Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Test de Atenție Executivă - Tax: Liviu George Crișan George Visu-Petra Mircea Miclea
Test de Atenție Executivă - Tax: Liviu George Crișan George Visu-Petra Mircea Miclea
George Visu-Petra
Mircea Miclea
Manualul testului
Editura ASCR
Cluj-Napoca | 2018
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
CRIŞAN, LIVIU GEORGE
Test de atenţie executivă - TAX : manualul testului / Liviu George
Crişan, George Visu-Petra, Mircea Miclea. - Cluj-Napoca : Editura
A.S.C.R., 2018
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-977-024-5
I. Visu-Petra, George
II. Miclea, Mircea
159.9
Această carte este editată şi publicată în cadrul unui grant al Unității Executive pentru Finanțarea
Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), proiect PN-III-P2-2.1-
PED-2016-0281, cu numele "DEPRETER. Terapia și monitorizarea online a depresiei", contract
154PED din 03/01/2017, derulat de SC COGNITROM SRL, director de proiect prof. univ. dr. Mircea
Miclea.
Atenția executivă reprezintă una dintre cele mai importante funcții ale sistemului
cognitiv uman. În conceptualizarea lui Alan Baddeley, atenția executivă este controlată de
componenta executivă centrală din modelul multi-componențial al memoriei de lucru, model
elaborat de-a lungul mai multor decenii de cercetare (Baddeley & Hitch, 1974, Baddeley,
2012). Executivul central reprezintă un sistem atențional cu rol în coordonarea top-down a
resurselor utilizate în timpul procesării controlate a informației pentru a îndeplini mai multe
funcții: menținerea în stare activă a scopurilor legate de sarcina în curs; alternarea focalizării
atenției între sarcini sau între cerințe ale sarcinilor (shifting); atenție selectivă și inhibiție a
distractorilor (inhibition); și actualizarea conținuturilor în memoria de lucru (updating)
(Miyake et al., 2000). Cu alte cuvinte, executivul central este responsabil în parte de inițierea
și modularea diverselor procese mentale asociate cu memoria de lucru și resursele atenționale
disponibile (de Jong & Das-Smaal, 1995). Studiile de neuroimagistică au identificat regiuni
ale cortexului prefrontal și ale cortexului cingulat anterior implicate în funcționarea atenției
executive, dar și arii parietale laterale (Petersen & Posner, 2012).
Sarcinile care vizează evaluarea funcționării atenției executive apelează de cele mai
multe ori la inducerea unui conflict între un răspuns automat, mai puternic, dar nepotrivit
contextului, și unul controlat, mai slab, dar care constituie soluția potrivită (ex. sarcina
Flanker). Alte măsurători ale atenției executive vizează în schimb abilitatea de comutare
atențională de pe o sarcină pe alta. Luând în considerare multitudinea rolurilor îndeplinite de
atenția executivă, funcționarea ei nu poate fi evaluată adecvat utilizând probe care vizează
doar unul dintre aspectele pe care le guvernează. Testul de atenție executivă (TAX) a fost
dezvoltat pornind de la procedura Star Counting Test (SCT) (Jong & das Das-Smaal, 1990)
pentru a oferi o evaluare integrativă a funcției atenției executive (sau controlul atențional).
Testul SCT a fost ales ca reper pentru construcția testului TAX și pentru că oferă o
măsurătoare complexă a performanței, folosind atât indicatori de acuratețe, cât și de viteză de
răspuns. În contrast, utilizarea doar a vitezei de răspuns ca indicator de performanță în
evaluarea funcționării atenției executive a fost criticată datorită faptului că poate duce la
confundarea performanței atenționale cu viteza de procesare a informației la nivelul
percepției (de Jong & das Das-Smaal, 1990; 1995). Prin urmare, sarcinile care se bazează
doar pe viteza de răspuns prezintă limite importante.
