa de descarcare. Este tipul
modern de filtru care se monteaza in serie in circui-
tul principal de ulei (full-flow), existent pe auto-
turismele Dacia-Renault, Fiat ~i altele din fabricatia
ultimilor 5-10 anI. In fig. 12 sint pre zen tate ele-
mentele constructive mai importante ale filtrului.
Elementul de hirtie 5 este fixat in carcasa meta-
lid 6 prin intermediul arcului 1, talerului-suport 4
~i rondelei 2. Talerul suport prezinta in centrul sau
un orificiu filetlat, prip. cal'e cartu~ul filtrant se fi-
xeaza pe soclul blocului motor. In jurul acestui ori-
ficiu central, dispuse circular, se afla orificiile prin
care uleiul poate patrunde in filtru. Aceste orificii
pentru ulei. sint acoperite, in partea interioara a carcasei filtru-
3. 35
---

lui, de 0 membrana, numita ~i garnitura antiretur 3,

care permite intrarea uleiului nu ins a ~i evacuarea
acestuia. Talerul-suport este fixat de carcasa prin
intermediul piesei circulare 7, care se rebordureaza
pe muchia carcasei; pentru asigurarea etan~eitatii,
inaintp. de rebordurare, pe suprafata respectiva se in-
tinde 0 pasta aderenUi, care impiedidi pierderile de
ulei in timpul functionarii filtrului, atunci cind pre-
siunea in carcasa se ridica pina la 0,6-0,9 kgf/cm2,
presiune la care se deschide supapa de descarcare. Pe
parte a exterioara a talerului se monteaza 0 garnitura
8, care permite etan~area cartu1?ului filtrant pe so-
clul de montare. Pe deasupra acestei garnituri se
afla un capac de plastic 9 pentru protectia elemen-
tului contra prafului In timpul depozitarii. In inte-
riorul carcasei, pe axa elementului, se afla montata
supapa de desciarcare 10.
Uleiul, care vine sub presiune de la pompa de
ulei, patrunde in filtru prin orificiile 11, plasate cir-
cular in jurul axei, 1?iimpinge membrana antiretur
3, patrunzind in spatiul dintre manta 1?ielementul
filtrant. Uleiul sub presiune strabate stratul de hir-
tie 1?itrece in cavitatea centrala, iar de acolo, prin
orificiul central de evacuare, trece spre punctele de
ungere. Cind se proeluce colmatarea filtrului, uleiul
deschide supapa de scurtcircuitare ~i trece in conti-
nuare nefiltrat.
In fig. 13 se vede schita elementului filtrant gin
hirtie, iar in fig. 14 - 0 vedere. Elementul se com-
pune diRtr-un tub central perforat 3, in jurul caruia
se afla stratul de hirtie de filtru sub forma unei 1'0-
zete 4, prinsa la e~terior cu un colier de carton 1.
37
 Suprafata totaHi a hirtiei de filtru este de cca. Tabelul 6
1 220 cm2. La ambele capete se gasesc douB. capace Distributia granulometridi a pulberU
recomandate pentru verificarea filtrelor
in forma de disc: capacul superior 5 ~i capacul in~
ferior 2. Pe capacul superior se monteaza supapa de Dimensiunea
scurtcircuitare. Cele doua capace se lipesc de mar- Cantitatea. In greutate
granulelor %
ginile hirtiei de filiru, care formeaza un numar de lim

6 5 <2 92,5
/ 2-4
4-6
3
1
6-8 0,5
8-10 o~
10-15 1
15-20 1,5
20-30 0,3
>30 0,0

punde unei dist.r1ibutii granu10metrice abso1ut cunos-

cute. In tabelul 6 sle da 00 exemplu granulatia pul-
i berii folosite de aparatul de verifioare a filtrelor
"Moulliin des pres", la controlul filtrelor de pe au-
Fig. 13. Schita elementului filtrant Fig. 14. Element fil-
din hirtie: trant din hirtie. toturismul Renau1t 12 (Daoia 1300).
1
3
-- colier exterior
tub central;
din carton; 2
4 - bloc filtrant
-
disc;
din Filtrele de ulei de pe autoturisme.
hlrtie; 5- disc superior;
de descarcare.
6 -
supapa
Interval de schimb ~i recomandari
de intreti nere
cca. 180-200 pliuri. Lipirea trebuie sa asigure 0
etan~eitate perfecta intre metal 1?i stratul filtrant, GeneralWiti. Majoritatea tipurilor de autoturisme
pentru a nu permite pierderi de ulei nefiltrat. aflate in prezent in circulatie folosesc doua tipuri
Pentru verificarea calitatilor function ale filtrul se principale de filtre: filtre din hirtie ~i filtre cen-
supune la incereari de verificare a debitului, eu un trifugale.
ulei de autoturism. Pierderile de sarcina ~i debitul Filtrele cu strat filtrant din hirtie au luat 0 mare
sint specifice tipului de filtru. extindere, fabricindu-se in multe variante construc-
tive pentru diverse autoturisme. Filtrul descris deta-
Pentru determinarea randamentului de filtrare se Hat la pet. 15.1 poate fi considerat protoiipul unui
folose1?te 0 pulbere de 8i02 sa'll Fe203, care cores- filtru modern ~i de inalta eficacitate. Extinderea uti-
38 39

