Sexologie PDF

Disfunctii sexuale masculine
S.L. Dr. Mihai Dumitrascu

As. Univ. Dr. Ruxandra Albu
UMF ”Carol Davila”, Bucureşti

Clinica de Obstetrică-Ginecologie SUUB, Bucuresti
CURS SEXOLOGIE CLINICA

Sexuality in adults consists of seven components:
 Gender identity
 Orientation
 Intention
 Desire
 Arousal
 Orgasm
 Emotional satisfaction
Gender identity, orientation and intention form sexual
identity, whereas desire, arousal, and orgasm are
components of sexual function. The interplay of the first
six components contributes to the emotional satisfaction of
DISFUNCTII SEXUALE
(MASCULINE SI FEMININE)
Clasificarea disfunctiilor sexuale
Categoria Afectarea
1. Libidou (Dorinta) Diminuarea dorintei sexuale-

scadere libidou
2. Excitare sexuala Disfunctie erectila
(arousal)
3. Orgasm Ejaculare precoce
Ejaculare intarziata /absenta
Ejaculare dureroasa
Ejaculare retrograda
1. LIBIDOUL
Libidoul
 Faza 1 a ciclului de raspuns sexual – libidoul –

consta in 3 componente: necesitatea fiziologica
de activitate sexuala, motivatia sexuala, dorinta
propriu-zisa
Libidou
 Reflecta aspectele biologice, psihologice si
sociale ale dorintei. Dorinta sexuala se produce
prin mecanisme psihoneuroendocrine.
 Sistemul limbic si aria preoptica a
hipotalamusului antero-medial sunt incriminate.
 Este influentata de hormoni, medicamente,
scazuta de antihipertensive, crescuta de
dopaminergicele folosite in tratamentul bolii
Parkinson, consumul de substante legale sau
ilegale – alcool, cocaina
SCADERE LIBIDOU
 Varsta
 cauze psihologice (stress, relatie, etc.)
 cauze farmacologice
 cauze psihiatrice (anxietate, depresie, etc.)
 hipogonadism
SCADERE DISFUNCTIE
LIBIDOU ERECTILA
HIPOGONADISM
(TESTOSTERON SCAZUT)
HIPOGONADISM
“Sindromul rezultat din imposibilitatea
testiculelor de a produce un nivel fiziologic
normal de testosteron (deficit androgenic)
si un număr normal de spermatozoizi
(deficit spermatogenetic) datorat unei
disfuncții instaurate la unul sau mai multe
niveluri ale axei H-H-G ”
CLASIFICARE FIZIOPATOLOGICA
hipogonadism
• PRIMAR – LH CRESCUT (XXY, atrofie testiculara)
• SECUNDAR – LH NORMAL SAU SCAZUT

(prolactinom)
• MIXT
• VARSTA (LATE-ONSET HYPOGONADISM)
• OBEZITATE
• DIABET ZAHARAT TIP2
• ALCOOL
• HEMOCROMATOZA
Matsumoto 2011
CLINICA HIPOGONADISMULUI
POSTPUBERTAR
 Lipsa libidoului
 Disfunc ie erectil
 Scaderea progresiva a masei musculare
 Infertilitate cu oligo sau azoospermie
 Valuri de caldura (la debutul acut al hipogonadismului)
 Osteoporoza
 Anemie
 Depresie usoara
 Energie redusa
Hipogonadismul Barbatului in Varsta
Late Onset Hypogonadism
(ANDROPAUZA)
 Creşte laten a între stimulare şi erec ie

 Tumescenta redusa
 Ejacularea este mai pu in puternic
 Volumul ejaculatului este mai mic
 Laten a între dou raporturi sexuale este mai mare
 Scade sensibilitatea penian
CHESTIONARE
The Androgen Deficiency in Aging Males (ADAM) Questionaire
Morley, 2000
10 intrebari despre: libido redus, lipsa de energie,reducerea
fortei, scaderea inaltimii, scaderea placerii vietii,
tristete/melancolie, reducerea erectiilor, reducerea capacitatii de
a face sport, tendinza de a adormi dupa cina, deteriorarea
capacitatii de munca
BioT redus: Sensibilitate 88%; Specificitate 60%
The Aging Male Symptoms Scale

Heinemann, 1999
17 Intrebari: evaluarea simptomelor pentru stabilirea eficacitatii

tratamentului
Punctajul nu rezulta semnificativ din punct de vedere statistic cu
valorile T, FT, BioT
DOZARI HORMONALE LA PACIENTUL CU
libidou scazut
 Testosteron Total plasmatic (<300 ng/dl)

 Testosteron Liber Calculat (T Total, SHBG,
Albumina)
 LH
 Estradiol
 PRL
 TSH
<300 ng/dl: la aceste valori sunt frecvente simptomele de
hipogonadism
<230 ng/dl: studiile randomizate au demonstrat efecte benefice

certe ale tratamentului substitutiv
Bhasin 2010
RISC TERAPEUTIC
2004
AZI
TERAPIE
Evaluarea eficacitatii (simptomatologie) la 3,6 si
succesiv 12 luni
• Testosteron 400-700 ng/dl

• Hematocrit (>54% STOP)
• Examen prostata si PSA
• Consult urologic in caz de crestere a PSA
>1,4 ng/an
2. DISFUNCTIA ERECTILA
Erectile Dysfuntion (ED)
The probable worldwide increase in the (age-adjusted)
prevalence of erectile dysfunction between 1995 and 2025
Ayta, BJU Int 84(1), 1999

Cauze disfunctie erectila
Massachusetts Male Aging Study(MMAS)
Hiperten
Boala B. Ischemica
Hipertensiune siune
Ischemica Coronariana&
arteriala arteriala
Coronariana Fumat
& Fumat
DE 15% 39% 20% 56%
Feldman HA, 1994

Factori de risc comportamentali pentru
DE
 FUMAT
 Sedentarism
 Deprivare de somn
 Obezitate
 Alcoolism
Disfunctia erectila - cauze
medicamentoase
 MEDICAMENTE ŞI DROGURI 25%
 antihipertensive: beta blocante, blocante canale Ca
 diuretice
 antiaritmice: digoxina, amiodarona
 antipsihotice
 tratament hormonal: anti-androgeni, spironolactona,
agonisti GnRH
 anxiolitice
 antidepresive triciclice
 droguri: marijuana, cocaina, opioizi
Disfunctia erectila- cauze organice
 ENDOCRINE 25 % (in ordinea frecventei)

 Diabetul zaharat
 Hipogonadismul (Hiperprolactinemia)
 Insuficien a suprarenal
 Hipo- / Hipertiroidism
 Tumori feminizante
Disfunctia erectila - cauze organice
 VASCULARE
infarct miocardic
boala vasculara ocluziva dupa interventia chirurgicala
hipertensiune arteriala
sclerodermie
diabet zaharat
 NEUROLOGICE
scleroza multipla
accident vascular cerebral
leziuni ale maduvei spinarii
boala Parkinson, diabet zaharat
ERECTILE DYSFUNCTION & CORONARY
HEART DISEASE
Pacientii cu DE si CHD disfunctia erectila a precedat
patologia coronarica in 99/147 ( 67%)
Intervalul de timp intre aparitia DE si boala coronariana a fost

de 38.8 luni ( interval 1-168 luni)
Evolutia ateromatoasa a arterei cavernoase

Disfunctia erectila - cauze organice
 GENITOURINARE
hipospadias
tratament medical pt cancer testicule
trauma penis
uretrita
priaprism
 DIVERSE
boli pulmonare restrictive/obstructive
Disfunctia erectila- cauze
psihologice- 25%
 DEPRESIA
- exista chestionare pentru evidentierea

simptomelor de depresie
- simptomatologia se poate agrava odata cu
inaintarea in varsta
Disfunctia erectila - cauze
iatrogenice
 POSTOPERATOR – CHIRUGIE PELVINA

prostatectomie si cistoprostatectomie radicala
rezectia colonului abdomino-perineal
rezectia transuretrala a prostatei
Pasi in evaluarea diagnostica a DE
 Interviu sexual (relatia de cuplu)
 Indexul International al Functiei Erectile
 Aprecierea volumului si consistentei testiculare
 Inspectia penisului
 Palparea pulsului femural
 Evaluarea unui posibil hipogonadism
Interviu pentru apreciere DE
 Ce probleme ai?
 Cand a inceput? A fost un moment anume sau s-a
dezvoltat, gradat, in timp?
 Cand a fost ultima oara cand ai avut un raport sexual?
 Erectia a fost destul de puternica pentru a penetra vaginul?
 Cat de frecvent erectiile nu sunt suficiente pentru
realizarea raportului sexual?
 Esti satisfacut cu taraia erectiei?
 Esti satisfacut cu durata erectiei?
Interviu pentru apreciere DE
 Este penisul in erectie curbat??
 Este erectia dureroasa?
 Disfunctia erectila apare cu partenera?
 Disfunctia erectila apare si diminetaa la trezire sau cand
vizionezi un film erotic?
 Disfunctia erectila apare si in timpul masturbarii?
 Esti heterosexual, homosexual sau bisexual?
 Daca esti heterosexual, partenera este ingrijorata sau
nefericita de activitatea ta sexuala?
Indexul International al functiei erectile (IIEF)
1.Cum ati caracteriza convingerea ca reusiti sa obtineti si sa va
mentineti erectia?
2.Cand obtineti erectia dupa o excitatie sexuala, cat de frecvent
reusiti sa introduceti penisul in vagin? (R: 0-5)
3. Cat de frecvent in timpul actului sexual puteti sa mentineti
erectia dupa intrarea in vagin? (R:0-5)
4. Cat de greu este sa mentineti erectia pentru a termina actul
sexual? (R: 0-5)
5. Cat de frecvent obtineti satisfactie dupa relatii sexuale? (R:0-5)
IIEF-5
Interpretare IIEF
 Indexul international al functiei erectile (IIFE)

22- 25 functie erectila normala
17-21 disfunctie erectila usoara
12-16 disfunctie erectila usoara spre moderata
8-11 disfunctie erectila moderata
<7 disfunctie erectila severa
DOZARI HORMONALE LA PACIENTUL CU
DISFUNC IE ERECTIL
 Testosteron Total plasmatic (<300 ng/dl)

 Testosteron Liber Calculat (T Total, SHBG,
Albumina)
 LH
 Estradiol
 PRL
 TSH
Examen clinic al pacientului cu DE
- ! O atentie deosebita trebuie acordata asigurarii pacientului de
confidentialitate si confort personal in timpul examinarii fizice
- in cele mai multe cazuri examenul fizic nu va identifica etiologia DE,
dar va ajuta in formularea dg
- Evaluare sistem cardiovascular, neurologic si genitourinar
- Prezenta caracterelor sexuale secundare
- examenul incepe in picioare, cu evaluare:
- Ginecomastie
- Dispozitie a tesutului adipos
- Marime penis
Examen clinic al pacientului cu DE
 Distributia pilozitatii
 Prezenta hernii inghinale
 Semne boli transmitere sexuala
 Prezenta leziuni la nivele preput
 Pozitia uretrei
 Evaluare uretra pentru negi sau stricturi
 Verificat tegument penis pentru leziuni
 Prezenta ambelor testicule
 Marimea si consistenta testiculelor
 Tuseu rectal pt evaluare prostata
 Evaluare anus pt hemoroizi, cancer anal, stenoza anala, tonus anal
INVESTIGATII LA PACIENTUL CU
DISFUNC IE ERECTIL - ©RIGISCAN
POLISOMNOGRAFIE cu inregistrarea erectiilor
asociate stadiului REM de somn
Erectiile nocturne sunt mai putin influentate de problemele psihologice
IMPORTANTA MEDICO-LEGALA
INVESTIGATII LA PACIENTUL CU
DISFUNC IE ERECTIL
INVESTIGATII INVAZIVE
Injectie intracavernoasa test urmata de ecografie si evaluare
doppler
- evalueaza fluxul arterial sanguin
- indicatii asupra capacitatii de relaxare a muschilor
netezi
- erectia indusa medicamentos permite evaluare
deformari corpi cavernosi
Se foloseste ca medicament inductor PGE1
PROSTAGLANDINA - Alprostadil
dezavantaj: duce la priaprism
Se poate folosi injectia fara evaluare doppler, dar va aprecia
doar sistemul venos
Injectie Intra-Cavernoasa
Cavernosometrie si Cavernosonografie
evalueaza fluxul necesar mentinerii unei erectii
induse medicamentos
presiune normala >90-100mmHg
pt cavernosografie se injecteaza subst contrast si se
radiografiaza corpii cavernosi in 4 planuri diferite
pt detumescenta se injecteaza fenilepinefrina
Angiografie peniana
- a fost gold standard pentru descoperirea DE vasculara
pana la aparitia eco doppler
- indicatie: <50 de ani cu suspiciune de ocluzie
vasculara izolata
Timp de latenta a reflexului bulbocavernos
- apreciaza integritatea inervatiei somatice peniene
- >40- 42 msec este patologic
- studiu cu 130 pacienti cu DE: 50% au avut reflex
anormal
CONCLUZII
•Medicii in general nu obisnuiesc sa intrebe pacientii

despre aceasta simptomatologie
•Disfunctiile sexuale msculine (scaderea libidoului,

disfunctia erectila, ejacularea precoce), sunt SIMPTOME
dar pot fi semnele initiale ale unei patologii severe
Tratament DE
Pasi in initierea tratamentului pt DE
 Consiliere psihologica
 Inhibitori ai Fosfodiesterazei Clasa-5 (I-PDE –5)
admninistrati pe cale orala
 Tratament cu testosteron – unde deficitul este dovedit
 Dispozitiv cu vacuum pentru obtinerea erectiei
 Supozitoare intrauretrale
 Injectii intracavernoase
 Proteza peniana
 Tratamente de viitor
Inhibitori ai PDE-5
 Sildenafil (Viagra)
 Tadalafil (Cialis)
 Vardenafil (Levitra)
 Avanafil (Spedra)
Timp de actiune inhibitori ai PDE-5
Inhibitor PDE Timp de actiune Eficacitate

(raporturi
reusite)
SILDENAFIL 4h 81%
TADALAFIL 36h 59-62%
VARDENAFIL 8h +/- 2h 69%
AVANAFIL 24h 65%
Eficacitate
 Toti cei 4 inhibitori ai PDE-5 au fost eficienti in

tratamentul DE
 Eficienti si in DE la pacienti cu
diabet,
afectiuni neurologice,
afectiuni ale maduvei spinarii,
scleroza multipla
Reac ii adverse ale sildenafilului
 Cefalee 17%
 Flushing 10%
 Dispepsie 7%
 Congestie nazala 4%
 Tulbur ri de vedere 3%
Riscuri cardiovasculare
 Absolut contraindicat cu administrarea concomitent cu nitri i
(risc hipotensiune arteriala si soc)
 Trebuie informat corect pacientul asupra riscului de asociere la

mai putin de 24 de ore nitri i cu sildenafil
 Test de efort inainte pentru a evalua riscul de tulburare
coronarian în timpul efortului sexual
 Evaluarea modific rii TA la cei cu IC sau HTA MULTIREZISTENT
– la o ora
 Se “titreaza” doza, intre 25 si 100 mg
 Se ia cu o ora inainte de actul sexual
Testosteron
Administrare de testosteron la vârstnici

numai în condi iile unui testosteron plasmatic
<300 ng/dl şi semne de hipogonadism
Dispozitivul cu vacuum pentru obtinerea
erectiei (1)
 Se aplica un inel de tensiune la baza penisului pentru a

sechestra sangele in corpii cavernosi
 Inelul de constrictie nu trebuie sa ramana pe loc mai mult
de 30 de minute.
 Nu exista afectiuni specifice care sa reprezinte
contraindicatie pentru folosirea dispozitivului cu vacuum
Dispozitivul cu vacuum pentru obtinerea
erectiei (2)
 Acesta trebuie folosit cu atentie in urmatoarele situatii:
 pacienti care folosesc anticoagulante sau care au istoric de
patologie a coagularii
 sensibilitate peniana diminuata
 curbatura peniana semnificativa
 priapism sau factori de risc pentru priapism
 Folosirea dispozitivului se poate asocia cu:

 scaderea temperaturii peniene (cu aproximativ un grad
celsius)
 dilatarea venelor peniene superficiale
 traumatism penian
Supozitoare intrauretrale
 Supozitorul uretral Alprostadil – MUSE: medicated urethral system for
erection – este prostaglandina E1 (PG E1)
 Mecanismul de actiune propus: Alprostadil

intrauretral este absorbit de la locul administrarii
si transportat la corpul cavernos unde determina
vasodilatatie si relaxarea muschiului neted prin
interactiunea lui cu receptorii pentru prostaciclina.
 Un inel constrictiv poate ajuta la mentinerea erectiei, dar acesta nu

trebuie lasat pe loc mai mult de 30 de minute (pentru a preveni ischemia).
 Este indicata folosirea unui prezervativ pentru a preveni transferul de

prostaglandina (PGE1) la partenera, mai ales daca aceasta este
insarcinata.
Terapia transuretral
125 – 250 – 500 -1000 mg
* Obs. drenajul venos din uretra trece prin corpii cavernosi
 Alprostadil (PgE1) :
 43% eficient
 69% cu blocarea intoarcerii (cauciuc la baza penisului)
 Avantaje:
 aplica ie local
 efecte sistemice minime
 reac ii adverse cu alte medicamente minim
 Reac ii adverse
 durere penian 32%
 durere uretral 12%
* Obs. adminstrarea se face de preferinta in cabinet
Injectii intracavernoase (1)
 Cei mai obisnuiti agenti injectabili pentru DE diabetica sunt: a)
Papaverina, b) Fentolamina si c) PGE1
pot fi folositi singuri sau in combinatie.
 a) Papaverina – este un inhibitor nespecific al PDE ce duce la cresterea

nivelelor de AMPc/GMPc, la inhibarea canalelor de calciu si la stimularea
secretiei de angiotensina II. Efectul final consta in dilatatia vaselor
peniene si relaxarea muschiului neted, obtinandu-se astfel erectia.
 b) Fentolamina – este un antagonist competitiv al receptorilor α1 si α2.

Antagonizarea receptorilor α1 are ca rezultat dilatatia vaselor peniene, iar
cea a receptorilor α2 presinaptici duce la scaderea noradrenalinei in
corpul cavernos.
Injectii intracavernoase (2)
PGE1 (cel mai indicat ; absent in Romania)
 c) PGE1 – stimuleaza adenilat ciclaza ducand la cresterea AMPc,
relaxarea muschiului neted, vasodilatatie si inhibarea agregarii
plachetare. Injectiile cu Alprostadil nu sunt dureroase si duc la
erectie in 5 – 15 minute la doze foarte mici (2.5 micrograme).
 Injectiile intracavernoase sunt un tratament eficient pentru
diabeticii cu DE, indiferent de tipul de DZ de care sufera
 Sunt mai usor acceptate de diabetici, mai ales de catre cei insulino-
dependenti deoarece acestia sunt familiarizati cu procedura
autoinjectarii
 Reactii adverse: priapism si fibroza cavernoasa ( in 4-5 ani).
 Daca pacientul ia concomitent Warfarina sau alt anticoagulant, se
recomanda presiune la locul injectarii timp de 5-10 minute pentru a
preveni sangerarea.
Proteza peniana
 Implanturile peniene sunt recomandate pacientilor cu DE la care

terapia medicamentoasa nu a dat rezultat sau a fost contraindicata
precum si celor care nu suporta dispozitivele de erectie prin vacuum.
 Implanturile peniene sunt de doua tipuri: distensibile si
nedistensibile.
 Hemoglobina glicozilata mai mare de 11.5% este o contraindicatie
pentru implant penian la pacientii care asociaza diabet.
 Pot aparea infectii ale protezei peniene
Dezavantaje proteza
- economic (~ 10.000 EUR)

- semierectie continua (> semirigide)
- interventie chirurgicala dificila (> hidraulice)
- se schimba la 5 – 10 ani
PROTEZA SEMIRIGIDA
PROTEZA HIDRAULICA
Avantaj Dezavantaj Indicatie
Psihoterapie Neinvaziva Scumpa Prima actiune
Implica Consuma timp
partenera
Sidenafil Eficienta Asocierea cu Prima actiune
Orala nitriti interzisa
Asteapta 1 ora
Alprostadil Locala Nu foarte De linia a doua
transuretral eficienta
Durere
peniana
Terapie Locala Priapism si De linia a doua
intracavernoas fibroza
a
Vacuum Ieftina Petesii De linia a doua
ejaculare
Nefiziologica
Proteza Eficienta Erectie Pentru cei
Infectii nesatisfacuti
Risc de alte terapii
chirurgical
3. DISFUNCTIILE EJACULARII
DISFUNC IILE SEXUALE MASCULINE
DISFUNC IA DISFUNC IA DISFUNC IA

ERECTIL EJACUL RII LIBIDO
EJACULAREA PRECOCE
EJACULAREA ÎNTÂRZIAT / ANEJACULARE
EJACULAREA RETROGRAD
EJACULAREA DUREROAS
Wolters et al. 2006
EJACULAREA PRECOCE
DEFINI IE EP PRIMAR (LIFELONG)
American Psychiatric Association
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders 4th Edition
Revised
(DSM-V)
”ejaculare ce are loc înainte sau imediat dup penetrare dar,

oricum, înainte ca persoana s o doreasc , cauzând important
disconfort, stres si dificult i interpersonale persoanei respective”
DEFINI IE EP PRIMAR
 criteriul „Timp Pân La Ejaculare”: Ejaculare ce are loc constant

sau aproape constant înaintea penetr rii în vagin sau în cel mult 1
minut dup penetrare
 criteriul „Control Al Ejacul rii”: Imposibilitatea întârzierii
momentului ejacul rii in toate sau aproape toate raporturile
penetrative vaginale
 criteriul „Consecin e Personale Negative”: Consecin e personale
negative precum disconfort, preocupare, frustrare i/sau evitarea
situa iilor de intimitate sexual
McMahon (2008) J Sex Med
EPIDEMIOLOGIE
SIMPTOM 20%
EPIDEMIOLOGIE
EP Primar 2%
CRITERII
DIAGNOSTICE CONSIDERENTE CULTURALE
EPIDEMIOLOGIE
Variabilitatea geografica a EP Jannini et al. 2005
 Asia de Est 29%

30
 Europa de Sud 21.5 %
25
20
 Europa de Nord 20.7%
15  Africa de Nord & Orientul mijlociu
AF Nord
10 AsiaEst EU Sud EU Nord
Orient M
5
0
FIZIOLOGIE
PROCES SECVEN IAL CONSTITUIT DIN 2 FAZE:
 EMISIA
 EXPULZIA
NIVEL DE CONTROL:
 SPINAL
 ENCEFALIC
Kandeel et al., (2001) Endocrine Reviews 22(3): 342–388
FIZIOLOGIE
EMISIA
FORMAREA I ACUMULAREA LICHIDULUI SEMINAL
 secre ia plasmei seminale de c tre glandele accesorii

PARASIMPATIC
 transportul spermatozoizilor prin contrac ia c ilor
seminale situate între epididim i prostat
SIMPATIC
 transportul lichidului seminal în uretra posterioar
SIMPATIC
 contrac ia fibrelor musculare netede ale colului vezical
SIMPATIC
Giuliano & Clement 2006

FIZIOLOGIE
EXPULZIA
ELIMINAREA LICHIDULUI SEMINAL
Contrac iile ritmice ale Mu chilor Plan eului Pelvian

(Mu chii Bulbospongios i Ischiocavernos) i ale
Musculaturii Netede Uretrale
SOMATIC + PARASIMPATIC

FIZIOLOGIE
NEOCORTEX Nivelul ENCEFALIC de Control
TALAMUS
Nucleul Paraventricular
HIPOTALAMUS
ARIA PREOPTIC MEDIAL
MEZENCEFAL
Substan ta Gri Periapeductal
PUNTE
Nucleul Paragigantocelular
Giuliano & Clement 2006, Porst 2009

FIZIOLOGIE
HORMONI,ENZIME,NEUROTRANSMI ATORI
• Serotonin
• Dopamin
• GABA
• Hormoni tiroidieni
• Noradrenalina
• Testosteron • Acetilcolina
• Oxitocin • Neuropeptidul Y
• Estrogeni • Polipeptidul intestinal
• PDE5 vasoactiv (VIP)
• NO
Giuliano 2008, Bettocchi 2008

FIZIOLOGIE
SEROTONINA (5-Hidroxi-Triptamin ) inhiba ejacularea !!!!
În general acceptat:
5-HT exercit la nivel encefalic un efect de inhibi ie a

comportamentului sexual masculin
Ejacularea precoce-FACTORI DE RISC
Wespes et al., 2009
NU ESTE AFECTAT DE:

VÂRST
STATUT CIVIL
STATUT ECONOMIC
ESTE AFECTAT DE:

DISFUNC IA ERECTIL
INFLAMA II PROSTATICE
HORMONI TIROIDIENI
HIPERSENSIBILITATE PENIEN
EMOTIVITATE (ANXIETATE)
EXPERIEN E SEXUALE TRAUMATIZANTE
PREDISPOZI IE GENETIC (AFROAMERICAN / HISPNIC > CAUCASIAN)
............ în mare parte NECUNOSCUT ............

