UNIVERSITATEA „BABE -BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICE I GESTIUNEA

AFACERILOR

-Catedra de Contabilitate-

TEZ DE DOCTORAT
-REZUMAT-

Evolu ia contabilit ii în perioada de tranzi ie

a economiei române ti

Coordonator tiin ific

Prof.Univ.Dr. Pântea Petru Iacob
Doctorand
Damian Sorin

2011
Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat

1. Structura tezei de doctorat 3

2. Motiva ia si importan a cercet rii tiin ifice 7
3. Metodologia cercet rii tiin ifice 11
4. Sinteza capitolelor cuprinse în teza de doctorat 15
5. Sinteza concluziilor cercet rii 20
6. Limitele cercet rii tiin ifice i recomand ri pentru cercet rile viitoare 26
7. Referin e bibilografice 30

Cuvinte cheie: evolu ia contabilit ii, începuturile teoriei contabilit ii, debuturile
procesului de normalizare, cristalizarea profesiei contabile, dezvoltarea profesiei
contabile, normare, normalizare, armonizare, convergen , conformitate, dezvoltarea
contabilit ii, directive europene, IAS/IFRS

2
1. Structura tezei de doctorat

Lista figurilor i a tabelelor

Introducere
Metodologia cercet rii tiin ifice

CAPITOLUL 1
PUNCTE DE REPER ÎN TRAIECTORIA EVOLUTIV A CONTABILIT II
NA IONALE DE LA ÎNCEPUTURI I PÂN ÎN ZILELE NOASTRE
1.1. Repere în evolu ia contabilit ii române ti de la formele incipiente la contabilitatea
socialist
1.1.1. Contextul istorico-cultural al începuturilor contabilit ii române ti
1.1.1.1.Formele incipiente de manifestare a contabilit ii în spa iul românesc
1.1.1.2. Demersuri legislative ini iate pân la apari ia contabilitatii socialiste
1.1.1.3. Primele tentative de normalizare a contabilit ii române ti
1.1.1.4. Primele demersuri de legitimizare a profesiei contabile române ti
1.1.2. Debuturi ale literaturii contabile na ionale
1.1.2.1. Primele c r i de contabilitate în limba român
1.1.2.2. Dezvolt ri ale teoriilor contabile în literatura contabil na ional specifice primei
jum t i a secolului XX
1.1.3. Contabilitatea româneasc în perioada socialist
1.1.3.1. Caracteristicile principale ale contabilit ii socialiste
1.1.3.2. Dezvolt ri ale planurilor de conturi
1.1.3.3. Abord ri ale bilan ului contabil în perioada socialist
1.1.3.4. Dezvoltarea primelor forme de înregistrare contabil
1.2. Repere în evolu ia contabilit ii române ti în perioada postdecembrist

3
CAPITOLUL 2
REPERE ALE EVOLU IEI CONTABILIT II ROMÂNE TI ÎN PERIOADA
1990-1994 – NEVOIA IDENTIFIC RII „PROPRIULUI SINE”
2.1. Argumente pentru sus inerea uneri reforme contabile dinamice în România
2.1.1. Argumentele „reformatorilor” în sus inerea unei reforme contabile de substan
2.1.2. Atitudinea moderat a „conservatorilor”
2.2. Repere ale noului sistem contabil românesc
2.2.1. Factori care au influen at procesul de reform a contabilit ii
2.2.2. Progrese semnificative înregistrate pe drumul reformei
2.3. Repere ale evolu iei profesiei contabile române ti în perioada 1990-1994
2.3.1. Rena terea Corpului Contabililor Autoriza i i Exper ilor Contabili din România
2.3.2. Dezvolt ri ale profesiei contabile în perioada postdecembrist
2.3.3. Analiza reglement rii profesiei contabile
CAPITOLUL 3
TRECEREA ROMÂNIEI LA SISTEMUL DE CONTABILITATE
CONTINENTAL (ETAPA 1994-1999)
3.1. Coordonatele noului sistem contabil caracteristic
economiei de pia
3.2. Contribu iile majore ale Noului sistem contabil la dezvoltarea
contabilit ii române ti
3.3. Critici ale sistemului contabil implementat de Legea contabilit ii nr.82/1991
CAPITOLUL 4
ANALIZA PROGRAMULUI DE ARMONIZARE A CONTABILIT II
ROMÂNE TI CU DIRECTIVELE EUROPENE I STANDARDELE
INTERNA IONALE DE CONTABILITATE (ETAPA 1999-2005)
4.1. Necesitatea moderniz rii sistemului contabil na ional
4.2. Contribu iile majore ale programului de armonizare la dezvoltarea contabilit ii
na ionale
4.3. Critici ale programului de armonizare a contabilit ii române ti
4.4. Dezvoltarea profesiei contabile

