GHID

privind Normele/instrumentele juridice

internaționale și naționale în domeniul combaterii
abuzului și exploatării sexuale a copiilor cu utilizarea
tehnologiilor informaționale și de comunicare

CUPRINS
CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE...............................................................................................3
I. ACTUALITATEA TEMEI.......................................................................................................5
1.1. Fenomenul infracțional – abuzul și exploatarea sexuală asupra copiilor cu utilizarea tehnologiilor
on-line.....................................................................................................................................................5
1.2. Formele abuzului și exploatării sexuale a copiilor cu utilizarea tehnologiilor informaționale și de
comunicare..............................................................................................................................................9
1.3. Ultimele tendințe și provocări conceptuale în materie..................................................................14
A. Terminologie: „material privind abuzul sexual al copilului” versus „pornografie infantilă”...........14
B. ,,Material privind abuzul sexual al copilului” (MASC) versus ,,Material privind exploatarea sexuală
a copilului” (MESC)................................................................................................................................15
C. Creșterea producției și consumului de MASC................................................................................17
D. Numărul tot mai mare de materiale cu conținut sexual autogenerate de însăși copiii care apar în
aceste materiale....................................................................................................................................18
E. Transmisiunile în timp real (live streaming) a acțiunilor cu caracter sexual în care e implicat
copilul....................................................................................................................................................19

1
 F. Numărul semnificativ de MASC cu victime ce nu pot fi identificate..............................................20
G. Tendințe și provocări în urmărirea penală.....................................................................................20
H. Expertiza MASC-ului.......................................................................................................................21
1.4. Sinteză...........................................................................................................................................25
II. NORME JURIDICE INTERNAȚIONALE ȘI NAȚIONALE, PRACTICI CtEDO,
JURISPRUDENȚA NAȚIONALĂ ȘI RECOMANDĂRI DE CALIFICARE..........................27
2.1. Tratate internaționale cu obiect și subiect special, care au abordat protecția copiilor de abuz și
exploatare sexuală, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare..................27
A. Pornografia infantilă..........................................................................................................................33
B. Prostituția prestată de un copil.........................................................................................................37
C. Vânzarea de copii sau traficul de copii...........................................................................................38
2.2. Comparația legislației Republicii Moldova cu prevederile tratatelor internaționale pe subiectul
analizat..................................................................................................................................................41
2.3. Practici CtEDO................................................................................................................................47
A. Cazul Karttunen împotriva Finlandei..............................................................................................48
B. Cazul E.S. împotriva Suediei/ Söderman împotriva Suediei...........................................................50
C. Cazul K.U. c. Finlandei....................................................................................................................56
2.4. Practica de urmărire penală și cea judiciară la examinarea cazurilor de abuz și exploatare sexuală
a copiilor în mediul on-line, recomandări de delimitare și calificare a faptelor infracționale................58
Speța nr. I (art.206 CP / art.208/1 CP/ art.177 CP)................................................................................58
Speța nr. II (art.206 CP / art.208/1 CP/ art.177 CP)...............................................................................61
Speța nr. III (art.173 CP/ art.175/1 CP/ art.206 CP/ art.208/1 CP).........................................................63
Speța nr. IV (art.175 CP / art.208/1 CP).................................................................................................64
Speța nr. V (art.177 CP/ art.208/1 CP)...................................................................................................65
Speța nr. VI (art.206 CP)........................................................................................................................66
2.5. Concluzii.........................................................................................................................................70
III. ASPECTE PROCESUALE LA URMĂRIREA ȘI JUDECAREA CAZURILOR DE
ABUZ ȘI EXPLOATARE SEXUALĂ A COPIILOR CU UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR
ON-LINE..........................................................................................................................................72
3.1. Aspecte procesuale la urmărirea penală a cazurilor de abuz și exploatare sexuală a copiilor cu
utilizarea tehnologiilor on-line..............................................................................................................72
3.2. Aspecte procesuale la judecarea cazurilor de abuz și exploatare sexuală a copiilor cu utilizarea
tehnologiilor on-line..............................................................................................................................77

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

Societatea modernă este pătrunsă de evoluția tehnico-științifică, iar una dintre

cele mai spectaculoase escaladări se atestă în domeniul comunicațiilor electronice.
La zi, scenele din producțiile cinematografice science fiction, care acum 10 ani erau
considerate drept produse ale imaginațiilor scenariștilor, deja sunt o realitate
cotidiană.
Tehnologiile informaționale și de comunicare facilitează dialogul între
persoane și transmiterea informațiilor fără a ține cont de distanță, timp, frontiere.
Aceste facilități, cu costuri minime, la început s-au prezentat a fi atractive pentru
utilizatori, iar la moment sunt considerate produse strict necesare pentru marea
majoritate a oamenilor.
Mai mult, accesibilitatea acestor beneficii a contemporaneității condiționează
ca practic fiecare persoană – fără deosebire de sex, vârstă, naționalitate, origine
2
etnică, limbă, religie, apartenență politică, avere sau de origine socială – să poată
utiliza produsele informatice.
Însă, de regulă, odată cu apariția unor inovații, care sunt concepute pentru a
servi societatea, se ivesc multiple pericole, inclusiv cele pentru securitatea financiară
sau siguranța datelor cu caracter personal, ori care se exprimă în fraudarea
drepturilor de autor, în exploatarea sexuală ș.a.
Aceste primejdii, alături de accesul copiilor la tehnică și soft, deseori
necontrolat, generează riscul abuzului și exploatării sexuale asupra minorilor într-un
sistem pe care autoritățile nu reușesc să-l monitorizeze completamente.
Toate statele, în legile sale fundamentale, declară unanim că una dintre
preocupările speciale este ocrotirea copiilor împotriva a tot ce poate avea un impact
negativ asupra dezvoltării normale a personalității, dar și împotriva oricăror forme
de abuzuri.
Comunitatea internațională a consfințit necesitatea asigurării dezvoltării
copiilor într-un mediu familial, într-o atmosferă de fericire, dragoste și înțelegere, dar
și cu o protecție și îngrijire sporită față de minori în virtutea lipsei lor de maturitate
fizică și intelectuală.
În preambulul Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului 1
statele semnatare remarcă necesitatea de a acorda o protecție specială copilului,
deziderat enunțat în Declarația de la Geneva din 1924 cu privire la drepturile
copilului, în Declarația drepturilor copilului adoptată de Adunarea generală la
20.11.1959, în Declarația universală a drepturilor omului (în mod deosebit în
articolele 23 și 24), în Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și
culturale (în mod deosebit în art.10), precum și în statutele și instrumentele
pertinente ale instituțiilor specializate și ale organizațiilor internaționale care se
preocupă de bunăstarea copilului.
Avansând în preocuparea forului comunitar la asigurarea copiilor cu un mediu
lipsit de pericolele abuzurilor și exploatării sexuale, constatând că exploatarea
sexuală a copiilor, în special sub forma pornografiei infantile și a prostituției, precum
și toate formele de abuz sexual asupra copiilor, pun în pericol grav sănătatea și
dezvoltarea psihosocială a copilului, statele suverane s-au arătat hotărâte să
contribuie efectiv la realizarea scopului comun – protejarea copiilor împotriva
acestor fenomene infracționale.
Astfel, a fost elaborată și aprobată la 25.10.2007 Convenția Consiliului
Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzurilor sexuale
(în continuare Convenția de la Lanzarote).
Ratificarea de către statele membre ale CoE a Convenției de la Lanzarote a
generat un ecou în legislațiile țărilor semnatare, prin completarea și amendarea
normelor naționale, acțiune care, de altfel, a fost deosebit de necesară deoarece acum
facilitează comunicarea și cooperarea statelor și asigură recunoașterea globală a
provocărilor descrise în tratat.

1
Convenția internațională nr.1989 din 20.11.1989 adoptată de Adunarea generală a Națiunilor Unite la 20.11.1989.
Intrat în vigoare la 20.09.1990, la care Republica Moldova a aderat la 12.12.1990 prin Hotărârea Parlamentului nr.408-
XII, în vigoare din 25.02.1993;

3
 Odată cu ratificarea de către Republica Moldova prin Legea nr.263 din
19.12.2011 a Convenției de la Lanzarote, în partea specială a Codului penal au fost
introduse și completate mai multe dispoziții printre care și art.175 – „Acțiuni
perverse”, art.1751 – „Ademenirea minorilor în scopuri sexuale”, art.2081 –
„Pornografia infantilă” și art.2082 – „Recurgerea la prostituția practicată de un
copil”.
În timp, practicienii au pus în aplicare prevederile legii și odată cu
precedentele judiciare, la moment, a devenit necesară elaborarea unui produs analitic
privind infracțiunile de abuz și exploatare sexuală a copiilor cu utilizarea
tehnologiilor on-line și de comunicare, în vederea determinării corespunderii și
eficacității actelor normative naționale cu cele internaționale, prin exegeza practicii
de urmărire penală și a celei judiciare, care să determine capacitatea sistemului de a
oferi răspuns provocărilor, cu elaborarea unor recomandări privind interpretarea de
către justițiari a legislației naționale, dar și de adaptare a normelor de factură penală
și de procedură penală.
La zi, procesele antropogene periculoase care aduc atingere integrității
psihologice și fizice a copiilor, au fost catalizate de pandemia generată de COVID-
19. Or, în vederea securizării minorilor de molipsirea cu acest virus, aceștia sunt
izolați la domiciliul lor, fiind nevoiți să comunice prin intermediul tehnologiilor IT,
parcurgând procesul de instruire școlară cu utilizarea calculatoarelor/telefoanelor
mobile și petrecând timpul liber în lumea virtuală, devenind astfel prizonieri ai
spațiului cibernetic.
Cu siguranță, pentru abuzatori, această este o conjunctură favorabilă de a
acosta copii pentru a comite acte de abuz și exploatare asupra lor, care deja sunt
prinși într-o lume unde nu au cunoștințe și deprinderi necesare pentru a-și asigura
securitatea.

I. ACTUALITATEA TEMEI

I.1. Fenomenul infracțional – abuzul și exploatarea sexuală asupra

copiilor cu utilizarea tehnologiilor on-line

Abuzul și exploatarea sexuală asupra copiilor reprezintă un subiect

controversat, ce a fost neglijat mult timp pe agenda publică. Nivelul de sensibilizare
și informare privind acest fenomen este deseori caracterizat prin poziții extreme,
influențate de istoria negării sociale a existenței abuzului sexual din motive de
moralitate.
Dezvoltarea noilor tehnologii a provocat discuții despre subiect, mai ales în
condițiile în care Internetul a creat posibilitatea comiterii abuzului sexual fără
restricții de frontiere, distanțe geografice și timp. Astfel, abuzul sexual și

4
exploatarea sexuală on-line a ajuns să fie o nouă paradigmă a anxietății sociale
reprezentativă pentru anii 20002.
Internetul a facilitat dezvoltarea abuzului sexual în mediul on-line, făcând foarte
simplă, accesibilă și ieftină stabilirea contactului unui abuzator cu potențiala victimă.
În acest sens, statisticile internaționale confirmă o continuă creștere a numărului de
raportări a cazurilor de abuz sexual on-line: în anul 2014, Centrul Național pentru
copiii dispăruți și exploatați din SUA (National Center for Missing & Exploited
Children, în continuare - NCMEC) înregistra un număr de aproximativ 1,1
milioane raportări, în anul 2015 – mai mult de 4,4 milioane, iar în 2016, mai mult de
8,2 milioane raportări.
Raportul anual prezentat de Internet Watch Foundation în 2016, misiunea
căreia este să înlăture materialele privind abuzul sexual asupra copiilor (MASC)
oriunde de pe glob, indică un număr de 105.420 raportări, dintre care mai mult de
50% au fost identificate din surse publice. La fel, rețeaua INHOPE (o rețea globală
de servicii Hotline din 49 state care are misiunea de a combate activitățile ilegale on-
line și de a înlătura MASC din Internet), a înregistrat 9.357.240 raportări în 2016, iar
8.474.713 dintre acestea au fost confirmate ca fiind MASC3.
În topul țărilor pentru hosting4 al conținutului ce reprezintă abuz sexual on-line
identificat în anul 2019 este Olanda (71% din total conținutului identificat), Slovacia
(6%), Statele Unite ale Americii (5%), Canada (4%), Rusia (3%), Franța (3%),
România (1%), Thailanda (1%), Luxemburg (1%)5. Aceste date denotă incidența
fenomenului la nivel global, dar și necesitatea unei colaborări internaționale, pentru
înlăturarea acestui conținut din mediul on-line.
Tipul de conținut raportat s-a schimbat în ultimii ani. Un studiu IWF din 2018
privind distribuția imaginilor capturate a demonstrat că din 2.082 de capturi de
imagini și video, 98% înfățișau copii cu vârsta de 13 ani sau mai mici, în timp ce
18% din imagini sunt înfățișate conținuturi severe, cum ar fi activitatea sexuală
penetrantă.6
Constatări similare sunt făcute și într-un studiu canadian din 2016, care a
relevat că din 152.000 de rapoarte între 2008 și 2016, 78,3% din imaginile analizate
de Cybertip.ca înfățișau copii foarte mici, pre-pubescenți (sub vârsta de 12 ani). În
50% din toate imaginile analizate au apărut copii abuzați prin agresiune sexuală
extremă (adică bestialitate, sclavie, tortură). Când au fost vizualizați bebeluși sau
copii mici, 59,72% din actele de abuz înfățișate au implicat activități sexuale
explicite și agresiuni sexuale extreme ale copilului7.

2
McAlinden, A., Exploatarea sexuală și abuzul sexual asupra copilului: O istorie contemporană a abordărilor, Cambridge Studies in
Law and Soceity, pp. 27-54, Universitatea Cambridge, 2018, disponibil la https://books.google.md/books?
id=PcFtDwAAQBAJ&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=true;
3
https://www.ecpat.org/wp-content/uploads/2018/07/ECPAT-International-Report-Trends-in-On-line-Child-Sexual-Abuse-Material-
2018.pdf;
4
hosting (din limba engleză) – găzduire, stocare;
5
Raportul anual de activitate IWF 2019, disponibil la
https://www.iwf.org.uk/sites/default/files/reports/2020-04/IWF_Annual_Report_2020_Low-res-Digital_AW_6mb.pdf ;
6
Raportul anual de activitate IWF 2019, disponibil la
https://www.iwf.org.uk/sites/default/files/reports/2020-04/IWF_Annual_Report_2020_Low-res-Digital_AW_6mb.pdf ;
7
Centrul canadian pentru protecția copilului, imagini despre abuzuri sexuale asupra copiilor de pe internet: o analiză Cybertip.ca,
ianuarie 2016, la https://www.protectchildren.ca/pdfs/CTIP_CSAResearchReport_2016_en.pdf - fișier ICMEC;

5
 Vârsta tot mai mică a copiilor reprezentați în imaginile ce reprezintă abuz
sexual on-line asupra copiilor este o tendință constatată și de NCMEC: dintre
imaginile raportate cel mai frecvent la NCMEC, 27% erau copii pubescenți; 64% au
fost copii pre-pubescenți și 9% au fost sugari și nou născuți. Dintre aceste imagini,
44% au reprezentat copulația orală; 52% înfățișează penetrare anală și/sau vaginală;
60% a reprezentat stimularea manuală; 11% au conținut imagini care înfățișau
sclavia și/sau sadismul, iar 11% au descris urinare și/sau defecare8.
Aceste evoluții au fost influențate de mai mulți factori. Unul din aceștia e
factorul tehnologic, ce a determinat o evoluție a utilizării Internetului de către copii,
de la o vârstă mult mai mică, de pe diverse dispozitive digitale. Totodată,
tehnologiile permit abuzatorilor să interacționeze cu mai mulți copii concomitent, să
își dezvolte propriile rețele, cu aceleași interese, care sunt mai complexe, la scară mai
largă decât până acum. Aceste rețele de infractori sunt mai inovative, acționează mai
inteligent și astfel prezintă mai mare pericol pentru copii și societate9.
Fenomenul abuzului și exploatării sexuale on-line este influențat și de factorii
sociali și socioeconomici, care pot spori nivelul de vulnerabilitate a copilului.
Mediul din care provine copilul și anume nivelul de sărăcie, inegalitate și ilegalitate,
discriminare, lipsa accesului la educație calitativă și protecție în familie sau în
instituții, pot influența atitudinea și nivelul de toleranță față de situațiile abuzive.
În regiunile în care subiectele ce vizează sexualitatea sunt o temă taboo,
riscul de abuz sexual on-line e sporit. Într-o astfel de societate, copilul va căuta
mijloace mai puțin sigure pentru a se informa despre relațiile sexuale, în special
accesând Internetul, și se vor confrunta cu dificultăți în delimitarea acțiunilor sexuale
acceptabile de cele inacceptabile. Copiii din țările conservatoare sau familiile
religioase, la etapa explorării sexualității vor fi mai predispuși să se implice în relații
intime on-line, prin accesarea unor site-uri pentru adulți sau prin comunicare cu
persoane necunoscute pe platforme on-line. Într-un astfel de mediu, probabilitatea că
victima va vorbi despre experiența de abuz sexual on-line e minimă.
Un alt aspect important al factorilor sociali ce contribuie la abuzul sexual on-
line este lipsa sensibilității tinerilor față de conținutul sexual și violent.
Disponibilitatea acestui conținut și posibilitatea pe care o au copiii de a accesa,
distribui și viziona conținut nepotrivit on-line contribuie la normalizarea acțiunilor cu
caracter sexual săvârșite ulterior în raport cu aceștia.
În unele cazuri, copiii ajung victime ale abuzului sexual on-line, chiar dacă
aparent nu există niciun factor de vulnerabilitate dintre toate cele menționate mai sus.
Spre exemplu, un copil dintr-o societate relativ dezvoltată economic, nu va fi
vulnerabil financiar, însă ar putea fi expus riscurilor on-line din cauza posibilității de
a accesa oricând Internetul, în special de pe propriile dispozitive digitale. Prin
urmare, copiii care aparent nu prezintă semnele unei ,,tradiționale” vulnerabilități on-
line, pot la fel fi ținta celor care îi vor exploata10.
8
Linda Krieg, Child Exploitation Restitution Following the Paroline v. Statele Unite, declarație în fața Comitetului judiciar al
Camerei Reprezentanților din SUA pe Subcomisia pentru crimă, terorism, securitate internă și investigații (19.03.2015), la
https://www.gpo.gov/fdsys/pkg/CHRG-114hhrg93798/pdf/CHRG-114hhrg93798.pdf - fișier NCMEC;
9
Evaluarea amenințărilor globale, Lupta comună de combatere a abuzului și exploatării sexuale, elaborat de We Protect Global
Alliance, 2018, disponibil la https://static1.squarespace.com/static/5630f48de4b00a75476ecf0a/t/5a85acf2f9619a497ceef04f/
1518710003669/6.4159_WeProtect+GA+report+%281%29.pdf;
10
Evaluarea amenințărilor globale, Lupta comună de combatere a abuzului și exploatării sexuale, elaborat de We Protect Global
Alliance, 2018, disponibil la https://static1.squarespace.com/static/5630f48de4b00a75476ecf0a/t/5a85acf2f9619a497ceef04f/

6
 Impactul abuzului și exploatării sexuale asupra bunăstării psiho-
emoționale a copilului și a familiei sale le afectează viața pe termen lung. Deși
abuzul sexual on-line este un fenomen infracțional nou, iar efectele acestuia sunt
puțin cunoscute, nivelul de pericol social poate fi comparat cu cel al abuzului sexual
săvârșit în mediul real: victimele pot deveni izolate social; pot suferi probleme de
sănătate mentală; tentativă de suicid; pot dezvolta dependențe de alcool sau substanțe
narcotice. La fel, s-a constatat că adulții care au suferit de abuz sexual în copilărie
sunt mai predispuși să fie victimizați repetat în viața adultă.
Cât privește impactul asupra societății, incidența crescută a abuzului și
exploatării sexuale poate genera un nivel înalt de temere și îngrijorare privind
existența agresorilor sexuali în societate. În acest sens, modul de abordare în public a
acestor cazuri influențează nivelul de înțelegere și răspunsul emoțional față de
fenomen. Deși impactul acestor cazuri asupra fiecărei persoane din societate poate fi
mic, impactul colectiv față de siguranța copilului on-line poate fi considerabil.
Părinții ar putea simți că nu există nicio modalitate de a-și proteja copilul on-line,
decât prin aplicarea unor măsuri restrictive, interzicându-le Internetul. Pe termen
lung o astfel de abordare nu contribuie la dezvoltarea intoleranței față de abuz în
mediul on-line, dar îi face pe copiii mai curioși și mai vulnerabili11.
Un alt aspect deosebit de important vizează impactul economic al abuzului
sexual și exploatării sexuale on-line. În afara de costurile necesare pentru
tratamentul corespunzător, impactul se poate extinde asupra educației, șansele
angajării în câmpul muncii, nivelului de productivitate sau perspectivei financiare,
care, la victimele acestei infracțiuni, sunt cu mult mai reduse.
În Republica Moldova, fenomenul abuzului sexual și exploatării sexuale în
mediul on-line este unul puțin cercetat și cunoscut, ajungând pe agenda publică abia
în ultimii 7 ani, după ratificarea Convenției de la Lanzarote. Amploarea fenomenului
nu poate fi constatată cu exactitate, deși date statistice despre numărul de cazuri
identificate și investigate sunt disponibile.
Numărul de cauze penale de abuz sexual sau exploatare sexuală on-line pornite
în ultimii 4 ani, indică despre un număr relativ mic de infracțiuni depistate și
investigate: 15 infracțiuni de ademenire a minorului în scopuri sexuale (art. 175 1 CP
RM), 11 infracțiuni de trafic de copii în scop de exploatare sexuală on-line (art. 206
CP RM), 131 infracțiuni de pornografie infantilă (art. 208 1 CP RM) și 2 infracțiuni
de recurgere la prostituția practicată de un copil (art. 2082 CP RM).

Cauzele penale pornite în domeniul de contracarare a

perioad
infracți
unea

infracțiunilor privind exploatarea sexuală on-line a

din
a

minorilor

1518710003669/6.4159_WeProtect+GA+report+%281%29.pdf;
11
EU Kids On-line 2020, disponibil la http://www.lse.ac.uk/media-and-communications/assets/documents/research/eu-kids-on-line/
reports/EU-Kids-On-line-2020-March2020.pdf;

7
 Codul
penal
anul 2016 anul 2017 anul 2018 anul 2019 TOTAL

art.1751 CP 0 4 7 4 15
art.206 CP 1 2 3 5 1112
art.2081 CP 29 38 25 39 131
art.2082 CP 1 0 0 1 2

Totodată, datele prezentate de Centrul Internațional ,,La Strada” privind

numărul de cazuri raportate de copii pe www.siguron-line.md - serviciu de consiliere
on-line pentru copiii victime ale abuzului și exploatării sexuale on-line, indică despre
o dublare a numărului de sesizări în ultimii doi ani. În anul 2019, serviciul Siguron-
line.md a înregistrat 29 cazuri de abuz sexual on-line 13. Doar 50% dintre acestea au
fost ulterior referite organelor de drept, din motiv că în celelalte cazuri, copiii au
refuzat colaborarea cu organele de poliție, fiindu-le frică de reacțiile părinților14.
Cu toate acestea, cea mai recentă cercetare privind siguranța copiilor on-line 15
indică despre normalizarea comportamentelor sexualizate în mediul on-line în rândul
adolescenților. 53,1% dintre adolescenții din Republica Moldova consideră
acceptabil să expedieze fotografii intime persoanei cu care sunt în relație. Fiecare al
5-lea adolescent de 14-15 ani din RM a primit pe Internet fotografii sau înregistrări
video cu conținut sexual. Iar în 16,8% dintre cazuri, adolescenților li s-au solicitat
fotografii sau înregistrări video cu caracter sexual. Totodată, 21,3% dintre
adolescenți nu discută cu nimeni despre problemele cu care s-au confruntat on-line,
preferând să soluționeze singuri problema pe care o au.
Aceste date indică despre nivelul de risc sporit al adolescenților din RM față de
abuzul sexual on-line, dar și despre un posibil număr de cazuri de abuz mult mai
mare, care însă nu au ajuns în vizorul poliției, din motiv că adolescenții preferă să nu
vorbească despre cele întâmplate.
Analiza a 47 cazuri de abuz și exploatare sexuală on-line a copiilor din RM 16
asistate de La Strada Moldova indică despre faptul că 59% dintre victime au vârsta
de 13-15 ani, această categorie de vârstă fiind cea mai vulnerabilă. Aceasta se
datorează în mod special interesului caracteristic vârstei de a interacționa cu
persoane noi în mediul on-line în scopul inițierii unei relații de iubire sau prietenie. 1
din 10 copii au vârsta de până la 10 ani, ceea ce indică despre faptul că acești copiii
pot fi expuși involuntar conținutului sexual în mediul virtual sau altor tipuri de
acțiuni cu caracter sexual. Copiii victime provin atât din mediul rural (53% dintre
cazuri), cât și din mediul urban (47% dintre cazuri).

12
Datele statistice relevă doar cauzele penale în care copiii au fost exploatați prin intermediul tehnologiilor on-line;
13
http://lastrada.md/pic/uploaded/ffFactSheet%20siguron-line%202019_FINAL.pdf ;
14
http://lastrada.md/pic/uploaded/EAC%20Factsheet%20sem%202%20_%202019.pdf ;
15
http://lastrada.md/files/resources/3/Siguranta_copiilor_pe_Internet__final.pdf ;
16
http://lastrada.md/pic/uploaded/Infografic_La%20Strada.pdf;

8
 Cât privește profilul abuzatorul în RM, majoritatea dintre ei au vârsta de până la
45 ani: în 18% dintre cazuri, abuzatorul avea 18-20 ani, în 41% dintre cazuri – 20 –
25 ani, în 35% dintre cazuri – 40-45 ani. Doar în 5 % dintre acele 47 cazuri de abuz
și exploatare sexuală on-line analizate, abuzatorul avea între 50-55 ani. În 76% dintre
cazuri, copiii din RM ajung victime ale abuzului sexual din partea unui adult,
cetățean al RM. În 24% dintre cazuri, copiii sunt expuși abuzului sexual on-line de
către un cetățean străin.

I.2. Formele abuzului și exploatării sexuale a copiilor cu utilizarea

tehnologiilor informaționale și de comunicare

Cele mai recente studii în domeniu, fac referire la abuzul sexual on-line ca
formă distinctă a abuzului sexual săvârșit față de copii 17. Abuzul sexual al copilului
poate fi on-line și atunci când acțiuni ce reprezintă abuz sexual sunt fotografiate,
înregistrate video sau audio și distribuite în mediul on-line sau păstrate pentru a fi
folosite în scopuri personale18. MASC este evidența permanentă a exploatării lor și
atunci când aceste imagini ajung în spațiul cibernetic, marchează un punct
irecuperabil, materialul care poate continua să circule pentru totdeauna, determină
revictimizarea copilului de fiecare dată când sunt vizualizate imaginile.
Astfel, drept acțiuni de abuz sexual asupra copilului, în care, de regulă, se
utilizează tehnologiile informaționale, pot fi distinse următoarele:
- răspândirea, distribuirea şi posesia de material ce conține abuz sexual
asupra copilului, expunerea organelor sexuale ale copiilor în scopuri sexuale;
- prezentarea materialelor pornografice copiilor;
- acostarea copiilor în scopuri sexuale (art. 23 al Convenției de la
Lanzarote)
- menținerea unei conversații de natură sexuală având drept scop abuzul
sexual.
Cât privește exploatarea sexuală on-line, aceasta se referă la acțiuni de
exploatare a copilului prin care imaginile sau materiale ce reprezintă abuzul sexual al
unui copil sunt produse, cumpărate, vândute, posedate, distribuite sau transmise. De
obicei, acestea se referă la:
- pornografia infantilă;
- participarea copilului la spectacole pornografice;
- prostituția prestată de un copil;
- utilizarea serviciilor sexuale ale unei victime ale traficului de copii;
- traficul de copii (traficul de copii urmărește scopul exploatării, însă nu
poate fi confundat cu acesta; pentru necesitățile practicii ar fi cel puțin necesară pe
moment o astfel de echivalare).
Prin urmare, abuzul sexual și exploatarea sexuală a copiilor nu sunt noțiuni
similare, ci mai curând complimentare, deoarece nu toate cazurile de abuz sunt și

17
O nouă clasificare a infracțiunilor de abuz sexual față de copii, Centrul de expertiză în domeniul abuzului sexual față de copii în
colaborare cu Centrul pentru Cercetarea Abuzului și Traumei, Universitatea Middlesex, Martie 2020, disponibil la
https://www.csacentre.org.uk/documents/new-typology-of-child-sexual-abuse-offending/ ;
18
Idem ;

9
cazuri de exploatare a copiilor și invers – toate cazurile de exploatare a copiilor sunt
și cazuri de abuz.
Din analiza fenomenului rezultă că putem deosebi două modalități de utilizare
a tehnologiilor on-line la săvârșirea infracțiunilor de abuz și exploatare sexuală a
copiilor.
Prima modalitate este utilizarea tehnologiilor on-line la realizarea unei acțiuni
din cadrul faptei infracționale, astfel încât latura obiectivă a infracțiunii nu se
realizează integral prin utilizarea instrumentelor digitale. La aceasta putem
exemplifica următoarele:
- făptuitorul utilizează aplicațiile în comunicarea cu potențiala victimă în
procesul recrutării;
- făptuitorul solicită de la victime, prin intermediul aplicațiilor, să se auto-
localizeze, pentru a putea menține controlul asupra lor și utilizează ca instrument de
comunicare și supraveghere a victimelor;
- făptuitorul utilizează tehnologiile on-line, pentru a realiza transferuri de bani
fie necesari pentru comiterea infracțiunii, fie obținuți în urma exploatării victimelor;
- făptuitorul păstrează pe suporturi electronice informații despre victime care
permite menținerea controlului asupra acestora, ș.a.m.d.
Utilizarea tehnologiilor on-line în metodele indicate supra sunt proprii nu doar
infracțiunilor de exploatare sexuală a copiilor, ci unui spectru larg de infracțiuni și nu
caracterizează exclusiv delictele dezvăluite în analiza efectuată.
Cea de-a doua modalitate de utilizare a tehnologiilor informaționale la
săvârșirea infracțiunilor de abuz și exploatare sexuală a copiilor presupune că latura
obiectivă a infracțiunilor este realizată integral cu utilizarea tehnologiilor on-line și a
comunicațiilor, spre exemplu:
1. acțiunile perverse – constând în exhibare, atingeri indecente, discuții cu
caracter obscen sau cinic purtate cu victima referitor la raporturile sexuale,
determinarea victimei să participe ori să asiste la spectacole pornografice, punerea
la dispoziția victimei a materialelor cu caracter pornografic, când aceste acțiuni sunt
realizate cu utilizarea tehnologiilor on-line – art. 175 CP;
2. ademenirea minorului în scopuri sexuale – prin intermediul
tehnologiilor informaționale sau electronice – art. 175/1 CP;
3. traficul de copii – în scop de exploatare sexuală în situația când
victimele sunt exploatate prin intermediul tehnologiilor on-line, inclusiv prin
intermediul live-urilor cu camerele web – art. 206 CP;
4. pornografia infantilă – prezentarea imaginilor fotografice și video-
urilor, infracțiune care, de regulă, este săvârșită cu utilizarea tehnologiilor on-line –
art. 208/1 CP;
5. recurgerea la prostituția practicată de un copil – în special participarea
unui copil la spectacole pornografice, în situația când sunt utilizate tehnologiile on-
line, cu transmiterea în timp real a imaginilor – art.2082 CP. ( la acest punct este
necesar de învederat Decizia nr. 36/201819 Curții Constituționale a Republicii
Moldova, în special, în pct. 43 al acestei Hotărâri unde Curtea se explică: „[...]
pornografia on-line (i.e. serviciile sexuale on-line) nu este privită ca formă a
19
http://www.constcourt.md/public/ccdoc/decizii/ro-d362018173g201737g2018rob4b4f.pdf;