EJACULAREA PRECOCE
(treapt cu treapt )
 Ascultare
 Întrebare
 Clasificare
 Examinare
 Diagnosticare
 Tratare
Jannini et al. 2009

ANAMNEZ
EVALUARE PACIENT / CUPLU
1. Timp de Laten Ejacularea Intravaginal

(IELT)
2. Cum evalua i controlul asupra ejacul rii si
satisfac ia cu privire la raportul sexual ?
(0=foarte scazut ---- 4=foarte bun)
3. Aceast situa ie v creeaz disconfort

personal si dificult i interpersonale
(0=de loc ---- 4=foarte mult)
Patrick et al., (2007); Wespes et al., (2009)
ANAMNEZ
Patient Reported Outcomes (PROs):
CHESTIONARE MULTIDIMENSIONALE
Premature Ejaculation Profile
[PEP] (Patrick et al., 2005)
Index of Premature Ejaculation

[IPE] (Althof et al., 2006)
Male Sexual Health Questionnaire

Ejaculatory Dysfunction
[MSHQ-EjD)] (Rosen et al., 2007)
Premature Ejaculation Diagnostic Tool

[PEDT] (Symonds et al., 2007)
Arabic Index of Premature Ejaculation

[AIPE] (Arafa et al., 2007).
Wespes et al., (2009)
Wespes et al., 2009
Clasificare
 EP PRIMAR (LIFELONG)
prezent de la primele experien e sexuale
 EP SECUNDAR
apare cu la un moment dat în via a sexual
Gravitate MODERAT (IELT > 1 Min)
Frecvent asociat cu Disfunc ia Erectil
Frecvent asociat cu Ej Dureroas / Disurie
Consumul de DROGURI
CAUZE SPECIFICE
 NEUROPATIE PERIFERIC (DIABET ZAHARAT;SCLEROZ MULTIPL )
 PATOLOGII MEDULARE (SPINA BIFIDA; NEOFORMA IUNI)
 MODIFIC RI ANATOMICE ALE PAVIMENTULUI PELVIC
Clasificare
• EP NATURAL VARIABIL
ejaculare inconstant rapid
”moderat dar imprevizibil ”
DEPENDENT DE PARTENER
• DISF. EJACULATORII TIP E.P.

timp de ejaculare normal (>2 minute)
control al ejacul rii redus
METROSEXUAL
FRECVEN >>>>>
VARIANTE FIZIOLOGICE
Waldinger (2006) J Sex Med
EXAMINARE
Factori de Risc
Organele Genitalele Externe
Leziuni Glandulare
Frenul Scurt
Boala La Peyronie
Prostata
Prostatit
Tiroida
Hipertiroidismul Wespes et al., (2009)
DIAGNOSTICARE
Prevalen a inflama iei / infec iei prostatice la pacien i cu EP
Nr.
Autor Prostatit
Pacien i
Screponi 2001 46 48-56%
Xing 2003 106 40-46%
Basile-Fasolo 2005 2658 15%
Shamloul 2006 153 52-64%
Jannini (2009)
DIAGNOSTICARE
Prevalen a EP la pacien ii cu
Low Urinary Tract Symptoms / Prostatit
Nr.
Autor EP
Pacien i
Screponi et al., 2001 26 61.5%
Xing et al., 2003 120 47.5%
Liang et al., 2004 1749 33.7%
Gonen et al., 2005 66 92%
Trinchieri, 2007 399 55.5%
Jannini (2009)
DIAGNOSTICARE
EP SECUNDAR
PROSTATIT
Mehik et al, 2000
Weidner et al, 1999

Cel mai frecvent diagnostic urologic la barbati <50 anni Collins et al, 1999
5-9% in UE
I Parte II Parte Masaj Prosatic. Urine post EPS
VB1 VB2 EPS VB3

Wespes et al., (2009)
Wespes et al. 2009
TERAPIE
1. În multe cupluri impactul EP: minim sau absent

CONSILIERE PSIHOSEXUAL
2. Cauze Secundare ale EP (organice, psihologice):
TERAPIE ETIOLOGIC
3. TERAPIA SIMPTOMATIC
 SEXOLOGIC
 FARMACOLOGIC LOCAL
 FARMARMACOLOGIC SISTEMIC
TERAPIE
SEXOLOGIC
TERAPIE COMPORTAMENTAL
•”Insight” în ideea cultural de raport sexual
•Ejacul ri frecvente
•Folosirea pozi iilor coitale unde mi c rile sunt minime
•Exerci ii Kegel
•Prezervative speciale (Delay)
Jannini 2009
TERAPIE
SEXOLOGIC
”SENSATE FOCUS”
Evitarea zonelor genitale
Evaluarea pl cerii pre-orgasmice
Prelungirea fazei plateau
Cunoa terea <<Point of no return>>
Diferen ierea excitare / orgasm
Dezavantaje: - Durata
- Prezen a obligatorie a partenerei
În EP PRIMAR NU POATE FI SINGURA OP IUNE (p>0.05)
TERAPIE
LOCAL : CREM sau GEL
UE i SUA:
Prilocain / Lidocain
Asia:
Anestezice / Homeopatice
CRE TERE SEMNIFICATIV a IELT

Porst 2009
TERAPIE
LOCAL
CRE TERE SEMNIFICATIV a IELT
AVANTAJE
 On-Demand
 Cost redus
 Absen efecte adverse
DEZAVANTAJE
 Anestezie penis/vagina (necesitatea folosirii prezervativului)
 Dificultate în dozare (în studiu preparate tip SPRAY)
Porst 2009
TERAPIE
SISTEMIC : SSRI
Cre terea concentra iei Intrasinaptice de Serotonin
Terapie On-Demand <<< Terapie Cronica (Max:>1-2 S pt)
FLUOXETIN
10-60 mg/zi
SERTRALIN
25-200 mg/zi
PAROXETIN
20-40 mg/zi
CITALOPRAM
20-60 mg/zi
Giuliano & Clement 2006 Giuliano & Hellstrom 2008

TERAPIE
SISTEMIC : SSRI
Wang et al., 2007
DEZAVANTAJE:
Durata Terapiei; Tahifilaxie
Efecte Adverse (Fatigabilitate, Somnolen , Grea , Usc ciunea
mucoasei orale, Diaree, Transpira ii)
UTILIZARE: AZI OFF LABEL

TERAPIE
SISTEMIC : I-PDE5
MacMahon et al., 2005
IELT: crescut dar nesemnificativ

PROs: crescute semnificativ p<0.05
Reduc ”performance anxiety” datorit erec iilor mai viguroase i

prezen ei unui nivel mai sc zut de excitare pentru penetrare.
Mecanism: r mâne speculativ
OFF LABEL
TERAPIE
SISTEMIC : I-PDE5 ca Adjuvant
Wespes et al., 2009
Terapie Combinat versus Mono-Terapie

Anestezice Locale + Sildenafil: Nesemnificativ
Paroxetin + Sildenafil: p<0.05
Sertralin + Sildenafil: p<0.05
Terapie Comportamental + Sildenafil: p<0.05
TERAPIE
DAPOXETIN (Prilligy)
 Face parte din familia SSRI
 Structural similar cu Fluoxetina
 Tmax: 1 or
 T1/2: 1,4 ore
Modi N et al. J Clin Pharmacol. 2006;46:301-309

TERAPIE
DAPOXETIN
DOZ : 30 i 60 mg / zi
MODALITATE: 1-3 ore înaintea
raportului sexual
Pryor et al 2006
TERAPIE
DAPOXETIN
Cefalee Diaree Insomnie Rinit

Grea Ame eli Somnolen Fatigabilitate
EJACULAREA
INTARZIATA SAU ABSENTA
ETIOLOGIA ANEJACULARII/
EJACULARII INTARZIATE
 BOLI CONGENITALE ale organelor genitale
interne
 Aplazia veziculelor seminale
 Obstructia sau chistul ductului ejaculator
 Tesut heterotopic cavrnos in uretra prostatica
 Medicamentoasa/ iatrogenica
 Alfa blocante
 Antihipertensive – metil dopa
 Phihotrope – neuroleptice, antidepresive, SSRI,

IMAO
 Boli neurologice
 Polineuropatie cu afectarea nervilor autonomi:
 DZ, ALCOOL
 Boli / traume ale SNC

 Inflamatii, tumori, siringomielia, tromboze, embolii
 Boli endocrine
 Hipogonadism sever
 Hiperprolactinemie severa – macroprolactinom
 Hipotiroidism sever
 Afectiuni retroperitoneale:
 tumori benigne sau maligne cu implicarea nervilor
simpatici
 Traumatisme
 Injurii
pelvine/ perineale
 Ruptura articulatiei simfizare sau ileosacrate
 Rupturi uretrale sau ale colului vezical

 Iatrogene/ chirurgicale
 Interventii prostatice sau vezicale transuretrale
 Chirurgia vasculara aortoiliaca
 Chirurgia colorectala
 Psihogene
 Afectiuni ale dezvoltarii psihosexuale
 Teama de sarcina
Optiuni terapeutice in EA/EI
 Midodrin, efedrina, pseudoefedrina, amantadina,
spary cu oxitocina, desipramina, levodopa
 Serii de pacienti reduse
Optiuni mecanice sau
chirurgicale in EA/EI
 Ejacularea vibratorie sau electroejacularea – mai
ales la pacientii cu boli neurologice sau
traumatisme cum ar fi leziuni ale maduvei
spinarii
 Chirurgical – rezectie transuretrala a chistului

obstructiv de duct ejaculator sau a tesutului
heterotopic cavernos
 Reconstructia colului vezical
EJACULAREA RETROGRADA
CAUZE
• CHIRURGIE PROSTATA SAU VEZICA
URINARA (TRANSURETHRAL RESECTION
OF THE PROSTATE – TURP- PENTRU
HIPERTROFIE PROSTATICA BENIGNA
• EFECTE ADVERSE ALE UNOR

TRATAMENTE FARMACOLOGICE:
ANTIHIPERTENSIVE, DEPRESIE, HPB
• NEUROPATIE ASOCIATA CU CONDITII

NEUROLOGICE PRECUM DIABET,
SCELORZA MULTIPLA SAU TRAUMATISME
SPINALE
TULBURARI ALE ACTULUI
SEXUAL NORMAL
SUUB, Clinica de Obstetrica si Ginecologie

Dr Monica Fagarasanu
DISORDERS OF NORMAL
SEXUAL ACT
SUUB, Obstetrics and Gynecology Clinic

Dr Monica Fagarasanu
Actul sexual – ce inseamna normal?
ACT SEXUAL – clasificare:

(Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders - DSM)
 Normofilic (normal, tipic)
 Parafilic (anormal, deviant)
DSM clasifica actul sexual in doua categorii bine definite, fara zone
gri, clare
Act sexual anormal. Definitie:

= orice forma de comportare sexuala, in afara sexului normal, care
determina unei persoane o safisfactie sexuala
Actul sexual – ce inseamna normal?
SEXUAL ACT – classification:

(Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders - DSM)
 Normophilic (normal, typical)
 Paraphilic (abnormal, deviant)
DSM classifies the sexual act in 2 well-defined clear cut categories
Abnormal sexual act. Definition:

= any form of sexual behavior, besides normal sexual act, that
induces a sexual satisfaction to an individual
The Prevalence of Paraphilic Interests and Behaviors in the
General Population: A Provincial Survey
 2016, Universitatea din Montreal

 peste 1000 participanti
• 45% interesati de cel putin un comportament

sexual (fantezie) considerat parafilic
• 33% au aplicat fantezia sexuala
• 35% voyeurism
• 26% fetisism
The Prevalence of Paraphilic Interests and Behaviors in the
General Population: A Provincial Survey
 2016, University of Montreal

 More than 1000 participants
• 45% interested in at least a sexual behavior

(fantasy) considered paraphilic
•33% practiced the fantasy
• 35% voyeurism
• 26% fetishism
DSM – criterii restrictive
 The DSM a mai fost critcat pentru “medicalizarea

naturii umane’ si pentru prejudecati culturale
 De ex: homesexualitatea era considerata o tulburare de

personalitate sociopata in DSM pana in 1952
 Cercetatorii spera sa schimbe criteriile restrictive si

inflexibile ale DSM care nu ia in considerare diversitatea
preferintelor sexuale
DSM – criterii restrictive
 The DSM has been criticized for “medicalization of the

human nature" and for cultural prejudices
 For example: homosexuality was considered a

sociopathic personality disorder by DSM till 1952
 The scientists hope to change the restrictive criteria of

DSM that doesn’t take into consideration the diversity
of sexual preferences
EVALUARE CLINICA
 1. ORIENTAREA SEXUALA
 2. IDENTITATEA SEXUALA
 3. PREFERINTA SEXUALA
 4. COMPORTAMENTUL SEXUAL
EVALUARE CLINICA
 1. SEXUAL ORIENTATION
 2. SEXUAL IDENTITY
 3. SEXUAL PREFERENCE
 4. SEXUAL BEHAVIOUR
1. ORIENTAREA SEXUALA
 Heterosexuala
 Homosexuala
 Bisexuala
 Asexuala
1. SEXUAL ORIENTATION
 Heterosexual
 Homosexual
 Bisexual
 Asexual
2. IDENTITATEA SEXUALA
 nu exista discordanta intre

propria perceptie a sexualitatii si
comportamentul sexual adoptat
= identitate sexuala
neconflictuala
 exista conflict intre identitatea

sexuala adevarata si cea aparenta
= identitate sexuala conflictuala
2. SEXUAL IDENTITY
 No discordance between self-

perception of sexuality and the
sexual behavior
= un- conflictual sexual identity
 Discordance between real sexual

identity and the apparent one
= conflictual sexual identity
3. PREFERINTA SEXUALA
 “Obiectul” sexual preferat
 Sinonim cu orientarea sexuala pentru majoritatea
(barbati, femei, ambele sexe)
 Exista o minoritate care prefera alte
obiecte/situatii/activitati ca surse alternative de
interes sexual
 Exemple: lenjeria intima, materialele din piele,
latex, locurile publice
3. SEXUAL PREFERENCE
 Preferred sexual “object”
 Synonymous with sexual orientation for most
(man, women, both sexes)
 Minority that prefers other
objects/situations/activities as alternative
sources of sexual interest
 Ex: lingerie, leather, latex, public places
4. COMPORTAMENTUL SEXUAL
 Activitatile practicate pentru a experimenta sau
a facilita un raspuns sexual
 Influentat de societate, cultura, religie
 Variaza in timp, schimbandu-se odata cu
societatea
 Unele interzise de lege (pedofilia), altele
dezaprobate de societate (grade diferite de
homofobie, masturbarea)
4. SEXUAL BEHAVIOR
 Practiced activities to experiment or facilitate a
sexual response
 Influenced by de society, culture, religion
 Varies in time, changing with society
 Some forbidden by law (pedophilia), some
disapproved by society (different grades of
homophobia, masturbation)
Atitudinea medicului
 Consulta si asculta fara sa judece

 Respecta diversitatea in exprimarea sexuala
 Nu se lasa influentat de propriile convingeri
morale in ingrijirea unui pacient cu orientare
diferita
ATTITUDE
 Consults and listens without judging

 Respects diversity in sexual expression
 Not influenced by his own moral convictions in
caring for a patient with a different sexual
orientation
Adaptarea la lumea moderna
 Globalizarea – pacientii si medicii provin
din medii socio-culturale diverse
Modern World - Adaptation
 Globalization – patients and doctors come
from diverse socio-cultural backgrounds
Atitudinea medicului
 Termenii “deviatie sexuala”

sau “perversiune” nu isi
gasesc locul in practica
moderna
 Implica aplicarea unei
etichete negative
ATTITUDE OF THE DOCTOR
 Terms “sexual deviation” or

“perversion” do not belong
in modern practice
 It implies a negative
connotation
Unde e limita?
= pacientul isi provoaca suferinta lui sau altora

= devine nefunctional social
= pacientul nu poate experimenta un raspuns
sexual decat in prezenta preferintei sexuale
PARAFILIE = tulburare a preferintei sexuale

Where Do We Draw the Line?
= patient hurts himself or hurts others

= becomes un-functional socially
= the patient can’t experience a sexual response
unless he/she is in the presence of sexual
preference
PARAPHILIA = disorder of sexual preference

Parafiliile
 Origine si natura incerta

 Exista teorii ca fetisismul se dezvolta in copilarie
ca urmare a educatiei sexuale anormale,
inconstienta, inainte de stabilirea unui concept
matur despre sex
 Mai frecvente la barbati
PARAPHILIAS
 Uncertain nature and origin

 Theories suggest that fetishism develops in
childhood as a result of abnormal sexual
education, unconscious, before establishing a
mature concept about sex
 More frequent in men
PARAFILIILE. Definitie
 Fantezii/senzatii/comportamente sexuale
intense si recurente
 Implica: 1. obiecte non-umane
2. suferinta/umilire a individului in
cauza sau a partenerului
3. copii sau persoane care spun NU
 durata de minim 6 luni
 Provoaca stres semnificativ
clinic/social/ocupational
PARAFILIAS. Definition
 Intense and recurrent fantasies/sensations/sexual
behaviors
 Involves: 1. non-humane objects
2. suffering/humiliation of the
individual or of its partner
3. children or un-consenting persons
 Lasts 6 months minimum
 Provokes significant clinical/social/occupational
stress
PARAFILIILE
 Spectru larg de surse ce provoaca un raspuns

sexual parafilic – articol ce enumera 549
 Lista oficiala din Manualul de Diagostic

Psihiatric American include:
exhibitionism, fetisism, frotteurism, pedofilia,
masochism, sadism, travestism, voyeurism,
narcisism
PARAFILIAS
 Large spectrum of sources that provoke a sexual

paraphilic response– a paper lists more than 549
sources
 Official list from the Manual of Psychiatric

Diagnostics include:
exhibitionism, fetishism, pedophilia, masochism,
sadism, travestism, voyeurism, narcissism
EXHIBITIONISM
 Fantezii/senzatii/comportamente sexuale intense si

recurente
 Expunerea organelor genitale in fata unui strain
 practica exhibitionismului sau fanteziile de a practica
exhibitionismul provoaca un stres marcant in relatiile
interpersonale
 Cel putin 6 luni
EXHIBITIONISM
 Intense and recurrent

fantasies/sensations/sexual behaviors
 Exposing the genitals in front of a stranger
 Practicing exhibitionism or fantasies provokes a
significant stress in interpersonal relations
 For at least 6 months
FETISISM
 Fantezii/senzatii/comportamente sexuale intense si

recurente
 Obiecte non-umane sau parti ale corpului non-sexuale
 Stres social, ocupational, perturba activitatea cotidiana
FETISISM

behaviors
 Non-humane objects or non-sexual parts of the body
 Social stress, occupational, alters daily activity
TRAVESTISM

 Fantezii/senzatii/comportamente
sexuale intense si recurente
 Imbracaminte feminina pt barbati
 Stres social, ocupational,
perturba activitatea cotidiana

TRAVESTISM
 For at lest 6 months

 Feminine clothes for men
 Social stress, occupational, perturbs daily
activity
VOYEURISM