4
CAPITOLUL 5
ASIGURAREA CONFORMIT II CONTABILIT II ROMÂNE TI CU
DIRECTIVELE EUROPENE I CU STANDARDELE INTERNA IONALE DE
RAPORTARE FINANCIAR (ETAPA 2006-PREZENT)
5.1. Dificult ile procesului de implementare a directivelor Uniunii Europene în
legisla ia statelor membre
5.1.1. Rezultatele eforturilor depuse de statele europene pentru implementarea
Directivei a IV-a în legisla ia contabil
5.1.2. Procesul de asimilare a Directivei a VII-a de legisla ia contabil a
statelor europene
5.2. Aplicarea în România a reglement rilor contabile conforme cu Standardele
Interna ionale de Raportare Financiar

5.3. Reglement rile contabile na ionale conforme cu directivele europene

5.3.1. Componen a situa iilor financiare anuale
5.3.2 Forma de prezentare a situa iilor financiare
5.3.2.1. Bilan ul – imaginea fidel a pozi iei financiare
5.3.2.2. Contul de profit i pierdere – imaginea performan ei financiare
a entit ii
5.3.2.3. Situa ia fluxurilor de trezorerie – abordare dinamic asupra
pozi iei financiare
5.3.2.4. Situa ia modific rilor capitalurilor proprii – imaginea
performan ei globale
5.3.2.5. Politici contabile i note explicative
5.3.3. Definirea, recunoa terea i evaluarea elementelor din situa iile financiare
5.3.3.1. Active
5.3.3.2. Datorii
5.3.3.3. Capitaluri proprii
5.3.3.4. Venituri i cheltuieli
5.3.4 Principiile contabilit ii

5
CAPITOLUL 6
CERCETARE EMPIRIC PRIVIND NECESITATEA MODERNIZ RII
REGLEMENT RILOR CONTABILE NA IONALE
6.1. Alegerea temei de cercetare
6.2. Formularea ipotezelor de lucru
6.3. Realizarea e antionului i prezentarea metodei de culegere a datelor
6.4. Analiza datelor culese

SINTEZA CONCLUZIILOR CERCET RII TIIN IFICE

LIMITELE CERCET RII TIIN IFICE I

RECOMAND RI PENTRU CERCET RILE VIITOARE

REFERIN E BIBLIOGRAFICE

Anex : Chestionar de cercetare tiin ific empiric

6
2. Motiva ia i importan a cercet rii tiin ifice

A a cum Anatole France sublinia atât de sublim „s nu pierdem nimic din trecut, cu
trecutul se cl de te viitorul”, pentru a putea identifica direc ia viitoare spre care ne
îndreapt pa ii prezentului, nu de pu ine ori este necesar s purcedem la o instrospec ie,
uneori critic , a trecutului.
Activitatea de crea ie în tiin este una continu care se bazeaz pe rezultatele ob inute în
urma eforturilor de cercetare întreprinse de predecesori. Cunoa terea insuficient a
experien ei transmise de predecesori duce în mod inevitabil la repetarea eforturilor, la
inutile redescoperiri, sau poate orienta cercetarea în direc ii gre ite ce ar fi putut fi evitate.
Cunoscând trecutul tiin ei pe care o sluje te cercet torul devine mai încrez tor în for ele
sale, mai optimist. Numai privit pe întreaga ei dimensiune temporar contabilitatea
dobânde te în eles integral i permite o apreciere mai corect asupra valorii sale. Pe de
alt parte, atitudinea just fa de mo tenirea tiin ific are o mare importan în opera de
construc ie dar i de consolidare a culturii unui popor. Dimensiunea trecutului asupra
c ruia st ruim este mai mare în tiin ele social-economice decât în tiin ele naturii.
Contabilitatea, f când parte din familia tiin elor sociale, poate fi privit ca un complex
de cuno tin e în continu dezvoltare, cl dit pe succesiuni de reflec ii i idei în leg tur cu
mi c rile de valori la care i-au adus contribu ia un num r de gânditori i lucr tori
economi ti-contabili. Cine face abstrac ie de ceea ce s-a creat de înainta i, în direc ia în
care el însu i lucreaz , se condamn singur s descopere lucruri demult cunoscute
(CECCAR, 2006).
Demersul tiin ific urm rit prin subiectul tezei de doctorat „Evolu ia contabilit ii în
perioada de tranzi ie a economiei române ti” î i propune abordarea unei teme de
actualitate, respectiv reforma sistemului contabil în ara noastr . Evolu ia contabilit ii
române ti a cunoscut în ultimii 20 de ani o dinamic accentuat în primul rând de
evolu iile economice, politice, sociale pe plan intern (trecerea României de la o economie
centralizat la o economie de pia ), i în al doilea rând de evolu iile de pe plan