10
prostituției” astfel „prostituția” și „pornografia” sunt noțiuni apropiate, însă nu
identice.)
De notat, după această Decizie a Curții, la 12.10.201820 de către legislator a
fost modificat și completat art.89 din Codul contravențional, în redacția căreia „…
Practicarea prostituţiei, adică satisfacerea dorinţei sexuale a unei persoane prin
orice metodă şi/sau mijloace, contra plată, inclusiv prin intermediul tehnologiilor
informaţionale sau comunicaţiilor electronice…”, respectiv, ținând cont de
modificările operate, formal recurgerea la prostituția practicată de un copil cu
utilizarea on-line sunt fapte pasibilă calificări în baza prevederilor art. 2082 CP.
Potrivit Studiului în protecția copilului: Tehnologia facilitatoare a traficului de
copii în scop de exploatare sexuală21, realizat de ICMEC, Internetul și tehnologiile
conexe, în cazurile traficului de copiii în scop de exploatare sexuală sunt folosite
pentru 3 activități:
- recrutare – victimele-copii sunt pescuite prin intermediul Internetului, și
anume prin intermediul rețelelor sociale, anunțurilor pe site-uri, jocurilor unde copiii
pot comunica etc.;
- publicitate – unde deja persoanele care exploatează copiii plasează anunțuri
privind servicii sexuale ale victimelor (aceste anunțuri, de regulă, sunt voalate sau
pot fi găsite pe site-uri în Dark Net);
- transferuri – de mijloace bănești prin intermediul serviciilor electronice,
plățile sau beneficiile pentru exploatarea sexuală a copiilor.
La cele descrise în Studiul ICMEC în protecția copilului, urmează a completa
că Internetul este folosit pe larg la:
- transmisiuni live a spectacolelor pornografice, dar și,
- exploatarea sexuală a copiilor cu utilizarea tehnologiilor on-line.
Adică, aici tehnologiile sunt utilizate ca instrument prin care infracțiunea se
realizează nemijlocit, iar latura obiectivă a infracțiunii este săvârșită în totalitate cu
suportul lor.
În literatura de specialitate au fost delimitate mai multe forme de abuz sexual
și exploatare sexuală on-line, în funcție de modul de operare al abuzatorului și
natura faptelor săvârșite.
Abuzul sexual on-line prin contact/interacțiune în mediul virtual cu
copilul reprezintă o formă de abuz caracterizată prin săvârșirea acțiunilor
prejudiciabile în mediul on-line, fără un contact direct cu copilul în mediul real.
Ceea ce e specific acestor forme de abuz e faptul că abuzatorul operează în
mediul on-line și încurajează/determină/constrânge un copil să se implice în discuții
cu caracter sexual sau în acțiuni sexuale, dar și să producă imagini sau video cu sine
în ipostaze sexuale. Mediul în care fac cunoștință sunt, de obicei, platformele ce
prezintă interes sporit pentru copii – rețelele de socializare sau jocurile on-line.
Modul în care evoluează discuțiile e oarecum similar, de pe platformele publice, pe
conturi de comunicare private, ceea ce facilitează inițierea unor discuții cu caracter
mai intim22.
20
Legea Parlamentului Republicii Moldova nr.159 din 12.10.2018;
21
Traficul de copii în scopul exploatării sexuale facilitat de utilizarea tehnologiilor, ICMEC, noiembrie 2018, disponibil la
https://www.icmec.org/wp-content/uploads/2018/12/Technology-Facilitated-Child-Sex-Trafficking_final_11-30-18.pdf;
22
O nouă clasificare a infracțiunilor de abuz sexual față de copii, Centrul de expertiză în domeniul abuzului sexual față de copii în
colaborare cu Centrul pentru Cercetarea Abuzului și Traumei, Universitatea Middlesex, Martie 2020, disponibil la

11
 Modus operandi al abuzatorului presupune la prima etapă ademenirea
copilului în mediul on-line prin stabilirea unui contact cu acesta, câștigarea încrederii
și crearea unei legături emoționale, de prietenie sau iubire. La a doua etapă, are loc
pregătirea copilului pentru implicarea în acțiuni cu caracter sexual, abuzatorul îi
poate expedia conținuturi pornografice, poate discuta direct despre experiențele lui
sexuale, îi poate pune întrebări pentru a-i explora curiozitățile specifice vârstei, ceea
ce în final duce la acceptarea comportamentelor sexuale on-line de către copil și la
implicarea acestuia în acțiuni de producere și expediere a unor mesaje cu caracter
sexual, imagini sau video23.
Un astfel de scenariu tipic e caracteristic pentru fenomenul de grooming,
definit ca ,,un proces de pregătire a copilului, prin care i se câștigă treptat încrederea
cu scopul de a-l implica în acțiuni cu caracter sexual on-line sau off-line” 24. În Codul
penal al Republicii Moldova acest fenomen este reprezentat de infracțiunea
prevăzută la art. 175/1 CP RM.
O altă formă tipică de abuz sexual on-line din această categorie e sextortion.
Termenul e folosit de obicei în literatura de specialitate și presupune ,,extorcarea
sexuală”, adică șantajul cu scopul de a obține anumite favoruri sexuale, bani sau alte
beneficii, sub amenințarea distribuirii unor materiale cu caracter sexual ale unei
persoane, fără consimțământul acesteia”.
De obicei, în rezultatul unui proces mai îndelungat de ademenire și
manipulare, copilul e determinat să expedieze unele fotografii mai intime. Ulterior,
abuzatorul poate solicita și alte materiale foto sau video cu conținut sexual, bani sau
favoruri sexuale. Dacă refuză să dea curs solicitărilor, abuzatorul poate amenința
copilul cu distribuirea fotografiilor expediate anterior sau cu expedierea acestora
persoanelor din familie, colegi, școală25.
În ultima perioadă, s-a constatat o schimbare considerabilă în tipologia de
amenințări din partea făptuitorului. Acestea sunt de natură mult mai extremă,
violentă, sadică și chiar pot avea caracter degradant în raport cu copilul, mai ales
dacă i se solicită să simuleze sau să se implice în acțiuni reale cu caracter sexual
degradant.
Cea mai gravă formă a exploatării sexuale a copiilor în spațiul virtual este
traficul de copiii.
Cererea mare pentru copii exploatați în scopuri sexuale a generat profituri atât
de mari, încât a determinat grupurile infracționale să renunțe la alte activități ilicite
pentru a-și dedica resursele traficului de copiii.26 Traficanții de persoane au făcut apel
la organizațiile criminale deoarece „devine din ce în ce mai ușor și ieftin pentru a
procura, transporta și exploata fete vulnerabile.”27
În plus, riscul relativ scăzut de depistare și urmărire a traficului de copii
exploatați sexual facilitat de tehnologie, în comparație cu formele tradiționale de
https://www.csacentre.org.uk/documents/new-typology-of-child-sexual-abuse-offending/ ;
23
Pct. 156, Raportul explicativ al Convenției de la Lanzarote;
24
Raport final al proiectului european privind Groomingul on-line, disponibil la http://natcen.ac.uk/media/22514/european-on-line-
grooming-projectfinalreport.pdf;
25
O nouă clasificare a infracțiunilor de abuz sexual față de copii, Centrul de expertiză în domeniul abuzului sexual față de copii în
colaborare cu Centrul pentru Cercetarea Abuzului și Traumei, Universitatea Middlesex, Martie 2020, disponibil la
https://www.csacentre.org.uk/documents/new-typology-of-child-sexual-abuse-offending/ ;
26
Mark Latonero, Traficul de persoane on-line: rolul site-urilor cu rețelele sociale și a anunțurilor on-line 12, USC ȘCOALA
ANNENBERG pentru comunicare și jurnalism, Centrul pentru Leadership în comunicare și Seria de cercetare a politicilor:
septembrie 2011, la https://technologyandtrafficking.usc.edu/files/2011/09/HumanTrafficking_FINAL.pdf, fișier ICMEC;
27
Baylee Molloy, The Economics of Human Trafficking, Institutul pentru Credință, Muncă și Economie, 12.04.2016, la
https://tifwe.org/theeconomics-of-human-trafficking, fișier – ICMEC;

12
trafic „pe viu”, face ca traficul în scopuri sexuale on-line să devină o activitate
ilegală atractivă în care se implică tot mai mulți criminali.28
Un copil poate genera un profit de câteva mii de dolari pe zi pentru traficanți și
poate fi abuzat și vândut în mod repetat unui număr mare de clienți la costuri mici,
spre deosebire de alte forme de comerț ilicit precum drogurile și traficul de
persoane.29 Organizația Internațională a Muncii (OIM) estimează că „la nivel global,
două treimi din profiturile din munca forțată sunt generate de exploatarea sexuală
forțată, însumând o valoare estimată la 99 de miliarde USD pe an.” 30 Aproximativ
5,5 milioane de copii sub vârsta de 18 ani sunt obligați să muncească, și se estimează
că peste un milion sunt victime ale exploatării sexuale forțate.31
Odată cu creșterea utilizării Internetului, riscul unui copil de a fi vizat crește,
„Tehnologia a dat jos bara care despărțea lumea criminală, ceea ce a avut un efect
expansiv asupra creșterii sclaviei moderne ... Provocarea noastră este că
tehnologia duce sclavia într-un colț mai întunecat al lumii, unde tehnicile legale și
capacitățile de aplicare a lor nu sunt la fel de puternice precum sunt off-line.”32.
O altă formă de abuz sexual on-line presupune vizionarea, distribuirea sau
posesia MASC. Această categorie se referă la infracțiunile de pornografie infantilă,
în termenii legiuitorului național.
De obicei, această formă de abuz presupune lipsa unui contact direct între
victimă și abuzator, acțiunile ilegale fiind săvârșite doar prin vizionarea sau alt tip de
acțiuni săvârșite în raport cu MASC. La aceste materiale abuzatorii au acces pe
rețelele deschise on-line sau din comunicările directe cu alți abuzatori.
Cercetările sugerează că există o suprapunere între cei care văd materialul
privind abuzul asupra copilului și cei care se angajează în infracțiuni sexuale cu
contact. Vizualizarea materialului contribuie, la cererea pentru producția sa. Astfel,
acțiunea de vizionare a materialului trebuie examinată ca o continuare a
abuzului sexual asupra copiilor. Pentru copiii victime, cunoașterea faptului că
imaginile abuzului lor continuă să fie privite și distribuite extinde trauma crimei
originale. Vizionarea acestor imagini nu este o crimă virtuală sau fără victime.
Victimele sunt reale. Abuzul este real.
Acest tip de infracțiuni deseori sunt realizate pe platforme cu acces limitat,
prin intermediul rețelelor peer-to-peer33. O altă modalitate e prin accesarea
conținutului pe Dark Net,34 o platformă expansivă prin care infractorii pot partaja
MASC-ul cu ușurință și în anonimitate. La fel, abuzatorii pot descărca conținuturile
și le pot păstra pe dispozitive hardware sau le pot păstra în forma digital, fără a le
pune în circulație în mediul on-line.
28
Eitan Peled, victime nevinovate: lupta împotriva traficului de copiii cu utilizarea tehnologiilor on-line , UNICEF SUA, la
https://www.unicefusa.org/stories/innocent-victims-fight-against-on-line-child-sex-trafficking/33866 , fișier - ICMEC;
29
Mark Latonero, indicat sursă indicată supra;
30
Organizația Internațională a Muncii (OIM), Profituri și sărăcie: economia muncii forțate, 2014, la
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@declaration/documents/publication/wcms_243027.pdf, fișierul - ICMEC;
31
Organizația Internațională a Muncii (OIM), Estimări globale ale sclaviei moderne: muncă forțată și căsătorie forțată, 2017, la
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/documents/publication/wcms_575479.pdf, fișierul – CMEC;
32
Kieran Guilbert, Technologia - sabia cu două tăișuri pentru traficanții de oameni: șeful Europol, REUTERS, 26.04.2018, la
https://www.reuters.com/article/us-europe-slavery-interview/technology-a-double-edged-sword-for-human-traffickers-
europolheadidUSKBN1HX2MB, fișierul - ICMEC.
33
Janis Wolak și colab., Măsurarea unui an de trafic de pornografie infantilă de către calculatoarele americane pe o rețea peer-to-
peer, CHILD ABUSE & NEGLECT (2013), la http://unh.edu/ccrc/pdf/Wolak_Liberatore_Levine_2013.pdf - în fișierul NCMEC;
34
Darknet sau Dark Net se referă la rețele care nu sunt indexate de motoarele de căutare precum Google și Yahoo !. Aceste rețele
sunt accesibile numai utilizând software și configurații specifice, astfel încât nu sunt disponibile publicului larg pe internet. Vezi:
definiție - Ce înseamnă Darknet?, la https://www.techopedia.com/definition/2395/darknet;

13
 I.3. Ultimele tendințe și provocări conceptuale în materie

A. Terminologie: „material privind abuzul sexual al copilului” versus

„pornografie infantilă”
Pe plan internațional, a fost recunoscută necesitatea revizuirii terminologiei în
domeniul exploatării sexuale on-line a copiilor, în vederea eliminării termenului de
,,pornografie infantilă” din legislație35.
Deși bruionul36 „pornografie infantilă” este adesea utilizat în legislația
națională, care a preluat denominația din tratatele internaționale, studiile în domeniu
recomandă înlocuirea termenului cu ,,materiale privind abuzul sexual al copilului” 37,
deoarece descrie mai adecvat adevărata natură și amploare a imaginii explozive a
abuzului față de victime copiilor, cărora aceștia nu le pot consimți niciodată.38
Totuși, doctrina nu poate avea prioritate față de instrumentele cu vocație
internațională și până la consensul pe subiect, aceste noțiuni pot fi utilizate în
dependență de contextul utilizării.
Utilizarea termenului de „pornografie infantilă” are potențialul de a califica
materialul ca pe o formă acceptabilă din punct de vedere legal, fiindu-i atribuit un
subgen acceptabil al pornografiei obișnuite/adulte, pe când MASC reprezintă
dovezile fotografice sau video ale unui act criminal împotriva copiilor 39. Astfel,
schimbările în materie de terminologie sunt argumentate prin necesitatea de a
delimita abuzul sexual asupra copiilor, ce presupune lipsa unui consimțământ al
copilului de a se implica în acțiuni cu caracter sexual, de actele sexuale consensuale.
Termenul de pornografie este utilizat pentru a defini materialele care
reprezintă adulți implicați în acte sexuale consensuale distribuite (în mare parte)
în mod legal, către publicul larg, pentru plăcerea lor sexuală. Cât privește imaginile
sau video-urile ce reprezintă abuzul sexual asupra unui copil, acestea implică
copii care nu pot și nu ar consimți, fiind victime ale unei infracțiuni.
Mai mult decât atât, termenul de „pornografie infantilă” contribuie la
normalizarea agresiunii sexuale a copiilor.
- infractorii folosesc MASC pentru a se desensibiliza față de impactul acțiunilor
lor înainte de săvârșirea unei infracțiuni sexuale (sau pentru a „repeta mental”
abuzul).
- infractorii folosesc MASC pentru a „ademeni/acosta” copii victime în
pregătirea pentru infracțiuni sexuale împotriva lor.
- imaginile normalizează faptul că alți copii sau tineri „fac aceste lucruri", iar
existența MASC face mai ușor pentru un infractor să forțeze victimele în contact
sexual.

35
https://www.icmec.org/wp-content/uploads/2018/12/CSAM-Model-Law-9th-Ed-FINAL-12-3-18.pdf
36
bruion ~ioáne n. Variantă inițială a unei lucrări, care urmează să fie definitivată și trecută pe curat; lucrare în prima redacție;
ciornă. [Sil. bru-ion] /<fr. brouillon
37
A se vedea Ghidul de la Luxemburg, indicat supra nota 10, la 36-37;
38
Janis Wolak, și colab., Posesorii de pornografie infantilă arestați în infracțiuni legate de internet: Constatări ale Studiului Național
de Victimizare On-line Juvenile vii, n.1 dosar la Centrul internațional pentru copii dispăruți și exploatați);
39
Carissa Byrne Hessick, Redefinirea Legii privind Pornografia Infantilă: infracțiunea, limbajul și consecințele sociale, 2016, la
https://books.google.md/books?id=3pU5DAAAQBAJ&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=false.

14
 În consecință, pentru a alinia terminologia cu cea acceptată acum de
comunitatea internațională de protecție a copilului: „material privind abuzul sexual
al copilului” – MASC40 trebuie să ia locul noțiunii de „pornografiei infantilă”41.
Atunci când termenul „pornografie infantilă” este utilizat în lucrare,
acesta este determinată de nevoia de păstrare a integrității documentului sursă
(adică instrumente juridice internaționale și regionale; legislația și acte
judiciare) și a limbajului utilizat în acesta.

B. ,,Material privind abuzul sexual al copilului” (MASC) versus ,,Material

privind exploatarea sexuală a copilului” (MESC)
MASC include, dar nu se limitează la, „orice reprezentare, prin orice
mijloace, a unui copil angajat în activități sexuale explicite reale sau simulate sau
orice reprezentare a părților sexuale ale unui copil în scopuri sexuale” 42 precum și
utilizarea unui copil pentru a crea o astfel de reprezentare. Spre deosebire de aceasta,
materialele privind exploatarea sexuală a copilului (MESC), prezintă copilul în
manieră sexualizată ori în context sexual, care nu întrunește elementele definitorii ale
unui MASC. Acestea, de obicei, mai poartă denumire de ,,erotică”.
Trebuie de punctat că potrivit Legii nr. 30 din 07.03.2013 în legislația
națională sunt definite:
- pornografie – prezentarea de manieră vulgară, brutală a contactelor sexuale
de orice tip între persoane de sexe diferite sau de același sex, a altor manifestări
indecente ale vieții sexuale, precum şi prezentarea de o manieră impudică a
organelor genitale;
- erotică - prezentarea, în mod artistic, a actului sexual în subiectul unui film,
descrierea, în mod artistic, justificat şi fără exagerarea senzualității, a atracţiei
sexuale sau a conduitei sexuale;
În același timp Dicționarul explicativ al limbii române oferă și următoarele
definiții ale termenilor indicați mai sus:
- pornografie ~i (din definiția DEX ) f. 1) Interpretare obscenă și imorală a
problemelor legate de sex. 2) Lucrare pretins artistică (scriere, desen, pictură,
fotografie etc.), care prezintă scene obscene destinate a fi comunicate publicului. 3)
Faptă sau vorbă obscenă. /<fr. Pornographie;
- erotism - (din definiția DEX ) -ce, adj. Privitor la dragoste, de dragoste,
propriu dragostei. ♦ (Despre opere literare) Care conține sentimente de dragoste; care
cântă, care exprimă dragostea. ♦ (Substantivat, f.) Totalitatea compozițiilor literare
care cântă sentimentul dragostei. ♦ Predispus, înclinat spre senzualism; senzual. –
Din fr. érotique.
Ar trebui să se facă distincția între pornografie și erotism. Pentru pornografie
inerente sunt: imaginile obscene, vulgare și imorale sau descrierea verbală a actului
sexual (actul sexual) pentru a realiza excitația sexuală; concentrarea intenționată
40
în engleză CSAM – Child Sexual Abuse Material;
41
în engleză – child pornography ;
42
Protocol facultativ la Convenția privind drepturile copilului asupra vânzării copiilor, prostituției și pornografiei copilului, G.A.
Res. 54/263, anexa II, documentul U.N. A / 54/49, Vol. III, art. 2, alin. c, a intrat în vigoare la 18 ianuarie 2002 [în continuare
Protocol facultativ] (în fișier la Centrul internațional pentru copii dispăruți și exploatați);

15
asupra organelor genitale ale participanților în timpul actelor lor sexuale, cu o
descriere detaliată a acestora din urmă; lipsa imaginii sau descrierea experienței
emoționale a unei persoane și a sexualității sale naturale; sugestia de stereotipuri de
comportament deviant: permisivitate sexuală, licență, iresponsabilitate și cruzime.
Erotismul este însă „înnobilat și prezentat ca un instinct de atracție spirituală a
reproducerii ființei”. În artă, erotismul „servește ca întruchipare a spiritualității
relațiilor sexuale ale oamenilor”.
O altă diferență esențială dintre erotism și pornografie constă în faptul că
pornografia arată explicit trupul și actul sexual, prin toate fațetele posibile, ceea ce
detașează total pornografia de tărâmul artelor, pe când erotismul se mulțumește
adeseori doar să le sugereze.
Astfel, dacă revenim la copii, în special pre-pubertăți și infantili, este cert că
nici noțiunea de pornografie și nici cea de erotism nu sunt admisibile în raport
cu copiii. Or, la copiii până la o vârstă anumită, din cauza imaturității sexuale, nu
sunt dezvoltate instincte ale reproducerii. Pentru a evita sexualizarea imaginii
copilului, pe plan internațional e recomandată utilizarea termenului de ,,material ce
reprezintă exploatarea sexuală a copilului” în loc de ,,erotică”43.
Fiind un subiect destul de complex, MESC deseori provoacă discuții și
dezbateri în sensul stabilirii limitei între libertatea de exprimare și artistică versus
asocierea acestor materiale cu sexualizarea precoce, exploatarea sexuală și abuzul
copiilor. În acest context, există tensiuni determinate pe de-o parte de necesitatea
protejării dreptului copilului la dezvoltarea sexuală normală, pe de altă parte de
necesitatea de a proteja copilul de unele forme de comportamente sexuale dăunătoare
în mediul on-line. Există riscul ca disponibilitatea acestor materiale să promoveze o
cultură care normalizează sexualizarea copiilor și să îi expună unor astfel de pericole.
Deși deseori sunt materiale legale, MESC pot traumatiza copilul, pot compromite
demnitatea umană și expune victimele la hărțuire sau acțiuni de exploatare și abuz, în
special în cazurile când aceste conținuturi sunt auto-generate.
În acest sens, Save the Children Europe 44 a observat că mulți din copiii din
materialele cu conținut de ,,erotică”, au fost ulterior expuși și la abuz sexual on-line,
fiind determinați să creeze MASC. Aceasta reprezintă o provocare și din perspectiva
practică, ori reprezentarea unui copil în materiale de ,,erotică” este legală în multe
state, respectiv nu pot fi întreprinse acțiuni în vederea identificării unui posibil abuz
sau legăturii cu alte tipuri de materiale ce reprezintă abuz sexual. Practica
neuniformă de incriminare a MESC reprezintă o provocare și din perspectiva
colaborării internaționale în vederea combaterii abuzului sexual și exploatării sexuale
a copilului, fiind necesară stabilirea unor intervenții comune centrate pe victimă în
toate cazurile ce prezintă categorii problematice de materiale45.

43
Ghid de terminologie pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale 47 [denumite în continuare
Ghidul Luxemburgului], 28.01.2016, Grupul de lucru pentru terminologie și semantică pentru exploatarea sexuală a copiilor,
ECPAT International, la http://luxembourgguidelines.org/ - fișierul ICMEC;
44
https://www.savethechildren.net/about-us/who-we-are;
45
Către un indicator global al victimelor neidentificate în materialele ce reprezintă exploatarea sexuală a copilului, ECPAT
International și Interpol, 2018, la https://www.ecpat.org/wp-content/uploads/2018/02/Technical-Report-TOWARDS-A-GLOBAL-
INDICATOR-ON-UNIDENTIFIED-VICTIMS-IN-CHILD-SEXUAL-EXPLOITATION-MATERIAL.pdf ;

16
 C. Creșterea producției și consumului de MASC
În raportul Europol pentru anul 201946, este remarcată o creștere considerabilă
a numărului de MASC, confirmată prin următoarele date:
- Alianța Globală WeProtect (2018) a remarcat o creștere cu 57% a
numărului de domenii ce conțin imagini ale copiilor implicați în activități sexuale;
- Centrul Național al Statelor Unite pentru Copiii Dispăruți și Exploatați
(NCMEC) a recepționat 18,4 milioane raportări în 2018, reprezentând o creștere cu
1,1 milioane raportări comparativ cu anul 2014;
- Centrul Național privind Investigarea Crimelor de Exploatare Sexuală a
Copiilor din Canada a înregistrat o creștere cu 566% a numărului de raportări a
47

MASC recepționate în perioada 2015-2018;

- În 2018, IWF (Internet Watch Foundation) a înregistrat o creștere cu
32% a numărului de raportări ce s-au confirmat a fi MASC și o creștere a numărului
de pagini web ce oferă hosting pentru astfel de materiale în Europa (de la 41% la
79%). La fel, în 2018, la fiecare 5 minute, IWF a analizat o pagină web care
reprezintă un copil abuzat sexual.
Evoluțiile continue în sfera infracțională creează impedimente în înțelegerea
clară a modus operandi a abuzatorului, în estimarea incidenței cazurilor de abuz și
exploatare sexuală on-line la nivel global și în identificarea unor soluții ce ar
funcționa pentru a rupe ciclul dintre cerere și oferta de MASC on-line. La fel, asta
creează impedimente în eforturile de diminuare a MASC on-line și creează
necesitatea unor parteneriate cu companiile private (în special cu furnizorii de
servicii Internet) pentru a asigura ștergerea MASC din spațiul on-line48.

D. Numărul tot mai mare de materiale cu conținut sexual autogenerate de

însăși copiii care apar în aceste materiale.
În anul 2019, IWF a estimat că din numărul total de 132.676 pagini ce
conțineau MASC, aproximativ 29 % (38.424) au fost evaluate ca materiale
autogenerate de copii49. Această tendință a fost remarcată de mai multe organizații
specializate (ECPAT International, Interpol 2018, Europol 2017, NetClean 2018,
etc.).
Europol a remarcat că sextingul50 a ajuns să fie un comportament normal, o
practică deseori încurajată între adolescenți, ceea ce de fapt contribuie la creșterea
considerabilă a numărului MASC. Aceasta determină necesitatea adaptării politicilor
privind managementul cazurilor cu conținut sexual autoprodus de adolescenți, pentru
a ghida/ajuta organele de drept în intervențiile pe care trebuie să le realizeze51.
Provocarea pentru organele de drept rezidă în necesitatea de a delimita cazurile
în care conținutul a fost creat în rezultatul unui abuz de cazurile în care conținutul a
46
Virtual Global Taskforce On-line Child Sexual Exploitation: Environmental Scan, Unclassified Version 2019;
47
În engleză: Royal Canadian Mounted Police’s National Child Exploitation Crime Centre (NCECC);
48
Materialele privind abuzul sexual al copiilor: legislația model & revizuirea globală, ICMEC, 2018, disponibil la
https://www.icmec.org/wp-content/uploads/2018/12/CSAM-Model-Law-9th-Ed-FINAL-12-3-18.pdf ;
49
https://www.iwf.org.uk/sites/default/files/reports/2020-04/IWF_Annual_Report_2020_Low-res-Digital_AW_6mb.pdf
50
Sexting - schimb de mesaje text, foto sau secvențe video cu caracter sexual prin intermediul liniilor de telefonie mobilă (prin
SMS/MMS) sau internet (prin e-mail, webcam, Skype, rețelele sociale etc.);
51
Virtual Global Taskforce On-line Child Sexual Exploitation: Environmental Scan, Unclassified Version 2019.

17
fost creat din proprie inițiativă, în relațiile dintre adolescenți (sexting). Din punct de
vedere al investigării, doar în baza analizei materialelor e practic imposibil de
determinat în ce cazuri imaginile/video-urile au fost generate de către copil în
relațiile cu alți copii/adolescenți și în ce cazuri a fost constrâns sau i s-au extorcat
materialele cu caracter sexual52.
O altă provocare generată de această tendință e necesitatea efectuării expertizei
MASC-ului și clasificarea acestuia de către experți, inclusiv în cazurile în care
copilul este însăși ,,protagonistul”, ,,producătorul”, dar și persoana care a distribuit
materialul în mediul on-line.
Problema respectivă a fost examinată și de grupul de experți care
monitorizează respectarea Convenției de la Lanzarote (Comitetul de la Lanzarote),
care a formulat Opinia adoptată la 06.06.2019 de Comitetul Părților la Convenția
Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării și a abuzurilor
sexuale cu privire la Imaginile cu conținut sexual sugestiv sau explicit și/sau
videoclipuri produse, partajate și recepționate de către copii (sexting)53.
În context, s-a propus preluarea recomandărilor referitoare la abordarea
fenomenului de sexting, documentul oferind linii directorii statelor cu privire la
modul de abordare a subiectului respectiv, care a crescut în Europa în ultimii ani.
Comitetul de la Lanzarote menționează că interesul protecției drepturilor copilului
rămâne a fi întotdeauna primordial, respectiv:
- comportamentul copiilor (auto-generare, partajare, recepționare și
posesie a imaginilor) nu trebuie clasificat drept producerea, posesia, oferirea sau
punerea la dispoziție, distribuirea sau transmiterea, procurarea sau obținerea în
cunoștință de cauză a accesului la pornografia infantilă atunci când este exclusiv
pentru uz personal;
- atunci când imaginile/videoclipurile despre copii sunt generate de copiii
de vârsta foarte fragedă sau de copiii aflați în situații vulnerabile, aceștia ar trebui să
fie considerați victime ale manipulării sau coerciției; (în acest caz ar putea fi vorba și
despre neîndeplinirea obligațiilor de educare a copilului (art. 63 din Codul
contravențional))
- atunci când copiii distribuie cu bună știință imagini și videoclipuri
sexuale destinate pentru uz privat, urmărirea penală pentru comportamentele
intenționate legate de pornografia infantilă ar trebui să fie acceptată doar ca ultimă
soluție, prioritate fiind acordată metodelor mai adecvate de tratare a acestor
compartimente (de ex.: măsuri educaționale, asistență terapeutică).

E. Transmisiunile în timp real (live streaming) a acțiunilor cu caracter sexual

în care e implicat copilul
Live-streaming-ul presupune participarea copilului în activități sexuale reale
sau simulate, singur sau împreună cu alți copii și adulți, ce sunt difuzate live pe
Internet. În ultimii ani, transmisia în direct a abuzurilor sexuale asupra copiilor a
devenit „o realitate consacrată”.54 Abuzurile sexuale directe asupra copiilor sunt
52
https://www.ecpat.org/wp-content/uploads/2018/03/TOWARDS-A-GLOBAL-INDICATOR-ON-UNIDENTIFIED-VICTIMS-
IN-CHILD-SEXUAL-EXPLOITATION-MATERIAL-Summary-Report.pdf;
53
varianta în limba engleză a Opiniei - https://rm.coe.int/opinion-of-the-lanzarote-committee-on-child-sexually-suggestive-or-exp/
168094e72c;
54
Virtual Global Taskforce (VGT) și European Cybercrime Center (EC3), Virtual Global Taskforce Global Child Exploitation Sex
Assessment Environment Scaning 2015, octombrie 2015, la https://www.europol.europa.eu/sites/default/files/publications/
vgt_cse_public_version_final.pdf - fișier NCMEC;

18
transmise prin Internet, prin intermediul camerei web, către spectator/infractor pentru
a urmări abuzul ce se produce în timp real.55
În unele cazuri actele sexuale specifice sunt ordonate/direcționate de către
spectator/infractor.56 Atunci când transmisia este oprită, abuzul sexual asupra
copilului dispare, cu excepția cazului în care infractorul o înregistrează în mod
intenționat fiind creat un MASC.57 Costurile pentru producerea și vizionarea
abuzului sexual al copilului în regim real sunt relativ reduse, ceea ce poate încuraja
abuzatorii să acceseze astfel de conținut frecvent.
Remarcăm că fenomenul abuzului sexual live prezintă provocări considerabile
în identificarea victimelor, din perspectiva necesității de a recupera probele digitale
și creează necesitatea unor investigații comune realizate de organele de drept din
statul în jurisdicția căruia se află abuzatorul și cel unde se află victima 58. La fel, din
considerentul că metodele obișnuite de detectare a MASC nu sunt valabile în aceste
situații, e necesară dezvoltarea unor soluții tehnice care ar face posibilă identificarea
abuzului în regim real, în timpul transmisiunii live59.

