Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea de Inginerie mecanică şi Mecatronică

Catedra Organe de maşini şi Tribologie

Titular curs:
Prof.dr.ing. FILIP ILIE

Îndrumător proiect:
Prof.dr.ing. FILIP ILIE

Student:

Grupa:

k = mm

2015 - 2016
1
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie mecanică şi Mecatronică
Catedra Organe de maşini şi Tribologie

Titular curs:
Prof.dr.ing. FILIP ILIE

Îndrumător proiect:
Prof.dr.ing. FILIP ILIE

Student:

Grupa:

k = mm

2015 - 2016

2
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie mecanică şi Mecatronică
Catedra Organe de maşini şi Tribologie

FIŞA DE LUCRU

Nr. Semnătura
Data De realizat Realizat
crt. îndrumătorului
• Primirea temei de proiect
1
• Bilanţul energetic şi cinematic al transmisiei
• Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
• Alegerea materialului arborelui şi a caracteristici-
2
lor corespunzătoare
• Calculul reacţiunilor radiale din reazeme
• Trasarea diagramelor de momente
• Dimensionarea arborelui în şapte secţiuni
3
• Schiţa arborelui de egală rezistenţă
• Stabilirea diametrelor finale ale arborelui
• Alegerea şi verificarea rulmenţilor
4
• Stabilirea cotelor axiale definitive ale arborelui
• Alegerea şi verificarea penelor paralele
• Verificarea arborelui la oboseală, la deformaţii şi
5 respectiv vibraţii flexionale
• Desenul de subansamblu al arborelui (preliminar)
• Desenul de execuţie al arborelui (preliminar)
• Alegerea cuplajului C2
6 • Desenul de subansamblu al arborelui (definitiv)
• Desenul de execuţie al arborelui (definitiv)
7 • Predarea proiectului

Data:

Student:

Îndrumător proiect:

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

3
Facultatea de Inginerie mecanică şi Mecatronică
Catedra Organe de maşini şi Tribologie

TEMA DE PROIECT
Subansamblul arborelui motorului electric

ME
C2
I ML

TCT IV V

C1 R1T

II III

Figura TP.1
Se consideră transmisia mecanică din figura 1, compusă din:
• motorul electric (maşina motoare) de antrenare a transmisiei, ME;
• transmisia reductoare prin curele trapezoidale înguste, TCT;
• cuplajele C1 şi C2;
• reductorul de turaţie într-o treaptă (cu un angrenaj cilindric), R1T;
• maşina de lucru (antrenată de transmisie), ML.
Arborii transmisiei sunt notaţi cu cifre romane de la I la V. Arborele II, pe care este
montată roata de curea condusă, este rezemat de o pereche de lagăre cu alunecare. Arborii III şi IV,
pe care sunt montate roţile dinţate cilindrice ale reductorului, sunt rezemaţi pe câte o pereche de
lagăre cu rostogolire (rulmenţi).
l
= =
Q
3 Fa

1 5 7

F = G + Fm
a b c

Figura TP.2
Să se calculeze transmisia prin curele trapezoidale şi să se aleagă cuplajul C2, iar pe baza
schemei din figura 2, să se proiecteze principalele elemente componente ale subansamblului
arborelui I al motorului electric (arborele propriu-zis; rulmenţii; asamblările cu pană paralelă dintre
arbore şi rotor, respectiv roata de curea conducătoare), cunoscând:
4

numărul de ordine din apelul grupei, k = ;

coeficientul de suprasarcină (de serviciu), CS = ;

puterea arborelui maşinii de lucru, PML = PV = kW;

turaţia arborelui maşinii de lucru, nML = nV = rot/min;

raportul de transmitere pentru curelele trapezoidale, iTCT = ;

raportul de transmitere pentru reductor, iR = ;

lungimea rotorului, l = = = mm;

greutatea rotorului, G = = = N;

forţa electromagnetică, de interacţiune dintre rotor şi stator, Fm = ⋅ G = ⋅ = N;

forţa maximă pe rotor, F = G + Fm = + = N;

distanţa dintre reazemele 1 şi 5, a + b = 2⋅l = 2⋅ = mm;

poziţia rotorului (secţiunea 3) faţă de reazemul 1, a = (0,5 ÷ 0,6)⋅(a + b) = (0,5 ÷ 0,6)⋅ =
= ÷ mm → mm; deci b = (a + b) – a = - = mm;

distanţa de la reazemul 5 la punctul de aplicaţie al forţei Q de pretensionare a transmisiei prin
curele (secţiunea 7), c = (0,2 ÷ 0,3)⋅ (a + b) = (0,2 ÷ 0,3)⋅ = ÷ mm → mm.
Forţa Q de tensionare a transmisiei prin curele trapezoidale înguste se determină în finalul
calculului acestei transmisii. Se va considera ca în figura 2 situaţia cea mai dezavantajoasă pentru
solicitarea arborelui şi anume aceea în care forţele Q şi F sunt coplanare dar au sensuri opuse. Deşi
transmisia prin curele nu introduce pe arbore şi forţă axială, cu scop didactic, pentru calculul
rulmenţilor se va considera conform figurii 2 şi Fa = (0,1 ÷ 0,2)⋅Q.
Proiectul va cuprinde:
 cuprinsul;
 fişa de lucru;
 tema de proiect;
 memoriul tehnic justificativ, care va conţine:
 bilanţul energetic şi cinematic al transmisiei mecanice;
 calculul transmisiei prin curele trapezoidale înguste;
 dimensionarea arborelui I al motorului electric:
• alegerea materialului arborelui şi a caracteristicilor corespunzătoare;
• calculul reacţiunilor radiale din reazeme;
• trasarea diagramelor de momente (de încovoiere, de torsiune, respectiv de
încovoiere echivalent);
• dimensionarea arborelui la solicitare compusă statică în şapte secţiuni;
• stabilirea diametrelor finale ale diferitelor tronsoane ale arborelui.
 alegerea şi verificarea rulmenţilor;
 alegerea şi verificarea penelor paralele;
 verificarea arborelui la oboseală (solicitări variabile) în două secţiuni, la deformaţii şi
respectiv vibraţii flexionale (de încovoiere);
 alegerea cuplajului C2 (cu flanşe, elastic cu bolţuri, dinţat).
 bibliografie;
 partea grafică, formată din:
 o schiţă la scara 1:1 a arborelui de egală rezistenţă (obţinută pe baza dimensionării la
solicitare compusă statică în cele şapte secţiuni), "îmbrăcată" de tronsoanele
cilindrice (eventual tronconice) finale;
 desenul de subansamblu al arborelui la scara 1:1;
 desenul de execuţie al arborelui la scară standardizată (1:1; 1:2; 1:5).
Data:
Student:

Îndrumător proiect:

5
 1. CALCUL ENERGETIC ŞI CINEMATIC
AL TRANSMISIEI MECANICE
Calculul energetic constă în determinarea puterilor tuturor arborilor transmisiei pe baza randamentelor cuplelor de frecare componente.

Prin calculul cinematic se stabilesc turaţiile tuturor arborilor transmisiei pe baza rapoartelor
de transmitere caracteristice diferitelor mecanisme componente.
Bilanţul energetic şi cinematic al transmisiei permite:
• stabilirea caracteristicilor funcţionale ale motorului electric necesar pentru acţionare
(puterea maximă ce poate fi debitată şi respectiv turaţia de mers în gol);
• calculul momentelor de torsiune ale tuturor arborilor transmisiei.

1.1. Calculul puterilor

Randamentele cuplelor de frecare utilizate în transmisia mecanică dată prin temă în figura
TP.1 pot fi estimate din anexa 1, tabelul A1.1. Astfel:
• pentru transmisia prin curele, ηTCT ≈ 0,94 ...0,97 → 0,955;
• pentru o pereche de rulmenţi, ηpr ≈ 0,99 ...0,995 → 0,9925;
• pentru o pereche de lagăre cu alunecare, ηpLA ≈ 0,98 ...0,99 → 0,985;
• pentru angrenajul cilindric, ηa ≈ 0,97 ...0,99 → 0,98.
Cu aceste valori estimate, randamentul total al transmisiei este:
P
η tot = V = ∏ η = η TCT ⋅ η pLA ⋅ η 2pr ⋅ η a = 0,955 ⋅ 0,985 ⋅ 0,9925 2 ⋅ 0,98 = 0,908 (1.1)
PI
Rezultă puterea pe care trebuie să o aibă în funcţionare arborele I al motorului electric:
PV
= PI = = 222,4 kW (1.2)
η tot
Puterea de calcul a arborelui I al motorului electric depinde de coeficientul de suprasarcină
al transmisiei (impus prin tema de proiect), care ţine cont de caracteristica de funcţionare a maşinii
motoare şi a maşinii de lucru:
PIC = PI ⋅ C S = ⋅ = kW (1.3)
Puterea maximă pe care o poate debita motorul electric trebuie să fie mai mare sau egală cu
puterea de calcul şi se alege din anexa 2, tabelul A2.1:
PME ≥ PIC = kW → 22221 kW (1.4)
Ţinând cont şi de schema cinematică a transmisiei rezultă următoarele puteri ale arborilor:
• pentru arborele I:
PI = 22222 kW (1.5)
• pentru arborele II:
PII = PI ⋅ η TCT ⋅ η pLA = ⋅ 0,955 ⋅ 0,985 = 22222 kW (1.6)
• pentru arborele III:
PIII = PII ⋅ η pr = ⋅ 0,9925 = 22222 kW (1.7)
• pentru arborele IV:
PIV = PIII ⋅ η a ⋅ η pr = ⋅ 0,98 ⋅ 0,9925 = 22222 kW (1.8)
• pentru arborele V:
PV = PIV = 22222 kW (1.9)
6
 1.2. Calculul turaţiilor
Valorile rapoartelor de transmitere ale mecanismelor componente (transmisia prin curele
trapezoidale înguste, respectiv reductorul de turaţie) ale transmisiei mecanice din figura TP.1 sunt
date prin tema de proiect. Cu aceste valori, raportul de transmitere total al transmisiei este:
n
i tot = I = ∏ i = i TCT ⋅ i R = ⋅ = 0,908 (1.10)
nV
Turaţia în sarcină (când se debitează puterea PI) a arborelui motorului electric este:
n I = n V ⋅ i tot = ⋅ = 908 rot/min (1.11)
Turaţia de mers în gol (când se debitează putere 0) trebuie să fie mai mare sau egală cu
turaţia nI şi se alege din anexa 2, tabelul A2.2:
n ME ≥ n I = rot/min → 22221 rot/min (1.12)
Deoarece diferenţa este mică, în continuare, în calculele legate de turaţia arborelui motorului
electric (la transmisia prin curele, la rulmenţi etc.) se va considera:
n I ≈ n ME = rot/min (1.13)
Ţinând cont de rapoartele de transmitere impuse prin temă şi de schema cinematică a
transmisiei rezultă următoarele turaţii ale arborilor:
• pentru arborele II:
n
n II = I = = rot/min (1.14)
i TCT
• pentru arborele III (cuplajul C1 nu modifică turaţia):
n III = n II = rot/min (1.15)
• pentru arborele IV:
n
n IV = III = = rot/min (1.16)
iR
• pentru arborele V (cuplajul C2 nu modifică turaţia):
n V = n IV = rot/min (1.17)

1.3. Calculul momentelor de răsucire

Momentele de torsiune nominale (în N⋅mm), pentru fiecare arbore x (x = I ÷ V) se
calculează în funcţie de Px (în kW) şi de nx (în rot/min), cu relaţia:
30 P
M tx = ⋅ 10 6 ⋅ x (1.18)
π nx
şi sunt date în Tab.1.1.