7
interna ional (globalizarea economiilor na ionale, interna ionalizarea tranzac iilor
economice, unificarea pie elor, aderarea la Uniunea European , etc.), evolu ii care au
impus compatibilizarea contabilit ii române ti cu standardele europene i interna ionale
de contabilitate.
Construirea unui sistem de contabilitate este obiectul fr mânt rilor cugetului omenesc din
veacuri apropiate (Rusu, 1975). România, ca ar aflat în plin tranzi ie spre o economie
de pia , a fost mereu în c utarea unui drum al ei propriu în procesul de implementare i
reglementare contabil (Pântea, 2009).
Potrivit lui Mati , Pop et al. (2007) adev rata consolidare a reformei contabile române ti
a început o dat cu armonizarea acesteia cu Directivele europene i Standardele
Interna ionale de Contabilitate (O.M.F.P. nr. 403/1999), pentru entit ile mari i foarte
mari i respectiv armonizarea acesteia numai cu Directivele europene (O.M.F.P. nr.
306/2002), pentru entit ile mici. Procesul de armonizare a contabilit ii române ti cu
Standardele Intena ionale de Contabilitate i cu directivele europene a avut o via scurt ,
aceast în primul rând datorit cerin elor impuse rilor membre ale Uniunii Europene,
iar în al doilea rând viziunea normalizatorului na ional de aplicare a referen ialului
interna ional dup criterii cantitative a fost greu de asimilat de practic . Motiv pentru care
anul 2005, care trebuia s fie punctul maxim de întindere în aplicarea reglement rilor
contabile armonizate, a fost de fapt anul în care a debutat conformitatea cu directivele
europene.
Chiar dac unii specialisti au caracterizat etapa prezent ca fiind marcat de atenuarea
aplic rii IFRS, noi suntem de p rere c în prezent aplicarea referen ialului interna ional
este mult mai coerent i dup criterii calitative. Ce se poate imputa totu i etapei prezente
este teama normalizatorului de a permite societ ilor comerciale aplicarea IFRS ca
alternativ la reglement rile contabile conforme cu directivele europene aprobate prin
O.M.F.P. nr. 3055/2009. Consider m c spre o astfel de viziune ar trebuie s evolueze
etapa prezent în reformarea contabilit ii române ti. Aceast op iune este înt rit i de
rezultatele cercet rii empirice pe care am realizat-o în partea a doua a lucr rii.
În realizarea acestei lucr ri, ne-am propus structurarea activit ii de cercetare spre
urm toarele elemente, care ne-au permis s creion m i în acela i timp s delimit m un
fir ro u al lucr rii, care în cele din urm s ne permit atingerea dezideratelor tiin ifice

8
propuse atunci când ne-am asumat realizarea unui astfel de proiect tiin ific. Dac nu
cunoa tem trecutul nu putem în elege prezentul i nici anticipa viitorul. Cercetarea
noastr este structurat pe o ax virtual : trecut (capitolele 1, 2, 3, 4) - prezent
(capitolul 5) - viitor (capitolul 6).
În cadrul tezei obiectivele demersului tiin ific propus au fost focusate în principal pe
urm toarele:
1) identificarea reperelor în evolu ia contabilit i române ti de la formele
incipiente de manifestare i pân în prezent;
2) prezentarea reglement rilor contabile care au marcat etapele în evolu ia
contabilit ii române ti postdecembriste;
3) identificarea factorilor care au influen at întregul proces al dezvolt rii
contabilit ii i al profesiei contabile, prin raportare la normele europene i
interna ionale;
4) structurarea argumentelor pro i contra care au stat la baza alegerilor f cute
normalizatorul na ional de adoptare a unui sistem contabil de inspira ie
francez , aplicabil începând cu 1 ianuarie 1994;
5) identificarea aporturilor calitative inregistrate în cadrul primei etape a
evolu iei contabilit ii române ti postdecembriste;
6) identificarea elementelor din reglement rile contabile armonizate cu
directivele europene i cu Standardele Interna ionale de Contabilitate
aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/2001, comune celor dou referen iale, a
criticilor i aportului calitativ marcat de aceast a doua etap în refomarea
contabilit ii române ti;
7) analiza procesului de implementare a directivelor europene a IV a i a VII a
i a Reglement rii IAS/IFRS, în legisla ia statelor membre i op iunile
normalizatorului na ional;
8) analiza reglement rilor na ionale conforme cu directivele europene,
identificarea elementelor comune referen ialului IFRS i alegerile f cute de
normalizatorul na ional;
9) identificarea tendin elor viitoare care vor marca evolu ia contabilit ii
române ti.

9
10) evolu ia contabilit ii na ionale nu poate fi analizat separat de evolu ia
profesiei contabile. De accea, înc de la începutul cercet rii ne-am propus s
surprindem zbuciumul, pasiunea i eforturile f cute de mediul universitar i
de speciali tii din domeniu pentru înfiin area (în anul 1921) i reînfiin area
(în anul 1994) unei profesii contabile liberale. Unul din obiectivele
cercet rii empirice pe care noi am realizat-o în partea a doua a lucr rii a
vizat analiza rolului pe care îl au profesioni tii contabili în evolu iile viitoare
ale contabilit ii na ionale.