SCT este o probă care vizează evaluarea atenției executive și presupune controlul
următorului proces: alternarea între număratul crescător și descrescător în funcție de anumite
reguli. Mai exact, participantul trebuie să numere, pornind de la un număr de start, o serie de
steluțe („*”), intercalațe cu semne de plus („+”) sau minus („-”). Acești stimuli sunt
prezentați pe o planșă și sunt ordonați în șiruri paralele care trebuie traversate de la stânga la
dreapta, de sus în jos (precum cititul unui text). Numărătoarea continuă din 1 în 1 sau din 2 în
2 în sens crescător sau descrescător în funcție de semnul „+” sau „-” întâlnit în rând, dar și de
1
Manualul testului
2
Test de atenție executivă – TAX
3
Manualul testului
4
Test de atenție executivă – TAX
pe calculator sau laptop cu sistem de operare Windows sau macOS și cu monitor cu rezoluție
minimă 1024 x 768. Testul necesită utilizarea tastaturii și a mouse-ului. Dacă testul se aplică
pe laptop, se folosește un mouse și nu touchpad-ul. În timpul testării, singurul program care
trebuie să se deruleze este browser-ul, cu o singură filă deschisă (pagina testului) și afișată în
modul full-screen. Conexiunea la internet a dispozitivului folosit pentru testare trebuie să fie
stabilă.
Testul poate fi aplicat atât individual, cât și în grup cu condiția ca mediul de testare să
fie corespunzător. Testul trebuie realizat într-o cameră bine aerisită și luminată, fără surse de
zgomot. Subiecții trebuie instruiți să-și închidă telefoanele și alte dispozitive pe timpul
testării. Dacă testul se aplică în grup, participanții trebuie poziționați la calculatoare
individuale, la o distanță suficient de mare astfel încât să nu fie distrași de mișcările celorlalți
sau de stimulii afișați pe monitoarele celorlalți.
Testul poate fi parcurs în mod autonom de către subiect, dar se recomandă
monitorizarea subiectului de către evaluator pentru a asigura calitatea testării. Evaluatorul
trebuie să monitorizeze dacă subiectul rămâne în sarcină pe tot parcursul testului și dacă
acesta respectă instrucțiunile. Subiectul trebuie să urmeze instrucțiunile de pe ecran întocmai,
să realizeze toate operațiile cognitive în minte (fără suport fizic) și să introducă răspunsurile
folosind mouse-ul și tastatura. Subiectul nu are voie să facă următoarele lucruri pe parcursul
testării: să părăsească pagina web a testului, să deschidă în paralel un alt program pe
calculator, să folosească telefonul sau alt dispozitiv, să pună mâna pe ecran ca să se ajute la
memorarea unor stimuli, să folosească creion și hârtie sau alte instrumente cu care să își
noteze răspunsurile, să apeleze la ajutorul altei persoane pentru a parcurge testul.
Testul TAX este complet automatizat în ceea ce privește: instruirea subiectului,
înregistrarea răspunsurilor, oferirea de feedback sau avertismente pe parcursul testării,
cotarea răspunsurilor în vederea obținerii scorurilor brute de interes și interpretarea
corespunzătoare a scorurilor în funcție de etalon. Dacă testul este administrat de un evaluator,
rolul evaluatorului este doar de a supraveghea parcurgerea testului în condițiile prezentate
mai sus. Dacă rezultatele sunt comunicate și interpretate de un evaluator, această persoană
trebuie să fie licențiată în psihologie și să cunoască informațiile din prezentul manual,
îndeosebi cele privind constructul măsurat de test, condițiile de utilizare, procedura de testare
și modul de interpretare a rezultatelor.
5
Manualul testului
6
Test de atenție executivă – TAX
click pe item sau apasă butonul SPACE de la tastatură ca să treacă la ecranul de introducere a
răspunsului (Figura 6). Participantul folosește tastatura pentru a introduce răspunsul într-un
câmp de input în centrul ecranului, având la dispoziție butonul ȘTERGE în caz că dorește să
se corecteze sau butonul GATA ca să trimită răspunsul final. Imediat după apăsarea butonului
GATA, participantul primește un feedback privind răspunsul dat (Figura 7). Feedback-ul este
afișat timp de 2s. Dacă răspunsul este corect, participantul trece la instrucțiunile etapei de
testare. Dacă răspunsul este greșit, participantul este întors la itemul de antrenament. Dacă
participantul comite trei greșeli acesta este avertizat și are posibilitatea să reia antrenamentul
(Figura 8).
