Raport BMI

C.N. Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A.
Raport la Bilantul de Mediu Nivel I
1. INTRODUCERE
Titularul C.N. APM S.A.

activităţii:
Sediul social: Municipiul Constanta, incinta Port Constanta, Gara Maritima
Inregistrare J13/2308/1998
Registrul CUI: 11062831
Comertului:
Domeniul de activitate al C.N. A.P.M. CONSTANTA S.A. este reglementat de actul

normativ de infiintare al companiei (HG 517/1998 cu modificarile si completarile ulterioare),
coroborat cu legislatia in vigoare privind administrarea porturilor si serviciilor in porturi (OG
22/1999 modificata si completata de OUG 86/2007).
Compania indeplineste functia de autoritate portuara in porturile maritime romanesti
Constanta, Midia, Mangalia si portul turisic Tomis ( anexa 2), avand în principal următoarele
atribuţii:
întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport
naval ce i-a fost concesionată ;
punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri, în mod liber şi
nediscriminatoriu;
urmărirea sau asigurarea, după caz, a furnizării serviciilor de siguranţă în porturi;
asigurarea în permanenţă a adândimilor minime în bazinele portuare şi la dane şi
a semnalizării pe şenalele de acces şi în porturi ;
ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează muncă specifică în porturi;
ducerea la îndeplinire, prin delegare de competenţă, a unor obligaţii ce revin
Statului român din acordurile si conventiile din care România este parte;
administrarea terminalelor de pasageri şi a terminalelor Ro-Ro.
Urmare a solicitarii inaintate de C.N. ADMINSTRATIA PORTURILOR MARITIME

S.A., AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI CONSTANTA demareaza procedura de
autorizare din punct de vedere al protectiei mediului pentru activitatile desfasurate de
companie in Portul Constanta.
In cadrul procedurii, urmare a analizarii documentatiei autoritatea de mediu solicita
titularului realizarea bilantului de mediu de nivel I in conformitate cu prevederile Ordinului
MAPPM 184/1997.
Elaboratorul bilantului S.C. BLUE TERRA CONSULTING S.R.L.

de mediu nivel I :
Scopul lucrării îl constituie identificarea domeniilor în care impactul asupra mediului
produs de activitatile desfasurate de titular pe amplasamentul analizat, poate fi semnificativ.
Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 1

Inregistrata in Registrul Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului ( 159)
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA
2.1. Localizare si topografie
Litoralul romanesc al Marii Negre, analizat si individualizat pe baza criteriilor fizico-

geografice, dispune de un potential de amenajare care genereaza functii ce depasesc ca
insemnatate un litoral obisnuit. Pentru Romania cei 245 km lungime, dintre care doar o treime
permite organizarea unor activitati poruare, sunt de o insemnatate capitala.
Portul Constanta, situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea
Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina prin care Dunarea se varsa in mare, beneficiaza de o
pozitionare geografica avantajoasa, fiind situat pe rutele a 3 coridoare de transport pan-
european: Coridorul IV, Coridorul IX si Coridorul VII (Dunarea) - care leaga Marea Nordului
de Marea Neagra prin culoarul Rhin-Main-Dunare. Portul Constanta are un rol major in cadrul
retelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersectia rutelor
comerciale care leaga pietele tarilor fara iesire la mare din Europa Centrala si de Est cu
regiunea Transcaucaz, Asia Centrala si Extremul Orient.
Portul acopera o suprafata totala de 3.626 ha, din care din care 1.094 ha uscat si 2.532
ha apa. Cele doua diguri situate in partea de nord si in partea de sud adapostesc portul, creand
conditiile de siguranta optima pentru activitatiile portuare. In prezent lungimea totala a digului
de nord este de 3.500m, iar cea a digului de sud de 10.460 m.
Portul Constanta are o capacitate de operare anuala de aproximativ 120 milioane tone,
fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este
de 28,52 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m. Aceste caracteristici sunt comparabile cu
cele oferite de catre cele mai importante porturi europene si internationale, permitand accesul
tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. si a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt.
Portul Constanta este atat port maritim, cat si port fluvial. Facilitatile oferite de Portul
Constanta permit acostarea oricarui tip de nava fluviala. Legatura Portului Constanta cu
Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare - Marea Neagra si reprezinta unul dintre
principalele avantaje ale Portului Constanta. Datorita costurilor reduse si volumelor importante
de marfuri care pot fi transportate, Dunarea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de
transport, reprezentand o alternativa eficienta la transportul rutier si feroviar congestionat din
Europa.
In apropierea Portului Constanta sunt situate cele doua porturi satelit Midia si
Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim romanesc aflat sub coordonarea
Administratiei Porturilor Maritime SA Constanta.

Portul Midia este situat la 25 km Nord de Portul Constanta, avand coordonatele 44º20´
latitudine N si 28 º41´ longitudine E.
Spre nord Portul Midia se margineste cu gara Midia si teritoriul administrativ al
comunei Corbu, spre vest cu societatile ROMPETROL S.A., COMPLEX RAFINARE
PETROMIDIA si COMPLEX C.E.T., iar spre sud cu teritoriul administrativ al orasului
Navodari. De-a lungul litoralului, in sudul portului, se afla Tabara de copii de la Navodari si
statiunea Mamaia. Cea mai apropiata localitate este comuna Corbu, aflata la 2,5 km de portul
Midia. Caile de acces de pe uscat fac legatura cu DN 22b. De asemenea exista si racorduri la
calea ferata.
Portul Mangalia este situat la 38 km sud de Portul Constanta, avand coordonatele

43º49´ latitudine N si 28º35´ longitudine E. Cea mai apropiata localitate este orasul Mangalia,
spre nord, dincolo de care se afla statiunile turistice Saturn, Venus, Cap Aurora etc. Spre sud
Portul Mangalia se invecineaza cu statiunea 2 Mai.
Caile de acces care fac legatura cu portul sunt DN 39 Constanta-Mangalia si racordurile
de cale ferata.
Portul are o singura intrare pentru nave in zona sa estica, intre capatul digului de sud-
est si pintenul digului de larg. Aceasta are o latime de 200 m.
Portul Turistic Tomis este dispus la limita de nord-vest a zonei peninsulare Constanta
si la sud de plaja Modern, urmarind linia strazilor Marcus Aurelius spre nord si Remus
Opreanu spre vest si a fost conceput pentru practicantii turismului nautic, pentru activitati
sportive si de agrement, constituind un adapost pentru ambarcatiunile sportive cu vele.
Accesul din oras in port este deosebit de facil, putand fi realizat atat cu mijloace auto,
cat si pietonal. In apropiata vecinatate se afla o serie de obiective turistice care sporesc gradul
de atractivitate : Piata Ovidiu cu statuia poetului Ovidiu, Muzeul de Arheologie, Mozaicul
Roman cu vestigiile antice ale vechiului Tomis, Acvariul, Farul Genovez, Cazinoul.
2.2. Geologie, hidrogeologie
2.2.1. Elemente de geologie
Din punct de vedere geomorfologic, zona porturilor Constanta si Mangalia apartine

unitatii structurale Dobrogea de Sud care constituie un sector mai ridicat al platformei moesice
cu un fundament cutat alcatuit din sisturi cristaline si sisturi verzi.
Cuvertura sedimentara este formata din depozite paleozoice, mezozoice, tertiare si
cuaternare. Aceste depozite sunt slab cutate sau necutate, caracterizate prin grosimi mici si cu
lacune sedimentare numeroase cauzate de frecvente miscari pe verticala.
Depozitele ce compun fundamentul portului Constanta reprezinta cretacicul (Senonian)
si neogenul (Sarmatian). Peste depozitele sarmatiene sunt asezate nisipuri cuaternare formand
actualul fund marin. Grosimea stratului de nisip variaza in functie de relieful depozitelor
sarmatiene, de regimul valurilor si curentilor.

Portul Constanta este limitat pe zona vechiului tarm, de o faleza inalta, alcatuita din
calcar sarmatian in adancime si sedimente loessoide din pleistocen la partea superioara.
Formatiunea calcaroasa de baza este foarte degradata si pe fasia de tarm s-a extins un
strat de argila reziduala, cafenie, tare, cu fragmente calcaroase ascutite, distribuite neuniform.
In partea dinspre mare a portului, pe fundul marii, se afla in principal depozite detritice asezate
peste roca de baza alcatuita din calcar sarmatian.
Tinand seama de datele existente disponbile si colectate din alte studii, stratificarea
pamanturilor difera pe suprafata portului Constanta.
Astfel, in zoana Poarta 2, in urma forajului executat pentru captarea de apa, coloana
litologica,conform ,,Documentatiei tehnice de fundamentare” pusa la dispoztie de C.N.
A.P.M., este urmatoarea( anexa 8):
• Pana la adancime de 9,5 m – material de umplutura al platformei + depozite
argilo-nisipoase marine;
• Intre 9,50 – 45,0 m – calcare sarmatiene cu intercalatii subtiri argiloase sau
nisipoase;
• Intre 45,0 – 93,0 m – creta alba si calcare cretoase albe, compacte, cu
intercalatii de crete marnoase;
• Intre 93,0 – 200 m – calcare albe la partea superioara, compacte, continuate cu
dolomite si calcare dolomitice cenusii albicioase sau cenusii usor roscate, foarte
dure, compacte la inceput si din ce in ce mai fisurate si cavernoase pana la talpa.
In zonele care reprezinta un teritoriu nou castigat asupra marii in perioada de extindere
a Portului Constanta, 1960-1963, obtinute prin umpluturi de pamant si steril din cariera de
calcar depuse direct pe fundul marii, investigatiile geotehnice au pus in evidenta urmatoarele
aspecte:
• terenul de pe amplasament este constituit pana la adancimi de 7,5-9,5 m din
umpluturi cu compresabilitate mare, alcatuite din blocuri si bolovani in masa
argiloasa;
• sub adancimile mentionate anterior se afla fundul marii, teren de asemenea
foarte compresibil, constituit pana la adancimi de 10,5-11,5 m din nisipuri
maloase cu cochilii sau nisipuri fine;
• urmeaza un strat de argile galben-verzui cu concretii calcaroase, de
compresibilitate medie, pana la adancimi de 14-17 m;
• pana la adancimea de 32 m se gaseste un pachet de argile si calcar dur, cu
compresibilitate redusa;
• sub 32 m exista calcar marnos;
• nivelul apei din umpluturi este in concordanta cu cel din bazinul portuar.

Pentru zona Mangalia, caracteristic din punct de vedere geologic este grosimea
depozitelor neocene de aproximativ 30-40 m in care se semnaleaza prezenta apelor
mezotermale sulfuroase.
Din punct de vedere tectonic se poate spune ca exista o arie dezvoltata intre Costinesti
si Mangalia Sud , mai ales in zona litorala , care a suferit puternice solicitari tectonice ce au
determinat formarea unor falii secundare, fisuri si goluri, care permit circulatia si acumularea
masiva a apelor mezotermale sulfuroase.
Din punct de vedere geologic amplasamentul Portului Midia face parte din unitatea
structurala a Dobrogei Centrale – Masivul Central Dobrogean, care ocupa
treimea mijlocie a Dobrogei si este delimitat spre sud de falia Palazu, care il separa de
Platforma sud-dobrogeana, iar la nord de falia Peceneaga –Camena care il delimiteaza de
Orogenul nord-dobrogean (anexa 9). Trasatura sa particulara o constituie natura si varsta
soclului precambrian si faptul ca acesta afloreaza pe suprafete foarte intinse.
Cea mai larga suprafata din Dobrogea Centrala este ocupata de formatiunile soclului. In
alcatuirea soclului se deosebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine distincte. Aceste
unitati se delimiteaza printr-o discordanta stratigrafica si de metamorfism. Astfel, se
individualizeaza ca prima unitate grupa sisturilor cristaline mezometamorfice iar cea de a doua
include formatiunea sisturilor verzi.
Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse. Prima transgresiune de amploare care se
recunoaste in spatiul central-dobrogean a avut loc in Mezojurasic. Formatiuni mai vechi care
sa aiba drept soclu formatiunea sisturilor verzi se cunosc numai la vest de Dunare (in Platforma
Valaha). In cuvertura din Dobrogea centrala se recunoaste un singur ciclu de sedimentare
Dogger-Malm. Depozite cretacice se intalnesc doar ca petice protejate de eroziune depuse in
timpul unor ingresiuni dinspre sud sau dinspre nord. Neogenul nu este reprezentat decat prin
iviri foarte restranse de depozite sarmatiene alcatuite din pietrisuri si nisipuri cu microfauna ce
indica Basarabianul.
2.2.2. Ape subterane
Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, principalele structuri acvatice din
Dobrogea de Sud se dezvoltă în formaţiuni carbonatate afectate de un puternic sistem fisural
carstic. Pe baza criteriilor litostructurale şi hidrologice s-au putut structura 3 sisteme acvifere:
Cuaternar, Sarmaţian-Eocen şi Cretacic-Jurasic:
Sistemul acvifer Cuaternar, cu importanţă hidrologică redusă, este constituit cu

preponderenţă din loessuri şi argile loessoide, argile deluviale, nisipuri şi
mâluri. Dintre acestea cea mai mare răspândire o au depozitele loessoide, de
grosime variabilă (20 – 30m) si cu mare permeabilitate pe verticală. Având
uneori la bază argile rezultate din alterarea calcarelor, acestea înmagazinează
apa provenită din infiltraţii;

Sistemul acvifer Sarmaţian - Eocen este constituit din depozite nisipoase

calcaroase eocene şi din calcarele sarmaţiene care, datorită sistemului fisural ce
le afectează, alcătuiesc un sistem unitar hidrodinamic. Grosimea acestor
depozite este cuprinsa între 0 – 300 m prezentând o ingroşare concomitentă cu
afundarea acestora spre litoral.Nivelul piezometric al apei din depozitele
sarmaţiene este liber sau uşor ascensional. Canalul Dunăre – Marea Neagră
efectuează un puternic drenaj asupra acviferului sarmaţian. Sistemul acvifer
Sarmaţian – Eocen este separat de sistemul acvifer Cretacic – Jurasic printr-un
pachet gros de cretă, ce este o formaţiune impermeabilă;
Sistemul acvifer Cretacic – Jurasic corespunde celei mai importante

hidrostructuri din Dobrogea, cu grosimi ce depăşesc pe alocuri 100 m.
Acviferul de adâncime, puternic afectat de un sistem fisural, cu evoluţie până la
carst, este alcătuit din formaţiuni carbonatate jurasice, barremiene şi cretacice ,
inegal distribuite spaţial datorită deplasării pe verticală a blocurilor tectonice
între care există legături hidraulice puse în evidenţă de continuitatea curgerii.
Calcarele barremian – jurasice şi cretacice se dezvoltă între falia Capidava –
Ovidiu la nord , Dunare la vest, extinzându-se pe sub ţărmul Mării Negre în est
şi teritoriul Bulgariei în sud.
Din descrierile litologice retinem ca nu exista orizonturi impermeabile importante care

sa separe hidrogeologic formatiunile sedimentare. Cretacicul reprezinta prin calcarele sale
fisurate principalul coleator secundar, favorizand circulatia unor volume foarte mari de apa
minerala, dar si ceilalti termeni ai sedimentarului, cu constitutii litologice favorabile
vehicularii apei sunt inundati si nu pot fi separati hidrogeologic. In baza Sarmatianului exista
un strat argilos dar acesta prezinta frecvente discontinuitati , astfel ca nu reuseste intotdeauna
sa separe orizonturile acvifere inferioare de acumularile de apa din calcarele sarmatiene, acolo
unde se produc si principalele infiltratii din apele de suprafata.
In zona studiata, orizontul acvifer cel mai important este orizontul acvifer din calcarele
si dolomitele barremian – jurasice intalnite in toate forajele executatela captarile din zona.
In zona Mangalia caracteristicile hidrogeologice in general sunt determinate de

conditiile structural tectonice si de constitutia litologica a depozitelor ce iau parte la alcatuirea
litologica a zonei. Forajele executate in zona au pus in evidenta formatiuni acvifere cantonate
in depozite paleozoice, jurasice, cretacice si sarmatiene. Aceste acumulari de ape subterane
formeaza acvifere fisurale alimentate regional prin aporturi directe sau indirecte de ape reci de
suprafata si local din aparitii de ape mezotermale venite din profunzime in lungul fracturilor
adanci.
In zona Mangalia – Saturn au fost identificate numeroase surse naturale mineralizate cu
alimentare la mare adancime urmare a unui sistem ruptural profund, precum si din din
precipitatii atmosferice, cu circulatie si amestec in colectorul sedimentar puternic fracturat.
Componenta profunda ar explica atat termalitatea cat mai ales continutul in brom si iod, pe
langa celelalte componente ale mineralizarii apei. Aceasta ipoteza explica si celelalte
caracteristici ale zacamantului:

• debusarea si extragerea unor debite foarte mari din zacamant, practic fara
pierdere de energie, pe seama aportului componentei secundare;
• mentinerea constanta a temperaturii maxime a apei minerale, la valoarea de 27-
290C pe seama unor cai de circulatie ce se pastreaza practic nemodificate in
timp, apa avand caracter agresiv;
• mineralizare totala redusa, relativ constanta;
• energie generala redusa a zacamantului, raportata la cota zero a Marii Negre.
In zona portului Midia regimul apelor subterane este evident influentat de relieful
zonei si de vecinatatea lacurilor si a Marii Negre. Complexul nisipos din cadrul cordonului
litoral cantoneaza apa cu nivelul liber care se intalneste la o adancime cuprinsa intre 0,20 si
1,50 m de la nivelul solului. Directia de curgere a apei subterane este dinspre lacuri catre
Marea Neagra. Peste acest curent se suprapun apele infiltrate provenite din retele si instalatiile
combinatului petrochimic si o parte din apa cazuta din precipitatii. Avand in vedere oscilatiile
de nivel si directiile de curgere ale apei subterane , s-a realizat o retea de drenuri pentru
coborirea pinzei freatice la +1, 5 m, fata de nivelul marii.
2.2.3. Ape de suprafata
In zona Platformei sud-dobrogene reteaua hidrografica este foarte saraca si in totalitate

tributara Dunarii.
In estul judetului Constanta, linia de tarm este scaldata de apele Marii Negre.
Marea Neagra este o mare semiinchisa, componenta a Marii Mediterane, de al carui
bazin se leaga prin mai multe stramtori si bazine: stramtoarea Bosfor, Marea Marmara,
Stramtoarea Dardanele si Marea Egee.
Din punct de vedere geografic, Marea Neagra este situata in partea de est a Europei
Sud-estice, intre 45˚55’ si 46˚32’ latitudine Nordica, si intre 27˚27’ si 41˚42’ longitudine
Estica. Prin mijlocul bazinului Marii Negre trece paralela de 43˚ latitudine Nordica, asezand
Marea Negra in centrul zonei climatice temperate.
Marea Negra nu poate fi considerata o mare continentala deoarece are bazinul dezvoltat
atat pe crusta constinentala, cat si pe crusta oceanica, morfologia bazinului este asemanatoare
cu cea a bazinelor oceanice ( este frecvent considerata un ocean in miniatura), cu margini si
campie abisala, iar acvatoriul se afla in relatii active de schimb cu Marea Mediterana si prin
aceasta cu restul Oceanului Planetar. (Emil Vespremeanu, Geografia Marii Negre, 2005).
Suprafata Marii Negre este de 466.200 km2, iar suprafata bazinului hidrografic aferent
Marii Negre este de 1.874.904 km2, din care 0,817 mil. km2 apartin Dunarii.
Adancimea maxima este de 2.245 m , dupa datele primelor expeditii rusesti, insa
masuratorile recente au identificat o adancime maxima de numai 2212 m. Adancimea medie
este de 1.197 m.
In adancime, bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala care coboara
pana la 180-200m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In dreptul tarmului romanesc
aceasta platforma are aspectul unei trepte late de 100-200 km. Un alt sector, povarnisul
continental, are adancimea intre 180 –200 m si 1000 – 1500 m ( 10 % din suprafata marii), iar
in interiorul bazinului marin este zona adanca, abisala inconjurata de izobatele de 1000-1500
m, atingand adancimile cele mai mari in jur de 2200 m.
Marea Neagra are tarmurile putin crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule
si insule. Geneza acestei mari, oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor
sale geografice.
Stabilindu-se o legatura directa cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor, nivelul
acestei mari, ca si nivelul oceanului planetar, s-a inaltat in ultimele doua milenii cu
aproximativ 4m, oscilatie care s-a observat de-a lungul tarmului, de la Vama Veche la
complexul lacustru Razim – Sinoe.
Asa cum am specificat mai sus Marea Negra se afla in centrul zonei climatice
temperate, avand doua implicatii, si anume: sezoanele sunt bine marcate in concordanta cu
succesiunea solstitiilor si echinoctiilor, iar radiatia solara variaza intre 130.000 si 150.00
cal./km2, suficienta pentru asigurarea energiei necesare dezvoltarii tuturor proceselor fizice,
chimice si biologice. Prezinta pe cea mai mare parte a suprafetei caracter semiarid, evaporatie
de 300-400 km3/an si o cantiate de precipitatii de numai 225-300 mm/an.
Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este de 12,7°C,
depasind temperatura medie a aerului numai cu 1°C. La Constanta, vara se intalnesc cele mai
ridicate temperaturi ale apei, de 22,4°C iar cele mai reci sunt in februarie (2,9°C).
Salinitatea oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc si 18% in larg, iar in adancimi
atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitate mult mai redusa decat ale oceanului
planetar precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua paturi de apa suprapuse, cu
salinitate si densitate net diferite. Aceasta stratificare se explica prin schimbul de ape ce are loc
prin stramtoarea Bosfor si prin patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate dinspre
Marea Marmara spre Marea Neagra. Diferenta de densitate impiedica formarea curentilor
verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200m adancime nu au posibilitatea de a
se oxigena ca in patura superficiala, cu valuri sicurenti,care o fac favorabila vietii. De aceea
sub 200- 220m , apele Marii Negre, lipsite de oxigen, sunt lipsite si de viata, cu exceptia
bacteriilor sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat.
La suprafata Marii Negre curentii sunt ocazionali, determinati de vantul de nord-est,
dirijati in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doi curenti de directie inversa in zona
stramtorii Bosfor, care transporta la adancime apele sarate dinspre Marea Mediterana, iar la
suprafata apele marii Negre.
Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de vanturi iar mareele, de mica
amplitudine, oscileaza pe litoralul romanesc intre 8 si 12 cm.
Luata in ansamblul ei, Marea Neagra este o adevarata uzina biologica, cu particularitati
nemaintalnite in alte mari, cu o fauna si o flora specifice, fiind considerata un “ unicum
hidrobiologicum”.
Flora Marii Negre este reprezentata prin peste 304 specii de alge macrofite, majoitatea
alge rosii, carora li se adauga algele brune si verzi.
Animalele sunt reprezentate de majoritatea grupelor de nevertebrate, cu un total de
1750 de specii, iar dintre vertebrate sunt prezenti pestii, pasarile si mamiferele marine , cu un
total de 164 de specii. Mamiferele sunt reprezentate prin doua specii de delfin , de foca si de
marsuin : delfinul comun (Delphinus delphinus ponticus), delfinul cu bot gros (Tursiops
truncatus ponticus), foca mediteraneana (Monachus monachus) si marsiunul sau porcul de
mare (Phocoena phocoena).

De la Capul Midia la Mangalia se afla mai multe limane fluvio-marine (Tasaul, Corbu,
Techirghiol, Mangalia) si cateva lagune ( Siutghiol, mlastina Hergheliei, etc.).
Pe golful larg cuprins intre Capul Midia la nord si promontoriul Pescariei din Mamaia
la sud, se grefeaza in ordine lacurile Corbu (Gargalic), Tasaul, Siutghiol si Tabacariei. Ele sunt
inchise de un perisip comun care se intinde pe o lungime de 16 km, fiind format din cordoane
de nisip, unele fixate de vegetatie, altele inca libere. Intre ele se gasesc depresiuni putin adanci
in care apa stagneaza uneori in tot timpul anului sau care sunt invadate de vegetatie de balta.
Aspectul natural al perisipului se pastreaza mai mult in dreptul lacului Tasaul , unde si latimea
lui este maxima (circa 1500m), catre sud nisipurile fiind in cea mai mare parte nivelate,
curatate de vegetatie si transformate in plaja amenajata.
Principalele lacuri din acest sector –Tasaul si Siutghiol – nu au legatura directa cu
marea, ci prin intermediul celor doua lacuri mai mici- Corbu si Tabacariei.
In sud, pana la Mangalia, s-au format Iezerul Comorova si Iezerul Mangalia, ambele
amenajate .
Organismul fluviatil cu cea mai mare importanţă hidrologică în Dobrogea de Sud îl
constituie raul Carasu. Valea Carasu, în trecut cu izvoare la 5 km vest de Constanţa, vărsarea
în Dunăre la Cernavodă şi un curs abia perceptibil, datorită pantei reduse, a fost utilizată pentru
proiectarea şi construirea traseului Canalul Dunăre - Marea Neagră; acest canal, în lungime de
64,4 km, leagă Dunărea de Marea Neagră între Cernavodă şi portul Constanta-Sud-Agigea, la
cele două capete existând câte un sistem de ecluze gemene, cu lungimea de 310 m si latimea de
25 m. A fost construită şi o derivaţie de la Poarta Albă la Capul Midia (Canalul Poarta Alba-
Midia), cu o lungime de 28 km. La nivel normal, apele au o adâncime de 7 m şi o lăţime între
70-90 m.
Canalul Dunăre - Marea Neagră utilizat pentru navigaţie va spori în importanţă o dată
cu activarea magistralei fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (Rotterdam) şi Marea
Neagră (Constanţa).
Canalul Poarta Alba – Midia are o lungime de 31,2 km și este situat între Portul
Midia, km 0 al canalului, și confluența cu Canalul Dunăre-Marea Neagră la km 36 al acestuia,
în dreptul localității Poarta Albă. La km 3 are o bifurcație (cu o lungime de 5,5 km) ce face
legătura cu Portul Luminița. Atât Portul Luminița cât și Ovidiu, sunt parte integrantă a
canalului. A fost deschis navigației la 26 octombrie 1987.
2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasamentului
Meteoclimatic, judeţul Constanţa aparţine în proporţie de 80% sectorului cu climă

continentală şi în proporţie de 20% sectorului cu clima de litoral maritim.Regimul climatic în
partea maritimă se caracterizează prin veri a căror căldură este alternată de briza mării şi prin
ierni blânde, marcate de vânturi puternice şi umede dinspre mare.