10
3. Metodologia cercet rii tiin ifice
____________________________________________

Metodologia cercet rii tiin ifice îi ofer cercet torului ansa s interpreteze corect
realitatea economic , raportând-o la exigen ele de modernitate i profitabilitate.
Elaborarea unei lucr ri de cercetare nu se poate realiza la pura întâmplare fiind absolut
necesar ca, indiferent de domeniul supus cercet rii, cercet torul s identifice acele
metode i tehnici de cercetare care s se adapteze proiectului de cercetare propus. Chiar
dac aceste metode de cercetare sunt bine stabilite de la începutul cercet rii, totu i nu este
exclus ca cercet torul s se confrunte cu anumite influen e ale unor factori externi care s
îl determine pe acesta s renun e la anumite metode sau s adopte altele noi. Esen ial este
ca strategia de cercetare s fie una organizat i care s urmeze o anumit metodologie
care s asigure maximizarea ratei de succes în ceea ce prive te utilitatea rezultatelor
ob inute în urma proiectului de cercetare. Pentru a urm rii procesul metodologic al
cercet rii tiin ifice vom c uta în primul rând s definim esen a activit ii de cercetare
pentru ca ulterior s prezent m r spunsurile la întrebarea: Care este metodologia
activit ii de cercetare din prezentul proiect de cercetare?
Cercetarea este definit ca fiind procesul de c utare printr-o abordare metodic în scopul
contribuirii la evolu ia teoretic , precum i pentru asigurarea de noi forme ale metodelor
de întelegere ale fenomenelor care se manifest în domeniul supus cercet rii. Howard i
Sharp (1983) identific 4 elemente esen iale care definesc activitatea de cercetare:
1) Câmpul de cercetare – care asigur direc ia activit ii de cercetare;
2) Scopul cercet rii - care se poate circumscrie mai multor elemente: documentarea
rezultatelor cercet rilor precedente; descrierea anumitor fenomene; construirea
unor modele noi pentru implementarea lor în practic ; formularea unor explica ii
ale fenomenelor cercetate, care se pot concretiza în principii sau a unor ipoteze ce
sunt ulterior confirmate sau infirmate ca urmare a rezultatelor ob inute în urma
cercet rii;

11
 3) Modalitatea de abordare a cercet rii- care const în apelarea la o mare diversitate
de metode de cercetare tiin ifice;
4) Rezultatele cercet rii - care se reflect prin contribu iile avute la dezvoltarea
orizontului de cunoa tere al tematicii cercetate.
Metodologia cercet rii tiin ifice economice poate fi considerat un îndrumar, precum
Firul Adriadnei din Mitologia greac . Ea poate fi definit ca un ansamblu de etape, de
subetape, de metode, tehnici i instrumente de investigare tiin ific a fenomenului
economic (R boac & Ciucur, 2004). Potrivit tiin elor socio-umane, metoda este definit
ca fiind modalitatea de cercetare, sistemul de reguli i principii de cunoa tere a realit ii
sociale (Hu u, 2001). Metoda opereaz în mod nemijlocit prin intermediul ipotezelor i
al teoriilor anterioare (R boac & Ciucur, 2004). Pentru realizarea activit ii de cercetare
se pot utiliza metode cantitative, calitative, statistice, metode inductive sau deductive,
toate aceste metode fiind delimitate dup mai multe criterii în func ie de obiectivele
urm rite. Cercet rile calitative se disting prin bog ia descrierilor, utilizând texte
etnografice, nara iuni istorice, m rturisiri, fotografii, istorii ale vie ii, fic iuni materiale
biografice i autobiografice etc. Spre deosebire de acestea, în cercet rile orientate
cantitativ abund modelele matematice, tabelele statistice, graficele, rapoartele de
cercetare fiind scrise, de cele mai multe ori, într-un stil impersonal. Prin induc ie se trag
concluzii generale, adic se merge de la fenomenul economic la cauzele care îl
determin , de la cauze mai particulare la cauze mai generale, pân când se finalizeaz
argumenta ia printr-o maxim generalizare. Deduc ia porne te în sens invers, respectiv
admite cauzele i leg turile fenomenului ca fiind descoperite i stabilite ca principii cu
ajutorul c rora se explic fenomenul provenit din ele, explica iile luând forma unei
demonstra ii. Metodele statistice, desemneaz investigarea unui num r mare de unit i
sociale (anchetele socio-demografice, sondajele de opinie, analizelele matematico-
statistice).
În privin a metodelor de cercetare, în cadrul lucr rii cea mai frecvent utilizat este
metoda comparativ , iar argumentele care justific apelarea la aceast metod const în
faptul c ne-a permis identificarea similitudinilor, dar i a disimilitudinilor existente între
reglement rile na ionale i directivele europene sau Standardele Interna ionale de
Raportare Financiar . Prin compara iile sintetizate sub form tabelar , au fost identificate