8
Test de atenție executivă – TAX
respectiv cea divergentă reprezintă modalităţi ale validităţii de construct (Albu, 1998).
Spunem despre un test că are validitate convergentă, dacă evaluează aceleaşi constructe ca şi
alte teste care se referă la acelaşi construct, adică dacă între scorurile sale şi scorurile altor
teste există o corelaţie. Un test are validitate divergentă dacă evaluează altceva decât alte
teste, despre care se ştie că se referă la constructe ce nu au legătură cu constructul măsurat de
test. Acest lucru înseamnă că între scorurile la test şi scorurile la alte teste sau variabile nu
există o relaţie funcţională. Validitatea de conţinut reprezintă măsura în care itemii sunt
reprezentativi pentru domeniul constructului evaluat. În faza de construcţie a testului itemii
pot fi analizați de un grup de experţi în domeniu, pentru a-i reține doar pe cei reprezentativi.
De asemenea, pe baza unui studiu pilot se poate realiza o analiză statistică a itemilor pentru a
reține în test doar acei itemi care au o bună putere de discriminare şi un grad de dificultate
adecvat. Validitatea de criteriu este legată de funcţia de decizie şi de predicţie. Un test este
valid relativ la un criteriu, dacă se pot lua decizii corecte sau se pot face prognoze corecte
asupra persoanelor examinate (Albu, 1998). Datorită faptului că, în practică, este aproape
imposibil să se obţină valorile variabilei criteriu concomitent cu cele ale testului, strategiile
de apreciere a validităţii relative la criteriu au fost împărţite în două clase: validitatea
concurentă – obţinerea scorurilor aproximativ în acelaşi timp cu cele ale testului; validitatea
predictivă – administrarea testului precede înregistrarea valorilor variabilei criteriu, între
cele două existând un interval de timp.
Fidelitate. Fidelitatea unui instrument reprezintă măsura în care rezultatele reflectă
performanţele reale ale unei persoane. Fidelitatea unui test este o caracteristică importantă,
care trebuie luată în considerare în interpretarea rezultatelor şi a diferenţelor inter-individuale
obţinute prin aplicarea unor instrumente de măsură. Fidelitatea poate fi analizată în mai multe
moduri. Coeficientul test-retest este un indicator al stabilităţii în timp a rezultatelor, fiind
cuantificat prin corelația dintre măsurătorile test și retest (administrată după un anumit
interval de timp). Consistența internă a unui test se referă la măsura în care toţi itemii
testului măsoară aceeaşi variabilă și se poate măsura prin Cronbach aplha sau prin metoda
înjumătățirii (split-half) și coeficientul Spearman-Brown.
Uzabilitate. Evaluarea uzabilității constituie o etapă importantă în proiectarea și
dezvoltarea unui software interactiv. Standardul ISO 9126-1:2001 a definit calitatea
sistemelor software prin şase caracteristici: funcţionalitate, utilizabilitate, mentenabilitate,
robusteţe, eficienţă şi portabilitate. În acest standard, utilizabilitatea este definită astfel:
capabilitatea produsului software de a fi înţeles, învăţat, utilizat şi considerat atractiv de către
utilizator, atunci când este folosit în condiţii specificate. O altă operaționalizare larg utilizată
a constructului de uzabilitate este oferită Jakob Nielsen, care distinge 5 caracteristici de bază:
Uşurinţa învăţării (engl. learnability): cât de uşor le este utilizatorilor să realizeze
acţiuni de bază în cadrul sistemului, la prima interacţiune cu acesta;
Eficienţă (engl. efficiency): cât de rapid reuşesc utilizatorii să facă anumite acţiuni/ să
realizeze anumite sarcini, după ce au învăţat modul de funcţionare şi design-ul
sistemului;
9
Manualul testului
3.2. Studiu
Validitatea, fidelitatea și uzabilitatea testului TAX au fost investigate alături de alte 5
teste de funcții executive pe un eșantion omogen de subiecți (același grup de vârstă, același
nivel de educație) care nu aveau cunoștințe anterioare despre natura, conținutul și obiectivele
testelor administrate.
