Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. INTRODUCERE
Inregistrare J13/2308/1998
Registrul CUI: 11062831
Comertului:
Portul Midia este situat la 25 km Nord de Portul Constanta, avand coordonatele 44º20´
latitudine N si 28 º41´ longitudine E.
Spre nord Portul Midia se margineste cu gara Midia si teritoriul administrativ al
comunei Corbu, spre vest cu societatile ROMPETROL S.A., COMPLEX RAFINARE
PETROMIDIA si COMPLEX C.E.T., iar spre sud cu teritoriul administrativ al orasului
Navodari. De-a lungul litoralului, in sudul portului, se afla Tabara de copii de la Navodari si
statiunea Mamaia. Cea mai apropiata localitate este comuna Corbu, aflata la 2,5 km de portul
Midia. Caile de acces de pe uscat fac legatura cu DN 22b. De asemenea exista si racorduri la
calea ferata.
Portul Turistic Tomis este dispus la limita de nord-vest a zonei peninsulare Constanta
si la sud de plaja Modern, urmarind linia strazilor Marcus Aurelius spre nord si Remus
Opreanu spre vest si a fost conceput pentru practicantii turismului nautic, pentru activitati
sportive si de agrement, constituind un adapost pentru ambarcatiunile sportive cu vele.
Accesul din oras in port este deosebit de facil, putand fi realizat atat cu mijloace auto,
cat si pietonal. In apropiata vecinatate se afla o serie de obiective turistice care sporesc gradul
de atractivitate : Piata Ovidiu cu statuia poetului Ovidiu, Muzeul de Arheologie, Mozaicul
Roman cu vestigiile antice ale vechiului Tomis, Acvariul, Farul Genovez, Cazinoul.
Portul Constanta este limitat pe zona vechiului tarm, de o faleza inalta, alcatuita din
calcar sarmatian in adancime si sedimente loessoide din pleistocen la partea superioara.
Formatiunea calcaroasa de baza este foarte degradata si pe fasia de tarm s-a extins un
strat de argila reziduala, cafenie, tare, cu fragmente calcaroase ascutite, distribuite neuniform.
In partea dinspre mare a portului, pe fundul marii, se afla in principal depozite detritice asezate
peste roca de baza alcatuita din calcar sarmatian.
Tinand seama de datele existente disponbile si colectate din alte studii, stratificarea
pamanturilor difera pe suprafata portului Constanta.
Astfel, in zoana Poarta 2, in urma forajului executat pentru captarea de apa, coloana
litologica,conform ,,Documentatiei tehnice de fundamentare” pusa la dispoztie de C.N.
A.P.M., este urmatoarea( anexa 8):
• Pana la adancime de 9,5 m – material de umplutura al platformei + depozite
argilo-nisipoase marine;
• Intre 9,50 – 45,0 m – calcare sarmatiene cu intercalatii subtiri argiloase sau
nisipoase;
• Intre 45,0 – 93,0 m – creta alba si calcare cretoase albe, compacte, cu
intercalatii de crete marnoase;
• Intre 93,0 – 200 m – calcare albe la partea superioara, compacte, continuate cu
dolomite si calcare dolomitice cenusii albicioase sau cenusii usor roscate, foarte
dure, compacte la inceput si din ce in ce mai fisurate si cavernoase pana la talpa.
In zonele care reprezinta un teritoriu nou castigat asupra marii in perioada de extindere
a Portului Constanta, 1960-1963, obtinute prin umpluturi de pamant si steril din cariera de
calcar depuse direct pe fundul marii, investigatiile geotehnice au pus in evidenta urmatoarele
aspecte:
• terenul de pe amplasament este constituit pana la adancimi de 7,5-9,5 m din
umpluturi cu compresabilitate mare, alcatuite din blocuri si bolovani in masa
argiloasa;
• sub adancimile mentionate anterior se afla fundul marii, teren de asemenea
foarte compresibil, constituit pana la adancimi de 10,5-11,5 m din nisipuri
maloase cu cochilii sau nisipuri fine;
• urmeaza un strat de argile galben-verzui cu concretii calcaroase, de
compresibilitate medie, pana la adancimi de 14-17 m;
• pana la adancimea de 32 m se gaseste un pachet de argile si calcar dur, cu
compresibilitate redusa;
• sub 32 m exista calcar marnos;
• nivelul apei din umpluturi este in concordanta cu cel din bazinul portuar.
Pentru zona Mangalia, caracteristic din punct de vedere geologic este grosimea
depozitelor neocene de aproximativ 30-40 m in care se semnaleaza prezenta apelor
mezotermale sulfuroase.
Din punct de vedere tectonic se poate spune ca exista o arie dezvoltata intre Costinesti
si Mangalia Sud , mai ales in zona litorala , care a suferit puternice solicitari tectonice ce au
determinat formarea unor falii secundare, fisuri si goluri, care permit circulatia si acumularea
masiva a apelor mezotermale sulfuroase.
Din punct de vedere geologic amplasamentul Portului Midia face parte din unitatea
structurala a Dobrogei Centrale – Masivul Central Dobrogean, care ocupa
treimea mijlocie a Dobrogei si este delimitat spre sud de falia Palazu, care il separa de
Platforma sud-dobrogeana, iar la nord de falia Peceneaga –Camena care il delimiteaza de
Orogenul nord-dobrogean (anexa 9). Trasatura sa particulara o constituie natura si varsta
soclului precambrian si faptul ca acesta afloreaza pe suprafete foarte intinse.
Cea mai larga suprafata din Dobrogea Centrala este ocupata de formatiunile soclului. In
alcatuirea soclului se deosebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine distincte. Aceste
unitati se delimiteaza printr-o discordanta stratigrafica si de metamorfism. Astfel, se
individualizeaza ca prima unitate grupa sisturilor cristaline mezometamorfice iar cea de a doua
include formatiunea sisturilor verzi.
Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse. Prima transgresiune de amploare care se
recunoaste in spatiul central-dobrogean a avut loc in Mezojurasic. Formatiuni mai vechi care
sa aiba drept soclu formatiunea sisturilor verzi se cunosc numai la vest de Dunare (in Platforma
Valaha). In cuvertura din Dobrogea centrala se recunoaste un singur ciclu de sedimentare
Dogger-Malm. Depozite cretacice se intalnesc doar ca petice protejate de eroziune depuse in
timpul unor ingresiuni dinspre sud sau dinspre nord. Neogenul nu este reprezentat decat prin
iviri foarte restranse de depozite sarmatiene alcatuite din pietrisuri si nisipuri cu microfauna ce
indica Basarabianul.
Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, principalele structuri acvatice din
Dobrogea de Sud se dezvoltă în formaţiuni carbonatate afectate de un puternic sistem fisural
carstic. Pe baza criteriilor litostructurale şi hidrologice s-au putut structura 3 sisteme acvifere:
Cuaternar, Sarmaţian-Eocen şi Cretacic-Jurasic:
• debusarea si extragerea unor debite foarte mari din zacamant, practic fara
pierdere de energie, pe seama aportului componentei secundare;
• mentinerea constanta a temperaturii maxime a apei minerale, la valoarea de 27-
290C pe seama unor cai de circulatie ce se pastreaza practic nemodificate in
timp, apa avand caracter agresiv;
• mineralizare totala redusa, relativ constanta;
• energie generala redusa a zacamantului, raportata la cota zero a Marii Negre.
In zona portului Midia regimul apelor subterane este evident influentat de relieful
zonei si de vecinatatea lacurilor si a Marii Negre. Complexul nisipos din cadrul cordonului
litoral cantoneaza apa cu nivelul liber care se intalneste la o adancime cuprinsa intre 0,20 si
1,50 m de la nivelul solului. Directia de curgere a apei subterane este dinspre lacuri catre
Marea Neagra. Peste acest curent se suprapun apele infiltrate provenite din retele si instalatiile
combinatului petrochimic si o parte din apa cazuta din precipitatii. Avand in vedere oscilatiile
de nivel si directiile de curgere ale apei subterane , s-a realizat o retea de drenuri pentru
coborirea pinzei freatice la +1, 5 m, fata de nivelul marii.
Marea Neagra are tarmurile putin crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule
si insule. Geneza acestei mari, oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor
sale geografice.
Stabilindu-se o legatura directa cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor, nivelul
acestei mari, ca si nivelul oceanului planetar, s-a inaltat in ultimele doua milenii cu
aproximativ 4m, oscilatie care s-a observat de-a lungul tarmului, de la Vama Veche la
complexul lacustru Razim – Sinoe.
Asa cum am specificat mai sus Marea Negra se afla in centrul zonei climatice
temperate, avand doua implicatii, si anume: sezoanele sunt bine marcate in concordanta cu
succesiunea solstitiilor si echinoctiilor, iar radiatia solara variaza intre 130.000 si 150.00
cal./km2, suficienta pentru asigurarea energiei necesare dezvoltarii tuturor proceselor fizice,
chimice si biologice. Prezinta pe cea mai mare parte a suprafetei caracter semiarid, evaporatie
de 300-400 km3/an si o cantiate de precipitatii de numai 225-300 mm/an.
Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este de 12,7°C,
depasind temperatura medie a aerului numai cu 1°C. La Constanta, vara se intalnesc cele mai
ridicate temperaturi ale apei, de 22,4°C iar cele mai reci sunt in februarie (2,9°C).