F. Numărul semnificativ de MASC cu victime ce nu pot fi identificate

La nivel global, nu poate fi stabilit numărul exact al victimelor abuzului sexual
și exploatării sexuale on-line ce nu au reușit a fi identificate. În acest context,
ECPAT și Interpol au realizat o analiză a materialelor încărcate de organele de drept
din întreaga lume, în baza de date ICSE 60, în timpul investigațiilor. În 2017, numărul
total de victime ale abuzului sexual on-line ce nu au reușit a fi identificate din
numărul total de materiale încărcate era estimat la aproximativ 10.000.
În atare condiții, e necesar de remarcat faptul că numărul total de MASC
identificate la abuzatori în rezultatul acțiunilor de investigație reprezintă de fapt un
număr procentual foarte mic comparativ cu volumul total de MASC disponibil on-
line. Aceasta este o provocare considerabilă din punct de vedere a eforturilor de
identificare a victimelor, dar și a acțiunilor de urmărire penală. Spre exemplu, atunci
când un abuzator este identificat, dar victimele sale nu, faptele săvârșite de către
acesta ar putea fi calificate într-o formă mult mai ușoară, cum ar fi, spre exemplu,
posesia de pornografie infantilă, fără a se ține cont de acțiunile care ar fi putut fi
săvârșite prin contact virtual cu victima. Aceeași situație e valabilă și viceversa,
adică atunci când victima este identificată, dar abuzatorul nu, specific cazurilor de
abuz sexual difuzat în timp real (live streaming) 61.

55
Ghid de terminologie pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale 47 [denumite în continuare
Ghidul Luxemburgului], 28.01.2016, Grupul de lucru pentru terminologie și semantică pentru exploatarea sexuală a copiilor,
ECPAT International, la http://luxembourgguidelines.org/ - fișierul ICMEC;
56
Departamentul de Stat al SUA, Oficiul pentru Monitorizarea și Combaterea Traficului de Persoane, Fișă informativă - Exploatare
sexuală on-line a copiilor: O tendință alarmantă, 27.06.2017, la https://www.state.gov/j/tip/rls/fs /2017/272010.htm - fișierul
NNCMEC;
57
Idem;
58
Către un indicator global al victimelor neidentificate în materialele ce reprezintă exploatarea sexuală a copilului, ECPAT
International și Interpol, 2018, la https://www.ecpat.org/wp-content/uploads/2018/02/Technical-Report-TOWARDS-A-GLOBAL-
INDICATOR-ON-UNIDENTIFIED-VICTIMS-IN-CHILD-SEXUAL-EXPLOITATION-MATERIAL.pdf ;
59
Exploatarea sexuală on-line a copiilor în Filipine: Analiză și recomandări pentru Guverne, Industrii și Societatea Civilă, Misiunea
de Justiție Internațională în parteneriat cu Departamentul de Stat pentru Monitorizarea și Combaterea Traficului de persoane și
Consiliul Inter-instituțional împotriva Traficului de Filipine, 2020, la https://www.ijm.org/documents/Final-Public-Full-Report-
5_20_2020.pdf;
60
ICSE – Baza de date internațională privind Exploatarea sexuală a copilului, gestionată de INTERPOL.

19
 Datele internaționale la nivel global relevă că în 5,3% dintre cazuri în care
victimele au fost identificate, abuzatorii nu au fost identificați. În 5,6% dintre cazuri
în care copiii nu au fost identificați, abuzatorii erau identificați (34.474 imagini sau
video-uri)62.

G. Tendințe și provocări în urmărirea penală

Utilizarea sporită a tehnologiei la săvârșirea infracțiunilor de trafic de copii, a
infracțiunilor conexe (inclusiv a pornografiei infantile, a spectacolelor pornografice),
dar și a ademenirii minorilor în scopuri sexuale (grooming), a generat și provocarea
de a utiliza armele digitale ale infractorilor pentru combaterea fenomenului
infracțional respectiv.
Organele de drept în prezent își desfășoară activitatea aplicând unele tehnici și
instrumente de analiză vechi, în timp ce abuzatorii reușesc tot mai bine să își ascundă
urmele digitale și să opereze în medii virtuale anonime. Tendințele determină
necesitatea stringentă de a actualiza instrumentele de investigație prin aplicarea
Inteligenței Artificiale, astfel încât ofițerii de investigație să poată căuta, selecta și
documenta cazurile într-un mod mai eficient, analizând un volum mare de informații
privind activitățile on-line, identificând posibile similitudini în modul de comitere a
abuzului și urmărind acțiunile săvârșite pentru a identifica abuzatorii sexuali on-
line63.
Totodată, în contextul dezvoltării tehnologiilor și utilizării inteligenței
artificiale - AI64 de către oamenii legii, a fost evidențiată necesitatea elaborării
normelor legale de asigurare a confidențialității datelor, de etică, transparență,
responsabilitate și consimțământ informat.
Cele mai multe aplicații tehnologice pentru combaterea traficului de persoane
necesită o formă de colectare, stocare, partajare și analiză a datelor. Fiecare dintre
acestea are propriile riscuri inerente și necesită metodologii și protecții asigurate. Ca
provocări în acest domeniu pot fi menționate65:
 asigurarea că toate datele, în special informațiile care identifică o
persoană, sunt stocate în siguranță și numai persoanele autorizate au acces la acestea;
 stabilirea unor protocoale de consimțământ sensibile privind viața
sexuală și vârstă;
 evaluarea riscurilor legate de informațiile transmise de organele de
drept, care pot fi legate de identitățile victimelor, expunându-le astfel la risc pe ele
sau pe familiile lor;
 asigurarea că datele obținute de la victime și persoane vulnerabile sunt
utilizate pentru a le ajuta și pentru a pune capăt practicilor de exploatare, mai
degrabă decât pentru a promova interesele de afaceri;

61
Către un indicator global al victimelor neidentificate în materialele ce reprezintă exploatarea sexuală a copilului, ECPAT
International și Interpol, 2018;
62
Idem.
63
https://valueforgood.com/publications/AI_Making_Internet_Safer_for_Children.pdf
64
Artificial Inteligence – inteligență artificială;
65
https://icat.network/sites/default/files/publications/documents/Human%20trafficking%20and%20technology%20trends
%20challenges%20and%20opportunities%20WEB....pdf

20
  asigurarea faptului că datele partajate între agențiile relevante și între
țări se realizează în conformitate cu reglementările juridice naționale și
internaționale, și iau în considerare standardele de confidențialitate;
 abordarea potențialelor conflicte între nevoia de a proteja anonimatul și
confidențialitatea și nevoia de a sprijini victimele traficului de persoane în accesarea
serviciilor sau reabilitării.

H. Expertiza MASC-ului
Din practica țărilor avansate în contracararea pornografiei infantile (în special
cea a Irlandei, fiind preluată de Marea Britanie66) poate fi menționat că la sfârșitul
anilor 90, în cadrul proiectului COPINE (Combating Paedophile Information
Networks in Europe67) de la Colegiul universitar din Cork (Irlanda), în cooperare cu
Unitatea de combatere a pedofiliei a Poliției Metropolitane din Londra, a fost
dezvoltată o tipologie de clasificare a imaginilor privind abuzul asupra copiilor
pentru a fi utilizate atât la desfășurarea investigațiilor, cât și pentru aplicarea legii.
Astfel, a fost dezvoltată o scară cu 10 trepte, care a fost numită „scara
COPINE” fiind bazată pe analiza imaginilor disponibile pe site-urile și grupurile de
știri de pe Internet.
Mai mult, entități (precum cele canadiene) specializate în studii precum
„Pornografia infantilă, infracțiunea în Internet” care a fost publicat în Jurnalul de
cercetare a Poliției canadiene, a preluat această scală.

Scara COPINE
„The COPINE Scale”

Imagini non-erotice și non-sexualizate care prezintă copii

Indicative68
1 Indicative
în lenjerie, costume de baie din surse comerciale sau
albume de familie. Imagini cu copii care se joacă în
împrejurări normale, însă sunt folosite și aranjate de către
colecționar pentru scopuri inadecvate (în special sexuale).
Non-erotic and non-sexualised pictures showing children in their
underwear, swimming costumes from either commercial sources or family
albums. Pictures of children playing in normal settings, in which the
context or organisation of pictures by the collector indicates
inappropriateness.

Imagini cu copii goi sau semi-goi în împrejurări nude

Nuditate proprii (adecvate) și din surse legitime.
2
Nudist Pictures of naked or semi-naked children in appropriate nudist
settings, and from legitimate sources.

66
https://en.wikipedia.org/wiki/COPINE_scale#cite_note-9;
67
https://web.archive.org/web/20071129133102/http://copine.ie/background.php.
68
Dex.ro - care indică; folosit pentru indicare;

21
 Reprezentații vizuale surprinse de copii în zonele de joacă
sau în alte medii sigure care prezintă fie lenjerie de corp,
Erotism fie diferite grade de goliciune.
3
Ero Surreptitiously taken photographs of children in play areas or
other safe environments showing either underwear or varying
degrees of nakedness.

Reprezentații vizuale realizate intenționat cu copii

îmbrăcați complet, parțial sau goi (unde cuantumul,
Pozare contextul și organizarea pozelor sugerează interes sexual).
4
Posing Deliberately posed pictures of children fully clothed, partially
clothed or naked (where the amount, context and organisation
suggests sexual interest).

Reprezentații vizuale realizate intenționat cu copii

Pozare erotică complet, parțial îmbrăcați sau goi, în poze sexualizate sau
5 provocatoare.
Erotic Posing
Deliberately posed pictures of fully, partially clothed or naked
children in sexualised or provocative poses.

Reprezentații vizuale care subliniază zonele genitale, în

Poze erotice care copilul este fie gol, parțial sau complet îmbrăcat.
6 explicite
Pictures emphasising genital areas, where the child is either naked,
Explicit Erotic Posing partially clothed or fully clothed.

Imagini care înfățișează atingerile, consensuale și auto-

Activitate sexuală masturbarea, sexul oral și actul sexual cu participarea unui
7 explicită copil, fără a implica un adult.
Explicit Sexual Activity Pictures that depict touching, mutual and self-masturbation, oral
sex and intercourse by a child, not involving an adult.

Imaginile cu copiii care sunt supuși unui abuz sexual,

Abuzul incluzând atingeri cu implicarea unui adult.
8
Assault Pictures of children being subject to a sexual assault, involving
digital touching, involving an adult.

9 Abuz brutal Imagini cu scene brutale, vulgare cu abuz sexual, care

implică sex penetrativ, masturbare sau sex oral, care
Gross Assault implică un adult.

22
 Grossly obscene pictures of sexual assault, involving penetrative
sex, masturbation or oral sex, involving an adult.

a. Imagini care arată un copil legat, imobilizat, bătut,

biciuit sau supus altfel la acțiuni care cauzează suferințe.

b. Imagini în care un animal este implicat într-o formă de

Sadice/Bestialitate comportament sexual cu un copil.
10
Sadistic/Bestiality
a. Pictures showing a child being tied, bound, beaten, whipped or
otherwise subject to something that implies pain.

b. Pictures where an animal is involved in some form of sexual

behaviour with a child.

Scara SAP, este o altă scară care a fost dezvoltată în anul 2002 în cauza
Regina v. Oliver, examinată de Curtea de Apel a Angliei și Țării Galilor. Această
scară a propus o evaluare prin care imaginile indecente cu copii să poată fi „gradate”.
Scara de cinci trepte, dezvoltată de Comitetul consultativ privind sentințele pentru
Anglia și Țara Galilor (Sentencing Advisory Panel69 abr. SAP) a fost adoptată în anul
2002, fiind dezvoltată în baza terminologiei COPINE și adesea este numită la fel.

Scara SAP
The SAP Scale

Nuditate sau pozarea erotică fără activitate sexuală

1
Nudity or erotic posing with no sexual activity

Activități sexuale între copii sau masturbarea solo a unui copil

2
Sexual activity between children, or solo masturbation by a child

Activitate sexuală non-penetrativă între adult(ți) și copil(copii)

3
Non-penetrative sexual activity between adult(s) and child(ren)

4 Activitate sexuală penetrantă între copil (copii) și adult(ți)

Penetrative sexual activity between child(ren) and adult(s)

5 Sadismul sau bestialitatea

69
Sentencing Advisory Panel (traducere din engleză) - panoul consultativ pentru sentințe;

23
 Sadism or bestiality

Documentul SAP oferă o explicație detaliată a modului în care s-a adaptat

scara COPINE. De asemenea, se precizează că scara COPINE a fost destinată
utilizării terapeutice și nu a fost concepută pentru utilizarea în instanță. Examinarea
categoriilor va arăta că categoriile 2-5 din scala SAP corespund, evident, categoriilor
7-10 din scara COPINE. Categoria 1 a scării SAP pare să corespundă vag
categoriilor 4-6 din scala COPINE. Categoria 1 COPINE (indicativ) a fost lăsată în
afara scării SAP, deoarece „imaginile de această natură nu ar fi clasificate drept
indecente”. Consiliul de administrație a considerat că categoriile 2 și 3 ale COPINE
sunt contestabile pentru a putea fi sau nu clasificate drept indecente.
La 01.04.2014, a fost adoptată o nouă scară, care înlocuiește scara SAP,
destinată pentru sentințele penale în Anglia și Țara Galilor în cazul infracțiunilor
referitoare la imaginile indecente cu copii, numit Ghidul Definitiv privind
infracțiunile cu caracter sexual.

Ghidul definitiv al infracțiunilor sexuale

Sexual Offences Definitive Guideline

Imagini care includ activități sexuale penetrante și/sau imagini care

Categoria includ activități sexuale cu implicarea animalelor sau sadismul
A
Category A Images involving penetrative sexual activity and/or images involving sexual activity
with an animal or sadism

Categoria Imagini care includ activități sexuale fără penetrare;

B
Category B Images involving non-penetrative sexual activity

Categoria
C Alte imagini indecente care nu cad sub incidența categoriilor A sau B
Category
Other indecent images not falling within categories A or B
C

I.4. Sinteză
În prezent, fenomenul infracțional al abuzului și exploatării sexuale a copiilor
cu utilizarea tehnologiilor on-line este o provocare mondială care implică necesitatea
unei reacții timpurii a instituțiilor de stat, a mediului privat, a organizațiilor
nonguvernamentale, a familiei ș.a..

24
 Datele statistice prezentate la lit. a, determină concluzia că marea majoritate a
victimelor acestei infracțiuni sunt copii pre-pubescenți cu vârste mai mici de 13 ani,
ce provoacă o mare îngrijorare referitor la integritatea psihică și fizică a minorilor.
În timp, formele abuzului și exploatării sexuale a copiilor au fost diversificate
de către delicvenți, iar la dezvoltarea acestora un rol crucial la avut progresul
tehnologiilor informaționale și de comunicare.
Răspunsul specialiștilor dedicați în prevenirea tuturor formelor de abuz și
exploatare sexuală a copiilor dar și contracarării acestor infracțiuni a fost
consolidarea eforturilor pentru a analiza situația, a formula concluzii, a elabora
planuri de acțiuni și măsuri de reacție iar în consecință a trece la acțiune.
Evident că, în această acțiune deloc ușoară, au fost întâlnite mai multe
provocări care au fost reflectate la lit.c din prezentul capitol. Una din problemelor
care nu a fost menționată însă poate fi distinsă în majoritatea provocărilor descrise,
cu care se confruntă specialiștii, este comunicarea.
Această problemă poate fi dispersată în trei dimensiuni. Prima este
comunicarea specialiștilor care urmează să rezoneze la subiectul termenilor cu care
operează, sensul acestor termeni și interacțiune. Cea dea doua dimensiune este
problema comunicării în cazul investigării faptelor respective care, deseori, au aspect
transnațional și necesită cooperarea inter-statală. Ultima dimensiune este
comunicarea cu victimele acestor infracțiuni care deseori urmează a fi inițial
identificate și localizate după care este necesar un proces complex de interviu a
copilului abuzat/exploatat sexual.
Ultimul punct al problematicii comunicării este unul foarte important din
perspectiva reacției celor implicați la combaterea infracțiunii, în special pentru a
identifica victima, a determina corect care formă a abuzului și/sau a exploatării a
suferit, cum de redus impactul infracțiunii și cum de stabilit încrederea copilului
pentru a avansa într-o comunicare adecvată situației în condiții speciale prietenoase,
spre evitarea revictimizării copilului implicat în proceduri penale și asigurarea
realizării dreptului acestuia.
În analiza și evaluarea MASC-ului este deosebit de utilă preluarea practicii
persoanelor responsabile din țări avansate în preocuparea de acest domeniu, în
special scările prezentate la §1.3 lit.H.
La subiect, Scara SAP - cu 5 trepte este utilă la înțelegerea formelor MASC,
gradului de abuz/exploatare, precum și impactul acestora asupra victimelor. Astfel,
specialiștii vor determina la care categorie se referă MASC-ul în distincte cazuri,
pentru a oferi servicii de suport victimelor, dar și la individualizarea pedepselor
pentru persoanele care au săvârșit infracțiuni de categoria respectivă.

25
 II. NORME JURIDICE INTERNAȚIONALE ȘI NAȚIONALE,
PRACTICI CtEDO, JURISPRUDENȚA NAȚIONALĂ ȘI RECOMANDĂRI
DE CALIFICARE

II.1. Tratate internaționale cu obiect și subiect special, care au abordat

protecția copiilor de abuz și exploatare sexuală, inclusiv prin utilizarea
tehnologiilor informaționale și de comunicare

Elementul central al oricărei evaluări a reacțiilor justiției penale la fenomenul

negativ din societate – abuzul și exploatarea sexuală a copiilor, în special al celei în
care se utilizează tehnologiile on-line, constă în identificarea și analiza cadrului
juridic internațional și intern distinctiv, a domeniului de aplicare al acestuia, precum
și descifrarea definițiilor-cheie ale termenilor care modelează și direcționează
înțelegerea și interpretarea componențelor de infracțiuni relevante și aplicarea lor.
Evaluarea cadrului legal intern servește la identificarea măsurii în care se
respectă tratatele și alte acorduri internaționale relevante, la stabilirea ariei de
acoperire a subiectului abordat prin legi și alt gen de reglementări interne, precum și
funcționalitatea lor. Conceptele și definițiile din legislația internă pot determina și
explica care este răspunsul justiției penale la fenomenul – exploatarea sexuală a
copiilor cu utilizarea tehnologiilor on-line, precum și care este direcția abordată în
contracararea fenomenului la nivel de țară etc.
Pentru a percepe esența infracțiunilor respective, acestea vor fi analizate prin
prisma tratatelor internaționale, pe motiv că toate infracțiunile indicate supra au fost
introduse în legea penală ca răspuns al ratificării de către Republica Moldova a unor
convenții.

26
 Așa cum s-a proclamat în Declarația drepturilor copilului „dată fiind lipsa sa
de maturitate fizică și intelectuală, copilul are nevoie de protecție si îngrijire
specială, inclusiv de o protecție juridică adecvată, atât înainte, cât si după nașterea
sa.”.
Sub egida Organizației Națiunilor Unite, comunitatea internațională a elaborat
un consens cu privire la drepturile copilului, care a fost conturat în Convenția ONU
cu privire la drepturile copilului.70
Pentru a trece în revistă tratatele internaționale, cu caracter sexual contra
copiilor, inclusiv cu utilizarea tehnologiilor informaționale, este necesar de enumerat
tipurile de infracțiuni aliniate la Codul penal al RM:
- utilizarea rezultatelor muncii sau serviciilor unei persoane care este
victimă a traficului de ființe umane – (prin utilizarea tehnologiilor on-line) –
art.165/1 din Codul penal;
- participarea unui copil la spectacole pornografice/acțiuni perverse –
art.175 din Codul penal;
- ademenirea minorilor în scopuri sexuale – art.175/1 din Codul penal;
- pornografia infantilă – art.208/1 din Codul penal;
- recurgerea la prostituția practicată de un copil – art.208/2 din Codul
penal;
- traficul de copii în scop sexual (cu utilizarea tehnologiilor on-line) –
art.206 din Codul penal.
De remarcat că infracțiunile menționate supra sunt învederate în mai multe
acte internaționale, care pot fi delimitate în două tipuri:
Primul tip - tratatele privind drepturile copilului și protecția lor, adică actele
internaționale care au ca scop protecția copilului – subiect special, printre acestea pot
fi enumerate:
o Convenţia Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile
copilului (în continuare Convenția ONU cu privire la drepturile copilului) 71;
o Protocolul facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului,
referitor la vânzarea de copii, prostituția şi pornografia infantilă (în continuare
Protocolul facultativ) 72;
o Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva
exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale73 (în continuare Convenția de la
Lanzarote);
o Convenția europeană nr.1980 asupra recunoașterii şi executării
deciziilor privind supravegherea copiilor şi restabilirea supravegherii copiilor (în
continuare Convenția de la Luxembourg) 74, etc.

70
Adoptată de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 20.11. 1989, în vigoare din 02.09. 1990;
71
Adoptată de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 20.11.1989, în vigoare din 02.09.1990, la care
Republica Moldova a aderat la 12.12.1990, prin Hotărârea Parlamentului nr.408-XII, în vigoare din 25.02.1993;
72
Semnat la New York la 06.09.2000, ratificat prin Legea nr.29-XVI din 22.02.2007;
73
Adoptată la 25.10.2007 la Lanzarote, ratificată prin Legea nr.263 din 19.12.2011;
74
Adoptată la Luxembourg la 20.05.1980, ratificată prin Legea nr.315 din 18.07.2003;

27
 Al doilea tip sunt tratatele care tangențial ating protecția copiilor, subiectul
principal al acestora fiind alte domenii, ca de exemplu traficul de ființe umane, crima
cibernetică, protecția muncii – obiectul special ș.a.
o Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (în
continuare Convenția de la Budapesta) 75;
o Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de
ființe umane (în continuare Convenția de la Varșovia) 76;
o Convenția nr.182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale
muncii copiilor şi acțiunea imediată în vederea eliminării lor (în continuare
Convenția de la Geneva) 77;
o Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale (în continuare CoEDO) 78;
o Convenția Consiliului Europei pentru protecția persoanelor referitor la
prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (în continuare Convenția de
la Strasbourg). 79
În pofida faptului că nu ține exclusiv de protecția copiilor împotriva
exploatării sexuale, cel de-al doilea tip de tratate nu este mai puțin semnificativ,
deoarece prezintă unele prevederi valoroase și necesare pentru înțelegerea și
aplicarea convențiilor din primul tip.
Astfel, dacă de făcut referire la Convenția de la Budapesta, atunci înțelegem
că fapta infracțională referitor la pornografia infantilă nu ține doar de infracțiunea
contra unui copil, ci și de infracțiunea contra conținutului informației.
Totodată, în art. 3 al Convenției de la Geneva – este prevăzut că „…În
sensul prezentei convenții, expresia celor mai grave forme ale muncii copiilor
include:
… b) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul prostituării,
producției de material pornografic sau de spectacole pornografice; …”. Analiza
prevederilor respective determină concluzia că acțiunile specificate sunt și forme ale
exploatării copiilor, fiind folosită deloc întâmplător sintagma „…cele mai grave
forme ale muncii…”.
Din textul Convenției de la Geneva deducem că exploatarea sexuală a
copiilor este expresia celei mai grave forme ale muncii, care, în consecință, ne
direcționează spre Convenția de la Varșovia și art.4 al CoEDO.
Astfel, art.4 al Convenției de la Varșovia oferă definiția traficului de ființe
umane și face următoarele clarificări asupra copilului victimă:
„…(a) Expresia „trafic de ființe umane” desemnează recrutarea,
transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin amenințarea cu sau
utilizarea forței sau altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune,
abuz de autoritate sau de o situaţie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau
acceptarea de plăţi sau avantaje pentru obținerea consimțământului unei persoane
având autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării. Exploatarea cuprinde,
cel puțin, exploatarea prin prostituţie sau alte forme de exploatare sexuală, munca
75
Adoptată la 23.11.2001 la Budapesta, ratificată prin Legea nr.6 din 02.02.2009;
76
Încheiată la Varșovia la 16.05.2005, ratificată prin Legea nr.67 din 30.03.2006;
77
Adoptată la Geneva la 17.06.1999, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.848 din 14.02.2002;
78
Încheiată la Roma la 04.11.1950, ratificată prin hotărârea Parlamentului nr.1298 din 24.07.1997;
79
Încheiată la Strasbourg la 28.01.1981, ratificată prin hotărârea Parlamentului nr.483-XIV din 02.07.1999;

28
sau serviciile forţate, sclavia sau practicile similare acesteia, aservirea sau
prelevarea de organe;
(b) Consimțământul unei victime a „traficului de fiinţe umane” la
exploatarea enunţată la alineatul (a) al prezentului articol, nu prezintă relevanţă
atunci când a fost utilizat unul dintre mijloacele enunţate la alineatul (a);
(c) Recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea unui copil în
scopul exploatării sunt considerate „trafic de fiinţe umane”, chiar dacă nu implică
nici unul dintre mijloacele enunţate la alineatul (a) al prezentului articol;…”.
Prevederile expuse supra în Convențiile de la Geneva și Varșovia urmează a
fi privite prin prisma art.4 al CoEDO – Interzicerea sclaviei şi a muncii forţate:
„…1. Nimeni nu poate fi ţinut în sclavie sau în condiţii de aservire.
2. Nimeni nu poate fi constrâns să execute o muncă forţată sau obligatorie.
3. Nu se consideră „muncă forţată sau obligatorie” în sensul prezentului
articol:
a. orice muncă impusă în mod normal unei persoane supuse detenției în
condițiile prevăzute de articolul 5 din prezenta Convenție sau pe durata libertății
condiționate;
b. orice serviciu cu caracter militar sau, în cazul celor care refuză serviciul
militar din motive de conștiință în țările în care acest lucru este recunoscut ca
legitim, un alt serviciu în locul serviciului militar obligatoriu;
c. orice serviciu impus în situații de criză sau de calamități care amenință
viața sau bunăstarea comunității;
d. orice muncă sau serviciu care fac parte din obligațiile civice normale…”.
CoEDO pe domeniul abuzului și exploatării minorilor cu utilizarea
tehnologiilor on-line implică în protecția victimelor și prevederile art.8 în partea
respectării vieții private:
„…1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de
familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.…”.
Pe lângă asigurarea de către art.8 a dreptului la respectarea vieții private,
acesta consfințește și apărarea dreptului la respectarea corespondenței.
Deseori subiecții care comit abuzuri sexuale contra minorilor cu utilizarea
tehnologiilor on-line folosesc corespondența anterioară, în care sunt incluse imagini
foto/video, pentru a comite acțiuni de sextortion sau cyberbuling și implicit să treacă
la acțiuni de exploatare sexuală a copiilor.
Last but not least, în acest șir constant de prevederi de tratate internaționale,
care vizează protecția copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale, apare
Convenția de la Strasbourg, și anume art.2 lit. a) - Definiții, potrivit căreia „…
„date cu caracter personal” înseamnă orice informație referitoare la o persoană
fizică, identificată sau identificabilă („persoana respectivă”)…”, în corelație cu
art.6 - Categoriile particulare de date, „…  Datele cu caracter personal referitoare
la originea rasială, opiniile politice, convingerile religioase şi alte convingeri, cât şi
datele cu caracter personal referitoare la sănătate sau la viaţa sexuală pot fi
prelucrate în mod automat numai dacă dreptul intern prevede garanţiile
necesare...”.
Din șirul de acte internaționale prezintă interes și Liniile directorii,
recomandările, directivele, ghidurile elaborate de forurile internaționale în vederea

29
unificării viziunilor de abordare a fenomenului infracțional, implicit și a abuzului și
exploatării sexuale a copiilor.
La subiectul discutat urmează a fi menționate:
o Ansamblul Regulilor Minime ale Națiunilor Unite pentru Administrarea
Justiției Juvenile80;
o Ghidul Națiunilor Unite privind Justiția în problemele care implică copii
victime și martori ai infracțiunilor din 16.07.2005;
o Linii directorii ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru
Justiția Prietenoasă copiilor, din 17.11.2010;
o Directiva Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene de
stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor
criminalității din 25.10.2012;
o Recomandarea nr.(91) privind exploatarea sexuală, pornografia,
prostituția, precum şi traficul de copii şi de tineri adulți;
o Recomandarea Rec(2001) nr.16 privind protecția copiilor împotriva
exploatării sexuale;
o Directiva 2011/93/UE81 a Parlamentului European și a Consiliului
Uniunii Europene din 13.12.2011 privind combaterea abuzurilor sexuale și a
exploatării sexuale a copiilor și pornografiei copiilor;
o Comentariu explicativ al Convenției de la Lanzarote;
o Raportul explicativ al Convenției de la Budapesta82, etc.
Anume aceste texte, deseori generează adoptarea tratatelor internaționale și
sunt izvoare din care se inspiră specialiștii la elaborarea Convențiilor, deoarece
includ informații valoroase la subiectele dezvoltate.
Un act redutabil din șirul celor menționate, axat pe subiectul analizat este
Directiva 2011/93 / din 13.12.2011, adoptată la aceeași dată de Parlamentul
European și Consiliul Uniunii Europene, privind combaterea abuzurilor sexuale și a
exploatării sexuale a copiilor și pornografiei copiilor, care a înlocuit Decizia-cadru a
Consiliului 2004/68/JAI.
Directiva îmbunătățește și actualizează Convenția Consiliului Europei din
2010 privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzurilor sexuale.
Textul respectiv armonizează definiția unui număr de infracțiuni, precum
abuzurile sexuale asupra copiilor, exploatarea sexuală, pornografia infantilă și se
preocupă de augmentarea numărului faptelor care urmează a fi sancționate penal.
Directiva recunoaște, de asemenea, rolul Internetului și al noilor tehnologii în
răspândirea exploatării sexuale a copiilor și impune statelor membre să ia măsurile
necesare pentru prevenirea utilizării Internetului pentru abuz sexual, exploatare sau
diseminarea pornografiei infantile.83
Instrumentul descrie măsurile care pot fi luate pentru identificarea și tratarea
celor care ar deveni infractori84 sau recidiviști,85 împiedică infractorii să dețină

80
Adoptate de Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluția 40/33 din 29.11.1985 - Regulile de la Beijing;
81
Directiva 2011/93 / UE a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea abuzurilor sexuale și a exploatării sexuale a
copiilor și a pornografiei infantile și care înlocuiește Decizia-cadru 2004/68 / JAI a Consiliului, articolele 18-20 (13.12.2011) la
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:335:0001:0014:EN:PDF;
82
Raportul explicativ a Convenției al CoE privind crima Cibernetică, https://rm.coe.int/16802fa41f;
83
Idem de la pct.67 la paragraful 3 și 12 și articolul 6 și 25.
84
Idem de la pct.67 la articolul 22;
85
Idem de la pct.67 la articolul 24;

30
profesii care implică contactul regulat cu copiii86 și introduce dispoziții pentru
protejarea copilului victimă în timpul investigațiilor și procedurilor legale.87 În plus,
directiva încurajează cooperarea consolidată între statele membre și statele terțe
pentru a asigura eliminarea MASC de pe serverele din statele terțe 88 și pentru a
combate turismul în scopul exploatării copiilor.89
În ceea ce privește textul Directivei în sine, la MASC se referă următoarele
articole:
 art.2 lit.(c) definește „pornografia infantilă” ca:
(i) orice material care înfățișează vizual un copil angajat într-o conduită reală
sau simulată sexual explicită;
(ii) orice reprezentare a organelor sexuale ale unui copil în principal scopuri
sexuale;
(iii) orice material care prezintă vizual orice persoană aparenta a fi un copil
angajat într-o conduită sexuală sau explicită sexuală reală sau simulată sau orice
reprezentare a organelor sexuale ale oricărei persoane care pare a fi un copil, în
principal scopuri sexuale; sau
(iv) imagini realiste ale unui copil angajat în conduită explicită sexuală sau
imagini realiste ale organelor sexuale ale unui copil, în principal scopuri sexuale.";
 art.2 lit.(e) definește „spectacol pornografic” ca „o transmisiune live
destinată publicului, inclusiv prin intermediul tehnologiei informației și
comunicațiilor:
(i) un copil angajat în conduită sexuală explicită reală sau simulată; sau
(ii) organele sexuale ale unui copil în scopuri sexuale în primul rând. ";
 art.4, alin.2-4 prevăd că „statele membre iau măsurile necesare pentru
a se asigura” că următorul comportament intenționat este pedepsit:
- determinarea sau recrutarea unui copil pentru a participa la spectacole
pornografice;
- profitarea sau exploatarea unui copil în alte scopuri;
- constrângerea sau forțarea unui copil să participe la spectacole
pornografice;
- amenințarea unui copil în astfel de scopuri;
- sau participarea în cunoștință de spectacole pornografice care implică
participarea unui copil.”;
 art.5, alin.2-6 prevăd că „statele membre iau măsurile necesare pentru
a se asigura” că următorul comportament intenționat este pedepsit:
- dobândirea sau deținerea de pornografie infantilă;
- obținerea în cunoștință de cauză de acces la pornografia infantilă prin
intermediul informațiilor și tehnologie de comunicare;
- distribuirea, difuzarea sau transmiterea pornografiei infantile;
- oferirea, furnizarea sau punerea la dispoziție a pornografiei pentru copii;
- și producerea de pornografie infantilă.”;
 art.6, alin.2 prevăd că „statele membre iau măsurile necesare pentru a
se asigura” că următorul comportament intenționat este pedepsit: solicitarea unui

86
Idem de la pct.67 la articolul 10;
87
Idem de la pct.67 la articolul 20;
88
Idem de la pct.67 la paragraful 46;
89
Idem de la pct.67 la paragraful 29;

31
copil, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, de către un adult care
încearcă să procure imagini pornografice cu înfățișarea copilului;
 art.7 abordează infracțiunile de tentativă, precum și instigarea,
complicitate la infracțiune;
 art.9 descrie circumstanțele agravante pentru condamnare;
 art.11 recomandă statelor-membre să ia măsurile necesare pentru
confiscarea și confiscarea instrumentelor și veniturilor din infracțiunile de abuz
sexual și exploatare sexuală a copiilor;
 art.12 se referă la răspunderea persoanelor juridice și încurajează fiecare
stat-parte să stabilească o astfel de răspundere pentru infracțiuni specifice abuzurilor
sexuale ale copiilor și exploatării sexuale;
 art.14 asigură că copiii-victime ale abuzurilor sexuale și exploatării
sexuale nu sunt urmăriți penal sau penalizate pentru implicarea lor în activități
infracționale;
 art.15 oferă recomandări cu privire la investigarea și urmărirea penală a
infracțiunilor;
 art.18 și art.19 descriu dispoziții privind asistența, sprijinul și măsurile
de protecție pentru copiii-victime;
 art.22, art.23 și art.24 discută despre programele și măsurile de
intervenție și prevenire;
 art.25 descrie măsurile care trebuie luate cu privire la site-urile web care
conțin sau difuzează pornografie infantilă.