Participanți. Datele demografice ale participanților la studiu sunt prezentate în
Tabelul 1. Au participat 191 studenți (167 femei, 87%) din grupul de vârstă 21-29 de ani
(m=22.05, sd=1.393) din anul III, Facultatea de Psihologie, UBB Cluj-Napoca, învățământ cu
frecvență. Recrutarea s-a făcut cu ajutorul unor anunțuri la curs și pe rețele de socializare.
Înscrierea s-a făcut pe bază de voluntariat, în baza semnării unui acord informat.
Tabelul 1. Date demografice participanți.
(N = frecvența absolută, m = medie, σ = abatere standard, min = minim,
Max = maxim, Md = mediană, M = masculin, F = feminin, % = procent din total)
Vârstă Sex
N m σ min Max Md NM (%) NF (%)
191 22.05 1.393 21 29 22 24 (12.6) 167 (87.4)
Procedură. Pe baza unui cod unic de participare, fiecare subiect a putut accesa o
platformă online securizată unde a completat testele de funcții executive, într-o anumită
ordine, la o anumită dată. La fiecare participant, ordinea testelor de funcții executive a fost
randomizată de platformă, eliminând astfel un posibil efect de carry-over produs de ordinea
de realizare a testelor. Fiecare participant a putut să își programeze testarea la o dată și o oră
convenabilă, când puteau să efectueze testele în condiții optime. Testele trebuiau realizate la
data stabilită, dar participanții puteau lua scurte pauze de 2-5 minute între teste. Parcurgerea
celor 6 teste de funcții executive a durat aproximativ 75 minute (cu pauze). La finalul testării,
participanții au primit un chestionar cu întrebări despre uzabilitatea testelor (vezi mai jos
Instrumente). După 6 săptămâni, participanții au fost rechemați pentru a parcurge jumătate
din testele de funcții executive, în aceleași condiții. Testele au fost alese în mod aleator
pentru fiecare participant. Astfel s-a obținut o măsurătoare retest pentru fiecare instrument.
10
Test de atenție executivă – TAX
11
Manualul testului
12
Test de atenție executivă – TAX
cuburi). Testul are două etape. În etapa I, testul presupune reproducerea ordinii în care a fost
redată secvența, iar în etapa II testul presupune reproducerea în sens invers a secvenței de
cuburi. Testul măsoară mai mulți parametri, dar performanța globală este printr-un scor
compozit calculat după formula:
(performanța etapa_1 + performanța etapa_2) / 2
unde performanța din fiecare etapă este dată de:
(cea mai lungă secvență reprodusă corect)
7. Chestionar de uzabilitate teste (CUT) – Acest chestionar a fost construit pentru a
măsura uzabilitatea testelor pe mai multe criterii: limbajul utilizat în instrucțiuni, parcurgerea
testului, etapa de antrenament, feedback-ul oferit, design-ul testelor, precum și experiența
emoțională față de teste. Chestionarul conține 15 itemi în total, dintre care 14 itemi
cantitativi, cu răspuns pe o scală Likert de 5 puncte prin care participanții își exprimă acordul
față de o afirmație legată de teste (1 = dezacord puternic, 5 = acord puternic). Ultimul item
este un item cu răspuns liber, cu sugestii care ar putea crește uzabilitatea testelor. Conținutul
itemilor s-a concentrat pe conceptele de ușurință (itemii 1-9) și satisfacție (itemii 10-14) în
utilizare, elementele definitorii pentru definirea uzabilității unui program.
3.3. Rezultate
1. Validitate. Toate testele de funcționare executivă utilizate au fost derivate din
sarcini experimentale clasice, a căror validitate a fost analizată extensiv în studii
independente, cu eșantioane variate (ex. Miyake et al., 2001; Unsworth et al., 2005;
Unsworth et al., 2009; Chamorro-Premuzic et al., 2006, Redick et al., 2012). Pe parcursul a
câtorva decenii, numeroși specialiști din domeniul științelor cognitive au verificat conținutul
și metoda de aplicare a acestor sarcini și le-au selectat pentru studiul memoriei de lucru,
controlului atențional și al raționamentului. În procesul de adaptare a sarcinilor, autorii au
urmat aceleași specificații metodologice pe care le-au folosit și alți cercetători în utilizarea
acestor teste. Astfel, consecvența metodologică cu care au fost construite instrumentele
asigură validitatea de construct și de conținut.