Tabelul 1.1
Arborele I II III IV V
Mt [N⋅mm]

Momentul de torsiune maxim pentru arborele I al motorului electric este:

30 P 30
M tI,max = ⋅ 10 6 ⋅ IC = ⋅ 10 6 ⋅ = N ⋅ mm (1.19)
π nI π

7
2. CALCUL TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE ÎNGUSTE
(STAS 1163-71)

2.1. Alegerea tipului curelelor

Tipul de curele trapezoidale înguste se stabileşte în funcţie de turaţia roţii conducătoare şi
de puterea de calcul corespunzătoare. Pe baza bilanţului cinematic s-a stabilit că turaţia roţii
conducătoare este nI ≈ nME = rot/min. Adoptând pentru coeficientul de funcţionare cf valoarea
coeficientului de serviciu CS dată prin temă (cf = CS = ), puterea de calcul este:
PIC = PI ⋅ c f = ⋅ = kW (2.1)
Conform tabelului A3.1 din anexa 3 rezultă că trebuie utilizate curele de tip .

Lp

Dp1 γ Dp2
β1 β2

Figura 2.1

2.2. Alegerea diametrului roţii conducătoare

Conform tabelului A3. din anexa 3, diametrul primitiv al roţii conducătoare trebuie să
aibă o valoare standardizată din şirul: 63, 71, 80, 90, 100, 112 , 125. 140, 160, 180 [mm]. Se
adoptă Dp1 = mm.

2.3. Calculul elementelor geometrice ale transmisiei

Raportul de transmitere standardizat impus prin temă este iTCT = . Neglijând
coeficientul alunecării elastice (ξ ≈ 0), diametrul primitiv al roţii conduse este (se adoptă cea mai
apropiată valoare întreagă):
D p 2 = D p1 ⋅ i TCT = ⋅ = mm → mm (2.2)
Distanţa dintre axe preliminară se alege din intervalul dat de:
• valoarea minimă 0,7⋅(Dp1 + Dp2) = 0,7⋅( + lknlk) = mm;
• valoarea maximă 2⋅(Dp1 + Dp2) = 2⋅( + )= mm.
8
Se adoptă Aprel = 40 mm.
Unghiurile caracteristice transmisiei sunt:
• unghiul dintre ramurile curelelor:
 D p 2 − D p1 
γ = 2 ⋅ arcsin   = 2 arcsin − 
 = 0
(2.3)
 2 ⋅ A prel   2⋅
   
• unghiul de înfăşurare pentru roata conducătoare:
β1 = 180 0 − γ = 180 0 − 0
= 0
(2.4)
• unghiul de înfăşurare pentru roata condusă:
β 2 = 180 0 + γ = 180 0 + 0
= 0
(2.5)
Lungimea primitivă necesară pentru curele este:
 γ  D p1 π D p2 π
L p = 2 ⋅ A prel ⋅ cos  + ⋅ β1 ⋅ 0
+ ⋅ β2 ⋅ =
 2 2 180 2 180 0
(2.6)
 0 
π π
= 2⋅ ⋅ cos +
 ⋅ 0
⋅ 0
+ ⋅ 0
⋅ 0
= mm
 2  2 180 2 180
Din tabelul A3.2 al anexei 3, se adoptă valoarea cea mai apropiată a lungimii primitive
standardizate, Lp = 125 0 mm. Distanţa dintre axe definitivă, corespunzătoare lungimii primitive
standardizate, este:
A = p + p2 − q = + 2
− = mm (2.7)
unde:
( )
p = 0,25 ⋅ L p − 0,393 ⋅ D p1 + D p 2 = 0,25 ⋅ − 0393 ⋅ ( + )= mm (2.8)
q = 0,125 ⋅ (D p 2 − D p1 ) = 0,125 ⋅ (
2 2
− ) = mm 2 (2.9)
Unghiurile caracteristice transmisiei, corespunzătoare distanţei dintre axe definitive, sunt:
• unghiul dintre ramurile curelelor:
 D p 2 − D p1   −  0
γ = 2 arcsin  = 2 arcsin
  = (2.10)
 2⋅A   2⋅ 
• unghiul de înfăşurare pentru roata conducătoare:
β1 = 180 0 − γ = 180 0 − 0
= 0
(2.11)
• unghiul de înfăşurare pentru roata condusă:
β 2 = 180 0 + γ = 180 0 + 0
= 0
(2.12)

2.4. Calcul numărului de curele

Numărul de curele necesar se stabileşte în funcţie de puterea P0 pe care o poate transmite o
singură curea. Aceasta depinde tipul curelelor ( ), de turaţia roţii conducătoare ( rot/min),
de diametrul primitiv al roţii conducătoare ( mm) şi de raportul de transmitere ( ). Din
tabelul A3. al anexei 3 rezultă P0 = kW.
Numărul de curele necesar depinde mai depinde de încă doi coeficienţi:
• coeficientul de lungime al curelelor, care conform tabelului A3.2 din anexa 3, pentru
tipul şi Lp = mm, este cL = ;
• coeficientul unghiului de înfăşurare pe roata conducătoare:
( ) (
c β = 1 − 0,003 ⋅ 180 0 − β1 = 1 − 0,003 ⋅ 180 0 − 0
= ) (2.13)
Valoarea lui cβ se poate adopta şi din tabelul A3.3 al anexei 3.
Numărul de curele preliminar este:

9
 c f ⋅ PI ⋅
z0 = = = (2.14)
c L ⋅ c β ⋅ P0 ⋅ ⋅

Conform tabelului A3.4 din anexa 3, pentru numărul preliminar de curele stabilit,
coeficientul numărului de curele este cz = . Numărul final de curele, care nu trebuie să fie mai
mare ca 8, este:
z
z= 0 = = (2.15)
cz
Se adoptă z = zmax = 8. Deci, numărul de curele este/nu este corespunzător.

2.5. Calcule de verificare a funcţionării curelelor

Viteza periferică a roţii conducătoare nu trebuie să depăşească o valoare admisibilă:
π ⋅ D p1 ⋅ n I π ⋅ ⋅
v= = = m/s v a = 50 m / s (2.16)
60000 60000
Pentru o transmisie prin curele cu x = 2 roţi, frecvenţa încovoierilor, care nu trebuie să
depăşească o valoare admisibilă, este:
v⋅x ⋅2
f= = = Hz f a = 80 Hz (2.17)
Lp ⋅ 10 −3
Deci, transmisia prin curele proiectată funcţionează/nu funcţionează corect.

2.6. Calculul forţei utile şi a forţei de pretensionare

Forţa utilă este:
c f ⋅ PI ⋅ ⋅ 10 3
Fu = = = N (2.18)
v
Forţa de pretensionare, care solicită capătul arborelui I în secţiunea 7, este:
Q = (1,5 ÷ 2 ) ⋅ Fu = (1,5 ÷ 2 ) ⋅ = ÷ N (2.19)
În continuare, în calcule se va folosi o valoare "rotundă" (multiplu de 10, eventual de 5)
apropiată de cea maximă (acoperitoare) a forţei de pretensionare, Q = N.

10
 3. DIMENSIONAREA ARBORELUI I AL MOTORULUI ELECTRIC

3.1. Alegerea materialului arborelui şi a caracteristicilor

mecanice de rezistenţă corespunzătoare
Arborii unei transmisii sunt solicitaţi compus, la încovoiere şi torsiune, ambele tensiuni
fiind variabile în timp.De aceea, materialele cele mai recomandate pentru confecţionarea arborilor
sunt oţelurile:
• carbon de uz general, pentru arborii de mică importanţă, care funcţionează la
solicitări şi turaţii reduse;
• carbon de calitate, pentru arborii de largă utilizare;
• aliate, pentru arborii de mare importanţă, care funcţionează la solicitări şi turaţii
ridicate.
Câteva dintre mărcile de oţeluri cele mai utilizate pentru construcţia arborilor şi
principalele lor caracteristici mecanice de rezistenţă sunt date în tabelul A4.1 din anexa 4.
Se alege oţelul STAS 500/2-80 , cu tratament de îmbunătăţire , având
următoarele caracteristici mecanice de rezistenţă:

tensiunea limită de rupere la întindere, σr = MPa;

tensiunea limită de curgere la întindere, σc = MPa;

tensiunea limită la oboseală de încovoiere pentru ciclu alternant simetric, σ-1 = MPa;

tensiunea limită la oboseală de torsiune pentru ciclu alternant simetric, τ-1 = MPa;

tensiunea limită la curgere la torsiune, τc = MPa;

tensiunea admisibilă la încovoiere pentru solicitare statică, σiaI = MPa;

tensiunea admisibilă la încovoiere pentru solicitare pulsatoare, σiaII = MPa;

tensiunea admisibilă la încovoiere pentru solicitare alternant simetrică, σiaIII = MPa.

3.2. Calculul reacţiunilor radiale din reazeme

Reacţiunile radiale corespunzătoare arborelui I al motorului electric se determină pe baza
schiţei din figura 3.1, în funcţie de forţa maximă pe rotor (F), de forţa de pretensionare a transmisiei
prin curele (Q) şi de cotele axiale (a, b, c).