În șirul tratatelor internaționale deosebim convenții care prevăd definiții ale

acelorași fapte infracționale, inclusiv:

A. pornografia infantilă;
B. prostituția prestată de un copil;
C. vânzarea de copii/traficul de copii (ambele ipoteze în scop de exploatare
sexuală).

A. Pornografia infantilă
Deloc întâmplător, analiza formelor exploatării copiilor cu utilizarea
tehnologiilor on-line va începe cu infracțiunea de pornografie infantilă, deoarece,
conform statisticii, dintre toate crimele depistate de categoria respectivă ponderea
cea mai mare, și anume circa 80%, este ocupată de această infracțiune.
Al doilea argument al evaluării primordiale anume a acestei infracțiuni este că,
după cum s-a comentat anterior, aceste materiale sunt mijloace de probe care
confirmă celelalte infracțiuni de abuz și exploatare sexuală a copiilor cu utilizarea
tehnologiilor on-line.
Astfel, Protocolul facultativ, Convenția de la Budapesta și Convenția de la
Lanzarote prezintă un interes deosebit din perspectiva înțelegerii dacă acestea
dezvoltă definiții complimentare ori concurente la infracțiunea analizată.
Definiția infracțiunii de pornografie infantilă este prevăzută de cel puțin
trei acte internaționale ratificate și de Republica Moldova:

32
 Protocolul facultativ la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,
referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor şi pornografia infantilă este unul din
primele acte de talie internațională în care au fost definite noțiunile acestor delicte. O
dată cu ratificarea de statele semnatare s-au emis modele de definiție a infracțiunilor
menționate, inclusiv art.2 din Protocolul facultativ definește:
„În sensul prevederilor prezentului protocol:
… c) pornografia infantilă înseamnă orice reprezentare, prin orice
mijloace, a copiilor angajaţi într-o activitate sexuală explicită, reală ori simulată,
sau orice altă expunere a organelor sexuale ale copiilor, în principal în scopuri
sexuale.”.
Articolul 3 al Protocolului facultativ definește intenția și acțiunea faptelor
incriminate:
„1. Orice stat-parte va urmări ca cel puţin următoarele acte şi activităţi să fie
pe deplin incriminate în dreptul său penal, indiferent dacă aceste acte sunt comise
pe plan intern sau internaţional, individual ori în mod organizat. a) …, b) …
c) Producerea, distribuirea, difuzarea, importul, exportul, oferirea, vinderea
sau deţinerea în scopurile menţionate de materiale de pornografie, astfel cum este
definită la art.2.”.
Definiția noțiunii de pornografie infantilă este prevăzută și de Convenția de la
Budapesta, în art.9 al Capitolului 3 – „Infracțiuni referitor la conținut”:
„1. Fiecare parte va adopta măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc
necesare pentru a incrimina ca infracţiune, potrivit dreptului său intern,
următoarele comportamente, atunci când acestea sunt comise în mod intenţionat şi
fără drept:
a) producerea de materiale pornografice având ca subiect copii, în vederea
difuzării acestora prin intermediul unui sistem informatic;
b) oferirea sau punerea la dispoziţie de materiale pornografice având ca
subiect copii, prin intermediul unui sistem informatic;
c) difuzarea sau transmiterea de materiale pornografice având ca subiect copii,
prin intermediul unui sistem informatic;
d) fapta de a-şi procura sau de a procura pentru alte persoane materiale
pornografice având ca subiect copii, prin intermediul unui sistem informatic;
e) posesia de materiale pornografice având ca subiect copii, într-un sistem
informatic sau într-un mijloc de stocare de date informatice.”;
2. În sensul paragrafului 1 sus-menţionat, termenul materiale pornografice
având ca subiect copii, desemnează orice material pornografic care reprezintă într-
un mod vizual:
a) un minor care se dedă unui comportament sexual explicit;
b) o persoană majoră, prezentată ca o persoană minoră, care se dedă unui
comportament sexual explicit;
c) imagini realiste reprezentând un minor care se dedă unui comportament
sexual explicit;
3. În sensul paragrafului 2 sus-menţionat, termenul minor desemnează orice
persoană în vârstă de mai puţin de 18 ani. Totuşi o parte poate solicita o limită de
vârstă inferioară, care trebuie să fie de cel puţin 16 ani.
4. O parte îşi va putea rezerva dreptul de a nu aplica, în totalitate sau parţial,
paragraful 1 subparagrafele d) şi e) şi paragraful 2 subparagrafele b) şi c). ”.

33
 Definiția pornografiei infantile este formulată și în art.20 al Convenției de la
Lanzarote:
„1. Fiecare Parte va lua măsurile necesare, fie ele legislative sau de altă
natură, pentru incriminarea următoarelor fapte comise cu intenţie şi fără drept:
a. producţia de pornografie infantilă;
b. oferirea sau punerea la dispoziţie a pornografiei infantile;
c. distribuirea sau transmiterea pornografiei infantile;
d. procurarea de pornografie infantilă pentru sine sau pentru altul;
e. deţinerea de pornografie infantilă;
f. obţinerea accesului cu bună ştiinţă, prin intermediul tehnologiilor
informaţionale şi a comunicaţiilor, la pornografia infantilă.
2. În sensul prezentului articol, termenul „pornografie infantilă”
desemnează orice material care prezintă, în manieră vizuală, un copil care
desfăşoară un comportament sexual explicit, real sau simulat, sau orice
reprezentare a organelor sexuale ale unui copil, în mod special în scopuri sexuale.
3. Fiecare Parte îşi poate rezerva dreptul de a nu aplica, integral sau
parţial, prevederile alineatului 1 lit.a) şi e) în ceea ce priveşte producţia şi
deţinerea:
 de materiale pornografice ce constau exclusiv în reprezentări simulate
sau imagini realiste ale unui copil inexistent;
 de materiale pornografice care implică copii care au împlinit vârsta
prevăzută.
În aplicarea articolului 18 alineatul (2), dacă aceste imagini sunt produse şi
deţinute de către aceştia cu consimţământul lor şi numai pentru a fi folosite de către
aceştia în intimitate.
4. Fiecare Parte își poate rezerva dreptul de a nu aplica, integral sau parțial,
prevederile alineatului 1 f.)”.
În legătură cu multitudinea de definiții reflectate în tratatele internaționale, este
necesar de remarcat că noțiunile prezentate în convenții au aspecte asemănătoare, dar
și unele distincții care sunt enunțate în tabelele prezentate infra:

Pornografia infantilă – definiție

Protocolul facultativ Convenția Budapesta Convenția Lanzarote

orice reprezentare, orice material pornografic care orice material care prezintă,
prin orice mijloace reprezintă într-un mod vizual în manieră vizuală

a copiilor angajaţi într-o activitate un minor care se dedă unui un copil care desfăşoară un
sexuală comportament sexual comportament sexual

o persoană majoră, prezentată ca

o persoană minoră, care se dedă
unui comportament sexual

explicită, reală ori simulată explicit explicit, real sau simulat

sau orice altă expunere a sau orice reprezentare a

organelor sexuale ale copiilor organelor sexuale ale unui

34
 copil

în mod special în scopuri

în principal în scopuri sexuale
sexuale

imagini realiste reprezentând un

minor care se dedă unui
comportament sexual explicit

Pornografia infantilă – intenție și acțiune

Protocolul facultativ Convenția Budapesta Convenția Lanzarote

intenționat și fără drept cu intenție și fără drept

producerea producerea în vederea difuzării producția

distribuirea distribuirea / difuzarea distribuirea

difuzarea

transmiterea transmiterea

importul, exportul

oferirea oferirea sau punerea la oferirea sau punerea la dispoziție

dispoziție

vinderea

deținerea în scopurile posesia deținerea

menționate

fapta de a-şi procura sau de a procurarea pentru sine sau pentru

procura pentru alte persoane altul

obținerea accesului cu bună

știință, prin intermediul
tehnologiilor informaționale şi a
comunicațiilor

Pentru a înțelege necesitatea dezvoltării în timp a definiției aceleiași

infracțiuni, în diverse tratate internaționale, în cazul prezentat supra – pornografia
infantilă, urmează să facem o paralelă între evoluțiile tehnologiilor informaționale,
asimilarea acestora și modificările legislației pe domeniu, procese pentru înțelegerea
cărora este folositor de prezentat următorul tabel:

35
 90

Dezvoltarea și asimilarea IT
Основной

Основной

Основной
Dezvoltarea IT Asimilarea IT de către mediul de Asimilarea IT de către societate Evoluția legislației pe domeniul IT
afaceri

1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2019

Evoluția noțiunilor acelorași fapte infracționale se datorează inclusiv modus

operandi ale infractorilor și necesitatea unui răspuns efectiv al specialiștilor dedicați
prevenirii și combaterii acestui fenomen infracțional.
Acest algoritm la dezvoltarea noțiunilor aceleiași infracțiuni este propriu și
pentru alte infracțiuni de abuz și exploatare sexuală a copiilor cu utilizarea
tehnologiilor on-line.
Dacă Protocolul facultativ a fost tratatul internațional care a cuprins prima
definiție a noțiunii de pornografie infantilă, atunci Convențiile de la Budapesta și de
la Lanzarote au fost cele care au dezvoltat această definiție și au reflectat-o sub
unghiuri distincte.
Convenția de la Budapesta prezintă pornografia infantilă ca pe o acțiune
delictuală, care se referă la categoria de infracțiuni referitoare la conținut. Convenția
în cauză axează atenția asupra aspectului material al informației, adică asupra –
reprezentațiilor vizuale – și, respectiv, nu sunt abordate drepturile copilului din
imagine.
Prevederile art.8 al CtEDO „Dreptul la respectarea vieții private și de
familie” este necesar de coroborat cu art.6 al Convenției de la Strasbourg –
„Categoriile particulare de date”, potrivit căruia:
„Datele cu caracter personal referitoare la originea rasială, opiniile politice,
convingerile religioase şi alte convingeri, cât şi datele cu caracter personal
referitoare la sănătate sau la viața sexuală pot fi prelucrate în mod automat numai
dacă dreptul intern prevede garanțiile necesare…”.
Astfel, pornind de la aceste prevederi, de specificul fiecărui caz, de autorul
acțiunii penale privind pornografia infantilă (ex parte sau ex officio) și dacă este
recunoscută persoana din reprezentația vizuală, atunci, fără îndoială, sunt încălcate și
drepturile persoanei referitor la protecția datelor cu caracter personal.
90
„Specialized Training on Combatting Human Trafficking”, organizat de Organizația internațională de cooperare a

forțelor de poliție (INTERPOL) care s-a desfășurat în or.Durres, Albania, în cadrul proiectului „Combaterea traficului
de ființe umane în Balcani” – tabelul prezentat de către expertul - Mark PLOSZAY - Toddington International;

36
 B. Prostituția prestată de un copil
Infracțiunea dată se regăsește în art.2 lit.b) al Protocolului facultativ, în art.3
lit.b) al Convenției de la Geneva și în art.19 al Convenției de la Lanzarote.
Sub aspectul definițiilor oferite de aceste tratate este de menționat că doar
două dintre ele conțin interpretare privitoare la infracțiunea – prostituția prestată de
un copil.
Astfel, în art.2 lit.b) se menționează „Oferirea, obţinerea, procurarea sau
furnizarea copiilor pentru prostituţie, astfel cum este definită la art.2.”.91
Aceasta definiție urmează de abordat în concordanță cu art.3 lit.b) a, aceluiași
Protocol, care prevede „…b) Oferirea, obţinerea, procurarea sau furnizarea copiilor
pentru prostituţie, astfel cum este definită la art. 2.…” – fiind menționat astfel că
fapta respectivă urmează a fi incriminată.
Ulterior, la o distanță de opt ani, Convenția de la Lanzarote în art.19 a definit
infracțiunile referitoare la prostituția infantilă:
„…1. Fiecare parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare
pentru a se asigura de incriminarea următoarelor fapte comise cu intenție:
a) recrutarea unui copil pentru a practica prostituţia sau determinarea unui
copil să participe la prostituţie;
b) constrângerea unui copil să se prostitueze sau obţinerea unui profit din
această activitate ori exploatarea în altă manieră a unui copil în asemenea scopuri;
c) recurgerea la prostituţia infantilă.
2. În sensul prezentului articol, sintagma prostituţie infantilă desemnează
faptul de a folosi un copil pentru activităţi sexuale atunci când se oferă ori se promit
sume de bani sau orice altă formă de remuneraţie ori de răsplată, indiferent dacă
această plată, promisiune sau răsplată se oferă copilului ori unei terţe persoane.
…”.
Sub aspectul definiției prezentate în Convenția de la Lanzarote la art.19 alin.
(1) lit.a) și b), este de subliniat că aceste două ipoteze prezintă latura obiectivă a
infracțiunii de trafic de copii în scop de exploatare sexuală. Aceste prevederi ale
Convenției de la Lanzarote urmează a fi abordate în congruență cu dispoziția
convențiilor prezentate la următorul compartiment, ne referim în special la
Convenția de la Varșovia.

C. Vânzarea de copii sau traficul de copii

Sunt infracțiuni cu denominație distinctă, însă, ca esență, de aceeași natură fiind
definite în Protocolul facultativ, Convenția de la Geneva, Convenția de la Varșovia și
parțial în Convenția de la Lanzarote (art.19 alin.(1) lit.) și b)). Urmează de subliniat
că respectiva faptă infracțională este cea mai gravă formă a infracțiunilor de
exploatare sexuală a copiilor. Urmează de punctat nota indicată anterior - traficul de
copii precede exploatarea copiilor, însă nu se identifică cu aceasta, însă pentru a
asigura plenitudinea studiului se va aborda și infracțiunea respectivă.
La direct, art.3 alin.(1) lit.a) al Protocolului facultativ descrie infracțiunea în
cauză astfel:
a) În ceea ce priveşte vânzarea de copii, astfel cum este definită la art.2:

91
Infracțiunea comentată și la pag.13-16 la titlu I. lit.c - pornografia infantilă;

37
 (i) oferirea, livrarea sau acceptarea unui copil, indiferent de mijloacele
utilizate, în scopul: - exploatării sexuale a copilului; - transferului de organe de
copil pentru profit; - supunerii la muncă forţată a copiilor;
Convenția de la Geneva în art.3 lit.a) conține definiția noțiunii uneia dintre cele
mai grave expresii ale muncii copiilor:
„…a) toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de exemplu: vânzarea
de sau comerţul cu copii, servitutea pentru datorii şi munca de servitor, precum şi
munca forţată sau obligatorie, inclusiv recrutarea forţată sau obligatorie a copiilor
în vederea utilizării lor în conflictele armate;…”.
Evident că noțiunea reflectată supra este una care definește infracțiunea de
trafic de copii, ce este prevăzută și în art.3 lit.c) al Convenției de la Varșovia:
„…Recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea unui copil în
scopul exploatării sunt considerate „trafic de fiinţe umane”, chiar dacă nu implică
nici unul dintre mijloacele enunţate la alineatul (a) al prezentului articol; …”.
Există însă tratate internaționale care prevăd definiții unice ale faptelor
infracționale, care trebuie indicate în legislațiile statelor, ce au ratificat Convențiile,
ca infracțiuni referitoare la abuz și exploatarea sexuală a copiilor – fiind în special
prevăzute în Convenția de la Lanzarote. Din acestea pot fi trecute în revistă
următoarele:
- abuzul sexual;
- infracțiunile legate de participarea unui copil la spectacole pornografice;
- coruperea copiilor;
- acostarea copiilor în scopuri sexuale.
Cu toate că utilizarea, recrutarea sau oferirea copiilor pentru spectacole
pornografice a fost indicată ca cea mai gravă formă a muncii copiilor, Convenția de
la Geneva nu conține definiția acestei infracțiuni.
Art.34 din Convenția ONU privind drepturile copilului stabilește cerința
pentru Părți să întreprindă măsuri necesare pentru a preveni „Exploatarea copiilor în
pornografie”. Similar, la art.2 lit.(b) din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii
Europene privind combaterea exploatării sexuale a copiilor și pornografiei
(2004/68/JAI) recunoaște ca infracțiune implicarea copiilor în reprezentări
pornografice. Definiția a ceea ce constituie spectacole pornografice cu implicarea
copiilor, în aceste documente lipsește.
Însă, Convenția de la Lanzarote în art.21 a oferit comunității internaționale o
claritate la subiect indicând că:
„Infracțiunile legate de participarea unui copil la spectacole pornografice
1. Fiecare parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru
a incrimina următoarele fapte comise cu intenţie:
a) recrutarea unui copil în vederea participării la spectacole pornografice sau
favorizarea participării unui copil la asemenea spectacole;
b) constrângerea unui copil să participe la spectacole pornografice sau
obţinerea unui profit din această activitate ori exploatarea în altă manieră a unui
copil în asemenea scopuri;
c) faptul de a asista, în cunoştinţă de cauză, la spectacole pornografice care
implică participarea copiilor.

38
 2. Fiecare parte îşi poate rezerva dreptul de a limita aplicarea paragrafului 1
lit.c) la cazurile în care copiii au fost recrutaţi sau constrânşi în conformitate cu
paragraful 1 lit. a) sau b)…”
Participanții la negocieri92 au decis să lase definiția „spectacolelor
pornografice” la discreția interpretărilor fiecăreia din Părți. Această abordare s-a
argumentat prin faptul că, de exemplu, astfel de reprezentări pornografice pot avea
caracter deschis sau închis, pot avea scop atât comercial, cât și necomercial. La
subiectul acestei prevederi participanții negocierilor au concretizat că norma este
dedicată în principal spectacolelor în care copiii comit acte sexuale explicite.
Prin art.21 al Convenției sunt introduse ca pasibile de răspundere penală
anumite fapte legate de participarea copiilor la spectacole pornografice. Lit.(a) și (b)
de la alin.(1) se referă la organizarea de spectacole pornografice cu implicarea
copiilor, iar lit.(c) – la publicul prezent la aceste activități.
Fiind aplicabile pentru prostituția infantilă și pornografia infantilă, prevederile
acestei norme stabilesc relația dintre ofertă și cerere, prevăzând răspundere penală
pentru organizatorii unor asemenea spectacole pornografice, precum și pentru
spectatorii lor. În dependență de legislația în vigoare a fiecărui stat care a ratificat
Convenția, această prevedere poate reglementa, de asemenea, statutul juridic al
persoanelor care vizionează spectacolele pornografice în care sunt implicați copii cu
folosirea instrumentelor de comunicare, cum ar fi camere web93.
Pentru aplicarea răspunderii, toate acțiunile făptuitorilor urmează să fie cu
intenție. Sintagma „cu intenție” a fost introdusă pentru a accentua natura
intenționată a infracțiunii, adică persoana trebuie nu doar să participe intenționat la
spectacolul pornografic, ci și să știe că în această acțiune sunt implicați copii.
Alineatul (2) a art.21 permite părților să își rezerve dreptul de a restricționa
valabilitatea alin.(1) lit.(c), în cazurile în care copiii participă la spectacolele
pornografice, fiind implicați sau constrânși la săvârșirea acestor acțiuni.
Art.21 al Convenției de la Lanzarote, implicit și Comentariul explicativ la
Convenție pasează statelor suverane semnatare a Convenției definirea infracțiunii de
participare a copiilor la spectacole pornografice.
Pentru a preciza sensul infracțiunii și efectiv a înțelege din ce cauză Convenția
a diferențiat participarea copiilor la spectacole pornografice și implicarea ori
constrângerea lor de a săvârși aceste acțiuni, urmează să clarificăm perceperea
termenilor „spectacol” și „pornografie”.
- spectacol ~e n. ( din definiția DEX94) – 1) Prezentare în fața publicului a
unor opere artistice (teatrale, coregrafice, cinematografice, de circ etc.);
reprezentație; 2) Ansamblu de lucruri sau de fapte care se oferă privirii, provocând
anumite reacții; scenă impresionantă; priveliște;
- pornografie – definiția a fost redată la Capitolul I lit.b).
Din elementele menționate supra rezultă că spectacolul este o prezentare a
unor reprezentații artistice sau de altă natură în fața publicului, iar în acțiunea
respectivă vizualizatorul scenelor nu influențează scenariul spectacolului înfățișat,
nefiind animatorul activității respective.

92
pct.147 al Comentariului explicativ al Convenției de la Lanzarote, versiunea în limba rusă la
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168046e1e0 ;
93
Pct.148 Idem;
94
Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002;

39
 La subiectul Convenției de la Lanzarote este de remarcat art.33, prevedere
considerată un element esențial al inovației introduse de actul internațional
comentat95.
Acesta prevede că termenul de prescripție trebuie să fie suficient încât cazurile
împotriva infractorilor să poată fi eficient pornite și investigate și după ce copilul
împlinește vârsta majoratului. Prevederea a fost inclusă din rațiunea că în multe
cazuri de exploatare sexuală sau abuz sexual asupra copiilor, din diferite motive nu
sunt denunțate infracțiunile comise împotriva lor până când copilul devine adult.
Sintagma „ …perioadă de timp suficientă pentru a permite demararea eficientă a
urmăririi după ce victima a împlinit vârsta majoratului…”, înseamnă, în primul
rând, că victima ar trebui să aibă suficient timp pentru depunerea unei plângeri și, în
al doilea rând, ar trebui să fie suficient pentru ca organele procuraturii să înainteze
învinuirea persoanelor care au comis infracțiunea.
Din aceste considerente toate normele, care au fost modificate sau introduse în
Codul penal al Republicii Moldova ca rezultat al alinierii reglementărilor naționale la
prescripțiile Convenției de la Lanzarote, au stabilit pedepse de peste 5 ani închisoare.
Cuantumul pedepselor a fost stabilit ținând cont de prevederile art.16 din Codul
penal racordate la art.60 din același act normativ, pentru a asigura un termen de
prescripție de tragere la răspundere penală de 15 ani.
Pentru a respecta cerințele proporționalității în raport cu procedurile penale,
autorii Convenției au hotărât o aplicare limitată a acestui principiu, și anume pentru
infracțiunile prevăzute la art.18 alin.(1) lit.a) și (b) (Abuzul sexual), art.19 alin.(1)
lit.a) și b) (Infracțiuni referitoare la prostituția infantilă) și art.21 alin.(1)
(Infracțiunile legate de participarea unui copil la spectacole pornografice), pentru
care există motive de prelungire a perioadei de acțiune în urmă.

II.2. Comparația legislației Republicii Moldova cu prevederile tratatelor

internaționale pe subiectul analizat

La compartimentul legislației Republicii Moldova privind infracțiunile de abuz

și exploatare sexuală on-line a copiilor, urmează a fi trecute în revistă toate
infracțiunile din Codul penal pe domeniul discutat, în special cele care au fost
aliniate la convențiile internaționale, inclusiv de la Lanzarote și Budapesta.
În context, reflectarea normelor penale naționale cu prevederile actelor
internaționale permite practicienilor de a utiliza prevederile convențiilor
internaționale, a rapoartelor și comentariilor explicative la aceste convenții în
abordarea fiecărei infracțiuni, asistarea și suportul victimelor, metodele de cooperare
internațională în materie ș.a.m.d.
Norma penală care incriminează infracțiunea prevăzută la art.21 - Infracțiunile
legate de participarea unui copil la spectacole pornografice și art.22 – Coruperea
minorilor din Convenția de la Lanzarote este reflectată în art.175 din Codul penal;
„…Acțiunile perverse săvîrşite faţă de o persoană despre care se ştia cu certitudine că nu a
împlinit vîrsta de 16 ani, constînd în exhibare, atingeri indecente, discuţii cu caracter obscen sau

95
Pct.231 al Comentariului explicativ al Convenției de la Lanzarote;

40
cinic purtate cu victima referitor la raporturile sexuale, determinarea victimei să participe ori să
asiste la spectacole pornografice, punerea la dispoziţia victimei a materialelor cu caracter
pornografic, precum şi în alte acţiuni cu caracter sexual, …”.
În literatura de specialitate este criticată redacția actuală a art.175 din Codul
penal, în special pentru ambiguitatea, care a fost generată de încercarea legislatorului
de a ajusta norma națională la prevederile articolelor sus-indicate ale actelor
internaționale. Mai mult, în efortul compilării a două infracțiuni din actul
internațional, s-a creat o neclaritate în delimitarea faptei infracționale prevăzute de
art.175 din Codul penal de cele prevăzute la art.171-173 din Codul penal.
Pentru a face posibilă această delimitare, este important ca, la calificarea faptei
în baza art. 175 din Codul penal, să se ateste lipsa constrângerii fizice sau psihice, ori
a șantajului.
Respectiv, în cadrul infracțiunii prevăzute de art.175 din Codul penal,
făptuitorul săvârșește infracțiunea utilizând abuzul față de victima-copil, care nu
implică coerciție.
Articolul 1751 din Codul penal (cu modificările operate96) „Ademenirea
minorului în scopuri sexuale” – este introdus pentru a ordona textul legii penale cu
art.23 al Convenției de la Lanzarote, fiind actualmente în următoarea redacție:
„(1) Propunerea, convingerea, manipularea, ameninţarea, promisiunea de a oferi avantaje
sub orice formă, efectuate inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale sau
comunicaţiilor electronice, în vederea stabilirii unei întîlniri cu un minor, cu scopul săvîrşirii
împotriva acestuia a oricărei infracţiuni privind viaţa sexuală, dacă aceste acţiuni au fost urmate
de fapte materiale care conduc la o astfel de întîlnire, -
se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani.
(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:
a) împotriva unui minor aflat într-o situaţie de neputinţă, care se datorează unei boli sau
dizabilităţi;
b) de către un membru al familiei minorului, de către o persoană care locuia cu minorul
sau de către persoana în a cărei îngrijire, sub a cărei protecţie sau la a cărei educare ori
tratament se află minorul;
c) de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracţiune cu caracter
sexual sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză, -
se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani.”.
Infracțiunea prevăzută de art.206 din Codul penal (cu modificările operate97)
„Traficul de copii” – este adaptată la art.4 al Convenției de la Varșovia. În partea
ce ține de exploatarea sexuală a copiilor, această infracțiune implică și prevederile
art.19 alin.(1) lit.a) și b) din Convenția de la Lanzarote.
Textul actual al art.206 din Codul penal este:
„(1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum şi
darea sau primirea unor plăţi ori beneficii pentru obţinerea consimţămîntului unei persoane care
deţine controlul asupra copilului, în scopul:
a) exploatării sexuale comerciale sau necomerciale;
b) exploatării prin muncă sau servicii forţate;
b1) practicării cerşetoriei sau în alte scopuri josnice;
b2 ) însuşirii ajutoarelor, indemnizaţiilor sau prestaţiilor sociale;…
96
Art.1751 introdus prin Legea nr.73 din 12.04.2012, în vigoare 25.05.2012, modificat prin Legea nr.121 din
02.06.2016, în vigoare din 01.07.2016:
97
Art.206 modificat prin Legea nr.157 din 26.07.2018, în vigoare 14.10.2018, art.206 modificat prin Legea nr.207 din
29.07.2016, în vigoare 07.11.2016, art.206 modificat prin Legea nr.270 din 07.11.2013, în vigoare 10.12.2013, art.206
completat prin Legea nr.73 din 12.04.2012, în vigoare 25.05.2012, art.206 modificat prin Legea nr.245 din 02.12.2011,
în vigoare 03.02.2012;

41
 se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale, cu privarea de
dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.
(2) Aceleaşi acţiuni însoţite:
a) de violenţă fizică şi/sau psihică, de aplicare a armei de foc sau de ameninţare cu
aplicarea acesteia;
b) de abuz şi/sau violenţă sexuală;
c) de profitare de abuz de autoritate sau de situaţia de vulnerabilitate a copilului, de
ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei copilului sau altor persoane;
 [Lit.d), e) alin.(2) art.206 abrogate prin Legea nr.235-XVI din 08.11.2007, în vigoare 07.12.2007]
f) de prelevare a organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor umane
se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 de unităţi convenţionale, cu privarea de
dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):
a) săvîrşite de o persoană care anterior a săvîrşit aceleaşi acţiuni;
b) săvîrşite asupra a doi sau mai multor copii;
b1) săvîrşite de două sau mai multe persoane;
c) săvîrşite de o persoană publică, de o persoană cu funcţie de răspundere, de o persoană
cu funcţie de demnitate publică, de o persoană publică străină sau de un funcţionar internaţional;
d) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală; …
…e) soldate cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu o boală psihică a copilului,
cu decesul sau sinuciderea acestuia;
e1) săvîrşite asupra copilului care se află în îngrijirea, sub ocrotirea, sub protecţia, la
educarea sau la tratamentul făptuitorului;
f) săvîrşite asupra unui copil în vîrstă de pînă la 14 ani…”.
Infracțiunea de utilizare a produselor și/sau serviciilor victimelor traficului de
copii din art.1651 din Codul penal (cu modificările operate98) este adaptată la art.6
al Convenției de la Varșovia. În partea care ține de exploatarea sexuală a copiilor,
această infracțiune implică și prevederile art.21 alin.(1) lit.c) din Convenția de la
Lanzarote:
„…(1) Utilizarea produselor şi/sau serviciilor care constituie rezultatul exploatării în
infracţiunile de trafic de fiinţe umane sau trafic de copii, prestate de o persoană despre care
beneficiarul ştie că este victima acestor infracţiuni, dacă această faptă nu întruneşte elementele
traficului de fiinţe umane sau ale traficului de copii, -
se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în
mărime de la 2000 la 4000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate. …”.
În continuare, cea mai răspândită infracțiune din categoria celor comentate este
fără îndoială infracțiunea prevăzută de art.2081 din Codul penal – Pornografia
infantilă, care este prevăzută de art.20 din Convenția de la Lanzarote și art.9 al
Convenției de la Budapesta:
„Producerea, distribuirea, difuzarea, importarea, exportarea, oferirea, vinderea,
procurarea, schimbarea, folosirea sau deţinerea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai
mulţi copii implicaţi în activităţi sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte
reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă,
inclusiv în formă electronică, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani, cu amendă, aplicată

98
Art.1651 introdus prin Legea nr.270 din 07.11.2013, în vigoare 10.12.2013, modificat prin Legea nr.207 din
29.07.2016, în vigoare 07.11.2016;

42
persoanei juridice, de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate.”.
De menționat că textul infracțiunii prevăzute de art.208 1 din Codul penal
corespunde în mare parte acestor două convenții.
O altă faptă infracțională prevăzută de Codul penal al Republicii Moldova ca
răspuns la ratificarea Convenției de la Lanzarote pe subiectul exploatării sexuale a
copiilor este și art.2082 din Codul penal - Recurgerea la prostituția practicată de
un copil 99, care este prevăzută de art.19 alin.(1) lit.c) al Convenției de la
Lanzarote:
„Beneficierea, contra oricăror avantaje materiale, de serviciile sexuale prestate de către o
persoană despre care se ştia cu certitudine că nu a împlinit vîrsta de 18 ani, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 7 ani.”.