Salinitatea oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc si 18% in larg, iar in adancimi
atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitate mult mai redusa decat ale oceanului
planetar precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua paturi de apa suprapuse, cu
salinitate si densitate net diferite. Aceasta stratificare se explica prin schimbul de ape ce are loc
prin stramtoarea Bosfor si prin patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate dinspre
Marea Marmara spre Marea Neagra. Diferenta de densitate impiedica formarea curentilor
verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200m adancime nu au posibilitatea de a
se oxigena ca in patura superficiala, cu valuri sicurenti,care o fac favorabila vietii. De aceea
sub 200- 220m , apele Marii Negre, lipsite de oxigen, sunt lipsite si de viata, cu exceptia
bacteriilor sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat.
La suprafata Marii Negre curentii sunt ocazionali, determinati de vantul de nord-est,
dirijati in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doi curenti de directie inversa in zona
stramtorii Bosfor, care transporta la adancime apele sarate dinspre Marea Mediterana, iar la
suprafata apele marii Negre.
Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de vanturi iar mareele, de mica
amplitudine, oscileaza pe litoralul romanesc intre 8 si 12 cm.
Luata in ansamblul ei, Marea Neagra este o adevarata uzina biologica, cu particularitati
nemaintalnite in alte mari, cu o fauna si o flora specifice, fiind considerata un “ unicum
hidrobiologicum”.
Flora Marii Negre este reprezentata prin peste 304 specii de alge macrofite, majoitatea
alge rosii, carora li se adauga algele brune si verzi.
Animalele sunt reprezentate de majoritatea grupelor de nevertebrate, cu un total de
1750 de specii, iar dintre vertebrate sunt prezenti pestii, pasarile si mamiferele marine , cu un
total de 164 de specii. Mamiferele sunt reprezentate prin doua specii de delfin , de foca si de
marsuin : delfinul comun (Delphinus delphinus ponticus), delfinul cu bot gros (Tursiops
truncatus ponticus), foca mediteraneana (Monachus monachus) si marsiunul sau porcul de
mare (Phocoena phocoena).
De la Capul Midia la Mangalia se afla mai multe limane fluvio-marine (Tasaul, Corbu,
Techirghiol, Mangalia) si cateva lagune ( Siutghiol, mlastina Hergheliei, etc.).
Pe golful larg cuprins intre Capul Midia la nord si promontoriul Pescariei din Mamaia
la sud, se grefeaza in ordine lacurile Corbu (Gargalic), Tasaul, Siutghiol si Tabacariei. Ele sunt
inchise de un perisip comun care se intinde pe o lungime de 16 km, fiind format din cordoane
de nisip, unele fixate de vegetatie, altele inca libere. Intre ele se gasesc depresiuni putin adanci
in care apa stagneaza uneori in tot timpul anului sau care sunt invadate de vegetatie de balta.
Aspectul natural al perisipului se pastreaza mai mult in dreptul lacului Tasaul , unde si latimea
lui este maxima (circa 1500m), catre sud nisipurile fiind in cea mai mare parte nivelate,
curatate de vegetatie si transformate in plaja amenajata.
Principalele lacuri din acest sector –Tasaul si Siutghiol – nu au legatura directa cu
marea, ci prin intermediul celor doua lacuri mai mici- Corbu si Tabacariei.
In sud, pana la Mangalia, s-au format Iezerul Comorova si Iezerul Mangalia, ambele
amenajate .
Organismul fluviatil cu cea mai mare importanţă hidrologică în Dobrogea de Sud îl
constituie raul Carasu. Valea Carasu, în trecut cu izvoare la 5 km vest de Constanţa, vărsarea
în Dunăre la Cernavodă şi un curs abia perceptibil, datorită pantei reduse, a fost utilizată pentru
proiectarea şi construirea traseului Canalul Dunăre - Marea Neagră; acest canal, în lungime de
64,4 km, leagă Dunărea de Marea Neagră între Cernavodă şi portul Constanta-Sud-Agigea, la
cele două capete existând câte un sistem de ecluze gemene, cu lungimea de 310 m si latimea de
25 m. A fost construită şi o derivaţie de la Poarta Albă la Capul Midia (Canalul Poarta Alba-
Midia), cu o lungime de 28 km. La nivel normal, apele au o adâncime de 7 m şi o lăţime între
70-90 m.
Canalul Dunăre - Marea Neagră utilizat pentru navigaţie va spori în importanţă o dată
cu activarea magistralei fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (Rotterdam) şi Marea
Neagră (Constanţa).
Canalul Poarta Alba – Midia are o lungime de 31,2 km și este situat între Portul
Midia, km 0 al canalului, și confluența cu Canalul Dunăre-Marea Neagră la km 36 al acestuia,
în dreptul localității Poarta Albă. La km 3 are o bifurcație (cu o lungime de 5,5 km) ce face
legătura cu Portul Luminița. Atât Portul Luminița cât și Ovidiu, sunt parte integrantă a
canalului. A fost deschis navigației la 26 octombrie 1987.
Regimul precipitatiilor
Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar
reprezentate prin ploi torenţiale. Volumul precipitaţiilor anuale este cuprins între 3 – 400
mm/an.
Cele mai reduse cantităţi lunare se constată în perioada februarie – aprilie şi la sfarsitul
verii şi începutul toamnei, iar cantităţile cele mai mari în mai, iunie, iulie (cu predominare
iunie) şi în noiembrie – decembrie (cu predominare în decembrie). Zapada şi lapoviţa se
produc în semestrul rece octombrie – martie şi întamplător şi din septembrie pană în mai.
Cantităţile medii de precipitaţii la Constanţa sunt de 378,8 mm, iar la Mangalia de
377,8 mm. Cantităţile medii lunare cele mai mici s-au înregistrat în martie: 23,8 mm la
Constanta si 24,3 mm la Mangalia. Cantitatile maxime cazute in 24 ore au insumat 130 mm la
Constanţa (18 septembrie 1943) si 140,2 mm la Mangalia (29 august 1947).
O particularitate climatică a Dobrogei este că zona litorală (alături de Delta Dunării)
este cea mai secetoasă regiune din ţară, cu precipitaţii mai mici de 400 mm/an în interiorul
podişului. Caracteristic acestei zone litorale, este prezenta unei stabilitati termice a atmosferei,
asigurată de vecinatatea mării.
Umiditatea aerului
Marea Neagra exercită o influenţă modificatoare asupra umiditatii aerului care se
resimte pe întreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic în primii 15 – 25 km de la ţărm.
Zilele cu umiditate foarte scazută sunt estimate la 2 pe an, când umiditatea scade sub
30%. Frecvenţa zilelor cu umiditate relativă de cca. 80 % este destul de ridicată, respectiv de
130 zile, numarul zilelor cu umiditate mare având un maxim în luna decembrie şi un minim în
luna august.
Datorita prezentei Marii Negre, aerul este intens coroziv (umezeala ridicata si procent
ridicat al sarurilor de origine marina), care impune o protectie corespunzatoare a metalelor si
utilizarea materialelor de constructie mai putin higroscopice.
Regimul vanturilor
In absenta unor obstacole naturale, zona litoralului romanesc este expusa unei dinamici
eoliene active.
În zona Constanţei, frecvenţa medie cea mai ridicată se întâlneşte în cazul vânturilor
din direcţia Nord (21,5%), urmată de cele din direcţia Vest (12,7%) şi Nord – Est (11,7%).
Cea mai scăzută frecvenţă se înregistrează în cazul vânturilor din direcţia Sud-Vest
5,9% şi Est (6,1%), urmate de cele din Sud- Est 8,7%, Nord – Vest 8,8% şi Sud (9,4%).
Ca rezultat al circulatiei atmosferice si vanturilor locale, in dreptul litoralului romanesc
apare o miscare generala ciclica a maselor de apa, relativ stabila, pe directia nord-sud avand
viteza de 3-50 cm/s. In incinta portuara se inregistreaza curenti slabi, ce nu influenteaza
manevrele si activitatea portuara.
Din observatiile consemnate de-a lungul timpului s-a constatat ca fenomenele
meteorologice periculoase ce pot aparea in apropierea coastelor romanesti ale Marii Negre nu
afecteaza in mod semnificativ activitatea portuara.
Prin dispunerea lor, litoralul maritim si regiunea dintre Dunare si Marea Neagra, au
facut ca aici sa se incruciseze mari drumuri comerciale, culturale si strategice care au
determinat evolutia istorica a acestei stravechi zone romanesti.
Portul Constanta
Intre cele mai vechi asezari de pe litoralul romanesc, care au jucat un rol determinant in
realizarea traficului de marfuri spre si dinspre spatiul romanesc a fost portul Constanta.
Cercetari arheologice subacvatice efectuate pe litoralul vestic al Marii Negre au pus in
evidenta faptul ca a existat o traditie maritima traca ce a implicat-o si pe cea portuara, cu mult
inainte de colonizarea greca.
Apoi, in secolul VII i.e.n., in perioada de expansiune a grecilor din Milet, a fost fondata
pe coasta occidentala a Marii Negre colonia fortificata Tomis. Orasul-port a fost organizat ca
un emporion ce implica o functie economica legata de activitatea portuara. In timpul epocii
romane, din sec I i.e. n., comertul se dezvolta in continuare.(Ciorbea, V.)