Q
3 Fa

1 5 7
Fr1 Fr5
F = G + Fm
a b c

Figura 3.1

Din ecuaţia de momente faţă de reazemul 5:

Fr1 (a + b ) − F ⋅ b − Q ⋅ c = 0 (3.1)
rezultă reacţiunea radială din reazemul 1:
F⋅b + Q⋅c ⋅ + ⋅
Fr1 = = = N (3.2)
a+b +
11
 Din ecuaţia forţelor transversale:
Fr1 − F + Fr 5 + Q = 0 (3.3)
rezultă reacţiunea radială din reazemul 5:
Fr 5 = F − Q − Fr1 = − − = N (3.4)

3.3. Trasarea diagramelor de momente

Momentul de încovoiere, dat de forţele transversale Fr1, F, Fr5 şi Q, variază liniar pe
tronsoanele de lungimi a, b şi c, adică între secţiunile 1 şi 7. Evident:
M i1 = M i 7 = 0 N⋅mm (3.5)
În secţiunea 3, momentul încovoietor este:
M i3 = Fr1 ⋅ a = ⋅ = N⋅mm (3.6)
iar în secţiunea 5:
M i5 = Q ⋅ c = ⋅ = N⋅mm (3.7)
Pentru realizarea schiţei arborelui de egală rezistenţă dimensionarea arborelui trebuie să se
facă în cât mai multe secţiuni. De aceea, conform figurii 3.2, se vor efectua calcule şi pentru
secţiunile 2, 4 şi 6 situate în dreptul mijloacelor cotelor a, b şi c. Ţinând cont de variaţia liniară pe
tronsoanele de lungimi a, b şi c, se obţin următoarele momente de încovoiere:
• în secţiunea 2:
M
M i2 = i3 = = N⋅mm (3.8)
2 2
• în secţiunea 4:
M + M i5 +
M i4 = i3 = = N⋅mm (3.9)
2 2
• în secţiunea 6:
M
M i6 = i5 = = N⋅mm (3.10)
2 2
Variaţia momentului încovoietor între secţiunile 1 şi 7 este trasată în figura 3.2.
Momentul de torsiune este generat în dreptul rotorului şi se transmite prin roata de curea
conducătoare către maşina de lucru care trebuie antrenată. În calcule se consideră momentul de
torsiune maxim cu o variaţie uniformă între secţiunile 3 şi 7:
M t = M tI,max = N⋅mm (3.11)
Variaţia momentului de torsiune între secţiunile 1 şi 7 este trasată în figura 3.2.
Momentul de încovoiere echivalent într-o secţiune oarecare x a arborelui depinde de
momentele de încovoiere şi torsiune din secţiunea respectivă şi se determină cu relaţia:
2 2
M i,ech , x = M ix + (α ⋅ M tx ) (3.12)
unde α este un coeficient care ţine cont de modul de variaţie în timp a celor două solicitări. Practic,
α este raportul dintre tensiunea de încovoiere admisibilă pentru ciclul de solicitare la încovoiere
(întotdeauna alternant simetric, deci III) şi tensiunea de încovoiere admisibilă pentru ciclul de
solicitare la torsiune (deobicei pulsator, deci II):
σ
α = iaIII = = (3.13)
σ iaII
Aplicând relaţia (3.12) pentru cele şapte secţiuni (x = 1 ÷ 7), pe baza valorilor din tabelul
3.1, se poate trasa în figura 3.2 şi variaţia momentului de încovoiere echivalent. Între secţiunile 1 şi
3, diagrama coincide cu cea liniară a momentului încovoietor pentru că pe această porţiune a
arborelui Mt = 0 N⋅mm. Datorită existenţei momentului de torsiune, în dreptul secţiunii 3 diagrama
are un salt între valorile:

12
 • din stânga:
M i,ech ,3,s = M i 3 = N⋅mm (3.14)
• din dreapta:
2 2
M i,ech ,3,d = M i23 + (α ⋅ M t ) = 2
+( ⋅ ) = N⋅mm (3.15)
Între secţiunile 3 şi 7, momentul de încovoiere echivalent are o variaţie continuă, dar
neliniară. Totuşi, în figura 3.2, se vor trasa dependenţe liniare pe porţiunile dintre valorile
determinate (3,d - 4; 4 - 5; 5 - 6; 6 - 7).

Tabelul 3.1
Secţiune 1 2 3,s 3,d
Mi,ech [N⋅mm]
Secţiune 4 5 6 7
Mi,ech [N⋅mm]

Q
= =
1 2 3 4 6

5 Fa 7
= = = =
Fr1 Fr5
F = G + Fm
a b c
Mi

Mt

Mi,ech

Figura 3.2

3.4. Dimensionarea arborelui la solicitare compusă statică

în şapte secţiuni
Arborele se poate dimensiona în orice secţiune x a sa, în funcţie de momentul de
încovoiere echivalent corespunzător secţiunii şi tensiunii de încovoiere admisibilă pentru ciclu
alternant simetric, cu relaţia:
13
 32 ⋅ M i ,ech , x
dx ≥ 3 (3.16)
π ⋅ σ iaIII
Aplicând relaţia (3.16) pentru cele şapte secţiuni (la secţiunea 3 se va utiliza momentul mai
mare Mi,ech,3,d), se obţin valorile din tabelul 3.2, pe baza se poate schiţa (liniar pe porţiuni), la scara
1:1, arborele de egală rezistenţă. Calitativ, această schiţă are aspectul din figura 3.3.

Tabelul 3.2
Secţiune 1 2 3 4 5 6 7
dx,min [mm] 0

arbore de egală rezistenţă

etanşare rulment perii rotor umăr rulment etanşare
roată de curea
d5
6
1 2 3 4 d7
d2 d3 d4 d6 7
d1 = 0
ventilator 5
a b c

Figura 3.3

3.5. Stabilirea dimensiunilor finale ale diferitelor tronsoane ale arborelui

Arborele este format din mai multe tronsoane (unele standardizate, altele nu), care
îndeplinesc diferite roluri funcţionale. La stabilirea dimensiunilor finale ale tronsoanelor se au în
vedere şi câteva recomandări de ordin general:
• conturul arborelui de rezistenţă se “îmbracă” (fără a intra în interiorul său) ca în
exemplul din figura 3.3, în forme constructive uşor de realizat tehnologic cum sunt
cele cilindrice şi eventual tronconice;
• diametrele tronsoanelor cilindrice nestandardizate se rotunjesc la valori întregi (în
milimetri);
• salturile de diametre dintre tronsoane nu trebuie să depăşească 10 ÷ 20%, pentru ca
efectul concentratorilor de tensiune corespunzători să fie cât mai redus;
• în special din considerente tehnologice legate de asigurarea posibilităţii de prelucrare
simultană a alezajelor corespunzătoare inelelor exterioare ale rulmenţilor (ceea ce
asigură o precizie mai bună a coaxialităţii acestora), dar şi pentru facilitarea
aprovizionării cu reperele standardizate, se recomandă utilizarea unor rulmenţi
identici în reazemele 1 şi 5 (deşi încărcările lor sunt diferite);
• lungimile diferitelor tronsoane ale arborelui (cu excepţia lungimii standardizate a
capătului de arbore, lca) se stabilesc cu numai cu aproximaţie, pentru că definitivarea
lor ar necesita proiectarea efectivă a etanşărilor, capacelor etc.
Practic, se începe cu tronsonul capătului de arbore pe care se montează roata conducătoare
a transmisiei prin curele trapezoidale înguste. Analizând diametrele minime necesare stabilite
pentru cele şapte secţiuni ale arborelui (date în tabelul 3.2), din tabelul A5.1 al anexei 5 se aleg
valorile standardizate ale capătului de arbore: diametrul dca = mm (> d7,min sau chiar > d6,min),
14
respectiv lungimea (deobicei serie scurtă) lca = mm. Pentru partea grafică se consideră că
secţiunea 7 este plasată la mijlocul lungimii capătului de arbore.
Urmează tronsonul de etanşare cu diametrul det pe care freacă în timpul funcţionării buza
de etanşare a manşetei. Pentru ca la montaj buza să nu se deterioreze (zgârie), se recomandă
practicarea unui tronson tronconic. Deci, respectând recomandările de mai sus, diametrul det se
determină din tabelul A6.1 al anexei 6 astfel încât d1,et > dca. În principiu, lungimea tronsonului de
etanşare se ia cam 60% din det. Pentru tronsonul de etanşare din stânga secţiunii 1 se consideră
aceleaşi cote. Rezultă că pentru tronsonul nestandardizat pe care se montează ventilatorul se poate
adopta un diametru egal cu dca şi o lungime de circa 60% din dca.
Diametrele tronsoanelor pe care se montează diametrele interioare al rulmenţilor, se
stabilesc ţinând cont de recomandările anterioare, din tabelele A7.1 sau A8.1 ale anexelor 7 sau 8,
astfel încât dr ≥ det (toleranţele diferite permit şi situaţia ca tronsoanele de etanşare şi de rulmenţi să
aibă aceleaşi dimensiuni nominale). Lungimea acestor tronsoane se poate definitiva după stabilirea
rulmenţilor care vor fi utilizaţi, dar în principiu se iau cam 60% din dr.
Urmează tronsonul pentru perii al cărui diametru trebuie să coincidă cu diametrul de
rezemare axială a inelelor interioare ale rulmenţilor utilizaţi (d1,r din tabelul A7.1 al anexei 7 pentru
rulmenţi radiali cu bile sau d2,r din tabelul A8.1 al anexei 8 pentru rulmenţi radial-axiali cu role
conice). Deci, valoarea finală a diametrului se stabileşte după calculul rulmenţilor. Lungimea
tronsonului rezultă după desenarea rulmentului din reazemul 1 şi a rotorului.
Diametrele tronsoanelor rotorului şi umărului nu sunt standardizate şi se stabilesc pe baza
recomandărilor anterioare (după stabilirea diametrului pentru perii, deci după calculul rulmenţilor).
Lungimea umărului rezultă după desenarea rulmentului din reazemul 5 şi a rotorului.
Principalele dimensiuni ale arborelui motorului electric sunt centralizate în tabelul 3.3

Tabelul 3.3
Dimensiune dca = dventilator lca det dr dperii drotor dumăr
mm

15
 4. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA RULMENŢILOR
Rulmenţii se aleg în funcţie de diametrul lor interior (coincide cu diametrul fusului
arborelui) şi li se verifică durabilitatea, care nu trebuie să aibă o valoare mai mică decât cea
admisibilă, Lha = 20000 ... 30000 ore (pentru motoarele electrice funcţionând 8 ore pe zi, utilizate
pentru utilaje diverse de uz general).
Pentru rezemarea arborelui I al motorului electric se pot utiliza fie rulmenţi radiali cu bile
pe un rând fie rulmenţi radial-axiali cu role conice. Caracteristicile acestor două tipuri de rulmenţi
sunt date în anexa 7. Pe baza calculelor, în final, se stabileşte varianta optimă de lăgăruire
(durabilitate mai apropiată de cea admisibilă, gabarit radial şi/sau axial mai mic etc.).
Datele de proiectare pentru rulmenţii care asigură lăgăruirea sunt:
• diametrul fusului, stabilit constructiv în capitolul anterior, dr = mm;
• turaţia fusului, nI = rot/min;
• reacţiunea radială din reazemul 1, Fr1 = N;
• reacţiunea radială din reazemul 5, Fr5 = N;
• forţa axială, care se determină, conform temei de proiect, în funcţie de forţa Q de
pretensionare a transmisiei prin curele trapezoidale cu relaţia:
Fa = (0,1 ÷ 0,2 ) ⋅ Q = (0,1 ÷ 0,2 ) ⋅ = ÷ = N (1 ← 5) (4.1)