Temperatura
Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari
(10–11°C) şi temperaturi medii ridicate vara (22 - 23°C). Spre litoral există un climat cu
influenţe pontice, mai moderat termic, brize diurne şi insolaţie puternică. Aici amplitudinea
termică anuală este de 21 - 22 °C si se inregistreaza un numar de 10 - 20 zile tropicale.
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare întindere de -
1/-2 °C, dar în extremitatea sud-estică (zona Mangalia) este pozitivă, fiind cea mai călduroasă
regiune iarna. Prima zi cu înghet se inregistreaza, în medie in prima decadă a lunii noiembrie,
pe litoral aceasta fiind decalată cu circa o jumatate de lună din cauza prezenţei mării. In zona
se constată un interval anual fară îngheţ de cca. 200 – 230 zile.
In cursul anului, temperaturile maxime zilnice ale aerului depăşesc 25°C în peste 60 de
zile. Aceasta se datorează predominării în zonă a timpului senin şi frecvenţei mari a invaziilor
de aer tropical şi continental.
Zilele cu temperatura maximă mai mare de 25°C au o frecvenţă accentuată în sezonul
estival şi în special în lunile iulie – august, când numărul lor mediu depăşeşte 20 de zile. La
Constanţa, temperatura aerului înregistreaza medii anuale de 11,2°C. Mediile lunii celei mai
calde, iulie, sunt de 22,4°C la Constanţa şi de 21,8°C la Mangalia. Influenţa mării se manifestă
în semestrul cald prin scăderea uşoară a mediilor lunare. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie,
sunt de -0,3°C la Constanţa şi de 0,2°C la Mangalia. Influenţa mării se manifestă prin mediile
termice lunare mai coborate în semestrul rece. Din această cauză la Constanţa se înregistrează
cea mai ridicată medie lunară de iarnă, iar Mangalia este singura staţie meteorologică din ţară
la care temperatura medie lunară ramane pozitivă în tot cursul anului. Maximele absolute au
fost de 38,5°C la Constanţa în ziua de 10 iulie 1927 şi de 36°C la Mangalia în 25 iulie şi 23
august 1933. Minima absoluta a fost de -25°C la Constanţa în ziua de 10 iulie 1927.
Regimul precipitatiilor
Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar
reprezentate prin ploi torenţiale. Volumul precipitaţiilor anuale este cuprins între 3 – 400
mm/an.
Cele mai reduse cantităţi lunare se constată în perioada februarie – aprilie şi la sfarsitul
verii şi începutul toamnei, iar cantităţile cele mai mari în mai, iunie, iulie (cu predominare
iunie) şi în noiembrie – decembrie (cu predominare în decembrie). Zapada şi lapoviţa se
produc în semestrul rece octombrie – martie şi întamplător şi din septembrie pană în mai.
Cantităţile medii de precipitaţii la Constanţa sunt de 378,8 mm, iar la Mangalia de
377,8 mm. Cantităţile medii lunare cele mai mici s-au înregistrat în martie: 23,8 mm la
Constanta si 24,3 mm la Mangalia. Cantitatile maxime cazute in 24 ore au insumat 130 mm la
Constanţa (18 septembrie 1943) si 140,2 mm la Mangalia (29 august 1947).
O particularitate climatică a Dobrogei este că zona litorală (alături de Delta Dunării)
este cea mai secetoasă regiune din ţară, cu precipitaţii mai mici de 400 mm/an în interiorul
podişului. Caracteristic acestei zone litorale, este prezenta unei stabilitati termice a atmosferei,
asigurată de vecinatatea mării.

Umiditatea aerului
Marea Neagra exercită o influenţă modificatoare asupra umiditatii aerului care se
resimte pe întreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic în primii 15 – 25 km de la ţărm.
Zilele cu umiditate foarte scazută sunt estimate la 2 pe an, când umiditatea scade sub
30%. Frecvenţa zilelor cu umiditate relativă de cca. 80 % este destul de ridicată, respectiv de
130 zile, numarul zilelor cu umiditate mare având un maxim în luna decembrie şi un minim în
luna august.
Datorita prezentei Marii Negre, aerul este intens coroziv (umezeala ridicata si procent
ridicat al sarurilor de origine marina), care impune o protectie corespunzatoare a metalelor si
utilizarea materialelor de constructie mai putin higroscopice.
Regimul vanturilor
In absenta unor obstacole naturale, zona litoralului romanesc este expusa unei dinamici
eoliene active.
În zona Constanţei, frecvenţa medie cea mai ridicată se întâlneşte în cazul vânturilor
din direcţia Nord (21,5%), urmată de cele din direcţia Vest (12,7%) şi Nord – Est (11,7%).
Cea mai scăzută frecvenţă se înregistrează în cazul vânturilor din direcţia Sud-Vest
5,9% şi Est (6,1%), urmate de cele din Sud- Est 8,7%, Nord – Vest 8,8% şi Sud (9,4%).
Ca rezultat al circulatiei atmosferice si vanturilor locale, in dreptul litoralului romanesc
apare o miscare generala ciclica a maselor de apa, relativ stabila, pe directia nord-sud avand
viteza de 3-50 cm/s. In incinta portuara se inregistreaza curenti slabi, ce nu influenteaza
manevrele si activitatea portuara.
Din observatiile consemnate de-a lungul timpului s-a constatat ca fenomenele
meteorologice periculoase ce pot aparea in apropierea coastelor romanesti ale Marii Negre nu
afecteaza in mod semnificativ activitatea portuara.

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE
3.1 Istoricul amplasamentului
Prin dispunerea lor, litoralul maritim si regiunea dintre Dunare si Marea Neagra, au
facut ca aici sa se incruciseze mari drumuri comerciale, culturale si strategice care au
determinat evolutia istorica a acestei stravechi zone romanesti.
Portul Constanta
Intre cele mai vechi asezari de pe litoralul romanesc, care au jucat un rol determinant in
realizarea traficului de marfuri spre si dinspre spatiul romanesc a fost portul Constanta.
Cercetari arheologice subacvatice efectuate pe litoralul vestic al Marii Negre au pus in
evidenta faptul ca a existat o traditie maritima traca ce a implicat-o si pe cea portuara, cu mult
inainte de colonizarea greca.
Apoi, in secolul VII i.e.n., in perioada de expansiune a grecilor din Milet, a fost fondata
pe coasta occidentala a Marii Negre colonia fortificata Tomis. Orasul-port a fost organizat ca
un emporion ce implica o functie economica legata de activitatea portuara. In timpul epocii
romane, din sec I i.e. n., comertul se dezvolta in continuare.(Ciorbea, V.)
Incepand cu sec. III e.n., cand atacurile navalitorilor se intetesc, se rup o parte din
legaturile comerciale si cursul dezvoltarii portului Tomis se intrerupe.
Datorita navigatorilor genovezi, comertul de la Marea Neagra cunoaste o noua
dezvoltare in sec. XIII-XIV. Lucrarile portuare executate de acestia (dig, zid de aparare,
depozite) erau vizibile la inceputul sec. al XIX-lea (Ionescu, M.D.). Pentru orientarea
navigatorilor a fost construit in aceeasi perioada, la capatul peninsulei Constanta, un far de
coasta, ce a functionat pana tarziu, spre zilele noastre.
In timpul dominatiei otomane care a urmat, timp de patru secole, relatiile comeriale de
pe coasta Marii Nege s-au redus mult. Din cauza innisiparilor produse, portul Constana
devenise un port nesigur.
In anul 1860, Constanta dispunea de un mic port cu un acvatoriu de aproximativ 4 ha in
care adancimea apei atingea 5,25 m, cu un singur cheu, din lemn si piatra, cu o lungime de 334
m (Ciorbea, V.). Acest port fusese construit de compania engleza “Danube and Black Sea
Reallway Company Ltd.”, care primise de la statul otoman, in concesiune pentru 99 de ani,
lucrarile pentru port si pentru linia ferata Constanta – Cernavoda. Dupa razboiul de
independenta Guvernul roman a reusit in 1884 sa rascumpere atat portul cat si linia ferata, iar
in 1885, Corpurile legiuitoare au aprobat proiectul de lege referitor la marirea si modernizarea
Portului Constanta.
La 16 octombrie 1896 se inaugureaza oficial lucrarile de constructie a portului dupa
proiectul inginerilor Gh. Duca si Anghel Saligny, sub antrepriza firmei Hallier.

Lucrarile sunt sistate in 9 martie 1899, prin epuizarea fondurilor, urmand un proces
rasunator. Conducerea santierului a fost preluata de A. Saligny care a facut si modificari ale
proiectului initial. Pana la inceputul primului razboi mondial Portul Constanta avea un
acvatoriu intins pe 60 ha si platforme a caror suprafata insuma 137 ha. Digul de larg se
prelungise pana la 1377 m, iar cel de sud masura 1497 m. Cheiurile aveau o lungime totala de
4312 m. Portul Constanta a devenit astfel cel mai mare din bazinul Marii Negre.
Primul razboi mondial a afectat grav activitatea portului, prin distrugerile produse. A
urmat o lunga perioada de refacere pana in 1936 in care s-au facut reutilari, dragaje si cheiuri.
In 1938 au fost terminate lucrarile la bazinul docului plutitor constituindu-se nucleul viitorului
santier naval.
In anii 1939-1940, un studiu al ing. Ovidiu Cotovu prezenta o varianta de extindere a
portului spre sud, care avea in vedere debusarea in port a unui canal navigabil intre Dunare si
Marea Neagra.
Al doilea razboi mondial a produs noi distrugeri si implicit stagnarea activitatii.
Au fost intocmite mai multe planuri privind refacerea capacitatii portuare, dar abia intre
anii 1956-1958 au fost elaborate studii de sistematizare si modernizare a portului pe care astazi
il numim „portul vechi”. (Covacef, P.)
Actiunea de sistematizare a continuat pana in anul 1968. La sfarsitul acelui an situatia
portului era urmatoarea :
Suprafata totala a incintei portuare era de 199 ha, din care 135 ha uscat si 64 ha
acvatoriu ;
Existau 24 de dane din care 21 erau operative ;
Adancimile de 8,25-10 m permiteau operarea navelor pana la 25.000 tdw ;
Spatiile de depozitare erau de 235,6 mii mc, din care 113 mii mc acoperite.
Incepand cu anul 1967 s-au demarat lucrarile de extindere a portului catre sud. Un rol
important in dezvoltarea acestui sector portuar l-a avut si construirea Canalului Dunare-Marea
Neagra, inaugurat in 1984. Astfel, Portul Constanta a devenit si port fluvial si a ajuns sa
acopere o 8 maritime din care 140 sunt operationale, cu adancimi ce variaza intre 7 si 19 m.
Aceste caracterisici permit accesul si operarea tancurilor cu capacitatea de 165.000 tdw si a
vrachierelor cu capacitatea de 220.000 tdw.
Portul Mangalia
In anul 570 a. Cr., la gura limanului Mangalia a fost intemeiata de catre dorienii din
Heracleea Pontica, colonia Callatis. Orasul antic avea un mic port in zona nordica. Coloniştii
milesieni sunt primii care construiesc ziduri de apărare şi amenajează portul pentru acostarea
corabiilor. Portul era ocrotit de un zid puternic care înainta în mare, avand o latură de 30 sau 40
de picioare. Ingeniozitatea tehnica a constructorilor antici uimeşte şi astazi prin dotarile şi
realizarea unor obiective care asigurau manevrele de intrare şi ieşire din port, pe orice fel de
vânt, din acest punct de vedere portul Callatis depăşind nivelul construcţiilor portuare
moderne. Digurile existente şi astazi dovedesc ca au fost studiaţi curenţii de adâncime care
astfel au dus la lipsa depunerilor, obiectele arheologice descoperite, probând că au fost doar
afundate şi nu înnămolite.

În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200

de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, ale macedonenilor, ale
dacilor și ale romanilor. In evul mediu, intre cetăţile porturi de la Marea Neagra, o veritabilă
placă turnantă a comerţului european al vremii, se numara şi Pangalia, nume consemnat în
această variantă semantică pe portulanul de la Pisa în secolul al XIII-lea. Comerţul maritim
care s-a derulat continuu în porturile pontice era asigurat în special de genovezi şi veneţieni.
In anii domniei lui Mircea cel Batran, portul Mangalia era o prezenta activa in
schimburile comerciale din zona. Dupa intrarea Dobrogei sub stapânire otomana, starea
economica a orasului decade, portul devenind nesigur. (Preda, C.)
La sfârşitul Războiului de Independenţă, Grigore Cobălcescu consemna: “Portul
Mangaliei constă într-o lagună lungă de 6 kilometri ce nu este încă bine despărţită de mare.
Lărgimea sa la intrarea în mare este de 500 m şi lărgimea maximum de 700. Bastimentele de
oricare mărime nu pot intra în ea, căci atât această lagună cât şi marea din apropiere este puţin
adâncă. Orice încercări s-ar face spre a săpa aicea un port ar fi nişte lucrări zadarnice, căci
condiţiile fizice ale marii în megieşie sunt astfel încât partea adancită de puterea maşinilor s-ar
astupa cu repegiune.”
În anul 1893 , încep lucrarile de refacere a portului Mangalia. Se construiesc doua
diguri de apărare contra valurilor, primul de nord-est, paralel cu urmele digului aşa-zis
genovez, în lungime de 475 m, lat de 7 m şi instalaţia metalică a farului cu lumină verde,
vizibilă la 14 mile marine. Al doilea dig, în partes de sud, în lungime de 300 m, lat la suprafaţă
de 2,50 m, avea la capătul sau farul cu lumină roşie, vizibilă la 4 mile marine. Perpendicular,
pe digul de nord s-au instalat doua pontoane fixe în lungime fiecare de 16,90 m, lăţimea de
2,90 m, construcţie metalică necesară acostarii navelor de mic tonaj.
Lucrarile, in realizarea carora s-a implicat ing. Anghel Saligny, se finalizeaza in 1905.
Dupa primul război mondial, timp in care Mangalia a fost în mare parte dărâmată, fiind
bombardată sistematic de pe mare, din aer şi de pe pamânt, in portul sau intrau 12 bastimente,
dintre care 7 sub pavilion turcesc şi bulgaresc. (Simionescu, I.)
În 1920 bazinul era adapostit prin diguri de incintă construite din arocamente, având o
suprafaţă de 21 hectare. Adâncimea apei în port varia între 1 şi 4 metri în dreptul estacadelor
de încarcare. Traficul portuar a fost modest, 13 nave care au încarcat grâu şi orz cumparate de
Comandamentul Corpului V Armata şi aduse la Constanţa, pentru ca in 1923, 55 nave sub
pavilion englez, grecesc, bulgar, rus şi persan sa operze diverse mărfuri in portul Mangalia.
În 1931, serviciul Porturilor Maritime construieste in partea de vest a portului un cheu
de piatra cioplita cu o lungime de 511 metri, iar la extremitatea din larg a digului este instalat
farul cu lumina rosie cu vizibilitate de pâna la 4 mile. Dupa 1935 situatia devine din nou
precara, digurile nereusind sa apere portul nici de valuri, nici de innisipari. Activitatea portuara
se reduce simtitor.
Dupa al II-lea razboi mondial, portul este deschis doar pentru ambarcatiuni pescaresti.
În 1948 in port se afla doar 17 dragoane sovietice. Între 1949-1953 se efectueaza lucrarile de
amenajare a portului militar in Lacul Mangalia, se sapa si se dragheaza avanportul mic si se
aduc primele nave militare. Mai târziu, dupa retragere armatelor sovietice, in 1965, se incep
lucrarile de consolidare a digului de nord. În 1972-1973 demareaza lucrarile de adâncire a
avanportului mare, construirea digului de sud si prelungire celui de nord.

Portul va fi amenajat in paralel cu constructia santierului naval. În ianuarie 1979,

Mangalia devine cel de al doilea port maritim al tarii. In anii care au urmat, de-a lungul digului
de sud s-au dat in folosinta doua dane comerciale. Concomitent cu lucrarile de amenajare a
portului s-a construit si un pod peste Lacul Mangalia. (Lapusan, A.)
Astazi, suprafata acvatoriului proiectat si realizat este de 115 ha, iar lungimea totala a
celor doua diguri de adapostire este de 2750 m. Adancimea naturala de 10 m la gura permite
accesul navelor de pana la 10.000 tdw. In scopul diversificarii activitatii portuare, a fost
proiectat si realizat in 1995 un terminal pentru importul bitumului.
Figura nr. 1: Plan de situatie port Mangalia (preluare IPTANA)
Portul Midia a fost realizat pentru a pune la dispozitie facilitatile pentru centrul
industrial si petrochimic adiacent.
In zona respectiva, inainte de constructia combinatului petrochimic, exista un acvatoriu
semiinchis, adapostit de doua diguri aproximativ perendiculare, unul cu orientare N-S, pornind
de la Capul Midia, celalalt cu orientare E-V, amplasat in sud. Pe aceste diguri existau linii de
cale ferata pe care se aducea piatra de la cariera ”Luminita” si se incarca pe ambarcatiuni de
mic tonaj.
Odata cu amplasarea Combinatului Petrochimic Navodari la Capul Midia, in anul 1976
s-a trecut la proiectarea portului Midia. Prin prelungirea cu 3750 m a digurilor executate in
perioada 1949-1953 cu ocazia lucrarilor Canalului Dunare-Midia, se realizeaza o incinta de
660 ha ce poate oferi o capacitate de trafic de cca. 10 mil.t/an.
In prezent portul dispune de 14 dane si adaposteste un santier naval, iar in anul 2010 a
fost inaugurat cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (GPL) din tara. Terminalul
are o suprafata de circa 24.000 de metri patrati si are o capacitate de stocare de 4.000 mc.

Figura nr. 2: Plan de situatie portul Midia (preluare IPTANA)
Portul turistic Tomis a fost construit în perioada 1970-1975, în fostul Golf al

Delfinilor, utilizand digurile executate in anii 1936-1939 si 1960-1961 pentru protectia plajei si
a falezei. Bazinul a fost realizat prin închiderea golfului cu două diguri: cel nordic, în formă de
Y, cu o lungime inițială de 400 m, a fost prelungit în anul 2007 cu încă o porțiune de 200 m;
cel estic pornește din faleza Cazinoului, pe o lungime de 500 m. Trei dintre cele patru laturi ale
sale (cele estică, sudică și vestică) au fost prevăzute cu cheiuri. Adâncimile sunt de doar 0,50 m
în partea sud-vestică a bazinului și de 3 m în zona nord-estică.
A fost conceput pentru in scopul dezvoltarii turismului nautic, pentru activitati sportive
si de agrement, constituind un adapost pentru ambarcatiunile sportive cu vele. Vecinatatea cu
zona veche a orasului Constanta, cu plaja Modern si o serie de obiective turistice ii sporesc
gradul de atractivitate.

3.2 Dezvoltari viitoare
Avand ca autoritate de management Ministerul Transporturilor din Romania si folosind

ca instrument de co-finantare Fondul European de Dezvoltare Regionala, in beneficiul CN
APM SA Constanta, prin Programul Operational Sectorial „Transport”, urmeaza sa se realizeze
urmatoarele proiecte:
a) Finalizarea digului de larg in Portul Constanta ( anexa 10)
Proiectul presupune prelungirea Digului de Nord al portului cu 1050 m (de la 4.850 km

la 5.900 km). In acest fel se va atinge lungimea proiectata initial. Efectele acestei investitii vor
fi:
• imbunatatirea conditiilor de exploatare prin diminuarea agitatiei valurilor in
intreg acvatoriul portuar;
• reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajarilor din incinta
portuara;
• sporirea sigurantei navelor prin asigurarea unei protectii a senalelor de circulatie
a navelor;
• reducerea numarului de zile pe an in care zona de sud a portului este inchisa
datorita actiunii valurilor, de la 5 la 0 zile;
• cresterea cu 17% a ponderii lungimilor de cheu disponibile care pot fi operate
corespunzator.
b) Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunare - Marea Neagra
Proiectul a aparut ca o necesitate, datorita faptului ca in prezent nu exista o legatura

rutiera interna intre sectoarele de nord si de sud ale portului, conexiunea facandu-se prin
teritoriul comunei Agigea si al orasului Constanta.
Investitia cuprinde doua obiective:
Obiectivul 1 - Pod rutier la km 0+540 al CDMN si lucrari aferente

infrastructurii rutiere si de acces in Portul Constanta
Obiectivul 2 - Bretea de acces la DN39

La finalul investitiei se va asigura:
• realizarea unei conexiuni rutiere adecvate intre cele doua parti ale
portului;
• degrevarea zonelor urbane din localitatile Lazu si Agigea de traficul greu
generat de Portul Constanta Sud;
• decongestionarea traficului si reducerea timpilor de calatorie pe DN 39
prin construirea unei bretele rutiere ca alternativa la drumul national;
• furnizarea unui traseu adecvat pentru materialul de cariera si de umplutura
necesar proiectelor de dezvoltare ce se vor realiza in partea de sud a
portului;
• asigurarea legaturii dintre partea de sud a portului si autostrada Bucuresti
– Constanta, prin racordarea la varianta ocolitoare a municipiului
Constanta.
c) Dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima a Portului Constanta
In prezent portul este servit de infrastructura de transport CFR care taie orasul in doua.
Accesul CF se concentreaza la portile 6 si 10. Prin noul proiect se doreste realizarea unui
complex feroviar sistematizat in sectorul fluvio-maritim al portului Constanta, care sa sigure
deservirea optima si unitara a actualilor si viitorilor operatori portuari (anexa 11).
In prima etapa, care face obiectul acestui proiect, se vor executa doar liniile CF care
deservesc actualii operatori, pe baza previziunilor de trafic pana in anul 2020. Construirea
triajului ar urma sa se realizeze intr-o locatie in care sa existe suficient spatiu pentru o
dezvoltare ulterioara, daca va fi necesar.
In felul acesta se vor atinge urmatoarele obiective:
• cresterea capacitatii caii ferate pentru transportul marfurilor uscate vrac
din/catre sectorul fluvio-maritim al portului;
• decongestionarea traficului in zona Agigea Nord;
• accesul in portul Constanta pe un mod de transport nepoluant.
d) Extinderea spre sud a danei de gabare din Portul Constanta
Între latura de sud a teritoriului existent aferent danei de gabare si noul cheu se vor
realiza umpluturi, obtinându-se astfel un teritoriu suplimentar de 10.900 mp.
Lucrarile, care pot fi finantate din fonduri europene, au ca scop imbunatatirea
infrastructurii portuare si eficientizarea operatiunilor portuare, in vederea sporirii atractivitatii
fata de utilizatori si cresterea traficului de nave in porturile dunarene si maritime.

Alte proiecte propuse spre finantare POS-T si considerate eligibile vizeaza:
- Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea cresterii adâncimilor senalelor

si bazinelor si a sigurantei navigatiei în Portul Constanta
Pentru aceasta se vor realiza:

• Lucrari de dragaj pentru aducerea la cota proiectata a bazinelor si senalelor din
Portul Constanta;
• Adâncirea bazinului „portului de lucru" si a senalului de acces catre acesta din
Portul Constanta Sud;
• Lucrari de dragaj dane.
- Realizarea unui pod rutier peste canalul de legatura ( anexa 12)

Proiectul consta în realizarea unui pod rutier metalic cu o deschidere de 105 m si un
pasaj peste caile ferate existente în lungime totala de 590 m, care va realiza legatura între zona
fluvio-maritima si insula artificiala a portului Constanta, precum si racordarea acesteia la
reteaua de drumuri interioare si exterioare a portului.
- Master Planul Portului Constanta

Realizarea unei planificari strategice a portului pe termen mediu si lung (pâna în anul
2030), în conditiile asigurarii unei continuitati a dezvoltarii portuare, cu exploatarea eficienta a
resurselor si infrastructurii existente, orientate spre necesitatile reale ale pietei, este o prioritate
pentru administratia Portului Constanta.