Hzarii acestcr filtre trebuie pusa pe seama aUt a efi-
cacitatii lor, cit I?i simplitatii operatiei de inlocuire.
Interschimbabilitatea acestor filtre de proveniente
diferite este determinata de factorii constructivi
motorului: caracteristicile pompei de ulei, respectiv
debitul ~i presiunea uleiului; presiunea la care se
deschide supapa de descarcare a filtrului; caracte-
risticile fizico-chimice ale stratului filtrant. Problema
interschimbabilitatii intre diferite modele de mtre
este 0 chestiune de corel are a acestor factori 1?inu
poate da rezultate sigure fara cunoa9terea amanun-
tita a parametrilor susmentionati. Din acest motiv nu
se poate recomanda inlocuirea la intimplare a filtre-
lor, chiar daca dimensiunile de gabarit ale cartu9ului
filtrant 9i forma filetului 0 permit.
Filtrele centrifugale sint dispozitive fixe pe motor
I?i nu se inlocuiesc periodic, in schimb acestea t.re-
buie curatate la intervale de timp prescrise de fabri-
cantii de automobile. Operatia de curatire presupune
demontarea filtrului piesa cu piesa, spalarea in sol-
venti, lucrare care se poate efectua numai intr-un
atelier specializat cu un personal calificat. Posibili-
tatea inUiturarii prin centrifugare a componentilor
utili din uleiuri (aditivi detergenti din si'lpunuri me-
talice sau polimeri organici eu masa moleculara mare
etc.) odata cu impuritatile daunatoare, a fa cut ca
acest~ filtre sa fie introduse cu prudenta, in special
pe autoturisme. Din punct de vedere economic, este
posibil ca exploatarea motoarelor dotate cu filtre cen-
trifugale sa fie mai avantajoasa la acest capitol al
in tretinerii.
Celelalte tipuri de filtre sint mai Mr folosite. Pot fi
considerate tehnic depa9ite 9i se regasesc pp auto-
tUrism~ de cQnceptie mai veche.
40
r-
I
I
I In cele ce urmeaza se va examina situatiile parti-
I
I
cuI are intilnite pe autoturismele
din parcul national de automobile.
cele mai dispindite
I
ai Dacia 1100 si Renault 10 M. Aceste automobile fo-
losesc un element filtrant din hirtie incapsulat in
carcasa, in care se introduce 1?isupapa de descarcare
(fig. 15).
Cartu9ul se monteaza intr-un orificiu fiJetat, SitORt
pe carterul motorului. Filtrul se monteaza in circui-
FIg. 15. Cartui?e filtrante pentru autoturis-
mele Dacia i?i Renault.
tul principal de ulei in serie cu pompa de ulei (full-
flow). Capacitatea haii de ulei este de 2,5 1, la care
trebuie sa se adauge I?i capacitatea filtrului de cca.
0,2 1.
Intervalul recomandat pentru inlocuirea cartu9ului
filtrant de 10000 km parcur1?i. FiHrul este consuma-
bil 1?inu poate fi recuperat prin spalare. Inlocuirea
este recomandabila, de asemenea, ori de cite o1'i se
schimba tipul de ulei. Aceste doua tipuri de autotu-
1'isme au motoare identice 9i, in consecinta, filt1'ele
pot fi folosite la ambele tipuri de autoturisme.
Ope1'atia de inlocuire a filt1'ului se executa suace-
siv in ordinea urmatoare:
41
 -
-
se de~urubeaza filtrul uzat ;>ise ;;terge suportul;
se umecteaza cu ulei garnitura noului filtru, se
in.'lurubeaza iiltrul pe s'liport pina 1:aoontaciJul supra-
fetelor de etan~are, se stringe prin in;;urubare cu
inca 1/2-3/4 ratatii;
- se pune motorul in functie ;;i se verifica etan-
~eitatea;
- se reface plinul de ulei.
Dacia 1300 ~i Renault 12 (RI170, R1171, R1330).
Aceste autoturisme :clispun de un filtru de hirtie
asemanator cu filtrul de pe Dacia 1000 (R-10M). Car-
tu~ul se monteaza pe un socIu situat pe partea stinga
a blocului motorului, asigurind filtrarea intregului
circuit principal. Acest tip de filtru a fost descris
amanmvit la pag. 35.
Interval'lll recomandat pEmtru inlocuiJ:1ea elemel1!tu-
lui filtrant este de.15 000 km parcur!li. In comparatie
cu elementul filtrant de pe Dacia 1100, are 0 capa-
citate filtranta mai mare, ceea ce permite sporirea
intervalului de schimb. Cele doua filtre sint inter-
schimbabile, dar trebuie sa se tina seama de faptul
ca filtrul de pe Dacia 1100 nu poate functiona pe
Dacia 1300 mai mult de 10000 km.
Inlocuirea filtrului uzat se face a~a cum s-a aditat
la Dacia 1100 (R-10M).
Renault Dauphine Gordini. Autoturismele
aceasta marca care au fost aduse in tara sint echipate
cu un cartu~ filtrant similar cu cele descrise mai sus.
Nu se recomanda inlocuirea acestui filtru cu cele de
pe R-10 ~i R-12, de~i sint aproape identice ca forma.
Inlocuire~ fUtrea.or de ulei se face dupa 10 000 km
parcur~i, cu ocazia unui schimb de uleL Operatiunile
de schimb sint similare cu cele de pe Dacia 1 100 sau
Renault 10M.
42
I
I
Renault 16 (R1150; R1151; R1l52). Acela$i ,1,-
tem de filtrare ca la celelalte tipuri. Capacitatea baii
de ulei a motorului: 4 1. Cartw;;ul filtrant este di-
mensionat astfel ca sa asigure filtrarea unei cantitati
sporite de uleL
Inlocuirea filtrului se face dupa 10 000 km par-
cur~L In cazul substituirii filtrului original cu filtrul
de pe Dacia 1300, timpul de utilizare se poate men-
tine la 10000 km.
Montarea noului filtru se face odata cu un schimb
de ulei. Operatiile de inlocuire sint identice cu cde
descrise ]a Dacia 1100. La inlocuire trebuie sa se
tina seama ca filtrul vechi, care se arunca, contine
cca. 0,25 1 ulei, care trebuie adaugat in plus peste
cei 4 1, ce reprezinta volumul bail de uleL
Filtrele de pe RIO (Dacia 1100), R12 (Dacia 1300)
R16 sint interschimbabile. In strainatate aceste fil-
tre sint fabricate de mai multe firme: Fram, Savarl1.
Lockheed etc. Acest tip de filtru se fabrica in tara
dupa licenta Lockheed. De fapt aria de fo]osire a
acestor filtre este mai mare dedt pe cele trei auto-
turisme susmentionate, putind fi utilizate $i pe alte
tipuri Renault: R8; R8S: Caravelle; Floride S etc.
Fiat 600 D. Sistemul de filtrare a uleiului se com-
pune dintr-un filtru centrifugal situat in capul ar-
borelui cotit, montat in serie, $i un 'filtru consumabil
din din hirtie tratata, montat in derivatie intr-o carcasa
fixa pe motor.
Filtrul centrifugal se verifidi ~i se curata cu OCR-
zia unei revizii generale a motorului. in atelierele de
intretinere. Elementul filtrant din hirtie se inlocu-
ie$te' la 10 000 km, odata cu un schimb de uleL
Pentru inlocuire se desface ~urubul de pe capac, se
indeparteaza arcul de fixarre a filtrului ;;i se senate
elementul fNtrant COnSUffi8lt. Se ,curat8. intenorul
43
 rorpul fHtrului, se introduce un nou element ~i se re-
monteaza capacul ~i arcul de fixare. Se verifidi tot-
odatii starea garniturii de etan1;Jare.
Fiat 850. Filtrarea uleiului se realizeaza cu un fil-
tru centrifugal, an)trenat de motor, plasat la capatul
arborelui cotit ~i integrat in interiorul $aibei de an-
trenare a generatorului de curent. Filtrul este mon-
tat in serie in circuitul de ulei. Trebuie cuditat la
intervale regulate, de eel mult 50 000 km parcur$i,
oelata cu revizia general a a motorului. Se recomanc;Ui
ca operatia de curatire sa se execute intr-un atelier
de intretinere, numai de un personal calificat.
Fiat 1100 D. La acest autoturism, filtrarea uleiului.
se realizeaza printr-un sistem de filtre cu doi ele-
ment! filtranti, dintre care unul este montat in se-
rie, al doilea in derivatie.
Filtrul montat in serie are un element filtrant con-
fectionat din impletitura metalica, a~ezat intr-un 10-
ca$ situ at pe partea dreapta a blocului motor; func-
~ioneaza ca filtru grosier. Filtrul montat in derivatie
este un eartu~ filtrant cu elementul filtrant din hir-
tie, ineorporat intr-o eareasa metaliea, apropiat con-
structiv de filtrele de pe autoturismele Renault $i
Dacia, ins a lipsit de supapa de desearcare. Acest fil-
tru funetioneaza ca filtru fin.
Circuitul de ulei, eare porne1;Jte de la pompa, tra-