Incepand cu sec. III e.n., cand atacurile navalitorilor se intetesc, se rup o parte din
legaturile comerciale si cursul dezvoltarii portului Tomis se intrerupe.
Datorita navigatorilor genovezi, comertul de la Marea Neagra cunoaste o noua
dezvoltare in sec. XIII-XIV. Lucrarile portuare executate de acestia (dig, zid de aparare,
depozite) erau vizibile la inceputul sec. al XIX-lea (Ionescu, M.D.). Pentru orientarea
navigatorilor a fost construit in aceeasi perioada, la capatul peninsulei Constanta, un far de
coasta, ce a functionat pana tarziu, spre zilele noastre.
In timpul dominatiei otomane care a urmat, timp de patru secole, relatiile comeriale de
pe coasta Marii Nege s-au redus mult. Din cauza innisiparilor produse, portul Constana
devenise un port nesigur.
In anul 1860, Constanta dispunea de un mic port cu un acvatoriu de aproximativ 4 ha in
care adancimea apei atingea 5,25 m, cu un singur cheu, din lemn si piatra, cu o lungime de 334
m (Ciorbea, V.). Acest port fusese construit de compania engleza “Danube and Black Sea
Reallway Company Ltd.”, care primise de la statul otoman, in concesiune pentru 99 de ani,
lucrarile pentru port si pentru linia ferata Constanta – Cernavoda. Dupa razboiul de
independenta Guvernul roman a reusit in 1884 sa rascumpere atat portul cat si linia ferata, iar
in 1885, Corpurile legiuitoare au aprobat proiectul de lege referitor la marirea si modernizarea
Portului Constanta.
La 16 octombrie 1896 se inaugureaza oficial lucrarile de constructie a portului dupa
proiectul inginerilor Gh. Duca si Anghel Saligny, sub antrepriza firmei Hallier.
Lucrarile sunt sistate in 9 martie 1899, prin epuizarea fondurilor, urmand un proces
rasunator. Conducerea santierului a fost preluata de A. Saligny care a facut si modificari ale
proiectului initial. Pana la inceputul primului razboi mondial Portul Constanta avea un
acvatoriu intins pe 60 ha si platforme a caror suprafata insuma 137 ha. Digul de larg se
prelungise pana la 1377 m, iar cel de sud masura 1497 m. Cheiurile aveau o lungime totala de
4312 m. Portul Constanta a devenit astfel cel mai mare din bazinul Marii Negre.
Primul razboi mondial a afectat grav activitatea portului, prin distrugerile produse. A
urmat o lunga perioada de refacere pana in 1936 in care s-au facut reutilari, dragaje si cheiuri.
In 1938 au fost terminate lucrarile la bazinul docului plutitor constituindu-se nucleul viitorului
santier naval.
In anii 1939-1940, un studiu al ing. Ovidiu Cotovu prezenta o varianta de extindere a
portului spre sud, care avea in vedere debusarea in port a unui canal navigabil intre Dunare si
Marea Neagra.
Al doilea razboi mondial a produs noi distrugeri si implicit stagnarea activitatii.
Au fost intocmite mai multe planuri privind refacerea capacitatii portuare, dar abia intre
anii 1956-1958 au fost elaborate studii de sistematizare si modernizare a portului pe care astazi
il numim „portul vechi”. (Covacef, P.)
Actiunea de sistematizare a continuat pana in anul 1968. La sfarsitul acelui an situatia
portului era urmatoarea :
Suprafata totala a incintei portuare era de 199 ha, din care 135 ha uscat si 64 ha
acvatoriu ;
Existau 24 de dane din care 21 erau operative ;
Adancimile de 8,25-10 m permiteau operarea navelor pana la 25.000 tdw ;
Spatiile de depozitare erau de 235,6 mii mc, din care 113 mii mc acoperite.
Incepand cu anul 1967 s-au demarat lucrarile de extindere a portului catre sud. Un rol
important in dezvoltarea acestui sector portuar l-a avut si construirea Canalului Dunare-Marea
Neagra, inaugurat in 1984. Astfel, Portul Constanta a devenit si port fluvial si a ajuns sa
acopere o 8 maritime din care 140 sunt operationale, cu adancimi ce variaza intre 7 si 19 m.
Aceste caracterisici permit accesul si operarea tancurilor cu capacitatea de 165.000 tdw si a
vrachierelor cu capacitatea de 220.000 tdw.
Portul Mangalia
In anul 570 a. Cr., la gura limanului Mangalia a fost intemeiata de catre dorienii din
Heracleea Pontica, colonia Callatis. Orasul antic avea un mic port in zona nordica. Coloniştii
milesieni sunt primii care construiesc ziduri de apărare şi amenajează portul pentru acostarea
corabiilor. Portul era ocrotit de un zid puternic care înainta în mare, avand o latură de 30 sau 40
de picioare. Ingeniozitatea tehnica a constructorilor antici uimeşte şi astazi prin dotarile şi
realizarea unor obiective care asigurau manevrele de intrare şi ieşire din port, pe orice fel de
vânt, din acest punct de vedere portul Callatis depăşind nivelul construcţiilor portuare
moderne. Digurile existente şi astazi dovedesc ca au fost studiaţi curenţii de adâncime care
astfel au dus la lipsa depunerilor, obiectele arheologice descoperite, probând că au fost doar
afundate şi nu înnămolite.
Portul Midia a fost realizat pentru a pune la dispozitie facilitatile pentru centrul
industrial si petrochimic adiacent.
In zona respectiva, inainte de constructia combinatului petrochimic, exista un acvatoriu
semiinchis, adapostit de doua diguri aproximativ perendiculare, unul cu orientare N-S, pornind
de la Capul Midia, celalalt cu orientare E-V, amplasat in sud. Pe aceste diguri existau linii de
cale ferata pe care se aducea piatra de la cariera ”Luminita” si se incarca pe ambarcatiuni de
mic tonaj.
Odata cu amplasarea Combinatului Petrochimic Navodari la Capul Midia, in anul 1976
s-a trecut la proiectarea portului Midia. Prin prelungirea cu 3750 m a digurilor executate in
perioada 1949-1953 cu ocazia lucrarilor Canalului Dunare-Midia, se realizeaza o incinta de
660 ha ce poate oferi o capacitate de trafic de cca. 10 mil.t/an.
In prezent portul dispune de 14 dane si adaposteste un santier naval, iar in anul 2010 a
fost inaugurat cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (GPL) din tara. Terminalul
are o suprafata de circa 24.000 de metri patrati si are o capacitate de stocare de 4.000 mc.
• realizarea unei conexiuni rutiere adecvate intre cele doua parti ale
portului;
• degrevarea zonelor urbane din localitatile Lazu si Agigea de traficul greu
generat de Portul Constanta Sud;
• decongestionarea traficului si reducerea timpilor de calatorie pe DN 39
prin construirea unei bretele rutiere ca alternativa la drumul national;
• furnizarea unui traseu adecvat pentru materialul de cariera si de umplutura
necesar proiectelor de dezvoltare ce se vor realiza in partea de sud a
portului;
• asigurarea legaturii dintre partea de sud a portului si autostrada Bucuresti
– Constanta, prin racordarea la varianta ocolitoare a municipiului
Constanta.
In prezent portul este servit de infrastructura de transport CFR care taie orasul in doua.
Accesul CF se concentreaza la portile 6 si 10. Prin noul proiect se doreste realizarea unui
complex feroviar sistematizat in sectorul fluvio-maritim al portului Constanta, care sa sigure
deservirea optima si unitara a actualilor si viitorilor operatori portuari (anexa 11).
In prima etapa, care face obiectul acestui proiect, se vor executa doar liniile CF care
deservesc actualii operatori, pe baza previziunilor de trafic pana in anul 2020. Construirea
triajului ar urma sa se realizeze intr-o locatie in care sa existe suficient spatiu pentru o
dezvoltare ulterioara, daca va fi necesar.
In felul acesta se vor atinge urmatoarele obiective:
• cresterea capacitatii caii ferate pentru transportul marfurilor uscate vrac
din/catre sectorul fluvio-maritim al portului;
• decongestionarea traficului in zona Agigea Nord;
• accesul in portul Constanta pe un mod de transport nepoluant.
Între latura de sud a teritoriului existent aferent danei de gabare si noul cheu se vor
realiza umpluturi, obtinându-se astfel un teritoriu suplimentar de 10.900 mp.
Lucrarile, care pot fi finantate din fonduri europene, au ca scop imbunatatirea
infrastructurii portuare si eficientizarea operatiunilor portuare, in vederea sporirii atractivitatii
fata de utilizatori si cresterea traficului de nave in porturile dunarene si maritime.
4.1 Generalitati
Porturile Constanta, Midia, Mangalia si portul turistic Tomis sunt porturi maritime
publice-private aflate in proprietatea statului roman, care asigura reglementarea si functionarea
lor prin C.N. Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta si Autoritatea Navala Romana,
ambele institutii fiind subordonate Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
Domeniul de activitate al C.N. A.P.M. CONSTANTA S.A. este reglementat de actul
normativ de infiintare al companiei (HG 517/1998 cu modificarile si completarile ulterioare),
coroborat cu legislatia in vigoare privind administrarea porturilor si serviciilor in porturi (OG
22/1999 modificata si completata de OUG 86/2007).
Compania administreaza infrastructura de transport naval aparținând domeniului public
al statului care i-a fost concesionata pe o perioada de 49 de ani de catre Ministerul
Transporturilor si Infrastructurii.