De notat, ținând cont de prevederile art.8 al CoEDO, constatările din

hotărârile CtEDO comentate infra, tratatele internaționale în materie, dar și
necesitatea asigurării respectării informațiilor ocrotite de lege despre viața personală
ce constituie secret personal, este necesar de învederat și textul actual al art.177 din
Codul penal – Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale:
„(1) Culegerea ilegală sau răspândirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor, ocrotite de lege,
despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane fără
consimţământul ei ..
(11) Culegerea ilegală a informaţiilor menţionate la alin.(1), fără consimţământul
persoanei, cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a
informaţiei, …
(2) Răspândirea informaţiilor menţionate la alin.(1):
a) într-un discurs public, prin mass-media;
b) prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu…”.
Respectiv dacă a fost identificată persoana din MASC, fiind depusă plângere
privind fraudarea datelor personale, plângerea urmează a fi examinată cel puțin sub
două aspecte, și anume nu doar în ceea ce ține de conținutul informației –
pornografia infantilă, ci și din punctul de vedere a încălcării inviolabilității vieții
private.
Din perspectiva legislației naționale, aceasta cuprinde două componențe de
infracțiune, și anume: art.177 din Codul penal – Încălcarea inviolabilității vieții
personale și art.2081 din Codul penal – Pornografia infantilă.
La subiectul concurenței sau concursului dintre infracțiunile respective,
urmează a se reține că obiectul material sau imaterial al infracțiunii prevăzute de
art.2081 din Codul penal este imaginea sau reprezentarea vizuală a unui copil, care
se dedă unui comportament sexual explicit sau a organelor sexuale ale copilului,
acțiune săvârșită în special în scopuri sexuale etc.
Totodată, infracțiunea prevăzută de art.177 din Codul penal are ca obiect
imaterial informațiile, ocrotite de lege, despre viața personală ce constituie
secret personal sau familial.
Mai mult, urmărirea penală privind infracțiunea prevăzută de art.2081 din
Codul penal poate fi pornită și ex officio, în timp ce urmărirea penală privind
infracțiunea prevăzută de art.177 din Codul penal, conform art.276 alin.(1) din Codul
de procedură penală, va fi pornită numai în baza plângerii prealabile a victimei adică
ex parte. În conformitate cu prevederile art.59 din Codul de procedură penală,
99
Art.2082 introdus prin Legea nr.73 din 12.04.2012, în vigoare 25.05.2012;

43
minorul căruia i s-a cauzat prejudiciu prin infracțiune va fi considerat parte vătămată
fără acordul său.
În ipoteza în care titularul (copilul sau reprezentantul legal al acestuia) depune
plângere asupra faptelor persoanelor necunoscute, care în anumite împrejurări au
obținut MASC, care în același timp este și obiectul material sau imaterial al
infracțiunii de pornografie infantilă, scopul primar al solicitantului este de a-i fi
protejate datele cu caracter personal. Doar complementar scopul este de a combate
un fenomen precum pornografia infantilă (în cazul căreia urmărirea penală poate fi
declanșată și fără o oarecare plângere, dar și fără a identifica persoana din imagine),
iar aceasta implică necesitatea declanșării urmăririlor penale pe ambele componențe
de infracțiune.
Această idee a fost semnalată și de CtEDO în cauza Karttunen v. Finlanda
(cererea nr.1685/10), unde au fost reținute constatările instanțelor finlandeze.
Pentru a realiza o calificare juridico-penală a infracțiunilor privind abuzul și
exploatarea sexuală a copiilor cu utilizarea tehnologiilor on-line, este necesară
delimitarea clară a elementele componențelor de infracțiune, care este prezentată în
tabelul de mai jos:

Infracțiunile art. 1651 CP art. 175 CP art. 1751 CP art. 206 CP art. 2081 CP art. 2082 CP

Utilizarea Acțiuni perverse Ademenirea Traficul de Pornografia Recurgerea la

Elementele
rezultatelor muncii minorului în copii infantilă prostituția
faptelor sau serviciilor unei scopuri sexuale practicată de
infracționale persoane care este un copil
victimă a traficului
de ființe umane
Elementele utilizarea produselor exhibare; propunerea, acțiune în scop producerea, servicii sexuale
și/sau serviciilor, atingeri indecente; convingerea, de exploatare distribuirea, prestate de
materiale ale care constituie discuții cu manipularea, sexuală difuzarea, către persoana
faptei rezultatul exploatării caracter obscen amenințarea, comercială sau importarea, despre care știe
în infracțiune de sau cinic purtate promisiunea de a necomercială; exportarea, că nu a împlinit
trafic de copii cu victima oferi avantaje sub etc. oferirea, vârsta de 18 ani
referitor la orice formă vinderea,
raporturi sexuale; procurarea,
determinarea schimbarea,
victimei să folosirea sau
participe sau să deținerea de
asiste la imagini sau
spectacole alte
pornografice, reprezentări
punerea la
dispoziția victimei
a materialelor cu
caracter
pornografic;
alte acțiuni cu
caracter sexual

Consimțământul irelevant, chiar irelevant, irelevant, irelevant, irelevant, este relevant

victimei dacă există, se nu necesită a fi nu necesită a fi nu necesită nu necesită cu constarea
recomandă a fi stabilit stabilit de stabilit de stabilit faptului dacă
stabilit nu a fost
viciat de terțe
persoane
Vârsta victimei până la 18 ani până la 16 ani - până la 18 ani, până la 18 ani până la 18 ani până la 18 ani
(pentru în scopul săvârșirii
victimele acțiunilor indicate
traficului de în art.171-173 CP.
copii) - până la 16 ani în
cazul unei întâlniri
pentru a săvârși
contra victimei
acțiuni indicate în
art.174-175 CP.
Obiectul juridic relații sociale cu inviolabilitatea relații sociale cu relații sociale relații sociale relații sociale cu
privire la sexuală a privire la cu privire la cu privire la privire la
special dezvoltarea
neadmiterea persoanei sub 16 inviolabilitatea dezvoltarea dezvoltarea
socială, spirituală
utilizării ani sexuală a persoanei fizică, psihică, socială,

44
 produselor și/sau cu vârsta de până la spirituală și spirituală sau sau morală a
serviciilor 18 ani intelectuală a morală a minorului,
victimei minorului, minorului, apărate împotriva
recurgerii la
traficului de relații sociale apărate prostituția
copii cu privire la împotriva practicată de un
libertatea fizică pornografiei copil
a minorului infantile
Obiectul produsele și sau corpul copilului nu are obiect corpul imagini sau corpul
serviciile material, deoarece copilului alte copilului
material exploatării nu presupune o reprezentări ale
sau imaterial victimei influențare copilului
traficului de nemijlocită a implicați în
copii victimei activități
sexuale
explicite sau
simulate, ori
imagini cu
reprezentarea
organelor
sexuale ale
copilului, în
special în
scopuri sexuale
(în manieră
lascivă sau
obscenă)
Latura obiectivă fapta faptă fapta prejudiciabilă fapta faptă 1.fapta
prejudiciabilă prejudiciabilă exprimată în prejudiciabilă prejudiciabilă prejudiciabilă
caracterizată concretizată în acțiunea de exprimată în care constă în exprimată prin
prin utilizare acțiuni perverse propunere a unei acțiunea acțiune beneficiere de
întâlniri cu un copil, 1. recrutarea; servicii sexuale
dacă propunerea a 2.transportarea; presetate de
fost urmată de fapte 3. transferul; către o
materiale care 4.adăpostirea; persoană;
conduc la o astfel de 5. primirea; 2.mijlocul de
întâlnire. 6. darea sau săvârșire a
primirea unor infracțiunii –
plăți sau oricare
beneficii avantaje
pentru medicale
consimțământ
Latura
subiectivă vinovăție sub formă de intenție directă

Subiectul persoană persoană persoană persoană persoană persoană

responsabilă responsabilă care responsabilă care la responsabilă responsabilă responsabilă
care la la momentul momentul crimei a care la care la care la
momentul crimei a împlinit împlinit vârsta de momentul momentul momentul
crimei a împlinit vârsta de 14 ani 16 ani crimei a crimei a crimei a
vârsta de 16 ani împlinit vârsta împlinit vârsta împlinit vârsta
de 16 ani de 16 ani de 16 ani

Este de notat că, pentru a realiza o calificare corectă a faptelor infracționale

privind abuzul și exploatarea sexuală a copiilor în mediul on-line, justițiarii, în acest
exercițiu, urmează să evalueze fapta și din perspectiva formei abuzului și exploatării
sexuale:

45
 1. Abuz cu folosirea subordonării sau situației.
- fără
coerciție - art.174
CP și art.175 CP - cu excepția acțiunii de -
determinarea victimei să asiste sau să participe
la spectacole pornografice

4. La înregistrarea
2. Abuzul față de minori foto/video este
creat
- cu coerciție -
fizică, psihică, înșelăciune, neglijare MASC,
art.2081 CP -
art.171 CP și 172 CP - în cazul victimelor minori,
Pornografia
cu contact fizic, cu excepția traficului de copiii
infantilă

3. Exploatarea sexuală comercială sau

necomercială:
- art.1651 CP - Utilizarea muncii sau serviciilor unei
persoane victime a traficului de ființe umane;
- art.175 CP - Acțiuni perverse - determinarea victimei să
asiste sau să participe la spectacole pornografice;
-art.1751 CP - Ademenirea minorului în scopuri
sexuale; - art.206 CP - Traficul de copii;
- art.2082 CP - Recurgerea la
prostituția practicată de un copil;

Pentru a delimita cele patru trepte, este necesar de trecut în revistă unele
particularități ale fiecăreia:
1. Astfel, pentru prima etapă este caracteristic abuzul fără folosirea
coerciției. Cu alte cuvinte, abuzatorul nu folosește elemente de constrângere fizică,
psihică sau forme de influență, precum înșelăciune, neglijare etc., ci poziția sa față de
victimă, care îndeplinește acțiunile din încrederea pe care o are față de abuzator. În
aceste situații, abuzatori pot fi:
• Părinții, inclusiv cei adoptivi sau vitregi;
• persoane cărora le-a fost încredințat un copil în îngrijire, instruire sau
supraveghere (profesori, instructori, educatori ș.a.);
• funcționari publici, care abuzează de o poziție din perspectiva autorității sale,
fiindu-le încredințat sau transmis în îngrijire copilul;
• directorul, medicul, profesorul, oficialul, supraveghetorul sau personalul de
serviciu al unei închisori, al instituției de stat pentru îngrijirea și protecția copiilor,
al orfelinatului, spitalului sau instituții caritabile.

46
 2. Abuzul cu utilizarea coerciției100:
• abuzul fizic;
• abuzul emoțional;
• abuzul sexual.
De menționat că abuzatorii, care utilizează coerciția, pot fi și persoanele
indicate la punctul 1, care recurg deja la utilizarea constrângerii, când copiii nu
execută solicitările ori concomitent cu abuzul de poziție sau subordonare. Pentru
această etapă sunt caracteristice și unele forme de influență, precum înșelăciunea sau
neglijarea. Aceste acțiuni nu sunt forme clasice ale abuzului, însă implică în sine
unele suferințe fizice sau psihice ale victimelor, întreprinse de făptuitor cu intenția de
a realiza infracțiunea.
3. Exploatarea sexuală comercială sau necomercială a copiilor este o etapă
care succedă ambele tipuri de abuz și se delimitează de celelalte tipuri prin formele
pe care le îmbracă. Este exploatarea sexuală a copiilor care este reflectată în
următoarele componențe de infracțiuni:
• art.1651 din Codul penal - Utilizarea muncii sau serviciilor unei persoane
victime a traficului de ființe umane;
• art.175 din Codul penal - Acțiuni perverse - determinarea victimei să
asiste sau să participe la spectacole pornografice;
• art.1751 din Codul penal - Ademenirea minorului în scopuri sexuale;
• art.206 din Codul penal - Traficul de copii (cu precizarea făcută la cap.I
lit.b) referitor la scopul exploatării a infracțiunii de trafic de copii);
• art.2082 din Codul penal - Recurgerea la prostituția practicată de un
copil.
4. Una dintre formele exploatării sexuale a copiilor, care se deosebește de
cele reflectate în a treia etapă, sunt materialele cu imagini foto/video ale abuzului
sexual și exploatării sexuale a copiilor – MASC. În Codul penal această infracțiune
este prevăzută de art.2081 din Codul penal – Pornografia infantilă.
Deosebirea acestei forme de exploatare de celelalte 5, din etapa a treia, este că
MASC-ul este infracțiunea care succedă toate formele de abuz sau exploatare a
copiilor, fiind un așa-numit „produs” și o urmă a unei infracțiuni comise în privința
copilului.

II.3. Practici CtEDO

Practica CtEDO pe dosarele examinate, care au atins subiectul MASC, sunt
într-un număr redus. Aceasta generează un sentiment de încredere că subiectul
respectiv este suficient de atent abordat de autoritățile naționale și aceste cazuri nu
sunt reclamate la Curte.
Însă, ținând cont de două particularități ale acestor infracțiuni, și anume
caracterul latent și victimele-copii, este cert că numărul redus de cazuri examinate de
CtEDO nu este rezultatul lipsei acestor categorii de infracțiuni, ci mai curând
neidentificarea lor de către organele competente.

100
A se vedea: Liniile directoare de investigare a infracțiunilor privind viața sexuală în conformitate cu principiile bazate pe
drepturile omului, autori: Patsili Toledo, Ruslan Popov, Ludmila Dumneanu;

47
 A. Cazul Karttunen împotriva Finlandei
Unul dintre cazurile examinate de CtEDO în materia exploatării sexuale a
copiilor este cazul Karttunen împotriva Finlandei (cererea nr.1685-1610),
hotărârea din 10.05.2011.101
Acesta a fost printre primele spețe în care CtEDO a examinat problema
pornografiei infantile și a compatibilității acesteia cu libertatea de exprimare.
Chestiunea a fost dezbătută anterior și de către cercuri de persoane în
susținerea ideii că incriminarea pornografiei infantile ar fi o încercare de a restrânge
libertatea de exprimare. În această dispută, hotărârea Karttunen împotriva
Finlandei devine una crucială în dezbateri.
Astfel, problema ridicată în fața CtEDO coincide cu opinia că libertatea pe
Internet nu ar trebui restricționată ca și în mediul real, pe motiv că mediul on-line
asigură o securitate avansată persoanelor care îl folosesc.
În fapt: Reclamanta, o artistă, a expus în or.Helsinki o expoziție intitulată
„Biserica curvă a fecioarei”, unde au fost prezentate sute de fotografii ale unor
adolescente sau ale unor femei foarte tinere angajate în acte sexuale. La 14.02.2008,
expoziția a fost deschisă invitaților, iar la 15.02.2008 a fost deschisă publicului larg.
Imaginile prezentate de către artistă au fost descărcate în mod liber de pe paginile de
Internet.
La aceeași dată, poliția a sechestrat fotografiile și expoziția a fost închisă, fiind
confiscat și computerul reclamantei.
Ulterior, la 14.03.2008, procurorul a înaintat învinuirea reclamantei pe acuzare
de deținere și distribuire de imagini obscene din punct de vedere sexual, înfățișând
minori.
Prin decizia Tribunalului Districtual din Helsinki, emisă la 21.05.2008,
reclamanta a fost condamnată pentru posesia și distribuirea de imagini cu conținut de
pornografie infantilă, însă nu au fost aplicată și o pedeapsă, ținând cont de intenția ei
de a provoca o discuție generală pe subiect, precum și natura minoră și scuzabilă a
infracțiunii. Totodată, instanțele naționale au dispus confiscarea imaginilor
sechestrate.
Reclamanta a înaintat apel, solicitând respingerea acuzațiilor și susținând că
munca ei de artist a trebuit să fie echivalată cu munca unui jurnalist sau a unui om de
știință și că, prin urmare, ea avea o justificare pentru posesia și distribuirea
fotografiilor în cauză.
În continuare, la 06.03.2009, Curtea de Apel din Helsinki, examinând apelul a
constatat, printre altele, că protecția vieții private a copiilor a avut prioritate față de
dreptul reclamantului la libera exprimare. Faptul că identitatea copiilor nu era
cunoscută sau că fotografiile ar putea fi obținute ilegal în altă parte nu a eliminat
răspunderea penală a reclamantului și nici nu i-a justificat faptele, hotărârea fiind
menținută și prin decizia Curții Supreme de Justiție a Finlandei.
La 29.12.2009, reclamanta a contestat hotărârile instanțelor naționale la
CtEDO pretinzând că dreptul său de artist la libera exprimare (art.10 al CoEDO) a
fost încălcat. Ea a coraportat imaginile pornografice în munca sa, încercând să
încurajeze discuțiile și să sensibilizeze cât de răspândită a fost pornografia infantilă.
Actorii pornografici din imagini doreau să aibă cât mai multă popularitate, nevoia de

101
Varianta în limba engleză - https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22itemid%22:[%22001-104816%22]};

48
a-și proteja reputația sau viața privată era mai puțin importantă pentru ei decât
dreptul la libera exprimare.
În drept: CtEDO a statuat că toată lumea are dreptul la libertatea de
exprimare. Acest drept include și libertatea de a avea opinii, de a primi și transmite
informații, idei fără ca autoritatea publică să intervină.
Exercitarea acestor libertăți are în vedere și sarcina responsabilității, poate fi
supusă unor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni care sunt prevăzute de legi
necesare într-o societate democratică, în interesul securității naționale, integritatea și
siguranța publică, pentru prevenirea tulburărilor sau infracțiunilor, pentru protejarea
sănătății sau moralei ș.a.
CtEDO a notat că condamnarea reclamantei, chiar dacă nu i s-a impus nicio
sancțiune, a constituit o ingerință în dreptul său la libera exprimare așa cum este
garantat de art.10 §1 al CoEDO. Totodată, Curtea a notat că această ingerință a fost
prevăzută de legislația penală în vederea protejării normelor morale, precum și a
reputației și drepturilor altora.
Însă, sub rezerva art.10 §2 al CoEDO, această normă se aplică nu doar
„informațiilor” sau „ideilor” primite în mod favorabil sau considerate inofensive, ci
și celor care șochează sau deranjează publicul. Acestea fiind principii ale
pluralismului, toleranței și generalității.
Libertatea respectivă are și restricții impuse de art.10 §2 al CoEDO, care însă
trebuie strict interpretate. Totuși, pentru a determina necesitatea ingerinței
(condamnării), CtEDO a statuat că artiștii, care exercită libertatea de exprimare, sunt
supuși și ei obligațiilor și responsabilităților, deși Curtea a analizat lucrarea artistică
în cauză și contextul expoziției.
CtEDO a notat că artiștii și cei care promovează munca respectivă, cu
siguranță, nu sunt imuni față de limitările prevăzute de art.10 al CoEDO. Astfel, cine
își exercită libertatea de exprimare se angajează, în conformitate cu termenii și
expresiile §2, cu „sarcini și responsabilități”. Formele libertății de exprimare vor
depinde de domeniul lor de aplicare, de mijloacele pe care le folosește (a se vedea
mutatis mutandis102 Handyside v. Regatul Unit, 07.12.1976, §49, seria A nr.24 și Müller și alții v.
Elveția, 24.05.1988, §34, Seria A, nr.133, a se vedea și compara Vereinigung Bilder Künstler v.
Austria, nr.68354/01, CEDO 2007-II). Atunci când interferența a fost „necesară într-o
societate democratică”, CtEDO nu poate ignora acest aspect.
Referindu-se la faptele cauzei, CtEDO notează că condamnarea reclamantei
de către instanțele naționale are drept scop protejarea moralei, precum și reputația
sau drepturile altora. Incriminarea posesiei și distribuției imaginilor adolescentelor și
fetelor tinere în poziții sexuale, s-a bazat în principal pe necesitatea de protejare a
copiilor împotriva abuzurilor sexuale, precum și a încălcării vieții lor private, dar și
asupra considerentelor morale.
CtEDO a recunoscut că concepțiile de moralitate sexuală s-au schimbat în
ultimii ani. Cu toate acestea, Curtea nu a considerat că opiniile instanțelor finlandeze
au fost nerezonabile. A fost apreciată în special practica Curții Districtuale, care, pe
de o parte, a echilibrat relația dintre libertatea de exprimare, pe de altă parte, și
morala, reputația și drepturile altora, constatând că libertatea de exprimare a
reclamantei nu justifică posesia și afișarea publică a pornografiei infantile.

102
Dex.ro - loc. adv. Mutate câteva elemente ale discursului sau ale realității, esența, substanța rămâne
neschimbată. [< lat. mutatis mutandis – fiind schimbate cele care trebuie schimbate];

49
 Reclamanta a susținut că a inclus imaginile în munca sa în încercarea de a
încuraja discuțiile și de a crește gradul de conștientizare cu privire la cât de largă și
ușor accesibilă este pornografia infantilă. CtEDO a punctat că instanțele naționale au
recunoscut bunele intenții ale reclamantului și, prin urmare, nu i-au impus nicio
sancțiune. Cu toate acestea posedarea și distribuirea imaginilor sexuale obscene, care
prezintă copiii, era un act supus răspunderii penale.

În concluzi, opinia CtEDO în cauza Karttunen împotriva Finlandei a fost

că motivele invocate de instanțele naționale au fost atât de relevante, cât și suficiente
pentru a demonstra că ingerința în care a fost sancționată reclamanta este „necesară
într-o societate democratică”. Având în vedere toți factorii și marja de apreciere
acordată statului în acest domeniu, CtEDO a statuat că intervenția a fost
proporțională cu scopul legitim urmărit.
Din aceste raționamente, CtEDO a decis în unanimitate că cererea reclamantei
privind violarea art.10 din CoEDO este inadmisibilă.
Referitor la decizia în cazul Karttunen v. Finlanda urmează de concluzionat că
materialele care conțin imagini cu pornografie infantilă nu pot fi acceptabile nici din
perspectiva abordării dreptului cu privire la libertatea de exprimare, inclusiv ca opere
artistice.
În continuarea acestui raționament, urmează de remarcat că, pentru a califica
fapta infracțională ca pornografie infantilă, scopul acțiunii de păstrare, distribuire,
producere, înstrăinare etc. nu este relevant, infracțiunea fiind pasibilă de săvârșit
și din intenții materiale, de sensibilizare a opiniei publice, ca element al dreptului la
libera exprimare ș.a.m.d.
Totodată, CtEDO a punctat în decizia sa și un alt aspect important al
materialului care conține un abuz sexual asupra copiilor: protagoniștii acestor
imagini se bucură de dreptul la inviolabilitatea vieții private (art.8 al CoEDO),
ipoteză care va fi comentată detaliat în cazurile E.S. împotriva Suediei (cererea nr.
5786/08) și K.U. c. Finlandei (cererea nr.2872/02).

B. Cazul E.S. împotriva Suediei/ Söderman împotriva Suediei

Un alt caz examinat de CtEDO, care atinge subiectul MASC (pornografie
infantilă), dar deja sub aspectul violării art.8 al CoEDO, este speța E.S. împotriva
Suediei103 (cererea nr.5786/08) hotărârea din 21.06.2012, cererea fiind examinată și
de Marea Cameră – cazul Söderman împotriva Suediei.
Reclamanta s-a plâns că legislația suedeză nu interzice filmarea unei persoane
fără consimțământul acesteia și astfel nu i-a oferit nicio protecție împotriva încălcării
integrității sale fizice de către tatăl ei vitreg, acesta încercând să o filmeze nud fără
știrea ei, atunci când ea avea 14 ani.
În fapt: În septembrie 2002, când reclamanta avea 14 ani, ea a descoperit că
tatăl ei vitreg a ascuns în coșul cu rufe din camera de baie o cameră video, care se
afla la modul de înregistrare și era îndreptată spre locul unde se dezbrăca minora
înainte de a face duș. Imediat după incident, filmul a fost șters fără ca cineva să-l
vadă.

103
Versiunea în limba engleză https://hudoc.echr.coe.int/fre#{%22languageisocode%22:[%22ENG%22],%22 appno%22:
[%225786/08%22],%22documentcollectionid2%22:[%22GRANDCHAMBER%22],%22itemid%22:[%22001-28043%22]};

50
 În septembrie 2004, doi ani mai târziu, mama reclamantei a raportat incidentul
poliției. La 21.10.2005, procurorul l-a inculpat pe tatăl vitreg al reclamantei pentru
molestare sexuală în temeiul art.7 §3 din Capitolul 6 din Codul penal suedez. De
asemenea, el a fost acuzat pentru două episoade de molestare sexuală a verișoarei
reclamantei, comise în primăvara și vara anului 2003, când aceasta avea 16 ani,
pentru că i-a mângâiat coapsa și că și-a exprimat dorința de a întreține un raport
sexual cu ea.
El a fost acuzat pentru un al patrulea proces de molestare sexuală, pentru că ar
fi privit prin fereastra camerei reclamantei, când se dezbrăca la sfârșitul verii 2003.
În cadrul procesului de judecată, în fața Curții Districtului Falun, reclamanta a
explicat că, în ziua respectivă, din septembrie 2002, când ea intenționa să facă un
duș, tatăl ei vitreg făcea ceva în baie. Când a descoperit aparatul foto, acesta era la
modul de înregistrare, scoțând un sunet zgomotos și clipind. S-a dus la mama ei în
lacrimi, luând camera video învelită într-un prosop. Atunci tatăl vitreg a luat camera
de la mama ei. Ulterior, reclamanta și-a văzut mama și tatăl vitreg radiind un film,
dar nu era sigură dacă era vorba despre o înregistrare cu ea.
Instanțele naționale au stabilit cert că tatăl vitreg intenționat a încercat să
filmeze fiica, despre care știa că este minoră, însă nu a realizat acțiunea, pe motiv că
a fost surprins.
Mama reclamantei a confirmat declarația acesteia și a adăugat că nu știe dacă
s-a înregistrat ceva din momentul în care filmul fusese șters fără ca să-l vadă. Nu a
raportat incidentul poliției până în 2004, când a aflat că verișoara reclamantei a avut
și ea parte de incidente similare cu acuzatul.
Tatăl vitreg a explicat că el a locuit cu mama reclamantei din 1997 până în
toamna anului 2003. S-au despărțit, printre altele și din cauza incidentului respectiv.
A intenționat să filmeze cu o cameră ascunsă, dar aceasta a fost un act impulsiv. Nu
era sigur dacă aparatul foto a fost în modul de înregistrare sau dacă a fost înregistrat
un film. Mama reclamantei a șters filmul fără ca vreunul dintre ei să-l vadă.
În ceea ce privește primul capăt de acuzare, de molestare sexuală, instanța a
constatat că, în scopuri sexuale, tatăl vitreg a ascuns camera în coșul cu rufe din baie
și a direcționat-o către partea unde era obișnuită să se dezbrace reclamanta. S-a
reținut că zgomotul camerei foto a fost auzit de reclamantă, moment care a confirmat
ferm că aparatul foto era pornit și înregistra imagini. În caz contrar, n-ar fi avut rost
să ascundă aparatul foto în coșul de rufe. Gaura din coșul de rufe a indicat că
strategia de filmare a fost destul de chibzuită. Indiferent că, ulterior, nimeni nu a
verificat conținutul filmului, în condițiile în care s-a putut considera că tatăl vitreg al
reclamantei a filmat-o de fapt în timp ce era goală.
Prin hotărârea din 14.02.2006, instanța de fond l-a condamnat pe tatăl vitreg al
reclamantei pentru cele patru capete de acuzare de molestare sexuală în temeiul art.7
§3 din Capitolul 6 din Codul penal. Acesta a fost supus la o pedeapsă cu suspendare,
în cumul cu serviciul comunitar obligatoriu, fiind dispusă plata în contul reclamantei
a daunelor în valoare de 20 mii coroane suedeze.
Instanța de apel, la 16.10.2007, l-a condamnat pe tatăl vitreg doar pentru două
acuzații de molestare sexuală comise împotriva verișoarei reclamantei, pentru care i
s-a aplicat o pedeapsă cu suspendare, muncă neremunerată și încasarea în favoarea
unei părți vătămate a despăgubirilor. Totodată, Curtea de apel l-a achitat de acuzația
de molestare sexuală comisă împotriva reclamantei.