verseaza filtrul grosier, de unde 0 ramudi pleaea
spre rampa de ungere, iar a doua spre filtrul fin. 0
supapa de deseareare a$ezata in capul filtrull.li gro-
sier regleaza debitul pompei, astfel ca exeesul de ulei
sa reintre in baie. Uleiul filtrat prin filtrul fin se
reintoarce, de asemenea, In baia de ulei.
Filtrul grosier nu se inioeuie~te; aeesta Se spala in
benzin a sau petrolia intervale de 10 000 km parcur1;>i.
Piltrul fin, numit in notita tehnica filtru suplimen~
44
tar de ulei, nu se spala; se inlocuie~te la fiecare
10 000 km.
Pentru spalarea filtrului grosier din tesatura me-
talica, acesta este demontat prin de1;Jurubarea supor-
tului supapei de reglare a presiunii de ulei. Se scoate
supapa af,ara 9i se ex,trage elementul fill rant din
corpUil filtrului.
Filtrul fin se iniocuie1;Jte foarte u1;Jor prin de1;Juru-
bare de pe sodul sau ~1 in~ul"UbaI'ea altuda nou.
Fiat 1300 ~i Fiat 1500 (Limuzina ~i Familiar). Fil-
trarea uleiului se realizeaza printr-un sistem cu doua
filtre, similar cu Fiat 600. In serie este introdus un
filtru centrifugal, situat Ia capatul arborelui eotit, ~i
in deriv:atie - un fHtru eu element fiLtrant din hiIt.ie,
incapsulat in carcasa metalica. Filtrul centrifugal se
curat!i la un intervail de cca. 50 000 km parcur~i, odartJ
cu revizia generala a motorului in ateliere de intI'c-
tinere. Cartu~ul filtrant se inlocuie$te la 10 000 km,
odata cu un schimb de ulei, prin de~urubarea cartu-
~ului de pe soclu, s,imilar eu filtrele de pe Renault 10.
Fiat 2300. Dispune de un filtru fin de ulei din hiI'-
tie, ineapsulat in eareasa metaliea, montat in serie in
cireuitul de ulei. CaI'tu~ul filtrant se sehimba la un
I'ulaj de 15 000 km. Operatia de inloeuire este simi-
lara eu eea de la Renault 10, sau alte autoturisme
dotate cu aeest gen de filtru.
Fiat 125. Motorul dispune de un singur filtru fin,
montat in serie in circuitul principal de ulei, pe blo-
eul motorului, similar cu filtrele de pe Dacia 5i Re-
nault, dar nu este interschimbabil cu acestea. CaI'tu-
suI filtrant se inlocuie~te dupa un I'ulaj de 10000 km,
In perioada de rodaj, schimbul se va face dupa
3 000 km, moment care coincide cu terminarea ro~
daj\11ui, tnlQc\Jirea se executa odata eu un schimb de
45
ulei iar operatiiIe sint acelea1?i cu cele de la Re-
nault 10.
Moskvici 408, 412, 426, 433. Uleiul este filtrat
printr-un sistem cu doua filtre: filtrul grosier - un
filtru deoantor eu l!amele metalioe, montat pe ciroui-
iul principal de ulei; filtrul fin - un filtru decan-
tor de carton, montat in derivatie. Acest sistem de
filtrare este tipic pentru toate autoturismele de pro-
venienta sovietica descrise aici, sau pentru IMS-59,
SR101.
Filtru grosier este situat pe partea dreapta a blo-
cului motor. Curatirea acestuia se face zilnic prin
rotirea manetei de 6-8 ori, alternativ, la dreapta 1?i
la stinga. Prin aceasta mi1?care, axul filtrului se 1'0-
te1?te numai in sensuI invers acelor unui ceasornic
(mi1?carea manetei in sens contrar nu este activa 1?inu
rote~te axul). La intervale de 6 000 km, sau chiar mai
des, se recomanda 0 spalare a intregului filtru. Pentru
aceasta se desfac cele patru ~uruburi ale capacului,
se ridica capacul ~i odata cu el elementuI filtrant.
Elementul filtrant se spala in baia de benzina, 1'0-
tind totodata axul central; nu se recomanda demon-
tarea pUkiIor !';>inici ~tergerea lor cu de~euri textile.
De asemenea nu se recomanda demontarea corpului
filtrului; este suficienta 0 curatire interioara a aces-
tuia. La remontare, dupa fixarea capacului, se face
o verificare a functionarii prin rotirea minerului,
apoi se porne~te motorul ~i Sf' verifica etan~eitatea.
Filtrul fin se slchimba pleriodic 1a 6 000 kIn par-
cur!';>!,odata cu un sohimb de ulei. Pentru irrl()lcuire
se procedeaza astfel:
- se desface 9urubul din centrul capacului, pen-
tru eliberarea acestuia, se desface bw;;onul de la baza
1;>ise elimina uleiul din fiItru;
46
- se scoate elementul uzat, fixat prin intermediul
unui arc, 9i se curata interiorul corpului de depuneri,
eventual cu benzina;
- se introduce noul element filtrant 9i se fixeaza
arcul de stringere; se introduce ulei de motor pina
se umple filtru; se remonteaza capacul, respectin-
du-se pozitia semnelor de a!';>ezare;
- se porne1;>te motorul !';>ise veri fica etan~eitafea.
Pobeda M~20. Sistemul de filtrare dispune de
doua fiItre: filtru grosier montat in serie 1;>ifiltru
fin, de tip Asfo-2, montat in paralel.
Filtrul grosier este un filtru decantor cu lameI!'
metalice. Intre canalul de intrare a uleiului si cel de
ief;)ire din filtru se afla supapa de descarcare, care
asigura circulatia libera a uleiului in cazul infundarii
filtrului. Uleiul filtrat se imparte in doua ramuri:
dintre care una merge spre punctele de ungere iar
a doua, cu un debit mult redus merge spre filtrul fin.
Filtrul grosier este constituit din doua bucati: un
corp superior turn at din fonta 9i un corp inferior, de-
numit 1?icolector, din otel presat. In centrul filtrului
se afIa un ax pe care sint prinse, Ia partea inferioara,
doua tipuri de placi: placi de filtrare 1?iplaci interme-
diare. Fiecare pereche de placi de filtrare, despar-
tite de placa intermediara, permite formarea unui
spatiu libel'. La locul de ie1?ire a axului din corpul fil-
trului este prevazuta 0 garnitura de etan1?are. In tre-
cerea uleiului prin spatiiIe libere dintre placiIe de fil-
trare, se depun impuritatile. Depozitele formate se
inlatura cu ajutorul placilor de curatire, fixate pe
doua tije vertic ale, paralel cu axul central. PHicile
de filtrare si cele intermediare se rotesc odata cu
axul centra( placile de curatire sint fixe. Axul cen-
tral este legat, prin articulatU, de pedala demarorului,
47
 astfel ca la fiecare pornire a motorului se executa
o operatie de curatire. Depozitele se aduna in parte a
de jos a colectorului, de unde sint evacuate prin dopul
de golire.
Pentru intretinerea filtrului cu actionare mecanica
se va proceda in modul urmator:
- se va control a zilnic comanda de curatire a fil-
trului;
- cu ocazia schimbului de ulei, se VOl' goli depu-
nerile din colectorul filtrului;
- colectorul se via Sipala la fiecare 2 700-3000 km
parcur!?i;
- La fiecare 5 400-6 000 km paroon,i, filtrtlll se
\"a demonta !ii 'Spala in benuna.
Filtrul fin se schimba la 2 700-3 000 km parcur~i,
procedindu-se in modul urmator:
- se de!?urubeaza dopul filetat din corpul filtru-
lui !?i se scurg depunerile 'formate:
- se demonteaza capacul, se scoate elementul !?i
se inlocuie~te;
- se spala corpul filtrului ~i se remonteaza, inlo-
cuind garnitura cu una noua; se porne!?te motorul ~i
se verifica etan!?eitatea.
Volga M-21; M-21B; M-21G; M-21V; M-21D; M-21I;
M-21A; M-21K. Sistemul de filtrare a uleiului este
identic cu cel descris la autoturismul Pobeda M-20.
Curatirea filtrului grosier nu se face prin action area
demarorului, ci prin rotirea manual a a manetei, si-
tuate deasupra filtrului, in fiecare zi.
Volga Gaz 24. Dispozitivul de filtrare a uleiului,
situat pe parte a stinga a motorului, cuprinde un sin-
gur fitru fin, montat in serie in circuitul principal.
Elementul filtrant are hirtia de :filtru plianw sub
forma unU'i burduf de aoordeon !?i in aoela!?i tlimp
rasucita in jurul axei vertioale.
48
Elementul filtrant se schimba la 6000-6500 km
parcur!?i. Acest interval este recomandat la folosirea
uleiurilor de motor fabricate in U.R.S.S.: M12 nr. 8;
M12 G nr. 9; M10 G nr. 10, testate dupa conditiile
de cali tate TU 38-1-267-69, practicate in aceasta tara.
In cazul folosirii uleiului universal AS 8 GOST
10541-63, elementul filtrant va fi schimbat