Dat fiind că sarcinile utilizate evaluează același construct (ex. memoria de lucru),
fațete diferite a aceluiași construct (ex. memoria de lucru verbală sau spațială) sau constructe
psihologice înrudite (ex. memoria de lucru și raționamentul), este de așteptat ca măsurătorile
de la teste să coreleze pozitiv, primele mai puternic decât cele din urmă. Observarea acestor
corelații în studiul prezent va reflecta validitatea convergentă (o componentă a validității de
construct) a testelor adaptate. În tabelul de mai jos sunt prezentate corelațiile dintre teste.
Se poate observa în Tabelul 2 că toate testele corelează pozitiv semnificativ la pragul
p < .001, ceea ce confirmă așteptările noastre. Valorile din tabel (.279 - .483) și tiparul de
corelații sunt în acord cu cele obținute și în alte studii. De exemplu, se poate observa să că
cele două sarcini de evaluare a memoriei de lucru din categoria complex span (TML-V și
TML-VS) corelează semnificativ (r = .409, p < .001), dar valoarea este moderată, ceea ce
13
Manualul testului
este de așteptat deoarece evaluează fațete diferite ale memoriei de lucru (domeniul verbal vs.
vizuo-spațial). În alte studii, corelația dintre cele două teste este la un prag similar (ex. r = .53
în Redick et al., 2012), valorile fiind în intervalul .40 - .60 (vezi și Conway et al., 2005). De
asemenea, se poate observa că cele două teste care evaluează memoria de lucru vizuo-spațială
(TML-VS și TML-VSC) corelează cel mai bine (r = .483, p < .001).
Tabelul 2. Corelațiile Pearson dintre testele de funcționare executivă.
(N = frecvența absolută, ML = memorie de lucru, m = medie, σ = abatere standard, ** = p < .001)
Scor Domeniu N m (σ) 1 2 3 4 5
1. TML-V ML verbal 190 27.796 .
(8.523)
2. TML-VS ML spațial 190 19.761 .409** .
(7.063)
3. TML-VSC ML spațial 191 5.801 .279** .483** .
(0.964)
4. TRV Raționament 188 14.902 .471** .370** .293** .
verbal (6.707)
5. TML-M ML 191 26.74 .411** .372** .335** .378** .
actualizare (3.553)
6. TAX Atenție 190 13.52 .433** .475** .325** .382** .372**
executivă (6.097)
fluidă (SPM)
criteriu
Performanță
academică .292** .233** -.055ns .343** .242** .285** .338**
(media finală)
14
Test de atenție executivă – TAX
15
Manualul testului
Apoi am procedat prin a calcula consistența internă prin Cronbach alpha pentru itemii
din fiecare etapă. Pentru că sarcina se realizează contra timp, numărul de itemi parcurși de
fiecare participant poate varia în ambele etape. Am ales să calculăm consistența internă pe
primii 7 de itemi din etapa 1 și primii 6 itemi din etapa 2, aceștia fiind completați de 95% din
eșantion. Valorile obținute sunt rezonabile pentru etapa I și bune pentru etapa II.
Rezultatele noastre sunt foarte similare cu cele obținute în primele studii Star-
counting: corelație medie între cele două părți (r = .597, de Jong & Das-Smaal, 1995) și
16
Test de atenție executivă – TAX
Cronbach alpha în intervalul .60-.80 (de Jong & Das-Smaal, 1990; das Smaal, de Jong &
Koopmans, 1993).
În concluzie, testul TAX și celelalte teste de funcții executive analizate prezintă
parametri buni de fidelitate. Rezultatele obținute pe eșantionul curent sunt similare cu cele
obținute și de alte grupuri de cercetare.
3. Uzabilitate. Prezentăm în continuare rezultatele CUT privind măsurarea uzabilității
testelor de funcții executive la nivel de item, subscale și scala în ansamblu. Chestionarul a
fost completat în mod voluntar de participanți. Din eșantionul total de participanți care au
parcurs testele de funcții executive, 155 au răspuns la chestionar (81.15% din eșantion).
