Sunteți pe pagina 1din 44

Introducere ………………………………………………………………….

1. Caracteristica generală a activităţii companiilor de trust în Republica


Moldova …………………………………………………………………6

2. Caracteristica generală a activităţii fondurilor de investiţii în Republica


Moldova………………………………………………………………….12

3. Particularităţile contabilităţii în fondurile de investiţii…………………..18

4. Componenţa, modul de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare şi


altor rapoarte de către fondurile de investiţii…………………………33

Încheiere …………………………………………………………………….38

Bibliografie…………………………………………………………………..40

2
Introducere
Fondurile de investiţii şi companiile de trust reprezintă o ramură a industriei

financiare absolut nouă (problemele dezvoltării fondurilor de investiţii au început să fie

discutate în literatura economică abia prin anii ’70 – ’80 ai sec. XX) care se deosebeşte

esenţial de sistemul tradiţional al băncilor comerciale şi de investiţii. În primul rînd,

întreprinderile acestei ramuri nu prestează servicii doar marilor corporaţii, ci şi, mai cu

seamă persoanelor particulare, precum şi businessului mic şi mijlociu. În al doilea rînd,

acţionarii nu dispun de regulă, de sume mari.

Fondurile de investiţii nu sunt altceva decît un tip de societăţi pe acţiuni de care se

disting în domeniul administrării portofoliului.

Pentru un studiu complet vom avea drept punct de plecare activitatea fondului de

investiţii F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. cu sediul în Republica Moldova mun. Bălţi, str.

Independenţei 33, care a fost înregistrat la Camera Înregistrării se Stat de pe lîngă

Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova la data de 28.03.1994 cu numărul de

înregistrare 121018216. fondul deţine licenţa pentru executarea activităţii fondului de

investiţii seria FIBO 177 din 13.09.2001 eliberată de C.N.V.M.. Forma de proprietate a

fondului este cea privată, iar forma organizatorico – juridică de societate pe acţiuni. Tipul

de activitate desfăşurat de F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. este operaţiuni de hîrtii de

valoare.
La 01.01.2004 situaţia acţionarilor F.I.N.N. „Real – Invest ” S.A. se prezintă în felul
următor:
Tipul acţionarilor Nr. de acţionari Nr. de acţiuni Ponderea în nr. total
de acţiuni
Persoane juridice 7 7520100 33,11%
Persoane fizice 41008 15192181 66,89%
Total 41013 22712281 100%

3
Evidenţa contabilă a operaţiunilor F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. în general se ţine în
conformitate cu cerinţele stabile de „Legea Contabilităţii” nr. 426 – XIII din 04.04.95,
SNC şi alte acte normative.
Capitalul propriu a F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. în conformitate cu documentele
prezentate (Anexa 1) la data de 31.12.2003 este de 30088552 lei .
Profitul anului de gestiune – 2420758 lei
Valoarea totală a investiţiilor fondului s-a majorat cu 731716 lei de la începutul
anului, constituind la finele anului 3357214,13 lei (Anexa 3). Portofoliul investiţional al
fondului F.I.N.N. „Real –Invest” S.A. la 01.01.04 a avut următoare structură (Anexa 4):
- Valori mobiliare – 28439941,13 lei, ceea ce ca pondere din
valoarea investiţiilor totale constituie 82,78% (micşorare de la începutul anului
cu 11,08%);
- Cote de participare – 2017300 lei sau 5,87% din investiţiile totale
- Depozite bancare – 3900000 lei sau 11,35% din investiţiile totale;
- Valori mobiliare de stat – 0 lei
- Altele – 0 lei
Volumul tranzacţiilor efectuate de fond în decursul lunilor ianuarie – decembrie 2003 este
următorul (Anexa 4):
Titluri de valoare Procurări, lei Vînzări lei
Valori mobiliare 9436727 12553264,17
Cote de participare 0 51747
Depozite bancare 390000 0
VMS 3004743 3004743
Altele 0 0
Total 16341470 15609754
Venitul total al F.I.N.N. „Real – Invest ” S.A. la situaţia din 31.12.2003 constituie
3008486 lei şi este format din:
- venit din realizarea investiţiilor – 2797018 lei;
- dobînzi – 197322 lei;
- alte venituri – 14146 lei.
Mărimea cheltuielilor curente ale fondului pe perioada de gestiune a constituit
587701 lei, inclusiv:
- recompensa managerului („Real - Econ” S.A.) – 409500 lei;
- recompensa depozitarului (B.C.A. „Banca Socială” S.A.) – 12000lei ;
- serviciile registratorului („Real - Registr” S.A.) – 16600 lei;

4
- serviciile auditorului („Audit Victor ” S.R.L.) – 6000 lei;
- alte cheltuieli – 143601 lei.
Din datele expuse mai sus, putem calcula rentabilitatea, adică capacitatea fondului
de a produce profit. Principalii indicatori prin care se poate analiza rata rentabilităţii sunt:

Rata profitului brut:


Profit brut / Vînzări nete = 2797018/15667974 = 0,18 lei – la un leu vînzări nete
fondul obţine 18 bani profit. Mărimea acestui coeficient trebuie să crească în dinamică,
deoarece micşorarea lui atestă creşterea costului vînzărilor.
Rata rentabilităţii financiare pe fond:
Profit net / Capital propriu = 2420758/30088552 = 0,08 lei – acest indicator arată
mărimea profitului net cîştigat la fiecare leu investit de acţionari (proprietarii fondului).
Rata rentabilităţii investiţiilor:
Profit net / Investiţii totale = 2420758/34357241 = 0,07 lei.
Astfel F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. respectă hotărîrea C.N.V.M. nr. 13/8 din
22.05.2003 p.4 care prevede că venitul anual minim la un leu investit nu trebuie să fie
mai mic de 0,03 lei, adică 3 bani (mărimea profitului net cîştigat la fiecare leu investit de
acţionari fiind de 8 bani).

5
1. Caracteristica generală a activităţii companiilor de trust în Republica
Moldova.
În conformitate cu Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr.99 din 18
noiembrie 1999 companiile fiduciare şi fondurile de investiţii obţin licenţa de la
C.N.V.M. de activitate profesională pe piaţa valorilor mobiliare, şi anume activitatea de
administrare a investiţiilor. Din momentul obţinerii licenţei, fondul de investiţii ţi
companiile fiduciare devin participanţi profesionişti pe piaţa valorilor mobiliare.
Compania fiduciară (de trust), conform regulamentului provizoriu al companiilor
fiduciare(de trust) nr. 50 din 18 februarie 1994, este persoana juridică, care, după
obţinerea licenţelor corespunzătoare şi de încheiere a contractelor de instituire a trustului,
exercită funcţii de proprietar fiduciar. În calitate de proprietar fiduciar Compania de trust
exercită funcţiile de administrare a valorilor mobiliare transformate din bunuri, pachete
de acţiuni ale societăţilor pe acţiuni, create în procesul privatizării întreprinderilor de stat,
precum şi a bunurilor obiectivelor supuse privatizării ca complexe patrimoniale unice.
Personajele principale în cadrul unui trust sunt:
 Fondatorul trustului – persoana fizică sau juridică care dispune în baza
dreptului de proprietate de bunuri sau drepturi patrimoniale pe care le transmite
companiei conform contractului de instituire a trustului.
 Administratorul fiduciar sau Compania fiduciară care se obligă să
administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.
 Beneficiarul – este persoana fizică sau juridică, atît existentă, cît şi cea care
ar putea să existe în viitor, în folosul căruia se încheie contractul de instituire a
trustului.
 Obiectul contractului de instituire a trustului – poate fi dat în administrare
fiduciară orice bun, inclusiv o universalitate de bunuri, atît existente la
momentul încheierii contractului cît dobîndite în viitor, inclusiv bunurile

6
obţinute de compania fiduciară în exercitarea contractului. Mijloacele băneşti
nu pot fi date separat în administrare fiduciară, cu excepţia cazurilor prevăzute
de lege. Bunurile date în administrare fiduciară se separă de alte bunuri ale
fondatorului trustului, precum şi de bunurile companiei de trust.
 Depozitarul companiei de trust – este banca sau o altă persoană juridică
care operează cu hîrtii de valoare ale companiei şi exercită alte funcţii conform
contractului de depozitare.
 Managerul companiei de trust – este persoana care a obţinut licenţa
corespunzătoare a C.N.V.M. şi care efectuează administrarea profesională a
activităţii financiare de investiţii a companiei.
 Auditorul companiei de trust – este organizaţia de auditing, persoană
neafiliată a acestei companii, a managerului sau depozitarului ei.
Compania de trust desfăşoară în complex următoarele tipuri de activitate cu titluri
de excepţie:
a) primirea şi schimbarea pe baza contractelor de instituire a trustului,
a bonurilor patrimoniale de acţiuni ale societăţilor pe acţiuni, create în procesul
privatizării întreprinderilor de stat, precum şi a bunurilor obiectivelor supuse
privatizării ca complexe patrimoniale unice;
b) administrarea pe baza contractelor de instituire a trustului a
pachetelor de acţiuni ale societăţilor pe acţiuni, create în procesul privatizării
întreprinderilor de stat, precum şi a bunurilor obiectivelor supuse privatizării ca
complexe patrimoniale unice;
c) servicii de consulting în chestiunile ce ţin de sfera ei de activitate.
Instituirea şi activitatea companiei de trust:
Fondatori ai companiei pot fi persoane juridice sau fizice, cu excepţia persoanelor
limitate în drepturi. Companiile fiduciare sunt organizaţii cu formă organizatorico-
juridică de societate pe acţiuni de tip închis sau de societate cu răspundere limitată.
Capitalul statutar al companiei poate fi plătit numai prin mijloace băneşti (în numerar sau
prin virament) sau în bunuri imobiliare. La instituirea companiilor de trust cota bunurilor
imobiliare nu trebuie să constituie mai mult de 25% din capitalul ei statutar. Fondatorii
sunt obligaţi să depună cotele lor în capitalul statutar al companiei de trust integral în
decurs de o lună din ziua înregistrării ei de stat.