4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI
4.1 Generalitati
4.1.1 Domenii de activitate
Porturile Constanta, Midia, Mangalia si portul turistic Tomis sunt porturi maritime
publice-private aflate in proprietatea statului roman, care asigura reglementarea si functionarea
lor prin C.N. Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta si Autoritatea Navala Romana,
ambele institutii fiind subordonate Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
Domeniul de activitate al C.N. A.P.M. CONSTANTA S.A. este reglementat de actul
normativ de infiintare al companiei (HG 517/1998 cu modificarile si completarile ulterioare),
coroborat cu legislatia in vigoare privind administrarea porturilor si serviciilor in porturi (OG
22/1999 modificata si completata de OUG 86/2007).
Compania administreaza infrastructura de transport naval aparținând domeniului public
al statului care i-a fost concesionata pe o perioada de 49 de ani de catre Ministerul
Transporturilor si Infrastructurii.
Compania are în principal următoarele atribuţii:
întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport
naval ce i-a fost concesionată ;
punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri, în mod liber şi
nediscriminatoriu;
urmărirea sau asigurarea, după caz, a furnizării serviciilor de siguranţă în porturi;
asigurarea în permanenţă a adândimilor minime în bazinele portuare şi la dane şi
a semnalizării pe şenalele de acces şi în porturi ;
ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează muncă specifică în porturi;
ducerea la îndeplinire, prin delegare de competenţă, a unor obligaţii ce revin
Statului român din acordurile si conventiile din care România este parte;
administrarea terminalelor de pasageri şi a terminalelor Ro-Ro.
Coordonarea traficului de nave maritime si fluviale, stabilirea ordinii de intrare/iesire si

a tranzitului navelor maritime si fluviale in porturile Constanta, Mangalia si Midia, precum si
alocarea danelor se realizeaza de catre Comisia de coordonare a miscarii navelor maritime
si fluviale in porturile maritime Constanta, Mangalia si Midia (CCMN), care isi desfasoara
activitatea in Portul Constanta. Comisia se intruneste zilnic, iar presedintia si secretariatul sunt
asigurate de C.N. A.P.M. S.A. Constanta, care editeaza zilnic pe suport de hartie si in format
electronic Buletinul informativ al navelor maritime si fluviale, ce contine date referitoare la
identificarea navelor maritime si fluviale, date privind desfasurarea operatiunilor portuare,
precum si date de identificare a marfurilor.

Activitatile portuare se concentreaza, in proportie covarsitoare, in portul Constanta,

porturile Midia-Navodari si Mangalia fiind destinate unor activitati limitate si specializate,
primul legat de transportul titeiului, iar cel de-al doilea, de reparatiile navale. Cele trei porturi
adapostesc importante elemente de infrastructura portuara cu specific militar-strategic. Portul
turistic Tomis, amenajat la est de plaja Modern, a devenit in ultimii ani atractiv pentru amatorii
de yachting si pentru detinatorii de ambarcatiuni cu vele.
Din datele statistice privind traficul de marfuri reiese ca la nivelul anilor 2010 si 2011
au tranzitat porturile maritime romanesti urmatoarele categoriile si cantitati de marfuri :
Tabelul nr. 1
Anul 2010 Anul 2011
Tip marfa
(tone) (tone)
Animale vii, sfecla de zahar 35.065 22.817
Articole diverse 5.884.885 6.529.296
Articole fabricate din metal 20.119 1.558
Cartofi, alte legume si fructe

71.107 38.062
proaspete sau congelate
Celuloza si deseuri de hartie 4.103 7.639
Cereale 12.061.966 9.534.972
Ciment, var nestins, materiale

280.477 328.160
prefabricate pentru constructii
Combustibili, minerali solizi 2.988.594 3.151.964
Echipamente, masini 265.858 355.904
Ingrasaminte (naturale si
1.765.865 2.015.114
chimice)
Lemn si pluta 961.855 941.453
Minerale brute sau prelucrate 221.291 218.748
Minereuri de fier, deseuri de

5.354.094 4.731.028
fier si otel, zgura de furnal
Minereuri si deseuri neferoase 2.560.682 2.609.918
Petrol brut 5.501.108 5.534.289
Piele, textile si confectii 73.482 64.825

Produse alimentare si
368.935 525.758
nutreturi pentru animale
Produse chimice altele 1.543.533 1.484.861
Produse chimice derivate din

186.520 235.382
carbuni si gudron
Produse metalice 1.471.640 2.189.071
Produse petroliere 4.107.660 3.480.437
Seminte uleioase, fructe

1.759.849 1.932.248
oleaginoase si grasimi
Sticla, sticlarie si produse

75.191 38.591
ceramice
Total 47.563.879 45.972.095
Tabelul urmator ilustreaza numarul total de escale inregistrat in porturile maritime

administrate de C.N. A.P.M. S.A. Constanta in ultimii doi ani:
Tabelul nr. 2
Numar escale nave maritime Anul 2010 Anul 2011
Constanta 4.469 4.230
Mangalia 92 98
Midia 641 544
Total 5.202 4.872
Numar escale nave fluviale 7.945 8.069
Serviciile pentru marfuri si pentru nave in porturile maritime romanesti sunt realizate in
principal de catre companii private, intr-un mediu competitiv in care se aplica principiile pietei
libere.
In prezent in cele trei porturi activeaza un numar de cca. 683 de firme ce asigura:
53 de tipuri de servicii pentru marfuri (amarare, stivuire, cantarire, comert,
transport, depozitare, control etc.);
28 de tipuri de servicii pentru nave (agenturare, aprovizionare, bunkeraj,
incarcare/ descarcare, pilotaj, remorcare, transport, reparatii, depoluare etc.);
45 de alte servicii (transport calatori, asistenta medicala, lucrari de intretinere si
constructii, telecomunicatii, scafadrerie, alimentatie publica, servicii bancare,
vama, curatenie, depozitare deseuri etc.).

Pentru autorizarea activitatilor care utilizeaza infrastructura portuara este necesara

avizarea de catre CN APM SA Constanta.
ANR elibereaza autorizatii pentru serviciile publice de siguranta si pentru cele de o importanta
deosebita pentru port: incarcare-descarcare, bunkeraj, aprovizionare nave.
Pentru activitatile la care nu este necesara autorizarea ANR, CN APM SA Constanta
acorda permise de lucru in port pe baza unei proceduri specifice.
4.1.2 Componentele obiectivului
Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa S.A. are în

structura sa trei subunităţi cu statut de sucursală, structurate pe secţii, compartimente, ateliere
şi formatii de lucru:
Sucursala Energetică Port Constanţa;
Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa;
Sucursala de Servicii Port Constanţa.
În cadrul Sucursalei Energetice Port Constanţa, activitatea direct productivă se

realizează prin secţia Energetică, care asigură atât activitatea de bază (distribuţia energiei
electrice), cât şi activitatea secundară (producerea şi furnizarea energiei termice).
Prin instalaţiile electrice aflate în exploatare, Sucursala Energetică Port asigură
distribuţia energiei electrice pentru agenţii economici de pe platforma portuară, acoperind 75%
din arealul portului Constanţa ( excepţiile fiind S.N.Constanţa S.A., S.C. OIL TERMINAL
S.A., R.A.J.A. Constanţa pentru S.P.-0 şi S.C. SICIM S.A. în totalitate , iar S.C.
MINMETAL S.A. şi S.C. CHIMPEX S.A. parţial ) şi 100% din arealul portului Constanţa
Sud.
Energia electrica in Portul Constanta este refurnizata de CN APM SA catre operatorii
portuari, prin Sucursala Energetica Port, energia electrica fiind furnizata de catre S.C.
TINMAR –IND S.A. Bucuresti conform contract nr. 36522/22.11.2011 si S.C. ELCOMEX EN
S.R.L. Bucuresti conform contract nr. 20998/29.09.2009.
În portul Midia se asigură alimentarea cu energie electrică a danelor 1-8.
Puterea totală instalată a transformatoarelor instalaţiilor detinute de CN.APMC este de
195,86 MVA.
La reţea, în conformitate cu reglementările Legii nr. 318/2003 privind accesul
nediscriminatoriu la reţeaua publică de distribuţie a energiei electrice, sunt racordate 13 posturi
de transformare cu o putere totală instalată de 17,045 MVA, care aparţin utilizatorilor portuari.
Pe lângă activitatea de bază, Sucursala Energetică Port Constanţa desfăşoară activităţi
secundare prin Secţia Energetică şi anume:
- Producerea şi furnizarea energiei termice;

- Lucrări de instalaţii electrice;
- Lucrări de instalaţii termice.

In ce priveste producerea si furnizarea energiei termice, C.N. „APM” S.A. Constanţa are
în patrimoniu centrale termice proprii, care asigură agent termic atât pentru încălzirea spaţiilor
din clădirile administrative (închiriate terţilor sau în care îşi desfăşoară activitatea sucursalele şi
direcţiile funcţionale ale companiei), cât şi pentru producerea apei calde menajere solicitate de
diverşi beneficiari.
Tot în patrimoniul Secţiei Energetice se află reţeaua de gaze naturale, care are lungime
de 5550 ml.
In tabelul urmator sunt evidentiate centralele termice din patrimoniul C.N. APMC si
principalele lor caracteristici tehnice, inclusiv cosurile de evacuare a gazelor arse si consumul
de combustibil la nivelul anului 2010.

Tabelul nr.3: centrale termice in administrarea APMC, cu combustibili conventionali

Date tehnice cosuri Consum
Putere Tip evacuare gaze arse combustibil
Nr Centrala Presiune Tip Arzator Debit
Tip cazan cazan combustibil Nr. Inaltime Sectiune anul 2010
crt termica lucru arzator
(KW) (m) (mm)
33.73 Gaze 1 10 400 28174 mc

1 DANA O TONON 180 4 bar MAN GZ2.2N
mc/h naturale
ROMSTAL CIBUNIGAS P
407 5 bar 43 mc/h
EN350 60
1 14 500 48267 mc
TERMINAL
ROMSTAL CIBUNIGAS P Gaze
2 PASAGERI 407 5 bar 43 mc/h
EN350 60 naturale
C-TA NORD
ROMSTAL CIBUNIGAS S 1 14 200

116 4 bar 12 mc/h
EN100 18
BONGIOANNI 348 5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h
GARA 63830
Gaze
3. MARITIMA 17 800 x mc
naturale
C-TA NORD BONGIOANNI 348 5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h 800
1
436 5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h
FERROLI
POLICLINICA
Gaze
4. C-TA NORD 800 x
naturale 30954 mc
FERROLI 436 5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h 800
1 17


(KW) (m) (mm)
FERROLI
620 5 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h
CT 222 Gaze
5 2 10 400 48653 mc
(MEC) naturale
FERROLI
800 5 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h
CT 225 FERROLI 436 5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h

Gaze
6 BURSA 1 28 500
naturale
NOUA 436 55532 mc
FERROLI 5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h
1 28 500
VIESSMAN 720 6 bar MAN GZ 3.3 75 mc/h
CT 224 Gaze
7
CAMIN P2 720 naturale 1 16 450 69380 mc
VIESSMAN 6 bar MAN GZ 4.1 91 mc/h
8 220 27432
CT FERROLI 215 4 bar MAN GZ 3.0 32 mc/h Gaze
8 1
POLITIE naturale
FERROLI 215 4 bar MAN GZ 3.0 32 mc/h

Gaze
9 CT 1 14 800 x 64282
naturale
SPITAL FERROLI 314 4 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h 800 mc


(KW) (m) (mm)
190 4 bar 8 220 In

FERROLI MAN GZ 1.40 16 mc/h Gaze
10 CT SERE 1 conservare
naturale

FERROLI 381 5 bar FBR GL30/2TL 28 kg/h
CT
Gaze
11 ATELIER 1 6 600 19853 mc
naturale
SSP FERROLI 381 5 bar FBR GL30/2TL 28 kg/h
1 16.5 1000x
FERROLI 800 5 bar MAN GZ 3.3 75 mc/h 1000
CT 10 77875
Gaze
BURSA 1 16.5 800
12 naturale
VECHE
NOVAPREX 300 5 bar MAN GZ 3.0 32 mc/h

1 9,6 500 x 22517 mc
Gaze 500
13 CT 221
naturale
NOVAPREX 300 5 bar MAN GZ 3.0 32 mc/h


(KW) (m) (mm)
1000 x
VIESSMAN 895 6 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h 1 16,5 1000
Gaze
14 CT 226
naturale
VIESSMAN 6 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h 116097
895 mc
1 16,5 800
VIESSMAN 895 6 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h
CT 33.73 Gaze 1 11,2 400 34263
15 EQUIP 290 4 bar MAN GZ 2.2 N
GRANICERI mc/h naturale mc
CT LAMBORGHI LAMBORGHI 14.8 Gaze 1 6 800 x 15,628
16 190 5bar
STADION NI NI kg/h naturale 800 mc
DE DIETRICH 581 5 bar CUENOD 49 kg/h
500
17 CT MOL 1 S Tip M
DE DIETRICH 1 6 800 44617 mc
581 5 bar CUENOD 49 kg/h
500
RBL
DE DIETRICH 9.8 kg/h
130 5 bar GULLIVER
GT305
CT MOL BS3 1 16 600 19382mc
18 Tip M
2S PA DE DIETRICH RBL
225
GT307 5 bar GULLIVER 22 kg/h
RG5D


(KW) (m) (mm)
RBL
DE DIETRICH 130 5 bar GULLIVER 17.5L/h 1 6 500
GT305 RG 3
62691 litri
RBL 1 6 250
CT MOL
19 DE DIETRICH 280 5 bar GULLIVER 37.4L/h GPL
2S AM
GT308 RS28
RBL
DE DIETRICH
280 5 bar GULLIVER 37.4L/h
GT308
RS28
CTMOL2S DIETRICH 1 8 220 21002 litri
20 48 4 bar 8.5 l/h GPL
MG DTG129
CT VALLIANT 44 4 bar Centrala

21 4.5l/h GPL 1 2,5 100 10431 litri
SCANNER apartament
CT
22 Fontecall 60 tip M 1 200x20
MANGALIA 1.4 Unigas 6.4l/h 6 8164 litri
0

Sucursala Nave Tehnice Port are sediul intr-o cladire cu Sdesfasurata = 2242 mp,
amplasata in zona danei tehnice si isi desfasoara activitatea prin Sectia Exploatare Nave si
Sectia Depoluare si PSI:
- Sectia Exploatare Nave Tehnice: navigatie si intretinere nave tehnice din dotare
(remorchere, macara, nave hidrografice, salupe) remorcaj, transport personal,
manipulare greutati;
- Sectia Depoluare si PSI: navigatie si intretinere salupe depol si nave colectoare,
preluare reziduuri petroliere si ape uzate de la nave, interventie in caz de poluari
accidentale, livrari apa la nave aflate in rada, stocare si livrare combustibil navelor
proprii, interventii la stingerea incendiilor.
Sucursala are in dotare urmatoarele nave si echipamente:

• nava multifunctionala (Nicolae Zeicu) dotata cu 100 m baraj gonflabil, skimmer
pentru recuperarea produselor petroliere si sistem de imprastiere dispersanti;
• 4 salupe de depoluare tip Depol pentru colectarea reziduurilor petroliere de la
nave si depoluarea acvatoriului portuar;
• nava pentru colectarea apelor uzate si reziduurilor petroliere de la nave
(Canara);
• nava PSI;
• un saland nepropulsat, compartimentat (tank barja - SN 101) pentru stocarea
temporara a reziduurilor petroliere preluate de la nave,
• macara plutitoare,
• 2 remorchere,
• 2 salupe,
• nava pentru masuratori hidrografice (Anghel Saligny).
• Pentru interventii in caz de poluari accidentale cu produse petroliere sucursala
mai dispune de trei skimmere cu discuri si produse absorbante.
Apele de santina sunt preluate de la nave, la cerere, cu nave specializate, descarcate

intr-un tanc barja compartimentat (saland nepropulsat SN101) in vederea separarii
gravitationale. Dupa aceasta etapa, fractia apoasa este transportata cu nava colectoare
CANARA la statia de tratare din incinta portuara, cheul danei 69 fiind prevazut cu un racord
flexibil si conducta cu Dn 80mm care sa permita descarcarea din nava colectoare in
rezervoarele de stocare ale statiei de tratare.
Apele provenite din poluari accidentale cu produse petroliere ale bazinului portuar sunt
colectate cu navele specializate de tip DEPOL (cu capacitate de stocare 20 mc pentru lichide si
4 mc pentru solide) si descarcate intr-un tanc barja, compartimentat (saland nepropulsat SN
101), amplasat in dana A2. Dupa separarea gravitationala, fractia apoasa este transportata cu
nava colectoare CANARA la statia de tratare din dana 69.

Masurarea adancimii bazinelor si senalelor de acces in port se face permanent de

APMC cu sisteme moderne de masurare, achizitie si prelucrare a datelor, cu ajutorul navei
proprii Anghel Saligny. Mentinerea adancimilor se face prin lucrari de dragaj executate de
agenti economici specializati in conformitate cu planurile de dezvoltare si intretinere a
porturilor.
Sucursala de Servicii asigura exploatarea si intretinerea cladirilor, drumurilor,

platformelor, instalatiilor de apa si canalizare si a parcului auto propriu, tratarea apelor uzate
menajere si industriale de la operatorii portuari, captarea si furnizarea apei potabile.
Sectia Transporturi din cadrul Sucursalei de Servicii Port dispune de:

• atelierul de reparatii auto ( Sdesfasurata = 463 mp), cu dotari specifice precum
pompa speciala pentru schimbarea uleiului fara pierderi, elevatoare,etc.Aici se
fac mici reparatii pentru mijloacele de transport ale C.N. APM Constanta;
• mijloace de transport aflate in dotare: 46 autoturisme, 17 camioane, 5
microbuze, 2 autospeciale cu brat ridicator, un tractor, un motostivuitor, doua
incarcatoare frontale, un buldoexcavator, 5 vidanje;.
• spalatoria auto (Sdesfasurata = 1322 mp) este prevazuta cu sistem de retinere a
suspensiilor si produselor petroliere rezultate de la spalari;
• parc auto (S= 1500 mp) pentru masinile si utilajele portului ingradit cu gard de
plasa de sarma.
Sectia de exploatare si intretinere constructii coordoneaza si controleaza activitatea de

exploatare, intretinere si reparatii la cladirile aflate in patrimoniul Companiei. Astfel se asigura
conditiile necesare petru o exploatare normală, se evalueaza condiţiile pentru prevenirea
incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de
vieţi şi de degradare a mediului (natural, social, cultural).
Activitatea se realizeaza in general cu firme abilitate in domeniu. De asemenea pentru
mici lucrari , excutate cu personal propriu, sectia detine un atelier de tamplarie.
Pe teritoriul portuar exista 280 km drumuri si 324 km de cai ferate. Starea lor este
permanent urmarita prin birourile de profil din cadrul Companiei, iar lucrarile de intretinere si
reparatii se realizeaza prin firme specializate.
Pentru desfasurarea activitatii, C.N. A.P.M. Constanta S.A. dispune de numeroase
construcţii, clădiri, depozite şi instalaţii tehnologice. Dintre acestea, 47 de obiective se afla în
folosinţă proprie sau în comun cu alţi utilizatori, iar 87 de obiective sunt închiriate sau aflate în
folosinţa altor utilizatori -operatori economici (anexa 14). Sediul social al companiei se afla in
cladirea fostei Gari Maritime din Incinta Port – Poarta 1 (Sdesfasurata = 5000 mp), cladire de
patrimoniu, ridicata intre anii 1930-1935.
CN APM SA Constanta mai detine urmatoarele spatii de depozitare si rezervoare
(anexa 15):
• magazie marfuri generale – 3100 mp – Antrepozit 2A- dana 119 Zona libera;
• magazie marfuri generale – 3100 mp – Antrepozit 2B- dana 119 Zona libera;

• magazie marfuri generale – 3100 mp –Magazia 2.1- dana 119 Zona libera;
• magazie marfuri generale – 3100 mp – dana 13;
• rezervor apa potabila – 500 mc – danele militare din Portul Constanta;
• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta-Sud – Mol 2S;
• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta-Sud- Mol 1S, aflate
in conservare
• 1 rezervor apa potabila – 500 mc – Incinta 2 Zona libera, aflat in conservare;
• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta –Sud- Mol 2 S,
aflate in conservare.
Sectia aprovizionare isi desfasoara activitatea intr-o cladire cu Sdesfasurata = 84 mp

si detine spatii adecvate pentru stocarea temporara de piese , materiale si deseuri, astfel:
• depozit pentru deseuri reciclabile – lemn, fier vechi;
• depozit pentru piese si materiale de lucru;
• depozit pentru piese metalice uzate;
Sectia de exploatare si intretinere instalatii apa – canal din cadrul Sucursalei de

Servicii Port dispune de:
• ateliere (Stotala=580 mp) care ocupa constructii vechi (foste grajduri) intre
Poarta 3 si Poarta 4 dotate cu echipamente pentru repararea pompelor si
realizarea de confectii metalice pentru instalatiile de apa si canalizare;
• spalatorie pentru echipamente de protectie – un mic spatiu dotat cu masini
automate de spatat;
• vestiare;
• magazie pentru materiale si piese de schimb utilizate la intretinerea si repararea
retelei amenajata intr-o baraca metalica;
• depozit tuburi de oxigen.
In Portul Constanta alimentarea cu apa potabila se face atat din reteaua R.A.J.A., cat
si din surse subterane proprii ( doua foraje F2 si F3 ).
Reteaua portuara de alimentare cu apa, de tip inelar, este alcatuita din conducte din otel,
fonta si PEHD cu diametre cuprinse intre 100-500 mm si are o lungime totala de 52.251 m.
Pentru marirea presiunii apei functioneaza 6 statii de pompare dotate cu pompe ACV si Lotru.
Alimentarea cu apa a navelor se face de la 199 hidranti de cheu repartizati la toate
danele de incarcare, utilizati si pentru interventii la stingerea incendiilor. Pentru compensarea
debitelor si pentru asigurarea rezervei de incendiu exista un complex de inmagazinare-pompare
dotat cu doua rezervoare a cite 1000 mc si statie de pompare. Sursa de apa pentru stingerea
incendiilor este asigurata din reteaua de apa potabila. Pe reteaua de distributie a apei potabile,
in plus fata de hidrantii exteriori, de cheu, sunt amplasati 5 hidranti de incendiu subterani si 94
hidranti in cladiri.

Sistemul de canalizare al portului este un sistem divizor. Conform ”Fisei de prezentare

si declaratie”, pusa la dispozitie de beneficiar, reteaua de canalizare menajera detinuta de C.N.
A.P.M. S.A. este constituita din tuburi de beton, conducte din otel si PEHD,avand o lungime
totala de cca. 27657 m. Pe traseul de evacuare al apelor uzate sunt instalate 27 de statii de
pompare. Acest sistem asigura preluarea apelor uzate de pe teritoriul portuar si de la navele
care tranziteaza portul.
In zonele in care nu exista retea de canalizare au fost montate ministatii de epurare.
Reteaua de canalizare pluviala este alcatuita din tuburi de beton cu diametre cuprinse
intre 100-1400mm, tuburi PREMO cu diametre cuprinse intre 400-600mm si tuburi de bazalt
cu diametre de 150-300 mm, este de 34,5 km.
Compania are de asemenea in administrare si alte dotari care vizeaza inclusiv
componenta de mediu, astfel: statia de tratare ape uzate, statia de pretratare mecanica,
ministatii de epurare ape menajere, depozit ecologic, statia de tratare levigat, incineratorul de
deseuri (reglementat prin autorizatie specifica acestei activitati).
Statia de tratare ape uzate este destinata epurarii apelor uzate menajere provenite de la
operatorii portuari, a apelor uzate si cu reziduuri petroliere de la nave si a celor industriale din
terminalul petrolier. Statia dispune de echipamente si rezervoare de stocare amplasate in dana
69 destinate procesului de stocare si omogenizare si indepartarii produselor petroliere, cit si de
echipamente si rezervoare amplasate in dana 79 pentru etapele de tratament biologic, filtrare si
tratarea namolului. Toate echipamentele si rezervoarele de dozare din dana 79, se afla in
interiorul unei cladiri cu Sdesfasurata = 1351 mp care cuprinde si spatii administrative pentru
personalul de exploatare.
Statia de tratare mecanica este folosita in vederea indepartarii suspensiilor solide,
grosiere din apele uzate, inainte de procesul de epurare. Statia este amplasata in zona Poarta 6
intr-o cladire cu suprafata de 68,75 mp. Tratarea se face intr-un sistem de gratare montate in
cuva de otel inoxidabil, fiecare gratar fiind cuplat cu cite o instalatie de compactare cu surub
pentru deshidratare si evacuare retineri intr-un container pentru deseuri.
Statia de tratare levigat este amplasata langa depozitul ecologic de deseuri de la poarta
6 intr-o cladire cu Sdesfasurata = 240,55 mp fiind destinata tratarii levigatului de la depozitul
ecologic cit si a celui provenit de la vechiul depozit de deseuri care si-a incetat activitatea si
este in perioada de monitorizare postinchidere. Statia cuprinde rezervoare de stocare si
echipamente pentru etapele tehnologice de tratament fizico-chimic, biological apelor uzate si
de tratare a namolului.
Ministatiile de epurare ape uzate menajere au fost amplasate in zonele in care nu exista
retea de canalizare menajera: dana 90, Sectia Instalatii, Sectia Constructii, Statie CFR, dane
militare. Fiecare ministatie e compusa dintr-un reactor biologic, o unitate de control, o suflanta
si un filtru cu semnal de pierderea presiunii. Ultimele doua componente sunt instalate linga
reactor, intr-o incapere separata. Ministatiile sunt amplasate pe radier de beton cu dimensiunile
10,0 x 4,0 x0,30m.

Incineratorul de deseuri , tip HP 1250, amplasat in zona - Poarta 6 este destinat

incinerarii de deseuri sanitare si deseuri periculoase de la nave. Incineratorul HP1250 ATI
Muller are o capacitate de incinerare de 300 kg/h si are ca principale componente: instalatie de
incarcare si impingere automata a deseurilor , cuptor combustie primara , tunel post combustie,
boiler pentru racirea gazelor arse, instalatie de neutralizare a gazelor arse cu reactivi , sistem de
filtrare cu elementi ceramici catalizator, instalatie de evacuare gaze arse (exhaustor) , analizor
de gaze arse ABB, compresor aer, instalatie automata de evacuare cenusa, calculator de
proces.
Depozitul ecologic de deseuri menajere si industriale este amplasat in zona Poarta 6 si

are o capacitate volumetrică de depozitare deseuri, de 165 000 mc. Depozitul apartine C.N.
A.P.M. Constanta S.A. si este administrat de S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L.
Compania mai detine si o statie de tratare ape de santina la Dana 2A, aflata in
conservare. Aceasta este perfect functionala insa capacitatea sa de tratare este destul de mica-
12 mc/zi si in conditiile in care functioneaza statia de tratare ape uzate , cu capacitate de
814.000 mc/an, nu este fezabila economic functionarea ambelor statii. Astfel incat aceasta
statie de tratare ape de santina este mentinuta in stare functionala, in conservare si poate fi pusa
imediat in functiune in caz de nevoie.
Sectorul tipografic organizat in cadrul Companiei asigura realizarea tipizatelor pentru

uzul intern al Companiei. Productiile tipografice ce presupun realizarea unor operatiuni
complexe (tiparirea cartilor), se executa rar si in numar mic de exemplare, doar pentru
publicatii ce cuprind informatii de interes local sau regional.
Tipografia se afla la parterul cladirii in care isi are sediul si Sucursala de Servicii Port,
ocupand o suprafata de 1379 mp. Acesta dispune de spatii de depozitare pentru materiile prime
si materialele utilizate in fluxul tehnologic: hartie, folie de polietilena, substante chimice,
cerneluri, filme fotografice si aparatura: masina de taiat hartia (ghilotina), masini de tiparit,
masina de lipit (brosat) cu clei termic, masina de legat cu spirala (plastic sau metalica), masina
de capsat, masina de biguit si gaurit.
Atelierul dispune de doua masini de tiparit: Lithrone 20 Komori, cu doua culori, si
Ryobi 500 cu o culoare. Imprimarea color se realizeaza in sistem substractiv CMYK, în 4
etape, care corespund celor patru culori. Cu ajutorul acestui model se pot reproduce aproape
toate culorile din spectrul vizibil. Cernelurile folosite sunt pe baza de apa.
Sediul social al companiei se afla in cladirea fostei Gari Maritime din Incinta Port –
Poarta 1 (Sdesfasurata = 5000 mp), cladire de patrimoniu, ridicata intre anii 1930-1935.
Pe teritoriul portuar exista 280 km drumuri si 324 km de cai ferate. Starea lor este
permanent urmarita prin birourile de profil din cadrul Companiei, iar lucrarile de intretinere si
reparatii se realizeaza prin firme specializate.

Legătura dintre depozitele de produse petroliere şi danele de acostare ale terminalului

petrolier se realizează printr-o reţea de conducte subterane şi supraterane in lungime totală de
50 km. Portul Constanţa este conectat la reţeaua naţională de conducte, astfel asigurându-se
legătura ideală cu principalele rafinării româneşti.
In portul Mangalia Compania nu detine retele de alimentare si distributie apa potabila,

nu detine si nu administreaza retele de canalizare, nu refurnizeaza consumatorilor energia
electrica preluata din sistemul national, nu produce si nu distribuie energie termica. Toate
aceste activitati sunt realizate de catre operatorul S.C. ROMNED PORT OPERATOR S.A.
Deseurile rezultate din activitatile desfasurate de operatorii portuari sunt preluate de
societatile catre care C.N. A.P.M. S.A. a concesionat serviciul: S.C. IRIDEX GROUP
IMPORT EXPORT S.R.L. Bucuresti si S.C. CONSAL TRADE S.R.L. (cf. ”Fisa de prezentare
si declaratie”).
In portul Midia C.N. A.P.M. S.A. desfasoara activitati de furnizare energie electrica
prin Sucursala Energetica Port Constanta (cod CAEN 3513) si preluarea apelor de santina de la
nave prin Sucursala Nave Tehnice Port Constanta (cod CAEN 3812).
Pentru desfasurarea activitatilor mentionate, Compania dispune in portul Midia de :
salupa depol
un post de transformare
Apele de santina sunt preluate cu o salupa DEPOL si transportate cu autovidanja in
portul Constanta unde sunt stocate saland nepropulsat SN 101. Salupa DEPOL apartine
Sucursalei Nave Tehnice Port Constanta si autovidanja Sucursalei de Servicii port Constanta-
Sectia Transporturi.
In portul Midia exista un singur post de transformare in cabina de zid cu urmatoarele
caracteristici :
• 6/0.4 KV
• 2x630KVA
Furnizarea energiei electrice este asigurata de catre Sucursala Energetica Port
Constanta.
C.N. A.P.M. S.A. nu asigura furnizarea energiei termice, nu asigura distributia apei
potabile si nu detine retele de canalizare in portul Midia.
Deseurile rezultate din activitatile desfasurate de operatorii portuari sunt preluate de
societatile catre care C.N. A.P.M. S.A. a concesionat serviciul: S.C. IRIDEX GROUP
IMPORT EXPORT S.R.L. Bucuresti si S.C. CONSAL TRADE S.R.L. (cf. ”Fisa de prezentare
si declaratie”).

4.2 Materiale de constructii
Materialele din care sunt edificate obiectivele existente in prezent in porturile maritime
Constanta, Mangalia, Midia reflecta tehnologiile si cunostintele disponibile diferitelor etape de
realizare, reabilitare sau extindere a lucrarilor hidrotehnice si dotarilor specifice.
Astfel, în portul Constanţa inca din 1895, au fost aplicate procedee şi metode dintre
cele mai moderne pentru acel timp: digul dinspre larg a fost executat din blocuri mari de beton
de 30-40 de tone, de diferite forme şi mărimi şi dispuse în trepte spre exteriorul bazinului, cu o
înălţime a digului de 7,5 iar lăţimea de 8 m (Majuru,A.).
In portul vechi, solutia constructiva a cheurilor consta dintr-un zid din blocuri de beton
prefabricate, paralelipipedice tesute, in greutate de cca. 40 t.
Exceptie au facut doua dane, una cu un cheu tip Ravier, cu blocuri de beton prefabricate
de forme speciale care sa conduca la micsorarea impingerii preluate si la conlucrarea cu
umplutura, si o alta dana cu cheu din chesoane, ambele in santierul naval. (IPTANA)
In portul extins digurile de adapostire au inaltimi totale de pana la 20 m si ajung pana
la adancime naturala de 14,5 m. Pentru constructia lor a fost adoptata solutia din anrocamente
cu taluzuri, solutie mai sigura, cu o mai mare adaptabilitate la solicitarile hidrodinamice ale
valurilor si mai usor de intretinut. Protectia taluzului dinspre larg fata de actiunea valurilor s-a
facut cu blocuri de beton prefabricate, cu alcatuire speciala. Tipul de bloc stabilopod asigura un
plus de capacitate de absorbtie a energiei apei in miscare, prin formarea unui volum de goluri
de cca. 60% in masa blocurilor (Ulubeanu, Mircea). Carapacea de protectie a digului s-a
realizat astfel din doua straturi de stabilopozi de 20 t/mc, cu densitate totala de 19 buc/100 mp.
Rezemarea piciorului carapacei s-a facut pe o berma din blocuri evidate de 10 tone / bucata.
Coronamentul digului a fost protejat ipotriva deversarilor si pentru circulatie, cu o dala de
beton monolit cu grosimea de 0,8 mm si un mic zid de garda.
In realizarea cheurilor pentru portul extins s-au folosit blocuri de beton prefabricate, cu
forma speciala, care sa asigure o cat mai buna comportare statica la un volum cat mai mic de
beton. Pilele din blocuri cu o latime de 5,50 m au fost legate la partea superioara cate cinci sau
sase, cu un coronament din beton monolit, pana la cota + 2,5 m. O solutie speciala a fost
prevazuta la cheul danelor de minereu unde, pentru diminuarea efectului valurilor in bazin,
blocurile de la partea superioara au fost prevazute cu perforatii si taluz interior absorbant din
anrocamente.
Pentru manipularea marfurilor din/in nave, fronturile de cheu au fost prevazute cu
macarale portal, iar in cazul terminalului de minereu, cu poduri descarcatoare. Fila de apa a
acestor macarale a fost pozitionata pe coronamentul cheurilor, iar fila de uscat a fost realizata
cu fundare directa in mai multe solutii constructive, cu utilizarea traverselor de beton armat pe
pat din anrocamente (IPTANA).

Proiectarea si constructia portului Constanta Sud s-a desfasurat coordonat si corelat cu

cea a Canalului Dunare-Marea Neagra.
Digurile principale de adapostire ale incintei portului sunt realizate la o adancime ce
variaza intre –19,00 m si - 23,00 m; ajung la inaltimea totala de pana la 30,00 m, iar latimea la
baza este de pana la 135,00 m. Peste nucleul din piatra nesortata s-au dispus mantale din
blocuri naturale de 1-3 t / bucata, iar cea de a doua din blocuri de 4-7 t / bucata.
Umpluturile in teritoriul portuar (peste 60 milioane mc) au fost realizate in principal cu
materiale provenite din excavatiile canalului Dunare – Marea Neagra.
Pentru cheiurile de acostare au fost adoptate solutii constructive diferentiate, in functie
de adancimile ce urmau sa fie asigurate si de caracteristicile terenului de fundare. Au fost
realizate cheiuri gravitationale alcatuite din blocuri de beton simplu sau armat, din elemente de
pana la 100 tone / bucata, cheiuri din virole prefabricate din beton armat, cu diametrul de 10 m,
umplute cu piatra sparta, sau din chesoane plutitoare de 3500 t / bucata, cu lungimea de 37,5
m.
Asezarea elementelor de cheu pe terenul subacvatic s-a facut prin intermediul unui pat
alcatuit din anrocamente si piatra sparta, compactate dinamic sau static.
Toate constructiile hidrotehnice, caile de rulare ale utilajelor la cheu, instalatiile
electrice, de apa, canalizare incendii, telefonie, magaziile si platformele au fost realizate pe
baza proiectelor de executie elaborate de Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si
Aeriene, ca si intreaga sistematizare a sectoarelor si fluxurilor tehnologice de operare a
marfurilor.
Pentru transportul marfurilor la si de la dane si manipularea acestora au fost realizate in
incinta portuara peste 100 km de drumuri, 190 km de cale ferata, poduri si pasaje in lungime de
peste 2700 m, lungimi importante de cai de rulare ce transmit sarcini pe roti de pana la 100
tone, instalatii de incarcare. Echipamentele de operare la cheu, de pe platforma si din magazii
au fost achizitionate de la unitati specializate din tara si din import.
Constructiile administrative detinute in prezent de C.N. A.P.M.C. S.A. au fost edificate
in diferite perioade de dezvoltare a portului, corelat cu activitatile derulate dar si cu marimea
fondurilor alocate. Astfel, in perioada interbelica se adauga platformei portuare noi elemente
de infastructura precum uscatoria de porumb, cladirea administratiei portuare, bursa, docul
plutitor s.a. O parte dintre ele au devenit cladiri de patrimoniu, unora le-a fost schimbata
destinatia initiala, altele au fost modernizate.
Ansamblul arhitectural care domina de mai bine de o suta de ani imaginea Portului
Constanta este grupul celor trei magazii de depozitare cereale cu cate 250 de silozuri (celule
interioare) fiecare, conceput de ing. Anghel Saligny si ing. Petre Antonescu. Fundatiile au fost
sapate in spatele cheiului de vest la o adancime de 5 m. La fundatia primei magazii cu silozuri
s-au batut piloti de stejar, iar pentru celelale, piloti de beton. Pilonii s-au batut pana la refuzul
lor de la cota de 15 m, acolo unde s-au rezemat pe stanca de la baza. Stuctura de rezistenta a
silozurilor s-a executat din profile laminate din otel. Intre stalpii de beton s-a executat o zidarie
de umplutura din caramida perfect rostuita cu mortar, care a ramas fatada aparenta pentru
peretii laterali ai magaziilor. La fabricarea betoanelor s-a folosit ciment de Portland de la
fabrica de la Cernavoda, criblura si piatra sparta concasata a cariera Canara, nisip si apa de
mare. (Covacef, P.).

Magazia din danele 6-7, fiind prima magazie din beton construita in port (1905), a avut
o destinatie multipla, in special pentru tranzitul produselor de export perisabile. Structura
magaziei este din beton armat turnat monolit, cu fundatii izolate pe cuiburi din cate 4-5 piloti
de beton armat, batuti la 10 m. Planseele peste subsol si parter sunt placi groase de 11 cm, cu
nervuri de beton armat. Magazia a fost reparata capital si reconstruita pe aceeasi structura de
rezistenta, in anii 1960-1970.
O alta categoie de constructii speciale existente in portul Constanta sunt farurile – rosu,
verde si de larg. Cu inaltimi de 16 m si evazate in partea inferioara, acestea sunt alcatuite din
beton armat placat cu piatra.
Constructia portului Mangalia a inceput in anul 1974, in corelare cu executia
santierului naval din zona, ambele obiective avand documentatiile de proiectare intocmite de
IPTANA. Digurile de adapostire au lungimea de 2750 m, iar acvatoriul are o suprafata de 115
ha. Platformele si teritoriile portului au fost realizate tinandu-se cont de natura terenului
stancos si de cota necesara pentru acostarenavelor. Astfel, terenul a fost derocat cu parament
vertical si deasupra lui a fost fundata direct o structura din elemente prefabricate de beton
armat, solidarizat cu un coronament din beton armat, proeminent fata de paramentul rocii. cu
materialul derocat pentru asigurarea adancimilor necesare in acvatoriul portului.
Portul Midia a fost proiectat de catre IPTANA in corelare cu lucrarile canalului
navigabil Poarta Alba-Midia Navodari.
Pe platforma portului formata prin depunerea nisipului si a materialului calcaros obtinut
din derocarile si dragajul efectuat in acvatoriu, a fost realizat Combinatul Petrochimic Midia.
La gura de intrare a fost asigurata adancimea naturala de -9,00 m. Digurile de
adapostire au fost proiectate in solutia cu taluzuri din anrocamente de la cariera Sitorman,
mantale din blocuri de piatra, carapace din stabilopozi de 20 t/buc. Si 4,5 t/buc. si dala de beton
pe coronament. Digurile existente au fost completate cu blocuri de piatra si blocuri evidate de
beton. Cheiurile au fost realizate din blocuri prefabriate de beton ca si pentru portul Constanta.
Amenajarile interioare prevazute initial au fost restructurate dupa anul 1990, in urma
renuntarii, in principal la activitatea de pescuit oceanic.
In prezent danele sunt folosite pentru produsele petroliere lichide pentru exportul de
animale vii si pentru produse petrochimice solide. In portul Midia au mai fost proiectate
terminalul de gaze lichefiate cu descarcarea navelor in plutire si racord submarin de conducte,
precum si geamanduri plutitoare situate in afara portului, pentru produsele petroliere
transportate cu nave de mare tonaj ce nu pot intra in port.
Constructia portului Tomis a inceput in perioada 1970-1975, utilizand digurile
executate in anii 1936-1939 si 1960-1961 pentru protectia plajei si a falezei. Sub actiunea
factorilor naturali, lucrarile au suferit unele degradari care, cumulate in timp, au dus condus la
afectarea structurala a unor elemente sau a functionalitatii acestora.
Structura noului dig a fost prevazuta dintr-un nucleu de piatra nesortata, protejat cu o
manta de blocuri de piatra, peste care, in partea dinspre larg, este realizata carapacea din
tabilopozi de 4,5 t/buc. Pe coronament s-a turnat o dala de beton de 4,00 m latime si 0,50 m
grosime, prevazuta cu un zid vertical spre exterior si cu pinteni longitudinli pentru a impiedica
afluierile. In general, pentru toate digurile au fost completate carapacea de stabilopozi de la
exterior si taluzul din interiorul portului, precum si dala de la coronament si zidul sparge-val.

4.3 Stocarea materialelor
Pe langa capacitatile de depozitare oferite operatorilor portuari, CN APM SA Constanta

mai detine urmatoarele spatii de depozitare si rezervoare utilizate in activitatea proprie:
• un depozit pentru deseuri reciclabile – lemn, fier vechi – Serv. de aprovizionare;
• un depozit pentru piese si materiale de lucru – Serv. de aprovizionare;
• un depozit pentru piese metalice uzate – Serv. de aprovizionare;
• magazie marfuri generale – 3100 mp – Antrepozit 2A- dana 119 Zona libera;
• magazie marfuri generale – 3100 mp – dana 13;
• 1 rezervor apa potabila – 500 mc – danele militare din Portul Constanta;
• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta-Sud – Mol 2S;
• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta-Sud – Mol 1S,
• 1 rezervor apa potabila – 500 mc – Incinta 2 Zona libera, aflat in conservare;
• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta –zona Poarta 6,
aflate in conservare.
• Rezervoare motorina aferente centralelor termice
• Rezervoare GPL aferente centralelor termice
4.4 Emisii in atmosfera
Principalele activitati generatoare de emisii in aer, desfasurate de CN APMC, sunt:

- producerea energiei termice si a apei calde menajere in centralele termice proprii;
- incinerarea deseurilor in incineratorul amplasat in Portul Constanta;
Alte activitati generatoare de emisii in aer sunt:

- traficul rutier, maritim si feroviar in incintele portuare;
- activitati de tamplarie;
- activitati desfasurate in tipografie;
- functionarea aparatelor de aer conditionat .
Emisii generate de functionarea centralelor termice

In ce priveste producerea si furnizarea energiei termice, C.N. „APM” S.A. Constanţa are
în patrimoniu centrale termice proprii, care asigură agent termic atât pentru încălzirea spaţiilor
din clădirile administrative (închiriate terţilor sau în care îşi desfăşoară activitatea sucursalele şi
direcţiile funcţionale ale companiei), cât şi pentru producerea apei calde menajere solicitate de
diverşi beneficiari.
Secţia Energetică asigură mentenanţa şi deservirea operativă a echipamentelor din
centralele termice aflate în patrimoniul Sucursalei.

Pentru producerea energiei termice sunt folosite următoarele tipuri de combustibili: gaze
naturale, combustibil tip M şi GPL, iar 9 centrale termice ( CT Muzeu, CT Poşta, CT Poarta 3,
CT Poarta 9, CT Poarta 10 şi 4 centrale din Molul IIS –Constanţa Sud) folosesc energia
electrică. Aceste centrale electrice au puteri mici, până la 48 kW fiecare centrală.
In tabelul nr. 3 sunt evidentiate centralele termice din patrimoniul C.N. APMC si
principalele lor caracteristici tehnice, inclusiv cosurile de evacuare a gazelor arse si consumul de
combustibil la nivelul anului 2010.
Conform declaratiilor reprezentantilor C.N.APM S.A., toate centralele termice sunt
echipate conform cartilor tehnice , cu supape de siguranta si periodic se efectueaza analiza
chimica a gazelor arse. Sucursala Energetica Port avand in dotare un analizor de gaze de ardere
(CO,NOx, SO2).
In anexa 39 sunt prezentate buletinele de verificare a gazelor de ardere efectuate la
sistemele centralelor termice.
Emisiile generate de centralele termice ce functioneaza cu combustibil tip M trebuie sa
se incadreze in valorile precizate in tabelul nr.4
Tabelul nr. 4:Valori limite de emisie pentru focare alimentate cu combustibil lichid
conform Ordinului nr. 462/1993 privind protectia atmosferei
Puterea termica
Nr. Indicatori U.M. ( P)
crt. MW/t
< 100
1 pulberi mg/m3N 50
2 Monoxid de carbon (CO) mg/m3N 170
3 Oxizi de sulf (SOx) mg/m3N 1700
(exprimati in SO2)
4 Oxizi de azot (NOx) mg/m3N 450
(exprimati in NO2)
Marime de referinta : valorile
limita se raporteaza la un
continut de oxigen al % volum 3
efluentilor gazosi de
Emisiile generate de centralele termice ce functioneaza cu gaze naturale trebuie sa se

incadreze in valorile precizate in tabelul nr.5.

Tabelul nr.5:Valori limite de emisie pentru focare alimentate cu gaze naturale conform
Ordinului nr. 462/1993 privind protectia atmosferei
Puterea termica
Nr. Indicatori U.M. ( P)
crt. MW/t
< 100
1 pulberi mg/m3N 5
2 Monoxid de carbon (CO) mg/m3N 100
3 Oxizi de sulf (SOx) mg/m3N 35
( exprimati in SO2)
4 Oxizi de azot (NOx) mg/m3N 350
(exprimati in NO2)
Marime de referinta : valorile
limita se raporteaza la un
continut de oxigen al % volum 3
efluentilor gazosi de
Emisii generate de activitatea de incinerare a deseurilor
Incineratorul de deseuri tip HP 1250, amplasat in zona - Poarta 6 este utilizat pentru
incinerarea de deseuri sanitare de la institutiile de profil din subordinea MTCT si a deseurilor
periculoase de la nave.
Incineratorul are o capacitate de incinerare de 300 kg/h.
Este o investitie relativ noua, promovata de C.N. APMC in cadrul programului
Infrastructura si Mediu, pentru a carui realizare s-au parcurs proceduri specifice de mediu ,
finalizate prin emiterea Acordului de Mediu de catre APM Constanta iar ulterior functionarea
acestuia a fost reglementata prin Autorizatie de Mediu insa pana in 2012 activitatea in cadrul
obiectivului a fost gestionata de alti agenti economici, nu de C.N. APMC.
La momentul elaborarii bilantului de mediu incineratorul era perfect functional insa din
lipsa comenzilor nu functiona.
Principalele componente ale obiectivului sunt:
- Cladirea administrativa si de birouri;
- Cladirea incineratorului;
- Cladirea pentru stocarea containerelor.

Cladirea incineratorului, cu dimensiunile in plan 20x20x8m, cuprinde incineratorul HP

1250,instalatia de recuperare a caldurii degajate, instalatia de tratare si filtrare a gazelor arse,
cosul de evacuare a gazelor arse, echipamente auxiliare si camera de comanda.
Cladirea pentru stocarea containerelor are dimensiunile 15x20x4 m si cuprinde: sala
receptie containere incarcate, camera de racire, spatiu spalare si dezinfectie containere, spatiu
returnare containere curate.
Principalele componente ale incineratorului HP1250 ATI Muller sunt ( figura nr.3):
- instalatie de incarcare si impingere automata a deseurilor ,
- cuptor combustie primara ,
- tunel post combustie,
- boiler pentru racirea gazelor arse,
- instalatie de neutralizare a gazelor arse cu reactivi ,
- sistem de filtrare cu elementi ceramici catalizatori,
- instalatie de evacuare gaze arse (exhaustor) ,
- analizor de gaze arse ABB,
- compresor aer,
- instalatie automata de evacuare cenusa,
- calculator de proces
Instalatia pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in aer, din dotarea

incineratorului , este cosul de dispersie gaze de ardere cu inaltimea de 15 m cu diametrul
exterior = 600 mm dotat cu echipament de monitorizare permanenta a vitezei, debitului si
temperaturii emisiilor de gaze, particule de praf, nitrati, sulfati, cloruri, floruri si hidrocarburi
gazoase.
Principalele componente ale emisiilor atmosferice rezultate din activitatea incineratorului
sunt reprezentate de praf, HCL, SO2, HF, NOX, dioxine si furani, TOC, metale grele.