Datele demografice ale participanților sunt sumarizate în continuare (Tabelul 7). Se poate
observa că nu există diferențe de vârstă sau sex față de eșantionul total care a completat
testele (vezi Tabel 1).
Tabelul 6. Date demografice participanți.
(N = frecvență absolută, m = medie, σ = abatere standard, min = minim,
Max = maxim, Md = Mediană, M = masculin, F = feminin, % = procent din total)
Vârstă Sex
N m σ min Max Md NM (%) NF (%)
155 22.01 1.405 21 29 22 19 (12.3) 136 (87.7)
17
Manualul testului
În ceea ce privește cotarea scalei CUT, itemii scalei se pot aduna într-un scor global
de UZABILITATE, care poate lua valori între 14 și 70, scorul mai mare însemnând o
uzabilitate crescută. De asemenea, conținutul itemilor este grupat în jurul conceptelor de
ușurință în utilizare și satisfacție în utilizare. Prin urmare, se pot desprinde două subscale prin
însumarea itemilor cu conținut similar: Subscala ușurință în utilizare (itemii 1-9, valori între 9
și 45) și Subscala satisfacție în utilizare (itemii 10-14, valori între 5 și 25). Corelațiile dintre
scale și consistența internă sunt prezentate în tabelul de mai jos (Tabelul 8). În Tabelul 9 sunt
prezentate statisticile descripive ale scalei globale și ale subscalelor CUT.
Tabelul 8. Intercorelațiile Chestionarului de uzabilitate teste (CUT)
și coeficienții Cronbach alpha de consistență internă pentru subscale.
(m = medie, σ = abatere standard)
Statistică
Cronbach Corelații Pearson
Scala Itemi descriptivă
alpha
m σ 1 2 3
UZABILITATE
1-14 .802 65.34 4.50 .
(scor global CUT)
Subscala ușurință în
1-9 .665 42.41 2.66 .863** .
utilizare (itemi 1-9)
Subscala satisfacție în
10-14 .821 22.93 2.59 .855** .476** .
utilizare (itemi 10-14)
Se poate observa că scala CUT are o consistență internă ridicată, ceea ce înseamnă că
itemii scalei măsoară același construct (fidelitate ridicată). Subscala ușurință în utilizare are
consistență internă moderată, iar Subscala satisfacție în utilizare o consistență internă ridicată.
Toate scorurile corelează pozitiv semnificativ la pragul p < .001. Există o corelație pozitivă
moderată între subscale, ceea ce este de așteptat pentru că acestea măsoară aspecte înrudite,
dar diferite ale constructului de uzabilitate.
18
Test de atenție executivă – TAX
3.4. Concluzii
Studiul efectuat a analizat validitatea, fidelitatea și uzabilitatea a șase teste online de
evaluare a funcționării executive: TML-V, TML-VS, TML-VSC, TRV, TML-M și TAX. Am
avut în vedere validitatea de construct, de conținut și de criteriu, fidelitatea test-retest și
consistența internă, și măsurarea uzabilității printr-un chestionar de evaluare a ușurinței și a
satisfacției în utilizare. Rezultatele obținute confirmă atingerea celor trei obiective urmărite în
selecția și dezvoltarea acestor teste. Toate cele șase teste prezintă caracteristici psihometrice
bune în ceea ce privește validitatea și fidelitatea măsurătorilor, înregistrând valori
19
Manualul testului
Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Procentele din eşantion incluse în
cele cinci clase normalizate se distribuie în felul următor: 6.7%, 24.2%, 38.2%, 24.2%, 6.7%.
Pe scurt, procedura presupune realizarea următorilor paşi:
1. ordonarea scorurilor de la cel mai mare la cel mai mic;
2. stabilirea frecvenţei pentru fiecare scor;
3. stabilirea frecvenţei cumulate;
4. calcularea procentului corespunzător fiecărei clase;
5. realizarea corespondenţei scor - procent din distribuţia de frecvenţă cumulată.
Tabelul 12. Etalonul testului TAX. Valorile din tabel reprezintă intervalele de scoruri brute
corespunzătoare claselor normalizate.