7
Suplimentar la cerinţele înaintate de legislaţia Republicii Moldova faţă de conţinutul
statutului societăţii pe acţiuni şi statutului societăţii cu răspundere limitată, statutul
companiei de trust trebuie să conţină:
 definirea companiei instituite ca organizaţie sub forma organizatorico-
juridică de societate pe acţiuni, ca societate pe acţiuni de tip închis;
 lista tipurilor de activitate desfăşurate de companie şi menţiunea că aceste
tipuri de activitate sunt desfăşurate de companie cu titlu de excepţie;
 restricţii în activitatea companiei de trust;
 completările la competenţa exclusivă a adunării generale a acţionarilor de
construire a companiei de trust.
Compania de trust este obligată să formeze un fond special de asigurare a
investiţiilor. Modul de formare şi folosire a mijloacelor acestui fond se stabilesc de
C.N.V.M.. Defalcările pentru formarea acestui fond se trec la cheltuielile pentru
activitatea economico-financiară a companiei.
Compania îşi bazează relaţiile sale cu fondatorul trustului pe baza contractului-tip de
constituire a trustului. Prin contractul de administrare fiduciară , o parte(fondatorul
administrării) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părţi(administrator
fiduciar, companie de trust), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul
fondatorului administrării. Autorităţile publice nu pot exercita funcţia de administrator
fiduciar. În contractul de instituire a trustului sunt stabilite obiectul contractului,
obligaţiunile părţilor, condiţiile trustului, termenul de acţiune a contractului. Contractul de
instituire a trustului poate fi suspendat în conformitate cu legislaţia. Cererea de reziliere a
contractului de instituire a trustului se face doar în scris cel tîrziu cu trei luni înainte de
rezilierea lui.
Restricţiile la activitatea companiei de trust
Compania este în drept să-şi desfăşoare activitatea, inclusiv cea publicitară, doar
după ce obţine licenţa C.N.V.M..
În procesul de cumpărare – vînzare a valorilor mobiliare compania nu are dreptul:
a) să aibă în activele sale mai mult de 25 la sută din hîrtiile de valoare ale unui
emitent la valoarea lor nominală;

8
b) să procure acţiunile cu drept de vot ale oricărei societăţi pe acţiuni în cazul
în care după procurarea lor grupului afiliat al companiei îi va aparţine mai mult
de 25 la sută cu acţiunile cu drept de vot ale acestei societăţi;
c) să procure acţiuni ale altor fonduri de investiţie şi companii de trust;
d) să încheie contracte de vînzare a hîrtiilor de valori care nu-i aparţin cu
dreptul de proprietate fiduciară sau pe care nu are dreptul de ale procura;
e) să investească mijloace în hîrtiile de valoare emise de depozitar, auditori şi
fondatorii companiei, precum şi de acţionari (cotizanţi), ce deţin 10 la sută şi
mai mult din acţiunile companiei, de întreprinderile care exercită controlul sau
care se află sub controlul acestor persoane;
f) să procure de la persoanele sale afiliate sau să le vîndă acestora hîrtii de
valoare şi alte bunuri.
Activele nete, veniturile şi beneficiile
Estimarea activelor nete ale companiei de trust se efectuează în conformitate cu
Instrucţiunea despre modul de evaluare ale activelor nete ale companiei de trust.
Compania are dreptul de a obţine recompensă în mărime şi în condiţiile prevăzute în
contractul de instituire a trustului. Totodată, recompensa anuală a companiei nu trebuie să
depăşească 5% din valoarea medie anuală a activelor nete ale bunurilor, transmise
companiei în conformitate cu contractele de instituire a trustului. În suma menţionată se
include suma cheltuielilor necesare suportate de ea în legătură cu exercitarea drepturilor
şi obligaţiunilor sale ce decurg din contractul de instituire a trustului.
Evidenţa şi dările de seamă
Compania de trust ţine evidenţa şi face dările de seamă financiare în modul stabilite
de actele normative corespunzătoare ale Republicii Moldova.
Documentaţia companiei accesibilă pentru fondatorii trustului include:
 documentele de instaurare a companiei;
 licenţele pentru desfăşurarea activităţii;
 lista persoanelor cu mandat pentru reprezentarea companiei;
 lista membrilor consiliului de observatori, comitetului de conducere şi a
altor persoane oficiale ale companiei.

9
În decursul primului trimestru al fiecărui an compania este obligată să prezinte
pentru familiarizarea fondatorilor trustului şi C.N.V.M., precum şi să publice în presă
darea de seamă anuală, care să includă:
a) bilanţul contabil;
b) calculul valorilor activelor nete ale companiei de trust la sfîrşitul
anului gestionar;
c) o informaţie despre numărul conturilor de trust administrate de
companie;
d) o informaţie despre numărul şi valoarea bunurilor patrimoniale
antrenate, dar nefolosite;
e) darea de seamă despre veniturile companiei.
Darea de seamă anuală financiară trebuie să fie legalizată de către auditor.
Compania transmite trimestrial C.N.V.M. o dare de seamă conform formei stabilite. De
asemenea, compania de trust prezintă C.N.V.M. listele membrilor consiliului de
observatori şi ai comitetului de conducere a companiei, precum şi date despre managerul
, depozitarul şi auditorul companiei şi despre modificările survenite în aceste date .
Notă informativă privind analiza activităţilor companiilor fiduciare
la situaţia din 01.04.2004
Pe P.V.M. în primul trimestru al an.2004 şi-au desfăşurat activitatea 6 companii
fiduciare. Valoarea patrimoniului la finele perioadei menţionate a constituit 162019,6 mii
lei, valoarea capitalului social 1893,7 mii lei.
La data prezentării dărilor de seamă financiare şi specializate companiile fiduciare
aveau deschise 426351 conturi fiduciare. Cele mai multe conturi fiduciare le au
companiile: CF „Europa-Trust” SRL (332708 conturi), CF „F.O.N.D.” SRL (32465
conturi) şi CF „Mobiastrust” SRL (26997 conturi). Capitalul propriu al companiilor
fiduciare la 01.04.2004 constituie 2724,6 mii lei.
Pentru companiile fiduciare a fost stabilit normativul obligatoriu al fondului de
garanţie în mărime de 30 la sută din capitalul social, care la data de 01.04.2004 a fost
îndeplinit de toate companiile fiduciare, cei mai înalţi indici asigurîndu-i CF „F.O.N.D.”
S.R.L. (292,8 mii lei) şi CF „Europa-Trust” SRL (135 mii lei).

10
Investiţiile financiare totale ale companiilor fiduciare la 01.04.2004 au constituit
155108,6 mii lei, inclusiv: investiţiile fondatorilor trustului 152136,6 mii lei şi a
companiilor fiduciare 2972 mii lei.
La fel prin Hotărîrea C.N.V.M. numărul 12/1 din 28.10.1999 a fost stabilit
normativul obligatoriu al capitalului propriu minim care din 01.07.2003 trebuie să fie în
mărime de 0,9% din valoarea activelor aflate în administrare, dar nu mai puţin de 600 mii
lei. La moment cerinţa este respectată de CF „F.O.N.D.” SRL şi CF „Codru” SA.
Procurările totale efectuate de companiile fiduciare constituie 956 mii lei, vînzările
totale au constituit 814,3 mii lei, prin schimb nu s-a efectuat nici o tranzacţie. Schimbări
substanţiale au avut loc în portofoliul de investiţii a companiilor fiduciare. În urma
rezilierii contractelor din primul trimestru, în valoare de 673,5 mii lei, au avut loc
micşorarea portofoliului de investiţii cu 623,4 mii lei de la începutul an. 2004.Cauza
modificării valorii portofoliului de investiţii a fost rezilierea contractelor de administrare
fiduciară în valoare de 673,5 mii lei.
Veniturile totale ale companiilor fiduciare la 01.04.2004 în sumă de 228,1 mii lei se
constituie din recompensa companiei (138 mii lei) şi din veniturile obţinute din
investiţiile proprii (90,1 mii lei).
În perioada examinată veniturile fondatorilor trustului şi a companiilor fiduciare
constituie:
- dividende – 0 lei;
- dobînzi – 331 mii lei;
- rezultat de la realizarea activelor – 172,7 mii lei.
Cheltuielile totale ale companiilor fiduciare la 01.04.2004 a constituit 190 mii lei.
Cele mai mari cheltuieli le-au înregistrat companiile C.F. „Mobiastrust” SRL (63,6 mii
lei), C.F. „Codru” S.A. (50,5 mii lei) şi C.F. „F.O.N.D.” SRL (35 mii lei). Cheltuielile
companiilor se compun din cheltuieli privind activitatea şi administrarea investiţiilor (182
mii lei) şi din alte cheltuieli (8000 lei).
Rezultatul financiar total al companiilor fiduciare la 01.04.2004 constituie 37,8 mii
lei. Pe P.V.M. au obţinut beneficiu 5 companii fiduciare , pierderi de bilanţ a înregistrat
C.F. „Mobiastrust” S.R.L., în mărime de 11,3 mii lei. Aceste pierderi s-au datorat faptului
că cheltuielile generale şi administrative au fost mai mari ca recompensa calculată a

11
companiei fiduciare şi a rezultatului activităţii investiţionale. În urma impozitării,
cheltuielile totale au fost de 37,8 mii lei.