1. Camera combustie
2. Arzator combustie
3. Arzator ulterior combustiei
4. Aerisiri principale si secundare cu throttle
automatizat
5. Incarcator automat hidraulic si penumatic
6. Schimb-recuperare de calorii
7. Ventilator pentru extragerea gazului
8. Evacuarea fumului
9. Panou de comanda si reglare
10.Neutralizarea si filtrarea gazelor
11.Tanc pentru recuperarea prafului
12.Usi pentru cenusa
13.By-pass (recuperare + filtrare)
Figura nr.3: principalele componente ale instalatiei de incinerare si schema de functionare

Conform prevederilor H.G. 128/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, privind

incinerarea deseurilor, limitele maxim admise la emisia in atmosfera a gazelor de ardere, sunt:
a. VALORI MEDII ZILNICE:
- pulberi totale 10 mg/mc ;

- substante organice gazoase sau in surse de vapori, exprimate sub forma de carbon
organic total 10 mg/mc ;
- acid clorhidric 10 mg/mc ;
- acid fluorhidric 1 mg/mc ;
- bioxid de sulf 50 mg/mc ;
- monoxid de azot si bioxid de azot 200 mg/mc .
b. VALORI MEDII LA JUMATATE DE ORA :
100% 97%
- pulberi totale 30mg/mc 10mg/mc
- COT 20mg/mc 10mg/mc
- acid clorhidric 60mg/mc 10mg/mc
- acid fluorhidric 4mg/mc 2mg/mc
- bioxid de sulf 200mg/mc 50mg/mc
- monoxid de azot si bioxid de azot 400mg/mc 200mg/mc
c. VALORI MEDII PENTRU O PERIOADA DE PRELEVARE DE MINIM 30 DE

MINUTE SI MAXIM 8 ORE :
- cadmiu si taliu total 0,05mg/mc total 0,1mg/mc

- mercur si compusii sai total 0,05mg/mc total 0,1mg/mc
- Hg+Sb+As+Pb+Cr+Co+Cu+Mn+Ni+V total 0,5mg/mc total 1mg/mc
d. VALORI MEDII MASURATE PE O PERIOADA DE PRELEVARE DE MINIM 6

ORE SI MAXIM 8 ORE :
- Dioxine si furani 0,1ng/mc

Emisii generate de trafic
Conform titularului activitatii, consumul de motorina, pentru mijloacele de transport ,

este de 140 tone/ an.
Emisiile estimate pentru mijloacele de transport din dotare (factori OMS):
- pulberi : 140.000 x 1,56 = 218,4 kg/ an;

- CO: 140.000 x 11 = 1540 kg/an;
- NOx: 140.000 x 25 = 3500 kg/an;
- SOx : 140.000 x 3,24 = 453,6 kg/an;
- Hidrocarburi: 140.000 x 4,45 = 623 kg/an.
Pentru navele din dotare , titularul de activitate declara un consum de 340 tone/an.
Emisiile estimate pentru navele tehnice din dotare : 340 tone/an.

- pulberi : 340.000 x 1 ,56 = 530 kg/an;
- CO: 340.000 x 11 = 3740 kg/ an;
- NOx : 340.000 x 25 = 8500 kg/an;
- SOx : 340.000 x 3,24 = 1101 kg
- Hidrocarburi: 340.000 x 4,45 = 1513 kg/an.
Emisii generate de activitatea tipografiei
In ultimii ani activitatea tipografiei a fost redusa, cantitatile de substante chimice utilizate
la nivelul anului 2011 fiind evidentiate in tabelul nr .6
Tabelul nr.6
Nr. Denumire produs Cantitate utilizata TOTAL
crt.
1 Adaos umezire Aquafix 7,5 kg
2 Alcool izopropilic 22 kg
3 Cerneala (CMYK) 30 kg 89 kg
4 Revelator placi 2,8 kg (0,089 tone)
5 Solutie spalat role 25 kg
6 Solutie antiton 1,7 kg
Astfel, anul 2011 s-au utilizat 89 kg (0,089 tone) de substante chimice, cantitate mult
mai mica decat cea prevazuta de H.G. nr. 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru
reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite
activitati si instalatii (vezi tabelul nr. 7), ca urmare emisiile rezultate din activitatea de tipografie
nu au un impact semnificativ asupra calitatii aerului.

Tabelul nr. 7: Prevederile H.G. 699/2003 cu modificarile si completarile ulterioare

Nr. Activitate – Valorile prag Valorile Valorile Valorile limita
crt. ( valorile prag pentru consumul limita de emisiilor pentru emisiile
pentru consumul de solventi emisie fugitive de totale de
de solventi organici cu compusi compusi compusi
organici cu continut de organici organici organici volatili
continut de compusi organici volatili in volatili
compusi organici volatili (tone/an) gazele ( procent din
volatili, in reziduale cantitatea
tone/an) (mgC/Nmc) solvent
utilizata)
Alt tip de
rotogravura,
3 flexografie, 15 – 25 100 25
tiparire > 25 20
serigrafica in > 30 20
rotativa, unitati de
laminare sau
glazurare ( > 15)
tiparire
serigrafica in
rotativa pe textile
si carton ( > 30 )
Alte emisii
CN APM SA Constanta detine un nuamr de 379 de aparate de aer conditionat, astfel:

Cladirea Gara Maritima - 84 aparate aer conditionat;
Cladirea Policlinica – 17 aparate aer conditionat;
Sucursala nave tehnice portuare- 19 aparate aer conditionat;
Sucursala energetica – 15 aparate aer conditionat;
Sucursala servicii port – 28 aparate aer conditionat;
Serviciul aprovizionare – 9 aparate aer conditionat;
Directia Domenii- 85 aparate aer conditionat;
Muzeu Port – 2 aparate aer conditionat;
Sucursala Zonelor Libere – 23 aparate aer conditionat;
Terminalul de containere – 92 aparate aer conditionat;
Terminalul de pasageri – 5 aparate aer conditionat.
In anexa 40 sunt prezentate tipurile de aparate de aer conditionat din dotarea CN APM
SA Constanta , precum si locatia unde sunt montate acestea.

Agentul frigorific utilizat pentru aceste aparate de aer conditionat este freonul ecologic .
Conform datelor prezentate de beneficiar, periodic se efectueaza lucrari de intretinere
pentru aparatele de aer conditionat de catre S.C. ECSERV INTERPROD S.R.L. Constanta.
In ceea ce priveste activitatea de tamplarie, in cadrul atelierului se desfasoara doar mici

lucrari, cu intermitente, activitatea fiind foarte redusa in ultimii ani. Chiar si in aceste conditii,
utilajele cu care este dotat atelierul sunt prevazute cu instalatii de retinere pulberi si praf. Avand
in vedere aceste aspecte consideram ca nivelul emisiilor atmosferice generate de activitatile din
cadrul atelierului de tamplarie este nesemnificativ.
4.5 Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor

pluviale
4.5.1 Alimentarea cu apa
In Portul Constanta alimentarea cu apa potabila se face atat din reteaua R.A.J.A., cat si
din surse subterane proprii.
C.N. A.P.M. Constanta S.A. utilizeaza apa in scop menajer, pentru spalarea
autovehiculelor, a incintelor tehnologice, intretinerea spatiilor verzi, pentru producerea agentului
termic in centrale, pentru asigurarea necesarului la navele care acosteaza in port si o refurnizeaza
consumatorilor din perimetrul incintei portuare, care o folosesc in scop potabil si/sau in scop
tehnologic/ industrial.
Alimentarea portului vechi, din zona de nord se asigura printr-un bransament la reteaua
R.A.J.A. din OL si PREMO cu Dn=500 mm si L= 300 m. Conducta este prevazuta cu un
apometru montat in zona Poarta 2. Apa furnizata in acest sector provine din complexul
“Calarasi”.
Alimentarea portului nou din zona de sud se face printr-un bransament din OL si PEHD
cu Dn=500-600 si L=1000 m, prevazut cu un aparat pentru masurarea debitului. Conducta
racordata la reteaua R.A.J.A. coboara in port la nord de Poarta 6 si primeste apa din complexul
“Palas-Constanta”.
Pentru zona Constanta Sud - Agigea, apa este preluata din reteaua Constanta – Eforie,
printr-un bransament din otel cu Dn= 500 mm si L= 1500 m.
In anii 2007-2008 au fost executate 2 foraje( F1 si F2 ), amplasate pe platforma portuara,
pentru alimentarea cu apa potabila a zonei de sud a portului Constanta. Forajele programate la
adancimea de 400 m, practicate in zona Portii 6 (F1), respectiv zona Portii 5 de intrare in port
(F2), au avut ca obiectiv captarea orizontului acvifer din depozitele barremian-jurasice intalnite
sub adancimea de 250 m. Forajul F1 a fost abandonat din cauza unei instrumentatii nerezolvate,
in timp ce forajul F2 executat la adancimea de 212 m, a fost echipat si pus in exploatare cu un
debit de cca. 80 mc/h. El asigura in mare masura alimentarea cu apa potabila a zonei de sud a
portului.

Avand in vedere structura retelei de distributie a apei de pe platforma portuara in care nu

exista interconectare intre portul vechi si portul nou, in anul 2009, s-a propus executarea unui
nou foraj pe platorma portuara (F3), in zona Portii 2 de intrare in port. Astfel s-a reusit
suplimenarea debitului de apa al portului.
Caracteristicile celor doua foraje aflate in prezent in exploatare sut urmatoarele:
- Foraj F2: Q= 135 mc/h (35,5 l/s); H= 212 m, NHs=3,0m, NHd= 35,0 m - este
echipat cu o pompa submersibila tip Q = 125 mc/h, H = 69,2 mCA, n = 2830
rot/min, P = 20 kw.
- Foraj F3: Q= 15-20 l/s; H = 200 m; NHs = 0,8 m; NHd=0,9 m - este echipat cu o
pompa submersibila tip Q = 80 mc/h, H = 60 mCA, P = 18,5 kw.
Pentru asigurarea calitatii apei din punct de vedere bacteriologic atat forajul F2 cat si
forajul F3 sunt dotate cu instalatie de clorinare tip JESCO, forajul F2 dispune de un aparat de
dezinfectie cu ultraviolete tip UDM 500 cu 12 lampi, iar in cabina forajului F3 este montat un
aparat cu ultraviolete tip WEDECO si o instalatie de dedurizare a apei tip OSMONICS.
Cabinele puturilor au fost prevazute cu perimete de protectie sanitara realizate din plase
de sarma pe stalpi de beton armat cu dimensiuni de 20 m x 20 m. Pentru masurarea volumelor de
apa captate din foraje sunt montate apometre tip MEINSTREAM, cu Dn=100m.
Volumele si debitele de apa autorizate sunt:

-zilnic mediu=4.074,2 mc, din care, din sursa subterana = 2.037 mc;
-zilnic maxim=5.738,6 mc, din care, din sursa subterana = 2.869,3 mc;
-anual=2.094.588 mc, din care, din sursa subterana = 1.047.294 mc.
Conform Autorizatiei de gospodarire apelor nr. 93/15.05.2012 (anexa 20), in anul 2011
volumul de apa captat din subteran a fost de 466 mii mc, iar pentru anul 2012 se preconizeaza
captarea unui volum de 500 mii mc.
Apa potabila este distribuita consumatorilor portuari printr-o retea inelara alcatuita din
conducte din otel, fonta si PEHD, cu diametre cuprinse intre 100-500 mm si lungime totala de
52.251 m. Presiunea pe conducta este de 6 atm, deoarece conducta asigura atat debitul de apa
potabila, cat si debitul pentru incendiu. Pentru marirea presiunii apei in incinta portului
functioneaza 6 statii de pompare dotate cu pompe ACV si Lotru, dupa cum urmeaza:
SPPC3 – deserveste Molul 5;
SPPC4 – pentru Molul 4;
SPPC6 – pentru latura de nord a Molului 3;
SPPC8 – deserveste Molul 8.
In anexa 19 sunt evidentiate amplasamentele celor doua foraje in functiune, F2 si F3 iar
in anexa 21 este prezentata schita retelei de distributie apa.

Alimentarea cu apa a navelor se face de la 199 hidranti de cheu, din care 32 sunt situati
in zona de sud a portului, repartizati la toate danele de incarcare. Pentru compensarea debitelor
si pentru asigurarea rezervei de incendiu exista doua complexe de inmagazinare-pompare
amplasate in portul Constanta-Sud, dotate cu cate doua rezervoare supraterane, din beton, a cate
1000 mc si cate o statie de pompare (anexa 22). Deasemenea exista un rezervor cu capacitate de
500 mc amplasat in zona danelor militare (anexa 23).
Pe reteaua de distributie a apei potabile, in plus fata de hidrantii exteriori, de cheu, sunt
amplasati 5 hidranti de incendiu subterani si 94 hidranti in cladiri.
In Portul Midia, C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu asigura distributia apei potabile si nu
detine retele de apa potabila. Sursa de alimentare cu apa pe acest amplasament o constituie
reteaua unitatii militare 02024. In cadrul acestui obiectiv apa este folosita numai in scop potabil
si pentru stingerea incendiilor.
In Portul Mangalia, C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu detine retele de alimentare si de

distributie apa. Alimentarea cu apa potabila se realizeaza din reteaua oraseneasca de alimentare
cu apa apartinind S.C. R.A.J.A. S.A. Constanta, printr-un racord la conducta magistrala Limanu.
Reteaua de distributie a apei din portul Mangalia apartine operatorului portuar S.C. ROMNED
PORT OPERATOR S.A.
4.5.2 Managementul apelor uzate
Ca urmare a activitatilor specifice desfasurate in Portul Constanta sunt generate in

principal urmatoarele categorii de ape uzate:
• ape uzate de tip menajer;
• ape uzate industriale;
• ape uzate provenite de la navele ce tranziteaza portul;
• ape pluviale
Alte categorii de ape uzate:

• ape incarcate cu produs petrolier, ca urmare a producerii unor poluari
accidentale;
• levigat de la depozitul ecologic de deseuri;
Apele uzate menajere si industriale de la agentii economici de pe platforma portuara

sunt preluate de reteaua de canalizare a portului constituita din tuburi din beton, conducte din
otel si PEHD cu diametre cuprinse intre 100 si 1000 mm, avand o lungime totala de cca. 27.657
m.
Apele uzate menajere sunt preluate prin intermediul statiilor de pompare SP1, SP2, SP3,
SP4, SP5, SP5’, SP6, SP7, SP8, SP9 si descarcate in statia de tratare mecanica.

Apele uzate menajere de la navele ce tranziteaza Portul Constanta sunt preluate de

nava specializata CANARA, transferate in autovidanje si deversate in reteaua portuara de
canalizare menajera apartinand administratiei portuare si exploatata de Sucursala Servicii Port.
Apele uzate sunt deversate in reteaua de canalizare inainte de statia de tratare mecanica.
Toate statiile de pompare sunt automatizate si monitorizate permanent.
Planul general de amplasare a statiilor de pompare ape uzate din portul Constanta este
prezentat in anexa 24.
In statia de tratare mecanica in care se descarca apele uzate se urmareste indepartarea

suspensiilor solide, grosiere.
Statia, amplasata in zona Poarta 6 ( anexa 25), este prevazuta cu un sistem de gratare, de
tip step-by-step cu distanta intre lame de 3 mm, montate intr-o cuva de otel inox
Din statia de tratare mecanica apele uzate sunt evacuate prin intermediul unei statii de
pompare prevazuta cu 2+1 electropompe submersibile tip FLYGT fiecare avind Q=179 mc/h,
H=38m, P=45kW, catre statia de tratare ape uzate, printr-o conducta de refulare executata din
PEHD cu Dn=300 mm si lungime de 2.150 m (anexa 26).
Statia de tratare ape uzate, amplasata in dana 69 (in zona terminalului de produse
petroliere) si dana 79 (in vecinatatea terminalului de minereuri) este destinata epurarii
urmatoarelor categorii de ape:
• ape uzate din reteaua de canalizare menajera;
• ape de santina si balast de la nave;
• ape uzate din terminalul petrolier;
• ape pluviale de pe platforma petroliera.
Statia de tratare are o capacitate de 814.000 mc/an, iar procesul de epurare se desfasoara
in doua trepte majore: o treapta mecanica si una biologica.
Toate procesele din treapta de tratare mecanica se desfasoara in incinta Oil Terminal, in
apropierea danei 69 iar facilitatile treptei biologice sunt localizate la sud de incinta Oil Terminal,
pe teritoriul din spatele danei 79. Distanta dintre cele doua zone este de aproximativ 500 m iar
apa este pompata din zona 1 in zona 2 printr-o conducta subterana. Localizarea componentelor
descrise este ilustrata in anexa 27 .
Schema de functionare a statiei de tratare ape uzate este prezentata in anexa 28.
Evacuarea apelor epurate se face in dana 79, in acvatoriul portuar. Prin procesul de
tratare a apei se asigura incadrarea in limitele prevazute de standardul privind descarcarea
apelor uzate in receptori naturali NTPA 001/2005.
In zonele portului in care nu exista retea de canalizare C.N. APMC S.A. a montat
ministatii de epurare, destinate epurarii apelor uzate menajere. Au fost puse in functiune 5
ministatii de epurare mecano-biologice tip BIOCLINER, astfel:
- in zona danei 90, ministatie tip 50 ELS cu evacuare in acvatoriu, in dreptul danei
90;
- in zona Sectiei Instalatii, ministatie tip 50 ELS cu evacuare in conducta de
canalizare pluviala care deverseaza in acvatoriu, in dreptul danei 17;

- in zona Sectiei Constructii, ministatie de tip 20 ELS cu evacuare in conducta de

canalizare pluviala care deverseaza in acvatoriu in dreptul danei 17;
- in zona danelor militare - dane tehnice, ministatie tip 150 ELS cu evacuare in
conducta de canalizare pluviala care deverseaza in acvatoriu, in dreptul danei
tehnice;
- in zona CFR Prelate, ministatie tip 70 ELS cu evacuare in conducta de canalizare
pluviala care deverseaza in acvatoriu, in dreptul danei 27.
Ministatiile folosesc un proces tehnologic bazat pe stabilizarea aeroba a namolului

activat si intregul proces de epurare se realizeaza intr-un bazin, in sistem auto-reglator (reactorul
biologic Bio Cleaner) care raspunde automat schimbarilor de debit si schimbarilor in
concentratia contaminantilor din apele uzate. O unitate de control supravegheaza desfasurarea
activitatii iar circulatia fortata a biomasei si circulatia apei uzate in reactor este realizata de o
pompa pneumatica.
Ministatiile de epurare nu sunt prevazute cu descarcari de siguranta. In cazul aparitiei
unor situatii accidentale se vidanjeaza apa uzata din ultimele camine, inainte de intrarea in
ministatie si se transporta la statia de tratare ape uzate.
Pentru determinarea debitelor si volmelor de apa epurata evacuate, fiecare statie este
prevazuta cu un debitmetru tip KRONE.
Planul cuprinzand amplasarea ministatiilor de epurare este prezentat in anexa 32.
Colectarea apelor cu reziduuri petroliere de la nave (ape de santina, ape industriale

din terminalul petrolier) sau din acvatoriul portuar (ape incarcate cu produs petrolier ca
urmare a unor poluari accidentale) se asigura de catre administratia portuara prin Sucursala Nave
Tehnice Port cu urmatoarele nave specializate:
4 salupe de depoluare (Depol 3,5,9,10), avand fiecare o capacitate de 19 mc;
1 nava de preluare (Canara) avand o capacitate de 750 mc;
1 nava multifunctionala (Nicolae Zeicu) cu o capacitate de 100 mc.
Apele incarcate cu produs petrolier sunt stocate temporar intr-un tanc de stocare
compartimentat (saland nepropulsat SN101) cu o capacitate de 970 mc. Aici se produce o
separare gravitationala prin transferul succesiv intre compartimentele tancului. Fractia petroliera
separata este comercializata, iar fractia apoasa este transportata cu nava colectoare CANARA in
dana 69, la statia de tratare ape uzate apartinand C.N. A.P.M. Constanta S.A., si urmeaza etapele
tratamentului de epurare , descrise anterior. Efluentul epurat este descarcat in acvatoriul portuar
in dreptul danei 79.
Apele pluviale de pe platforma portuara, infiltratiile si izvoarele din zona falezei portului
sunt captate prin reteaua de canalizare pluviala. Aceasta este alcatuita din tuburi de beton cu
diametre cuprinse intre 100-1400 mm, tuburi PREMO cu diametre cuprinse intre 400-600 mm si
tuburi de bazalt cu diametre de 150-300 mm si are o lungime totala de cca. 34,5 km.
Evacuarea apelor pluviale captate in acvatoriul portuar se face prin 33 de guri de
evacuare. Principalele deversari ale apelor pluviale sunt in danele 17 (Siloz), 34 (Petromar), 53
(Frial) si 82 (Minereu).

Volume de apa pluviala evacuate ( conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor) :

- ape pluviale: 5 470 000 mc/an
In portul Mangalia C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu detine si nu administreaza retele de

canalizare. Acestea sunt exploatate de catre operatorul S.C. ROMNED PORT OPERATOR S.A.
Apele de santina de la nave sunt preluate, la cerere, cu autovidanje specializate, de catre
Sucursala de Servicii Port a Companiei si transportate in statia de epurare din portul Constanta.
In cursul anului 2011 nu au fost astfel de solicitari.
In cazul unor poluari accidentale ale acvatoriului portuar se actioneaza conform Planului
de prevenire si combatere a poluarilor accidentale in porturile maritime, cu mijloacele de
depoluare aflate in dotarea Sucursalei Nave Tehnice Port Constanta.
In portul Midia C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu desfasoara activitati si nu are in

administrare reteaua de preluare a apelor uzate menajere.
Apele de santina de la navele din portul Midia sunt preluate cu o salupa DEPOL,
transportate cu autovidanje (apartinand CN APM SA) si tratate in statia de tratare a apelor uzate
din portul Constanta.
4.5.3 Statia de tratare levigat
Statia de tratare levigat este amplasata langa depozitul ecologic de deseuri de la Poarta 6
( anexa 27) si destinata tratarii levigatului de la depozitul ecologic cit si a celui provenit de la
vechiul depozit de deseuri care si-a incetat activitatea si care este in perioada de monitorizare
postinchidere Statia are o capacitate de 20 mc/zi si este alcatuita din urmatoarele componente
(anexa 34):
1. Rezervor de stocare si omogenizare a levigatului;
2. Cladirea operationala in care sunt prevazute instalatiile pentru tratarea fizico-
chimica a apei (anexa 36);
3. Reactorul pentru tratarea biologica;
4. Cladirea administrativa, compartimentata dupa cum urmeaza (anexa 35):
o Camera de control (41,20 mp) unde este montata aparatura pentru
urmarirea si dirijarea proceselor din statia de tratare;
o Camera de depozitare a substantelor chimice folosite la tratarea
levigatului (54,6 mp);
o Vestiare, camera de servit masa, camera pentru incalzirea hranei;
o Camera pentru centrala termica (14,7 mp) este prevazuta langa cladirea
administrativa.
5. Drumuri si platforme;
6. Racorduri si retele de utilitati;

Procesul de tratare cuprinde urmatoarele etape:

• stocarea si omogenizarea levigatului,
• treapta biologica,
• etapa de precipitare,
• tratarea cu pudra de carbon activ,
• tratarea namolului.
Apa tratata este eliminata in reteaua de canalizare menajera din zona. Efluentul trebuie sa
indeplineasca conditiile de calitate stabilite prin NTPA 002/2005 privind evacuarea apelor uzate
în reţelele de canalizare. Ulterior, aceste ape se amesteca cu celelalte tipuri de ape uzate
colectate in reteaua de canalizare portuara si urmeaza traseul de colectare, tratare in statia de ape
uzate si apoi evacuare in acvatoriul portuar in dreptul danei 79.
4.5.4 Conditii de calitate a apelor uzate evacuate

Ca urmare a activitatilor specifice desfasurate de C.N. APMC, in acvatoriul portuar se
evacueaza ape uzate care nu necesita epurare precum si ape uzate epurate, astfel:
- Ape uzate epurate provenite din statia de tratare ape uzate portuara. Aceste ape sunt
evacuate in acvatoriul portuar in dreptul Danei 79;
- Ape uzate evacuate din cele 5 ministatii de epurare amplasate in zonele in care nu
exista retea de canalizare portuara.
o Apele uzate care provin din ministatiile 50 ELS din zona sectiei
Instalatii si 20 ELS sunt evacuate in conducta de canalizare pluviala care
evacueaza in acvatoriu in dreptul danei 17;
o Apele uzate care provin din ministatia 70 ELS sunt evacuate in conducta
de canalizare pluviala care evacueaza in acvatoriu in dreptul danei 27;
o Apele uzate care provin din ministatia 50 ELS amplasata in zona danei
90 sunt evacuate in acvatoriu in dreptul danei 90;
o Apele uzate care provin din ministatia 150 ELS sunt evacuate in
acvatoriu in dreptul danei tehnice;
- Ape pluviale de pe platforma portuara, din infiltratiile si izvoarele din zona falezei.
Aceste ape sunt evacuate in acvatoriul portuar prin 33 de guri de evacuare.
Principalele deversari ale apelor pluviale sunt in danele 17 (Siloz), 34 (Petromar),
53 (Frial) si 82 (Minereu).
Suprafata apei din acvatoriul portuar , in zonele de evacuare, nu trebuie sa prezinte

irizatii. De asemenea toate categoriile de ape uzate enumerate anterior, evacuate in acvatoriul
portuar, trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate stabilite conform H.G. 188/NTPA –
001/2002 modificata si completata prin H.G nr. 352/2005 si prevederile H.G. nr. 351/2005,
valori evidentiate si in tabelul urmator.