4.1. Calculul rulmenţilor radiali cu bile pe un rând

Efectuarea calculelor necesită cunoaşterea atât a reacţiunilor radiale (Fr1 şi Fr5), cât şi a
celor axiale (Fa1 şi Fa5). Stabilirea acestora din urmă în funcţie de forţa axială Fa reprezintă o
problemă static nedeterminată care se rezolvă printr-una dintre cele două variante de montaj
posibile.
a) Montajul în sistem flotant
La montajul flotant (care se utilizează deobicei atunci când reacţiunile radiale au valori
relativ apropiate), se consideră îm mod convenţional că rulmentul , mai încărcat radial, preia şi
forţa axială, calculul durabilităţii făcându-se numai pentru el. Utilizând datele din tabelele A7.1 şi
A7.2 ale anexei 7 se determină:
• coeficientul e în funcţie de raportul Fa /C0;
• coeficienţii X şi Y , prin compararea raportului Fa /Fr cu coeficientul e;
• sarcina dinamică echivalentă:
Fe = X ⋅ Fr + Y ⋅ Fa (4.2)
• durabilitatea rulmentului, în milioane de rotaţii:
3
 C 
L =  (4.3)
 Fe 
• durabilitatea rulmentului, în ore de funcţionare:
10 6
Lh = L ⋅ (4.4)
60 ⋅ n I
Rezultatele obţinute sunt centralizate în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
dr D B C C0 Fa /C0 e
Simbol mm kN - -

16
 Tabelul 4.1 (continuare)
Fa /Fr X Y Fe L Lh
Simbol - - - N mil.rot. ore

b) Montajul cu rulment conducător şi rulment liber în carcasă

La acest montaj (care se utilizează deobicei atunci când reacţiunile radiale au valori net
diferite), se urmăreşte echilibrarea încărcării celor doi rulmenţi. Astfel, rulmentul ,cu încărcarea
radială mai mare, are inelul exterior liber în carcasă, ceea ce înseamnă că nu preia forţa axială.
Rezultă că sarcina sa dinamică echivalentă coincide cu încărcarea sa radială:
Fe = Fr = N (4.5)
Rulmentul , mai descărcat radial, are (prin montaj) inelul exterior fixat axial în carcasă,
astfel încât preia şi forţa axială Fa. Sarcina sa dinamică echivalentă se determină, utilizând datele
din tabelele A7.1 şi A7.2 ale anexei 7, ca în paragraful precedent:
• coeficientul e în funcţie de raportul Fa /C0;
• coeficienţii X şi Y , prin compararea raportului Fa /Fr cu coeficientul e;
• sarcina dinamică echivalentă:
Fe = X ⋅ Fr + Y ⋅ Fa (4.6)
În final se determină durabilitatea rulmentului mai solicitat:
• durabilitatea, în milioane de rotaţii:
3
 C 
L=  (4.7)
 max(Fe1 , Fe5 ) 
• durabilitatea, în ore de funcţionare:
10 6
Lh = L ⋅ (4.8)
60 ⋅ n I
Rezultatele obţinute sunt centralizate în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2
dr D B C C0 Fa /C0 e
Simbol mm kN - -

Tabelul 4.2 (continuare)

Fa /Fr X Y Fe L Lh
Simbol - - - N mil.rot. ore

17
 5. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA PENELOR PARALELE
Cele mai utilizate elemente de asamblare arbore-butuc, în transmisiile mecanice, sunt
penele paralele. În tabelul A8.1 al anexei 8, este dat un extras din STAS 1004-81, specificând
geometria penelor paralele şi a canalelor executate în arbore.
Se vor utiliza pene de tip B (cu capete drepte).
Penele paralele se verifică la solicitarea de contact şi respectiv la forfecare, tensiunile
admisibile fiind:
• la solicitarea de contact, σsa = 120 MPa;
• la solicitarea de forfecare, τfa = 80 MPa.
a) Calculul asamblării dintre arborele I şi roata de curea conducătoare
Pe capătul de arbore, de lungime mm este montată prin intermediul unei pene paralele
roata de curea condusă la diametrul dca = mm. Conform tabelul A9.1 al anexei 9, în secţiune
transversală pana are cotele:
• lăţimea, bp = mm;
• înălţimea, hp = mm.
Ţinând cont de lungimea capătului de arbore lca = mm, se adoptă lungimea standardizată
a penei lp = mm (astfel încât lp < lca).
Forţa tangenţială care solicită pana este:
2 ⋅ M tI,max 2 ⋅
Ft = = = N (5.1)
d ca
Tensiunea de contact este:
Ft
σs = = = MPa σ sa = 120 MPa (5.2)
hp
⋅ lp ⋅
2 2
Tensiunea de forfecare este:
Ft
τf = = = MPa τ fa = 80 MPa (5.3)
bp ⋅ lp ⋅
Deci, pana B × × STAS 1004-81, utilizată pentru asamblarea roţii de curea pe
capătul de arbore, verifică/nu verifică.
b) Calculul asamblării dintre arborele I şi rotor
Pe arborele I este montat prin intermediul unei pene paralele rotorul motorului electric la
diametrul drotor = mm. Conform tabelul A8.1 al anexei 8, în secţiune transversală pana are
cotele: lăţimea, bp = mm; înălţimea, hp = mm.
Ţinând cont de lungimea rotorului l = mm, se adoptă lungimea standardizată a penei
lp = mm (astfel încât lp < l). Forţa tangenţială care solicită pana este:
2 ⋅ M tI,max 2 ⋅
Ft = = = N (5.4)
d rotor
Tensiunea de contact este:
Ft
σs = = = MPa σ sa = 120 MPa (5.5)
hp
⋅ lp ⋅
2 2
Tensiunea de forfecare este:
Ft
τf = = = MPa τ fa = 80 MPa (5.6)
bp ⋅ lp ⋅
Deci, pana B × × STAS 1004-81, utilizată pentru asamblarea rotorului pe
arbore, verifică/nu verifică.
18
 6. VERIFICAREA ARBORELUI I AL MOTORULUI ELECTRIC

6.1. Verificarea la oboseală (solicitări variabile)

Calculul la oboseală constă în determinarea coeficientului de siguranţă la solicitari
variabile pentru secţiunile arborilor care prezintă concentratori de tensiune (canal de pană, salt de
diametru etc.) şi compararea acestuia cu valoarea admisibilă ca = 1,3 ... 1,5.
În timp, tensiunea de încovoiere variază după un ciclu alternant simetric. Pentru torsiune se
va considera cazul cel mai frecvent întâlnit în care tensiunea variază după un cilu pulsator.
Caracteristicile mecanice de rezistenţă ale arborelui au fost extrase din tabelul A4.1 al
anexei 4 şi sunt date în paragraful 3.1.
Diagramele momentelor de încovoiere şi respectiv torsiune au fost trasate în paragraful 3.3.

a) Verificarea în dreptul secţiunii 3 de la mijlocul rotorului

În secţiunea 3, cu diametrul drotor = mm, concentratorul de tensiuni este canalul de pană.

Tensiunea de încovoiere maximă este:
32 ⋅ M i3 32 ⋅
σ i ,max,3 = = = MPa (6.1)
π ⋅ d 3rotor π⋅ 3

Amplitudinea tensiunii de încovoiere este cât cea maximă (tensiunea medie este nulă):
σ iv,3 = σ i,max,3 = MPa (6.2)
Tensiunea de torsiune maximă este:

16 ⋅ M t 16 ⋅
τ t ,max,3 = = = MPa (6.3)
π ⋅ d 3rotor π⋅ 3

Amplitudinea şi respectiv tensiunea medie de torsiune sunt egale între ele:

1 1
τ tv,3 = τ tm,3 = ⋅ τ t ,max,3 = ⋅ = MPa (6.4)
2 2
Conform tabelului A9.1 al anexei 9, pentru un oţel cu limita de rupere σr = MPa,
coeficienţii concentratorului de tensiune sunt:
• pentru încovoiere, βkσ,3 = ;
• pentru torsiune, βkτ,3 = .
Conform tabelului A9.3 al anexei 9, pentru diametrul secţiunii drotor = mm şi oţel carbon
cu concentratori moderaţi de tensiuni, coeficienţii dimensionali sunt:
• pentru încovoiere, εσ3 = ;
• pentru torsiune, ετ3 = .
Conform tabelului A9.3 al anexei 9, pentru o suprafaţă obţinută prin rectificare sau
strunjire de finisare, la un oţel cu limita de rupere σr = MPa, coeficientul de calitate a suprafeţei
este γ3 = .
Coeficienţii de siguranţă (după metoda Soderberg) sunt:
• pentru încovoiere:
1 1
c σ3 = = = (6.5)
β kσ,3 σ iv,3
⋅ ⋅
ε σ3 ⋅ γ 3 σ −1 ⋅
• pentru torsiune:

19
 1 1
c τ3 = = = (6.6)
β kτ, 3 τ tv,3 τ tm ,3
⋅ + ⋅ +
ε τ3 ⋅ γ 3 τ −1 τc ⋅

Coeficientul de siguranţă global este:

c ⋅c ⋅
c 3 = σ 3 τ3 = = c a = 1,3 ... 1,5 (6.7)
2 2 2 2
c σ3 + c τ3 +
Deci, în secţiunea 3 arborele rezistă/ nu rezistă la oboseală.

