Dragi colegi,

Aceasta este rezolutia sedintei extraordinare din 11.04.2019 cu privire la directiile de dezvoltare ale
psihoterapei in Romania. Felicitari colegilor care astazi au lucrat la acest proiect si multumim
colegilor care ni se alatura.

Comunicatul de mai jos are ca obiectiv informarea comunitatii psihoterapeutilor si invitatia de a

participa direct la demersul nostru. Va propunem sa difuzati acest comunicat.

Va multumim!

Grupul Psihoterapie pentru Romania,

Coordonator Dr. Psih. Mara Priceputu

Dragi colegi psihoterapeuți,

Asociația Europeană de Psihoterapie (EAP) reprezentantă a 128 organizații din 41 de țări europene,
cu peste 120.000 psihoterapeuți a început demersurile pentru crearea unui cadru legislativ de
formare și practică profesională avansată în psihoterapie, comparabil în toate țările europene, menit
să încurajeze schimbul între profesioniști și libera circulație în țările din Uniunea Europeană. În acest
sens, Comisia Europeană conlucrează cu EAP la Directiva asupra Recunoașterii Calificărilor
Profesionale pentru psihoterapie, ca profesie distinctă.

Până în prezent au reglementat profesia de psihoterapeut printr-o lege a psihoterapiei țări ca:
Germania, Austria, Italia, Croația, Lituania, Malta, Finlanda ș.a..

Comunitatea psihoterapeuților practicieni din România, prin reprezentanți ai asociațiilor formatoare

în psihoterapie, în cadrul ședinței extraordinare din 11.04.2019, găsește potrivit că este momentul să
ne aliniem acestui demers prin promovarea legii psihoterapiei în România.

Acest proiect de lege își propune să respecte principiile și valorile psihoterapiei, dreptul profesional
dobândit al psihoterapeuților români, dreptul la continuarea proceselor de formare și de supervizare
în conformitate cu normele în vigoare la momentul începerii acestora, și stabilirea unei perioade de
tranziție pentru alinierea la standardele și criteriile europene.

Vă invităm să creăm împreună legea psihoterapiei pentru România!

Prin intermediul asociațiilor formatoare la care sunteți afiliați sau în mod direct, prin email la
adresalege.psihoterapie@gmail.com, așteptăm propuneri și recomandări.

Vă prezentăm în continuare structura legii recomandată la nivel european de către Asociația

Europeană de Psihoterapie șicriteriile Asociației Europene de Psihoterapie (EAP) pentru formarea
profesională de bază.

******

Asociația Europeană de Psihoterapie

Cadru pentru o lege națională a psihoterapiei

Cuprins

Secțiunea 1 – Definiții ale profesiei

Secțiunea 2 – Cerințe educaționale și de formare

(1) Formarea de bază în psihoterapie

(2) Formarea avansată (complementară) în psihoterapie

(3) Cerințe pentru a începe formarea în psihoterapie

Secțiunea 3 – Modalități recunoscute

Secțiunea 4 - Certificare

Secțiunea 5 – Titlu profesional

Secțiunea 6 - Înregistrare

Secțiunea 7 – Exercitarea profesiei

(1) Pre-rechizite pentru exercitarea independentă a psihoterapiei

(2) Taxele profesionale ale psihoterapeutului

(3) Obligația confidențialității

(4) Expirarea autorizației de exercitare a profesiei

Secțiunea 8 – Consiliul Consultativ

Secțiunea 1. Definiții ale profesiei

(1) Exercitarea psihoterapiei este tratamentul cuprinzător și planificat ori intervenția terapeutică
bazate pe o pregătire generală și specifică, în sfera tulburărilor de comportament, dificultăților
clinice sau nevoilor de dezvoltare personală, legate de factori și cauze psiho-sociale sau psiho-
somatice, prin intermediul unor metode științifice psihoterapeutice, în interacțiunea dintre una sau
mai multe persoane tratate și unul sau mai mulți psihoterapeuți, cu scopul de a diminua sau elimina
simptomele identificate, de a schimba modelele disfuncționale de comportament și atitudini și a
promova procesul maturizării, dezvoltării, sănătatea și bunăstarea la persoana tratată.

(2) Exercitarea independentă a psihoterapiei constă în implementarea practică, pe responsabilitatea

terapeutului, a activităților descrise în paragraful 1, indiferent dacă activitățile respective sunt
exercitate pe cont propriu sau în cadrul relației cu un angajator.
Secțiunea 2. Cerințe educaționale și de formare

Exercitarea independentă a psihoterapiei presupune finalizarea unor programe de formare

pregătitoare și specializate, ambele incluzând componente teoretice și practice.

(1) Formarea de bază în psihoterapie

(1)a. Componenta teoretică acoperă un total de 750 de ore minimum și include:

1. principii de bază în psihoterapie, teoriile personalității, psihologie generală și a dezvoltării umane,

reabilitare, evaluare și diagnoză psihologică și intervenție psihosocială;

2. principii de bază în somatologie și medicină;

3. principii metodologice de bază în cercetarea științifică;

4. înțelegerea practicii etice; și

5. înțelegerea cadrului social și legal relevant.