Descriere nivel / Clasă
Foarte Foarte
Scăzut Mediu Ridicat
scăzut ridicat
Vârsta 1 2 3 4 5
21-29 0-3 4 - 10 11 - 18 19 - 21 22 - 24
La data publicării manualului TAX etalonarea s-a realizat pe grupul de vârstă 21-29
de ani. Rezultatele testului TAX pot fi interpretate corespunzător pe acest grup de vârstă.
Etalonarea pentru celelalte grupuri de vârstă este în derulare.
20
Test de atenție executivă – TAX
5. BIBLIOGRAFIE
Ackerman, P. L., Beier, M. E., & Boyle, M. O. (2005). Working memory and intelligence: the same
or different constructs? Psychological Bulletin, 131(1), 30-60. Doi: 10.1037/0033-
2909.131.1.30
Albu, M. (1998). Construirea și utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Clusium.
21
Manualul testului
Baddeley, A. (2012). Working memory: theories, models, and controversies. Annual review of
psychology, 63, 1-29.
Baddeley, A. D., & Hitch, G. (1974). Working memory. Psychology of learning and motivation, 8,
47-89.
Bayliss, D. M., & Roodenrys, S. (2000). Executive processing and attention deficit hyperactivity
disorder: An application of the supervisory attentional system. Developmental
neuropsychology, 17(2), 161-180.
Brooke, J. (1996). SUS: A "quick and dirty" usability scale. In P. W. Jordan, B. Thomas, B. A.
Weerdmeester, & A. L. McClelland (Eds.), Usability Evaluation in Industry. London: Taylor
and Francis.
Chamorro-Premuzic, T., Furnham, A., & Ackerman, P. L. (2006). Ability and personality correlates
of general knowledge. Personality and Individual Differences, 41, 419-429.
doi:10.1016/j.paid.2005.11.036
Cisler, J. M., & Koster, E. H. (2010). Mechanisms of attentional biases towards threat in anxiety
disorders: An integrative review. Clinical psychology review, 30(2), 203-216.
Conners, F. A. (2009). Attentional control and the simple view of reading. Reading and Writing,
22(5), 591-613.
Conway, A. R. A., Kane, M. J., Bunting, M. F., Hambrick, D. Z., Wilhelm, O., & Engle, R. W.
(2005). Working memory span tasks: A methodological review and user’s guide.
Psychonomic Bulletin & Review, 12(5), 769-786.
Das-Smaal, E. A., de Jong, P. F., & Koopmans, J. R. (1993). Working memory, attentional regulation
and the star counting test. Personality and Individual Differences, 14(6), 815-824.
de Jong, P. F., & Das-Smaal, E. A. (1990). The star counting test: An attention test for children.
Personality and Individual Differences, 11(6), 597-604.
de Jong, P. F., & Das-Smaal, E. A. (1995). Attention and Intelligence: The validity of the Star
Counting Test. Journal of Educational Psychology, 87(1), 80-92.
De Lissnyder, E., Koster, E. H., & De Raedt, R. (2012). Emotional interference in working memory is
related to rumination. Cognitive Therapy and Research, 36(4), 348-357.
De Raedt, R., Koster, E. H., & Joormann, J. (2010). Attentional control in depression: a translational
affective neuroscience approach. Cognitive, Affective, & Behavioral Neuroscience, 10(1), 1-7.
Derakshan, N., & Eysenck, M. W. (2009). Anxiety, processing efficiency, and cognitive performance:
New developments from attentional control theory. European Psychologist, 14(2), 168-176.
Diamond, A. (2013). Executive functions. Annual Review of Psychology, 64, 135-168. Doi:
10.1146/annurev-psych-113011-143750
Domuța, A., Comșa, M., Raven, J., Raven, J.C., Prieler, J., & Gerhard, F, (2004). The 2003 Romanian
Standardisation and Item Analysis of the SPM Plus. In J Raven, J. C. Raven, and J. H. Court
(Ed): SPM Manual, Section 3. OPP: London.
Eysenck, M. W., Derakshan, N., Santos, R., & Calvo, M. G. (2007). Anxiety and cognitive
performance: attentional control theory. Emotion, 7(2), 336.