b) Verificarea în dreptul secţiunii 8 din stânga rulmentului 5

Conform figurii 6.1, secţiunea 8 este plasată

b/2
la distanţa x în stânga secţiunii 5 (care este centrul
4 8 5
de presiune pentru rulmentul 5, adică punctul în care
x sunt plasate reacţiunile radială şi respectiv axială ale
Mi rulmentului).
În secţiunea 8 este plasat saltul de diametru
(care este concentratorul de tensiuni) pentru fixarea
Mi8
axială a inelului interior al rulmentului.
Practic, saltul se face de la diametrul fusului
arborelui, dr = mm, la diametrul umărului
necesar pentru rezemarea axială, d1,r sau d2,r. Pentru
Mt rulmenţii radiali cu bile, d1,r este dat în tabelul A7.1
al anexei 7.
Figura 6.1
Saltul de diametru mai este caracterizat de raza de racordare r1, care este dată în aceleaşi
tabele A7.1.
Cota x depinde de cotele axiale ale rulmenţilor care se utilizează:
B / 2 − pentru rulmentii radiali cu bile
x= (6.8)
T − a r − pentru rulmentii radial − axiali cu role conice
Rezultă x = mm, astfel încât momentul de încovoiere în secţiunea 8 este:
2⋅x 2⋅
M i8 = M i 5 + ⋅ (M i 4 − M i5 ) = + ⋅( − )= N ⋅ mm (6.9)
b
Tensiunea de încovoiere maximă corespunzătoare este:
32 ⋅ M i8 32 ⋅
σ i ,max,8 = = = MPa (6.10)
π ⋅ d 3r π⋅ 3

Amplitudinea tensiunii de încovoiere este cât cea maximă (tensiunea medie este nulă):
σ iv,8 = σ i,max,8 = MPa (6.11)
Tensiunea de torsiune maximă este:

16 ⋅ M t 16 ⋅
τ t ,max,8 = = MPa
= (6.12)
π ⋅ d 3r
π⋅ 3

Amplitudinea şi respectiv tensiunea medie de torsiune sunt egale între ele:

1 1
τ tv,8 = τ tm,8 = ⋅ τ t ,max,8 = ⋅ = MPa (6.13)
2 2

20
 Conform tabelului A9.2 al anexei 9, pentru un oţel cu limita de rupere σr = MPa, în
funcţie de raportul r1/dr şi de relaţia dintre d1(2),r - dr şi r1, coeficienţii concentratorului de tensiune
sunt:
• pentru încovoiere, βkσ,8 = ;
• pentru torsiune, βkτ,8 = .
Conform tabelului A9.3 al anexei 9, pentru diametrul secţiunii dr = mm şi oţel carbon
cu concentratori moderaţi de tensiuni, coeficienţii dimensionali sunt:
• pentru încovoiere, εσ8 = ;
• pentru torsiune, ετ8 = .
Conform tabelului A9.3 al anexei 9, pentru o suprafaţă obţinută prin rectificare sau
strunjire de finisare, la un oţel cu limita de rupere σr = MPa, coeficientul de calitate a suprafeţei
este γ8 = .
Coeficienţii de siguranţă (după metoda Soderberg) sunt:
• pentru încovoiere:
1 1
c σ8 = = = (6.14)
β kσ,8 σ iv,8
⋅ ⋅
ε σ8 ⋅ γ 8 σ −1 ⋅
• pentru torsiune:
1 1
c τ8 = = = (6.15)
β k τ, 8 τ tv,8 τ tm ,8
⋅ + ⋅ +
ε τ8 ⋅ γ 8 τ −1 τc ⋅
Coeficientul de siguranţă global este:
c ⋅c ⋅
c 8 = σ8 τ8 = = c a = 1,3 ... 1,5 (6.16)
2 2 2 2
c σ8 + c τ8 +
Deci, în secţiunea 8 arborele rezistă/ nu rezistă la oboseală.

6.2. Verificarea la deformaţii de încovoiere

Deformarea arborelui la încovoiere sub acţiunea forţelor F = G + Fm = N şi
respectiv Q = N, are ca efect apariţia unei excentricităţi între rotor şi stator, piese care în
timpul funcţionării se află în mişcare relativă. Micşorarea întrefierului nu trebuie să depăşească
valoarea admisibilă:
a+b
fa = = = ÷ → mm (6.17)
2000 ÷ 6000 2000 ÷ 6000
De asemenea, deformaţiile unghiulare din dreptul reazemelor 1 şi 5, care sunt lagăre cu
rostogolire (rulmenţi) nu trebuie să depăşească valoarea admisibilă:
ϕ a = 0,001 rad (6.18)
fQ,max
fF,max

F
ϕF,1 1 9 3 5 ϕF,5 1 10 5 7
ϕQ,1

ϕQ,5 Q
x9 x10
a b a+b c

a b
Fig. 6.2

21
 Conform figurii 6.2.a, forţa F produce deformaţii liniare şi unghiulare între secţiunile
reazemelor 1 şi 5. Pentru această porţiune, de lungime a + b, momentul de inerţie IF se calculează
ţinând cont de diametrele şi lungimile fiecărui tronson component, prin intermediul unui diametru
ponderat:
∑ (d i4 ⋅ li )
4 i
d p,F = =4 = mm (6.19)
a+b +
Rezultă:
π ⋅ d p4,F π⋅ 4
IF = = = mm 4 (6.20)
64 64
Forţa F produce deformaţia liniară maximă:
3 3
F b ⋅ a ⋅ (a + 2 ⋅ b )
f F,max = ⋅ =
E ⋅ IF 9 ⋅ 3 ⋅ (a + b )
(6.21)
3 3
⋅ ⋅( + 2⋅ )
= 5
⋅ = mm
2,1 ⋅ 10 ⋅ 9⋅ 3 ⋅( + )
în secţiunea 9, plasată faţă de secţiunea 1 la distanţa:
a ⋅ (a + 2 ⋅ b ) ⋅( + 2⋅ )=
x9 = = mm (6.22)
3 3
În dreptul reazemelor 1 şi 5, forţa F produce deformaţiile unghiulare:
F a ⋅ b ⋅ (a + 2 ⋅ b ) ⋅ ⋅( + 2⋅ )=
ϕ F,1 = ⋅ = ⋅ rad
E ⋅ IF 6 ⋅ (a + b ) 5
2,1 ⋅ 10 ⋅ 6⋅( + ) (6.23)
F a ⋅ b ⋅ (2 ⋅ a + b ) ⋅ ⋅ (2 ⋅ + )=
ϕ F, 5 = ⋅ = ⋅ rad
E ⋅ IF 6 ⋅ (a + b ) 2,1 ⋅ 10 5 ⋅ 6⋅( + )
Conform figurii 6.2.b, forţa Q produce deformaţii liniare şi unghiulare între secţiunile 1 şi
7. Pentru această porţiune, de lungime a + b + c, momentul de inerţie IQ se calculează ţinând cont de
diametrele şi lungimile fiecărui tronson component, prin intermediul unui diametru ponderat:
∑ (d 4j ⋅ l j )
4 j
d p ,Q = =4 = mm (6.24)
a+b+c +
Rezultă:
π ⋅ d p4,Q π⋅ 4
IQ = = = mm 4 (6.25)
64 64
Forţa Q produce deformaţia liniară maximă:
2
Q c ⋅ (a + b )
f Q,max = ⋅ =
E ⋅ IQ 9⋅ 3
(6.26)
= ⋅ =
⋅(
mm
+ )2
2,1 ⋅ 10 5 ⋅ 9⋅ 3
în secţiunea 10, plasată faţă de secţiunea 1 la distanţa:
a+b +
x 10 = = = mm (6.27)
3 3
În dreptul reazemelor 1 şi 5, forţa Q produce deformaţiile unghiulare:

22
 Q c ⋅ (a + b ) ⋅( + )=
ϕ Q,1 = ⋅ = ⋅ rad
E ⋅ IQ 6 2,1 ⋅ 10 5 ⋅ 6
(6.28)
Q c ⋅ (a + b ) ⋅( + )=
ϕ Q ,5 = ⋅ = ⋅ rad
E ⋅ IQ 3 2,1 ⋅ 10 5 ⋅ 3

Secţiunile 9 şi 10 nu coincid, dar sunt destul de apropiate, astfel încât prin "suprapunerea
efectelor" se poate face un calcul "acoperitor" al deformaţiei liniare maxime cu relaţia:
f max ≈ f F,max + f Q,max = + = mm f a = mm (6.29)
Deci, arborele rezistă/nu rezistă la deformaţiile liniare.
Tot prin "suprapunerea efectelor" se poate face şi calcul deformaţiilor unghiulare din
dreptul reazemelor:
ϕ max,1 = ϕ F,1 + ϕ Q,1 = + = rad ϕ a = rad
(6.30)
ϕ max,5 = ϕ F,5 + ϕ Q,5 = + = rad ϕ a = rad
Deci, arborele rezistă/ nu rezistă la deformaţiile unghiulare.

6.2. Verificarea la vibraţii de încovoiere

Verificarea la vibraţiile de încovoiere ale arborelui constă în compararea turaţiei de
funcţionare nI ≈ nME = rot/min cu turaţia critică, care depinde de acceleraţia gravitaţională g
şi de deformaţia liniară statică:
30 g
n cr = ⋅ (6.31)
π f st
Există trei posibilităţi:
• dacă nI ≤ 0,8⋅ncr, arborele se numeşte "rigid" şi funcţionarea sa nu prezintă probleme;
• dacă nI ≥ 1,2⋅ncr, arborele se numeşte "elastic" şi funcţionarea sa nu prezintă probleme
dacă pornirile şi opririle sale se fac foarte rapid;
• dacă nI ∈ [0,8⋅ncr; 1,2⋅ncr], arborele funcţionează în domeniul de rezonanţă, care
trebuie evitat pentru că există pericolul ruperii sale.
Acceleraţia gravitaţională are valoarea g = 9,81 m/s2, iar deformaţia statică a arborelui se
calculează în secţiunea 9 (vezi figura 6.2.a) pentru încărcarea dată numai de către greutatea
rotorului, G = N. Forţa G produce deformaţii numai între secţiunile reazemelor 1 şi 5, astfel
încât pentru această porţiune, de lungime a + b, momentul de inerţie IG = IF = mm4. Practic,
deformaţia statică se determină cu o relaţie similară cu (6.21):
3
G b ⋅ a 3 ⋅ (a + 2 ⋅ b )
f st = ⋅ =
E ⋅ IG 9 ⋅ 3 ⋅ (a + b )
(6.32)
3 3
⋅ ⋅( + 2⋅ )
= 5
⋅ = mm
2,1 ⋅ 10 ⋅ 9⋅ 3 ⋅( + )
Rezultă:
30 g 30 9,81
n cr = ⋅ = ⋅ = rot / min (6.33)
π f st π ⋅ 10 −3
Ţinând cont că 0,8⋅ncr = 0,8⋅ = rot/min şi 1,2⋅ncr = 1,2⋅ = rot/min,
rezultă că arborele I al motorului electric este rigid/ este elastic/ funcţionează în domeniul de
rezonanţă.