12
op iunile normalizatorului na ional pozi ionate fa de exponen ii celor dou referen iale
contabile, Fran a, respectiv Marea Britanie.
De asemenea, nu mai pu in important este i metoda de analiz a documentelor întrucât
analiza surselor bibliografice utilizate, a studiilor comparative precum i interpret rile
speciali tilor din literatura de specialitate na ional i interna ional ne-au permis o
analiz de con inut a problematicii abordate.
Nu trebuie trecut cu vederea metoda observa iei, care înseamn urm rirea atent i
sistematic , cu un anumit scop, a unui anumit fenomen sau a unei însu iri, laturi sau
particularit i ale acestuia (Prun , 1976).
Dac în etapa document rii studiul bibliografic s-a efectuat în mare m sur de sine
st t tor, oarecum izolat de studiul faptelor empirice, în sfera explic rii fenomenului
economic, studiul documentar în ansamblul lui (bibliografic i faptic-empiric) se
combin , se coreleaz i cristalizeaz în conformitate cu un singur orizont, cu nevoia
cunoa terii temeinice a fenomenului economic cercetat printr-o observare tiin ific
atent . Observarea tiin ific de ine o pozi ie „strategic ” în cadrul explic rii fenomenului
economic. Elaborarea ipotezelor i a modelelor este dependent de observa ia tiin ific a
fenomenului empiric. De observa ia tiin ific a fenomenului economic empiric depinde
i verificarea ipotezelor i construc iilor teoretice (modelelor), inclusiv a concluziilor
teoretice i a solu iilor practice. Observarea tiin ific const în perceperea de c tre
cercet tor a faptelor economice, a a cum se desf oar ele în practic , în procesualitatea
lor. Efortul cercet torului în observarea tiin ific a fenomenului economic trebuie s fie
minim i numai în interesul surprinderii fidele, f r denatur ri a fenomenului observat.
Acest obiectiv, care este cel mai bine st pânit de specialistul practician, invit
cercet torul la studiu profund i la consultarea acestuia (R boac & Ciucur, 2004).
În cadrul cercet rii empirice realizat în partea a doua a lucr rii metoda de culegerea a
datelor pe care am utilizat-o a fost chestionarul. Ancheta pe baz de chestionar face parte
din categoria metodelor calitative. Întreb rile cuprinse într-un chestionar surprind diverse
aspecte i probleme din via a oamenilor i din mediul lor înconjur tor, ele sunt relativ
simple i generale, în timp ce interviul merge în profunzimea tuturor acestor aspecte i
încearc descifrarea mecanismelor care dirijeaz ac iunile, comportamentele i
motiva iile oamenilor (Cauc et al., 2004).

13
Pe parcursul realiz rii acestei lucr ri de cercetare aceste metode au fost utilizate în strâns
leg tur cu tehnici i procedee de cercetare, dintre care amintim: studiul referin elor
bibliografice, analiza actelor normative importante, culegerea i prelucrarea informa iilor,
realizarea de diverse tabele, figuri i grafice pentru a sintetiza i eviden ia rezultatul
cercet rii.

14
4. Sinteza capitolelor cuprinse în teza de doctorat
________________________________________

Capitolul I „Puncte de reper în traiectoria evolutiv a contabilit ii na ionale de la

începuturi i pân în zilele noastre”: În m sura în care conexiunea dintre actualitatea
prezentului i realitatea trecutului nu pot fi negate, iar realiz rile prezentului ne apar ca
efecte ale unor fapte trecute, necesitatea aprofund rii cercet rilor anterioare coborând
înapoi pe axa timpului – la fel ca în oricare alt domeniu – este fireasc i în cercetarea
crea iei tiin ifice contabile din România (CECCAR, 2006). De aceea, consider m c nu se
poate face ast zi o analiz a contabilit ii române ti din perioada postdecembrist f r s
cunoa tem i s în elegem evolu iile gândirii contabile na ionale de la primele sale
manifest ri. Justific m aceast afirma ie prin faptul c România a avut o economia de pia ,
dezvoltat i a ezat pe principiile care guverneaz ast zi capitalismul, înainte de instaurarea
regimului comunist, iar contabilitatea na ional era racordat la evolu iile interna ionale în
domeniu. Profesia contabil na ional , cristalizat în prima parte a secolului XX, a fost, în
acea perioad , model de referin pentru organismele profesionale europene. Literatura
contabil na ional , chiar dac ap rut cu întârziere, a avut contribu ii importante în
conceptualizarea contabilit ii în partid dubl . Capitolul cuprinde o caracterizare a
perioadei de început a gândirii i practicii contabile na ionale (literatura contabil
na ional din prima parte a secolului XX, primele demersuri legislative i încerc ri de
normalizare a contabilit ii române ti, legitimizarea profesiei contabile na ionale,
caracterizarea contabilit ii socialiste) i continu cu identificarea reperelor în evolu ia
contabilit ii române ti postdecembriste.

