Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bridge de La A La Z Coriolan Neamtu
Bridge de La A La Z Coriolan Neamtu
BRIDGE
PRIM11 PAS1
LICITATIA
LICITATIA COMPETITIVA
JOCUL DE LEVATA AL DECLARANTULUI
JOCUL iN APARARE
MISCELANEA
qi cea mai bun6 minord), un sistem natural uqor de asimilat qi care, la ora actuald, este jucat de
imensa majoritate a bridge-iqtilor din intreaga lume.
Deoarece, in ultimele decenii, in bridge-ul modern au fost inglobate in sistem cciteva
conventii de mare eficacitate, cum ar j licita/iile de transfer, deschiderile de doud slahe,
contrele negative qi altele, am considerat absolut necesar ca ele sdJeficute cunoscute celor ce
incd mai joacd un ,,papa-mama bridge" Iipsit de perspectivd.
Bridge-ul actual trdieqte intr-un climat a1 barajelor qi obstructiondrii adversarilor,
jumlftate din done sunt de fapt o luptd dusd contra acestora, motiS pentru care capitolul privind
licitatia competitivd oferd elementele necesare pentru a face faJd la ceea ce se joacd mai peste
tot in lume. I
Autorul
PRIMII PASI
ISTORIA JOCULUI DE BRIDGE
Jocurile de c5qi se ^mpart in dou5 rrxui categorii. Primei ii aparpn cele in care
principalul scop este de a crea combinatii de ci$i, de aici fachd parte Gin, Rummy,
Canasta pi altele. Cea de a doua categorie %i propune ca scop clgtigarea de levate.
Acestei familii ii apwine Bridge-ul, Whist-ul, Solo etc
Dacii ar fi sii c8utii.m mu!t ?num5, in negura anilor, sunt dovezi care atest5 c2
jocuriie cu c w i au ajuns ?n Europa pe la 1300, prin Italia gi Spania, din Extremul Orient,
probabil din China gi India, unde erau practicate de peste 1000 de ani.
Bridge-ul descinde direct din jocul de whist, un foarte riispindit joc de ciirti despre
care se face o prim5 mentiune la 1529, dar este sigur c2 se juca k c 5 hainte de aceasta
dat5. La rindul lui, whist-ul se trage din I trionfi-ul italian, care este pomenit la 1430
deja, gi din care a evoluat gi tarot-ul. Din Italia aceste jocuri au trecut granip gi au ajuns
gi k Anglia, etapele parcurse de strhogii bridge-ului cunoschd diverse denwniri :
triumph, trump, ruff and honours, wisk $i apoi whist.
La whist-ul sirnplu nu existi mort gi nici licitafie, atuul este stabilit de ultima carte
impgrirfitii,iar jocul const5 pur gi simplu in a realiza levate.
De la jocul ,,hni sd cdjtigcim levate ", ce se desggura intr-o tiicere de catedralii, p h 5
la elaboratul bridge a1 zilelor noastre, s-a parcurs un lung drum, la care gi-au adus
contributia mulfi juciitori anonimi, care practicau cu devofiune distracfia lor favorit&.Si
asta s-a datorat unora dintre ei care au dorit ca jocul lor s5 devin5 rnai complex, mai
inteligent, Gchdu-1 s5 progreseze.
Strhogul Le triomphe et Ies honneurs este pomenit k Gargantua-ul lui Rabelais la
1535, despre Ruff and honours vorbe~teCotton la 1674 in opera sa, dar lui Edmond
Hoyle ii revine - prin cartea sa scrisii la 1742 gi apPrut5 in sute de edifii traduse in mai
multe limbi - meritul de a fi cimentat whist-ul, care a dornnit apoi peste doui secole.
Predecesorii whist-ului jucau cu 40 de car& lui Hoyle ii revine contribufia major5 de
a mai fi ad5ugat 12, pentru ca, astfel, fiecare jucitor s5 aib5 13 c5rfi.
in lunga lui evolujie, copil5rescul whist se juca la inceput fZr5 a exista a h . A fost
facut mai complicat cind s a descoperit importan@unei culbri care sSi joace acest rol. A
venit apoi deliciul jocului ,,cu mortul", se pare cii spre sfkgitul secolului 19 cind, intr-un
club dintr-o obscur5 garnizoan5 dm India, trei *mpiitimih, agteptikd un a1 patrulea care
nu mai sosea, s-au ghdit s5 etaleze cwile acestuia pe mas&.
Licitatia s-a discut in mod firesc, pe m5sur5 ce whist-ul trecea prin fazele stabilirii
atuului. Stim cii la inceput atuul a fost un privilegiu al &stribuitorului, prin simpla
expunere a ultimei ciirfi cu f a p in sus. h faza urmiitoare, exarninhdu-gi ,,minaV,el
propunea un atu. Dar cum in multe m%ni nu avea nirnic de spus, a mai trecut un timp $i
distribuitorului i s-a dat dreptul de a trece partenerului s5u privililegiul de a numi un atu. A
urmat epoca ?n care alegerea se producea dupi o dlscutie in doi. De aici gi pin5 la etapa
urntitoare, in care gi adversarii, avhd culori bune, gi-au revendicat dreptul de a-gi
irnpune ca atu o culoare proprie, nu a mai riknas decit un pas. $i astfel s-a n5scut licitafia.
Dar ea nu era continuat5 decst uneori pk.5 la nivel de mang5, pe parcurs una din axe
renunp s5 conteste nivelul atunci c h d i ~ d5dea
i searna c5 a continua era periculos. Iar
cealalt5 ax5, nemaiavhd adversar, nu avea nici un interes s5 o continue p i h i la man$5,
de h d a t i ce ~i aSa era bonificat5 dac5 o realiza. Funcfiona practica minimei rezistenfe.
Nu a mai rBmas apoi decit s5 se ajung5 l a whist-ul cu licitafie gi s5 se reboteze noul joc
denumindu-1 bridge.
in Anglia mari juciitori, ca Payne, Clay, Cavenhsh sau Pole, au scris excelente
lucriri despre cum trebuie jucate cirjile. Primul exemplu de schizii a fost publicat la
1863 la Viena, dupi ce un juciitor a executat cunoscuta fienu Coup la un joc de whist.
incep2nd cu secolul 20 jocul de levati a progresat gi el ca nivel, dar acest lucru s-a
datorat mai pufi unor metode noi, cit mai degrabii faptului cii literatura de bridge a fost
in mgsurii s i pun%la indemha cititorilor cii*le care sii le permiti sii kvefe dupii manuale
regulile jocului de levat5 qi si-qi cizeleze astfel tehnica. Ceea ce unii doar intuiau la
whist ca fiind o tehnicii necesarii pentru a cigtiga levatele, se giise~teacum h once carte
de bridge. Poate doar capitolul semnaliziirilnr s i fie cel k care idei ^moitoare pot fi
percepute de-a lungul ultimelor decade. Deqi, la 1821, arniralul Burmey s-a ridicat
^mpotriva semnalizirii la whist pe care o propuneau unii, spunhd c2 ,,diuneazii
integritihi jocului".
Sii menfionh gi faptul c i primul duplicat (concurs) de whist a avut loc la Londra in
1857 qi a fost organizat de Henry Jones, mai bine cunoscut sub numele de Cavendish.
Bridge-ul este un joc ciiruia h fiecare zi i se aduc perfecfioniri $i pe care poti s5-1
joci din ce in ce rnai bine, practickdu-1 in mod curent, qi imensa literaturi de specialitate
contribuie la acest progres permanent. Se estimeazi la citeva zeci de milioane num5rul
celor ce au kdriigit gi practicii acest joc minunat.
Primii pusi 17
Pachetul de ci$'
Pentru joc se folosegte un pachet con*lhd 52 de c5qi a v h d patru culori : pic%,
cup%, car0 gi treflii. Fiecare culoare confine 13 carfi ; rangul ciiqilor in ordine
descresciitoare este As, Bg5, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, .2, iar a1 culorilor este
pica, cea mai scurnp5, urmati de cups, car0 gi trefl5.
Este de dorit s5 folositi pentru joc doua pachete de c w , de preferinti de culori
i joc nu este deciit unul, cel de al doilea poate fi pregiitit, pentru a
diferite, fiindc5, d e ~in
scurta timpii morfi, h vederea hceperii imediate a jocului urm5tor. In tirnpul ^mpi@rii
18 Bridge de la A la Z
Principiul jocului
Fiecare don5 de bridge se desfzgoarii h doi timpi :
1) licitatia, respectiv cgutarea unui contract optirrb ce va fi solicitat de una din axe si
care presupune realizarea unui anumit numa (nivel) de levate.
2) jocul de levztd, de pe urrna desfagurarii c5ruia declarantul reuseSte s5 realizeze
n u m h l de levate licitat sau permite adversanlor ~ a n c u l sii
u ~^hpiedicereu~itacontractului.
Scopul jocului este de a marca 3rI propria coloana cfit mai multe puncte posibile
pentru ax5 gi el se poate atinge in dv~i?ifeluri :
1) l i c l h d Si apoi reugind realizarea unor co~tractede mrrngd sau par@ale, apoi a
partidei (rober-ului) si a primelor acordate ~lemurilorlicitate ~i facute.
2) impiedichdu-i pe adversari s5 realizeze contractele pe care le-au licitat gi
marchd astfel in coloana axei proprii penalizanle suferite.
IntenGa celor doua perechi este de a clstiga in cadrul fieciirei done un numiir c2t
rnai mare de levate pentru propria ax:. 0 ievati reprezintii un n m i r de patru car$, cite
una furnizati (in sensul acelor de ceas, etalat5 pe mas5, cu fafa h sus) de c5tre fiecare
juciitor. Acest grup de patru ciiqi, numit ~i tric (levat%),este cii~tigatde iuc%torulcare a
contribuit cu cea rnai mare carte dm culoarea atacat8. Exist5 obligafia de a raspunde la
culoare, ceea ce presupune c5, dac5 primul jucgtor a atacat o pic5 de pilda, tofi vor trebui
s5 pun5 pic5 din m h 5 . Neavhd pi&, juc5torul poate juca once carte alege din celelalte
culori. Anurnite jocuri se vor juca cu o culoare dominanta, determinatii de licitafie,
culoarea de atu .
La levat5 se poate deci juca o carte mare, dupii cum se poate contribui si cu una
mica, respectind obligatia de a raspunde la culoare. Dac5 un juciitor nu rnai este 3rI
niiisur5 s5 riispunda la culoarea cerutii, atunci el va defosa o carte din ierarhla unei alte
culori, de obicei aleghd pentru aceasta o carte Era importanfa.
Cum se compune deci o levatii ? Un juciitor puns pe rnasa de joc o carte cu f a p in
sus. Principiul care guverneaza jocul cere ca fiecare jucgtor, rind pe r h d , de la st2nga
spre dreapta, s5 furnizeze cite o carte, obligatonu din aceeqi culoare, iar cel care a pus
cea mai mare carte, duce (cggigii) levata. Este de observat aici c5 dac5 un juciitor a pus
o carte mare, cu care se presupune c l va cfi~tigalevata, este firesc ca parteneml lui sg nu
iroseascii ~i el o carte mare, htr-o levat5 deja cii~tigatiide m a respectivfi. Dup5
hchiderea levatei, jocul continua similar pentru levata urmgtoare, primul jucbd cel ce a
.ci@igat-o pe precedenta, p h i i ce toate cele 13 ciiqi au fos! epuizate. Dupl aceasta se
procedeazii la numiirarea levatelor cbstigate de fiecare ax5 gi la hscrierea punctelor
obfinute?nfiga de scor.
Explicarea jocului
Ati dedus desigur c i marcarea unui anumit numar de puncte implicii realizarea unui
anumit numar de levate, pentru care se atribuie puncte. Ca~tigareaunei partide de
bridge, a l c 5 a unui rober, presupune realizarea a doua mange din trei. 0 m a n ~ dse
obfine atunci c h d una din axe hscrie un scor de 100 de puncte, care poate fi realizat fie
printr-un singur joc de valoarea integral5 a mangei, fie prin mai multe jocuri la care se
marchzazii scoruripurfiale, ce se vor cumula pin%la totalizarea a 100 de puncte.
Perechea care a realizat prima dou5 manse cf ~ t i g 5roberul si beneficiaz5 de o prim5
de joc substantiali, in afar5 de punctele obtinute pe parcursul robenilui. Daci a s e m i n h
o partidi de bridge cu una de volei sau de tenis de pildii, roberul poate fi cigtigat cu 2 0
sau 2 1.
Principiile jocului cer ca adversarii s5 concureze pentru adjudecarea drepN1ui de a
juca m h a , h acest scop a v h d loc o licitaee, care h final conchce la un contract (un
anurnit num5r de levate pe bare axa se angajead sH-1 realizeze).
De aici provine numele jocului, cunoscut de fapt si sub denumirea de contract
bridge, prevederea cea rnai importanti fiind cea potrivit cireia nu poti s5 marchezi o
man95 (respectiv cele 100 de puncte) dac5 prin licitafie nu ai contractat realizarea
numiirului de levate care s5 conduc5 la 100 de puncte.
Jocul debuteazg deci printr-o licifafie in care, r h d pe r h d , h sensul acelor de ceas,
jucgtorii isi disputi n u m b 1 da levate pe care cred c5 le vor putea realiza, finhd seama
de valoarea c5rplor pe care le defin - licit*e care trebuie e i creasci la fel cum se
h t h p l 5 intr-o licitatie de obiecte sau valori. A@asistat la o asemenea licitafie ? Cei ce
padcip5 ofer5 un pref initial si apoi doritorii concureazg, f i c h d oferte din ce k ce rnai
ridicate p h 5 c h d unul achizifioneaz5 bunul care a ficut obiectul licit&ei, ceilalti
renuntind.
fnceperea licitaliei ii revine celui care a hp5r?it c w l e . Conversatia este extrem de
scurt5, juc5torii avind latitudinea sg spun5 pas, sau s5 numeasc5 culoarea pe care o
propun ca atu, indichd num5rul de levate (tricuri) pe care cred c5 pot s i le realizeze.
Dup5 terminarea licitafiei se trece la partea doua a jocului, cunoscuti sub numele
de jocul de levatci, in care axa care a cigtigat contractul va trebui s i realizeze num5rul
de levate la care s-a angajat, iar adversarii se vor strgdui s5-i ^unpiedice s-o fac5,
ob-d astfel cciderea lor.
Fiecare juc5tor avind cite 13 &I$, vor fi 13 levate. Levata va fi cfgtigati de cartea
cea rnai mare ?n rang, din cele care compun levata.
Prima carte jucati se numeste atac. Operatiunea de a fumiza in levati o carte de o
alti culoare se numegte defosci, iar juc5torul care a defosat nu v a putea cigtiga levata
chiar dacg ar fi pus, de pild5, o carte de alt5 culoare avind un rang superior.
Cel care a ciatigat levata - a pus cea rnai mare carte din culoarea ceruti sau a tdiat
(cu o carte din culoarea de atu) - continui jocul efectuhd atacul urmgtor pentru levata a
doua 8.a.m.d.
Evident c5. scopul fiind cistigarea levatelor, fiecare juc5tor va kcerca, p ~ h cdk e
o carte, s5 o invingi pe precedents. Dar, bridge-ul fiind un joc de parteneriat, indiferent
care din juc5torii unei axe cfstig5 o levati, aceasta apaqine axei respective. Cu alte
cuvinte dac5, asa cum am rnai spus, pe parcursul fumiz5rii la levat5 partenerul a pus o
carte mare, durnneavoastrii nu trebuie s5 puneti una ai rnai mare, levata oricum v5
apaqine. Sau s5 tiiafi cu un atu o levati cfgtigati de partener.
Unul dm jucitorii axei N e levatele cistigate pentru ambii, plashdu-le h f a p lui,
cu f a p ?njos pe mas5, eventual perpendicular unele pe altele, pentru a putea fi mai ugor
numarate la sf^ar$it.
Cind toate levatele au fost jucate (13), se stabileste cite a cistigat fiecare ax5 gi care
este.rezultatu1 (scorzif)ce trebuie hscris (contract just %cut, cgderi, levate h plus etc.).
Vocabularul specific
0 serie de cuvinte specifice fac parte dm vocabularul jocului ~i a$ avut deja ocazia
s5 luafi cunogtinp cu unele dm ele (tiptirite cu alhne in text). Le vefi reg& explicate gi la
sf"argitu1acestui volurn ~ ifoarte
, curhd, folosirea lor v5 va deveni familiar5.
Separat de acest vocabular, sunt folosite 38 de expresii, care sunt singurele care pot
fi pronunpte pe parcursul licitafiei. Un juc2tor poate spune pas sau poate licita o culoare
- sp&d numtirul de levate gi atuul propus (de exemplu.: 2 cupe sau 3 carale sau 4
FA), adic5 35 de posibilitifi. Tot pe parcursul licitafiei un juc5tor mai poate pronunp,
chd Pi vine r ~ - d u ldup5 ce ui adversar a vorbit, cuv2nt1.11 contra, o licita$e care
dubleazi punctele pentru realizarea contractului sau punctele de penalizare in caz de
nereugit5. Evident d un contra este d2t cu intentia de a penaliza adversarii gi manifest5
neincrederea in reugita contractului. Dup5 un contra mai existi un singur cuvht folosit,
dac5 este cazul, gi anume recontra, care mai d u b l e d o dat2 scorurile precedente.
Evident cB dupii contra sau recontra licitajia poate continua, prin declararea altor culori
la pahere superioare, dup5 cum se va explica.
Mecanismuljocului de bridge
0 met& simp15 de hvgpre poate fi exersatii tr&d prin diverse faze de
complicare treptati a jocului de whist :
1. Whistf ~ r datu
Se dstribuie cgrfile, jucgtorii f a p in fa@ sunt parteneri, cel dm sthga
distribuitorului atac5 o carte. Fiecare jucfitor trebuie s5 rkpundii la culoare ~i s9 joace
cele 13 levate, dupg care se numir5 cite levate au ficut. Se joacg in ordinea ceasului, cel
ce dgtig5 joa& mai departe ( interes de a juca lungimile bcephd cu q l e mari).
2. Whist cu atu
La fel ca * d t e , dar prima sau ultima carte se amti gi d e t e d un atu. Cel din st&nga
atac21, se rbpunde la culoare dar se poate gi t&a sau suprat5ia (nu e obligatoriu). Cel mai mare
duce. Varianti : &shibuitorul igi nume$e culoarea de atu ( interes de a juca &@le mari ).
3. Whistcu mod
Partenerul distribuitorului va fi mortul Si va pune cwile pe mas5, declarantul
(partenerul acestuia) deternun5 atuul sau fZu5 de atu. fn alegerea atuului, se va ctiuta sg
aib5 ^ h p r e d minimum 8 c5rfi. Cel dm stinga ataci, jocul se desfZgoar5 ca gi cele
precedente, declarantul joac5 gi pentru mort. Este prima f o w de joc h care juciitorii
v5d si alte 13 c&$ in afkr5 de ale lor. Variant2 : cei doi pot discuta gi sugera atuul.
4. Whist cu licitatie, numdrand punctele definute
Jucitorii nm&5 c5rple de onor (vezi subcapitold 6), spun & puncte ay axa care are
majoritatea (peste 20) &gii gi partenerii dscut5 ^&re ei atuul sau decid sB joace fk-ide atu
(FA). Sugednd atu, ei propun culorile lungi, 3I cinci sau apoi in patru. Cel ce a sugerat
culwea sau FA devine declarant, celdalt, mort (se etalez.5).Variant5 in loc sii fad doar 7
levate, avbd pate 20 de puck, se specifid d t e levatc ar fi bine d M,dup&scala :
20 - 22 puncte 7 levate la FA
8 levate la atu
23 - 25 puncte 8 levate la FA
9 levate la atu
26 - 32 puncte 9 levate la FA
10 sau mai multe pe culorile majore
29 puncte 11 levate pe culorile minore
33 - 36 puncte rnic ~ l e m
37 - 40 puncte mare glem
Cihd scriem o don5 sau o ar5ti.m intr-o diagram& ciiqile vor fi prezentate astfel :
rR65
vA743 sau: r R 6 5 v A 7 4 3 + R D 3 2 4 7 6
+RD32
a76
fn prezentarea graficg sau ?ncomentarea unui joc, se utilizeaz5 de obicei o diagram5
care reprezintg punctele cardinale, cei patru jucgtori fiind denumifi Nord, Sud, Est ~i
Vest. Prezentarea graficg a unei levate jucate :
vV
Sud este declarant, Vest a jucat primul, a atacat 3
v3 vD de cup5, Nord a pus Valetul, Est Darna iar Sud
Asul. Levata a fost cf$igat5 de Sud, care a pus
cartea cea mai mare ?nrang.
vA
S5 remarcgm un lucru important legat de acest exemplu. Sud ar fi putut s5 cfgtige gi
cu f i g a dac5 71 avea, dup5 cum, dac5 nu ar fi vrut sii cQtige levata, ar fi putut pune o
cup5 mica - caz in care levata ar fi fost cikjtigat5 de c5tre Est.
Diagrama unei done complete, cu cele patru m u :
Distribuitor :Est
Vulnerabili : N-S
4754
vV86
+AD9
6 ~ 9 6 3
rV93 r-
v95 N vARD1032
+ 106532 V E
S
+ R874
aD75 4 1082
rARD10862
v74
+v
aAV4
.Contract : 4 A.
Atac : v 9.
Primii pasi 23
Rangul crirplor
Fiecare culoare are treisprezece car$, cea mai mare in rang fiind Asul, urmat de
kgti, DamB, Valet, decar, In ordine descresctitoare, pihil la 2.
Primele cinci &I$ din fiecare culoare au o valoare rnai important2 gi sunt denumite
ctirfi de onor (onori). 9, 8 gi 7 sunt c i a intennediare, iar cele de la 6 ?njos c5rfi mici.
Aceasta nu inseam5 cti sunt lipsite de importanrti in economia unui joc ; dup5 ce c5rirfile
man au fost jucate, pot fi promovate drept car$ clgtiggtoare gi cele mai mici ?n rang.
Dupa cum carfile au rangul lor, tot aga gi culorile au un rang a1 lor. Denumirea
culorilor, in orlnea cresc5toare a rangului, este :
Trefl5 - simbol =
Caro - simbol = +
Cup5 - simb01 = v
Pic5 - simbol = 4
Cea rnai ieftind culoare este trefla gi cea mai scumpd pica. Cu alte cuvinte, daca
un juctitor a licitat caro iar urmatorul pica la acelagi nivel, aceasta din urm5, fiind de
rang superior, ciigtigi 1icitaGa la palierul respectiv.
Vom afla in cele ce urmeazi cum se desfigoarii o secvenp de licitafie gi, apoi, cum
se joacti levata.
Mai trebuie precizatii gi existenp celei de a cincia denumiri, gi anume fdra' de utu,
cea mai scumpa in rang, care nu are simbol gi nu este reprezentat printr-un alt grup de 13
c5qi ci, pur gi simplu, vrea sti spun5 c5 anumite jocuri vor putea fi jucate Crti ca vreo
culoare sti fie rnai importanti dech celelalte, c5 nu va conta deciit criteriul impus de
rangul carfilor la levata ?ncurs, respectkd obligaiia de a rgspunde la culoarea cerut6.
Cupa gi pica sunt cunoscute gi sub numele de culori majore, iar trefla gi caroul
culori minore. Cupa gi caroul au semnele rogii, iar pica gi trefla le au ncgre.
DESPRE ATU, JOCURI DE CULOARE $1 DE FARA ATU,
FIT, MISFIT, TAIURI $1 DEFOSE
Despre atu
Bridge-ul este in principiu un joc de culoare, existenla unei culori de atu, dominantci,
este o protecfie fall de culorile lungi ale adversarilor, care pot fi stopate prin tai.
C h d licit* o culoare, o facefi ca sii o propunefi ca atu. Culoarea respectivii este
desemnati prin licitajie pentru a fi dominant5 fa@ de celelalte. Aceasta este culoarea de
atu, gi ea se regiisegte in majoritatea donelor din jocul de bridge.
Oricare dintre culori poate fi desemnati sii devinii atu gi este de inleles cii cea mai
convenabilii va fi cea in care axa define (lmpreunii) cel mai mare numiir de cii* dm
culoarea respectivii.
Orice carte din culoarea de atu depiigegte in rang orice carte din celelalte trei culori
(de exemplu, 2 de atu este mai tare gi poate captura prin tai orice carte de rang mai mare
din alte culori), dar prima obligafie a juciitorilor r i m b e cea de a riispunde la culoare ~ i ,
doar dacii nu au, pot eventual pune o carte de atu (tciia)~i astfel cfigtiga levata.
Diagrama ce urrneazi v5 va ilustra ce se intihpl5 c h d existi o culoare de atu :
r D
Vest atacii Valetul de picti. Urmeaza de la Nord
Darna, de la Est Riga gi Sud, care nu are pic5 iar
r V 4 R contractul se joac5 cu atu caro, taie cu + 2 gi
cggtigii levata.
Sii mnarcrUn gi i%phdd Est, care are, sii presupumn, ~iAsul de pic& pune cartea ,,ceamai
mid suficient mare" pentru a c&Qa levata, atunci &d de@e o a&l de sm~enp.
Este evident cii privilegiul de a deveni culoare de atu, foarte important, este disputat
de culorile lungi pe care le de@ juciitorii gi pe care gi le propun reciproc prin licitarea
lor. Este unanim acceptatii ideea cii, pentru a deveni un bun atu, culoarea trebuie sii fie
definuti in propose de 213 de axa respectivii, deci un minim de opt % ci$ (lm ambele
mgini, 4 - 4 sau 5 - 3) sunt necesare pentru a putea juca a v h d ca atu culoarea respectivii.
C b d nici una din culori nu este suficient de lungii la parteneri pentru a deveni un
atu convenabil, se poate propune prin licitafie ca jocul sii se desGgoare fir5 a avea vreo
culoare dominanti. & astfel de camri, se va juca f6r6 de atu, gi principiul de a riispunde
la culoare riim2ne singurul valabil.
.Dacii nu se poate riispunde la culoarea cerutii. se defoseazci, dar levata revine celei
mai man c5qi din culoarea cerutii la inceputul levatei.
Primii p q i 25
fn dlalogul ce are loc prin licitafie intre parteneri, cu scopul de a g5si cel mai
potrivit atu, este foarte irnportantii distribufia culorilor in miinile celor doi juc5tori.
Prin distribufia unei culori se hfelege felul h care o culoare este impiiqiti htre cei
patru juc2tori.
Prin distributia unei mciini se helege num5rul de c5rji din fiecare culoare prirnite
de un juc5tor (de exemplu: patru pici, patru cupe, dou5 carale, trei trefle ;sau gapte cupe,
dou5 carale ,patru trefle gi nici o pic5).
Este foarte important sii se acorde o mare atenfie distribuliei, posesiei de culori
lungi, fiindc5 ele devin hrnizoare de levate gi fiindcl s-a demonstrat statistic ce mare
valoare ofensiv5 au lvngimile, nu numai punctele de onor.
Licitafia hcearc5 s5 transmiti partenerului ciite c51$ existi h diverse culori ~i the
carii intr-o anumiti culoare, propunhd alegerea atuului.
Dar cele mai frecvefite sunt mQinile cu distributii echilibrate, cu onori dispersa-fih
toate cele patn~culori, de t i p 1 : 4-3-3-3, 4-4-3-2, 5-3-3-2, d i n i care, h general, se
preteaza la jocurile de fir5 de atu. Sunt d i n i in care nu se g5sesc ~icane,singletoane,
doar cel mult un dubleton.
Distribuiiile semiechilibrate sunt considerate cele de tipul 5-4-2-2, 6-3-2-2 sau 7-2-
2-2, de asemenea fir5 vicane, singletoane, cu doui sau eventual trei doubletoane. Iar
dxtribufiile dezechilibrate sunt considerate cele de tipul 8-3-2-0 ~i 7-3-2-1, ce posed5
singletoane sau Sicane. MQiniledezechilibrate, sunt potrivite jocurilor de culoare, cu atu.
Dar cum toate aceste presupuse secvenie de licitafie fac parte dintr-un sistem pe
care ne-am propus s5-1 hvii* gi sii-1 a p l i c h , functionarea lui v5 va fi expus5 ulterior.
R-e de retinut ci, aplicind principiul pregdtirii licitafiilor, se face economie de
tururi de licitatie gi se evit2 constriingerea partenerului de a vorbi la niveluri superioare
foqei combinate a celor douii miini. Pentru a putea descrie m h a partenerului gi a
yarticipa la licira~ie,cel rnai important critzriu este forp m2mii, adicli e i s l e n p a c;it rriai
multor c i a de onor capabile de a furniza levate, aspect pe care il vom aprohnda h
continuare.
Vefi face cunogtinp gi cu conceptul foarte important prin care se poate stabili cu
destulii precizie piinii la ce nivel v5 hdreptiifegte farpi m2inilor combinate sii licitaG.
Exist2 miini cu care nu se poate vorbi, altele cu care se va putza juca doar o marc5
pariialii, altele ?ncare este manga in joc gi unele h care exist5 chiar perspective de ~lem.
As = 4 puncte
Riga = 3 puncte
Dam% = 2 puncte
Valet = 1punct
Avhd h fiecare culoare cite 10 puncte, k total existi 40 de pun& de onor ?nu+ donii.
C k d se calculeaz5 forp mikii, acestor valori trebuie sii li se adud anumite corecg.
D V 10 +
AR763
542
98
Dupii ce se joacii Asul gi Riga gi se cedeaz5 o levat5,
ultimele doui car$ devin majore gi culoarea poate
fumiza patru levate ( m h a Nordului are 7 P.O. + 1 P.D.)
fn ceea ce privefle punctele de scurtime, care gi ele se iau h calcul, recomandarea
este ca ele s5 fie num5rate doar la reevaluarea mbinii, adic5 dupii stabilirea ai
acceptarea unui fit. Acest concept este logic, fiindci doar dacii avem un atu fitat ai o
culoare scurtii valoarea ei create, deoarece va putea oferi taiuri in respectiva culoare.
1
Punhd intr-un tabel aceste date, vom obfine :
P.O. P.D. P.D.
pentru lungimi pentru scurtimi -
La calcularea forfei miiinii se fac tot timpul reevaluZri. Astfel : se scade un punct
dac5 un onor e singleton sau insuficient gardat (ex.: Dx sau Vx, sau din combinatia RD,
RV, DV, dar nu gi din AD). Se scade un punct dac5 mina nu are nici un As, dup5 cum,
dac5 mina are to$ cei patru Agi, valoarea ei cre~tecu un punct.
La repondent, dup5 sus@ere, punctele de scurtime igi men* valoarea integraki (3.2, 1).
S5 re$nem gi regula d nu este corect s i se calculeze de doui on aceleagi valori.
AQc5, dac5 un Rig5 sec a fost numkat ca onor (3 puncte - 1 Inefiind gardat), el nu va
rnai fi nurn5rat k c 5 o dat2i gi ca singleton, acordiindu-i-se cele 2 puncte de distributie.
Aceste reeva1uib-i sunt necesare pentru a putea aprecia dac5 o min5 poate sau nu lua
parte la licita$e.
I a un~ exemplu practic de calcul a1 punctelor de distributie :
P.O. P.D.
mha : pentru lungimi pentru scurtimi, dacH
culoarea de pica devine atu
rARD952 9 2 -
vV654 1 -
+ A 10 4
-
1
a5 2
total = 14 2 3
&adar, m h conpe 19 P .O.D., dintre care 14 de onor gi 5 de distributie (cu atu picti).
Ce sunt levatele defensive ?
Despre o miin5 se spune c5 are un mare potenfial ofensiv atunci c&ndnu este apt5
deciit pentru un joc ?n atac, doar cu propriul atu. Un exemplu este elocvent. Dac5 avefi
AR765432, este mai mult deciit sigur (doar cinci c 5 p fiind lips5 iar probabilitatea de a
le reg5si in celelalte miiini 2-2-1 este cea mai mare) c5 se vor realiza 8 levate.
defensivii ksii, culoarea nu valoreaz5 dech cel mult 1 levatii, deoarece unul din
adversari are probabil singleton gi nu vefi putea realiza gi Asul gi h g a .
0 mWi cu valori defensive este una de tipul urm5tor :
rADV
v AR42 M h contine 23 P.O.gi, in mod normal, va face 6-7 levate
+A75 in defensiv5.
+RD3
Se recomanda ca atunci c h d se apreciazii posibilitiifile de deschidere ale unei
mgini, in afarii de levatele de onor (formulare ce desemneazii levatele realizate prin
intermedm1 onorilor), sii se identifice gi existenp unui num5r de levate defensive sigure.
Sunt denurnite astfel anurnite combinaGi de onori care se consider5 cii vor realiza in mod
cert levate, gi dacg m h a respectivii va fi in apgrare. fn afarii de preten$iile legate de
existenp unui anumit numar de P.O., pentru a deschide cu unu la culoare se cere ca
m h a sP confin5 cel pulin 2 - 2 '/z levate defensive.
Examiniind tabelul levatelor defensive, vom preciza cii htr-o culoare nu pot fi
calculate mai mult de douii levate defensive (ARD nu fac cu certitudine trei levate dec2t
injocurile de FA).
Se apreciaza cii in jurul mesei sunt agadar, h mod constant, intre 8 - 8 % levate
defensive.
Iatii un exemplu care va demonstra sensul de levate defensive : sii presupunem cii
adversarii joacii un contract de 11 levate gi dumneavoastrii deNeti, ca levate defensive,
doi Agi gi Rigii-Dami htr-o a treia culoare. Adversarii nu au voie sii cedeze decfit dou5
levate gi dumneavoastrii aveo trei. Deci, h principiu, probabil vor c a e a . Daca la un joc
de FA este sigurii realizarea celor trei levate, la un joc de culoare acest lucru nu este cert,
adversarilor le poate lipsi una dm cele trei culori h care aveg levatele defensive gi vor
tala. De exemplu, cu ARx htr-o culoare, h principiu putefi conta pe cele douii levate
defensive, pentru c5 este scurtti culoarea, dar cu ARxxxx, degi aveji tot douii levate
defensive, existii posibilitatea s5 nu le p u t e ~realiza pe ambdou8. Poate cii unul din
adversarul e scurt in aceast.5 culoare.
Atunci c h d apreciafi oportunitatea unui contra de penalizare dat adversarilor, de
aceste rafionamente trebuie sii fine$ seama, ch-d cu parcimonie for@ defensivii pe
care vii bazati.
Aprecierea miinii in levate dejoc
Un criteriu foarte exact de apreciere a foqei &i, foarte des folosit, h special la
deschiderile de baraj, la licitafia h intervenGe gi la anumite deschideri tari, constil in
numiirarea levatelor de joc detinute de m h a respectivii, gi nu doar a punctelor de onor,
apreciere ce se face dupii principiul ,,c;te levate duce".
Acest mijloc de evaluare a for$ei unei mfiini, pe principiul levatelor de joc, se
bazcaza pe calcularea num5rului de levate la care ne putem aStepta de la fiecare culoare,
34 Bridge de la A la Z
21 special de la cele lungi, pe care le promoviim cedind eventual una-douii levate dar
ma_ior&d restul. De exemplu :
AR732 cu 654 la partener, con$ne h principiu patru levate de joc (reziduu 3-2).
RV97654 cu 103 la partener, con$ne hprincipiu r e cinci-pase levate de joc
(depinde de pozitia onorilor lips%,Asul gi Dama).
Pentru a htelege mecanismul licitafiei, am considerat c5 este mai util s5 facefi mai
inti% c~nogtiithcu modd in care se desG~oar5jocul de l e ~ a t i de , fapt partea a doua a
jocului, deoarece in felul acesta vefi htelege mai bine scopul licitatiei, acfiune care il
precede. Prin licitafie, fachd schlmb de mformatii, partenerii dialogheaz5 pentru g5sirea
celui mai bun atu gi a celui rnai potrivit nivel de joc, stabilind p b 5 la ce nivel este cazul
s5 liclteze i11 hncfie de valoarea miinilor. Apoi, prin jocul de levatii, vor trebui s5
hdeplineasc5 contractul la care s-au angajat.
Jocul de la*crtci
Scopul joclllui dc levatii este de a cf gtiga cit mai multe tricuri posibile.
Doug obiective antagoniste exist5 aici. Obiectivul declarantului este sbgi
hdeplineasc5 contractul solicitat, pe c h d cel a1 flancului este s5-1 Ampiedicea-1 realiza.
Ambele pa* incearcg s5 dezvolte la maxim potenfialul miinii Si s5-1 transforme h cit
mai multe levate cfgtig5toare pentru axa sa. In acest scop juciitorii au la dispozi~eatit
cgrtrfileman (A& Regi etc.), cit .ti posibilitatea de valorificare a culorilor lungi.
Exploatarea optim5 a acestui potenfial depinde de calit5file tehmce ale juc5torului,
dar ~i cele psihologice decid rezultatul h aceastii hsputii intre declarant gi flanc.
Arta jocului de levati este deci de a exploata la maxim potentialul ciirplor celor doi
jucgtori, ?XI aga fel incit, folosind tehnicile potrivite, s5 se cd~tigecit rnai multe levate.
Declarantul gi mortul I
Dup5 incheierea licitatiei, cel care a licitat prima oar5 culoarea contractului final
devine declarant, adversarul din s w a lui face primul atac, dup5 care partenenll
declarantului igi etaleaza ciirfile pe mas5 (devine mort) ~i declarantul va juca atit pentru
el c5t $1 cu c5qile mortului.
Mortul igi plaseaz5 carfile pe mas5 h f a p declarantului, pe patru coloane aranjate pe
duiori, culoarea de atu fiind h sthga, gi nu va participa la joc. Singurele lui drepturi
sunt de a pune ?n levzti cartea pe care i-o cere declarantul ^(%I cam1 c L ~ dnu o face chiar
acesta) sau s5 atrag5 atentia declarantului asupra unor iregularitiiti - cum ar fi jocul din
36 Bridge de la A la Z
mhii gregitii (ar fi trebuit sii joace de pe mas&gi a jucat din mhii) , sau s t 1 htrebe, dac5
acesta defoseazii, dac5 nu rnai are din culoarea cerut5 (grii a fi obligatorie o astfel de
achune din partea sa). Sugestiile, manierismele sunt interzise.
Afi aflat deja cum se formeazii o levatii. Fiecare juctitor a v h d 13 cii'fi, num5rul
total de levate in joc este de 13. Nu uitah cii fiecare culoare are 13 cti* gi cii la fiecare
levatii sunt furnizate 4 dintre ele (exceptihd cazurile de defosfi). Numtirhd ciirple iegite,
eliminate din joc prin extragere, gi urmtirind atent rangul lor, vefi gti la ce levate vii rnai
putefi aqtepta de la culoarea respectivii gi, ?n acelagi timp, vefi gti ce cii* rnai au
adversarii h culoarea respectivfi.
Avantajul declarantului este cii el, v5zhd 26 de carp, igi poate intocmi un plan de
joc ?n concordanp cu posibilitii$le ambelor miini. Dar gi adversarii, vtizhdu-gi atGt
propriile c5rfi ciit gi cele ale mortului, igi pot htocmi o strategie de aptirare care sti
conducii la ^mfrhgerea contractului, la ciiderea lui.
Ce se hfelege prin cddere este simplu. Dacti declarantul s-a angajat sii realizeze 10
levate dar nu face decgt 9 fiindcii adversarii au cigtigat 4, se spune cii a d z u t o datti.
Dupii ce fiecare juciitor a furnizat cite o carte, levata se Inchide gi este luatii de cgtre
cel care a ciigtigat-o, gi care va juca pentru levata urmiitoare. De p i l a , dacii levata a fost
cigtigatii cu o carte jucatii de la mort, la levata urmiitoare declarantul va trebui sii joace
prima carte de pe masii.
Pentru prima levatii atacul il face htotdeauna juciitorul aflat in s t h g a celui care a
ciigtigat licitafia (declarantul).
Dupii cum s-a rnai spus, este obligatoriu sii rfispunzi la culoarea cerutii cu o carte de
aceeagi culoare, dar nu e x i d obligafie de acoperire cu o carte mai mare gi nici nu e voie
sii pui o carte dintr-o altii culoare atit timp ciit ai ciirp h culoarea cerutii. Dacii se face,
intentionat sau nu, o asemenea gregealii, se cornite ceea ce se cheamz o renonsd $i ea
este penalizatii de regulament.
a) prin c5rfi rnai mari deciit cele jucate de adversar h culoarea respectivii.
b) prin capturarea onorilor advergi cu ajutorul impaselor.
c) prin promovarea propriilor culori lungi.
d) cu ajutorul taiurilor efectuate cu atuurile mortului sau ale declarantului.
e) prin diverse alte procedee tehnice.
DESPRE LICITATIE
hainte de a vii familiariza cu procedeul, este necesar sii $ti$ cii licitaTia debuteazii de
la un numar de levate imediat peste gase, numit $i buc. Cu alte cuvinte, dacH un juciitor
liciteazii, numiirul minim de levate pe care trebuie sii-1 realizeze este de gapte.
Regulile jocului au hotirft ca licitatia sii hceapii de la un numiir de levate rnai mare
de Sase deoarece potiivit probabiliti~lormatematice, k principiu, fiecare axii este ?n
mfisurii sii realizeze jumiitate din numiirul total de levate (13), respectiv 6 %, dac&forfele
sunt aproximativ egale ktre cele patru &.
Ceea ce pare curios la prima vedere pentru debutant este faptul cii data el va
declara, sau va auzi, o licitafie de o cupii, cel care a Gcut-o se angajeaz5 de fapt sH
realizeze 6+1=7 levate a v h d drept culoare de atu cupa, gi nu doar o singurii levat&.
Dupii ce licitatia a fost deschisii, fiecare juciitor rind pe rind poate sfi vorbeascii, cu
alte cuvinte o licitatie facuti de un juciitor nu r h i n e definitivii, deoarece adversarii gi
partenerul lui pot vorbi c h d le vine rindul, supralicitind. Acest lucru se face respecthd
ierarhia culorilor, k c e p h d de la culoarea cea rnai ieftinii (trefla) gi urchd spre cele mai
scumpe (caro, cupii, pic5 gi apoi %rii de atu). Un jucfitor poate, dupi ce a auzit de
exemplu licitatia de 1 caro, sii supraliciteze zicind 1 pic& sau 2 trefle, dar nu 1 treflg,
fiindcii aceasta este inferioarii in rang gi reprezintti acelagi nurniir de levate cu licitafia
precedentii.
Fiecare licitafie succesivi, pentru a fi valabilii, va trebui sii o depii~easciipe cea
anterioarii. Cu alte cuvinte, cu 1 cup5 este biitutii declarafia precedenti de 1 caro, iar
2 FA este mai mare decft 2 pici. Dupii 3 trefle urm&torul nu poate spune 2 carale,
fiindcii un declarant care se angajeazii sii facii 9 levate (6+3), nu poate fi contestat de
unul care se angajeazi la doar 8. Acesta poate licita la acela~inivel o culoare rnai
scumpii sau la un nivel rnai ridicat orice alti culoare, chiar gi una licitat5 de adversar.
Stim cii scopul licitafiei este de a ajunge la un contract la care valoarea combinatti a
celor douii mfini poate aspira. Pe miisurii ce licitatia progreseazii, intre parteneri sunt
schimbate informatii privind forfa, culorile gi distributiile pe care le de*, juciitorii
ciiuthd sii-gi explice mfinile gi sii estimeze cel rnai potrivit contract (nivel gi culoare).
Juc5torul care deschlde licitatia o face consideriind cii axa sa va cfgtiga rnai multe
levate decft adversarii. El nu este sigur cii poate face singur numiirul de levate anunfat
(decgt dacfi dejine de la bun kceput majoritatea punctelor de onor), ~i se bazeazii gi pe
forp presupusii a partenerului. Prin dialogul cu acesta, vor stabili *mpreunii c f e puncte
existi ?narnbele mfini, culoarea gi nivelul celui rnai potrivit contract. Vor acorda ateniie
redeclaratiilor gi culorilor relicitabile, licitatiilor de forfa gi interventiilor adversarilor
data ele se produc.
Juciitorul care a %cut, prin licitatie, cea rnai inaltii ofert5, cfgtigii licitafia dar dreptul
de a juca mina revine celui care a numit prima oar5 culoarea contractului final.
Prin licitafie fiecare juciitor hcearcii sii-i propun5 partenerului, gi sii le impunii
adversarilor, propria sa culoare de joc pentru a fi acceptati ca atu. Altfel se liciteazii
&le tari gi altfel cele cu valori limitate. La aprecierea h ansamblu se ajunge prin
declarafiile succesive pe care le fac cei doi juciitori. Fiecare juc5tor poate propune ca atu
propria culoare, pe care o are mai lung5 gi o consider5 cii ar fi cea mai potrivitii, iar
parteneml are datoria de a o accepta sau de a oferi o altii altemativii. Este evident cii atu
trebuie s i devinii cea mai bunii culoare comunii (cea in care ^hpreunii defin cel mai mare
numiir de cii$ din totalul de 13). Acest deziderat nu este chiar simplu de atins,
desfigurarea licitajiei neoferind alte posibilitiji de comunicare in afara numirii unei
culori gi a unui anumit nurn5r de tricuri. Ahlci c h d spui, de pilda, un caro, partenerul
nu $tie cAte c w i ai, patru, cinci, gapte sau mai multe. Dar dalogul ulterior va rezolva gi
astfel de ambiguitili firegti primului tur.
Licitatia o incepe cel care a dlstribuit ciiqile. Ea continuii, in sensul acelor de ceas,
de la s t h g a la dreapta, rind pe riind, pe la fiecare juciitor gi poate dura mai multe tururi.
Fiecare juciitor poate lua parte la ea dacii forp mfinii il calificii pentru dialog. Cel care
vorbe~teprimul se numegte deschident, partenerul lui se numegte repondent, a doua
vorbire a deschdentului se cheamii redeclaratie. Dacii o ax8 a deschis gi adversarii
vorbesc ~i ei, se zice c i au intervenit iar licitatia a devenit competitivd. Dacii nici unul
din juciitori nu face vreo licitafie, mina este pasati gi juciitoml urmiitor distribuie o altii
donii.
Limbajul licitajiei este foarte strict. Nu se poate spune deck o culoare la un anumit
nivel(1 pica, 2 cupe, 3 FA etc.), se poate pasa, contra gi recontra.
Licitatla se face in tempo normal, cu voce egalii, fir5 d e x i u n i gi fir5 ezitiiri
indelungate.
Ce sens are licitatia de pas ?
Un juciitor poate pasa dacii in momentul respectiv, cind ii vine rindul la vorbire, nu
doregte sii facii nici un anunj. Fie cii nu are ce licita, fie cii nu vrea 2 x 5 sii vorbeascii. Un
pas spus la un nivel oarecare a1 licitafiei, nu il exclude de la licitatii ulterioare, dac5 ii va
mai reveni rindul. Faza de licitajie se incheie dacii dupii ultima declarajie au intervenit
trei pas-uri succesive. Licitafia final5 devine in felul acesta un contract care se cere
hdeplinit de citre declarant prin jocul de levatii.
Ce se injelege prin contra ? 4
(2) Vest, care vine la rbd, deschide cu 1 caro, cu alte cuvinte se a n g a j d s5 realizeze,
^mpreunSicu partenerul, un contract de 7 levate avbd ca atu caroul.
(3) Nord intervine ?TI licitafie, el face o declaratie mai scumpi3 dedt a Vestului
propunhd sSi joace un contract cu pica atu gi se angajeazii s5 f a d 7 levate.
(4) Est, d m i a ii convine culoarea de caro a partenerului, ridcti licitatia cu un nivel
zi&d 2 carale (mai mult de&t 1 pi& spus5 de Nord), i ~ suspe i partenerul gi se
angajeaz5 s5 realizeze 8 fevate.
(5) D e ~ pasase
i initial, Sud, la care a revenit licitaha ?TI turul doi, avhd o rn& foarte
potrivitii culorii de p i d propus5 de partenerul stiu, ridid licita* declarind 3 pici,
un contract de 9 lev2te.
Oprimd observape. Remarcafi d Sud ar fi putut licita doar 2 pici, care ar fi fost suficiente
peste 2 carale spuse de adversari, dar el a Ecut o licitape cu salt, incerchd prin acest mesaj
s i transmit2 o informafie suplimentarg partenerului s3u. Vom vedea ?n capitolul licitafiei
sensul unor astfel de declarafii.
(6) Nord se conformeazi invitaliei partenerului stiu gi declar5 4 pici, angajhdu-se deci
la 10 levate, contract de mang5.
(7) Est w n t r d , cu alte cuvinte igi matlifestZi p5rerea cii axa Nord - Sud nu va putea
realiza 10 levate gi htelege sa-i penalizeze.
Observape. Se va vedea, c h d vefi lua cunogtinv cu modul de marcare, cil daci un contra
este hcununat de succes, adversarii vor pierde un nm3r mai mare de puncte dec2t daca ar fi
ckut f3ri a fi contrafi.
(8) Sud, la h d u l lui, recontreazii, manifestindu-gi hcrederea h realizarea contraCtului
(gi aceast5 licitatie are influen@asupra tabelei de marcaj).
(9) Licit#a s-a terminat deoarece trei pas-uri consecutive au fost pronunpte. Se trece la
jocul de levatii.
SB mai remarc- ~i faptul c5 licitatia se putea termina la un nivel inferior. De pil@
dacg dup5 3 pici declarate de Sud urmau pas-urile de rigoare. Sau cii se puteau juca 4
pici far5 contra gi, implicit, far&recontra.
fn exemplul prezentat Nord este cel care va juca contractul deoarece declarant
devine juciitorul care a numit primul culoarea care va fi atu, gi nu cel care o spune
ultirnul. El devine declarant gi va trebui s5 realizeze 10 levate cu atu pic& iar Est va fi
cel care atacd la prima levati (judtorul din flanc plasat hsthga declarantului).
Partenerul declarantului igi etaleazri &ple pe mask cu fapi h sus gi pe culori, gi va
avea un rol pasiv, devenind mod Declarantul este cel care va juca cu ambele mihi.'
C-le etalate, fiind deci vkute gi de adversari, le vor hrniza acestora incepdnd dm
acest moment informafii prefioase asupra conduitei de joc ulterioare. Dar gi declarantul,
examinhd cele doug &, igi va face un plan de joc stabilind linia pe care trebuie s-o
adopte in vederea realiz5rii contractului declarat. La prima vedere, axa Nord-Sud ar
putea pierde o levati de trefl5, una de caro, una de cup5 gi una de pic%,dar cea de trefl5
se va putea defosa pe o cup& iar cea de atu va putea fi anihllat5 prin t e h c a numiti
impas. Cu alte cuvinte, acest contract irnaginar va putea fi indeplinit, d e ~ai fost contrat,
char cu o levat2 in plus printr-un bun joc de levati.
DESPRE CONTRACTE, WLNERABILITATE, SPERANTA DE
LEVATE, EVALUAREA -11
S-ar p5rea: la prima vedere, c5 este mai ;implu s5 joci o man$ care comporti doar
9 levate (3 FA), decAt m a de 10 sau de 11. In realitate nu este a9a. Protecfia pe care o
ofer5 o culoare de atu confer5 o mai mare siguranp contractelor de culoare f a p de cele
de FA, la care deseori e$i sortit c5derii deoarece nu poti opri o culoare advers5. Este
statistic demonstrat c5 din contractele de man95 cca 60% se joac5 pe culorile majore
(cupa gi pica), 30% pe fir5 atu gi doar 10% revin culorilor rninore (trefla ~i caroul). Este
dealtfel gi motivul pentru care man~elepe majore au fost denumite gi manqe de aur sau
golden game, ele oferind prin culoarea de atu, dup5 extragerea atuurilor existente la
adversari, protectia prin tai ^mpotriva culorilor adverse.
0 man95 se poate marca dintr-o datii? dac5 de pil& ai licitat qi ai ajuns htr-un
contract de 4 cupe (10 levate) pe care I-ai realizat, dar poate fi obtinuti ~i prin scoruri
partiale. 2 cupe = 60 ~i ulterior 1 FA = 40 fac impreun5 100 de puncte.
"Un rober este compus din dou5 mange 9i perechea care realized prima cele dou5
man9e cQ~tig5
roberul.
0 regul5 importanti este cea care prevede ca axa sii nu fie c r d t a t i cu punctele ce
reprezinti mansa dec5t dac5 a licitat-o. Cu alte cuvinte, dac5 contractul este de 3 cupe
(3 x 30 = go), degi declarantul a facut 4 cupe sau chiar 5 (5 x 30 = 150), el nu este
bonificat deck cu 90 de puncte, pentru d atfit a licitat.
De aici rezulti3 c k de important este ca perechea s5 liciteze manga atunci c h d
valoarea celor doua d i n i o cere, mai ales h d d - dac5 nu au scris de&t un scor parpal
deoarece nu s-au priceput sii declare marqa, iar in dona d t o a r e adversarii licittxdi ~i
reah- o mmg5 - acest rezultat anuleazii scorul pa@al pe care 3 aveau marcat deja.
A declara gi a realiza manga este obiectivul cel mai important al jocului gi poate fi
comparat cu citigarea uqui set la tenis sau la volei haintea adversarilor.
Nofiunea de glem
Nofiunea de vulnmabilitate
At5t licitatla cit gi marca sunt influenpte de vulnerabilitate. Vulnerabilg (?n zonii)
este considerati axa, sau ambele axe, din momentul in care au realizat o man@.
Nojiunea de vulnerabilitate, ca gi prima de slem, care au cfinarmzat mult jocul, au
fost introduse in bridge incephd dm anul 1925 de c5tre Harold Vanderbild.
44 Bridge de la A la Z
Vulnerabilitatea se reflect5 in scor prin prime de glem rnai substanoale, dar gi prin
acordarea unor penalizdri rnai severe axei care a cigtigat prima mmg5 gi va ciidea h
unele contracte.
Scopul acestor prevederi este de a men$ne competitivii partida gi de a nu acorda un
avantaj axei care a cfgtigat prima man95 - permi@ndu-i s5 facg licitatii hazardate, cu
intentia de a ^hpiedica adversarii d se manifeste gi ei.
Prin sistem de licitafie se hjelege metoda complexti, asupra cgreia s-a cgmt de
comun acord, privind sensul fiecgrei licitafii facute de cei doi parteneri.
Fiecare licitafie transmite un mesaj partenerului, care se do~egtesS1 fie c k rnai exact
gi prin care i se comunicii acestuia forp milinii gi distributia. InJelesul fiecgrei licitatii
ulterioare devine subsecvent licitatiilor precedente, gi vine in completarea informajiilor
deja transmise.
Sistemul de licita$e este un limbaj, condus prin intermediul vocabularului limitat a1
bridge-ului gi, la fel cum multe limbi sunt vorbite pe p h h t , gi sistemele de licitatie
sunt destule.
Pentru a deterrnina valoarea unei mfini, se iau in considerare rnai multi factori :
a) foqa h onori
b) forla &stribufionalg (culorile lungi gi scurtimile)
c) numiiiul levatelor defensive
d) nurngrul levatelor de joc
e) numiirul perdantelor
Speran{a de levate
F5clcPnd pufinti sitmetic8 pe marginea acestor faimoase puncte de onor, 4-3-2-1, cele
mai foiosite cuvii1i.3 din -~ocabulamlbridge-ului Eind ,,&te puncte aveam", ,,^hilipsesc
... puncte" sau ,,de ce ai vorbit fm&puncte", sB vedem ce putem constata.
Din vasta experienp acumulat.& precurn gi dm calcule statistice acute asupra a zeci
de mii de done, s-a ajuns la anumite concluzii, confirmate dealtfel gi de probabilitii~le
matematice. DacA pentru a realiza 6-7 levate este nevoie de 20 de puncte, iar fiecare
levat2 reprezint2i cca 2-3 puncte hplus, rezulti umatoarele date ce trebuie refinute :
Pentru jocurile de FA, la care nu se iau in calcul deca punctele de onor in cele patru
culori, trebuie sii retiem, in primul rind, ca spermpi de man@ (de 9 levate) o vom g h i la
o for@ combinaa in jur de 26 de puncte. h e 20-25 de puncte avem, in general, zona de
contracte paqiale, rnicul glem se aflii h zona celor 33-35 de puncte, iar marele ~ l e mla 37.
La jocurile de culoare, dupii fit, se calculeazii gi punctele de distribu$e ; zonele de
marc&p e a l a sunt Intre 18-25 P.O.D., cele de man@ hjurul a 27-29 P.O.D. (pentru
majore) ~i 29-32 pentru minore.
Ca in mai toate sporturile, de p i l a in tenis, unde trebuie cbgtigate douii sau trei
seturi pentru a cbptiga partida, pi la bridge trebuie sii se marcheze douii mange pentru a
lua roberul. Si jocul de bridge se joacg pe puncte. Diversele acfiuni sunt recompensate
cu un anumit n d r de puncte, iar acestea se vor reflecta pe o tabelii de scor. ~coruleste
finut de unul din juciitori, gi este clar c5 intenfia fieciirei axe este sii marcheze cbt m i
multe puncte pi sii cbgtige partida. 0 partid5 de bridge se poate juca, la latitudinea
juciitorilor, cu sau fir5 rnizii.
Punctele ce se acordi conform tabelei de scor se pot obfinedin :
- licitarea pi realizarea contractului declarat
- invingerea contractelor adverse, obfinhd ciiderile
- acordarea unor prime importante pentru licitarea mangelor (a roberului), a
glemurilor sau pentru posesia onorilor
Aceste puncte se inscriu separat h figa de scor, deasupra liniei sau sub linia
orizontalii marcat5 pe fipii.
Valoarea levatelor este diferia, in fbncfie de culoarea anunpt5.
Valoarea punctelor marcate sau a ciiderilor poate crege substanfial prin contra sau
recontra pi ?nfbnctie de vulnerabilitate.
Modul de marcare a scorului
Numiirul de levate licitat pi apoi realizat, ciklerile contrate sau nu, levatele in plus,
onorii in culoarea de atu pi prirnele cuvenite pentru ~lemuriledeclarate ~i realizate, ca Qi
primele pentru realizarea roberului, sunt toate apreciate in puncte pi se marchead pe o
foaie de scor. Diferenp intre totalurile obfinute de cele dou5 axe in cursul unei partide
deterrninii clgtigiitorul roberului.
0 foaie de scor la bridge are douii coloane, despiir$te intre ele, o linie groasii
orizontalii pe mijloc, Qiea arat5 astfel :
+++
(marcHri sub linie)
/ nurnai valoarea contractelor licitate gi realizate /
h coloana din s t h g a se hscriu rezultatele realizate de axa (linia) proprie, iar h cea
din dreapta de ciitre adversari. Deasupra liniei orizontale se hscriu onorii, c5derile,
levatele suplimentare, primele de slem gi de rober. Dedesubt se hscriu numai punctele
cuvenite num5rului de levate licitate si realizate, adic5 punctele ce concur5 la realizarea
mangei.
Este mai bine ca fiecare din cei patru juciitori s&-si !in5 marca, pentru a fi h
permaneng la curent cu situatia partidei, stiut fiind c i licitqia este btotdeauna
subordonat5 scorului din momentul respectiv.
. Punctele ob@ute pentru levate, ?ncontractele licitate gi realizate (ca scoruri paqiale) :
necontrate contrate reconvate
treflii sau caro, fiecare levatii 20 40 80
cup5 sau picii, fiecare levatii 30 60 120
Yar8 de atu : - prima levat5 40 80 160
- fiecare din umiitoarele 30 60 120
. Levatele suplimentare realizate dar nelicitate se scriu deasupra liniei ,vi nu
concureazd la scorul de mangii
. Punctele necesare pentru realizarea mansei (100 sau mai mult).
. Axa care a realizat o mangd se gdsegte in situapa de vulnerabilitate.
. Axa care a realizat prima doud mange, a c&?tigat roberul.
a) Prima (bonus) pentru onori (primele cinci c&$ de v2rf din culoare) :
Patru onori de atu htr-o singuri m&n5 100
Cinci onori de atu htr-o singur5 m b i 150
Patru Asi htr-o singur5 m h i i (la FA) 150
b) Prima de ~ l e m(bonus) :
nevulnerabil vulnerabil
- mic ~ l e m(12 levate) 500 750
- mare glem (13 levate) 1000 1500
Din felul de a marca la bridge $i din severitatea cu care sunt penalizate ciiderile, h
esen@ urmiiri ale unor nigte licita~iinexacte, rezulti cii pofi practic sii. cii~tigipartida
dar sii. pierzi puncte (dacii h cursul roberului in mai multe ocazii ai ciizut, contrat, $i
punctele s-au adunat In coloana adversarilor).
La finalul partidei se adunii punctele realizate de fiecare ax5 $i diferenfa reprezinta
scorul cu care s-a ck~tigat.
700
30 ( P M
(levata rober)
suplimen-
tar&) 100
(a doua
mansii.)
1): licitate 3 V ,$i 2): licitat 4V gi 3): licitat 4V, 4): 6~ licitate
realizate 10 levate. Gcute numai 8 contrate gi $i realizate in
levate = 2 ciideri ciizute de 2 ori zon5.
(nevulnerabil). (vulnerabil).
5). :
(cu comentarca sernnificahei punctelor kscrise ?n fi@)
Dupi ce s-a precizat cii distributia ciirfilor Iipsii este subordonati probabiliti~lor
maternatice, este bine sii cunoa$tem, cel pufin in linii mari, cele mai frecvente distribufii
care se regiisesc h mod normal. Acest lucru ne va putea ajuta apoi k analiza pe care o
facem privind posibilit5file de promovare a unei culori, de extragere a ciirfilor de la
adversar, de localizare a unei car@specifice.
in localizarea unei ciiqi specifice de exemplu, se @e seama, in primul r b d , daci
existi lnformafii dm licitafie (de pildii, doar 12 puncte lipsesc gi doar un adversar a
vorbit, deci, in principiu toate punctele sunt la el).