3 000 km. In conditiile din tara noastra, folosind ule-
la
iul muitigrad Extra SAE 20 W /30, schimbarea eIe-
mentului filtrant se va face Ia 5 000-6 000 km, par-
cur~i, odata cu iniocuirea uIeiuIui.
Pentru schimbare se va proceda in feIul urmator:
_ se desface !?urubul central de pe capacul filtru-
Iui !?ise gole!?te uleiul din filtru;
_ se trage afara teava central a perforata, pe un de
uleiul filtrat parase!?te filtrul;
_ se scoate elementul filtrant !?i se inlocuie~te;
- se spaia interiorul filtrului cu benzina, se usu-
ca !?ise monteaza totulia loco
Warszawa 203; 203P. 203T. Pentru filtrarea uIe-
iului se folosesc doua filtre; filtrul grosier, situat pe
circuitul principal de ulei ~i filtru fin, montat in de-
rivatie.
Filtrul grosier, numit ~i filtru principal, este con-
struit din placi metalice, constructie similar a cu cea
descrisa la automobilele Pobeda M20, Volga M21,
IMS59. Acest filtru se curata odata cu un schimb
de ulei. Schimbul de ulei e~te situ at intre 4 000 si
6 000 km parcur~i. Operatiile de cuditire a filtrultii
_
grosier sint urmatoarele: .
se desface busonul de evacuare a uIeiuIui din
_
filtru ~i se scurge uieiul uzat;
se demonteaza corpul filtrului de pe blocul
motorului, decuplind totodata maneta de actionare
a pirghiei filtruIui;
4 - FiItre pentru automobile 49
 r"
- se desface corpul inferior al filtrului ~i se curata
interiorul cu benzina;
- se spala in benzina tot ansamblul elementului
filtrant, eliberat prin demontarea corpului inferior,
disucind continuu tija de rotire a placilor;
- se remonteaza corpul inferior ~i, impreuna cu
acesta, intreg filtru pe blocul motorului, euplind tija
de actiune a placilor cu maneta exterioara;
- se pune in funetie motorul ~i se veri fica etan-
~eitatea.
Filtrul fin dispune de un element filtrant din hirtie.
Acest element nu se spala, ci se inlocuie~te la un in-
terval de 3 000 km parcur~i. Pentru inloeuire se va
deschide bu~onul de evacuare a uleiului ~i eel de fi-
xare a capacului. Se scoate elementul filtrant, se cu-
rata interiorul corpului filtrului ~i se introduce un
element nou.
Skoda 1000 MB ~i Skoda S 100. Aceste autoturisme
dispun de un singur filtru de ulei, montat in serie ~i
a~ezat pe partea dreapta a motorului, cu element fil-
trant din hirtie. Elementul se inlocuie~te la 5 000 km
parcur~i (2500 km in perioada de rodaj, odata eu un
schimb de ulei).
Filtrul se demonteaza prin de~urubarea ~urubului
central in forma de tija (bulon), cu un miner la ca-
patul exterior. Prin de~urubare se elibereaza elemen-
tul filtrant, fixat cu un arc. Se curata interiorul cor-
pului cu benzina. La remontare se unge cu ulei ine-
lul de etan~are, a~ezat sub minerul ~urubului cen-
tral. Se introduce apoi tija acestui ~urub in eentrul
corpului filtrului, iar pe aeeasta tija se a~aza arcul
cu ~aiba de fixare ~i elementul filtrant. Corpul filtru-
lui se a~aza pe soelul de fixare de pe bloeul motorului
50
~i se stringe ~urubul tijei. Apoi se vcrifica etan~eita-
tea in timpul functionarii motorului.
Volkswagen 1200, 1300 ~i 1500. Acestea sint auto-
turisme a car or proiectare 1?iconceptie depa~e1?te 30
de ani. Filtrul de ulei nu apare ca un or~an bine di-
ferentiat. Se rezuma la 0 sita metalica fina, situata
in fata sorbului pompei de ulei ~i deasupra bu~onului
de evacuare a uleiului uzat. Elementul filtrant (sita)
se curata la fiecare schimb de ulei. Schimbul de ulei
este recomandat la 5 000 km parcur1?i, cind se circula
pe distante lungi 1?i2 500 km, in exploatare urbana,
eu porniri frecvente ~i parcursuri de scurta durata.
Pentru curatire se desehide bUi'jonul baii de ulei i'ji
se evaeueaza uleiul uzat. Se desfac apoi cele i'jase
~uruburi care fixeaza elementul i'ji se trage afara. Se
spala in benzina ~i se remonteaza, avind grija sa se
inlocuiasdi elementele de etan~are ale piulite10r de
fixare, pentru a se evita pierderile de ulei.
Mercedes Benz 200; 220; '200.D ~i 220 D. Tipurile
200 i'ji 220 sint echipate cu motor MU5 cu benzina,
iar tipurile 200D ~i 220D sint variante eu motorina,
echipa:te eu motor OM615.
Motorui MU5 (200 si 220) dispune de un singur
filtru fin, cu element de filtrare din hirtie tratata.
Filtrul este montat in serie ~i amplasat pe sting a in
partea de jOs a carterului, impreuna cu supapa de
desearcare.
Inlocuirea elementului filtrant se face in perioada
de rodaj intre 300 ~i 1 000 km parcur~i, dupa care se
va inlocui periodic la 10000 km, odata cu schimba-
_
rea uleiului. Pentru inlocuire se procedeaza astfel:
se de-;;urubeaza !?urubul tija d~ fixare din cen-
trul filtrului ~i se scoate oapaeul exterior; operatia
51
 trebuie faeuta eu prudenta, deoareee in interior
gase~te ulei:
- se gole~te uleiul din filtru ~i se extrage ele-
mentul filtrant; nu se spala ci se inlocuie~te cu unul
nou;
- dupa inlocuire, la remontare, se va da atentie
a~ezarii coreete a garniturilor de etan~are; garnitura
plasata la baza filtrului ~i cea situata in interiorul
corpului filtrului se vor controla daca nu sint dete-
riorate ~i se vor inlocui la nevoie.
Motorul OM615 (200D ~i 220D) este prevazut cu
doua filtre de ulei, unul plasat pe cireuitul primar
(in serie) ~i al dailea p[asat pe circurtul secundar (in
derivatie). Filtrul situat pe circuitul primar dispune
de un element filtrant din retea metalica 1?ifunctio-
neaza ca filtru grosier. Cel situat in circuitul seeun-
dar are un element din hirtie ~i functioneaza ca
filtru fin.
In perioada de rodaj, intre 300-1000 km parcur1?i,
se schimba ambele elemente filtrante. Apoi periodic,
dupa 5000 km, odata cu schimbarea uleiului, se in-
locuie1?te numai elementul filtrant de pe circuitul
secundar, iar cel de pe circuitul primar se spala in
benzina sau solventi. Operatiile pentru inlocuirea
elementiIor filtranti sau curatirea lor sint asemana-
toare cu cele descrise la motorul M1l5.
Autoturismele Mercedes se livreaza 1?1cu echipa-
mente speciale. Astfel pentru modelul 600 se reeo-
manda spalarea elementului filtrant situat in insta-
latia hidraulica de cuplare a ventilatorului. Primul
schimb are loc intre 300-1000 km ~i ulterior, perio-
dic, la intervale de 30000 km parcur~i. Tipurile in-
zestrate eu schimbator automat al vitezei de tip ME,
52
se care dispun de un filtru suplimentar al instalatiei
automate, necesita 0 inlocuire a elementului filtrant
la fiecare 20 000 kmparcur~i.
FILTREDE ULEI PENTRUAUTOTURISMEDE TEREN
~I AUTOUTILARE.INTERVAL DE SCHIMB
$1 RECQMANDARIDE INTRETINERE
Autoturisme de teren
IMS-59. Sistemul de ungere la acest autovehicul,
dotat cu motor M59, este format din pompa de ulei,
prevazuta cu un sorb acoperit cu 0 plasa de sirma,
un filtru grosier, montat in serie, situat la exterior
pe carter, ~i un filtru fin, montat in derivatie, a~e-
zat pe earoseria vehiculului.
Filtrul grosier (fig. 16) are corpul interior in forma
unui clopot, care se curata prin rotirea minerului de
trei-patru ori, cind motorul este cald, la intervale
de 250-300 km parcur~i. Toate impuritatile brute se
string pe pieptenele de curatire 1?icad la fundul fil-
trului, de unde sint evacuate prin de~urubarea cliir-
pului inferior. Filtrul grosier 1?ielementul filtrant se
spala cu ocazia unui schimb de ulei. Pentru aceasta
se procedeaza in felul urmiHor:
- se de1?urubeaza cele patru ~uruburi 1?ise ellbe-
reaza corpul 'Superior Cll,elementul de filtrare;
- elementul ~i corpul inferior este supus unei cu-
ratiri minutioase, prin invirtirea tijei 1?i clatlre in
benzina;
- in cazul in care elementul este complet imbicsit
eu impuritati, se demonteaza toate lamelele prin de-
53
 - - - r
1:
~
I
~urubarea prezoanelor