Capitolul II „Repere ale evolu iei contabilit ii române ti în perioada 1990-1994 –

nevoia identific rii propriului sine”: În capitolul doi, activitatea de cercetare s-a îndreptat
spre delimitarea eforturilor realizate de diver i speciali ti din mediul universitar i
normalizatori pentru reformarea sistemului contabil i implementarea unui sistem
contabil modern, specific unei economii dezvoltate cu identificarea argumentelor pro i
contra unei reforme contabile de profunzime. De asemenea sunt identificate primele

15
eforturi i ac iuni ale mediului universitar în perioada postdecembrist pentru
reînfiin area profesiei contabile liberale, puternic îngr dit în perioada comunist . Este o
perioad de c utare a propriilor identit i în multiple domenii de activitate, dup ce
decenii la rând liniile directoare de desf urare a activit ilor în diverse sectoare erau
trasate direct de la „centru”, f r ca cei implica i, direct sau indirect, s aib posibilitatea,
s - i manifeste vreo opinie, sub o form sau alta. Odat , cu câ tigarea libert ii dup
decembrie 1989, o întrebare major care st ruia în mintea, atât a teoreticienilor, cât i a
practicienilor din diverse domenii de activitate era: Încotro trebuie s-o apuc m? Care
este direc ia cea mai bun de urmat? Iar dificultatea major în a g si r spunsurile
adecvate la aceste întreb ri nu era aceea c nu ar fi existat un r spuns, ci aceea c se
conturau mai multe direc ii poten iale de evolu ie, fiecare variant având sus in torii ei cu
argumente mai mult sau mai pu in fiabile.

Capitolul III „ Trecerea României la sistemul de contabilitate continental (etapa 1994-

1999)” : În capitolul trei al lucr rii, ne-am propus realizarea unei analize retrospective a
primei etape parcurse de contabilitatea româneasc postdecembriste, care are ca reper
publicarea Legii contabilit ii nr. 82/1991 i a Regulamentului s u de aplicare, aprobat
prin H.G. nr. 704/1993. În acest capitol am efectuat un studiu comparativ între vechiul
sistem contabil aplicat de România în perioada socialist i sistemul de contabilitate
aprobat prin Legea contabilit ii nr.82/1991, urm rind astfel identificarea aporturilor
calitative marcate de reorganizarea (impus de noile realit i economice, sociale, politice)
sistemului de contabilitate românesc i implementarea unui sistem de contabilitate
continental. Tot în acest capitol sunt marcate i limitele noului sistem contabil
implementat la începutul anului 1994. Aceast etap a avut un rol deosebit de important în
evolu ia ulterioar a procesului de reform a sistemului contabil românesc. Contabilitatea
na ional a dep sit limitele impuse de vechiul sistem economic i s-a racordat la evolu ii i
procesele interna ionale de armonizare i convergen contabil .

16
Capitolul IV „Analiza programului de armonizare a contabilit ii române ti cu
directivele europene i Standardele Interna ionale de Contabilitate (etapa 1999-2005)”:
În capitolul patru, activitatea de cercetare a fost centrat pe efectuarea unei analize de
profunzime a Programului de armonizare a contabilit ii române ti cu Directivele
europene i cu Standardele Interna ionale de Contabilitate, încercând s delimit m
evolu iile calitative marcante i elementele cuprinse în reglement rile contabile na ionale
aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/20011 comune Directivelor europene sau Standardelor
Interna ionale de Contabilitate. În acest scop, ne-am concentrat aten ia spre o serie de
elemente (componen a, forma de prezentare i caracteristicile calitative ale situa iilor
financiare, principiile contabile, metode de evaluare a structurilor situa iilor financiare)
care, în opinia noastr , au marcat un salt calitativ semnificativ. Aceast analiz ne-a
permis i s identific m apropierea mai mare sau mai mic a reglement rilor contabile
na ionale fa de unul sau cel lalt referen ial. Prin denumirea acestor reglement ri,
normalizatorul român a urm rit armonizarea contabilit ii române ti cu dou doctrine
contabile care prezint diferen e semnificative. Normalizatorul român a încearcat s
corecteze aceast confuzie prin alegea f cut în intitularea O.M.F.P. nr. 1752/20052 –
„reglement ri contabile conforme cu directivele europene”, p strând îns elemente
conforme cu IFRS.

Capitolul V „Asigurarea conformit ii contabilit ii române ti cu directivele europene i

cu Standardele Interna ionale de Raportare Financiar (etapa 2006-prezent)”: În
capitolul cinci, am realizat o analiz a etapei actuale din evolu ia contabilit ii române ti
marcat de conformitatea cu directivele europene i IFRS. România, ca ar membr a
Uniunii Europene, este racordat la dinamica i evolu iile reglement rilor i directivelor
europene care cunosc o apropiere de IFRS. Aceast apropiere este reflectat atât în
evolu ia directivei a IV-a cât i prin aprobarea Reglement rii IAS/IFRS. Astfel, în acest
capitol am analizat procesul de elaborare i implementare în legisla iile rilor membre
ale Uniunii Europene a directivelor a IV-a i a VII-a i a Reglement rii IAS i
pozi ionarea rii noastre fa de op iunile diferitelor state membre. Chiar dac O.M.F.P.
nr.3055/2009, prin titulatura sa, aprob reglement ri contabile conforme cu directivele

1
Abrogat
2
Abrogat i preluat de OMFP nr. 3055/2009

17
europene, acest act legislativ con ine elemente comune referen ialului interna ional.
Apropierea legisla iei contabile na ionale de IFRS nu dep e te cadrul stabilit de
directiva a IV-a. Din compara iile efectuate, legisla ia contabil na ional cuprinde
elemente pozi ionate atât în cadrul sistemului continental, reprezentat de Fran a, cât i în
cadrul sistemului anglo-saxon, reprezentat de Marea Britanie. Elementele comune
legisla iei contabile continentale sunt reprezentate de forma de prezentare a contului de
profit i pierdere, principiile generale ale contabilit ii, simplificarea sistemului de
raportare pentru întreprinderile mici i mijlocii, excep iile privind consolidarea conturilor.
Pe de alt parte elemente comune sistemului anglo-saxon sunt manifestate în cadrul
definirii, recunoa terii i evalu rii elementelor din situa iile financiare, formei de
prezentare a bilan ului contabil, componen a situa iilor financiare, caracteristicile
calitative ale situa iilor financiare. Dac concluzia capitolului precedent a fost c
programul de dezvoltare a contabilit ii române ti a ales solu ia mixului între cele dou
referen iale contabile care prezint diferen e semnificative, acest mix se p streaz i în
reglement rile contabile conforme directivelor europene, într-o forma atenuat în primul
rând de modernizarea Directivei a IV-a i de aprobarea Reglement rii IAS/IFRS. În
prezent, reglement rile contabile na ionale prin înl turarea oric rei referiri la IFRS, nu
las posibilitatea furnizorului de informa ii financiare s opteze în cazurile în care
reglement rile na ionale conforme directivelor europene nu prescriu un tratament
contabil.

Capitolul VI „Cercetare empiric privind necesitatea moderniz rii reglement rilor

contabile na ionale”: În acest capitol am realizat o cercetare empiric pe baz de
chestionar în care am analizat posibilele evolu ii viitoare ale contabilit ii na ionale. În
prima parte a cercet rii empirice am efectuat o evaluarea a reglement rilor contabile care
au marcat evolu ia contabilit ii române ti în perioada postdecembrist , din punct de
vedere a oportunit ii i calit ii textelor normative. În partea a doua a cercet rii am
analizat necesitatea moderniz tii reglement rilor contabile na ionale prin extinderea
aplic rii IFRS ca op iune alternativ la aplicarea reglement rilor contabile na ionale
conforme cu directivele europene, aprobate prin O.M.F.P nr. 3055/2009. Analiza din
aceast ultim parte a cercet rii empirice am corelat-o cu analiza capacit ii

18
profesioni tilor contabili de a contribui la implementarea i asimilarea referen ialului
interna ional întrucât resursa uman de care dispune profesia contabil are un rol decisiv
în marcarea tendi elor evolutive viitoare ale contabilit ii române ti.
Popula ia statistic asupra c reia ne-am concentrat aten ia în cadrul cercet rii empirice a
fost format din mul imea profesioni tilor în domeniul financiar-contabil membri ai
Corpului Exper ilor Contabili i Contabililor Autoriza i din România. Chestionarul a fost
transmis c tre 1.000 de subiec i, iar totalitatea r spunsurilor primite i validate au fost în
num r de 62 de chestionare, prin urmare, am ob inut o rat a r spunsurilor de 6,2%
considerat , în literatura de specialitate, ca fiind una acceptabil .
În elaborarea ipotezelor de lucru am pornit de la obiectivul principal al acestei cercet rii,
defalcat în obiectivele secundare, prezente în figura de mai jos.
Figura nr.1. Obiectivele cercet rii empirice

Analiza necesit ii moderniz rii

Obiectiv principal
reglement rilor contabile
na ionale prin extinderea
aplic rii IFRS ca alternativ la
reglement rile contabile
conforme cu directivele
europene