0 alti cale de localizare hsii este cea In care hcfioneazii probabilitifile, ~i anume :
dacii am putut sii determinh c5 o culoare are un reziduu de pildi de 4 - 2 la adversari,
atunci gansa ca o anurnitli carte sEi fie la un adversar este de 4 la 2 h favoarea celui care
are un numi+ mai mare de c&$.
Pe de altii parte, a v h d o culoare lungii, se poate aprecia apelhd la probabiliti$ ciite
c2rti pot fi promovate ce&d un anumit numiir de levate. In acest scop se procedeazg la
hsumarea cirtilor celor doi juc5tori (declarant $i mort) gi sciiderea totalului dm 13,
pentru a $ti cche au adversarii. Aceastii analizii se face trechd h revisti fiecare culoare,
cu preciidere cea de atu $i cea sau cele care ne intereseazi ca surse aduciitoare de levate,
~tiindc i fiecare levati scoate din joc patru c&$ dm culoarea kespectiv5.
Cele mai importante cazuri h care se recurge la o astfel de evaluare, se reflecti in
special la culorile h care adversarii au patru, cinci, gase sau gapte cirfi ce se cer
capturate.
A. Dacii adversarii defin ^unpreunii un numiir Br5 sot de cLti (de pild5 cinci sau
~apte),atunci aceste ciia se vor regiisi h 213 din cazuri ^hpiix$te ciit mai egal
htre ei.
B. Dacii adversarii au ^ h p r e d un numzir cu sot de ciiqi (patru, gase sau opt), aceste
cii* vor f i ^hpiirpte k proporfie de 113 inegal htre ei. Astfel, o distributie 2-2 se
va intAlni h doar 40% din cazuri, iar 3-3 h doar 36%. Rezulti c5, cel mai
frecvent, trebuie sii vii agteptafi mai degrabii la o ^hpiir$re a c5+lor lipsii de 3-1
(50%) sau 4-2 (48%) atunci c h d adversarii au patru sau Sase car@in culoarea
respectivii.
Ca o regulh se poate stabili : cdnd distribufia intr-o culoare (sau mai multe) este
complet cunoscutci,probabilitatea ca un adversur sci aibci o carte specificci in orice alta'
culoare esteproporfionalci cu num&rulde locuri vacante restante in mdna sa.
rA3
t se argumenteze cii s-au viizut trei cupe gi o treflii la Vest gi
patru trefle la Est gi cii probabilitatea ar fi deci de 9 la 9 in
76 localizarea Damei de caro. Treflele nu trebuie hate in
, A considerare
Est a avut
pentru
doar de
cii distribufia lor nu este complet cunoscutii.
defosat ceva pe cupe, gi sigur are multe
aA2
trefle.
Se vor elimina acum culorile negre, ^ U t e de a juca culoarea de caro, bazat doar pe
aceasti prim5 deducfie. Dac5 ambii adversari rgspund, probabilitiigle nu se vor
modifica, ele r&nh tot de 13 la 10 ?nfavoarea Estului (ca el sii aibii Dama de caro).
Totul bsii se s c h b i i spectaculos dacl unul din adversari nu mai riispunde la pic5 sau
treflii. Sii presupunem cii Vest defoseaz5 la a1 treilea tur de pic% Vefi avea acum clarii o
num5riitoare a unei a doua culori. Vest a debutat cu trei cupe gi douii pici, a v h d deci
vacante opt locuri. Est e marcat cu gase pici gi nici o cupii, deci cu ppte locuri vacante.
Sansele sunt acum de 8 la 7 ca Vest sii aibii Dama de caro.
Marele avantaj a1 ,,locurilor vacante" este c5 permite realizarea cu ugurinl5 a
calculului la masa de joc, f a 5 a fi necesarii me~orizareatuturor cifrelor dm tabele.
Metoda este gi foarte exacti5, intreaga $tiin@ a probabilit5tilor gravithd In jurul
conceptului de spafiu limitat disponibil fiec5rei m5ini.
Aceasti5 teorie poate fi aplicati nu numai c5nd distributia unei culori este cunoscut5,
dar qi c h d o informafie provine dm chiar culoarea criticg, de pild5 localizarea cartilor
mici. Iati o pozifie comun5 :
v A R 10 2 Ambii adversari rgspund cu ciite o carte mica atunci c h d se
t joac5 Riga gi apoi Dama gi, la al treilea tur, Vest contribuie cu
o carte mic5. Este aceeagi situafie ca gi cum qi Valetul de cup5
v D85
gi c5Qile mici de cup5 s-ar g5si In culori Qferite, nici un adversar nu ar fi pus Valetul
atit timp c5t ar rnai fi avut de furnizat o carte mic5.
Cunos&d deci distribufia completi a cwilor mici din culoarea de cup& sunteti
IndrepGjit s5 folosig calculul locurilor vacante pentru a determina localizarea probabil5
a c5rfii de onor. Vest, cu trei cupe mici, are zece locuri vacante. Est, cu dou5 cupe mici,
are unsprezece locuri vacante. Sansele sunt de 11 la 10 ca Valetul sfi cad5 sub As.
Agadar refineti : o culoare critic&poate fi inclusci in calculul locurilor vacante
d a d localizarea tuturor ccirfilor mici este cunoscutd
Referitor la evaluarea mhilor, degi atribuirea valorilor 4-3-2-1 onorilor mari este
absolut convenabil5, calculul statistic este singurul mijloc care permite determinarea
riguroasg a valorilor respective onorilor gi distribufiilor. Din stuQile statistice &cute de
Jean-Rene Vernes, in L 'kvaluationdes mains, putem remarca urntitoarea coresponden@
intre punctele de onor gi valoarea real5 rezultati din calcul :
As 4 4,16
fig5 3 2,98 Eroarea este practic nu15 pentru fig2 gi Valet, Asul
Dam5 2 1,77 apare ugor subevaluat, iar Dama supraevaluati, dar
Valet 1 1,09 nesemnificativ.
fn evaluarea unei culori, calculul statistic, bazat pe num5rul de levate posibil a fi
ciigtigate, conduce la urmiitoarele valori reale ale diverqilor onori :
A R D V 10 9
La atu 1,41 1,03 0,64 0,3 1 0,20 0,06
h alte culori 1,28 0,80 0,45 0,19 0,10 0,03
Teoria simetriei
Ely Culbertson este cel care a remarcat ~i promovat teoria sirnetriilor, potrivit ckeia
o distribufie excentric5 intr-o n6n5 genereaza altele sirnilare pe alte culori in celelalte
m2ini. Valabilitatea teoriei este susfinuti de intervenfiile ce se produc h licitafia
competijionali in care ambele axe i$i revenlc5 contracte piing la nivelul trei sau patru,
ca gi c k d in joc ar fi 18-20 de levate posibile, gi nu doar 13. De aceea cu d i n i
excentrice, bune numai h atac (ofensive), se pot obfine rezultate spectaculoase cu rnai
putine puncte de onor.
Potrivit acestei teorii, la care Elly Culbertson p e a foarte mult $i care in mare parte
se confirm5, pleciind de la caracteristicile propriei mfrini se pot deduce unele lucruri
privind structura m2inilor celorlalti juc5tori gi a lstribufiei culorii la acestia. Astfel,
daci ai o culoare in patru, se poate presupune o distribufie asemhiitoare gi la ceilalh. 0
distributie balansati ktr-o mh5, 4-4-3-2, e similar5 hjurul mesei. Dar dac5 structura
este 7-4-0-1, culoarea in patru va fi neregulat ^mpaqiti la ceilalti juc5tori, fie 5-3-1, fie
6-2-1. Sau daci ai un singleton sau ~ican5,legea simetriei presupune c5 gi cel pu@ unul
dm adversari are la riindul lui o culoare scurtii sau manque.
situatia tipic5 de mod de operare a alegerii libere, adversarii vor furniza intotdeauna cea
rnai pu$n infonnativ5 carte, indiferent de convengile normale folosite.
Un exemplu practic :
V5 putefi intreba, de ce s-a spus d Est a dgtigat cu ,,un onory',in loc de a specifics
cu care onor ?
S5 presupunern cii Est a cktigat cu Dama. Putem zice 15judtate (26 %) dm
gansele ca onorii s i fie hp5x$fi au fost eliminate. Au r h deci 26 % probabilitiifi sZi
aib5 Riga, rezultii 26 contra 24 ganse in favoarea repet5rii irnpasului de caro.
Dar acest unic argument ar putea fi respins, d e ~ qansele
i de ^mp&$re a onorilor au
fost reduse la jumitate, rnai existii k c 8 posibilitatea ca Est s i aib5 arnbii onori. Avbd
Riga gi Dama, dou3 c5rp cunoscute a fi egale, Est a avut alegerea de a dgtiga cu oricare
din ele. Urmbd acelqi rafionament, vom al5tura probabilitatea ca Est s5 aib5 ambii
onori (24 %) cu probabilitatea ca el sii pun5 Dama mai curhd decft Riga (50 %),
rezulthd o gans5 de 26 la 12 (68 %) k favoarea repet&%impasului de caro, exact q a
cum s-a calculat anterior. Cele doui metode, dup5 cum s-a h t , nu se contrazic gi
conduc la acelqi rezultat.
Dup5 ce aii luat contact cu dteva aspecte ale aplicgrii rnatematicii in jocul de
bridge, trebuie s5 gtiti c i un juc5tor experimentat cunoa* ~i a p e l e e mereu la
Primii pa@ 57
probabilit5tile matematice. Avind de ales htre mai multe variante de joc, este important
s i se selecteze cea cu mai mari Sanse de succes. Iati o scurti listg, re rezulti &ntr-un
astfel de studiu :
- o distributie 3 - 2 este mai probabilg deciit un impas reu~it
- un impas este doar cu pujin mai probabil s5 reuqeascii dec2t o ostributie 4 - 2
- probabilititple ca dou5 irnpase din dou5 sg reugeasc5 sunt de 25%
- probabilitatea ca un impas din dou5 sg reu~eascgeste de 75%
- probabilitatea de a avea un manque este de 9: 1
- probabilitatca de a depne czl putin un As este de 75%
- probabilitatea de a gki un fit 5 - 3 este de 17,8 %
- probabilitatea de a ggsi un onor sec, a v h d 11 c-, este de 52 %
- probabilitatea de a avea 10 P.O.htr-o m W este de 9,4 %
La cuprinsul ultimului capitol veji reg5si un numir de tabele uzuale care acoperii
variatele domcxii ale probabilitiifilormatematice cu aplicabilitate la bridge :
- probabilitatea numarului punctelor Be mor
- probabilitate de fit
- fiecvenp distribujiilor celor patru culori intr-o miin5
- repartijia la adversari a c5qilor lips&
- probabilitatea privind reu~itaimpaselor, $i alte ciiteva date importante din acest
domeniu.
Obsewatie :cele prezentate in acest subcapitol vor trebui studiate impreund cu alte
notiuni expuse in capitolul 'C? ji ZZI,pentru alegea unor linii de joc de levatd.
12.
REMEMBER
mecanismul jocului
notiunea de levat2
nojiunea de tai
cum se desfi~oari
jocul de levati
cum se desfi~oartilicitatia
noounea de vulnerabilitate
3 . Principiul de securitate. Acesta prevede s5 nu ifi asurni riscuri de a$a natur5 incf sfi
dep5geascfi posibilul cb~tiga1 adwrsarilor. Cmcretizat prin celebra regul5 a lui 2!3 sau a
celor 500 de puncte, se consider5 c5 eventualele sacrificii contra maqelor adverse nu
trebuie s5 dep@easd trei cideri in mangfi, respectiv dou5 in zon5 (contrate). Extrem de
util5, atilt in interventie c h ~i ?nlicita$iile de baraj, regula lui 2/3 face parte din licit+e.
4 . Principiul subordondrii deriv5 aproape automat: h c 5 dm deschidere sau prima vor-
bire a repondentului: gi ambii juc5tori sunt obliga$i s5-1 respecte. Bridge-ul este ca un
tango, nu poate fi dansat bine deciit dac5 partenerii igi armonizeaz5 acfiunile. Unul con-
duce .$celfilalt i se subordoneaz5, fir5 si-1 calce pe picioare.
5. Principiul evalucirii distributiei. A nu te ocupa de distribufia culorilor ~i a nu profita
de avantajul datorat culorilor lungi, riiminiind tributar doar punctelor de onor, este cea
rnai proastfi form5 de a juca bridge. ultimii ani, teoria levatelor totale, ce deriv5 din
jocul distribuliilor, a demonstrat c5 ele au o importan@ extrem de mare In stabilirea ni-
velului contractului.
Obiectivele licitaw
in copilaria bridge-ului scopul jocului era si-fi vezi doar de licitafie, dar in prezent
acesta este dublu :
1. s5 exploatezi la maximum posibilit2file &lor combinate.
2. s5 faci ciit rnai dficil5 viap adversarilor, obstrucfioniindu-i de cdte ori e posibil.
Sigur d licitafia necontestag are marele avantaj c5 se petrece in t5cerea adversfi.
Dar &d in 50 % din cazuri licitafia are loc cu contribufia ambelor perechi, arta de a
licita devine rnai complex5 ~i rnai subtila.
Obiectivele concomitente pe care le urmfiregte licitatia sunt :
a) gcisirea celui mai bun atu, respectiv convenirea asupra unei culori care: fiind
fitatii: este potrivit2 pentru a deveni atu.
b) stabilirea nivelului contractului.
Cu alte cuvinte :
- declararea man~ei(dac5 sunt hdeplinite condifiile de for@).
- oprirca licitafiei in cel rnai economic contract de mar& partial5
- eventuala investigare gi declarare a ~lemuluiciind foqa de$inuti%de cei doi
parteneri presupune posibil5 realizarea lui.
- ^hnpingereaadversarilor peste limita de securitate sau penalizarea lor c k d
este cazul.
Aprecierea nivelului celui rnai potrivit contract (man$ sau parfial5) este determina-
t2 de valoarea combinat2 a celor doufi mdini. Schimbul de informatii transmis prin licita-
fie este cel care comunicfi particularittitile miiinii (puternic5, minimi, lirnitae: sau forp
dstributional5, echilibrat5, bicolor5, tricolor3 etc.)
Pentru atingerea obiectivelor propuse In licitajie se porneste de la evaluarea miiinii.
Aceasta este destul de uSor de realizat dac5 partenerii au un sistem de licitatie, %I misur5
s5 transmit2 ciit rnai exact informafiile privind caracteristicile mdinii.
Licitatin 65
Prima intrebare pe care trebuie sii gi-o pun5 orice bun juciitor, dupii ce partenerul lui
a deschls, este dacii exist5 sau nu o de jucat in dona respectivii.
D e ~ factorul
i de siguran@ in licitafie este extrem de important, deoarece. depii~irea
nivelului antreneazii ciiderea, obiectivul primordial r h k e licitarea mangei, chiar cu un
anurnit risc gi incertitudine. Statistics a demonstrat cii, bine licitate gi jucate, in cca 45-
50 % din done exist2 ganse de man@, 45 % sunt scoruri paaale ~i doar 5 % reprezinti
glemuri. Calitatea de bun ju&tor aparfine celor ce gtiu sii disceamii c h d sunt hdeplinite
condioile ce fac posibilii manga si c h d nu. Teoretic, on de &te ori juciitorii axei defin
-mpreunii foca pretinsq manga trebuie licitatii.
Avantajul de a juca cu atu
Securitatea conferit6 de existenp unei culori de atu este mai presus de orice indoialii.
Atuul impiedici adversarii sii-9i joace nestingherifi o culoare. Levatele se pot rnai ugor &i-
ga la adiipostul unei culori :u?lg~ stabiliti ca atu, deoarece aceasta va permitc Germ &@lor
c&t@itoare ale adversanlor ~iajutii gi la promovarea culorilor proprii.
Studule statistice au ajuns la concluzia ci, pentru ca o culoare sii devinii un bun atu,
partenerii trebuie iii detini un rninirnunl de opt c w In culoarea respectivii (4 - 4, 5 - 3,
6 - 2, 5 - 4 etc.). Bridge-ul este un joc de culoare, cu atu, ~i numai in absenla unui fit
contractul se orienteaz5 spre un joc de fir5 atu. Fitul ideal este considerat cel de 4 - 4
pe majore, iar a~a-zisagolden game este manga de 4 v l n .
Ciiutarea atuului .yi a fitului poate uneori descoperi mihi h dublu fit. De exemplu
unul4 - 4 gi unul 5 - 3. Se consider5 h astfel de cazuri cii atu este bine sii fie cel egal in
ambele m&ini,iar fitul excentric sii serveascii pentru defose.
Printre avantajel de a juca cu un atu, se mai iau %I considerafie ~ialte criterii, cum ar fi
ipoteza conform &eia culoarea tare trebuie libat5 ca fiunizoare de levate ~icea rnai slab5 ca
sii devhii atu. Ceea ce admite ^m5toati sdarea este d M e mari depind de fit.
Alegerea culorii
&I alegerea culorilor susceptibile de a deveni atu, prioritatea este pentru culorile ma-
jore. Ca atare, principiul spune ,,sii nu sustii imediat culoarea minord a partenenilui
dacii ai ji o culoare majord".
Criteriul de alegere a culorii r h h e , in primul rind, lungimea ei. Juchd sistemul
cu majora in cinci, deschiderile de 1 v / n vor promite intotdeauna un minim de cinci
d c i . Cu miiini bicolore, principiul de bazii cere sii se hceapii cu cea rnai lungs, dac5
sunt inegale h lungime, sau cu cea mai scumpii, la egalitate. De exemplu, avhd
n 97654 gi v ARD87, se va deschide cu 1 A, nu cu 1 V, d e ~cupa i este mai tare.
h auction bridge prevala criteriul tiiriei haintea celui a1 lungirnii, dar pot exista di-
vergenie ce !in de stilul personal. Sii considerh urmiitoarea distribufie :
n R7 v A + 109764 a RDV32. Din doukeci de expe*, paisprezece au deschis
cu 1 + (cea mai scumpii din dou5 egale), pentru a usura licitafia, si doar qase cu 1 4. Ar-
gumentul acestora din urn5 este legat de dorinp de a-gi asigura, in cazul in care adver-
sarii igi adjudecii contractul, atacul in trefl5 ~i nu intr-o culoare complet spartii. Au tratat
m h a c a p e u n 6 -4peminoreginu c a m 5 - 5.
Ca o excepge la regula de b&, conservatorii admit ca o bicolor5 5 - 5 neagrii sii fie
deschisii cu I 4, pentru a facilita licita!ia ulterioarii. Partizanii majorelor ?ncinci nu sunt
hsii de acord, gi pe bun5 dreptate, fiindcii, %I prirnul r h d , +ole& principiul (am cinci
yici), gi apoi pentru cii, deschizhd cu 1 n, se hgreuneazii licitaga adversii, pe c h d des-
chiderea de 1 a lasii loc liber culorilor roqii de a fi spuse.
fn lipsa majorelor, alegerea celei mai bune minore se refer5 strict la numiirul de
ciiqi, ~i nu la &a culorii, o mhii cu 3 - 3 pe minore se va deschide cu 1 4: chiar dacii
culorile sunt, de pila, 4 1098 gi + ARV. Alegerea se va face intotdeauna astfel :
* : 3 2 3 4 4
* : 2 3 3 3 4
fn descrierea distribugilor tricolore, de tipul 4-4-4-1, alegerea culorii se face de aSa
manierii h c i t s5 permit5 cea nlai economic5 licitage. Culoarea de deschidere va fi trefla
daci singletonul este car0 sau caroul in toate celelalte cazuri :
n . 4 4 4 1
v : 4 4 1 4
*: 1 4 4 4
* : -4 1 4 4
Orientarea contractului
Logica dicteazii ca investigarea contractelor sii acorde prioritate culorilor majore,
apoi contractelor de Grii atu gi k a1 treilea r h d celor pe culorile minore. Manga de zece
levate pe cup5 gi pica este prioritarii, iar cea de nouii levate pe FA vine ^haintea celei de
unsprezece levate pe tref-lii qi caro. C h d licitalia pare sii conducii spre neeconomicul
cinci pe minore, care cere 29 P.O.D., expex$i kcearcii intotdeauna sii investigheze mai
htiiigosibilitatea de a juca 3 FA.
Intre contractele de m w e pe majore qi cele de FA, criteriul principal ce le separii
este dezechllibrul miinilor. C h d n~rinaeste semiechilibrati ~i extragerea atuurilor ad-
verse transform&contractul intr-unul aproape de FA, expeqii sugereazii, qi in acest caz,
investigarea posibilititii de a juca manSa pe FA, cu o levati mai pufin.
Aiegerea deschiderii
Cunoscind clasificarea m h l o r In functie de forp contmutii, de caracteristicile dls-
tnbutionale gi de n u m h l delinut a1 levatelor de joc, aleg~rcadcschderii nu ar mai tre-
bui sii reprezinte o problem3 deosebit& dacii se respecti condifiile unpuse de sistern. in
subcapitolul3 vom prezenta criteriile de incadrare (obipuite, esacte, tari gi de baraj).
Deoarece deschiderile de unu la cuioare sunt cele mai fiecvente, sii p u n c t h de pe
acum ciiteva principii care le insojesc :
- o redeclaratie garantatri. Potrivit acestui principiu, juc5torul care dcschldc (pc
locul unu Vi doi obligatoriu) prornite cii este capabil de a doua vorbire, de fapt absolut
necesarii pentru a clarifica tipul de mink
- existenfa a cel pufin 2-2 % levate defensive. Declarantul iqi asigurii partenerul
cii, dacii vor fi hapkare, are capacitatea de a realiza dou3 levate rapide.
- detinerea a eel putin 13 P.O. Aceasti limiti de a deschde a fost aleasii pentru a
garanta cii o dong nu va f i pasati atunci c k d necesarul de valori pentru o man$&,respec-
tiv 26 de puncte, se giisesc in cele dou5 miiini.
Rolul deschidentului
h cazul unor deschderi exacte (cele dm categoria FA, tari, sau de baraj), rolul
deschidentului este limitat Si se rezumii de obicei la a oferi clarificiiri suplirnentare, dacii
ii sunt cerute de repondent.
La dcschderile cele mai frecvente, adicii la cele de unu la culoare, rolul celui care
deschide licitatla nu este ins5 doar de a declan~ao lupt5 dind prinlul p u p , dup3 care 5-0
ia la gjoanii. El dore~tesii aibii Sansa de a mai vorbi kcii o dati ~i are un rol mult mai activ.
Rolul de spectator sau cel dc vedcti dcpinde de caracterul deschlderii, iar cel se a
deschis trebuic s5-qi respecte partitura.
Vizualizareamciinii partenerului
Pentru a evita nein[elegeri htre parteneri ce pot deveni grave, un juciitor trebuie sii
vizualizeze m2na partenerului, dar nu are voie sii liciteze tinrind cont de carfile presupu-
se ale acestuia. El va iine seanu doar de propria &ii ~i de minimu1 pe care il presupu-
68 Bridge de la A la Z
ne licitqia partenetului. Trebuie sii vegheze ca schunbul de informabi sii fie exact ~i sii
nu presupun5 anumite valori neprecizate in mod expres, petru a nu aiunge sil .;hi3 pe
pielea lui una din legile lui Murphy, care zice csi ,parteneruI nu are niciodatd mdna la
care te aqtepti".
De pildfi repondentul, atunci c h d 3 culoarea de deschidere a partenerului are As-
Darnii, el trebuie sii-gi pun5 imediat intrebarea unde sunt rest~tlde minimum 9 puncte,
odat5 ce hculoarea respectivii deschidentul nu poate avea de&t cel mult Rigii-Valet.
R5spunsul depinde atit de tipul m1inii (slabii, tare) c1t gi de caracterul dialogului
instaurat (forcing sau nu).
in principiu, cu o m&G ar trebui s5 se vorbeasci de cel pufin dou5 o n pentru a i se
putea prezenta caracteristicile.
Pe de alt5 parte, ideal ar fi ca printr-o singur5 vorbire s5 o pofi clarifica complet. Cu
o mhti care s-a iimitat, nu mai trebuie vorbit dec1t dacii partenerul foqeazti. Orice licita-
$e ambigu5 (care nu a spus totul) oblig5 la hcti o vorbire.
Important este ca partenerii sii sttipkeasd bine sistemul, astfel in&t sti fie capabili
sii discearnti dac5 licitafia precedent5 cere sti se continue dialogul sau nu.
hsemntitatea celei de a doua vorbiri pentru destinul donei ~i anticiparea celei mai
bune redeclaralii fac parte dm regulile de aur ale licitaiiei.
Pnrul donei
Contractul optim, sau aga-numitul par a1 donei, reprezintii nivelul maxim la care pot
aspira cele dou5 miiini combinate.
Sii presupunem c&axele E-V gi N-S pot face fiecare ciite o mang5, prima de 4 v gi
cea de a doua de 4 r , gi ar marca 420 de puncte (300 + 120), respectiv 620 dacii sunt in
zon5. (obsewatie : pentru exempl@care s-a folosil marca de concurs). Dac5 E-V nu
sunt l2sati s5 joace 4 V, N-S dcclarhd 4 r pe care le gi pot realiza, rezult5 c5 este mai
avantajos pentru E-V s5 declare 5 v in ap5rare, cu o singur5 c5dere (- 100 sau -200 /
knctie de vulnerabilitate), deciit sB lase adversarii s5 ciigtige manga. Dac5 parul donei
respective este pentru axa N-S 4 r , pentru E-V este de 5 V, contrate, cu o c5dere. Cu
alte cuvinte, acestea sunt contractele teoretice ideale pentru cele dou5 axe.
Principiul ,,primul venit, primul servit"
fn vocabularul de bridge cunoscut sub numele de fast arrival, principiul este in ma-
re stim5 la englezi gi la juc5torii versah de partid2 liberg.
Arnbiha fiecgrui sistem de licitatie, de a fi ciit mai clar pentru parteneri. prin repeta-
te schirnburi de d o m a h i , conduce gi la lhurirea adversarilor asupra licitahei. De aici
rezult5 unul dm paradoxurile licitafiilor foarte exacte, care pot da ocazia adversarilor sii
giiseascg punctele slabe in armu&. Principiul fast arrival promoveaz5 ideea ca atunci
c h d axa de*e superioritatea s5 se grSbeasc5 pe cel mai scurt drum gi sti declarc manga,
ca un excelent pariu ce dep5~ege50 % din probabilitiih.
0 alt5 regulii zice s5 te duci direct in mangii c h d mina este slab5 din punct de vede-
re defensiv gi bun5 doar in atac, gi s5 procedezi pas cu pas c h d este puternicg. Acest
principiu a1 bridge-ului ,,practic7'guverneazg deseori licit@iain partid2 liberg.
Aga-zisul punctaj invizibil joacfi un rol esenhal h deciziile licitafiei. De fapt, dacii
tinem seama cii bridge-ul se joacii pe puncte gi nu pentru onoare, dar de ciitre persoane
onorabile, ar trebui sii i n c e r c h sit cktirim fiecare actiune ofensiv5, competitivii, de
$ern, sub aspectul marcki unui nurniir ciit m i mare de puncte.
Valoarea mascati a primei mange, degi nu apare pe tabcla de scor, este mare. Statis-
ticile o apreciazii la cca 350 de puncte, degi in realitate nu se marcheaz5 decit 100. Va-
loarea unui scor parfial se situeazii in jurul a 200 de puncte (150-220) gi, in afar5 de fap-
tul cii ii conferii un avantaj celui care l a marcat, va influenp substanfial licitatia.
Probabilitatea este de 3 la 1 ca cel care a dgtigat prima mangii s51odgtige gi pe a
doua.
Valoarea primei de glem este enormii gi, d e ~teoretic
i se spune cii data ai 5 1 % gan-
se pentru un mic glem, respectiv 70 % pentru unul mare, se cere s5 il declari, juc5torii
versafi de rober bridge calculeaz5 altfel. Ei nu liciteaz5 un mic glem ce depinde de un
impas deoarece, dac5 il reuSesc, vor scrie cu 500 de puncte in plus, dar dacii il cad vor
pierde 500: aproximativ atit cit reprezina o mangii. Aga cii nu riscii atunci cind gansa
este de doar 50 %.
h actiunile de penalizare un expert in arta profitului net va constata, de pildii, cii -
dac5 ipotetic, in Sapte done contrate a ci~tigatde trei ori 500 de puncte gi de patru ori a
pierdut c2te 300 - are un ciigtig rnai mare contrbd adversarii imprudenti deciit juchdu-
$i pr:priul contrzct.
In toate calculele pnvind influentele pe care cdcgtigul le are asupra licitatiei, factorul
de vulnerabilitate vine pe primul loc. Penalidrile qi primele sunt mult rnai mari, aqa d
datoria juc5torului este sii fie cu ochii pe tabela de scor,
0 vorba din bridge spune c5, dac5 phii la urn5 mancgele gi cglemurile se ^mpart, c k -
tigul sau pierderea depind h cea rnai mare m5surii de felul h care juciitorii se descurd
in situatii de marc5 parfiali.
Expealor le place. s5 scrie pe coloana lor qi nu se sfiiesc s5 declare mancge dubioase,
dar nu vor supralicita c h d au o parfial5 beton. Mai degrabii o fac A d nu sunt siguri de
nivel. Cu alte cuvinte, ei Siu s5 joace tactic. Cu scor paaal vor acorda atenfie licitafiilor
care sunt rnai greu de supralicitat de c5tre adversari, FA-uri cu o mai larg5 gam5 de li-
mite, baraje minore cu m%ni excelente etc.
principiu, un juciitor nu trebuie s5 renunle la un scor paQial sigur In favoarea unei
manqe dubioase, rnai ales nefiind vulnerabil, dac5 nu are o gans5 de 50% de a o face.
Valoarea unui scor p e a l este mult rnai mare deciit cea aparenti.
Tactica licitatiei atunci c h d exist5 o mar& par$al5 va fi prezentati la sfir~itulcapi-
tolului.
Jocul cu adversarul
Licita$a modem5 devine pe zi ce trece mai agresivii. Obstrucfionarea adversarului
este un comandament tot atiit de important ca $i cel de a deschide. Dintr-un joc de salon,
licitafiaa devenit un c h p de lupt5 ~i nimeni nu este dispus s5 renunie la o don5 ori de
d t e ori exist5 o qans5 ca ea s5 se hcheie cu un avantaj. Intervengile au devenit rnai fri-
vole, nirneni nu se mai teme de dou5-trei c5deri (s5 fie inflatia de vinii ?), calitatea culo-
rilor este lasati la garderobti, totul este cornis cu cinism qi siinge rece pentru a reduce
adversarii la ticere.
Nu ar trebui sii hfelegem c5 jocul a devenit haotic, din contrii. Un sistem solid con-
duce la cele rnai bune remltate. Respectarea exigenielor sistemalui face parte din baga-
jul bunului jucgtor, dar asta nu hsearnn5 s5 nu hcerci s5 hvingi adversarul, chiar cu
miiini inferioare. Arta jocului cu adversarul trebuie hsuqiti odatB cu abc-ul licitafiei sau
a1jocului de levat5.
Psihologie si strategie
Chiar qi hcep5torii sesizeazii imedat presiunea pe care o exerciti adversarul prin
simpla lui prezenp la mas& 0 presiune accentuati de forp miiinii $i, de multe ori, de
statutul lui de rnai bun.
Exper$i 9th s5 tragii foloase din acest avantaj. Factorul urnan poate influenp licita-
tia,'poate timora sau face mai agresivi unii juciitori. Superioritatea o de@ cei ce nu ce-
dcazii presiunilor psihologice, dar gi cei ce 9th s5-~iadapteze strategia h funcfie dc ad-
Licitatia 73
versar. & special in parti& liberi, unde un rober dureaz5 - fa@ de bridge-ul de concurs
in care fiecare don2 este independenti5 - adversarii sunt in permanent conflict.
Bridge-ul este o lupt.5 dus5 cu armele jocului, dar care h c W balanp spre cei care
nu se uiti doar h C&I$ - ci $iu &-gi aprecieze adversarii gi 7n postura de oameni cu sl5-
biciuni, timizi, ambibo~i,naivi, iar regulamentul le permite s5 profite de profilu! lor psi-
hologic In lirnitele eticii 8i hir-play-ului. Juciitorul care are ,,prezen@ la masti", posed5
un As in plus.
Licitafia practicd
Respectarea sistemului este un criteriu absolut pentru eficienp licitagei.
& cadrul regulilor de sistem, parteneni nu trebuie s5 uite totugi trei principii de ma-
re importan@:
1). G5sirea fitului prevaleaz.5 fi~@ de anunApeafoqei.
De pila, cu r R7 v AD987 + 7 +
ARV102 ,dup3 1 v - 1 FA, nu este cazul s5
licita$ cu salt 3 a pentru a vii anunp aria, deoarece nu este h c 5 clar dac5 exist5 un fit
de atu, iar culoarea este minor&.Ulterior, avefi timp s5 anunpg fo*. 2 i va fi suficient
in aceastii faz5.
2). Anunprea fitului trebuie ficuti5 i m d a t . & felul acesta partenerul are deciziile
ugoare, deoarece este informat c5 poate conk pe fit. Ca de exemplu :
l a - l v
2v
3). Anunprea fitului &it rnai descriptiv posibil. Cazul tipic este :
l a - l v
?
Avhd r 75 v A72 + R53 +
ADV92 ,ce este mai bine ? 1 FA, 2 + sau 2 v ?
Semnificatiile posibilelor redeclarafii ar fi :
- 2 + nu va mai da probabil niciodatii ocazia de a anunp facil un fit de trei ci@.
- 2 v este incorect deoarece nu exist.5 patru cupe, daq, h acela~itimp, neag5 pa-
tru c5rp la pick o informabe util5 partenerului.
- 1 FA va fi poate singura cale care ar putea oferi ulterior un fit de trei c@i, Si
este supenoar5 licibtiei de 2 a .
74 Bridge de la A la Z
Procesul de evaluare
Descrierea m&i nu trebuie privit5 ca un scop ?nsine, ci ca un rnijloc de transmite-
re a unor mformatii partenerului, care ii vor permite acestuia sfi aprecieze a& nivelul
contractului c k gi culoarea de atu.
Pentru a facilita procesul mental de evaluare, dar nu pentru a i se substitui, experpi
au pus la indemiba jucfitorilor metoda aprecierii forfei miinii gi a nivelului contractului
cu ajutorul punctelor de onor. Deqi valoarea acestora, de 4-3-2-1, a fost confirmat5 sta-
tistic cu extrem de mici diferenje, calculul punctelor de onor nu este ins&suficient. F M
a filtra datele furnizate de informafiile seci oferite de licit&e, 6rfi ipoteze gi deducfii,
procesul de evaluare, ~iapoi de reevaluare, nu este bine condus.
Prerniza de la care pomegte evaluarea nivelului contractului este cfi pentru a realiza
un mumit nuxn5.r de levate este necesar un anumit numfir de puncte. Raporthd totalul
punctelor de onor existente in cele patru culori, 40, la numiirul de levate posibile, 13,
rezult5 d o leva& echlvaleazii cu cca 3 puncte (40 : 13 = 3,08).
Ce d e t e d ins5 valoarea unei dini ?
Se gtie cfi ea este conferit5 de existenp d$lor mari $i a lungimilor definute.
Luibd drept d a b & regula care zice d cca opt levate din totdul de treisprezece revin
c&@ormari ~idoar cinci celorlalte procedee de tehnid de joc (taiuri, promovi3ri de doare),
rezultii d este important ca din totalul celor 40 P.O. axa proprie sii de- majoritate..
hadar, in aprecierea valorii unei miini, cel mai important criteriu este cel a1 punc-
telor de onor.
Dar o simp12 transformare a punctelor de onor htr-o scalfi care sfi reprezinte speran-
fa de levate nu este nici suficienc gi nici corectZi. Unei miini ii cregte valoarea datoric
distribufiei $i, de aceea, ambele criterii se iau in calcul, in functie de mforma@le
furnizate de licitatie. orice actiune de evaluare, este o eroare a ddea victim5
exclusiv num5r5rii punctelor de onor, capcan2 in care cad mulji jucgtori, nu numai din
categoria incep5torilor.
Ulterior, pe m5sur5 ce schimbul de lnformajii transmis de licitafie evolueaz5. h afa-
ra valorii conferite de miinile distributionale, de lungimi gi scurtirni?reajust5ri sunt ab-
solut obligatorii pentru o apreciere corectj.
Se cuvine sfi mention& hsfi d la bridge nu exist2 reguli absolute, iar ,, nici o dond
nu seamdnii cu alta " gi ,,sd nu ne aqteptiim niciodatd ca partenerul sii aibd m h idealif
doritd " sunt factori imponderabili care confer5 fascinafiejocului.
Licitatia 75
S-a afirmat deja cii aprecierea punctelor de onor, conform tabelei, la valoarca lor
nominalii, nu este absolut corect5, pentru cH ei nu pot avea o valoare constant5 gi depind
de o seam5 de factori (gruparea onorilor, pozifia fa@ de adversari, dacii a p a m unor cu-
1ori.scurte sau lungi etc.).
Totalul punctelor de onor gi dlstribufie ce rezult5 din calculul inifial sufer5 o imedia-
tii rczjusb-e gi trebiiie aplicati in unn5taarele cazuri :
1. M h a este 4-3-3-3. Se scade 1 punct.
2. M h nu are nici un As. Se scade 1 punct.
3. M h a are onori seci (negardafi), cu excepfia Asului. Se scade 1 punct pentru fiecare
(deci un Rig2 sec = 2)
4. Mina conNe onori negardati de tipul Dx, Vx. Se scade c2te 1 punct.
5. fn recalcularea dupii fit, dacii intr-o culoare Rx a fost num5rat cu 3 puncte, nu nlai
poate primi k c 5 1 punct pentru dubleton.
6. Ckjile miermzdiare, de tipul 10,9,8, in special in culorile lw~gi,RD1094, produc
adesea levate gi, in general, trei-patru decari valoreazg 1 punct. Comparafi de exemplu
RD1098 cu RD432 ; sau V1093 vizavi de D6 cu V765 vizavi de D8 ; cu prima combi-
najie se fac dou3 levate, cu a doua poate nici m a .
7. 0 mbii care contine tofi cei patru Agi valoreazii 1 pufict in pius.
Pe miisur2 ce licitafia progreseazii gi infannafii noi apar, atit dm mtervenpile adver-
sarilor cgt gi dm cele ale partenerului, se procedcazii la reekaharea mibii, deoarcce
conditiile presupuse inifial se gHsesc modficate.
Reevaluarea poate s2 conducii la concluzii mai optimiste decfit cele avute in vedere
c h d s a deschis, dup5 cum trebuie gi s5 avertizeze asupra unor pericole care au a p h t .
Astfel, onorii k culorile licitate de partener igi sporesc valoarea, iar ceilalti devin rnai
pufin utili, special dac2 partenerul a licitat o bicolor%,onorii plasafi in celelalte culori
igi pierd importanpi. Acelaqi lucru se intiimp15 gi cu onorii depufi in culorile licitate de
adversari, depinzbd de felul in care sunt plasafi.
Evaluarea Zungimilor gi scurtimilor
Fieciirei carp mici, incephd cu a cincia, dintr-o culoare lung2 care poate fi eliberatii
ugor, i se atribuie cfite un punct de distribufie (P.D.) gi el se ia in calcul de la bun kceput.
Punctele de distribufie nu se n M r i i automat, o lungirne tip 97654 nu primegte un
punct doar fiindc5 este o culoare k cinci, in schirnb RV982 are 4 P.O. gi k c 5 1 P.D. gi
valoreazii 5 P.O.D.
Lungimea intr-o culoare, care are gi puncte de onor, are o valoare potential5 datoritii
posibilitiitilor de promovare a carplor mici. Iar dac5 o culoare lung5 este fitatii, partene-
rul a v b d gi el lungime in aceeqi culoare, ea poate fi aleasii s'5 devinti culoare de atu. De
exemplu :
a) 32 b) 9873 Este evident cii dstribufia m&ii b)
t
ARD54
t
ARD54
este supenoar%celei din a).
Un mic plus (de cca %) il reprezinta excesul de controale (As, Riga) h comparatie
cu prezenfa onorilor nesprijiniti (Dam5 pi Valet), care depuncteazii.
1at5un tabel de echivalenp^ m ecalculul hpuncte de onor pi caiculul ?n levate perdante:
P.O. 0-5 6-8 9 - 11 12 - 14 15 - 17
L.P. 11- 12 9 - 10 8-9 7 -.8 6-7
CLASIFICAREA DESCHIDERILOR
Deschideri tari :
2 FA 20 - 22 sau 21 - 23 P.O. (dupii cum au convenh j ~ ~ o r i i
24 223 P.O.D., minimum 8 % -9 levate de joc, forcing.
Deschzderi de baraj :
2 +/VIA 5 - 10111 P.O.D., baraj, culoareh gase.
3 +llv14 6 - 10111 P.O.D., baraj, culoare in Sapte.
4 +/+ idem, culoare h opt.
4 v14 idem, culoare frumoasH GIopt sau Sapte.
5 a/+ idem, culcqare in nouz.
Sii repem cii cele mai frecvente deschideri sunt cele de unu la culoare. Bridge-trl
fiind in prirnul r h d un joc de culoare, un joc de atu, doar absenfa unui fit convenabil
conduce la jocurile Grii de atu, gi este firesc ca majoritatea deschiderilor sH hceapH prin
a numi o culoare la cel rnai jos nivel.
Miiinile potrivite deschiderilor de unu la culoare, htre limitele de 13-21 P.O.D. se
divizeazii, la rhdul lor, h trei categorii de for@, de care st: va !iris s m a %I redeclarsfii
pe parcursul licitafiei. Ele sunt:
minimale 13 - 15116 P.O.D. Cu bune culori in gase sau bicolore
facil de descris, se poate cobofi la 11 - 12 P.O.D.
medii 16 - 18 P.O.D.
19-21P.0.D.
in condifiile pretinse pentru diversele tipuri de deschideri, aga cum s-a spus, se fine
seama gi dc lungimea culorilor. La deschiderea de 1 FA m h i l e prezintit Istribufii
echilibrate. La deschtderile de unu pe majore culoarea are minimum cinci &$, iar la
toate deschlderile de baraj numiirul c5rplor in culoarea respectivti reprezintA principals
obligahe.
Iati cum arati un tabel de echivalenp privind speranp %I levate, h funcfiede pw~c-
84 Bridge de la A la Z
REGULI GENERALE
diverselor licitatii forcing), sii avertizeze c h d este galben vi cere atenhe (licitatii limitate
sau invitationale) gi sii stopczc licitaha c h d semnalul rogu cere acest lucrt.
(fn text, de cdte ori se vorbe~tedespre puncte, trebuie sd se infeleagd cd este vorba
de puncte de onor ~i de puncte de dzstribupe (P.O.D.), iar cdnd in mod explicit este vor-
ba dour de puncte de onor, acest lucru se va preciza)
- pas final
- 1 FA
- preferinfa
- repetarea culorilor licitate
anterior la nivelul doi
Parfiali, sau - 2 FA ;o invitatie de man$&
char mangti - una din culorile spuse de
partener la nivelul trei
- declarare de man$&
- noi licitaoi forcing pentnl
expiplorarea contractului final
Licitafia 89
Regula lui 20
fn aprecierea posibilitiiiii unei m W de a deschide, h special pe locul trei la deschi-
derea de unu pe culoare, dar chiar qi pe locul unu sau doi, ~i h conformitate cu tendin@
de a o face cu m2ini slabe, exist5 vi un alt criteriu de evaluare.
Este acceptatii ~i adrnisibili o deschidere daci totalul punctelor de onor plus totalul
celor douii culori rnai iungi este egal cu 20.
De pildg, 11 P.O. + o distribuiie 4 - 4 - 3 - 2 = 19 puncte.
Sau, 11 P.O. + o distributie 5 - 5 - 2 - 1 = 21 de puncte.
Se va putea deschide, urm2nd regula lui 20, chiar ~i cu miiini minimale, de tipul :
r AD93 v 2 + RD1072 IF 1098 11 + 9 = 20 Se poate deschide cu 1 +.
a 87 v V32 + ARD9754 a 9 10 + 10 = 20 Se poate deschide cu 1 +.
r ADV765 V - + 432 & R972 10 + 11 = 20 Se poate deschide cu 1 A.
r 32 v AV10832 + AV83 4 4 lo lo = 20
+ Se poate deschlde cu 1 v.
Terence Reese spunea cii juciitorul care se uitii doar la punctele de onor ~i nu dP im-
portantii distributiei este o ameninpre. ARDV102 (10 P.O.) furnizeazii Sase levate, pe
c h d patru A$ (16 P.O.) doar patru.
Daca deschiderea a fost minimalii, este foarte important ca ulterior sir se comunice
parteneruiui acest lucru.
Avocafii regulii lui 20 s u s p ca este mai ugor sii deschrti decst sii intervii, qi sd dai
asrfel primul pumn adversarilor. Licitafia ?n intervenfie este mult mai grea, ?n special
dac5 adversarii bareazi.
1V-14 j
21-2+
2v (semnificafia este cii deschidentul nu pne sii joace FA)
Dac3 m h a este medie (16-18), pentru precizarea zonei deschiderii, ea se va putea
descrie prin licitatie cu salt, cu condijia sii nu se depggeascii 3 FA. De pildii, o secvenp
de tipul :
1*-lv
14 -2 + prezinti o miin5 avind culorile 5-4-3-1, cu patru ciiqi
3v la pica, trei ciirp la cup5 gi 16-18 puncte.
Tot in zona medie de punctaj, cu o m h 5 5-4-3-1, dar avhd cele trei cLfi in a patra
culoare (Axx sau Rxx); se poate oferi susfinere, propuniind repondentului s5 devin5 de-
clarant in FA.
Licitatia ar decurge astfel : 1 + - 1 v
lr-2+
3 +
De remarcat este c5, dac5 a patra culoare spus5 la primul palier este pica; de pild8 :
1*-1+
1 v - 1 4 , deschidentul trebuie s5 se comporte ca
gi c h d licitatia este natural%,s5 o sus$n5 dac5 are fit, a v h d totodat5 grijfi s5 nu ajung5
direct in 4 4 , chiar dac5 este tare.
C&ndeste a 4-a culoare forcing de manpi ?
htotdeauna atunci c h d prima schimbare de culoare a fost la nivelul doi peste unu.
Dar nu e neapiirat forcing de man@ dac%repondentul se menfine sub 2 FA, ca de pild5
in secvenp :
1+-lv
lr-2+
2+-2v
Dac5 ins5 noua culoare depgaeqte rangul precedentei, avem de-a face cu o ,,inversa-
a'',gi licitatia va caracteriza o miin5 de la 17 puncte in sus. De exemplu :
l*-lv sau l + - l r sau lv-1FA
2+ 2v 2A
De ce ?
Fiindc5 o vorbire ,,inversatgMconduce automat licitafia la a1 treilea nivel $i nu poate
fi justificati dac5 forfa miiinilor nu o indreptiijege.
Obsewati cd o simpld preferin,td a repondentului (care poate fi minimal) pentru
prima culoare, il obligd pe acesta sd vorbeascd la niveIu1 trei, ceea ce ar putea deveni
riscant dacd nu sunt indeplinite condi,tiile de for~dpretinse de licitatia inversatd.
A doua culoare intr-o licitatie inversati este mai scurta decit prima. fn principiu, cu
5 - 5 nu se licitead inversat deciit cu bicolore solide.
Despre licitafiileforcing ~i cele nonforcing
* Toate suslinerile directe, cu fit, de la 1 la 2, de la 1 la 3 sau 1 la 4 pe majore,
sunt considerate ca fiind licitaiii care limiteazii mina, deoarece transmit mesaje precise.
Pentru a face ca o licitage sii fie considerati forcing, se apeleazii la alte secvenie.
De pildii cu mkini a v h d fit, o excelenti metodii care le permite descrierea, gi inves-
tigarea unor eventuale glemuri, este 2 FA dupii deschiderea de 1 v / r .
Observape :In sistemele naturale, ca de p i l d ~Sn ACOL, licitatiile de 2 FA dupd des-
chiderea de unu la culoare, reprezintii fntotdeauna strict 11-I 2 P.O., gi sunt considerate
limit bid ~i nicidccumforcing de mangci.
* Situalii forcing se creeazii qi atunci c h d , dupii repetifia culorii minore de cii-
tre deschdent, repondentul liciteazii o nouii culoare. Aceasti licitafie este forcing gi arti-
ficialii, h sensul cii nu propune un atu alternativ ci are scopul de a descoperi un fit de
trei ci@ in majora repondentului sau de a obiine o descriere mai flexibilii a mginii.
Observaii de exemplu nuanFrile :
l + - l n sau la-lv sau I+-14
2+-2v 24s-2+ 248-2+
Pe c h d in o secveng tip 1a - 1v
2a-2 v licitajia de 2 v nu este forcing, ci naturalii.
* Licitajia este forcing de asemenea, gi are acelea~iscopuri, c h d deschdentul,
dupii o culoare minorii, spune 1 FA, iar repondentul liciteazii cealaltii minorii.
Dupii: 1a - 1r
1 FA - 2 + vorbirea de 2 + este artificial5 gi forcing, iar deschidentul
se va folosi de o schemii de riispunsuri in trepte pentru a-qi descrie mina. Ea arat5 astfel:
2v = minimal, grii trei ciirp la cup5
2 FA = maximal, BriI trei cupe
3+ = natural, culoare cinci
3v = maximal, cu trei cupe, g.a.m.d.
* Si licita$a : 1 v l n - 1 FA
3 +/* este forcing absolut in licitafia standard, din
96 Bridge de la A la Z
l a -14
2 FA - 3 4 = gase c&$i de pic%,sau cinci plinc, gi ambiiii de glem.
l* -14
2 FA - 4 4 = inchidere, &ri alte pretenfii, cu gase c51$ %I culoare.
* Licitafiile in cue-bi4 ca un eseu de mangi sau glem, sunt evident forcing.
Din cele minimum 11 puncte ce sunt pretinse, 10 trebuie s5 fie de onor, dad existi
o culoare in cinci, gi xni~imum9 dzc5 culoarea este in qase. Aceastil pretenfie trebuie
luatA foarte in serios, deoarece deschdentul iqi va baza a doua vorbire tocmai pe infor-
mafia pe care a primit-o privind forp partenerului. Aga ca nu c5deli in capcana de a lici-
ta 2 peste 1 doar fiindcii culoarea este lung2, dac5 m h a nu indepline~tecriteriul puncte-
lor. Char dac2 m h este dezechilibrae, cu mai pufin de 10 puncte r5spunsul va fi 1 FA:
daca repondentul nu poate licita o culoare la primul nivel gi nici s u s p e culoarea major5
a deschidentului.
,,2 peste 1" este util ~i deoarece poate conduce la explorarea unui fit secundar,
atunci c b d repondentul are o culoare proprie respcctabila Si doar doua cLIi in majora
deschidentului. De pildi in licitafia : 14 -2 +
2FA-3+
Deschidentul a avut : n RV732 v A5 + V9 + AV76
iar repondentul are: +
4 A ~ Ov RV + ~ ~ 1 0 7 2~ 4 3 2
lati cfiteva secvenle care exenlplifica aciiuni ideale, dup5 instaurarea forcinguiui
prin debutul de ,,2 peste 1":
4). 1 r - 2 v * = splinter.
2 n - 4 +* Dup5 splinterul de 4 +, care prornite fit de p i d gi
4 + singleton de tr&& deschidentul accepti invitatia
gi, avtind excelente controale, cue-bid&.
Si un alt exemplu, din care se poate remarca c2t de bine se poate descrie o miin5 in
cadrul sistemului, folosind ,,2 peste 1".
Licitafia decurge Repondentul are : Tnterpretihd licitatia,
astfel : m b a repondentului este clarii :
l n - 24 AD5 - culoare de caro
2 4 - 2FA vV92 - valori pentru mans5
3+ - 3 4 + ADv93 - distributie echllibrati
4r IRV5 - toleran@ pentru pic5
& funcjie de valoarea m h i i sale, pentru fiecare grupii in parte, repondentul are ur-
rngtoarele cbligajii:
1. Mi : trebuie sii vorbeascii, de hdatti ce are 6 puncte, o datii sau de mai multe ori,
dacii redeclaratia deschidentului il obligii la aceasta ; dar in interesul limitiirii
mginii gi a1 siguranfei nivelului el trebuie sii Mii licitajia c h rnai jos.
2. Me : trebuie sii aibii capacitatea de a efectua doug vorbiri ~i sii depunii interes
pentru declararea rnangei, renunwd la ea doar dacii deschidentul gi-a limitat
m h a ca minimii.
3. Ma : trebuie sii se asigure cii licit+a va atinge cel pupn manga.
Prezentarea actiunilor repondentului la deschiderea de unu la culoare este logic sii fie
examinatti bazat pe urmiitoarele opjiuni :
1. licit4i de susjinere
2. schirnbiiri de culoare
3. licitarea unui anumit numk de FA
Alegerea uneia din aceste opfiuni este determinatti de structura mginii proprii ~i de
foqa dejinutii.
Prioritiijile unor raspunsuri la deschderile de unu la culoare difer5, dup5 cum des-
chiderea a fost pe culoare major5 sau minor5 :
A. Rdspunsurile la o culoare major6 au ca prioritate, in ordine :
1. susjincrea
2. o nou5 culoare
3. licitare de FA
B. R&punsurile la o culoare minord cer, ?n ordmea prioritiifilor: ,
1. propunere de culoare major5
2. licitatia de FA
3. schlrnbarea de culoare
4. susfinerea culorii minore
Obsewatie : cu nzhnd slabd se acorda' prioritale majorei; cu mdini frumoase (1Me.
Mu),cu cnlitate Si lungime fn minore, se ponte anzlnta minora, ceea ce nu neagd auto-
mat existenta unei majore.
Criteriul de alegere intre o sus@ere pe ininorii S;i FA este ghldat de principiul : cu
ck mnina este mai echllibrata, cu atit se va opta mai lnult pentru FA.
Bridge de la A la Z
Schematizarea rrispunsuriior
Sistenlatizhd rilspunsurile posibile la o deschidere de unu la culoare, vom avea
* pas negativ, cu mai putin de 6 puncte, excepthd cazul unei
culori lungi majore (minimum cinci ckirfi), care poate fi
spus5 la nivel de unu, sau o sustinere a culorii inajore
a partenerului, Bcuti cu scopuri tactice.
* 1FA miin5 echllibratii, limitat2 la 6-9/10 puncte. Exclude
patru c&$ pe majore.
* sustinere simpla limitat la 5-9 puncte, cel pu@ patru c&p h culoarea
partenerului, s2u trei pe majore. (obsewatie : juccind
standard)
* susfinerecu salt minimum patru c&@ h culoarea partenerului, 9-12
puncte gi, de obicei, gi scurtime. (obsewatie :juccind
standard)
11- 12 puncte, 61-5culoare de anunfat. (obsewatie :dar
nu pe mnjorti, la care se joacd Jacoby)
* culoare noua +nbracii cea mai largii gamti, de la 6-1 4/15 punctc, gi
la nivelul unu este forcing.
* culoare noug peste 11 puncte, culoare In cinci h general, considera-
la nivelul doi t5, cu mici exceptii, ca forcing de mangii. Unii expeqi
acceptii 9 pun& daca culoarea este h gase, 10 cu ea in
cinci gi peste 11 dac5 e in patru.
echilibrat, 15-16 puncte, finere h celelalte trei culori,
spus cu intenha de a fi jucat.
* salt direct hmanail miin5 puternic distribufionalg, cu cinci atuuri, singleton
sau manque, maximum 9/10 puncte.
* licitahe cu salt fo@ nelimitatii, peste 14-15 puncte, cu o culoare soli-
in culoare nou5 dii in cinci sau gase, eventual mai putin dacii exista gi
susfinere la culoasea partenerului sau biwlora, forcing
de mang5.
Observatze :Deqi se recornand&, fn principiu, ca nefiind indicat sc5 se fac6 baraj pe
deschidereu partenerului, el poate fi practicat uneori deoarece este explicit. De pila,
104 Bridge de la A la Z
pe o deschidere de 1 +, a v h d r 75 v RDVxxxx + 42 +
V9 ,un salt la 3 V expri-
mil mai clar mina decit un r5spuns de 1 V . Mesajul este : nimic altceva ca valori gi su-
gestia de a juca m h a numai pe cup5.
Rkpunsurile la o deschidere de unu la culoare ar mai putea fi catalogate gi astfel :
1. slabe (licita9i nonforcing, cum sunt :
a) 1 FA.
b) suspnerea culorii.
2. amb~gue(forcing pentru un tur cel pu*) :
a) culoare nouii la nivel de unu.
b) culoare nou5 la nivel de doi, peste 10 puncte (1 r - 2v, promite cinci cii*).
3. tar1 :
a) 2 FA, in conceptia forcing de 13-15 P.O., sau 11-12 P.O. in standard.
b) sustinere cu salt a culorii, in conceptia modem5, invitant5.
C)3 FA, 15-17 P.O.
d) culoare nouii cu salt ( l v - 2 a), peste 14-15 P.O. cu o culoare foarte solid8
minimum in cinci sau avhd gi o bun5 susfinere la cea a partenerului.
4. de baraj :
a) salt in man~ii(1 v - 4 v), excelent atu minimum cinci, singleton sau manque,
maximum 9 puncte.
b) baraj pe deschiderea partenerului (1 v - 3 4 sau 4 4). Promite o culoare soli-
d8 (maximum o perdantii) in vapte, GI%nimic algturi, gi practic transmite me-
sajul cii nu poate juca decst pe propria culoare.
Rtispunsun' cu o manti pasatti
Se presupune c5 un juc5tor care a pasat la hceputul licitatiei nu poate avea mai mult
de 12 puncte. Dacii partenerul s5u a deschis pe locul trei, la rhdul lui cu o mhii submini-
rnalii, acesta este pregiitit in principiu s5 paseze orice licita$e a repondentului. Din acest
motiv, prudenla recomandii evitarea licit5rii culorilor h patru, este preferabil Brii atuul
sau susfinerea partenerului. Pretenfiile sunt identice cu cele p r e v h t e mitinilor nepasate.
Dacii m h a este just sub deschidere (top limit,12 puncte), nu se poate face forcing, aSa cii
o nouii culoare, spusii de m h a care hprealabil spusese pas h deschidere, poate fi pasatii.
Licitajia cu salt ar ar5ta 11-12 puncte, iar 2 peste 1 la fel, dar cu culoare in cinci.
Citeva exemple de secvenie pe aceastii temii :
1). culoare nouii licitat5 Mspunsul de 2 v comunicii 11-12 puncte, cu o puternicii
cu salt : culoare in cinci sau vase. Nu se face salt cu patru c5@, char
pas - pas - 1 + -pas fiind aproape de deschidere. Dac5 partenerul nu are o des-
2v chidere minim%,el va continua gi manga nu va fi ratatii.
2). licita9a de 2 FA : Exact 11- 12 P.O., nonforcing, gi culorile nelicitate stopate.
pas - pas - 1 v - pas far5 cealalt5 majorii, riispuns considerat de expeai ca o ugoa-
2 FA r5 supralicitare.
3). sustinere cu salt : Just sub deschidere, patru atuuri, 9-12 puncte, nonforcing ;
pas - pas - 1 v - pas mai rar, cu trei atuuri gi doi onori. suswerea cu salt poate fi
3v cel mai bun riispuns in context.
A DOUA VORBIREA DESCHIDENTULUZ
-
1). Repondentul a dat un rdspuns exact prisind forta ~i distributia sa
Vom exemplifica prin patru secven!e de licitafie:
a). 1 4 - 2 4 b). 14-2FA c). 1r-3a d). 14-1FA
a). Cu mbii deschidentul va pasa, cu una Mxhe va face o licita$e de hcercare
sau va continua printr-o propunere (3 v), iar cu o mini5 &axin5 va declara m a w .
nAD987 rAV1072 nAD1098
vR5 vR83 vA5
4R102 4 7 R7
aD93 rARV8 iAVlO7
Pas 3 V trial sau 3 4 invitafie 44
b). Cu m h 5 ainimi deschidentul va pasa, cu irnposibilitatea de a juca pe FA va
licita o noui culoare economic sau va repeta culoarea, iar cu o m h i &ximB va declara
cea mai potrivit5 man$.
nAD92 48 nAV109
v 1065 vAV7 vA98
4 RV74 4RV10852 4RV105
aR7 aR52 aD96
Pas 34 3 FA
c). Stiind c i licitatia nu este forcing gi descrie mai degrabi o mnh5 de tipul :
n 7 v D93 4 R54 A105432, deschidentul va cButa sa aleagi cea mai bun5
soluee : pas, 3 FA cu @en ?nmajore, 4 sau 5 4 in funcfie de for@d i n i i .
d). Cu Minim va pasa dacii m h a este echilibrati, cu Medie gi dezechilibratil va continua
investigarea unui contract pe culoare m i n d , cu &l&cim va declara manga.