lmpreuna cu supapa de descarcare;

_ remontarea
din corpul
.ocazie s: curata I?i canalizatia din corpul superior,

se va face cu grija dispunind al-

superior, cu care Filtrul fin (fig. 17) este constituit
metalica din tabla ambutisata I?i un element filtrant
decantor din carton -
tip Asfo. Elementul se
schimba la un interval de 6000 km parcurl?i. Pentru
dintr-o carcasa

ternativ lamelele de otel ~i alama; s~ al?aza placuta I demontare se scurge ule~ul din filtru pe la. bUl?onul
. se demonteaza surubul
inferior si . capaculUl. Se cu-

2
I' I;P J1 '--111
I
.=tt
), --
I......I T f 1 I I 1.1 A,
\'1-111
I
il===IJ j

Fig. 17. Filtrul de ulei pen- Fig. 18. Filtrul de ulei de

tru filtrare fina de pe pe ARO M-461 cu motor
IMS-59: M-207:
Fig. 16. Filtrul grosier de ulei de pe IMS-59: 1 - capacul filtrului; 2 - cor- 1 - tija de stringere; 2 - ci-
pul filtrului; 3 - elementul IIndru metallc interior al elc-
1 - corpul superior; 2 - carterul motorulul; 3 - su- flltrant; 4 - tija centrala cu mentului filtrant; 3 - element
papa de descarcare; 4 - element de flltrare metallc; orlficiile de clrculatie a ule- fIltrant din hirtie; 4 - cilln-
5 - pleptene de curatlre; 6 -
corpul Inferior (clo- iului; 5 - bU$on de evacuare drul
filtrant;
exterior
5 - al elementulul
carcasa metallca
potul); 7 - canallzatla de ulel spre flltru fin; a reziduurllor.
8 - tlja cu miner pentru c'.lra\lre. a fIltrulu!.