51
 Cu privire la episodul din septembrie 2002, Curtea de Apel a constatat că tatăl
vitreg al reclamantei a pus o cameră de luat vederi în baie și că a început
înregistrarea. Cu toate acestea, nu a fost clar dacă o înregistrare a fost făcută de fapt.
Din constatări, motivul acțiunii a fost să filmeze pe ascuns reclamanta în scop sexual.
Având în vedere acest motiv, a fost considerat că făptuitorul nu a intenționat ca
reclamanta să afle despre filmări. Nici el, potrivit instanței, nu a fost indiferent față
de riscul ca ea să afle despre filmări.
Atunci când Curtea de Apel a evaluat dacă fapta a constituit sau nu o
molestare sexuală în sensul Codului penal, s-a referit la o hotărâre a Curții Supreme
referitor la un bărbat care și-a filmat ascuns prietena adormită în timp ce el se
masturba. Bărbatul a fost achitat de molestare sexuală, deoarece nu a intenționat ca
victima să afle despre filmări. Mai mult, în hotărârea menționată, Curtea Supremă a
reținut că fapta izolată de filmare nu a fost o infracțiune în sine, întrucât în dreptul
suedez nu exista nicio interdicție generală de a filma o persoană fără consimțământul
său.
După această linie de argumentare și, în ciuda faptului că instanța a constatat
că tatăl vitreg al reclamantei a intenționat să o filmeze, era evident de natură
sensibilă în ceea ce privește integritatea personală a acesteia și că încălcarea era
deosebit de gravă din cauza vârstei reclamantei și a relației cu tatăl vitreg, Curtea de
Apel a constatat că el nu ar putea fi tras la răspundere penală pentru fapta izolată de
filmare a reclamantei fără știrea ei. Curtea a notat că reclamanta a luat cunoștință de
încercarea tatălui ei vitreg de a o filma, dar că aceasta nu a fost acoperită de intenția
sa.
Instanța națională a subliniat că fapta ar putea constitui, cel puțin teoretic,
infracțiunea de tentativă de pornografie infantilă, având în vedere vârsta
reclamantei. Cu toate acestea, întrucât nu a fost înaintată nici o acuzație de acest tip
împotriva tatălui vitreg, Curtea de Apel nu a putut examina dacă inculpatul poate fi
considerat vinovat pentru o astfel de crimă. În concluzie, deși a găsit comportamentul
făptuitorului extrem de reprobat, el a fost achitat, iar cererea reclamantei privind
recuperarea daunelor a fost respinsă.
În Hotărârea sa din 21.06.2012 (a se vedea E.S. contra Suediei, nr.5786/08), Camera
a considerat, de asemenea, că plângerea trebuia examinată doar în temeiul articolului
8 din Convenție. În context, deși legislația suedeză nu conținea nici o dispoziție
referitoare la filmări ascunse, au existat legi care ar putea, cel puțin în teorie, să
acopere acte precum cele din acest caz. S-a subliniat că procurorul, când a acuzat pe
tatăl vitreg al reclamantei, și Tribunalul raional, când l-au condamnat la 14.02.2006,
au considerat că fapta imputată ar putea fi acoperită de dispoziția privind molestarea
sexuală.
În consecință, deși la momentul relevant s-a observat un rezultat similar în
jurisprudența suedeză, până la pronunțarea hotărârii Curții de Apel, a devenit clar că
actul nu poate constitui legal molestarea sexuală, având în vedere lipsa intenției
tatălui vitreg al reclamantei, care însă o avea referitor la filmări. Camera a reiterat, de
asemenea, că Curtea de Apel, în hotărârea sa, achitându-l de molestare sexuală, a
subliniat că faptele sale ar putea constitui, cel puțin teoretic, infracțiunea de tentativă
de pornografie infantilă în baza Codului penal.

52
 Cu toate acestea, întrucât urmărirea împotriva tatălui vitreg al reclamantului
nu a fost trimisă nici o acuzație de acest fel, Curtea de Apel nu a putut examina dacă
poate fi considerat responsabil pentru această crimă.
Reclamanta s-a adresat Marei Camere susținând că statul suedez nu a oferit
nici un remediu, care să o protejeze împotriva acțiunilor concrete ale tatălui său
vitreg.
În drept: Curtea a reiterat că obiectul art.8 este în esență acela de a proteja
individul împotriva imixtiunilor arbitrare de către autoritățile publice. Cu toate
acestea, dispoziția nu obligă doar statul să se abțină de la o astfel de ingerință. Pe
lângă autoritatea publică, toți ceilalți au obligația pozitivă de a respecta efectiv viața
privată sau de familie. Aceste obligații pot implica adoptarea de măsuri menite să
asigure respectarea vieții private chiar și în sfera relațiilor dintre indivizi între
ei (a se vedea, printre altele, Airey împotriva Irlandei, 9 octombrie 1979, § 32, seria A nr. 32) .
Alegerea mijloacelor calculate pentru a asigura respectarea art.8 din CoEDO în
sfera relațiilor dintre persoane este, în principiu, o chestiune care se încadrează în
marja de apreciere a statelor suverane, indiferent dacă obligațiile statului sunt
pozitive sau negative. În cazul în care există un aspect deosebit de important al
existenței sau identității unei persoane, sau în cazul în care activitățile implică unele
din cele mai intime aspecte ale vieții private, marja permisă statului este restrânsă
proporțional (a se vedea Mosley împotriva Regatului Unit, nr. 48009/08, § 109, 10.05.2011).
În ceea ce privește protecția integrității fizice și psihice a unei persoane față de
alte persoane, Curtea a apreciat anterior că obligațiile pozitive ale autorităților – în
unele cazuri în temeiul articolelor 2 sau 3 din Convenție și în alte cazuri, în temeiul
articolului 8, luate singure sau în combinație cu articolul 3 – pot include o obligație
de a menține și de a aplica în practică un cadru legal adecvat, care asigură protecția
împotriva actelor de violență ale persoanelor private (a se vedea, printre altele, Osman c.
Marea Britanie, 28.10.1998, §§ 128 -30, Sandra Janković împotriva Croației, nr. 38478/05 , § 45,
05.03.2009; A v. Croația, nr. 55164/08, § 60, 14 octombrie 2010 și Đorđević împotriva Croației,
nr. 41526/10, §141-43, CEDO 2012).
În ceea ce privește copiii, care sunt deosebit de vulnerabili, măsurile aplicate
de stat pentru a-i proteja împotriva actelor de violență, care intră în sfera de aplicare
a articolelor 3 și 8 ar trebui să fie eficiente și să includă măsuri rezonabile pentru a
preveni maltratarea. Autoritățile ar fi trebuit să aibă informații și să descurajeze
eficient astfel de încălcări grave ale integrității personale (a se vedea Z și alții împotriva
Regatului Unit [CG), nr.29392/95, §73, CEDO 2001 – V și MP și Alții împotriva Bulgariei,
nr.22457/08, §108, 15.11.2011).
Aceste măsuri trebuie să vizeze asigurarea respectării demnității umane și
protejarea interesului superior al copilului (a se vedea CAS și CS împotriva României, nr.
26692/05, §82, 20.03.2012 și Pretty v. Regatul Unit, nr.2346/02, §65, CEDO 2002 - III).
Mai exact, în cazul actelor grave, cum ar fi violul și abuzul sexual asupra
copiilor, când sunt vizate valori fundamentale și aspecte esențiale ale vieții private, le
revine statelor membre obligația să se asigure că există dispoziții eficiente de
contracarare a acestor fapte în legislația penală (a se vedea, de exemplu, X și Y c. Olanda,
26.03.1985, § 27, seria A nr. 91 și MC împotriva Bulgariei, citată mai sus, § 150).
Această obligație provine, de asemenea, din alte instrumente internaționale,
cum ar fi, printre altele, art.19 și art.34 din Convenția Națiunilor Unite privind
drepturile copilului și anume Capitolul VI „Drept penal material” al Convenției de la
Lanzarote.

53
 În ceea ce privește astfel de fapte grave, obligația pozitivă a statului în temeiul
articolelor 3 și 8 de a proteja integritatea fizică a individului se poate extinde și la
aspectele referitoare la eficacitatea anchetei penale (a se vedea, printre alte autorități, CAS
și CS c. România, citată mai sus, §72; MP și alții împotriva Bulgariei, citată mai sus, §109- 10 și
MC c. Bulgaria, citată mai sus, §152) și posibilitatea de a obține reparații (a se vedea,
mutatis mutandis, CAS și CS c. România, citată mai sus, §72) , deși nu există niciun drept
absolut de a obține urmărirea penală sau condamnarea vreunei persoane particulare,
în cazul în care nu au existat eșecuri culpabile în căutarea răspunderii autorilor
infracțiunilor (a se vedea, de exemplu, Brecknell v. Regatul Unit, nr.32457/04, §64, 27.11.2007
și Szula împotriva Regatului Unit (dec.), nr.18727/06, 04.01.2007).
În ceea ce privește faptele care nu ating gravitatea celor vizate în cauza X și Y
c. Olanda și cauza M.C. împotriva Bulgariei, Curtea a examinat în temeiul art.8
obligația statului de a proteja un minor împotriva unui anunț fals, ce conține date cu
caracter personal (a se vedea KU v. Finlanda, nr. 2872/02, §§ 45-49, CEDO 2008). Fapta în
acest caz nu a implicat nicio violență fizică, dar nu a putut fi considerată banală,
deoarece a implicat o potențială amenințare la adresa integrității fizice și mentale a
minorului, indusă de situația creată, și anume că a fost ținta unui pedofil. Fapta a
constituit o infracțiune în conformitate cu dreptul intern, iar Curtea a considerat că
protecția practică și eficientă a reclamantului impunea disponibilitatea unui remediu,
care să permită identificarea și aducerea în justiție a infractorului.
Revenind la speța E.S. împotriva Suediei, deși CtEDO a recunoscut că nu a
fost disponibilă nici o informație cu privire la faptul că la momentul respectiv,
procurorul a acordat o considerație pentru a-l inculpa pe tatăl vitreg al reclamantei
privind o tentativă de pornografie infantilă, Guvernul a enumerat o serie de motive
posibile pentru care procurorul ar fi putut decide să nu facă acest lucru, în special o
serie de dificultăți în a obține suficiente dovezi care să demonstreze că a existat o
imagine „pornografică”. De exemplu, aceștia au subliniat că mama reclamantei a
distrus filmul imediat după incident, în septembrie 2002, și că reclamanta și mama ei
nu au raportat incidentul poliției până în septembrie 2004.
Curtea de Apel a luat act de faptul că, în opinia reclamantei, exprimată cu
referire la lucrările pregătitoare pentru înregistrarea pornografiei infantile și la o
opinie juridică, chiar dacă filmul ar fi existat, tatăl ei vitreg nu putea fi condamnat
pentru tentativă de pornografie infantilă. Aceasta deoarece lipsea condiția de bază a
infracțiunii, și anume ca imaginea să fie „pornografică”.
Imaginile unei fetițe de 14 ani, care se dezbracă înainte de a face un duș, într-o
situație de altfel cotidiană, nu pot fi considerate pornografice în sensul Codului
penal suedez, și anume a normei privind pornografia infantilă. Pentru ca filmul să fie
pornografic, tatăl vitreg al reclamantei ar fi trebuit să manipuleze filmul, de exemplu,
făcându-l să pară ca și cum ar fi făcut o poză pentru el sau ar fi plasat filmul într-un
context pornografic.
Autoritățile naționale au remarcat că, dacă tatăl vitreg ar fi fost pus sub
acuzare pentru infracțiunea de tentativă de pornografie infantilă, aceasta nu ar fi avut
nicio perspectivă de succes. Reclamanta a solicitat Curții să nu țină cont de existența
acestei infracțiuni în temeiul legislației naționale relevante în examinarea plângerii
sale.
Instanțele naționale au observat că termenul de „imagine pornografică” nu a
fost definit în Codul penal, și referitor la lucrările pregătitoare la care a făcut referire
reclamantul „s-a solicitat o anumită prudență, astfel încât aria incriminată să nu
54
devină prea largă sau dificil de evaluat. Nu a fost intenția de a incrimina orice
expunere a copiilor goi sau toate imaginile în care organele genitale ale unui copil
pot fi percepute, chiar dacă aceste imagini pot stimula instinctele sexuale ale unor
persoane. Pentru ca manipularea unei imagini să fie ilegală, era o condiție ca
aceasta să fie pornografică în funcție de limbajul comun și de valorile generale. ”.
În acest context, posibilitatea ca infracțiunea de tentativă de pornografie
infantilă să fi acordat protecția reclamantului cu privire la fapta specifică în cauză
pare destul de abstractă.
În concluzie, având în vedere toate considerentele menționate supra, CtEDO
nu a rămas satisfăcută de faptul că legislația suedeză relevantă, așa cum a fost în
septembrie 2002 când a fost săvârșită acțiunea examinată, nu a asigurat protecția
dreptului victimei la respectarea vieții private, iar, în consecință, nu a realizat
obiectivul respectării obligațiile pozitive în conformitate cu articolul 8 din
Convenție. Fapta în cauză a încălcat integritatea solicitantei care a fost agravat și de
faptul că victima era minoră, că incidentul a avut loc în casa ei, unde trebuia să se
simtă în siguranță și că infractorul a fost tatăl ei vitreg, o persoană în care avea
dreptul și aștepta să aibă încredere.
Cu toate acestea, după cum a constatat CtEDO, nu a existat nici un remediu
penal și nici un remediu civil în dreptul suedez care să permită reclamantei să obțină
o protecție eficientă împotriva încălcării menționate a integrității sale personale în
circumstanțele concrete ale cazului său. În consecință, s-a concluzionat existența unei
încălcare a art.8 din CoEDO și reclamantei i-au fost achitate despăgubiri.
Recapitulând aprecierile CtEDO în cauza E.S. împotriva Suediei pot fi
menționate următoarele:
- în cazul în care filmările unui copil sunt făcute în condiții firești, spre
exemplu când face baie, iar acțiunea este săvârșită în scopuri sexuale, atunci faptele
respective pot fi calificate ca infracțiune de „pornografie infantilă”, care însă
depinde și de prevederile normei penale naționale;
- în situația când denunțătorii (copii/reprezentanții legali) indică că imaginile
ce reprezintă viața privată (în special, reprezentațiile cu caracter intim) au fost culese
sau păstrate în lipsa acordului titularului, instanțele naționale trebuie să analizeze cu
atenție împrejurările din considerentul că acestea ating dreptul prevăzut la art.8
CoEDO;
- dacă, din împrejurări independente de voința făptuitorului, infracțiunea de
pornografie infantilă, nu a fost realizată, atunci este posibilă o tentativă la
infracțiunea indicată, deoarece CtEDO în speța examinată a considerat că, cel puțin
în teorie, tatăl vitreg al reclamantei putea fi condamnat în temeiul Codului penal
pentru tentativă de pornografie infantilă. Însă această acțiune avea să sufere eșec,
deoarece legea națională a Suediei nu acoperea ca obiect material sau imaterial al
pornografiei infantile imaginile cotidiene, când un minor se dezbracă pentru a face
un duș, chiar și ținând cont că aceste înregistrări se făceau în scop sexual.
Ultimul raționament al CtEDO din speța comentată este valoros și pentru
practicienii din Republica Moldova, or, potrivit art. 2081 din Codul penal,
pornografia infantilă este o infracțiune formală.

55
 Astfel, într-o situație similară pentru justițiarii din Republica Moldova, este
posibilă calificarea potrivit art.26 și art.2081 din Codul penal (pregătirea de
producere și deținere de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui
copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă).
Pentru a fundamenta argumentarea calificării respective, urmează de reamintit
prevederile art.2 lit.c) din Protocolul Adițional și art.20 alin.(2) al Convenției de la
Lanzarote, unde pornografia infantilă este considerat orice altă expunere a
organelor sexuale ale copiilor, faptă pe care forul legislativ din Republica Moldova
l-a expus prin sintagma - reprezentate de manieră lascivă sau obscenă.
Este util de punctat că legislatorul autohton a sporit criteriile de protecție a
copiilor, astfel încât la acțiunile de producere, distribuire, difuzare, importare,
exportare, oferire, vindere, procurare, schimbare, folosire sau deţinere de imagini
sau alte reprezentări, în care sunt expuse organele sexuale ale minorilor, nu este
obligatorie probarea scopului acestor fapte, fiind realizată componența de infracțiune
doar în ipoteza existenței materialului propriu-zis.
În încheiere, revenind la speță, dacă legislația suedeză și practica a remarcat
necesitatea stabilirii scopului – în special cel sexual, atunci pentru Republica
Moldova aceasta nu este relevant, fapta constituie infracțiune de pregătire a
infracțiunii de pornografie infantilă

C. Cazul K.U. c. Finlandei

Un alt caz examinat de CtEDO, care abordează drepturile minorilor la
protecția vieții private, în situațiile când aceștia, prin intermediul tehnologiilor on-
line, sunt abordați în scopuri sexuale este K.U. c. Finlandei (cererea nr.2872/02)
Hotărâre 02.12.2008.104
Obiectul acestei cauze îl constituie imposibilitatea de a obliga furnizorul de
servicii Internet să divulge identitatea unei persoane căutate pentru plasarea pe un
site de întâlniri a unui anunț indecent privindu-l pe un minor.
În fapt: în 1999, un individ necunoscut a publicat un anunț de natură sexuală pe
un site de întâlniri, din numele reclamantului, care avea doisprezece ani la acel
moment, fără cunoștința acestuia. Anunțul oferea detalii privind vârsta reclamantului,
anul nașterii și trăsăturile fizice, spunând că acesta era în căutarea unei relații intime
cu un bărbat. Anunțul conținea, de asemenea, un link cu trimitere la pagina web a
reclamantului, unde puteau fi găsite fotografia și numărul lui de telefon.
Reclamantul a aflat de anunț atunci când a primit un e-mail de la un bărbat care
îi propunea să se întâlnească. O plângere a fost depusă la poliție, dar furnizorul de
servicii Internet a refuzat să divulge identitatea persoanei care a plasat anunțul,
invocând motive de confidențialitate. Ulterior, judecătoria, în temeiul Legii cu
privire la urmărirea penală, a respins cererea depusă de poliție pentru obținerea unui
ordin, ce avea să oblige furnizorul de servicii să divulge identitatea persoanei care a
publicat anunțul.
Instanța a reținut că nu exista nicio prevedere legală expresă cu privire la
infracțiunile mai puțin grave, cum ar fi calomnia, care ar fi putut fi folosită pentru a
obliga un furnizor de servicii Internet să nu țină cont de regulile referitoare la

104
https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22languageisocode%22:[%22RUM%22],%22appno%22:[%222872/02%22],
%22itemid%22:[%22001-119642%22]};

56
secretul profesional și să divulge informația cerută. Curtea de Apel a confirmat
această decizie, iar Curtea Supremă a declarat recursul inadmisibil.
În drept: Deși dreptul intern încadrează fapta reclamantului ca infracțiune de
calomnie, având în vedere riscul pentru integritatea fizică și psihică a reclamantului
și vârsta sa vulnerabilă, Curtea preferă să examineze cazul prin prisma noțiunii de
viață privată. Publicarea pe Internet a anunțului despre reclamant a constituit o faptă
penală, care a avut drept efect transformarea unui minor într-o țintă pentru pedofili.
Un astfel de comportament trebuie sa fie pedepsit penal, iar, pentru asigurarea
eficienței caracterului disuasiv al pedepsei, este necesar de a asigura o investigare și
o urmărire penală adecvată. Copiii și alte persoane vulnerabile trebuie să beneficieze
de protecția statului în cazul unor ingerințe atât de grave în viața lor privată.
Posibilitatea obținerii despăgubirilor de la o terță parte, în cazul de față de la
furnizorul de servicii Internet, nu este un remediu suficient. Este necesar să existe un
remediu, care să permită identificarea și tragerea la răspundere a infractorului, în
cazul de fața a persoanei care a plasat anunțul, iar victima să poată obține o
despăgubire financiară din partea lui. Guvernul nu poate pretinde că nu a avut
posibilitatea să pună la punct un sistem de protecție al copiilor împotriva pedofililor
de pe Internet, în condițiile în care problema abuzului sexual asupra copiilor și a
pericolului Internetului folosit în scopuri criminale era bine cunoscută la momentul
producerii incidentului.
Deși libertatea de exprimare și confidențialitatea comunicărilor sunt preocupări
primordiale, iar utilizatorii mijloacelor de telecomunicație și ai serviciilor Internet
trebuie să aibă garanția că intimitatea lor și libertatea lor de exprimare sunt
respectate, această garanție nu trebuie să fie absolută, ci trebuie sacrificată, dacă este
cazul, în prezența altor imperative legitime, cum ar fi prevenirea dezordinii și
prevenirea infracțiunilor sau protecția drepturilor și libertăților altora. Legislatorul
trebuia deci să ofere un cadru legal, care să permită reconcilierea acestor interese
concurente. Deși un astfel de cadru a fost ulterior introdus de Legea cu privire la
exercitarea libertății de exprimare în mijloacele media, acesta nu exista la momentul
săvârșirii faptelor.
Prin urmare, statul nu a reușit să protejeze dreptul reclamantului la respectarea
vieții private în sensul art.8 al CtEDO, acordând prioritate cerințelor de respectare a
confidențialității în detrimentul integrității sale fizice și morale.

În concluzia speței K.U. c. Finlandei: este primordial ca autoritățile să

utilizeze toate pârghiile disponibile în vederea protejării copiilor de toate formele de
abuz, în special sexual, care include și utilizarea datelor cu caracter personal, astfel
încât niciun infractor să nu rămână neidentificat și nedeferit justiției.

Pentru practicieni din Republica Moldova această speță poartă un mesaj

redutabil în abordarea pe care urmează să o dezvolte în cazuri similare.
Dacă de privit îngust acest caz, prin prisma legislației naționale, faptele
infracționale ar fi pasibil de calificat potrivit art.177 din Codul penal – „Încălcarea
inviolabilității vieții private”, care este o infracțiune ușoară și care potrivit art.1321
din Codul de procedură penală nu determină posibilitatea desfășurării măsurilor
speciale de investigații (în special cea prevăzută la art.134 1 din Codul de procedură
penală – Monitorizarea conexiunilor comunicațiilor telegrafice şi electronice).

57
 În ipoteza unui asemenea caz în Republica Moldova, din cauza legislației
restrictive pentru investigatori, statul riscă o condamnare la CtEDO pentru aceleași
motive. Actele normative de procedură penală naționale, care restricționează
activitatea de identificare a persoanelor care comit astfel de fapte, în special față de
copii, sunt generatoare de pericol al încălcării art.8 al CtEDO, precum și a art.3 (a se
vedea Z și alții împotriva Regatului Unit [CG), nr.29392/95, §73, CEDO 2001; V și MP și Alții
împotriva Bulgariei, nr.22457/08, §108, 15.11.2011).
Însă, dacă de privit larg această speță, atunci prezintă interes câteva
particularități, în special că anunțul plasat pe site, care conținea date cu caracter
personal ale minorului, a fost de natură sexuală, propunând întâlniri pentru relații
intime cu bărbați, iar persoana care a publicat anunțul, ulterior a propus întâlniri
minorului.
Împrejurările constatate augmentează bănuiala rezonabilă că întâlnirea propusă
era preconizată în scopuri sexuale, iar faptele respective, cel puțin la începutul
investigațiilor, până la stabilirea tuturor împrejurărilor, creează fundamentul pornirii
unei urmăriri penale în temeiul unei bănuieli rezonabile că a fost comisă infracțiunea
prevăzută de art.1751 alin.(1) din Codul penal „Ademenirea minorului în scopuri
sexuale” conform elementelor constitutive manipularea și amenințarea efectuată
prin intermediul tehnologiilor informaționale în vederea stabilirii unei întâlniri cu
un minor cu scopul săvârșirii împotriva acestuia a oricărei infracțiuni privind viața
sexuală”.

Infracțiunea prevăzută de art.1751 alin.(1) din Codul penal, fiind o infracțiune

gravă, cumulativ cu celelalte condiții prevăzute de art.1321 alin.(2) din Codul de
procedură penală, permite efectuarea măsurilor speciale de investigații și asigură
efectiv dispunerea unei soluții obiective cu privire la caz.

II.4. Practica de urmărire penală și cea judiciară la examinarea

cazurilor de abuz și exploatare sexuală a copiilor în mediul on-line,
recomandări de delimitare și calificare a faptelor infracționale
Perioada care a trecut de la momentul introducerii în Codul penal a normelor
penale reliefate în Convenția de la Lanzarote până în prezent, a fost una în care au
fost examinate mai multe cazuri referitoare la acest subiect, determinând o abordare
diferită a justițiarilor, pe seama cărora a fost plasată sarcina de calificare a faptelor și
de investigare a infracțiunilor. Astfel, au fost selectate mai multe spețe în care pot fi
remarcate practici pozitive, dar și unele observații critice.

Speța nr. I (art.206 CP / art.208/1 CP/ art.177 CP)

Unul dintre cazurile relevante la acest compartiment este cazul D.I. la care s-a
referit și Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 13.03.2019, dosarul nr.1ra-
702/2019105. Potrivit sentinței, „…Instanța a constatat că inculpatul D.I., în perioada de timp
19 martie - 28 martie 2017, aflându-se la domiciliul din s. XXXXX, r-nul XXXXX, precum şi în alte
localități nestabilite, având intenția comiterii traficului de copii în scopul exploatării sexuale
necomerciale, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimelor, condiționată de vârsta fragedă a
copilului, utilizând telefonul mobil de model „XXXXXXXX”, cu IMEI-le XXXXX şi XXXXX,

105
http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=13227;

58
cartelele SIM nr. XXXXX, XXXXX, XXXXX şi XXXXX, aplicațiile de Chat mesagerie şi video
precum Viber, Skype, WhatsApp etc., conturile rețelei de Socializare Facebook cu id-le:
https://www.facebook.com/XXXXX, hm://facebook.com/ XXXXX, contul rețelei de socializare
www.ok.ru cu id: „XXXXX”, precum și alte numere SIM, aplicații, conturi ale rețelelor de
socializare necunoscute de către organul de urmărire penală, a recrutat-o prin intermediul rețelei
Internet în acest scop pe minora XXXXX, a.n. XXXXX, despre care cunoștea cu certitudine că nu a
împlinit vârsta de 16 ani, ducând cu aceasta discuții cu caracter obscen referitoare la raporturi
sexuale şi solicitându-i minorei să-i expedieze în formă electronică poze intime ce o reprezintă pe
ultima, fapt ce a fost realizat de către aceasta.
În aceeași perioadă de timp, continuând acțiunile infracționale, în scopul exploatării
sexuale necomerciale, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei condiționată de vârsta
fragedă a acesteia, utilizând același sistem informatic şi amenințând-o cu divulgarea informațiilor
confidențiale membrilor familiei sau altor persoane şi crearea de profiluri false în rețelele de
socializare, ce ar conține imaginile foto şi video intime ce o reprezintă pe minoră, obținute
anterior de el, contrar voinței minorei XXXXX, a determinat-o să-şi facă în continuare foto în
ipostaze indecente şi să participe la sesiuni video on-line, fiind obligată de către D.I. să-și atingă
organele genitale în momentul sesiunii video, ce era vizionată de către ultimul, cauzându-i astfel
suferințe psihice. Totodată, urmare a refuzului minorei XXXXX de a participa în continuare la
sesiunile video on-line, inculpatul a creat o pagină falsă în rețeaua de socializare www.ok.ru cu
denumirea profilului „XXXXX”, plasând pe pagina dată pozele intime ale minorei obținute
anterior, numărul acesteia de telefon mobil şi un anunț precum că aceasta prestează servicii
sexuale contra plată, cauzându-i suferințe psihice profunde minorei.
Tot el, începând cu o perioadă necunoscută de timp și până pe 20.09.2017, aflându-se la
domiciliul din s. XXXXX, r-nul XXXXX, precum și în alte localități nestabilite, având intenția
comiterii traficului de copii în scopul exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția de
vulnerabilitate a victimei, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând telefonul mobil de
model „XXXXXXXX”, cu IMEI-rile XXXXX și XXXXX, cartelele SIM nr. XXXXX, XXXXX, XXXXX
şi XXXXX, aplicațiile de Chat mesagerie şi video precum Viber, Skype, WhatsApp etc., conturile
rețelei de socializare Facebook cu id-le: XXXXX, littps://facebook.com/XXXXX, contul rețelei de
socializare www.ok.ru cu id : „XXXXX”, precum şi alte numere SIM, aplicații, conturi ale
rețelelor de socializare necunoscute de către organul de urmărire penală, a recrutat-o prin
intermediul rețelei Internet în acest scop pe minora XXXXX, a.n. XXXXX, despre care cunoștea cu
certitudine, că nu a atins vârsta de 16 ani, ducând cu aceasta discuții cu caracter obscen
referitoare la raporturi sexuale şi solicitându-i minorei să-i expedieze în formă electronică poze
intime ce o reprezintă pe ultima, fapt ce a fost realizat de către aceasta din urmă. În continuare, în
aceiași perioadă de timp, în scopul exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția de
vulnerabilitate a victimei, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând același sistem
informatic şi amenințând-o cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane şi
crearea de profiluri false în rețelele de socializare, ce ar conține imaginile foto şi video intime ce o
reprezintă pe minoră, obținute de el anterior, contrar voinței minorei XXXXX, inculpatul a
determinat-o să-şi facă în continuare poze în ipostaze indecente şi să participe la sesiuni video,
fiind obligată să-şi introducă în organul genital diferite obiecte, precum şi să participe la alte
acțiuni perverse reciproce cu caracter obscen cu sora ei minoră XXXXX, a.n. XXXXX, cauzându-le
astfel suferințe psihice.
Tot el, începând cu o perioadă necunoscută de timp și până la 20 septembrie 2017,
aflându-se la domiciliul din s. XXXXX, r-nul XXXXX, precum şi în alte localități nestabilite, având
intenția comiterii traficului de copii în scopul exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția
de vulnerabilitate condiționată de vârsta fragedă a victimei, utilizând telefonul mobil de model
„XXXXXXX”, cu IMEI-le XXXXX şi XXXXX, cartelele SIM nr. XXXXX, XXXXX, XXXXX şi
XXXXX, aplicațiile de Chat mesagerie şi video id-le: https://www.facebook.com/XXXXX,
https://facebook.com/XXXXX, contul rețelei de socializare www.ok.ru cu id: „XXXXX”, precum și
alte numere SIM, aplicații, conturi ale rețelelor de socializare necunoscute de către organul de
Urmărire penală, a recrutat-o prin intermediul rețelei Internet în acest scop pe minora XXXXX,
a.n. XXXXX, despre cunoștea cu certitudine, că nu a împlinit vârsta de 16 ani, ducând cu aceasta

59
discuții cu caracter obscen referitor la raporturi sexuale și solicitându-i să-i expedieze în formă
electronică poze intime ce o reprezintă, fapt ce a fost realizat de către aceasta din urmă.
Ulterior, continuând acțiunile infracționale, în aceeași perioadă de timp, în scopul
exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei, condiționată de
vârsta fragedă a copilului, utilizând același sistem informatic şi amenințând-o cu divulgarea
informațiilor confidențiale membrilor familiei ei sau altor persoane şi crearea în rețelele de
socializare a unor profiluri false, ce ar conține imaginile foto şi video intime ce o reprezintă pe
minoră, obținute anterior de inculpat, contrar voinței minorei XXXXX, a determinat-o să-şi facă în
continuare foto în ipostaze indecente şi să participe la sesiuni video, fiind obligată de către
inculpat să-şi atingă organele genitale în momentul sesiunii video, ce era vizionată de către
ultimul, cauzându-i astfel suferințe psihice minorei.
Tot el, începând cu o perioadă necunoscută de timp și până la 20 septembrie 2017,
aflându-se la domiciliul din s. XXXXX, r-nul XXXXX, precum şi în alte localități nestabilite, având
intenția comiterii traficului de copii în scopul exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția
de vulnerabilitate a victimei, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând telefonul mobil
de model „XXXXXXXX”, cu IMEI-le XXXXX şi XXXXX, cartelele SIM nr. XXXXX, XXXXX,
XXXXX şi 4 XXXXX, aplicațiile de Chat mesagerie şi video precum Viber, Skype, WhatsApp etc.,
conturile rețelei de socializare Facebook cu id-le: XXXXX https://facebook.com/XXXXX, contul
rețelei de socializare www.ok.ru cu id: „XXXXX”, precum şi alte numere SIM, aplicații, conturi
ale rețelelor de socializare necunoscute de către organul de urmărire penală, a recrutat-o în
scopul exploatării sexuale necomerciale prin intermediul rețelei Internet pe minora XXXXX,
a.n.XXXXX, despre care cunoștea cu certitudine, că nu a împlinit vârsta de 16 ani, ducând cu
aceasta discuții cu caracter obscen referitor la raporturi sexuale şi solicitându-i să-i expedieze în
formă electronică poze intime ce o reprezintă pe ultima, fapt ce a fost realizat de către minora
XXXXX.
În continuarea acțiunilor infracționale, în aceeași perioadă de timp, în scopul exploatării
sexuale necomerciale, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei condiționată de vârsta
fragedă a acesteia, utilizând același sistem informatic şi amenințând-o cu divulgarea informațiilor
confidențiale membrilor familiei ei sau altor persoane şi crearea de profiluri false în rețelele de
socializare, contrar voinței minorei, inculpatul a determinat-o să-și facă în continuare foto în
ipostaze indecente şi să participe la sesiuni video, fiind obligată de către D.I. să-şi atingă organele
genitale în momentul sesiunii video care era vizionată de către ultimul, cauzându-i astfel suferințe
psihice minorei.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza
art.206 alin. (3) lit. b), f) CP, ca trafic de copii, adică recrutarea unui copil în scopul exploatării
sexuale necomerciale, acțiuni însoțite de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului, de
amenințare cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei copilului sau altor persoane, acțiuni
săvârșite asupra mai multor copii şi asupra unui copil în vârstă de până la 14 ani.
Totodată, începând cu o perioadă necunoscută de timp și până la 20 septembrie 2017,
aflându-se la domiciliul din s. XXXXX, r-nul XXXXX, precum şi în alte localități nestabilite,
inculpatul intenționat a folosit în scopul satisfacerii poftei sexuale şi a deținut în telefonul său
mobil de model „XXXXXXX”, cu IMEI-le XXXXX şi XXXXX, fișiere grafice foto în formă
electronică, care se atribuie la categoria pornografiei infantile. Astfel, urmare a examinării
sistemului informatic ce aparține lui D.I. - telefonul mobil de model „XXXXXXXX”, cu IMEI-le
XXXXX şi XXXXX, ridicat în cadrul percheziției la domiciliul lui D.I. la 20.09.2017, au fost
depistate următoarele fișiere grafice foto în formă electronică: 27 fișiere foto, în care este
reprezentată minora XXXXX, a.n. XXXXX, ce fac parte din categoria pornografiei infantile, printre
care şi fișierele: XXXXX, stabilindu-se că toate fișierele foto indicate, potrivit bazei de date
internaționale administrată de OIPC „Interpol” - ICSE, reprezintă material din categoria
pornografiei infantile, fiind automat extrase certificate confirmative de luare la evidentă din baza
de date „ICSE”, și care constituie imagini în formă electronică ale copiilor implicați în activități
sexuale explicite, reale sau simulate, ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate în manieră
lascivă sau obscenă, - acțiuni încadrate de organul de urmărire penală în baza art.208 1 CP, drept
infracțiune de pornografie infantilă, adică folosirea și deținerea de imagini sau 5 alte reprezentări
ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, imagini sau

60
alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate în manieră lascivă sau
obscenă.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 2081
CP, ca pornografie infantilă, adică folosirea şi deținerea de imagini sau alte reprezentări vie unui
sau mai mulți copii implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, imagini sau alte
reprezentări ale organelor sexual…”.

De notat, Curtea Supremă de Justiție a menținut atât calificarea acțiunilor

inculpatului dedusă de procuror, cât și cuantumul pedepsei cu închisoarea pe un
termen de 17 ani.
Suntem de acord cu calificarea efectuată de procuror potrivit art.206 alin.(3)
lit.b) și f) și art.2081 din Codul penal. Totuși, urmează de punctat că la comiterea
infracțiunilor, făptuitorul a cules, dar și a răspândit informații ocrotite de lege
referitoare la viața personală a victimelor, inclusiv imagini foto, acțiuni care încalcă
inviolabilitatea vieții private, ce constituie infracțiunea prevăzută de art.177 alin.(1)
din Codul penal.

Speța nr. II (art.206 CP / art.208/1 CP/ art.177 CP)

Un caz similar cu cel prezentat supra, care la moment se examinează în
instanța de fond, pe faptul că C.S. „… în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie
2018 - ianuarie 2019, C.S., aflându-se la domiciliul său amplasat în s.XXXXX, r-nul XXXXXXX,
precum și în alte locații nestabilite, având intenția comiterii traficului de copii în scopul
exploatării sexuale necomerciale, prin înșelăciune și abuzând de poziția de vulnerabilitate a
victimei, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând telefonul mobil, conturile false
create pe rețeaua de socializare www.ok.ru cu ID „XXXXXXXXXXXX”, „Curva XXXXXX”,
„XXXXXXXX”, precum și alte conturi false, a recrutat prin intermediul rețelei Internet în acest
scop pe minora XXXXXXX, a.n. 2004, despre care cunoștea cu certitudine că avea vârsta de 14
ani, dar și alte victime minore neidentificate la moment de organul de urmărire penală, ducând cu
acestea discuții cu caracter obscen referitoare la raporturi sexuale solicitând minorei G.M. să-i
expedieze în formă electronică poze intime și imagini video ce o reprezintă pe ultima, fapt ce a fost
îndeplinit de către aceasta.
Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale în aceeași perioadă de timp în scopul
exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei, condiționată de
vârsta fragedă a copilului, utilizând același sistem informatic și amenințând-o cu divulgarea
informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane și crearea de profiluri false în rețelele de
socializare ce ar conține imagini foto și video ce o reprezintă pe minoră obținute anterior de către
C.S., contrar voinței minorei G.M a determinat-o să-și facă în continuare fotografii în ipostaze
indecente și înregistrări video.
Tot el, continuându-și acțiunile sale infracționale la începutul lunii ianuarie 2019, în
scopul exploatării sexuale necomerciale prin înșelăciune și abuzând de poziția de vulnerabilitate a
victimei G.M., condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând același sistem informatic și
amenințând-o cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane și crearea de
profiluri false în rețelele de socializare ce ar conține imagini foto și video ce o reprezintă pe
minoră obținute anterior, C.S. a determinat-o să întrețină raport sexual pe minora G.M cu dânsul.
La 06.01.2019, C.S., aflându-se în interiorul unei construcții nefinisate, amplasate pe teritoriul
stadionului orășenesc, situat în or.XXXXX, str. XXXXXXX nr. XX, a întreținut un raport sexual
oralo-genital cu minora G.M., acțiuni care au fost înregistrate video, cauzându-i suferinţe psihice
victimei minore.
Tot el, în perioada de timp cuprinsă între lunile decembrie 2018 - ianuarie 2019, C.S.,
aflându-se la domiciliul său amplasat în s.XXXXXXXXX, r-nul XXXXXXXX, precum și în alte
locații nestabilite, având intenția comiterii traficului de copii în scopul exploatării sexuale
necomerciale, prin înșelăciune și abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei, condiționată de
vârsta fragedă a copilului, utilizând telefonul mobil, conturile false create pe rețeaua de

61
socializare www.ok.ru a recrutat prin intermediul rețelei Internet în acest scop pe minora B.N.,
a.n. 2004, despre care cunoștea cu certitudine că avea vârsta de 14 ani, dar și alte victime minore
neidentificate la moment de organul de urmărire penală, ducând cu acestea discuții cu caracter
obscen referitor la raporturi sexuale solicitând minorei B.N. să-i expedieze în formă electronică
poze intime și imagini video ce o reprezintă pe ultima, fapt ce a fost îndeplinit de către aceasta.
Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale în aceeași perioadă de timp în scopul
exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei, condiționată de
vârsta fragedă a copilului, utilizând același sistem informatic și amenințând-o cu divulgarea
informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane și crearea de profiluri false în rețelele de
socializare ce ar conține imagini foto și video ce o reprezintă pe minoră obținute anterior de către
C.S., contrar voinței minorei B.N. a determinat-o să-și facă în continuare fotografii în ipostaze
indecente și înregistrări video.
Astfel, prin acţiunile sale intenţionate, C.S. se învinuiește că a comis infracțiunea prevăzută
de art.206 alin.(3) lit.b) CP - traficul de copii, adică recrutarea unui copil în scopul exploatării
sexuale necomerciale, acțiuni însoțite de abuz de situația de vulnerabilitate a copilului, de
ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei copilului sau altor persoane, acțiuni
săvîrşite asupra a doi sau mai multor copii.
Tot el, începând cu perioadă necunoscută de timp până în luna ianuarie 2019, aflându-se la
domiciliul său amplasat în s. XXXXX, r-nul XXXXXXXX, precum și în alte locații nestabilite
intenționat a folosit în scopul satisfacerii poftei sexuale și deținut în telefonul său mobil fișiere
grafice foto, în formă electronică, imagini video care se atribuie la categoria pornografiei
infantile. Tot el, după data de 20.01.2019, utilizând telefonul mobil, conturile false create pe
rețeaua de socializare www.ok.ru a expediat imagini foto și video cu implicare minorei G.M.,
care se atribuie la categoria pornografiei infantile, mai multor persoane.
Prin acţiunile sale intenţionate, C.S. se învinuiește că a comis infracțiunea prevăzută
de art. 2081 CP - Pornografia infantilă, distribuirea, difuzarea, importarea, exportarea, oferirea,
folosirea sau deținerea de imagini sau alte reprezentări ale unui copil implicat în activități sexuale
explicite, reale, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil,
reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică…”.

De notat, cu aceiași obiecție ce ține de art.177 din Codul penal, acest caz poate
ieși în evidență și prin trecerea făptuitorului de la acțiuni din mediul virtual la
exploatarea sexuală a copiilor pe viu, cu folosirea amenințării divulgării informațiilor
ce constituie secret personal.
Speța confirmă ipoteza că, în pofida unor păreri precum că, infracțiunile care
sunt comise în mediul on-line ar fi cu un grad de pericol mai redus, deoarece nu
implică contactul fizic dintre victimă și făptaș, acesta poate manipula copilul astfel
încât după un abuz psihologic sever, minorul acceptă să fie exploatat și în viața reală.
Întru confirmarea ideii că abuzul și exploatarea sexuală în mediul on-line este
de un grad similar sau, uneori, chiar mai sever decât cel real, este și argumentul că în
ambele cazuri descrise supra, făptuitorii au făcut „colecții de trofee”, adică, imagini
cu copilul abuzat, care va trăi mereu cu această traumă, va fi nevoit să treacă peste
reproșurile comunității în care locuiește și evident va avea dificultăți în dezvoltare ca
personalitate o perioadă îndelungată de timp, care în condițiile unui copil cu psihicul
neformat integral este o amprentă pe viață.

Speța nr. III (art.173 CP/ art.175/1 CP/ art.206 CP/ art.208/1 CP)
Caz similar cu primele două, însă în care acțiunile infracționale au fost calificate
distinct, este cazul106 examinat de Judecătoria Strășeni Sediul Calărași, în care a fost

106
https://jst.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/7e70b2fb-139f-e911-80d8-0050568b7027;

62
condamnat V.D. pentru faptul că „… a săvârșit cu vinovăție fapta prejudiciabilă, prevăzută
de legea penală, pasibilă de răspundere şi pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe:
În perioada de timp cuprinsă între lunile iulie-august ale anului 2017, V.D., aflându-se atât
la domiciliul său amplasat în r-nul XXXXXX, satul XXXXXXX, precum și în alte regiuni nestabilite,
având scopul determinării părții vătămate B.V., XX.06.2000, la raporturi sexuale și la alte acţiuni
cu caracter sexual nedorite, acționând intenționat, utilizând diverse sisteme informatice conectate
la rețeaua Internet, inclusiv telefonul mobil, aplicațiile de Chat mesagerie, contul Skype cu
denumirea „XXXXXXXXX”, conturile reţelei de socializare www.odnoklassniki.ru cu datele
„XXXXXXXX” și „XXXXXXX”, camuflându-și identitatea prin utilizarea conturilor false din
rețelele de socializare menționate și plasând fotografii ce nu-l reprezintă pe ultimul, a făcut
cunoștință cu minora B.V., ce era înregistrată în rețeaua de socializare www.odnoklassniki.ru cu
datele „XXXXXXXX” și în aplicația „Skype” cu contul „xxxxxxxxx”, sub pretextul inventat că
reprezintă o agenție de fotomodele și o va angaja la muncă în calitate de fotomodel, i-a solicitat
minorei B.V să-i expedieze în formă electronică și a obținut de la aceasta poze în lenjerie intimă ce
o reprezintă pe ultima.
Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, în aceeași perioadă de timp, V.D.,
având scopul determinării părții vătămate B.V. la raporturi sexuale și la alte acțiuni cu caracter
sexual nedorite, utilizând aceleași sisteme informatice și amenințând-o cu divulgarea
informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane, prin răspândirea în mediul on-line a
imaginilor foto și înregistrărilor video intime ce o reprezintă pe minoră, obținute anterior de
către V.D., manifestând un comportament verbal și nonverbal ce i-a lezat demnitatea minorei B.V.,
creându-i o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare și insultătoare, prin amenințare și
șantaj, a determinat-o să-și facă în continuare foto în ipostaze intime şi să participe la sesiuni
video on-line intime, precum și a determinat minora B.V. la întâlniri în vederea întreținerii
raporturilor sexuale și la alte acțiuni cu caracter sexual nedorite.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, V.D., a săvârșit infracțiunea de hărțuire sexuală,
adică manifestarea unui comportament verbal și nonverbal, care lezează demnitatea persoanei ori
creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare și insultătoare cu scopul de a
determina o persoană la raporturi sexuale ori la alte acțiuni cu caracter sexual nedorite, săvârșite
prin ameninţare și şantaj, infracțiune prevăzută de art. 173 CP…”.
Din materialele dosarului rezultă că, fiind examinat telefonul făptuitorului, s-a
constatat că a fost cerere din partea utilizatorului Skype XXXXXXXX a imaginilor
foto, pozarea în ipostaze nud, cu scene erotice a victimei - utilizator Skype
xxxxxxxxxx, care îndeplinește cerințele primite.
Necesită de punctat că, pentru a fi pasibilă o calificare obiectivă a faptei lui
V.D., urma a fi stabilit dacă acesta cunoștea vârsta victimei, în ipoteza unei calificări
care va fi expusă infra.
Astfel, din speța prezentată este cert că victima era suficient de sinceră și
încrezătoare în persoana cu care comunică, astfel încât a prezentat mai multe poze cu
caracter intim. Totodată, profilul victimei pe site-ul de socializare
www.odnoklassniki.ru prezenta informația referitoare la vârsta acesteia.

De notat, în atare circumstanțe și ținând cont de probele materiale acumulate în

cadrul examinării telefonului făptașului, că lipsa unei investigații referitor la
infracțiunea prevăzută de art.2081 din Codul penal este inexplicabilă.
Totodată, dacă făptuitorul știa că comunică cu un minor pe care l-a manipulat și
l-a amenințat prin intermediul tehnologiilor informaționale, pentru a stabili o
întâlnire cu scopul săvârșirii împotriva acestuia a infracțiunii privind viața sexuală,
adică a întreprins fapte materiale pentru a conduce la asemenea întâlnire, lipsa
abordării faptelor lui V.D. prin prisma infracțiunii prevăzute de art.1751 din
Codul penal, de asemenea, nu este clară.

63
 Mai mult, constrângerea unui copil să participe la spectacole pornografice
corespunde acțiunii indicate la art.21 lit.a) și b) al Convenției de la Lanzarote, și
anume:
„a) recrutarea unui copil în vederea participării la spectacole pornografice sau favorizarea
participării unui copil la asemenea spectacole;
b) constrângerea unui copil să participe la spectacole pornografice sau obţinerea unui
profit din această activitate ori exploatarea în altă manieră a unui copil în asemenea scopuri;”
Acțiunea - recrutare și metoda – constrângere, efectuate în scopul exploatării
sexuale necomerciale, întrunește vădit elementele componenței de infracțiune
prevăzute de art.206 din Codul penal – traficul de copiii.

Speța nr. IV (art.175 CP / art.208/1 CP)

Caz privind MASC săvârșit deja de părinții unui copil, a fost examinat de
Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (dosarul nr.1-195/2019)107, fiind pronunțată
sentința la 19.11.2019, în care a fost acuzată mama unei minore pentru „…aceea, că a
săvârșit cu vinovăție fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, pasibilă de răspundere şi
pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe:
În perioada de timp cuprinsă între lunile decembrie 2018 – februarie 2019, O.N., aflându-
se atât în or. XXXXXX, cât și în raionul XXXXXX, satul XXXXXXX, având intenția distribuirii
imaginilor în formă electronică ce reprezintă pornografie infantilă, utilizând sisteme și rețele
informatice, inclusiv telefonul mobil, prin intermediul rețelei de socializare
„www.odnoklassniki.ru”, fiind înregistrată cu numele „XXXXXXXXXX”, a purtat discuții scrise și
verbale cu persoana neidentificată înregistrată în rețeaua de socializare „www.odnoklassniki.ru”
cu numele „XXXXXX”, căruia intenționat i-a distribuit 7 (șapte ) imagini reale, în formă
electronică, ale copilului ei minor O.V., a.n. 2010, în ipostaze indecente, de manieră obscenă, în
care sunt reprezentate organele sexuale ale copilului, realizate de către mama acesteia – O.N.
Potrivit Raportului de expertiză nr.XXXXXXX din 2019, întocmit de către Consiliul de
Experți al Agenției de Stat pentru Protecția Moralității, fișierele grafice în număr de 7 (șapte) sunt
amorale. Aceasta se exprimă prin prezentarea în prim plan a organelor sexuale. Totodată, aceste
fișiere grafice prezintă organele sexuale într-o manieră lascivă și obscenă (fișierele grafice
2,3,4,5,6,7,8).
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, O.N., a fost învinuită de pornografie infantilă, adică
distribuirea și deținerea de imagini sau alte reprezentări ale unui copil implicat în activități
sexuale explicite, reale sau simulate, imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui
copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, în formă electronică, infracțiune prevăzută de
art. 208¹ CP…”.
Calificarea faptelor infracționale ale inculpatei O.N. ridică două semne de
întrebare:
1. dacă au fost produse, distribuite și deținute imaginile cu reprezentări ale
organelor sexuale a copilului, au fost sau nu utilizate careva forme de abuz în timpul
acestei infracțiuni, iar dacă da,
2. care a fost forma abuzului și cum pot fi calificate acțiunile prin prisma
Codului penal.

De notat, revenind la postulatul că MASC-ul, prevăzut de legea națională la

art.2081 din Codul penal – pornografia infantilă, că reprezentările sau imaginile sunt
o urmă a unui abuz asupra copilului, atunci care a fost abuzul și dacă acest abuz este
inclus în componența de infracțiune prevăzută de art.2081 din Codul penal.

107
Ținând cont de caracterul crimei, sentința nu a fost publicată;

64
 Din speță deducem că mama copilului, folosindu-se de dependența acestuia, în
lipsa oricăror acțiuni de coerciție, a fotografiat minora în scene lascive, unde erau
prezentate organele sexuale ale copilului.
Aceste acțiuni abuzive necoercitive nu sunt prevăzute de art.2081 din Codul
penal, care, de altfel, potrivit prevederilor Convenției de la Budapesta este o
infracțiune referitoare la conținutului informației.
Însă, aceste acțiuni sunt deslușite în art.175 din Codul penal, potrivit
elementelor - acțiuni perverse săvârșite față de o persoană despre care se știa cu
certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, constând în determinarea victimei să
participe la spectacole pornografice precum și alte acțiuni cu caracter sexual.
În concluzie, calificarea faptelor infracționale urma a fi prin concurs de
infracțiuni, și anume art.175 din Codul penal – acțiuni perverse și art.2081 din
Codul penal – pornografie infantilă.

Speța nr. V (art.177 CP/ art.208/1 CP)

Un exemplu de practică pozitivă, la calificarea faptelor infracționale, dar și
argument referitor la primejdiile MASC-ului pentru copii, este cazul examinat de
Judecătoria Bălți (Sediul Central).108
Potrivit învinuirii, C.T. a fost acuzată de faptul că „ … acționând cu intenție
directă unică în scopul răspândirii cu bună-știință a informațiilor ocrotite de lege despre viața
personală ce constituie secret personal al altei persoane, fără consimțământul ei prin mass-
media109, în perioada lunilor mai-iunie 2017, ilegal a cules informația ce constituie secret personal
al minorei D.T., a.n. 2004 a.n. și cu bună știință fără consimțământul ultimei deținând în forma
electronică imagini sexuale reale și simulate cu reprezentarea organelor sexuale ale minorei,
reprezentată de maniera lascivă și obscenă, le-a răspândit în mass-media prin intermediul rețelei
de socializare ,,ВKoнтакте.com,, grupa ,,Шкуры XXXXXXX”.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, C.T. a.n. 1999, a săvârșit infracțiunea prevăzută de
art.177 alin.(2) lit.a) CP – adică culegerea ilegală și răspândirea cu buna știință a informațiilor,
ocrotite de lege despre viața personală ce constituie secret personal al altei persoane fără
consimțământul ei prin mass-media.
Tot ea, acționând cu intenție directă unică în scopul distribuirii de imagini sexuale reale și
simulate cu reprezentarea organelor sexuale ale unui copil, reprezentată de maniera lascivă și
obscene, inclusiv în forma electronică, pe parcursul lunilor mai-iunie 2017, cu bună știință fără
consimțământul minorei D.T. a.n. 2004, deținând în forma electronică imagini sexuale reale și
simulate cu reprezentarea organelor sexuale ale victimei, le-a răspândit în mass-media prin
intermediul rețelei de socializare ,,ВKoнтакте.com,, grupa ,,Шкуры XXXXXXX”.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate C.T. , a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.2081
CP, adică distribuirea, deținerea de imagini sexuale reale și simulate cu reprezentarea ale
organelor sexuale ale unui copil, reprezentată de maniera lascivă și obscene, inclusiv în forma
electronică.
Tot ea, acționând cu o intenție unică şi urmărind scopul de profit, amenințând-o pe minora
D.T. cu răspândirea unor știri defăimătoare, prin intermediul sms-urilor de pe telefonul său mobil
cu nr. XXXXXXX și a unei pagini web de pe rețeaua de socializare ,,ВKoнтакте.com,, cu
denumirea ”XXXXXX”, pe rețeaua de socializare „ВКонтакте”, a cerut și primit de la D.T. bani
în sumă de 500 lei.

108
https://jbl.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/992d068e-e446-e811-80d7-0050568b4d5b;
109
În conformitate cu art.2 al Legii cu privire la libertatea de exprimare, prin „mass-media” se înțelege „mijlocul de informare în
masă, tipărit sau electronic, ori jurnalistul”. În opinia noastră, o rețea de socializare nu este și nu poate fi considerată mass-media,
având alte scopuri și funcții dar pentru asigurarea autenticitatea sursei și pentru a nu deraia de la tema studiului aceasta va fi citată în
forma originală;

65
 Astfel, prin acțiunile sale intenționate, C.T. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.189
alin.(3) lit.(e) CP – șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând
cu răspândirea unor știri defăimătoare, urmate de dobândirea bunurilor cerute.”.
Potrivit sentinței din 23.04.2018, instanța de judecată l-a condamnat pe C.T.
potrivit învinuirii formulate de procuror.
De notat, din materialele cauzei rezultă că C.T. nu a aplicat abuzul față de
partea vătămată D.T. pentru a obține MASC-ul, învinuita obținând fotografiile de la
N.A., persoană care anterior, prin înșelăciune, a obținut fotografiile intime de la
victimă.
Respectiv, ținând cont de faptul că, în cadrul urmăririi penale, nu a fost
determinată intenția unică a lui C.T. și N.A. de a obține prin abuz fotografiile intime
de la victimă, calificarea faptelor infracționale efectuată de procuror și susținută de
instanța de judecată se prezintă a fi una corectă.
Însă, este necesar de punctat că, prin aceiași hotărâre, s-a dispus restituirea
telefonului mobil și cartelei SIM către condamnata C.T., fără a fi decis soarta
MASC-ului, împrejurări ce generează riscul aflării materialului privind viața intimă a
părții vătămate în continuare la dispoziția condamnatei.

Speța nr. VI (art.206 CP)

Un alt exemplu de practică pozitivă la calificarea faptelor infracționale, dar și
gravitatea MASC-ul pentru copii este cazul examinat de Judecătoria Chișinău (Sediul
Ciocana), în care în cauza nr.1-444/17, potrivit actului de învinuire, „…F.O. în
perioada lunilor ianuarie – aprilie 2015, aflîndu-se în mun. XXXXX, acționând împreună şi prin
înțelegere prealabilă cu F.A., în scop de profit, intenţionat, urmărind scopul recrutării și
adăpostirii copiilor în scop de exploatare sexuală comercială, în prostituție, prin intermediul
anunțurilor publicate pe site-ul www.XXXXX.md privind angajarea la un lucru bine plătit în
calitate de modele, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația
precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială şi familiară grea, şi
lipsa surselor financiare de întreţinere), le-a recrutat pe minorele R.A., a.n. 1997 (17 ani), Ț.V.,
a.n. 1997 (17 ani) și G.C., a.n. 1997 (17 ani), pentru prestarea serviciilor sexuale contra plată în
regim on-line.
În continuare, F.O. acționând împreună şi prin înțelegere prealabilă cu F.A., întru
realizarea intențiilor sale infracționale comune de exploatare sexuală comercială, în prostituție a
copiilor, obținând consimțământul minorelor R.A., Ţ.V. și G.C. de a presta servicii sexuale în
regim on-line, manifestate prin excitarea propriilor organe genitale, în faţa camerei-web, la
solicitarea clienţilor prezenţi în regim on-line, le-a adăpostit în apartamentul nr.XXXXX de pe
bul.XXXXXXX, mun.XXXXXXXX, închiriat în prealabil de către XXXXXXXXXX pentru exploatarea
sexuală comercială şi în prostituţie a victimelor.110
Ulterior, deoarece pentru a înregistra victimele ca utilizator al site-lor
www.chaturbate.com, www.bongo.com, www.bella-ice.com și www.camplace.com, era necesară
anexarea la solicitarea respectivă a unei imagini a solicitantului de înregistrare împreună cu actul
său de identitate, F.O., a solicitat și a primit de la minorele R.A., Ţ.V. și G.C., buletinele de
identitate a acestora, și cunoscând cu certitudine despre vârsta minoră a .A., Ţ.V. și G.C., pentru a
tăinui vârsta victimelor la înregistrarea lor ca utilizatori al site-lor menționate, utilizând un
program de modificare a imaginilor, a modificat în fotografia în format digital anul nașterii de pe

110
Reiterăm că, în opinia unor specialiști, art. 208/2 CP RM nu poate fi aplicat în cazul participării unui copil la spectacole
pornografice. Concluzie care rezultă din pct. 43 al Decizia nr. 36/2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova  : „[...]
pornografia on-line (i.e. serviciile sexuale on-line) nu este privită ca formă a prostituției [...] ”. Însă, ținând cont de modificările
operate ulterior deciziei, la art.89 din Codul contravențional și specificul speței, în particular unde victimele sunt copii, fapt
neevaluat de Curtea constituțională în Decizia sa, calificarea efectuată de procurorul are temeiuri legal de substanță iar verdictul va
fi dictat de instanțele naționale. De moment, ținând cont de raționamentele CtEDO în Hotărârea din 13.11.2018 a cauzei Lischauer
v. Republica Moldova cererea nr.25092/15, la calificare faptelor similare, considerăm oportun a se acționa potrivit exemplului
descris supra;

66
buletinele de identitate a victimelor, după care le-a înregistrat ca utilizatori ai site-lor
www.chaturbate.com, www.bongo.com, www.bella-ice.com și www.camplace.com.
În continuare, în perioada ianuarie – mai 2015, F.O. acționând împreună şi prin înțelegere
prealabilă cu soțul său Filip Alexandru Ion, aflîndu-se în apartamentul nr.XXX de pe
bul.XXXXXXXXXXX, mun.XXXXXXXX a organizat prestarea de către minorele .A., Ţ.V. și G.C. a
serviciilor sexuale contra plată în regim on-line utilizatorilor site-lor www.chaturbate.com,
www.bongo.com, www.bella-ice.com și www.camplace.com, acordându-le echipamentul tehnic
necesar, iar acestea satisfăcând dorințele sexuale ale beneficiarilor prin spectacole pornografice,
în timp ce se aflau în apartamentul nr.XXXX de pe bul.XXXXXXXXX, mun.XXXXX închiriat în
prealabil de către F.A. cu acest scop, trăgând în așa mod foloase financiare din activitatea ilegală
desfășurată.
Astfel, F.O. se învinuiește că prin acţiunile sale intenţionate a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art.206 alin.(3) lit.b), b1) CP – traficul de copii, adică recrutarea și adăpostirea unui
copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituţie, acţiuni însoţite de profitare de
situaţia de vulnerabilitate a copilului, săvîrşite asupra a mai multor copii și de două persoane.”.

De notat, prin sentința din 17.07.2020, instanța de judecată a condamnat

inculpații F.O. și F.A. pentru infracțiunea prevăzută de art.206 alin.(3) lit.b) și b 1) din
Codul penal, astfel reținând calificarea faptelor efectuată de procuror.
Pe un caz similar, s-a expus și CSJ în hotărârea pronunțată în dosarul nr.1ra-
314/2019111 de învinuire a Cristinei Navruzova și Veaceslav Lisnic de comiterea
infracțiunea prevăzută de art.206 alin.(3) lit.b) și b1) din Codul penal.
Calificarea faptelor realizată de procuror și reținută de instanța de judecată la
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite de F.O. și semnele componenței infracțiunii este una corectă.
Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 206 din Codul penal – Trafic de copii, cuprinde
în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvârșite de F.O. (a se vedea
comentariile de la speța nr. III în partea referitoare la infracțiunea de trafic de copii).
De menționat, că spețe similare cazului descris supra cu aceeași calificare a
faptelor infracționale, mai sunt pe rolul instanțelor de judecată (cauza C.I și C.A.
examinată de Judecătoria Chișinău, Sediul Ciocana, remisă în instanța la 28.09.2018 de
Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Principal), fapt ce determină concluzia că în aceste
abordări practicienii au o viziune aparent armonizată.

La acest compartiment urmează de punctat că calificarea faptelor infracționale

ca trafic de copii, care sunt exploatați prin intermediul live-urilor, în așa numitele
chat-uri erotice, a fost semnalată și într-o speță examinată la 20.05.2020 de o instanță
națională din Phillipine (un stat puternic afectat de acest fenomen), care a condamnat
un cetățean străin la detențiune pe viață cu încasarea a 2 milioane de peso filipineze,
circa 40 mii dolari SUA, pentru organizarea unei asemenea activități.112
Delimitarea noțiunilor „spectacol pornografic cu participarea minorilor” și
„traficul de copii”:

Pentru a clarifica unele dificultăți de calificare a faptelor infracționale la

delimitarea noțiunilor spectacol pornografic cu participarea minorilor (una din
ipotezele infracțiunii prevăzute de art.175 din Codul penal – Acțiuni perverse) și
111
http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=13392;
112
Din considerente de protecție a datelor personale și solicitările sursei de informație, hotărârea nu a fost publicată însă, la
solicitare, cu asigurarea ocrotirii confidențialității, poate fi înfățișată de autori;

67
infracțiunea de trafic de copii în scop de exploatare sexuală (una din ipotezele
infracțiunii prevăzute de art.206 din Codul penal - trafic de copii), când
exploatatorul nu este lângă copil și nu are controlul fizic asupra lui, ci este „de
cealaltă parte a monitorului”, trebuie de notat că aceste infracțiuni, având anumite
asemănări, totuși sunt distincte și trebuie diferențiate.
Urmează a se face o clarificare că pentru ambele ipoteze este necesar a fi
respectate condițiile indicate în Comentariul explicativ al Convenției de la Lanzarote:
- făptuitorul întreprinde acțiunea cu intenție;
- este în cunoștință de cauză că în fața sa este un copil.
Mai mult, considerăm că ambele ipoteze implică și criteriul că abuzul copilului
se desfășoară doar în timp real.
Astfel, diferența dintre aceste infracțiuni este că, în primul caz, persoana asistă
exclusiv ca spectator la scenele unde minorii sunt implicați în activități cu caracter
sexual, fără a ghida copilul sub nici o formă. În acest caz fiind prezente elemente ale:
- componenței de infracțiune prevăzute de art.175 din Codul penal –
Acțiuni perverse, în partea privind determinarea victimei să participe ori să asiste
la spectacole pornografice, referitor la acțiunile organizatorului acestei acțiuni;
ori,
- componenței de infracțiune prevăzute de art.2082 din Codul penal –
Recurgerea la prostituția practicată de un copil, referitor la acțiunile beneficiarilor
acestor reprezentații, în ipoteza că nu s-a stabilit că spectatorii cunosc că copii sunt
impuși prin abuz sau sunt exploatați sexual, pentru a participa la aceste activități.113
În cea dea doua situație, când spectatorul își asumă și rolul de dirijor, adică
abuzând fizic, emoțional sau sexual, conduce acțiunile copilului pe care acesta le
întreprinde, atunci acțiunile făptuitorului urmează a fi calificate în baza art.206 din
Codul penal - Traficul de copii, deoarece formal întrunește toate elementele acestei
infracțiuni, iar, în concurența cu alte norme, aceasta din urmă conține toate semnele
faptei prejudiciabile săvârșite (art.118 alin.(2) din Codul penal).