2. Caracteristica generală a activităţii fondurilor de investiţii în


Republica Moldova
Conform „Legii cu privire la fondurile de investiţii” (nr.1204 din 05.06.1997) fondul
de investiţii este o societate pe acţiuni deschisă care :
a) atrage mijloace prin plasarea acţiunilor proprii;
b) exercită sistematic investirea şi reinvestirea mijloacelor atrase în valori
mobiliare ale altor emitenţi;
c) în care cota valorilor mobiliare ale altor emitenţi în valoarea de balanţă a
activelor totale constituie cel puţin 35 la sută.
În funcţie de condiţiile de plasare şi răscumpărare a acţiunilor proprii, se deosebesc
următoarele tipuri de fonduri de investiţii: mutuale, pe intervale, nemutuale.
1. Fondul de investiţii mutual îşi plasează permanent acţiunile, cu obligaţia de
a le răscumpăra oricînd la cererea acţionarului.
2. Fondul de investiţii pe intervale îşi plasează permanent acţiunile, cu
obligaţia de a le răscumpăra la cererea acţionarului în termenul stabilit de
statutul fondului şi de prospectul de emisiune a acţiunilor fondului, însă nu mai
puţin de două ori pe an, la intervale de timp egale.
3. Fondul de investiţii nemutual îşi plasează acţiunile, după caz, fără a-şi
asuma obligaţia de a le răscumpăra.
Pentru crearea unei companii de investiţii sau fond e necesar capital iniţial, volumul
minim al căruia este stabilit de legislaţia fiecărei ţări aparte. În cazul Republicii Moldova
capitalul propriu al fondului de investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii pe intervale

12
trebuie să constituie cel puţin un milion de lei fiecare, iar capitalul social al a fondului de
investiţii nemutual – cel puţin 30000 mii de lei.
Fondul de investiţii îşi poate desfăşura activitatea numai după:
a) Obţinerea licenţei respective a Comisiei de stat, pentru piaţa hîrtiilor de
valoare;
b) Înregistrarea în Comisia Naţională a valorilor mobiliare a regulamentelor
fondului;
c) Încheierea contractului de administrare fiduciară a investiţiilor fondului
contractului de prestare a serviciilor de depozitare, a contractului de ţinere a
registrului acţionarilor şi a contractului privind controlul de audit.
Atribuţiile fondului de investiţii sunt exercitate pe bază de contract de către:
a) Organizaţia de administrare a investiţiilor, denumită managerul fondului;
b) Organizaţia care prestează servicii de depozitare pe piaţa valorilor mobiliare,
denumită depozitarul fondului;
c) Organizaţia care ţine registrul acţionarilor, denumită registratorul fondului;
d) Organizaţia de audit, denumită auditorul fondului.
Managerul, depozitarul şi registratorul pot fi doar persoane juridice, participanţii
profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. Fondul de investiţii poate beneficia de serviciul
unui singur manager, unui singur depozitar şi unui singur registrator. Managerul,
depozitarul şi registratorul fondului pot presta servicii unui sau mai multor fonduri de
investiţii. Suma totală a remuneraţiilor plătite de fondul de investiţii, în decursul unui an
financiar, managerului, depozitarului, registratorului şi auditorului fondului se stabileşte
în devizul de cheltuieli a fondului şi nu poate depăşi 5 la sută din valoarea anuală medie
pe piaţă a activelor nete ale fondului. Această sumă a remuneraţiilor nu se impun cu taxa
pe valoare adăugată.
Actualmente în Republica Moldova există doar fonduri de investiţii nemutuale;
activitatea cărora este reglată de legislaţia în vigoare, după cum urmează: Legea cu
privire la piaţa valorilor materiale (nr.199 din 18.11.1998), Legea societăţilor pe
acţiuni(nr.1354 din 02.04.1997). Reglementarea, supravegherea şi controlul pieţei
valorilor mobiliare şi activităţii participanţilor la ea se efectuează în baza Legii cu privire
la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare(C.N.V.M.) nr. 192 din 12.11.1998. toate
fondurile, conform legislaţiei , sunt gestionate de manageri, SRL şi SA. C.N.V.M., organ

13
de specialitate în domeniu, este supravegheat direct de Parlament şi prin actele sale
normative reglementează activitatea fondului.
Activitatea F.I. include două părţi:
 administrarea portofoliului (participant profesionist pe piaţa valorilor
mobiliare) prin atragerea mijloacelor băneşti şi investirea lor în hîrtii de
valoare;
 administrarea corporativă (participarea la conducerea SA prin intermediul
adunării generale a acţionărilor şi a consiliului societăţii).
Ambele activităţi au ca scop efectuarea investiţiilor din economia naţională şi
generarea de venituri investitorilor. Companiile de investiţii trasează anumite scopuri
întru realizarea activităţii de investire şi îşi formează strategia în conformitate cu ele. În
funcţie de scopurile şi de îmbinarea lor în strategia de investire, există anumite tipuri de
investitori:
Principalele tipuri de investitori:
Tipurile investitorilor Scopurile investirii
1.Conservaroare Securitatea investiţiilor
2.Relativ agresive Securitatea investiţiilor +venituri
3.Agresive Venituri + creşterea investiţiilor
4.Experimentale Venituri + creşterea investiţiilor + lichiditatea
5.Rafinate Rentabilitatea maximă

F.I. este în drept să plaseze doar acţiuni nominative ordinare de o singură clasă. La
plasarea de către F.I. a acţiunilor emisiunii suplimentare valoarea lor se determină, la data
stabilită în proiectul emisiunii acţiunii fondului în conformitate cu legislaţia cu privire la piaţa
valorilor mobiliare, prin împărţirea valorii de piaţă a activelor nete ale fondului la numărul de
acţiuni ale fondului aflate în circulaţie. Acţiunile emisiunii suplimentare ale F.I. se achită la
plasarea lor numai în numerar.
F.I. este în drept să-şi investească şi reinvestească mijloacele în următoarele obiecte:
a) valori mobiliare;
b) depozite bancare pe conturi bancare speciale.
F.I. nu este în drept să-şi investească mijloacele în:

14
a) acţiunile altor FI ale căror investiţii sunt administrate de managerul
fondului în cauză sau de persoane afiliate acestui manager;
b) orice drepturi asupra patrimoniului managerului, depozitarului,
registratorului, auditorului fondului sau al persoanelor afiliate acestor agenţi
economici.
F.I. nu are dreptul:
a) să efectueze tranzacţii de vînzare - cumpărare a valorilor mobiliare asupra cărora
nu are drept de proprietate;
b) să contracteze credite şi împrumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale;

c) să emită cauţiuni şi garanţii de asigurare a executării obligaţiilor altor persoane.


Pentru minimizarea riscurilor investiţionale legislaţia cere diversificarea numărului de
întreprinderi din portofoliul fondurilor de investiţii. În Republica Moldova acest scop nu s-a
atins. Pentru a obţine pachete de control ale societăţilor pe acţiuni, multe fonduri propun
eliminarea din legislaţie a restricţiilor de diversificare a investiţiilor lor. A luat amploare
activitatea de răscumpărare de către investitorii străini şi autohtoni a acţiunilor fondurilor care
aparţin populaţiei.
Fondurile nu sunt cointeresate în vinderea pachetelor de acţiuni de control, care le deţin
în S.A. cu perspectivă de dezvoltare şi nu sunt cointeresate în atragerea investiţiilor prin
emisiuni suplimentare. Majoritatea fondurilor(conform informaţiei prezentate de ele) nu au
contribuit la atragerea investiţiilor în S.A. aflate sub controlul lor.

Constituirea, reorganizarea, lichidarea F.I.. Situaţia actuală a F.I. în


Republica Moldova.
Iniţierea procesului de privatizare a patrimoniului de stat a avut o importanţă
primordială în cadrul procesului de trecere la economia de piaţă. Fondurile de investiţii au
fost formate în perioada privatizării în masă a patrimoniului de stat contra bonuri
patrimoniale ca fonduri de investiţii pentru privatizare. Bonul patrimonial era calculat