 Fantezii/senzatii/comportamente sexuale
 Priveste pe ascuns o persoana dezbracata sau
care intretine activitati sexuale
 Stres social, ocupational, perturba activitatea
cotidiana
VOYEURISM

 Secretly watches a naked person or a person that
engages in sexual activity
MASOCHISM

 Fantezii/senzatii/comportamente
sexuale intense si recurente
 durere fizica, umilinta, bataie sau legare
corporala
cotidiana
MASOCHISM

 To accept pain, humiliation, physical violence
Leopold von Sacher-Masoch
 scriitor si jurnalist austriac,

care si-a castigat renumele mai
ales datorită romanului său,
Venus învesmântată în blană
(Venus im Pelz, 1870) care l-a
condus pe psihiatrul Krafft-
Ebing să creeze termenul de
“masochism”
Leopold von Sacher-Masoch
 Austrian writer and journalist,

that earned its fame in
particular because of its novel,
Venus in fur (Venus im Pelz,
1870) that led the psychiatric
doctor Krafft-Ebing to create
the term “masochism”
“Venus învesmântată în blană ”
 “Sacher-Masoch si metresa sa,

baroana Fanny Pistor, semnează
un contract prin care el devine
sclavul ei pe o perioadă de sase
luni, stipulându-se în act ca
baroneasa să poarte blănuri cât
mai des, în special când era într-o
stare sufletească proastă si dornică
de cruzime”.
“Venus in Fur ”
 “Sacher-Masoch and its mistress,

baroness Fanny Pistor, sign a
contract stipulating he will become
her slave for 6 months, the
baroness being obliged to wear
furs as often as possible, especially
when in a bad mood”.
SADISM

 Fantezii/senzatii sau
comportamente sexuale
 durere fizica, umilinta, bataie
sau legare corporala
 Stres social, ocupational,
perturba activitatea cotidiana
SADISM

fantasies/sensations/sexual
behaviors
 To cause physical pain,
humiliation, violence
 Social stress, occupational,
alters daily activity
Marchizul de Sade
 Nascut in Paris in anul 1740

 aristocrat francez care a devenit celebru prin activitatea
sa sexuală libertină, perversă si exceptional de violentă
precum si prin scrierile sale apologetice despre acest
subiect
 a fost încarcerat în total 32 de ani din viată, în mai
multe închisori pentru “desfrau scandalos”
Marquis de Sade
 Born in Paris 1740

 French aristocrat that become famous for its liberal
sexual activity, perverse and extremely violent, as well
as his writings about the subject
 He was incarcerated in total 32 years of his life in many
prisons and an insane asylum, in the end, for
“scandalous orgies”
SADISM
 Teoria: deoarece femeile pot mima orgasmul dar
nu si durerea, aceasta este forma suprema de
activitate sexuala
 A scris despre experientele lui in inchisoare
 Sade a negat sistematic legea, religia si morala,
prin satisfacerea propriei plăceri prin intermediul
unei alte persoane, exercitând violentă
 A sfarsit sarac si alienat mintal intr-un azil
SADISM
 Theory: because women may mimic orgasm but
not pain, this is the ultimate form of sexual
activity
 He wrote about his adventures in prison
 Sade has systematically challenged the law, the
religion and morality by satisfying his own
pleasure through another person, exercising
violence
 Ended poor and insane in an asylum
NARCISISM
 Termenul narcisism a fost dezvoltat de

Freud în cartea din 1914 “Despre
narcisism” după Narcis
NARCISISM
 The term narcisism has been created by

Freud in his book in 1914 “About
narcisism” after Narcis
NARCIS
 Narcis era un tânăr frumos,
conform mitologiei grecesti,
fiul nimfei Liriope si al râului
Cephios
 Narcis era un tânăr care s-a
îndrăgostit patologic de
propria reflexie din apă
 Freud credea că o parte a
narcisismului este parte
esentială a tuturor dintre noi
de la nastere
NARCIS
 Narcis was a beautiful man, as
ancient green mythology
mentions, the son of nymph
Liriope and of the river
Cephios
 Narcis fell in love with
himself after seeing his own
reflection in water
 Freud believed a moderate
narcissism is essential for all
of us at birth
SCATOLOGIA
TELEFONICA
 Fantezii/senzatii sau comportamente sexuale intense
si recurente
 Telefoane obscene catre straini
cotidiana
 Raspunsul sexual este proportional cu reactia
negativa a victimei
PHONE
SCATOLOGY
 At least 6 months
behaviors
 Obscene phone calls to strangers
 Sexual response is proportional with the victim’s
negative reaction
COMPORTAMENTUL SEXUAL
CURS OPTIONAL SEXOLOGIE

1.2
AS. UNIV. DR. HORHOIANU
IRINA-ADRIANA
• Comportamentul sexualrelatie heterosexuala dintre 2 indivizi, determina actul sexual
▫ 2 tipuri
 - normal
 - anormal –deviatie sexuala minora sau majora
▫ Dependenta – genetica, hormonala, dezvoltare fizica, neuropsihica, educatie, rasa, religie,
moralitatea, experienta de viata
Genetica
Dezvoltare
Hormonala
neuropsihica
Dezvoltare
Educatie
fizica
Dependenta
Experienta de
Rasa
viata
Moralitate Religie
ACTUL SEXUAL NORMAL / RASPUNSUL SEXUAL
• Considerente – fara dorinta sexuala
• Etape act sexual - Masters si
• = actul heterosexual efectuat prin nu pot
vointa aparea
celor
Johnson 2 celelalte
persoane 2 functii
fiziologice
majore si din familii diferite • Considerente
• pur
• ! 30% anatomice
femei – rar sau niciodata nu
• Durata act sexual • Lipsa
prezinta aspect
dorinta emotionale
sexuala /
spontana
▫ Variabila • ! Nu relationale
toate expresiile sexuale sunt
▫ F (potential biologic al persoanei, varsta• , experienta)
precedate
Baza de – model
dorintamasculin
sexuala
• ex - un cuplu poate avea
sexualitate
activitate sexuala desi nu
• 4 sociala
• Prezinta semnificatie biologica, psihica, prezinta in acel moment
 componenta anatomofiziologica + psihologica• Faza de preludiu – perioada
inclinatii sexuale iar
de excitatie si erectie
organismele incep a raspunde
• evolueaza in mai multe perioade / faze•/ dpdv Coitul
etape propriu
sexual zis –dorintei
in ciuda faza de
platou absente
▫ - dependente de clasificarea data de variatiinitiale
autori
 = Helen Singer Kaplan model trifazic • Perioada orgasm
 Masters si Johnson – 4 etape • de
 faza Faza postcoitala
dorinta – un
nu aduce perioada
model
 Reed’s Erotic Stimulus Pathway (ESP) complet de raspuns sexual uman
de rezolutie
 Tiefer’s New View model
Faza de preludiu/perioada de excitatie sexuala si erectie
• = totalitate acte intreprinse in cadrul relatiei
heterosexuale pentru a realiza apropierea psihica +
fizica a celor 2 parteneri, respectiv obtinerea starii
erotice optime finalizata prin
▫ A. erectia si
▫ B.lubrefierea organelor copulatorii
• SNPs
▫ stimularea si eliminarea secretiei translucide
▫ inducere erectie
▫ B. stimularea si eliminarea secretiei translucide
a
 glandelor bulbo-uretrale (COWPER- masculin) si
 uertrale (SKENE+BARTHOLIN)
 inainte si in timpul actului sexual
  luberfierea organelor copulatorii - penis si vagin
 Lubrefierea cea mai intesa – datorata organe genitale feminine
▫ A. inducere erectie
 Factori determinanti
 ! Erectia – esentiala sexului masculin pentru copulatie ,
Exogeni –stimuli vizuali, tactili, auditivi, olfactivi, medicamente, gustativi
spre deosebire
▫ analizatorul
▫ Ex:
vizual prin de femeie
functia la care se poate produce un act
sa= cel mai important
sexual fara
▫ Tactili – perioada de exictatie si erectie
▫ Temperatura
 Inducere ◦ receprin
creste Stimulare
secretia tshstim secr prolactina scade dopamina scade activit sexauala ;
◦ Caldura  stimul pozitiv
 Locala
▫ sarut, mangaiere
genitala
▫ excitare directa a organe genitale - impulsurile sexuale de la gland, testicul, perineu, vezica urinara,
▫ durata
uretra, canal deferent, glande anexe la barbat, labii, introit vaginal, zona H la femeie  declansare libidou
scurta,
persoana
▫ prost◦ Deviatie – stimulare mecanica –
controlata
◦ Barbat - introducere in scop erotic pe uretra peniana de corpi straini
 Centrala aapa
de SNC –saunoncontact
◦ Femeie – introducere pe uretra/in vagin de obiecte , fructe, alimente cu forma secifica, jet puternic
clitoris vulvar /psihogenica - complexa
▫ Auditivi
▫ Ex▫ –discutii
vizuala, auditiva,
de apropiere cu continutmemorie,
erogen, fantazie
▫ Vizuali
▫ Origine centrala nocturna - debut spontan fara stimulare, in somn
▫ dans intim, tinuta cu tendinta provocatoare, sarut, managiere, filme, reviste, fotografii
–▫ medicamente
activare -diferentiata
xantine, geluri localea cuneuroni
efect iritant colinergici
local, inhibitorii decu inhibarealfa
5fosfodiesteraza, neuroni
blocante ,
Autotoxinele-tbc , agonistii dopaminerigici; drog afrodiziac - cantharidina - irita vezica si mucoasa uretrala –
adrenergici in somn
inflamatie si congestie vasculara rem
▫ alimente – telina, usturoi, ceapa, urzici, cuisoare, stridii, ciocolata etc
 Factori endogeni:
▫ feromonii, (modifica comportamentul sexual),
▫ factori psihici (aminitre imagine erotica, act sexual)
▫ ! Cazuri in care la barbat prin situatie paradoxala  excitant puternic determinat de o persoana mult dorita cu necesitate mare de
acuplare dar prin impuls neuropshihic negativ erectie insuficienta sau nula
• Diferente intre sexe
▫ ! Sexul feminin - perioada excitatie importanta pentru
obtinerea orgasmului
 participare emotionala, hormonala, neurovegetativa mult
mai importanta ca la sexul masculin
 starea de excitatie determinata mai lent ca la sexul
masculin
 Debut coit la pers sex feminin insuficient excitata
  dispareunie,
 frigiditate,
Sexul
 nevroza, feminin
 scadere calitate act sexual si

Sexul
 indepartare de partener masculin
•Modificari morfofiziologice determinate prin excitatie sexuala

▫ generale sistemice • locale
 cresterea puls si ta, • hiperemie si hipertermie locala
 hipertermie fata, • Organe genitale externe,
 hiperemie mamelonara, interne
 tahicardie , • Regiune pelvina
 vasocongestie cutanata, • crestere volum organe genitale
 hiperventilatie ( externe
40resp/min),
 crestere tonus musclar ▫ Variatie pe sexe
 Feminine
 Masculine
•Modificari morfofiziologice locale feminine
• alungirea si distensie celor 2/3 interne ale • Glande mamare
vaginului, prelungire canal vaginal cu 1-2 cm ▫ Volum crescut
▫ Dilatatia vaginului in aceasta zona permite ▫ Mameloane – turgescente, erecte si de
permite depozitarea lichidului spermatic – in sensibilitate crescuta
apropierea OI col ▫ Areola- volum crescut, mascheaza
• congestia plexuri pelvine venoase mamelon
▫ Corp uterin si col ▫ Vizualizare plexuri venoase, eritem
 retactie in ax  usoara ridicare a uter mamar si torace superior
▫ labii mari si micii , pereti vaginali, regiune • Lubrefiere crescuta vulvovaginala
pelvina ▫ = eliberara de lichid filant clar
 turgescente , hiperemie, hipertermie, de transparent
volum marit ▫ Temporal - debut la 15-30 s de la debutul
 Labie mica - volum marti , hiperemice si excitatiei
extensie spre exterior ▫ Permite intromisiune usoara peniana si a
 Labie majore - aplatizeza, hiperemice si se coitului fecundant
indeprteaza de introitul vaginal ▫ Mecanism fizic -
▫ clitoris –  Secretia glande anexe vulvovaginale +
 congestiv,  contractii involuntare ale mushcilor
 se mareste in lungime si in diametru, perineali si vaginali  elimina
 retragre usoara sub marginea inferioara a transudatul de pe suprafata mucoasei
simfizei pubiene pereilor vaginali si vulvari conestivi
 datroita scurtare ligament suspensor al • Poducere in vagin a “copulinelor”
clitorisului; ▫ Sub actiunea stimui estrogenici
▫ Mecanism Parasimpaitc = centru = S2-S4 ▫ =acizi alifatici
 Inervatie directa tesut erectil -  relaxare ▫ actiune excitanta asupra barabatului (ex
artere-sangele patrunde in tesutul erectil moscul femeie)
•Modificari morfofiziologice locale masculine

▫ Mediate PS – vasodilatatie si
vasocongestie
▫ aparitie tons erectil al falsului -
erectie
▫ Fenomene asociate
 Deschidere meat uretral
 Testicule -
 marire volum – (faza de excitatie si
platou – cu 30-50%)
 elevare
 Tegument scrotal - ingrosare,
tensionare si plicaturare
 scortul se ridica spre radacina
penisului – (pregateste pt
ejaculare)
 Cordoanele spermatice se
scurteaza
 Erectie mamelonara -60% barbati
 lubrefierea glandului prin eliminare
a 1-3 picaturi translucide filante prin
orificiul uretral
 pregatesc glandul pentru
copulatie
 ! nu constiuie ejacularea
Fiziologia erectiei la barbat
Stare flasca bazala
• mentinere prin contractia muschi neted corp cavernos si a artere helicine si cavernoase - hipoxie cu ppO2 30-40
mmHg
Erectie
• Declansata de cresterea debitului sangvin (prin relaxare fibra musculara neteda vasculara caavernoasa +helicina si
fibra m neted cavernos) in zona pelvina cu interesare directa a organelor genitale
•  la nivel penian se umple sistemul arterial cavernos (ram din aretra rusinoasa interna) = Hiperemie activa ;
presiune intracavernoasa < presiune sistemica
• compirmare mecanica a sistem venos
• sange nu se mai poate scurge – blocare intoarcere venoasa = Hiperemie pasiva - ppO2. peste 100mmHg
• Fizic: rigidizare penis, crestere lungime si grosime penis
• ! + limitarea fizica a extensiei de catre membrana fibroasa si inextensibila ce continua albugineea – compresie
sumplimentara
▫ Comprimara venelor muschilor ischiocavernosi
• Mecanism fizic determiant : contractura/relaxarea musculaturii netede vasculare penine - controlata
prin
• Principal - Sistemul nervos vegetativ autonom
▫ Stimulare prin
 1. Parasimpaitc = centru = S2-24, rol determinarea erectiei
 Factorii exitanti (reflex periferic /central) comanda corticala – zone nedefinite creier
▫  cale aferenta spre centrul erectil medular S2-S4 PS sacrat via nervii rusinosi
▫  cale eferenta prin nervul pelvic (erigent)
▫ sinapsa in ganglionii plevini prin
◦ nervii erectori si
◦ nervii cavernosi
◦ = nervi parasimpatici si nonadrenergici noncolinergici NANC- mediator acetilcolina
◦  la arterele dorsale si profunde ale penisului (cavernoasa si helicine) care se dilata
 2.+ inhibitie centrala a simpatic
 Pacienti cu leziuni medulare sacrale mentin erectie prin stimulare psihogenica desi de intensitate mai mica decat
normalul
 ! Erectia psihogena nu apare la pacientii cu leziuni mai sus de T9 = mechanism principal este dat de supresia
cetrala a stimularii simpatico
 Pacienii u eziuni pete T9 pot avea erectii reflexogene prin stimulare tactile peniana = mechanism prin pastrarea
arcului reflex sacral
▫ Inhibitie prin
 Simpatic: centru = T11-12 si L2-3, rol inhibitie a erectiei
• Control cerebral
▫ Ex : stimuli vizuali / ganduri erotice etc
▫ Multe arii - principalele = `medial preoptic area (MPOA), paraventricular nucleus (PVN) din
hipotalamus
▫ Neurotransmitatori centrali variati –
 principal = Dopamina – stimuleaza eliberarea de oxitocina
 Noradrenalina – eliberarea de α-2 agonist (Yohimbine)
 + nitric oxide (NO), α-melanocyte stimulating hormone (α-MSH), opioid peptides
• Mecanism fizic determiant : contractura/relaxarea musculaturii
netede vasculare penine - controlata prin Sistemul nervos vegetativ
▫ Parasimpaitc = centru = S2-24, rol determinarea erectiei
 Inervatie directa tesut erectil penis : relaxare muschi neted artere
(cavernoase si helicine) si muschi neted cavernos sangele patrunde in
tesutul erectil
 Eliberare de Pg- PgE1 si oxid nitric  difuziune prin membrana musc
netede 
 1.Mecanism general NO : (GMPc mediator)
▫ Productie sub stimul colinergic la nivel nervi nitrenergici NANC initial si apoi in
cel endoteliale – mentinere erectie
▫ stimulare guanilat ciclazasinteza si eliberare de GMPcscadere Ca citosolic
prin
▫ alterare permeabilitate canale de Ca si K Ca iese din celula
▫ Introducere ca in reticul sarcoplasmic
 2.Mecanism PGE1 : (AMPc mediator)-
▫ cuplare cu porteine G transmembranare  activare adenilatciclaza 
AMPAMPc  activare proteinkinaza A  idem NO
▫ Simpatic: centru = T10-11-12 si L2-3, rol inhibitie a erectiei
 Fibre simpatice postganglionare moduleaza reactii generate de
fosfodiesteraze (PDE2)inactivare GMPccrestere Ca citosolic 
contractia musculaturii vasculare netedescadere flux sangvin
• Mecanismul erectiei –proces complex-
▫ dependent de
 morfofiziologia neurovasculara locala,
 potentialul biologic al individului (reducere cu varsta),
 echilibrul neuropsihic,
• Durata erectie
▫ cateva minute 1 ora,
▫ apoi scade treptat;
• de la declansare factori stimulatori – erectie deubt rapid 5-8 s
• Impusluri
▫ cele mai puternice de la gland, frenul, corp,
▫ mai putin intense de la
 Tesuturi perirectale - scrot, epiteliu anal, regiune perineala, prostata,
vezica urinara
 zone interne - uretra, vezica urinara, prostata, vezicule seminale, testicule,
vas deferent
 Stimulare dorinta sexuala - refelex declansat de umplerea cu secretii a organe /
inflamatie sau infectie usoara a acestora
 droguri afrodiziace – cantharidina – irita vezica si mucoasa uretrala –
inflamatie si congestie vasculara
Coitul propriu-zis /perioada de copulatie
• Penetrarea vaginului si efectuarea unor miscari copulatorii de “dute-vino”
• Pozitia copulatorie – aleasa in functie de
▫ particularitatile morfologiece ale vulvei (pozitia si forma)-
▫ pozitia bazin osos si moale,
▫ dorintele partenerilor
▫ dpdv anatomic pozitie dorsala corespunzatoare
• Durata medie a copulatiei – 5-15 minute
• Modificari morfofiziologice masculine + feminine
▫ In timpul coitului eliberare ocitocina
 hipercontractilitate uterotubara,
 reducerea diurezei,
 ejectie lactata uneori.
▫ continuare hipertrofie tesut erectil a organe copulatorii (PS)
• Stimulare
▫ penisul se apropie prin fata sa dorsala in special de glandul clitorisului- manevra de
excitatie directa ;
▫ corpul penian in totalitate preseaza introitul si peretele vaginal  reflexe PS
• La un anumit grad de excitatie - coitul se finalizeaza prin ejacularea
lichidului spermatic si obtinerea orgasmului senzatie de satisfactie +
placerea
Perioada de ejaculare si orgasm
• = punctul culminant al actului sexual
• La sexul masculin
▫ 2 faze – (Michael Todd, Niculescu)
 Faza de umplere/ emisie seminala
DCNal –
• • Structuri
Inervatia control
spinarii S
simpatica
maduvei de predominant
anatomice
are orgiea implicate
in coloanal : intermediolaterala IML si din nucleul dorsal central autonomic
celulara
la nivelul T10-L2. Acestea se unesc in ganglionii lombari simpaticiai trunchiului
▫  Col
paravertebral vesical –sisphincter
Declansare
simpatico : Cand
apoi vesical
stimulul
merge posteror intern
de venadevine f intens
cava in spatial – centrii
interaorticocav reflexi
la dreapta din de aorta la
sau lateral
– mechanism
stanga. Aceste S
fibre aoi isi combina anterior de bifurcatia aortei si merg pe fata anterioara a vertbrei L5 pentru a forma
maduva
plexul ▫superior
Epididim spinarii
hypogastric
distal care
– incep
se termina
mechanism ca sa emita
fibre
S impusluri
postganglionare Simpatice
care inerveaza (regiune
colul vezical, T12-
prostata, vasul
▫
L2)  seminale
deferent si veziculele
▫ eferente
Fibre Vas deferentplexri responsabile
simpatice-sub
hipogastrice
fluid bodat
forma in
pentru si
a 2 trunchiuri
pelvice
inchiderea spre
colului organe
vezical si emisia=veziculelor
intiereseminale
emisia
principale – nervii hipogastrici drept si stang (medial de a. iliaca interna
 Debut si perioada
spermatozoizi
si ramurile sale) – 10% volum sperma
▫ – mechanism
▫ Initial – inchidere col vezical – contractie sfincter uretral intern –
Cei 2 nervi S hypogastric inferior
se unesc in plexul

▫ Inerveaza

organelle genitale masculine implicate in emisia spermei
Veziculele seminale
Fibrele flancheaza rectul flux
preventie -retrograd
lichid bodat
si sunt posterolateral alinejaculat
de veziculele seminalein vezica
fructoza – alcalinizare – 75-80%