Compania are în principal următoarele atribuţii:
întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport
naval ce i-a fost concesionată ;
punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri, în mod liber şi
nediscriminatoriu;
urmărirea sau asigurarea, după caz, a furnizării serviciilor de siguranţă în porturi;
asigurarea în permanenţă a adândimilor minime în bazinele portuare şi la dane şi
a semnalizării pe şenalele de acces şi în porturi ;
ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează muncă specifică în porturi;
ducerea la îndeplinire, prin delegare de competenţă, a unor obligaţii ce revin
Statului român din acordurile si conventiile din care România este parte;
administrarea terminalelor de pasageri şi a terminalelor Ro-Ro.
Tabelul nr. 1
Anul 2010 Anul 2011
Tip marfa
(tone) (tone)
Ingrasaminte (naturale si
1.765.865 2.015.114
chimice)
Tabelul nr. 2
Numar escale nave maritime Anul 2010 Anul 2011
Mangalia 92 98
Serviciile pentru marfuri si pentru nave in porturile maritime romanesti sunt realizate in
principal de catre companii private, intr-un mediu competitiv in care se aplica principiile pietei
libere.
In prezent in cele trei porturi activeaza un numar de cca. 683 de firme ce asigura:
53 de tipuri de servicii pentru marfuri (amarare, stivuire, cantarire, comert,
transport, depozitare, control etc.);
28 de tipuri de servicii pentru nave (agenturare, aprovizionare, bunkeraj,
incarcare/ descarcare, pilotaj, remorcare, transport, reparatii, depoluare etc.);
45 de alte servicii (transport calatori, asistenta medicala, lucrari de intretinere si
constructii, telecomunicatii, scafadrerie, alimentatie publica, servicii bancare,
vama, curatenie, depozitare deseuri etc.).
In ce priveste producerea si furnizarea energiei termice, C.N. „APM” S.A. Constanţa are
în patrimoniu centrale termice proprii, care asigură agent termic atât pentru încălzirea spaţiilor
din clădirile administrative (închiriate terţilor sau în care îşi desfăşoară activitatea sucursalele şi
direcţiile funcţionale ale companiei), cât şi pentru producerea apei calde menajere solicitate de
diverşi beneficiari.
Tot în patrimoniul Secţiei Energetice se află reţeaua de gaze naturale, care are lungime
de 5550 ml.
In tabelul urmator sunt evidentiate centralele termice din patrimoniul C.N. APMC si
principalele lor caracteristici tehnice, inclusiv cosurile de evacuare a gazelor arse si consumul
de combustibil la nivelul anului 2010.
Gaze
4. C-TA NORD 800 x
naturale 30954 mc
FERROLI 436 5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h 800
1 17
FERROLI
620 5 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h
CT 222 Gaze
5 2 10 400 48653 mc
(MEC) naturale
FERROLI
800 5 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h
8 220 27432
CT FERROLI 215 4 bar MAN GZ 3.0 32 mc/h Gaze
8 1
POLITIE naturale
1 16.5 1000x
FERROLI 800 5 bar MAN GZ 3.3 75 mc/h 1000
CT 10 77875
Gaze
BURSA 1 16.5 800
12 naturale
VECHE
FERROLI 800 5 bar MAN GZ 3.3 75 mc/h
1000 x
VIESSMAN 895 6 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h 1 16,5 1000
Gaze
14 CT 226
naturale
VIESSMAN 6 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h 116097
895 mc
1 16,5 800
VIESSMAN 895 6 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h
CT 33.73 Gaze 1 11,2 400 34263
15 EQUIP 290 4 bar MAN GZ 2.2 N
GRANICERI mc/h naturale mc
CT LAMBORGHI LAMBORGHI 14.8 Gaze 1 6 800 x 15,628
16 190 5bar
STADION NI NI kg/h naturale 800 mc
DE DIETRICH 581 5 bar CUENOD 49 kg/h
500
17 CT MOL 1 S Tip M
DE DIETRICH 1 6 800 44617 mc
581 5 bar CUENOD 49 kg/h
500
RBL
DE DIETRICH 9.8 kg/h
130 5 bar GULLIVER
GT305
CT MOL BS3 1 16 600 19382mc
18 Tip M
2S PA DE DIETRICH RBL
225
GT307 5 bar GULLIVER 22 kg/h
RG5D
RBL
DE DIETRICH 130 5 bar GULLIVER 17.5L/h 1 6 500
GT305 RG 3
62691 litri
RBL 1 6 250
CT MOL
19 DE DIETRICH 280 5 bar GULLIVER 37.4L/h GPL
2S AM
GT308 RS28
RBL
DE DIETRICH
280 5 bar GULLIVER 37.4L/h
GT308
RS28
CTMOL2S DIETRICH 1 8 220 21002 litri
20 48 4 bar 8.5 l/h GPL
MG DTG129
CT
22 Fontecall 60 tip M 1 200x20
MANGALIA 1.4 Unigas 6.4l/h 6 8164 litri
0
Sucursala Nave Tehnice Port are sediul intr-o cladire cu Sdesfasurata = 2242 mp,
amplasata in zona danei tehnice si isi desfasoara activitatea prin Sectia Exploatare Nave si
Sectia Depoluare si PSI:
- Sectia Exploatare Nave Tehnice: navigatie si intretinere nave tehnice din dotare
(remorchere, macara, nave hidrografice, salupe) remorcaj, transport personal,
manipulare greutati;
- Sectia Depoluare si PSI: navigatie si intretinere salupe depol si nave colectoare,
preluare reziduuri petroliere si ape uzate de la nave, interventie in caz de poluari
accidentale, livrari apa la nave aflate in rada, stocare si livrare combustibil navelor
proprii, interventii la stingerea incendiilor.
Apele provenite din poluari accidentale cu produse petroliere ale bazinului portuar sunt
colectate cu navele specializate de tip DEPOL (cu capacitate de stocare 20 mc pentru lichide si
4 mc pentru solide) si descarcate intr-un tanc barja, compartimentat (saland nepropulsat SN
101), amplasat in dana A2. Dupa separarea gravitationala, fractia apoasa este transportata cu
nava colectoare CANARA la statia de tratare din dana 69.
In Portul Constanta alimentarea cu apa potabila se face atat din reteaua R.A.J.A., cat
si din surse subterane proprii ( doua foraje F2 si F3 ).
Reteaua portuara de alimentare cu apa, de tip inelar, este alcatuita din conducte din otel,
fonta si PEHD cu diametre cuprinse intre 100-500 mm si are o lungime totala de 52.251 m.
Pentru marirea presiunii apei functioneaza 6 statii de pompare dotate cu pompe ACV si Lotru.
Alimentarea cu apa a navelor se face de la 199 hidranti de cheu repartizati la toate
danele de incarcare, utilizati si pentru interventii la stingerea incendiilor. Pentru compensarea
debitelor si pentru asigurarea rezervei de incendiu exista un complex de inmagazinare-pompare
dotat cu doua rezervoare a cite 1000 mc si statie de pompare. Sursa de apa pentru stingerea
incendiilor este asigurata din reteaua de apa potabila. Pe reteaua de distributie a apei potabile,
in plus fata de hidrantii exteriori, de cheu, sunt amplasati 5 hidranti de incendiu subterani si 94
hidranti in cladiri.
Statia de tratare ape uzate este destinata epurarii apelor uzate menajere provenite de la
operatorii portuari, a apelor uzate si cu reziduuri petroliere de la nave si a celor industriale din
terminalul petrolier. Statia dispune de echipamente si rezervoare de stocare amplasate in dana
69 destinate procesului de stocare si omogenizare si indepartarii produselor petroliere, cit si de
echipamente si rezervoare amplasate in dana 79 pentru etapele de tratament biologic, filtrare si
tratarea namolului. Toate echipamentele si rezervoarele de dozare din dana 79, se afla in
interiorul unei cladiri cu Sdesfasurata = 1351 mp care cuprinde si spatii administrative pentru
personalul de exploatare.
Statia de tratare mecanica este folosita in vederea indepartarii suspensiilor solide,
grosiere din apele uzate, inainte de procesul de epurare. Statia este amplasata in zona Poarta 6
intr-o cladire cu suprafata de 68,75 mp. Tratarea se face intr-un sistem de gratare montate in
cuva de otel inoxidabil, fiecare gratar fiind cuplat cu cite o instalatie de compactare cu surub
pentru deshidratare si evacuare retineri intr-un container pentru deseuri.
Statia de tratare levigat este amplasata langa depozitul ecologic de deseuri de la poarta
6 intr-o cladire cu Sdesfasurata = 240,55 mp fiind destinata tratarii levigatului de la depozitul
ecologic cit si a celui provenit de la vechiul depozit de deseuri care si-a incetat activitatea si
este in perioada de monitorizare postinchidere. Statia cuprinde rezervoare de stocare si
echipamente pentru etapele tehnologice de tratament fizico-chimic, biological apelor uzate si
de tratare a namolului.
Ministatiile de epurare ape uzate menajere au fost amplasate in zonele in care nu exista
retea de canalizare menajera: dana 90, Sectia Instalatii, Sectia Constructii, Statie CFR, dane
militare. Fiecare ministatie e compusa dintr-un reactor biologic, o unitate de control, o suflanta
si un filtru cu semnal de pierderea presiunii. Ultimele doua componente sunt instalate linga
reactor, intr-o incapere separata. Ministatiile sunt amplasate pe radier de beton cu dimensiunile
10,0 x 4,0 x0,30m.