23
 ANEXE
ANEXA 1

Valori estimative ale randamentelor cuplelor de frecare

Tabelul A1.1
η
Cupla de frecare Cupla funcţionează
închisă deschisă
o pereche de rulmenţi 0,99 … 0,995
o pereche de lagăre cu alunecare 0,98 … 0,99
angrenaj cilindric 0,97 … 0,99 0,93 … 0,95
angrenaj conic 0,96 … 0,98 0,92 … 0,94
angrenaj melcat 0,70 … 0,92 0,50 … 0,70
transmisie prin curele - 0,94 … 0,97
transmisie prin roţi cu fricţiune 0,90 … 0,96 0,70 … 0,88
transmisie cu lanţ 0,95 … 0,97 0,90 … 0,93

ANEXA 2

Caracteristici funcţionale ale motoarelor electrice

Tabelul A2.1
PME
Şirul

kW
1 8 10 12,5 16 20 25 32 40 50 63 80 100 125 160 200
2 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 37 45 55 75 110 150 185 220

Tabelul A2.2
nME
rot/min
750 1000 1500 3000

24
 ANEXA 3

Elemente pentru calculul transmisiilor prin curele trapezoidale înguste

(STAS 1163-71)

Tabelul A3.1
Tipul curelei
SPZ SPA SPB 16×15 SPC
nME P1C
rot/min kW
750 0… 7 7 … 22 22 … 45 45 … 100 100 … 300
1000 0 … 10 10 … 29 29 … 55 55 … 120 120 … 300
1500 0 … 15 15 … 40 40 … 80 80 … 190 -
3000 0 … 26 26 … 75 75 … 130 - -

Tabelul A3.2
Coeficientul de lungime, cL
Lp Tipul curelei Lp Tipul curelei
mm SPZ SPA SPB 16×15 SPC mm SPZ SPA SPB 16×15 SPC
630 0,82 - - - - 2500 1,07 1,00 0,94 0,93 0,86
710 0,84 - - - - 2800 1,09 1,02 0,96 0,94 0,88
800 0,86 0,81 - - - 3150 1,11 1,04 0,98 0,96 0,90
900 0,88 0,83 - - - 3550 1,13 1,06 1,00 0,97 0,92
1000 0,90 0,83 - - - 3750 - 1,07 1,01 0,98 0,93
1120 0,93 0,87 - - - 4000 - 1,08 1,02 0,99 0,94
1250 0,94 0,89 0,82 - - 4500 - 1,09 1,04 1,00 0,96
1400 0,96 0,91 0,84 - - 5000 - - 1,06 1,03 0,98
1600 1,00 0,93 0,86 0,85 - 5600 - - 1,08 1,05 1,00
1700 1,01 0,94 0,87 0,86 - 6300 - - 1,10 1,07 1,02
1800 1,01 0,95 0,88 0,87 - 7100 - - 1,12 1,09 1,04
2000 1,02 0,96 0,90 0,89 - 8000 - - 1,14 1,10 1,06
2240 1,05 0,98 0,92 0,91 0,83 9000 - - - 1,12 1,08

Tabelul A3.3 Tabelul A3.4

Coeficientul de înfăşurare Coeficientul
β1 cβ β1 cβ β1 cβ numărului de curele
1800 1,00 1510 0,93 1200 0,82 z0 cz
1740 0,99 1450 0,91 1130 0,80 2…3 0,95
1690 0,97 1390 0,89 1060 0,77 4…6 0,90
1630 0,96 1330 0,87 990 0,73 >6 0,85
1570 0,94 1270 0,85 910 0,70

25
 Tabelul A3.5
Puterea P0 transmisă de o curea tip SPZ
kW
Dp1 iTCT nME Dp1 iTCT nME
rot/min rot/min
mm - mm -
750 1000 1500 3000 750 1000 1500 3000
1,0 0,54 0,68 0,93 1,45 1,0 1,51 1,97 2,80 4,63
63 1,5 0,65 0,83 1,15 1,88 112 1,5 1,62 2,12 3,02 5,07
3,0 0,68 0,87 1,23 2,02 3,0 1,66 2,16 3,10 5,24
1,0 0,70 0,89 1,25 2,00 1,0 1,77 2,30 3,27 5,40
71 1,5 0,81 1,04 1,47 2,43 125 1,5 1,87 2,45 3,50 5,83
3,0 0,84 1,09 1,54 2,57 3,0 1,91 2,49 3,57 5,97
1,0 0,88 1,14 1,60 2,60 1,0 2,06 2,68 3,81 6,19
80 1,5 0,99 1,29 1,82 3,04 140 1,5 2,16 2,82 4,04 6,67
3,0 1,03 1,33 1,90 3,18 3,0 2,20 2,87 4,11 6,81
1,0 1,08 1,40 1,98 3,27 1,0 2,43 3,17 4,51 7,27
90 1,5 1,19 1,54 2,20 3,69 160 1,5 2,54 3,32 4,74 7,73
3,0 1,23 1,60 2,28 3,84 3,0 2,57 3,36 4,81 7,87
1,0 1,28 1,66 2,35 3,90 1,0 2,80 3,65 5,19 8,17
100 1,5 1,38 1,81 2,58 4,33 180 1,5 2,91 3,79 5,41 8,51
3,0 1,43 1,85 2,65 4,47 3,0 2,95 3,85 5,48 8,76

Tabelul A3.6
Puterea P0 transmisă de o curea tip SPA
kW
Dp1 iTCT nME Dp1 iTCT nME
rot/min rot/min
mm - mm -
750 1000 1500 3000 750 1000 1500 3000
1,0 1,18 1,48 2,02 2,95 1,0 3,30 4,27 6,00 9,27
90 1,5 1,41 1,81 2,52 3,97 160 1,5 3,55 4,60 6,51 10,23
3,0 1,49 1,92 2,69 4,29 3,0 3,63 4,71 6,67 10,52
1,0 1,48 1,89 2,61 3,99 1,0 3,89 5,03 7,06 10,67
100 1,5 1,73 2,22 3,11 4,96 180 1,5 4,14 5,36 7,58 11,63
3,0 1,81 2,33 3,28 5,28 3,0 4,22 5,47 7,73 11,99
1,0 1,85 2,38 3,31 5,15 1,0 4,47 5,78 8,09 11,92
112 1,5 2,10 2,71 3,81 6,12 200 1,5 4,71 6,12 8,51 12,88
3,0 2,18 2,82 3,98 6,43 3,0 4,79 6,23 8,76 13,25
1,0 2,25 2,90 4,06 6,34 1,0 5,15 6,67 9,27 13,17
125 1,5 2,49 3,23 4,56 7,30 224 1,5 5,39 6,99 9,79 14,13
3,0 2,58 3,35 4,73 7,65 3,0 5,47 7,09 9,93 14,42
1,0 2,71 3,50 4,91 7,65 1,0 5,29 7,58 10,50 14,13
140 1,5 2,95 3,82 5,41 8,51 250 1,5 6,12 7,95 11,20 15,10
3,0 3,03 3,93 5,58 8,90 3,0 6,20 8,02 11,50 15,46

26
 Tabelul A3.7
Puterea P0 transmisă de o curea tip SPB
kW
Dp1 iTCT nME Dp1 iTCT nME
rot/min rot/min
mm - mm -
750 1000 1500 3000 750 1000 1500 3000
1,0 3,08 3,82 5,19 7,15 1,0 7,87 10,01 13,69 16,49
140 1,5 3,53 4,53 6,26 9,17 250 1,5 8,32 10,74 14,72 18,47
3,0 3,70 4,75 6,61 9,86 3,0 8,54 10,97 15,09 19,21
1,0 3,92 5,00 6,86 9,49 1,0 9,13 11,63 15,68 16,41
160 1,5 4,44 5,70 7,95 11,55 280 1,5 9,57 12,28 16,71 19,21
3,0 4,61 5,93 8,24 12,28 3,0 9,79 12,58 17,10 19,87
1,0 4,81 6,16 8,46 11,63 1,0 10,52 13,39 17,81 -
180 1,5 5,33 6,86 9,49 13,69 315 1,5 11,04 14,13 18,84 -
3,0 5,50 7,07 9,86 14,35 3,0 11,18 14,35 19,21 -
1,0 5,70 7,30 10,01 13,39 1,0 12,07 15,30 19,94 -
200 1,5 6,20 8,02 11,11 15,46 355 1,5 12,58 16,04 21,05 -
3,0 6,37 8,24 11,41 16,12 3,0 12,81 16,26 21,34 -
1,0 6,73 8,51 11,85 15,16 1,0 13,84 17,37 22,00 -
224 1,5 7,24 9,35 12,88 17,22 400 1,5 14,35 18,10 23,11 -
3,0 7,43 9,57 13,25 17,88 3,0 14,50 18,33 23,40 -

Tabelul A3.8
Puterea P0 transmisă de o curea tip 16×15
kW
Dp1 iTCT nME Dp1 iTCT nME
rot/min rot/min
mm - mm -
750 1000 1500 3000 750 1000 1500 3000
1,0 5,14 6,52 8,76 10,89 1,0 12,28 15,53 20,39 -
180 1,5 5,91 7,58 10,38 13,91 315 1,5 13,03 16,56 21,93 -
3,0 6,16 7,87 10,89 14,94 3,0 13,32 16,93 22,45 -
1,0 6,24 7,95 10,67 13,03 1,0 14,28 17,96 23,04 -
200 1,5 7,00 8,94 12,28 16,12 355 1,5 15,01 18,99 24,56 -
3,0 7,25 9,35 12,81 17,15 3,0 15,23 19,36 25,17 -
1,0 7,58 9,64 12,95 15,16 1,0 16,41 20,53 25,54 -
224 1,5 8,32 10,67 14,50 18,18 400 1,5 17,15 21,56 27,16 -
3,0 8,54 10,97 15,01 19,21 3,0 17,44 21,93 27,67 -
1,0 8,90 11,41 15,23 16,63 1,0 18,69 23,18 27,67 -
250 1,5 9,71 12,44 16,78 19,65 450 1,5 19,43 24,21 29,22 -
3,0 9,94 12,73 17,37 20,68 3,0 19,72 24,56 29,73 -
1,0 10,52 13,32 17,74 17,30 1,0 20,90 25,54 29,00 -
280 1,5 11,26 14,35 19,28 20,39 500 1,5 21,64 26,57 30,54 -
3,0 11,48 14,72 19,80 21,34 3,0 21,83 26,94 31,13 -
27
 Tabelul A3.9
Puterea P0 transmisă de o curea tip SPC
kW
Dp1 iTCT nME Dp1 iTCT nME
rot/min rot/min
mm - mm -
750 1000 1500 3000 750 1000 1500 3000
1,0 8,10 10,16 13,25 11,92 1,0 19,80 24,51 29,44 -
224 1,5 9,42 11,92 15,82 16,93 400 1,5 21,05 26,20 32,09 -
3,0 9,79 12,44 16,71 18,62 3,0 21,49 26,79 32,97 -
1,0 9,94 12,51 16,19 13,62 1,0 22,82 27,95 32,09 -
250 1,5 11,18 14,20 18,84 18,65 450 1,5 24,07 29,66 34,66 -
3,0 11,63 14,79 19,72 20,31 3,0 24,51 30,21 35,55 -
1,0 12,00 15,10 19,43 11,13 1,0 25,69 31,06 33,56 -
280 1,5 13,25 16,78 22,08 19,14 500 1,5 26,94 32,75 36,21 -
3,0 13,69 17,37 22,89 20,83 3,0 27,38 33,84 37,02 -
1,0 14,35 18,03 22,89 - 1,0 28,92 34,30 33,86 -
315 1,5 15,60 19,72 25,46 - 560 1,5 30,18 35,99 36,43 -
3,0 16,04 20,31 26,35 - 3,0 30,62 36,58 37,31 -
1,0 17,00 21,20 26,27 - 1,0 32,38 37,39 - -
355 1,5 18,25 22,89 28,92 - 630 1,5 33,63 39,08 - -
3,0 18,62 23,48 29,81 - 3,0 34,08 39,67 - -