(1)b. Componenta teoreticp acoperă un total de minimum 550 de ore și include:

1. experiență personală, individuală sau de grup;

2. experiență practică într-o instituție de sănătate sau psiho-socială, cu instrucție profesională și

supervizare;
3. asistarea la exerciții practice supervizate.

La sfârșitul formării, studentul trebuie să fie capabil să demonstreze competențele funcționale de

bază ale profesiei.

(2) Formarea avansată în psihoterapie

(2)a. Partea teoretică acoperă o perioadă totală de minimum 300 de ore și vizează în mod specific
următoarele subiecte:

1. teoria dezvoltării personalității normale și patologice;

2. metode și tehnici;

3. teorii ale personalității și interacțiunilor; și

4. familiarizare în profunzime cu literatura psihoterapeutică.

(2)b. Partea practică acoperă o peroadă totală de minimum 1600 de ore și vizează în mod specific
următoarele subiecte, cu un minimum de 100 de ore dedicate unei arii prioritare, în funcție de
specializare și metodele ei specifice:

1. experiență personală, individuală sau de grup;

2. familiarizarea, prin observare și asistarea în supervizare, cu persoane care prezintă probleme

clinice sau disfuncții comportamentale, într-o instituție de sănătate sau psiho-socială;

3. asistarea la execiții practice în supervizare; și

4. experiență psihoterapeutică independentă în supervizare cu persoane cu diverse dificultati sau cu

comportament disfuncțional.

La sfârșitul formării, studentul trebuie să fie capabil să demonstreze competențele funcționale

aprofundate în profesie.
(3) Cerințe pentru a începe formarea în psihoterapie

(3)a. Pot începe formarea de bază în psihoterapie doar acele persoane care:

1. dețin capacități sociale, educaționale, literare potrivite și au un statut legal adecvat;

2. au absolvit programe universitare în țară sau peste hotare.

(3)b. Pot începe formarea avansată în psihoterapie doar acele persoane care:

1. dețin capacități sociale, educaționale, literare potrivite și au un statut legal adecvat;

3. au finalizat cu succes formarea de bază în psihoterapie conform Secțiunii 2 (1)

Secțiunea 3. Modalități recunoscute

Sunt recunoscute modalitățile psihoterapeutice care intră în următoarele grupuri:

1. modalități psihanalitice/psihodinamice;

2. modalități psihoterapeutice cognitive comportamentale;

3. modalități psihoterapeutice sistemice/familiale;

4. modalități psihoterapeutice umaniste, experentiale si existentiale;

5. modalități hipno-terapeutice;

6. modalități psihoterapeutice orientate pe corp;

7. modalități psihoterapeutice de relaxare;

8. modalități psihoterapeutice integrative

Secțiunea 4. Certificare

Finalizarea formării de bază și a celei avansate în psihoterapie vor fi evidențiate prin certificate, care
vor conține evaluarea obiectivelor de formare specifice, conform Secțiunii 2.

Secțiunea 5. Titlul profesional

(1) Persoanele autorizate să exercite independent psihoterapia poartă titlul profesional de

„psihoterapeut”.

(2) Este interzisă utilizarea acestui titlu fără autorizația de a exercita independent profesia de
psihoterapeut.

Secțiunea 6. Înregistrarea

(1) Se va înființa Registru public obligatoriu cu persoanele autorizate să exercite psihoterapia

independent. Psihoterapeuții vor solicita înscrierea în Registru și vor depune toate dovezile cerute
privind calificarea lor înainte de a începe să exercite profesia.

(2) Registrul poate fi consultat de orice persoană interesată și va funcționa în următoarele condiții:

1. ca un mijloc pentru consumatori de a obține informații adecvate despre psihoterapeuți; și

2. ca un instrument de control al calității pentru serviciile de psihoterapie.

Secțiunea 7. Exercitarea profesiei

(1) Pre-rechizitele pentru practica psihoterapiei

Vor fi autorizate să practice independent psihoterapia acele persoane care:

1. au finalizat cu succes formarea de bază și specializată în psihoterapie;

2. au capacitatea legala adecvată,

3. practică în acord cu standardele etice ale profesiei

4. au fost admiși în Registrul Psihoterapeuților

(2) Obligațiile profesionale ale psihoterapeuților

1. Psihoterapeuții își vor exercita profesia la cel mai înalt nivel al cunoștințelor și credințelor
personale, în acord cu standardele etice ale profesiei, în condiții de dezvoltare profesională continuă,
prin participarea la conferințe și activități de formare în țară și străinătate.

2. Psihoterapeuâții pot derula activități specifice doar cu acordul persoanei tratate sau a
reprezentantului legal al acesteia și doar în acord cu standardele și deontologia profesională.