15
conform stagiului de muncă al persoanei. Baza juridică a procesului de creare a F.I. o
constituie Decretele Preşedintelui Republicii Moldova nr.48 din 16.02.1994 cu privire la
proprietatea fiduciară(trust) şi nr.50 din 18.02.1994 cu privire la formarea infrastructurii
privatizării. Ca rezultat, în anii 1994-1995 au fost constituite 43 de F.I. pentru privatizare prin
intermediul cărora s-a privatizat un patrimoniu în valoare de 725 mln. lei. În urma
înregistrării emisiunii a doua a F.I. , circa 1,8 mln. de cetăţeni au devenit acţionari ai F.I.. Toţi
acţionarii au investit bonurile lor patrimoniale benevol, cu scopul de a obţine careva venituri,
ce urmau să rezulte din administrarea de către F.I. a pachetelor de acţiuni ale societăţilor pe
acţiuni procurate la licitaţii de privatizare a patrimoniului de stat.
Odată cu finisarea procesului de privatizare contra bonuri patrimoniale s-a conturat o
altă etapă în activitatea şi evoluţia F.I.. În 1997 Decretul amintit mai sus şi-a încheiat
menirea şi a fost adoptată Legea cu privire la fondurile de investiţii, document ce a extins
drepturile şi posibilităţile instituţiilor nominalizate. Practic s-a produs un proces de
reorganizare a F.I., toate fiind de tip nemutual, activitatea lor profesională desfăşurîndu-se
sub supravegherea C.N.V.M.. Ţinînd cont de situaţia ce s-a creat, începînd cu anul 2000,
C.N.V.M. a promovat o politică de majorare a normativelor de suficienţă a capitalului
propriu de la 10 mln. lei la 30 mln. lei. Această procedură a determinat lichidarea fondurilor
mici, care n-au putut să se conformeze noilor cerinţe. Astfel, în perioada următoare a fost
iniţiată procedura de lichidare a 18 fonduri de investiţii, dintre care 15 nu şi-au conformat
capitalul propriu cerinţelor legislaţiei, iar trei au fost supuse lichidării, reieşind din încălcările
depistate în activitatea acestora.
În prezent pe piaţă îşi continuă activitatea 14 fonduri de investiţii nemutuale
nespecializate, care au ca acţionari peste 1,5 mln. de cetăţeni. Valoarea activelor totale ale
acestora constituie 730,3 mln. lei, iar a activelor nete 719,7 mln. lei. Ele sunt:
 în mun. Chişinău – F.I. „Mandatar”, F.I. „D-Invest” (la care s-a asociat F.I.
„Agroinvest”), F.I. „Dividend”, F.I. „Agrofond”, F.I. „Daac-Hermes” (la care s-a
asociat F.I. „Hermes-Agro”), F.I. „Viitorul tău”, F.I. „Telecom-Invest”(la care s-a
16
asociat F.I. „Nord-Agroinvest” şi F.I. „Vens”), F.I. „Exiton-Bon”, F.I. „Nord-
Invest”, F.I. „Asito-Invest”, F.I. „Asito-Invest-Prim”, F.I. „Exiton-Invest”.
 în mun. Bălţi – F.I. „Real-Invest”(la care s-a asociat F.I. „Bucuria-Privatinvest”)
şi F.I. „Credo-Invest”(la care s-a asociat F.I. „Bucuria-Invest”).
Eficienţa fondurilor de investiţii după reorganizarea descrisă este de numai 1,93 la sută,
deci la un leu investit F.I. au obţinut în anul trecut doar 1,93 bani venituri. Dividendele
anunţate spre achitare de către fonduri, începînd cu 1997 constituie 20,5 mln. lei(în realitate
fiind achitate aproximativ 7 mln. lei, ceea ce constituie 45%). La adunările generale ale
acţionarilor din 2003 au fost anunţate 5,04 mln. lei dividende la moment, valoarea medie a
dividendelor pentru fiecare acţionar constituie 12,38 lei. Astfel, din cele menţionate mai sus,
se conturează o imagine nu prea optimistă în ceea ce priveşte rezultatele activităţii F.I.. Drept
confirmare serveşte faptul că astăzi majoritatea instituţiilor centrale de stat sunt inundate de
petiţii de la acţionarii fondurilor de investiţii, subiectul principal constituindu-l lipsa unor
rezultate concludente în activitatea fondurilor. Un alt subiect al acţionarilor petiţionari este
preţul mic de tranzacţionare la Bursa de Valori a acţiunilor(de multe ori, tranzacţiile cu
acţiunile F.I. se efectuează la preţuri de doar 5-20% din valoarea lor nominală). Pînă la ora
actuală au fost procurate de investitori locali şi străini aproximativ 37,3 mln. acţiuni ale
fondurilor, ceea ce reprezintă circa 7,4% din totalul acţiunilor emise.
Pentru a schimba situaţia spre bine recent C.N.V.M. a elaborat un proiect de lege
privind reorganizarea F.I. existente, pe care l-a remis spre examinare Guvernului,
Parlamentului. Momentul cheie în procesul de reorganizare a F.I. este satisfacerea cerinţelor
de răscumpărare înainte de acţionari. Conform datelor prezentate de fonduri, eventual vor
cere răscumpărarea acţiunilor circa 867,156 acţionari, ceea ce prezintă 57 procente din
numărul total. Ponderea acţiunilor pentru care se prevede cererea răscumpărării constituie
54% din numărul total sau 251,8 mln. acţionari. Iar preţul de răscumpărare a tuturor
acţiunilor fiecărui acţionar va varia de la 93,17 lei pînă la 392,54 lei. Luînd în considerare că
valoarea nominală este diferită pentru fiecare fond, rezultă că valoarea medie de achiziţie a
17
unei acţiuni ar constitui cca. 0,54 lei. Pentru răscumpărarea acţiunilor proprii, conform
estimării fondurilor de investiţie, aceste instituţii vor necesita cel puţin 142,3 mln. lei. Gradul
de acoperire a sumei estimate la momentul actual constituie în jur de 23,49 mln. lei ceea ce
constituie 17% din suma necesară.

3. Particularităţile contabilităţii în fondurile de investiţii.


18
Noţiuni privind investiţiile şi clasificarea acestora
Investiţia este un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării
situaţiei sale financiare prin majorarea capitalului propriu, obţinerea veniturilor
(dobînzilor, dividendelor etc.) şi altor profituri.
La contabilizarea şi reflectarea investiţiilor în rapoartele financiare acestea se
clasifică după următoarele criterii: .
a) pe feluri (după conţinutul economic);
b) pe direcţii de investire;
c) pe termene de deţinere.
În funcţie de conţinutul economic, investiţiile se grupează în:
a) cote de participaţie;
b) titluri de valoare;
c) proprietate investiţională;
d) alte investiţii financiare.
Cota de participaţie reprezintă cota patrimoniului agentului economic care
aparţine participantului. Ea se stabileşte în baza contractului de constituire a întreprinderii
şi statutului acesteia.
Titlurile de valoare sunt documente băneşti care certifică dreptul patrimonial al
proprietarului sau dreptul împrumutătorului faţă de emitentul acestora. Ele pot să existe
sub formă de documente de hîrtie (materializate) sau sub formă de înregistrări în conturi
(dematerializate).
Titlurile de valoare cuprind acţiunile, obligaţiunile, titlurile de creanţe de stat,
certificatele bancare şi alte titluri de valoare.
Proprietatea investiţională reprezintă investiţii pe termen lung în terenuri, clădiri
care nu sunt exploatate la întreprinderea investitoare.
În componenţa altor investiţii financiare se includ împrumuturile acordate,
depozitele etc.
19
După direcţiile de investire investiţiile se subdivizează în:
a) investiţii în părţi nelegate;
b) investiţii în părţi legate.
Părţi nelegate se consideră acele întreprinderi, cota investitorului în capitalul
statutar al cărora, nu depăşeşte 20 %. La contabilizarea investiţiilor astfel de întreprinderi
se conduc de S.N.C. 25„Contabilitatea investiţiilor”.
Părţi legate sunt întreprinderile asociate, fiice şi sub control mixt, cota
investitorului în capitalul statutar al cărora depăşeşte 20 %. Întreprinderile care deţin în
capitalul statutar al altor întreprinderi de la 20 la 50 % contabilizează investiţiile conform
S.N.C 28 „Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”, iar peste 50 % -
S.N.C. 27 „Rapoartele financiare consolidate şi, contabilitatea investiţiilor în
întreprinderile fiice'”.
La contabilitatea investiţiilor, F.I.N.N. „Real - Invest” S.A. se va conduce de S.N.C.
25 „Contabilitatea investiţiilor”, S.N.C. 28 „Contabilitatea investiţiilor în
întreprinderile asociate” şi S.N.C. 27 „Rapoartele financiare consolidate şi,
contabilitatea investiţiilor în întreprinderile fiice” în funcţie de cotele ce le deţine în
capitalul statutar al emitenţilor.
În funcţie de termenul presupus de deţinere, investiţiile se grupează în:
a) investiţii pe termen lung;
b) investiţii pe termen scurt.
Investiţiile pe termen lung sunt investiţiile, pe care întreprinderea are intenţia să le
deţină mai mult de un an.
Investiţiile pe termen scurt cuprind investiţiile pe care întreprinderea are intenţie
să le deţină, să le vînd sau să le achite în curs de un an.
Contabilitatea investiţiilor pe termen lung
Evaluarea şi contabilitatea intrării investiţiilor.

20
La primirea titlurilor de valoare se întocmeşte un bon de intrare în care se
înregistrează denumirea lor (acţiuni, obligaţiuni), a emitentului, cantitatea, preţul,
valoarea nominală, vînzătorul etc. valoarea depozitelor se înregistrează în baza
contractului încheiat între investitor şi banca comercială, precum şi a dispoziţiei de plată
care confirmă suma vărsată ca depozit.
Evidenţa analitică a investiţiilor se ţine într-un registru special care include:
denumirea investiţiei, emitentul titlurilor de valoare, cantitatea, valoarea nominală,
valoarea de piaţă.
Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor pe termen lung în Planul de conturi sunt
prevăzute următoarele conturi:

 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”,

 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”,

 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”.


Conform anexei 1 fondul de investiţii “Real - Invest” S.A. la data de 01. ianuarie
2004 este deţinător de:

 Investiţii pe termen lung în părţi nelegate în sumă de 16088688 lei, pentru


evidenţa sintetică a cărora este destinat contul 131;

 Investiţii pe termen lung în părţi legate în sumă de 14368553 lei – contul 132;

 De asemenea în contul 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”


este indicată diminuarea valorii acestora cu 5296942 lei;

 Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate în sumă de 3900000 lei, pentru


evidenţa sintetică a cărora este destinat contul 231.
În cazul intrării investiţiile se evaluează la valoarea de intrare care este egală cu
suma mijloacelor băneşti plătită sau valoarea venală a altei forme de compensare oferită
la procurarea investiţiilor.

21
Valoarea de intrare se compune din valoarea de procurare şi cheltuielile aferente
procurării (comisioane de broker, taxe, impozite nerecuperabile prevăzute de legislaţie şi
alte cheltuieli).
Evaluarea şi contabilizarea investiţiilor depinde de modul de procurare a acestora:

 contra mijloace băneşti;

 în contul emiterii de către investitor a acţiunilor sale sau a altor titluri de


valoare;
 pe calea schimbului cu alte active.
Să examinăm, cum se evaluează investiţiile în aceste cazuri şi cum se înregistrează
operaţiunile în conturi:
1. În cazul cînd investiţia se procură contra mijloace băneşti, este suficient de
calculat suma mijloacelor băneşti plătite sau care urmează să fie plătită
pentru investiţii şi a cheltuielilor aferente acestora.
Procurarea investiţiilor contra mijloacelor băneşti (anexa 2)
Fondul de investiţii „Real - Invest” S.A. a procurat la 13.01.2003 1820 de valori
mobiliare de la S.A. „Flautex”, pe termen.
Valoarea de intrare a valorilor mobiliare este de 30330 lei.
Deoarece fondul de investiţii „Real - Invest” S.A. deţine 47.47% (Anexa 3) din
capitalul statutar al emitentului, pentru evidenţa sintetică a investiţiilor vom utiliza contul
132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”.
Aceste sume vor fi înregistrate în contabilitate în felul următor:
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 30330 lei
Ct 241 „Casa”, 242 „Cont de decontare” sau 243 „Cont valutar” 30330 lei
Aceste conturi se creditează în cazul cînd plata pentru titlurile de valoare sau alte
investiţii şi servicii coincide cu momentul primirii acestora, în cazul în care plata va avea
loc după primirea investiţiilor şi prestarea serviciilor, se vor efectua următoarele
înregistrări:

22
1. La primirea investiţiilor:
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 30330 lei
Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” sau
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” 30330 lei
2. Achitarea datoriei pentru investiţiile procurate:
Dt 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” sau 30330 lei
Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt”
Ct 241 „ Casa”, 242 „ Cont de decontare” sau 243 „ Cont valutar” 30330 lei
Dacă plata pentru investiţii a fost anticipată, se efectuează următoarele înregistrări:
1. Plata mijloacelor băneşti:
Dt 227 „ Creanţe pe termen scurt ale personalului” sau 30330 lei
Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Ct 241 „Casa", 242 „Cont de decontare” sau 243 „Cont valutar” 30330 lei
2. La primirea investiţiilor:
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” 30330 lei
Ct 227 „ Creanţe pe termen scurt ale personalului” sau
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 30330 lei
2. În cazul cînd investiţiile se procură parţial sau integral în contul emiterii de către
investitor a acţiunilor sau a altor titluri de valoare, valoarea de intrare a investiţiilor se
determină, luînd ca bază valoarea venală a titlurilor de valoare emise şi cheltuielile de
procurare.
Valoarea venală poate să coincidă sau nu cu valoarea activelor schimbate. Ea poate
fi determinată în baza valorii de piaţă a titlurilor de valoare, dacă acestea au circulaţie pe
piaţă, sau a titlurilor de valoare similare. Dacă în acest caz nu este posibilă determinarea
valorii venale, ea se evaluează de specialiştii estimatori independenţi sau de instituţiile
care dispun de certificate de calificare sau licenţe.
Valoarea venală evaluată în afara preţului de piaţă trebuie să fie aprobată de către
Consiliul de directori (conducerea) al întreprinderii investitoare.
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau

23
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate” – la valoarea venală a titlurilor
emise şi cheltuielile de procurare
Ct 313 „Capital nevărsat” – la valoarea venală
Ct 242 „Cont de decontare” – la suma cheltuielilor de procurare
Totodată se reflectă valoarea nominală a acţiunilor şi a diferenţei la vînzarea
acestora:
Dt 313 „Capital nevărsat”
Ct 311 „Capital statutar”
Ct 312 „Capital suplimentar”
3. În cazul cînd investiţiile se procură pe calea schimbului cu alt activ, valoarea de
intrare este egală cu valoarea venală a activului cedat şi cheltuielile de procurare.
În contabilitatea investitorului se întocmesc următoarele formule contabile:
1. Valoarea de bilanţ şi uzura obiectului predat:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe” sau
Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Ct 123„Mijloace fixe”
2. Valoarea venală a obiectului predat:
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” sau
Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
3. Valoarea titlurilor de valoare primite:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung m părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”
Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” sau
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Ct 241 „ Casa” sau 242 „ Cont de decontare”
În ce priveşte operaţiunile de schimb al activelor contra investiţii trebuie de avut în
vedere că în cazul cînd valoarea acestora diferă esenţial, valoarea de intrare a investiţiilor
se determină, pornind de la valoarea venală a activului primit, adică a titlurilor de valoare.
Evaluarea ulterioară a investiţiilor şi contabilitatea modificării valorii
24
acestora
Investiţiile pe termen lung se reflectă în bilanţ în baza uneia din următoarele metode
de evaluare:

 la valoarea de intrare;

 la valoarea reevaluată;

 la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă (numai
pentru titlurile de valoare corporative de piaţă).
În conformitate cu prevederile S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”, metoda
valorii de intrare este considerată ca metoda de bază. Esenţa ei constă în aceea că
valoarea de intrare rămîne neschimbată pe parcursul perioadei de deţinere a investiţiei.
Diferenţa de preţ a investiţiilor poate fi cu semnul „plus” (în cazul cînd valoarea de
intrare este mai mare decît cea nominală) şi cu semnul „minus” (în cazul cînd valoarea de
intrare este mai mică decît cea nominală).
Să urmărim, cum se reflectă în contabilitate amortizarea diferenţei în ambele cazuri.
Amortizarea în contabilitate a diferenţei cu semnul „minus”
La data de 19.03.2003 F.I.N.N. „Real – Invest ” S.A. a procurat de la S.A.
„Aschim” 50248 de valori mobiliare cu preţul unitar de 9,0433 lei, valoarea nominală a
cărora este de 502580 lei (Anexa 2). Diferenţa constituie 48080 lei (50258*9,0433 –
502580). Termenul de deţinere a valorilor mobiliare este de 5 ani. Deci, amortizarea
anuală constituie 9616 lei (48080 : 5).
Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor vom utiliza contul 131 „Investiţii pe termen
lung în părţi nelegate”, deoarece F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. deţine mai puţin de 20%
din capitalul statutar al emitentului, şi anume 16,43% (Anexa 3).
Această sumă va fi înregistrată prin formula contabilă:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” 9616 lei
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 9616 lei
Amortizarea în contabilitate a diferenţei cu semnul „plus”
25
La data de 01.08.2003 F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. a procurat de la S.A.
„Deservire” 2631 de valori mobiliare cu preţul unitar de 10,813 lei, valoarea nominală a
cărora este de 26310 lei (Anexa 2). Diferenţa constituie 2140 lei (2631*10,813 – 26310).
Termenul de deţinere a valorilor mobiliare este de 4 ani. Deci, amortizarea anuală
constituie 535 lei (2140:1).
Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor vom utiliza contul 131 „Investiţii pe termen
lung în părţi nelegate” deoarece F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. deţine mai puţin de 20%
din capitalul statutar al emitentului, şi anume 18,28% (Anexa 3).
Această sumă va fi înregistrată prin formula contabilă:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 535lei
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” 535lei
La utilizarea metodei de evaluare a investiţiilor la valoarea de intrare mai există o
excepţie. Dacă cursul investiţiei scade permanent sau valoarea de intrare a activelor
întreprinderii investite scade brusc, valoarea investiţiilor se diminuează şi se recunoaşte
ca cheltuială. Dacă ulterior valoarea investiţiei va creşte, suma diferenţei se va trece la
venit, dar numai în mărimea valorii de intrare.
În contabilitate se fac următoarele înregistrări:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”
Suma creşterii valorii investiţiei (numai în mărimea valorii de intrare)
Dt 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”
Ct 621 „ Venituri din activitatea de investiţii”
Metoda reevaluării periodice a investiţiilor poate fi utilizată de întreprindere
pentru a lua în consideraţie variaţia schimbării cursului lor (diminuare sau creştere) pe
piaţa titlurilor de valoare.
Diferenţa din reevaluare se trece la diminuarea sau majorarea capitalului propriu cu
ajutorul contului 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”.
Suma reducerii valorii investiţiilor se reflectă drept mişcare a capitalului propriu:
26
Dt 341.3 „Diferenţe din reevaluarea investiţiilor pe termen lung”
Ct 133.2 „Diminuarea valorii investiţiilor pe termen lung.”
Suma majorării valorii investiţiilor în urma reevaluării se reflectă drept creştere a
capitalului propriu:
Dt 133.1 „Majorarea valorii investiţiilor pe termen lung”
Ct 341.3 „Diferenţe din reevaluarea investiţiilor pe termen lung”
Suma reducerii sau majorării valorii investiţiilor se foloseşte la ieşirea investiţiilor
pe termen lung şi se reflectă la cheltuielile/venituri ale activităţii de investiţii.
Metoda reflectării investiţiilor în una din două valori - valoarea de intrare şi
valoarea de piaţă prevede compararea valorilor, însă pentru evaluare se alege cea mai
mică valoare, respectîndu-se principiul prudenţei. Dacă preţul se modifică, aceasta nu se
consideră ca reevaluare a investiţiilor, ci ca metodă de reflectare a lor la data întocmirii
bilanţului contabil.
După cum s-a menţionat, această metodă se utilizează numai la evaluarea titlurilor
de valoare corporative, însă trebuie de avut în vedere că toate modificările valorii acestor
investiţii se fac în ansamblu pe portofoliu, adică se iau în consideraţie toate titlurile de
valoare corporative, de care dispune întreprinderea.
Diferenţa pozitivă sau negativă a valorii investiţiilor se contabilizează ca şi în cazul
utilizării metodei de reevaluare.
În bilanţ rezultatele modificării preţului (valorii) investiţiilor vor fi reflectate în felul
următor:
Rezultate În activ - postul În activ - postul
„Modificarea valorii „Modificarea valorii
investiţiilor” investiţiilor”
În activ - postul „Modificarea Cu semnul „minus” Cu semnul Cu semnul „minus” Cu semnul
valorii investiţiilor” „plus” „plus”
Cunoscînd că la 31.12.2003 pentru F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. este caracteristică

diminuarea relaţiilor investiţiilor pe termen lung cu 5296942 lei (Anexa 1) vom întocmi

următoarea formulă contabilă:

Dt 341.3 „Diferenţe din reevaluarea investiţiilor pe termen lung” 5296942 lei

27
Ct 133.2 „Diminuarea valorii investiţiilor pe termen lung” 5296942 lei
Contabilitatea ieşirii investiţiilor
La ieşirea titlurilor de valoare se întocmeşte un bon de ieşire în care se reflectă

denumirea lor, emitentul, cumpărătorul, cantitatea, preţul, valoarea nominală etc.

Rambursarea depozitului se înregistrează în baza dispoziţiei de plată a băncii în care se

indică suma acestuia.

Ieşirea investiţiilor pe termen lung se înregistrează în cazurile:

 rambursării titlurilor de valoare;

 vînzării investiţiilor;

 schimbului lor cu alte active.

Pentru aceste operaţiuni în contabilitate se înregistrează următoarele sume:

 valoarea de bilanţ a investiţiei cedate;

 veniturile din vînzări;

 cota reevaluării anterioare referitoare la investiţiile cedate.

Contabilitatea vînzării investiţiilor.

F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. a vîndut pe data de 7.04.2003 (Anexa 5) 100485 de

acţiuni cu valoarea de bilanţ de 3 262 938 la preţul de vînzare de 7 426 846,35 lei.

Cheltuielile aferente tranzacţiilor de vînzare sunt de 34163,35 le (Anexa 4).

Operaţiunile aferente ieşirii acţiunilor se înregistrează în contabilitate în felul

următor:

1. Valoarea de bilanţ a acţiunilor:

Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 3262938 lei


Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” 3262938 lei
2. Valoarea de vînzare a acţiunilor:

Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” sau


Dt 241 „Casa” 242 „Cont de decontare” 7426846,35 lei

28
Ct 612 „Venituri din activitatea de investiţii” 7426846,35 lei
3. Cheltuieli aferente tranzacţiilor de vînzare:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 34163,35 lei
Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” 34163,35 lei
În cazul cînd se schimbă termenul de care dispune întreprinderea, investiţiile pe
termen lung pot trece în categoria celor pe termen scurt şi invers.
Transferarea investiţiilor pe termen lung în investiţii pe termen scurt se poate efectua

în momentul apariţiei intenţiei de înstrăinare a investiţiilor respective. Intenţia de a

înstrăina o investiţie se poate concretiza în semnarea memorandumului de acord,

semnarea contractului, transmiterea agentului de bursă a ordinului de vînzare a valorilor

mobiliare respective etc. Investiţiile pe termen lung trecute în categoria pe termen scurt se

evaluează la cea mai mică de valoare dintre valoarea de intrare şi cea de piaţă.

În contabilitate se fac următoarele înregistrări:

- la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă:

Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau


Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”
- la suma diferenţei cu semnul „minus”:
Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Dt 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
- la suma diferenţei cu semnul „plus”:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”

29
Dacă investiţiile pe termen lung care se trec în categoria celor pe termen : scurt au
fost reevaluate anterior, trebuie reflectată şi suma reevaluării ce a influenţat modificările
în capitalul propriu şi în valoarea investiţiei.
Dacă în urma reevaluării valorilor mobiliare valoarea acestora s-a majorat faţă de

valoare de intrare în contabilitate se va face următoarele înregistrări:

1. Valoarea de intrare:

Dt 231„Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau


Dt 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”
Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” sau
Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”
2. Diferenţa pozitivă din reevaluarea valorilor mobiliare înscrise:
- la modificarea capitalului:

Dt 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”


Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
- la modificarea investiţiilor:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 133 „Modificarea valorilor investiţiilor pe termen lung”.
De asemenea, este posibil ca în urma reevaluării valorilor mobiliare valoarea
acestora să se diminueze faţă de valoarea de intrare.
Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate

După cum s-a menţionat, în conformitate cu S.N.C. 28 „Contabilitatea investiţiilor

în întreprinderile asociate”, se consideră investiţii în întreprinderi asociate atunci cînd

investitorul deţine de la 20% la 50 % din capitalul statutar al altei întreprinderi, în acest

caz investitorul exercită o influenţă notabilă asupra întreprinderii investite care se

manifestă în:

1. participarea la procesul de elaborare a politicii financiare şi de producţie;

30
2. efectuarea operaţiunilor materiale dintre investitor şi întreprinderea

asociată;

3. schimbul personalului de conducere;

4. furnizarea unor informaţii tehnice esenţiale.

La evaluarea investiţiilor în întreprinderile asociate poate fi folosită una din

următoarele metode:

- metoda repartizării proporţionale;

- metoda valorii.

Metoda repartizării proporţionale prevede următoarele condiţii:

1. trebuie cunoscută cota investitorului în capitalul statutar al

2. întreprinderii investite;

3. la intrare investiţiile se evaluează la valoarea de intrare;

4. la sfîrşitul perioadei de gestiune întreprinderea asociată înregistrează

rezultatul net financiar (profit sau pierderi);

5. investitorul înscrie cota rezultatului financiar la majorarea

sau micşorarea valorii investiţiilor şi simultan la profit sau pierderi;

6. la primirea dividendelor pentru acţiunile întreprinderii

asociate valoarea investiţiilor se diminuează.

Aşadar, această metodă arată că participarea investitorului la capitalul statutar al

întreprinderii investite care depăşeşte 20 % dă posibilitate investitorului de a include în

Raportul privind rezultatele financiare cota-parte a beneficiului sau pierderilor

întreprinderii asociate, deoarece astfel de investiţii se efectuează nu numai cu scopul de a

primi dividende, ci şi de a exercita o influenţă notabilă asupra întreprinderii investite.

Conform Anexei 3, F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. deţine acţiunile întreprinderii

asociate SRL „Zighitorul – Nord” în valoare de 1017300 lei, ceea ce constituie 41,04%

31
din capitalul statutar. Dacă la sfîrşitul anului de gestiune întreprinderea asociată va

înregistra profit sau pierdere, formulele contabile în contabilitatea investitorului vor fi

următoarele:

1. Valoarea de intrare:

Dt 132 “Investiţii pe termen lung în părţi legate” 1017300 lei


Ct 242 “Cont de decontare” 1017300 lei
2. La suma profitului declarat înmulţită cu cota din capitalul statutar al emitentului
(41,04%):
Dt 133 „Modificarea valorilor investiţiilor pe termen lung”
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
3. La suma pierderii înregistrate înmulţite cu cota din capitalul statutar al emitentului
(41,04%):
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 133 „Modificarea valorilor investiţiilor pe termen lung”
Metoda valorii se aplică în cazul cînd investiţiile sunt procurate exclusiv în scopul
comercializării în viitorul apropiat sau întreprinderea asociată funcţionează în condiţiile
unor restricţii durabile pe termen îndelungat, care reduc esenţial capacitatea acesteia de a
transfera mijloace investitorului.
Esenţa acestei metode constă în faptul că investitorul reflectă investiţiile în

întreprinderea asociată la valoarea de intrare care ulterior nu se modifică. Veniturile din

investiţii (dividendele) sunt reflectate în Raportul privind rezultatele financiare numai în

mărimea cotei în profitul întreprinderii asociate.

Investiţiile în întreprinderile asociate se contabilizează conform metodei acceptate

de investitor, începînd cu data achiziţionării acestora.

Întreprinderea poate să treacă de la metoda repartizării proporţionale la metoda

valorii atunci cînd investitorul încetează de a exercita influenţă notabilă asupra

întreprinderii asociate sau întreprinderea asociată funcţionează în condiţii nefavorabile


32
(restricţii durabile), în acest caz valoarea de bilanţ a investiţiilor se consideră ca valoare

de intrare, începînd cu data aplicării metodei nominalizate.

Particularităţile evaluării şi evidenţei investiţiilor pe termen scurt

În componenţa investiţiilor pe termen scurt se includ în prealabil obligaţiunile cu

termenul de deţinere presupus nu mai mare de un an, alte titluri de valoare cu lichiditate

înaltă, depozite şi împrumuturi acordate.

Investiţiile pe termen scurt se reflectă în conturile:

 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”,

 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”,

 233 „Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt”.

Procurarea investiţiilor pe termen scurt se înregistrează în contabilitate (la valoarea

de intrare) astfel:

Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate” sau 232 „Investiţii pe


termen scurt în părţi legate”
Ct 241 „Casa”, 242 „Cont de decontare” sau 243 „Cont valutar”.
Această operaţiune poate fi reflectată şi cu ajutorul conturilor 532 „Datorii faţă de
personal privind alte operaţii” şi 539 „Alte datorii pe termen scurt” în cazul când
momentul procurării investiţiilor nu coincide cu momentul plăţii acestora.
Întreprinderea alege independent modul de evaluare ulterioară a acestor Investiţii:

1. pe portofoliul investiţiilor în ansamblu;

2. pe categorii;

3. pe fiecare investiţie concretă.

În primul caz se compară valoarea de intrare şi cea de piaţă a portofoliului de

investiţii în ansamblu, în cazul când valoarea de piaţă a portofoliului de investiţii este mai

mare decât cea de intrare, valoarea de bilanţ a portofoliului rămâne neschimbată. Dacă

33
valoarea de piaţă a portofoliului este mai mică decât cea de intrare, în calitate de valoare

de bilanţ se foloseşte valoarea de piaţă.

În cazul când valoarea de bilanţ a investiţiilor pe termen scurt se determină pe

categorii de investiţii, ele se grupează pe tipuri (acţiuni, obligaţiuni, titluri de valoare de

stat), apoi pe preţuri de intrare şi după alte criterii.

Ulterior modificarea valorii investiţiilor se reflectă separat pe fiecare categorie.

Metodica determinării modificării este aceeaşi, iar obiectul de comparaţie a portofoliului

deja nu constituie titlurile de valoare ale unor emitenţi, ci categoriile de investiţii.

În cazul când se calculează valoarea de bilanţ a unei investiţii concrete, se compară

valoarea de piaţă a fiecărei investiţii în parte.

În cazul cînd investiţiile pe termen scurt, evaluate în baza portofoliului de investiţii

la cea mai mică valoare, se realizează, la determinarea rezultatului cedării se foloseşte

valoarea de intrare. Dacă are loc ieşirea numai a unei părţi a investiţiilor, trebuie de

efectuat corectarea valorii investiţiilor, pornind de la variaţia preţului.

Veniturile şi cheltuielile fondurilor de investiţii.

Venitul companiei de investiţii se constată în perioada de gestiune în care el a fost

obţinut, indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor băneşti, conform

prevederilor S.N.C. 18 „Venitul”, aprobat prin ordinul Ministerul Finanţelor al Republicii

Moldova nr. 174 din 25 decembrie 1997 şi întrat în vigoare la 1 ianuarie 1998

Veniturile companiei de investiţii constituie:

a) veniturile activităţii operaţionale (de bază);

b) veniturile activităţii de investiţii;

c) veniturile activităţii financiare;

d) veniturile excepţionale

34
Veniturile activităţii operaţionale a F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. la 31.12.2003 sunt

de 2994340 lei includ (Anexa 6) :

a) veniturile din vînzarea valorilor mobiliare - 2797018 lei

b) veniturile aferente dividendelor la acţiuni - 0 lei

c) veniturile aferente dobînzilor la obligaţiuni – 197322 lei.

Venitul total al F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. la situaţia din 31.12.2003 constituie

3008486 lei şi este format din:

a) veniturile activităţii operaţionale - 2994340 lei

b) alte venituri - 14146 lei

Venitul, care apare în rezultatul vînzării valorilor mobiliare se constată în ziua

încheierii tranzacţiei, deoarece riscurile şi avantajele economice, rezultate din ea se

transmit cumpărătorului.

Veniturile sub formă de dobînzi şi dividende se constată conform prevederilor

S.N.C. 1„Venitul”, intrat în vigoare la l ianuarie 1998.

Venitul sau cheltuielile din modificarea valorii investiţiilor pe termen scurt se

constată în cea perioadă în care ea a apărut, conform prevederilor S.N.C. 25

„Contabilitatea investiţiilor”, întrat în vigoare la l ianuarie 1998.

Veniturile din activitatea de investiţii şi financiară, obţinute de compania de

investiţii, se determină în conformitate cu S.N.C. 18 "Venitul", întrat în vigoare la l

ianuarie 1998.

Cheltuielile companiilor de investiţii includ cheltuielile legate de efectuarea

activităţilor lor. Fiecare tip de cheltuieli să dezvăluie separat în scopul aprecierii gradului

de eficacitate a activităţii companiilor de investiţii.

Cheltuielile companiilor de investiţii după tipurile de activitate se divizează în:

a) cheltuielile activităţii operaţionale (cheltuielile operaţionale);

35
b) cheltuielile activităţii de investiţii;

c) cheltuielile activităţii financiar

d) pierderile excepţionale.

Principalele tipuri de cheltuieli aferente activităţii operaţionale ale F.I.N.N. „Real –

Invest” S.A. includ (Anexa 1 şi Anexa 6):

a) costul valorilor mobiliare vîndute – 15667974 lei (711)

b) cheltuielile generale şi administrative – 587594 lei (713)

c) alte cheltuieli operaţionale – 107 lei (714)

De asemenea F.I.N.N. „Real – Invest” S.A. înregistrează „Cheltuieli (economii)

privind impozitul pe venit” (713) în sumă de (-27) lei.

Costul vînzărilor al^valorilor mobiliare se compune din valoarea de cumpărare a

acestora, comisioanele de broker, taxele bursiere, plata serviciilor depozitarului,

registratorului şi alte prevăzute de legislaţie.

Costul valorilor mobiliare vîndute se determină în corespundere de

politica de contabilitate a companiei de investiţii, utilizînd una din următoarele metode

de evaluare: potrivit costului mediu ponderat, costului primelor achiziţii (metoda FIFO),

costului ultimilor achiziţii (metoda LIFO).

Cheltuielile generale şi administrative ale fondurilor de investiţii cuprind plăţile

serviciilor curente a depozitarului, registratorului, managerului, auditorului fondului

de investiţii, cheltuielile legate de întreţinerea oficiului, uzura şi întreţinerea mijloacelor

fixe etc.

O caracteristică detaliată a consumurilor şi cheltuielilor fondului „Real – Invest”

S.A. este prezentată în Raportul statistic nr. 5-c „Consumurile şi Cheltuielile

întreprinderii” în ianuarie – decembrie 2003 (Anexa 7).

36
4. Caracteristica generală, componenţa şi modul de întocmire a

rapoartelor financiare

Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari

generalizatori care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii şi

rezultatele activităţii economice a acesteia obţinute în cursul perioadei de gestiune

respective. Rapoartele se întocmesc prin calcularea, gruparea şi prelucrarea specială a

datelor contabilităţii curente şi constituie stadiul final al acesteia. O atare informaţie este

necesară tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare

În funcţie de gradul şi caracterul interesului financiar, utilizatorii

rapoartelor financiare se divizează în două grupuri:

 externi (investitori, creditori, furnizori, cumpărători, organe fiscale ţi

administrative, organizaţii obşteşti, instituţii ştiinţifice, burse de valori şi de

mărfuri, consultanţi etc.) care se află în afară întreprinderii şi au nevoie de

informaţii pentru luarea deciziilor investiţionale şi altor decizii economice;

 interni (fondatori, proprietari, personal, administraţia) care

gestionează întreprinderea la toate nivelurile şi utilizează informaţia contabilă

la planificarea, controlul, evaluarea unor operaţiuni economice distincte

şi a activităţii întreprinderii în ansamblu.

Utilizatorii rapoartelor financiare care au dreptul să ia cunoştinţă de toată informaţia

internă sau de o parte din această, sunt obligaţi să respecte confidenţialitatea privind

datele furnizate, întrucât conţinutul informaţiei interne constituie secretul comercial al

întreprinderii (conform art.15 din Legea cu privire la secretul comercial nr.171 din

06.07.1994), pentru divulgarea căruia legea prevede sancţiunea respectivă.

Utilizatorii rapoartelor financiare au nevoie de informaţii veridice şi comparabile,

care le ajută să aprecieze situaţia financiară şi eficacitatea activităţii companiilor de

37
investiţii. necesară la adoptarea deciziilor. Utilizatorii au de asemenea nevoie de

informaţii care le vor permite să studieze mai bine particularităţile specifice ale activităţii

companiilor de investiţii.

Utilizatorii rapoartelor financiare solicită informaţia privind solvabilitatea companiei

de investiţii, precum şi riscurile referitoare la activele şi obligaţiunile reflectate în bilanţul

contabil şi articolele extrabilanţiere. Prin solvabilitate se subînţelege

disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru asigurarea plăţilor valorilor mobiliare şi

altor obligaţiuni financiare. Totodată solvabilitate reprezintă surplusul activelor asupra

obligaţiunilor şi, ca urmare, mărimea capitalului companiei de investiţii. Compania de

investiţii este supusă riscului solvabilităţii şi altor riscuri care rezultă din schimbarea

preţurilor de piaţă a valorilor mobiliare, falimentarea sau insolvabilitatea contragenţilor.

Aceste riscuri trebuie să fie reflectate în rapoartele financiare şi nota explicativă la

rapoartele financiare în scopul înţelegerii de către utilizatori a situaţiei depline legate de

activitatea companiilor de investiţii.

Componenţa, conţinutul, modul cje; întocmire şi de prezentare a rapoartelor

financiare de către fondurile de investire din Republica Moldova sunt determinate de

Legea contabilităţii, Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare,

S.N.C. l „Politica de contabilitate”, S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, S.N.C.

7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”, S.N.C. 27 Rapoartele financiare

consolidate şi contabilitatea investiţiilor în întreprinderile fiice”, S.N.C. 28

„Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”, alte S.N.C. şi comentarii privind

aplicarea acestora, aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

La întocmirea rapoartelor financiare trebuie să fie respectate convenţiile şi

principiile fundamentale ale contabilităţii care sunt stabilite în Bazele conceptuale ale

pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor

38
financiare” şi cuprind: specializarea exerciţiilor, continuitatea activităţii, imaginea fidelă,

esenţialitatea, necompensarea, permanenţa metodelor, comparabilitatea.

Companiile de investiţii întocmesc următoarele rapoarte financiare:

a) Raportul privind rezultatele financiare;

b) Bilanţul contabil;

c) Raportul privind calculul activelor nete;

d) Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;

e) Nota explicativă la rapoartele financiare.