2). Repondentul a dat un rtispuns ambiguu, printr-o schimbare de culoare la
prirnul sau a1 doilea nivel. Deschidentul este dator s5 se descrie :
a). Deschidentul sustine culoarea majord a repondentului, astfel
Minim -+
- 1+-1r -
Mediu- la-1v Maxim-+ 14-Iv
2r 3v 4v
Aceste 1icitaQi contirmii patru atuuri gi descriu forp. Nefiind forcing, repondentul va
putea continua %-I functie de caracteristicile miinii proprii.
b). Deschldentul i ~ anunfti
i majora la primul nivel. De exemplu, cu toate cele trei
m&ii urmiitoare, secvenfa de licitatie va fi: I*-lv
1r
nRD73 &li mi- n R 1 0 9 7 degifoartetare,va nAD109 miin2
v 108 nimli cu o v ~5 licita economic v7 bicolorii,
4 ~ ~ 1 0major5
5 in + ~ ~ 6p e n5t r u a d a m a i ~~~10987'1ninima
aAV3 Pam i A v 10 l'mlte des~reforts R 10
repondentului.
c). Deschidentul declarti FA :
* cu: nR102 licitafia va fi:
VV5 1 - 1v &ii echilibrati, minim&, 13-
+RD982 1FA 15 puncte.
aAV9
* cu: rD73 licitafia va fi: anunpl unei m i h i foarte tan,
vAV98 1+ - 1r echilibrate, in zona 19-20 P.O.,
2FA ce depiigegte deschiderea de
1 FA (15-18 P.O.).
Astfel de redeclaratii neagii posibilitatea de a susNe majora repondentului, dar pe
r5spunsul acestuia de 1 r nu exclud patru carp la cupii, culoare neinteresanti ca atu de
%-Idat5ce repondentul nu a spus-o dup5 1 + .
Dacii riispunsul partenerului este dat printr-o schimbare de culoare la nivelul doi,
redeclaratiile deschidentului anunmd FA se vor face astfel :
* 1+-24 Deschidentul nu aratii valori suplimentare 8i nu are rnai
2 FA mult de 15 puncte, caz in care ar fi deschis cu FA.
* 1v-24 Aici deschidentul este in zona &die, dar cu o major2 in
2 FA cinci. Cu Minim ar fi putut repeta cupa, pentru a se limita,
chiar dac5 o are numai in cinci.
Licita {ia 107
- FA la cel mai jos nivel posibil - repeti cu salt propria culoare - decide maqa
- suspnere simp18 a culorii re- - suspne cu salt culoarea repon- - salt in FA
pondentului la cel mai jos nivel dentului - licitem5 o a doua culoare
posibil - anuntil o bicolora cu inversati cu salt
- liciteazg o a doua culoare, - licitem8 o a doua culoare ,,2 - dublu salt at& in culoarea
daca o poate face economic peste 1" economic repondentului cit $i in
- repeti propria culoare la cel propria culoare
mai jos nivel posibil
a) Pas
b) 1 FA
c) 2 in culoarea precedent licitat5
-. d) preferinja pentru prima culoare a deschldentului
Licitatia 109
Acest concept nou, prin care licitafiile cu salt de FA devin forcing iar limita de
punctaj este rnai mare, antreneaz5 cu sine posibilitatea de a juca manga eventual pe
3 FA, Inainte de a o alege pe cea de unsprezece levate.
3). Sustinerea culorii minore.
Ti&d seama d deschlderea poate fi ~i cu o culoare In trei, In special &d se des-
+, +
chide cu 1 se pretind cinci sau rnai multe atuuri pentru a spune 2 gi minimum patru
pentru a licita 2 + dup5 1 + .
Obsewatie : Conceptul modern de tratare a deschiderilor pe minore aduce ~i alte
tnod$cdri .yi precizciri. Deschiderea de 1 + de pildd, sugereazd rnai intotdeauna o culoare
in patru sau rnai lungii, in primul rdndJiindcii, mbnd minorele in trei, se deschide cu 1 +.
Doar in cazul unei distributii 4-4-3-2 poate apdrea in deschidere un caro in trei.
*
Schematizkd In funcfie de punctajul miinii proprii, bazat pe ipoteza cii o deschde-
re pe culoare rninor5: 11111-ZUnal5,cu o distribufie echllibratii, se situeaz5 intre 13-15 P .O.,
repondentul va proceda in felul urmiitor :
* cu 6-10 puncte (fir5 o lstribujie adecv-at5Gra atuului), va licita o nou5 culoare astfel:
- nlajora in patru, dac5 o are
- cea mai lung5 culoare
- cea lnai scuinpli din douii culori ?ncinci
- cea rnai economicii din dou5 culori In patru
De exemplu, a v h d :
r R6543 v A932 + D5 + 76, dup5 o deschidere de 1 + sau 1 +, va licita 1 A .
Sau, cu : r A972 v V876 + 1098 +
R7, dupa 1 +/+, va spune 1v .
* cu 11-12 puncte, repondentul va licita o major5 In patru dac5 o are, sau o alt5 culoa-
re, ~ idup5
, a doua vorbire a deschldentului, va mai face o licitatie.
* cu 13 sau rnai multe puncte va licita rnai kt2.i:
- o noua culoare, data este posibil o major5
- sau 2 FA, cu m h 5 echilibrata de 13-15 puncte (de exernplu, a v h d o m h 5 cu :
r RV8 v AVlO + R1052 4 D93, dup5 I +, va spune 2 FA).
hnbele licitalii sunt forcing. \
Observatie : deoarece se poate ajrma cti tncti nu s-a produs debarasarea de vechi-
ul sistem, este indicat ca juctitorii sti se asigure de la bun kceput ducd aplicri noul con-
cept de sustinere a unei culori minore drept forcing, sau dacti urmeazd cdile clasice in
care sustinerea simpla' este o licitatie limitatti, ccu singura condipe wind posibile culori
in trei la deschidenf) de a avea patnt-cinci cdrp.
b) dac5 Ins5 repondentul are o carte suficient de puternic5 pentru a juca manga
(peste 12 puncte), el va putea debuta licitafia cu 1 + (aviindu-1 in cinci sau mai multe) gi
doar apoi va declara majora in patru. Licitihd astfel, el va fi in miisuri de a-gi preciza
a6t forp ckt gi conformafia miiinii.
c) pe de altii parte, cu o distribufie similar5 dar cu o miin5 slab5 far5 perspecti-
ve de mang5, repondentul va prefera sil liciteze mai in& majora gi, pe redeclaraoa
deschidentului de 1 FA, se va refugia in lungimea sa eventual5 de minori. De pil&, sec-
venp :
1* - 1 v
1 FA - 3 + arati o mhil slab5 cu patru cupe gi gase carale.
La fel este gi in: 1+ - 1v
*
1 FA - 3 Ambele licitMi cer pas in principiu gi exprim5
rehzul de a juca FA. ,
d) cu o m h 5 minirnal5, 5-7 puncte, gi fTar5 major5 in patru, repondentul va lici-
ta 1 + dup5 1 a , chiar gi cu trei cw.Un riispuns direct de 1 FA ar fi bromis limita su-
perioari, 8-10 puncte, aga ck aceasti licitajie permite nuanjarea celor douil limite.
Doui exemple: r D93 rV85
vR102 v 765
+RV62 +D86
a876 aR985
116 Bridge de la A la Z
Repondentul igi lirniteazii drastic mha, 516-9 puncte, cu trei atuuri gi nimic altceva.
Este cea rnai clara gi utilg licitafie deoarece hgreuneaza acjiunile adversarilor care, in
cazul riispunsului de 1 FA sau dac5 se pasa, aveau rnai multe paliere disponibile pentru a
interveni. Irnporta~tde retinut este deci c5 o susfinere simplii este slabii, a v k d mai de-
grab5 o tent5 de baraj.
Ce optiuni are deschidentul dupii o sus*ere simp15 ?
- dacg este minimal = pas
- daca este mediu spre maxim = trei la culoare sau trial bid
- dac5 este maximal = declarg manga
Deschidentul nu va continua agadar dac&&a sa e minimala; dac5 e mai tare va
kcerca sii transmit5 mesaje ugor de recepfionat: de pild5, Iicithd cu salt, va ariita c5 do-
rese s&joace man9a dac5 vorbirea repondentului nu a fost absolut minima1ii sau dacZ are
o distribufie dezechilibratii care i-ar folosi in hcercarea de a juca totugi manga.
b) sustinerea cu salt : 1 v / A - 3 v / r
Mina repondentului este limitatii la 9110-12 P.O.D., cu patru atuuri, gi invit5 la man-
~ii.Mesajul este :partener, dacd nu egti minimal, hai sd juciZm manga.
Iatii o astfel de mini? : 4 RD9 v A876 + D954 111 65. Dup5 deschlderea de 1 V,
dac5 repondentul avea doar trei atuuri, sus@erea se efectua hthziat, in doi tirnpi.
Suspnerea cu salt nu dezviiluie nimic despre eventualele scurtimi (singleton, manque).
Ea se poate face, dupii o deschidere de 1 r, gi cu:
r RV864 v 1098 + RD9 + 32, dar poate fi 5cuti gi cu:
r V976 v 2 + AD432 + D109.
c) sustinere directd in man@ : 1 v / A - 4 V/r.
Aceasti5 licita$ie, cu dublu salt pe majore, este cea mai grea de hjeles de catre mulfi
juc5tori lipsifi de experienp. Ea trebuie tratat5 practic. ca o licitafie de baraj a
repondentului. Aratii o mhii slab5 ca for@ dar cu excelentii susjinere gi o culoare secv-
dark Este un gambling, ce taie dm palierele de licitafie adverse. Condigile pretinse sunt:
cinci atuuri, singleton sau manque, mai pufin de 10 P.O. Scopul acfiunii este atilt de a
instaura un baraj, dar presupune, in acelagi timp, ~i o speranp de a face jocul.
De exernplu, o mhii: 4 6 v RV983 + D9876 It. 32 ;dup5 1 V, se declar5 4 V .
d) salt direct in man~dpe altd culoare : 1 4 - 4 V .
. 0 astfel de licitaiie promite o foarte bun5 culoare proprie in gapte sau mai multe
ciir$i, cu un maxim de 9 P.O., iar mesajul transmis este : cartea mea nu are valoare de-
cfit dacd jucdm man8a pe culoarea mea.
118 Bridge de la A la Z
-
2. Sus@erea culorii majore cu nurnai trei atuuri dar cu 9110-12 puncte, dup5
cum s-a spus, necesi6 o licitafie in doi timpi. Repondentul clarific5 faptul cf se afl5 in
aceas6 zon5 de punctai printr* licitGe ce debuteaz5 ambiguu, de exemplu:
lv-14
2*- ?
La a doua vorbire, saltul In 3 v va descrie perfect a& punctajul c k ~i confomatia
m2inii: care ar putea ar5ta astfel : 4 RD63 v A95 + Dl072 4 5 4 .
Dac5 distribufia ar fi fost de pild5: r RD63 v A954 + V1072 + 5 , s-ar fi
licitat direct 1 v - 3 v .
-
3. Susiinerea hcazul m h i l o r maximale, hjurul a 13 puncte
fnturul doi se declar5 direct manga, 1 v -2 sau 1 v - 1 4
2*-4v 24-4v
Licitafia aceasta, In principiu, nu demonstreazii ambifii de glem, dar deschidentul, cu
d i n i speciale, nu este oprit de a continua.
Cu o m h 5 foarte tare repondentul, dup5 o secvenp : 1 v -2 +
2v nu va putea zice
3 V, care ar fi nonforcing, sau 4 V, ~i va fi obligat s5 apeleze la o nou5 culoare pentru a
instaura forcingul, avgnd desigur ambifii de glem.
De exemplu 1 v - 2 a
2v -24
2 FA - 3 v inseamn5 fit de cup5 ~i m h 5 foarte puternid.
Similar, dup5 1 v - 1 4, deoarece sus@nereaulterioar5 la 3 V nu e forcing, cu o mh-
n5 maximal5 trebuie aleas5 o nou5 culoare. De pild5 : lv-14
2 ~ - 3 +
Tipurile de licitatie, a~a-zisecu ,,sus@nerehtArzia6", vor rezolva licitatia m2inilor
tari (13-15 puncte), astfel :
Avhd, ca repondent. m h a : clr Dl09 v AV65 + 32 & RDV9 ,
Conventia Drury
Repondentul poate apela, prin inlelegere prealabilii cu partenerul, la o convenfie
numit5 Drury, dupii numele expertului american care a propus-o, ~i care e menit5 sii in-
vestigheze calitatea deschiderii de 1 v/& &cut5 pe locul trei.
*.
Repondentul, dacii este interesat sii objinii mai multe informafii, va spune 2
Se folosesc douf structuri de riispunsuri ale deschdentului :
11 Dupii : pas - pas - 1 v - pas
2 11 dac5 deschdentul liciteazii once altceva decit 2 2,
el prornite existenp unei deschderi care hdeplinege condi$ile. fn schunb, dacii i ~repe-
i
ti culoarea, este subminimal.
21 Cealalta structurii este mai complicat5, dar ~i mai explicit&
Dupii : pas - pas - 1 4 - pas
26
rlispunsurile deschdentului sunt urmiitoarele :
2 -
- mi115 minim5 f a 5 interes de mansf
2r = promite deschidere corect3, dar poate r h h e ?npaaalii dacf
repondentul nu are nimic special de oferit.
2v = licitafie natural% prornite at&t deschidere c k ~i patru cupe, $i
este forcing un tur
2 FA = promite o d n i i tare de FA, 16-18, cu cinci pici.
3 a / + /v = bicolor2 5 - 5 cu mibii tare.
3r = minii tare, sugestie de ~ I e m
44 = miin5 bunf, dar fir5 alt interes.
4 a / +/v = licitafie Splinter (prezint5 scurtimea, ariifid interes de ~lem).
Indlferent de structura de riispunsuri folosit5, convenfia Drury este utilii in prezenta-
rea economic5 a miinilor bune.
~ s ~ u n s u r ipartenerului
le aflat in f a p unei deschderi pe culoare major5 gcutii pe
locul trei, se modificii prea pufin fafii de riispunsurile clasice :
a). pas sau susfinere simplf, natural.
b). licitarea unei culori noi 2 peste 1 . fn general 10-11 puncte, culoare minimum.ln
cinci, de bun5 calitate (a nu se uita cii deschdentul poate pasa).
c). folosirea convenfiei Drury, ce poatc ariita economic miiini promiBtoare cu suspnere.
d). 1 FA gi 2 FA, ca ~i cu miini nepasate (6-9 $i 1 1- 12).
e). susiinere cu salt (patru atuuri inininlum, un singleton sau mahque, maximal pentru
pas-ul inifial). Deci nu doar pentru a spune cii punctajul e just sub deschidere, ci ~i pentru
a comunica posesia a ceva special.
9: culoare noug cu salt. Rar. 0 astfel de licitafie nu trebuie fZcut5 doar pentru a ariita o
mbii bung, ea trebuie s5 conpnii ceva in plus, util deschidentului.
Observatie : prin welegere prealabild, partenerii pot folosi ji licitatiile 1 FA forcing,
,,2 peste 1 " gi2 FA Jacoby, aja cum vorji ele descrise ca licitatiiforcing fn cadrul rdspumu-
rilor la deschiderileprin culori majore.
Sustinerea unei culori majore trecitndprintr-o licitcrge autoforcing de ,,2 peste 1"
Acest tip de licitatie a fost descris h prima parte a capitolului, la ,,2 peste 1" h ca-
drul sistemului, gi sunt de remarcat doui solulii de a face o licitatie tare :
11. Una este de a temporiza cu o licitatie forcing un tur htr-o noui culoare, inainte
de a licita manga pe majorl. De exemplu, cu r R987 v A3 + 43 a AV102, se va
licita mai h t i i 2 +, cu intentia de a ajunge cel pu$n in 4 r , dupl deschlderea de 1 A .
Licithd ,,2 peste 1" autoforcing, repondentul se angajeazi s l vorbeasci pe orice
redeclaratie a deschidentului care nu atinge maqa, el garankazi 11 puncte ~ifit de trei atuuri.
21. Cea de a doua se face prin intermediul a 2 FA Jacoby, conventie ce va fi prezen-
tat5 ceva rnai hcolo.
Conventia 2 FA Jacohy
Licitatia direct# de 3 FA
Aceast5 licit*e a repondentului poate fi jucatA In douti feluri gi cere acord prealabil
intre parteneri:
- fie standard, ca o declarage ce prezint5 o m h 5 de cca 14/15 P.O., cu fineri in
celelalte culori (gi doar un dubleton eventual cu un onor h deschderea majorg),
- fie ca o licitafie forcing h sistem, rezervatii miiinilor tari, echlibrate, cu sus-
linere. De exemplu, 1r - 3 FA, cu o m i d i care aratii astfel :
4 D987 V RD76 + A108 + R2
h escmplul propus licitajia de 3 FA forcing promite patru atuuri, forF de mangri,
este descriptivg, dar nu mai las&loc pentru 3 FA-ul natural. Nu o recornandim in mod
deosebit, frecvenp primului tip de miin&fiind mult mai mare, dar gi pentru c3 se abate de
la principiul care spune d &le tari trebuie descrise pe hdelete.
LicitaGile Splinter
Splinter-ul este o convenhe foarte rgspiinditii gi a fost hglobatg in rnajoritatea sis-
temelor practicate in prezent. & principiu se folosegte pe deschiderea de major5, cu fit
excelent, printr-un dublu salt htr-o culoare nou5 in care repondentul este singleton sau
are gican5 (de exemplu 1 v - 3 4 sau 1 r - 4 a). Promite patru sau mai multe atuuri h
culoarea de deschidere gi o for@ de 11- 15 P .O.
Licitafia Splinter este forcing de mans5 dar gi propunere de slem, funcfie de t5ria
descludentului. SugereazB deci intenfia de .$em pe care deschdentul - bazat pe fit exce-
lent gi mare valoare dstribufional5, mai degrab5 dec2t valori defensive - o acceptit,
angajhdu-se h a cue-bida alti culoare, sau o refu.5, declarhd doar -a.
Fiind descriptive, acest tip de licitafii sunt folosite frecvent pentru eventuale acfiuni
de glem, manga fiind oricum asiguratii. Dezavantajul consurnZrii de spahu este compen-
sat prin acuratelea descrierii.
Deexemplu,dup51 v , c u r A D 7 6 5 v R V 9 7 + R V 2 A . 4 , esteogregeal5
a licita 1 A, fiindcg va fi greu ulterior sti se transmit5 partenerului gi excelenta sus$inere,gi
singletonul de trefl5. Splinterul de 4 a comunici gi suspnerea, si punctajul, gi scurtimca.
Convenfia este eficientit gi greu confundabil5 cu o licitafie naturalti, care ar fi destul
de rar5 sub aceast5 formil. De pildii 1 4 - 4 a, ce ar putea s5 insernne gi ce rost ar avea 7
Splinter-ul poate fi folosit atit de repondent c k gi de des'cludent. Exemple :
1. 1v -4 = forcing, cu scurtime de trefl5.
2. 1a - 1 r = deschdentul are o deschidere tare, scurtime de caro gi vrea
4* s5 joace minimum 44, chiar gi ?ncazul In care repondentul
are doar 6 puncte.
3 1 + -3 = repondentul neagii vreo major5 In patru, este scurt h cup&,
are forfa unei deschderi gi un excelent fit de car0 (de regulii
de cinci cii*).
4. I+-lv
3n = excelent fit de cupii, scurtime in pica.
124 Bridge de la A la Z
Principiul general este cel potrivit c h i a cel care a desclus cu 1 FA nu are o major5
in cinci, dar acest lucru nu este cu desgviirgire interzis. Unii jucitori mai fac licenfe la
aceasti regul5, dar atunci se cere ca cealaltii major5 s5 fie h trei, in principiu cu onori de
rang secundar, gi nu cu As, R g B , cazuri h care rilmhe de preferat deschiderea h culoa-
rea majors.
Dup5 o deschidere de 1 FA, care practic a limitat m h a , repondentul este cel care
are rolul de a dirija licitatia spre cel mai potrivit contract. Acfiunile sale sunt determinate
de urm5torii factori :
1. nwniirul de puncte detinut in mika proprie
2. distribufia miiinii (echilibratii sau dezechilibratii)
Licitarea m&ilor de far5 de atu @e de aritrnetic5. Nu trcbuie stabilit deciit dacii,
impreun5 cu partenerul, axa deone cele 25/26 de puncte pentru a investiga contractul
optirn de man@, sau trebuie oprit intr-o paqial5, dac5 miiinile nu sunt suficient de bune.
M h a repondentului, tiniind seama de punctele promise de deschiderea de 1 FA, se
Licitatia 127
S5 presupunem c5 fitul a fost ghit. h acest caz: aga cum s-a spus deja, cu 819 punc-
te repondentul propune manga. Nu trebuie uitat c5, dup5 confirmarea fitului, miiinile
trebuie reevaluate gi calculate punctele pentru scurtimi, care fac s5 le creascg valoarea.
h cazul in care rezult5 c5 punctajul pretins pentru mw5 este cert (repondentul are de la
10 P.O.D. in sus), ea este declaratil imediat. De pildg, cu :
r7 V AD93 + A654 + 8765, licitafia va fi: 1 FA - 2 +
2v - 4'V
1 FA - 2 1;
Daci fitul nu a fost gfisit, $i licitatia a fost : I
2+ repondentul propune
manqa declarhd 2 FA, dac5 are n u m i 819 P.O., sau o impune declarind 3 FA, cu peste
10 P.O., licitahe considerati de inchidere.
Obsewatii :
+
a) dupa deschiderea de 1 FA, un salt direct in 4 este cerere de Agi. Cunoscut5
sub nurnele de conventia Gerber, licitafia este destinati precidrii n u m h l u i de Agi, gi
apoi de k g i , in trepte, in drum spre glem. Functionarea conventiei, abandonati de cci ce
folosesc licitafiilede transfer, este redat2 in capitolul licitatiilor de glem.
Bridge de la A la Z
Licitatiile de transfer
Licitatiile de transfer (anunprea unei culori cu un rang rnai rnic decit cea h care se
cere partenerului s5 transfere) sunt din ce in ce rnai mult folosite dup5 deschiderile de
FA, htruc2t ofer5 o rnai mare flexibilitate dalogului, adoptarea lor in bridge-ul modem
reprezenthd un mare c%tig h problematica licitatiei cu m i h i dezechilibrate.
Licitatiile de transfer au fost inventate de Dave Carter dm St Louis prin anii '50: dar
meritul pentru sistematizarea gi punerea in practic5 ii revine lui Oswald Jacoby, care le-a
Gcut cunoscute printr-un articol publicat h 1956 in Bridge World. Sunt cunoscute gi sub
numele de Jacoby transfers iar, la francezi, initial sub numele de Texas (O.J. h d texan).
Cel pupn trei avantaje majore sunt relevante. Prim1 este c5, in felul acest., decla-
rant htr-un joc de culoare va fi de fapt deschidentul de FA, cel cu m h tare, $nuti as-
cuns5 adversarilor. Atacurile acestora vin spre ea, in loc de a fi etalati pe post de mort.
Cel de a1 doilea este acela c5 repondentul, in secventele ulterioare, va putea s5-gi descrie
rnai ugor o mi115bicolor8 sau una invitational8 cu cinci sau Vase atuuri. Iar al treilea este
d ofer5 posibilitatea de a juca cn cele mai bune rezultate contracte p e a l e , h cazul
unei m h i slabe la repondent.
Cum function& conventia ?
1). Declangarea unei licitafii de transfer se face ceriind partenerului s5 mute con-
tractul In culoarea imediat superioafi. De exemplu 2 + cere 2 V, 2 V cere 2 4 etc.,
exact ca $i &d s-ar spune partenerului: ,,am cinci ca'rti sau rnai multe la cupii,JiS te rog
transferul ji f,ti voi putea spune eventual rnai multe despre mdna mea". Deschidentul
este obligat s5 rectifice licitatia de transfer, char gi cu dou5 c5@.
h unele cercuri de exper$. in locul transferului obligatoriu (licitarea a 2 V , respec-
tiv 2 4), deschidentul poate declara, dad este maximal, 2 FA, ceea ce semnificti trei
atuuri cu un onor mare, sau poate face transferul cu salt, 3 v respectiv 3 4, cu patru
atuuri $i minimum doi onori mari in culoare.
Transferul poate fi declangat gi cu zero puncte, ori de cAte ori repondentul tine sti i$i
anunte culoarea lung& m b a fiind nepotriviti pentru un joc de &ti de atu. El se poate
practica atAt pentru culorile majore ciit gi pentru cele minore, dup5 care, minimal fiind,
repondentul va pasa.
2). Dac5 repondentul care a declangat transferul are o m5n5 promiptoare, va invita
la man95 continuhd astfel :
a) 2 FA. Aceasti licitafie promite cinci atuuri ~i valori dfionale.
b) 3 v ori 3 n, iicitafie care promite gase atuuri gi valori adifionale.
3). Dac5 repondentul are o bicolor5, de 5 - 5 sau eventual 5 - 4, dup5 transfer el
numegte cea de a doua culoare. Licitafia este forcing de mans:. Deschidentul are la in-
d-5 urmiitoarele o p ~ u n:i
a) va reveni in major5 cu fit sau va declara direct manga cu fit gi min5 maximal5
b) va propune 3 FA far5 fit pe majora repondentului (?mgeneral dubleton) gi cu
cele dou5 culori nenumite bine stopate.
c) va susline cea de a doua culoare a repondentului fir5 fit pe major5 gi Gr5 o
bun5 alternativ5 pentru 3 FA.
d) va licita o nou5 culoare puternic5, dac5 o are, in cazul in care altemativa de 3
FA nu pare o bun5 alegere.
Transferurile Jacoby pot fi folosite ~i in cazul cii repondentul are culorile minore
lungi. Cea mai bun5 cale este prin intermediul a 2 n , transfer pentru 3 a, gi 3 a ca
transfer pentru 3 + (sau 2 FA ca transfer pentru 3 + ,caz in care secventa natural5 de 1 FA
- 2 FA nu rnai poate fi folositii). Dacii, dup5 efectuareatransferului, repondentul introduce
o nou5 culoare, licitapa devine forclng de m a q 5 gi declarantul va continua astfel :
a). 3 FA cu stopuri bune in culoarea s c m .
b). suspne rninora repondentului.
c). declar5 o nou5 culoare tare, ca descriere.
Atentie : toate licitapile de transfer cad dac5, dup5 declangarea lor, adversarul ce
vine la vorbire intervine iar situafiiile se s o l u f i o n e ~prin hielegere prealabil5. La fel se
procedeazi gi dac5 deschidentul de 1 FA a fost contrat. Licitafiile repondentului nu mai
sunt transferuri ci devin vorbiri naturale (vezi Lebensohl).
Transferurile Jacoby pot fi folosite, prin acord prealabil intre parteneri, urmhd ace-
lqi mecanism, gi dup5 deschiderile de 2 FA sau dup&intervenpia partenerului cu 1 FA
pe deschldere adversi.
Char inainte ca transferurile Jacoby s5 d e d uzuale la nivel de 2, pentru a desem-
na mfiini de mang5 cu o culoare major5 in gase sau mai lung5, se folosea a~a-zisulTexas,
care este un transfer efectuat la nivel de patru, prin :
4 + - transfer pentru 4 V ~i
4 v - transfer pentru 4 4 (avhd valori suficiente pkntru mangg), cu observatia,
rezultatii din experienp, c&deseori acest tip de transfer este uitat (rnai ales ln a1 doilea
caz), degi pentru m5inile cu interes de glem conventia nu este de lepsclat.
S5 dim cgteva exemple de fincfionare a transferurilor pe majore :
1). r ~ ~ 7 5 3v 2432 + 54 r 32
2). r ~ ~ 7 5 3v 2~ 3 2+ 54 a 32
3). n RV7532 v A32 + 5 a R32
4). n RV753 v A3 + 5 4 RD765
La toate se va debuta cu 2 V , transfer pentru pic5, iar dup5 2 n :
cu m6na 1 - se va pasa
cu m k a nr.2 - se va invita licithd 3 4 .
132 Bridge de la A la Z
-
cu m h a nr. 3 se va declara 4 n.
cu &a nr. 4 - se va contihua cu 3 +.
Avantajul este d te po$i opri, dar ~imerge mai departe cu mihi care ofaii perspective
de maqii. Repeti$a culorii pentru care s-a cerut transferul este o propunere de m q i i gi ga-
rant& gase d ~(nu $ se hce nici- avhd doar cinciw). Iar o nouii culoare la nivel de
trei este ?n cinci vi este forcing de man#.
5). Cu o &ti de tipul : n RV76543 v 2 + 54 + R75, se va declara 4 n, un
gambling bazat pe distribufie excentricii.
6). Cu : n R5 v D9876 + D32 + A75, prin 2 + se va cere transfer 212 V,
dupii care se va licita 3 FA. Este o miin5 tipicii pentru acest tip de licitage, cinci ciirtrfila
cupii, far2 singleton, onori ?n toate culorile.
Dupii cum am mai spus, la transferurile pe rnajore deschidentul, prin hjelegere
prealabilii, dacii are un FA maximal qi define patru atuuri (in principiu cu doi onori),
poate efectua transferul la nivelul trei, cu salt (1 FA - 2 + - 3 V), cu singurul dezavantaj
cii repondentul poate fi extrem de slab ~ipalierul va deveni sensibil.
hainte de a deveni populare ~i a se impune licitaoile de transfer dupii deschiderea
de 1 FA, mainile dezechilibrate erau licitate conform tabelului urntitor, care este prezen-
tat deoarece mulfi juciitori mai practicg hcii un bridge mai conservator. Ace~tiasunt re-
fractari transferurilor, care cer htr-adevk un efort in plus gi o bun5 hfelegere a meca-
nismului. Dar de-abia dupii ce se va juca potrivit celor ce urmeazii, se vor aprecia qi rnai
mult avantajele transferului.
Deschiderile de 2 FA
Aceste deschderi sunt rezervate miiinilor echilibrate foarte tari, cu 21-23 P.O., in-
suficient pentru a le decreta forcing de mangl (se gtie c5 nici o deschidere de Gr5 de atu
nu are caracter de forcing, =5 de atuul fiind descriptiv). Rezulti de aici c i orice r5spuns
dat unei astfel de deschideri, excepthd pas-ul, devine forcing de mangi.
Observatie : unele sisteme propun un punctaj de 20-22 P.O.pentru deschiderea de 2FA.
fn afara punctelor de onor pretinse, se cere ca toate cele patru culori sH fie gardate.
Citeva exemple de miiini ce se preteazi deschderilor de 2 FA :
a A R D VRD3 +ADV *Dl098
r A R 7 3 v R D 7 5 + A D &RVlO
rAD3 vAD5 +RV87 aAR5
Indlferent de limitele de punctaj alese, trebuie remarcat d ^ m e deschiderea de 1 FA gi
cea de 2 FA exist2 un go1 de 3 P.O., ce mn@e tot m&ni cu distribu$ii echihbrate, mai tari
decit cele ce spa* prirnei grupe gi mai slabe decit cele dm grupa a doua. Acest tip de mi%-
ni, htre 18-20 P.O., se deschide prin unu la culoare gi se relicitwi cu salt, declarind fie 2
FA fie 3 FA, h c f i e de rkpumul la primul sau la a1 doilea nivel primit de la partener.
Rispunsurile la deschiderea de 2 FA
Nefiind o deschidere forcing gi descriind perfect miha, r5spunsude sunt ugoare
Toate Iicita@ileulterioare ale deschidentului sunt naturale gi forcing cel pu* un tur,
iar manga direct5 este stop.
h ultimii ani, hv5thd de la sistemele italiene c5 cea rnai bung cale pentru a ajunge
cu d i n i tari in glem este cunoa~tereacontroalelor, s-a impus ca cel mai eficace dialog,
dupii deschiderea de 2 +, metoda de riispuns prin intermediul anunwi controalelor (un
As = dou5 controale, un k g 5 = un control), o adaptare dup5 trefla albastri italiani.
Folosind rispunsuri formulate in trepte, ele vor fi date astfel :
2+ = 0 sau 1 control
2v = 2 controale sau peste 617 puncte (deja un rispuns pozitiv)
138 Bridge de la A la Z
DESCHIDEREA DE 3 FA GAMBLTNG
h unele manuale mai poate fi h c 5 reg5sit5 prezentarea deschiderii de 3 FA cu o
m% echilibrat5, puternicii, de 25-27 P.O.
Palierul poate fi rezervat in continuare unor astfel de m%ni dar, ghldat de acelea~i
considerente care au dus la dcblocarea palierului doi (frecvenp redusa), bridge-ul mo-
dem gi-a hdreptat preferin@ spre o deschldere de 3 FA de tipul ,,gambling3'. Cea de
+
mod5 veche poate fi perfect descristi in cadrul miinilor ce se deschid cu 2 iar apoi, ?n
turd urmgtor, dup5 rispunsul partenerului, se declar5 3 FA.
0 vorbri din bridge spune c&gi h licitafiile de glem ,,este mai important dzagnosticul
decdt tratamentul", ceea ce presupune cii estimarea corect5 a existenfei a douiisprezece
sau treisprezece levate cigig5toare este mai important5 decgt aflarea numhlui de Agi
ti Rigi. Cu alte cuvinte, convenfia Blackwood nu este un panaceu universal.
EsentiaI nu este doar ca juciitorul s5 se priceap5 s5 liciteze glemuri, ci sa gie gi s5 se
fereascg de glemurile proaste. De aceea este bine, ^minte ca nivelul mangei s5 fi fost de-
pigit, s5 se investigheze perspectivele prin diverse ci%, aga cum procedeaza experpi.
Practic, dupii ce manta a fost depiigiti, juc5torul este preg5tit s5 joace glemul, excepthd
doar o viguroasii fiinii din partea partenerului.
h aritmetica glemuriior se susfine c5 este corect s5 se declare micul glem daca exis-
ti o tans5 de 5 1 % de reugit5. Acest lucru nu este valabil gi pentru marele ~lem,unde
probabilitatea de reugit5 trebuie sii fie de 213 pentru ca acesta sZi fie un bun contract.
Doar 5% din done reprezint5 m h i de glem. Tentativele de glem trebuie d se baze-
ze pe valori suficiente gi un atu solid.
Obsewatie : mulp jucdtori cu mdini bune cad in capcana de a licita de douZt ori
aceleafi valori. Nu trebuie omis faptul cd penhw ylem sunt necesare valori suplimentare
2. controlul calitdtii atuului
(se face prin Key card Blackwood sau prin convenfia Josephme)
3. controlul numdrului de Asi
(prin convenfiile Blackwood sau Gerber Ti cazul deschiderii de FA)
4. folosirea licitagilor informative de control (cue bid-uri)
Unele licitatii informative, de tipul cue-bidului sau al Splinterului, sunt destinate sii
ajute investigarea glemurilor sub nivelul maqei, precizhd de$nerea controalelor primu-
lui tur (Agi sau gicane) gi apoi eventual a celor de turul doi.
5. folosirea altor conventii specifice
6. alegerea atuului fn cazuri de dublufit
La alegerea core& htre douii alternative de atu, este necesar un cert nivel de exper-
tizii, dar criteriile r h i n soliditatea atuului gi localizarea unui fit distribuit egal in favoa-
rea unuia, obfinut prin suspnere. Cmtre un 4 - 4 gi un 6 - 3 este superior cel egal distribu-
it). C h d exist5 o abunden@ de fituri h mai toate culorile, glemurile de FA pot fi su-
perioare, deoarece reduc riscurile de tai.
Degi h general fiturile de tipul4 - 4 sunt cele rnai bune, arnbitiile de glem vor scii-
dea in cazul in care suspnerea este asigurat5 cu atuuri necorespunziitoare (de exemplu
AV85 7n fa@ a 10764 este total nepotrivit, degi punctajul pretins existii).
Doar o licita!ie clar condusii este in d u r 5 s5 ofere o exact5 descriere a distributiei
gi a unui atu potenfial, pentru a da un diagnostic potrivit.
Plechd de la necesitatea de a nu pierde primele douii levate c h d se liciteazii un
glem, in afara 1icitNilor de control prin cue-bid sau de folosirea Blackwood-ului, un alt
mijloc de testare 31 poate reprezenta un control efectuat prin intermediul levatelor defen-
sive irnediate. Dacii se poate estima c5 axa depne cca 7 % din ele, ea se g k e ~ t eIn zona
glemului. Sii presupunem de pild5 cii unul dintre juciitori are 5 - 5 % levate defensive,
promise de deschiderile tari (2 FA, 2 a), iar partenerul lui a deschis, promi@nd 2 - 2 %
(standard); perspective de glem exist5.
& afara licitafiilor de glem, cue-bid-ul este fiecvent folosit 21interven$e in licitaiiile
competitive, ca un semn de forfli, atunci c h d este licitat5 culoarea numitii de adversar.
Citeva exemple de cue-bid, in diverse secvente de licit&e :
1. licita$a : deschidentul are : 2. licitaiia : deschidentul are :
21-2+ rRD 2FA-3 + nAD87
2v-3v vARDV83 3 v -3 r vAR76
+ DV3 4* +AD7
+A7 +R7
3. licitafia : deschidentul are : 4. licitafia : deschidentul are :
1FA-3 r rRD85 1FA-3 v rAR7
-
4 + v R 10 3r
- vD976
+R97 +RVlO
+AD76 +A102
5. licita$a : deschidentul are : 6. c h d secvenp
lv-3v rA7 este : repondentul nu face
3
- r vAD987 1FA-3 r un cue-bid prin 4+,
+RD105 3 FA-4 + ci refbzii sii joace
+R9 pe FA.
7. deschidentul are : licitatia decurge repondentui, cu :
astfel : a)rA1043
r RDV765 14-34 vV74
vA32 4+
- +R62 va trebui sii descuraje-
+A5 +AV4 ze, licithd
b) r A 1 0 4 3
v54
+ RDv3 va continua cue-bidul,
+A54 licithd 5.
8. Dacii un prim cue-bid a fost &cut, a1 doilea, dat Inaceeagi culoare, este control de
rangul doi (Rigii sau singleton). De pila, Insecvenp :
14-3r
4 +-4 v dac5 deschidentul
liciteazii 5 sau 5,aceasta semnificii controale de turul doi a1 culorii respective.
9. Iat5 un exemplu mai subtil, care trebuie interpretat astfel :
14-34 Ce cere deschidentul ? Sii cue-bidafi &f dacii ave$ control de
4+-4+ turul unu la cup&,sii licit* 6 r dacii avefi control de turul doi,
54-? sau s i pasafi dacii nu aveji control la cupii.
10. 1 s - l r Deschidentul poate continua, dupH cue-bid-ul partenerului de 4
3 4 - u + ,cu un cue-bid de cup5 sau treflH, dac5 hcurajeazti te~tativade
glem, sau concluzioneazii zicbd 4 r .
11. Tot un exemplu de cue-bid de control a1turului doi :
1FA-3 r
4~ - 5 + repondentul are r AD 9852
5V - 6 + o m b 5 de tipul: v3
+AR62 ~i invitti deschidentul spre
SV5 marele glem.
6v = 2 Rigi
6n = 3 Rigi ,
FA = 4Rigi
Nu se continua cu 5 FA, pentru a cere num-1 de Rigi, dac5 nu se defin top A~ii.
C h d nu este 4 FA un Blackwood ?
!n toate cazurile In care precedenta licitalie a partenerului a fost 1,2 sau 3 FA, deoa-
rece intr-o astfel de situaiie 4 FA este cantitativ ; sau chd, dup5 un 3 FA de hchdere,
adversarii au licitat intr-un sacrificiu o culoare la nivelul patru pe care nu avefi intenfia
sP o penalizati ~iurcafi licitalia cu un tic, deci 4 FA va fi natural.
144 Bridge de la A la 2
in capitolul VI vefi g5si dou5 variante mai moderne gi mai performante ale conven-
fiei Blackwood, gi anurne : Key card Blackwood gi Roman Blackwood, pe care reco-
mandim s5 le folosifi in locul BW-ului simplu.
Un principiu legat de folosirea Blackwood-ului cere ca el s5 nu fie declangat dac5
nu este clar ce va urma dup5 rkpunsul partenerului, iar altul spune s5 nu fie folosit deck
dac5 licitatia nu a l h u r i t c5ti Agi ar putea avea partenerul.
La criticile ce i se aduc convenfiei, considerat5 ca o licita$e simplistii, brutii, se ada-
ug5 gi cea legat5 de faptul c5 nu permite clarificiiri legate de gicane sau singletoane,
importante in declararea glemurilor. Blackwood-ul e-r h s 5 cu certitudine o licitatie
extrem de popular5 gi util5 in versiunea Key Card BW .
Cele rnai comune gregeli legate de utilizarea Blackwood-ului sunt :
1. Este d e c l q a t c h d planead incertitudine asupra culorii de a h .
2. Nu este sigur5 definerea punctajului necesar.
3. C h d nu suntefi preg5tit s5 licit* $emu1 in cazul in care rhpunsul nu transmite
n d r u l de &i dorit.
4. Convenfia este declqat5 de unul din juc5torii care are o gican5, gi rhpunsul nu
va l h u r i ce culoare va fi acoperit5.
5. M b confine un dubleton negardat, gi, la fel, nu se va gti ce culoare va fi prote-
jat5. De exemplu :
rAD10765 cu rRV42
v RD2 vAV3
+D5 +V109
+AD +
RV2
Adversarii vor trage imediat dou5 levate rapide de caro. Astfel de miiini, cu xx sau
DVx etc., far5 un control de turul doi, nu sunt potrivite declang5rii convenfiei.
Conventia Gerber
Este folositi pentru controlul b i l o r dupii deschiderile de 1 sau 2 FA.
$i aceast5 convenfie a ajuns s5 fie folosit5 mai rar, doar de c5tre unii juciitori con-
sewatori, dar este util s5 fie cunoscut5 de cititori.
Licitafia cu salt direct5 in 4 4, dup5 deschiderea de FA, este artificial5 gi intero-
gheaz5 asupra numiirului de Agi. Scala de r5spunsuri este :
4+ = nici un As sau 4 Agi
4v = 1 As
4r = 2 Agi
4 FA = 3 Agi
Dupii cum se vede, riispunsurile indicii intotdeauna un As mai pupn deciit la Blackwood.
Dac5, dup5 declangarea conventiei gi r5spunsul primit, se continua cu 5 4, aceastA
licitatie devine htrebare de Rigi, gi rispunsul se d5 tot in trepte.
Splinter-ul trebuie considerat ca o licitatie care promite un excelent fit dar care ur-
miiregte mai mult deciit o rnangii.
Fiind in general gi o tentativii de glem, ce poate fi acceptat5 sau nu, trebuie inclusii
printre modalitiiple folosite la investigarea acestora.
Functionarea convenfiei a fost descrisii in subcapitolul riispunsurilor la deschiderea
pe o culoare major5.
Grand slam force este &ii indoial5 o convenfie extrenl de utilii gi Ely Culbertson a
inclus-o hcii dm 1936 in Gold book-ul siiu. Este cunoscutii ~i sub numele de Josephine,
fiind atribuitii, datorit5 unui articol dill 1961 din Le bridgeur, sotiei acestuia. Protestele
unor expe* arnericani au restabilit adeviirul gi au condus la concluzia nu nurnai cii pa-
temitatea nu-i aparfine Josephinei Culbertson, ci gi cii ea s-a opus vehement la include-
rea ccnvenfiei h carte. Ceea ce nu ne ^mpiedic%ca astizi sii o cunoagtem sub numele de
,,Josephine Grand slamforce".
Conventia funcfioneaziih felul urmiit~r:
Dupii o deschldere, licitafie cu salt, fixare atu, dacii axa nu trece prin Blackwood sau
cue-bid-uri, o licitafie de 5 FA cere partenerului sii declare rnarele glem daca de@e doi
dm cei trei onori mari (AR, RD, AD) de atu, sau sii se opreascg in micul glem dacii are
mai pu@. Dac5 agrementul culorii nu a fost confirmat, cererea se referii la ultima cu-
loare licitat5.
4
Iatil un exemplu :
lv-3a m2na deschidentului este : r -
3+-4+ vARV753
5FA- ? +D6543
*A2
Se cere declararea a 6 sau 7 +, in functie de calitatea onorilor de atu.
146 Bridge de la A la Z
DESCHIDERlLE DE BARAJ
rabil). fn nici un caz nu se bareazi, la nivelul trei de pildi, cu opt cg*, deoarece nu
transmite partenerului mesajul corect iar diferenp de o carte poate fi decisivi.
7. Jucitorul care a %cut deschiderea de baraj nu va rnai vorbi deck dac5 parte-
nerul il oblig5, iar deciziile ulterioare ii revin partenerului.
8. Barajul trebuie %cut la prima oportunitate pentru a fi eficient, l u b d imediat
din spafiul de licitatie a1 adversarilor.
9. Barajul pe locul patru, rnai rar folosit, este nuanpt gi foarte apropiat de o
deschidere normalti, in special pe rninore.
10. Excepthd susfinerea, once schimb de culoare este forcing gi obligii
deschidentul s i mai vorbeascii.
31 7 7 6
3 7 eventual 7 6
3v 7 in 6 7 6
3 A 7 7 6
41 8 eventual 8 7
4 8 in 7, 8 7
4v
4r
8
8 %
",: 1 8
8
7
7
51 9 scurtime ex- 9 8
5 9 t r e d in ~ 1 4 9 8
& Alte actiuni ale repondentului, in afara celor douii de forcing, pot fi :
a). 3 FA
b). suspnerea culorii deschidentului
a). 3 FA sunt declarate pentru a fi jucate. De obicei aratii o mti1-12 cu rnari per-
spective de a realiza nouii levate (echivalentul unei deschideri de 1 FA tari, cu celelalte
trei culori stopate ~icomplement in culoarea deschidentului).
De exernplu, dupii 2 V, avhd r A103 v R7 + AD7654 * R3, este preferabilii
licitaiia de 3 FA celei de 4 v .
b). Susfinereasimplii a culorii este considerati continuare de baraj. 2 v - 3 v nu
este invitafional, ci baraj. Declararea mangei pe culorile majore este %cut5 cu douii ti-
puri de mPini :
- o m h 2 puternicii cu suspnere normal2 de atu $i capabili sii csgtige cinci
levate (a nu se uita cii fi deschidentul a promis cinci levate)
- o m b 2 excentricii cu sus@ere puternicii de atu (cinci cii*), cu o culoare
s c u a ~i 6-9 P.O., de fapt o continuare cu salt adeschlderii de baraj, Gcutfi
cu scopul de a pune adversarii in &ficultatea de a ghici care dintre aceste
douii tipuri de m&ni este a repondentului.
DESCHIDEREA DE 2 + MULTI
Mulfi jucitori, in special cei de concurs, folosesc deschiderea de 2 + cunoscuti sub
numele de MuIticoIoured two diamonds ca o arm5 ce douii tiiiguri, deoarece semnificii
fie o deschidere slab5 de 2 v sau 2 r , fie o mhii foarte puternicii de 17-24 P.O. cu o
distribufie 4-4-4-1, arnbiguitate ce face periculoasii irnediata intervenfie a adversarilor.
Natura mPinii se dezvduie abia in turul urmiltor.
Pus la punct h anii 1960 de Terence Reese, qa-zisul F l t i , care ?ncele mai multe
cazuri este o deschidere de douii slabe, permite repondentulul sii se descrie mai cu efect.
Acesta va pleca de la considerentul cii este vorba in primul rind de o deschidere slabii.pe
majore gi, dupii 2 +, va riispunde astfel :
1
Dac5 deschidentul face alti licitafie deciit cea de accept sau refuz, kse- c5 are o
deschidere tricolor5 tare gi igi va anun@ singletonul, licithd culoarea imediat al5turate.
De pila, dup5 2 + - 2 V, 2 FA semnifici o miin5 tare cu singleton de treflg.
Repondentul mai are gi posibilitatea de a interoga direct asupra naturii mginii
deschidentului, printr-o licitafie imediati de 2 FA, care cere descriere. Fiind vorba de
secvenje speciale rezervate expeqilor, nu vom intra detalii in cadrul acestei c w .
Sii kcheiem acest capitol cu cgteva exemple de m h i ce pot fi, sau nu, deschise de
baraj ~icgteva riispunsuri la deschiderile de baraj:
Se deschide cu 3 4 .
Pas, 3 4 nu este un baraj bun.
5 + ,nevulnerabil.
Pas.
3 v.
4r
3 v ,nevulnerabil.
4 A, nevulnerabil.
5 a.
4 v.
Pas, eventual 1 V .
Diverse riispunsuri la deschideri de baraj :
1. Partenerul a deschis cu 3 r vulnerabil, ~iavefi :
A 985 V 72 + A765 + AR43 Vefi licita 4 r .
2. Partenerul a deschis cu 3 v nevulnerabil, ~iavefi :
r 42 v D 105 + V76 AD762 Anticipafi pericolul contractului
advers de 4 4 ,declarbd 4 V .
3. Ati deschis cu 4 v, adversarii au declarat 4 r gi parteneml a contrat. Ce facefi ?
Cartez dvs. este :
r 5 v RD10987632 + 7 a D3 Vefi spune pas, nu afi prolnis prin
deschidere levate defensive $i nu
avefi dreptui sii IicitaG 5 v .
Jucgtorii versati de rober bridge cunosc importanp pe care o reprezinti existenp
unui scor parfial Si influenp pe care o are acesta asupra desf~urgriilicitatiei.
Daci in bridge-ul de concurs, unde fiecare don5 este tratatti independent gi pornege
de la zero, aceastii problem5 nu se pune, in partid5 liberg situatia este tensionat5 in cazul
existenlei unor scoruri parfiale marcate in contul roberului, care permit dgtigarea parti-
dei prin adjudecarea licitatiei la un palier inferior.
Trei astfel de situatii se intilnesc : axa proprie are un scor parfial, adversarii il au,
sau ambele axe sunt marcate.
Degi experfii nu s-au pus de acord, gi disputa ktre avocafii care pledeazg pentru
deschideri solide gi cei ce propun unele ugoare c h d exist5 o marc5 nu este trangat5, f5r5
hdoialg cg licitatia trebuie ajustati atunci c h d exist5 un scor pa$al.
Important5 in aprecierea actiunilor este gi vulnerabilitatea in care se g5sese axa.
Cunoa$erea unor tactici speciale in asernenea situa* poate oferi avantaje conside-
rabile, reflectate in figa de scor, deoarece adversarii vor fi mai tent* s5 conteste dona
inainte de a se declara inviqi in partida respectivg.
Cel mai important avantaj pe care il confer%existenp unui scor parfial atunci c b d
se deschide este c5 nu rnai existi obligafia de a g h d i la o redeclarafie, dacg licitafia par-
tenerului a fost suficienti pentru obpnerea mangei. Licitafia forcing igi pierde sensul gi
doar considerentele de ~ l e mpot fi eventual anaiizate. Dar cum, in general, jucgtorii de
partidi liberg apiic5 principiul ia-i banii fi sd trecern la alt rober, mirajul ~lemuluieste
rareori luat in seam5 atunci c h d sunt marcafi. Recunoagterea unor astfel de &, gi
conducerea licitatiei la glem, va trebui investigatti numai dacg deschiderea a fost tare
*
(2 sau 2 FA), iar partenerul apreciazg existenpi unor perspective certe ale unui even-
tual glem.
Cei ce pledeaz5 pentru deschideri slabe, atunci c h d axa are un scor parfial, plezcii
de la ideea c5 adversarii, contesthd, vor putea fi eventual penalizati copios, gi cg cea
rnai bun5 apgrare este atacul. Riscul este c5 partenerul nu va inlelege c5 deschiderea este
minimal2 Si se va aventura.
Agadar, regula cere ca la prima ocazie s5 nu se continue licitafia deck dacg partene-
rul face o licitatie forcing. Culbertson era partizanul acestei teorii.
Predominant5 r i h h e ins%opinia celor ce pretind deschideri solide, pentru a nu da
loc la neintelegeri asupra atitudinii de urmat in cam1 in care adversarii au contestat vigu-
ros.
Deschiderile slabe sunt periculoase dac5 adversarii sunt vindicativi, fiindd dona
scipa de sub control. E x i a ins5 trei licita$i, care pot fi tactic folosite: cu bune
rezultate.
Prima este cea de a deschide cu 1 FA dacii existil un scor parpal de 60: cu 1-2punc-
te sub lifnta standard.
A doua este de a deschde cu 1 r , char ~i cu o culoare in patru c5rp daca culoarea
este solid&,pentru a face dificil5 intervenfiaadversarilor .
Depilacu : r ADV8 V AD7 + 876 + 1087.
Cea de a treia se refer5 la folosirea unei deschideri de baraj, a v h d un scor paqial de
40, cu o m h 5 care de fapt ar trebui deschisii cu unu la culoare.
Deexemplu3 4 c u : r 107 v 4 + AV102 4ARV1094.
Partizanii conservatorismului in deschidere cu scor paqial recornand5 de asemenea
ca rhpunsul partenerului sB fie cel standard, char data prin deschidere rnanga este asi-
gurat5, deoarece, pashd la un scor p e a l de 60 dup5 1 FA spus de partener, licitafia
competitiv5 ce eventual se va declanga va fi mai greu de controlat.
C h d adversarii se cramponeaz5 in a nu ceda m a , gi urcarea cu h c 5 un nivel ar
putea fi nesigur5, interventia lor trebuie penalizat5, pentru a marca un scor sigur pentru
linia proprie.
Cind ambele axe au scor pqial, tendinp trebuie s5 fie de a alege licitafii peste care
adversarilor s5 le fie mai greu de intervenit.
B). Suntefi Sud, licitafia a ajuns la dumneavoastrii qi ave$ una din wmiitoarele mihi.
Cum continuati ?
Licitafia Distribufia RHspuns
rniiinii dvs.
1) SUD NORD r ARD1073
1r 1FA v AV8 -
3 FA
? AD Oicitatie practicii)
85
3v
SUD
1,
?
S m
SUD
lr
?
I
4D876542
vAD53
i103
1 hD7
-
V86432
vD3
R7
iAV4
-
-
41,
Ordinea preferintelor htr-un panel de expeqi a fost :
4 r , 3 A, 2 v . Licitatia de 2 v are avantajul ggsirii
unui fit 4-4, dar, din nou, considerentele mascfuii d-
nii au primat.
4r
$i deschidentul, daca are ceva rezewe, ar putea conti-
nua.
4 FA
A sosit momentul Blackwood-ului. A doua opfiune,
cue-bid de trefla, degi nu e control de turul unu.
2 FA
Onorii pe culorile rogii reevalueaza m b , iar 3 r. ar
plasa contractul eventual de 3 FA in &a nepotrivit8.
9) NORD SUD 4 962
2+ v 7543 41
? *RD Fitul de trefla este tot ce z
m h mai bun, el trebuie
i8652 comunicat.
10) SUD NORD 4 R1063
l v v9 Das
2+ +ARD54 Partenerul a dat preferinfa, nu este cazul sa va
& R103 excit*
11) SUD NORD r D6
3FA* v A852 +
\ -4
*
+- Mai intii, fiindca nu j u c h E M de atu cu ~icanil,gi doi,
*13-15 AR86532 fiindcii putem avea glem de treflg, forcing.
I
I
.
12) NORD SUD
?
r 9
v 1083
+ AS
aRV109852
Avem fit de cups ~i scm-,
2 +
dar contractul final este
h c 3 incert.
13) NORD SUD &A5
2 * V98 34
3+ 6 AR963 Este un cue-biGtuul este fixat.
? Dl062 5 + ar fi o a doua opoune.
158 Bridge de la A la Z
V A764
Cu 5-4,se numeste z i n t t i i cea rnai lung&
si EST
treia.
T!-T
NORD SUD 4 V10743
Das
Nu este cazul mergep mai depqe, partenerul este
limitat $i nu are majore In patru.
1+
I? 3r
14 v ~107
+A R D ~ ~ Suspnere cu salt, care promite valori suplimaltnre
*9 $i fit.
160 Bridge de la A la Z
1). I+-lv
2 + cu: rA75 v3 +RD32 aAV974
2). 1*-lv
2 + cu: rA73 v3 +R432 +ADV74
3). 1+-lv
1 FA cu: rRV3 v D + D V 3 2 +AV1087
4). 1+-lv
1a cu: rAV7 v3 +A432 +RD765
12.
REMEMBER
Principiul lui 2 ~i 3 sau regula lui 500 - Factorul Delta - Pas-ul capcanti - Ce
motivejustificci o interventie ? - Citefeluri de interven* exist&?
c2t? mai degrab5, levatele de joc, vor fi cele care conteaz5. El trebuie s5 indeplineasd
anumite conditii de for@,dar %I primul r3nd de chstributie, pentnr a putea licita.
Dar cum la bridge se spune, gi pe bun8 dreptate, c5 rareori vei g5si o don8 care si
semene cu alta, multe elemente trebuie luate in considerafie atunci &d se intervine, ~i
nu exist8 reiete infailibile ci doar criterii generale de urmat.
Atunci c h d punctele sunt ^mpqite intre cele dou5 axe (caz presupus gi in rdveif),
sau c h d sunt prezente distribufii excentrice, licitafiile ^unbrac5 un puternic caracter de
competitivitate gi sunt conduse energic. Principiul general recornand5 s5 nu fii ins%prea
ambijios cu miiini ce pot fi valoroase in ap5rare (con@ valori defensive) gi s5 fii agresiv
cu cele ce d e w valori distributionale. hs&i esenp jocului, in care tactica gi strategia au
un rol atit de important, impun acguni din partea flancului. Nici o ax5 nu. este dlspusi
s5-gi lase adversarul s5 joace un contract la un palier mferior gi s5 se lirniteze la rolul
pasiv de a tiicea. Licitafia competitiv8 este caracteristic5 in zona contractelor parpale,
pentru c5,atunci c h d balanp hclin5 net in favoarea uneia din axe, . ea nu igi are rostul.
A contesta h s 5 o marc5 p@alii, doar de dragul de a vorbi, cu riscul unei penalizgri de
sute de puncte, nu e indicat. Orice actiune trebuie c k t i r i ~ una
, este s5 hcerci s5-ti im-
pui propria culoare, alta s5-i ^mpingi pe adversari cu un tric peste posibilitiiti, gi altceva e
s5 te trezegti cu o penalizare irecuperabilg.
Principiul lui 2 si 3 sau regula Iui 500
Este un principiu de bazH asupra h i a trebuie insistat.
Valoarea unui rober se situeazi pe undeva in jurul a 500 de puncte. Prin urmare,
dac5 intervenfia conduce la o penaiizare excesivk c h d poate adversarii nici nu pot face
manga, ea a fost imprudentii. 500 de puncte reprezintii trei c5deri contrate nevulnerabil,
respectiv dou5 c5deri contrate vulnerabil, de aici regula celor 2 sau 3 caeri. Cu alte
cuvinte, limita de pierdere rezonabil5 in incercarea de a salva manga este de 500 de
puncte. Iar ceea ce nu trebuie sc5pat din vedere este aprecierea vulnerabilitiitii. h pozi@a
nevulnerabil intervenfia poate fi mai lejer5, dar ea devine periculoas5 h pozitia inversa.
(se va face pecvent referire la regula lui 2 ~i 3, dat6flind importanFa eei).
+
S5 l u h douii exemple : dup5 3 este justificatii o interventie de 3 cu o m h 5 tip
*
r 85 v R53 ARV9876 5, deoarece ea se produce la ad5postul a Sase / gapte leva-
te de joc ; h schirnb, nu este recomandabil de a o face cu o mini3 structuraa astfel :
r R98 V R74 + AV743 + D5 deoarece, degi con@e 13 P.O., dac5 partenerul nu are
nimic util s5 completeze cartea, se poate ciidea de patru, cinci on.
Principiile generale ale licitafiei vor fi deseori reluate gi explicitate in contextul lici-
tafiei in interventie.
Factorul Delta (a )
Un important criteriu de apreciere, insuficient cunoscut ~i adesea ignorat, este cel
legat dc num5rul de c8@ detinute de intervenient in culoarea de deschldere advers5. Cu
ciit are mai puwe, cu atAt poate interveni mai viguros.
.Acest coeficient se poate detcrmina sc&2nd din num5rul cgqilor din culoarea pro-
prie, propus5 a fi atu, num5rul celor din culoarea adversa. Cu c2t cifra obtinutii (@a-
Licitatia competitivd 169
zisul Delta) este mai mare cu atiit riscul este rnai mic. De exemplu : adversarul a deschis
cu o cup5 qi durnneavoastr5 avefi hdeplinite conditiile pentru a interveni cu o pick Pica
este h aase, cupa este h doi, deci delta este 6-2=4. Dar dacii avefi doar cinci pici ai in
schimb patru c&p la cup&,delta va fi 5-4=1 qi intervenfia devine mai riscat5.
Principiul zice ,,s&intervii cu indrizneal5, bridge-ul nu este un joc pentru cei timizi,
chd e$i scurt h culoarea adversarilor, qi s5 stai in banca ta cind ai lungime h culoarea
inamicului".
Pas-ul capcand
Foarte multe mihi, care ar justifica o deschidere, se impun a fi pasate pe locul doi
atunci cind adversarul a deschis, fiindcii forpi lor e mai curind defensiv5 deciit ofensiv5.
De exemplu, cu r xx V DVx + ADxx a RDxx, deai mina confine punctele
pretinse unei deschideri, ea nu este ideal5 unei intervenw d a d adversarul din dreapta a
deschis cu 1 a , 1 +, sau 1 v (doar peste 1 r , un contra de apel ar fi fost acceptabil).