Compania mai detine si o statie de tratare ape de santina la Dana 2A, aflata in
conservare. Aceasta este perfect functionala insa capacitatea sa de tratare este destul de mica-
12 mc/zi si in conditiile in care functioneaza statia de tratare ape uzate , cu capacitate de
814.000 mc/an, nu este fezabila economic functionarea ambelor statii. Astfel incat aceasta
statie de tratare ape de santina este mentinuta in stare functionala, in conservare si poate fi pusa
imediat in functiune in caz de nevoie.
Sediul social al companiei se afla in cladirea fostei Gari Maritime din Incinta Port –
Poarta 1 (Sdesfasurata = 5000 mp), cladire de patrimoniu, ridicata intre anii 1930-1935.
Pe teritoriul portuar exista 280 km drumuri si 324 km de cai ferate. Starea lor este
permanent urmarita prin birourile de profil din cadrul Companiei, iar lucrarile de intretinere si
reparatii se realizeaza prin firme specializate.
In portul Midia C.N. A.P.M. S.A. desfasoara activitati de furnizare energie electrica
prin Sucursala Energetica Port Constanta (cod CAEN 3513) si preluarea apelor de santina de la
nave prin Sucursala Nave Tehnice Port Constanta (cod CAEN 3812).
Pentru desfasurarea activitatilor mentionate, Compania dispune in portul Midia de :
salupa depol
un post de transformare
Apele de santina sunt preluate cu o salupa DEPOL si transportate cu autovidanja in
portul Constanta unde sunt stocate saland nepropulsat SN 101. Salupa DEPOL apartine
Sucursalei Nave Tehnice Port Constanta si autovidanja Sucursalei de Servicii port Constanta-
Sectia Transporturi.
In portul Midia exista un singur post de transformare in cabina de zid cu urmatoarele
caracteristici :
• 6/0.4 KV
• 2x630KVA
Furnizarea energiei electrice este asigurata de catre Sucursala Energetica Port
Constanta.
C.N. A.P.M. S.A. nu asigura furnizarea energiei termice, nu asigura distributia apei
potabile si nu detine retele de canalizare in portul Midia.
Deseurile rezultate din activitatile desfasurate de operatorii portuari sunt preluate de
societatile catre care C.N. A.P.M. S.A. a concesionat serviciul: S.C. IRIDEX GROUP
IMPORT EXPORT S.R.L. Bucuresti si S.C. CONSAL TRADE S.R.L. (cf. ”Fisa de prezentare
si declaratie”).
Materialele din care sunt edificate obiectivele existente in prezent in porturile maritime
Constanta, Mangalia, Midia reflecta tehnologiile si cunostintele disponibile diferitelor etape de
realizare, reabilitare sau extindere a lucrarilor hidrotehnice si dotarilor specifice.
Astfel, în portul Constanţa inca din 1895, au fost aplicate procedee şi metode dintre
cele mai moderne pentru acel timp: digul dinspre larg a fost executat din blocuri mari de beton
de 30-40 de tone, de diferite forme şi mărimi şi dispuse în trepte spre exteriorul bazinului, cu o
înălţime a digului de 7,5 iar lăţimea de 8 m (Majuru,A.).
In portul vechi, solutia constructiva a cheurilor consta dintr-un zid din blocuri de beton
prefabricate, paralelipipedice tesute, in greutate de cca. 40 t.
Exceptie au facut doua dane, una cu un cheu tip Ravier, cu blocuri de beton prefabricate
de forme speciale care sa conduca la micsorarea impingerii preluate si la conlucrarea cu
umplutura, si o alta dana cu cheu din chesoane, ambele in santierul naval. (IPTANA)
In portul extins digurile de adapostire au inaltimi totale de pana la 20 m si ajung pana
la adancime naturala de 14,5 m. Pentru constructia lor a fost adoptata solutia din anrocamente
cu taluzuri, solutie mai sigura, cu o mai mare adaptabilitate la solicitarile hidrodinamice ale
valurilor si mai usor de intretinut. Protectia taluzului dinspre larg fata de actiunea valurilor s-a
facut cu blocuri de beton prefabricate, cu alcatuire speciala. Tipul de bloc stabilopod asigura un
plus de capacitate de absorbtie a energiei apei in miscare, prin formarea unui volum de goluri
de cca. 60% in masa blocurilor (Ulubeanu, Mircea). Carapacea de protectie a digului s-a
realizat astfel din doua straturi de stabilopozi de 20 t/mc, cu densitate totala de 19 buc/100 mp.
Rezemarea piciorului carapacei s-a facut pe o berma din blocuri evidate de 10 tone / bucata.
Coronamentul digului a fost protejat ipotriva deversarilor si pentru circulatie, cu o dala de
beton monolit cu grosimea de 0,8 mm si un mic zid de garda.
In realizarea cheurilor pentru portul extins s-au folosit blocuri de beton prefabricate, cu
forma speciala, care sa asigure o cat mai buna comportare statica la un volum cat mai mic de
beton. Pilele din blocuri cu o latime de 5,50 m au fost legate la partea superioara cate cinci sau
sase, cu un coronament din beton monolit, pana la cota + 2,5 m. O solutie speciala a fost
prevazuta la cheul danelor de minereu unde, pentru diminuarea efectului valurilor in bazin,
blocurile de la partea superioara au fost prevazute cu perforatii si taluz interior absorbant din
anrocamente.
Pentru manipularea marfurilor din/in nave, fronturile de cheu au fost prevazute cu
macarale portal, iar in cazul terminalului de minereu, cu poduri descarcatoare. Fila de apa a
acestor macarale a fost pozitionata pe coronamentul cheurilor, iar fila de uscat a fost realizata
cu fundare directa in mai multe solutii constructive, cu utilizarea traverselor de beton armat pe
pat din anrocamente (IPTANA).
Magazia din danele 6-7, fiind prima magazie din beton construita in port (1905), a avut
o destinatie multipla, in special pentru tranzitul produselor de export perisabile. Structura
magaziei este din beton armat turnat monolit, cu fundatii izolate pe cuiburi din cate 4-5 piloti
de beton armat, batuti la 10 m. Planseele peste subsol si parter sunt placi groase de 11 cm, cu
nervuri de beton armat. Magazia a fost reparata capital si reconstruita pe aceeasi structura de
rezistenta, in anii 1960-1970.
O alta categoie de constructii speciale existente in portul Constanta sunt farurile – rosu,
verde si de larg. Cu inaltimi de 16 m si evazate in partea inferioara, acestea sunt alcatuite din
beton armat placat cu piatra.
Constructia portului Mangalia a inceput in anul 1974, in corelare cu executia
santierului naval din zona, ambele obiective avand documentatiile de proiectare intocmite de
IPTANA. Digurile de adapostire au lungimea de 2750 m, iar acvatoriul are o suprafata de 115
ha. Platformele si teritoriile portului au fost realizate tinandu-se cont de natura terenului
stancos si de cota necesara pentru acostarenavelor. Astfel, terenul a fost derocat cu parament
vertical si deasupra lui a fost fundata direct o structura din elemente prefabricate de beton
armat, solidarizat cu un coronament din beton armat, proeminent fata de paramentul rocii. cu
materialul derocat pentru asigurarea adancimilor necesare in acvatoriul portului.
Portul Midia a fost proiectat de catre IPTANA in corelare cu lucrarile canalului
navigabil Poarta Alba-Midia Navodari.
Pe platforma portului formata prin depunerea nisipului si a materialului calcaros obtinut
din derocarile si dragajul efectuat in acvatoriu, a fost realizat Combinatul Petrochimic Midia.
La gura de intrare a fost asigurata adancimea naturala de -9,00 m. Digurile de
adapostire au fost proiectate in solutia cu taluzuri din anrocamente de la cariera Sitorman,
mantale din blocuri de piatra, carapace din stabilopozi de 20 t/buc. Si 4,5 t/buc. si dala de beton
pe coronament. Digurile existente au fost completate cu blocuri de piatra si blocuri evidate de
beton. Cheiurile au fost realizate din blocuri prefabriate de beton ca si pentru portul Constanta.
Amenajarile interioare prevazute initial au fost restructurate dupa anul 1990, in urma
renuntarii, in principal la activitatea de pescuit oceanic.
In prezent danele sunt folosite pentru produsele petroliere lichide pentru exportul de
animale vii si pentru produse petrochimice solide. In portul Midia au mai fost proiectate
terminalul de gaze lichefiate cu descarcarea navelor in plutire si racord submarin de conducte,
precum si geamanduri plutitoare situate in afara portului, pentru produsele petroliere
transportate cu nave de mare tonaj ce nu pot intra in port.
Constructia portului Tomis a inceput in perioada 1970-1975, utilizand digurile
executate in anii 1936-1939 si 1960-1961 pentru protectia plajei si a falezei. Sub actiunea
factorilor naturali, lucrarile au suferit unele degradari care, cumulate in timp, au dus condus la
afectarea structurala a unor elemente sau a functionalitatii acestora.