22
Test de atenție executivă – TAX
Gustavson, D. E., & Miyake, A. (2016). Trait worry is associated with difficulties in working memory
updating. Cognition and Emotion, 30(7), 1289-1303.
Kane, M. J., Hambrick, D. Z., Tuholski, S. W., Wilhelm, O., Payne, T. W., & Engle, R. W. (2004).
The generality of working memory capacity: a latent-variable approach to verbal and
visuospatial memory span and reasoning. Journal of Experimental Psychology: General,
132(2), 189-217. DOI: 10.1037/0096-3445.133.2.189
Kline, P. (1992). Handbook of Psychological Testing. London: Routledge.
Miyake, A., Friedman, N. P., Emerson, M. J., Witzki, A. H., Howerter, A., & Wager, T. D. (2000).
The Unity and Diversity of Executive Functions and Their Contributions to Complex
‘‘Frontal Lobe’’ Tasks: A Latent Variable Analysis. Cognitive Psychology, 31, 49-100.
doi:10.1006/cogp.1999.0734
Miyake, A., Friedman, N. P., Rettinger, D. A., Shah, P., & Hegarty, M. (2001). How are visuospatial
working memory, executive functioning, and spatial abilities related? A laten-variable
analysis. Journal of Experimental Psychology: General, 130(4), 621-640. Doi:
10.1037//0096-3445.130.4.621
Nolen-Hoeksema, S., Wisco, B. E., & Lyubomirsky, S. (2008). Rethinking rumination. Perspectives
on psychological science, 3(5), 400-424.
Petersen, S. E., & Posner, M. I. (2012). The attention system of the human brain: 20 years after.
Annual review of neuroscience, 35, 73-89.
Redick, T. S., Broadway, J. M., Meier, M. E., Kuriakose, P. S., Unsworth, N., Kane, M. J., & Engle,
R. W. (2012). Measuring working memory capacity with automated complex span tasks.
European Journal of Psychological Assessment, 28(3), 164-171. DOI: 10.1027/1015-
5759/a000123
Rueda, M. R., Posner, M. I., & Rothbart, M. K. (2005). The development of executive attention:
Contributions to the emergence of self-regulation. Developmental neuropsychology, 28(2),
573-594.
Schweizer, K., & Koch, W. (2003). Perceptual processes and cognitive ability. Intelligence, 31(3),
211-235.
Schweizer, K., Moosbrugger, H., & Goldhammer, F. (2005). The structure of the relationship between
attention and intelligence. Intelligence 33, 589–611. doi: 10.1016/S0160-2896(02)00117-4
Unsworth, N., Heitz, R. P., Schrock, J. C., & Engle, R. W. (2005). An automated version of operation
span. Behavior Research Methods, 37(3), 498-505.
Unsworth, N., Redick, T. S., Heitz, R. P., Broadway, J. M., & Engle, R. W. (2009). Complex working
memory span tasks and higher-order cognition: A latent-variable analysis of the relationship
between processing and storage. Memory, 17(6), 635-654. DOI:10.1080/09658210902998047
van Daal, V., & van der Leij, A. (1999). Developmental dyslexia: Related to specific or general
deficits?. Annals of dyslexia, 49(1), 71-104.
Von Hippel, W., Vasey, M. W., Gonda, T., & Stern, T. (2008). Executive function deficits,
rumination and late-onset depressive symptoms in older adults. Cognitive Therapy and
Research, 32(4), 474-487.
23
Manualul testului
Whitmer, A. J., & Gotlib, I. H. (2013). An attentional scope model of rumination. Psychological
Bulletin, 139(5), 1036
24
Test de atenție executivă – TAX
25
Manualul testului
26
Test de atenție executivă – TAX
27
Manualul testului
Figura 10. Slide unic cu instrucțiuni înainte de începerea etapei de antrenament 2/2.
28
Test de atenție executivă – TAX
Figura 13. Ecran de avertizare la părăsirea modului de afișare fullscreen a paginii de testare.
Figura 14. Ecran de avertizare la părăsirea paginii de testare sau la acumularea unei perioade mari de
inactivitate.
29