Tabelul nr.8: Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in acvatoriul portuar
Categoria apei Indicatori de calitate Valori maxime admise UM

pH 6,5 – 8,5 unitati
CBO5 25,0 mg/l
CCO-Cr 125,0 mg/l
Materii in suspensie 35,0 mg/l
Azot total 15,0 mg/l
+
Azot amoniacal (NH4 ) 3,0 mg/l
Ape pluviale Azotati 25,0 mg/l
Azotiti 1,0 mg/l
Substante extractibile cu solventi 20,0 mg/l
Ape epurate de la organici
statia de epurare: Detergenti sintetici 0,5 mg/l
- ape de santina Produs petrolier 5,0* mg/l
- ape uzate Fenoli 0,3 mg/l
- levigat Fosfor total 2,0 mg/l
Sulfuri si hidrogen sulfurat 0,5 mg/l
Cianuri totale 0,1 mg/l
Ape de la Cadmiu 0,2 mg/l
ministatiile de Crom total 0,5 mg/l
epurare Nichel 0,3 mg/l
Plumb 0,2 mg/l
Zinc 0,5 mg/l
Fier total ionic 5,0 mg/l
Arsen 0,1 mg/l
Cupru 0,1 mg/l
Mercur 0,05 mg/l
Conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor, frecventa de determinare a indicatorilor

de calitate pentru apele uzate epurate evacuate in Marea Neagra se realizeaza astfel:
- Lunar: pH, CBO5,CCO-Cr, materii in suspensie, azot total, azot amoniacal,

azotati,azotiti,SET, detergenti sintetici,produs petrolier, fenoli, fosfor total;
- Semestrial: sulfuri si hidrogen sulfurat, cianuri totale, cadmiu, crom total, nichel,
plumb,zinc, fier total ionic, arsen, cupru, mercur.

In acvatoriul portuar se mai evacueaza ape uzate care nu necesita epurare precum si ape
uzate epurate astfel:
- Ape pluviale provenite de pe platforma CFR si din zona Santierului Naval

Constanta precum si ape de racire de la sectia de fabricare a acetilenei de la SNC.
Aceste ape nu necesita epurare iar evacuarea lor se face prin cinci conducte ( 2 cu
diametrul de 300mm, 1 cu diametrul de 500mm si 2 cu diametrul de 150mm),
pozitionate in danele C3,C4,A3, A6 si dana 5. Conditiile de calitate a apelor uzate
astfel evacuate sunt stabilite prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor ce
reglementeaza functionarea Santierului Naval Constanta;
- Ape pluviale si menajere, epurate, provenite din reteaua RAJA S.A. CONSTANTA.
Acestea sunt evacuate in dana 34 iar conditiile de calitate a apelor uzate astfel
evacuate sunt stabilite prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor ce reglementeaza
functionarea acestei folosinte;
- Ape uzate menajere epurate provenite din reteaua RAJA S.A. CONSTANTA,
evacuate in zona danei 85 prin intermediul unei conducte Dn1000mm. Conditiile de
calitate a apelor uzate astfel evacuate sunt stabilite prin Autorizatia de Gospodarire
a Apelor ce reglementeaza functionarea acestei folosinte;
- Ape uzate epurate provenite de la depozitele nr.3 si 4 apartinand S.C. OIL
TERMINAL S.A. Acestea sunt evacuate printr-o conducta cu diametrul de 1000
mm in dana 69 iar conditiile de calitate a apelor uzate astfel evacuate sunt stabilite
prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor ce reglementeaza functionarea acestei
folosinte.
4.6 Producerea si eliminarea deseurilor
In ceea ce priveste deseurile, acestea se incadreaza in 3 mari categorii:
- Deseuri de la navele ce tranziteaza porturile administrate de APMC si a caror

gestionare intra in atributiile APMC
- Deseuri generate de operatorii portuari ce isi desfasoara activitatile in porturile
administrate de CN APMC
- Deseuri generate de APMC din desfasurarea activitatilor proprii;
In tabelul urmator prezentam principalele tipuri de deseuri ce pot fi generate in cadrul

activitatilor desfasurate de APMC si modalitatile de gestionare a acestora, asa cum a reiesit
urmare a analizei efectuate de elaboratorul bilantului de mediu in cadrul evaluarii de mediu
precum si tipurile de deseuri ( codificate conform H.G. 856/2002) si cantitatile gestionate de
C.N. APMC, la nivelul anului 2011 asa cum ne-au fost furnizate de titular si cum au fost
raportate si catre APM CONSTANTA.

Tabelul nr.9 : managementul deseurilor
Denumirea deseului Codul deseului Provenienta deseului Cantitate generata in anul 2011 MOD DE GESTIONARE
conform HG nr. conform HG
856/2002 nr. 856/2002
Deseurile menajere provenite de la
nave sunt preluate/ colectate de
S.C. CONSAL TRADE S.R.L. si
Deseuri menajere Sunt preluate de catre sunt transportate la depozitul
provenite de la nave S.C. CONSAL TRADE S.R.L. ecologic de la Ovidiu sau la
depozitul ecologic de la Costinesti
care apartine S.C.IRIDEX
GROUP IMPORT EXPORT
S.R.L.
Aceste deseuri sunt colectate de
2366 kg S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-
EXPORT S.R.L. si sunt
Deseuri menajere au fost preluate de S.C. IRIDEX IMPORT transportate la depozitul ecologic
Deseuri menajere 20 03 01 provenite din activitatea EXPORT S.R.L. conform contract nr. din Portul Constanta, care este
proprie a CN APMC 24762/06.04.2004 si act aditional nr. administrat de S.C. IRIDEX
3/2009 pentru servicii de salubrizare a IMPORT EXPORT S.R.L.,
porturilor maritime si exploatarea conform contract nr.
depozitului ecologic de deseuri. 24762/06.04.2004 si a actului
aditional nr. 3/2009.
Deseuri menajere Aceste deseuri sunt colectate si

generate de operatorii Preluate de S.C. IRIDEX IMPORT transportate de S.C. IRIDEX
portuari ce opereaza pe EXPORT S.R.L. conform contract nr. GROUP IMPORT-EXPORT
teritoriul portului 24762/06.04.2004 si a actului aditional S.R.L. la depozitul ecologic din
Constanta nr. 3/2009 Portul Constanta,pe care il
administreaza.

Echipamente electrice si
electronice casate, altele 1594 kg
decat cele specificate la Aceste tipuri de deseuri se
20 01 21 si 20 01 23 cu depoziteaza temporar in spatiile
continut de componenti 20 01 35* special amenajate in cadrul
periculosi (calculatoare, Deseuri provenite din Serviciului Aprovizionare iar la
componente IT, activitatea administrativa nivelul anului 2011, cantitatile
imprimante) CN APMC generate au fost preluate de S.C.
GREMLIN COMPUTER S.R.L.,
conform contract nr. 2275 din
Deseuri de tonere de 27.01.2011 . Prin actul aditional
imprimante cu continut 08 03 17* 245 kg nr. 1/30.01.2012 contractul a fost
de substante periculoase prelungit pana la 27.01.2013
Hartie si carton 20 01 01 4256 kg
Materiale plastice 20 01 39 184 kg
Tuburi fluorescente si Deseuri provenite din

Aceste tipuri de deseuri se
alte tipuri de deseuri cu 20 01 21* intretinerea spatiilor 0 kg
depoziteaza temporar in spatiile
continut de mercur administrative proprii ale
special amenajate in cadrul
CN APMC
Serviciului Aprovizionare si sunt
Componente demontate Deseuri provenite din
predate periodic catre firme
din echipamente casate , intretinerea spatiilor
autorizate sa preia aceste tipuri de
altele decat cele 16 02 16 administrative proprii ale 0 kg
deseuri.
specificate la 16 02 15 CN APMC
Deseuri provenite din:

Se depoziteaza temporar in spatiil
- sectia de intretinere si
special amenajat in cadrul
Amestecuri metalice reparatii autovehicule 155 kg
Serviciului de aprovizionare pana
(plasa zincata, teava - activitatea de intretinere a
la predarea catre societati
zincata, fier si inox) 17 04 07 statiei de tratare ape uzate; In anul 2011 au fost reutilizate de catre
autorizate in valorificarea acestui
- activitatea de intretinere CN APM SA Constanta
tip de deseuri
a statiei de tratare levigat

7870 kg Se depoziteaza temporar in spatiu

In anul 2011 au fost predate catre SC special amenajat in cadrul
Metale 20 01 40 lant naval, chei tachelaj, ECOPLAST INDUSTRIES GROUP SRL Serviciului de aprovizionare pana
fier vechi Constanta conform Contractului nr. la predarea catre societati
717/02.02.2011 autorizate in valorificarea acestui
tip de deseuri
Cupon sina, eclize CF 2200 kg

Fier si otel 17 04 05 rezultate din intretinerea In anul 2011 au fost predate catre SC Activitatea de intretinere a cailor
cailor ferate ECOPLAST INDUSTRIES GROUP SRL ferate nu se realizeaza, direct de
si S.C. DOSTAYL ‘99 S.R.L. C.N. APMC ci prin intermediul
Lemn 17 02 01 Traverse de lemn altor societati. Deseurile
provenite de la 4607 kg refolosibile rezultate din aceasta
intretinerea cailor ferate activitate sunt preluate si
Sticla, materiale plastice 17 02 04* gestionate de catre C.N. APMC
sau lemn cu continut de Traverse CF provenite de S.A.
4605 kg
sau contaminate cu la intretinerea cailor ferate
substante periculoase
1560 kg In cazul in care pot fi valorificate,
Placi prefabricate de la In anul 2011 au fost preluate de SC aceste deseuri se predau catre
Beton 17 01 01 dezafectare gard, pavele DOSTAYL'99 SRL , MANAGEMENT firme autorizate ;
beton INVEST CTA-PF Iordan I In cazul in care nu pot fi
valorificate, aceste deseuri sunt
Amestecuri de beton , Deseuri provenite din transportate la depozitul de
caramizi , tigle si activitatea sectiei de materiale inerte de la Poarta 9.
materiale ceramice, 17 01 07 intretinere si exploatare 0 kg
altele decat cele constructii
specificate la 17 01 06
Se depoziteaza temporar in spatiu
Aluminiu 17 04 02 Deseuri provenite din 1145 kg special amenajat in incinta sectiei
activitatea sectiei de au fost preluate de SC ECOPLAST de tamplarie, ulterior fiind
tamplarie INDUSTRIES GROUP SRL valorificate prin societati
autorizate.

Rumegus, talas, aschii,

resturi de scandura si 0 kg
furnir, altele decat cele 03 01 05*
specificate la 03 01 04
Se depoziteaza temporar pe barja

Ambalaje care contin 20.560 kg tanc SN 101 si sunt predate catre
reziduuri sau care sunt Solide din depoluare au fost predate catre S.C. OIL DEPOL S.C. OIL DEPOL S.R.L. in
contaminate cu 15 01 10* bazin portuar, deseuri din S.R.L. conform Contract nr. vederea eliminarii finale prin
substante periculoase sectorul tipografic, etc. 109/17.08.2011 incinerare la S.C. LAFARGE
CIMENT S.A.
Se colecteaza in recipienti metalici
Provenite din activitatea 27,9 kg , amplasati in spatiu special
Sectiei transporturi, au fost preluate de catre S.C. OIL DEPOL amenajat in incinta sectiei de
respectiv atelierului de S.R.L. conform Contract nr. transporturi, si sunt preluate de
Filtre de ulei 16 01 07*
reparatii autovehicule 109/17.08.2011 catre S.C. OIL DEPOL S.R.L. in
vederea incinerarii la LAFARGE
Se colecteaza in spatiu special
Provenite din activitatea amenajat in incinta sectiei de
Placute de frana , altele Sectiei transporturi, 52,8 kg transporturi, apoi sunt transportate
decat cele specificate la respectiv sectiei/ la magazia de la Serviciul
16 01 11 atelierului de reparatii aprovizionare in vederea predarii
16 01 12
autovehicule catre S.C. GREMLIN
COMPUTER S.R.L.
se depoziteaza intr-o incapere

Provenite din activitatea special amenajata in atelierul de
Sectiei transporturi, reparatii auto si sunt reutilizate:
Anvelope scoase din uz respectiv sectiei/ 1456 kg anvelopele mici sunt legate la
atelierului de reparatii nave;
16 01 03
autovehicule anvelopele mari sunt utilizate
pe cheu.

Aceste tipuri de deseuri se

Baterii si acumulatori 16 06 01* Acumulatori auto si navali 480 kg depoziteaza temporar in spatiile
special amenajate in cadrul
Serviciului Aprovizionare si sunt
predate periodic catre firme
autorizate sa preia aceste tipuri de
deseuri.
20 kg Uleiul provenit de la
Alte uleiuri izolante si 13 03 10* Uleiuri provenite de la transformatoare este depozitat
de transmisie a caldurii transformatoarele au fost predate in anul 2011 catre SC temporar in recipienti metalici la
electrice QUARTEK GRUP SRL Bacau conform barja tanc SN 101, pana la
Contract nr. 1274/15.01.2010 predarea catre societati autorizate,
In prezent acest ulei se preda catre S.C. respectiv S.C. OILO PROD S.R.L.
OILO PROD S.R.L. Campina conform Campina, conform Contractului nr.
Contract nr. 2775/30.01.2012 2775/30.01.2012
Uleiurile uzate provenite din

activitatea sectiei de transporturi
sunt colectate in recipienti
adecvati, inscriptionati, prevazuti
Alte uleiuri de motor, de 13 02 08* Provenite din activitatea cu tavi de retentie pentru
transmisie si de ungere Sectiei transporturi, 640 kg prevenirea scurgerilor. Recipientii
respectiv sectiei/ cu uleiuri uzate sunt stocati
atelierului de reparatii temporar la barja tanc SN 101,
autovehicule pana la predarea, in vederea
regenerarii, catre societati
autorizate, respectiv S.C. OILO
PROD S.R.L. Campina, conform
Contractului nr. 2775/30.01.2012

12.603.590 kg
Provenite de la Sucursala In anul 2011 uleiurile de santina au fost Uleiurile de santina sunt stocate
Uleiuri de santina din 13 04 03* nave tehnice port- predate catre S.C. SC QUARTEK GRUP temporar la barja tanc SN 101,
alte tipuri de navigatie intretinerea navelor SRL Bacau conform Contract nr. nr. pana la predarea catre societati
1274/15.01.2010. autorizate, respectiv S.C. OILO
In prezent uleiul de santina se preda catre PROD S.R.L. Campina, conform
S.C. OILO PROD S.R.L. Campina, Contractului nr. 2775/30.01.2012
conform Contractului nr. 2775/30.01.2012
3460 kg Aceste deseuri sunt stocate

Namoluri de la epurarea Turte namol provenite de temporar la locul de generare si
biologica a apelor 19 08 12 la statia de tratare ape ulterior sunt transportate, periodic
reziduale industriale, uzate si de la statia de la depozitul ecologic de deseuri
altele decat cele tratare levigat din incinta Portului Constanta,
specificate la 19 08 11 administrat de S.C.IRIDEX
GROUP IMPORT EXPORT S.R.L
cenusa rezultata din 10 01 01 Deseuri provenite ca Incineratorul nu a functionat din -

procesul de incinerare urmare a functionarii momentul preluarii acestuia de catre
incineratorului CN APM SA Constanta
particulele grosiere de la 10 01 99 -
sistemul de tratare al
gazelor


Carpa imbibata cu tanc SN 101 si sunt predate catre
solutie degresanta 15 02 02* Deseuri provenite din 7 kg S.C. OIL DEPOL S.R.L. care le
(WASH) activitatea tipografiei transporta la S.C. LAFARGE
CIMENT S.A. in vederea
incinerarii.
Bidoane plastic de la Bidoanele de plastic provenite de
chimicale 15 01 10* 12 kg la chimicalele utilizate se
returneaza furnizorului iar cele cu
defectiuni , ce nu mai pot fi
reutilizate se depoziteaza temporar
pe barja tanc SN 101 si sunt
predate catre S.C. OIL DEPOL
S.R.L. in vederea incinerarii la
S.C. LAFARGE CIMENT S.A.
Solutie revelator diluant tanc SN 101 si sunt predate catre
( 1+9) 09 01 03* 40 litri S.C. OIL DEPOL S.R.L. care le
transporta la LAFARGE in
vederea incinerarii.
Deseurile de hartie se depoziteaza
Deseu hartie temporar in spatiu special
20 01 01 150 kg amenajat in magazia de la
Serviciul aprovizionare a CN APM
SA Constanta

4.7 Alimentarea cu energie electrica
4.7.1 Alimentarea cu energie electrica in Portul Constanta
Energia electrica in Portul Constanta este refurnizata de CM APM SA catre operatorii

portuari, prin Sucursala Energetica Port, energia electrica fiind furnizata de catre S.C. TINMAR
–IND S.A. Bucuresti conform contract nr. 36522/22.11.2011 si S.C. ELCOMEX EN S.R.L.
Bucuresti conform contract nr. 20998/29.09.2009.
Reţeaua Electrică de Distribuţie (RED), aflată în patrimoniul Sucursalei Energetice Port ,

cuprinde :
- 1 staţie electrică 110/20 kV 2x40 MVA – S.T. 110/20 Port IV, amplasată în Portul
Constanţa Sud;
- 1 staţie electrică 110/20/6 kV , 2x40 MVA – S.T. 110/20/6 Port III, amplasată în
sectorul fluvio- maritim;
- 56 posturi de transformare 6/0,4 kV şi 20/0,4 kV ;
- 3 cabine puncte de alimentare 6 kV;
- 8 puncte de alimentare metalice 6 kV;
- 1 cabină auxiliară 0,4 kV (mezonetă).
Sucursala Energetică Port are în patrimoniu şi exploatare cca. 123 km de reţea de

medie tensiune: 70,8 km cabluri subterane de 6 kV şi 52,11 km cabluri subterane de 20 kV,
precum şi cca. 380 km cabluri de joasă tensiune, stâlpi de iluminat şi tablouri electrice, după
cum urmează:
- 5,9 km LEA d.c.110(20) kV ;
- 1,41 km LEA 20kV;
- 123 km cabluri subterane de medie tensiune;
- 380 km cabluri de joasă tensiune;
- 195 buc. stâlpi b.a.c. 20 m ( piloni) de iluminat;
- 620 buc. stâlpi de iluminat;
- 1100 buc. tablouri electrice de forţă.
Posturile de transformare sunt echipate cu un numar de 112 transformatoare electrice de

putere, cu puteri nominale cuprinse intre 0,250 – 40 MVA, cu sistem de racire cu cuva si
radiatoare cu ulei dielectric. Acestea sunt amplasate in boxe Trafo echipate cu cuve din beton
pentru retentia uleiului in cazul unor incidente tehnice care genereaza scurgeri masive de ulei.
Echiparea electromecanica a posturilor de transformare cuprinde celule cu intrerupatoare
ce utilizeaza ca dielectric in camerele electrice de stingere a arcului electric ulei electroizolant,
vid sau hexafluorura de sulf.
Pentru prevenirea producerii unor poluari accidentale produse in cazul unor eventuale
scurgeri de ulei, amplasamentele au fost dotate cu material absorbant.
Conform datelor prezentate de beneficiar, in dotarea posturilor de transformare exista si
baterii de condensatoare pentru compensarea factorului de putere, acestea avand in componenta
condensatoare non-toxice, multe dintre ele fiind de tip uscat.

De asemenea, in incinta Portului Constanta exista 15 posturi de transformare electrice

si 2 statii de transformare, proprietate terti si operate de C.N. APM S.A.
La nivelul anului 1998 au fost scoase din functiune instalatiile de compensare cu nr.
3332412 – 3332418 si 3332419, cu p/v de casare nr. 6/1998 aprobat cu Hotararea Consiliului de
Administratie, condensatoarele fiind capsulate si avand ca dielectric ulei electroizolant cu
continut de PCB-uri. Echipamentele casate au fost inlocuite cu condensatoare uscate de tip
Roederstein, 25 kVAR – 400V, non PCB.
Pentru condensatoarele demontate s-au efectuat, in anul 2005, probe de laborator de catre
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala, din al carui raport de
incercare reiese ca uleiul continut de condensatoare nu depaseste limita maxima aprobata de
PCB (anexa 47). Aceste condensatoare au fost predate si expediate catre S.C. SETCAR S.A.
Braila, conform contractului de prestari servicii nr. 15638/23.02.2010.
4.7.2 Alimentarea cu energie electrica in Portul Midia
Alimentarea cu energie electrica a Portului Midia este asigurata de catre Sucursala

Energetica Port Constanta.
In portul Midia exista un singur post de transformare in cabina de zid cu urmatoarele
caracteristici:
- 6/0,4 KV;
- 2 x 630 KVA.
Furnizarea energiei electrice se realizeaza prin intermediul acestui transformator.
Nu exista cabluri electrice de inalta tensiune in zona, a caror proximitate ar putea
provoca tulburari fiziologice celor care lucreaza timp indelungat in zona.
4.7.3 Alimentarea cu energie electrica in Portul Mangalia
In Portul Mangalia, CN APM SA nu refurnizeaza consumatorilor energia electrica

preluata din sistemul national, si nu are in administrare linii electrice.
Alimentarea cu energie electrica in portul Mangalia este asigurata de catre operatorul
portuar SC ROMNED PORT OPERATOR SA, care detine o linie electrica de alimentare de 20
kv si un transformator de 20/0,4 kv.
Nu exista cabluri electrice de inalta tensiune in zona, a caror proximitate ar putea
provoca tulburari fiziologice celor care lucreaza timp indelungat in zona.

4.8 Protectia si igiena muncii
Probleme de protectia muncii sunt sub controlul si indrumarea conducerii CN APM SA

si acest lucru este valabil pentru toate cele patru porturi: Constanta, Midia, Mangalia si Tomis.
Munca specifica in porturi este efectuata de muncitori portuari. Muncitorii portuari
participa la operatiunile de incarcare/ descarcare a marfurilor si/sau containerelor in si din nave,
de manipulare, in si din magaziile portuare sau in alte mijloace de transport, de depozitare,
stivuire, amarare, sortare, paletizare, pachetizare, continerizare, insacuire a marfurilor precum si
la operatiunile de curatare a habarelor si navelor, efectuate manual sau mecanizat.
Muncitorii portuari isi desfasoara activitatea in port numai daca detin carnet de lucru in
port. Operatorii portuari sunt obligati sa ia toate masurile prevazute de normele de protectie a
muncii in vigoare pentru activitatea portuara pe care o efectueaza.
Utilajele portuare, sculele si dispozitivele trebuie sa fie marcate corespunzator, avand
inscriptia sarcina maxima de lucru admisibila , precum si celelalte elemente prevazute de
normele de protectia muncii care conditioneaza utilizarea lor in siguranta.
Activitatea de protectie a muncii este coordonata si supervizata de personal de
specialitate, astfel:
- in cadrul Serviciului Personal, Salarizare, Pregatire profesionala si Protectia
Muncii exista o persoana care se ocupa cu respectarea normelor de protectie a muncii
conform prevederilor legale;
- in cadrul Sucursalei de servicii portuare - o persoana care se ocupa cu respectarea
normelor de protectie a muncii;
- in cadrul Sucursalei de nave tehnice portuare - o persoana care se ocupa cu
respectarea normelor de protectie a muncii;
- in cadrul departamentului Energetic si Comunicarii Servicii- o persoana care se
ocupa cu respectarea normelor de protectie a muncii.
La nivelul Serviciului Personal, Salarizare, Pregatire profesionala si Protectia Muncii
exista registre de evidenta a accidentelor de munca, intocmite conform legii nr. 319/2006 – legea
securitatii si sanatatii in munca, in care se mentioneaza data producerii fiecarui accident, date
referitoare la accidentat si imprejurarea producerii accidentului.
Masurile intreprinse pentru fiecare caz in parte fac obiectiul Procesului-verbal de
producere al evenimentului intocmit de asemenea, conform Legii nr. 319/2006, care are viza
inspectorului care raspunde de Portul Constanta din cadrul Inspectiei de Stat Teritoriala pentru
Protectia Muncii Constanta.