▫ Aferente
▫plex
Terinatii nervoase catre acestea
volumcontractia
hip– sup
mechanism vasului deferent si a ampulei pentru a declansa expulzia
de la L3-L4 –Snervii splahnici lombari l3 si L4, contin si fibre parasimpatice din nervii spahnici
▫ Prostata
lombari spermei
S2-S4 si urca dinin
- fluid urtera
prostatic
lexul interna/prostatica
: bogat
hypogastric inferi in
▫ Aferente ▫ the
de la
Apoi
fosfataza
traversed
confluence of
celiaccontractii
acida, the lumbar sympathetic
ale tecii
acid citric,
and inferior mesenteric
zinc chains and branches
musculare
plexuses.
of the aortic
prostatice plexus that
urmate decontains fibers that have
contractia
=10% volum
veziculelor
• Terminatii nervoase
sperma
secreta priar
– mechanism
seminale
NA elimina S fluid prostatic si seminal de asemenea in
• Exista ▫si alti
glande
uretra cowper
mediatori si periuretrale
fortand
importanti ejacualrea
– ACK, NANC Littrespermei..
• Anatomie – ▫
minim importanta
functinala
Toate
volum sperma
aceste –
fluide
–
Rol plexuri hipogastrice inin
se amesteca rolurtera
emisie demonstrate
interna pecuneuranatomie
mucus deja
▫ chirurgia mechanism
retroperitonealaPS – limfadenectomie retroperitoneala paraaortica non nervesparing pentru cancer testicular si
operatii secretat
▫ =vasculare
ejaculat de glandele
aortoiliace bulbouretrale
– sectionaea fibrelor pentru
simpatico ale plexuilor a forma
hipogastrice sperma
superior si inferior conduce la
emisie perturbate si jaculare retrograde
▫  Faza de expulzie
Inductia emisie la barbate paraplegicic prin stimulre electrica a plex hypogastric superior
▫ Stimul – input prin stimulare genitala integrat la nivelul neuronal spinal sacral si control cerebral – inductie emisie prin
stimuare erotica visual sau fizica
Perioada de ejaculare si orgasm
• = punctul culminant al actului sexual
• La sexul masculin
•• Moment
▫ Faza decontribuitori
Factori – eliminare de lichid spermatic – predominant
declansare
expulzie
 Declansare de in maduva spinarii – mediat prin
▫ Desi
▫ Reflexe

somatice
mare parte
contractii
a expulzei
ritmice ale
este
organelor
controlata
genitale interne
somatic,
(contractia
iar sistemul
musculatrii netede
nervos
a organe
componente
somatic este motorii
sub
genitale interne )
somatice
control ale
voluntar nervului
- nu rusinos
se stie –
foarte clar daca aceasta faza
ramura
poate perineala
fi controlata
 Contractii
–
muschi
originea
voluntar in ramurile S2-S4 =
striati planseu perineal – esp muschi ischio si bulbocavernosi
segmentele sacrate alececonului medular
▫ Mecansim

–contractii ritmice
declansator propulseaza
esential sperma prin mecanism spinal reflex =
expulzie
▫ inca
Inervatie
Supraspinal
▫ crestere
neclar –in presiune cu-declansare
muschi
identificat
striati pelvini
date
- esp bulbospongios,
contractii
variate spasmodice ritmice “waveform” in tesuturile
dar si bulbocavernos
erectile ale penisului=sicontractie
ductelor genitale si uretra cu ejacularea spermei din uretra posterioara
 Acumularea
stimulare
Cale de sperma la nivelul uretrei prostatice poate declansa
spre exterior
 ventral tegmental area (VTA) (a known
▫ Initial
contractii
 sinapsa
reward -clonice
aparitia
Prin
center), ale
a 3-4muschi
neuroni contractii
motori
subparafascicular striati
ce se succed
ai nucleului
nucleus, la intervale
rusinos din de 0,5-0,6 s
▫ apoi apare
 Altesegmentele
studii – sacrate
ventromedial scaderea
ejacularea
posterior intensitatii
ale conului
nu este
thalamic siun
medularfrecventei
nucleus,stimul progresiv
– esp nuceul lui
sensorial neaparat
▫Onuf
=
intralaminar nuclei, lateral central
 Ex ▫ comprima erectil penian - penisul devine rigid – presiunea intracavernoasa
 tegmental
Cale field,
aferenta putamen
- bazele lateral,
tesutului
▫prefrontal,
▫ ejaculare
> presiune
axoni uscata
senzitivi siparietal,
sistolica
temporal, contractii
– compresie
ai nervului andritmice
perineal muscluatura
completa
insular pelvinasistriata
prin ischiocavernos in arterial
a fluxului ciuda unui
istoric de prostatectomie, veziculectomie sau uretrectomie ;
▫ ▫2 seturi
cortex; segemnte
Portiunea cerebel,
anterioara
de axoni lateral centraldorsal
a muschiului
divergenti ai nervului bulbocavernos – constrictor al radacinii penisului –
al pensiui =
▫tegmental
studii
▫ rol
field
pefiecare
redus
1. de in(LCTF)
soareci care
erectie
parte
and the SPFpfunctia ejaculatorie in ciuda anesteziei uretrale sau
isi mentin
dorsolaterala penis. inerveaza meatul
 Dovedit
▫ Muschiul
scaderii emisiei
prin
penian si activarede puternica
compresor
glandul, lichid seminal –prin
in timp
al bulbului metode
eliminare medicamentoase
prin sau chirurgicale
contractie a lichidului spermatic/
ejacuare
 Studii urinii
▫ pe ladin
evaluare
oameni
2. ramificare – PET
bulbul sau fMRI
uretral,
reflexe
ventrolaterala crestere
inervaretumescenta
declansatorii
si glans penis
uretra anterioara
 Relaxare
dezactivare
 stimuli
sfincter uretral
Cale eferenta ai extern
- prin
electrici nervulsiperineal
nervului contractie sfincter
si se
nervului uretral
termina
dorsal intern
in fibrele
penian
 musculare
Eliminare al muschiului
sperma bulbospongios
la fiecare relaxare a--. Control reflex
sfincterului striat
▫aspect
muschi
medial
Stimularea
--.
amigda
tactile
Ejaculare peniana somatosenzoriala – densittate mare de fibre nervoase
 rol amigdala
sfincetul
sensitiveneted deprin
totusia are
procesa frica si(sfincterul
contractie
o sensibilitatepericolul
tactileuretral intern)decat
mai scazuta nu permite refularea
pielea de pe alte zone
 lichidului
Cale
incorpeferenta
ciudadar corticala
stimularii
spermatic peniene vibratorii –
creste sensibilitatea in timpul erectiei = plasticitate sensitiva inhibata
in vezica urinara in timpul ejacularii mictiunea este
 Dovada
 distensieexistenta
! Interesare si independenta
receptori alfa1 partial de
medicamentosi control
inhiba inchidere sfincter neted uretra
supraspinal mecanica
= a
ejaculare uretrei
indusa bulbare
la si
pacienti cu seciune
ejaculare retrograda vezica cu reducere cantitate lichid spermatic eliminat
comleta
stimulare magnetica
de maduva a ramurii
deasupra sacrate
nivel thoracic 10 prin
stimulare vibratorie peniana
Perioada de ejaculare si orgasm masculin
• Cantitatea lichid spermatic
▫ variaza –
 stare sanatate,
 potential biologic,
 intensitatea excitatiei
▫ Cantitativ raportat la varsta -
 cantitatea maxima de lichid spermatic ejaculat post repaus de 3 zile penru varsta de
25-35 ani = 5 ml
▫ Contine 60-250 milioane spermatozoizi
• Moment ejaculare
▫ la pers pana la varsta de 35 ani apare normal la 2-10 minute post intromisiune,
▫ La pers >65 ani - dupa 15-20 minute
• Durata medie - 6 secunde
• Numar
▫ Unic /
▫ repetat uneori – 2 ejaculari in cadrul aceluiasi act sexual- orgasm in 2 timpi – de
intenitate mai redusa si la distanta de primul
 predominant la varste 17-18 sau 25-30
• Patologic- ejaculare fara orgasm/ orgasm fara ejaculare
▫ Orgasmul la copilul de 12-15 ani care nu are secretie spermatica,
▫ polutiile fara orgasm ale bolnavilor neuropati/sub anestezie
Perioada de ejaculare si orgasm feminin
• Orgasmul se produce mai tarziu decat la barbat –
• functie de
▫ varsta,
▫ potential biologic,
▫ educatie sexuala,
▫ expereinta,
▫ frecventa act sexual,
▫ grad excitatie
• Caracterizat prin contractii musculare perineale ritmice, spamsodice, involuntare,
• Determiate de
▫ contractia muschi perineali
 Muschiul constrictor vaginal , sfincterul vaginal – muschi ridicatroi anali, bulbii cavernosi  ingustare ostiu
vaginal, ejaculare fluid, orgasm
▫ Contractii miometru – ocitocna, Pgdine
  crestre cantitatea de fluid vaginal, vulvar dar si eliminarea de fluid uterin, eliminare continut glande
periuretrale, bartholin, vestibulare
▫ Contractii
 cu durata de 0.6-0.8 s,
 peste 6-8 contractii - experienta ridicata, sub 4 < /deloc - experienta scazuta/anorgasmie,
 durata medie 10 secunde
 De intensitate mai mare > la barba
▫ Fenomene asociate-
 scadere acuitate senzoriala,
 caldura in tot corpul cu punct de plecare din sfera genitala,
 eritem regiunea pectorala,
 erectia mamelonara,
 crestere Ta>100bpm,puls, frecventa respiratorie
Perioada de ejaculare si orgasm feminin
• Factori declansatori ai orgasmului
▫ Sensibilitatea colului uterin la atingerea acestuia de catre gland
▫ Contractia corpului uterin ->creste congestia pelvina
▫ Ejacularea masculina
• Orgasmul- apare
▫ La femeile pana la v 20 ani - %50-60
▫ 25 70-80%
▫ 3085%
▫ 4590-93%
▫ 13%femei ce nu au avut niciodata orgasm
▫ !orgasmul feminin poate fi intrerupt din exterior de stimuli nesexuali –
barbat ejacularea si orgasmul o data incepute nu pot fi intrerupte
▫ Nr 1-3 ogasme medie per contact sexual sau mai multe- in functie de
experienta partener
▫ De la debutul vietii sexuale –
 59% femei in primele 5 luni,
 19% dupa 5 luni,
 7% dupa 1 an,
 3% dupa 2 ani,
 5% dupa 3 ani,
 10-13% nu au avut niciodata
Perioada de rezolutie
• Evolutie diferita in functie de sex
▫ Rezolutie mai rapida la sexul masculin
 etape
 1.reducere dimensiune penis prin evacuare sange din sistemul erectil,
▫ Muschii perineala se relaxeazasangele venos dreneaza, golire corpi
cavernosi, erectia dispare gradat
 2.apoi perioada refractara de repaus scurta
▫ Perioada refracatra variabila – f – potential biologic, varsta, stare psihica,
calitati partenera
 10-15 minute
▫ Rezolutie mai lenta la sexul feminin
 stare placuta mai mult timp
 apoi faza refractara bine definita
 Uneori- faza refractara absenta  femeia poate reveni la orgasm
printr-o noua stimulare
Determinismul genetic, hormonal si socio-cultural al comportamentului sexual
Asistent Universitar. Dr. Alexandru Baroș

Clini a de O stetri ă-Ginecologie
Spitalul Universitar de Urgență Bu urești
UMF Carol Davila Bu urești
Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

Identitatea sexuala/comportamentul sexual
•= determinismul sexual masculin sau feminin al unei persoane

•= expresia sexuala - dependenta de ∑ influentelor sexuale asupra individului
• prenatal
• postnatal
•Factori de decizie
• rezultanta finala a sexului genetic+gonadal/hormonal+fenotipic/morfologic
• Sexul genetic/cromozomial
• = definit prin cromozomii sexuali -XX sau XY.
• Sexul gonadal
• = reprezinta diferentierea gonadala  ovare sau testicule.
• Sexul fenotipic
• = determinat principal prin
• infatisarea organelor genitale externe
• caracterele sexuale seundare dezvoltate la pubertate
• Identitatea sexuala/comportamentul sexual
• Secventa de procese corelate ale diferentierii sexuale normale :

• 1. fertilizare determinare sex genetic = XX / XY
• 2. directionare sub influenta sex genetic

determinare sex gonadal =
diferentiere gonade indiferente in ovare si testicule
• 3. Controlul hormonal al mediului

inconjurator embrionar
directionare dezvoltare
organe genitale interne si externe
• Determinism genetic
• Notiuni de genetica - determinism
• Ambii cromozomi X si Y au evoluat de la peredecesorii ancestrali pe o perioada

de 300 milioane de ani;
• In prezent pe cr Y
• un nr limitat de gene active in prezent
• majoritatea genelor ancestrale de pe cromozomul Y au fost pierdute in procesul de
evolutie
• Un mare numar de gene este responsabil si implicat in translatarea compozitiei
cromozomilor sexuali ai embrionului si in directionarea diferentierii celulelor
somatice gonadale, dar determinismul sexual depinde in mod primar de
prezenta sau absenta unui cromozom Y.
• Notiuni de genetica – determinism
• La fetite - perechea identica de cromozomi X se aliniaza si se recombina pe

toata lungimea in timpul meiozei ca si autozomii.
• La baieti - exista o omologie limitata intre cromozomii X si Y la 2 regiuni mici
localizate la capetele distale ale bratelor surte si lungi ale cromozomului Y.
• Cromozomul Y – diferentierea testiculara

• Regiunea pseudoautozomala
• aproximativ 5% din intregul cromzom Y
• singura regiune care in mod normal in timpul meiozei
• se imperecheaza si
• se recombina
• Majoritatea din restul celor 95% din cromozomul Y
• = unica sexului masculin
• contine multiple copii de gene
• exprimate specific in testicul
• codifica proteine cu functii specializate
• ex: gena SRY
• = sex determining region on Y
• O singura copie
• singura gena cea mai importanta pentru diferentierea teticulara,
• Localizare- pe bratul scurt distal a cromozomului Y (Yp11.3), imediat adiacent regiunii pseudoautozomale.
• Mecanisme determinare ovariana

Clasic - diferentiere ovariana = cale implicita default a determinarii sexuale in
absenta testis determining factor
• Rspo1
• necesar pentru expresia wnt4
• activeaza beta-catenina downregulare expresie sox9 (idem foxl1).
• Dax1
• regulator dominant negativ al transcriptiei altor receptori nucleari (inclusiv sf1)  reprima expresia sry.
•  dezvoltarea ovariana rezulta din represia activa a a unuia sau mai multor gene din calea
testiculara
• Nu prin cale implicita

• Mecanisme determinare sexuala masculina/feminine
• Actual - diferentierea testiculara si ovaraina necesita gene active dominante

• Testicular - inductia dezvoltarii SRY testiculare  up reglare sox9  promovare dezvoltare
testiculara
• Ovarian - alte gene, primar WNT4 si RSPO1 reprima SOX9  promovare dezvoltare
ovariana
• concept nou - soarta gonadei bipotentiale este un echilibru intre forte in
opozitie si cu SRy ca si factor cheie
• gonada XY SRY induce SOX9 inclinare balanta de diferentiere catre dezvoltare
testiculara
• gonada XX  SRY absent  alte gene se combina pentru a reprima SOX9  promovare
dezvoltare ovariana.
• Dezvoltarea psihosexuala
• Are 3 componente distincte:
• Identitatea sexuala- se refera la sexul masculin sau feminin cu care se identifica o

persoana .Se poate ca o persoana sa nu se identifice cu nici unul din sexele clasice.;
•
• Rolul sexual- este tipul de comportament pe care il are o persoana, reflectand
caracteristicile psihologice ale sexului La copii se reflecta in tipul de jocuri preferate
sau gradul de agresivitate;
• Orientarea sexuala se refera la interesul erotic al persoanei, atat din punctul de

vedere al comportamentului cat si din punctul de vedere al fanteziilor
• . Nu trebuie confundata orientarea sexuala cu identitatea sexuala.
• Dezvoltarea psihosexuala
• Comportamentul diferentiat sexual-⇒ programat din viu prin organizare structurala si

functionala diferita intre sexe – a unor arii cerebrale;
• -in a 2-a jumatate a gestatiei;
• Elemente ce intervin in diferentierea sexula cerebrala:
• 1. Hormonii : Testosteronul prin actiune directa orienteaza spre diferentiere tip masculin si
absenta sa orienteaza spre diferentiere tip feminin;
• - momentul actiunii testosteronului ptr diferentiere cerebrala in sapt 12-18,
sapt 34-40 de viu si 1-le 3 luni postnatal;
• 2. Receptorii androgenici –distribiti diferentiat sexual(semnificativ mai numerosi si mai activi

la ♂) -in ariile hipotalamice specifice:
• -nucleii mamilari (implicati in cognitie si in comporamentul sexual);
• -nucleii dimorfismului sexual din aria preoptica;
• - zone din nc. paraventricular ,nc supraoptic,nc ventro-median si nucleii infundibulari
Influenta actului sexual asupra organismului uman
•Rol esential in procreere, respective de perpetuare a speciei umane
•Prin dezvoltarea unor structuri cerebrale bine

definite, actul sexual este insotit printre altele si
de o stare pla uta de ine psihogena,
psihoemotionala, care apare inainte, in timpul
si dupa actul propriu-zis
•Prin sexualitate se incruciseaza cromozomii, selectand si oferind sansa pentru

mutatii, determinand astfel in cadrul evolutiei speciei umane o continua
perfectionare
Influenta actului sexual asupra organismului uman
• Lichidul spermatic depozotat in vagin, prin continutul de estrogeni, androgeni,

Na, K, Ca, fosfataza acida , acid citric, acid ascorbic, colesterol,spermina, are rol
eutrofic pentru femeie
• Eliminarea lichidului spermatic din caile spermatice, stimuleaza prin creier si
hipofiza procesul de spermatogeneza si secretia de hormoni androgeni
• Multitudinea si complexitatea stimulilor integrati in actul sexual actioneaza

favorabil in special asupra SNC , crescand numarul de sinapse neuronale de la
1 la 4 , dezvoltand astfel atentia, creativitatea, spontaneitatea, personalitatea,
activitatea psihica si instinctiva
• In timpul actului sexual se elimina endorfine, creierul astfel
ameliorand durerile, cum ar fii cele articulare si musculare,
mentinand astfel tonusul muscular si functionalitatea
articulatiilor
• Stimularea erotica a encefalului prin enkefaline, blocheaza

celulele neuronale prin endorfine, care au rol in receptia si
transmiterea senzatiei de durere
• Creste nivelul de hormoni steroizi, astfel combate

ateroscleroza, stimuleaza imunitatea, activeaza procesele
metabolice si mentine o anumita elasticitate tisulara,
creste rezistenta oaselor deci – rol deosebit in tratamentul
osteoporozei
• Creierul stimuleaza direct hipofiza si gonadele, actul sexual impunand un
comportament sexual specific
• Hipersecretia hormonala are effect favorabil pentru persoana, asa cum hipofunctia
endocrina participa activ la declinul biologic, fizic si mental
• Prezenta unui factor de excitatie sexuala determina persoanei o crestere a valorilor

circulante hormonale specific, ca rezultat al intensificarii de 3-5 ori a sintezei
hormonale
• Hormonii la randul lor, erotizeaza creierul ( impregneaza
diencefalul ) , care pe baza procesului de perceptie determina un
impuls sexual controlat de creier, stabilind conduita individului
privind actul sexual
• Oxitocina determina contractii uterine si hipervascularizatia uterului ca si prostaglandinele

din lichidul spermatic, acestea participand la determinarea senzatiei de placere a femeii.
• Dezechilibrul hormonal al unei persoane, poate determina si dezvolta persoanelor de sex

opus pasiuni necontrolate, chiar daca la om sexualitata este controlata de diencefal
• Tulburarile functionale sexuale, respectiv imposibilitatea de coabitare, au repercusiuni

negative asupra organismului uman, in special a SNC, iar hipersexualitatea influenteaza
fenotipul si psihicul persoanei, explicand astfel anomaliile sexuale ale acesteia
Factori endogeni – determinism hormonal
1. Cresterea secretiei de androgeni – actul sexual este recomandat a se efectua

dimineata sau intre orele 19.00 – 24.00
2. Feromonii – sunt substante chimice natural, volatile, cu actiuni specifice
provenientei speciilor respective, in care un organism influenteaza la distanta
pe calea aerului alt organism viu, stimulandu-I comportamentul sexual
- Feromonii sexuali umani sau copulinele, se produc la nivelul organelor genitale,
ca acizi alifatici cu 2-6 atomi de carbon, fiind formati ca urmare a modificarii
ph-ului vaginal, cat si tegumentar prin glande sebacee situate la nivelul
fetei,spatelui,feselor,decolteului, zone care au receptori pt estrogen /
testosteron
Feromonii declanseaza un raspuns biologic sexual, atat la barbat cat si la

femeie, prin cresterea starii erotice, ca rezultat al inducerii starii de excitatie
determinand stimularea partenerului (ei) si precedand momentul excitatiei
maxime
Mirosul specific al feromonului declanseaza dorinta de acuplare

Feromonii sexuali sunt receptionati de celulele olfactive ale mucoasei nazale,
respective de cele 300-500 cellule ale ganglionului Hans Grueneberg
Premenstrual/preovulator in cadrul ciclului menstrual normal, apare o

crestere a nivelului de feromoni, influentand favorabil si direct barbatul
stare de excitatie
- Feromonii apar la 25-30 % dintre femei in perioada preovulatorie a ciclului
menstrual, prin care impulsioneaza procreerea si perpetuarea specie
- Expunerea femeii la excesul de feromoni ai barbatului determina influentarea
ciclului menstrual ovulator si potentialul biologic inducand dorinta femeii de a
intretine o relatie sexuala
• Factori endogeni – determinism hormonal
3. Adenohipofiza – hh. de crestere, prolactina,

melanocitostimulatorii,adenocorticotropii,tireotropi,gonadotropi, influenteaza
viata sexuala
• ACTH prin stimularea sintezei si secretiei de glucocorticoizi, partial de
mineralocorticoizi si de androgeni stimuleaza libidoul
• Prolactina impreuna cu estrogenii si steroizii suprarenali dezvolta glanda
mamara
• Hormonul luteinizant , care la femeie induce sinteza de androgeni de catre
celulele tecale ovariene, ulterior transformati in estrogeni, iar la barbat celulele
Leydig, secretand testosteron care creste libidoul si spermatogeneza indusa de
FSH
• Sub influenta razelor solare hipofiza si epifiza activeaza neuroendocrine
motivatia sexuala,creste libidoul si potentialul biologic al organismului
Determinism socio – cultural
Factori exogeni care influenteaza comportamentul sexual

•Forma de prezentare a persoanei
-Barbatul este atras de formele corpului feminin
(sani,coapse,solduri,fese,abdomen ) care cresc potentialul erogen,
si viceversa.
• Discutiile in timpul actului sexual – legate de continutul si momentul petrecut,

in scopul unei trairi cat mai intense, ele pot prelungii actul, pot creste gradul de
erotism si pot grabii ejacularea prin cresterea strii de excitatie
• Umiditatea relativa a mediului ar trebuii sa fie intre 50-60 %
• Vestimentatia – modul in care se imbraca persoana factor important in

relatia interumana
- aspectul/imbracamintea reprezinta o tentatie cu circumstante

atenuante si provocatoare pentru orice varsta, daca formele
exteriorizate sunt placate, dar puin agreabila sau
dizgratioasa la persoanele cu forme nearmonizate
• Temperatura – ideal intre 22 – 25 grade

- Temperaturile scazute sub 15 – 18 grade scad apetitul sexual, determina
inhibitie asupra comportamentului sexual
- Odata cu scaderea temperaturii TSH care stimuleaza PROLACTINA ,

In concluzie DOPAMINA activitatea sexuala
- TEMPERATURA / prin intersectarea directa a functiilor organismului, det.