28
 ANEXA 4

Caracteristici ale oţelurilor recomandate pentru confecţionarea arborilor

Tabelul A4.1
Tensiuni

Tratament
limită admisibile
Material Simbol STAS
σr σc σ-1 τ-1 τc σiaI σiaII σiaIII
MPa
Oţel OL 42 - 420 230 200 115 140 140 70 40
500/2-80

carbon
OL 50 - 500 270 240 140 165 170 75 45
de uz
general OL 60 - 600 310 280 160 190 200 95 55
N 390 230 170 100 140 130 60 35
OLC 15
C 500 300 220 125 180 170 75 45
STAS 880-80

Oţel
carbon N 530 310 230 130 185 175 85 50
OLC 35
de I 640 420 280 150 255 210 100 60
calitate
N 610 360 260 155 220 200 95 55
OLC 45
I 700 480 300 170 290 230 110 65
18 MoCr 10

C 790 540 340 190 325 260 120 70

18 MoCrNi 20

C 830 590 440 240 355 275 130 75

STAS 791-80

Oţel
aliat
40 Cr 10

I 980 790 360 200 475 325 150 90

41 MoCr 11

I 1080 880 380 300 530 360 170 100

*
N - tratament de normalizare; C - tratament de cementare; I - tratament de îmbunătăţire.
29
 ANEXA 5
Caracteristici ale capetelor de arbore cilindrice
(STAS 8724/2-71)

degajare pentru inel elastic

dca

dca
lca lca

Tabelul A5.1
lca lca
dca dca
serie serie
nominal abateri toleranţă scurtă lungă nominal abateri toleranţă scurtă lungă
mm - mm mm - mm
+0,006
6 -0,002 48 +0,018
+0,002 k6
7 50
82 110
8 +0,007 55
-0,002
9 56
10 60
20 23
11 63
+0,030
12 65 +0,011
+0,008 25 30 105 140
14 -0,003 70
16 j6 71
18 28 40 75
19 80
20 85
130 170
22 36 50 90 m6
+0,009
24 -0,004 95 +0,035
+0,013
25 100
42 60
28 110
165 210
30 120
32 125
58 80
35 130
38 +0,018 140 +0,040 200 250
+0,002 k6 +0,015
40 150
42 82 110 160
240 300
45 170

30
 ANEXA 6
Caracteristici ale manşetelor de rotaţie cu buză de etanşare
(STAS 7950/2-83, STAS 7950/3-83)
het het
armătură armătură
arc
buză 300 max.
arc auxiliară
buză de buză de

d1,et
etanşare

Det
Det

det
det
etanşare
det

Forma A Forma B
Tabelul A6.1
det det
Det het d1,et Det het d1,et
nominal abateri toleranţă nominal abateri toleranţă
mm - mm mm - mm
0,13
6 -0,075 22 7 4,5 21 40 10 18,5
7 22 7 5,5 40 10
22 7 22 42 10 19,5
8 6,5
24 7 47 10
22 7 23 40 7 20,5
0,13
9 -0,090 26 7 7,5 40 10
24 21,5
30 10 47 10
24 7 40 7
10 26 7 8,5 42 10
30 10 47 10
25 22,5
26 7 50 10
11 9 0,131
30 10 52 10
28 7 -0,130 62 10
12 30 10 10 40 7
32 10 26 45 10 23,5
13 28 7 11 47 10
28 7 47 10
30 7 28 50 10 25,5
14 12
32 10 52 10
h11 35 10 h11 47 10
30 7 50 10
32 10 30 52 10 27,5
15 0,13 13
-0,110 35 10 55 10
40 10 62 10
30 7 45 7
32 10 47 7
16 14 32 29
35 10 50 10
40 10 52 10
30 7 50 7
32 7 52 10
17 15
35 10 55 10
35 32
40 10 0,132 58 10
32 7 -0,160 62 10
18 35 7 16 72 10
40 10 52 7
36 33
19 35 7 17 62 10
35 7 52 7
0,13
-0,130 40 10 55 10
20 18 38 35
42 10 58 10
47 10 62 10

31
 Tabelul A6.1 (continuare)
det det
Det het d1,et Det het d1,et
nominal abateri toleranţă nominal abateri toleranţă
mm - mm mm - mm
55 7 100 10
72 67,5
60 10 110 12
40 62 10 37 95 10
65 10 100 10
75 70,5
72 10 105 10
80 10 0,132 110 12
62 10 -0,190 100 10
78 73,5
42 65 10 38,5 110 12
72 10 100 10
60 8 105 10
80 75,5
62 10 110 10
65 10 115 12
45 0,132 41,5
68 10 105 12
-0,160 72 10 85 110 12 80,5
80 10 120 15
62 8 110 12
65 10 115 12
90 85,5
48 70 10 44,5 120 12
72 10 125 15
80 10 120 12
95 90,5
65 8 125 12
68 10 120 12
70 10 125 12
50 46,5 100 94,5
72 10 130 12
0,132
75 10 140 15
-0,220
80 10 125 12
68 8 105 130 12 99,5
h11 72 10 h11 140 15
52 48
75 10 130 12
80 10 135 12
110 104,5
70 8 140 12
72 10 150 15
75 10 140 12
55 51 115 109,5
80 10 150 12
85 10 140 12
90 10 120 150 12 114,5
80 10 160 15
58 54
90 10 150 12
75 8 125 155 12 119,5
80 10 160 15
60 0,132 56
85 10 160 15
-0,190 130 124,5
90 10 170 15
80 10 135 170 15 128
62 58
90 10 170 15
140 133
63 90 10 59 180 15
85 10 145 0,132 180 15 138
90 10 -0,250 180 15
65 61 150 143
95 10 190 15
100 10 155 190 15 148
90 10 190 15
68 64 160 153
100 10 200 15
90 10 165 200 15 158
70
95 10
66
170 200 15 163
100 10 210 15
180 173
110 12 220 15

32
 ANEXA 7
Elemente pentru proiectarea rulmenţilor radiali cu bile pe un rând
(STAS 3041-80, STAS 6003-75, STAS 7160-82, STAS 6671-77)
600

=
2A/3

A
=
r r1 r

B = =
B
d1,r
D

D
dr
dr

dr
Tabelul A7.1
dr
D B r C C0 d1,r r1
Simbol nominal abateri toleranţă
mm - mm kN mm
607 19 6 2,20 1,18 9,2
7
627 22 7 2,60 1,38 10,0
0,5 0,3
608 8 22 7 2,60 1,38 10,2
609 24 7 2,85 1,56 11,2
+0,004
629 9 -0,002
26 8 3,57 2,00 14,0 0,6
1,0
639 30 10 4,57 2,70 14,0
6000 26 8 0,5 3,60 2,00 12,2 0,3
6200 10 30 9 4,75 2,70 15,0
1,0 0,6
6300 35 11 6,35 3,80 15,0
6001 j5 28 8 0,5 4,00 2,27 14,2 0,3
6201 12 32 10 1,0 5,40 3,00 17,0 0,6
6301 37 12 1,5 7,60 4,73 18,0 1,0
6002 32 9 0,5 4,40 2,55 20,2 0,3
6202 15 +0,005 35 11 1,0 6,10 3,60 20,0 0,6
6302 -0,003 42 13 1,5 8,90 5,50 21,0 1,0
6003 35 10 0,5 4,70 2,80 19,2 0,3
6203 40 12 1,0 7,50 4,60 22,0 0,6
17
6303 47 14 1,5 10,60 6,70 23,0
1,0
6403 62 17 2,0 18,00 12,10 27,0
6004 42 12 1,0 7,40 4,60 24,0 0,6
6204 47 14 1,5 10,00 6,30 25,0
20
6304 52 15 12,50 8,00 30,0 1,0
2,0
6404 72 19 24,00 17,00 30,0
6005 47 12 1,0 7,90 5,10 29,0 0,6
6205 +0,011 52 15 1,5 11,00 7,10 31,0
25 +0,002
k5 1,0
6305 62 17 2,0 17,60 11,60 33,0
6405 80 21 2,5 29,20 20,80 37,0 1,5
6006 55 13 10,40 7,00 35,0
1,5
6206 62 16 15,30 12,20 36,0 1,0
30
6306 72 19 2,0 23,40 16,00 38,0
6406 90 23 2,5 37,20 27,20 42,0 1,5
33
 Tabelul A7.1 (continuare)
dr
D B r C C0 d1,r r1
Simbol nominal abateri toleranţă
mm - mm kN mm
6007 62 14 1,5 12,5 8,7 40
1,0
6207 72 17 2,0 20,0 14,0 43
35
6307 80 21 26,0 18,3 45
2,5 1,5
6407 100 25 43,6 31,9 47
6008 68 15 1,5 13,2 9,5 45
1,0
6208 80 18 2,0 25,6 18,2 48
40
6308 90 23 2,5 32,0 22,8 50 1,5
6408 +0,013
110 27 3,0 50,0 37,5 53 2,0
6009 +0,002 75 16 1,5 16,5 12,4 50
1,0
6209 85 19 2,0 25,6 18,2 53
45
6309 100 25 2,5 41,5 30,5 55 1,2
6409 120 29 3,0 60,4 46,4 59 2,0
6010 80 16 1,5 17,0 13,3 55
1,0
6210 90 20 2,0 27,5 20,2 58
50
6310 110 27 3,0 48,0 36,5 62
2,0
6410 130 31 3,5 72,1 56,4 65
6011 90 18 2,0 22,4 17,3 62 1,0
6211 100 21 2,5 34,0 25,5 65 1,5
55
6311 120 29 3,0 56,0 42,6 67
2,0
6411 140 33 3,5 78,0 63,7 70
6012 95 18 2,0 23,2 18,6 67 1,0
6212 110 22 2,5 41,1 31,5 70 1,5
60 k5
6312 130 31 64,1 49,4 73
3,5 2,0
6412 150 35 85,6 71,4 75
6013 100 18 2,0 24,0 20,0 72 1,0
6213 120 23 2,5 45,0 35,0 75 1,5
65
6313 140 33 72,6 56,7 78
3,5 2,0
6413 +0,015 160 37 92,6 79,6 80
6014 +0,002 110 20 2,0 29,9 24,8 77 1,0
6214 125 24 2,5 48,8 38,2 80 1,5
70
6314 150 35 3,5 81,8 64,5 83 2,0
6414 180 42 4,0 113,0 107,0 87 2,5
6015 115 20 2,0 31,0 26,6 82 1,0
6215 130 25 2,5 52,0 42,0 85 1,5
75
6315 160 37 3,5 89,0 73,0 88 2,0
6415 190 45 4,0 120,0 117,0 92 2,5
6016 125 22 2,0 37,5 32,0 87 1,0
6216 140 26 3,0 57,0 45,5 92
80 2,0
6316 170 39 3,5 96,5 81,7 93
6416 200 46 4,0 128,0 127,0 97 2,5
6017 130 22 2,0 38,5 34,0 92 1,0
6217 +0,018 150 28 3,0 65,4 54,1 97 2,0
85 +0,003
6317 180 41 4,0 104,0 91,0 100 2,5
6417 210 52 5,0 136,0 138,0 105 3,0