4.9 Prevenirea si stingerea incendiilor
CN APM SA Constanta organizeaza in porturile maritime romanesti serviciul de

pompieri civili potrivit legii.
Interventia pentru stingerea incendiilor in porturile maritime romanesti si in radele
acestora , precum si la navele aflate in zona de control a traficului se asigura de catre CN APMC
SA, de agenti economici specializati sau de agentul economic portuar, in zona sa de activitate
daca acesta are serviciul civil de pompieri.
Contractele de inchiriere cu agenti economici portuari sau concesiune teren si alte
infrastructuri prevad raspunderi privind apararea impotriva incendiilor. Actiunile de colaborare
si interventie se stabilesc prin contractul de aparare impotriva incendiilor, se prevad planurile de
interventie ale ambelor parti si se comunica administratiei portuare si unitatii teritoriale de
pompieri militari.
Conducerea operatiunilor de stingere a incediilor la nave sau pe apa se exercita de
capitania portului.
Conducerea operatiunilor de stingere a incendiilor la obiective le terestre se exercita de
catre comandamentul de aparare impotriva incendiilor cu asistenta pompierilor militari.
In conformitate cu prevederile legale, la nivelul CN APM SA Constanta este intocmit
Planul de interventie in caz de urgenta publica de incendiu. Este organizata comisie tehnica
P.S.I., formata din 11 persoane, presedintele fiind Directorul Directiei Domenii.
Grupa de specialisti pentru asistenta tehnica in timpul interventiei la stingerea incendiilor
sau inlaturarea efectelor calamitatilor naturale este formata din 12 persoane cu sarcini de
raspundere, director , sefi servicii, sefi birouri.
Este intocmit si Regulamentul de organizare si functionare a serviciului naval de
pompieri.
Exista o metodologie prevazuta pentru stingerea incendiilor de pe nave, cu precizari ale
relatiilor “ Comandamentul operativ” cu cei care actioneaza in astfel de situatii. Pentru stingerea
incendiilor de pe apa, CN APM SA Constanta poate dispune de nava Pompier 8. Mijloacele si
dotarile pentru interventii constau din instalatii pentru stins incendii cu apa si spuma, tunuri cu
ajutaje de 30 mm si 36 mm, rampe de alimentare, instalatii de stins incendii cu spuma mecanica
, instalatii de stins incendiul cu praf si azot, accesorii pentru evacuarea fumului, gazelor si a apei
din nave. Pentru ca personalul de interventie sa-si insuseasca mai bine atributiile ce ii revin ,
exista un program de pregatire a personalului si instruire privind tehnica de interventie.
Sursa de apa pentru combaterea incendiilor o reprezinta apa potabila din reteaua
portuara. In port se folosesc hidranti de incediu dupa cum urmeaza:
- pe cheiuri -199 buc;
- subterani – 5 buc;
- in cladiri – 94 buc.
Rezerva intangibila pentru incediu poate fi utilizata 6 ore , iar debitul de apa asigurat este
de 5 l/s.
Sursa exterioară de apă în caz de incendiu, practic nelimitată, este acvatoriul, respectiv
apa de mare.

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia incendiului sau evenimentului,

alarmarea forţelor de intervenţie, precum şi intervenţia efectivă a acestora, se realizează pe
urgenţe, astfel:
- Urgenţa I;
- Urgenţa a II-a;
- Urgenţa a III-a.
URGENŢA I
Se asigură de către Formaţia Terestră pentru Situaţii de Urgentã a S.C .CONSAL

TRADE S.R.L., pentru orice fel de incendiu, de amploare sau nu.
URGENŢA a II –a
Se asigură de către Formaţia Terestră Pentru Situatii De Urgentã a S.C. CONSAL
TRADE SRL împreună cu Formaţia Navală pentru Situaţii de Urgenţă a CN APM SA , în
următoarele cazuri:
- incendiu produs în acvatoriu;
- incendiu izbucnit la bordul unei nave aflată la cheu;
- incendiu de amploare produs la bunurile aflate pe dane sau în apropierea acestora.
URGENŢA a III-a
Se asigură de către forţele materiale şi umane disponibile pe platforma portuară, conform

Planului de Intervenţie în caz de sinistre navale pe platforma portuară, în cazul:
- incendiilor la nave;
- incendiilor de mare amploare cu consecinţe grave.
- poluărilor de la nave;
- eşuări şi scufundări de nave.
Urgenţa a III-a presupune luarea tuturor măsurilor prevăzute în urgenţele anterioare.
Urgenţa a III–a presupune în plus participarea agenţilor economici portuari cu forţele

materiale şi umane prevăzute în Planul de Intervenţie în caz de sinistre navale.
Alarmarea în vederea intervenţiei pentru stingerea incendiilor, limitarea şi înlăturarea

efectelor provocate de explozii, avarii, accidente, calamităţi şi catastrofe, cuprinde:
- recepţionarea şi înregistrarea anunţului despre incendiu sau eveniment;
- transmiterea anunţului către şeful intervenţiei;
- adunarea personalului în vederea deplasării la locul acţiunii.
Schema de alarmare a forţelor de intervenţie în caz de incendiu, precum şi a

persoanelor cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, este prezentată în anexa
nr.17.

Forţele principale de intervenţie în caz de incendiu sunt următoarele:
1. Formaţia Terestră Pentru Situatii de Urgentã a S.C. CONSAL TRADE S.R.L.,

formată din 3 (trei) echipaje de intervenţie, aferente unui număr de 3 (trei) autospeciale
de stins incendii, echipate cu mijloace specifice PSI şi încadrate cu pompieri şi şoferi,
într-un program permanent de 24 de ore din 24.
Grupele de intervenţie sunt dispuse în Portul Constanţa (2 echipaje cu 2 maşini)
şi în Portul Constanţa Sud (1 echipaj cu 1 maşină);
2. Formaţia Navală pentru Situaţii de Urgenţă a CN APM SA este formată dintr-un

echipaj de intervenţie, aferent navei specializate POMPIER 8, echipată exclusiv cu
mijloace specifice PSI şi încadrată cu salariaţi (personal navigant şi motopompişti),
într-un program permanent de 24 de ore din 24.
Locaţia navei este în Portul Constanţa – Dana Ro-Ro.
B. Forţele secundare de intervenţie în caz de incendiu sunt:
a) terestre: mijloace de transport persoane, furgonete pentru transport mixt persoane şi

materiale, autoturisme de teren, camioane şi basculante, autotelescop,
motocompresoare, grupuri electrogene, autoîncărcătoare, motostivuitor, buldo-
excavator, etc.;
b) navale:
- două remorchere care pot asigura transport persoane şi/sau materiale;

- şalupă servitute rapidă;
- două şalupe transportoare baraje antipoluare;
- navă de măsurători hidrografice, care poate fi utilzată ca navă spital sau
comandament mobil, cu un minimum de amenajări.
C. Pentru stingerea incendiilor, în funcţie de caracteristicile, amploarea şi evoluţia

acestora, C.N. APM S.A. cooperează cu:
- Inspectoratul Pentru Situatii de Urgentã „DOBROGEA” al Judetului Constanta;

- S.C. OIL TERMINAL S.A.;
- S.C. Şantierul Naval Constanţa S.A.;
- ARSVOM;
- COREMAR.

4.10 Zgomot si vibratii
In anul 2008, la solicitarea CN APM SA Constanta, societatile VIBROCOMP KFT

Budapesta si S.C. VIBROCOMP S.R.L. Romania- Cluj –Napoca, au realizat lucrarea « Harta
strategica de zgomot a Portului Maritim Constanta », conform cerintelor HG 321/2005 privind
evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, care transpune in legislatia nationala prevederile
Directivei Europene 2002/49/CE (DZA) privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental.
Hartile strategice de zgomot au fost elaborate luand in considerare sursele de zgomot
provenite din activitatea industriala, traficul feroviar si traficul rutier in zona Portului Constanta.
In conformitate cu DZA, la elaborarea hartilor strategice de zgomot au fost utilizati
urmatorii indicatori de zgomot:
• Lzsn: indicator de zgomot zi-seara-noapte;
• Lzi: indicator de zgomot zi;
• Lseara: indicator de zgomot seara;
• Ln: indicator de zgomot noapte;
Au fost elaborate urmatoarele harti strategice de zgomot ( anexele 44,45,46):
- harta de zgomot industrial a Portului Constanta conform indicatorului Lzsn;

- harta de zgomot industrial a Portului Constanta conform indicatorului Ln;
- harta de conflict - zgomot industrial al Portului Constanta – indicator Lzsn;
- harta de conflict - zgomot industrial al Portului Constanta – indicator Ln;
- harta de zgomot a traficului feroviar al Portului Constanta conform indicatorului Lzsn ;
- harta de zgomot a traficului feroviar al Portului Constanta conform indicatorului Ln;
- harta de zgomot a traficului rutier al Portului Constanta conform indicatorului Lzsn ;
- harta de zgomot a traficului rutier al Portului Constanta conform indicatorului Ln.
In concluzia studiului de zgomot se precizeaza ca in urma masuratorilor, a calculelor

efectuate si a prelucrarii datelor pe parcursul elaborarii hartilor startegice de zgomot, s-a
constatat ca nivelul zgomotului, provenit din activitatea portuara - din punct de vedere al emisiei
surselor de zgomot industrial, al traficului feroviar si rutier- ramane sub nivelul admis de
legislatie, de aceea nu este necesara elaborarea planului de actiune.

4.11 Securitatea zonei
Porturile maritime romanesti reprezinta, in conformitate cu O.U.G. nr. 105/2001

modificata , completata si aprobata prin Legea nr. 243/2002 , zone supuse regimului de control
al Politiei de Fontiera si puncte de trecere a frontierei de stat in care se organizeaza si se
efectieaza controlul de frontiera al persoanelor si mijloacelor de transport.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1999, conducerea CN APM SA Constanta ia
masurile de planificare si executare a pazei in perimetrul aflat in administrare. Paza si securitatea
zonei se asigura cu personal specializat de catre firma autorizata, pe baza de contract de prestari
servicii.
In anul 2006 s-au demarat activitatile pentru proiectarea si implementarea unui Sistem de
Securitate Perimetrala a Portului Constanta. Lucrarile de instalare si punere a functiune au fost
finalizate in anul 2007.
Componenta sistemului de securitate perimetrala

Sistemul de Securitate Perimetrala este un sistem integrat, avand in componenta mai
multe subsisteme. Functionarea acestora asigura indeplinirea scopului pentru care a fost
implementata acest sistem.
Subsistemele sunt realizate cu echipamente si tehnologii de varf , de ultima generatie in
domeniul sistemelor de securitate.
Subsistemele principale sunt urmatoarele:
- subsistemul de detectie perimetrala

• sistemul de detectie cu fibra optica senzitiva;
• sistemul de detectie cu fire tensionate “Taut Wire”;
• sistemul de detectie cu bariere infrarosu si detectori PIR;
• sistemul detectie panoramica in infrarosu.
- subsistemul de control acces

• control acces auto
• control acces pietonal
- subsistemul de supraveghere televiziune in circuit inchis

• supraveghere TVCI in portile de acces;
• supraveghere TVCI pe perimetru.
- subsistem de recunoastere automata a numerelor de inmatriculare autovehicule

- subsistem comunicatii;
- subsistem electroalimentare;
- Centrul Principal de Comanda si Control.

Echipamentele eferente acestor subsisteme sunt montate pe gardul perimetral, in

imediata proximitate a acestuia- in interiorul portului, si in portile de acces.
Sunt monitorizate 14 porti de acces si pietonale (Poarta 1b, Poarta 1, Poarta 2, Poarta 3,
Poarta 3b, Poarta 4, Poarta 5, Poarta 6, Poarta 7, Poarta 8, Poarta 9, Poarta 10 Poarta 10 A,
Poarta 14) si 15 porti de acces CF 9 Poarta 6 CF, Poarta 9 CF, Poarta 10 CF, Poarta 12 CF,
Poarta 13 CF).
In ceea ce priveste porturile Midia si Mangalia, din datele puse la dispozitie de

beneficiar reiese ca CN APM SA Constanta nu are atributii de a asigura paza si securitatea in
aceste porturi.
4.12 Administratie
Compania Nationala “Administratia Porturilor Maritime” – S.A. Constanta este societate

comerciala pe actiuni, cu capital majoritar de stat, cu sediul in Municipiul Constanta, incinta
Portului Constanta, Gara Maritima, Jud. Constanta.
Compania Nationala “Administratia Porturilor Maritime” – S.A. Constanta functioneaza
sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, desfasoara activitati de interes
national.
Compania indeplineste functia de administratie portuara in porturile Constanta,
Mangalia, Midia si Tomis a caror infrastructura i-a fost concesionata de catre Ministerul
Transporturilor si Infrastructurii.
Compania este administrată de un consiliu de administraţie, care este ales de adunarea
generală a acţionarilor.

5. CALITATEA SOLULUI
Conferinţa de Rio de Janeiro despre mediu şi dezvoltate (1992) a făcut recomandarea de

a veghea ca dezvoltarea să se facă în aşa fel încât mediul să fie luat în considerare şi protejat.
Dezvoltarea tuturor sectoarelor economice incluzând sectorul portuar, se bazează pe trei
principii:
dezvoltarea economică;
protecţia mediului;
un partaj echitabil de avantaje şi de costuri corespunzătoare.
Organizaţia Maritimă Internaţională (O.M.I.) a elaborat o strategie pentru protecţia
mediului marin, precum şi un program global corespunzător. Cele trei principale convenţii
internaţionale referitoare la porturi, puse la punct sub auspiciile O.M.I. în acest domeniu, sunt
următoarele:
Convenţia asupra prevenirii poluării mărilor rezultate prin imersiunea
deşeurilor (Convenţia de la Londra în vigoare din 1975), care priveşte materialele
provenite din dragaj, a cursurilor de apă şi a porturilor;
Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave (Convenţia
MARPOL)73/78, intrată în vigoare în 1983, care se referă la instalaţiile ce permit
recepţia deşeurilor în porturi;
Convenţia internaţională din 1990 asupra pregătirii luptei şi cooperare în materie
de poluare cu hidrocarburi, în virtutea căreia porturile sunt ţinute în stare de alertă
în planurile de urgenţă.
5.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat
Analizand tipurile de poluari ce pot apare datorită marii diversităţi a activităţii portuare,
putem deosebi:
poluări structurale – ocazionate de existenţa însăşi a portului sau a anumitor
activităţi portuare (de exemplu, modificarea regimului vegetal sau animal legată
de crearea portului);
poluări operaţionale – datorate exploatării portului sau a industriilor învecinate
(zgomot, fum,etc.);
poluările accidentale – ce apar în urma unui eveniment accidental, precum
eşuarea unei nave, o explozie, un incendiu.
Poluările portuare privesc în primul rând apa, dar si solul sau atmosfera portului. In
functie de factorii care pot induce fenomene nedorite de poluare putem descrie:

1. Poluarea provenită de la nave

Navele care efectuează manevre de intrare şi acostare în port, constituie un pericol
potenţial ce poate afecta viata acvatica prin:
• reziduurile de păcură deversate necontrolat;
• deversarea apei din balastul „propriu” incarcata cu agenţi patogeni şi de
organisme străine;
• deversarea apei utilizate la spalarea tancurilor;
• eşuarea navelor poate avea consecinţe grave împiedicând trecerea altor nave şi
antrenând deversări de păcură, substanţe chimice sau marfuri solide în apă;
• emisiile de gaze de eşapament (motoare auxiliare, încălzitoare etc.), zgomotul
produs de către motoare şi emanaţiile provenitede la cisternele încărcate ale
navelor;
• vopseaua „anti-fouling” folosită curent pentru corpul navelor este foarte poluant
pentru mediul marin;
• introducerea unor specii exotice prin transportul pontei in cadrul foulingului
navelor, urmata de dezvoltarea lor in detrimentul unor specii native.
2. Poluarea provenită din manipularea mărfurilor

Incidentele care survin în cursul manipulării marfurilor lichide constituie o ameninţare
gravă pentru mediu. Cele mai periculoase sunt produsele chimice, in general, si produsele
petroliere, in special. Deversarile accidetale ale unor astfel de produse pot proveni din ruperea
unei ţevi de racordare sau a unei canalizări, de la fisurarea unei vane etc. Aceste tipuri de
incidente prezintă în egală măsură si un pericol imediat pentru sănătate, risc de incendiu sau de
explozie în apropierea scurgerii. La acesta se pot adăuga degradarea mediului natural datorat
degresărilor ulterioare.
Produsele deversate pot în egală măsură să pătrundă în sol, poluându-l şi
necesitând măsuri costisitoare de depoluare.
Produsele lichide în vrac înmagazinate în cisterne, pot da naştere la emanaţii toxice, sau
la scurgeri în canalizări, care pot ocaziona incendii sau poluarea solului şi planul de apă
adiacent, incluzând fundul bazinului. Poluarea acestuia din urma va pune probleme si ulterior,
in situatia deversărilor produselor de dragaj.
Vracul uscat precum cerealele, cărbunele sau minereurile depozitat în aer liber,
generează praf şi emanaţii. Prin operatiile de manipulare se creaza riscuri pentru activităţile din
apropiere (înmagazinarea produselor şi vehiculelor), precum şi sănătatea riveranilor.
Mărfurile diverse sunt uneori stocate pentru lungi perioade în depozite. Astfel pot
aparea deteriorări de ambalaje şi împrăştieri ale produselor care uneori se infiltrează în sol.
3. Poluarea provenita din evacuarea reziduurilor

Legat de acest aspect pot aparea probleme in cazul ambalajelor containerizate ale
substanţelor periculoase care se pot desface în cursul tranzitului. Aceste produse toxice sunt o
ameninţare în special pentru sănătatea şi securitatea mâinii de lucru a portului cât şi pentru
exteriorul incintelor portuare.

Greşeli în tratarea adecvată într-o staţie de epurare a apei uzate poate antrena o poluare
importantă a apelor de suprafaţă în detrimentul vieţii acvatice.
Poluari potentiale pot rezulta si din functionarea necorespunzatoare a retelei de
canalizare ape uzate, prin scurgerile de reziduu petrolier la descarcarea deseurilor colectate de
pe suprafata apei, sau depozitarii necorespunzatoare a deseurilor.
4. Poluarea produsa prin lucrari de intretinere si extindere a portului

Lucrările civile precum adâncirea şenalului de acces, alungirea cheurilor, amenajarea
zonelor de depozitare şi manipulare a containerelor, sau construcţia digurilor, pot altera
elementele naturale şi pot să antreneze distrugerea anumitor părţi ale mediului. Astfel, zonele
de reproducere a peştilor sau a altor organisme acvatice, riscă să fie perturbate, ca şi
ecosistemul marin local.
Transformarea infrastructurilor poate antrena si modificări în tipologia hulei şi a
curenţilor, ca şi în transportul sedimentelor. Lucrarile de intretinere a instalatiilor fixe pot fi
insotite de scurgeri de ulei care polueaza solul, pot provoca explozii, incendii, zgomot, fum.
Tinand cont de activitatea desfasurata de CN APM SA, putem aprecia poluarile

potentiale ca fiind determinate de :
• Transportul si depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere
• Pierderi de combustibil de la mijloacele de transport proprii
• Pierderi de combustibil de la transportul deseurilor petroliere colectate
• Pierderi de combustibil in zona rezervoarelor de combustibil apartinand
companiei
• Afectarea integritatii retelei de canalizare sau defectarea statiilor de pompare
ape uzate
• Antrenarea prin apele pluviale de substante lichide sau solie depozitate.
Pentru prevenirea potentialelor poluari mentionate, CN APM SA a adoptat o serie de

masuri, astfel:
- Statiile de pompare a apelor uzate au fost dotate cu un sistem automat de detectare
pentru: avarii, depasiri de temperatura si pH, efractii, incendii. Sistemul este
operativ 24 de ore astfel incat orice neconformitate este comunicata dispecerului de
serviciu si permite interventia operativa pentru remedierea defectiunii;
- Se achizitioneaza periodic materiale absobante pentru produse petroliere. Acestea
sunt depozitate temporar in magazia de la Serviciul Aprovizionare si ulterior sunt
transferate catre punctele sensibile, in functie de comenzi si necesitatti;
- Depozitarea deseurilor se face organizat, pe categorii, la punctele de generare, in
containere marcate;
- Se urmareste nivelul combustibilului din rezervoarele ce deservesc centralele
termice si zona aferenta acestora pentru identificarea eventualelor pierderi.

5.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate
In zona portului Constanta activitati care nu se desfasoara in zona portuara dar care pot
determina aparitia unor poluari ale solului./subsolului in zona portului, pot fi considerate
urmatoarele:
- colectarea si evacuarea apelor uzate de pe teritoriul orasului, care se face prin
intermediul conductelor cu diferite dimensiuni, ce apartin RAJA S.A.
CONSTANTA si care strabat atat zonele invecinate cat si teritoriul portuar;
- transportul prin conducte ( subterane si/sau supraterane) de produse chimice, in
special produse petroliere;

6. CONCLUZII SI RECOMANDARI
6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz,

in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de
conformare
6.1.1. Factor de mediu apa
Situaţia existenta si aspecte de neconformare :
Alimentarea cu apa potabila a portului Constanta se face din doua surse:
- reteaua RAJA Constanta, in baza contractului nr.127 A/13.03.2002

- doua foraje, F2( in zona Poarta 5) si F3( in zona Poarta 2)
Conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr. 93/15.05.2012, volumele si debitele

de apa autorizate sunt:
-zilnic mediu=4.074,2 mc, din care, din sursa subterana = 2.037 mc
-zilnic maxim=5.738,6 mc, din care, din sursa subterana = 2.869,3 mc
-anual=2.094.588 mc, din care, din sursa subterana = 1.047.294 mc
Functionarea este permanenta 365 zile/an, 16 ore/zi, respectiv 24 ore/zi.
Apele uzate menajere sunt preluate de reteaua proprie de canalizare constituita din
tuburi de beton, conducte din otel si PEHD cu diametre cuprinse intre 100 si 1000 mm si o
lungime totala de cca. 27657 m. Ele sunt evacuate in noile statii de pretratare mecanica si de
tratare ape uzate, sau, in caz de avarie, in statia de pompare SP0 apartinand R.A.J.A.
Constanta.
Apele uzate colectate de la nave sunt evacuate in reteaua de canalizare portuara si,
dupa ce sunt supuse catorva operatiuni de pretratare in statia de tratare mecanica, ajung in
statia de tratare ape uzate din danele 69-79.
Apele pluviale de pe platforma portuara, din infiltratiile si izvoarele din zona falezei
sunt captate si evacuate prin reteaua de canalizare pluviala din tuburi de beton cu diametre
cuprinse intre 100-1400mm, tuburi PREMO cu diametre cuprinse intre 400-600mm si tuburi
de bazalt cu diametre de 150-300 mm, in lungime totala de cca. 34,5km, prin 33 de guri de
evacuare, in acvatoriul portuar.
In portul Mangalia C.N. A.P.M. Constanta S.A. nu detine si nu administreaza retele

de alimentare cu apa si canalizare. Acestea sunt exploatate de catre operatorul S.C. ROMNED
PORT OPERATOR S.A.
Apele de santina de la nave sunt preluate, la cerere, cu autovidanje specializate, de catre
Sucursala de Servicii Port a Companiei si transportate in statia de tratare ape uzate din portul
Constanta. In cursul anului 2011 nu au fost astfel de solicitari.

In cazul unor poluari accidentale ale acvatoriului portuar se actioneaza conform

Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale in porturile maritime, cu mijloacele
de depoluare aflate in dotarea Sucursalei Nave Tehnice Port Constanta.
In portul Midia C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu desfasoara activitati si nu are in

administrare retea de alimentare cu apa si reteaua de preluare a apelor uzate menajere.
Apele de santina de la navele din portul Midia sunt preluate cu o salupa DEPOL,
transportate cu autovidanje (apartinand CN APM SA) si deversate in reteaua de canalizare
portuara din Portul Constanta , ulterior pe traseu urmand procesele de tratare in statia de tratare
mecanica si in statia de tratare a apelor uzate din portul Constanta.
Propuneri si recomandari :
- verificarea periodica a starii retelor de canalizare a apelor uzate, a tuturor instalatiilor

si echipamentelor ce asigura tratarea apelor uzate, mentinerea permanenta in buna stare
de functionare a acestora, interventia operativa in cazul producerii unor defectiuni;
- curatarea periodica a rigolelor de preluare a apelor pluviale de pe amplasament;
- interzicerea deversarii oricaror tipuri de deseuri sau alte materiale in zona acvatoriului
portuar ;
- asigurarea monitorizarii calitatii apelor uzate evacuate in zona acvatoriului portuar

astfel incat acestea sa indeplineasca conditiile de calitate conform NTPA 001/2002;
- interzicerea evacuarii de ape uzate de la agentii economici ce detin retea de canalizare

proprie sau fosa séptica, in acvatoriul portuar;
- mentinerea in stare corespunzatoare de functionare a instalatiei de preepurare ape uzate

din zona atelierului de reparatii auto si spalatoriei auto;
- verificarea periodica a starii constructiilor, instalatiilor de aductiune, captare si

distributie a apei, mentinerea permanenta in buna stare de functionare a acestora, in
scopul minimizarii pierderilor de apa;
- intretinerea permanenta a zonelor de protectie sanitara si a perimetrului de protectie

hidrogeológica in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, constructiilor, instalatiilor
de alimentare cu apa potabila conform H.G. 930/2005 si ordinului 1278/2011, in
vederea prevenirii pericolului de alterare a calitatii apelor;
- intretinerea corespunzatoare a constructiilor de acostare, digurilor, bazinelor portuare,

acvatoriului portuar si a pasei de acces in port si mentinerea acestora la parametrii
proiectati;

- C.N. APMC S.A. sa dispuna permanent de utilaje, mijloace, materiale si personal astfel
incat sa poata interveni operativ, in conformitate cu prevederile “Planului de actiune in
caz de poluare marina in porturile marine romanesti”, in situatii de poluari accidentale;
- Avand in vedere “varsta” pe care o au echipamentele mobile de stocare a deseurilor

preluate de la nave (Nava CANARA –an de fabricatie 1969, saland nepropulsat SN
101-an de fabricatie 1982), pentru evitarea producerii unor poluari accidentale ale
apelor acvatoriului portuar , se recomanda ca C.N. APM S.A. sa aiba in vedere in
programul de investitii in anii urmatorii, pe termen mediu scoaterea din functiune a a
acestor echipamente si eventual achizitionarea de noi echipamente mobile pentru aceste
activitati ( avand in vedere ca prin Programul Mediu si Infrastructura a fost
achizitinonata pentru astfel de activitati nava multifunctionala Nicolae Zeicu- an de
fabricatie 2005);
6.1.2. Factor de mediu aer
Situaţia existentă şi aspecte de neconformare
In ceea ce priveste principalele activitati generatoare de emisii in aer, desfasurate de C.N.