Disfunctii de libidou, erectile, si modificarea comportamentului sexual
Sexualitatea si culorile – unele frecvente ale radiatiilor luminoase influenteaza

retina, stimuland comportamentul sexual al individului
s-a observat ca, culoarea violet intensifica activitatea sexuala la femeie, iar
lumina rosie stimuleaza sistemul nervos, crescand potentialul biologic al
organelor sexuale la barbat culoarea rosie alegerea lenjeriei intime cu
destinatie erotica de catre femei
• Determinism socio – cultural
• Sexualitatea si mirosurile excitante

- Substantele placut mirositoare s-au folosit in parfumarea lenjeriei si a
corpului, avand ca scop atractia si stimularea pertenerului
- Din literatura este cunoscuta forta de atractie stranie a unor femei (

Cleopatra, imparateasa Josefina ) , care foloseau cu o adevarata arta
substantele mirositoare pentru atragerea barbatilor
• Sexualitatea si soarele – razele solare au o actiune directa asupra sistemului

neuro-endocrin, prin receptionarea undelor solare de catre retina, cel mai
perfectionat telereceptor
• Impulsurile luminoase influenteaza si SNV, in care fibrele simpatico patrund in
adventicea vaselor care vin din grosimea lui Pia Mater, ramuri ce vin din vasele
cerebrale , pe cere meningele le gazduieste si care sub influenta stimulilor
luminosi receptati melatonina crescand sinteza hh gonadotropi
• Masajul si sexualitatea – aparut in India cu mai bine de doua milenii in urma,

unul dintre cele mai vechi remedii ale medicine orientale
• Masajul erotic vizeaza interesarea zonelor erogene, in special ale organelor
genitale, abdomen,coapse, astfel se declanseaza senzatii erotice si
influenteaza comportamentul sexual
• Utilizarea cremelor si uleiurilor sau substantelor volatile afrodisiace au un
character excitant
Dorinta de a efectua un act sexual impune persoanei o forma de prezentare

aparte in colectivitate, in special in ceea ce priveste comportamentul,
vestimentatia, igiena
Barbatul exercitii fizice, vizand stimularea activitatii sexuale
Femeia sport,cosmetice,masaj,expunere la soare, aratand un interes
vadit catre aspectul fizic
DISFUNC IILE SEXUALE
FEMININE
Dr. Doru Câmpean
Fiziologia actului sexual
- initial imagini+ganduri erotice/scoarta (initierea erectiei)
- simpat. central creste pulsul, TA, blushing (βadrenorec./plexuri venoase

fata, corpi cavernosi)
- excitantii locali/PS-nervi rusinosi+plex sacrat produc erectia si

lubrefierea
- excitantii locali in mod sustinut + conditionarea psihica inchid

reflexele medulare simpatice cu contractii tonice (msc. planseu pelvin)
- eliberare centrala de endorfine si ocitocina (+ alte manifestari)
- prin reflexe simpatice se contracta si uterul si creste

peristaltismul tubar, iar eliberarea de ocitocina stimuleaza
contractiile uterine (rol in fertilitate)
 Raport sexual - act biologic pe baza caruia
are loc procreatia (necesita buna functionare a ap. Genital,
SN + psihicului, a.i sa existe o armonie organica si neuropsihica)
 Tulburarile dinamicii sexuale = disfunctii
 Disfunctiile sexuale – temporare

– permanente
 Disfunctii Temporare – cauze:
1) medicamente – sedative, psihotrope,

tranchilizante, beta-blocante, alcool,
droguri
2) patologie organica – sancru sifilitic,

condiloame acuminate, herpes genital,
traumatisme / tumori genitale, repaus
sexual impus terapeutic
3) cauze neuropsihice temporare

 Disfunctii Permanente:
1) anomalii congenitale – sindromul Mayer-

Rokitansky-Kuster-Hauser (agenezie uterina si a 2/3 super.
vagin, cariotip normal, ovare normale si caractere sex.sec.normale)
2) anomalii dobandite traumatic / postop. ce

reduc libidoul sau nu mai permit
desfasurarea actului sexual (castrarea, fistule vaginale,
mutilarea genit.fem.)
3) afectiuni neurologice sau psihice grave

(scleroza in placi, schizofrenie)
 Libidoul – dorinta de satisfacere a
instinctului sexual, dorinta de sex
– rezultanta mai multor factori:

secretia hormonala, functionalitatea SNC,
starea biologica, educatia sexuala,
experienta sexuala (primul contact sexual,
teama de BTS / de sarcina), echilibrul
neuropsihic
 Libidoul – controlat la nivel central (sistem
limbic, paleocortex) de secretia
hormonala de androgeni produsi de ovare
si suprarenale (in cea mai mare parte si
cel mai activ = Testosteronul – rol central)
 Estrogenii (οἶ ο , oîstros) – rol local
(creeaza premisele modificarilor vulvo
vaginale in perioada de excitatie)
 Disfunctia Sexuala de Libidou

- prin deficit = hiposexualitate
- prin exces = hipersexualitate
 Hiposexualitatea – cauze:
- factori psihosociali
- climatul rece din emisfera nordica (melatonina)
- medicamente – sedative, tranchilizante
- Contraceptivele orale COC (efect antiandrogen)
- patologia endocrina
- lactatia prelungita – reducerea agonistilor
dopaminergici, creste PRL si scad gonadotropii
- prezenta unei neoplazii genitale sau extragenitale
(cancerul de san determina la peste 50% din femei
pierderea libidoului; mastectomia, chiar si
reconstructia mamara determina inhibitie sexuala)
- ovarectomia, chimioterapia (nu ai ovulatie)
- fumatul si consumul de alcool
- obezitatea si diabetul
 Tratament – cauzal (si fitoestrogeni)

 Hipersexualitatea (hiperexcitatia sexuala)
- preovulator (fiziologic), in preclimacteriu
- in perioadele calduroase si in regiunile cu climat
cald
- congestia pasiva a zonei pelvine dupa mers pe
bicicleta sau cal, hipertrofie clitoridiana
- prurit vulvar (micoze, alergii) . . . Enurezisul nocturn
- stari febrile (TBC), oboseala, hipoglicemie
- preocupari sexuale obsesive (excitanti vizuali)
- cauze psihosexuale (educatie represiva,
traumatisme sexuale si psihice – viol)
- hiperandrogenism (SOVP)
- psihoze (nevroze obsesive) sau boli psihice
(schizofrenie)
- leziuni sistem limbic, epilepsie
Hipersexualitatea patologica are in princupal cauze . . . PSIHICE

 Dorinta erotica continua, necontrolata este denumita
de unii autori nimfomanie sau erotomanie sau
hipersexualitatea patologica = impuls sexual
exagerat, fara orgasm, fara o selectivitate a
partenerilor, cu scopul doar de a cauta placere sexuala,
satisfacatoare sau nu
 Incadrarea este data de numarul partenerilor,

frecventa actelor sexuale si calitatea acestora
 Tratament ? Foarte greu de trat. psihicul

- antiandrogeni (ciproteron acetat), sedative, psihoterapie,
regim alimentar-post (fara colesterol . . . LDL intra in cel tecale,
fara alimente picante), mai mult sport
 In general, femeile Nu se adreseaza medicului pt.

hipersexualitate, deoarece o considera o calitate
 Disfunctia de Erectie – nu impiedica efectuarea
actului sexual (la femeie), dar:
- reduce secretia vulvo-vaginala
- nu se mai produce hiperemia mamelonului,
vulvei si vaginului
- scade starea erotica - nu se mai produce
orgasmul
- act sexual modest, nemultumitor
- participare emotionala redusa
- duce la dispareunie, frigiditate, nevroza
 Clasificare:
- anerectia
- semierectia - receptivitate scazuta la factorii care
declanseaza erectia
- erectia intermitenta
 Etiopatogenie
- boli psihice
- tratament cronic cu parasimpaticolitice
(trat. IU propantelina, imipramina, oxybutynina)
- tulburari endocrine
- afectiuni neurologice (scleroza multipla,
tabes, boala Parkinson, posttraumatisme
craniene sau medulare)
 Tratament: cauzal si estrogenoterapie

 Disfunctia de Copulatie
(Vaginismul si Dispareunia)
 Vaginismul
- imposibilitatea efectuarii actului sexual
datorita contractiei reflexe a musculaturii
perineului si adductorilor coapselor (custodes
virginitas), facand dificila intromisiunea penisul
- contractura musculara poate apare dupa

patrunderea penisului si poate determina
asa numitul fenomen ,,penis captivus”
 Dg. diferential cu Frigiditatea, in care
femeia nu simte placere in timpul actului
sexual si nici nu poate avea orgasm
 In vaginism are fobia penetrarii dar poate

avea orgasm prin autoerotism
 Vaginism primar: (la tinere virgine)
- actul sexual nu se poate realiza datorita

fondului psihic – femeie cu libidou normal,
refuza constient sau subconstient
copulatia
- cauze – educatie sexuala deficitara,
contacte sexuale nereusite, traumatisme
fizice si psihice, viol, teama de BTS sau
sarcina/avort, himen imperforat, preludiu
deficitar
- de obicei dispare spontan
- tratament: psihoterapie, fizioterapie
 Vaginism secundar:
- cauzat de leziuni organice: ulceratii

vulvo-vaginale, herpes, boala inflamatorie
pelvina, postepiziotomie
- nevroze (hiperestezia coapselor si a
reg.vulvare)
- menopauza
 Tratamentul este in principal cauzal

 Alte metode
- psihoterapie de cuplu + dilatatie manuala
- hipnoza
 Dispareunia
- durere locala (vulvo-vaginala sau pelvina) in timpul
contactului sexual
 Cauze:
- vulvovaginite (Trichomonas, micoze)
- boala inflamatorie pelvina, endometrioza (aderente pelvine)
- uneori retroversia uterina
- malformatii genitale (vagin hipoplazic, septat, dublu)
- leziuni vulvovaginale postpartum
- tulburari psihoemotionale (teama de durere)
- tulburari endocrine (insuf. estrogenica), menopauza,
castrare chirurgicala
- spalaturi intravaginale
- coitus intreruptus
- sdr. Sjogren
 Este cauza de frigiditate si vaginism
 Tipuri:
1) superficiala – la inceputul penetrarii, (vlvg.)
2) profunda – penetrare completa, pelvina
(aderente/uterosacrate)
3) primara – la primul contact sexual – de

,,rodaj”
4) secundara – la femeia care a intretinut
relatii sexuale nedureroase, dupa o
infectie genitala, trauma psihica, penis
excesiv
 Tratament:
- etiopatogenic medical (antiinfectios,
antiinflamator, terapie locala si generala cu
estrogeni)
- chirurgical
- psihoterapie – inlatura teama de actul
sexual
 Apareunia
- imposibilitatea realizarii copulatiei
determinata de anomalii anatomice ale
organelor genitale sau de diversi factori ce nu
permit accesul la vulva
 Hemipareunia
- copulatia incompleta / actul sexual incomplet
efectuat
 Cauze:
- malformatii ale organelor genitale (absenta
congenitala a vaginului, vagin dublu, sept
longitudinal complet / incomplet, septuri vaginale
transverse, himen gros, rezistent, imperforat)
- anchiloze coxofemurale ce nu permit flexia
membrelor inferioare, traumatisme ce determina
imobilizarea partiala / totala a articulatiei
coxofemurale
- obezitatea avansata
- post rupturi vaginale dupa deflorare brutala,
nastere, interventii obstetricale (forceps)
- arsuri chimice cu aparitie de cicatrici vicioase,
stenozante
 Orgasmul
- reprezinta punctul maxim al excitatiei erotice si
se manifesta printr-o placere fizica intensa si
contractii musculare tonice ale musculaturii
planseului pelvin
- apare cand stimularea sexuala locala atinge

maximum de intensitate, si mai ales cand senzatiile
locale sunt sustinute de o conditionare psihica
adecvata din partea creierului
- la realizarea lui participa succesiv si concomitent

scoarta cerebrala, simpaticul si PS
 Fiziologia Orgasmului
- initial imagini+ganduri erotice/scoarta (initierea erectiei)
- simpat. central creste pulsul, TA, blushing (βadrenorec./plexuri venoase

fata, corpi cavernosi)
- excitantii locali/PS-nervi rusinosi+plex sacrat produc erectia si

lubrefierea
- excitantii locali in mod sustinut + conditionarea psihica inchid

reflexele medulare simpatice cu contractii tonice (msc. planseu pelvin)
- eliberare centrala de endorfine si ocitocina (+ alte manifestari)
- prin reflexe simpatice se contracta si uterul si creste

peristaltismul tubar, iar eliberarea de ocitocina stimuleaza
contractiile uterine (rol in fertilitate)
- Tipuri:
1) Vaginal (profund) + stimularea zonei de
hipererotism (punctul G) 1/3 externa vagin cu
glandele parauretrale Skene (prostata feminina)
2) Clitoridian (superficial)
3) Mixt
 Anorgasmia (frigiditatea)
- imposibilitatea femeii de a avea orgasm
prin copulatie vaginala cu un partener
heterosexual sau in urma stimularii
sexuale determinata de partener
(chiar daca exista hiperexcitatia sexuala si
o oarecare placere, orgasmul nu apare de
la primele contacte sexuale, ci treptat, pe
parcursul a mai multor luni . . .)
 La femeia care a cunoscut orgasmul, aceasta
tulburare este remarcata rapid si poate
periclita relatia de cuplu
 La nivel mondial anorgasmia se intalneste in
proportie de 30%, 40% sau 70% in functie
de autor
 In Romania, dupa statisticile efectuate,
frigiditatea se intalneste la 30% din femei
 Cauze
- ORICE CAUZA A SCADERII LIBIDOULUI,
CAUZA DE DISFUNCTIE ERECTILA, VAGINISM
SAU DISPAREUNIE
- lipsa Integrarii Psihice a actului sexual
- din cauza Partenerului (ejaculare precoce)
 Tipuri:
1) totala – absenta orgasmului, dar si a

impulsului sexual, femeia fiind
indiferenta la actul sexual, pe care nu
si-l doreste sau chiar simte repulsie fata
de acesta, fiind in permanenta
nesatisfacuta
2) partiala – absenta orgasmului, dar in

prezenta impulsului sexual, putina
placere, satisfactia fiind redusa
3) selectiva si relativa – frigiditatea apare
doar in anumite situatii, inclusiv in
cadrul familiei, cand apare uzura
conjugala, scaderea libidoului (COC), la
care se adauga tensiunile dintre
parteneri, lipsa atasamentului fata de
partener, ejacularea precoce a
partenerului
 Anamneza si examenul clinic general,
genital, neurologic, endocrinologic si
psihiatric stabilesc cauza si tratamentul
adecvat si individualizat ca:
- schimbarea si adaptarea unor tehnici
copulatorii adecvate (ex: pt. clitorisul sus
pozitionat)
- utilizarea unor mijloace stimulative
sexuale
- evitarea stressului si/sau psihoterapie
- sportul si alimentele condimentate
- trat. medical si/sau chirurgical
- gasirea motivatiei si armoniei in relatia
de cuplu
Exemplu de subiecte examen
 Cauze ale disfunctiilor sexuale feminine temporare pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a) medicatia seativa b) infectiile genitale c) cauzele neuropsihice
d) sindromul congenital Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser
 Hormonii raspunzatori de producerea libidoului prin actiune la nivelul sistemului

limbic si paleocortexului sunt:
a) estrogenii b) progesteronul c) testosteronul d) GnRH
 Scaderea libidoului la femeie (hiposexualitatea) poate avea drept cauze

urmatoarele, cu exceptia:
a) factorii psihosociali, stress-ul b) medicamentele sedative, tranchilizante
c) contraceptivele orale d) hiperandrogenismul e) lactatia prelungita
 Adaptarea unor tehnici copulatorii adecvate si/sau schimbarea partenerului, face

parte din tratamentul:
a) nimfomaniei b) disfunctiei de erectie c) vaginismului
d) frigiditatii (anorgasmia)
 Cauzele dispareuniei profunde sunt:

a) vulvovaginitele b) boala inflamatorie pelvina c) menopauza
d) spalaturile vaginale frecvente
Succes!
Integrarea psihosociala a activitatii sexuale
 De ce este nevoie de atâta integrare psihică a sexului – libidou şi orgasm, la femeie?
(Integrarea psihică = ,,dragoste” + încredere şi siguranţă + ataşament + acceptare
morală şi socială). Pt. mai multe criterii de selec ie a bărbatului cu care vrea şi
poate să rămână spre binele copilului. În timpul orgasmului probabilitatea
fecundaţiei este mai mare dat. contracţiilor uterine şi tubare. Stimularea sexuală
mecanică îndelungată necesară orgasmului F este alt mijloc de selecţie a B – cel care se
străduieşte şi îi pasă şi cel cu simpaticul mai epuizat după muncă fizică.
 D.p.d.v neurologic iniţierea actului sexual o face simpaticul cortical apoi urmează PS
(secreţia, vasodilataţia) iar simpaticul periferic termină prin orgasm dar numai cu
participarea cortexului (asta mai mult la F). Oboseala fizică (epuizarea simpaticului)
asigură ejacularea mai tardivă a B (ok) dar nu şi apariţia O la F. La sportive, care au un S
antrenat, O e mai uşor de atins. Pt. procreere este ideal exemplul cu B obosit care se
întoarce de la vânătoare la F de la vatră.
 La B, aspectul F contează pt. că exprimă impregnarea hormonală EP şi deci fertilitatea,
iar testosteronul permanent crescut al B îi menţine libidoul vis a vis de orice F
corespunzătoare mai ales fizic.
 Observăm ca la B tendin a este către procreere iar la F către viabilitatea în timp
a progeniturilor. Este şi normal ca F să se gândească mai mult înainte de sex pt. că ea
rămâne cu sarcina.
 Dacă la B primează nevoia sexuală (şi de aceea poate fi manevrat uşor prin sex), la F
care am văzut că cerebralizează relaţia, putem spune că primează nevoi complexe. Iată
că ,,interesul” F are rădăcini ancestrale şi contribuie la selecţia celui mai potrivit B.
Nevoia B de a învinge în orice luptă şi nevoia F de a fi cu câştigătorul este
preistorică.
 Complementar nevoii sexuale primare şi aparent unice a B este nevoia de fidelitate din
partea F (pt. că maternitatea a fost întotdeauna sigură, paternitatea nu). Astfel, gelozia
crescută a B nu mai este privită doar ca o altă formă de manifestare a efectelor psihice
ale T (alături de agresivitatea şi libidoul crescute).
HORMONES & RECEPTORS
CONF. DR. ALEXANDRU FLORIN ANCA
BOLI CU TRANSMITERE
SEXUALA
Ruxandra Andreea Albu

Asistent universitar UMF Carol Davila
Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

Sectia Obstetrica - Ginecologie
 România se clasează în primele 10 locuri din Europa la
incidența infecțiilor cu transmitere sexuală, potrivit
statisticilor OMS.
 Un milion de români suferă de o infecție cu transmitere
sexuală.
 La nivel mondial se estimează că există 340 milioane de
cazuri noi de sifilis, gonoree, Chlamidia și Tricomonas
la ambele sexe, la grupele de vârstă 15-49 ani
 Numărul cel mai mare de cazuri se înregistrează la grupa
de vârstă 15 — 45 de ani ajungând la un maxim de 30 de
cazuri la 100 000 de locuitori la această grupă
Tipuri de infectii cu transmitere
sexuala
BACTERIENE VIRALE PARAZITARE
Chlamydia trachomatis HPV Tricomoniaza