Structura noului dig a fost prevazuta dintr-un nucleu de piatra nesortata, protejat cu o
manta de blocuri de piatra, peste care, in partea dinspre larg, este realizata carapacea din
tabilopozi de 4,5 t/buc. Pe coronament s-a turnat o dala de beton de 4,00 m latime si 0,50 m
grosime, prevazuta cu un zid vertical spre exterior si cu pinteni longitudinli pentru a impiedica
afluierile. In general, pentru toate digurile au fost completate carapacea de stabilopozi de la
exterior si taluzul din interiorul portului, precum si dala de la coronament si zidul sparge-val.
Pentru producerea energiei termice sunt folosite următoarele tipuri de combustibili: gaze
naturale, combustibil tip M şi GPL, iar 9 centrale termice ( CT Muzeu, CT Poşta, CT Poarta 3,
CT Poarta 9, CT Poarta 10 şi 4 centrale din Molul IIS –Constanţa Sud) folosesc energia
electrică. Aceste centrale electrice au puteri mici, până la 48 kW fiecare centrală.
In tabelul nr. 3 sunt evidentiate centralele termice din patrimoniul C.N. APMC si
principalele lor caracteristici tehnice, inclusiv cosurile de evacuare a gazelor arse si consumul de
combustibil la nivelul anului 2010.
Conform declaratiilor reprezentantilor C.N.APM S.A., toate centralele termice sunt
echipate conform cartilor tehnice , cu supape de siguranta si periodic se efectueaza analiza
chimica a gazelor arse. Sucursala Energetica Port avand in dotare un analizor de gaze de ardere
(CO,NOx, SO2).
In anexa 39 sunt prezentate buletinele de verificare a gazelor de ardere efectuate la
sistemele centralelor termice.
Emisiile generate de centralele termice ce functioneaza cu combustibil tip M trebuie sa
se incadreze in valorile precizate in tabelul nr.4
Tabelul nr. 4:Valori limite de emisie pentru focare alimentate cu combustibil lichid
conform Ordinului nr. 462/1993 privind protectia atmosferei
Puterea termica
Nr. Indicatori U.M. ( P)
crt. MW/t
< 100
1 pulberi mg/m3N 50
2 Monoxid de carbon (CO) mg/m3N 170
3 Oxizi de sulf (SOx) mg/m3N 1700
(exprimati in SO2)
4 Oxizi de azot (NOx) mg/m3N 450
(exprimati in NO2)
Marime de referinta : valorile
limita se raporteaza la un
continut de oxigen al % volum 3
efluentilor gazosi de
Tabelul nr.5:Valori limite de emisie pentru focare alimentate cu gaze naturale conform
Ordinului nr. 462/1993 privind protectia atmosferei
Puterea termica
Nr. Indicatori U.M. ( P)
crt. MW/t
< 100
1 pulberi mg/m3N 5
2 Monoxid de carbon (CO) mg/m3N 100
3 Oxizi de sulf (SOx) mg/m3N 35
( exprimati in SO2)
4 Oxizi de azot (NOx) mg/m3N 350
(exprimati in NO2)
Marime de referinta : valorile
limita se raporteaza la un
continut de oxigen al % volum 3
efluentilor gazosi de
Incineratorul de deseuri tip HP 1250, amplasat in zona - Poarta 6 este utilizat pentru
incinerarea de deseuri sanitare de la institutiile de profil din subordinea MTCT si a deseurilor
periculoase de la nave.
Incineratorul are o capacitate de incinerare de 300 kg/h.
Este o investitie relativ noua, promovata de C.N. APMC in cadrul programului
Infrastructura si Mediu, pentru a carui realizare s-au parcurs proceduri specifice de mediu ,
finalizate prin emiterea Acordului de Mediu de catre APM Constanta iar ulterior functionarea
acestuia a fost reglementata prin Autorizatie de Mediu insa pana in 2012 activitatea in cadrul
obiectivului a fost gestionata de alti agenti economici, nu de C.N. APMC.
La momentul elaborarii bilantului de mediu incineratorul era perfect functional insa din
lipsa comenzilor nu functiona.
Principalele componente ale obiectivului sunt:
- Cladirea administrativa si de birouri;
- Cladirea incineratorului;
- Cladirea pentru stocarea containerelor.
Principalele componente ale incineratorului HP1250 ATI Muller sunt ( figura nr.3):
- instalatie de incarcare si impingere automata a deseurilor ,
- cuptor combustie primara ,
- tunel post combustie,
- boiler pentru racirea gazelor arse,
- instalatie de neutralizare a gazelor arse cu reactivi ,
- sistem de filtrare cu elementi ceramici catalizatori,
- instalatie de evacuare gaze arse (exhaustor) ,
- analizor de gaze arse ABB,
- compresor aer,
- instalatie automata de evacuare cenusa,
- calculator de proces
1. Camera combustie
2. Arzator combustie
3. Arzator ulterior combustiei
4. Aerisiri principale si secundare cu throttle
automatizat
5. Incarcator automat hidraulic si penumatic
6. Schimb-recuperare de calorii
7. Ventilator pentru extragerea gazului
8. Evacuarea fumului
9. Panou de comanda si reglare
10.Neutralizarea si filtrarea gazelor
11.Tanc pentru recuperarea prafului
12.Usi pentru cenusa
13.By-pass (recuperare + filtrare)
100% 97%
- pulberi totale 30mg/mc 10mg/mc
- COT 20mg/mc 10mg/mc
- acid clorhidric 60mg/mc 10mg/mc
- acid fluorhidric 4mg/mc 2mg/mc
- bioxid de sulf 200mg/mc 50mg/mc
- monoxid de azot si bioxid de azot 400mg/mc 200mg/mc
Pentru navele din dotare , titularul de activitate declara un consum de 340 tone/an.
In ultimii ani activitatea tipografiei a fost redusa, cantitatile de substante chimice utilizate
la nivelul anului 2011 fiind evidentiate in tabelul nr .6
Tabelul nr.6
Nr. Denumire produs Cantitate utilizata TOTAL
crt.
1 Adaos umezire Aquafix 7,5 kg
2 Alcool izopropilic 22 kg
3 Cerneala (CMYK) 30 kg 89 kg
4 Revelator placi 2,8 kg (0,089 tone)
5 Solutie spalat role 25 kg
6 Solutie antiton 1,7 kg
Astfel, anul 2011 s-au utilizat 89 kg (0,089 tone) de substante chimice, cantitate mult
mai mica decat cea prevazuta de H.G. nr. 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru
reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite
activitati si instalatii (vezi tabelul nr. 7), ca urmare emisiile rezultate din activitatea de tipografie
nu au un impact semnificativ asupra calitatii aerului.
Alte emisii
In anexa 40 sunt prezentate tipurile de aparate de aer conditionat din dotarea CN APM
SA Constanta , precum si locatia unde sunt montate acestea.
Agentul frigorific utilizat pentru aceste aparate de aer conditionat este freonul ecologic .
Conform datelor prezentate de beneficiar, periodic se efectueaza lucrari de intretinere
pentru aparatele de aer conditionat de catre S.C. ECSERV INTERPROD S.R.L. Constanta.
In Portul Constanta alimentarea cu apa potabila se face atat din reteaua R.A.J.A., cat si
din surse subterane proprii.
C.N. A.P.M. Constanta S.A. utilizeaza apa in scop menajer, pentru spalarea
autovehiculelor, a incintelor tehnologice, intretinerea spatiilor verzi, pentru producerea agentului
termic in centrale, pentru asigurarea necesarului la navele care acosteaza in port si o refurnizeaza
consumatorilor din perimetrul incintei portuare, care o folosesc in scop potabil si/sau in scop
tehnologic/ industrial.
Alimentarea portului vechi, din zona de nord se asigura printr-un bransament la reteaua
R.A.J.A. din OL si PREMO cu Dn=500 mm si L= 300 m. Conducta este prevazuta cu un
apometru montat in zona Poarta 2. Apa furnizata in acest sector provine din complexul
“Calarasi”.
Alimentarea portului nou din zona de sud se face printr-un bransament din OL si PEHD
cu Dn=500-600 si L=1000 m, prevazut cu un aparat pentru masurarea debitului. Conducta
racordata la reteaua R.A.J.A. coboara in port la nord de Poarta 6 si primeste apa din complexul
“Palas-Constanta”.
Pentru zona Constanta Sud - Agigea, apa este preluata din reteaua Constanta – Eforie,
printr-un bransament din otel cu Dn= 500 mm si L= 1500 m.
In anii 2007-2008 au fost executate 2 foraje( F1 si F2 ), amplasate pe platforma portuara,
pentru alimentarea cu apa potabila a zonei de sud a portului Constanta. Forajele programate la
adancimea de 400 m, practicate in zona Portii 6 (F1), respectiv zona Portii 5 de intrare in port
(F2), au avut ca obiectiv captarea orizontului acvifer din depozitele barremian-jurasice intalnite
sub adancimea de 250 m. Forajul F1 a fost abandonat din cauza unei instrumentatii nerezolvate,
in timp ce forajul F2 executat la adancimea de 212 m, a fost echipat si pus in exploatare cu un
debit de cca. 80 mc/h. El asigura in mare masura alimentarea cu apa potabila a zonei de sud a
portului.
- Foraj F2: Q= 135 mc/h (35,5 l/s); H= 212 m, NHs=3,0m, NHd= 35,0 m - este
echipat cu o pompa submersibila tip Q = 125 mc/h, H = 69,2 mCA, n = 2830
rot/min, P = 20 kw.