Dupii 1 + de pildii, m&na nu este suficient de tare pentru 1 FA ; contra de apel este
exclus din cauza sliibiciunii la picii, iar pentru o interventie simp15 de unu la culoare nu
este respectat5 conditia de a dewe o culoare in cinci. F k 5 o culoare suficient de lung5
pentru un delta favorabil, chiar gi cu 18 puncte uneori se impune un pas. C b d
conformafia mfinii sugereazg un posibil misfit, adversarii nu vor avea joc ugor. Un
astfel de aga-numit pas capcand se face sperind c5 dona va fi reveil-at5 de partener.
Sii l u h un alt exemplu : avefi r Ax v RD 1Oxx + RDV 4 Vxx gi in dreapta
se deschide cu 1 V . Ce face^ ?
Chiar gi cu unele mkini foarte puternice (16-18 P.O.) care ar justifica o intervenfie
de FA, a v h d lungimea h culoarea deschidentului, se recornand5 un pas de tip
,,capcan5" drept cea mai potrivitii acfiune. Poate partenerul va contra de apel qi vefi fi in
mbur5 in turul u d t o r s5 decidefi varianta ce va aduce rnai multe puncte, maqa sau o
penalizare substanfial5.
0 alt5 mi115 potrivit5 unui pas capcand, pe deschiderea advers5 de 1 r , ar d t a
astfel: r RV875 v R7 + RV5 + AD10.
Ce motivejustificii o interventie ?
Exist5 patru rafiuni :
1. pentru a atrage atentia partenerului c5 intervenientul'are o culoare frumoas5 $i o
mini bung. Acest lucru este important deoarece axa va putea eventual s2-gi adjudece
licitajia ~i s5 realizeze o marc5 pqialii, poate chiar o mang5. Sau va'considera c5 este
profitabil un sacnficiu, dacii adversarii vor declara manga, ori poate c5 ambifia ii va face
sii liciteze peste nivelul contractului optim pentru ei ai vor cgdea.
2. pentru a indica un atac; informa$e esenjial5, h special dacii adversarii se decid
si joace FA.
3. pentru a ocupa dm spajiui de licitafie, ceea ce ii poate ^npiedicape adversari s i
gaseasci cel mai bun contract ( valabil in special la intervenfiile cu salt).
4. pentru a ar5ta partenerului cb intervenientul define o m h i excep$onal de tare.
170 Bridge de la A la Z
Dac5 condifiile pretinse pentru o intervenfie la primul nivel pot fi uneori aproape
,,frivole", pentru nivelul doi (de exernplu: 1 r - 2 V) ele devin rnai exigente. MBinile
slabe sunt automat eliminate. 0 intcrvenfie la nivel de doi egaleaz5 condifiile pretinse
unei deschideri. 0 solia culoare de atu gi ceva fox$% pe aliituri.
DupH o deschidere de 1 r de pila, o &5 potrivitsi unei internenfii de 2 V ar fi :
Intervenfia cu salt
Pin8 in anii '60 intervenfia cu salt (de exemplu: 1 v - 2 r ) era considerat2 ca fiind
foarte tare, dar cum frecveng unor astfel de m M este pe undeva de 1 la 200, odatii cu
trecerea la conceptele moderne in bridge, teoreticienii au ajuns la concluzia, aproape
unanirn acceptat5, c5 este mult rnai practic s5 folose~tilicitawe in internenfie cu salt ca
fiind slabe gi s5 incerci s5 semeni confuzie cind nu ai carte, decit s5 rezervi paliere pe
care ai rar prilejul s5 le folose$i.
Licitafia modern2 a renunpt definitiv la a considera intervenfiile cu salt h culoare
drept tari. Intervenfiile cu salt sunt de baraj. Bridge-ul competitiv este o lupt5 pentru
adjudecarea contractului Si pentru jenarea licitajiei adverse.
Este avantajos rnai intotdeauna, cu o m i 6 distribufional8, a face un baraj, at2t pen-
tru a o descrie ciit gi pentru a tiia din palierele de vorbire ale adversarilor, lirnitihdu-le
posibilit5tile.
Cu o &a tare, h schimb, nu este cazul s5 se sar5 paliere, sunt alte ciii la hdernhii
pentru a o face cunoscuti.
Intervenlia cu salt slab5 limiteaz5 drastic forfa gi descrie clar lungirnea, atr5ghd
imediat atenfia partenerului asupra absenfei valorilor defensive. Se deschide astfel mult
rnai ugor calea spre eventuale sacrificii rnai p u p costisitoare dec.it contractul advers.
Cel rnai important factor de luat in considerare este vulnerabilitatea (ghldhdu-ne
dup5 regula lui 213). Apoi, n u m h l levatelor defensive, &a nu are dou5 levate defen-
sive imediate (doi Agi), calculul se face numai in levate de joc. Folfa 7n onori este loca-
lizati h culoarea licitatii.
De exemplu, dup5 deschiderea de 1 + a adversarilor, o min5 ideal5 pentru o inter-
ventiecusaltde 2 r a r f i : r RD10987 v 32 + Dl09 * 73.
Similar se pot face gi intervenfii cu dublu salt, de exemplu 1 + - 3 V : dar in acest
cazhngimea culorii este rnai mare iar tinuta in onori rnai bung.
Rispunsurilepartenerului intervenientului (dupb o interventie cu salt slabb)
Stim deja cii interventia la nivel de unu pe culoare se situeazi p h i la o limit2 su-
penoarii de 15/16 puncte.
Cu mibi mai tari, de peste 16, nu se recomandi intervenga directi prin culoare.
Mai in6i se contreazii (ca un apel), iar dupii riispunsul obligat al partenerului, dacii se
liciteazg o culoare, se transmite mesajul unei m h i tari, de obicei monocolore.
De exemplu, avhd o m a cu 6 ARD1076 v 32 + AR9 i R2 ,dupii deschide-
rea adversii de 1 V, mai inti%se va contra gi apoi se va spune culoarea.
Partenerul intervenientului va fi cel care va decide dac5 este cazul sii se joace man-
la. Avhd c51$ utile, far5 preocupare pentru fit h atu, el trebuie sii o declare, dar poate gi '
pasa dacii consider5 cii nu oferii ciigtig suficient in levate.
Prin h$elegere cu partenerul, gi prin cue-biduri se transmit mibi exceptionale, dar
altfel structurate.
Dupii 1 +, licit4 1 n .
3. nARD9
~ 7 6 5 Dupii 1 V, licitafi 1 4.
+D92
a 1098
astfel de situa9i irnportanfi r h G n urmiltorii factori :
1. culoarea trebuie sii fie foarte bun2
2. interventia poate fi Bcutii nurnai la primul nivel
3. factorul delta nu influenpd negativ actiunea, din contrii, este util deoarece
probabil partenerul are scurtime ?nculoarea de deschidere
Scopul unei intervenfii prin contra de apel - Ce condifii se cer pentru o in-
tervenfie prin CA. - Riispunsurile la contra de apel - Redeclarafia celui ce a
dat contra de apel - Vorbirea partenerului deschidentului - Cazuri speciale
dupii o intervenfieprin CA. @as depenalizare, free bid, cue-bid)
Un contra de apel (C.A.) este o modalitate de interven$e dupii ce linia adversii a deschls
(de exemplu, 1 + - contra). Ar fi irafional sii conside& acest contra ca unul de penalizare.
C.A. este considerat5 cea rnai simp15 gi practicii intervenfie, inclusii in toate siste-
mele, hcii de c h d a hceput sii fie jucat contract bridge-ul. Mesajul pe care ?l cere un
contra de apel este de a giisi o culoare de joc dup5 ce adversarul a deschis, fZ.rii a consu-
ma din spafiul de licitqie, iar avantajele acestei intervenfii sunt de necontestat.
La contra de apel se recurge cind nu exist5 o culoare lung&perltru a interveni cu ea,
dar existi, in schimb, toleran@pentru celelalte trei culori (minimum 4-3-3), garanthd in
acelqi timp punctajul echivalent pentm a deschide.
Este important sii se inpleagii cii nu se contreazii in direct o deschidere adversii pen-
tru a o penaliza, o astfel de acfiune nu este considerat5 profitabilii qi ar putea conduce
eventual adversarii spre un contract mai bun.
0 gregeal5 fiecvent cornisii de juciitorii lipsifi de expenen@este de a contra de apel
Eirii suspere pentru una din culorile nelicitate. Un contra de apel are o singur5 regulii de
aur : ca s5 fie corect dat, trebuie sii fie bazat pe o d i i cu unsprezece c5rp in celelalte
trei culori (cu scurtime h culoarea adversii).
&I asernenea situafii se recomandii ca atacul partenerului s5 fie am, pentru a extrage
atuuri din ambele m W ale adversarilor gi a le reduce poten$alul de tai.
Daci dupi un contra de apel adversarul de pe locul trei vorbege, repondentul poate
pasa cu iniini extrem de slabe, 0-5 puncte, va face un free bid la cel mai jos nivel avhd
6-8 puncte, gi va vorbi cu salt dac5 are 9-12. Vom reveni asupra subiectului.
Cum va licita repondentul ?
anun@nd o culoare la cel mai jos nivel(1 + - contra - pas - 1 r ) , cu 0-7 puncte.
anun@d o culoare cu salt (1 + - contra - pas - 2 r ) , cu 8-10 puncte $ipatru c5$.
anun@d o culoare cu dublu salt (1 + - contra - pas - 3 A), cu 9-1 1 puncte Si
cinci c5qi.
anunthd direct manga (1 + - contra - pas - 4 V), cu peste 11 puncte cu cinci
c w , sau 8-10 puncte cu gase Csirp.
cue-bidhd (1 + - contra - pas - 2 +), cu peste 13 puncte.
anunjind 1 FA , cu 7/8-10 puncte, f & culoare majorii, min5 echilibratii gi stop
Inculoarea adversi.
anunjind 2 FA, cu 11-12 puncte, mt-ii rnajori, mhi echilibraa ~i p e r i in culoa-
rea adversi.
anunwd 3 FA, cu 13-15 puncte, mhiechilibratir gi p e r i i)culoarea adversii.
Obsewatii :
* Uspunsul de 1 FA pe contra-ul de apel a1 partenerului este considerat ca un r & p w
pozitiv ce trebuie creditat in limita a 718 puncte cu stop (eventual dou5) i)culoarea ad-
versarului, gi nu unul de curtoazie. Cu o &el de d, d d t cea tipic5 *5 atuului,
corect este s i se fac5 o alegere de culoare, char gi i)trei la nevoie, mai ales dac5 miha e
foarte slabti.
* De indatii ce afi fost obligafi s5 vorbifi oriciit de slabi sunteti gi afi dat un r5spuns
minim, m b nu prornite nirnic i)afar5 de lungime in culoarea spusi.
* Evaluarea d i n i i , &punzbd la un C.A., cere s i calculafi aproape in exces punctele
de scurtime (1-3-5), sii ad5ugati cite un punct pentru fiecare lungime peste patru c i ~ $in
culorile nelicitate, dar s5 scildefi valorile din culoarea adversarului - in special Darna $i
Valetul (care nu se num&$i), precum gi Riga, dad el se &e#e cumvaAhaintede deschident.
* Alegerea culorii, atunci c b d &a este slab5 (0-7 puncte) gi se face o licitafie la cel
mai jos nivel posibil, se va face dupii u e t o a r e l e criterii :
a) cealalti major5 (dac5 este in patru)
b) cea mai lung5 culoare
c) cea mai apropiatii (daci mai multe culori au lungimi egale ~i m2na este
minimal5, 1 v dupi 1 +).
* Se zice c i once contra de apel urnblii In primul rind dupi un riispuns pe o culoare
major5, dar nu trebuie ignorat faptul c5, dac5 el se produce dupii o licitatie de baraj gi
nivelul este ^inat, &le excentrice &nh un avertisment pentru proaste distribufii ?n
jurul mesei. C h d un jucitor este foarte lung htr-o culoare, a priori trebuie si-1 conside-
rafiscurt Inculoarea dvs.
* 0 licitalie cu salt este justificati cu o m h 5 mede, gi este hcurajatoare dar nu
forcing absolut. Adeseori cu 9 - 11112 puncte gi un contra de ape1 In fa@, o man$%este
posibil5, dar alteori nu.
* Cu d i n i tari, de peste 12 puncte, r5spunsurile se fac pornind de la prezumjia c5
trebuie jucatil manga :
a) daca repondentul are o culoare proprie bung, trebuie s5 o declare irnediat.
De exemplu cu : 4 DV9765 v A3 + 32 a R32 ,va licita:
-
1+ - contra pas - 4n .
b) cu were h culoarea de deschidere gi o culoare minor5 lungi, un 3 FA ar fi
cea mai potriviti alegere.
*
Cu : r 65 v R54 + A9 RD8765 ,va licita :
-
1 V - contra - pas 3.
c) cu incertitudine asupra celei rnai potrivite mange, solujia const5 htr-un cue-
bid (licitarea culorii de deschidere a adversarului), cu mesajul : partener,
solicit sd alegi tu manfape atuul ce-l dorefti. De exemplu, cu :
r A83 v RV92 + 32 4 RD97 ,licitafia cea mai bun5 va fi :
1 + - contra - pas - 2
INTERVENW PRIN 1 FA
Aceast5 interventie, descrisii qi htr-un alt capitol, cunoscuti sub denumirea defdri
de atu neobi~nuit,nu vrea sii sugereze nicidecum o mkii qi mai tare decit cea pretinsi
de interven~acu 1 FA (15-18 P.O.),ci una ce prezintii o bicolorii de 5 - 5 pe minore, sub
forp pretinsii unei deschideri.
Ea cere partenerului sii aleagii cea mai bun5 (cea mai lung&)minor5 pe care o are,
atunci c h d adversarii au deschis cu o majorii.
Cunoschd conceptul modem al teoriei levatelor totale de a bara licitafia advers5,
partenerul, cu douil-trei va oferi sus$nerea simplii la nivel minim, iar cu patru ck$
o va face cu salt (de exemplu: 1 v - 2 FA - pas - 4 *) sau chiar cu dublu salt (de exem-
plu: 1 n - 2 FA - pas - 5 +), %chd mai dificilii decizia adversarilor.
INTERVENTIA PRIN 3 FA
Fiicuti direct fie dupii o deschidere de o culoare, fie dupii o deschidere de douil
slabe (precizati ca atare de ciitre adversari), sugereazii dorinp de a juca maqa ca pri-
mii alternativii. Nu trebuie confundat5 cu o deschidere direct5 de 3 FA Gambling.
Evident cii partenerul va putea aprecia dacii aceasta este cel mai bun contract.
De multe on (21special in cam1 deschiderilor adverse de baraj - care i9i ating astfel
scopul, t h d din palierele de licita$e care ar permite o mai bun5 investigare), intervenfia
de 3 FA nu r i m h e totuqi decit un gambling, un pariu, care uneori va reuqi, alteori nu.
De pildii, dupii o deschidere de 1 4, cu o mhii care arat5 astfel :
2) Contra de apel
0 prim5 observatie este c5 bridge-ul modem a demonstrat cii vechiul concept, care
sus$nea ca limit5 a contra-ului de apel palierul trei, nu este justificat. Si dup5 barajele
%cute la palied patru contra-ul are caracter de apel, repondentul fiind cel care va trebui
sii decidii dac5 va transforma in penalizare sau va licita, in h c $ e de conformafiamiinii.
Riispunsul dat unui contra de apel trebuie s5 transmit5 dintr-odati htreaga valoare a
mginii, $i&d cont de faptul c5 partenerul conteaz5 pe existenpi unei oarecari valori la
coechipier.
Licitafia competitivd 191
Ckeva exemple de acguni ale repondentului, dupii diverse intervengi ale partenerului:
* 4 i- contra - pas - ? Ar putea licita 4 v , 4 A, 5 + ;aceste declaragi
de mans&sunt stop.
* 4 + - contra - pas - 5 Acesta este un cue-bid, vrea glem gi lasii
partenerului alegerea culorii.
* 4 + - contra - pas - pas Transforma in contra de penalizare apelul
partenerului. I
Sau :
* 4 v - contra - pas - ? Se cere de c5tre intervenient alegerea uneia
din celdalte trei culori.
* 4v-4FA-pas-? Ape1 pentru una din culorile minore.
* 3 r - contra - pas - ? Poate nu este ideal gi penhu culorile minore, dar
cere partenedui, ?nprimd xind, sii aleag&cupa.
* 4 + - contra - pas - 4 + Repondentul are o m i n i slab&, doregte s&
joace 4 + .
192 Bridge de la A la Z
Interventia prin cue-bid direct se face prin licitarea irneQati, cu un tric mai sus: a
culorii naturale adverse (de exemplu: 1 + - 2 +).
Este considerati ca un semn de fo@ gi este folositii pentru a prezenta m i k i foarte
puternice, de 17-20 de puncte, cu scurtirne h culoarea deschidentului ~i fit h celelalte
trei culori. Deci m5ni mai taxi deck cele pretinse pentru un contra de ape1 - la care limi-
ta su]perioar5poate atinge cca 16 puncte.
In mo~tenireaanilor '50 ai epocii lui Goren aceasti interventie era considerati
forcing de mang5.
h licitafia moderns, datoriti insuficientei,frecvenje a unor m i k i cu astfel de carac-
teristici, precum gi a prezenFi multor deschlderi artificiale de 1 + sau 1 + - ce ar putea
conduce la interpret5ri gre~iteh cazul folosirii lor vizavi de parteneri cu sistemul insufi-
cient de bine precizat - tendinp de a juca cue-bidul direct de tipul descris s-a schitnbat.
Meritul ii revine lui Mlke Michael, prin conventia pe care a popularizat-o in anii '60 gi
care, prin cue-bid, prezinti m2inile bicolore.
Intervenha prin cue-bid cunoscuti sub numele de Michael's cue-bid a cucerit cu
repeziciune lumea bridge-ului competifional. h versiunea ei originar5, convenfia descria
o m h 5 sub deschdere, 6-1 1 puncte, cu o bicolor5 de 5 - 5 . Pe majore, dac5 deschiderea
era pe o culoare minod, sau pe cealaltii major5 gi o minor5 nedetenninati, da& deschi-
derea era pe majod. Partenerul, d a d nu avea fit pentru majora cunoscuti gi dorea s5
afle despre ce minor5 este vorba, cerea prin 2 FA celui care a cue-bidat s5-9i precizeze
minora.
La capitolul de convenfii vefi g5si prezentarea completii a acestei convenfii, pe care
o putefi hgloba in sistem.
Deoarece pentru beeput vefi putea decide s5 folositi forma clasic5 de cue-bid, fun-
cponarea sa va fi tratati dup5 cum umeaz5.
Cu miini rninunde (sub 5 puncte), va declara la cel rnai jos nivel culoarea sa cea
mai Lungti.
In acfunea sa, fiind vorba de o licita$ie competitionali, repondentul va exprima
irnediat htreaga for$%a &i, l u h d in calcul gi punctele distribu!ionale.
Intervenfia tare prin cue-bid direct, cu miiini care nu sunt potrivite pentru un contra
de apel, poate s i se iveascii gi fir5 a garanta o anume distribube (care ar putea accepta
oricare din celelalte culori). Ea ar fi acbunea potrivit5, dupi o deschidere de 1 6, cu
oricare din aceste doui m i h i :
n R102 v AV2 - ARDV943
r RDV93 V AR1092 6 5 +RD,
dar finalizarea actiunii va cere secvenp ulterioare de clarificare.
tern s-au introdus doar acele conventii care au o frecvenp mare gi s-a demonstrat extre-
ma lor utilitate.
- *191. propune realizarea unei miirci paqiale proprii, sau chiar acceptarea unui scor
negativ, dar mai rnic deciit dac5 adversarii erau lasafi s5 se marcheze.
- va impinge adversarii peste lirnita la care contractul lor pgrea sigur.
- ajut5 dirijarea partenerului la atac, dac5 adversarii igi adjudeca totugi licitajia.
- deschide posibilitiiti de penalizare a adversarilor la un nivel mai ridcat.
uneori ofer5 posibilitatea de a rcaliza char gi o mangii, daca miina partenerului va
fi rdealii.
Redcschiderea licitaliei devine aproape obligatorie Pntr-un concurs de perechi
bridge-ul competifional. Nu se poate accepta ca adversarii sii fie Iasati s5 marcheze un
196 Bridge de la A la Z
scor pozitiv fir5 a interveni in luptg. Dacg la rober bridge nu este esenfial dacii adversa-
rii igi trec in cont o marc5 parfialii, In concurs liniile se bat pentnr adjudecarca contractu-
lui, un scor negativ rareori reprezinti o noti bunii.
Reveil-ul este o acfiune dificilg gi trebuie chtiriti cu grijii. Iar partenerul juc5toru-
lui care a redeschis licitafia nu trebuie s&uite nici un moment cii acfiunea acestuia a fost
decisii bazat gi pe existenp unor valori pe care le depne nGina sa proprie, gi s5 nu conti-
nue licitatia cu entuziasm, ca gi c h d ar avea h fa@o deschidere solidii.
Nu se recomandH sii se redeschidii licitatia, h douii situafii :
1). m h a este q a de slab&inciit reveil-ul poate conduce la penaliz5.x-isevere gi balanp
rnai mult ca sigur hclinEi spre adversari, chiar dac5 partenend are o oarecare for@. De
exemplu : dupii 1 v - pas - pas , nu este cazul sii reveil-afi cu :
n 97 vAV987 + DV8 4V53 saucu r D95 V D32 + R987 4D42.
2). miha are lungime gi for@ concentrat5 in culoarea de deschidere a adversarului.
Cum nu se poate presupune c5 partenerul a pasat vrhd sii-gi prindii adversarii h c a p c d ,
d n a nu este potriviti pentm a reveil-a. De exemplu, tot dupii 1 V - pas - pas, cu:
n V3 v RV1095 + D42 s RV7, silentio.
Redeschiderea licitatiei nu trebuie facutii in mod automat, dacii adversarii s-au oprit
la un nivel jos. Poate cii licitafa s-a oprit din cauza unui misfit sau unei aprecieri greqite
a foIfei. Nu neap5rat lipsa de puncte i-a *mpiedicat pe adversari sii meargii mai departe,
ci doar prudenp deterrninati de existenp unui misfit aparent. Este periculos a redeschi-
de licitafia cu valori incerte, c h d licita$a adversg pare stopat5 din cauza misfitului, care
va fi desigur prezent in jurul mesei.
Pe de alt5 parte, redeschiderea licitafiei fiind o acfiune protectivii absolut fireascii, ori
de ciite on pare sii aibii ganse de succes ea trebuie intreprinsg.
Condifiilepretinse unui rdveil
Redeschiderea licitatiei se face cu mai pu@e puncte dech cele pretinse unor in-
terventii. Considerind cii cel ce reveil-& o face pnhd cont gi de fo* presupusg a fi
depnuti de partenend sgu (de cca 9/10 puncte), condifiile minime pentru un reveil co-
boar5 p h 5 la 819 P.O.D., iar actiunea se poate petrece in rnai multe feluri :
1. prin intervenfii simple la culoare
2. prin contra de ape1
3. prin FA
4. prin intervenfiila culoare cu salt
5. prin cue-bid
6. prin 2 FA neobignuit
Principiile permi@nd deci interventii in reveil (pe locul patru, dup5 douii pas-uri) cu
d i n i mult rnai slabe deciit cele pretinse unei interventii directe pe locul doi, punctajul
necesar ajunge sii fie rnai mic cu pkii la patru puncte. Ca gi c h d m h a ar avea un As
mai pupn. Concret, condipile care autorizeazii efectuarea unui reveil ar fi:
1. la htervenfia prin culoare la prirnul nivel: culoare In cinci, 6 PO, respectiv 8/9 P.O.D.
2. la intervenfia prin culoare la a1 doilea nivel: culoare in cinci, 9 PO, respectiv 11 P.O.D.
3. la intervenfia prin 1 FA : cca 11 P.O.
4. la intemenfia prin contra de apel : 6/7 P.O., dar cu dtstribuga ideal5 4-4-4-1
+ -pas-pas-?
7). 1 8). 1 V - pas - pas - ?
nR8 r ~ 9
v 1053 VD1032
+RV76 Ve$ licita 1 FA. + A D 10 Qefi licita 1 .FA.
*AV32 +R765
+
9).l -pas - 2 4 -pas 10)l v - pas -2 V- pas
pas-? pas - ?
r 1092 43
v'R95 v98 Vefi licita 2 FA
+AD106 Vefi spune contra + Rvg76 (neobi~ncit j
b832 +A10952
198 Bridge de la A la 2
pas - ? VV9875 2v
+A2 c&$ utile si o major5 in cinci
+R954
- - -
3). 1 V pas pas contra Ir R 5
-
pas ? ~ 4 3 2
+AD1095 3 +
aDV5
200 Bridge de la A la Z
=
1
-pas-pas- 1 r
pas - ?
+A8432
4V7654
v3
cauza rnisfitului.
1r
+A103 lips5 de fit de cup5, mentine iicitafia la
1I +D987 nivel mirim.
,I
Licitatia competitivd 20 1
5).1 V - p a s - p a s - 2 i A872
pzs - ? v73 2
+ R V 10 8 7 6 o culoare decent5 in gase, care poate fi
aD3 spusii, licitafia este nonforcing.
-
6). 1 + pas - pas - 1r rRV32
pas- ? v2 4r
+65432 decizic imediatii, impus% de ra$ona-
+AR3 mentul corect (practical bid).
9) Deschidentul relicited
1 + -pas-pas- 1 r 432 contra (propunere de penalizare)
2+-? VA762 f
& fit, f i g man85 ?nperspectivg, se
+RV93 va scrie mai mult astfel pe propria
aR32 colo~.
Continuarea acfiunii :
3).1+-pas-pas-contra nRD1032 1n
p a s - 1 v -pas - ? vA103 un astfel de rhpuns prezintil o m&
+2 mult mai bun5 deciit o deschidere mi-
aRD52 n h i i sau o simplii internenfie.
*
Redeschiderea licitatiei se produce fiecvent gi dupg deschiderile de douii slabe ur-
mate de douii pas-uri, ~i dupg barajele la nivel de trei. Secvenje specializate trebuie
introduse In sistem pentru rezolvarea unor astfel de cazuri. Common sensed bridge-ului
recornand5 trei c5i de internen$iein reveil dupii o deschidere adversii de baraj :
1) contra de ape1
2) 3 la culoare
3) 3 FA
La fiecare din aceste opfiuni, se cere sii se respecte :
Frecvenp licitawlor de reveil este mare. Dacii acceptiim cii s-ar practica in 75 % din
cazuri, probabilitatea este ca in peste jumiitate din ele fie se va c+tiga contractul, fie
adversarii vor fi ^unpin$ peste limita de securitate gi vor fi eventual contrati.
Ca o concluzie, r h b e de re@ut cii, atunci c h d se intervine printr-o licitafie de
reveil, este necesar ca toate armele licitajiei cornpetif onale - contre, culori noi, FA etc -
sii fie ajustate. Discemhhtul este factorul determinant, uneori s-ar putea intiimpla ca
actiuni necugetate de redeschidere a licitatiei sii conducii adversarii htr-un contract mai
bun sau chiar in m q i i , on sii provoace pena1izZb-i considerabile. Punhd Ins5 In balan$i
avahtajele reveil-ului: se va constata cg el este mai curhd o sursii de &gig decgt una de
pierdere.
Licitatia competitivd 203
B. LICITA P A COMPETITIVA
Marea importan@ a licitafiei competitive este demonstrat2 de faptul, apa cum s-a
menfionat deja, c5 mai mult de j d t a t e din m h i se joaci in acest context.
htr-o licitafie competitivii acfiunile sunt o b5dlie pentru contract. Iar dac5 intr-o
licitafie necontestati se int&npli%s5 suferi pena1izfix-i minore, 51cea competitiyil ele pot fi
adesea usturiitoare. Degi acfiunile sunt conduse potrivit unor principii standard, judecata
partenerilor gi disceminGintu1 in aprecierea donei sunt determinante.
h orice formii de bridge, in licitafiile competitive, care con+ conotajii tactice gi
psrhologice, juciitorii cu vast5 expenen@ se descurcii rnai bine, situbdu-se in grupul
hving5torilor perrnanenfi.
Deoarece in licitafia competitivii factorul pozifie, adversar, formula de joc, au o
mult mai mare influen@ decit exactitatea posibil5 pretinsi de licitafiile necontestate,
sfaturi rigide privind punctajele exacte, care sii &deze modul cum trebuie condusii ac-
fiunea, nu se pot da.
Principiile recomandii doar sd nu $ti excesiv de competitiv cu mdini ce se prezintd
valoroase gi fn apdrare (contin valori defensive) gi sdJifi agresiv cu cele ce contin mai
mult valori distribuponale.
0 regulii de aur mai spune cii, dacd a avut loc o interventie gi intentionati sd susti-
nefi culoarea partenerului, gt' nu este cert nivelul, sd-l alegep fntotdeauna pe cel mai
halt. in schimb, dacd intenfionap altd acpune, este bine sd$p cdt mai conservator.
Iati ciiteva miisuri de unnat ce pot fi sugerate ambelor aik :
a) zona scorurilor pqiale fifi mulfumit dacii afi ^unpins adversarii la palierul trei, In
zona man~einu uitafi c5 ,galierul cinci aparfine adversarilor" - dacii afi reugt sZ-i
ducefi acolo, pe culori majore.
b) C k d nu sunte$ sigur c5 adversarii i ~pot i indeplini contractul, nu este cazul sii ris-
caii un contra, penalizilndu-i ;gi nici nu e indcat s5 v5 sacrificafi, pentru a ajtmge
htr-UI aga-zis creme renversd , aOicii un sacrificiu inutil contra unui contract care
nu se ficea.
c) Cind depnefi balanp c w o r gi adversarii se sacrificg peste manpii, "luati-le banii"
spun juc5torii versafi de rober bridge, once penaiizare, chiar doar t300, este mai
bun5 deciit s5 intrag intr-o zoni peste IurdZi. Marcaii cu p l ~ s .
204 Bridge de la A la Z
Conventia Lebensohl
A p h t i i dupii anii '60, conventia a fost adusii in atentia jucMorilor de George
Boehm Si s a bucurat de o imediati acceptare ~i aplicare aproape unanirnii. Initial era
destinati sii rezolve problemele legate de o interventie adversii dupii deschiderea parte-
nerului cu 1 FA. Cum sii liciteze repondentul dacl este slab Vi ar vrea sii joace o culoare,
cum sii facii o licitajie forcing, cum sii procedeze dacii ar opta pentru FA sau dacfi, de
fapt, ar vrea sii penalizeze adversarul. Ulterior s a extins qi asupra altor situatii.
Pentru evitarea ambiguitiitilor in licitafie, vii recomandh sii inglobati in sistem, de
la bun inceput, rez01vi.de oferite de Lebensohl.
B. fn cazuf interven~iifor
adverse fapafieruf trei, dupd deschiderea de 1 FA a parte-
neruiui.
Secvenp 1 FA - 3 + - ?
1. orice licitalie sub man95 are caracter de forcing.
2. licitarea direct5 a unei man$e este stop, %cut5 pentru a se juca.
3. contra este de apel, nu de penalizare (hcfioneaz5 ca un contra negativ).
Deschidentul trebuie ori s5 liciteze ceva, ori s%transforme hpenalizare, cu fo*
hculoarea adversarilor.
4. FA, flexibil, prin hlelegere prealabilg cu partenerul va fi cu finere %I culoarea
adversa sau farti, dar in orice caz cu valori care indrept5lesc c5utarea manpei.
5. cue-bid-ul intervenfiei Gcute pe o culoare minor5 este Stayman pentru majore,
sau m h i cu sperm@ de glem care cere clarifick.
h fiecare din urrniitoarele trei exemple avem de-a face cu un contra competitiv, dat
de unul din jucii~ori:
Nord Est Sud Vest
1). 1 4 2v Pas Pas
2r 3v contra
2). 1 1v 2 + 2v
3+ contra
3). 1a 1v contra 2v
2r 3v contra
Ele se aseamiidi prin faptul cii toate presupun existenp unui fit pe axi dar, practic,
nu este loc pentru o licitafie de hcercare ( trial bid ).
Un alt exemplu de competitive double apare atunci c h d adversarul intervine la ni-
velul trei, dupii o suspnere sirnplii, ocupbd spafiul pentru o licitatie de hercare ?n ve-
derea declaririi mangei pe care deschidentul o intenfiona. De exemplu :
1r Pas 2r 3v
contra
Un caz comun este gi cel din secvenp de tipul u d t o r :
1r
2 2r 3+
Pas
Pas ?
Cu : r V93 v A762 + A1087 6 32 un contra competitiv este cel mai potrivit.
Sau licitafiile :
1v 1r 2a 2r S u g e r e d o miinti de tipul :
pas pas contra r 32 v R3 + AV3 a DV9543.
Cu gase trefle ,,decenten gi un onor iu
doi la cup5.
1v pas 14 2 a CU r AV6543 v R3 + R2 R. 432,
2+ 3a contra s-a dat contra. Deschidentul ar putea
avea 5-5 pe culorile rogii ~i ar fi unilate-
ral sii v5 ambitionafi sii repetafi pica. Partenerul va accepta penalizarea cu
singleton de pic5 sau va rectifica h 3 r cu dubleton.
CONTRA NEGATIV
b). Cdnd s-a licitat o minor5 urmatii de o rnajorii, sau o major5 urmatil de o minor5,
contra negativ promite cel putin patru c q i In cealalt5 major5.
De pil&, 1+ - 1v - contra ;promite patru c51$ la pic& cu cinci ar fi licitat culoarea.
c). Cand s-a licitat o major5 urmatii de cealaltii majors, contra negativ promite arn-
bele minore.
De exemplu, &a de tipul : 4 43 v 4 + R8765 + AV432 , dup5 secvenp
1 r - 2 v ,se exprun5 cel mai bine prin contra negativ.
212 Bridge de la A la 2
Standard, la nivelul unu 7-10 puncte sunt suficiente. La nivelul doi pretenjiile cresc
spre 10 puncte, iar ~i rnai sus exigentele pretinse pot fi 9i mai mari, functie de acordul
dintre parteneri.
Deoarece sistemul convenit poate accepta folosirea contra-ului negativ ~i cu m h i
foarte putemice, astfel de aspecte - valori limitate sau gi mLini foarte tan - trebuie discu-
tate In prealabil cu partenerul, tocmai pentru a se extrage maximum de profit din in.
terventia adversii hazardatii.
Alt aspect ce se cere stabilit cu partenerul, legat de precedentul, este dacii ?ntr-o
secven@de tipul 1 + - 1 A - contra , repondentul este mai putemic deck in
1 + - 1 r - -(+lV) , deoarece In licitafia standard o vorbire de doi
peste unu promite peste 10111 puncte ai o culoare de minimum cinci ciirfi.
Teoria levatelor totale (TLT) este o annil redutabilii in licitafiile competitive. Potri-
vit ei, n d r u l levatelor ce se pot realiza intr-o don5 este aproximativ egal cu num2.d
de atuuri (juchd culoarea proprie) a1 fieckei axe. Prin urmare, dacii partenerii sunt ?n
rnisurii sii deduc5 n u m h l de atuuri pe care il au ^mpreun& pot s5 estimeze ji care este
nivelul de contract pe care fiecare din axe il poate licita, in cel rnai bun fit. In procesul
de reevaluare, in special in licitatiile competitive, TLT este un sprijin indispensabil h
luarea deciziilor corecte.
Cunoscuti ~i sub numele de legea levatelor totale (LLT), ea a fost descoperitii
acum peste 30 de ani de Jean R a e Vernes, un str5lucit teoretician a1 bridge-ului, dar de-
abia dupii 1990 i s-a acordat atenfia pe care o merit& Larry Cohen este expertul arneri-
can c h i a i se datoreazii larga rhphdire gi apreciere de care se bucurii LLT-ul.
Vernes a sesizat, dupii studii statistice gi matematice, cii in multe done de bridge se
poate determina numihl de levate pe care le poate face o ax5 cunoschd n d r u l de
atuuri deiinute ^hpreun5 de cei doi juc5tori ai axei.
Potrivit teoriei, in licitafiile competitive pentru un scor parpal, nurniiml de levate la
care juciitorii pot sii aspire este egal cu numind combinat al culorii de atu (al fitului). De
exernplu, dac5 o axi are, *unpreux&,un fit de noug c5rj-1iar adversarii unul de opt, o axi
va face probabil nouii levate iar limita celeilalte va fi opt.
Formularea legii este urmfitoarea : i n cele rnai multe done numdrul total de levate
(pe care le pot face axele respective) este egal cu numdrul de atuuri.
Se poate stabili gi o regulg de aur in actiunile competitive, invers5 celei a impaselor,
care 9 t h cii spune cu opt cdrti intotdeauna iar cu noud niciodatd. Aplichd LLT, cu
nouii c5rp de atu se urcii licitajia la nivelul trei, iar cu opt nu se depiigege palierul doi.
Acest principiu este important deoarece, pe lhgii faptul cii permite aprecierea nive-
lului propriu, il face cunoscut ?nacelqi timp ~ipe cel realizabil de ciitre adversari.
TLT este valabilii ca un ghld in licitafiile competitive, in exersarea unei bune apre-
cieri a situatiilor. J.R.Vernes spune c5 dacii la cea rnai lung&culoare in fit a axei N-S se
a d d cea rnai lung5 culoare in fit a axei E-V, suma va reprezenta aproximativ numiirul
total de levate posibile in dona respectivii.
De exemplu, dac5 linia dvs. are un fit de nouii cupe iar adversarii unul de opt ciiqi $
fit de picii, numiirul total de levate posibile in dona respectiv5 este 9 + 8 = 17. Agadar,
dacii vom licita de pildi 4 v iar ei se vor sacrifica cu 4 A, s-ar putea face urmiitorul cal-
cul: dacii noi am putea face l l levate (5 v), adversarii nu pot face rnai mult de 6 levate
(17 - 11 = 6), aSa cii este rnai corect s5-i c o n t r h decit sii l i c i w . La fel, dacii putem
face 10 levate, ei pot face doar 7.
b a r TLT nu este perfecti?, ea nu poate fi aplicatii mereu in toate situatiile, ci doar
s u g e r e d o cale de a conduce actiunea, treciind prin filtrul unei judeciiti facute la rece.
Licitafiu competitivii 215
Dac5 folosifi conceptul, ceea ce trebuie s5 presupuneji este c5 daca axa dvs. are un fit, gi
axa cealaltii are unul.
Inhferent de c k de exact este un sistem, piin5 la urn5 el pretinde in situafiile com-
petitive o analizi3 atentii pentru cea mai corecti decizie. Regulile, principiile gi aga-zisele
legi sunt date ca sii faciliteze ggsirea solufieiin situafii de rutin5.
Expertul australian Paul Marston di ca exemplu in luarea deciziei corecte, potrivit
LLT, atitudinea bookmakemlui vizavi de cea a pariorului. Dacri cel de a1 doilea merge la
risc ~2ndpariaz5 pe un cal, zichd ori cdgtig $i m2i umplu de bani ori pierd gi mai sunt
curse, bookmakerului nu-i pas%cine c6gtig5 de fapt cursa. El ~ i - areglat in q a fel cotele
kcst s5 nu r b h 5 in pierdere la sErgitul reuniunii indiferent cine sunt cigtigiitorii.
LLT ne inva@s5 a d o p t h aceeagi politic5. C h d num5ml de atuuri nu justificii con-
tinuarea acfiunii, ea trebuie stopatii. C h d adversarul a dep5git limita levatelor ce-i revin
potrivit nuidirului de atuuri, este bun de platii pi ne vom mulfumi d am scris cu plus pe
coloana noastr5.
C2nd existi 16 levate in joc, respectiv 8-8, nu este o politic5 infeleaptii sii se renunfe
la competifie gi s5 se paseze.
Dup5 1 6 - 1 v - 2 9 - ? cu rV972 vR85 +R103 1 4 3 2 , v e $ s p u n e 2 ~ .
Axa dvs. are un fit de opt cZ@, aga c5 se contest5 la nivelul doi. (susfinerea simp15 este
bazati pe fit de trei &I$). Chiar dac5 nu vefi face opt levate, ceea ce este cert este c5
adversarii vor face.
Ce se intAmpl5 la nivelul trei ? Cu r A32 v RV7654 + A2 9 32 ,dup5 o sec-
venp: 1v-26-2v-36
? este clar ci%trebuie spus 3 V, avhd nouii atuuri pe
linie. Nuanp este d o astfel de licitafie nu trebuie considerat5 ca un eseu de mang%,ci ca
o licitafiecompetitivii pentru clgtigarea paliemlui.
Teoria este valabil5 in multe done, cu alte cuvinte nu ktotdeauna, fiindc5 ea se apli-
c5 doar in acfiuni competitive &d ambele axe au valori certe, k limitele a 18-23/24
P.O.D., gi este util5 in determinarea costului unui eventual sacrificiu sau in aprecierea
depggirii pragului de levate posibil de d t r e adversar. Teoria este alterat5 de &stribufiile
excentrice gi mfluenpti de carfile de onor in culorile adverse, c h d nu poate fi aplicati.
Slngura problem5 care se pune k realitate in zona licitapilor competitive este dac5 sun-
tern hmihu-5 s5 apreciern num2ml total de muriin joc, pentru a putca decidc corect.
Cum funcfioneazi concret LLT ?'
Este necesar de estimat nwnilrul de atuuri ale axei proprii. De exem;>lu,dacii s-a des-
chis cu o major5 $i existi o sus$inere de patru c*, nivelul estirnat este de nou2 levate.
Estimarea *lor culorii de atu a adversarilor este un exerciiiu de lozic5 gi cere gi
un calcul aritmetic aplicat licitahel acestora. De pildii, adversarul a desclis de baraj la
nivel de trei, se presupune c5 el are gapte atuuri, 8.a.m.d. Pe miisur5 ce achunea se desfz-
$oar&estirnarea poate deveni absolut precis%.
'
Eficacitatea apli&ii LLT este demonstrati, de pild5, gi in cazul unui anunt, de bico-
lor5 5 - 5 Ecut de un jucgtor. Pentru a Mia dm palierele de licitaiie ale adversarilor, cu
216 Bridge de la A la Z
un fit de cinci ciiqi, partenerul acestuia va bara imediat la nivel de patru, deoarece au
impreun5 zece atuuri: deci aceasta este limita de levate presupuse.
Un important lucru de re@ut este d, degi LLT este extrem de utilg h cadrul licita-
tiilor competitive, nu trebuie aplicati c h d criteriile de for$%sunt hclinate net in favoa-
rea adversarilor deoarece, de multe ori, dezvsuirea distribufiei ugureazii decizia acesto-
ra.
C h d adversarii decid imediat nivelul, ^kainte de a v%da posibilitatea s5 apreciao
dacii este bine sii licit* sau s%v%apiirafi, decizia este grea htotdeauna.
Existi hsii gi cazul invers, c h d cu ajutorul LLT dumneavoastrii sunteti primul In
mtisurZi sfi declarati imediat nivelul, bazat pe fit, licithd cfirect palierul la care v%hdrep-
t5legte totalul atuurilor gi hgreunlnd decizia adversii. Licitikd astfel, nu trebuie s2 vi
qteptafi s%facefi neaptirat jocul, sau s%d e f i sigur. Pur gi simplu exprimafi valoarea
mginii durnneavoastrg, ceea ce este cunoscut in terrninologie sub denumirea de value
bid. DupH Marston, value bid spune : ,,adta cred d putern face": potrivit principiului d
este bine sii licitezi &rect ce po$ realiza.
De exemplu : 1 + - 3 + este value bid, 6-9 puncte cu cinci atuuri.
La fel, 1 v - 3 V , nefiind 9-12 puncte cu patru atuuri, m h %cu care s-ar fi trecut
prin 2 FA Jaboby, r h h e ssii fie value bid, cu 6-9 puncte qi fit de patru c*.
Deosebirea htre un limit bid gi un value bid nu este evidentii, prima este invitantii In
mhura ?ncare partenerul are plusvalori, pe c h d a doua este obstructivfi h sensul ci
obligii adversarul s5 ia decizia final%,lipsindu-i suficiente elemente de apreciere.
Cunoaqterea convengior este necesarii at2t in scopul includerii lor in licitafie, csqti-
gul conferit de ele bridge-ului modem fiind incontestabil, c&tqi pentru a le hplege sen-
sul in cadrul licitaiiilor adverse, pentru a folosi cea mai potriviti riposti.
C. DESPRE CONTRE
-
Contra de penalizam - Contre speciale :contra de apel contra negativ con- -
- -
tra responsiv contra de sustinere contra indicativ de atac - contra neobipuit
- recontra
fn fericita epoc5 a whist-ului gi in cea ,,romanticF a bridge-ului, c b d un jucgtor
spunea contra, era clar pentru toati lumea c5 a &cut o licitatie de penalizare.
h elaborarea conceptelor bridge-ului modern, teoreticienii au constatat cEi a penali-
za imediat este, pe de o parte, prea unilateral, iar pe de alti parte s5r5cia vocabularului
existent (culoare, FA, pas gi contra) 3 obliga s5 gheasc5 o mai bun5 htrebuinpre a cu-
vhtului contra la palierele inferioare.
Inventfind mai multe tipuri de contre specializate, h f u n c ~ ede nivelul la care a fost
spus sau de context, ei i-au conferit cuv6ntului mai multe intelesuri, h func$e de actiu-
nea dus5. S a ajuns &el la urmgtoarea list5 :
a) contra-ul de penalizare
b) contre speciale :
I. contra-ul de apel
2. contra-ul negativ
3. contra-ul h riispuns (responsive double)
4. contra de suspnere (support double)
5. contra-ul cooperativ
6. contra competitiv (competitive double)
7. contra-ul care cere un anumit atac (direcfional)
8. contra-ul neobignuit
9. recontra
b) Contre speciale
Pe parcursul licitatiei, wa cum se @iede-acum, unele contre nu au caracter de pena-
lizare. Ele transmit mesaje privind anumite tipuri de carte sau valori gi au fost inventate
pentru a facilita furnizarea acestor informafii, care nu pot fi date prin licitatii naturale.
Trecind 31revist-5 aceste contre, vom htiilni :
I . Contra de apel
Expus pe larg h subcapitolul 3 al Licitapei in intewenpe, acest tip de contra este
folosit de linia intervenientului, dup5 ce adversarul a deschis, la prima oportunitate,
atunci c b d partenerul h c l nu a vorbit sau a pasat. ti cere acestuia sg aleagg o culoare de
joc, alta deciit cea spusii de deschident.
Sg oferim ciiteva exemple, care sunt toate contre de apel :
1 V - contra 1 + -pas- 1 A -pas
2 + - contra
1 + - pas - 1 v - contra +
1 - contra - 2 + - pas
pas - contra
1 + -pas-2 + -pas
pas - contra 3 4 - contra
2. Contra negativ
Este folosit de partenerul deschidentului, dupg ce adversarii au intervenit, cu scopul
de a transmite existenta unor valori care nu pot fi licitate natural.
De exemplu 1 + - 1 n - contra, cu n 97 V RV72 + V10 iR9875. $i acest
fel de contra special a fost prezentat hextenso 3I cadrul licitafiei competitive.
Este folosit pentru a cere part~neruluiun anurnit atac, altul deck cel natural, fie
chd se contreazi o licitafie artificial%(sugeriind dejinerea culorii respective), Stayman,
transferuri, fie hanumite licitafii care au condus la un contract de 3 FA. De exemplu :
+
1 FA - pas - 2 - contra
2 v - pas - 3FA - pas general
Contra-ul dupg 2 este Qrector de atac, cere atac de treflii. Ca sg fie dat trebuie sii
aveti cinci c&$ de treflii cu trei onori sau gase cu doi onori.
Sau : 1 + - pas - l r - pas
3 FA - pas - pas - contra. Cere atac de pi&, prima culoare spusii de
mort.
Deoarece a contra 'licitafiile artificiale doar de dragul avertizgrii asupra dcgncrii
culorii respective prezinti destule dezavantaje, acfiunea trebuie ciintiriti cu grijg, pentru
a nu deveni folositoare adversarilor.
conventii care permit totugi transmiterea numiirului de Agi. Una din ele este DOPI. Po-
trivit ei un contra dat intervenfei sugereaz5 inexistenja vreunui As, pas-ul arati un As
iar palierul urmiitor doi Agi. (D vine de la double, iar P de lapnss)
D a d axa joad Roman BW, folosind DOPI, scala de r&punsuri este :
contra = 0 - 3 Agi
pas = 1 - 4 Agi
culoarea urmiitoare = 2 &i
Cea de a doua conventie este DEPO. Aici contra sugereazii 0-2 sau 4 Agi iar pas-ul
un numiir far5 sot de Asi. Acronimul vine de la double even gi pass odd.
8. Recontra (R.C.)
Recontra este un free-bid, gi este considerat ca singura licitaf e tare a repondentului,
dupg ce adversarul a dat un contra de apel deschiderii partenerului.
Acest recontra promite o for@ apreciatii la peste 10 P.O., nu. spune nimic despre
distnbutie gi nu cere nici un fel de susfnere h culoarea deschidentului.
Mulji juciitori lipsif de experienp tind sii creadii cii un R.C. promite neap5rat fit.
Este inexact. Fitul poate exista, dar mesaiul este : ,,de$nem balanp punctelor, poate ne
vom alege cu o bung penalizare". Repondentul cere deschidentului sii paseze c h d ii
vine rhdul, pentru a 15sa eventual loc unui contra de penalizare mai lucrativ. Dad
repondentul contreazii apoi culoarea spusii de adversar, aceasta este de penalizare, susli-
nerea simp15 invitii la mangii (cu 10-11 puncte), iar culoare proprie, FA sau susjinere cu
salt semnificii 13 sau mai multe puncte qi este forcing.
Cum pentru a recontra &stti obligatia de a avea minimum 10 puncte, d t B cil
orice altti licitatie a partenerului deschidentului dupi un contra de apel advers (culoare
nouii, susheri simple sau cu salt) denotti mai pu@e pun& ~inu este forcing.
Pentru a completa tabloul semnificajiilor licitafei de recontra: trebuie ins2 insistat ti
asupra altor sensuri ale acesteia.
La modul general, htr-o secvenp de licitafe, recontra-ul poate f i :
1) natural
2) convenfonal
3) S.O.S.
1) natural este atunci chd, la un contra de penalizare, ne e s p n m h convingerea c i
totu~ise va realiza contractul.
2) convenfonal, atunci c h d dupii un contra de apel a1 adversarilor ii transmitem par-
tenerului mesajul d balanp punctelor este dewutii de axa proprie qi h c e r c h si
obfinem maximum din acest avantaj ( de exemplu: 1 v - contra - RC).
3) S.O.S, atunci chd, pe deschideri conventionale ce pot f i culori scurte, minore in
special, datoritii lipsei totale de fit gi a dejinerii unei miini slabe, repondentul in-
cearcii sii sugereze ciiutarea unui atu cu un fit mai bun. De exemplu :
1. 1 v - pas -pas - contra Partenerul este probabil gicang de cup5 gi cere des-
pas - pas - R.C. chidentului sii giiseasc2 o alt5 culoare de atu.
2. 1 + - contra - pas - pas Probabil d deschldentul a licitat o minor5 h trei ~i
R.C. cere partenerului s5 aleagg o alt5 culoare.
3. 1 FA - pas - pas - contra Repondentul are o mihi5 nepotrivit.2 jocului pe FA Si
pas - pas - R.C. ar prefera s5 joace ktr-o alt5 culoare.
2. 1 l v 3+ pas
3 FA pas pas contra Sud cere partenerului atac de cup5.
3. 1 + pas 1r pas
3 FA pas pas contra Cere atac de picti, culoarea mortului.
D. Un contra dat unui ~ i e macfvers, declarat h atac, cere partenerului sa fac5 un
atac neobignuit.
1. 1 FA 2+ 6v pas Contra-ul stop& atacul normal de w o . Nord este
Pas contra probabil manque *Illtr-oalM culoare (pi& sau treflft).
226 Bridge de la A la Z
D. QUIZ
Exemplele care urmeazii prezint5 cazuri frecvente ce se ivesc 31cadrul licitatiei in
interventie gi a celei competitive, gi sunt destinate sii usureze asimilarea conceptului gi a
modului in care trebuie apreciat5 o mhii.
A). Nirneni nu este vulnerabil gi adversarul din dreapta deschide cu 1+. Cum vefi in-
terveni; a v h d urm5toarele mihi :
1). 4 R72 v 7 + 54 RD109832 6). 4 ARD98 v AD5 + 32 I AV9
2). 4 RD72 v AV9 + 4 DV1092 * 7). A RD987 v A103 + 32 I RV7
3). A 72 v RV64 + ARV76 Dl0 * 8). 4 V98 v AV7 + ADlO I ARV9
4). 4 876 v RV10982 + 7 iA109 9)- 4 RV976 V VlO + 4 iA10764
5). A AV7 v R103 + ADlO sD732 lo) A R10985 V AD1032 + 32 1 9
Rhpunsuri:
1) 3 i. Tipica interventie cu salt, cu o culoare solid&de baraj, care va face via@grea ad-
versarilor.
2) Contra de apel. Evident mai potrivit decgt 2 *.
3) Pas. Concentrarea fortei in culoarea de deschidere nu vil permite deocamdata d vil des-
crieo m a .
4) 1 v. Intervenoa la nivel de unu promite o culoare fnunoasil dar tinde sa nege o deschi-
dere adevihata.
5) 1 FA. intre limitele de 16.18 P.O., avhd culoarea de deschidere excelent stopatii.
6) Contra, unnat de licitarea culorii de pic& ceea ce promite peste 17 P.O.D. '
7) 1 4. M h se deosebege de precedents. Nu suntefi destul de tare ca sil incepe9 prin
contra m a t de culoare.
8) Contra, urmat de FA semnificg o m h 2 mai tare decgt cea pretinsa in c a d unei in-
tervenjii directe de 1 FA.
9) 1 4 . 0 mfi cu potential in caz de fit.
10) 1 4. Din douil culori de rang alilturat, cea mai scumpk pentru a o putea licita $ipe cea-
lala. Juchd convenpa Michael's cue-bid, intervenind cu 2 +, ar semnifica o bicolora
majora 5-5 pe o deschidere de culoare minor& (in licit*a modern2 cue-bidul direct nu
mai reprezint.3 fo* ci o m i M bicolora).
B). Folosirea contrelor negative. Partenerul a deschis gi adversarul a intervenit. Cum
veti licita ?
1). dupii : 1 - +-
1 ? cu : 4 A743 v R965 +
32 a D43
- -
2). dupH : 1 a 1 + ? cu : r RV32 V R965 +
A73 a R8
- -
3). d ~ p i:i 1 + 2 a ? cu : r ~ ~ v7 A875 6 + ~ 5 4a 76
-
4). dupii : 1 + - 2 a ? cu : r RV932 V R6 +
V97 a 765
-
5). dupii : 1 + - 2 a ? cu : r DV10975 v 76 +
R76 a 5 4
6). dupii : 1 + - 2 - ? cu : r D87 v D5432 + 3 a RV97
RBspunsuri :
1) Contra. Un perfect contra negativ care promite 4-4 pe rnajore $i minimum 6 puncte.
'2) Contra. Nu exist2 practic o limia de for@superioara pentru a folosi contra-ul negativ.
3) Contra. De manual.
4) Contra. Imperfect, dar dac2 partenerul va licita cupa vefi spune pica. 2 4 ar fi unilateral.
5) 3 A . LicitaGe cu salt slabil; nu este licitatia ideal2 dar e mult mai descriptivg deciit un
conservativ 2 + sau 2 4, care cer o &H mai b u d .
6) Pas. Cu o miini3 slab&,in care lungimea ~i foqa sunt in culoarea intervenientului $i in
misfit de caro, fifi conservator.
C). Partenerul a intenenit cu 1 r pe deschiderea adversg de l + ( 1 4 - 1 n - pas - ?),
nirneni nu este vulnerabil. Ce vefi licita cu urm~toareled i n i :
RBspunsuri :
1) 2 4. Avefi fit cu partenerul $i ii suspneo culoarea, caroul nu va fi pomenit, m$na este
slabil dar nu uit* cil are potenfial de tai.
2) 2 4. Un cue bid. M h a are perspective excelente. Daca partenerul va declara 2 + ars-
t h d o intervenpe minim& il vep invita prin 3 h .
3) 2 +. 0 culoare n o d este tratata ca nonforcing dupil o intervenpe simplil, neaga su$-
nere in culoarea partenerului.
4) 2 4. Un cue bid datorita foqei exceptionale. Nu promite absolut o su-ere, dar nici a
spune 2 + sau 3 + nu este explicit.
5) 3 4. Suportul de patru c3rp $i singletonuljustifid sustinerea cu salt cu mAnB slabil. !$i
dac5 partenerul deschidentului ar fi t?lspuns, tot aslfel trebuie actionat.
D. A c ~ u n competitive.
i Deschiderea a fost unnati de un contra de apel a1 partenerului
iar adversarul din dreapta vorbeate. Era mai simplu daci pasa. Dar s i vedem, dupii sec-
venp : 1 + - contra - 2 + - ? ce licitafi cu :
1). r DV76 v RV32 + 432 + V 2 5). r V v D93 + R32 4 ARD976
2). 4 76 v 43 + ARV542 4 432 6). n R76 v AVlOS + 32 Dl093
3). r A 8 6 v RV9 + 32 4 AD32 7)- r RV72 v Dl032 + 432 4 D9
4). 4 V98 V A97 + R1087 a DVlO r A73 V 74 + R9654 + 832
Rbpunsuri : ',
1) Contra. Acesta este un contra responsiv. Dupil suspnerea de adversar a culorii minore de
deschidere, promite culorile majore 4-4.
2) Pas. M h 2 tipica. Cu speraqa cii partenerul va contra din nou'de apel, $i I1 vefi
transforma in penalizare.
3) 3 4 . Un cue bid. Forcing de man@ care va permite investigarea celui mai bun contract.
4) 2FA. Natural, 11-12P.0.
5) 3 FA. Un gambling care este justificat prin potenfialid de levate pe care il oferg trefla.
3 4 ar fi fost absolut timid.
6 ) 3 v . Invitational. Prea tare pentru un si,nplu 2 v .
7) 2 4. Minimal, dar trebuie sil fifi competitivi.
8) Pas. Mans2 improbabilil. Grcu ds crezut c2 adversarii pot face jocul. VeG Iaxca pozitiv.
228 Bridge de la A la Z
E. REMEMBER
Sii urmiirirn douii exemple de tai la mort, urmhd ca alte tehnici avansate de
valorificare a ah~urilorsii fie expuse ulterior:
Corect este asadar sii se clstige atacul cu Asul gi sii se continue cu cup5 la As urmat
de un prim tai de cupii. Revenire in mhii pe atu gi incii un tai de cupii, cu Riga de atu -
pentru a menaja circulafia gi a putea veni in miin5 cu 47 la As pentru a scoate atuul
restant. Apoi Dama dt: car0 poate fi cedati adversarilor.
a1 culorilor adversarilor. f.n astfel de done, In general, se extrag atuurile adverse imediat
$1 apoi se joacii culoarea sau culorile secundare majore, atuurile r W e avind rolul de a
opri culorile flancului. Uneori exist5 posibilitatea de a transforma complet un joc de cu-
loare htr-unul de FA, dacii m h a permite, extrtigind gi jucind toate atuurile, pentru a
continua apoi cu o alt5 culoare sau culori libere.
Dupii cum s-a mai spus, levatele pot fi cMigate :
1. cu onorii (cu cg@e mari)
2. cu lungirnile (culori libere sau eliberabile)
3. cu taiuri (la contractele de culoare)
Aceste trei posibilitiifi presupun de la bun hceput o tehnicii diferitii pentru jocurile
de FA gi alta aplicabilii jocurilor de culoare. Stabilirea numkului de levate se face la
fiecare culoare 2x1 parte, calculind atiit clgtigiitoarele ciit gi perdantele.
Prima operafiune pe care trebuie sii o efectueze declarantul, dupg ce mortul a fost
etalat gi ^hainte de a juca vreo levatii, este de a-gi numiira levatele imediat cQtig5toare
(dacii contractul este de FA) gi levatele perdante (dacii contractul este de culoare).
Calculul se face luindu-se fiecare culoare pe rind, apreciind perdantele ?nh c f i e de
n d m l de c w h &a scurti5.
Clteva exemple pentru familiarizarea cu modul de calcul a1 perdantelor la un joc de
culoare:
ARxx cu xx = nici o perdantii
ARx cu Dx = nici o perdantii
RDx cu xx = o perdantii
ARxxx cu DVxx = nicioperdantii
Axxx cu x = nici o perdanti
V 1Oxx cu x = o perdanti
Axxx cu xx = o perdantii
Axx cu xxx = douii perdante
DVlOx cu xxx = douii perdante
8xxx cu V 10 9 = trei perdante
Obsewape: sub rezewa de a putea tdia perdantele cu atuurile rndinii scurte.
Principiul de siguranti
Aplicarea lui este realizabilg prin intermediul a dou5 strategii.
Prima propune asigurarea contractului h primul rind, ori de c2te ori este posibil. De
aici deriv5 gi cea de a doua, va-zisH a jocurilor de siguranjii, care s u g e r d s5 se prefere
cedarea unei levate, atunci cind jocul nu este periclitat, fluidizind derularea jocului gi
&d prioritate contractului in detrimentul levatelor suplirnentare.
Presupunibd drept posibil critic5 distribufia adversa lntr-o anurnit5 culoare, decla-
rantul va aplica un joc de siguranp k rnanevrarea culorii, ferindu-se htotdeauna de dis-
tribu$i excentrice gi fiind dispus s5 cedeze o levatii.
Principiul simetriei
Teoria simetriei a fost copilul iubit a1 lui Ely Culbertson. Ea proclami cii o distri-
bufie echilibrat2 atrage dupi sine in jurul mesei, de obicei, tot distributii echilibrate ~i
divizate echitabil. Iar o distributie dezechilibraa, cu lungirne mare, atrage dupg
ea distributii asemWtoare. Este lung intr-o culoare, implicit este scurt in altele, spune
clopofelul.
Exist5 un paralelism htre tipurile de minii. Potrivit legii simetriei, este foarte posi-
bil ca, a v h d o m h i de tipul 5-4-2-2, fie un alt jucitor are una similarii, fie una din cu-
lori este distribuiti in jurul mesei tot 5-4-2-2.
Forrnulhd deductii din legea simetriei, Blackwood a ajuns la o concluzie privind
modul de jucare a culorilor h noui c5$, cu Dama lipsi. Se impaseazi on nu ?
Se cunoaqte bitrhul adagiu care suspne c i ,,cu opt mereu f i cu noud niciodatd",
degi tot o cimiliturii zice c i ,,niciodatii9'nu exist2 la bridge.
Teoria lui Blackwood asupra distribufiei, derivatii din legea simetriei, 1-a facut si
formuleze principiul potrivit ctlsuia atunci c h d ai noui c&$ h o culoare, lipsind Dama
(daci nu existi indicatii de localizare), s i se trag5 Asul gi Riga h cap daci h mfinile
declarantului .yi mortului ^mpreuni exist5 o culoare s c u d de patru c%r$distribuifi 2 - 2
Jocul de levatti a1 declarantului 24 1
sau una de cinci ciirfi ^mp&pti 3 - 2, gi sii se apeleze la impas dacii culoarea de patru
crvfi este 3 - 1 sau 4 - 0. Teoria nu se confirm8 suficient de mult pentru a fi aplicat5
constant, h schirnb principiul simetriei se regiisefle fiecvent la m a de joc.
Principiulpromovcin'i unei culori
0 decizie de a promova o culoare depinde integral de felul h care sunt plasate c w -
le la adversar. Distribu$a c&plor adversarilor este tot at5t de important5 ca gi valoarea
cilrplor mari ale acestora.
Trei factori sunt de luat h considerare :
1. cel ce recomand5i principiul probabiliti@ormatematice
2. cel care pretinde cii plasamentul ck$ilor este aga cum s-ar don
3. cel care recomana aplicareajocului de siguranp
Cind existi o posibilitate de alegere htre douH linii de joc, principiul cere luarea h
considerafie ?n primul rind a probabilit5filor matematice privind distribufia ciufilor lip-
s&. Juchd normal gi aplicind corect acest principiu, automat se va g h i solufia alegerii
unei linii de joc gi ulterior, cind se vor perfecfiona cunogtinfele ~i hdembrea, se va
dezvolta ~iflerul, care va completa ceea ce tehnica de bazil a sedimentat deja.
A plasa anumite cSlrfi cheie la un anume adversar, chiar dacii nu se va dovedi co-
rect, ajuti la pregiitirea acfiunii.
intocmirea unui plan de joc, trQibd concluzii dm datele pe care le are declarantul la
dispozifie dupfi momentul atacului, nu se bucurfi din pficate de suficienti ateniie, fiind
tratati superficial sau rutinier. Deoarece cheia performanfelor este legatit de pregitirea
jocului, recomandfirile ce urmeazfi sunt importante.
Filtrarea informa$ilor rezultate din licitafie gi din atac, aplicarea probabilitifilor ma-
ternatice gi alegerea tehnicilor de joc potrivite, contribuie la elaborarea unui plan de joc
cu ganse de reugiti.
Orice plan, oricgt de modest sau de redus ar fi, este mai bun deck nici un plan. Iar
dacfi, aga cum s-a mai spus, pe parcursul jocului sunt oferite elemente noi, el va fi modi-
ficat in funcfie de informajiile primite.
Arma secretii a jocului de culoare este atuul. Depnerea controlului gi posibilitatea de
a stopa culoarea adversarilor este un mare avantaj, de care se fine cont h elaborarea stra-
tegiei de joc.
Cind existi un atu gi un fit bun, 21general,se vor realiza mai multe levate decit ju-
&d fir5 atu, deoarece mai multe tehnici de joc, care conduc la crearea de levate, sunt
disponibile la jocurile protejatc de atu. Cum mai htotdeauna contractul declarat ,,nu ca-
de d i ciirli" gi existi o levati-doufi lipsfi, declarantul trebuie sfi gfiseascfi metoda de a
face ca ele sfi dlsparfi.
Stabilirea unei rela$i htre numhul de levate cigtigfitoare gi numfirul celor perda~ite,
examinarea posibilelor c&$ ~i culori care pot ajunge ?npostura de dgtigiitoare, practic,
inseamnil a face un plan de joc.
Procesul de suplimentare a numtimlui de levate cggtigfitoare se face exarninhd atent
ficcare culoare, pentru a stabili dacfi este capabili, sau nu, sB devini o sursfi de levate.
Reconstituind distribuliile adverse, apelhd la calculul probabilititlilor gi juchd cu
toatc cele 52 de c5@, cele 26 v h t e gi cele 26 ale adversarilor, intuite h c i din licitafie
$i atac, un declarant avizat va avea un randament mult superior celor ce nu au depus un
efort constant de ghdire a jocului.
Paradoxal poate, alegerea unui plan de joc la contractele la culoare este rnai dificil5
decgt la atu, unde levatele se cigtig5 doar cu &fi man sau lungimi.
La jocurile de culoaie, sub scut~llatuului qi a1 multiplelor tehnici, se ofera rnai multe
opliuni gi esenpal este sii se facfi o alegere corecta gi nu sfi se incerce concornitent mai
multe. C~unfac mul$ jucitori neexperimentafi care taie fir5 rost, fac irnpase in s t h g a gi
dreapta, gi nu se decid cum sfi conducfi jocul.
C h d se adopt5 un plan de joc, trebuie s5 se gtie exact ce se doregte prin interme-
diul lui.
246 Bridge de la A la Z
Observatie & toate exemplele prezentate, s-a considerat ca' distribu/iile adverse
nu sunt excentrice Si permit o desjfiQurare normala' a>ocului bazatd pe probabilitdti.
Jocul de levatd a1 declarantului 25 1
MANEVRAREA CULORIL,OR
Onori grupati
Combinatia .
NumLir total de cfirp
7 8 9 10
A 10 9 ... Mic spre 9, $i dat drumul dacil mha doua nu pune onor
A D 10 3 2
Onori separati
I
Cu 9 c*. Unul din onorii gardafi (Asul sau Dama), pentru a conuola daci
R964 nu este vreo sicmil la adversari.
RD103 Cu 8 c&p. Unul din onorii grupati @ga sau Dama), $i apoi mic spre onorul
A752 ( izolat (Asul).
AD 96 2 I Cu 9 catti. O n o d izolat (Riga).
. - .
R543
RV762 I Cu 9 c w . Riga $i Asul in cap.
A853 I Cu 8 c&p. 0 n o d izolat (AS&) gi apoi mic spre Valet.
AR54 I Cu 8 c q i . Son& cu Asul $i apoi din cealaltii miM cu Valetul.
V1062
R1095 Cu 7 cwi. Asul $i apoi mic spre 9, $i incil o data mic spre 10.
A43
A1052 Cu 7 c w . Mic spre Dami vi, dacg este pierdutil, impas ulterior spre Valet.
D43
A752 I Cu 8 c&p. Asul $i, dacil apare 10 sau Valetul in mina ti patra, mic spre 9.
D963 I Dac2 nu apare, se continua cu mic spre Dam5.
AV652 1 Cu 10 cilrti. Mic sure Valet.
.-
1 AV53 1
I
",respectiv pe probabilit*
(I). Munevre batate pe ,,cea mai bunti ~ansti
Jocul bazat pe probabilitfi$ este acela k care, E c h d referire la doufi linii de joc,
este aleas5 aceea cu cea mai mare probabilitate maternatid.
De pild5, jocul bazat pe o distribufie 3 - 2 la adversari, ktiInitfi in 68 % din cazuri,
este de preferat celui de impas, care reprezintfi doar 50 %, motiv pentru care manevrarea
culorilor in funche de probabilit5h este nurnitti gi ,jocul cu cea mai bun5 gansC'
Ciiteva exemple
Problema este dac5 s5 se trag5 Asul gi apoi s5 se impaseze, sau
s5 se fad imediat impasul la Dam%. Este mai bine de im2asat
irnediat, deoarece acest joc permite repetarea impasului, dacii Vest
a pus mic.
Presupunhd d se vor patru levate, se poatc juca As gi Riga,
sperhd un onor dubleton. Sau se poate face impas la 9 gi repeta la
10. Un prim irnpas Si apoi As-kg&, este jocul cu cea mai bun5
sans5.
Se poate juca Asul gi apoi rnic, sau un impas urmat de As, sau
impas repetat. Cea mai bun5 linie de joc este dublul impas.
rR43
t pentru defosa picii perdante. Bar nu trebuie s5 se hpleagi4 din
asta c5 probabilitatea de succes a glemului ar fi de 86 %, pentru
vAD543 c5 ar fi ca gi cum s-ar n W r a gansele de dou5 on. & realitate,
+ 75 numai
tribulia
dacg impasul de cup5 egueaz5 se ia h considerare dis-
treflelor. & mod normal, la levata a doua se va face
aR84
impasul. Din 100 de cazuri in care apare aceasti4 pozitie, $50
impasul reuge*. h celelalte 50, contractul va depinde de trefle, unde gansa de distribu-
tie 3-3 este de 36 %, adic2 ?n 18 cazuri. Concluzia va fi c2, prin combinarea ganselor.
$emu1 va avea o probabilitate de succes de 68 % (50+18).
Se poate formula o regul2 a acestor situatii, ?ncare este nevoie ca doar una din doui
pozitii s5 fie favorabil2, gi In care aplicarea unei manevre nu prejudiciaz5 gansa celei de
a doua Sansa globalci este obtinutci prin aditionarea probabilitcitii primei manewe
(PA)cu rezultatul calcululuiprobabilitdtii celei de a doua (lraportat
?~ ),de
la cazurile
nereugitci a primeia. Formula matematic5 este PUB = PA+ (100 - PA)x PB
Vom presupune acum, avhd aceleagi mihi, c5 s-a ajuns h nefericitul contract de
7 v De data aceasta este nevoie de ambele condijii, ~i de impasul de cup5 gi de distribu-
$a 3-3 a treflelor. Sunt 50 de ocazii h care impasul reugegte, dar chiar ~i aga glemul este
dependent de distributia treflelor, care Tn 36 % din situatii (18 cazuri) este 3-3. Rata de
succes a marelui glem este deci de 18 %. Prin m a r e probabilitatea de reugitil in cazuri-
le c h d se pretind doug pozitii favorabile se ob@e multiplicdnd probabilitdfile celor
douci manevre. Formula matematic2 este : PUB = PA x PB.
AR3
t $i pentru a menaja circulatia, const5 in jucarea pri-
mei levate in gol. Nu se debut& cu Asul $i Riga
deoarece culoarea ar putea fi prost hstribuiti.
1 t
R 94 3
lmpasa celalalt onor in turul urmitor. ~ a c wi poate pierde o levaa, x
ioaca mic dintr-o m h 2 si se intercaleaz5 decarul sau n o d din cealalt2
;in felul acesta suntem protejap contra DVxx. fntr-o min2.
I
6) l&7 5 Se incepe cu Riga, dupi care mic la decar. in felul acesta suntem protejati
t
A10432
dac5 Est arc DVxx.
7) AD874 2 Pentru a obfine toate levatele, se executa impasul la D a d . Cea mai bud
$- vans2 de a nu pierde deciit o levatil este de a juca mai intii Asul $i apoi mic
653 spre Dam%
8) A R V 10 5 4 Jocul corect cere impas din primul tur la decar.
t- Cu n o d cilsp este corect o son& cu Riga, ceea ce ar reprezenta o protecpe
86 contra unei Dame seci la Est, dar cu opt carfi numai impasul imediat va
permite capturarea Damei in patru la Vest.
9) AR432
t Situape similarti cu precedents, cere impas imediat.
y-10 9
10) AR975 1n primul tur Riga, urmat de mic la decar, deoarece astfel suntem protejati
7
10 3 2
contra DV8x la Vest. Contra Estului nu avem ce face.
11) AV86 53 Corect se d e b u t e d cu Asul. A juca in primul tur mic spre Dama conduce
t la pierderea a do&i levate daca Vest are Riga sec.
D4
12) RV6 Pentru patru levate, se pornevte cu Riga. Se revine in Sud $i se joac5 mic
-t spre Valet. Acest mod de a juca dspunde la toate impqrile 4-1.
A9543 & cazul c3 se pretind toate cinci levatele, se executii impas contra Damei
in trei la Vest.
13) R96 0 variant2 a precedentei, h care corect este Asul mai inti%,m a t de mic
14)
t
AV875
D754
-t
D a d avem nevoie de toate levatele, corect este s5 se joace Dama prima -I
la 9 de pe mad. Pentru cinci levate se impaseazil la Dama in trei cu Estul.
1
17) A984
g 2 7 2 1
I
Mai intPi Dama si apoi impas repetat. Cu nou5 cfiqi, mai intii Asul $i apoi
mic la Damtl.
i
Jocul de levatii a1 declarantului 257
A6 4
t trei la Vest.
Dacfi se poate ceda o levat& se joaca As $i Rig2 $i apoi mic spre Valet
(pentru cazul ca Est are Dx).
20) DV7 5 Corect este a juca Asul $i mic spre DV, chiar de douA on d a d este nece-
A6 4
t sar. Nu se cl$tig% nimic ~ I Iaceasta combinape impadd, ~i se pierd douil
levate d a d Vest are Riga in patru.
21) A 10 Mic la decar rezolva cazurile cu un onor in doi la Vest ori un 3-3 ce ofera
f patru levate.
R9642
22) R95 Cea mai buns $ansa pentru trei levate este As unnat de Rigti, ceea ce, daca
t
A1064
culoarea sG3-3 sau un onor a c h t in primele dous tururi, rezolva cazul.
AR632
t daca Vest are D1084.
25) A 10 9 4 3 2 Daca se poate pierde o levati, corect este mic de l k g a As. Un asemenea
D765
t joc p a t e costa o levaG, daca Riga era singleton, dar in schimb protejeaza
daca unul din adversari avea RV8.
26) D765
-
AV9432
+ A juca Dama, este tot un joc de siguranp f&r& efectuarea c h i a nu se mai
p a t e captura R108, daca aceste c h p erau toate la Est.
27) V72 D a d declarantului ii ajung patru levate, se joaca Asul $i apoi mic spre
AR865
t Valet. S a l v e d situapa c h d Vest are DlOxx.
28) 10 3 Se joacil mic spre AV. Doar o levatfi este in general probabila, dar este
AV5
t posibil ca Est sa aiba un onor singleton sau R D.
29) A D76 54 Pentru toate levatele, corect este s i se faca impasul. Pentru cinci, se trage
t
932
Asul, ca o precautie impotriva Regelui sec, ~i se revine pentru a juca spre
Damii.
30) AD V 3 2 Pentru toate levatele, impas repetat. Pentru doar pat- se trage Asul $i
765
t apoi din m h a s c d spre lungime.
31) ' R 10 8 4 Iata o combinatie in care, pentru a evita pierderea a doua levate atunci
t
A 9752
c h d nu se poate ceda decit una, se joaci mic dintr-o m W $i doar se aco-
peril (orice carte pune flancul). Inaerent de distribupe, se vor face patru
levate.
32) AR8
'. t
976542
Mic spre mort $i, daca Vest pune 3, de la mort se va pune 8. Est d$tig%dar
ulterior As-Riga majoreaza culoarea.
25 8 Bridge & la A la Z
33) D 10 5
- $. Se pleacii cu Dama qi se repetil impasul.
A9864
34) R32
-t
A10765
Riga, urmat de mic la &car, data Est pune mic. D a d pune un onor, se ia
cuAsul.
35) AD 964 Impasbd cu o carte mica spre Damg nu este corect. Dacs vrem s&fim
t
8532
gar&$ contra R107 la Vest, corect este, penuu a nu pierde nici o levati, s2
pornim cu Valetul $i nu cu o carte mica.
Presupuniind cii aceasta este culoarea de atu $i putem pierde o leva& co-
36) R D 10 8 3 rect este As m a t de mic #i impas cu 10. Data acesta este pierdut, dar
t
A4
ambii adversari au rilspuns, doar dou3 c2rp rnai sunt afar2 qi vor cadea pe
R D. Daca impasul reuyege, Vest a avut Valetul in p a h $i se vor realiza
cinci lwate - exceptfind cazul cii Est nu a mai rbpuns, situape in care am
fi pierdut dou3 levate daca nu impasam.
37) ARD7 6 54 Dacil nu exista o ala venire la culoarea lunga, cu o combinape ce in mod
t
82
normal ofera qapte levate, daca ajung vase, se joaca mic din ambele m4i-
ni la prima levati3 ; unul din adversari poate avea V1093.
38) A D753 La fel, in primul tur se joacil mic din ambele d i n i iar in cel de al doilea
t -
se impaseaza la Dam%Daca culoarea st2 3 3, se fac patru levate.
64
41) A 10 5 La fel, daca sunt necesare doua veniki la Nord, in primul tur se
t
RD6
impaseaza la decar. Un Vest alert poate da peste cap un astfel de plan,
intercaldnd imediat Valetul.
IMPASELE
Impasul direct - Combinafii avansate de impase : Impas bidirecfional- Impas
repetat - Impas liber - Impas indirect (expas) - fipasul obligat - Impas prin
tai - Impas interior (intra-impas) - Impas ,,neobi$nuitH- Impas addnc - Com-
binare de impase cu jocuri de siguranfd - Combinatii de cd$' ce nu se reco-
mandd a fi abordate - Tehnici m i t e de a impasa - C&ndnu se face impasul
evident ?
Arta impasului reugit, spune o butadii, este de a gti cdnd nu trebuie facut. Se mai
spune gi cii juciitorii obignuifi gtiu cum sg impaseze, iar experpi chnd sii impaseze.
Prin irnpas se blelege tehnica prin care se hcearcii ci9tigarea unei levate cu o carte
inferioarii (ingeneral este vorba de onori) celei definute de adversari, cu condifia ca ono-
rul mai mare lips5 sii fie favorabil plasat, adicii atunci c h d existi posibilitatea capturiirii
lui prin intermediul fuqetei de@ute de una din miini.
Deoarece onorul ce se urmkegte a fi impasat poate fi favorabil sau nefavorabil pla-
sat, probabilitatea de a cagtiga un impas este de 50 %.
Cea mai simplii combina$e de impas este spre As-Damii. Pornind cu o carte rnicii
din mina opusg, spre ciirfile mari, se impaseazg contra Regelui, iar impasul va reugi da-
cii acesta se ghegte h m&nadinaintea furgetei gi va fi pierdut dacii Riga se gbegte dupii
furget.&.
Prin unnare, factorul ,,pozifie" este determinant ?nreugita impasului.
Existi multiple feluri de a efectua impasele de capturare a onorilor advergi, de la
cele mai simple pinil la unele rafinate, gi prin exemplele ce urmeazi vor fi prezentate
aceste t e h c i , c h d gi cum trebuie aplicate.
Ceea ce trebuie retinut este cii, degi impasul prezinti o probabilitate apreciabilii de
reugiti, regula de aur spune cii nu trebuie apelat la el dacii un alt procedeu tehnic permite
evitarea lui, dar, atunci c h d este absolut necesar, trebuie folosit intotdeauna. Mai ales
cihd reugita. unui contract depinde de gkirea c w i specifice la un anumit adversar, iar
cartea este impasabilii.
Tehnica impasului este combinati gi cu alte elemente de bazii ale jocului de levati,
pe care le ajutii, cum ar fi jocul de siguran@, manevrarea culorilor h vederea majoriirii
cii+lor rnici, sau evitarea prin impas a adversarului prirnejdios.
Este de la sine hples cii decizia de efectuare a unui impas este gi rezultatul unui
proces de deducfie ce rezulti din licitafie, care poate conduce la localizarea presupusg a
unor ciirp specifice hrni%n.deadversarilor.
Impasul direct
9) D7 3 2 AV54 Pentru a obpne patru levate se joaci 2 spre Valet $iapoi, daci afi
civtigat, se trage $i Asul, sperhnd in Riga dubleton.
lo) RV A73 Dacg trei levate sunt necesare, se pornege din m h a Estului cu
mic spre Valet.
11) A98 DV5 Cu bune intermediare la Vest, se porne~tecu Dama. Daca Sud
acoperil, se impaseazg in retur decarul de la Nord, pentru trei leva-
te. Desigur d Sud, corect, nu trebuie s!i ampere la primul tur.
12) 765 A R 10 Dac4 mi levate sunt necesare, se va efectua imediat impasul dublu cu
decarul. Dac4 Nord acoper& se revine in mini3 $i se repeta impasul.
13) 10 6 3 2 ARV75 Pouivit teoriei simetriei, reconlirmatil matematic $i valabila in
practick expeqh aleg varianta dz a juca in cap avbd aceastil
mmbinatie, $i apeleaza la impas doar dacg v5d singletoane sau
$icanein alte culori.
A v h d in vedere alte variate posibilittiti de efectuare a impaselor, ele vor fi gru-
pate astfel:
Obsewape pentru ugurinta intelegerii, mciinile prezentate se vor
considera c a j i n d ale Nordului=mort ~i Sudului=declarant.
Impas bidirectional
Un impas bidirecfional intervine in cazurile h care declarantul poate c5uta cartea
specific5 spre ambii adversari, dup5 cum crede d este rnai indicat. Matricea se prezintii
astfel
1. AV98
t
R 10 7 6
Existi elemente de impas pentru a cguta Darna gi pe sthga, $i h
dreapta.
2. R 65 4 $i aici se poate impasa in ambele direcfii. Pornind cu Valetul, fie
t
A V 10 9
este l b a t s5 curgg, impashd contra Vestului, fie este acoperit cu
Riga gi se impaseazii h dreapta, contra Estului.
Impas repetat
Se h t b e s c h cazurile c h d doi onori sunt lips5 iar pozifia se prezintii astfel :
1. A V 10 Se joac5 mic spre c w l e mari gi se impaseaz5 decarul. Presupunhd
t
432
c5 Est ia cu unul din onori lips5 (Rig5 gi D-), pasul urm2tor con-
st5 h a repeta irnpasul, mizbd pe probabilitatea ca cel5lalt onor
lips5 s5 fie la Vest.
2. A D 10 $i aici execufia corectii a impasului este s5 se pun5 de la mort deca-
t
432
ml ; daci adversarul a c@tigat cu Riga, celelalte dou5 au devenit
majore (pozifia Valetului e certii), dac5 in schunb s-a pierdut la Va-
let, se va repeta impasul ^unpotrivaRegelui.
3. ADV Doug levate sunt oricurn certe, dar dac5 Vest d e p e Riga, se pot
t
432
ob$ne trei repethd impasul, h t i i cu Valetul gi apoi cu Darna.
262 Bridge de la A la Z
A32
t o probabilitate de 50 %. Ea poate fi &ti la 75 % ju&d
in felul urmgtor 9 din Nord gi mic din Sud. Dacii s-a
pierdut la Rigii, avem douii levate. fn schimb, dacii s a
pierdut la Valet, in turul urm5tor se rep& impasul cu 10. Acest mod de a juca nu reu-
ge* doar dacii Vest are gi Riga gi Valetul.
fipasul obligat
Se recurge la acest tip de impas cu o distribufie de tipul
D543 Pentru a nu se pierde deciit o levati pi a se ob$ne trei, se
R762
t joacii pe prezum$a cii unul dm adversari are Asul
dubleton. Se pornegte din Sud cu mic fi, presupunbd c&
Vest are Asul 31doi gi nu-1 pune, se ciqtigii cu Dama ; se
continua apoi cu mic din ambele miiini, Sau, d a d se presupune cii Est are Asul, se joacii
prima oar5 din Nord spre Rig5 $i apoi !n gol.
Jocul de levatti a1 declarantului 263
Iatii un alt exemplu, h care, printr-un impas prin tai, Sud ajunge de la Sapte levate la
zece
Av543
vAV109
+ 876
i v 10
r 1098 42
v 5432 N vD876
+R54 V E +A32
iA54 S *R8763
rARD76
VR
+DV109
iD92
Este unul dm cele mai spectaculoase modaliti~de a impasa. Pozif a a fost pus5 h
evidenp de campionul brazilian Gabriel Chagas $i se prezinti astfel :
R83 Se joac5 mic la 8, luat de Est cu decarul. Rechtighd
V5
A962
+ D 10 7 4 mina, se joac5 rnic la Rig& capturhd de la Vest Va-
letul, dupii care se continua cu mic spre h g e t a A-9,
impashd Dama Estului. De uncle ~ t i adeclarantul cii
nu-i 3-3 c~!oarea? Nu gtia, dar, juchd dupii probabilitti$ (rnai curhd 4-2 deciit 33-3), a
g&it solufia corecti.
Sau
2.
10 2 +
R864
A93
DV75
La fel, mic la 9, luat de Valet, iar apoi As, cu captu-
rarea decarului, ~iirnpas spre m m hpotriva Damei.
Mai complex, dar spectaculos $i eficace, impasul neobignuit zis backward este exe-
cutat h primul r b d cu scopul de a evita ca &a s5 fie ciigigati de un adversar pericu-
los, ~i igi Wage nurnele de la faptul ca este executat htr-un alt mod de&t cel natural. In-
vers de fapt.
Transferhd ameninpea h cealalt5 a, rep&d impasul gi ggsind cel de al doi-
lea onor favorabil plasat, perdanta, altfel inevitabil5, dispare.
Matricea pur5 arati astfel:
Pornind cu Valetul, dac5 Vest nu acoper5, se di3 dru-
1.
D75 +
R64
AV98
10 3 2 mul. Ciirfile adverse fiind 3-3, culoarea nu mai are
perdante. Presupmind c5 Vest acoperii, se ia cu Riga
gi in retur se impaseaz5 decarul, singuml mod de a nu pierde levat5 (cu decarul h Est).
Similar :
2. A32 Din nou se pleacti cu Valetul, lgsat s5 curg5 dac5 nu
D54 +
RV 9 6
10 8 7 este acoperit.
Impasul adiinc
V104::s +
AD973
652
R8
Plecind cu mic din miin%gi Vest contribuind
cu o carte mici, daci se irnpaseazi cu Dama,
ea va fi pierduta la Rig& Ulterior va mai trebui
cedati o levata Vestului. Jocul corect cere un impas &c, executat spre 9 de la mort.
Daci Vest intenine cu unul din onori, se pune Dama gi ulterior se executi impa-
sul la 9.
Similar se joaci gi contra combina$ei
AD973 Degi se poate impasa direct cu succes la Da-
R104 t V8 mii, o levati trebuie pierdutii. Efeqtul este ace-
652 l q i dac%se executi itnpasul la 9, pierdut la
Valet, gi ulterior cel la Dam5.
6. Cu opt c2rp ln doui r n h i o cunoscutii zicali ln bridge spune sd faci impasul, jar
cu noud niciodatd.
AV432 Mai htAi Riga gi apoi mic la Valet, dac5 nu a
R65
t a p h t Dama. ProbabiliSfile recornan& s5 se
faci impasul.
7. h schirnb, h teorie, cu
RV432
t
A865
Se joac3 Asul gi apoi Riga, refuzhd impasul.
ARV2
t la Valet. Acest mod de a juca ap&g contra
Damei singleton h Vest.
11. R953 hpotriva pericolului unei distribu$i 4-0 te
AD1062
t protejezi tr5ghd Asul gi, daci unul din adver-
sari defoseazg, celdalt este impasat.
~ocul'de
levatti a1 declarantului 269
V42
Este clar cii, plecind cu Valetul, cost2 o leva-
9 8 6 5 t2. Corect este mic la 10.
475
+ Atu este pica.
Jocul superior este As-Rig5 de cup5 gi tai de
cup6 (poate cgdea D m ) , gi nu impasul d i m
V53 rect la trefl5.
*53
Jocul de Ievatci a1 declarantului 27 1
ROL UL ATUUL Ln
kn afara b c g e i de stopare aculorilor adverse, jocurile de culoare, cu un atu conve-
nabil, ofer5 mult mai multe solufii tehnice h objmerea unor levate suplimentare. Capaci-
tatea atuului de a t5ia culorile adverse gi de a contribui la zestrea de levate este remarca-
bil2. Dar cum atuuri au gi adversarii, mai pujme dar care pot deveni periculoase, pro-
blema care se pune htotdeauna declarantului este dac5 trebuie s5 le extrag5 irnediat sau
mai tirziu.
Principiul de baz5 ?n manevrarea atuului recornand5 declarantului sii extragii intot-
deauna atiitea atuuri cit este posibil far5 a periclita planul de joc, ciiuthd s5 obfinii un
randament ciit mai mare de la ele.
De obicei, tendinja juc5torilor mai p u p experimentafi este sii extragii imedlat
atuurile gi s5 execute impasele, fir5 a ghdi, inainte de a juca la prima levat5, un plan de
joc rnai elaborat, in care atuurile s5 igi aduc5 maximum de contribuiie.
Prima htrebare pe care trebuie s5 gi-o pun5 un declarant este c5te perdante sunt ?
pot fi tiiiate la mort ? $i, h funcge de r5spunsul primit, sii-gi planitice acfiunea de ex-
tragere a atuurilor adverse, a m a d - o pin5 c h d campania de taiuri cu mom1 s-a
hcheiat. Obpnerea de levate prin intermediul taiurilor este principals caracteristic5 a
jocurilor de culoare.
Decizia de a scoate atuurile sau nu, nu este htotdeauna ugor de luat. Mulfi juc5tori
trag atuul la prima ocazie, conform anecdotei despre un juciitor care, htrebat de un ex-
pert de ce se grgbegte sir extrag5 atuurile, a replicat: ,,dacd se declangeazd un incendiu ~i
o iau la goand, mbcar sd ~ t i uca' am scos atuurile"
Atuurile se scot atunci c h d nu sunt taiuri de ficut la mort, c h d existii un pericol de
tai din partea adversarilor sau c h d exist5 o culoare colateralg liber5 sau ugor promova-
bil5 gi ar putea exista riscul ca ea s5 fie tiiiati5.
272 Bridge de la A IaZ
Contract : 4 A. Atac v 8
S5 n-rh levatele posibile. Patru pe culorile rogii gi hcii patru pe culoarea de
atu. Plus dou5 taiuri de car0 ar face zece levate. Timingul este aga atac luat la mort cu
hga, As gi k g a de car0 gi un tai de car0 pe mask Revenire in miin5 la Asul gi inc5 o
datii tai de caro. Vest pune Dama, deci Est nu rnai are, gi sunt dou5 posibili@i. Se poate t5ia
cu Valetul, dar dacA el este supratAiat se va mai pierde un atu, pe 1hgZtrefla gi cupa perdantii.
Un elegant joc de perdantii pe perdant2 nu risc5 poziha ~i transfer5 posibilitatea de
tai asupra altei culori. Pur gi simplu, in loc de tai, se defoseaza perdanta de cup5 de la
mort. Vest cbgtiga levata gi ^ucearcii s5 se salveze juchd atu, dar nu poate face nimic. Se
pune mic de pe mas5, Se cigtiga cu Riga gi se taie cupa la mort cu Valetul de atu. h fi-
nal se nlai picrdc un atu gi o treflii.
Mentinerea controlului la atu prin refuzul taiului
Prin pierderea controlului la atu se intelege pozifia In care s a ajuns atunci c h d ad-
versarul a rcugit s5 scurteze atit de mult declarantul la atu hcbt acesta nu mai poate con-
trola jocul $i va pierde contractul. Fie d adversarul a ajuns s5 aib5 rnai multe atuuri de-
cbt dcclarantul, fie d este egal cu acesta dar are un tempo avans gi il va obllga s5 se
scurteze inc5 o datfi.
Evitarea pierderii controlului se realizeaza de obicei prin refuzul de a aia. S5 exem-
plifich
1. r V 7 2
v432 Contract 4 A, Vest atac5 As, Riga, Dam5 dc cup& Sud nu tre-
+AR buie s5 taie, gi s5 rhiin8 cu doar trei atuuri. Vest nu va mai pu-
165432 tea continua cu a patra cupa, deoarece acum se va putea t2ia cu-
t pa gi la mort. Pe Dama de cupa Sud va defosa un caro. Apoi,
daca va giisi caralele 3 - 3, jocul ar putea f i realizat.
r A R D 10
v65 Dac5 contraatacul este caro, se trage gi Riga, se vine in min5 pe
+765432 trefla gi se taie un caro cu Valetul. $i alte variante existii pe retur
*A de atu sau de treflii, adta timp c h atuurile nu sunt 5 - 1.
Manevra flancului de a provoca pierderea controlului de atu de c5tre declarant, este
aplicat2 deseori prin obligarea acestuia la taiuri repetate, gi evitarea pericolului se face
refuzhd taiul, printr-un joc de perdant2 pe perdantfi, la care declarantul va apela de cbte
ori este posibil. Similar cu exemplul precedent, avbd
2. rD109
v654
+AR76 Juchd 4 r cu atac de As, Riga, Dam5 de cup5, Sud nu va tfiia ci
&A108 va defosa perdanta de caro. Cu numai patru atuuri in l&n& el
t nu-gi poate permite pierderea controlului. La levata a patra va
4-2
cQtiga gi va rezolva jocul ori de cbte ori atuul este ^mp%rirfit
rARV8
v32 sau 3 - 3.
+V32
1RDV5
276 Bridge de la A la Z
in scopul men@erii controlului se poate rekza taiul chiar de mai multe ori
3. rR103
v432
+RV32 Sud joa& 4 a cu atac de treflii mare gi continuare. Nu se poate
4543 menwe controlul dectit defosbd o cup5 ~ i la , a1 treilea tur de
t
ADv6
treflii defosbd hcii o cupii. Se opre~teastfel orice retur ~i con-
tGictUl nu e* ?n pericol dacii atuurile nu stau mai riiu de 4 - 2.
vAR65
+AD76
42
Este posibil uneori sii se recurgii char la defosarea unei dgtigiitoare, pentru a ^hpie-
dica scurtarea
4. rV103
v AR3
+ R D 10 5 Sud joacii 4 r gi se atac5 trei tururi succesive de treflii. Dad
4432 taie, declarantul va fi la discrefia atuului, care este mai probabil
t 4 - 2 deciit 3 - 3, aqa cii va refuta sii taie, control^ turul u d -
rARD4 tor cu tai la mort. Va defosa un car0 c&tigi%tor.
pasul de a h . Est ia cu Riga, revine cup5 pi partenerul, dup5 As-Damii, ii oferii taiul. 0
cidere.
Jocul declarantului a fost gregit. Atuurile ar fi trebuit extrase juchd Asul gi apoi
Dama, contractul putknd fi fnfr&nt doar dad Riga de pic5 ar fi fost htrei.
Tehnica, cunoscuti sub numele de manevra lui Guillemard, nu are para& dac5 se
inthpl5i sri g2sifi c&@e ,,aSa cum v-ar place" Pus5 ?n valoare de expertul fiancez
dr.Hen1-yGuillemard, s-a ignorat faptul c5i ea era cunoscut4 de pe vremea whist-ului gi a
fost rebotezat&.
Exemplul prezentat propune un contract 4 V, cu atac de As, Rig%,Dam5 de treflri,
urmat de + 10.
Declarantul ia cu Asul qi trage doar douri tururi de atu, dup5 care joac5 trei tururi de
pic5, Rig& As qi D d . C h d Vest se dovedegte incapabil sk taie, declarantul va tiia a
patra pic5 la mort cu decarul. Reintrii h m h 5 cu tai de caro, scoate ultimul atu gi
tableazZ.
lui ciit qi in cel al flancului, pentru el se duce lupta intre protagoniqti. A folosi corect fac-
torul timp este similar cu a avea initiativa.
Factorul timp este determinant deci in urmgtoarele situahi
miiini care cer o majorare de culoare
d i n i cu probleme in manewarea atuului
done care prezintii probleme delicate de circulafie
cazurile de tai incrucigat
pozi$ile ce necesiti o preggtire pentru o plasare de m W
Gregelile in minutaj sunt in general cauzate de lipsa unui plan al jocului ghdit la
prima levati gi de ignorarea timing-ului, adicg coordonarea ordinii in care vor fi jucate
levatele, element legat strict de factorul timp.
Problema promov&ii unor cgrp, la jocurile fZr5 atu, este strict dependent5 de tempo.
Pot fi majorate ^hainte ca adversarul s5 ob* levatele de cidere ? Ce d o a r e trebuie
atacati mai inti% ? SS presupunem m%de :
rA102 Sud joacg 3 FA. Vest ataca Valetul de cup&.Whit sg faci jo-
v D432 cul, un juc5tor lipsit de experienp va cliidi tot jocul pe promova-
+ V94 rea treflelor prin impas. Dar s5 num;lrh levatele ~Qtiggtoare.
a543 Doug trefle, doug pici qi trei cupe. Total qapte. bczi o treflg ar
rR8
t conduce la opt. Iar pentru impas, trebuie folosite cele doug veniri
pe mas& oferind tempo-ul adversarilor de a-gi promova ei o culoa-
vAR6 re. Este clar cg linia aleasg nu este cea b d . Cele doug levate lip-
' lo sg pot fi uqor obpnute de la caro. Dacg se impasa trefla qi impasul
era ratat, era prea tiirziu pentru cade, adversarii atacau pica fi
.'A lo dispuneau de doug tempo-uri avans.
Este important de re$nut c5, uneori, pentru a nu pierde un tempo, av%d o combina-
tie Axx cu Rxxxx, dacg nu se doreqte majorarea culorii, dupg As qi Rig5 nu se rnai con-
tinuzi qi cu al treilea tur ?nculoare. La fel se proceded qi cu Axx vizavi de RVxxx, a
rehza impasul poate fi important din punct de vedere a1 pierderii tempo-ului.
Doug exemple de apreciere a utilizgrii corecte a tempo-ului, finhd cont cg pierderea
lui creeazg adversarului posibilitatea de a-gi valorifica potenfialul, vor cladica impor-
tanp calculgrii lui.
1). ~ 5 4 3 2
vV765
+A87
a64
48 r 1076
Jocul de levatti a1 declarantului 287
Sud joac5 4 4 dup5 ce Vest a contrat de apel deschiderea de 1 n . Atacul este Riga
de trefli.
Declarantul pierde tempo-ul Eicibd gre~ealade a llsa prima levati flancului care, pe
refuzul Estului, wntraatacg caro qi cQqtig5un tempo. Dcclarantul ia cu Riga decarul Es-
tului, scoate atuurile gi joac5 cup5 din m W (joc corect, w d cont de contra-ul de apel
a1 Vestului), spre a-gi majora ulterior Valetul. Vest ia cu Dama ~i continu5 atacul in ca-
ro, care scoate cel de a1 doilea stop a1 declarantului. fn h l flancul va face o trefl5, un
caro gi dou5 cupe.
Sigur c5 un atac inifial de car0 ar f i wndus la acelagi rezultat, dar cel de trefl5 pkea
mai atractiv. Dac2 Sud profiti de ocazia de a cktiga un tempo gi nu dii drumul atacului
(taiul $1 poate face gi mai arziu), el poate sii, rnajoreze o cup5 pentru defosa perdantei de
caro ^mainteca adversarii s5-gi poatii elibera caroul, deoarece are un timp ^hainteaadver-
sarilor in cursa de promovare.
Uneori factorul timp poate avea qi un caracter pozifional, iar declarantul este &tor
s5-1 observe atunci c h d minuteaz5 jocul.
2). 476
v7654
+ DV
+A10987
nDV1098 n432
vV3 N vD1098
+A654 V E e9832
132 S +R4
nAR5
vAR2
+R107
+DV65
Contract 3 FA. Atac Dama de pic&.
Deqi are douii wen, declarantul las5 prima levatii flancului gi o ia pe a doua.
fn acest moment, ignorarea factorului timp gi a'necesitii@ de a scoate +erea de car0
a adversarilor ^tnainte de irnpasul de trefl5, va condamna contractul. Dac5 declarantul
face mai inai impasul de treflii, Est ia gi revine a treia pic& eliberiind culoarea la parte-
ner (care are k c 5 Asul de caro).
Rezolvarea unor astfel de pozifii, ?ncare este un tempo in joc, se face in felul urmii-
tor: rnai inti% se scoate finerea adversarilor (?? cazul de fa@ Asul de caro), care poate fi
in oricare dintre m%ni, gi apoi se joacii culoarea ce poate fi pierduti spre adversarul
neprimejdios ^(%I spew trefla, spre Est). fn fond la car0 doar o levati trebuia obfinuti.
Coordonareajuctirii levatelor (timing)
htre timing qi tempo, respectiv htre ordinea juc5rii levatelor qi factorul tirnp, sunt
leg5turi de fiafi siamezi. De fapt merg ^hpreudi. Declarantul $i intocme~teplanul de
joc'pdnd seama de c2te on va fi obligat s5 cedeze un tempo adversarilor, pierzkd pen-
tru un moment inifiativa. Controlarea felului in care va decurge jocul levati cu levati qi
288 Bridge de la A la Z
examinarea lui h cel mai pesimist mod, conthd pe distribufii defavorabile, este singura
cale de a evita necamrile. Declarantul prea optimist, care se bazeazii exclusiv pe distri-
bu$i normale, nu poate cwiga daci nu $i formeazi deprinderea de a minuta jocul.
Citeva exernple vor ajuta la clarificarea conceptului :
Sud joacti 3 FA gi primege atacul de pici. Prima levati o ia
in miin5 cu Dama, pentru ca s i pktreze o venire pe mas5 pen-
tru valorificarea treflelor. Dacti h acest moment nu face o ana-
l i d aprohdat5 a timingului ci joaci impulsiv trefli, el ar pu-
tea cildea, daci cupele sunt defavorabil plasate. Adversarul va
lua trefla cu Asul gi va continua pici, care ar trebui c&$igatipe
masti, dar tmmgul a fost greait. Pe defilarea treflelor, ce se va
defosa din mhii ? Trei carale gi apoi doui cupe, ceea ce iasii
declarantul complet la cherernul adversarilor. Un timing corect
ar fi cerut ca Riga de car0 sti fie jucat la levata a doua.
Sud joacii 4 r ~i i se ataci o pic2 micii, Est pune Dama ti
declarantul cwgii. Prima htrebare este, cine are Valet ~i 10 de
pic5 ? Lungimea pare la Vest, dupii acest atac.
Doug impase se propun. Cel de car0 gi cel de treflti. Dad se
debutead cu cel de trefli gi nu reuge*, Est va reveni atu gi va
scoate onorul mare. fn continuare, c h d impasul de car0 va eSua,
Vest va trage pica major8 si lasi declarantul cu noui levate.
Tirningul corect cere ca jocul sii decurgi astfel cup5 la As
$i Valet de caro. Dac&impasul egueazit gi Vest revine Valetul
de atu, se @tigi ~i se face impasul de trefli. Chiar pierdut fiind, Est, neavhd atu de
revenit, nu poate ^mpiedica alinierea a zece levate prin tai h cruce. Necoordonarea cir-
culafiei va da peste cap un contract, altfel usor.
3.
r 108732
v32
+ AR
49832
rR4
v 10876 N
+Dl095 V E
iV65 S
r5
vA4
*V432
aARD1074
Sud joacii 5 4, dupg deschiderea Estului de 1 4 . Atacul este Rigti de pici, continuat.
DeclararItultaie gi, ca once artilerist, trage un tun de atu, sti va& cum stii. Sti ay
de prost cti va cEidea o datii. De ce ? Fiindci, hcerchd sii o dreagi, va juca As-Riga de
Jocul de Ievatd a1 declarantului 289
caro, va veni ?nm h 5 pe atu gi va t&a un caro. Va rnai veni o dat5 31mbii cu cup5 gi va
mai t5ia gi ultimul caro Tintuit la mort, c h d Est cf stigii cupa, acesta va juca pic5 gi Vest
igi va face Valetul de atu ,,en passant"
T m q d corect a fost sesizat. Pentru a se feri de s~ngurulnecaz, atuurile 3 - 0, declaran-
tul trebuia d debuteze cu As-Rig5 de caro gi de-abia apoi s5joace primul tur de atu.
Asigurarea circulafiei
Frecvent declarantul are suiiciente levate pentru a-gi realiza contractul, dar,
necoordonindu-se cu atenbe, poate ajunge intr-o alti pozilie decit cea potrivitii unui
anumit moment. Altfel spus, va putea avea dificultifide circulafie.
Asigurarea circulafiei intre f i l e declarantului gi mortului este realizati prin in-
termediul venirilor, adicii a cSuplor ce oferii declarantului posibilitatea de a juca din &-
na potriviti. Uneori ele e x i d , alteori trebuie obpute.
Jocurile de comunicare htre cele douii m%ni pot fi optirnizate, h cazul h care de-
clarantul duce lips5 de veniri sigure gi suficiente, prin intermediul unor tehnici speclfice
dc joc, cum ar fi
1. impasele a&ci
2. jocurile in gol, o datii sau de mai multe on
3. deblociirile pentru fluidizare
4. taiuri cu atuuri mari pentru pgstrarea celor mici in scopul circulafiei
AD2
t veniri la mort. (Se poate remarca c& Vest distruge manevra daci
intercaleazg Valetul).
290 Bridge de laA la Z
Vest ataci Valetul de pic5 la un contract de 3 FA jucat de Sud. Acesta hcearc5 Da-
ma, dar Est pune &gay lisat s5 cQtige. Returul de pic5 este luat cu Asul.
La numgrarea levatelor se constati c5 impasul reusit de treflg este singura solufie de
a face jocul.
Neglijent, declarantul a jucat car0 mic spre Rig5, continuat de irnpas de trefl5. Re-
venire la mort pe Dama de car0 qi repetarea impasului. C h d Vest nu mai riispunde, de-
clarantul qi-a dat seama cii mai are nevoie de un impas, dar venire pe mas5 nu mai este.
Se poate observa c5, dac5 la prima levati juca + 7 din a, gi a doua oar5 + 8,
dupti care tr5gea gi Asul, mai putea ajunge qi a treia oar5 pe mas5 cu + 3 spre + 4 pentru
a1 treilea impas de trefl5.
DeblocZiri de culoare
Vor fi prezentate mai kt& citeva matrice tip de situafii h care declarantul, practi-
c h d acest gen de manevr5, i ~poate
i crea venire la mort htr-o culoare atacatii de flanc
292 Bridge de la A la Z
Blocdri de culoare
0 solutie de a ^unpidca un adversar de a continua, qi implicit a dezvolta o culoare,
este cea de a opri (bloca) jucarea culorii, astfel hcst adversarii sii nu mai poatii tieneficia
de ea. Sunt douii matrice tip :
1. 94 Sud joacii FA iar culoarea prezcntati a
D83 +
RV7
A 10 6 5 2 fost licitatii de Est. Partenerul, acestuia,
avhd trei c&$ cu un onor mare, atacii 3.
Est ia cu Asul pi revine 5. Vrhd sii blocheze culoarea, Sud poate interveni cu Riga,
dac5 are interes s5 ciiptige un tempo.
2. A3 Acekqi joc de FA, cu atacul de 4. Sud $e
RV842 t D5 d unul din onorii mari este la Est, deoarece
10 9 7 6 atacul nu a fost din secvenp. Dac5 pune A-
sd; bloch& jocul. D& ar fi dat drumul, Est putea elibera culoarea pentru partenend Gu.
294 Bridge de la A la Z
vV43
+AD62
+A62
Sud joaci 3 FA. Vest ataci pic5 gi decarul Estului cigtigi. Acesta continua cu Dama
Si declarantul rnai d5 dnunul o datii. Un contraatac de trefli ?nacest moment ar fi n5ruit
296 Bridge de la A la Z
contractul, dar flancul nu a v h t vreun motiv care s5-1 fac5 s5 nu continue acest a&t de
pliicut atac gi a jucat tot pic5. Declarantul a luat cu Asul ~i de la mort a defosat un caro.
DupH cum se poate vedea, caralele sunt blocate. Dar oricum, fWi cinci levate de
caro, Sud nu poate face jocul, aga c5 singura solufie este s5 mai joace o pic%,dibd mha
Vestului qi de la mort deblochd 2x5 un caro. Returul, indiferent care, este luat cu Asul
qi, cum pe As-Rig5 de car0 cad c&$le adversarilor, cele cinci levate de car0 plus una de
pi&, una de trefl5 gi douii de cup5 asigur5 acest contract..
Jocul ,,in gol"
Jocul cunoscut sub numele de ,jot ?n gol" sau ,,duck" se a s a m h i i in mdte privinp cu
un joc de amhare. Acolo tehnica este folositii pentru a preveni posibilitatea menfinerii circu-
latiei ^me adversari, iar la jocul de eschivare numit ,,in gol" manevra este h t Z i p & m a
menaja circula$a declarant-mort gi a permite declarantului s5 beneficieze de levatele bune.
Uneori, afara protec$iei oferiti de acest joc de fluidizare a circulatiei, se poate
apela la tehnica de cedare in go1 a unei levate $i cu scopul de a fi mai in siguranB, potri-
vit principiului de a asigura contractul on de &te on acest lucru este posibil.
Eschivarea declarantului, printr-un joc fn care refuzii sii cwige o levat.5 pe care o
poate lua, este necesar5 atunci c h d el se giisegte in crizi de veniri la m h unde existii o
culoare lung5 liberii. Dac5 la FA manevra nu comport5 riscuri de tai, la jocurile de cu-
loare este nevoie ca atuurile adverse s5 fie extrase 31prealabil.
Csteva exemple tip de levat5 in go1 arat.5 c5 uneori se d5 drumul gi de douH ori pen-
tru menfinerea circula~ei:
1. AR7432 Intenjiodnd s5 realizafi cinci levate in culoare, dar
65
t Eirii alti venire, corect este de a juca o dati ?ngo1 (mic
din ambele mihi).
2. AD10632 La prima levata jucaa de Sud, Vest pune Riga. Corect este
754
t si se dea drumul, deoarece Est ar putea avea Valetul h trei.
Jucfind astfel, restul de levate in culoare vil apartin.
85 4
t se vor asigura trei levate.
873
t remar& cii da& intenpa este de a face toate levatele gi
se joad onorii in top, Sudul va cuntribui din mihi5 cu 8 gi
7, pentru a nu bloca culoarea, neavhd alt acces la mort.
5. AD983 Din rafiuni de siguran*, prima oar5 se d5 drumul, apoi
742
t se impaseazg la Dam&
atacati, este de presupus cii onorii sunt divizafi. Un atac de atu, care nu era sugerat din
licitafie, poate presupune lungime htr-o culoare licitati de !inia declarantului.
2. Pentru a reconstitui distribufia, se apeleazii la ceea ce este numit un joc de
descoperire, pe care il oferii adversarii, in plus peste datele fumizate de licitafie.
Descoperind pe parcursul jocului distribuga a trei culori, se poate deduce automat
situafia celei de a patra.
Dacii unul din adversari are o lungime mai mare decf partenerul siiu, este probabil
ca la el sH fie localizati o anume carte ciiutati. Aceastii relafie htre num5rul de c5r$ de-
p u t de adversari este importanti in ctiutarea unei c5u-p specifice. Sau dacii lipsesc ciirfi
man, probabilitatea este mai mare ca ele s5 fie distribuite egal htre adversari.
rDV109
vR73
+ ADV
&A102
rR75 r62
vV109864 N v5
+ 973 V E
S
,8542
46 4D98743
rA843
VAD2
+R106
+RV5
Sud joacii 3 FA cu atac de Dam2 de picii. Est acoperii cu Riga, continuii culoarea iar
declarantul ia h turn1 trei, h timp ce Est defoseazii o cupii. Sud j d un car0 din mini
gi pune decarul, Est ciigtigii cu Valetul $i revine Darna de cupii, liisat5 flancului - pentru a
afla mai mult despre distribuge. Est insid. Se ia cu Asul gi se testeazii caroul, dacii este
3-3 dona s-a terminat. Dar Vest nu mai riispunde la Riga de car0 gi defoseazii o pi&.
Declarantul trage gi Riga de cup&, la care Vest mai d e f o s d o pi&, $i m h a poate fi
reconstituit5. Vest a avut inigal cinci pici, douii cupe, douii carale, @a ci are patru trefle.
Declarantul va trage Riga de treflii, va reveni h mhii la As gi, cu hcredere, va impasa
^mpotrivaValetului rimas h doi.
Si hcii o donii, pentru exemplificarea numfiriirii punctelor:
Vest deschide cu 1 FA (16-18 P.O.) gi, dupii douii pas-uri, Sud devine declarant h
contractul de 2 + .
Flancul debuteazii cu trei tururi de picii, dupii care Est revine trefll. Vest ia cu Asul
gi continuii treflii.
Declamtul scoate atuurile in trei tuxuri pi se confrunti cu posibila pierdere a doui
levate de cupii. Poate giisi Valetul de cup5 la Est ?
Jocul de levatii a1 declarantului 301
A43
985
Contractul este de FA gi Vestul a atacat Riga.
Dac5 declarantul ia imediat, iar ulterior Estul,
ciiqtigind n&na pe o levat5 dintrs alt5 culoa-
re, reline culoarea partenerului, acesta este h mbur51. sil realizeze patru levate. Pentru a
%npiedicamenfinerea circulafiei htre cei doi juc5tori din flanc, declarantul amWi cQ-
tigarea levatei de dou5 ori. Estului i-au fost extrase c w l e de retur in culoarea atacat5 gi
nu va rnai putea da miha partenerului.
2.
AV872 +
63
R95
D 10 4
Pe atacul de 7, Est pune D m . Aici nu se
poate practica un joc de amhare deoarece
Est va continua cu 10 gi declarantul nu va
mai face nici o levat5.
3. 92 Est izi atacul cu Asul gi revine 8. Declarantul
DV765 +
R103
A84 nu ia imediat cu Riga ~i mai las5 un tur ad-
versarilor.
RV2
D9 culos, declarantul, tactic, d5 dnunul. Dac5
Est continug, o finere este oricurn asiguratii,
dar Estului i-a fost eliminati culoarea gi cir-
culatia tiiiat5.
763 Si aici se poate proceda la fel sau, dacg sin-
5.
A10854 +
RD2
V9 guru1 despre care se Sie din licitafie c5 ar
putea lua m?ina este Vest, se poate lua Vale-
tul cu Dama deoarece Riga r h h e gardat.
6. D6 Vest atac5 7 ~i Darna ar putea c%$tiga, dar
AV9753 -?- 104 cum se urmgre~teexcluderea Estului de la
R82 joc, ktrerupiind circulatia, se va juca contrar
principiului de manevrare a cuiorilor qi nu se va pune Dama, 15sind decarul Estului c@-
tigator. Acesta va continua, dar Vest, neavind reprizg, gi fTa5 leg5tur5 cu partenerul: nu
va rnai putea beneficia de culoarea majoratg.
Jocul de levati a1 declarantului 3 03
R D 10 8 7 +
965
AV4
32
Vest atacii Riga iar declarantul il lasii sii cwge.
Este de fapt un banal joc de aminare, !n capcana
ciruia cad insti mulfi juciitori care, vkdnd cil au
clgtigat cu Riga, sunt tent* sii continue. Prin folosirea unor metode de semnalizare,
partenerul atacantului este dator s5-i transmit5 mesajul de a nu continua culoarea, pentru
a nu intra in furget-5. Oricum, fie cii adversarul grege$e continuind fie cii schirnbii ata-
cul, oferind astfel un tempo declarantului, avantajul apliciirii tehnicii este evident.
RD105 +
A86
V97
432
Amihind dgtigarea atacului de Riga, Vest nu va
mai putea continua ~i se va evita astfel spargerea
culorii.
Schirnbind pozifia, cu Valetul la mort gi Asul in mi.115, declarantul este dator sii cbt-
tige atacul, avhd o a doua finere pe masii. Sau avhd 10 x vizavi de AVx.
Tehnica este foarte valoroasii deoarece, dacii adversarii continuii, ei oferii douii leva-
te declarantului, iar dac5 trebuie sii abandoneze culoarea hcerchd altceva, ei pierd un
tempo gi ii permit declarantului sii preia inifiativa, lucru foarte important.
De obicei manevra este folositii la contractele de FA :
Dacii cel mai adesea manevra de aminare tip este ugor de aplicat, uneori o falsti se-
curitate poate duce la un joc imprudent, care va fi sancfionat de adversari.
Jocul de levutri a1 decluruntului 305
Jocul de evitare
Prima impresie la folosirea expresiei de ,,evitare a adversarului periculos" este c5
adversarul periculos ar fi cel ce dejine ctiale care aduc caerea.
Sub acest aspect el este intr-adevk periculos dar, pentru a-$i valorifica drple, el are
uneori nevoie de ajutorul partenerului - in m5suri s i dea peste cap @erea insuficient
gardatA a declarantului.
& aceste situatii termenul de adversar periculos se refer5 la partenerul celui ce defi-
ne ewe de cidere, el trebuie p u t tn afara posibilitiitii de a lua h.
IatA csteva cazuri :
1. 742 Contract de FA, Vest atac5 8, Est pune decaml $i
AD 983 +
RV6
10 5 Sud ia cu Valetul. Adversarul periculos este Estul
$i trebuie evitat a i se da mihi.
54 Evident c5 dac5 Asul este la Est, culoarea e prote-
t
R6
jatg, dar dac5 este la Vest, trebuie s5 se evite cis-
tigarea m&i de c5tre Est (adversarul periculos).
3. Cum se aplicii principiul evitiirii cediirii msinii ciitre adversaml periculos :
rARV
v65
+985
6ADV107
49764 n 10832
v RV872 N vD109
+ R6 V E
S
+432
a43 aR82
rD5
vA43
+ A D V 107
a965
Sud joacii 3 FA gi primegte atacul de v 7.
Est pune Darna gi declarantul, cored, refbd sii clsige prirnele doua levate (pentru a
elirnina culoarea din mina Estului).
Cine este adversarul periculos ? Evident cii Vestul, care mai are k c 5 douii cupe ma-
jore gi nu are nevoie de ajutorul partenemlui pentm a le incasa.
N ~ sigure,ddeclarantul are gase gi hcii trei pot veni de la culorile
~ levatele
minore. De la care ? Clar cEi de la treflii, unde se poate irnpasa farzi grijii, fiindd dad
Vest are Riga el nu poate c&iga, iar dacii Est il are, nu poate face rau. Dacg ciigtigti gi
revine caro, declarantul pune Asul deoarece nu mai are nevoie gi de acest irnpas, cele
noug levate au fost objinute.
Trebuie rewut a p k d impasul trebuie executat spre miha d e v d nepericuloasi.
4. Un alt caz, in care protejarea unui onor insuficient gardat @ecare a d v e r s d pericu-
10s il poate da peste cap) dirijeaziijocul de evitare :
Vest atacii mic de cup5 ^hpotriva m e i de pic5 declarati de Sud. Est pune Dama.
Ce s-ar putea pierde la acest joc ? 0 cup5, un atu gi doug trefle.
Adversarul periculos, ce trebuie evitat, este Vest, care, l u b d m h gi juchd trefla,
va putea da peste cap Riga. Pentru a sc5pa de acest pericol, nimic mai simplu, se las5
prima levati Estului.
A doua precau@e,tot pentru evitarea cediirii m h i i adversarului periculos, ar fi de
impasat la atu juciind r 8 din mi& gi l h h d levata Estului. Acest joc garanteazii con-
tractul gi cu atuul4 - 1.
Defosarea perdantei
Combinhd o tehnid de joc de siguranpi cu una de evitare ~ialta de majorare a unei
culori prin tai, se poate veni de hac unui foarte comun caz :
a752
vV3 Sud joacii 6 r qi Vest atacii trefl5.
+A54 Exist5 o perdant5 de cup5 qi una de caro. Dac5 declarantul joaci
4 65432 de dou5 on atu, va pierde contractul.
t
A R D v 10
Corect este sH se joace o singud daG atu $i apoi cup5, pentru
scoaterea Asului. Pe unul din onorii de cup5 se defoseazi caroul
vRD5 perdant +iapoi, dupg As-Rig&,un car0 va fi tGat pe mas5.
+R32
+AR
Un exemplu aproape identic, dar care mai necesit5 o precautiune in plus
rD97 Contract 4 r ,atac Dam5 de cup%
vA32 Perdante, clte una din fiecare culoare.
+ D 104 Cum se va face jocul ?
4DV53 fn nici un caz debutihd cu un tur de atu, deoarece acest joc ar
t
4 R v 10 8 5
insemna maltratarea donei.
L u h d cupa din atac, la levata a doua se va juba Riga de tre&
vR65 iar pe trefla majoratii se va defosa cupa perdantii.
+ RV3 Precautia de care s-a pomenit este Iegatii de m&nain care s-a c&-
4 R2
tigat prima levatii de cup%.DacSi s-a l5sat levata s5 vin5 la Riga,
este corect, dar dac5 s-a clgtigat cu Asul, nu. Adversarii vor
a m h a cGtigarea primei levate de trefl5, o vor lua pe a doua qi vor scoate pnerea decla-
rantului de cupii, acces imediat la mort neexisthd.
Jocul de levatd a1 declarantului 309
47654
v DV62
+AD87
a7
rAV rR2
vR83 N vA1097
4V105 V E 49432
aDV1098 S a654
bD10983
v54
4 R6
aAR32
Contract : 4 r . Atac : Dami%de treflH
Sud a ajuns htr-un contract optimist care, cu atac de cup&,ar fi consernnat repede
criderea, dar cu cel de treflii existi o gansii. Declarantul a h e r c a t sii pro& de ea, dar, pe
undeva, a gregit. A cigtigat atacul gi a jucat imediat Riga de caro gi car0 la As, urmat de
Darna de car0 pe care a defosat o cup5 perdantii. Dupii care a jucat dz ge mas5 atu, c5u-
t h d Valetul la Est. Dar a cwigat Vestul cu Valetul gi prompt a contraatacat cup&.Par-
tenerul a pus Asul gi a jucat a1 patrulea caro, pe care Vest 1-a suprat5iat cu Asul, adver-
sarii reu~indastfel s&-gifacii atuurile separat.
Unde a gre~itdeclarantul ? El trebuia sii joace ~i al patrulea caro gi sii defoseze gi
cealaltii cup5 perdantii. Un fel de perdantzi pe perdantii, combinat cu o t5iere de comuni-
cafie intre flancuri. Acest joc nu ar rnai fi permis adversarilor nici o manew& ei reali-
z h d doar dou5 levate de atu, pe l b i i cea de caro.
Perdantd pe perdantd
jocul declarantului intervine fiecvent posibilitatea de a aplica o tehnicii eficace de
joc numit5 ,,perclanti pe perdantil". Ea poate ^unbriicadiverse forme, dar toate au un nu-
mitor comun : cedarea voluntaril. a unei levate adversarilor.
I. Perdantd pe perdantd pentru a impiedica aa%ersarulsd c4tige mffna
r95
vRDlO
4A7643
a432
n A R D 102 nV8764
v43 N v5
4 109 V E 4DV8
aAD98 S aV1076
43
vAV98762
4R52
+R5
3 10 Bridge de la A la Z
Sud joacii 3 r gi Vest atacii As-Rig2 de treflg ~i continug. Declarantul nu poate tiiia
cu o carte mica pe mas5 deoarece va fi supratiiiat, aqa cii defoseazii o cupii. Ciigigii apoi
orice retur, joac5 kg5-As de cup2 $i taie o cupii, dupi care scoate atuurile $i mai pierde
in final un caro, men{in&G contractul.
4. Perdantii pe perdantd, evitdnd adversarul periculos
Aici se apeleazii la solufia debarashii unei cii* mici fie pe o carte ciiytigiitoare, fie
sub forma de perdantii pe perdant.5, pentru a da apoi posibilitatea rnajoriirii culorii prin tai.
D e ~Vest
i este cel care a deschis cu 1+, Sud igi adjudecii contractul de 4 r . Dup5
atacul cu Riga de caro, patru perdante par inevitabile. 0 treflii, un caro gi douii cupe,
deoarece Asul este cu certitudine In &a deschidentului, motiv pentru care declarantul
este dator sii evite a da m&a adversarului periculos (Est).
Riga de car0 este liisat atacantului, care continuii cu Dama. Sud, care a remarcat
prima carte pus5 de Est, 2-ul, ceea ce presupune trei cgrp, lasii gi aceastii levatii flancu-
lui. Vest, lipsit de vreo alt.5 solulie, mai joacii o dat.5, oferind declarantului posibilitatea
defoski unei trefle mici. Tot ce se rnai cere este ca trefla s5 fie 3 - 3.
Urmeazii douii tururi de atu, pgstrind venire la mort, apoi Riga-As de treflii gi tai,
care majoreaz8 cea de a patra treflii la mort. Atu la As gi defosarea unei cupe perdante pe
trefla mare, joc %cut.
5. Perdantk pe perdantk pentru a plasa mdna
Este de fapt pozitia de baz5 la astfel de jocuri, deoarece adversarul c h i a i se oferil
m h a este obligat fie sii r e d ?n fur~etadeclarantului, fie sii joace ?n tai-defosii.
4432
v A 10
+D32
aRD965
rR1098 rV76
vRD9876 N v5432
+ 1098 V E +7654
+- S +83
nAD5
VV
+ ARV
rAV10742
Sud joacii mic glem de treflii, la care Vest atacii Riga de cup2 (din Rigii-Damii).
Declarantul ia cu Asul, scoate atuurile ?n douii tururi, dezbracii caralele triighd trei
tururi pe care le termini pe masii, dupii care joacg decarul de cup& din &H defZshd o
pic%perdant5. Vest va fi silit sg ofere a 12-a levatii.
Sii no% cii hainte de plasare, declarantul trebuie sii elimine caralele, pentru a pri-
va Vestul de retur ugor.
6. Perdantci pe perdunti? pentru a evita de aJi scurtat ~i a pierde controlul
rV54
vDV5
+ A R D 109
454 \
r ARDIO 49876
v 8764 N v32
+ 87 V E +632
4Rl02 S rDV93
r32
vAR109
+v54
*A876
Contract 4 v intr-un clasic fit Moysian (4 - 3). Atac As, Rig5, Dam5 de pica
Jocul de levati a1 declarantului 3 13
Dac5 declarantul taie cea de a treia pic5, va pierde controlul atuului. Aga c5 se sal-
v e d defoshd pe a treia pic5 o trefl5 din mink Pe once continuare c@tig5, extrage
atuurile gi are suficiente levate s5 fac5 rnanga. Patru atuuri, cinci carale gi Asul de trefl5.
7. Perdantd pe perdantd pentru a preveni un tai
Este de fapt manevra clasic5 cunoscuti sub numele de ,,Scissors coup", ce ^hpiedi-
c& flancul s& poati trece m h a partenerului pentru a obpne un tai.
nR32
v RV9
+ 95
+RDV109
nADV109876 454
v 2 N v 76543
+ A3 V E 4 2
486 S 4A7543
4 -
v A D 108
+RDV108764
* 2
Sud joacii 5 + dup5 ce Vest a deschis cu 4 n. Atacul este v 2, manifest un
singleton. Dac5 declarantul urmeaz5 procedeul normal gi trece la extragerea atuului,
Vest ia imehat cu Asul, trece m h Estului pe trefl5 gi obfine taiul de cup5.
Pentru a evita ace& nepliicuti situage, existi un remediu. La levata a doua decla-
rantul, cisigind atacul pe mas&,joac5 de la mort Riga de pic5 pe care defoseaz5 din
mini5 2-ul de trefl5. Cel mai clasic transfer de perdanti.
gansii, trefla 3 - 3. Se va juca Rgi-Dam5 de treflii gi, dac5 ambii adversari riispund, este
OK, dacii nu, este poate necesar gi impasul de cupii.
Este standard, gi 2n flanc, a da clrumul gi a a m h a cfgtigarea unei levate, dac5 de
soarta ei depinde jocul. Dar c h d declarantul are gi o a doua opliune, dupii ce gi-a asigu-
rat levata, imediat va ataca o alt5 culoare, care este la rhdul ei o sursii poten$ali de le-
vate. De pildSl :
4654
vADV1054
+A
1432
rR73 r82
v98 N vR76
+V10982 V E + D7654
r 1098 5 a765
nADV109
v32
+ R3
1ARDV
Sud joacii 6 FA gi primegte cel mai neprietenos atac, Valetul de caro, care ii ia veni-
rea de pe masti la cupele ugor de majorat.
Sunt dou5 irnpase ce aduc jocul, cel de pic5 gi cel de cupii. Corect este sii se debute-
ze cu impasul de cupii. Se vine in mhii pe treflii gi se impaseazii la cupa. Est, in mod
corect, este obligat sii dea dnunul. Avhd asigurate douii levate la cup& declarantul igi
hdreapti acum aten$a spre pic5 unde, chiar dac5 impasul egueaz5, are circulafia
asigurag pentru a colecta cele 12 levate.
Jocul dupii probabilig$ gi combinarea diverselor game, f2ii a fi orbit doar de ce
sare in ochi, este apanajul bunului juciitor. Sii urm5rim in acest exemplu :
Sud joaci 3 FA gi prime* atacul de r 6, acoperit de Valet gi luat de As. Pervers cu
sine hsugi, declarantul continui cu impasul de caro, il pierde gi, fiindu-i scoasi finerea
de pici, nu mai poate trece de opt levate.
Impasul prezenta o gansi de 50 %, dar la treflg nu ar fi avut ganse ?
Jocul corect ar fi presupus la levata doua car0 la As, neglijhd impasul (?mfond s-a
mai v h t Rigi sec), gi trefli de pe masi. Dacii Est vrea si-i-gifaci imediat Asul, deja
sunt suficiente levate pentm contract, via culoarea de trefli. Daci di dnunul, Sud cb@-
g i o levati de trefli, care ii ajunge, gi se intoarce la carale, oferind Riga flancului. Com-
binhd aceste linii de joc, gansa crese de la 50 la 85 %, ceea ce nu este de lepi5dat.
Eliminare
Principiul cere cay^&te de a plasa mi3na adversarului, sii fie eliminate din arnbele
miini culorile ?n care acesta ar putea returna in deplin5 siguran*. 0 denurnire rnai plas-
tick gi mai descriptivii a eliminlrii este cea de dezbrircare, se zice frecvent cii adversanil
este dezbriicat de culorile posibile de retur.
Probabil cea mai mediatizati pozifie, de care toti jucgtorii sunt smtuifi sii se fereas-
c5, este cea in care, dacg ajung, vor fi silifi (prin cartea pe care o joacii) si5 pennitA decla-
rantului sii taie dmtr-o mhii gi concomitent sii defoseze o perdanti din cealalti.
0 matrice tip :
Atu este caro, declarantul mai are douii perdante,
o treflii gi o cupii, iar contractul nu permite decslt
pierderea unei singure levate.
Solu$a este sii i se dea m b Vestului pe treflii.
Acesta, c h d va returna pic& va da posibilitatea
declarantului sii taie la mort gi si5 defoseze
perdanta de cup5 din mhii.
Pentru reusita unor manevre de plasare de min5, este necesar ca declarantul s5 rnai
aib5 atuuri disponibile, capabile s5 anihileze returul adversarulgi plasat.
3. rAD
v 10
+6 Atu este cupa ~i declarantului i se cere sii reali-
+ 8 zeze patru din cele cinci levate restante. Prima
476 R miscare este elirninarea treflei din ambele a,
v- N V- tr5gbd Riga. Apoi plasarea de mh-ii, %cut5 pe
+32 V E +R9 caro. Est nu are decit dou5 alternative: s5 faci
* v 4.5
returul fatal h fur~etade picii, on s5 continue
car0 in tai-defosii, oferind declarantului posibili-
442 tatea de a t&a h mihi ~i a h d e p h Darna de
v8 pic5 perdanti de la mort.
+5
Dupii dezbdcare, adicii dup5 elirninarea culorilor in care adversarul ar putea retuma
&rB proble~ne,plasarea de d i i poate fi ficuti prin intermediul mai multor tehnici :
- cuoper~dinodoare~care~idec~$mortulauace~in
- cu un atu mic, spre unul major aflat h mina adversarilor
- printr-un joc de perdanti pe perdanti
- printr-un joc 51go1
- prin plasgri repetate de miin5
Sii exemplifictim :
1. Perdantii pe perdanti
nV5
vAR3 Declarantul joac5 6 + primind atacul de Rig5 de pic5 (din
+6543 Rigii-Damfi). Cktigii cu Asul, scoate atuurile adverse, eli-
+RV75 mi115 culoarea de cup5 din ambele miini defoshd un car0
r A
t pe a treia cupi, gi apoi, cu Valetul de pic5 c e d e d m h a
Vestului, din mi115 defoshd h c i o perdanti de caro. Vest
vD6 cktigii m h dar va trebui s5 rejoace ori h fireeta de caro,
+AD72 ori In tai-defosii la cup5 sau pic5.
+AD10932
2. Prin intermediul unei levate de atu
nA965 Declarantul se gtisege htr-un contract de 4 r ~i atacul este
vA54 cupii. Ia cu Asul gi taie o cup5 h &a. Joac5 Darna de pi-
+ A75 c5, invitind Vestul s5 acopere, dar acesta r~fuz5sii soope-
aR98 reze. Aga c5 pune Asul, Riga nu apare, mai taie o cup8, eli-
t
nDV10874
minhd culoarea, si cedeaz5 mina cu atu. Dac5 Vest este
cel ce cf ~tig5,el este plasat, qi orice minor&joacii, declaran-
v 10 tul a $i primit contractul. S5 presupunem cii Est cistig5 si
+ RV2 revine caro. Se hcearcii cigtigarea cu Valetul, dar el este
.-* D 102 acopent de Dami qi se ia cu Asul. Se trage ti Riga qi iar se
mai plaseazi &a, de data aceasta pe caro.
320 Bridge de la A la Z
Adversaml, indiferent care, va trebui s5 joace ori ?n tai-defos5 pe ro$ii, ori d permiti
redarea a do115levate de treflii prin hqetele interioare, el Gind cel se desfhce culoirea.
3. Prin repetarea plas5rii cu o perdanti
+
Dupii deschiderea Sudului cu 1 ~i un baraj sever ficut de Vest cu 4 V , Nord s-a
sim$t obiigat s5 zic5 5 +, contract 2I care declarantul are patru perdante, aparent inevi-
tabile, excepthd cazul c5 ar putea opera douii plasiri de mi115 spre Vest.
Atacul este pic%,evident u3 singleton, luat cu Asul gi urmat de obligatoriile doui
tururi de atu. Vest este cam citit la distribufie : opt cupe, dou5 trefle gi o pic5. Ceea ce
mai las5 loc la doar douii carale. Declarantul trage cei doi onori de caro gi, fir2 s5 beer-
ce impasul stupid de cup%, joac5 As de cup5 u m t de plasarea cu Dama. Vest, cu doar
cupe 2I &5, este obligat s5 joace 31 tai-defos5. &a cii Sud poate s5 defoseze de la
mort caroul perdant qi din &5 pica perdanti, l5sind din nou mina Vestului, cea de a
doua levati a flancului. Urm5toarea cup5 o taie pe mas2 gi din m h 5 defoseazg cealalti
pic5 perdantii.
h final, un exemplu in care se vor putea observa la lucru mai multe tehnici de end
play ?n aceeqi don5 :
rA862
vA7
+R105
+A1042
4- rRVi
v 1086543 N v RV9
+V932 V E +AD6
+876 S *RDV95
rD1097543
vD2
+ 874
3+
Jocul de levatd a1 declarantului 321
Lobul
Termenul a fost *mpnunutat de la tenis. Tehnica este fiecvent folosit.5 atunci c h d se
htrevede pericolul de a fi Gate cirple mari, de ciitre un adversar & u i a este necesar sii-i
fie mascatii calitatea culorii. Ea constii in jucarea culorii respective din miha slabii spre
cea tare. Dacii adversarul de pe locul doi taie, se contribuie cu o carte rnicii, dacii
dcfoseazii, se clgtigii cu un onor gi se repetii, manevra de cite ori va fi nevoie. Sii urmii-
rim un exemplu edificator :
Contract : 4 4.
Atacul debuteazii cu As, R i a de trefli gi un al treilea tur t&at de declarant.
Sud joacii apoi Rigi, Dam5 de atu, gi constatii cu destulii nepliicere cii are o perdantii
inevitabilii de atu. Acest lucru ridicii acum problema celei de a patra cupe care, in cazul
unui partaj defavorabil, ar deveni cea de a patra levatii a flancului.
..Pentxu a se evita pericolul, este bine sii se joace cupa spre m b lungii. Observhd
ciiderea Valetului, dupii ce se csgtigii cu Asul, procedeul tehnic corect recornan& sii se
treaca la mort pe car0 gi sit se joace iar cup5, spre onorii din mh5. Est nu are cupe, dar
cum nu are interes s5 taie a v b d o levat5 potential&de atu asiguraa, defosed. Sud i ~ i
realizeazil onorul $i repet3 manevra. Vine pe mas5 la car0 gi din nou cup5 spre mii.16.Est
defoseadi in continuare. Declarantul hcaseaz5 levata cu Dama gi % d5 lovitura de gra$e,
aindu-~icupa perdana cu atuul de pe masir. Est va putea supratiiia dac5 va dori, dar de-
clarantul reciigtigg m h a pe orice retur, gi cu Asul de pic&extrage apoi atuul restant de la
adversar .
Knock si scoop
Sunt termeni inadaptabili in terminologia rornibeascii de bridge.
Knock este o tehnic5 rar& care reugese s5 dea gata, catapultbd ?n aceeqi leva%
cei doi onori maxi adveqi - care ar fi trebuit s5 fac5 levate separat. Este un fel de p5di-
re reugia de declarant. Exemplul tip ar fi :
R ?n doi + A sec Cu onorii astfel plasati la Vest gi Est, Sud joacir Dama gi Vest
acoper5.
Sau a v b d :
432
v 10987 Se joacii 4 r cu atac de trefl5, t5iatii in turd doi. Neavhd
+V987 nici o venire pe mas&,singura gansii, ce se apropie de posi-
49876 bilitatea de a face jocul, este de a g b i Darna de atu seacii fi
4
t
R v 10 9 8 7 6
de a juca Riga in cap.
A debuta cu mic, chiar da& Asul este sec, nu rezolvii nimic,
v AR2 deoarece tot se va pierde Dama (31trei, in acest caz).
Este important de retinut cii ,,lovitura de atu", aga cum este cunoscuti aceasti ma-
nevrii, nu poate reugi de& dacii declarantul are acelwi numL de atuuri cu adversarul,
inclusiv furqeta potentialg.
Debutul unei manevre de reducere de atu, pe care orice bun juciitor il cunom, fn
cazul h care s-a atacat in singletonul din mh5, const5 h efectuarea imediat5 a unui tai.
'
fir2 importan@ +
+DV
V94
trebuie sii fac5 ultimele trei levate.
Joacii treflii mjorii, Est defoseazii cam,
iar declarantul trebuie sii taie gi va fi
4 10
vV83 obligat sii piardii ultima leva&
Dacii Sud igi reducea numiirul de atuuri
mai devreme, se putea evita acest final nefericit de joc.
Pcntru reugita unor jocuri de reducere de atu, care pot deveni spectaculoase pentru
chibi$, cum este cazul grand coup-ului (unde declarantul taie de repetate on cZlrfi majo-
re pentru a ajunge la acelagi n d de atuuri cu adversarul s ~ u )se, cer hdeplinite urmii-
toarele condiiii :
1. o pozitie la atu cu furgeti in miin5 (contra adversarului).
2. existenp unui atu ce ar putea fi potenfial cfgtigat de adversar.
3. respectarea tempo-ului impus de reducere, pentru a fi la mort in pozifia final&.
4. suficiente reprize la mort pentru efectuarea repetatelor reduceri prin taiuri.
Cfteva exemple de reducere :
a). reducere simpla'
Sud joacii 4 r gi, dupii trei tururi de cup& Vest contraatacii caro. Declarantul ia cu
Asul ~ijoacii Dama de picii, efectufrnd impasul, reugit, gi repetat gi cu Valetul.
Prudent, deoarece s-ar putea ca Est sii mai aibii Riga de atuI I? doi, Sud va porni la
opei'apa de reducere. As-Rig5 de treflg ~i treflii tiiatii. Apoi Riga de caro gi car0 la Da-
mii. Fiind pe masii, va continua cu caro, realizfmd cu furgeta A-10 de atu ultimele doui
levate.
b). reducere dubld
4.Grand coup
Manevra este astfel denumiti deoarece se efectueazii prin tiiierea unor c&$ majore.
Iati un astfel de exemplu, extrem de spectaculos, care ti justifid nurnele :
Opusii rnanevrelor prin care flancul uneori consimte voluntar s5 subtaie, pentru a
evita o sufocare in culoarea de a h , gi declarantul poate recurge c2teodat5 la astfel de
tehnici de subtai.
..Iati o pozifie de bazg :
330 Bridge de la A la Z
Sir unniirirn un exemplu de tai concornitent &-mort, nurnit gi dublu tai, efectuat
de declarant. Este vorba de un rar final de joc descris de expertul elve$an Jean Besse, in
care declarantul, a v h d de fapt posibilitatea de a t5ia dintr-o gi a defosa din cealal-
ti, este obligat sir aleagii calea dublului tai (atkt la mort clt 9i supratai in d) ca,fiind
unica conduit5 clqhgirtoare. El se prezinti astfel :
Tehnica servegte la reaharea unui tai aga-zis ,,pe &rig", cu ajutorul unui atu mai
mic in rang, cu toatii prezenp la adversari a unor c&p superioare. Termenul provine de
la jocul de gah, iar manevra se petrece uneori i,linal de joc. Condijia este ca declarantul
s5 se ggseascg dupB m b a cu atuul mai mare, ceea ce nu este greu de objinut de un jucg-
tor care a citit perfect pozifia ciqilor adverse. Iati cum arat5 matricea pur5 :
v7
+2
+7
4 9 +
r 10
3
Pica este atu. Sud joac5 de pe mas5 cup&gi
igi realizeazi atuul dm mhB ,,en passant",
indiferent de ce pune Estul.
Sau :
v2
+2
v R 10
+ :",
4 5
Atu pick Sud joac5 de pe mas5 cup5 gi, dacZ
Est taie, defoseazg. DacB nu taie, iqi realizea-
d r 5.
3
Atacul este car0 mic. Mic de pe mas5 gi + 9 de la Est capturat cu Asul. UrmeazA
As, Rig5 de cup5 gi cup5 tfiiaa, Est defoseazH o treflg. Pic5 la As gi Dama de tre&
acoperit5 de Rig5 $i luati cu Asul. Valet de treflg $i treflii t&t5 la mort. Se continu2 cu
Riga de caro, la care toati lumea rgspunde, dup5 care se joac%a patra cup%de pe mas&,
tiiat5 de Est cu decarul $i supratfiiati cu Riga. Ultirna trefl5 din miin5 este t5iati cu Da-
ma de atu la mort, gi iat5 gi pozifia final3 creat5 pentru executia unui atu en passant :
v 8
+ 10 Cind declarantul cere v 8 de la mort, Est se pred5.
4 8
+ rV6 Dac5 taie cu Valetul Sud defoseaz5, dac5 taie mic de-
clarantul igi face r 8.
+2
Jocul de levatd a1 declarantului 333
+'
v8
rA1087 fairs dou5 levate de atu, dar se ^qd Declarantul
.
importan@ joaEH +7 gi suprataie A7 pus de Vest cu
rR95 Valetul de pe mask de unde continu2 cu v 8
7 pe care fl taie in cu Riga.
Indiferent dac5 Vest suprataie (obligat s5 intre apoi hrgeta declarantului) sau
nu, el nu va putea cb~tigamai mult de o levati.
3. Sau:
rA3 Atu pici gi jocul pornegte de la mort.
+5
+
mod normal, flancul are doui levate de atu
rRV8 10 5 de pretins, dar nu gi c b d declarantul cere
vD de la mort + 5 .
rD92 Nu are nici o importan@dacii Est incearc5
s i tulbure apele tiihd, cu 10 sau cu 5, sau d e f o s d . fn primul caz este supratht, gi Vest
este prins in -eta combinati. Iar dacA Est defos- este suiicient ca Sud sg taie cu r 2.
4. Final de joc vi plasare de rnM la atu :
rD109 +
rRV7
Declarantul joaci 4 7 iar Vest, cbgtighd,
este obligat s5 revini in firgeti.
5. fn cadrul tehnicilor de dispariGe a unei levate de atu poate fi inclus5 gi o manevri
condusi en passant :
rA73 Atu car0 gi declarantul mai are nevoie de
~5 trei levate, degi aparent sunt doui perdante
+ 10 de atu gi una de pici. Trage Riga de atu,
trece la mort cu pic5 la As gi joaci cupa.
far2 impor-
tanta t r, v 109
D 9 Daci Est Me, Sud defosed. Daci nu o
face, declarantul igi realizeaz5 un atu en
465
passant.
+R76
6. 0 combinafiehtre o manevrii h atu gi o plasare de m h i i :
rR4
v5 Atu este pica gi de la mort se cere cup&
rAV9 &iI impor- tiiatil cu Dama. Vest nu are riposti gi se va
t
rD102
m u l w cu o singurii levatti.
Smother play
Este o manevrii extraordinar de spectaculoasii, care este prezentati in mai toate ck-
tile de bridge, doar pentru a savura subtilitatea unei astfel de tehnici, degi practic po$ si
a~tepfio via@ htreagii sii ai ocazia sg o aplici la masa de joc, pozifia fiind extrem de
rarg. mod miraculos, diavolesc, o levaa cert-5 a flancului dispare h fumyhtr-un final
de joc ob+ut de declarant printr-o plasare de &.
Iati o matrice tip, cu atu pic5 :
Sud taie a doua pic5 atacati, j o d As, Rig5 de cup5 ~i cup5 tiiati, vine pe tai de
pic5 in mi115 gi mai taie o cup&.Continu5 cu trei tururi de car0 t e m h h d pe mas5, pen-
tru urm5torul final:
r 10
+A9 Cind este ceruti pica de pe mas&.Est taie cu Dama
r~ gi, la penultima levati, revine i8. Declarantul ci-
iR4 't
+6
+ D 10 8 tegte perfect m h a gi pune mic, limitbd astfel ad-
versarii la o singur5 levati%de atu.
+v7
Manevra fn foarfecti (scissors coup)
Manevra, pe care inifial Culbertson o nurnise ,,lovitura f & nume", a fost ulterior
rebotezati ,,Scissors coup" deoarece, precum o foarfeci, ea are scopul de a t&a, c h d
poate fi executati, comunicafiahtre flancuri. De fapt este o extindere a unui joc de evi-
tare. Daci declarantul htrevede riscul unui tai, el poate distruge comunicaple htre
flancuri, Ampiedicindcirculafia de oferire a taiului, cu ajutorul unui joc de perclanti3 pe
perdanti efectuat printr-o alti culoare. Un exernplu ilustrativ :
r1098
v94
+AV65
aD962
rR432 rAD765
+A87 N v65
+7 V E
S
+984
4 ~ ~ 1 0 8 7 av43
r V
v RDV1032
+RD1032
a5
Sud joa& 4 v qi prime9te atacul standard de As de trefli. Dupi prima levati Vest
contraatac8 singletonul de caro.
Dac5 declarantul ignori riscul unui tai 9i se repede sti scoati atuurile, Vest ia cu
Asul, ii trece mina partenerului pe pic5 qi realized taiul de caro. 0 ckiere.
Pentru a preveni acest lucru Sud are la h d e m m foarfecele ce taie comunica$a.
La levata a doua, dupi ce a avut griji s i cwige la mort contraatacul, el trebuie sg
joace Dama de trefli @e care nu o poate c w g a decgt Vest), defosind din mh5
singletonul de pici. Legitura dintre adversari a fost astfel tiiiatii, eliminarea perdantei de
pic5 pe Dama de trefl8 blocbd transmisia spre m h care poate oferi taiul.
Un alt exemplu de tiiiere a comunicatiei printrs manevri de per- pe perclanti3 :
Jocul de levatii a1 declarantului 337
TEHNICI DE EXPERT
Gambit
Garnbitul, termen ^mprumutat de la #ah, semnificii sacrificiul deliberat al unei leva-
te, efectuat cu scopul de a c w g a levate ulterioare, fn general este considerat ca o mane-
vrii psihologicii, ckeia ii cad victim&adversarii.
Expertul american Frank Vine a publicat o sene de articole admirabile despre im-
plica$ile survenite ca urmare la capcana gambitului h relaNle dintre adversari gi in de-
teriorarea randarnentului lor h donele urmZitoare.
Un exemplu de gambit oferit adversarilor, cu scopul de a obwe acces la mort, gi
reac$a diver~ilorE - V la ,,dam1 otr&vit9'htr-un tumeu de perechi :
Sud joac5 4 r dupii ce, ?n cursul licitafiei, Est a licitat cupa. Vest atacii v 9, luat cu
Asul de Est, care revine culoarea.
Declarantul c&igii gi trage Asul de pic5, pe care deblocheazg r 8 de la mort, pentru
a menpe In mhii o pozifie de impas contra picilor lungi de la Vest. Est pune Dama de
pick Urrneazg As de car0 gi caro, cu speranp, confirmati, a unui partaj cu sol. Vest c@-
tigii gi contraatacii treflii. Pitt defoseazii de la mort gi las5 levata Estului. Acesta revine
cupii, pe care declarantul o taie cu Riga gi hcepe impasele de atu contra Vestului. 47
trece, gi r 5 spre hrgeta V-9. Pe ultima pic&, care extrage atuul de la flanc, aruncii din
mini caroul care blocheazii culoarea liberii a mortului gi restul de levate ii aparfin.
Manevra scamatorului
Sub acest nume este cunoscutir o manevrii de perdantir pe perdantir combinat cu o
plasare de m b a , pe urma c&eia dlspar doua perdante, la fel ca intr-un nun~&rde presti-
digitatie.
Executarea ei il constrhge pe adversar sii revinii h tai-defosii.
SCHIZELE
Ce este o schizd ?
Schiza este o tehnicii de joc care constrhge un adversar sg defoseze o carte c w g b
toare sau o gardii esenfialii a unei c w .
Vreme hdelungatii schizele, numite $i jocuri de strhtorare, au fost considerate ca
firnd apanajul experplor, mul$ juciitori apreciindu-le ca excesiv de dificile. h realitate
ele sunt mai greu de recunoscut deck de executat, gi nu de pupne ori juciitorii hcepiitori
ajuig sii realizeze o schizii fa sii-ti dea seama ce se hthplii. fn prezent strimtorarea
adversarului, ca o tehnicii aduciitoare de levate, face parte in mod curent din repertoriul
bridge-istic.
Concret, schiza este acea manevrii prin care declarantul i ~pune
i un adversar, citeoda-
t5 pe ambii, h situa$a de a defosa o carte chtigiitoare, promovhd una de rang inferior
deputii de el. Aceastii constrhgere la defose se petrece h timpul defiliiii unei culori libe-
re, gi aplicarea manevrei, cel pu@ hformula cea mai simplii, nu prezintii o dificultate ma-
jorii. Avhd asimilate nofiunile teoretice privind executarea manevrei gi identificind d i -
nile care se preteazi unei astfel de tehnici, realizarea unei schize devine facili.
Termenul de schizii a fost introdus In vocabularul de bridge de americanul Sidney
Lenz. Ea face parte din categoria jocurilor de final, ce au loc in general la ultimele trei-
patru cZirfr. Strimtorarea adversarilor conduce de obicei la ob@erea unei levate supli-
mentare, rnai rar a mai multor levate. Excepthd cazurile cind o schizii poate fi evitatii h
fazele de hceput ale jocului, prin defose, atachd venirile vitale sau distrugind amenin-
p e a , h cea mai mare park a c h l o r juciitonil care suportii schiza este o victim5 fdrB
sciipare a compresiunii la care este supus.
Schiza se produce h momentele ?ncare unul, sau ambii adversari, a v h d mai mult
de o culoare de protejat, sunt forjafi s i facii defose care conduc la abandonarea controlii-
rii culorii critice. Cel mai des este vorba de exact douii cdori pe care un adversar hcear-
cii a le proteja. Cind un singur adversar este h aceasti situafie, avem de-a face cu o
schizii simplk cind ambii sunt strhtorafi, schiza este dublii.
Frecvenp jocurilor h care sunt prezente distribufii ce se preteazi unor jocuri de
strhtorare este de aproximativ 10 %, dar de fapt sunt gi rnai putine cazurile in care ele
sunt aplicate efectiv. Referitor la fiecvenfa relativii a diverselor tipuri de schlzii, dupi o
statistic5 a lui E.Wolfe, avem udtoarele date :
- schize simple, directe, in douii culori 48 %
- schize simple automate hdouii culori 40 %
- schize duble 6%
- schize triple 2%
- restul combinafiilor 4%
Din examinarea datelor rezulti cii schizele simple acoperi aproape 90 % din cazuri,
gi de aceea ne vom ocupa de ele h amfiuut.
Ce condifii se cer pentru instaurarea unei schize ?
Cele cinci elemente esenfiale, care trebuie htrunite pentru ca o schizii sii functione-
ze, sunt :
1. Identificarea adversarului supus ameninw strhtor&ii (uneori ambii), singu-
rul posesor al c w l o r superioare.
2. Posesia cdrfilor de ameninfare , inferioare c&pi adversarului dar susceptibile
de a deveni ciifiigiitoare d a d acesta este constribs s&defoseze.
3. Cartea schizantd, respectiv posesia unei cii* majore dintr-o culoare pe care ad-
versarul nu o are gi care il d e t e d s i defoseze gnerea din culoarea critic5.
4. Veniri, hpleghdu-se prin aceasta posibilitatea declarantului de a face leggtura
cu m h a h care s-a gkit cartea de ameninwe care a devenit majorg.
5. Timing perfect coordonat de impunerea manevrei. Aceasta presupune cedarea
levatelor admise mai pufin una, dezbricarea adversarilor de posibilitatea de a
mai defosa o carte nefolositoare, pentru ca acegtia sii nu mai aibir deciit c w ,,ac-
tive", asigurarea circulatiei prin plasarea jocului h &a potrivitii atunci c h d se
trage cartea schizant5 gi legiitura cu &p h care se giisegte ameninprea.
Pentru ca o schizii s i hcjioneze s-a spus cii este necesar ca restul levatelor decla-
rantului, mai pu@ una, sir fie cQhgiitoare. fn acest scop declarantul trebuie sii cedeze
adversarilor, in stagiile premergitoare, levatele pe care le poate pierde p h i la limita
permisii de contract, mai pu@ una.
Acest proces de reducere al numirului de perdante, la faza care si-i permit5 decla-
rantului declangarea schizei, se numeqte ,,rectificarea nur&iitorii", gi el elimi.nZ posibili-
tatea flancului de a furniza fir5 constringere vreo carte in timpul manevrei.
Este evident ciil h impunerea schizei adversarului, trebuie sg se extragg culorile
laterale in care acesta ar putea defosa. Prin rectificarea numZiriitorii adversarul trebuie
constrhs la a nu mai avea decdt cdrti active, fir5 c&$ nefolositoare de care s-ar putea
dispensa. .,
h mai toate schizeie, distrugerile sunt provocate atunci c h d declarantul joacg ulti-
ma sa carte cwigiitoare (neimplicati in schizg). fn schizele pozifionale, ameninmle
sunt intotdeauna dupi victim&, gi ele sunt efective deoarece adversarul trebuie si
defoseze inaintea m h i i cu ameninFrea.
A~adar,ca s5 poatfi fi schizat un adversar, trebuie identificate doua culori care ar
putea fi controlate de cgtre acesta iar apoi, obligindu-1 la defose, s5 fie adus in situatia
de a nu mai putea men@e garda ambelor culori.
Cumfuncfhneazci o schizd ?
Pentru a inielege procesul, vor fi prezentate ciiteva pozif;li tip :
Jocul de levatti a1 declarantuhi 345
Schiza dubld
adversari o are pe a patra, qi declarantul speri ca Vest s i fie acela, adicg adversarul care
protejeazii ~i cupa. Cantinui cu Rig2 gi As de caio $i trage picile pi3n.i la ultima. Pozi$ia
ultimelor trei cgqi este :
vR8
+
46 Pe ultima pick Vest nu poate rezista.
v V 10 Tiind o trefli, declarantul a executat ceea ce
6 D + D lo 9 se nume$e izolarea ameninw, prin aduce-
48 rea ei h aceeqi miid cu depnitorul cupelor.
v53
Atu cup5.
C h d declarantul joa& cup5 la decar, Est
piite~teca in exemplul precedent. Inhfe-
rA8 rent din ce culoare defoseazS restul leva-
v- telor vor aparfine Sudului. Defoseaz5 pi-
+ RD c&,Sud taie o pic%gi se duce la pica rnajo-
rat5 a mortului cu Asul de caro.
a-
Defoseazii caro, face bun Valetul. Decla-
rantul trage Asul de caro $i vine in m h i
cu tai de pici.
rR72
v9876
+A52
aRV7
443 rV1098
v ARDVlO N v54
+D98 V E eV10764
a986 S a32
rAD65
V32
+ R3 \
&AD1054
Sud joac5 5 a. Vest debuteaz5 cu trei tururi de cupg, la al treilea Est nu mai rispun-
de, declarantul taie ~i scoate atuurile adverse.
fn acest moment jocul n-ar avea probleme dac5 picile ar fi 3 - 3, dar pare imposibil
dup5 ce Est a arztat dubletoanele de cup5 .yi atu.
Declarantul incearci pica, qi trage Rig5, Dam5 gi As. Dup5 cum a p r e v b t , cel care
nu mai r5spunde este Vest.
Pozifia final5 aratii astfel :
Jocul de levatci a1 declarantului 353
SB urm&rimun al doilea astfel de exemplu, h care juciitorii din flanc, obligafi s&
gardeze culorile rogii, fiind supugi unei str&ntor&ri,nu vor putea controla cea de a treia
culoare, pica.
rR72
vR876
+A83
+ 1064
rD93 4 10854
vV4 N vD1095
+ RDV9654 V E + 102
+ 7 S +V32
rAV6
vA32
+7
+ARD985
Licitafia :
Vest Nord Est Sud
3+ pas Pas 5 +
pas 6+
Atac : Riga de caro.
Examhind mortul, doar unsprezece levate certe pot fi numiirate. Cea de a dou5s-
prezecea ar putea veni fie de la impasul de Dam&de pic&,fie mizhd pe o distribufie 3 -
3 a cupelor, fie de la o schizg. 0 dub15 schizg, dac&unul dm jucgtori trebuie s5 p&ca-
roul iar celdalt cupa, nici unul nu va putea garda pica.
&a c&declarantul, pentru a rectifica num5r5toarea, a pus mic pe atac gi a luat cu
Asul a doua levati, din miin5 defosind o cup& Dup&ce a scos atuurile, a testat cupa,
jucind As-Rig&gi tai la al treilea tur. Dar culoarea nu era 3 - 3 gi cupa mica nu s-a majo-
rat. ..Aga cH a mai tras o dati atu, ajungind hurmitoarea pozifie final5 :
rR7 Cind joacii ultirna treflii, Vest, obligat sii
v8 pni caroul, s-a despgrpt de o pick De-
6 8 clarantul a defosat caroul inutil iar Est,
rD93
6V +
rAV6
r 1085
VD
la rindul lui dator s5 pgstreze cupa, a
defosat $i el o pic&. Prin urmare, nici
unul din adversari nu rnai controlat pica,
~i cel de a1 treilea tur de pic5 a revenit
i5
declarantului, indiferent de pozifia Darnei (rilmasii in doi si, %I realitate, neirnpasabilg).
5. Schiza trip13
Este denumiti gi progresivg, sau repetati, deoarece trei c5r$ de ameninwe, care
hcfioneazii ^mpotrivaaceluiagi adversar, il sufocg succesiv.
h goan5 dupii senza$onal Sud, In loc s5 joace un rezonabil contract de rnic ~lemde
pic& dificil gi acela, se decide, dupg controlul prin Blackwood, sii declare rnarele $em
pe FA, contrat cu plgcere de Est care dup5 cum se va vedea, are prea multi carte.
Vest atacii caro, declarantul pune Asul, impasul ratat ar aduce imediat cgderea, pi
defiled picile. h momentul51care o va trage pe ultirna, situatia arat2 astfel :
6. Schiza cu atu
Strhtorarea unui adversar este destul de fiecvent executatii prin interme&ul culorii
de atu. Diagrama aliiturati este sernnificativii gi ilustreazii perfect tehnica.
r 1062
vA83
+D85
a A 84 3
rA84 r95
vV5 N v 10972
+V10974 +A3
iR107 S 4DV965
rRDV73
vRD64
+ R62
a2
Contract: 4 r . Atac: Valet de caro.
Far8 acest atac, rnanga nu ar fi prezentat probleme.
Est ia cu Asul gi revine 3-ul, atriigind atenjia partenerului cii era dubleton. Decla-
rantul cggtigii gi joac5 din &ii Riga de pic&.Vest plonjed cu Asul gi continuii caro,
oferind partenerului taiul cerut. Est revine cup5 din secven@.
Declarantul nu mai poate pierde nici un joc, dar pentru aceasta este la cheremul par-
tajului 3 -3 la cupii sau a1 atuului invers distribuit, caz in care i-ar r&nine un atu la mort
pentru taiul cupei perdante.
Dar nici una din aceste condijii nu este indeplinit5. Sii abandoniun ? Nu este c m l
deoarece, dacii ambele culori critice, cupa gi trefla, sunt controlate de acelqi juciitor, in
spep Est, el va putea fi schizat cu atu.
Cum a continuat declarantul jocul ? A luat returul in m&Gi cu Dam& a tras Dama
de atu sperind alt partaj qi a continuat cu As de treflii gi treflii t5iat5 pentru a crea urmii-
toarea pozijie final5 :
A 10
vA8
+-
+84
48 r-
vV N v972
+ 107 V E
S
+-
aR *DV
rV7
vR64
+-
a-
3 56 Bridge de la A la Z
C h d declarantul joacii atu mic la decar, brusc pe Est 1 apuc5 sughlpd. Dac5 se des-
parte de o cup5, culoarea-i liberg. Dac5 arunc5 o treflii, declarantul taie o dat5'trefl5ma-
jorhd 8-ul gi revine pe mas5 la Asul de cup5 gi aruncii perdanta.
Dup5 cum a$i remarcat, dac5 dispozitivul se pune in funcfiune gi se potrive*, flan-
cul nu poate face nimic iar declarantul igi trece manga la realizgri. Condioa impus5 pre-
supune folosirea timingului corect in rezolvarea donei.
84
V3 protejat, va continua culoarea astfel kc&
sH poat5 juca gi un a1 patrulea tur *mainte
de a fi strhtorat.
Sau flancul se poate aranja astfel h c h ambii parteneri s5 poat5 controla culoarea.
Cazul tipic ar fi :
V54 Dac5 dupg prima levat5 cu Asul, Vest
AR32 +6 D 10 9 8 7 continui cu Riga, numai Est va define
ameninprea. Dacil h schimb va juca mic,
ambii juc5tori vor avea p carte mai mare
deciit Valetul de la mort.
3. Defoscind.
Regula lui 14
fn finalul expunerii vastei problematici a schizelor, vii vom prezenta o fmrte utilii
metod2 simp15 cu ajutorul ciireia se poate stabili dacii, gi chd, este posibilii obpnerea
unekextralevate chtigiitoare prin intermediul unei schize. Este vorba de asa-numita Re-
gula lui 14, formulati astfel :
Adunafi numdrul levatelor inevitabil a f i pierdute cu numdrul levatelor conside-
rate drept c@tigdtoare sigure ~i cu numdrul cdqilor de ameninfaredegnute.de un ad-
versar. D a d totalul este 14, o schizd este posibild Dacd e 13, nu existd pozifie de
schizr2
Aceasti5 regulii poate fi aplicatil hcg de la prima levatil, sau in once moment al jocu-
lui ?ncare declarantul constatti cii ii lipsegte o levatti pentru a-gi realiza contractul. f.n
c a d schizelor duble regula se poate aplica f i e c h i adversar ?n parte.
Regula lui 14 nu ajutii la determinarea conditiilor necesare reugirii schizei, ~i nici nu
hdicii procedeul tehnic de execu$e a schizei, ea spune doar dacii o schizii este posibilii
sau nu.
Justificarea regulii este logic%.Strhtorarea unui adversar (vi& poten$alii) se
produce pentru cil el nu are suficiente locuri disponibile pentru a piistra toate cSufile ce ar
putea bvinge contractul. Cu alte cuvinte el este hgriidit de lirnita celor 13 ch$ din I&-
n5.
Un exemplu de funcGonare a regulii lui 14 :
Se aplicii regula lui 14. Sud are trei levate care trebuie cedate (sau au fost deja ce-
date) ~i gase levate c;@igiitoare care pot fi jucate imediat (cinci cupe gi Asul de car0 deja
&tigat). Vest trebuie sii piistreze douii pici, adicii Riga gardat, gi trei carale, 1098. Adu-
n h d , 3+6+2+3 = 14, rezultA cii schiza este posibilii gi ea va reuqi (contra Vestului care
nu va putea garda qi caroul gi pica).
Jocul de levatd a1 declarantului 3 59
5. Sau avind: AV83 Declarantul joacg Darna gi, cind Vest nu acopera,
t
D 10
ia cu Asul gi revine mic spre decar. Iar Est, data
are Riga, poate c a e a in trans5 gi nu-1 va pune,
intrebindu-se de ce nu a Scut impas declarantul.
360 Bridge de la A la Z
6. 0 veche piiciilealii, care gi-a demonstrat de multe ori virtufile, este de a adormi un
flanc lipsit de vigdeng. Cu :
Ple&d cu Valetul, sirnulind un impas impotriva
V10853 Damei, declarantul poate pbilli un adversar in Est
t
R
s5 nu punti Asul, acesta nestiind cii ba'triinele
doamne igi ,,trkgeau fntotdeauna A~ii,ck pe urmd
nu-i maifi5ceaum.
7. Dupl o licita$ie nedemni de a fi pornenit5 : 1 + - 1 v
3 + - 3 FA, Sud plhge dupii glemul
rR de treflii dar hcearc5 totugi sii facii cit mai multe
VV levate, fiind ^htr-un concurs de perechi.
+ ADv 8765 Ia atacul de pic5 cu Riga, dar din mib5 are grijii sii
+AD103 punii Dama. Dupii care joacii As de caro gi D d
rAD3
t de caro, ca gi c h d nu ar fi avut nici una ?nW.
Est ia cu Riga gi, cuminte, ?ncurajat gi de alegerea
v 109876 atacului, revine picii, pentru douiisprezece levate,
+3 adversarii punindu-gi la p5lEirie As-Rigii-Dam5 de
cupii.
4RV92
~ 9 8 7 6 2 rRD103
vV43 N vA2
D V E +R1098
aV987 S *642
rA4
vR109765
+ A2
*Dl05
Atac : r 9.
Dupi cum se vede, manewarea atuului nu este prea ugoarii cu AV432 la adversari
Jocul de levati a1 declarantului 361
Sud a jucat la ambele mese 3 FA, cu acelagi atac, r 5. Primul declarant a cistigat cu
Darna Valetul pus de Est si s-a dus pe mas5 la car0 pentru a face impasul contra Regelui
de cup&. Cii~tigind,gi gtiind cg Sud mai are qi Asul de pic&, Vestului nu i-a fost prea
greu sii numere p h g la nou5. Doug pici, patru carale gi trei cupe. Se irnpunea deci un
contraatac, care numai la trefl5 putea fi atractiv. A pus deci Valetul de trefl5 pe mas5 gi
declarantul a c h t o datii.
'.La cealaltii mas5 Sud a fost rnai imaginativ. A cfgtigat atacul cu Asul, h loc de
DamSi, dind impresia Vestului c i partenerul lui ar avea DVx. Aga c&,atunci cind acesta
a ciqtigat cu Riga de cup& a htors liniSfit pic%¶convins Gnd cii declarantul va cMea cel
pupn o dac. Cit de mult s-a ^-elat, a constatat atunci c b d Sud a c w g a t cu Darna qi i-
a aliniat cele nouii levate.
Acelqi tip de joc se poate executa qi cu udtoarele combinafiide c&r$i :
1. 75 Atacul este 4.
t
A D 10
9 Nu poate fi nimic greqit ?na c w g a cu Dama, gi nu cu
decarul.
2.
+
R85
AV4
lo
Atacul este 3.
Se a t i g g cu Asul, qi nu cu Valetul.
3. 93 Atacul este 4.
t
RV6
lo Se va lua cu Riga, deoarece, poate, Vest va continua cu
o carte micii la Valetul presupus la partener. Oricum, $i
dacii lua cu Valetul, Riga tot nu valora nirnic pe orice
retur al Estului.
Un alt joc de piiciilire, de acelqi tip, a fost executat de renumitul expert maghiar
dinaintea celui de al doilea rbboi mondial, doctorul Paul Szigeti.
Sud joacii 3 FA, licitatia nu se rnai cunoqte, qi atacul este 16, favorabil desigur.
Cu atac de pic5 cinci perdante ar fi fost irnediate.
Est contribuie cu Dama iar dr.Szegeti pune Valetul !
Binelnfeles cii flancul a continuat culoarea. Sud a luat acum levata cu Asul.
Caro din d i n 1 la Asul Vestului care, mistificat gi convins cii Riga de treflii este la
partenerul siiu, continuii treflii. Senzatie ! k g a apare la declarant gi se aliniazi cele no-
uii
'
levate : douii trefle, doui cupe qi cinci carale.
Neavhd nevoie decit de douii levate la treflii, declarantul qi-a piiciilit adversarii
12sis;indu-leprima levatii ~idindu-le impresia c3 ar avea As-Valet sec.
Jocul de levatd a1 declarantului 365
Asigurarea circulafiei
Importanpi tempo-ului
Rolul timing-lui
Extragerea atuului
Jocurile de siguranp
Jocul de aminare
Jocul de eschivare
PARTEA A V-a
JOCUL f~ APAIRARE
Jocul iiz apcirare 369
F5r5 indoial5, au dreptate cei care susfin c5 apiirarea este cel rnai dificil comparti-
ment al jocului de levati. Juc5torul din flanc este privat de avantajul declarantului care,
v5zhd 26 de c5$, ale sale gi ale mortului, igi poate construi cu mare exactitate planul
de campanie.
Dac5 obiectivul licitafiei a fost de a se ajunge in contractul potrivit, iar rolul decla-
rantului este mai apoi cel de a-1 hdeplini, tot astfel, cel a1 adversarilor este de a-1 ^knpie-
dica s5-1 realizeze gi de a-1 face s5 ca&.
h c 5 de pe vremea whist-ului jocul h flanc gi-a pus la punct armele unei apk5ri cst
mai eficace, inscriindu-se firesc in ceea ce numim h mod curent common sense bridge.
Apgrarea este o actiune care cere in prirnul r h d cooperare htre parteneri, adesea
jucgtorul din flanc este dator s t g i protejeze partenerul gi, prin ceea ce htreprinde, s8-1
ajute s5 nu gregeascg gi s5 devin5 eficient.
Principiile apdrdrii sunt standard in toate sistemele sau En felegerile Entre parte-
neri. 90 % din juc5tori construiesc apiirarea cfilauzindu-se dup5 aceleagi proceduri, ugor
de inleles de c5tre partener gi a ckor eficacitate a fost demonstrati. Doar juc5torii de
halt nivei, ce joacfi mereu *knpreunii, folosesc in anumite segmente ale apk5rii o codifi-
care sofisticati.
D e ~ avantajele
i declarantului h atingerea obiectivului s5u sunt de necontestat, inih-
ativa jocului ii aparfine apBrBrii, ea fiind cea care declangeazg atacul la prima levati.
Cele dou8 arme care coordoneaz8 strategia flancului in ap5rare sunt atacul gi sem-
nalizdrile. Atacul initial nu trebuie irosit cu nici un prel, deoarece poate este singurul
prilej oferit flancului de a hvinge contractul.
Tempo-ul acordat flancului prin inceperea jocului la prima levati r h h e deci esenti-
al. Mai apoi, in toate fazelejocului, prin semnaliz5ri - apelbd, descurajhd, contribuind la
culoare sau defosbd - ambii juc5tori igi transmit, furnizhd c5rple cuvenite mesajului,
informatia care se consider5 c5 va fi cea mai util5 gi va conduce la c5derea contractului.
Conduita jocului h apkare poate fi activd (agresivfi) sau pasivd. Cea activii igi pro-
pune s5 dezvolte rapid levate care, prin agteptare, nu ar putea fi obpnute. Obiectivul jo-
curilor pasive este de a nu oferi adversarului, prin atac, levate care costii, dar ele au
dezavantajul c5 transfer5 declarantului tempo-ul gi controlul miiinii prin pierderea inifia-
tivei. Ciind h s 5 datele sunt insuficiente, un atac pasiv, de siguran$?i, cel pu* nu va oferi
adversarilor o levati suplimentarfi.
Licitajia adversarilor gi nivelul contractului sunt criteriile ce pot deterrnina alegerea
unui atac activ sau pasiv.
Atiit atacul ciit gi intreaga apfirare ulterioarfi sunt conduse potrivit unui plan e~afodat
de danc ~ a i n t ede prima levatii. Succesul unei apgrgri eficiente cere o coordonare ex-
trem de atenti din partea ambilor juc8tori.
Mai mulii factori influenieazii alegerea atacului. Licitatiile care au avut loc, forp gi
distriblifiile presupuse ale adversarilor gi ale partenerului, Gcerea lui, scorul, calibrul
adversarilor.
Altfel este condus jocul h apaare dacii contractul advers este pe culoare gi altfel
dac5 este de Erg de atu. Jocul de culoare pretinde d~tigarearapid5 a levatelor ce aduc
ciiderea, pe c h d la &rii de atu, de obicei, jocul este o curs2 lung5 btre declarant qi flanc
h promovarea culorilor lungi, care sii furnizeze levatele ce lipsesc at3t declarantului &t
gi flancului.
De fapt, phii la urn&, daci sintetizh, conduita apiir5rii trebuie condusg @hd
seama de cinci elemente :
1. distributia hjurul mesei a celor patru culori
2. situatia punctelor de onor
3. ciite levate sigure, sau ugor de promovat, are declarantul
4. ciite levate sigure are la dispozi$e flancul
5. la ce strategie se va apela
Ele se vor completa ulterior de
1. cartea de atac (selectatii potrivit criteriilor ce au fost impuse)
2. reacfia partenerului la atac
3. ce a relevat prima levatii, privind o p w e a aleasii
4. ce plan a adoptat sau ce se presupune cii va adopta declarantul gi ce conclu-
zii rezulG din evolutiajocului
Ciiteva principii, care gi-au demonstrat valabilitatea, recomand5 aplicarea unei con-
duite, aga-zise de ,,bun-simf', a flancului :
- sii aleagii cu mare grijii culoarea gi cartea de atac, hfunctie de planul propus.
- sii revinii h culoarea partenerului, atunci c h d nu se impune un contraatac.
- sii nu contraatace, schimbhd planul de atac, decit cu scopuri bine precizate.
- sii sernnalizeze corect distribufia gi atitudinea, p e ~ ma transmite mesajul dorit.
- la atac, sau la chtigarea miinii, s5 foloseascii semnalizarea de preferin15 (atitu-
dine sau distribufie).
- sii numere htotdeauna punctele presupuse a fi pe l@a declarantului, deduchd
cste ar putea avea partenerul.
- sii caute premergittor jocului s5 ia deciziile, sau dupg ce a v h t mortul gi a intuit
linia de joc a declarantului, pentru a nu transmite ulterior, prin 'momente de inde-
cizie la levatele critice, informafii adversarilor.
- sii hcerce s5 fie cgt mai discret h defose pentru a nu releva declarantului distri-
buiia miiinii. dhdu-i ocazia sii o ,,citeascii" qi pe a partenerului sgu.
- s5 urmfireascii cu atenfie defosele partenerului, pentru a aprecia ce s5 se joace
atunci ciind va ciiqtiga mha.
- sii hcerce, dacH este posibil, sii-1 determine pe declarant sH decidit prematur o so-
lutie, h avantajul flancului, hainte de a f i avut posibilitatea de a testa $i alti linie
de joc.
Jocul in apdrare
- s5 analizeze jocul declarantului, linia de joc urmaM de acesta oferind mai intot-
deauna informatii privind culorile ce ar trebui protejate de linia flancului.
- sii hcerce s5 reconstituie mina deciarantului, a&t din punctul de vedere al dstribufi-
ei cit $1 al punctelor de onor, gi s5 calculeze levatele probabile ale axei adverse.
- s5 nu defoseze automat., diind ocazia declarantului s5 reconstituie anumiite &stribu$ii.
- s5 fin5 cu dintii de culoarea lung5 a mortului gi s5 nu dea ocazia ca ea s%fie ma-
jorati, dac5 o controlead. Adic5 s5 cunoascti gi s5 aplice principiul parititii, po-
trivit c h i a este corect s5 se p5streze o lungirne egal5 cu culoarea secundar5 a
mortului, hcazul in care are un stoper la ea. De exemplu cu ARD6 la mort ~i cu
7432 la flanc, culoarea trebuie garciati.
- s5 examineze dac5 nu este utili amfinarea cigtiggrii, la prima ocazie sau chiar gi
la a doua, a unei levate oferite de declarant. Poate c5 procedhd astfel se vor pu-
tea t&a comunicatiile intre mort gi declarant.
- sa nu uite c5 edificarea ap&kii se bazeaz5 pe principiul menfinerii comunicahi-
lor intre parteneri.
regula de a juca in tarele mortului gi a reveni in slabul lui, aplicat5 cu discem5-
mi&, cind indcaliile sunt vagi sau insuficiente, poate fi avantajoasti.
- c h d exist5 dubiu asupra culorii ce ar trebui jucat5, s%examineze cwile mortu-
lui. Dac5 acesta este h sthga, se va juca h tarele lui, htr-o culoare spart.5,
RV932 , AD43 etc. C h d mortul este in dreapta, se va reveni acolo unde este
slab, d h d ocazia partenerului s5 beneficieze de un irnpas nereu~ita1 declarantu-
hi. Bineinfeles c5 aceste optiuni trebuie cintiirite in funcfie de licitafia ce a avut
loc gi levatele precedente jucate.
- m h a doua pune h general mic, iar mina treia pune mare (imcearc5 s5 cii$tige le-
vata).
- s5 nu abandoneze nici un moment lupta. Automatismele gi lipsa de interes in ob-
$nerea de levate de c5tre flanc pot fi ruhiitoare.
- s5 fogeze declarantul (mina lung5) s5 taie, nu mortul.
Printre aga-zisele reguli ,pacrosante", care se recomandg de obicei, nu este nici una
care nu se cuvine a fi amendat2 in anumite ocazii gi examhati3 prin prisma situatiei con-
crete, deoarece aplicarea lor far5 discernimht poate conduce la instaurarea unor de-
prinderi gregite in viitor, de care este mai greu s5 se debaraseze. Cum ar fi ':
m h doua pune mic
. mina treia pune mare
. in tarele mortului la atac
hslabul mortului la retur
. nu se atac5 de lhgii un onor etc.
cind existi un dubiu, se atacii atu
se a t a d htotdeauna dm secvente solide gi se agteapt5 cu cele sparte
%npotrivaFA se atacti intotdeauna cea mai lung5 culoare
. nu se defoseaz5 in aga fel incit s5 se degardeze un onor
3 72 Bridge de la A la Z
de douii ori, ori una de care nu se leagii gi care se presupune cii o are liberii. Flancul va
trebui sii-gi dirijeze apkarea baziindu-se pe aceastii deducjie, atst tt^unpiedic5ndintenfiile
declarantului ciit gi hcercsnd sii-gi promoveze propria culoare ^bintea adversarului s5u.
CARTEA DE ATAC
Alegerea ciirpi de atac diferii funcfie de contract - de far5 de atu, de culoare sau de
glem. knpotriva FA cel rnai bun atac este cel efectuat %I culoarea h care flancul de@e
lungimea, cele mai multe c&$, cu intenfia de a o majora dup5 eliminarea @enlor decla-
rantului. Dacii jocul este de culoare, scopul este de a hcasa rapid levate sau de a promo-
va imediat o culoare, gi nu de a face un joc de ageptare. De exemplu, dacii la un joc de
FA este logic ca din AV852 sii se atace o carte micii, la culoare, din m732,ar fi o sinu-
cidere sCi se atace una micii gi nu onorii.
Atacurile h culoarea de atu sunt de intrevht atunci c h d se presupune cH declaran-
tul i$i va baza jocul pe un tai h cruce, h miin5 gi la mort, de pildii atunci c h d fiecare a
propus cite o culoare gi au ales ca atu pe cea de a treia. Expresia ,,cdnd e$ti in dubiu,
atacb atu" este foarte departe de adeviir totugi.
Si atacurile din singleton pot fi atractive, dar nu automate, conditia este de a avea
stop in culoarea de atu gi posibilitatea de a trece m6na partenerului, spre a se oferi taiul.
Cu lungime de atu, sau levate certe de atu, ele nu sunt recornandate. Este de preferat ata-
cul unei culori lungi, pentru a for@declarantul sii se scurteze, tiiind.
Unul din principiilejocului in apiirare recomandii returul h culoarea atacatii de parte-
ner. Evident h s 5 cii, analiziind situafia, dacii planul se cere schitnbat, se va contraataca, dar
a v h d bune motive ~i explicafii pertinente de dat partenerului dac5 acesta va fi nemulp-
rnit. Modificarea orientkii Si contraatacul pe parcursul jocului re& din an& compor-
tamentului declarantului gi cunoa.$erea tehnicilor de joc cu mortul pe cark acesta le folose$-
te. Dupii efectuarea atacului. planul inifial trebuie analizat qi reajustat h func$e de :
- vederea mortului
- atitudinea partenerului
- reacfia declarantului fa@ de atac gi intentiile decelate privind planul de joc a1
acestuia
- piistrarea miinii
- pierderea msinii
Jocul in avcirare 375
Spre deosebire de licitafie, care ?n bridge-ul modem a evoluat foarte mult, la capito-
lul atacuri gi sernnaliz5rijocul nu s-a schunbat fa@ de ceea ce se juca pe vremea auction
bridge-ul-iii gi apoi a contract bridge-ului. 90 % dintre bridge-igti se &deaz5 la atac du-
p5 metoda standard, pus5 in practicii de vreme indelungati. Fiind bine cunoscut5, ea
permite juciitorilor s5 foloseasd un limbaj comun pentru a transmite mesajul corect.
Aplicarea procedeelor standard conduce la o eficacitate maxim5 a acfiunilor.