APMC S.A., acestea sunt:
- producerea energiei termice si a apei calde menajere in centralele termice proprii;

- incinerarea deseurilor in incineratorul amplasat in Portul Constanta;
Alte activitati generatoare de emisii in aer sunt:

- traficul rutier, maritim si feroviar in incintele portuare;
- activitati de tamplarie;
- activitati desfasurate in tipografie;
- functionarea aparatelor de aer conditionat
Pentru producerea energiei termice sunt folosite următoarele tipuri de combustibili: gaze
naturale, combustibil tip M si GPL.
De asemenea 9 centrale termice ( CT Muzeu, CT Poşta, CT Poarta 3, CT Poarta 9, CT
Poarta 10 şi 4 centrale din Molul IIS –Constanţa Sud) folosesc energia electrică. Aceste centrale
electrice au puteri mici, până la 48 kW fiecare centrală.
Alimentarea cu energie termica se realizeaza prin Sucursala Energetica Port, prin
intermediul unui numar de 31 centrale termice, astfel:
- 16 centrale termice racordate la reţeaua de gaze a C.N. „APM” S.A. Constanţa;
- 9 centrale termice care functioneaza pe baza de energie electrica;
- 3 centrale termice ce utilizeaza combustibil tip M;
- 3 centrale termice ce utilizeaza GPL.

Propuneri si recomandari
- Combustibilii utilizati in centralele termice cat si carburantii folositi pentru deplasarea

mijloacelor de transport trebuie sa fie achizitionati de la firme autorizate, care sa
prezinte si un certificat de calitate pentru combustibilii furnizati, astfel incat acestia sa
indeplineasca conditiile de calitate conform prevederilor legislatiei in domeniu
( continut de sulf, etc.)
- Utilizarea freonului ecologic in aparatele de aer conditionat pe care compania le detine,

efectuarea de reparatii si revizii la aceste instalatii numai cu firme autorizate;
- Aplicarea tuturor masurilor necesare astfel incat planul de interventie in caz de

incendiu sa se poata aplica operativ in cazul producerii unui astfel de eveniment si
astfel efectele negative asupra factorului de mediu aer, asupra calitatii aerului in zonele
invecinate, sa fie cat mai reduse;
- Pentru agentii economici care desfasoara activitati potential poluatoare pentru factorul
de mediu aer, sa nu permita functionarea pe teritoriul administrat, decat daca acestia
detin Autorizatie de Mediu, act tehnico-juridic ce reglementeaza conditiile de
functionare ale obiectivului si prevede limite stricte de evacuare in aer pentru poluantii
generati de respectiva activitate;
6.1.3. Factor de mediu sol – subsol
Situatia existenta si aspecte de neconformare

- Exista spatiu special amenajat- platforma betonata, unde stationeaza mijloace de
transport proprii ale companiei ;
- Exista amenajate parcari adecvate in incinta portuara , pentru mijloacele de transport ce

tranziteaza zona;
- starea drumurilor in incinta portuara este in general buna, se executa periodic lucrari de
intretinere la aceste artere de circulatie, prin intermediul firmelor autorizate ;
- compania detine un atelier propriu de reparatii auto si o spalatorie auto ;
- Exista spatii adecvate si amenajate corespunzator la punctele de lucru pentru colectarea

si depozitarea temporara a tuturor categoriilor de deseuri generate in cadrul companiei ;
- Exista proceduri clare, elaborate in conformitate cu normele internationale privind

preluarea deseurilor de la nave ;
- a fost achizitionat material absorbant pentru interventie in cazul producerii unor

accidente cu produse petroliere;

- rezervoarele centralelor termice care functioneaza cu combustibil tip M sunt ingropate,

existand posibilitatea poluarii solului cu produs petrolier , in cazul producerii unui
accident major;
- transformatoarele electrice din statiile electrice ce apartin companiei sunt prevazute cu

cuve de beton pentru preluarea eventualelor scurgeri de uleiuri;
- se asigura colectarea levigatului atat din zona vechiului depozit, neconform de deseuri
de la Poarta 6 cat si din zona noului depozit, ecologic, administrat de S.C. IRIDEX
IMPORT EXPORT S.R.L. si tratarea acestui levigat inainte de evacuarea in acvatoriul
portuar;
- se asigura preluarea apelor provenite din infiltratii si din izvoare in zona falezei de la
Poarta 5, asigurandu-se astfel, coroborat cu lucrariloe de stabilizare a falezei,
prevenirea fenomelor de surpare si alunecari de teren din zona;
- Statiile de pompare a apelor uzate au fost dotate cu un sistem automat de detectare

pentru: avarii, depasiri de temperatura si pH, efractii, incendii. Sistemul este operativ
24 de ore astfel incat orice neconformitate este comunicata dispecerului de serviciu si
permite interventia operativa pentru remedierea defectiunii
- pastrarea permanenta a curateniei in incinta obiectivului si cu precadere in zonele de

depozitare a deseurilor;
- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament si evitarea depozitarii

necontrolate a acestora;
- stationarea mijloacelor de transport aflate in dotarea societatii sa se faca numai in

spatiu special amenajat, pe platforma betonata, unde eventualele scurgeri accidentale
de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant ;
- efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport sa se faca numai

in spatiile special amenajate ale atelierului auto;
- spalarea mijloacelor de transport proprii se va face in spalatoria auto proprie sau in

spalatoriile autorizate;
- intretinerea corespunzatoare a zonelor de spatiu verde din incinta obiectivului;
- interventia prompta cu material absorbant in cazul producerii unor poluari accidentale

cu produse petroliere, ce afecteaza factorul de mediu sol/subsol;

- verificarea periodica a starii retelor de canalizare a apelor uzate, a tuturor instalatiilor

si echipamentelor ce asigura tratarea apelor uzate, mentinerea permanenta in buna stare
de functionare a acestora, interventia operativa in cazul producerii unor defectiuni;
- curatarea periodica a rigolelor de preluare a apelor pluviale de pe amplasament;
- efectuarea analizelor privind calitatea solului in zona depozitului neconform de deseuri,

in conformitate cu prevederile programului de monitorizare din avizul de inchidere al
depozitului, emis de APM CONSTANTA;
6.1.4. Flora si fauna

- amplasamentul este situat intr-o zona portuara, industriala si in cadrul sau nu s-au
evidentiat elemente de flora si fauna deosebite sau care sa necesite protectie ori
conservarea ;
- tarmul romanesc al Marii Negre, incluzand o suprafata de 147242.9 ha a fost declarat

arie protejata fiind desemnat sit Natura 2000- ROSPA0076 Marea Neagra. Din aria
protejata au fost excluse insa zonele portuare astfel incat obiectivul analizat nu este
situat in aria protejata.
- mentinerea permanenta a curateniei curateniei in incinta obiectivului;
- intretinerea corespunzatoare a zonelor de spatii verzi din incinta obiectivului.
6.1.5. Gestiunea deseurilor si a substantelor periculoase
- Exista si este functional, « Planul de preluare şi gestionare a deşeurilor de la nave în

porturile maritime Constanta, Midia si Mangalia », intocmit de C.N. APM S.A. ;
- evidenta gestiunii deseurilor se realizeaza conform H.G 856/2002 ;
- depozitarea temporara a deseurilor se face pe categorii, in containere inscriptionate

corespunzator si sunt ulterior predate catre firmele autorizate in colectarea si
valorificarea/eliminarea acestora, dupa caz ;

- aparatele de aer conditionat din proprietatea companiei functioneaza cu freon ecologic

si intretinerea acestora se face prin intermediul unei firme specializate ;
- conform declaratiilor proprii, C.N. APMC S.A. nu detine in proprietate

transformatoare electrice cu uleiuri cu continut de PCB peste limita admisa de
legislatie. In 1998 au fost scoase din functiune o serie de condensatoare( nr. 3332412 –
3332418 si 3332419, cu p/v de casare nr. 6/1998 aprobat cu Hotararea Consiliului de
Administratie), condensatoarele fiind capsulate si avand ca dielectric ulei electroizolant
cu continut de PCB-uri., acestea fiind inlocuite cu condensatoare uscate de tip
Roederstein, 25 kVAR – 400V, non PCB. Pentru condensatoarele demontate s-au
efectuat, in anul 2005, probe de laborator de catre Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Ecologie Industriala, din al carui raport de incercare reiese ca uleiul
continut de condensatoare nu depaseste limita maxima aprobata de PCB. Aceste
condensatoare au fost predate si expediate catre S.C. SETCAR S.A. Braila, conform
contractului de prestari servicii nr. 15638/23.02.2010;
- o serie de substante, clasificate drept periculoase pentru mediul inconjurator se

utilizeaza in cadrul sectorului tipografic, insa acestea sunt in cantitati foarte reduse in
ultimii ani si sunt gestionate corespunzator ( depozitare, manipulare, gestiune deseuri)
astfel incat nu constituie un pericol pentru mediul inconjurator;
- in cadrul companiei se utilizeaza deasemenea o serie de substante chimice clasificate

drept periculoase, in general pentru tratarea apelor uzate in cadrul instalatiilor de tratare
ape uzate, namol, dar si pentru imbunatatirea calitatii apei potabile, tratarea, intretinerea
instalatiilor, echipamentelor de captare, furnizare apa potabila. Acestea sunt gestionate
corespunzator la fiecare punct de lucru in parte si nu sunt in cantitati semnificative
astfel incat sa constiuie un pericol major pentru mediul inconjurator si sa faca astfel
obiectul parcurgerii unor proceduri pe legislatie specifica de mediu ( Directiva
Seveso, E-PRTR, etc.)
Propuneri si recomandari :
- evidenta stricta a substantelor, materialelor si deseurilor clasificate drept periculoase,

in cadrul activitatilor desfasurate in sectorul tipografic si gestionarea in mod adecvat a
acestora;
- evidenta stricta a substantelor, materialelor si deseurilor clasificate drept periculoase,

in cadrul activitatilor desfasurate in sectorul tratarii apelor ( furnizare apa potabila,
tratare ape uzate) si gestionarea in mod adecvat a acestora;

- in ceea ce priveste gestionarea deseurilor solide preluate de la navele ce tranziteaza

Portul Constanta , facem aici observatia ca desi din punct de vedere economic solutia
eliminarii acestora la depozitul ecologic de la Ovidiu probabil este una fezabila, din
punct de vedere al protectiei mediului aceasta nu este una favorabila, atat timp cat in
incinta Portului Constanta functioneaza un depozit ecologic de deseuri , care este si
proprietatea C.N. APM S.A. ( dar nu este administrat de companie).
6.1.6. Protectia muncii si sanatatea populatiei
- Activitatea de protectie a muncii este coordonata si supervizata de personal de

specialitate
- La nivelul Serviciului Personal, Salarizare, Pregatire profesionala si Protectia
Muncii exista registre de evidenta a accidentelor de munca, intocmite conform legii
nr. 319/2006 – legea securitatii si sanatatii in munca, in care se mentioneaza data
producerii fiecarui accident, date referitoare la accidentat si imprejurarea producerii
accidentului;
- In concluzia studiului de zgomot elaborat pentru Portul Constanta se precizeaza ca
in urma masuratorilor, a calculelor efectuate si a prelucrarii datelor pe parcursul
elaborarii hartilor startegice de zgomot, s-a constatat ca nivelul zgomotului,
provenit din activitatea portuara - din punct de vedere al emisiei surselor de zgomot
industrial, al traficului feroviar si rutier se situeaza sub nivelul limitelor prevazute
de legislatie.
- Nu e cazul.
6.2. Recomandari pentru studii privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate

de un eveniment viitor si incert (daca este necesar)
- Se recomanda realizarea unui studiu privind stadiul actual al calitatii

solului/subsolului, in zona rezervoarelor de combustibili ce deservesc centralele
termice care functioneaza cu combustibil tip M si masuri care pot fi implementate,
fezabile si din punct de vedere economic, astfel incat eventuale poluari masive cu
produce petroliere, ale solului, datorate unor situatii accidentale, sa fie evitate.

6.3. Concluzia finala
Activitatea de protectie a mediului constituie o preocupare constanta a CN APM SA

Constanta, desfasurata atat in directia stabilirii si realizarii unor obiective/strategii clare privind
protectia factorilor de mediu, cat si in cea a alinierii la practicile si standardele UE in domeniu.
Fiind preocupata sa atinga si sa demonstreze o performanta de mediu evidenta prin controlul
impactului propriilor activitati si servicii asupra mediului, luand in considerare politica si
obiectivele de mediu, CN APM SA a elaborat si implementat sistemul de management de
mediu in conformitate cu cerintele standardului ISO 14001/2005. Sistemul a fost certificat in
decembrie 2006 de catre organismul de certificare Germanischer Lloyd.
Urmand prevederile Planului strategic de management al deseurilor, elaborat in

colaborare cu Royal Haskoning BV Olanda, Compania a initiat in anul 2001 proiectul Mediu si
Infrastructura in Portul Constanta. Proiectul a fost finalizat in cursul anului 2007, cu realizarea
urmatoarelor obiective: depozit ecologic de deseuri cu statie de tratare levigat, incinerator de
deseuri sanitare si contaminate de la nave, nava multifunctionala (interventii in caz de poluari
accidentale cu reziduuri petroliere si preluare reziduuri lichide de la nave), statie de tratare ape
reziduale de la nave. Realizarea acestor investitii a condus, totodata, la indeplinirea obligatiilor
Companiei prevazute in ,,Planul de preluare si gestionare a deseurilor de la nave in porturile
maritime'', elaborat in conformitate cu prevederile Ordinului MTCT nr.322/2006 privind
,,instalatiile de receptie a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii''.
In conditiile desfasurarii unei activitati normale, cu respectarea recomandarilor

din prezenta lucrare se considera ca obiectivul indeplineste cerintele minime de
functionare din punct de vedere al protectiei mediului astfel incat se propune autoritãtii
de mediu –APM Constanta emiterea Autorizatiei de Mediu.

7. BIBLIOGRAFIE- BAZE LEGALE SI SURSE DE INFORMARE
Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;

Simionescu I., 1960: Flora Romaniei;
Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor ;
Pumnea C., s.a.1994: Protectia mediului ambiant ;
Mutihac V., 1990 : Structura geologica a teritoriului Romaniei ;
Bularda Gh., Bularda D., Catrinescu Th.,1992 : Reziduuri menajere, stradale si industriale;
Paunescu I., Atudorei A., 2002 : Gestiunea deseurilor urbane ;
Bold O., Maracineanu G., 2003: Managementul deseurilor solide urbane si industriale
Bica Ioan, 2000 : Elemente de impact asupra mediului;
Voicu Victor, 2002 : Combaterea noxelor in industrie;
Colectia Judetele Patriei , 1981: judetul Constanta
Raport privind starea factorilor de mediu / anul 2011 (lunile 10,11 si 12)
Raport privind starea factorilor de mediu / anul 2012 (lunile 1,2 si 3)
Ciorbea V., 1994: Portul Constanta de la antichitate la mileniul III;
Dordea S.L., 2006: Managementul strategic al Portului Constanta
Covacef P., 2004: Portul Constanta – Portul lui Anghel Saligny
IPTANA: Lucrari hidrotehnice si portuare
Oaie Gh. si colab.: Cercetari multidisciplinare privind hazardele naturale –Raport stiintific 2007
Conferinta Nationala Programul Operational Sectorial Transport 2007-2013, Bucuresti, 11
noiembrie 2008
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Dobrogea al Judetului Constanta, 2012: Principalele
hazarde care se pot manifesta pe teritoriul judeţului Constanţa
Jeflea M., s.a.: Protectia mediului in sistemul portuar
Ujvari J., 1972: Geografia apelor Romaniei
Pascu M.R., 1983: Apele subterane din Romania
Vespremeanu E.,2005: Geografia Marii Negre
Zotta B., 1995: Geografia Municipiului Constanta
Geografia Romaniei vol. V

Site-uri utilizate
www.portofconstanta.com
www.ampost.ro
www.iptana .ro
www.buletinul agir.ro
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul

protectiei mediului,astfel:
• OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin

Legea nr. 265/ 2006, O.U.G. nr. 114/2007 si O.U.G. nr. 164/2008, Legea 49/2011 si
OUG 7/2011;
• Ordin MAPAM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor
de mediu;
• Ordin MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei de
mediu, modificata de Ordin MMP nr. 1298/2011;
• Legea Apelor nr. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004, Legea nr.
112/2006 si O.U.G. nr. 3/2010;
• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei
modificat prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
• H.G. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificata prin H.G. 268/2005 si H.G.
nr. 427/2010 ;
• H.G. 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi
organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si
instalatii, modificata prin H.G. 1339/2006 , H.G. nr. 735/2006, H.G. 371/2010, H.G.
nr. 372/2010;
• Legea 204/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;
• Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului,
modificat prin Ordin nr. 1144/2002 al ministrului apelor şi protecţiei mediului
privind înfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa
art. 3 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind
prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării şi modul de raportare a acestora,
modificat prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;
• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;

• Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor

privind mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS
1028/2004, Ordin nr. 1136/2007 si Ordin nr. 18/2008;
• Legea 211/2011 privind regimul deseurilor ;
• Ordin nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje,
modificata de H.G. nr. 1872/2006 si H.G. 247/2011;
• H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile periculoase, modificat de H.G. 210/2007
pentru modificarea si completarea unro acte normative care transpun aquis-ul
comunitar in domeniul protectiei mediului;
• H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, modificata de H.G. nr. 210/2007 si
H.G. nr. 1292/2010;
• Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice;
• H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
• H.G. nr. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;
• H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificata prin H.G. nr. 268/2005
si H.G. nr.427/2010;
• H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe
teritoriul Romaniei;
• O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor indistriale reciclabile, modificata
prin O.U.G. nr. 61/2003 si Legea nr. 138/2006;
• Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor
preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri
acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri.
Surse de informare :
- Discutii purtate cu reprezentantul Biroului de Mediu din cadrul CN APM SA

Constanta;
- Discutii purtate cu reprezentanti ai sucursalelor apartinand CN APM SA Constanta;
- Observatii directe in timpul efectuarii vizitei in teren.
- Documentatii :
o certificat constatator emis in baza Legii 359/2004 ;
o fisa de prezentare a activitatii pentru Portul Constanta;
o fisa de prezentare a activitatii pentru Portul Midia;
o fisa de prezentare a activitatii pentru Portul Mangalia;
o planuri de situatie si plan de incadrare in zona;

o Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 93/15.05.2012 privind Portul Constanta;

o documentatie tehnica de fundamentare pentru obtinerea Autorizatiei de
Gospodarire a apelor –obiectiv Statie de tratare ape uzate;
o documentatie tehnica de fundamentare pentru obtinerea Autorizatiei de
gospodarire a Apelor – obiectiv Statie de tratare levigat;
o contract asigurare servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare nr.
127A/13.05.2009 cu RAJA Constanta;
o contract furnizare gaze naturale nr. 006630/01.10.2009 cu SC CONGAZ SA
Constanta;
o contract furnizare energie electrica nr.3652211/22.11.2011 cu SC TINMAR-IND
SA Bucuresti ;
o contract furnizare energie electrica nr. 20998/29.09.2009 cu SC ELCOMEX SRL
Bucuresti;
o contract de vanzare – cumparare deseuri reciclabile nr. 2275/30.01.2012 cu SC
GREMLIN COMPUTER SRL Constanta, si act aditional nr. 1/30.01.2012,
prelungire 27.01.2013;
o contract de vanzare-cumparare reziduuri petroliere nr. 2775/30.01.2012 cu S.C.
OILOPROD S.R.L. Campina;
o contract prestari servicii de salubrizare a porturilor maritime si exploatare a
depozitului ecologic de deseuri nr. 24762/06.04.2004 cu IRIDEX GROUP
IMPORT EXPORT SRL Bucuresti si actul aditional nr. 3/2009;
o planul de preluare şi gestionare a deşeurilor de la nave în porturile maritime
Constanta, Midia si Mangalia, cu S.C. CONSAL TRADE S.R.L.;
o evidenta deseurilor generate de activitatile CN APM SA Constanta, conform HG
856/2002, pentru anul 2011;
o fisa de prezentare Incinerator deseuri HP 1250;
o plan de interventie in caz de situatie de urgenta de incendiu in Portul Constanta
(2012);
o schema de instiintare-alarmare in caz de situatie de urgenta de incendiu la CN
APM SA Constanta;
o plan de analiza si acoperire a riscurilor CN APM SA Constanta (2012)- Analiza
riscurilor generate de situatii de urgenta;
o lista substanţelor şi produselor chimice periculoase utilizate în cadrul CN APM
SA;
o Harta strategica de zgomot – Portul maritim Constanta


Raport BMI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport BMI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.N. Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A.

Raport la Bilantul de Mediu Nivel I

Titularul C.N. APM S.A.

Domeniul de activitate al C.N. A.P.M. CONSTANTA S.A. este reglementat de actul

Urmare a solicitarii inaintate de C.N. ADMINSTRATIA PORTURILOR MARITIME

Elaboratorul bilantului S.C. BLUE TERRA CONSULTING S.R.L.

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 1

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1. Localizare si topografie

Litoralul romanesc al Marii Negre, analizat si individualizat pe baza criteriilor fizico-

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 2

Portul Mangalia este situat la 38 km sud de Portul Constanta, avand coordonatele

2.2. Geologie, hidrogeologie

2.2.1. Elemente de geologie

Din punct de vedere geomorfologic, zona porturilor Constanta si Mangalia apartine

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 3

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 4

2.2.2. Ape subterane

Sistemul acvifer Cuaternar, cu importanţă hidrologică redusă, este constituit cu

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 5

Sistemul acvifer Sarmaţian - Eocen este constituit din depozite nisipoase

Sistemul acvifer Cretacic – Jurasic corespunde celei mai importante

Din descrierile litologice retinem ca nu exista orizonturi impermeabile importante care

In zona Mangalia caracteristicile hidrogeologice in general sunt determinate de

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 6

2.2.3. Ape de suprafata

In zona Platformei sud-dobrogene reteaua hidrografica este foarte saraca si in totalitate

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 8

2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasamentului

Meteoclimatic, judeţul Constanţa aparţine în proporţie de 80% sectorului cu climă

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 9

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 10

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 11

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1 Istoricul amplasamentului

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 12

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 13

În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 14

Portul va fi amenajat in paralel cu constructia santierului naval. În ianuarie 1979,

Figura nr. 1: Plan de situatie port Mangalia (preluare IPTANA)

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 15

Figura nr. 2: Plan de situatie portul Midia (preluare IPTANA)

Portul turistic Tomis a fost construit în perioada 1970-1975, în fostul Golf al

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 16

3.2 Dezvoltari viitoare

Avand ca autoritate de management Ministerul Transporturilor din Romania si folosind

a) Finalizarea digului de larg in Portul Constanta ( anexa 10)

Proiectul presupune prelungirea Digului de Nord al portului cu 1050 m (de la 4.850 km

b) Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunare - Marea Neagra

Proiectul a aparut ca o necesitate, datorita faptului ca in prezent nu exista o legatura

Obiectivul 1 - Pod rutier la km 0+540 al CDMN si lucrari aferente

Obiectivul 2 - Bretea de acces la DN39

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 17

La finalul investitiei se va asigura:

c) Dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima a Portului Constanta

d) Extinderea spre sud a danei de gabare din Portul Constanta

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL 18

Alte proiecte propuse spre finantare POS-T si considerate eligibile vizeaza:

- Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea cresterii adâncimilor senalelor

Pentru aceasta se vor realiza:

- Realizarea unui pod rutier peste canalul de legatura ( anexa 12)

- Master Planul Portului Constanta