(Tricomonas Vaginalis)
Gonoreea Herpes Pediculosis Pubis
(Neisseria gonoree)
Sifilis Hepatita B
(Treponema pallidum)
HIV
Chlamydia trachomatis
 Cea mai frecventa ITS
 Grupa de varsta predominanta <25 ani
 Cele mai grave consecinte: BIP, sarcina ectopica
sau infertilitate
 Infectiile pot fi frecvent asimptomatice astfel ca se
recomanda screening pt urmatoarele
categorii
 Femei active sexual <25 ani
 Femei > 25 ani cu un partener sexual nou, mai
multi parteneri sexuali, cu un parterener care are
mai multle partenere sau care deja este cunoscut
cu o ITS
 Barbati in comunitati cu prevalenta crescuta a
Chlamydia – clinic si paraclinic
Clinic:
 Disurie (senzatie usturime)
 Secretie alb-galbuie
 Durere pelvina
 Durere testiculara Femei Barbati
 Dispareunie Urina (primul jet) Urina (primul jet)
 Leziuni genitale Secretie vaginala Secretie uretrala
Cultura col
Paraclinic: In cazul persoanelor ce practica sex
 Probe biologice anal sau oral, pentru determinarea
infectiei se preleveaza probe biologie
de la nivel rectal respectiv orofaringian.
Chlamydia – tratament
Scop:
 Previne complicatiile
 Impiedica propagarea infectiei
 Tratarea partenerilor: impiedica reinfectarea
 Tratarea gravidei: impiedica transmiterea verticala a infectiei
Reevaluarea se face la 3-4 saptamani dupa terminarea tratamentului.
Chlamydia – tratament
particular
Pentru gravide Pentru copii
Chlamydia – complicatii
 BIP
 Infertilitate
 Uretrita
 Epididimita
 Prostatita
 Infectii neonatale: oftalmologice, pulmonare
 Sindromul Fitz-Hugh-Curtis (FHC) = dureri localizate în

regiunea abdominală superioară, dureri rezultate în urma
ascensionării unui proces infecţios pelvin, ducând astfel la
inflamaţia capsulei hepatice sau a diafragmului. Se
asociază frecvent cu salpingita acută, însă poate apărea şi
fără a fi însoţită de semnele şi simptomele bolii inflamatorii
pelvine. Cea mai frecventa infectie incriminata este cea cu
Chlamydia.
Neisseria gonoree
 Screening annual pentru urmatoarele categoriile cu
risc crescut:
 Femei active sexual <25 ani
 Femei > 25 ani cu un partener sexual nou, mai multi
parteneri sexuali, cu un parterener care are mai
multle partenere sau care deja este cunoscut cu o ITS
 Barbati in comunitati ITS frecvente
Gonoreea – clinic si paraclinic
Clinic
 Secretie vaginala sau uretrala (alb-galbuie, bej, verzuie)
 Pririt vaginal
 Disurie
 Tumefiere peniana sau testiculara
 Dureri pelvine
 Durere in gat
 Febra
 Polakiurie
Gonoreea – clinic si paraclinic
Paraclinic
Femei Barbati
Secretie vaginala Secretie uretrala
Cultura col
In cazul persoanelor ce practica sex anal sau

oral, pentru determinarea infectiei se preleveaza
probe biologie de la nivel rectal respectiv
orofaringian.
Gonoreea – tratament
 Cazuri necomplicate
de infectii crevicale,
uretrale sau rectale
 Cazuri necomplicate
de inf orofaringiene
 Conjunctivita
Gonoreea – tratament
 Meningita si endocardita
 Asocierea artritei
si dermatitei
Gonoreea – complicatii
 Infertilitate
 BIP
 Sarcini extrauterina
 Transmitere verticala
 Abcese peniene
 Artrita
 Meningita
 Endocardita
Sifilis (Treponema pallidum)
 Desi originea exacta a sifilisului nu este cunoscuta, varianta
acceptata afirma ca sifilisul a fost adus in Europa de catre
membrii echipajului lui Cristofor Columb, reveniti in urma
unei expeditii din America.
 Afectiune sistemica
 Boala are 4 patru stadii, primar, secundar , latent si tardiv iar
primele simptome se declanseaza ca rani nedureroase
prezente in special in zona genitala.
 Sifilis primar
 Sifilis secundar
 Sifilis tertiar
 Sifilis latent
Sifilisul primar
 incubatie intre 3 si 90 de zile, iar perioada medie este de 21
de zile
 Primele manifestarii: ulceratii nedureroase, fara
mancarimi (3- 30 mm)
 orice forma ajungand in final la stadiul de eroziune
sau ulcer
 Localizarea: in zona cervixului, la femei, si in zona penisului la
barbatii heterosexuali
Sifilis secundar
 la 4-10 saptamani dupa infectia primara
 pielii, mucoase si gamglionilor limfatici
 Leziunile superficiale a pielii, caracterizate printr-o mica
ridicatura rosiatica sau neagra, dura si noduli rosiatici
ce acopera cea mai mare parte a corpului
 Febra, dureri in gat, indispozitie, pierdere in greutate,
caderea parului si dureri anormale de cap.
Sifilis latent
 debuteaza odata cu disparitia
simptomelor primare si secundare.
 poate apare chiar si dupa 10-20 ani de la
dobandirea infectiei si poate dura ani de
zile.
Sifilis teritar
 3-15 ani dupa infectia initiala
 In acest stadiu boala nu mai este infectioasa
 trei forme diferite: sifilis gomatos, neurosifilis tardiv si sifilis
cardiovascular.
Sifilisul gomatos :
 1- 40 ani dupa infectia initiala, cu o medie de 15 ani.
 gome = umflaturi moi, cu aspect de pseudotumoral, frecvent pe piele,
oase si ficat, dar pot aparea oriunde.
Sifilis tertiar
Neurosifilisul
 Asimptomatica
 Meningita sifilitica
 Sifilisului meningovascular
 pareza generala
 tabes dorsalis
Cardiovascular
 la 10-30 ani dupa infectarea initiala
 Cea mai des intalnita complicatie este aortita sifilitica ce poate
duce la anevrism
Sifilis – tratament
Pentru sifilis primar si secundar Pentru sifilis latent
Sifilis tertiar
Tricomoniaza (Tricomonas
Vaginalis)
 protozoar unicellular, cu o forma de trofozoit, care masoara 15 –
20 μm lungime, cu o forma ovalara cu 4 flageli liberi si unul
recurent
 poate trai in interiorul uretrei masculine sau feminine si care
poate deveni activ o data cu inceperea vietii sexuale
 Barbatii prezinta rareori simptome, in schimb femeile se confrunta
frecvent cu simptomatologie persistenta
 Femeile infectate risca sa aiba nastere prematura si copil cu
greutate mica la nastere
Tricomoniaza
Simptomele infectie la femei:
 secretii vaginale anormale, abundente, de culoare verde-
cenusiu sau galbui ;
 mancarime;
 disconfort;
 miros neplacut;
 dureri in timpul actului sexual;
 urinari frecvente;
 dureri in timpul urinarii;
 roseate;
Simptomele infectie la barbati:

 secretii anormale a penisului;
 usturime in timpul si dupa urinare;
 iritatie si roseata la varful penisului;
Tricomoniaza
Tricomoniaza – diagnostic si
tratament
 Parazitul trebuie evidentiat din secretiile patologice: uretrale la
barbat, uretrale/vaginale la femei.
 Cel mai rapid se observa protozoarul in frotiu nativ umed: are
forma de para si 5 flageli, de obicei inca mobili pe lama. Se pot face
si alte coloratii, deasemenea si alte teste mai speciale de genetica
moleculara.
Pediculosis Pubis
Pediculosis Pubis
HPV
 Se estimeaza ca cel putin 50% din persoanele active sexual au
sau vor contacta HPV
 Majoritatea (70% – 9 0%) infecţiilor HPV cu tipuri cu risc
crescut şi scăzut sunt asimptomatice şi se rezolvă spontan în 1
–2 ani.
 Peste 100 tipuri de tulpini
 16, 18 (risc crescut) : patologie neoplazica, cele mai frecvent
intalnite
 6,11(risc scazut): condilomaoza anogenitala
 Dezvoltarea verucilor anogenitale este de 11 – 12 luni la barbati

şi 5 – 6 luni la femeile tinere. Verucile anogenitale sunt dificil de
tratat.
 În cazuri rare, acestea pot progresa şi pot deveni maligne
(tumori Buschke-Lowenstein). HPV6 şi HPV11 pot cauza şi o
afecţiune rară cunoscută sub numele de papilomatoză
respiratorie recurentă (PRR), în care verucile se formează pe
laringe sau alte părţi ale căilor respiratorii.
 PRR apare în special la copiii mai mici de 5 ani (PRR juvenilă)

HPV
HPV
 infecţia cu un tip HPV cu risc oncogen crescut este cauza
principală pentru aproape toate tipurile de cancer de col
uterin
 Marea majoritate (<80%) din cazurile de cancer de col uterin
apar în regiunile mai puţin dezvoltate
 Infecţia cu HPV cu risc crescut persistă la femei numai într -
un procent mic ; numai o mică parte din aceste infecţii
cronice evoluează către precancer iar din acestea , chiar şi
mai puţine vor progresa către cancer invaziv
 Aproximativ 5% – 10% din femeile adulte infectate vor
dezvolta infecţie persistentă
 Infecţia cu HPV cauzează şi 20%–90% dintre carcinoamele
scuamoase ale anusului, orofaringelui, vulvei, vaginului şi
penisului.
HPV – diagnostic si tratament
Diagnostic
 Testare HPV cu tipaj viral
 PAP’S
 Sampling oral
Tratament
 In prezent nu exista un tratament curativ specific
pentru infectia cu HPV
 vaccin antiHPV
 lopinavir
 cresterea imunitatii
 Regim de viata corespunzator (partereni sexuali,
investigatii, protectie)
Herpes
 caracterizata prin prezenta unor vezicule dureroase, cu aspect grupat,
pe tegumente, cornee sau mucoase;
 se poate manifesta si ca encefalita, pneumonie sau infectie
diseminata.
 incubatie variaza intre 3 si 7 zile
 Evolutia obisnuita pentru herpes genital (simplex) primar este de 2
saptamani; durata recurentelor variaza;
 perioada de infectiozitate
virala in cazul recurentei este
mai scurta decat in boala primara.
Nou-nascutii si persoanele cu
imunitate compromisa au un
risc crescut de morbiditate
si mortalitate.
Herpes
 Poate fi reactivat de : traumatismele locale (mai ales actul sexual),
alte boli infectioase, febra, menstruatia, stresul emotional etc.
 Sindromul prodromal apare mai frecvent si este mai sever.
 Veziculele se rup rapid (pot trece chiar neobservate), ulceratiile
superficiale sunt mai putin dureroase si se vindeca in 7-10 zile;
 adenopatia, ca si semnele, generale pot lipsi.
 La bolnavii cu imunodepresie celulara (de exemplu infectia HIV/SIDA),
evolutia este indelungata, ulceratiile putand persista (uneori chiar se
maresc progresiv) timp de saptamani sau chiar luni.
Herpes – tratament
 Tratamentul herpesului genital presupune
administrarea unor substanţe antivirale: aciclovir,
famciclovir, foscarnet, valaciclovir.
Hepatita B
 una dintre cele mai frecvente boli infectioase la nivel global, care afecteaza
aproximativ 2 miliarde de oameni
 Manifestarile infectiei cu Hepatita B apar de regula la un interval de 90 de
zile de la infectare, care pot fi usoare sau severe, desi majoritatea
persoanelor infectate cronic pot fi asiptomatice pana la 30 de ani
 Oboseala;
 Febra;
 Scadere in greutate;
 Urina de culoare inchisa;
 Lipsa senzatiei de foame;
 Stare de greata;
 Dureri abdominale;
 Ingalbenirea pielii;
 Dureri de articulatii;
 Varsaturi;
Hepatita B
Tipologii de persoane cu grad de risc:
 persoane cu parteneri sexuali multipli, fara a folosi prezervativul;
 persoane diagnosticate cu boli cu transmitere sexuala;
 mame infectate care transmit la nastere nou nascutului;
 receptori ai transfuziilor de sange;
 consumatori de drogurilor injectate;
 persoane care calatoresc in tari cu prevalenta ridicata de hepatita B
Tratament
 vaccinul antihepatic, intro doza care sa stimuleze sistemului
imunatar sa lupte impotriva infectie sau, daca boala este
descoperita in stadii avansate, tratamente severe.
 Pe timpul efectuarii tratamentul este strict intersiza consumarea de
bauturi alcoolice si trebuie respectate in detaliu recomandarile
medicului, deorece orice decalaj poate agrava boala.
HIV
 principalele manifestari ale bolii nu se simt imediat comparativ cu
celelalte infectii cu transmitere sexuala, cu dupa o perioada de timp
cuprinsa intre 5 si 15 ani.
 Semne ale infectiei cu HIV sunt asemanatoare cu cele ale unei gripe:
 febra,
 dureri de cap,
 eruptii pe piele,
 curgerea nasului
 dureri de cap frecvente.
 Aceste simptome dispar dupa cateva saptamani chiar daca virusul

este prezent dar inactiv iar acesta se poate transmite pe care
sexuala si altor persoane.
 In aceasta perioada, virusul se poate depista prin analize de sange si
a lichidului cefalorahidian.
HIV
Primele simptome clare ale infectiei:
 Afte bucale, care se manifesta prin aparitia la nivelul limbii a unor
pete albicioase.
 Leucoplazia, care se manifesta prin aparitia de-a lungul limbii a unor
bube albe. In acest stadiu sistemul imunitar incepe lupta inpotriva
infectiei.
SIDA (AIDS) este abrevierea pentru sindromul imunodeficientei

dobandite (acquired immunodeficiency syndrome)
– prezenta uneia sau a mai multor infectii legate de SIDA
– un numar de CD4 sub 200/mm3 de sange
HIV
HIV
HIV
HIV
One Step Medical Diagnostic HIV
1+2 Elisa Test
HIV – tratament
 Din pacate in acest moment nu se cunoaste un tratament curativ
impotriva virusul HIV si nici a unei solutii de imunizare care sa
impiedice evolutia si raspandirea virusului in organism. In ciuda
eforturilor sustine si a cercetarilor continue progresele sunt lente.
ASPECTE MEDICOLEGALE
ALE SEXUALIT ŢII
Dr. Doru Câmpean

Stabilirea sexului
● Stabilirea sexului – consult multidisciplinar clinic,

endocrinologic, hormonal, psihologic, medico-legal i
psihiatric
○ Sexul genetic (cromozomial):

– Sdr. Turner 45X0
– Sdr. Klinefelter 47XXY
Transsexualismul
- forma majoră – transsexualism – bolnavul se identifica din

punct de vedere psihologic cu sexul opus i poate căuta
transformarea prin interven ii chirugicale i terapie
hormonală
- disjunc ie între eul corporal i eul psihologic
- înso it de mutilări, până la sinucidere
- forma minoră – transvestitism – bolnavul alege să poarte o
vestimenta ie i să împrumute un comportament
necorespunzătoare în raport cu sexul, vârsta, situa ia, etc.
- Diagnostic diferen ial cu homosexualul

Capacitatea sexuală
● La bărbat:
- Capacitatea de copula ie – penis viril
- Capacitatea de concep ie – testicule prezente i normal
func ionale, reflex ejaculator
- Spe e – civile – paternitate

– penale – viol, incest
● La femeie:
- Capacitatea de copula ie – vagin apt pentru contact
- Capacitatea de concep ie – instalarea menarhei, ciclu
ovulator
- Capacitatea de gesta ie – uter prezent, posibilitatea ducerii
la termen a sarcinii, capacitatea de alăptare
- Capacitatea de na tere spontană
- Spe e – civile – filia ie

– penale – avort, viol, căsătorie < 18 ani
Avortul
● Clinic – expulzia produsului de concep ie înainte de 24 de
săptămâni de VG
● Medico-legal – întreruperea cursului sarcinii după 14 săpt.

de VG sau indiferent de VG
● Clasificare:
○ Spontan:
- cauze genetice – aneuploidii, trisomii i monosomii, tripodii
(dispermie – fecundarea unui ovul de 2 spermatozoizi),
tetraploidii
- cauze materne – generale
– locale (hipoplazie uterină, sinechii,
fibroame, uter retrovers, etc)
- cauze paterne – oligospermia, astenospermia,
teratospermie
- cauze anexiale – patologie placentară (placenta jos
inserată)
– patologie cordon ombilical (circulară
de CO)
– patologie LA (hidramnios, amniotită)
- dezechilibru hormonal – dezechilibru de estrogeni i/sau

progesteron
- cauze imunologice – histocompatibilitate materno-fetală

○ Avort provocat
- la cerere (legal din 1990)

- avortul accidental
- traumatic – lovitură
– microtraumatisme (vibra ii)
– electrocutare
- netraumatic – tratamente CI în sarcină
Avortul medicamentos modern

(Mifepristone + Misoprostol)
○ Avort empiric
- chimic – chinină, secară cornută, stricnină, fosfor

- mecanic – masaj abdominal puternic
- perforarea membranelor
- injectare intraamniotică (formol, alcool)
- fizic – băi fierbin i
– spălături vaginale
● Complica iile avortului:
○ Imediate:
– perfora ii uterine
– ruptura colului
– oc hemoragic
– sepsis
– embolie gazoasă
– deces
○ Tardive:
– sinechii uterine
– tulburări menstruale
– infertilitate
– sarcină ectopică
– inser ii placentare vicioase
– tulburări psihice, remu cări, sentiment de vinovă ie
● Expertiza medico-legală
○ Existen a sarcinii:
- sarcina prezentă – e ecul tentativei de întrerupere
- avort la femeia în via ă – dozări hormonale (TIS +), examen
clinic, frotiu vaginal, ex. HP al resturilor embrionare (de
certitudine)
- avort la femeia decedată – resturi placentare în cavitatea
uterină, vilozită i coriale la microscopie optică
○ Identificarea metodei abortive:
- leziuni la nivelul colului/uterului, fundurilor de sac vaginale

- substan e aplicate local
- dozări toxicologice
- legătura de cauzalitate între avort i manopera abortivă
Pruncuciderea
● “Uciderea copilului nou-născut, săvâr ită imediat după

na tere de către mamă, aflată într-o stare de tulburare
pricinuită de na tere”
Codul Penal, art. 177
● Criterii ce trebuiesc îndeplinite:
- uciderea nou-născutului prin omisiune sau comisiune

- crima să fie săvâr ită de către mamă
- mama să prezinte o tulburare psihică datorată na terii
● În alte condi ii, actul poate fi încadrat la ucidere din

culpă sau omor calificat
● intele expertizei medico-legale:
○ Examinarea cadavrului pruncului
○ Examinarea mamei
○ Examinarea loca iei unde a avut loc na terea

Aspecte juridice ale actului sexual
“anormal”
○ Dezvoltarea SNC (cele 6 straturi al scoarţei cerebrale)

- “controlul” conştient al
instinctului sexual
- îndepărtarea practicilor sexuale
dăunătoare persoanei şi societăţii
- apar “principiile şi regulile”
comportamentului sexual şi . . . moralitatea?
● Comportamente sexuale anormale
- Devia ii – implică lipsa de consim ământ sau agresiune

– limiteaz libertatea individual
– nu persist
– exhibi ionism, sadism, masochism, pedofilie
- Parafilii – satisfac ia sexuală completă se produce cu
ajutorul unor situa ii/obiecte neobi nuite
– persistente
– nesistematizate: necrofilie, zoofilie,
copro/urofilie, erotism ano-rectal
– variate: pictofilie, gerontofilie, somnofilie
Violul
● “Actul sexual de orice natură cu o altă persoană, practicată
prin constrângere sau profitând de imposibilitatea victimei de a
se apăra sau de a- i exprima liber voin a […]”
Codul Penal, art. 197
● Expertiza medico-legală:
- Probarea săvâr irii actului sexual
- Probarea absen ei consim ământului / discernământului
victimei
- Identificarea violatorului
Probarea săvâr irii actului sexual
● Identificarea leziunilor genitale

- Diferen ierea între cele produse de un act sexual i cele
autoproduse (inten ionat/accidental) sau determinate de
anumite boli (Chlamydia, Gonoree, Herpes)
- Himenul – membrană dispusă ca o diafragmă între
vestibulul i conductul vaginal
- În func ie de conforma ia orificiului himenal se descriu
diverse forme ale himenului, cea mai frecventă fiind cea
inelară (70%)
● Virgo intacta – ruptura himenală:
- recentă – 1-14 zile (ruptura se cicatrizează)

- veche – peste 14 zile (data nu poate fi precizată)
- dezvirginare – ruptura totală a himenului, până la nivelul
inser iei, cu margini sângerânde / acoperite de fibrină
(recentă) sau cu margini sidefii (veche)
- ex. clinic trebuie completat cu examenul stereoscopic i
fotografierea himenului
● Cercetarea prezen ei spermei în secre ia vaginală / anală:
- femei care i-au început via a sexuală înainte de viol cât i

virgine (spermă în antrul vaginal sau vagin fără ruptură
himenală)
- în fundul de sac vaginal posterior – spermatozoizii pot rezista
întregi 12-26h, maxim 72h, după care î i pierd coada, dar încă
pot fi identifica i timp de 5 zile
- în pliurile mucoasei ampulei rectale, în absen a defeca iei, pot
fi identifica i aprox 24h, maxim 65h
● De asemenea, investigarea:
- zonei vulvare – fire de păr, urme de spermă
- regiunii anale
● Investiga ii de laborator:
○ Reac ii de probabilitate:
- cristalografice – Florence (sol. iodoiodurata)
– Barberio (sol. de acid picric)
- cromatografice – identificarea colinei i sperminei (oligo-
/azospermii)
- spectrografice – identificarea la lumina libera / UV a Zn i
Cl din spermă
Reac ia Florence
○ Reac ii de certitudine:
- examinarea microscopică a spermei pe frotiu
- identificarea capetelor de spermatozoizi (până la 120h)
- absen a spermatozoizilor nu exclude ca produsul să fie
spermă (azospermie)
- absen a spermatozoizilor nu exclude un act sexual
(azospermie, prezervativ)
○ Markeri ai lichidului spermatic: glicoproteina P30, LDH-C4,

PSA
Examinare microscopică
● Identificarea unei ITS în urma actului sexual:
- examinarea repetată a victimei – semnele apar la anumite

perioade de timp:
- Neisseria gonorrhoeae – 2-21 zile
- Chlamydia – 3-12 zile
- Tr. Pallidum – 1-4 săptămâni
- HSV – 4-7 zile
- HPV – 1-6 luni
- HIV – asimptomatic mult timp, testele serologice pot fi
negative primele 6 luni
● Identificarea prezen ei sarcinii în urma agresiunii sexuale
● Testul de sarcină se pozitivizează la aproximativ 2

săptămâni de la însămân are
Alte aspecte juridice ale actului sexual
anormal
Pedofilia – “raportul sexual […] comis cu un minor […]”

Codul penal, art. 220
Coruperea sexuală a minorilor – “Comiterea unui act de
natură sexuală, altul decât art. 220 […] împotriva unui minor
care nu a împlinit vârsta de 13 ani, precum i determinarea
minorului să suporte ori să efectueze un astfel de act […]”
Hăr uirea sexuală – “Pretinderea în mod repetat de favoruri
de natură sexuală în cadrul unei rela ii de muncă sau a unei
rela ii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau
pusă într-o situa ie umilitoare […]”
Homosexualitatea – “Este interzisă căsătoria dintre persoane

de acela i sex […]”
Incestul – “Raportul sexual consim it, săvâr it între rude în linie

directă sau între fra i i surori […]”
Pornografia infantilă – “Producerea, de inerea în vederea
expunerii sau distribuirii, achizi ionarea, stocarea, expunerea,
promovarea, distribuirea, precum i punerea la dispozi ie, în
orice mod, de materiale pornografice cu minori […]”
Proxeneteismul – “Determinarea sau înlesnirea practicării

prostitu iei ori ob inerea de foloase patrimoniale de pe urma
practicării prostitu iei de către una sau mai multe persoane
[…]”
Contaminarea venerică – “Transmiterea unei boli venerice,

prin raport sexual sau alte acte sexuale, de către o persoană
care tie că suferă de o astfel de boală […]”
Concluzii şi întrebări retorice
● IMORAL ≠ ILEGAL
De ce?
Ce este moralitatea?
●“Omul este un animal social” (Aristotel) ?