3. Psihoterapeuții sunt obligați să informeze pacientul sau reprezentantul său legal cu informații
complete privind tratamentul, inclusiv scopul, tipul și costul acestuia.

4. Psihoterapeuții ce doresc să nu înceteze și să se retragă din profesie trebuie să informeze persoana

tratată sau pe reprezentantul acesteia astfel încât să permită acestuia să poată continua tratamentul
cu altcineva.

(3) Obligativitatea Confidenialității

Psihoterapeuții, precum și personalul auxiliar, sunt obligați să păstreze confidențiale toate secretele
accesate sau deduse pe parcursul tratamentului ca urmare acestuia.

(4) Expirarea Autorizației Profesionale

Autorizația pentru exercitarea independentă a psihoterapiei încetează să mai fie validă:

1. când condiția obligatorie pentru exercitarea indenpendentă a profesiei nu mai este valabilă

2. dacă exercitarea profesiei a avut discontinuități mai mari de 5 ani.

Secțiunea 8. Consiliul Consultativ

Se va înființa un Consiliul Consultativ al Psihoterapeuților care va păstra legătura cu executivul politic

(Guvernul) sau autoritatea reglementatoare, având rol în sfătuirea acestui guvern/autoritate cu
privire la Legea Psihoterapiei.

*******

Criteriile Asociației Europene de Psihoterapie (EAP) pentru formarea profesională de bază.

Elaborarea unui traseu profesional relevant și util pentru practicieni

1. Durata totală a trainingului nu poate fi mai mică de 3200 ore, întinse pe o perioadă de minim 7
ani, primii 3 ani fiind echivalentul absolvirii unei forme de învățământ superior. Ultimii patru ani
trebuie să fie echivalentul unei formări specifice în psihoterapie, iar durata acestui conținut nu poate
fi mai mică de 1400 ore.

Sau

2. 5 ani de educație academică și training în psihoterapie în programe universitare, ce trebuie să

conțină toate elementele de teorie și practică.

Trainingul trebuie să includă criteriile EAP de formare profesională de bază:

1. Experiență psihoterapeutică personală, sau echivalent: aceasta include analiza pregătirii și alte
metode care implică auto-reflecție, psihoterapie și experiență personală (cel puțin 250 de ore, de
obicei pe parcursul a 4 ani). Nu există un termen comun pentru toate orientările psihoterapeutice.
Orice pregătire trebuie să includă elemente care să ajute cursanții să poată identifica și gestiona
implicarea și contribuția lor în procesul psihoterapeutic pe care îl practică într-o anumită orientare.
2. Studiu teoretic: o parte din cursuri sunt generale și provin din curricula universitară și o parte
sunt specifice psihoterapiei. Anii universitari ce au dus la obținerea licenței sau echivalentul său
pentru calificarea profesională în domeniul psihoterapiei pot fi considerați parte din studiul teoretic,
dar nu pot înlocui cei 4 ani de formare de baza în psihoterapie. Studiul teoretic trebuie să cuprindă
între 500 și 800 de ore, întins pe durata a 4 ani de formare și trebuie să includă:

o teorii ale dezvoltării umane de-a lungul evoluției sale,

o înțelegerea altor tipuri de psihoterapii,

o teoria schimbării,

o înțelegerea problemelor sociale și culturale în relație cu psihoterapia,

o teorii ale psihopatologiei,

o cercetare în psihoterapie,

o teorii legate de metode și intervenții în psihoterapie.

3. Training în psihoterapie: această parte va include suficientă practică sub supervizare într-o
modalitate psihoterapeutică (nu mai puțin de 300 de ore), supervizare (nu mai puțin de 150 de ore) și
va fi de cel puțin 2 ani ca durata.

4. Practica profesională /clinică ce trebuie să ofere experiență adecvată în rezolvarea problemelor

psihosociale și colaborarea cu alți specialiști din domeniul sănătății mintale.

5. Supervizarea, trainingul și, unde este cazul, psihoterapia personală trebuie să fie oferită de
practicieni care îndeplinesc criteriile EAP.

Cerințele minime ale EAP îndeplinesc criteriile privind numărul de credite transferabile echivalente
din legea educației. Realizând o echivalența din acest punct de vedere, o formare complementară în
psihoterapie cu durata de minim 4 ani devine echivalentul cerințelor academice de 90-120 ECTS.

Mara PRICEPUTU, Ph.D

RFP President (Romanian Federation of Psychotherapy)

IRPI founder, trainer, supervisor in Integrative Psychotherapy & Clinical Psychology

(Romanian Institute of Integrative Psychotherapy)

EAIP Certified Trainer & Supervisor (European Association of Integrative Psychotherapy)

ECP (European Certificate for Psychotherapy - European Association of Psychotherapy)

Mobil: +40 743 557 400

E- mail: priceputumara@yahoo.com

Website: