Osteologia

este partea anatomiei care are ca obiect studiul oaselor.

Oasele sunt piese dure, solide, albă-gălbuie.

Func iilŢ oasŢlor:

 de susţinere a organismului
 de protecţie a organelor conţinute în cutia craniană,
toracică, precum şi pentru cele de la nivelul bazinului etc.
 de a realiza dimensiunile, proporţiile corpului
 de locomoţie: la nivelul oaselor se realizează inserţiile
musculare şi ligamentare
 în activitatea metabolică (rezervă pentru sărurile
minerale din organism, loc de formare a globulelor roşii)
 Scheletul osos al corpului
este format din schelet axial, reprezentat de coloana
vertebrală, la care se adaugă ca anexe coastele şi
sternul formând împreună trunchiul osos.

La scheletul axial se adaugă scheletul membrelor precum

şi cel al extremităţii cefalice.
 CONFORMA IA EXTERIOAR A
OASELOR

Din punct de vedere al aspectului exterior oasele pot

prezinta:

- forme geometrice - osul piramidal, cuboid

- asemănări cu diferite obiecte - ciocan, nicovală,
scafoid, cuneiform
 După prŢdominan a dimŢnsiunilor oasele se împart în:

 oasele lungi: oase la care predomină lungimea;

formează scheletul membrelor;
sunt considerate pârghii de viteză;

 oasele late: dominate de lăţime;

intră în alcătuirea cavităţilor de protecţie (cutia
craniană)
servesc ca suprafeţe de inserţie pentru un număr mare
de muşchi (omoplatul);

 oasele scurte: au toate dimensiunile sensibil egale;

se găsesc dispuse în regiunile care necesită o mare
mobilitate şi amplitudine de mişcare: coloana
vertebrală, carp, tars.
 În afara acestor clasificări
există:

Oasele pneumatice
în interiorul lor au incluse
cavităţi pline cu aer, tapetate
cu membrane mucoasei

ex: la nivelul cutiei cranieni,

de exemplu la osul etmoid,
frontal, maxilar superior.

Rolul acestor cavităţi este

cel de rezonanţă.
 Oasele sesamiode

oase supranumerare, mici, incluse fie în tendonul

unui muşchi (ex. rotula) fie într-o capsulă articulară.

Când există, se pot localiza la nivelul mâinii,

piciorului.

Nu îndeplinesc rol în organism.

 Oasele neregulate

sunt oase ale căror

aspect extern nu poate fi
inclus într-o formă
geometrică

Se găsesc în regiunile
care necesită maximă
mobilitate (coloana
vertebrală) şi care
trebuie să realizeze
protecţia altor sisteme
(sistemul nervos).
Conţorma ia intŢrn a unui os lung
corpul osului (diafiza): de formă cilindrică,
compus dintr-o pătură concentrică de ţesut osos
compact cu dispoziţie în jurul canalului medular ce
conţine măduvă osoasă;
cavitatŢa mŢdular : centrală în diafiză;
pătrunde în epifize, unde se îngustează;

cartilajul diafizo-epifizar (cartilajul de

crŢştŢrŢ, de conjugare);
ŢxtrŢmit ilŢ (ŢpiţizŢlŢ): substanţă osoasă
compactă spre periferie, care îmbracă o
masă spongioasă, cu multe cavităţi
neregulate ce se deschid unele în altele,
limitate de travee sau bride osoase
incomplete
g uri nutritivŢ
Secţiunea transversală:
la periferie: periostul osului;
în interior: un strat subţire de natură
conjunctivă: endost;
între aceste două elemente ţesutul osos
compact este subîmpărţit în trei zone:
zona fundamentală internă ce
conţine un număr variabil de lamele
osoase dispuse concentric;
zona mijlocie dispusă în afara zonei
fundamentale şi care este formată
din os haversian şi din os nehaversian.
zona fundamentală externă este
formată dintr-un număr variabil de
lamele osoase situate concentric în
afara zonei mijlocii.
Osul haversian este alcătuit din sisteme Havers
Conţorma ia intŢrn a oasŢlor platŢ
- spre exterior şi în interior:
două lame de substan osoas
compact ;
- între cele două se află un strat
mai gros sau mai subţire de
substan osoas spongioas ;
- la nivelul marginilor osului,
lamelele de substanţă osoasă
compactă fuzionează astfel încât
învelesc din toate părţile
substanţa spongioasă.
În cazul oaselor plate ale cutiei
craniene lamele de ţesut compact
sunt denumite t bliŢ (una externă şi
alta internă), iar substanţa osoasă
spongioasă – diploe.
 Conformaţia internă a oaselor scurte poate fi
descrisă ca prezentând:

la exterior: lam dŢ substan compact ;

în interior: mas dŢ substan spongioas : în cavităţile

acesteia se află măduvă osoasă.
 PERIOSTUL

membrană fibroasă de natură conjunctivă care

înveleşte osul la exterior, cu excepţia suprafeţelor
acoperite de cartilajul articular

de culoare albă-gălbuie, gros de aproximativ 1 mm

la nivelul diafizei şi de 1-3 mm la nivelul epifizelor

poate fi descris ca fiind format dintr-o:

• pătură densă externă cu rol de suport pentru nervi şi vasele
nutritive ale osului;
• o pătură profundă de fibre şi celule conjunctive ramnificate,
cu rol osteogen.

Periostul reprezintă o membrană nutritivă a osului

în cursul osteogenezei.
 M DUVA OSOAS

o substanţă moale, semifluidă, buretoasă, bogată în

elemente sanguine denumită măduva osoasă.

M duva roşiŢ: formează oasele fătului şi copilului; la adult se

găseşte în vertebre, coaste, stern.
prezintă un număr mare de capilare sanguine şi elemente figurate,
îndeplinind astfel, rol hematopoietic.

M duva galbŢn : conţine rezerve de grăsime şi se găseşte în

majoritatea oaselor adultului.

M duva gŢlatinoas : conţine multe elemente conjunctive şi se

întâlneşte, în special, în oasele persoanelor în vârstă.
RolurilŢ m duvŢi osoasŢ:

- participă la edificarea ţesutului os în perioada

osteogenezei;

- participă la procesele de refacere osoasă ale adultului;

- hematopoietic;

- rezervă de ţesut adipos pentru organism.

 VASCULARIZA IA
Arterele
Oasele lungi - nutritive: prin găurile nutritive de ordinul I
şi prin intermediul canalelor nutritive ajung în cavitatea
medulară;
- periostale: periost, osul subjacent şi canalele
Havers.
Oasele plane au tot două sisteme arteriale: nutritiv şi
periostal.
Oasele scurte prezintă numai artere periostale.

Venele
au, în general, traiectul invers al arterelor.

Circula ia limţatic
pare să fie reprezentată de spaţii limfatice perivasculare.
 INERVA IA

Nervii pătrund în găurile nutritive împreună cu

arterele respective şi după ce ajung în cavitatea
medulară formează un plex nervos din care se
desprind fibre nervoase ce ajung până la nivelul
canalelor Havers.

Nervii periostali formează un alt plex nervos bogat

în proprioreceptori.