Alegerea c@ii de atac dm diverse combinafii de c51$ este condus5 in general dup5
tabele de atacuri standard, prezentate in paginile u d t o a r e . Ele se cer respectate deoa-
rece mai intotdeauna clarificl confonnafia culorii gi intenfiile. Referinfa se face, ?ngene-
ral, la udtoarele situa$i :
h) problema decarului
.: Decarul are statut de onor, aga cii atacul lui provine de regulii dintr-o secvenfi in-
terioarii (AN97 sau DN96) si trebuie evitat a-1 considera cap de secvenp de tipul
10976. Mai poate fi gi dubleton, sau, dacii nu cauzeazg dezastre, este acceptat doar 7x1
combinatia 10987, d a d aceasta poate fi demduiti gi nu creeazii dubii.
Dacii adversarii au %cut o licitage direct5, gen IFA - 3FA sau 1r - 4 4 degerea
atacului este condus5 dupg sistemul standard, la fel ca ~iapelurile gi semnalizkile.
Dacii licitatia adversg a fost m i explicit5, la alegerea atacului se vor lua in conside-
rare gi informatiile ob$nute ; existi o culoare clarfi, ce culoare pare periculoasii de a fi
atacat5 etc. C h d adversarii au licitat douii culori gi au c h i t de acord sii o aleagg ca atu
pe cea de a treia, se poate presupune c5 jocul declarantului se va orienta spre un joc de
dublu tai gi, aga cum am mai spus, cel mai devastator poate fi atacul cu atu.
A. impotriva contractelor de FA
Cfiteva recomandiiri :
- Cel mai important lucru este de a stabili care mfinii prirneazii, cea proprie sau cea a
partenerului. Cu alte cuvinte, daci jucafi pentru dumneavoastrii sau pentru partener. Da-
c5 culoarea proprie lung5 este slab5 si reprizele insuficiente,,iar marea parte a punctelor
flancului este la partener, atunci ataca$ pentru el. Eliberarea unei culori depinde de
numHrul de ocazii de a reciigtiga flancui m h a .
- Prirnul lucru de luat in considerare in cazul unui atac din lungime f;ne de capacitatea
de a majora cgr$ile mici ale culorii gi de problema reprizelor (proprii sau ale parteneru-
lui).
- Cartea atacata transmite partenerului un mesaj asupra distributiei culorii, gi implicit qi
asupra celorlalte culori, dupii studierea mortului si a reactiilor declarantului.
- Atacul cu o carte mica, din lungime, aplicgnd regula lui 11, cere atentie din partea
celui de pe locul trei.
- Din secvente, atacul cel mai sigur ~i mai protejat este cel din secventa de tipul V1096,
DV1095.
Jocul zn apdrare 377
- Daca combinafia de ck$ conjine gi ciufi maxi, dar care nu sunt h secvenp, se atacii a
patra (RD73. (Retineti cd doud cdrp aldturnte nu constituie o secventd). Contra FA,
avind W x x htr-o culoare, nu se recomandii atacul din acea culoare. Presupuniind cii se
atacii k g a gi adversarii au Vxx la mort gi Axx h m M , atacantul cade intr-un fel de ,,coup
de Bath" ~inu va mai putea continua, =ii.a oferi o a doua levat5h culoare declarann~lui.
- Atacul corect din secvenle este cea mai mare, conform tabelei standard, iar din
secvenlele interioare - a doua (Ay1086. Sau decarul, prin acord prealabil).
- Atacul cu Asul este convenfional. De pildii, a v h d o secvenB cu ARD1087 sau
ARV1083, atacul ficut cu Asul cere partenerului deblocarea eventualului onor (Valetul,
respectiv Darna) ;dacii acesta nu apare, vkind mortul, conduita ulterioarii se clarificii.
- Atacul dintr-o culoare scurtii poate conduce uneori un partener neavizat la concluzia
cii este a patra din lungime, dar el este posibil avind, de pildfi:
+
a V53 v D943 + 10863 72. Caroul nu este atractiv deoarece va fUmizapoate o
+
levati, iar htre v 3 gi 7, ik5 nici o indicage ~ipentru a nu oferi leva% este de ales trefla.
- Cind avefi o scurtime h doi ~ialta h trei, nefolositoare, este mai corect sii atacafi din cea
h trei, deoarece posibilitatea de a o continua gi a-i trece m b pxtenerului este mai mare.
Avkd r R97 v 862 + 97654 6 72, ve$ alege V 8. El este superior cu lnuli caroului,
unde trebuie sii avefi noroc si g&i$ un fit excelent ca si putefi spera gi majorarea culorii.
- Informafiile fkrnizate de licitafia adversii sunt importante pentru alegerea atacului. De
exemplu, dupii o licitafie :
1. NORD SUD
14 2v avhd: AD1073
3 3 FA v D 10 7 6 Atacul culorile majore este exclus,
V2 corect este Valetul de treflii.
+V105
2. NORD SUD avhd: 4A852 Nord are o miinii bun5 cu car0 lung gi
1 1a 9732 puternic. Nu se recomandii, h gene-
3 * 3 FA + 10 9 7 ral, atacul unui As ^hpotriva contrac-
+A95 telor de FA, dar aici licitafia il cere,
gi Asul de treflii este superior atacu-
lui pasiv de cups.
4.
5 D 10 3 Se pune Dama; nu decarul.
I a ciiteva
~ exceptii mai subtile, %I care e prezentati gi m h a declarantului :
1.
D9752 ;
R1084
AV 6
Corect este Valetul. Dacg se pune Asul $i se
revine Valetul, declarantul mai are o @ere
cu 108, cu conditi? ca Est sZ nu ia &a.
92 Corect este Darna. DacZ se ia cu Asul$ se revine
2.
V10843 +
R76
AD5 c u D a m a , d e c ~ v a ~ ~ i n u v a
turd trei (va mpe municafle flancului).
Corect este 7, pe mic jucat de la mort (regula
3.
V8642 +
D95
R3
A107 hill).
4. v74
I39652 +
A8
R 10 3 Corect este 10 pe rnic de la mort. ~i nu Riga.
Jocul in apcirare 379
- Cind mEina a treia are c&@ al5turate (de rang echivalent) din care va juca, corect este
s5 pun5 cea mai mic5 suficient mare. Exemplu, DV8, VU3 etc.
- Cind mortul are o secvenw de onori, niciodatii nu trebuie acoperit automat ci anali-
zat contextul, oppunea fiind 15satii pentru mai Grziu.
B. impotriva contractelor de culoare
- Atacurile din combinafii de c5rp de onor libere sau ugor promovabile sunt cele rnai
bune, ele vor fi efectuate conform tabelelor standard.
- Secvenjele de culori solide sunt cele mai atractive ;ARV3, RDV42, DV108 etc.
- Un principiu, adesea ignorat, este cel ce recomandii s5 nu se atace de sub un As. De
ling5 un alt onor este posibil. Deci, a v h d dou5 culori nelicitate de adversari din care
una conpne un As, este de preferat atacul in cea SrH As.
- Atacurile de ling5 onori neprotejati sunt de evitat. Dacii h s 5 o culoare este Rxx ~i o
alta Dxx, este preferabil atacul de l a 5 Rig5 dech de l h g 5 D d .
- Din dubleton de AR se atac5 Riga. As urmat de mic semnifica tot dubleton. Din dou5
rnici se atacii cea mai mare.
- Definerea ?mcibune pii* din forp atacantului in culoarea secundarii a declarantului
trebuie sii mfluenleze atacul.
- Atacul cu atu se face astfel :
. din kxx sau Rxx se atac5 mic.
. din VlOx se atac5 tot mic.
. cu patru atuuri, nu se recornand5 ;e preferabil5 forpea declarantului.
. din dou5 sau trei mici, se atac5 cartea micii.
- Informatiile din 1 i c i t . a adversg sunt cele rnai bune surse privind dirijarea atacului.
Iati o do& in care atacul, Scut doar cu scopul de ,,a vedea mortul", cum se rnai spune,
ofer5 contractul :
r A
vD10764
+RD108
iR102
rDV1076 rR9854
v ARV N v9853
+4 V E +32
S
aADV3 695
432
v2
+AV9765
a8764
Licitafia :
Vest Nord Est Sud
1r contra 2r 3+
4r 5+ Pas Pas
contra pas Pas Pas
380 Bridge de la A la Z
Atacul de As de cup5 a oferit contractul. Nord are sigur lungime de cup5 (care se va
majora) gi, de asemenea, are mai mult ca sigur Riga de treflit. Cel rnai corect atac, gi sin-
guru1 care hvingea contractul, era As de trefl5 urmat de Dam5 de trefl5.
Atacurile din dubletoane ~i tripletoane
La contractele de culoare adverse, htre un dubleton far5 valoare gi o culoare cu trei
c k p mici, este mai atractiv atacul din dubleton. Invers declt la FA.
Aceste atacuri sunt considerate atacuri proaste ~i duc la pierdere de tempo, ?n a k a
cawlui c h d dubletonul oferii ~i Sanse de tai. Prin procedeul elimh&rii, apar totugi ca-
zuri c h d ele ribkin cele mai atractive. Dac& de pila, declarantul joac5 un contract de
pic5 gi dumneavoastr5avefi :
1. rRD3 2. rR62
vAD72 vAD72 Atacul din dubleton este cel indicat.
+D932 + 87
687 6D932
Dar nu gi ?n cazul c h d adversarii joac5 maqa gi avefi :
3. rRD76
+AD Aici atacul de car0 este cornandat, $i nu dubletonul de trefl5.
+DV1065
687
Atacurile din culorile scurte sunt pornite aqadar cu dorin@ de a realiza levate prin
tai. Ele nu reprezint5 ^us&o prioritate atunci c h d flancul a licitat gi exist5 alte opfiuni.
Atacul din singleton
Nu trebuie automat considerat drept excelent, uneori poate fi foarte primejdios pen-
tru flanc. Condifiile ideale pentru un atac din singleton presupun :
. o levat5 sigur5 de atu care permite flancului s5 clgtige miha tnainte de a pier-
de controlul jocului. Adic5 Ax, Axx sau Rxx, dar nu gi DVx, deoarece cu aceastii corn-
binaiie levata natural5 de atu, care exist5 in principiu, nu poate fi suplimentati prin tai.
. parteneml a licitat gi existi o b e gans5 de a-i trece mina pentru obfinereataiului.
. cu patru sau mai multe atuuri, chiar mici, atacul din singleton nu este atractiv.
Mult mai devastator este atacul ktr-o culoare lung5 la care declarantul s5 fie forpt s i
I
taie, scurtindu-se primejdios la atu gi pierzhd controlul.
. doar cgnd altceva mai atractiv nu existi gi gansele de levate par minime.
. contra ~lemuriloruneori poate fi justificat doar dac5 parteneml are Asul sau se
presupune c5 il are pe cel de atu. ca s5 poat5 oferi taiul.
. un fig5 singleton nu este de recornandat, exceptfind cazurile ?n care partenerul
a licitat culoarea. Recornandarea se aplic5 gi pentru DamZ.
. nu se recomandii atacul unui singleton in culoarea secundarii a declarantului,
decgt dac5 exist5 o levat5 rapid5 de atu gi posibilitatea de a da miha psrtenenilui. Altfel
se picrde tcnypo gi se impaseazg iixpotriva partenerului.
Jocul in apcirare 381
. cu levati certii de atu, DV10, atacul din singleton nu este indicat, gi nici cu
D x . ;in schimb, cu RLY,aSa cum s-a spus, poate fi acceptat.
. nu se atac5 din singleton c h d nu exist5 gansa ca partenerul s5 cfigtige &a.
Nivelul contractului conditioneaz5 atacul flancului. Unul trebuie s5 fie atacul contra
unei parpale gi altul ^mpotrivamaqei. I&i citeva exernple, pe w e declarate de adversari:
1. Adversariijoac5 5 + gi dumneavoastr5 avefi :
rAR5
vRD6 Atacul este &ga de cup5 pentru a promova Dama gi, even-
+ 765 tual, cu AR de pic5, s5 facefi ckderea.
+DV92
2. Adversariijoac5 4 v ~i dumneavoastr5 ave$ :
rRD6
v543 Atacul de car0 este cel mai indicat, el nu ofer5 nimic decla-
+DV98 rantului gi, f i c b d un joc de ageptare, poate vefi face dou5
+AR3 levate de pic5 ~idouH de trefl5.
fn aceste situa$i, atacul este orientat exclusiv de licita$a pe care a %cut-o linia in
apHrare.
Daci doar unul din flancuri a licitat, corect este ca partenerul siiu s5 atace culoarea aces-
tuia. Chiar da& ea este s d la atacant, tempo-ul poate fi esen$al pentru majorarea ei.
Dac5 flancul a deschis, nu trebuie uitat cH el are ~i for@, dar dac5 doar a intervenit, a
%cut-o poate tocmai ca s5 sugereze un atac. Este admis in unele cazuri ca atacantul s5
ignore propunerea partenerului, pentru o alt5 solu$ie,dar numai cu bune motive.
3 82 Bridge de la A la Z
Sau, o alG distribufie ?n care atacul cu Riga (din RD) este riscant :
4. Atacul cu mic din onor ?ntrei culoarea partenerului poate fi amendat dac5 se pre-
supune din licitafie cii, de fapt, mortul controleaz5 culoarea. De exemplu, dupii secvenfa:
Sud Vest Nord Est
1 FA pas 21 2v
Pas Pas 2 FA Pas
3 FA pas Pas Pas
este posibil ca cupa sii fie distribuitii astfel :
R105
D32 +
84
A V 9 7 6 Este mai bun atacul cu Dama, el va clanfica
culoarea pentru partener.
c) Atacurile din dubletoane, atunci &d partenerul a licitat, nu r e p r e d o prioritate.
Atacul din singleton este util, pentru cLS existci Sansa de a da mhnaparteneruluipen-
tru a obtine taiul.
d) Exceptii la atacul culoriipartenerului Ciiteva exemple :
1. r R 8 73 Partenerul a deschis cu 1 A $i adversarii joacii un contract de
v5 cupii. Este mai bun atacul cu Darna de treflii deck cel h cu-
+ v 743 loarea partenerului.
+DV109
2- rR873 Aceea~ilicitafie, acela~icontract.
v6 Binehteles c5i atacul va fi Asul de caro, urmhd s&se decid5 7x1
+ARV turul urmiitor dacii se va trece pe culoarea de pic%.
aV9865
Adversariijoacii 3 +, dupii o licitaiie :
Sud Vest Nord Est
1+ contra pas IV
3+ pas general
Evitati sii atacati cupg, declarantul poate avea kga. Dana de
pic5 este atacul natural, care nu oferii nimic adversarilor.
3 84 Bridge de la A la Z
2. 1r pas 2v pas
2 FA pas 3 FA Contra Est cere s5 se atace cupg.
3. 1 R. pas 1+ 1v
1 FA pas 2 FA pas Est cere atac de cupZ; chiar dac5 avefi
3 FA pas pas contra singleton, nu v5 ghdifi la altceva.
2. 1 + pas 1v contra
1 FA pas 3 FA contra Est cere s5 se atace cup&
3 86 Bridge de la A la Z
* adversarii au cue-bidat :
Sud Vest Nord Est
1 v pas 2r pas
4 * pas 4+ contra Est cere atac de caro.
4v Pas 6v Pas gl.
* adversarii au folosit Blackwood-ul :
Sud Vest Nord Est
1v pas 2r pas
4 FA pas 5 + contra Est cere atac de caro.
6v Pas pas Pas
r8
v R DV 7 6 Atacul de r 8 este superior celui $e Rig5 de cupg.
+a432
a962
C h d atacantul a vorbit gi contractul final de FA este contrat de partener, se cere
atacul 2n culoarea licitat5.
hpotriva unor qlemuri declarate voluntar de adversari, conduita apkiirii este evi-
dent alta decit pentru contractele mai joase. Flancului ?i este suficient5 o levati contra
unui mare glem, sau douii ^%npotrivarnicului glem.
Excepthd qadar qlemurile declarate h sacrificiu de adversui, la care problema este a
numhlui de &ideri obpute de flanc, sau cele ,,de pus pe mud" la care, &ii vreo minune,
nu-i nimic de %cut, atenpa trebuie concentratti asupra celor in care e x i d o gansii de a le in-
vinge. Cartea de atac r h h e decisiv5 deoarece, poate, un al doilea tempo nu va mai exista.
Dm5 levate trebuie dutate rapid *unpotriva micului qlem qi una contra marelui glem.
De obicei, daca este vorba de un mare $em, se recomandi o apiirare pasivii, cu un
atac ce nu d5 leva%. h schirnb, contra unui mic glem se cere un atac agresiv, care sii
aducii rapid doui levate flancului.
Dacii adversarii au declarat voluntar qlemul, chiar posesia a doi Aqi, de pild5, nu
justificii un contra. Bunul simj goptew cii unul din adversari este probabil gicanii htr-
una din culori, dacd nu sunt sinucigafi.
Chid atacantul are un As, care se presupune a fi cert, orientarea atacului pretinde s%
se caute mai h t i i promovarea unei alte levate, htr-o alt5 culoare. Avhd un onor mare,
R73 sau D73, pe lhgii un As htr-o alt2 culoare, un atac bun este o carte micii de ling5
onor. Dar nu neapiirat 3 (ca la atacurile standard) ci 7, hcerchd gi sii piiciifi declarantul
asupra conjinutului culorii. Poate partenerul are celdalt onor pereche a1 culorii qi a doua
levati a fost promovat5. Chiar gi far5 a avea eventualul As, atacul de l k g 5 un onor ma-
re poate fi o acfiune agresivii care ar putea da roade. Dar evident cii nu dacii licitafia aci-
versa a plasat culoarea in m h a adversarului, sau dacH declarantul qia comunicat for@
licitind %rii de atu, ceea ce ar presupune ciiderea h vreo furge%.
0 actiune impulsivii ar fi jucarea de la bun hceput a Asului, data acesta exist5, far5
a explora altceva kainte. 0 astfel de alegere a atacului nu poate fi victorioasii gi nu face
dectit sii majoreze probabil restul onorilor dm cikple declarantului. Dar, pe de alt5 pa*,
se zice cii multe qlemuri au fost acute fiindcil adversarii nu gi-au tras Asul. Aqa cii nu se
poate interzice un atac ce aduce o prim5 leva%, dar el este hsii de evitat atunci cind nu
exist5 perspectivii pentru o a doua levat5.
Sigur r h h e cii, in dirijarea atacului, poate mai mult ca orichd, trebuie filtrate lici-
tafiile %cute de adversari. De obicei h contractele de ~ l e mele sunt mai elocvente decit
h contractele de mang5, qi mai descriptive privind distributia qi fitul, existenfa culorii
secundare, scurtimile declarate h cue-bid etc. Deducfiile din licit+e, analizate cu dis-
c e r n h h t , dicteazii conduita atacului. Obiectivul este de a promova levata de ciidere
hainte ca adversarul sii realizeze douiisprezece levate. Atacurile din practica standard
r h h cele rnai clare.
Rezumhd conduita atacului, el se va dirija astfel :
a) dintr-o secvenp solid5 de onori.
b) de lhgii un onor mare (Riga sau Dama), exceptind cazurile c h d culoarea a fost
licitat5 de adversari.
c) din RDxx, exceptind, din nou, cazul $ care culoarea a fost licitad de adversari,
dar cu menfiunea c5 semnaiizarea atitudirui de ciitre partener trebuie pus%la
punct gi poate diferi de cea standard.
388 Bridge de la A la Z
3. 4 D 10 6 Sud Nord
v742 2+ 2V Atacafi r 6. De acesta &ti declarantul
+ 85 3+ 4+ nu are o m&ni balansatii, gi de aceea
aA8532 4FA 5 + este recomandabil s5 atacafi ofensiv ca
6 FA gi hcam1 fn care s-ar fi jucat 6 + .
4. ~ 7 6 2 Sud Nord
~ 8 5 4 1 FA 6 FA Atacafi 1 7. Orice atac In cup5 sau
+A532 pic5 nu face deckt s5 impaseze parte-
+D87 nerul.
TABELE DE ATACURI
Cea mai micd, din trei cdrfi MiJocia, din trei mici (M. U.D.) :
conduse de un onor : 9 63
R73 824
D 104 753
v95
10 6 2 obsewatie : mulp joacli atacul celei mai mari,
ca ~i la dubleton.
Cea mai mare carte, din secventd de Cea mai mare carte, dintr-o secventd
onon' mari sau aldturafi : interioard precedatd de un onor :
ARDxxx ADV10xx
-
RDVxx AVlO9x
DV10xx Rx108x
~109xxx Du9xx
-
ARVxxx
-
R D 10xx
-
DV9xx Cea mai micd, din trei cu un onor :
-
V108xx A83
R96
D 102
A patra din lungime, dinttco culoare V74
lungd cu perspective : 1063
Este un atac mai pugn atractiv, dacg licitaw
A10724 sugereazil altceva.
RV8632
D8632 Cea mai mare, din doud sau trei mici :
10753 -7 4
965432 -8 6
AR623 -9 6 5
DV542 752
R981 Este un atac m&t de obicei atunci c b d rezultil
din licitafie c3 orice alt2 alternativg este mai
pugn bung, sau c h d partenerul a licitat culoa-
rea respectivil.
Observatie :
1). S-a adoptat sistemul modem a1 capului de secven@ din onori al5turafi (A din AR,
R din RD),dar atragem aten$a cititorului c5 inc5 multi juc5tori joacii Riga din ambele
combinatii, ceea ce provoacil ambiguiG$.
2). Tabela de atacuri standard, ca orice principiu de bun sim? hbridge, nu este liter5
de evanghelie ~i trebuie folosit.5 h contextul jocului, pentru be1 rnai mare avantaj a1 celui
care atac5.
I
MUD
Juchd MUD, de pil& din 972 se va ataca 7 gi se va continua apoi cu 9. Sau din
754, 5. a1 doilea tur se joac5 cea mai mare gi apoi a treia.
DESPRE SEMNALIZARI
SEMNALIZARILE STANDARD
Sernnalizarea se conduce dupii un cod care permite juciitorului In apiirare sii vizuali-
zeze cfirple partenemlui gi, folosindu-gi discerniirn2ntu1, sii joace cu eficienp.
l
b). Semnalizarea de distributie se face fie cind depnerea onorilor este cunoscutii,
fie cind declarantul, sau mortul, joac5 prima oar5 o culoare. Este o semnalizare in doi
timpi, mare-mic = n m 5 r cu sot de c w , rnic spre mare = num5r fZr5 sot.
Este de la sine inteles c5 atunci c h d atitudmea a fost fZcutii cunoscuti, de prim5
importan@ este semnalizarea distribufiei, dar gi aici trebuie %cut5 menfiunea c5 semna-
lul trebuie dat doar dac5 servegte mai mult intereselor flancului gi nu declarantului.
0 semnalizare de distributie, Gcutii deci pentru a informa partenerul asupra num5iru-
lui de c w defrnute in culoarea respectivi, functioneazii astfel ( c h d se contribuie la cu-
loarea jucat5 de declarant sau de la mort, dar nu culoarea de atu) :
- mare, urmat de mic = detin un numkr cu soJ de ccirti.
- mic, urmat de mare = depn un numkrfird so{ de ckrti
0 semnalizare de distribufie aparte este semnalizarea cu atu.
Procedura standard este sg sernnalizezi dac5 ai trei sau mai multe c*, in special
c h d acest apel atrage atentia asupra posibilitii$i de a tiiia la un moment, a v h d cu ce s5
o faci. Semnalul se face cu mijlocia din trei cgrfi, deoarece nu ar fi util s5 fie Gcut cu
3 96 Bridge de Ea A la Z
dubleton. Cihd nu este cazul, informafia nefiind utilii partenerului, nu este bine ca auto-
mat sii se transmit5 mesajul asupra numiirului de ciirp h culoarea de atu.
Aceea~isemnalizare se folosegte gi c h d s-a realizat un tai, hainte ca atuurile sii fi
fost extrase. De pildii, din 1072 primul tai se face cu 7. Dacg apoi, la primul tur de atu,
partenerul a cfqtigat cu Asul, se va contribui cu 2, transmi@d mesajul existeqei a hcii
unui atu, rnai mare decft 7.
Semnalizarea cu atu poate fi utilii partenerului qi pentru cii oferii date cu privire la
numiirul de atuuri detinut de declarant. Iat5 un exemplu de semnalizare cu atu :
nA973
vA64
+ 86
4RD64
462 4RV84
v872 N vRV
+AV974 V E +Dl0532
a975 S a83
rD105
vD10953
R
iAV102
Sud joad 4 v, dupii o licitage mmtestatii, $i Vest ataci 4 6. Declarantul la55 levata si
cwgti spre &. Est ia cu Riga ~irevine culoarea. Sud +ti@ cu decarul gi j& cup&la As
~i retur spre &. Est ia cu Riga. Vest, la prima cup& a pus 7 iar la a doua 2, ceea ce indid
posesia unui a1 treilea atu. Est rej@ p i d pentru tai, iar Asul de caro reprezinti ckierea.
la culoarea efectiv jucati (de atitudine sau de distribu$ie), Lavinthal-ul conduce la o in-
formatie privind o alt5 culoare specific2 de preferin@.
Mecanismul de aplicare a unui ape1 de preferinti pentru o anume culoare, din cele
doui culori r h a s e disponibile [altele deciit atuul (sau culoarea pe care o joaci declaran-
tul la FA) ~i culoarea k care se face semnalul] este u d t o r u l :
Cele dou5 culori r a s e sunt una mai scumpi gi una mai ieftini. De exemplu, atu
este pica gi semnalizarea se face ktr-o levati h care se joaci caro. Cele dou5 culori rg-
mase sunt cupa (cea scumpi) gi trefla (cea rnai ieftinii). Jucarea unei c5rp de car0 inutil
mari sugereaz5 cupa ai a uneia mici trefla. 0 carte mijlocie arati dezinteres pentru aplica-
rea semndului.
Existi patru posibilititi de aplicare a Lavinthal-ului, far5 a omite, In prealabil, selec-
tarea celor doui culori r h a s e :
1). Contribuind la culoare.
Unul din apiritori contribuie cu o carte inutil mare, sugerind preferin@ pentru cea
mai scumpi culoare rhnas2, sau cu o carte mica, preferhd-o pe cea mai ieftin5. Exem-
plele prezentate sunt chiar cele ale inventatorului apelului :
Prima defos5, cu carte mare sau mic& sernnaleazir care din cele dou5 culori r h a s e
se cere atacati. Folosind defosele Lavinthal ca procedurti standard, acest lucru trebuie
Eicut cunoscut adversarilor, pentru a nu fi confimdate cu cele normale. De exemplu :
Jocul in apdrare 399
Licitafia :
Sud Vest Nord Est
I pas 24 pas
3 FA pas general
Vest atacii Valetul de treflii, Dama de la mort face levat&iar Est defoseazii + 2, o
preferin@pentru cea mai iefiini culoare (dintre pic5 Si cupii).
!n metoda standard, pentru a cere cupa ar fi apelat cu v 9, sacrificind eventual o
levat2.
Dsclarantul, aflat htr-un contract cam optimist, pe care nu il poate face deciit cu
Riga de car0 la Est, impaseazii, pierde la Rig%,iar flancul realizeazii ~i patru levate de
cup%,pentru o cadere.
C h d unul dm apzriitori face un atac sau joc ce poate fi recunoscut ca fiind contrar
celui de uz curent, el trebuie interpretat tot ca un semnal de preferiniii.
Licitajia :
Est Sud Vest Nord
14 4v 4n pas
Pas 5v contra pas genera]
Vest atacii n 4 iar partenerul lui, p r e s u p d d cii declarantul nu are de fapt nici o
picii, pune Asul.
C h d Vest vede Asul tiiiat, va reahza cii este vorba de un joc neobi~nuit- care re-
prezintii un semnal de preferin@ al partenerului pentru cea mai scumpa din cele douii
culori r h a s e , car0 gi trefl5.
Fiirii un astfel de apel, poate cii Vest, cQtighd cu Asul de cup& ar fi putut gre~i
contraatacul.
400 Bridge de la A la Z
APELUL SMITH
Este un inteligent semnal de atitudine care pennite flancului s5-qi manifeste intere-
sul sau dezinteresul fa15 de culoarea atacati de partener *mpotriva unui joc de fk-5de
atu. El se & la prima ocazie c h d declarantuljoac5 o altri culoare. O carte mare hrniza-
ti la o astfel de levat5 transmite mesajul : ,,mi-a pl5cut atacd, continuti", pe c&nduna
mica sugereaz5 s5 se abfin5.
Jocul in apcirare 40 1
rAD73
vR1076
eD1098
a2
n 1052 nRV94
v2 N v43
43 V E eA765
4ARlO8765 S +v94
486
vADV985
+ RV2
aD3
Licitatia :
Sud Vest Nord Est
1v 3 * 4v 5 *
Pas pas 5v pas general
Atac As de trefl5, Est pune Valetul. Cum se continui ?
Evident c5 pica, culoarea pentru care Est gi-a argtat preferinp.
F k 5 un contraatac imediat de pic5, declarantul face jocul defoshd perdanta de pic5
pe a1 patrulea caro, dup5 ce elibereazi culoarea.
Licit@a :
Sud Vest Nord Est
1v pas 4v pas general
Vest ataci r 8. Est cbgtig2 cu Asul gi contractul depinde de retur. Acesta se va face
21 caro (slabul mortului), cu + 8 (pentxu a nega vreun onor ?nculoare). Vest va cwiga
ugor gi va reveni, fa&probleme, pic& fn final va mai hcasa doui levate de caro.
Pe alt retur, declarantul va elimina culorile negre gi va plasa m h Vestului.
Jocul in A n n a h u a #i a treia
Regula veche, ce vine tot de pe vremea whist-ului, potrivit cHreia m h a doua pune
mic iar &a treia mare, r e e k general core&. Dar c h d intenwe flancului sunt
clare, ea se cuvine a fi la rfindul ei arnendati.
De obicei, k &a a doua nu folosegte jocul unei cirp rnari, care va captura numai
drj~ mici. De pild2 :
fn nici urn1 din aseste excmple, dac5i Sud joaci, nu servegte la nimic s i se punEi
Asul ^(%I afara situatiei c h d este imperios necesar2 c&jtigarea imediati a levatei sau pen-
tru a nu lisa deciarantul s i fure eventuala singurii levati lipsi).
+
R104
Sau, cu :
D93 Pe 4 jucat de la mort, Est va pune 3.
+
V32
R54
Dac5 de la mort se va juca 2, se va pune 4.
Dacg se va juca Valetul, se acoperii cu Riga.
A intercala, doar pentru a forp rrAna a treia, nu este corect. Iat5 o pozifie, 7.n care a
intercala decarul costi o levatil :
A954
R 10 3 +
V8762
D Dacii Vest ar fi avut RD3, el trebuia sii intercaleze.
a. AV9
D 732 +
865
R 10 4 Vest atacii mic gi, pe 9 de la mort, Est pune 10.
b. D93
R 654 +
10 8 7
AV2 Vest atacii mic, Est trebuie s5 punii Valetul dac5
de la mort s-a pus rnic.
c. V65
R 10 9 7
A32
+ D84 Vest atacii 10, mortul pune mic gi Est la fel.
d. AD9
V753 +
864
R 10 2 Vest atacii mic, mortul pune 9 iar Est 10.
e. 954 Vest atacii mic, mortul pune mic iar Est 8. Cind
.. D 7 6 2 +
AR 3
V 10 8 declarantul ia cu Asul sau kga, Vest va $ti cB
V10 sunt la Est.
Cdnd se a c o p d un onor ~i cdnd nu
P ~ c i p i ugeneral,
l care zice sii se acopere un onor cu onorul superior, se aplicii con-
f o h d u - s e urmtitoarelor reguli :
(a) h miha a doua se acoperii onorul jucat de la mort dacii acesta este singular, in spe-
ranfa cii se va promova levati partenerului sau ?nm h a proprie :
1. D2 2. D2
V1065 t R943 sau: 1074 t R3
A87 AV9865
Dar nu gi in cazul c h d onorul nu poate fi capturat, gi nici nu promov& levata
partenerului (exemplul3) sau declarantului i se cunoagte lungirne culoarea respectivii:
v3 v753
3.
872 +
A D 109
R 6 5 4 sau:
4.
D
A10986
t R42
(b) C b d mortul are o secven@i de onori, din care se joacii, niciodati nu se acoperg ime-
diat, a v h d deschide op$unile ulterioare :
5. DV82 V 105
1054 +
A96
R73 sau:
6.
D 86
A743
t R92
h cazul 5, dacii Est acoperii imediat, g i expune partenerul la un impas ulterior, iar
in 6, dacii nu acoperii, declarantul nu mai poate continua. Dacii ar face gregeala de a aco-
pen Valetul cu Riga, declarantul va face douii levate ?nculoare.
(c) C h d declarantul joacii un onor din mhg, nu se acoperii dacii la mort este un singur
onor, gi se acoperii dacii sunt doi.
A754 AV832
7.
R83 +
v102
D96 sau:
8.
R54
10 7
t D96
V 106
+ 32
Jocul Zn apcirare 407
'Sud joacl 6 V, dupl ce ~ i - alicitat ambele majore. Vest, in intentia dt: a-.$i proteja
pica, atacii atu. Declarantul pune Valetul de pe masl. Trebuie Est s5 acopere ?
408 Bridge de la A la Z
Evident cii nu este cazul, deoarece, in felul acesta, declarantul are cale liberii sii taie
pici pe mas5 &ii ca Est sH poaa suprattiia. Dacii nu acoperii, declarantul nu va putea t5ia
douii pici pe mas5 gi va ciidea o daa.
Cartea corectri dejucat la levatri ~ijucarea crirfii demascate
C h d se presupune d declarantul intenfioned sii dea mina partenerului, pe locul
doi se joacii mare; la fel se proceded atunci c h d onorul va cMea in levati (vezi de-
blocarea). Pentru a ^unpiedica declarantul s i reconstituie in intregime culoarea, este co-
rect ca, dupii ce acesta a efectuat un impas ^unpotriva unui juciitor, juciitorul sii contribuie
in turd urmiitor cu cartea demascati. Poate declarantul va crede cii juciitorul este
dubleton gi va gregi continuarea. De exemplu :
Dupii ce declarantul joacii din mhii gi impa-
Dl07 +
RV5
A963
842
s e d cu succes la Valet iar apoi trage Riga,
Vest trebuie si%pun3 Dama. Dacii contribuie
cu decarul, distribufiaeste demascatti.
Deblocarea
Sunt numeroase astfel de cazuri, Tn care este corect ca flancul, pentru a evita plasa-
rea de mbii, sii se deblocheze. Iat5 o astfel de situa$e :
v83
+V953 Atu este cup&. Sud joacii Asul de treflii. Da-
cii Vest nu debloched, i de va plasa mina
rD5
+lo8
R2
+ rV2
+6 cu Riga gi va fi obligat sii revinit in tai-defosii
+ D 10 4 (la fel trebuie sii procedeze gi dacii are Da-
v 1072 ma).
+A76
Un caz mai subtil, dar unde nu-i salvare fTua adoptarea unei mhuri extreme de de-
blocare, este umfitorul :
r ~ 9 3
v964
+ R2
+AD874 \
nA72 r R
vD10753 N vA82 I
+ 1098 V E + 76543
a65
S i R1092
rD108654
vRV
+ADV
a v 3
Sud joacii 4 r cu atac de cup5 mic5. Est ia cu Asul ~i pare simplu sZ revin5 culoa-
rea. Observao ce se inthpl5. Declarantul va c8qtiga: se va duce la Riga de caao $i va
Jocul fn apiirare 409
Gia a treia cupii. Va reveni pe car0 in m h i i gi va juca gi Dama, dupii care va continua cu
atu. Est, cu Riga see, va fi fomt sii revinii h -eta de As-Dam8 de treflii sau htai-
defosii. La Ievata a doua Est trebuia sil scape de Riga de pi@ gi abia apoi sil continue cupa.
Desigur d,avind Asul in loc de R@, deblocarea la atu ar fi fost rnai ugor de v h t .
fmpiedicarea intentiilor de tai ale declarantului
Este una din cele rnai obi~nuitemaneme executate h flanc. Inten$ile de tai ale de-
clarantului sunt uneori evidente, iar infonnatia s-a obpnut din licit+a adversarilor. Ele
pot fi ^mpiedicate sau diminuate atacind atu, qi perseverhd cu atu. Alte situa@ devin
clare cind mortul are un singleton, gi cind se imp'me a juca atu pentru a diminua posibi-
litii$le de tai. Uneori manevra trebuie executati chiar cu prep1 sacrificiirii unei levate de
atu, cel rnai adesea acest joc se dovedegte profitabil. Iati un exemplu spectaculos dintr-o
situatie realii la masa de joc :
patru atuuri qi trefle de defilat. El atacii As qi bgii de treflii, iar declarantul taie. Joacii de
douii ori atu, constat5 proasta distribufie, gi atacii culoarea de cupii. Est ia imedat gi mai
rejoacii o dat5 treflii. Tot ce poate face declarantul este s5 se resemneze gi sii defoseze pe
urmiitoarele douii tururi de treflfi, dupii care ar putea tiiia pe masii, limithdu-se astfel la
o ciidere, cu ktreaga compasiune a celor din jur.
Foqarea mortului sii taie
0 astfel de manevrii are ca scop scurtarea mortului la atu, pentru a ^mpiedica decla-
rantul sii efectueze impasuri repetate ^mpotrivaonorului flancului.
Sud se giise~tektr-un contract de 6 r :
Vest atacii Asul de treflg, Est contribuie cu Dama. Partenerul lui o interpreteazii ca
un apel preferenfial pentru cup&qi confuzia creatii pune contractul pe masii.
Dacii Vest continua treflii, declarantul era obligat sii taie la mort gi nu mai putea
impasa Riga h trei a1 Estului, iar flancul hcasa caerea.
0 apkare oarbii, dacii Sud are o perclanti de cup%aceasta nu are cum sii se evapore-
ze. Aga cii nu era cazul sii se interpreteze Dama Estului ca un semnal de preferinp, ci ca
un apel de a continua, protejindu-se astfel onorul ^mpotrivairnpasului.
Oportunitatea taiurilor
(1). Exceptind cazurile uzuale in care flancul a adoptat ca plan de atac objinerea de
taiuri, mai existi unele situa$i care impun flancului obligalia de a-qi forfa partenerul sii
taie, chiar ~tiindcii acesta va fi suprat5iat. Scopul este de a nu liisa o carte major5 in mi-
na advers5, pentru o eventual&defosg ulterioarii. De pil& :
4854 Atu este pi&. Vest joa& As-Rig&de
+
VDV93 cup&qi hcii o cupii. Est taie (cu 6, ca
rA3 r 7 6 2 un debut de sernnal indicind ulterior
vAR542 v 10 8 posesia a trei atuuri). Sud suprataie
rRDV109 ~ijoacii atu. Vest ci#gii cu Asul ~ i ,
v76 viizhd 2-ul partenerului, .$he cii
acesta mai are un atu. Va mai juca odati cupii, Est va t5ia qi va fi supraaiat, dar cupele
mortului nu vor putea furniza defose.
(2). Un alt principiu, deseori ignorat de flanc, intervine in situajiile c h d declarantul a
lhat sii treneze la flanc un atu major ~iincepe sii joace o culoare alEiturati liberii. Regula
cere sii tiiaji la prima ocazie, pentru a nu liisa declarantul sii defoseze %I mod repetat. 0
singurii amhare poate fi fatal& dacii acesta are douii perdante pe care vrea sii le
defoseze qi nu t5iati imediat, va sc5pa de ele.
(3). Evitafi s5 tiiati o culoare ,,?n gol", cum se zice, fiindcii declarantul va pune o carte
mic& perdant5 oricum. De exemplu :
A765 Vest atacii Dama, declarantul ia cu
DV1094 t 8 Asul qi continu5 culoarea. Este o
R32 greqealii sii t&afi, deqi avefi singleton,
fiindcii nu serve$e la ci~tigareaunei levate care, ulterior, va reveni .$ aga partenedui.
Daci Est taie, Sud va pune perdanta in levati.
(4) De asemenea, este greqit sii forpji partenerul sii taie, atunci c h d i s-ar putea oferi
ocazia declarantului sii defoseze.
rR72
v D743
*R853
+A9
nD108 r 6
v86 N v ARV95
*v9 V E D 1074
aRV8654 S aD102
nAV9543
v 102
+ A62
a73
'. Sud joacii 3 4, pe deschlderea Estului de cupii. Acesta ia atacul de V 8 cu Valetul
si trage gi Riga.
414 Bridge de la A la Z
Ju&d rutinier, far5 a giindi apgrarea, el ar putea continua cu o cup5 micg, oblighdu-
$i partenerul s5 taie (cu costul unei levate potenfiale de atu) in timp ce declarantul va
defosa o perdanti din minore. Sau ar putea trage Asul de cup& declarantul va tiia gi va fi
supratiiat, cu acela$ cost de pierdere a unei levate potentiale de atu, &d ca ulterior,
dupg extragerea atuurilor adverse, s5-qi defoseze o perdanti pe Dama de cup5 majorati.
ambele cazuri contractul va fi realizat. h schirnb, dac5 Est contraatad la levata a treia
treflg, declarantul va pierde cinci levate (dou5 cupe, o pic& un car0 gi o trefl5).
tul este realizat. Ce greqeal5 a Ecut Vest ? fnainte de a oferi taiul, care nu promoveazri
uppercut-ul decit dac5 Est are Valetul, trebuia s5 tragii Asul de treflii.
Refuzul suprataiului
4 4
R Atu este pica. Declarantul nu are deciit levate
cigtiggtaare. Dar pe returul de treflg al Estului,
"* D +A8 suferg o loviturii en passant , deoarece Vest are
rV5 un atu mai mare deciit 55-1 din Sud.
D973 +
A 105
R 2 6
V84
Pe atacul Vestului cu o carte micg, dac5 Nord
pune rnic, trebuie jucat 8 si nu Valetul. Gregind,
declarantul va avea trei levate, impasind ulterior
Dama.
Jocul in tai-defossri
Reputafia proasti ?n rhdul juciitorilor a revenirii ?n tai-defosg, bazatii pe
consecintele unui astfel de joc - ce ii permite declarantului sg taie dintr-o mhii in timp
ce defoseazg din cealaltil - este pe deplin justificatii ~i flancul trebuie s-o evite pe c&t
posibil. Declarantul trebuie ^mpiedicat sB se aranjeze htr-o asemenea poziiie de final de
joc, ce-i va obliga pe adversari sii joace htai-defosg. Uneori o astfel de situatie este de
neevitat, alteori unul din apiiriitori c face incon~tientde pericol, returnind gre~itsau in-
suficient de atent. De p i l a :
rD6 Atu este cupa. Vest are m h a . DacH va jtica ca-
ro, declarantul taie pe mas5 qi defoseaz5
n 107
* D T
r 92
n V4
.6
perdanta de pic5.
Vest trebi~iesg joace pica, ~i nu in tai-dcfos5, iar
Sud va mai plerdc o levatii.
r D
Iat5 si un exemplu in care, dac5 flancul - destul de i n d o c t ~ ade
t grozBvia unui joc
in tai-defosi - fine cu once pre! sii 11 evite, de-abia at?mciva provoca un adev2rat dezas-
tru:
418 Bridge de la A la Z
Sud joacii 6 r cu atac de Dam5 de cupii. Declarantul cigtigii, extrage atuurile, taie
cupa de la mort ~i joacii As-kgii de caro qi caro, plashdu-i m b a Estului.
De~i,dac5 reconstituia distribufia declarantului, putea $ti cii acesta are patru trefle.
Est, de fiica jocului in tai-defos5, a revenit treflii. Declarantul a jucat la onorii ^mpf$i!i
$i a %cut jocul.
Once retur htr-o culoare rogie era, ce-i drept, ?n tai-defosii, dar nu ii servea cu nimic
declarantului, cu c2te patru trefle in ambele miini. Silit sii desfacfi singur culoarea dc
trefli, nu putea sii nu piard5 o levatfi.
Un taidefos5 nu poate provoca un dezastru, dac5 flancul gie d nu exist5 o defosii util5.
Iat5 ~i un alt exemplu, ?n care un joc in tai-dcfos5 reu~egtes5 provoace un uppercut
ce aduce ciiderca :
rADV93
v765
+ 65
*RV5
A R4 r I0876
v A94 N v 102
+ARV932 V E +D74
a98 S + 10732
452
vRDV83
4 108
*AD64
Licilaiia :
Suii Vest ~"Vorr! Est
I 2+ 24 pas
2a pas 3v pas
4 v
x-.--
c.;t- de':.?-:s.:?:~l
i - i ~ As. EizB dcl ccirc.
Dupa filul cum i a semnalizat partenerul, Vest $tie cii acesta are trei c5@. Si mai
$tie Si ca de la pic5 nu se poate a~teptala levat5 ~i nici de la tretlfi probabil, cea de a do-
ua culoarz a declarantului. Inventiv. el va construi un plan in care ar putca obfine douii
levate de atu.
Mai intdi continu5 cu un a1 treilea caro, in tai-defos8.
Declarantul taic pe mas5 $i joaca atu spre miha, punind Valetul. Vest ciigtiga cu
Asul gi continua cu un al patrulea tur de caro, pe care partenerul il taie cu miraculosul
decar. Declarantul termini cu o levat5 ?n minus: dupi imaginativa a c e e de uppercut
provocat5 de Vest.
AV6
952
b).
RD109 +
A54
V73
862
Manevrele denumite ,,final de joc", in care declarantul plaseazi mina flancului pen-
tru un retur in favoarea sa (tai-defosii, impas gratuit etc.), sc executi prin eliminarea cu-
lorilor de retur din mAinile adverse, fo-d jocul intr-o anume culoare.
Studiind jocul declarantului, uneori flancul poate evita o plasare de m2n5, printr-o
deblocare. De exemplu :
A10973 Ciind Sud joaca k g a din mhii, Vest, care daca
D5
R64
t V82 va primi m h a la un moment dat nu va putea
juca dcciit In favoarea declara2tului, evident cB
se va debloca. in caz contrar, declarantul ii va plasa miina, I~sindu-Is i - ~fac5
i Danla in
turul unnator.
420 Bridge de la A la Z
Jocuri de pciccilire
Ciiteva principii :
* Ca regulii general&, trebuie retinut5 ideea c%rolul apiiriirii in contractele de
FA, pentru a invinge contractui, este de a dezvolta qi valorifica o culoare lung&.Prin ur-
mare, recornandarea este de a continua culoarea respectivg ori de c2te ori juciitorii in
apiirare iau mha, pentru a scoate pnerea (@erile) declarantului.
* Esenfial pentru flanc este sii menfinii deschise cGle de comunicafie cu parte-
nerul, mai ales c h d este lipsit de reprize.
* De asemenea, este vital ca, uneori, flancul sii refuze o levat5 la prima sau chi-
ar la a doua oportunitate, pentru a face dificilg circulafia declarantului. Deoarece jocui
declarantului se bazeazg pe obwerea levatelor lipsii, el oferg o foarte bung indicalie
flancului asupra intentiilor sale.
* Pe atacul partenerului trebuie krnizat2 cartea corect2, pentru a nu oferi in-
formatii false, iar returul se va conforma aceleia~ireguli.
* Un foarte important principiu cere ca, la atacul cu un-onor contra unui con-
tract de FA advers, s%se semnalizeze atitudinea, gi nu dstribufia. Intregul plan de apiira-
re a1 flancului este cliidit pe informatiile date de atac.
* Contra FA advers este important sii fie uneori deblocat2 culoarea atacatg, pen-
tru fluidizarea jocului.
* C h d contractul este direct (lFA3FA), primul lucru ce trebuie facut este sta-
bilirea punctelor posibile la partener ?(%I h c t i e de numPrul punctelor din m h a proprie),
pentru a decide planul ?napiirare.
Determinarea situafiei punctelor flancului este o actiune deseori ignoratii, in
special de ctitre inceptitori. Ea se traduce prin dilenla : ,joc pentru mine sau pentru par-
tener?" Avhd pu@e puncte (2-4), este imgosibil sii fie eliberatii culoarea lung5 a ata-
cantului, gi este mai bine sii se ggseascii, cu discerniimhlt, folosind limbajul atacului,
culdarea partenerului ~i s%se joace pcntru el.
424 - Bridge de la A la Z
REGULA LUI 11
Un procedeu important de reconstituire a cuiorii atacate, dacii atacul este inifiat
dintr-o lungirne (regula stmdard cere sii se atace a patra carte / ex.: RV653), este dat de
regula lui 11. Print?-un simplu calcul aritmetic se poate determina numgrul c&$lor rnai
mari deck atacul aflate in celelalte mgini.
Regula lui 11 a fost formulatti de R.F.Foster in 1889 ?ncartea sa intitulatii Whist
manual, ~i ea este de fapt o formu15 matematicii desemnatii sii interpreteze cartea de
atac. Formula constti in a scgdea din cifia 11 valoarea c w i atacate, iar rezultatul obfinut
reprezintii n d n i l de cii+ mai mari deciit cea atacati pe care le define mortul, partene-
rul atacantului ~i declarantul. De pild5, 6 (cartea de atac) scgzut din 11 = 5. Informatia
este foartc utilii juciitorului de pe locul trei care, v ~ ce are d ~ice define el, va
~ mortul
putea aproxima destul de corect ce mai are declarantul ~i va putea astfel decide exact ce
carte trebuie sii fumizeze la levati. Este evident c5 aceasti informahe funchoneazg atit
pentru flanc ciit Si pentru declarant, dar arma o are flancul.
Csteva exemple v5 vor fi prezentate :
V85 Vest a atacat 6. De la mort s-a acoperit cu 8. Ce
a).
S&d
6 + R94 carte va pune Est ?
6 din 11, remit5 cinci c&$ mai mari d d t cea atacat5. Doug sunt la mort, dou5 are
Est, deci declarantul are o singu1-5 carte mai mare d d t 6 ( ~aw~cta
i ar trebui sii fie un onor).
Est trebuie sii ampere cu 9, pentru a-1 limita pe declarant la o singurii levatii in aceasti culoare.
La fel ca ~i in cazul precedent. Exist5 patru c5qi
V93 mai mari, iar declarantul are una. Dac5 mortul aco-
b).
7 + 105 per5 cu 9, Est pune 10, dac5 de la mort se joacii 3:
Est poate lini~tits5 contribuie cu 5.
Pe atacul cu 5, vase ci* mai mari exis%, douii la
c).
V 8652 +
D94
A3
R 10 7mort, trei la Est ~i una la Sud. Est trebuie, dacii de
Ia Nord se acoperi, sii faci la fel. Pe 9 -+ decarul,
pe Dam5 -+Riga, pe rnic -,7.
d). S5 urmgrirn ,,pe viu" cum hcfioneaz5 regula :
JocuE in apdrare 425
Dar nu qi In :
10 4 Aici, ca qi h cazul clasic, este corect de jucat
b).
V9822 +
R75
AD6 Dama, deoarece obligii declarantul sB ciqtige
imediat qi se men+e circula$a. cu partene-
rul. Juchd standard, Asul qi apoi Dama, declarantul nu va lua deciit in him1 trei.
La fel qi h cazul :
Q. Punkid Valetul, declarantul este limitat la o
D9543 AV2 singurs levatfi. Juchd automat Asul qi reve-
R1087 nird apoi Valetul,\declarantul ia cu Riga dar
rnai fine o dati, in cazul cii Est nu mai are ocazia s5 rejoace culoarea.
Apelhd la regula lui 11 :
Declarantul nu poate avea decst o singuri
d).
lRD854 +
V2
1075
A93 carte rnai mare de 6, a ~ c5
se ia cu Asul.
a nu costa nimic s5
RV92 +
76
D 105
pectiv 2. Vest va lua cu Valetul ~ i de, data
A 8 4 2 aceasta, poate trage linigtit ~i Riga rcalizhd
imediat patru levate.
Deblocarea
Deblocarea unui onor egal cu eel atacat, in contextul de+erii a doar dou5 c5r& este
obligatorie, permi@d partenerului sbqi tragii ulterior culoarea. Cel mai comun caz este:
a).
DVlO83 +
A54
972
R6
Pe atacul partenerului cu Dama, Est trebuie sii
deblocheze Riga, indiferent dacii declarantul a
pus Asul sau nu.
Sau :
b).
RD1063 +
754
V98
A2
Dack pe Riga din atac, Est nu acoperg cu Asul,
culoarea este blocatti qi circulaga ruinatti, b e c e
declarantul are no& levate pe celelalte culori.
Mai subtilg este situafia &I care Est trebuie sEi deblocheze char cu riscul de a pierde
o levati :
c). A2 Vest atacii 6 ~ideclarantul di d m u l . Est cQtigH
V9765
10 8 3
+ RD4 cu Dama, iar la levata a doua se deblocheazi re-
venind Riga, la Asul sec, in speranp cii partene-
rul are mkia din exemplul al5turat.
654 Vest atacii Valetul (dintr-o secven* interioarii)
dl.
AV1072
R98
+ D3 gi Est uit2 sii deblocheze Dama. Dacii declaran-
tul este kspirat ~idB dnunul, cul?area r W e
blocatii ~i nu mai poate furniza levate, dm lips5 de reprizc exterioare. In schirnb, dac5
Est pune Dama, Sud e obligat s5 ci$tige irnediat.
428 Bridge de la A la Z
~
+ 6
Evident c5 ar fi gre~itsH se acopere irnediat,
R 7 4 2 sau ultsrior,
5
b). DV95 Unica sznsa este de a acoperi Dama, poate
432 f R 10 ulterior Sud va impasa !a &car.
A876
c). V432 h i i l de acoperit Valetul, poate cii declzrantul
5 t D87 juca la o distribu$e 2-2 a culorii.
AR1096
dl. V 107 Dac5 se acoperii, Sud va face trei levate.
A92 t D54 Neacoperind ~i l5sSnd Valetul s5 cb~tige,va fi
R863 limitas la douii.
(Sernnalizarea este cea standard : o carte mare urmatli de una micii, distribuhe cu
sof, o carte micH urnat5 de una mai mare, distributie grii sol).
C h d Sud continuii culoarea, Est rnai d5 drumul inc5 o dat5, qtiind cH declarantul
este cel care are trei c 5 a . Dacii Vest semnaliza cii el are trei ciirfi, lua din turul doi.
2). ADV73 Sud pomeqte la eliberarea culorii impasind cu
962 f R54 decarul, pe care il lasii sii curgii. Est amiinii
10 8 cg~tigarea,irnpasul este repetat cu Valetul, dar
acum Est cbqtigii iar Sud nu igi poate valorifica culoarea decit data are o alt5 venire la
mort.
3). DV1052 Declarantul joacl rnic de pe masii. Dacg ambii
R76 t A83 adversari dau drumul in prirnul tur, culoarea
94 nu mai poate fi majorati decit dacl Sud are
dou5 veniri pe mas& una ca s l elibereze culoarea iar a doua ca s l beneficieze de ea.
D52
R 10 9 8 4 3
Vest atacii 7, declarantul pune Valetul iar Est
& drumul, confirmhd cu o carte mare cii do-
reqte continuarea culorii.
Ulterior, c b d Vest ciisgii pe o altli culoare, scoate Asul de la mort, dar acum Est
are culoarea liberg Si patru levate ~Qtigiitoare.Remarcati cii dacii Est punea Riga la pri-
ma levat5 qi in turul doi scotea Asul, declarantul mai avea o finere iar partenerul nu mai
avea carte de rejucat in culoare.
@) A6 DacH pe atacul psrtenerului in culoarea dvs.
93 +
D V 10
R 8754 2 avefi insuficiente veniri pentru a majora singur
culoarea: dati drumul In primul tur.
Veti permite astfcl partenerului sii o mai joace o dat5, mentinhd comunicatiile intre
flancliri.
3). 654 Declatantui are doc5. jineri in culoarea licitat2
72 $ R D 1.0 9 3 de Est gi atacati de partenerul iui cu 7. Ob-
AV8 ervati cii dacii Est intercale~z5Dama, Sud
va da drurnul gi va controla ulterior culoarea cu cele dou5 f i r i (AV). schmb, dacii
Est pun= 9, oblighd declarafitui sP ci~tisecu Vdetul, rnai Grziu, c h d partenerul lui va
continnil culoareti, Dims sc~ateAsul ~ima;l?reaz8 restul cZqiior.
4).
85 +
432
DV9
-4 R 10 7 6
Vest atacii 8 impotriva contractu!ui de FA.
Parteneml, credidnd decla.rantv.1 CIA DV9, d3
d m u l , apelhd. C h d partenerul lui cagtigfi o
levat5 ~i revine k culoarea inifialit, restul de levate le vor apqine.
Semnalizarea la FA
- CSnd declarantul kcearcii sii majoreze culoarea lung8 a mortuhii, flancul este
dator s5 semnalizeze Qstributia.
- Scopul sernnalsrii este de a indica partenerului cea mai buni linie de apiirare.
Nu trebuie *mii niciodati utilizate ciirple potenjiale pentru a semnaliza, este suficientii
defosarea ci.@or inutde. $i nu trebuie omis faptul c5 sernnalizarea este urm%itii Qide decla-
rant.
- C h d m h a a treia are un onor egal cu cel atacat, trebuie s5 semnalizeze atitu-
dinea (?mi place atacul), pentru ca partenerul s5 continue (de exemplu, se atac5 Dama gi
partenerul, cu R82 sau R854, trebuie sii kcurajeze cu 8 ; dac5 are 82, 854, sau 8542, va
descuraja).
Manevm Merrimac (sau Hobson coup)
Manevra i ~trage
i numele de la cargoul Menimac pe care ciipitanul siiu, G.Hobson,
1-a Ecut sii egueze h 1898 la intrarea in porn1 Santiago pentru a impiedica iegirea in
larg a flotei spaniole &n port.
Tehnica apeleazii la knock-out-area venirii vitale pe mas5 a declarantului, unde se
intrevede defilarea unei culori lungi. Aplicarea ei este caracteristicii la contractele de
FA, dar poate interveni gi la cele de culoare.
Numele manevrei este potrivit, deoarece unul din flancuri atad, printr-un sacrificiu
deliberat, venirea pe mas5 a declarantului, cu scopul de a-l impiedica sii beneficieze de
culoarea secundarii ce va fi promovat5 gi care va constitui o sursii de multe levate. El
scoate veniren de pe masa', cum se spune in argoul bridge-igtilor.
Exemplul pe care ^11 vom prezenta va clarifica modul de aplicare in practicii a acestei
tehnici :
r632
v32
+ RDV1098
+A3
487 rDV109
rAR54
v RD4
432
aDV42
Vest atacii v 6, "hpotriva unui contract de 3 FA jucat de Sud. Est ia cu Asul gi, pen-
tru a *mpie&ca utilizarea caralelor, contraatacii Riga de treflii. Considerhd cii Est nu ia
prirnul caro, declarantul nu va putea ajunge astfel la nouii levate, realizhd doar trei trefle.
doua pici, douii cupe gi un caro. Returul rutinier, cupii, oferii declarantului zece levate.
Manevra este combinatii gi cu alegerea momentului h care flancul igi va realiza sto-
pul in culoarea respectivii, adicii doar atunci c h d declarantul i ~ epuizeazii
i leg5tura cu
morhil, impiedichd venirea pe mask.
in exemplul prezentat rernarcati gi obligatia Vestului de a sernnaliza numiin11 de
c&fi pe care 'il define ?nculoarea critic5, pentru ca partenerul lui s i $tie c h d sii c2gtige
ievata. la primul sau a1 doilea tur. R e p e w , o carte mica - distribuQe fir5 so!, una Inare
urmat5 de una mica - distribufie cu sot.
Jettisonare
0 mult mai spectaculoasii rnanewii, meniti sii ofere o reprizii partenerului, este aga-
zisa jettisonare. Tennenul este rnaridresc gi hsemna aruncarea peste bord a kcarciituri-
lor de pe coriibii hcaz de furtunii, pentru a salva vasul, iar manevra a fost botezatii astfel
de expertul arnerican G.Mott Smith.
In bridge, el se traduce prin defosarea unei cii* c2qtig8toare de ciitre flanc, acliune
care blocheazii culoarea.
Destul de rarii, manevra poate folosi in trei cazuri : pentru a impiedica defilarea cu-
lorii respective de ciitre declarant sau, din contra, pentru a facilita operaiiunea, pentru a
crea o venire h mina partenerului gi, In final, pentru a evita un tai a1 acestora. Cum fun-
ctioneazZ ? Culoarea critic5 este distribuitg, de pildii, astfel :
65 Dacii declarantului i sz ofera prilejui s5 o joa-
.V 4 2 t
RD10987
A3 ce de pe m2s5, flancul nu are salvare $i cinci
levate vor putea fi trase. Dac5 insa, ?ncursul
434 Bridge de lr A la Z
la Asul de tretia. Continua cu pica la Rigii, face levata, a$a cB revine in m2n2 pe treflB
pentnl a rejuca &n nou gicii. In acest moment vest defoseazii spectacu!os -4sul de pick
Acest gest pennitc partenerului s2 controlcze culoarea cu Valetul gi, hacela~itimp, ii ofe-
ric posibilitatea sa ii rejoace cupa. F5r5 jettisonare, declarantul igi elibereazii pica gi reali-
zeazii contractul. Dupii defow admirabikl a Vestului, Sud nu va rnai face de&t gaptejocuri.