34
 Tabelul A7.1 (continuare)
dr
D B r C C0 d1,r r1
Simbol nominal abateri toleranţă
mm - mm kN mm
6018 140 24 2,5 45,6 40,0 98 1,5
6218 160 30 3,0 75,0 62,0 102 2,0
90
6318 190 43 4,0 112,0 101,0 105 2,5
6418 225 54 5,0 150,0 160,0 110 3,0
6019 +0,018 145 24 2,5 47,5 42,5 103 1,5
+0,003
k5
6219 95 170 32 3,5 85,0 71,0 108 2,0
6319 200 45 4,0 120,0 111,0 110 2,5
6020 150 24 2,5 47,5 42,5 108 1,5
6220 100 180 34 3,5 95,8 80,6 113 2,0
6320 215 47 4,0 136,0 134,0 115 2,5
6021 160 26 3,0 57,0 52,0 115
2,0
6221 105 190 36 3,5 104,0 91,5 118
6321 225 49 4,0 144,0 145,0 120 2,5
6022 170 28 3,0 64,0 58,0 120
+0,028 2,0
6222 110 +0,013
200 38 3,5 113,0 102,0 123
6322 240 50 4,0 161,0 170,0 125 2,5
6024 180 28 3,0 66,5 62,5 130
2,0
6224 120 m5 215 40 3,5 119,0 114,0 133
6324 260 55 4,0 170,0 183,0 135 2,5
6026 200 33 3,0 83,0 80,0 140 2,0
6226 130 230 40 4,0 122,0 114,0 145 2,5
6326 +0,033 280 58 5,0 180,0 198,0 147 3,0
6028 +0,015 210 33 3,0 86,5 85,0 150 2,0
6228 140 250 42 4,0 129,0 127,0 155 2,5
6328 300 62 5,0 205,0 238,0 157 3,0
6030 225 35 3,5 98,4 98,8 161 2,0
6230 150 270 45 4,0 150,0 153,0 165 2,5
6330 320 65 5,0 216,0 255,0 167 3,0
6032 240 38 3,5 107,0 106,0 171 2,0
6232 160 290 48 4,0 159,0 167,0 175 2,5
6332 +0,040 340 68 5,0 216,0 255,0 177 3,0
6034 +0,015 260 42 3,5 132,0 136,0 181 2,0
6234 170 m6 310 52 5,0 180,0 200,0 187
3,0
6334 360 72 5,0 255,0 320,0 187
6036 280 46 3,5 148,0 159,0 191 2,0
6236 180 320 52 5,0 190,0 216,0 197
3,0
6336 380 75 5,0 280,0 365,0 197
6038 290 46 3,5 154,0 170,0 201 2,0
+0,046
6238 190 +0,017
340 55 5,0 210,0 253,0 207 3,0
6338 400 78 6,0 296,0 403,0 210 4,0
Tabelul A7.2
Fa/C0 0,014 0,028 0,056 0,084 0,110 0,170 0,280 0,420 0,560
e 0,19 0,22 0,26 0,28 0,30 0,34 0,38 0,42 0,44
Y 2,30 1,99 1,71 1,55 1,45 1,31 1,15 1,04 1,00

 Exemplu de notare: Rulment 6020 STAS 3041-80.

35
 ANEXA 8
Elemente pentru proiectarea penelor paralele
(STAS 1004-81)
X X X X-X
bp

hp

hp

hp
cp × 450
t1
X X X
r
d

bp

bp
bp/2 bp/2 bp/2

bp
lp lp lp

Forma A Forma B Forma C

Tabelul A8.1
Arbore Pană
bp t1 r cp
d bp hp lp
nominal abateri toleranţă nominal abateri min max min max
mm - mm
≥ 6 ≤ 8 2 -0,004 1,2 2 2 6 ÷ 20
> 8 ≤ 10 3 -0,029 1,8 0,08 0,16 3 3 6 ÷ 36 0,16 0,25
+0,1
> 10 ≤ 12 4 2,5 0
4 4 8 ÷ 45
0000
> 12 ≤ 17 5 -0,030
3,0 5 5 10 ÷ 56
> 17 ≤ 22 6 3,5 0,16 0,25 6 6 14 ÷ 70 0,25 0,40
> 22 ≤ 30 8 0000 N9 4,0 8 7 18 ÷ 90
> 30 ≤ 38 10 -0,036 5,0 10 8 22 ÷ 110
> 38 ≤ 44 12 5,0 +0,2 12 8 28 ÷ 140
> 44 ≤ 50 14 0000 5,5 0 0,25 0,40 14 9 36 ÷ 160 0,40 0,60
> 50 ≤ 58 16 -0,043 6,0 16 10 45 ÷ 180
> 58 ≤ 65 18 7,0 18 11 50 ÷ 200
36
 Tabelul A8.1 (continuare)
Arbore Pană
bp t1 r cp
d bp hp lp
nominal abateri toleranţă nominal abateri min max min max
mm - mm
> 65 ≤ 75 20 7,5 20 12 56 ÷ 220
> 75 ≤ 85 22 0000 9,0 22 14 63 ÷ 250
-0,052 +0,2
> 85 ≤ 95 25 9,0 0
0,40 0,60 25 14 70 ÷ 280 0,60 0,80
> 95 ≤ 110 28 10,0 28 16 80 ÷ 320
> 110 ≤ 130 32 N9 11,0 32 18 90 ÷ 360
> 130 ≤ 150 36 12,0 36 20 100 ÷ 400
0000
> 150 ≤ 170 40 -0,062
13,0 +0,3 40 22 100 ÷ 400
0
0,70 1,00 1,00 1,20
> 170 ≤ 200 45 15,0 45 25 110 ÷ 450
> 200 ≤ 230 50 17,0 50 28 125 ÷ 500
lp∈{6; 8; 10; 12; 14; 16; 18; 20; 22; 25; 28; 32; 36; 40; 45; 50; 56; 63; 70; 80; 90; 100; 110; 125; 140;
160; 180; 200; 220; 250; 280; 320; 360; 400; 450; 500}

 Notarea penelor paralele se face indicând:

• denumirea (cuvântul pană);
• forma (A, B sau C);
• dimensiunile (bp × hp × lp);
• numărul standardului.
Exemplu de notare a unei pene cu forma A şi dimensiunile bp = 20 mm, hp = 12 mm, lp = 125 mm: Pană A 20 × 12 × 125 STAS 1004-81.
 Materialul penelor paralele este un oţel cu limita de rupere σr de cel puţin 590 MPa, de obicei OL 60 STAS 500/2-80.

37
 ANEXA 9

Elemente pentru calculul la oboseală al arborilor

Tabelul A10.1
bp Factorul concentratorului de tensiuni pentru canal de pană
σr β kσ β kτ
t1

r MPa -
d 600 1,46 1,54
800 1,62 1,88
1000 1,77 2,22
1200 1,92 2,39

Tabelul A9.2
Factorul concentratorului de tensiuni pentru salt de diametru
d1(2),r - dr = 2⋅r1 d1(2),r - dr = 4⋅r1
σr
r1/dr
MPa 0,01 0,02 0,03 0,05 0,10 0,01 0,02 0,03 0,05
r1 500 1,36 1,44 1,63 1,59 1,44 1,54 1,81 1,82 1,78
d1,r sau d2,r

700 1,40 1,49 1,71 1,69 1,55 1,59 1,91 1,94 1,88
β kσ
900 1,43 1,54 1,80 1,78 1,66 1,64 2,01 2,05 2,01
1200 1,49 1,62 1,92 1,93 1,83 1,72 2,16 2,33 2,19
dr

500 1,28 1,35 1,40 1,43 1,38 1,39 1,55 1,54 1,53
700 1,29 1,37 1,44 1,46 1,42 1,42 1,59 1,59 1,59
β kτ
900 1,30 1,38 1,47 1,50 1,45 1,44 1,62 1,64 1,65
1200 1,32 1,42 1,52 1,54 1,50 1,47 1,68 1,71 1,74

Tabelul A9.3
Factorul dimensional
d mm 15 20 30 40 50 70 100 120
εσ (oţel carbon) 0,95 0,92 0,88 0,85 0,81 0,76 0,70 0,61
εσ (oţel aliat) -
0,87 0,83 0,77 0,73 0,70 0,65 0,59 0,52
ετ (oţel carbon sau aliat)

Tabelul A9.4
Factorul de calitate a suprafeţei
σr MPa 300 400 500 600 700 800 900 1000
γσ ≈ γτ = γ
0,98 0,94 0,92 0,91 0,90 0,90 0,89 0,88
(strunjire sau rectificare fină)
-
γσ ≈ γτ = γ
0,94 0,90 0,88 0,85 0,83 0,81 0,79 0,78
(strunjire sau rectificare brută)

38
39