”La om, totul se reduce la sexualitate” (Freud) ?
Comportamentul social “controlat” Sexualitatea
SEXOLOGIE CLINICĂ
....(Introducere în)...
Psihologia sexualit ii
Corina Grigoriu
2018
Psihosexologia
 tiin a care se ocup cu studiul
instinctului sexual i al
comportamentului uman ce deriv din
acesta
 Instinctul sexual – una dintre pulsiunile
primare, fundamentale ale fiin ei umane,
care se identific cu principiul vital al
conserv rii individului i a speciei
Evolu ia omului
 Trecerea de la s lb ticie la civiliza ie (de
la physis la polis) a produs o muta ie
esen ial în sfera instinctului sexual
 de la pulsiune primar , prin procesul de
culturalizare, sexualitatea uman devine
atrac ie erotic (trece din incon tient în
Supra-Eu)
 Pulsiunea este astfel dublat de o
valoare moral
Instinctul sexual
 Instinct (lat- ghimpe) – impulsiunea natural care
dirijeaz un comportament
 Trei categorii mari:
- instinctul de conservare,
- instinctul sexual,
- instinctul de putere
Instinctul sexual
”Ansamblul de fapte biologice, organice și
funcționale, fiziologice și psihice, obiective și
subiective, traducând la individ o anumită
activitate vitală sau o impulsionare care, atunci
când este suficient de exteriorizată în
comportament, conduce către atracția spre un alt
individ (de sex opus), având ca urmare o relație
sexuală cu plăcerea specifică ei”
A. Hesnard
Instinctul sexual
 La baza lui se afl dorin a sau apetitul sexual
 Dorin a sexual are atât o baz biologic , cât i
una psihologic
 Este condi ionat de factori externi, interni i
interpersonali
 Prin natura sa, ea dep e te individul, fiind un
atribut al speciei
 Pentru individ, dorin a sexual se manifest ca
pl cere/ pentru specie ea se manifest ca
necesitate de reproducere
Bazele neuropsihologice ale dorin ei
sexuale
1. Zonele centrale: SNC: Zona limbic , nucleii
hipotalamici
Neurotransmi tori: serotonina, endorfine
Hormonii sexuali: androgenii i estrogenii
2. Zonele periferice: zonele erogene
3. Analizatorii periferici – cele cinci sim uri
4. Factorii emo ionali: frica, angoasa, depresia,
descurajarea, experien ele anterioare- e ec,
st rile conflictuale
Dorin a sexuală poate fi
influen ată de
 Condi ii fiziologice
 Condi ii psihologice
 Factori lega i de personalitatea
partenerilor cuplului
 Factori socio-familiali
 Starea de s n tate psiho-somatic
 Factori de mediu
 Factori psiho-traumatizan i (psiho-
afectivi)
Dorin a sexuală - influen ată de:
1. Condi ii fiziologice: oboseal excesiv , nevoia imperioas
de defeca ie sau urinare, nevoia de aport alimentar sau
lichidian
2. Condi ii psihologice:
a) circumstan e rela ionale sau emo ionale defavorabile;
b) perceperea ostilit ii;
c) insecuritate sau neîncredere în partener;
d) context spa io-temporal nefavorabil, inconfortabil sau
nesigur, periculos;
e) lipsa de timp;
f) senza ii dezagreabile;
g) doliu;
h) grij , nelini te, team
3. Factori lega i de personalitatea partenerilor

cuplului: afirmarea virilit ii la b rbat;
afirmarea feminit ii la femeie (seducere)
4. Factori socio-familiali: obi nuin a;
ritualizarea excesiv a raportului sexual;
executarea mecanic a actului sexual
5. Starea de s n tate psiho-somatic : st rile
maniacale, manifest rile de tip anxios,
perversiunile, depresiile, st rile febrile,
hipertiroidismul, afec iunile genitale
6. Factorii de mediu: lumina, lini tea,

cadrul natural
7. Factorii psiho-traumatizan i (psiho-
afectivi): conflictele repetate din cadrul
cuplului, agresivitatea partenerului,
violen a, st rile de culpabilitate
Sexualitatea
Construc ie dinamic – combina ie între:
- Identitatea sexual
- Comportamentul sexual
- Atrac ia sexual
Stadii de dezvoltare ale sexualit ii

Imaginea de sine
 Imaginea corporal proprie, de la care se

constituie identitatea sexual
 În psihosexologie, imaginea corpului are func ie de
simbol, contribuind la formarea i definirea
semnifica iei identit ii sexuale i a tipului sexual al
fiec rui individ
 În centrul imaginii de sine se afl Eul (imaginea de
sine este expresia exterioar a naturii i
caracteristicilor propriului Eu)
 Eul echilibrat este imaginea de sine ideal
Imaginea de sine - trăsături
 Superioritatea (imagine de sine
supraevaluat , de tip dominant)
 Inferioritatea (imagine de sine
subevaluat , poate ajunge la situa ii de
tip complex de inferioritate)
 Agresivitatea (dominan , violen , atac)
 Anxietatea (atitudine de retragere, fric ,
nesiguran , obsesii)
Tipurile psihosexuale
 Deriv din tr s turile Eului i a imaginii
de sine
 Tipuri:
a. Active
b. Pasive
 Tipuri active
1. Tipul supraevaluat (superioritate plus
agresivitate)- demonstrativitate, provocare
manifest , siguran de sine, seduc tor,
extravertit – Don Juan; tipul care iese în
eviden , este c utat i supraapreciat
2. Tipul violent (inferioritate plus agresivitate)

agresiv, imprevizibil, sociopatic, poten ial
delictual; este marginalizat, evitat, fiind
considerat agresiv i deci periculos
 Tipuri pasive:
1. Tipul dependent (superioritate plus
anxietate)- re inut, imatur, lipsit de
ini iativ , pudic, dependent de o persoan
dominant , prefer s fie curtat; se
autoconsider o victim
2. Tipul timid (inferioritate plus anxietate) –
introvertit, retras, re inut, scrupulos, refuz
contactele, obsesiv ca preocup ri, cu
tendin la sublimare, refugiu în imaginar
ca form de supracompensare; este
subevaluat, este neîncrez tor
 Tr s tura superioritate indic tipurile
stabile
 Tr s tura inferioritate indic tipurile
instabile
 Grupa de normalitate: tipul supraevaluat
i tipul timid
 Grupa de anormalitate: tipul violent i
tipul dependent
NO IUNI DE ANTROPOLOGIE
PSIHOSEXUAL
Identitatea feminină
 Alterocentrism (femeia este altruist ; ea î i
plaseaz interesele i pasiunea asupra
persoanelor de care este atras sau legat
afectiv: p rinte/so /copii/prieteni, NU asupra
propriei sale persoane)
 Este dornic s se d ruiasc
 Psihologic: sentimentalism, compasiune,
spirit de sacrificiu, generozitate, DAR i
ilogism, gelozie, spirit de intrig , p rtinire,
dorin de acaparare
 Tr s turi principale: pasionalitate i intui ie
Identitatea feminină
 Femeia este în primul rând mam i
so ie, prin aceste roluri î i împline te
identitatea
 Pericolul ”drepturilor egale” –
masculinizarea femeii - roluri noi
Identitatea masculină
 Caracterizat prin egoism i egocentrism
 Nevoia de libertate pentru a fi el însu i,
pentru a fi independent în
rela ii/pl ceri/ocupa ii/profesie
 Dominat de ra iune, evit emo iile
 Este capabil de autoconducere, sigur pe
sine indiferent de p rerile celorlal i
 Interesul s u este concentrat pe propria
persoan
Identitatea masculină
 B rbatul are nevoie de femeie pentru a
reface leg tura matern din copil rie
 În familie – rolurile r mân diferite
 Femeia – se realizeaz prin iubire (fa
de p rin i/so /copil) – aspir spre iubire
i stabilitate; b rbatul se realizeaz prin
crea iile profesionale sau sociale –
aspir spre ambi ie, glorie, putere,
bog ie, pozi ie social
Paradoxul femeii moderne
 Altruismul ei o face dependent de ceilal i (în primul
rând fa de so i copii)
 Femeia modern – este obligat de societate s - i
reprime personalitatea i iubirea pentru a ajunge la
valorile vie ii ra ionale (specific masculine)
 Oscileaz între interesele sociale (impuse de
mi carea feminist ) i nevoile ei altruiste... e ec în
realizarea total a rolurilor (persoan public / mam -
so ie
 Egalitatea sexelor nu este un act reparator pentru
femei, ea producând traume în identitatea sexual a
indivizilor (masculinizarea femeilor i feminizarea
b rba ilor)
Tipuri somato-endocrine feminine
 Tipul ovarian-foliculinic: deschis , extrovertit ,
feminin , dornic s aib familie i copii, interes
activ pentru via a sexual
 Tipul suprarenalian-corticist: rezervat , vis toare,

preocupat de activit i intelectuale, interese
profesionale sau artistice; tendin spre
dominan , mai pu in preocupat de via a sexual
(lungi perioade de abstinen sau frigiditate);
tendin c tre astenie, insomnii; tipul bovaric,
geloas , vis toare
Tipuri somato-endocrine feminine
 Tipul tiroidian: instabilitate, impulsivitate,
nervozitate, dorin sexual exagerat , dar
lipsit de satisfac ie; tendin spre nevroze,
acuze somatice; labilitate emo ional
 Tipul hipofizar: egocentric , rece,

interiorizat , preocupat permanent de
propria persoan , temperament schizoid,
indiferen marcat fa de sexul opus
(poate refuza actul sexual), frigiditate;
anorexie/amenoree; refuz c s toria i
copiii
Tipuri somato-endocrine masculine
 Tipul gonadic-androgen: viril, deschis, expansiv,

cuceritor, dominant pân la agresivitate, în
permanent c utare de partenere; preocupat de
via a sexual
 Tipul suprarenalian- corticist: astenic, introvertit,

sentimental, vis tor, idealist; cu înclina ie c tre
inactivitate; se las u or cucerit, dar mai pu in
activ sexual; preocupat de familie, copii; tendin e
megalomaniace sau supraestimare de sine,
gelozie, orgasm lent, frecvent impoten sexual
Tipuri somato-endocrine masculine
 Tipul tiroidian: nervos, dezordonat, instabil,

cu diverse acuze somatice; activitate sexual
disritmic , f r satisfac ii majore
 Tipul hipofizar: egocentric, astenic, introvertit,

schizoid, rece, deta at de problemele
sexuale, dar i de cele de ordin familial;
activitate sexual slab
Tipologiile psiho-morale
 Nicio personalitate nu este absolut
feminin (anima) sau absolut masculin
(animus) (Jung)
 În fiecare personalitate coexist principii

feminine i masculine
Tipuri psiho- morale feminine
 Olga – tipul slav, seduc toare, dar inocent , care d frâu

liber atât fanteziilor sexuale, cât i propriilor frustr ri
 Francine – tipul latin-francez, exercit fascina ie, dar

este duplicitar . Î i satisface propriile capricii, gusturi,
preocupat de luxul ostentativ. Joac teatru ”comedia
iubirii”, partenerii îi devin victime, le d iluzia
devotamentului; de fapt indiferen sexual
Tipuri psiho- morale feminine
 Rosina –tipul latin-sadic, pasiune dezordonat . Tipul de

femeie criminal (crim pasional , î i ucide aman ii, de
care se elibereaz ca dintr-o sclavie) – de fapt crim prin
culpabilitate. Insensibil emo ional fa de ceilal i.
Sensibil doar la propria vanitate. Femeia egoist ,
vanitoas , agresiv
 Martha- tipul german, prefer fantasmele, fabula iile
romantice, sentimentale în locul realit ii. Î i construie te
propria lume, în care proiecteaz detalii erotice ce
corespund dorin elor nesatisf cute. Mitoman , aspir
continuu la r zbunare
Tipuri psiho-morale masculine
 Tipul eroic: dominant, seduc tor, aventurier,

deschis, cuceritor, destin m re , dar tragic –
Ahile, Siegfried
 Tipul agresiv: tiranic, tenebros, violent,
brutal, impulsiv, criminal, exploziv, gelos,
r zbun tor – Dimitri Karamazov
Tipuri psiho-morale masculine
 Tipul pasional: orgiastic, dezl n uit,
extravertit, senzual, cuceritor, hipersexual –
Don Juan
 Tipul romantic: retras, vis tor, introvert,
idealist, care se culpabilizeaz i sufer , se
autovictimizeaz , se sinucide - Werther
Rela iile intersexuale
 Între cele dou sexe exist un raport permanent cu

caracter bipolar: de atragere i de respingere
 Partenerul sexual nu este numai obiectul pl cerii, ci
i obiectul dominan ei
 Exist dou for e psihice, bipolare: voin a de
supunere i voin a de putere
 A procura pl cere altuia (în cadrul cuplului)=dorin a
de a-l domina
 A te oferi altuia pentru a-i procura pl cere =
abdicarea de la propria voin , acceptând s fii
dominat
 Rolul apetitului sexual
Construirea imaginii individului
 Are ca punct de plecare elemente somato-
corporale cu semnifica ie erotico-sexual
 La femeie: ochii, nasul, gura, fa a, b rbia,

gâtul, sînii, mâinile, picioarele, mersul, p rul
 La b rbat: fruntea, ochii, nasul, buzele, barba,

mâinile, spatele, bra ele, mi c rile, vocea
Imaginea - scopuri
 S atrag aten ia persoanelor de sex
opus, s se fac remarcat
 S provoace dorin
 S se fac pl cut
 S elimine persoanele de acela i sex,
cu care ar putea concura
 S comunice cu persoana dorit
 S formeze un cuplu cu persoan dorit
Realizarea imaginii – modificabilă pe
parcursul vie ii
 Privire, surâs, voce, miros, mi c ri, mers
 Vestimenta ie
 Coafura, retu uri cosmetice
 Conversa ia (nivelul de cultur , educa ie)
 Profesionalizarea
 Stilul de via
 Reputa ia
NB- raportarea la modelele pe care societatea le

valorizeaz la un moment dat
Comportamentul sexual
 Form de manifestare a persoanei, modelat
de diferi i factori, care au dus la schi area unor
”modele de comportament”
 Norme care hot r sc ceea ce este permis i
ceea ce este interzis, în func ie de epoc i de
gradul de civiliza ie
 Se produce astfel normarea prin reprimare a
conduitelor sexuale umane
Comportamentul sexual
 La originea model rii comportamentului sexual
stau sentimente suflete ti i morale specifice
raportate la modalitatea de utilizare a sexualit ii:
frica, ru inea, vinov ia
 Normarea conduitelor sexuale urm re te evitarea
apari iei acestor sentimente
 Se stabilesc astfel dou zone de manifestare
psiho-sexual – zona de intimitate personal (a
cuplului) i zona de manifestare public
 În ambele zone se produc periodic desc rc ri
pulsionale (utilizarea liber a sexualit ii/
spectacole,ceremonii, ritualuri)
Factorii care modelează comportamentul sexual
 A. Factorii represivi (interdic ii)

 B. Factorii eliberatori (libert i permise)
 Ace ti factori modelatori nu ar trebui s

urm reasc anularea pulsiunilor sexuale, ci
doar utilizarea lor normat (acceptabil social)
 În locul pulsiunilor sexuale primare (ale
incon tientului) sunt puse valorile culturale,
morale, religioase ale Supra-Eului – care ofer
solu ii compensatorii specifice vie ii civilizate
Factorii care modelează
comportamentul sexual
 Familiali – modele parentale, educa ie
afectiv , primele interdic ii
 Sociali – rolul institu iilor ( coala), legi,
norme de conduit , obliga ii, drepturi
 Culturali – solu ii de sublimare: spectacole,
art
 Moral-religio i: interdic ii, ideea de
vinov ie/p cat, dezonoare (devalorizarea
persoanei)
Ini ierea în via a sexuală
 Depinde de modelul socio-cultural i de valorile
morale (religioase) ale grupului social i ale
epocii istorice din care face parte adolescentul
 Depinde de concep ia i atitudinea adul ilor fa
de sexualitate
 Pentru adolescent – ini ierea sexual reprezint
dezv luirea unor mistere i spargerea unor
tabuuri
 Implic team , curiozitate, nelini te i
nesiguran
Ini ierea în vi a sexuală
 Deoarece este interzis copiilor ca ceva r u/ru inos,
sexualitatea se asociaz cu sentimente de ”ru ine i
vinov ie”, pe care adolescentul trebuie s le
dep easc , s le lichideze
 Sentimentul de ”vinovăție sexuală” este legat de
a teptarea de c tre individ a primei experien e
sexuale
 Acest sentiment trebuie dizolvat, permi ând o
evolu ie normal
 Dac nu – se produce înc rcarea emo ional-afectiv ,

cu implica ii de durat asupra personalit ii
individului (anxietate, tulbur ri nevrotice, e ecul –
schimbarea frecvent a partenerului
Prima experien ă sexuală
 Reu it sau e ec – depind de modelul general de
educa ie, mediul social de provenien , structura/tipul de
personalitate, educa ia sexual
 Tipuri de prime experien e sexuale:
- Experien e psihotraumatizante (viol, incest, în grup) –
caracter de brutalitate, genereaz sentimente de vinov ie
sexual , cu consecin e severe
- Experien e de tip ludic – parteneri de aceea i vârst :
curiozitate, fantezii erotice
- Experien e morale – sentiment de atrac ie erotic
reciproc ce apropie partenerii, comunicare i cunoa tere
reciproc , urmat de rela ia sexual (favorizeaz
maturizarea personalit ii, sentiment de încredere etc)
Prima experien ă sexuală
 Instabilitate, neîncredere, imaturizare

emo ional-afectiv , schimbare frecvent a
partenerilor, incapacitate de constituire a unui
cuplu stabil, lipsa de încredere în partener,
insatisfac ia
 Prima experien sexual – tem important

pentru psihanaliz , pentru c are o valoare
fundamental pentru viitorul model de
comportament sexual (raport între ”modelul
imaginar” i ”prima impresie”)
Interdic ie, angoas , culpabilitate
Libertate i sublimare
Cuplul sexual
 Asocierea a doi indivizi (de sex opus) pe
considerente biologice, psihologice, sociale,
cultural-morale
 Istoric:
- asocierea indivizilor în vederea procre rii
- înso irea (+asociere emo ional-afectiv , de
durat )
- cuplul de parteneri – modelul familiei (elemente
specifice care contribuie la formarea i men inerea
cuplului)
Istoria revolu iei cuplului
 Prima revolu ie psihosexual : Ie irea omului din
natur – constituirea cuplului marital de parteneri
cu caracter stabil
 A doua revolu ie psiho sexual Interdic ii i norme
moral-religioase
 A treia revolu ie psihosexual : Instituirea unor
ac iuni severe de control i reprimare a vie ii
intime: virginitatea, fidelitatea, supunerea,
”p catul”, pur/impur, virtute/viciu ....acumulare de
tensiuni sociale...femeia sursa
viciului...inferiorizat social, pus sub autoritatea
i controlul b rbatului
 A patra revolu ie psiho-sexual : desc rcare
sublimal a tensiunilor acumulate –epoca
Rena terii (sexul se manifest sub forma
sublimat a erosului)
 A cincea revolu ie psiho sexual –
iluminist –morala, controlul riguros al
ra iunii
 A asea revolu ie psihosexual :
romantismul – flirtul, conduitele galante,
curtea, dramele sentimentale...femeia este
admirat i dorit , b rbatul lupt s o
cucereasc
Revolu ia psihosexual a secolului
XX – a aptea
 Egalitatea femeie-b rbat
 Competi ia dintre sexe ...fiecare încearc
s controleze i s domine... Conflicte între
partenerii cuplului marital
 Conduitele sexuale ies de sub control
(considerat dep it, represiv), se
liberalizeaz , sunt stimulate manifest rile
pulsiunilor primare
 Lips de comunicare...
Înstr inare...culpabilizare
 Apare tipul nevrotic de cuplu familial
Modelele psihosexuale
 Expresia normelor de comportament
sexual, derivate la rândul lor din modele
socio-culturale i moral-religioase
Tipuri de modele psihosexuale
 Modelul normativ -stabile te reguli
 Modelul restrictiv – restric ii rigide, închis
 Modelul permisiv – accept schimb ri,
deschis
 Modelul sublimativ –model compensator
–art , acte caritabile, ascez
 Modelul deviant – antimodel
(perversiuni, devian e, violen e)
Psihosexologia cuplului
 Intimitatea = apropierea emo ional-afectiv