- Foraj F3: Q= 15-20 l/s; H = 200 m; NHs = 0,8 m; NHd=0,9 m - este echipat cu o
pompa submersibila tip Q = 80 mc/h, H = 60 mCA, P = 18,5 kw.
Pentru asigurarea calitatii apei din punct de vedere bacteriologic atat forajul F2 cat si
forajul F3 sunt dotate cu instalatie de clorinare tip JESCO, forajul F2 dispune de un aparat de
dezinfectie cu ultraviolete tip UDM 500 cu 12 lampi, iar in cabina forajului F3 este montat un
aparat cu ultraviolete tip WEDECO si o instalatie de dedurizare a apei tip OSMONICS.
Cabinele puturilor au fost prevazute cu perimete de protectie sanitara realizate din plase
de sarma pe stalpi de beton armat cu dimensiuni de 20 m x 20 m. Pentru masurarea volumelor de
apa captate din foraje sunt montate apometre tip MEINSTREAM, cu Dn=100m.
Alimentarea cu apa a navelor se face de la 199 hidranti de cheu, din care 32 sunt situati
in zona de sud a portului, repartizati la toate danele de incarcare. Pentru compensarea debitelor
si pentru asigurarea rezervei de incendiu exista doua complexe de inmagazinare-pompare
amplasate in portul Constanta-Sud, dotate cu cate doua rezervoare supraterane, din beton, a cate
1000 mc si cate o statie de pompare (anexa 22). Deasemenea exista un rezervor cu capacitate de
500 mc amplasat in zona danelor militare (anexa 23).
Pe reteaua de distributie a apei potabile, in plus fata de hidrantii exteriori, de cheu, sunt
amplasati 5 hidranti de incendiu subterani si 94 hidranti in cladiri.
In Portul Midia, C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu asigura distributia apei potabile si nu
detine retele de apa potabila. Sursa de alimentare cu apa pe acest amplasament o constituie
reteaua unitatii militare 02024. In cadrul acestui obiectiv apa este folosita numai in scop potabil
si pentru stingerea incendiilor.
Statia de tratare ape uzate, amplasata in dana 69 (in zona terminalului de produse
petroliere) si dana 79 (in vecinatatea terminalului de minereuri) este destinata epurarii
urmatoarelor categorii de ape:
• ape uzate din reteaua de canalizare menajera;
• ape de santina si balast de la nave;
• ape uzate din terminalul petrolier;
• ape pluviale de pe platforma petroliera.
Statia de tratare are o capacitate de 814.000 mc/an, iar procesul de epurare se desfasoara
in doua trepte majore: o treapta mecanica si una biologica.
Toate procesele din treapta de tratare mecanica se desfasoara in incinta Oil Terminal, in
apropierea danei 69 iar facilitatile treptei biologice sunt localizate la sud de incinta Oil Terminal,
pe teritoriul din spatele danei 79. Distanta dintre cele doua zone este de aproximativ 500 m iar
apa este pompata din zona 1 in zona 2 printr-o conducta subterana. Localizarea componentelor
descrise este ilustrata in anexa 27 .
Schema de functionare a statiei de tratare ape uzate este prezentata in anexa 28.
Evacuarea apelor epurate se face in dana 79, in acvatoriul portuar. Prin procesul de
tratare a apei se asigura incadrarea in limitele prevazute de standardul privind descarcarea
apelor uzate in receptori naturali NTPA 001/2005.
In zonele portului in care nu exista retea de canalizare C.N. APMC S.A. a montat
ministatii de epurare, destinate epurarii apelor uzate menajere. Au fost puse in functiune 5
ministatii de epurare mecano-biologice tip BIOCLINER, astfel:
- in zona danei 90, ministatie tip 50 ELS cu evacuare in acvatoriu, in dreptul danei
90;
- in zona Sectiei Instalatii, ministatie tip 50 ELS cu evacuare in conducta de
canalizare pluviala care deverseaza in acvatoriu, in dreptul danei 17;
Apele pluviale de pe platforma portuara, infiltratiile si izvoarele din zona falezei portului
sunt captate prin reteaua de canalizare pluviala. Aceasta este alcatuita din tuburi de beton cu
diametre cuprinse intre 100-1400 mm, tuburi PREMO cu diametre cuprinse intre 400-600 mm si
tuburi de bazalt cu diametre de 150-300 mm si are o lungime totala de cca. 34,5 km.
Evacuarea apelor pluviale captate in acvatoriul portuar se face prin 33 de guri de
evacuare. Principalele deversari ale apelor pluviale sunt in danele 17 (Siloz), 34 (Petromar), 53
(Frial) si 82 (Minereu).
Statia de tratare levigat este amplasata langa depozitul ecologic de deseuri de la Poarta 6
( anexa 27) si destinata tratarii levigatului de la depozitul ecologic cit si a celui provenit de la
vechiul depozit de deseuri care si-a incetat activitatea si care este in perioada de monitorizare
postinchidere Statia are o capacitate de 20 mc/zi si este alcatuita din urmatoarele componente
(anexa 34):
1. Rezervor de stocare si omogenizare a levigatului;
2. Cladirea operationala in care sunt prevazute instalatiile pentru tratarea fizico-
chimica a apei (anexa 36);
3. Reactorul pentru tratarea biologica;
4. Cladirea administrativa, compartimentata dupa cum urmeaza (anexa 35):
o Camera de control (41,20 mp) unde este montata aparatura pentru
urmarirea si dirijarea proceselor din statia de tratare;
o Camera de depozitare a substantelor chimice folosite la tratarea
levigatului (54,6 mp);
o Vestiare, camera de servit masa, camera pentru incalzirea hranei;
o Camera pentru centrala termica (14,7 mp) este prevazuta langa cladirea
administrativa.
5. Drumuri si platforme;
6. Racorduri si retele de utilitati;
Apa tratata este eliminata in reteaua de canalizare menajera din zona. Efluentul trebuie sa
indeplineasca conditiile de calitate stabilite prin NTPA 002/2005 privind evacuarea apelor uzate
în reţelele de canalizare. Ulterior, aceste ape se amesteca cu celelalte tipuri de ape uzate
colectate in reteaua de canalizare portuara si urmeaza traseul de colectare, tratare in statia de ape
uzate si apoi evacuare in acvatoriul portuar in dreptul danei 79.
- Ape uzate epurate provenite din statia de tratare ape uzate portuara. Aceste ape sunt
evacuate in acvatoriul portuar in dreptul Danei 79;
- Ape uzate evacuate din cele 5 ministatii de epurare amplasate in zonele in care nu
exista retea de canalizare portuara.
o Apele uzate care provin din ministatiile 50 ELS din zona sectiei
Instalatii si 20 ELS sunt evacuate in conducta de canalizare pluviala care
evacueaza in acvatoriu in dreptul danei 17;
o Apele uzate care provin din ministatia 70 ELS sunt evacuate in conducta
de canalizare pluviala care evacueaza in acvatoriu in dreptul danei 27;
o Apele uzate care provin din ministatia 50 ELS amplasata in zona danei
90 sunt evacuate in acvatoriu in dreptul danei 90;
o Apele uzate care provin din ministatia 150 ELS sunt evacuate in
acvatoriu in dreptul danei tehnice;
- Ape pluviale de pe platforma portuara, din infiltratiile si izvoarele din zona falezei.
Aceste ape sunt evacuate in acvatoriul portuar prin 33 de guri de evacuare.
Principalele deversari ale apelor pluviale sunt in danele 17 (Siloz), 34 (Petromar),
53 (Frial) si 82 (Minereu).
- Semestrial: sulfuri si hidrogen sulfurat, cianuri totale, cadmiu, crom total, nichel,
plumb,zinc, fier total ionic, arsen, cupru, mercur.
In acvatoriul portuar se mai evacueaza ape uzate care nu necesita epurare precum si ape
uzate epurate astfel:
Denumirea deseului Codul deseului Provenienta deseului Cantitate generata in anul 2011 MOD DE GESTIONARE
conform HG nr. conform HG
856/2002 nr. 856/2002
Deseurile menajere provenite de la
nave sunt preluate/ colectate de
S.C. CONSAL TRADE S.R.L. si
Deseuri menajere Sunt preluate de catre sunt transportate la depozitul
provenite de la nave S.C. CONSAL TRADE S.R.L. ecologic de la Ovidiu sau la
depozitul ecologic de la Costinesti
care apartine S.C.IRIDEX
GROUP IMPORT EXPORT
S.R.L.
Aceste deseuri sunt colectate de
2366 kg S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-
EXPORT S.R.L. si sunt
Deseuri menajere au fost preluate de S.C. IRIDEX IMPORT transportate la depozitul ecologic
Deseuri menajere 20 03 01 provenite din activitatea EXPORT S.R.L. conform contract nr. din Portul Constanta, care este
proprie a CN APMC 24762/06.04.2004 si act aditional nr. administrat de S.C. IRIDEX
3/2009 pentru servicii de salubrizare a IMPORT EXPORT S.R.L.,
porturilor maritime si exploatarea conform contract nr.
depozitului ecologic de deseuri. 24762/06.04.2004 si a actului
aditional nr. 3/2009.
Echipamente electrice si
electronice casate, altele 1594 kg
decat cele specificate la Aceste tipuri de deseuri se
20 01 21 si 20 01 23 cu depoziteaza temporar in spatiile
continut de componenti 20 01 35* special amenajate in cadrul
periculosi (calculatoare, Deseuri provenite din Serviciului Aprovizionare iar la
componente IT, activitatea administrativa nivelul anului 2011, cantitatile
imprimante) CN APMC generate au fost preluate de S.C.