de stringere, dupa care se face 0 proba de rotire; se rata in interior carcasa filtrului I?ise introduce noul
al?aza corect garnitura dintre cele doua corpuri ~j element. Se pune in continuare cap'~cull?i se verifica
se string cele patru ~ur~buri cu piulite. etan~eitatea.
54 55
 ARO M-461. Autovehiculul este echipat cu motor
M207, al carui sistem de ungere cuprinde pompa de Dupa un rulaj de 3000 km se curata filtrul de
ulei, cu sorbul protejat de 0 sita metalidi, 1?i filtrul ulei. Pentru demontarea acestuia se procedeaza in
de ulei, montat in serie 1?ia1?ezat la exterior, pe par- modul urmator:
tea stinga a carterului motorului. - se de1?urubeaza tija de stringere 1?ise trage ca-
Filtrul este fin (fig. 18) 1?i constituit dintr-o car- pacul filtrului;
casa metalica din tabla ambutisata, in interiorul ca- - se scoate apoi elementul de filtrare, garniturile
de etan1?are 1?i arcul interior care fixeaza elementul
ruia se monteaza elementul de filtrare (fig. 19) din filtrant;
hirtie tratata.
Elementul se asambleaza prin intermediul tijei, - se spala totul in benzina (neetilata) 1?ise usuca
care trece prin axa verticala a elementului filtrant. la aer, sau cu un jet de aer comprimat;
- se monteaza din nou filtrul, apreciind daca
este necesara schimbarea garniturii de cauciuc; la
montare trebuie sa se tina seama ca marcajul "sus"
de pe diafragma sa fie montat corespunzator;
- se porne9te motorul!?i se controleaza etan~eitatea.
Dupa 6 000 km parcuqi se inlocuie1?te elementul
filtrant, efectuindu-se restul operatiilor de la prima
interventie.
In timpul rodajului, elementul filtrant se schimba
prima data dupa 500 km, iar a doua oara la 3 000 km,
drl.1pacare vehioulul intra [n regim normal de exploa-
tare.
ARO-240 si ARO-241. Acestea sint doua autoturis-
me de teren' dotate cu motor de tip ARO L-25, deri-
vat din motorul M-207. Filtrul de ulei este identic cu
eel de pe motorul M-207.
Fig. 19. Elementul de
filtrare fina de pe ARO Dupa un rulaj de 3000 km se procedeaza la spa-
M-461. larea completa a filtrului in benzina sau petrol, in-
clusiv a elementului filtrant. Se sufla cu aer sau se
Tija este constituita dintr-o teava prevazuta cu ori- zvinta bine la aer. Dupa 6 000 km parcur1?i se curatil
ficii, prin care se colecteaza uleiul filtrat ce a tre- filtrul ~i se schimba elementul filtrant. La montarea
cut din exterior, prin stratul de filtrare, de unde in- ~i demontarea filtrului, spalarea 1?iinlocuirea elemen-
tra direct in circuitul de ungere al motorului. tului filtrant se procedeaza conform operatiilor des-
crise la autov6'hiculul ARO M461.
56
57
 Auto util ita re patrat al filtrului ~i se trage in sus, odata cu elemen-
tul de filtrare. Se spala, controlindu-se suprafata ex-
Autoutilitare eu motor IMS-59. Toate autoutilita- terioara a lamelelor. Se monteaza la loc in aceea~i
rele TV construite pina in anul 1962 inclusiv, sint ordine.
dotate cu motoare IMS-59 a carui descriere ~i intre- Filtrul fin este pIa sat deasupra filtrului de filtrare
tin ere a fost prezentata. grosiera, facind corp comun, dar avind, in compara-
Autoutilitare eu motor M-207. Din aceasta cate-
gorie de autovehicule fac parte arutoUJtilitarele au sim- 1
pIa tractiune ~i cu dubla tractiune. Tipul de filtru
folosit 1;>iintretinerea acestuia au fost des crise la
autovehiculul ARO M-461, echipat cu acela~i tip de
motor.

FILTRE DE ULEI PENTRU AUTOCAMIOANE. INTERVAL

DE SCHIMB ~I RECOMANDARI DE INTRETINERE

Autoeamionul SR-lOl. Este echipat cu motorul de

tip SR-101. Filtrarea uleiului comporta un sistem cu
doua filtre: filtru de filtrare grosiera, montat in
serie, ~i filtru de filtrare fina, montat in derivatie,
ambele reunite intr-un singur agregat, fix at la ex-
teriorul motorului, pe carter, in partea dreapta
(fig. 20).
Filtrul grosier face parte din categoria filtrelor
decantoare eu pUici metalice. Dupa efectuarea a
150-200 km, cind motorul este cald, este necesar sa
se roteasca minerul filtrului cu trei-patru rotatii, Fig. 20. Blocul filtrului de ulei
astfel ca lamelele metalice ale elementului sa se cu- de pe SR 101:
rete de impuritati. La un rulaj de 300-500 km se
1 - filtrul fin cu elementul de f11-
trare; 2 - filtrul gros!er cu elemen-
scurg reziduurile adunate in carterul filtrului. tul de fi!trare; 3 - supapa de des-
carcare; 4 - f1an~a de fixare pe
Cu ocazia schimbarii uleiului din motor, la 5000- carterul motorului; 5 - orif!ciul de
acces al uleiului in filtru grosier.
7 000 km parcur~i, elementul de filtrare trebuie spa-
lat cu petrol sau benzina, fara a se demonta. Pentru tie cu acesta, dimensiuni mai marL Dupa filtrarea
aceasta se desfac cele patru ~uruburi de pe capacul grosiera, 0 parte din ulei trece direct in rampa de
58 59
 ungere, iar aWi parte, cu un debit redus, strabate fil- Familia autocamioanelor 135 F/FA $i tipul 12-14
trul fin, dupa care ajunge de asemenea la rampa de dispun de un motor diesel de 135 CP 9i prezinta un
ungere. singur filtru fin, montat in serie, situat pe parte a
Pe masura functionarii lui, elementul se imbicse9te stinga a motorului. Elementul filtrant este incapsu-
cu sedimentele adunate prin decantare. La un par- 1at intr-o carcasa metalica (fig. 21 9i fig. 22) 9i este
curs de 300-500 km se recomanda scurgerea rezi- construit similaT cu filtrul descris ]a pag. 35.
duurilor din carterul filtrului, iar la un parcurs de
5000-7000 km, cu ocazia unui schimb de ulei, se
inlocuie9te 9i elementul filtrant. In cazul deplasarii
autovehiculului in zone cu mult praf, inlocuirea ele-
mentului filtrant va avea loc dupa 2500-3000 km
parcur9i.
Pentru a inlocui elementul filtrant se desfac cele
patru 9uruburi ale capacului din tabla presata, se
scoate arcul 9i se trage afara elementul. La remon-
tare se verifica garnitura de etangeitate.
=t=
--
Autocamioane de tip Carpati ~i Bucegi. Toate ti-
purile de autocamioane din familia respectiva -
SR131; SR132; SRl13; SR114; SRl15; SR116; 7BA1
~
--
- pre cum 9i derivatele lor de tipul 5BR; 6BR; 18BR
sint echipate cu motorul SR-211 cu 8 cilindrii in V,
~
din care deriva motorul M-207. !
Filtrul de ulei este identic cu cel al motorului
M-207, (v. fig. 18), cu care este dotat autoturismu]
==t==
de teren ARO M461. Intervalul de schimb si reco-
mandarile de intretinere sint similare. . 6
Autocamioane de tip GAZ-51, GAZ-63. Sistemul
de ungere al acestor motoare este similar cu cel des- __I
eris la autoturismul de teren IMS-59. Intervalul de
sehimb 1?irecomandarile de intretinere sint acelea9i. Fig. 21. Cartu~ul filtrant de pe au- Fig. 22. Cartu:j
tocamioanele Roman: filtrant pentru au-
Autocamioane de tip Roman. Acestea sint autoca- 1 - carcasa metalica exterioara; 2 - bloc tocamioanele Ro-
filtrant din hlrtie; 3 - supapa de des- man.
mioane fabricate in tara sub licenta MAN, echipate carcare; 4 - capacul din carton al ele-
eu motoare Diesel de 135 si 215 CPo Cele doua ti- mentului filtrant; 5 - arc de fixare in
puri de motoare au sistem'e de filtrare diferite. carcasa; 6 - garnitura antiretur; 7 .-
garnitura de etan~are pe blocul motor.