dintre dou persoane
 Este o supraad ugare caracteristic omului
 Teama de intimitate:
- Intimitatea presupune încredere deplin în
cel lalt, abandonând orice form de ap rare,
f r teama c cel lalt va profita de ”punctele
slabe”
- Din acest motiv ea poate declan a anxietate
Intimitatea verbal (capacitatea de a
comunica emo ii i sentimente intime)
Intimitatea non-verbal – se raporteaz la
sfera senzorial
- Are dou elemente:
- 1. Elementul individual – contrariul pudorii.
Reprezint capacitatea de a comunica cu
corpul, de autoacceptare a sinelui i a
propriului corp, de tr i în armonie cu tine
însu i (NB- educa ia excesiv de rigid –
refuz, iritare, dezgust)
- 2. Elementul rela ional – a nu refuza ca
partenerul ”s se arate”, depinde în primul
rând de autoacceptarea ta
Intimitatea i comunicarea
senzorială
 Cea mai mic distan posibil între
dou persoane – miros, pip it, percep ii
termice
 Erotismul tr it al cuplului se bazeaz pe
echilibrul dintre sexualitate i intimitate
 Realizarea intimit ii este elementul-
cheie în terapiile cuplului conjugal i
sexual
Stilul de via ă al cuplului
 Propriu fiec rui cuplu, se bazeaz pe modele
de referin (zestrea psihologic a fiec ruia
dintre parteneri, pe care fiecare încearc s o
impun celuilalt)
 Comunicarea emo ional-afectiv
 Toleran reciproc , concesii
 Factorul ra ional – elaborarea unei ”construc ii”
noi pe elementele cu care vine fiecare în cuplu
 Rezultat: model de via nou, specific, care se
bazeaz pe rela ia emo ional-afectiv i pe
coabitarea sexual f r probleme
Corela ii psihosexuale directe
ansamblul de fapte psihologice care
demonstreaz existen a unei rela ii între
func ia psihic sexual i manifest rile
psihice nesexuale
 Iubire
 Gelozie
 Pudoare
Corela ii psiho-sexuale indirecte
 Atrac ia, respectiv repulsia sexual (în plan erotic
sau psihologic) orienteaz sensul gândirii, al
emo iilor i al comportamentelor.
 Indivizii domina i de via a sexual , de nevoia de

satisfacere a instinctelor sexuale
 Indivizii deta a i, dezintersa i de nevoile sexuale
 Indivizii pot fi re inu i, calmi, demni// impetuo i,
dezl n ui i, libertini
Tipuri de cupluri sexuale
1. Cuplurile ideale: iubire, comunicare
spiritual , se reg sesc unul în cel lalt –
F t Frumos i Ileana Cosânzeana
2. Cuplurile care cultiv iubirea: cuplurile
pure care se caut , se atrag, lupt pentru
ele Orpheu i Euridice
3. Cuplurile aventurii: cuplurile care se
revolt , se supun pasiunii, se refac dac
au fost separate, dorin a se împlete te cu
a teptarea- Ulise i Penelopa
4. Cuplul cavaleresc – eroul cucere te prin
virtu ile sale partenera, chiar cu sacrificul
de sine- Siegfried i Kriemhilda
5. Cuplurile conflictuale – sentimente
contradictorii, gelozie, dorin de
r zbunare – Othello i Desdemona
6. Cuplurile tragice- conflict extern, ce îi
afecteaz pe ambii parteneri, solu ia unirii
în moarte – Romeo i Julieta
7. Cuplurile restaurate – cupluri damnate
i mântuite (în sens cre tin); conflict moral,
prin suferin se restabile te ordinea
moral – Faust i Gretchen
8. Cuplurile incestuoase – formele cele
mai dramatice – încalc interdic ia primar
– Oedip i Iocasta
Situa ii de criză în cuplu
Cuplurile fragile:
- Vârsta prea tân r (imaturitate)
- Situa ii conflictuale cu problematic sexual
(impoten , anorgasmie, ejaculare precoce)
- Afectarea leg turii dintre parteneri, prin
nedesprinderea de familiile de origine
- Personalitatea partenerilor
- Afec iunile invalidante din sfera genital

feminin
– post histerectomie – consiliere – depresie,
insomnie, anxietate
Interven iile chirurgicale în sfera genitală
feminină
 Uterul - semnifica ie simbolic a propriei identit i
sexuale i a maternit ii (rol în imaginarul psihic)
 Uterul = organul în care se întâlnesc simbolic
fantasmele feminine i func ia reproductiv propriu-zis
 Pierderea uterului (func ional – menopauz / chirurgical)
= eveniment psihotraumatizant
 Reac ii posibile: reducerea apetitului sexual,
dispareunie, reducerea activit ii sexuale. Nelini te,
anxietate
 Rolul b rbatului – atitudine protectoare, delicat , pentru
evitarea dezvolt rii unui complex de inferioritate
Sexualitatea la vârsta a treia
 Persisten a libidoului
 Diminuare a poten ei i a capacit ii de
erec ie i orgasm
 Tendin e de tip deviant, perversiuni:

voyeurism, pedofilie, exhibi ionism
 Vârsta critic – exacerbarea func iei erotice
–corespunde etapei preinvolutive – furtuni
pasionale...st ri obsesionale, delir erotic
Patologia psiho-sexuală
 Mecanismele tulbur rilor psihosexuale
1. Cauze psihologice – factori
psihotraumatizan i cu valoare emo ional-
afectiv negativ asupra individului – se
dezvolt complexe de inferioritate sau
culpabilitate; frustr ri legate de caren e
emo ional-afective sau situa ii
traumatizante din copil rie; st ri
conflictuale între parteneri; constitu ii
psihopatice
2. Cauze biologice – malforma ii congenitale
ale ap. genital, infec ii, intoxica ii
3. Cauze familiale: hiperprotec ie (mama),
tensiuni, dificult i de comunicare, situa ii
conflictuale
4. Cauze moral, educa ionale: r ul model,
influen e negative de grup, frustr ri afective
5. Situa ii de agresivitate sexual (incest,
rude asupra copiilor, atmosfer familail
viciat moral, viol)
6. Situa ii de refugiu: bovarismul, izolarea

Complexele psihosexuale
 Fapte ale incon tientului, legate de pulsiuni prin
rela ii emo ional-afective
 Declan eaz în sfera Eului con tient sentimente
sau atitudini contrarii pulsiunilor originare
 Pot fi rezolvate prin lichidare sau prin refulare i
reprimare
 Dac nu sunt corectate la timp, se amplific , se
transform în focare de tensiune psihic ,
declan eaz tulbur ri nevrotice sau tulbur ri
psihonevrotice severe
Complexe legate de obiectul
sexual
 Complexul de castrare
 Complexul de pierdere a virilit ii
Complexe legate de rela ia
sexuală
 Complexul Oedip/ Electra

 Complexul Fedra/Oreste
Complexe legate de încălcarea
unui tabu
 Complexul Adam (sexualitatea

perceput ca nuditate ....culpabilitate)
 incestul
Complexe legate de imaginea de
sine
 Complexul autoerotismului – narcisism

 Complexul de inferioritate- complexul
Falstaff
 Complexul de superioritate- Don Juan
Tulburările de dinamică sexuală
din perspectivă psihologică
 La b rbat
- Impoten a sexual
- Priapismul
- Consiliere relativ precoce (climat terapeutic

pozitiv... ei sunt deja traumatiza i, au
nevoie de protec ie, în elegere, discre ie i
încurajare)
 La femeie
- Vaginismul
- Dispareunia
- Frigiditatea
- Consiliere tardiv (mascare de lung

durat , din teama de a nu fi
abandonate)
 Tulbur ri comune
- Apareunia i hemipareunia
- Hipersexualitatea (la b rbat -Donjuanismul,
modelul Casanova, satiriazisul); la femeie:
nimfomania
- Erotomania – delir erotic în absen a
oric rui r spuns din partea presupusului
partener
Terapeutica tulburărilor sexuale
1. Tehnici de consiliere
2. Tehnici de psihoprofilaxie a tulbur rilor
psihosexuale
3. Tehnici de psihoterapie
Educa ia sexuală
 Modelul de educa ie sexual tradi ional

Roluri – fata – so ie i mam
B iatul – responsabilitatea, morala
Educa ia sexuală
 Modelul de educa ie sexual modern

- Libertatea sexual
- Este afectat demnitatea uman i
moral a individului
- Dispari ia familiei
- Cuplul conjugal – interese reciproce
Educa ia sexuală
 Absen a modelului
- Dezorganizare
- Mediul periculos
- Rolul mass-media
- Mode, nu modele
PROF. DR. MONICA CÎRSTOIU
EF CLINIC OBSTETRIC -GINECOLOGIE
Spitalul Universitar de Urgenț Bucure ti
UMF „Carol Davila”, Bucure ti
Pubertatea și adolescența
O perioada de creştere, dezvoltare şi maturizare a organismului
uman
O trecerea de la copil rie la vârsta adult
O organismul infantil, genetic determinat, se transform într-un

organism cu alţi parametri morfologici şi funcţionali
O modific ri psihice şi intelectuale, care formeaz caracterul şi

personalitatea individual
O apare şi se dezvolt instinctul sexual

Sexualitatea ?
O totalitatea expresiilor fiziologice şi psihologice ale

comportamentului sexual
O totalitatea comportamentelor şi activit ţilor

legate de instinctul sexual
O totalitatea comportamentelor observabile legate

de activitatea sexual , incluzând aici expresiile
sale funcţionale, relaţionale şi afective
Funcţiile sexualităţii
O Funcţia biologic – reproducerea

speciei
O Funcţia hedonic – obţinerea unei

pl ceri
O Funcţia relaţional – prin obţinerea

şi oferirea pl cerii
România – al doilea loc în Europa la adolescente care
devin mame
Source: Eurostat data, compiled by the Office for National

Statistics
‫܉‬ara Rata na‫܈‬terilor Rata avorturilor Rata combinat % avorturi
Italia 6.9 6.7 13.3 50.4

Spania 7.5 4.9 12.4 39.5
Olanda 7.7 3.9 11.6 33.6
Suedia 7.7 17.7 25.4 69.7
Danemarca 8.2 15.4 23.6 65.3
Franta 9.4 13.2 22.6 58.4
Rata
Germania 13 5.3 18.3 28.9
na terilor i
Norvegia 13.6 18.3 31.9 57.4
avorturilor
Irlanda 16.7 4.6 21.3 21.6
la
Cehia 20.1 12.4 32.5 38.2
adolescent
Australia 20.1 23.9 44 54.3
e (UNICEF
Islanda 21.5 20.6 42.1 48.9
2001)
Canada 22.3 22.1 44.4 49.8
Anglia 29.6 21.3 50.9 41.8
Ungaria 29.9 30.2 60.1 50.2
Slovacia 30.5 13.1 43.6 30
Israel 32 14.3 46.3 30.9
Noua Zeelanda 33.4 22.5 55.9 40.3
Romania 40 37.9 77.9 48.7
S.U.A. 55.6 30.2 85.8 35.2

Importanța educației sexuale
O Anual, 13 milioane de copii se nasc din mame cu
vârsta sub 20 ani (vârsta la care ele nasc, nu cea la
care r mân îns rcinate)
O În ț rile dezvoltate, adolescenta gravid nu este, de

obicei, c s torit , i situația ei este una problematic
în societate
O În ț rile în curs de dezvoltare, tinerele se c s toresc

chiar din adolescenț i sunt acceptate mai u or ca
mame în cadrul social în care traiesc
În România, peste 90.000 de adolescente au născut
în perioada 2009-2012. Peste 3.000 aveau sub 15 ani
2009-2012 – Institutul Na‫܊‬ional de Statistic – mame

cu vârste între 15-19 ani
O 90.227 de tinere cu vârste de maxim 19 ani au
devenit mame, aproape 39.000 au f cut întrerupere
de sarcin
O În 2012 la categoria de vârst 15-19 ani au fost
înregistrate 12.073 de gravide dintre care 7.547 au
ales s întrerup sarcina
Bolile cu transmitere sexuală
O OMS  anual, se înregistreaz în lume cca 100

de milioane de persoane cu boli cu transmitere
sexual
O BTS  crestere a incidenței cu 10-15% anual
O Consecințe locale i generale
O Infecția cu Chlamydia trachomatis reprezint cea
mai frecvent cauz de infertilitate la femei care
poate fi prevenit
O BTS la adolescente - problem major de
s n tate public cu consecințe potențial foarte
grave i la vârst adult
Bolile cu transmitere sexuală – clasificarea
OMS
O BTS majore - se transmit aproape
numai prin contact sexual
O Sifilisul
O Gonoreea
O ancrul moale
O limfogranulomatoza inghinal
benign
O papilomatoza genital
O BTS minore – exista mai multe O herpesul genital
posibilitati de transmitere
O uretritele non-gonococice
O scabia
O Infecțiile chlamydiene
O phtiriaza publiana
O granulomul inghinal
O Pediculoza
O moluscum contagiosum
O candidoza genital
O hepatita viral (B, C)
O dermatofitiile inghinocruale
O Infecția cu HIV/SIDA
O trichomoniaza genital
Infecția HPV/patologia colului
uterin
O Adolescenta – status imun scazut
O Infecție HPV odat cu debutul vieții sexuale
O Repercusiuni potențial foarte grave – debutul vieții
sexuale la vârste foarte tinere reprezint un factor
de risc pentru neoplasmul de col uterin
O Imposibilitatea prevenției prin vaccinare
O Ideal înainte de debutul vieții sexuale
O Indicat la paciente cu vârste între 9 – 26 ani
O NU trateaz infecția HPV
O NU vindec infecția HPV
Sexualitatea la adolescente
Timing-ul
Numarul de Metode de
parteneri Contraceptie
Sexualitatea
Sarcini
BTS
nedorite
Rolul specialistului obstetrică-
ginecologie?
Consilierea
adolescentei
Consilierea
p rin‫܊‬ilor/familie
Programe de
preventie ‫܈‬i screening
Consilierea adolescentei
 Informatii clare ‫܈‬i concise despre:
O Sexualitatea uman
O Reproducerea uman
O Anatomia/ fiziologia aparatului genital feminin+masculin
O Identitatea de gen
O Orientarea sexual
O Consecințele activit ții sexuale precoce
O Contracepție
O Consecințele i complicațiile sarcinii la adolescente
O Avort
O Abuzul sexual
O Bolile cu transimtere sexual – prevenție + tratament
Consilierea părinților/familiei
O Membrii familiei au nevoie de sprijin

și suport pentru a asigura o
dezvoltare sanogenă a sănătății
sexuale a adolescentei.
Programe de educație sexuală
O În instituții de înv ț mânt
O Mass media
O Cabinete de planning familial

Programe de educație sexuală
De la ce vârst începe oficial
educa‫܊‬ia sexual în ‫ ܊‬rile
din Europa:
 5 ani în Portugalia i Anglia;  11 ani în Bulgaria i

 6 ani în Belgia, Franța, Islanda;
Grecia, Irlanda, Luxemburg  12 ani în Danemarca,
i Suedia; Norvegia Polonia, Slovacia;
 7 ani în Cehia i Finlanda;
 13 ani în Olanda;
 9 ani în Germania;
 14 ani în Spania i Italia;
 10 ani în Austria i Estonia;
Servicii de sănătate a reproducerii
destinate adolescentelor
O Accesibilitate
O Costuri reduse
O Confidențialitate
O Orar adaptat modului de viață al adolescentelor
O Personal special instruit

O Psiholog
O Ginecolog
Alegerea unei metode contraceptive
O Nu există o metodă contraceptivă considerată pe deplin
adecvată pentru adolescente, ca grup !!!!
O Alegerea unui contraceptiv este o problemă strict
individualizată în functie de:
O vârstă
O activitatea sexuală ca frecvență i număr de parteneri
O factorii personali, culturali i ambientali
O riscul de infecție
O riscul/ contraindicațiile medicale asociate sarcinii
O paritatea
O Metodele contraceptive necesită:
O eficiența contraceptivă
O protecția față de BTS
Sarcina la adolescente
O Consecințe socio-economice
O Consecinte psihologice
O Consecințe somatice
Consecințe socio-economice
O Absenteism scolar Scad posibilit țile

financiare ulterioare
Abandon scolar
O Pierderea grupului de prieteni
O Mariaj sub presiunea familiei
O Abandonul/ oferirea copilului spre adoptie

Consecințe psihologice
O Intercorelate cu consecințele socio-economice
O Apar în special la adolescentele care nu au un sprijin

adecvant din partea familiei i a partenerului
O Tulbur ri psihice minore depresie
suicid
Consecințe somatice - avortul
O Întreruperea de sarcin la adolescente este

asociat cu risc crescut de:
O Hemoragie
O Perforație uterină
O Complicatii infecțioase
O Infertilitate secundară, deces
O Repercusiuni psihice i somatice asupra

urm toarelor sarcini
Complicațiile obstetricale
O Na tere prematur
O Disproporție cefalo-pelvic
O IUGR
O HTAIS --- > preeclampsie --- > eclampsie
O Carențe metabolice (diete necorespunzatoare)
O Morbiditate i mortalitate perinatal crescut

Abuzul sexual la adolescente
O În ț rile dezvoltate - 70% din mamele adolescente
se pare c au fost abuzate
O Vârsta legal la care o adolescent poate consimții

un raport sexual variaz în funcție de condițiile
socio-economice, etnice i religioase între 13 i 18
ani, cel mai frecvent 14 ani.
O În Romania este 15 ani (Noul Cod Penal, 2014)

O Anamneza
O Doar cu pacienta
O Împreun cu unul din membrii familiei
O Examenul clinic (medicul specialist + asistenta + unul din

membrii familiei)
O Examen clinic general – m rci traumatice?
O Inspecția regiunii perineale
O TV
O TR
O Investigații de laborator (ex – dozare B – HCG)
O Examene imagistice
O ECO transrectal/transvaginal/abdominal/transperineal
O RMN
O CT
Tehnici de examinare – frog
position
Tehnici de examinare – poziția
genu-pectorală
Tehnici de examinare
Inspectia regiunii vulvare
Labia major
Clitoris
Labia minor
Vestibul
Orificiul vaginal
Himen
Inspectia regiunii vulvare
Himen anular Himen cribriform

O Consilierea pacientei +/ - familiei
Abordare pluri disciplinar
O Ginecolog
O Pediatru
O Psiholog
O Psihiatru
O Tratament chirurgical - himenoplastie

Sexualitatea și educația sexuală la
adolescentele cu malformații ale
aparatului genital
O Consilierea pacientei +/ - familiei
Abordare pluri disciplinar
O Ginecolog
O Pediatru
O Psiholog
O Psihiatru
O Optiuni terapeutice – strict individualizate

Imperforația de himen
Imperforație de himen
Concluzii
 Sexualitatea i educația vederea unui management

sexual la adolescente adecvat
reprezint o real
provocare pentru medicul  Atât pacienta cât i
ginecolog membrii familiei trebuie
consiliați i educați din
 Specialistul trebuie s acest punct de vedere
abordeze cu toat pentru a asigura o
seriozitatea acest subiect dezvoltare sanogen a
s n t ții sexuale a
 Evaluarea individualizat a
adolescentei.
fiecarui caz în parte în
Vă mulțumesc!
Thank You!

Sexologie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sexologie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disfunctii sexuale masculine

S.L. Dr. Mihai Dumitrascu

UMF ”Carol Davila”, Bucureşti

CURS SEXOLOGIE CLINICA

1. Libidou (Dorinta) Diminuarea dorintei sexuale-

 Faza 1 a ciclului de raspuns sexual – libidoul –

• SECUNDAR – LH NORMAL SAU SCAZUT

 Creşte laten a între stimulare şi erec ie

The Aging Male Symptoms Scale

17 Intrebari: evaluarea simptomelor pentru stabilirea eficacitatii

 Testosteron Total plasmatic (<300 ng/dl)

<230 ng/dl: studiile randomizate au demonstrat efecte benefice

• Testosteron 400-700 ng/dl

Ayta, BJU Int 84(1), 1999

DE 15% 39% 20% 56%

Feldman HA, 1994

 ENDOCRINE 25 % (in ordinea frecventei)

Intervalul de timp intre aparitia DE si boala coronariana a fost

Evolutia ateromatoasa a arterei cavernoase

- exista chestionare pentru evidentierea

 POSTOPERATOR – CHIRUGIE PELVINA

 Indexul international al functiei erectile (IIFE)

 Testosteron Total plasmatic (<300 ng/dl)

•Medicii in general nu obisnuiesc sa intrebe pacientii

•Disfunctiile sexuale msculine (scaderea libidoului,

Inhibitor PDE Timp de actiune Eficacitate

 Toti cei 4 inhibitori ai PDE-5 au fost eficienti in

 Trebuie informat corect pacientul asupra riscului de asociere la

Administrare de testosteron la vârstnici

 Se aplica un inel de tensiune la baza penisului pentru a

 Folosirea dispozitivului se poate asocia cu:

 Mecanismul de actiune propus: Alprostadil

 Un inel constrictiv poate ajuta la mentinerea erectiei, dar acesta nu

 Este indicata folosirea unui prezervativ pentru a preveni transferul de

 a) Papaverina – este un inhibitor nespecific al PDE ce duce la cresterea

 b) Fentolamina – este un antagonist competitiv al receptorilor α1 si α2.

 Implanturile peniene sunt recomandate pacientilor cu DE la care

- economic (~ 10.000 EUR)

DISFUNC IA DISFUNC IA DISFUNC IA

”ejaculare ce are loc înainte sau imediat dup penetrare dar,

 criteriul „Timp Pân La Ejaculare”: Ejaculare ce are loc constant

Variabilitatea geografica a EP Jannini et al. 2005

 Asia de Est 29%

 secre ia plasmei seminale de c tre glandele accesorii

Giuliano & Clement 2006

Contrac iile ritmice ale Mu chilor Plan eului Pelvian

Giuliano & Clement 2006

Giuliano & Clement 2006, Porst 2009

Giuliano 2008, Bettocchi 2008

5-HT exercit la nivel encefalic un efect de inhibi ie a

NU ESTE AFECTAT DE:

ESTE AFECTAT DE:

............ în mare parte NECUNOSCUT ............

Jannini et al. 2009

1. Timp de Laten Ejacularea Intravaginal

3. Aceast situa ie v creeaz disconfort

Index of Premature Ejaculation

Male Sexual Health Questionnaire

Premature Ejaculation Diagnostic Tool

Arabic Index of Premature Ejaculation

• DISF. EJACULATORII TIP E.P.

Prevalen a inflama iei / infec iei prostatice la pacien i cu EP

Weidner et al, 1999