Raționamentele acestei abordări ar fi următoarele:

- când copilul este dirijat, făptuitorul instituie controlul asupra minorului,
care este impus să execute dorințele făptuitorului, fiind astfel exploatat sexual;
- la momentul instituirii controlului asupra copilului, făptuitorul folosește
elementul de vulnerabilitate a copilului, de ex.:
a) corupe copilul pentru faptul că „este ascultător”;
b) folosește înșelăciunea inclusiv că „este îndrăgostit”, „sunt prieteni”,
„cele cerute sunt lucruri normale” etc.;
c) folosește elemente de șantaj amenințând copilul cu divulgarea unor
informații compromițătoare despre victimă;
d) amenință copilul cu aplicarea violenței față de el sau față de rudele
apropiate și altele.
Dezvoltând o abordare distinctă asupra unor fapte care aparent ar fi similare,
deoarece la săvârșirea ambelor infracțiuni făptuitorul este în cunoștință de cauză că
în fața sa este un copil, punctăm scopul acestei infracțiuni, și anume că:
- în cazul spectacolului pornografic făptuitorul are scopul satisfacerii poftei
sexuale și nu recurge la acțiunile de recrutare, transportare, transfer, adăpostire a
113
Raționament formulat cu aceleași note prezentate la pct.110 din subsol;

68
copilului;
- iar în situația traficului de copii acesta întreprinde acțiunile de recrutare a
victimei, prin metode enumerate supra, în scop de exploatare sexuală a acesteia.
În jurisprudența din Republica Moldova activitățile descrise supra, dar și alte
forme de abuz sexual asupra copiilor sunt deseori calificate ca infracțiuni de hârțuire
sexuală (a se vedea speța nr.III din prezentul paragraf), care, potrivit definiției Codului
penal, constă în manifestarea unui comportament fizic, verbal sau nonverbal, care
lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă,
umilitoare, discriminatorie sau insultătoare cu scopul de a determina o persoană la
raporturi sexuale ori la alte acţiuni cu caracter sexual nedorite, săvârșite prin
ameninţare, constrîngere, şantaj.

De notat, că opinia specialiștilor precum că acțiunile infractorilor, care, prin

înșelăciune, șantaj, oferind anumite avantaje utilizând tehnologiilor on-line
exploatează copiii sau asistă la spectacole pornografice cu implicarea acestora,
trebuie calificate potrivit art.173 din Codul penal, este una DEFECTUOASĂ
din raționamentele reflectate supra.
Componența faptei prevăzută de art.173 din Codul penal, pe lângă remarca că
nu include toate elementele componenței infracțiunii săvârșite contra minorului, la
fel nu întrunește nici elementul de calitate a normei racordat la art.33 din Convenția
de la Lanzarote.
Delimitarea noțiunilor „spectacol pornografic cu participarea minorilor” și
„pornografie infantilă”:
Din analiza noțiunilor indicate mai sus rezultă că „spectacol pornografic cu
participarea minorilor” se diferențiază de noțiunea de „pornografie infantilă” prin
elementul că spectacolul de fiecare dată trebuie să se petreacă „live” – adică în timp
real și la această acțiune trebuie să asiste spectatori.
Această interpretare este învederată în Comentariul explicativ al Convenției de
la Lanzarote, practica judiciară internațională (a se vedea cauza prezentată din Philippine) și
practica națională a se vedea exemplul din Speța nr.V.
Totodată, la infracțiunea de pornografie infantilă este indicată acțiunea de
producere a imaginilor cu implicarea minorilor în activități sexuale, ce determină
concluzia că un copil este implicat în acel moment în acțiuni similare celor specifice
spectacolului pornografic, însă care au fost realizate cu ceva timp în urmă.
Pentru a face o calificare și o delimitare a infracțiunilor respective, este
necesar de stabilit scopul persoanei care asistă la această activitate.
Dacă subiectul asistă în calitate de beneficiar la scene cu copii, care sunt
implicați în activități cu caracter sexual, în scop de a-și satisface pofta sexuală,
atunci, ținând cont de scopul infracțiunii, făptuitorul participă la un spectacol
pornografic infracțiunea - recurgerea la prostituția practicată de un copil - art.2082
din Codul penal. 114
În ipoteza când făptuitorul determină victima-copil să participe ori să asiste la
spectacole pornografice suntem în prezența componenței de infracțiune – acțiuni
perverse - art.175 din Codul penal.
În cea de-a doua ipoteză, când persoana realizează acțiunea respectivă pentru a
înregistra imaginile pentru sine sau cu scop de a le distribui, difuza, importa, exporta,
114
Raționament formulat cu aceleași note prezentate la pct.110 din subsol;

69
oferi vinde schimba, folosi sau deține atunci este realizată o infracțiune de
pornografie infantilă – art.2081 din Codul penal.
Mai mult, ar fi și o a treia ipoteză, când în cadrul unui spectacol pornografic,
spectatorul asistă la aceste acțiuni pentru a-și satisface pofta sexuală și, totodată,
înregistrează aceste scene, adică produce materiale cu conținut de pornografie
infantilă.
Astfel, suntem în prezența unui concurs ideal de fapte infracționale spectacol
pornografic cu participarea minorilor (art.2082 din Codul penal) și pornografie
infantilă (art. 2081 din Codul penal).

II.5. Concluzii
Pentru a se stabili esența abuzului și exploatării sexuale a copiilor cu utilizarea
tehnologiilor on-line, acestea urmează a fi analizate prin prisma unui șir de tratate
internaționale, esențială fiind Convenția de la Lanzarote.
În mare parte, legea penală națională reflectă toate infracțiunile prevăzute de
Convenția de la Lanzarote. Totuși, există anumite omisiuni de transpunere a
normelor privind aceste infracțiuni în legislația națională. Aceasta generează deseori
confuzii și interpretări divergente în rândul justițiarilor în cazul unor spețe relativ
similare.
CtEDO atinge în practica sa un aspect deseori trecut cu vederea de practicienii
din Republica Moldova, și anume – necesitatea abordării pornografiei infantile în
concurs cu încălcarea inviolabilității vieții private, raționament care, ținând cont de
prevederile art.7 alin.(8) din Codul de procedură penală, este imperios de relevat în
investigații, pentru a asigura protecția eficientă a victimelor acestei infracțiuni.
Constrângerea unui copil să participe la spectacole pornografice corespunde
acțiunii indicate la art.21 lit.a) și b) al Convenției de la Lanzarote, și anume:
„a) recrutarea unui copil în vederea participării la spectacole pornografice sau favorizarea
participării unui copil la asemenea spectacole;
b) constrângerea unui copil să participe la spectacole pornografice sau obţinerea unui
profit din această activitate ori exploatarea în altă manieră a unui copil în asemenea scopuri;”.
Acțiunea - recrutare și metoda – constrângere, efectuate în scopul exploatării
sexuale necomerciale întrunește vădit elementele componenței de infracțiune
prevăzute de art.206 din Codul penal – traficul de copiii.
Legislatorul național a sporit criteriile de protecție a copiilor, astfel încât la
acțiunile de producere, distribuire, difuzare, importare, exportare, oferirea, vindere,
procurare, schimbare, folosire sau deţinere de imagini sau alte reprezentări, în care
sunt expuse organele sexuale a minorilor, nu este obligatorie probarea scopului
acestor fapte, fiind realizată componența de infracțiune doar în ipoteza existenței
materialului propriu zis.

Speța K.U. c. Finlandei atrage atenția asupra aspectului că este primordial ca

autoritățile să utilizeze toate pârghiile disponibile în vederea protejării copiilor de
toate formele de abuz, în special sexual, care include și utilizarea datelor cu caracter
personal, astfel încât niciun infractor să nu rămână neidentificat și nedeferit justiției.

70
 III. ASPECTE PROCESUALE LA URMĂRIREA ȘI JUDECAREA
CAZURILOR DE ABUZ ȘI EXPLOATARE SEXUALĂ A COPIILOR CU
UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR ON-LINE

III.1. Aspecte procesuale la urmărirea penală a cazurilor de abuz și

exploatare sexuală a copiilor cu utilizarea tehnologiilor on-line
Legislația Republicii Moldova subliniază importanța asigurării interesului
superior al copilului în procesul adoptării deciziilor în privința lui, inclusiv când este
implicat în procedura penală. Art.10 alin.(6) din Codul de procedură penală

71
garantează respectarea intereselor minorului victimă/martor în orice fază a procesului
penal.
Codul de procedură penală al Republicii Moldova prevede posibilitatea
audierii copilului în condiții speciale, deosebite de procedura generală, pentru a-l
proteja de riscul revictimizării. Astfel, potrivit art.109 alin.(5) din Codul de
procedură penală, în cazul în care victima/martorul minor în vârstă de până la 14 ani
urmează să fie audiat în cauzele penale privind infracțiunile cu caracter sexual,
privind traficul de copii sau violenţa în familie, precum şi în alte cazuri în care
interesele justiţiei sau ale minorului o cer, procurorul, solicită audierea acestuia în
condițiile art.1101 din Codul de procedură penală.
Condiţiile speciale de audiere prevăzute de articolul art.1101 din Codul de
procedură penală, constau în audierea minorului de către judecătorul de instrucție, în
spaţii special amenajate, dotate cu mijloace de înregistrare audio/video, prin
intermediul unui intervievator, care este o persoană instruită pentru comunicare
eficientă cu copilul.
Procesul penal este o experiență dificilă şi stresantă pentru orice copil.
Audierea copilului în biroul colaboratorului de poliţie, al procurorului sau în instanţa
de judecată, asociativ îi poate trezi sentimentul de vină pentru ceea ce s-a întâmplat,
amplificând astfel impactul traumei asupra bunăstării lui psihice. Practica
internaţională, preluată la nivel naţional, oferă cu titlu de soluţie, reguli de audiere a
copilului în încăperi special amenajate pentru această procedură (Camera de audiere
a copilului). După posibilități, pot fi amenajate suplimentar şi alte spaţii care să ofere
servicii necesare copilului în asemenea situații, inclusiv examinarea medico-legală a
copilului, suport psihologic copilului şi/sau însoțitorilor săi, asistență terapeutică,
sală de așteptare a însoţitorului, etc.

Utilizarea Camerei de audiere este benefică pentru copil, având în vedere că

poate asigura:
- evitarea contactului vizual şi confruntării dintre copil şi abuzator,
respectând totodată dreptul la apărare a persoanei bănuite/învinuite;
- asigurarea unui mediu prietenos, potrivit pentru verbalizarea experienţei
traumatizante;
- reducerea audierilor multiple;
- evitarea prezenței fizice a copilului în instanța de judecată;
- asigurarea unui confort psiho-emoţional copilului şi familiei acestuia pe
întreaga durată a procesului penal.
Camera de audiere a copilului trebuie să prezinte un spațiu confortabil, care, pe
parcursul interviului, să inspire copilului securitate atât din punct de vedere
psihologic, cât şi fizic.115
În procesul de investigare a cauzelor penale de această categorie este utilă
de a fi aplicată Instrucțiunea metodică cu privire la specificul investigării
infracțiunilor cu caracter sexual săvârșite asupra copiilor cu utilizarea
tehnologiilor informaționale.116
115
Toate particularitățile de audiere a minorilor victime/martori a infracțiunilor sunt descrise în Ghidul metodologic cu
privire la instrumentarea cauzelor cu copii victime/martori ai infracțiunilor aprobată prin Ordinul Procurorului General
nr.25/25 din 03.08.2015;
116
Aprobată prin Ordinul MAI nr.112 din 01.03.2019

72
 În cadrul documentării cazului cu privire la infracțiune cu caracter sexual
săvârșită asupra copiilor cu utilizarea tehnologiilor informaționale, este necesar de
stabilit următoarele date tehnice:
a) Imaginile și/sau înregistrările video respective cu conținut de
pornografie infantilă în format electronic;
b) Adresa IP a sursei fișierelor, a mesajelor expediate/recepționate,
furnizorul de servicii Internet (pentru zona Europeană – se stabilește conform bazei
de date https://www.ripe.net/) sau de telefonie mobilă în cazul mesajelor SMS și
mesajelor multimedia grafice (MMS ș.a.);
c) Adresa paginii web (Ex: http://www.xxx.com/page1) sau a web site-ului
în întregime, în cazul în care acesta este special dedicat pentru distribuirea
pornografiei infantile;
d) Numele utilizatorului în rețelele de socializare, adresa web și denumirea
profilului sau grupului în rețelele de socializare, adresa web a imaginilor și/sau
înregistrărilor video;
e) Parolele de acces a utilizatorilor unui sistem informatic, inclusiv la
profiluri create în rețeaua Internet, dacă acestea se cunosc;
f) Parolele de acces la mapele și discurile criptate, dacă acestea se cunosc;
g) Parolele de acces la paginile web documentate, dacă acestea se cunosc;
h) În cazul expedierii prin e-mail, adresa electronică a expeditorului și
primitorului;
i) Orice informație afișată pe pagina web privind datele utilizatorului.
În cadrul desfășurării percheziției pe cazurile privind infracțiunile cu caracter
sexual săvârșită asupra copiilor cu utilizarea tehnologiilor informaționale, este
necesar de asigurat următoarele măsuri de securitate, în vederea neadmiterii
distrugerii sau alterării datelor din sistemele informatice:
a) De luat sub control accesul în zona amplasării sistemelor informatice și
obiectelor ce conține date informatice;
b) De înlăturat bănuitul și persoanele terțe de la sistemele informatice și
obiectele ce conține date informatice, precum și sursele de alimentare în cazul în care
echipamentul este pornit (dacă sistemul informatic este pornit și se scoate cablul din
priză, atunci se pot șterge unele date informatice);
c) De efectuat fotografierea și/sau înregistrarea video la fața locului a
următoarelor componente ale sistemului informatic:
- monitorul computerului care este pornit, a paginilor web deschise în browser,
a parolelor salvate automat (de ex. în cazul Google Chrome: meniu/Setări/Afișați
setările avansate... / Gestionați parolele), a aplicațiilor ce se rulează;
- componentele sistemului informatic, în special în cazul unor sisteme
informatice complexe cu multiple elemente interconectate sau multiple hard-discuri.
În cazul lipsei dispozitivelor de înregistrare foto/video – de efectuat marcaje pe
componentele sistemului informatic și de realizat schema interconectării acestora;
d) În cazul în care imprimanta funcționează, de lăsat ca aceasta să finalizeze
operațiunea de imprimare;
e) Pornirea computerului deconectat nu este recomandată;

73
 f) De luat în considerație că unele notebook-uri se pornesc la ridicarea
monitorului închis;
g) Înainte de împachetare, de deconectat firele electrice de la computere și
bateria de la notebook-uri;
h) De căutat în apropierea sistemelor informatice carnete și alte înscrisuri cu
parole de acces;
i) De întrebat utilizatorul sistemului informatic în privința parolelor de acces.
În computer pot fi instalate programe de criptare a datelor, ceea ce nu va
permite accesul la informație după deconectarea computerului fără cunoașterea
parolei.
În urma depistării imaginilor și/sau înregistrărilor video cu conținut de
pornografie infantilă, acestea urmează a fi analizate. În acest sens, pot fi evidențiate
următoarele situații:
- copilul este abuzat sexual la moment sau a fost abuzat în trecut;
- copilul este din Republica Moldova sau din alte state;
- cazul de abuz sexual asupra copilului este sau nu este cunoscut organelor de
drept;
- copilul a fost sau nu a fost identificat anterior.

În scopul obținerii răspunsului la întrebările respective, orice imagine sau

înregistrare video depistată cu conținut de pornografie infantilă se expediază în
adresa Centrului pentru combaterea crimelor informatice al INI al MAI (în
continuare CCCI). Astfel, CCCI analizează materialele respective, conform
Instrucțiunilor privind administrarea Sistemului informațional „Protecția Copiilor”
nr.0000081–002, precum și conform bazei de date internaționale specializate „ICSE”
a OIPC „Interpol”.
Sistemul informațional „Protecția Copiilor” și bazele de date specializate
internaționale sunt utilizate în scopul identificării victimelor infracțiunilor de
pornografie infantilă şi abuzatorilor acestora, precum și excluderii dublării acestei
activități de identificare.

Mai mult, pe parcursul procesului penal victimele-copii a infracțiunilor

urmează să beneficieze de serviciile de suport asigurate prin Legea nr.137 cu
privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor117 (în continuare Legea nr.137/2016).
Legea nr.137/2016 creează cadrul legal necesar pentru următoarele aspecte:
- asigurarea unor condiții minime de reabilitare a victimelor infracțiunilor;
- protecția și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale
victimelor infracțiunii.
Categoriile de victime ale infracțiunilor cărora li se aplică prevederile legii
sunt indicate expres în art.1 alin.(3) al Legii nr.137/2016, unde se conține definiția
termenului de „victimă a infracțiunii” în sensul acestui act normativ, și include, pe
lângă persoana fizică căreia prin infracțiune i-au fost cauzate daune morale, fizice şi
materiale, soțul, copiii și persoanele aflate la întreținerea persoanei decedate.

117
publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.293-305/618 din 09.09.2016, care a intrat în vigoare la
09.03.2017;

74
 Conform art.2 alin.(2) din Legea nr.137/2016, „Serviciile de suport reprezintă
serviciile, publice sau private, oferite victimelor abuzului, violenței fizice, psihice
sau sexuale”. De notat că acestea trebuie să fie cauzate doar în rezultatul săvârșirii
infracțiunilor.
Reabilitarea victimelor și a drepturilor acestora, conform art.5 al Legii
nr.137/2016 este realizată prin punerea la dispoziție a patru categorii de servicii de
suport, care se adresează în mod direct necesităților victimei infracțiunii, și anume:
- consilierea informațională cu privire la drepturile lor;
- consilierea psihologică;
- asistența juridică garantată de stat;
- compensarea financiară acordată de stat.
Consilierea informațională a victimelor infracțiunilor este un serviciu de
suport, util pentru orientarea victimelor în procesul repunerii în drepturi și reabilitării
lor. Modul de îndeplinire a acestor atribuții, în prezent, generează multiple critici din
partea organizațiilor internaționale și societatea civilă în adresa reprezentanților
instituțiilor publice, în special a ofițerilor de urmărire penală și a procurorilor. 118
Astfel, se invocă precum că ,în cazurile de abuz și exploatare sexuală a copiilor, dar
și în alte cauze penale, în cadrul urmăririi penale informarea victimelor cu privire la
drepturile lor este una formală și se limitează doar la înmânarea listei acestora, motiv
pentru care victimele nu-și valorifică aceste drepturi.
Din considerentele expuse, la aplicarea prevederilor Legii nr.137/2016 este
important ca procurorii, ofițerii de urmărire penală și colaboratorii organului de
constatare, care sunt principalii subiecți competenți în acordarea consilierii
informaționale, să aducă la cunoștință într-un mod accesibil victimelor infracțiunilor
informațiile menționate la lit.a) - e) alin.(1) art.6, iar ulterior să întocmească procese-
verbale în condițiile alin. (2) art. 6 din Legea nr.137/2016.
La aceasta, este util de reamintit și Instrucțiunea cu caracter general nr.15-
10d/17-601, emisă la 12.10.2017 de Procurorul General, în conformitate cu
prevederile art.531 alin.(4) din Codul de procedură penală, unde sunt descrise
informațiile care urmează a fi prezentate victimelor/părților vătămate a infracțiunilor
implicit și formularele tip privind drepturile și obligațiile acestora.
Consilierea psihologică reprezintă un serviciu de suport, care este acordat
victimelor infracțiunilor gratuit şi contra plată.
Conform prevederilor art.8 alin.(1) al Legii nr.137/2016, subiecți competenți
de acordare a ambelor categorii de consiliere psihologică victimelor infracțiunilor
sunt psihologii din cadrul:
- subdiviziunilor teritoriale de asistență socială;
- organizațiilor necomerciale;
- persoanelor juridice cu scop lucrativ.
De notat că organizațiile necomerciale și persoanele juridice cu scop lucrativ
pot acorda consiliere psihologică victimelor infracțiunilor, dacă îndeplinesc
cumulativ două condiții:
- activează în domeniul reabilitării victimelor infracțiunii;

118
http://antitrafic.gov.md/public/files/GRETA_2016.pdf;

75
 - au fost cooptate în acest scop de către autoritățile publice locale sau de
către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.
Procurorii se vor informa de la autoritățile publice locale despre organizațiile
şi persoanele juridice care desfășoară activitatea de consiliere psihologică a
victimelor infracțiunilor în raza teritorială corespunzătoare, fiind cooptate în acest
scop de către organele de resort.
Consilierea psihologică din contul statului se acordă în temeiul unei cereri în
scris a victimei infracțiunii, însoțită de documente justificative pentru datele înscrise
în cerere şi se depune doar după sesizarea organului de constatare sau a organului
de urmărire penală despre săvârșirea infracțiunii.
Cererea scrisă privind acordarea serviciilor de consiliere psihologică se depune
la subdiviziunea teritorială de asistență socială sau la subiecții care activează în
domeniul reabilitării victimelor infracțiunii în raza teritorială în care se află
domiciliul victimei şi care au fost cooptați în acest scop de organele de resort.

În cazurile în care cererile scrise vor fi înaintate procurorului, ofițerului de

urmărire penală sau colaboratorului organului de constatare, aceștia în mod
obligatoriu le vor trimite în adresa subiecților competenți de soluţionarea lor.

Procedura de acordare a consilierii psihologice din contul statului, este

prevăzută art.9 și art.10 din Legea nr.137/2016, stabilindu-se condițiile pe care
trebuie să le întrunească victimele infracțiunii și durata serviciului de suport.
Consilierea psihologică contra plată se acordă de către aceiaşi subiecţi, în
condiţiile art.8 alin.(2), (3) şi (4) din Legea nr.137/2016.
Asistența juridică garantată de stat este un serviciu de suport garantat de
prevederile Legii nr.137 şi acordat victimelor infracțiunii în conformitate cu
prevederile din Codul de procedură penală și Legea nr. 198-XVI din 26.07.2007 cu
privire la asistența juridică garantată de stat.
Astfel, pentru ca victima să beneficieze de asistență garantată de stat, aceasta
trebuie să îndeplinească una din condițiile prevăzute la art.19 alin.(1) lit.a) și (1 1),
art.21 alin. (1) ale Legii nr. 198-XVI din 26.07.2007, după cum urmează:
- persoana are nevoie de asistență juridică pe cauze penale, şi interesele
justiției o cer, însă nu dispune de suficiente mijloace pentru a plăti acest serviciu;
- persoana este copil;
- persoana este victima violenței în familie.
Compensarea financiară acordată de stat victimelor unor infracțiuni,
constituie un serviciu de suport complex, este cel care se referă la acordarea de către
stat a unei compensații financiare pentru prejudiciul cauzat prin infracțiune.
Prevederile Legii nr.137/2016 expuse în Secțiunea a 4-a a Capitolului III
„Compensarea financiară acordată de stat victimelor unor infracțiuni” au intrat în
vigoare la 01.01.2018, despre care trebuie de ținut cont la moment ce vor fi
examinate infracțiunile comise până la data respectivă.
Compensația financiară acordată de către stat are un caracter subsidiar, în
cazurile când despăgubirea nu poate fi obținută de la infractor. Mecanismul
compensării financiare de către stat a prejudiciilor cauzate prin infracțiune nu

76
constituie o alternativă sau o substituire a acțiunii civile rezultate dintr-o infracțiune.
Aceasta rezultă și din condițiile stabilite de art.14 al Legii nr.137/2016.
Din aceste prevederi legale rezultă și obligația fiecărui procuror de a coopera
cu reprezentanții instituțiilor publice și/sau ai societății civile abilitate cu atribuții de
acordare victimelor infracțiunilor a serviciilor de suport.

III.2. Aspecte procesuale la judecarea cazurilor de abuz și exploatare

sexuală a copiilor cu utilizarea tehnologiilor on-line
La examinarea judiciară a cazurilor abuzului și exploatării copiilor cu
utilizarea tehnologiilor on-line este de notat specificul acestui proces, constituit din
două aspecte determinante:

VICTIMA - COPIL
METODA DE SĂVÂRȘIRE - TEHNOLOGIILE ON-LINE
A INFRACȚIUNII

În cadrul cercetării judiciare, justițiarii urmează să țină cont că întregul proces

va fi guvernat de principiul respectării interesului suprem al copilului.119

La aceasta, toți participanții la examinarea judiciară a cauzei, în special

acuzatorul de stat, avocatul victimei și reprezentantul legal al ultimei urmează să se
preocupe de serviciile de suport care urmează a fi acordate victimei-copil, descrise în
paragraful anterior, în special cele incluse în Legea nr.137/2016.
În practică, aceasta poate fi transpus prin activități ce țin de audierea copilului
în instanța de judecată, când urmează a fi determinat un timp optim pentru ședință,
copilul nu trebuie să fie obosit după școală, trebuie să fie sănătos, să nu fie preocupat
de alte probleme - aspecte necesare a fi discutate cu reprezentantul legal al
minorului.
În dependență de împrejurări, copilului trebuie să i se prezinte toți participanții
la proces, inclusiv sala de ședință, locul pe care îl va ocupa fiecare parte, de explicat
că permanent lângă el se vor afla reprezentantul legal și psihologul/pedagogul.
Până la proces, după posibilitate, trebuie de dezvoltat cu copilul relații de
încredere și acestuia urmează de explicat că în ședința de judecată inculpatul, de
regulă, nu asistă, iar avocatul inculpatului nu este complicele acestuia. Copilului
trebuie de prezentat avocatul său și să-i fie explicat că procurorul tot este un garant al
respectării drepturilor lui. Stabilirea relațiilor de încredere se face prin intermediul
reprezentantului legal și psihologului/pedagogului.

În cadrul procesului penal trebuie de realizat efectiv principiul - opinia

copilului urmează a fi luată în considerație. 120 Totuși, la punerea în aplicare a
acestui principiu este important de ținut cont de vârsta copilului, situația în care
acesta se află, posibilele riscuri la care acesta este expus, temerile copilului, opinia
reprezentantului legal și a psihologului/pedagogului.

119
art.9 al Convenției ONU cu privire la drepturile copilului ;
120
art.12 al Convenției ONU cu privire la drepturile copilului;

77
 In concreto, aceasta poate fi realizat prin discuția cu copilul până la ședința de
judecată referitor la diverse aspecte ce țin de desfășurarea procesului.
Astfel, pot fi discutate cu copilul unele aspecte ce țin de audierea lui, inclusiv
și faptul că participanții vor formula întrebări, iar în cazul în care copilul nu cunoaște
sau nu își aduce aminte careva detalii poate să expună și aceste răspunsuri, deoarece
audierea în instanță nu este un examen unde sunt răspunsuri corecte și incorecte, este
important să se evoce adevărul.
Totodată, până la proces, procurorul, reprezentantul legal sau
psihologul/pedagogul trebuie permanent să se afle în preajma copilului, să discute cu
el pentru a ține la control starea psiho-emoțională a copilului ca acesta să nu se simtă
neglijat.
Pentru a construi o relație de încredere cu copilul, este necesar de informat
minorul că dispune de un avocat și, după caz, procurorul este parte în proces care la
fel îi va asigura respectarea tuturor drepturilor lui.
În cadrul procesului de judecată urmează cu prudență de reacționat la toate
întrebările participanților la proces, în situația când sunt improprii speței examinate
sau defectuoase, în situația când în virtutea vârstei pot trauma copilul.
La toate întrebările formulate de părți este necesar de atras atenție la reacția și
emoțiile copilului și, în situația când întrebările afectează psihologic copilul, este
necesar de intervenit în proces, de solicitat o pauză sau chiar de întrerupt procesul cu
solicitarea audierii în continuare a copilului într-o altă ședință.
În timpul ședinței, la necesitate, urmează de reiterat imperativitatea asigurării
respectării interesului suprem a copilului, inclusiv de punctat prioritatea acestui
principiu față de principiile procesului penal, în situația când acest drept este
învederat și în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

La audierea copilului este necesar de ținut cont de principiul liber de

exprimare121, astfel încât copilul să se expună în limbajul său, fără a fi întrerupt sau
blocat de către părți. În același timp, prin intermediul psihologului/pedagogului sau
reprezentantului legal este necesar de direcționat copilul în declarațiile sale la
subiectul cercetat.

Mai mult, în procesul penal în cazurile în care se examinează fapte

infracționale ce țin de viața intimă a copilului, în special când la dosar sunt anexate
MASC, este necesar de asigurat respectarea dreptului copilului privind viața
privată, inclusiv evitarea atacurilor la onoare și reputație.122
Pe durata procesului de judecată este necesar de asigurat confidențialitatea
tuturor datelor cu caracter personal ale copilului, în special materialele care conțin
abuzul sexual, care urmează a fi prezentate în ședință închisă, fără prezența copilului
și cu înlăturarea abuzatorului, or, în situația când va fi prezentă victima, aceasta va fi
traumatizată repetat, iar inculpatul poate sa revină la emoțiile josnice care l-au
determinat să săvârșească infracțiunea.
Totuși, la prezentarea MASC-ului în judecată ar fi judicios de invitat
specialiști/experți, care să răspundă la întrebările părților referitor la anumite aspecte

121
art.13 al Convenției ONU cu privire la drepturile copilului;
122
art.16 al Convenției ONU cu privire la drepturile copilului.

78
privind unele caracteristici sau descrieri a informațiilor necesare dispunerii soluției
obiective pe caz.
Specialiștii invitați pot face anumite clarificări pentru instanța de judecată și
participanții la proces referitor la stocarea, transmiterea copierea MASC-ului etc.

În cazul când materialele examinate conțin imagini cu copii în perioada

pubertății, pentru a concretiza anumite aspecte ce țin de vârsta copilului din imagine
și perceperea imaginii de către un observator obiectiv, este util de invitat un
specialist medic pediatru, care se va expune după caz.

Ținând cont că infracțiunile de categoria respectivă țin de domeniul on-line și

ating date cu caracter personal, în cadrul discursului acuzatorii de stat vor solicita
nimicirea MASC-ului cât pe suport material (fotografii imprimate, casete video,
picturi ș.a.m.d.), atât și pe suport electronic. Nimicirea informațiilor electronice
urmează a fi dispusă subdiviziunilor specializate din cadrul IGP al MAI.

Mai mult, în caz dacă din materialele dosarului rezultă că MASC-ul a fost
răspândit prin intermediul tehnologiilor informaționale, de către acuzare urmează să
fie solicitată urmărirea și nimicirea materialelor electronice, care constituie obiectul
cauzei și în mediul on-line, care, de asemenea, va fi pusă în sarcina IGP al MAI ce va
realiza activitatea prin intermediul structurilor specializate NCMEC, INTERPOL,
EUROPOL, ce dispun de capacitățile respective.
Totuși, ținând cont că aceste materiale conțin date cu caracter personal, până la
solicitarea urmăririi informațiilor în mediul on-line, luând în considerație că MASC-
ul va fi păstrat în bazele de date ale organizațiilor numite supra, se va cere și acordul
copilului/reprezentantului legal referitor la acest aspect.

79