60 61
 Se deosebesc doua situatii in care are loc schimba- in capacul rotorului se introduce 0 noua
rea filtrului: in condiW' normale de exploatare, man~eta din hirtie; se a~aza capacul rotorului pe
acesta se inlocuie~te dupa 5 000 km; in conditii ax 17i se stringe piulita potrivit de tare;
grele, pe ~antiere sau pe drumuri cu mult praf, in-
tervalul de schimb se stabile~te, in functie de con-
sumul de combustibil, dupa un consum de 1 500 1
motorina, simultan cu schimbarea uleiului. Opera-
tiile de inlocuire sint similare cu cele des crise la
autoturismele Dacia sau Renault.
'In perioada de rodaj, inlocuirea filtrelor se face
dupa 500 km, 2 500 km ~i 5 000 km parcur~i.
Familia autocamioanelor 215 F/FA sint echipate
cu motoare de 215 CPo La aceste autovehicule, in
circuitul de ulei se monteaza, in serie, un filtru
capsulat ca cel din fig. 21 ~i, in paralel, un al do ilea
filtru, de tip centrifugal (fig. 23).
Pentru filtrul fin se recomanda schimbarea dupa
Fig. 23. Filtrul centri-
10 000 km parcur~i. Pentru filtrul centrifugal, in- fugal de ulei de pe mo-
tervalul recomandat de curatire, inclusiv a dopului torul MAN 215 CP al
magnetic (filtrul magnetic), ca ~i schimbarea man- autocamioanelor Roman:
~etei de hirtie de la rotor, este de 10000 km. Pen- 1 - capacul
capacul
filtrului;
rotorului; 3
2
- ~u-
-
tru aceasta se procedeaza astfel: ruburi rabatabile; 4 -
corpul filtrului; 5 - man-
- dupa eliberarea rotorului, prin ridicarea ca- ~eta de hfrtie; 6 - duzele
(2 bue.).
pacului filtrului, rotorul se prinde u~or la partea
inferioara intr-o menghina ~i, cu 0 cheie tubulara,
- rotorul complet se remonteaza in carcasa in-
se sHibe~te piulita din capul rotorului, scotind afadi
capacul rotorului; ferioara a filtrului ~i se veri fica daca se rote~te
u~or; se pune capacul filtrului ~i se string u~or cele
- se indeparteaza man~eta de hirtie imbicsita, doua ~uruburi rabatabile;
sau daca nu exista se curata suprafata interioara a - dupa pornirea motorului se veri fica etan~ei-
capacului ,rotorului cu un ~paclu; tatea.
- se sufla cu aer comprimat prin duzele injec- lntervalul de interventie asupra dispozitivelor
toare de la partea inferioara ~i se curata cu grija de filtrare se modifica in conditii grele de exploa-
IOQurile de imbinare, lagarele ~i ajutajele; garnitura tare; inlocuirea elementului de filtrare fina ~i cura-
inelara se verifica ~i eventual se inlocuie~te; tirea filtrului centrifugal va avea loc odata cu
62 63
schimbul de ulei, stabilit in functie de un consum Elementul filtrant lamelar se curata zilnic prin
de motorina de 4 500 1. actionarea levierului, inainte 1;>iinapoi. Impuritatile
In perioada de rodaj, inlocuirile se fac la 500 km, acumulate la baza elementului filtrant sint evacuate
la 2 500 km 1;>i la 5 000 km parcur1;>i. la intervale de 2 200-3 200 km, odata cu un schimb
Autocamioanele Skoda, tip 706 RT. Aceste auto- de ulei. In perioada de rodaj, evacuarea reziduuri-
camioane sint eehipate eu motor diesel, Skoda 706, lor se va face dupa 800 km 1;>i1 600 km parcur1;>i.
de 1;>aseeilindri in patru timpi. La intervale de 10000 km parcur1;>i se procedeaza
Filtrul de ulei este de tip lamelar (fig. 24), mon- la spalarea elementului. Pentru aceasta se desfac
tat in serie, situat pe partea stinga a motorului. cele patru 1;>uruburi de prindere a capacului, se ex-
8 6 52 J trage elementul filtrant 1;>ise spala in benzina; se
evacueaza reziduurile acumulate la baza filtrului
_(J:~6 / I i}i se remonteaza.

FILTRE DE ULEI PENTRU AUTOBUZE.

D
INTERVAL DE SCHIMB $1 RECOMANDARI
DE INTRETINERE

Autobuzul TV (TV 2U; TV 2R; TV 20U; TV 20R).