Mlisuri extreme
Am menfionat posibilitatea existentei unor situatii in care contractul advers nu poate
fi hvins decit adopthd solufii extreme, plechd de la presupunerea cii partenerul deline
cartea necesarii pentru reugita planului. Iatii un astfel de exemplu :
rD8
v5
+ 643
aRDV10987
rRV72 rA93
v32 N vV1098764
+RV10987 V E
S
+2
aA a32
n 10654
vARD
+AD5
+654
Licitafia :
Nord Est Sud Vest
3a pas 3 FA pas
Vest atacii Riga de caro, cartea corect5 care ar putea captura o Dam5 seac5 la Nord,
sau aflat5 eventual la partener. La levata a doua Sud joacii o trefla.
Pare clar cii declarantul are nou5 levate. Oare ? Depinde de retur. Contraatacul de
pica apare ca unica solutie. Dar cum trebuie jucata culoarea ? Mic la As $i retur nu adu-
ce dech trei levate. Corect este Rrga. Est, dacii colaboreaz~efectiv, deblocheazii 9, ia
apoi m b a cu Asul gi revine hfurgeta V-7 a partenerului.
A D 10 6 +
965
R87
V42
Flancul nu poate dstiga trei levate decit dacic
Est revine Valetul.
43 6 Bridge de la A la Z
Jocuri de pcicilire
Principiul acestora porne9te de la ideea cii o carte in~eliitoarepoate induce in eroare
declarantul asnpra distribu@eiadverse. Se practicii asemenea jocuri :
- fie atunci c h d se refuz5 cigtigarea unei levate, d e ~eai ar fi putut fi ciigtigat5,
- fie atunci c h d declarantul este Ecut sii creaa cii flancul nu are o alt5 solufie.
fn categoria situatiilor in care este obligatorie hrnizarea unei cii$ h~eliitoareintra
cazurile la care face referire expresia ,joacd cartea despre care se gtie cd o ai".
1. A964 Declarantul pleac5 de la mort gi a impasat Dama
753 +
RV8
D 10 2 in prirnul tur, iar apoi trage Riga. Este obligatoriu,
fiind Est, sii contribui@cu Dama, deoarece poate
declarantul va impasa ?nturul trei cu 9 contra decarului in Vest. Daca nu o face@,nu
poate gregi, 9tiind cii va giisi culoarea 3 - 3.
2.
R 10 +
AD864
V92
753
Cu R10, pentru a crea irnpresia c5 b g a este
singleton, el se pune imedat, deoarece decarul ar
putea ciqtiga levati dacii adversarului i s-a sugerat
cii Riga era sec.
3. Partenerul poate salva eventual o levatii, punhd la hcercare declarantul care va de-
cide ce trebuie sii joace, dupii ce i-a reugit impasul, ?ncombinafia :
AD64
R5 +
V872
10 9 3
Juchd 9 la prima levati (sau lo), Est poate crea
irnpresia de singleton, iar Sud trebuie s5 aceascg
In turul urm5tor : sii joace Valetul din m h i i sau
mic? Dacii se vine automat cu mic la prima levatii, Sud nu are solutia deciit de a trage
Asul, gi se va alege cu patru levate.
Exist5 destule situafii ?ncare pot fi folosite &el de tehnici, recornandate totugi a
fi folosite cu zgiircenie. De pila, pe atacul partenerului, avhd AR5 iar la mort fiind
vizibile trei car$ mici, a cfqtiga cu Riga, a trage Asul gi a reveni este banal. Dar daci
declarantul are Dl06 gi contractul este de FA ? Luhd cu Asul gi revenind GrI ezit5x-i 5,
adversarul ar putea fi piiciilit. Sau cu :
AD3
RV9765 +
10 8
542
Atacul standard, cu a patra din lungime, oferii trei
tinen declarantului. Un atac hgelitor cu
Valetul sau Riga il va restrhge la douii.
0 veche stratagemg, care ,,mai we" Inca neaqteptat de des, este gi unniitoarea :
4 9
vRDV
+DV109
sRV1097
bRDV138 ~ 3 2
r432 N * 8765
+52 V E +R83
iF532 S *AD4
4A764
~ A 1 0 9
+A764
iF84
fmptriva contractu!ui de 3 FA, Vest atac5 Riga de pica, continuii cu Dama $1 apoi
cu 7k'2!'l:.l?l!, !?!a! CL! . k ~ 1 .
Deciai-antuljoacii dm m h 5 treflii $i utlpaseaz5 cu Valetul.
Est trebuie s5 cfgtige cu Asul ~i s5 revinii 8 de caro. De ce ? Declarantul, sigur de
reu~itaimpasului la Dama de treflii; isi va numiira nou5 levate pe calea a trei cupe, o pi-
cii, patru trefle $i un caro. De fnca picilor nu va risca impasul la caro $i va pune Asul.
C k d va repeta apoi impasul la treflg Est va incasa Dama ~i va prezenta h g a de caro,
colectind caderea.
; ;1 I E
1) 1 FA pas
5)
3 FA
1r
Pas
pas
pas
2v
Pas
pas
1
I
I
partener. +
Singunrl prilej de a juca pentru
+ 3
Ce altceva ?
1I
pas Pas *Dl053 1
6) 1 v j pas ln Pas nD963 f 4 3 I
1 i FA 1
pas
declarantului, iar trefla este exclu-
I
I v / pas n A942
3 FA j pas vRD2 Cap de semer$5 intcrioar2. Dacli
I 6 v i
1 Cap de recvent5 in rea rnai bun2 /
pas /
I
i
pas
I
'
!
I
;
I
I *AR5 ! culoare. Aveti dou3 levate cerle I
dac5 Sud Psi va bazi jocd pe cu-
j ioarea dr trefl2, s i a 5 ;rt% s:hl?.i- i
i
_- !
-2
i j
L - i I g3si un itnor de csr9 la Est. ,I
Jocul in apiirare 439
pas 2 FA pas 4 V5 s6
pas pas pas v876 , A patra din cea mai lung3 culoare.
+D96 Cu un firav suport (SV) la parte-
a AR76 5 ner, vefi putea elibera culoarea,
avand o posibil2 repriz5 cu +D.
pas 24 pas 4V62 46
Pas vA98 Nici o alt2 culoare nu e atractivg,
+D8 atacul de atu va &a din posibilith-
aR6543 tile de tai pi, in plus, nu va oferi
vreo informatie declarantului.
2 FA 4 52 +R
pas
pas pas
pas
pas v A6
+ V76 54
I Depi nu e cea mai lung5 culoare,
trefla va putea produce 2, char 3 /
aRDV2 levate pentru apaare.
degi lungi, sunt prea slabe pentru
a putea f i eliberate. 1
14
44
2v
pas
2FA
pas
pas
pas
rA972
v RDV6 54
+3
/ vR
Nu singletonu1 de cam, atuurile
dvs. sunt prea bune pentru a le I
* 109 risipi pe taiuri. 0 aparare mai I
bun&este de a forp declarantul s i
se scurteze, t5ind.
1 FA pas 2 FA pas 4 86 + 8
3 FA pas vAD76 Nici una din culorile ropii nu este
+AD85 atractivs pentm atac, a$a c8 debu-
tali cu o cuioare scurta.
Pas n 5 (sau A 6)
Pas Actversarii au sigur 4 3 la atu $i,
Pas dup2 IicitGe, Nord are probabil .$
cup& Nu vh atingep de a& cu-
loare, iar onorii in minore vor face
levatti, dup2 FA-ul spus de Sud.
34 v2
pas Est a incercat s5-i impiedice sA
contra ajungh In cel mai bun contract, iar
acum a dat un contra (Lightner).
Va taia probabil culoarea m o d u i
i 4 A va fi ciiderea.
Pas
Pas
n4
Nord, cu o licitatie limita peste
I
contra-ili de apel, ar putea ayea
ceva mai muit deciit un sinlplu
suport. VcIi continua, duph ce yeti
lua mina, cu Asul $i a treia pic&,
fmpiedicind un eventual joc de tai
in cnlce a1 declarantului. I
i
440 Bridge de la A la Z
----
1 1v
25) pas 1a ' pas 4854
! 4 D
Siligura sperm@ este sii foqatr
1
I
/
I
+ A D V 10 5
4V8 // Sudul ~2 c2rtige cu Riga (fie in
m h 2 fie la mort) $i, daci Est va
!,
'
pnnde n~sna, sii fie capabil sa
I revid cdoarea.
1v pas 493 a9
2 pas v765 ~ s t cel
e mai corect, nu face9 gre-
4 4 Pas pas Pas +RV76 geala de a debuta cu treflele. Cu
4ARD6 c6t mai repede vefi diminua posi-
bilitiifile de tai la mort, cu a t k mai
sigure vor fi caralele dvs.
27) - 14 pas 48753 48
1v pas 14 Pas v 84 Contra-ul, un Lightner mai speci-
3v Pas al, cere atac in prima culoare lici-
6v Pas tatii de mort.
pas Pas pas
28) 1 4 . l h 2 1 2v *AD1065 V 9
contra pas 3 pas v 972 Axa dvs. a licitat, fiecare, cste o
3 FA pas pas contra + R 10 5 culoare $i Est a contrat. AveB deci
pas pas pas 487 de decis intre culoarea dvs. $i a
lui. Cum la pica trebuie aSteptat,
veti ataca culoarea partenerului.
29) 2 v pas 3v pas 4 R6 54 4 FA a fost BW ~i 5 v doi Agi.
4FA pas 5v pas vV76 o trefla mijlocie
7v Pas pas Pas +5 Nu sunt sperante de tai de caro,
176542 aga c2 ~tacatide siguran@, agep-
tiind cu 4 R.
30) 14 14 2& 2v 4RV6543 vR
31 pas 3v contra v R4 Est a fost c2t se poate de clar, $i ii
3 FA pas pas contra +763 vefi face o surpriz2 pliicutii cu
pas pas pas 1R5 atacul dvs.
31) - 1v hRDV6 aR
2c contra pas pas v4 A t u d e dvs. nu trebuie irosite pe I
Pas +AV102 taiuri,este maiprofitabil s2 desfacep
4RD94 alte culori. Si da& S.zl va fi forpt 6
taie, aG putea promova chiar $i a 9.
32) 14 pas 2 4 pas bR65 a5
2+ Pas 34 pas vD543 Mortul este marcat cu scunime de
44 Pas pas Pas + AV8 car0 $i trei atuuri. Yii protejafi
- *D76 levatele dvs. de car0 atachd atu.
33) 1 FA pas 3 FA pas n853 r8
pas pas vD4 Este mai bine s5 hcercap evenlualii I
+ R6 culoare a partenerului, deciit trefia
486532 dvs. lamentabilk cu atit de puwe
I veniri. $i este prefedil culoarea in ,
trei dec& ccea in doi. i
Pas +3
Cu o culoare In cixci ~i reprize in
culorile alaturate, pure9 spera in
R8
I
promovarea culorii.
I
pas 4 ,R
v V4 Neobi~nuitdar justificat. Cu atilt
+97653 de pupne valori, v&putep a e p t a
la ceva la partener. Alegep majora
+8642
in care pute9 oferi un ajutor. I
i
1 FA pas 2* Pas 4 76
24 pas 3 FA pas vDV94 Nord a adtat dezinteres pentru 4
pas pas +A104 ~i este rnarcat cu patru Eiir$ila v
(datorits Stayman-ului). Motiv
pentru care atacul in v, cea mai
bun&culoare, trebuie respins.
Pas l* 1+ 4AR2 vV
1 FA pas 2 FA pas v V 10 9 8 4 Evident, cu doug veniri certe in
3 FA pas mh& ~i singleton in culoarea par-
tenerului.
+A
Atacafi un As, dac5 il avep, con-
tra unui 3 FA gambling. Sud poa-
te avea Wpte trefle ~i o onere la
cups. Semnalizarea partenerului
va decide continuarea.
pas 4RD97
I
5
vD432 68
+ A5 Un atac pasiv, dupg o deschidere
de 2 FA
--
*843
I
A
vD10987
I I
I I+85
*743
I
~ o r m a ldintr-o
, culoare in cinci.
I
-
. .-- -- --
I
Pas 14 + 3
pas 34 Declcirantul nu poate extrage ra-
Pas pas pid atuurile din cauza *A. $i fi-
ind destul de slab, sunt Sanse ca
partenerul sil poat2 prinde m h ~i
sil vii dea taiul.
pas 3v r5
pas pas Jucap pentru tai, orice prindere a
45
contra Nu v i g h d i p la secventa de s , sau
*A765 la licitapa declarantului, atunci
iV1098 c h d aveD singleton in culoarea
partenerului ~i atuuri destule.
1v 4RV5 a6
4v vAD87 Axa dvs. are foqa $i adversarii
contra +RV87 speri c&S* va fi un bun sacrificiu
1 65 I contra man~ei wlnerabile. Taiaji-
I le din forp de tai, inainte de a vil
Wage Ievatele.
pas 4 ~ 5 4 v3
Pas vR1053 Licitapa sugereazd c2 la cup2 este
Pas +A65 punctul slab, a ~ acil atacul aici
pas 1 654 este justificat, d e ~ inu llpsit de
risc in cazul in spetit. -- -
REMEMBER
Foarte multe ap5r5ri sun? pierdute din lips5 de interes, neg!i.;entZ. sau Joc rutinier.
aSa c5 v5 recomanckn s5 we$ seama de c&tevasfaturi :
* num5rafi levatele presupuse ale declarantului (imediat dup5 atac gi etalare).
* incercati s5 deduceti c4te puncte de onor. ce fo@ sau distributie ar putea avea partenerul,
numktindu-v5 propriile puncte.
* revedep licitapa. Cu ajutorul ei vcti putea stabili dstributia ~i foqa declarantului. incercap
6 folositi licitaiia adversa in interesul acliunilor flancdui.
* gindifi cartea de atac a partenerului, ea v5 pcrmitc reconstituirea dstribupei culorii. locali-
zarea cwilor de onor lips2 ~i intentiile acestuia.
* evitati atacuri ce pot fi tiliate la mort. C h d declarantul este pus s5 taie, corect este s5-l for-
{ati s5 o fac5 din m h a lung5 gi nu din cea scurt51. Un atac repetat ce obligi declarantul s5 se scur-
teze. il poate conduce ia pierderea controlului in atu.
* evitap s5 aplicati, Era vreo implicatie tactic%,jocul in tai-defos5.
* c~itafi.in special pe Iocul doi, s5 incercati s2 ci~tigatidoar c5qi Bra importanti.
* c h d constatap cii declarantul are un plan de joc in dublu tai, la prima ocazicjucati atu. pen-
tru a reduce din potentialul de tai din ambele miiini.
* nu contraatacaji intr-o alt5 culoare decht d a d avep un scop bine determinat, care va schim-
ba planul ap5r5rii.
* folosifi scmnalizarea num5mlui de atuuri chnd aveti trei ~i intenpi de tai.
* nu supratilia$ automat declarantul sau mortul.
* evitati lipsa de decizic, salvati-v5 partenerul de griji atunci chnd puteG decide singur.
* dac2 v5 teme9 c5, jucind intr-o culoare determinati'i?ali putea da levat5, v5 puteti ghida dup5
principiul : fiind "Idreapta mortului, se joad in tarele acestuia (dac5 nu a rcie~itcii declarantul
are completarea), iar fiind in sthga, in slabul acestuia.
* c h d intr-o culoare avep aceea~ilungime cu mortul, incercap s%nu defosati din ea, pentru a
putea p5stra controlul culorii, evit4nd majorarea ei.
* pAstrati-v&o carte de revenire, pentru a evita plaskile de n1h5.
* cind nu suntep decis dac5 s5 atacati in culoarea proprie sau in cea a partenerului, pentru
menpnerea bunei inielegeri jucap culoarea lui. Ce se poate intAmpla ? D a d iese bine, va fi mul-
{urnit, iar d a d nu, repro~urinu v5 va aduce. Pe c h d dac5 ati atacat-o pe a dumneavoastr5 $i iese
prost, sigur va reactions.
* nu v%jucao caqile f2r5 a incerca s5-i transmiteti un mesiij partenerului.
* onorul nu se acoper5 cu un alt onor deciit data se majoreaza*astfel o carte proprie sau se
promovcu5 o levati partencrului.
* ~ 2 n dpresrpuneti c5 partenerul a atacat dintr-o scurtime ~i avefi Asul in culoare, nu-1 puneti
imediat, relineji-1 pentnt le~ataurm5toare (dac3 partenerui a avut dub!eton, ulterior ii veti ofeii
taiul).
* ~ 2 n dmottul apare cu o solid5 culoare secundarii, lung% usor de malorat. prinn preocupare
este distrugercr! venirilor pe mas%.
* fiecart caite jucati aj~~trila reconstituirea in2inilor si la numsrarea distribu~ilor.
* c~iiatis j semrrdiza{icu c5rtj mari care ar ingrenca controiul. Mai hine defosafio carte nero-
lositoare dintr-o a115 culoare.
* nu abandonati Icpta inainte tie a se fi terninat dona.
* edtarez ji indifcrcnfa d ~ lzs pi.:.:d:re. Fili ag-rcsir.. dert gi plin de speant.5
PARTEA A VI-a
MISCELANEA
Miscelanea 447
Violiiri ale convenienfelor, comportiiri lipsite de etic5 ale juciitorilor la mas5, ma;
sunt consicierate .-ji :
. folosirea unor denumiri diferite pentru o aceea~ideclarajic ( un caro, o ciiriilut5 sau
pas, pasez, am pasat etc.) sau in argou.
. exprimarea aprobiirii sau dezaprobiirii vizavi de o licitalie sau joc, ori faj5 de distri-
butia carfilor sau valoarea mginii proprii.
. manifestarea cu anticipatie a intenfiei de a c l ~ t ~ gsau
a ceda o levata, haintea incheie-
rii acesteia.
. comportament inadecvat timpul licitafiei sau jocului, cu sruopul de a atrage atentia
asupra semnificafiei unui incident sau a n u m b i u i de levate inc5 necesar pentru reaiiza-
rea :ontractului.
. declaratii rnarcate de insistenp, manicrism, ezitare, grab5 excesivii.
448 Bridge de la A la Z
. gesturi, remarci, ton sau vorbiri accentuate, htreb5ri puse nejustificat ori neautorizat
+ lipsa de curtoazie.
. varialii de tempo hlicitafie sau joc.
. examinarea insistenti a figurii unui alt juciitor h timpul licita$ei sau hcercarea de a-i
vedea c5qile ori pozitia in minii a cSlrfii ce este extras5 pentru a fi jucatii.
. lipsa de interes evidenti in cursul jocului (skgi amestece c5qile h m h 5 , etc.).
. piiriisirea far5 motiv a mesei de joc, hainte de sfhgitul partidei h curs.
. nerespectarea unei etici a limbajului, adici evitarea unor expresii jenante, explozii
temperamentale sau wlgare. Astfel de atitudini pot atrage penalizEiri h cluburi sau con-
cursuri.
Juc5torii pot s5 profite pe propriul lor risc de ezitiirile gratuite, remarcile sau atitu-
dinea adversarilor, dar ei trebuie sii evite a-qi crea un avantaj neloial dm ezitiirile,
lnflexiunile in voce sau gesturile cu emfazi Ecute de propriul partener. Corect este s5 se
atrag5 politicos atenfia adversarilor asupra infracfiunilor comise de axa proprie neinten-
fionat gi, dirnpotriv5, nu este permis a le camufla (exemplu cazurile de renonsii sau de
amestec a1 ci@lor, ^mpiedicSnd reconstituirea levatelor etc.). Un juciitor are dreptul
(mai putin mortul) de a atrage aten$a partenerului pentru a-1 ^mpiedica s5 cornit5 o
renonsii, o iregularitate, o licita$e sau atac peste rind.
fn timpul impcir@rii cdrfilor orice don5 trebuie reQstribuit5 dac5 vreo carte,
indiferent de rangul ei, a fost dat5 pe fa@. De asemeni, nu-i este permis unui jucgtor a - ~ i
lua propriile car$ gi a se uita k ele kainte ca toate s5 fi fost distribuite.
fn timpul jocului de levati nici unui juc5tor nu ii este permis s5 comenteze nu-
d r u l de levate ce mai sunt necesare pentru a kvinge contractul, respectiv pentru a-1
indeplini. Adversarii nu au voie s5 se refere la numgrul de levate pe care le-au cigtigat
piin5 in ace1 moment. !n general, este interzis a atrage atenjia asupra num5rului de leva-
te ckgtigate sau pierdute, in beneficiul propriei axe.
Fiind mort, nu este permis s5 schimbi s5rjile cu dcclarantul, s5 te uifi in c5qile ad-
versarilor sau s5 te scoli de la mas5 pentru a privi jocul declarantului din spatele lui.
Este interzis5 impr5gtierea levatelor cdgtigate gi deranjarea ordinii lor, pentru a nu
rnai putea fi numiirate sau reconstituite.
450 Bridge de la A la Z
Clteva recomandsri, care fac parte din aga-zisul common sense, .vH vor perrnite sH
evitab neintelegerile ~i s i jucati cu orice partener ocazional, nefamiliarizat poate cu
secvenle artificiale sau semna!izBri speciale. Aceste principii le cunoagtefi prea bine,
dar... . le-a uitat partenerul :
. incercaji s5 stabilifi levateie probabile ale declarantului. Aceasta este o cale de a dedu-
ce pe ce se poate conta la partcncr.
. C h d aveti un num5r egal de atuuri cu declarantul, in general nu se recornand5 s5-i-l
suprat5ia9.
. Se zice c5 juc5teml c2re a dec!aqat B!ack..x7ood-ul este de obicei cel care plaseaz5 con-
tractul final.
. Nu pasati niciodatii o licitafie forcing a partenerului, ...flrd a chema mai intdi Salvarea.
. Faceti deschderi de baraj on de ciite ori suntefi ?n mkur5, respecthd condifiile cerute.
Nu uitqi c5 ce nu-i place adversarului nu poate fi deciit bun pentru linia dumneavoastr5.
. Interven9ile ?n licitalie sunt cu a&t rnai bune cu c k c h d sunteti rnai scurt in culoarea
deschidentului. A v h d lungime in culoarea adversarului, fiti prudent.
* Aceste sfaturi nu sunt un ghid pentru juciitorii ,,cu statut", ci pentru truditorii de rcind.
S5 menjion5m si existenp ,,pe pis@" a unor mituri qi practici , ce pot fi deseori
ingeldtoare :
- A juca cea rnai mare carte la atac in culoarea partenerului. Nimic rnai gre~it,sunt
standard cazurile c h d trebuie nuanpt atacul.
- Revenire intotdeauna in culoarea atacatd de partener. Aceasti5 regul5 are mai multe
merite deck precedenta, dar qi aici sunt nenumarate situa@e c h d este necesar contraa-
tacul in alti culoare. Analiziind num5rul de levate necesar pentru a b i n g e contractul,
se ajunge deseori la concluzia c5 alt joc este rnai bun deck continuarea culorii.
- Acoperiti intotdeauna un onor cu un onor. Evident c5 nu-i asa. Corect este s5 acoperi
doar dac5 pofi promova astfel o carte c5qtig5toare in miina proprie sau ?n cea a partene-
rului.
\
- Atacul in tdrin mortulzii ~i returul in slabul lui. Principiul are sens uneori, deqi altele
sunt prevederile standard vizavi de c5r$le de atac $i de retur. Ele tin seama de licitatie,
lungirnile mortului, planui prezumat a1 declarantului etc.
- Cu ~ p intotdeauna,
t cu noud niciodatd. Se refer5 la a face impasul la Dam5, ctnd ai
opt sau noua c5rfi la culoare. ,4plicat5 singular la o culoare, aSa este, dar hjocul corn-
plex a1 unei done pot fi luate in consideratie qi alte variante.
Iat5 ~i criteva intrebdri ce intervin In cercurile de hcepatori qi care cer i,lnele
.15rp13rL-i:
. * L A..
1 . Trebuie sd-mi repet culoarea in cinci ? general nu, decilt daca nu aveti altii al-
ternativ5 (o alt5 culoare, FA).
3. Se cere, cdnd se deschide cu FA, a avea toate culorile gardate ? Da ,yi nu. Este
foarte obignuit, piha ~i la deschiderea de 2 FA, a avea uneori o culoare insuficient
protejata. Dar, pe de altii parte, dac5 v5 angajap s5 jucafi hfinal FA, nu o puteti face
daca, de pild8, aji licitat trei culori fir5 a avea stop in a patra. Sau sa nu aveti stop in
culoarea licitat5 de adversari.
- daca este un onor sau a fbst ataca6 prematur, ea va rBn2ne expus5 pe tot timpd
licitagei qi partenerul celui xitovat va pasa un tur. Dacii jucgtorul vinovat devine
ulterior juc5tor hflanc, cartea exyusii va fi considerat5 ca o carte p e & ~ .
c) in timpul jocului.
- A d declarantul expune accidentid o carte, el o poate relua Gr5 penalizare. h-
s5, daci a scos-o din mi115gi a $nut+ pe fap5 lhga mas5, eel trebuie s-ojoace.
- c h d un juciitor h flanc expune accidental o carte, vizibil5 pentru partene-
rul s5u, aceasta r h i n e expusa ca o carte penalizatii. Si, dacii este rindul
siiu sii joace, trebuie jucatii cartea respectiv5.
Dac5 douii sau mai multe ciufi sunt jucate simultan, atunci :
- dacii aparfin unui juc5tor ?n flanc, acesta trebuie s-o aleagii pe cea pe care
doregte s-o joace, restul r h b i n d expuse gi devenind cii* penalizate.
- dacii declarantul a jucat dou5 sau mai multe cii*, de la el sau de la mort,
el va alege cartea dorit.5 iar restul ciiqilor vor fi repuse 31r n h respectivii.
Schimbare de licitatie
a) Schimbare permis5. C h d este Eicut.5 imediat, "dintr-o suflare", cu condifia ca lici-
tajia ^docuitiis5 fi fost legal5 (suficientii).
b) Schimbare ilegal5. Dacii licitajia nu a fost corectat.5 imediat, fir5 pauz5, noua lici-
tafie este anulatii gi :
- dacii prima licitafie a fost legalii, juc5torul vinovat are dou5 opfiuni :
. poate men@e aceastii licitafie neschirnbatii gi partenerul siiu trebu-
ie s5 paseze un tur.
. poate face o nou5 licitaGe gi partenerul s5u trebuie s5 paseze pin5
la sargit.
- dacii prima licitaGe nu a fost legal5 (a fost o licitajie insuficientii, sau h
afara rfindului etc), se aplicii penalizarea adecvatii.
- dac5 la sagitul licitafiei juciitorul vinovat devine juciitor ?n flanc, ?nfun-
cfie de licitafia Eicutii gi apoi corectatii, se vor aplica diversele tipuri de
penaliz5ri la atac (interzicere a unei culori, obligaiia de a ataca o anume
culoare).
Licitatie insuficientci
0 licitaiie insuficientii, dacii n-a fost urmatii de o alt5 licitajie, trebuie s5 fie corecta-
tii gi juciitorul vinovat are urmiitoarele alternative :
1) 0 poate hlocui cu cea mai joas5 licitafie suficient5 culoarea numit5. Nu se aplicii
penaliziiri.
2) 0 poate ^hlocui cu o licitaiie suficientil in alt5 culoare, la orice nivel dore~te,iar par-
tenerul siiu trebuie sii paseze phii la sErgit.
3) Poate pasa, Partenerul s5u trebuie sii paseze pbii !a sErgit gi, dac5 devine atacant,
declarantul poate cere sau interzice un mume atac.
456 Bridge de la A la Z
1) Procedura de corectie atunci cind juc5torul h culpii igi di seama de eroare hainte ca
el sau partenerul sii fi jucat la levata urmiitoare :
a) daci eroarea apa#ne declarantui (din m h proprie sau de las mort:, nu se aplici pe-
nalizari gi cartea este repusi la locul ei. Adversarii pot rejuca apoi orice carte ~i
schimba corespunz5torjocul. Totu~i,daci eroarea nu a fost observatg inainte ca de-
clarantul s i joace ~ide la mort, el i ~poate
i corecta eroarea dar nu poate replasa la lo-
cul ei cartea jucata de la mort.
b) dac5 eroarea a fost cornis5 de un jucgtor in flanc, acesta va trebui sll rilspun& la cu-
loare dar cartea jucata eronat va rgmdne carte penalizatg.
2) Procedura de corectie dacii, dupi renonsii, jocul a continuat :
- daca axa vinovata a mai cQtigat minimum dou5 lwate dup5 consumarea renonsei (nu a
fost corectatg inainte ca juciitorul vinovat sau partenerul sgu s?i fi jucat la levata urmitoare),
ea va ceda adversaxilor dou5 levate la sf"argitu1jomlui.
- dac5 nu a cii~tigatdeck una, atunci va ceda doar una.
- d a d nu a mai cPgtigat nici o leva@ nu se aplica penalizare.
3) Dacii se produce o renonsii la levata a 12-a, gi ciiqile nu au fost amestecate, levata
trebuie reconstituitii gi jocul reluat gi cu levata a 13-a. Se aplicii penalizare dacii
renonsa a fost fZcut5 inaintea partenerului, $i anwne se poate specifics care dntre
ultirnele douii ciir$ r h a s e trebuie pus5 ?nlevatii. Dacii renonsa a fost remarcat5 du-
pii ce ciiqile au fost arnestecate, nu exist5 penalizare.
Revendicarea levatelor restante
C2nd un juciitor pretinde ultimele levate, el crede c5 define controlul absolut ~i do-
revte sii nu mai piardi tirnpul. Dar deseori se h t h p l 5 sii nu fie ass, sau adversarii s5
creadii cii pretenfia este eronat5.
1) C h d declarmtul r e c l e restul de levate, el trebuie sii-Si exputG &$le ~i planul de joc.
Apoi :
- orice adversar poate cere clarificiiri.
- dacti adversarii accept5, pretentia este admisti.
- adversarii ivi pot expune ciqile pe mas5 pentnr exarninare.
- orice incertitudine in privinp jocului va fi rezolvat5?nfavoarea advcrsanlor.
2) C h d un juc5tor in flanc reclam2 rcstul de levate, el $i arati una sau toate A$le declaran-
tului Accs'a poatc inslsta ca jocul sti co~tinue.Dac5 flancul $-a e q u s c5$le, &du-i astfcl
gaCe~ed111 informa$ ilicite. ci@iicacestuia ar ~uteafi tratate u1terior drept c* penalimte.
Miscelanea 459
A. SISTEME DE L I C I T A P
Pe l h g 5 sistemul natural standard, w a cum v-a fost prezentat %I acest volum, pe
glob se bucur5 de o mare rksphdire alte citeva sisteme, excelente toate. Un sistem natu-
ral, cum este denurnit de pild5 Standard-ul american, este cel care presupune ca atunci
c h d licitezi pic5 ai pic5, c h d spui FA ai o miin5 echlibrat5 etc.
Dar gi %I sistemele naturale pot fi hglobate gadgeturi, convenfii, unele - cum ar fi
Stayman-ul, Blackwood-ul sau contra-ul negativ - fiind practic adoptate de rnai toatii
lumea gi considerate ca E c h d parte aproape din natural.
Vom incepe prezentarea cu :
TREFLA DE PRECIZIE
Sistemul a fost dezvoltat gi pus h valoare de C.C.Wei h anii '63. El este bazat pe
deschiderea artificial5 de 1 (peste 16 puncte, mhti excentric5) ,pe majorele hcinci gi
deschiderile de 2 V / A slabe. Principalele prevederi ale sistemului sunt :
* Dupfi deschiderea de 1 a :
1 + = 0-7 puncte, r5spuns negativ. Dacfi adversarii intervin, un contra sugereazfi
5-7 puncte.
Restul r5spunsurilorYrespectiv 1 V / A, 2 a/+ sunt pozitive, peste 8 puncte, culoare
hcinci gi devin forcing de man@
1 FA = 8 - 10 puncte.
2 FA = 11 - 13 sau peste 16 puncte.
3 F A = 14- 15puncte.
Dup5 r5spunsul negativ, 1 FA din partea deschidentului = 16-18, 2 FA = 19-21 gi
3 FA = 25-27 puncte.
Culorile spuse de deschident sunt hcinci.
ACOL
Este sistemul standard folosit in cea rnai mare parte a cornonwealth-ului britanic.
Fa@de standardul american, principalele deosebiri sunt :
a) deschiderea de 1 FA e slabii, 12-14, eventual schirnbatii h caz de vulnerabilitate.
b) deschiderile de 1 la culoare au tendin@de a fi mai slabe.
c) deschiderile se pot face cu patru car$ la culoare ~ipe majore.
d) frecvente licitalii limitate gi invitationale.
e) 2 & artificiale, tari,forcing p h 5 la 2 FA (nouii sau rnai multe levate de joc).
f ) deschiderile de 2 +lvln, forcing un tur, opt levate de joc.
Deschiderile tari (e ~ iaujfost detalzate in cadrul capitolului II bag. 135.
Ideea care a condus la descoperirea unor licitatii convenfionale a fost fir5 hdoialii
dorinp de a exprima cfit mai precis mumite caracteristici ale m&nii, care printr-o singu-
r5 vorbire natural5 nu ar fi fost posibil5.
0 conventie este qadar o licitafie artificialii, sau un joc cu o semnificafie aparte,
care se abate de la sensul natural gi care a fost stabilitii gi pus5 la punct %I urma unei in-
felegeri prealabile cu partenerul. Cu alte cuvinte, printr-o convenfie se liciteazii o culoare
care de fapt nu este cea real5 gi care transmite un mesaj exact sau cere un riispuns precis
din partea partenerului. Ceea ce obligii axa care declangeazii o convenfie (lucru p r e v b t
in Codul internahonal de bridge la capitolul Alertd) s5-gi informeze adversarii asupra
conveniiilor folosite, at2t la hceputul partidei, cat gi h momentul c h d o aplicii, prin
aga-zisa alertare (se tapeaz5 in mas5 gi partenerul celui ce a ficut o licitatie artificial5
este dator s5 le explice clar gi detaliat adversarilor sensul licitafiei, dacii ace~tiao cer).
Aceastii obligatie fine de codul de fair-play a1 bridge-ului, d h d posibilitatea adversanlor
s5 fie %-I cunogtin@de cauzii ~i sii se poatii apiira.
De aceea in partid5 liberi, in rober bridge, in special contra unor adversari ocazio-
nali, nu este etic ca acegtia s5 fie coplegiti cu licita$i conventionale la care nu au preg5tit
contrajoc de apiirare. Char gi %I bridge-ul competifional, h turnee pe grupe valorice, nu
este permis5 deciit folosirea convenfiilor arhicunoscute, pe care adversarii Stiu s5 le re-
zolve.
& fine, un avertisment se cuvine a fi %cut fa@ de capcana pe care o reprezintii in-
globarea h sistem a prea multor conventii (^mlume sunt peste 400) cu o micg fiecvenp,
in special fiindcii pot fi uitate de unuI din parteneri sau gregit inlelese in unele situafii.
Succintele prezentiiri care urmeaz5 vor trebui mai pe larg studiate de ctitre cei ce
doresc sii le foloseasc5, pnn consultarea ~i a altor surse din literatura de strict5 speciali-
tate existent5 in domemul acesta. Deci scopul acestui subcapitol nu este de a vii pune la
indemkii in extenso cele mai uzitate convenjii. Spafiul nu o perrnite. Cititoml care va.
dori sii hglobeze in arsenalul siiu citeva gadgeturi, o va putea face adaptind in sistem
464 Bridge de la A la Z
KEY CARD B W
Contrele de penaiizare sunt mai dficil de adrmnistrat datoriti faptuiui cii nu este cu-
noscuti cea de a doua culoare a intervenientului.
BICOLORELE GHESTEhf
Elaboratii de expertul fiance2 Pierre Ghestem, aviind o gamii larg5 de precizare a
bicolorelor definute, aceastii convenfie, redutabilii in apiirare, dii posibilitatea determinii-
rii rapide a unui excelent atu, existenp fitului reprezenthd o sursii suplimentarii de leva-
te de joc. Condi9ile de declangare a convenfiei pornesc de la miini limitate in P.O., sub
deschidere (7-1 l), p h 5 la cele ce au $i pretentiile cerute de deschideri, cu condiiia deji-
nerii unei bicolore de minimum 5 - 5.
Interventiile se fac astfel :
1) Pe deschiderile adverse de 1+/v / r :
a) cue-bid = bicolorii de treflii ~iculoarea de rang superior rhasii. Si anume,
1+ - 2 + = treflii gi picii; 1V - 2V = trefla gi pic;; 1 4 - 2 4 = treflii gi cupii.
b) salt la 2 FA = bicolorii de treflii gi culoarea de rang inferior rhasii. 1+ - 2 FA
= treflii gi cup5 ; 1v - 2 FA = treflii gi car0 ; 1 r - 2 FA = trefl5 ~i caro.
c) salt in 3 a = neagii trefla gi culoarea de deschdere. 1+ - 3 i = cup5 gi pic5 ;
1 v - 3 a =carogipicii; l r - 3 i =carogicupg.
2) Pe descluderea de 1+, care poate fi pregiititoare sau convenfional5, existi udtoarele
posibilitiiji :
+
1 - 2 i = natural, culoare de trefl5 ; 1+ - 2 + = cup2 gi pic2 ;
l i - 2 F A = c a r o g i c u p i i ; l a - 3 +=carogipic5.
fn cazul in care avem o bicolorii cu treflii, nu r i m h e deciit solufia de a o anunp du-
p5 ce mai int% am interveniP2u cealaltii culoare a bicolorei.
1. n 9 5 3 V D V 3 2 + R D 9 5 4 A D
2. 4 D 9 v D V 3 2 r R D 9 5 4 A 3 2
Cu prima mhii, deschidentul va ignora faptul d are patru c&$ la cup5 gi va susfine
pica repondentului. Cu m h a doua, el poate sii-gi anunp cupa in patru.
Dacii nu are nici patru cupe, nici trei pici, deschidentul va continua natural repethd
caroul sau spunhd bcii o dat5 FA.
Cel ce declan~azgun Stayman htiirziat ar trebui sii aibii o mhii de tipul :
a. r R V 1 0 3 2 v R 7 3 + A 6 4 4 7 6
b. n R V 1 0 3 2 v A 9 8 6 + A 6 4 4 7
ATACURI ROMANE
atacurile romane, dintr-o culoare lungii, jucarea Asului neagii k g a , Riga neagii
Dama etc. in cadn~lunei secvenje interioarc de tipul RVlO se atac5 decarul. Un tabel de
atacuri, cartea marcat2 reprezentind atacul, arati astfel :
ATACURI JURNALIST
Au fost propuse de edtorii Bridge World Magazine In anii '65 gi combing Rusinow
cu BUSSO,popular Incercurile de experp.
Atacurile Jurnalist functioneaz2 astfel :
A). hnpotriva contractelor de culoare
a) dm combinajii de onori, a1 doilea, ca gi la Rusinow.
b) din cii* mici, func$e de distribu$e :
- distribu$e cu sot, a treia.
- distribu~e51% sol: cea mai mica.
B). hnpotriva contractelor de %I% atu
As = normal, provenind dintr-o culoare ARVxx sau ARlOxx, cu cere-
re de deblocare a onorului din partea partenerului, sau sernnalizare de
distribufie.
g = promite Dama sau Asul, dar nu ambele.
Dam5 = promite Valetul sau RD 109. Cere de asemenea deblocare, dacii parte-
nerul are Valetul.
Valet = neagii onor superior dar promite decarul.
10 = garanteazii unul din onorii superiori (A, R sau D). De pildii A109,
R109, D109, AVlO sau RVlO.
9 = prornite decarul dar nimic rnai mare.
LANDY
CAPPELLETTI - HAMILTON
Este una din cele mai bune convenfii jucate :npotriva deschiderii adverse de 1 FA
gi, %r5 indoialg, cea mai practic5. Drept creatori iqi disputi onoarea Michel Cappelletti
qi Fred Hamilton. S5 definim funcfionarea :
1) Contra este pentru penalizare gi sugereazg o m h 5 tare echilibras, echivalentii
unei deschideri de 1 FA tare, care o dep&eqte pe cea a deschidentului. Partenerul va cal-
cula dac5 au sau nu ^unpreun5 21 de P.O.,caz h care adversarii nu sunt in m5rsur5 s5
realizeze contractul, gi va pasa, transformhd contra-ul in penalizare, sau va continua cu
licita$iile convenfionale ce se aplicii dac5 deschiderea de 1 FA ar fi fost a partenerului.
2 iva fi Stayman iar 2 + gi 2 v transferuri etc.
2) 2 isugereaz5 o m b 5 monocolor5 intr-o culoare oarecare. De obicei %I gase sau
mai multe c5rfi. Repondentului i se cere s5 s p d 2 +, artificial, ceea ce ii va permite
intervenientului s%-ginumeasc5 culoarea real5. Dac5 2 sunt contrate, repondentului i
se cere s5 nu intervin5 in licitafie. Dac5 o face, atunci descrie o m h 5 bun5 proprie. Deci,
dac5 ar spune 2 +, nu ar fi releu - ca in cazurile c h d nu a intcrvenit contra, ci ar fi cu-
loarea lung5 real5.
3) 2 v promite bicolor5 de majore. Ideal 5 - 5, dar mai des 5 - 4.
4) Dac5 intervenfia este 2 v sau 2 r , se promite majora respeciivii qi m a din culorile
minore. Dac5 repondentul nu are toleran@ pentru majora numit5, el poate licita 2 FA
pcntru a cere precizarea minorei.
5) 2 FA Ca in muIte alte licitatii h apiirare, asemenea intervenfie promite ambele
minore.
6) Dac5 d n a a fost pasantii qi in reveil contreaz5. cere partenerului s5 Iiciteze trefl2i
Apoi va pasa cu treflii; va continua cu capo dacii are caro-cup5
DESPRE BRIDGE-ul COMPETITIONAL
Concursuriie de perechi - Concursurile de eclzipe - Turneul individual -
Bridge prin Internet - Organizatiile conduccitoare ale bridge-ului - Campiona-
tele mondiale - Festivaluri, turnee, alte concursuri de bridge - Chicago bridge
Concursurile de perechi
Cea rnai popularti forma de htrecere este cea htre perechi. Formula prevede ca pe-
rechile ce se afl5 pe axa Nord-Sud s5 fie stafionare iar cele de pe Est-Vest s5 circule ~ i
h final, axele s5-~icompare rezultatele htre ele.
Unitatea de joc este un numar de done (de reguiti 24/26), jucate pereche contra ace-
loragi adversari; dup5 joc cartile sunt reintroduse in etuiuri (aga cum au fost ^mpiirfite)$i
transmise la o a1t5 masa - circulztia etuiurllor htrc mesele de joc urrnhd ur, mumit
sens, in timp ce adversarii urm5tori vin de la o alt5 mas5, din celiilalt sens. Tali concu-
ren;ii vor juca astfel, phi5 la sf^r$itul turneului, acelea~idone, timpul de joc acordat fie-
ctirei done fiind de re515 7 minute.
(Etuiul este un plic special cu patru buzunare, in jecare ajldndu-se cdrtile unui ju-
ca'tor. Pe el este inscriptionatd vulnerabilitatea f i pozitia distribuitorului).
Rezultatele fieciirei done se hscriu h figele de scor ce hsofesc etuiul,
vulnerabilitgtile gi distributiile sunt desemnate artificial iar marca este cea oficialg pre-
v&uG hCodul international de bridge.
htr-un turneu de perechi important este s i marchezi rnai mult deciit adversarii titi
(tofi ceilalfi jucgtori ce se giisesc pe aceeagi axii. De pild5, daci toti joacg o man95 pe
majore, fiind vulnerabili, vor scrie h figs donei ciite 620 h dreptul numiirului lor de
concurs. Dar cel ce va face o levatit h plus va scrie 650, sau daci o va juca pe FA - 630,
bgtindu-i pe toti cei ce au scris doar 620. Deci nu conteazg ciit de mult scrii, ci faptul cii
ai scris rnai mult dec2t ceilalfi. fn turneele de perechi este foarte important sii joci ce joa-
cii tot c h p u l concurentilor gi sB hcerci s8-i depQegti.
La terminarea sesiunii organizatorii calculeazi ~i atribuie un numrir de puncte por-
nind de la top gi ajungind pin5 la zero, pentru fiecare dong, gi transcriu rezultatele intr-
un centralizator. Cel ce a totalizat cele rnai multe puncte devine cii~tiggtor.Aceste sco-
run se pot uvor traduce h procentaje (numiirul de puncte obgnut de un juciitor in toate
donele : topul fieciirei done x numiirul de done = %), h general partea superioarii a cla-
samentelor este ocupatti de cei ce realizeaz5 peste 60 % htr-o sesiune. h prezent aceste
calcule se fac extrem de repede cu ajutorul computerelor.
Marile turnee de perechi comportii rnai multe sesiuni, pentru ca norocul, ce poate
interveni datoriG unor adversari slabi (care te lasii s5 faci levate in plus), sri poat5 fi
aplatizat. h concursurile de perechi conteazii cel rnai mult s5 faci miraculoasa ,,levati in
plus" care ifi oferg rnai multe puncte f a g de ,,restul siilii".
Concursurile de echipe
0 echipii de bridge poate fi formati dm patru, cinci sau gase juciitori (evident c i
numai patru dintre ei joacri in acelagi timp), iar meciurile de echipe sunt concursuri h
care rnai multe formatii se intilnesc intre ele rind pe r2nd Si, dup5 un numgr prestabilit
de done, potrivit unei scale de pwlctzj, se procedeazg la stabilirea hvingitorului meciu-
lui h hnctie de rezultatele obtinute in fiecare dong.
Cum se joac5 ?
htiil~lirilesunt directe, intre dou5 echlpe desemnate a fi adversari h turul respectiv,
jar jocul are loc la dou5 mese (de obicei ir~hcgperi diferite, fiindc5 aceleqi done se vor
juca la ambele mese). Una din echipe igi a~eazrihtr-o sal5 o pereche pe Word-Sud iar la
cealalt2 mas5 a doua pereche pe Est-Vest. Implicit, echipa adversa ocup5 locurile r h a -
se libere. Echipa numitri gazdii este cea care i$i poate alege poziha. Fiindcg acelea~i
done sunt jucate pe parcursul meciului la ambele mese, perechli N-S, respectiv E-V: 'ii
revin ciir$ilepe care le a~ dversarii lor la ceala.lti masa.
Meciurile intre echpe pot ^unbr5ca fcrma unor tururi coaplete, unde fiecare echpii
h cazul a dour\.gnlpe,
joaca cu toa.te celelaite (!:neori chiax tur-retur), sau pot conti;_?~-!a,
dupii un prim round robin cu o final5 h patru sau opt - de obicei trechdu-se pe siste-
mu1 K.O., din lips2 de timp, pentru a desemna ciigtigiitoml.
Cum rezultateie ar putea fi complet asem5~toarepe parcurs, la yauza (dupa 8-16
done) gi la sGrgitu1 ^mdInirii se procedeazti la compararea rezultatelor don5 de dong $i la
stabilirea diferentelor. Procedeul este extrem de simplu. De exemplu, dac5 o ech~pg,pe
N-S, a realizat 3 FA + 1 gi a marcat vuherabil fiind 630 (500 manga gi 130 pentru 3
FA+1), iar adversarii au jucat doar 2 FA just ficute (= 120), dferenp neti este de 5 10 h
favoarea primilor. Aceste diferenfe se transformi in IMP (international match points),
conform unui tabel de translatare p r e v b t de Codul international de bridge qi care este
prezentat mai jos. Numinil total de IMP h favoarea fiectirei echipe este transfonnat ^m
puncte de victorie, dupti o scalti de la -5 la +25/30, gi, cumulat meci dupg meci, va sta-
bili campionul.
& turneele de echipe este foarte important sii poti aprecia ce se joacii de citre adver-
sari in cealalti salii gi daci un sacrificiu nu ar fi mai lucrativ. Si in nici un chip s i lagi
nelicitatii o mangfi sau glem, dacii sunt motive sti crezi cii gi la masa cealaltii vor rations
la fel.
1. fn sistemul de meciuri h care fiecare joacH cu fiecare, avem de-a face cu un cla-
sament asemhitor unuia de fotbal, dar dupi scala de punctaj a Codului de bridge. Din
pticate numirul mare de echpe care se hscriu de obicei ktr-o competitie nu pennite
folosirea acestui model, cel mai performant, gi se apeleazti la formule cu meciuri mai
scurte ca durat5 sau cu eliminiri succesive.
2. Swiss team. Un concurs de echlpe dup5, acest sistem este un tur incomplet de joc
(nu se poate juca fiecare cu fiecare din cauza numiirului mare de echipe), recurgbdu-se
la metoda prin care dupi fiecare meci se face un clasament, transformhdu-se rezultaml
&rect dat de IMP cQtigate fa@ de cele pierdute in puncte de victorie (de !a -5 la +25).
Apoi, cei clasafi pe primele doui locuri joacii intre ei, urmgtorii doi la fel, gi aSa mai de-
parte p h 8 la coada clasamentului. Dupi al doilea meci se htocme~teun nou clasament
31care invingitorii joacii htre ei gi h v i n ~ iagigderea
i (1 cu 2, 3 cu 4 etc.).
fn general echipele nu trebuie s5 joace hpotriva unui adversar deja htiihit decgt o
data. fn astfel de cazuri, pentru cuplarea meciurilor, se ia u d t o r u l clasat.
Lungimea meciurilor (de regulg 7 sau 8 done) este stabiliti de organizatori h funcfie
de numgnl de echpe hscrise gi de timpul destinat intregu!ui concurs, ~i este c~municati
de la hceput participanjilor. Timpul de joc pentru 8 done este de obicei o ori.
La finele fiecgrui meci, indifcrent de tipul de concurs, perechea E-V vine gi ISi
compari scorul ob@ut la fiecare don5 cu partenerii, stabilind diferenja. Ea este conver-
tit2i.h International Match Points (IMP) potrivit baremului iiat de o scalii ce face parte
din Codul international de bridge gi care se preziilts astfel :
474 Bridge de la A la Z
Turneul individual
Este o competifie in care fiecare jucktor evolueazii pe cont propriu, a v h d r h d pe
r5nd parteneri diferig, iar calculul rezultatelor este similar turneelor de perechi.
Deoarece partenerii, de multe on, nici nu se cunosc dmaintc de a juca ^unpreunfi,
sistemul de licitafie folosit este de obicei cel natural, cu foarte pu@e conveniii admise.
Pentru a evita diferenle mari de valoare, care pot provoca denaturari majore de re-
zultate, se procedeaza de regulil la repartizarea concuren$lor pe grupe valorice.
Din cauza dificultii~ilorpe care le ridicl circulafia juciitorilor, a donelor, inscrierea
rezultatelor $i calculele, acest tip de concurs nu este deciit rnai rar organizat, comple-
mentar pe lhgii turneele obignuite.
Federatiile nationale existii dupii cum am mai spus in peste 100 de @ri, in multe
dintre ele bucurhdu-se de sprijinul statului, care le-a recunoscut ca organizafii sportive.
fn actiunile de promovare a bridge-ului competi@onalca sport, pe primul loc se si-
tueqii in prezent recunoaSterea de cZtre Foml oiirnpic a bridge-ului ca sport, reugitii a
c h i artizan este Jose Damiani. Acceptarea bridge-ului ca disciplina olimpicii este in
476 Bridge de In A In Z
Campionatele mondiale
Sub egida WBF, sunt organizate mai multe campionate mondiale.
Bermuda Bowl. Sub acest nume este cunoscut campionatul mondial de echipe. El
este accesibil fieciirui campion zonal prezent sunt nouii zone care grupeaz5, ?XI gene-
ral, @rile de pe acelagi continent). fn ultimii ani zonelor mai importante le este permis sil
participe cu mai mult de o echipii (de pila, zona europeanii are dreptul la patru echipe).
Campionatul este organizat din doi h doi ani. gi gi-a luat nurnele de la insulele
Bermude unde, h 1950, s-a jucat prima edifie h prezenta formulii. fn primul an au luat
parte ecfipele din SUA, Marea Britanie gi Europa, au urmat Sase campionate doar intre
SUA gi Europa, iar dupii aceea s-a extins mereu ajunghd la formula actualii.
Un prim campionat mondial a fost de fapt tumeul ce a reunit in 1937, la Budapesta,
18 echipe, aliituri de echipele Statelor Unite @I care jucau gi sofii Culbertson) aflhdu-se
gi cele dou5 mari echipe ale Austriei gi Ungariei, in final5 Austria cQtig5nd hfafa SUA.
Venice Cup. Este campionatul deschis echipelor feminine, htr-o formulii similar5
celei h care este organizat Bermuda Bowl. Are loc tot la doi ani, h pLalel cu cel open,
gi a debutat ?n19'74 la Venetia.
Olimpiada de echipe. Are loc la fiecare patru ani. hscrierea este admisii fiecirci
afiliate la WBF cu c5te o echipg. Se josc5 ln doug categorii, open ~i f e d .
Datorit5 numimlui mare de participanfi, nu este posibilii organizarea in formula
fiecare cu fiecare gi se recurge la repartizarea pe grupe (ultima oar%patru la open $i dou5
la ferninin) cu capi de szrie, iar apoi, in faza a doua, la meciuri fonnula KO.
CBgtig2orul olin~iadeiprirne~tec u p Var.dc;-bik.
.almnd ap 0 s ap snuoq
un IS gzeaymw as 'lzz11va.I ale'ial ap Irugunu @ut?l ad 'ale~bedalIoqur nrluad 'bog
= J E 'xa) a?enaI 3p p p n u sfi~d33und ap 00s eurpd are pqe1aqt.M etmur 0 ' ( 0 2 ~
= A t 'xa) I!qenaqtuau 'Iezyea~11n3~1 ap jmgumu snld apund ap 00s ap n y m d un ale
~ m
S 0 .alqliqelaulnt ap IS jeuy lw3e.1luo3 ap Ieupualap alsa le31ldnp e ~ . p p p p u p
alsa oaumI yeoji: e3l2d e ap ea3 xq m~ ' y r q e l a q n ~alsa a l f t p a ~ n q u l s ~am3j j exe
~!a11t?yS enop t? '11qeraulm alsa nu !uaunjJ e r q d UI . ( ~ a ) aapajrp ~ $y~l!qeraulm
rupd nt? auop ruled a p 3 .(qmlad ap aaurtq) ~ e & ~ deln ap ~ ~a:, n3 lol?qurase
puty la 'e3l.ew as e ap Inpour q gsuo3 a3puq iaqol ap ?iej ?p~iuasa~ & a l a j ~ a
~ p g ~ tv?pdm a l e tuluad luaprjns alsa a l n u p ap 02 ap q x e w un ?:, eke
'auop ~ 1 e ieop
d p z o r as oZe:,ry3 un e~ .a8p!rq laqoi a1 IS e3 1a allq ? q ~ y 3 sas ales
'va1asoS p nes ealymp p un IS JQI 'uoi?3nf mled aped en1 ~ o a3puq d oZ!e:,193 un ey
.apada.x!t?w a u y q as es a p ~ p e d123p o p nt! 'aped ncam
ale3 ap alaqol al19un1 ap d!s!i:,~ld 'a.1~3o3e:,g3 u ~ puey8uo uolpnf e.~$g:, a11~3ap
'amd as qua^^ lsoj e IS auop p ap aSp!~qIS Jpnuap alsa ~ e w ln-a8puq o Z e q 3
3Bpirq o8vqy3 InsIz
- o h alsa 'qnur ap uraipa osa8unlaid as uoaun a:, 'paqg epgxad q rolaiaqol e a w n 3 s
el aonp an:, rS smn3uo:, ap !nln-a3puq alakava p~quro:, am3 aspuq ap epuuoj 0
.amo$
-3apxI ap !1i3a,al pup1 nes aZ!puq IS pq:,nr npa:,uo:, apugsap $od a apun a3y1p1 un3
x
y
-01 ~ n aim:,e~ nes 'a3puq p a l n3 'xnl ap uwoqaq3ed ad ala!zeor3 gzeazpZ10 a s
~upzuosuodsu p IS alau3sui ap a l a q ulp p v a ~ o i da p n p a A urp 'aau
-1) el jesep ~o1-d p q ury 1pa1d qio:,e e ap 1nura)sys 1 p q d s t ~alsa o d o ~ n zUI
.smn3uo3 ap atnuuoj aqnw mu p ~ ~ aale:, I
l d alfz loiInur ~ I . jnsm31ed ad f i n p ~ ~ i s
~ u n l j wq 3rpouad ?zzazpx?810 'in-a3puq n:, Inwsunl pqla103 'uo1ow01d I S I ~ A I ~
.aledpg.md $?lei few o n:, sm311o:, un a l p
Icnw IS 'qe301 aaurw ? z e a z p b o ale3 q aIrz ~ e q u g d e ale
s qnp are3ag ~m .unsln:,
- U O ~el a~ed131uedap 1iy111q1sodaqnur ap uralwa g s v a 'r$!)aduro:, lo~ueure q e u~
.pe ap $2 el ?mgd uo$?3nr no 'ajeuoz ruai
-uo ad aleurnasap 'aleuo$eu adppa aped neI are3 el ' u o ranad
~ ~ a~e~puow io~aleuo
-m3e p z fop q ~ o rrrp
p e a ~ e z ~ 8spap
i o e 8~ ' , , a y ~ale3 t?de~auaiI"ap l ~ s a j f u t
aivw ~ u 301
r InsaJaiy ap d e . ~'!Jo!u~! n~Juadad!y~aap p p u o w 1n~auo!dura3
.umlquasox o d n ~aynqule as are:, el 'ap18u @nd ~euruau3sq n3 adppa ap ieuoidm3 un
16 gzsaz,z!w3ioas '!apeydunlo ale rq~aradap alaawn) n3 ~ z ~ e i eqd ' ~ ~ j ~ajawiljn
pa o~
-f-TOFasIS py *aj 'uado '~uoZ!ale:,tuled y ip?ohdsap a s .aleuo~ieu~ayierapa
1" uqwam ap Itu?urnu ap ag3unj ut q~!qqs 'q3a~adap ~ p m u~pnut! un a u 3 s ~IS-as
si20d g M 21 Cpii'gE I & 3iessg !6 ~ r i BIidi2il Bi 101 301 aiV -1q3aiad ap F P E ~ ~ ' W ! ~ O
in principiu scorurile parfiale nu se raporteaza donei urm5toare, doar in unele cer-
curi se acceptti xest !ucru.
Dezavantajul fa@ de rober este acela d acolo vulnerabilitatea este determinati de
faptul c5 ai realizat o mang5, pe c h d la Chicago este irnpusii de cele patru pozitii
NDDT.
Chcago se poate juca ~i in axe fixe un anurnit num5r de done, eventual rotind
vulnerabilititile dup5 fiecare set de patru done.
0 don5 pasatii este reimpgqiti de acela$ jucgtor, iar dac5 dona a debutat cu o licita-
fie peste r h d ea este continuati de la cel ce a vorbit, doar dac5 acesta a pasat licita$a
revine la cel ce a dat c5r$le, far5 penalizare.
Trechd peste dezavantajul conferit de faptul c5 vulnerabilitatea impus5 artificial nu
te las5 eventual s5 te aperi, Chicago are o larg5 popularitate, in special in SUA Si in r h -
dul juc5torilor de concurs, ca un bun mijloc de antrenament pentru concursurile propriu-
zise.
Miscelanea 479
1
declarant $i maticii
mn
Not8 : Cele mai ,,sensibileJ' distribupi sunt cele cu astevisc. Va' recomandZim s6 le me-
morati, fiindcd sunt cele rnai frecvente iar cunoasterea lor vd va permite sk gdsip solu-
tiile corecte .
Cele rnai importante concluzii, ce se cuvin a fi rejinute, sunt acelea potrivit ciirora,
dacii numiirul ciiqilor lips2 este cu sot, ^inpii@rea lor la adversari tinde sii fie una
dezechilibratii, ceea ce se traduce prin faptul cii, de pildii la Sase caqi lipsii, reziduul este
inai degrabii 4-2 deciit 3-3 - cum ar p5rea la o analizii cc nu line seama de probabiliG$i (
48 % contra 36 % ). Un numiir arii sot de cii$lipsii pe de alt5 parte , 5 - 7, ~indes5 se
dividii h cele douii m2ini adverse c&tmai echilibrat posibil, f a c h d de pild5 distnbufia
3-2 ca cea mai probabila ( 68 % ) atunci c h d lipsesc cinci c5@.
Frecvenfa distribuirii celor patru culori htr-o m8nd
r I
I
11 ::1
3.
4-4-3-2
5-3-3-2
5-4-3-1
1 21,6
15,5
12,9
%
%
%
/
/
9.
10.
11.
5-5-2-1
4-4-4-1
7-3-2-1
3,2
3,O
1,9
%
%
%
5-4-2-2 10,6 % 12. 6-4-3-0 1,3 %
5.
4. 1 4-3-3-3 10,5 % 13. 5-4-4-0 1,2 %
6. 6-3-2-2 5,6 % 14. 5-5-3-0 0,9 %
7. 6-4-2-1 4,7 % 15. 6-5-1-1 0,7 %
1
:
I 5 074
031
4
2
I
1
18
10
unul din
I
1,27909
1 de 1955 de done reale)
0hsen;iitie: numGrul de cnzriri in care ize voin qtcptn ca cel p?r.tinLJ CU!;~?ZF'!;s A 8 e
a~[fci,
~isiribuitfi pe parcursui a 100 de done, esfe de p t r u ori mr are.
Probabilitatea de plasament a rinei cdrti de onor la adversari,
chnd distribuga acestora este cunoscutii
I Distributia Bobabilitate
I I
VOCABULAR
Editura Recif
Tehnoredactare computerizat5:
Liliana Neamfu
Bun de tipar : Noiembrie 2001
Telefon : 3213501 autor
3322705 edifiirii
I / I
ISBN 9733179-59-2