GREMLIN COMPUTER S.R.L.,
conform contract nr. 2275 din
Deseuri de tonere de 27.01.2011 . Prin actul aditional
imprimante cu continut 08 03 17* 245 kg nr. 1/30.01.2012 contractul a fost
de substante periculoase prelungit pana la 27.01.2013
Hartie si carton 20 01 01 4256 kg
20 kg Uleiul provenit de la
Alte uleiuri izolante si 13 03 10* Uleiuri provenite de la transformatoare este depozitat
de transmisie a caldurii transformatoarele au fost predate in anul 2011 catre SC temporar in recipienti metalici la
electrice QUARTEK GRUP SRL Bacau conform barja tanc SN 101, pana la
Contract nr. 1274/15.01.2010 predarea catre societati autorizate,
In prezent acest ulei se preda catre S.C. respectiv S.C. OILO PROD S.R.L.
OILO PROD S.R.L. Campina conform Campina, conform Contractului nr.
Contract nr. 2775/30.01.2012 2775/30.01.2012
12.603.590 kg
Provenite de la Sucursala In anul 2011 uleiurile de santina au fost Uleiurile de santina sunt stocate
Uleiuri de santina din 13 04 03* nave tehnice port- predate catre S.C. SC QUARTEK GRUP temporar la barja tanc SN 101,
alte tipuri de navigatie intretinerea navelor SRL Bacau conform Contract nr. nr. pana la predarea catre societati
1274/15.01.2010. autorizate, respectiv S.C. OILO
In prezent uleiul de santina se preda catre PROD S.R.L. Campina, conform
S.C. OILO PROD S.R.L. Campina, Contractului nr. 2775/30.01.2012
conform Contractului nr. 2775/30.01.2012
particulele grosiere de la 10 01 99 -
sistemul de tratare al
gazelor
La nivelul anului 1998 au fost scoase din functiune instalatiile de compensare cu nr.
3332412 – 3332418 si 3332419, cu p/v de casare nr. 6/1998 aprobat cu Hotararea Consiliului de
Administratie, condensatoarele fiind capsulate si avand ca dielectric ulei electroizolant cu
continut de PCB-uri. Echipamentele casate au fost inlocuite cu condensatoare uscate de tip
Roederstein, 25 kVAR – 400V, non PCB.
Pentru condensatoarele demontate s-au efectuat, in anul 2005, probe de laborator de catre
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala, din al carui raport de
incercare reiese ca uleiul continut de condensatoare nu depaseste limita maxima aprobata de
PCB (anexa 47). Aceste condensatoare au fost predate si expediate catre S.C. SETCAR S.A.
Braila, conform contractului de prestari servicii nr. 15638/23.02.2010.
URGENŢA I
URGENŢA a II –a
Se asigură de către Formaţia Terestră Pentru Situatii De Urgentã a S.C. CONSAL
TRADE SRL împreună cu Formaţia Navală pentru Situaţii de Urgenţă a CN APM SA , în
următoarele cazuri:
- incendiu produs în acvatoriu;
- incendiu izbucnit la bordul unei nave aflată la cheu;
- incendiu de amploare produs la bunurile aflate pe dane sau în apropierea acestora.
URGENŢA a III-a
b) navale:
4.12 Administratie
5. CALITATEA SOLULUI
Analizand tipurile de poluari ce pot apare datorită marii diversităţi a activităţii portuare,
putem deosebi:
poluări structurale – ocazionate de existenţa însăşi a portului sau a anumitor
activităţi portuare (de exemplu, modificarea regimului vegetal sau animal legată
de crearea portului);
poluări operaţionale – datorate exploatării portului sau a industriilor învecinate
(zgomot, fum,etc.);
poluările accidentale – ce apar în urma unui eveniment accidental, precum
eşuarea unei nave, o explozie, un incendiu.
Poluările portuare privesc în primul rând apa, dar si solul sau atmosfera portului. In
functie de factorii care pot induce fenomene nedorite de poluare putem descrie:
Greşeli în tratarea adecvată într-o staţie de epurare a apei uzate poate antrena o poluare
importantă a apelor de suprafaţă în detrimentul vieţii acvatice.
Poluari potentiale pot rezulta si din functionarea necorespunzatoare a retelei de
canalizare ape uzate, prin scurgerile de reziduu petrolier la descarcarea deseurilor colectate de
pe suprafata apei, sau depozitarii necorespunzatoare a deseurilor.
In zona portului Constanta activitati care nu se desfasoara in zona portuara dar care pot
determina aparitia unor poluari ale solului./subsolului in zona portului, pot fi considerate
urmatoarele:
- colectarea si evacuarea apelor uzate de pe teritoriul orasului, care se face prin
intermediul conductelor cu diferite dimensiuni, ce apartin RAJA S.A.
CONSTANTA si care strabat atat zonele invecinate cat si teritoriul portuar;
- transportul prin conducte ( subterane si/sau supraterane) de produse chimice, in
special produse petroliere;
6. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Apele uzate menajere sunt preluate de reteaua proprie de canalizare constituita din
tuburi de beton, conducte din otel si PEHD cu diametre cuprinse intre 100 si 1000 mm si o
lungime totala de cca. 27657 m. Ele sunt evacuate in noile statii de pretratare mecanica si de
tratare ape uzate, sau, in caz de avarie, in statia de pompare SP0 apartinand R.A.J.A.
Constanta.
Apele uzate colectate de la nave sunt evacuate in reteaua de canalizare portuara si,
dupa ce sunt supuse catorva operatiuni de pretratare in statia de tratare mecanica, ajung in
statia de tratare ape uzate din danele 69-79.
Apele pluviale de pe platforma portuara, din infiltratiile si izvoarele din zona falezei
sunt captate si evacuate prin reteaua de canalizare pluviala din tuburi de beton cu diametre
cuprinse intre 100-1400mm, tuburi PREMO cu diametre cuprinse intre 400-600mm si tuburi
de bazalt cu diametre de 150-300 mm, in lungime totala de cca. 34,5km, prin 33 de guri de
evacuare, in acvatoriul portuar.
Propuneri si recomandari :
- interzicerea deversarii oricaror tipuri de deseuri sau alte materiale in zona acvatoriului
portuar ;
- C.N. APMC S.A. sa dispuna permanent de utilaje, mijloace, materiale si personal astfel
incat sa poata interveni operativ, in conformitate cu prevederile “Planului de actiune in
caz de poluare marina in porturile marine romanesti”, in situatii de poluari accidentale;
Pentru producerea energiei termice sunt folosite următoarele tipuri de combustibili: gaze
naturale, combustibil tip M si GPL.
De asemenea 9 centrale termice ( CT Muzeu, CT Poşta, CT Poarta 3, CT Poarta 9, CT
Poarta 10 şi 4 centrale din Molul IIS –Constanţa Sud) folosesc energia electrică. Aceste centrale
electrice au puteri mici, până la 48 kW fiecare centrală.
Alimentarea cu energie termica se realizeaza prin Sucursala Energetica Port, prin
intermediul unui numar de 31 centrale termice, astfel:
- 16 centrale termice racordate la reţeaua de gaze a C.N. „APM” S.A. Constanţa;
- 9 centrale termice care functioneaza pe baza de energie electrica;
- 3 centrale termice ce utilizeaza combustibil tip M;
- 3 centrale termice ce utilizeaza GPL.
Propuneri si recomandari
- Pentru agentii economici care desfasoara activitati potential poluatoare pentru factorul
de mediu aer, sa nu permita functionarea pe teritoriul administrat, decat daca acestia
detin Autorizatie de Mediu, act tehnico-juridic ce reglementeaza conditiile de
functionare ale obiectivului si prevede limite stricte de evacuare in aer pentru poluantii
generati de respectiva activitate;
- starea drumurilor in incinta portuara este in general buna, se executa periodic lucrari de
intretinere la aceste artere de circulatie, prin intermediul firmelor autorizate ;
- se asigura colectarea levigatului atat din zona vechiului depozit, neconform de deseuri
de la Poarta 6 cat si din zona noului depozit, ecologic, administrat de S.C. IRIDEX
IMPORT EXPORT S.R.L. si tratarea acestui levigat inainte de evacuarea in acvatoriul
portuar;
- se asigura preluarea apelor provenite din infiltratii si din izvoare in zona falezei de la
Poarta 5, asigurandu-se astfel, coroborat cu lucrariloe de stabilizare a falezei,
prevenirea fenomelor de surpare si alunecari de teren din zona;
Propuneri si recomandari
Propuneri si recomandari
- mentinerea permanenta a curateniei curateniei in incinta obiectivului;
Propuneri si recomandari :
Propuneri si recomandari
- Nu e cazul.
Site-uri utilizate
www.portofconstanta.com
www.ampost.ro
www.iptana .ro
www.buletinul agir.ro
Surse de informare :
- Documentatii :
o certificat constatator emis in baza Legii 359/2004 ;
o fisa de prezentare a activitatii pentru Portul Constanta;
o fisa de prezentare a activitatii pentru Portul Midia;
o fisa de prezentare a activitatii pentru Portul Mangalia;
o planuri de situatie si plan de incadrare in zona;