Este dotat eu motorul SR211. Filtrul de ulei este
c identic cu ael al motorului M-207, cu care este eehi..
pat autoturismul de teren ARO M461. Intervalul
de sehimb 1;>ireeomandarile de intretinere sint
aeelea1;>i.
Autobuzul A-7. Autobuzul este inzestrat cu moto-
A rul SR211 plasat in fata. Intervalul de schimb 1;>i
Fig. 24. Filtrul de ulei de pe autoeamionul Skoda intretinere este aeela1;>i eu eel reeomandat pentru
706 RT eu motor Skoda 706: autoturismul de teren ARO M461.
1
3 --
carcasa filtrului;
supapa de descarcare;
2 -element
4 - de filtrare cu lamele;
gura de turnare a uleiului Autobuzul Skoda 706 RTO. Este un vehicul fabri-
in carter; 5 - levierul de rotire a elementului filtrant;
6- capacul loca~ului elementului flltrant. cat in Cehoslovacia dotat cu motor tip 706 diesel,
eu 6 cilindri in linie, plas3t in fata. Filtrul de ulei
Uleiul nefiltrat intra prin orificiul A 1;>iparase1;>te 1;>iinstructiunile de exploatare sint similare eu cele
filtrul prin orifieiul B. Un al doile? circuit de ulei de pe autocamionul Skoda.
se stabile1;>teprin orifieiile C 1;>iD, prin care filtrul Autobuzul Skoda SM-H. Acest autovehicul de
este legat de radiatorul de ulei. transport urban este eehipat eu motor diesel ori-
64 5 - Filtre pcntru automobile 65
zontal de 6 cilindri (Skoda ML634), plasat central
sub plan~eu. S~stemul de filtrare este constituit - se elesfac piulita ele strlngere diq centl'ul car-
dintr-un filtru grosier, cu element lavabil, montat casei ~i cele trei ~uruburi de la baza {'i se trage in
sus carcasa;
in serie, ~i un filtru fin, centrifugal, montat in de-
rivatie. Primul filtru este constituit dintr-o carcasa - se ridica rotorul de pe axul lui ~i se scurge
uleiul;
cilindrica, din tabla ambutisata f,>iun element de fil-
trare confeqionat din sWi metalica, pliata radial ~i - se prinde intr-o menghina capul hexagonal al
fixata pe carter pl'intr-un bulon central. Operatiile piirtii. de jos al rotorului ~i se desface piulita de
de spalare ale elementului se efedueaza la 0 pe- asamblare din capul rotorului, separindu-se cele
doua corpuri;
l'icliocitate de 7500 km, iar atunci cind se constata
o d<"teriorare a sitei va fi inlocuit cu un element nOlI. - se spaJa interiorul rotorului, inclusiv man~eta
din sita f,>ise indeparteaza impuritatile centrifugate
Operatiile de inlretinel'e sint urmatoarele: pe peretii interiori ai rotorului;
- se deschide dopul lateral al carcasei .-filtrului - se desfunda eu atentie duzele (dad este cazul)
pentru scurgerea uleiului ~i a reziduurilor acumu~ ~i dupa spalare se suna cu aer;
late; - se remonteaza rotorul, prin respectarea pozi-
- se de~urubeaza bulonul central f,>ise trage tiei initiale de asamblare, deoarece cele doua parti
carcasa filtrului; componente au fost echilibrate prin constructie;
- se spala elementul filtrant in benzina, se sun a
- se introduce pe ax ~i se verlfica rotirea, dupa
care se a~aza carcasa ~i se string to ate ~uruburile
cu aer comprimat f,>ise controleaza starea de integri- exterioare.
tate a sitei; se spala, de asemenea, carcasa filtrului Autobuzul Ikarus 556 si 180. Sint autovehicule £0-
~i garnitura;
losite in traficul urban: dotate cu motor de tip
- se monteaza la loc f,>ise asigura 0 bun a etan- Raba-Man D2156 HM6U diesel, in patru timpi,
~eitate prin a~ezarea corecta a garniturii. 6 cilindri, a~ezat orizontal sub plan~eu. Filtrarea se
Cel de-al doilea filtru, centrifugal reactiv, simi- efeetueaza de un sistem eu doua fiItre, grosler ~i
lar eu filtrul descris la autoeamioanele Roman fin, montate in serie, cu elementi filtranti a~ezati
(v. fig. 23) este montat pe carter la spatele motoru- concentric (fig. 25).
lui. 0 supapa de reglaj montata in fata pe carterul Periodicitatea intretinerilor are loc in perioada de
motorului limiteaza debitul de ulei care trece prin rodaj la primii 2 500 km parcur~i f,>iulterior, in
filtru. conditii normale de exploatare, la fiecare 5 000 km.
Acest interval poate fi scurtat in cazul unei ex-
Filtrul centrifugal se curatil simultan cu filtrul ploatari intensive.
grosier, dupa 7500 km parcur~i. Pentru aceasta se
('x('cul;\ urmiitoarele operatii: Intretinerea filtrului ~i inlo.cuirea elementului fil-
trant din hirtie se executa astfel:
66
67
 - la montare se introduce bulonul in carcasa,
arcul cu piesele interioare de etan!?are, elementul
din hirtie !?i sita !?ise stringe totul la loc, avind grija
7 sa se a!?eze bine garniturile de etan!?are.
Autobuzul Leyland-Israel. Acest autobuz, destinat
circulatiei urbane, dispune de un motor Leyland cu
!?ase cilindrii orizontali. Sistemul de filtrare dis-
8 pune de un filtru-sorb, de forma unui cilindru apla-
tisat, confectionat din sita metalica, situat in 'rezer-
vorul de ulei, la capatul conductei de aspiratie; un
filtru in serie cu material filtrant din pisUi !?i un
filtru centrifugal in derivatie.
Filtrul de la rezervorul de ulei necesita 0 cUl'a-
tire la 32 000 km prin spalare in motorina.
Filtrul cu element din pisla este montat la spatele
motorului. Elementul este construit dintr-un su-
6 port metalic cu canale circulare in care se introduc
inelele de pisla filtranta. In locul pislei se admite
infa!?urarea suportului cu 0 pinza filtranta bine fi-
xata la exterior, la baza canalelor. Interventiile asu-
Fig. 25. Filtrul de ulei de pe au- pra filtrului au loc la 8 000 km, odata cu un schimb
tobuzul Ikarus 556-180: de ulei.
1 - corpul de fixare; 2 - bulon de
Pentru aceasta, se demonteaza carcasa ambu-
ment de filtrare grosiera (sitA); 5
element de fIltrare fina (hirtie); 6
--
stringere; 3 - carcasa filtrului; 4 - ele-
tisata a filtrului, eliberindu-se elementul filtrant,
bUi?on de evacuare; 7 -supapa de des-
carcare; 8 - inele de etani?are.
care se spala bine in benzina, se schimba inelele de
pisla !?i se remonteaza, a!?ezind corect garnitura
carcasei pentru asigurarea etan!?eitatii.
Filtrul centrifugal reactiv de ulei (fig. 26) este
_ se desface bu!?onul de scurgere a uleiului, se montat pe rezervorul de ulei la spatele motorului,
de!?urubeaza bulonul central !?i se elibereaza car- deasupra, linga volant.
casa; Interventiile asupra filtrului au loc la 8 000 km.
_ se scot elementele filtrante din interior, se Detaliile de intretinere sint asemanatoare cu cele
expuse la filtrele centrifugale de pe autobuzul
spaUi sita in benzina !?i se inlocuie!?te elementul din Skoda SM-ll, astfel:
hirtie;
69
68
 - se demonteaza carcasa filtrului, eliberindu-se
rotorul;
ratorul se euri'itii la interior de reziduurile din
ulei; ,

FILTRAREAAERULUI

IMPURITATILEPREZENTE IN AER $1 NECESITATEA

FILTRARIIAERULUI

Filtrarea aerului prezinta aceea$i importanta ca-

pitala pentru buna functionare a motorului ca $i
filtrarea uleiului. Pentru a aprecia aceasta, in cele
ce urmeaza se prezinta unele date experimentale
din care rezulta nivelul uzurii organelor motorului
unui automobil care a functionat fara nici un filtru,
in comparatie cu acela$i motor pe care s-a montat
Fig. 26. Filtrul centrifugal de ulci numai filtrul de aer $i cu un al treilea pe care
de pe autobuzul Leyland: s-a montat aUt filtru de aer, dt $i filtru de
1
3
-
-
carcasa exterioara;
sita duzelor; 4 -
2 -rotorul;
axul rotorului;
.

ulei. Daca uzurile inregistrate pe organele moto-

5 - duzele.
se spala sitele duzelor ~i se verifica daea duzele
sint Jnfundate, suflindu-se eu un curent de aer com-
primat;
- dupa spalare, rotorul este a$ezat la loc pe ax
in pozitia lui initiala $i se verifica daca se rote$te
u$or; numai dupa aceasta verificare se fixeaza car-
casa exterioara.
rului care a functionat fara nici un filtru se cons i-
dera de 100% (fig. 27), uzurile medii inregistrate
prin folosirea exclusiva a filtrului de aer scad pen-
tru dima$ile de cilindru la 23%, pentru pistoane la
26%, pentru segmenti la 190/0, pentru manetoane la
75%, iar pentru cuzinetii liniei de arbori la 18%,
in timp ce consumul de ulei scade la 620/0, iar im-
puritaWe din ulei se reduc la 61%. Prin folosirea
simultana a filtrului de aer $i a celui de ulei, acesta
din urma montat in serie pe circuitul de ulei, uzu-

70 71