Rapoartele financiare ale companiilor de investiţii trebuie să fie autorizate de auditor

independent conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Companiile de investiţii întocmesc raportul privind rezultatele financiare (formular

unic) care cuprinde informaţia privind veniturile din activitatea operaţională, de

investiţii, financiară şi excepţionale, precum şi cheltuielile operaţionale, de investiţii şi

financiare şi pierderile excepţionale. Mărimea efectivă a acestor cheltuieli la finele anului

de gestiune se trec la micşorarea veniturilor respectiv al activităţii operaţionale, de

investiţii, financiare şi excepţionale.

Suplimentar la cerinţele altor standarde naţionale de contabilitate, Raportul

privind rezultatele financiare al companiilor de investiţii trebuie să includă, următoarele

articole de venituri şi cheltuieli:

Venituri din vînzarea valorilor mobiliare

Costul vînzărilor ale valorilor mobiliare

Rezultatul din vînzarea valorilor mobiliare

Dividende la acţiuni

Dobînzi aferente valorilor mobiliare

Venituri aferente comisioanelor

39
Venituri aferente remunerării

Alte venituri operaţionale

Cheltuieli comerciale

Cheltuieli generale şi administrative

Alte cheltuieli operaţionale

Rezultatul din activitatea operaţională

Rezultatul din activitatea de investiţii

Rezultatul din activitatea financiara

Rezultatul excepţional

Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă Ia impozitare

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

Profit net (pierderea netă)

Raportul privind rezultatele financiare al fondului de investiţii „Real – Invest” este

prezentat în Anexa 1.

Alte tipuri de venituri sau cheltuieli care apar în rezultatul activităţii operaţionale a

companiei de investiţii şi depăşesc cinci la sută din totalul veniturilor sau cheltuielilor

operaţionale trebuie să fie reflectate separat.

Compania de investiţii este obligată să prezinte bilanţul contabil (Anexa 18) în care

activele şi obligaţiunile se grupează în dependenţă de conţinut şi se reflectă în ordinea

lichidităţii lor.

Bilanţul contabil al participantului profesionist la piaţa mobiliară F.I.N.N. „Real –

Invest” S.A. este prezentat în (Anexa 17).

Compania de investiţii întocmesc şi prezintă raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti potrivit S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”, aprobat prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25 decembrie 1997 şi

40
întrat în vigoare la l ianuarie 1998. Totodată, suplimentar la informaţiile prevăzute de

standardul indicat companiile de investiţii vor reflecta la compartimentul fluxul

mijloacelor băneşti din activitatea operaţională:

a) încasările băneşti din vînzarea valorilor mobiliare;

b) încasările băneşti aferente dividendelor;

c) încasările băneşti aferente dobînzilor;

d) plăţile privind procurarea valorilor mobiliare.

Încasările şi plăţile aferente activităţii de investiţii şi financiare dezvăluite în acest

raport sînt similare altor agenţi economici cu excepţia celor incluse în activitatea

operaţională.

La raportul financiar compania de investire anexează o notă explicativă cu conţinut

de analiză şi explicaţii respective privind informaţia acestor rapoarte. De asemenea,

fondurile e investiţii prezintă dări de seamă anuale Comisiei Naţionale a Valorilor

Mobiliare (Anexa 19). El

Compania de investiţii-şi participantul-profesionist,.la piaţa mobiliară dezvăluie

următoarele informaţii în rapoartele financiare:

a) politica de contabilitate privind:

(1) determinarea valori de bilanţ a investiţiilor;

(2) politica frecvenţii reevaluării;

(3) modul de grupare a investiţiilor financiare în valori mobiliare;

(4) modul de determinare şi constatare a veniturilor şi cheltuielilor

companiei de investiţii;

(5) constatarea venitului din reevaluarea investiţiilor după ieşirea

investiţiilor.

41
b) suma fiecărui categorii importante de venituri a companiei de investiţii şi altor

participanţi profesionişti la piaţa mobiliară în perioada de gestiune, în special

veniturile din vînzarea valorilor mobiliare, veniturile aferente comisioanelor,

remunerărilor, precum şi veniturilor sub forma de dividende şi dobînzi;

c) suma fiecărei categorii importante de cheltuieli a companiei de investiţii şi

participantului profesionist în perioada de gestiune;

d) structura portofoliului de investiţii pe următoarele tipuri: investiţii financiare în

valorile mobiliare de stat a Republicii Moldova, valorile mobiliare de stat ale

altor state, valorile mobiliare admise la tranzacţii pe piaţa organizată, valorile

mobiliare neadmise la tranzacţii pe piaţa neorganizată, valorile mobiliare

municipale, etc.:

e) sume considerabile incluse în creanţe care depăşesc 10 la sută din suma totală a

creanţelor;

f) sume considerabile incluse în datorii, care depăşesc 10 la sută din suma totală a

datoriilor pe termen scurt, privind:

- facturile de achitat ale brokerilor;

- datorii privind remunerarea managerului, depozitarului,

registratorului.

- auditorului independent.

g) valoarea activelor nete la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune,

modificările în valoarea activelor nete.

Fondurile de investiţii trebuie să dezvăluie informaţii privind plasarea şi

răscumpărarea valorilor mobiliare proprii.

42
Încheiere
Evidenţa contabilă a F.I.N.N. „Real - Invest” S.A., conform concluziei de audit a
firmei de audit „Audit Victor” S.R.L. (Anexa 17), pe perioada de timp de la 01.01.2003
pînă la 31.12.2003 este dusă astfel încît nu conţine greşeli esenţiale, care ar duce la
reflectarea incorectă a rezultatelor financiare.
Cunoaştem că normativul obligatoriu de suficienţă a capitalului propriu minim
pentru desfăşurare a activităţii fondului de investiţii nemutual s-a stabilit în mărimea de
30000,0 mii lei. Deoarece la 31.12.2003 capitalul propriu al F.I.N.N. „Real - Invest” S.A.
constituie 30088,552 mii lei (Anexa 1), putem menţiona că normativul stabilit de
Comisia Naţională a fost îndeplinit.
De asemenea, ţinem să menţionăm faptul că cheltuielile reprezintă 1,53% de la
valoarea medie anuală a activelor nete şi 19,53% din valoarea venitului obţinut (Anexa6).
În anul 2002 au fost modificate cerinţele cu privire la cheltuielile admisibile,
impunîndu-se drept limită pentru volumul lor, conform art.6 alin.6 al Legii cu privire la
fondurile de investiţii, efectuarea cheltuielilor anuale ale fondului de investiţii, cu
excepţia plăţilor la buget, în limita de 25% din veniturile reale anuale ale fondului
obţinute sub formă de dividende, dobînzi, majorări (diminuări) de capital şi alte venituri,
dar nedepăşirea de 2% din valoarea anuală medie de piaţă a activelor nete ale fondului.
Deci, la finele anului 2003 F.I.N.N. „Real - Invest” S.A. nu a admis efectuarea
cheltuielilor la un nivel mai înalt de limita de 25% din veniturile reale obţinute sub formă
de dividende, dobînzi, majorări (diminuări) de capital şi alte venituri, astfel respectînd
prevederile art.6 (6) al Legii cu privire la fondurile de investiţii.
În ceea ce priveşte dividendele (Anexa 13), remarcăm că fondul a început anul de
activitate 2003 cu datorii faţă de acţionari în valoare de 663348 lei . Luînd în consideraţie
dividendele declarate în anul 2003 în valoare de 314201 lei şi valoarea celor achitate de
circa 179779 lei, se constată că soldul datoriilor faţă de acţionari la sfîrşitul anului este în
mărime de circa 797770 lei. Fondul ar trebui, ca prin diferite mijloace, să micşoreze
cuantumul datoriilor sale faţă de acţionari.
Fondurilor de investiţii li se impune respectarea normativelor de diversificare a
investiţiilor. Normativul de diversificare a portofoliului de investiţie, prevăzut în articolul
15 (1) al Legii cu privire la fondurile de investiţii, care prevede că fondul nu are dreptul

43
să investească mai mult de 15% din valoarea de piaţă a activelor nete în valori mobiliare
ale unui emitent a fost încălcat. La data de 31.12.2003 F.I.N.N. „Real - Invest” S.A.
deţinea 190846 acţiuni S.A. „Ciment”, valoarea totală estimativă a cărora constituia
19,03% din activele nete ale fondului, ce prevalează normativul stabilit la limita de 15%
din activele nete. Deci, este necesar ca F.I.N.N. „Real - Invest” S.A. să vîndă nişte acţiuni
ale S.A. „Ciment”, astfel încît fondul să deţină doar 15% din valoarea de piaţă a activelor
nete în valori mobiliare ale acestui emitent.

44
Bibliografie

1. Capital Market ” (Publicaţia Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare) (Nr.


6(9) din 18.02.2004), articolul - „După C.N.V.M şi Preşedinţie, problema
fondurilor de investiţii se discută la Prim - ministru”;

2. Codul Civil nr. 1107 – XV din 06. 06. 2002. Cartea a treia – Obligaţiile
(art.1053 - 1060);

3. „Contabilitatea financiară” (manual), Ediţia a II- a, ACAP, Chişinău 2003

4. „Economica” (Vol. 2, 2003) pag. 66 – 69

5. Legea cu privire la fondurile de investiţii nr. 1204 – XIII din 5 iunie 1997

6. Proiectul S.N.C. 35 „Contabilitatea în companiile de investiţii”

7. Regulamentul provizoriu al companiilor fiduciare (de trast) – Decretul


Preşedintelui Republicii Moldova nr. 50 din 18 februarie 1994

8. S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”

9. S.N.C. 28 „Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”

45

S-ar putea să vă placă și