1. Identificarea efectelor aplic rii IFRS pentru

întocmirea unui set unic de situa ii financiare, ca
alternativ la aplicarea OMFP nr. 3055/2009

Obiective 2. Evaluarea capacit ii profesiei contabile de a

secundare contribui la implementarea i asimilarea IFRS

3. Aprecierea oportunit ii i calit ii textelor

normative care au marcat etapele evolu iei
contabilit ii române ti postdecembrieste

19
5. Sinteza concluziilor cercet rii tiin ifice

În ultima parte a tezei am sintetizat rezultatele cercet rii i am formulat concluziile

generale care s-a desprins în urma activit ii desf urate de noi, structurate pe dou
paliere:
a) Concluzii desprinse în urma activit ii de cercetare teoretic ;
b) Concluzii desprinse în urma activit ii de cercetare tiin ific empiric .
În cele ce urmeaz ne propunem s oferim o imagine concis , sintetic a principalelor
rezultate ob inute pe cele doua componente ale activit ii de cercetare tiin ific .

a) Concluzii desprinse în urma activit ii de

cercetare teoretic

Daca facem o retrospectiv în timp, în perioada de pân la jumatatea secolului XX,

Romania a avut o economie de pia modern , în care profesia contabil i mediul
universitar avea rolul primordial în reglementarea contabilit ii. Teoria contabil ce
separa fenomenului contabil în „art ” i „tehnic ” a conturilor, pe de o parte, i „ tiin
a economiei întrerpinderii” pe de alt parte, era inerent limitelor epocii în care tr iau
adep ii s i. Aceast teorie are ast zi numai o simpl valoare istoric . Argumentul cel mai
puternic este dat de dimensiunea actual a fenomenului contabil, de adoptarea unui
adev r contabil unanim acceptat, care se reg se te în cadrul procesului de normalizare i
convergen contabil .
Odat cu trecerea la contabilitatea socialist tiin a contabilit ii s-a transformat în
eviden contabil ca instrument unic de urm rire i cuantificare a realiz rilor fa de
planificare. Principalele caracteristici ale contabilit ii române ti în perioada socialist
pot fi sintetizate astfel: (i) sistemul economic supercentralizat a generat un sistem
contabil monist; (ii) contabilitatea nu reprezenta un instrument aflat la dispozi ia echipei
de manageri a unei entit i ci trebuia s îndeplineasc nevoile informa ionale ale

20
institu iilor centrale implicate în administrarea economiei planificate; (iii) situa iile
financiare erau complementare situa iilor statistice, având un dublu rol: instrument de
control al realiz rii planului pentru perioada curent i surs de informa ii pentru
stabilirea planific rilor viitoare; (iv) situa iile financiare nu erau publicate, având un
caracter secret; (v) sistemul contabil se baza pe o normare excesiv axat pe înregistrarea
exhaustiv a opera iilor economico-financiare i centralizarea lor din „treapt în treapt ”
pân la nivel de economie na ional .
Dup Revolutia de 1989 societatea romaneasca a f cut primii pa i spre o economie de
pia . Sistemul informa ional furnizat de contabilitatea socialist a devenit inoperant. În
aceste condi ii profesia contabil francez (care a avut model de organizare profesia
contabil romaneasc de la începutul sec. XX) i-a întors favoarea i a contribuit decisiv
la reînfiin area profesiei contabile na ionale i implementarea unui sistem contabil adaptat
cerin elor economiei de pia . Etapa 1994-2000 a fost rezultatul luptei de idei i a
diferen elor de opinii între „conservatori” i „reformatori”, fiecare cu argumentele lor pro
i contra. Aceast etap , marcat de H.G. 704/1993, a reprezentat puntea de trecere de la
un sistem informa ional închis la un sistem informa ional modern marcat de IAS.
Dac sistemul contabil francez a reprezentat rezultatul controverselor academice între
reformatori i conservatori, sistemul contabil intrat in vigoare in 2001, o dat cu
publicarea O.M.F.P. nr. 94/2001, a reprezentat rezultatul luptei politice câ tigat de
reprezentan ii sistemului anglo-saxon. Faptul c acast etapa a fost cea mai controversat
rezult c a fost i cea mai important pe calea moderniz rii contabilit ii romanesti. „A
trebuit s apar Ordinul 94/2001 s ne d m seama ce bun a fost H.G. 704/1993”, afirmau
unii speciali ti, îns pierdeau din vedere un lucru esen ial: în doctrina contabil
româneasc în mod ireversibil i-au f cut loc elemente din IAS. Pân atunci au fost
str ine no iuni ca: tratament contabil alternativ, prag de semnifica ie, prevalen a
economicului asupra juridicului sau ra ionament profesional. Chiar dac acum
reglement rile contabile na ionale au trecut de la armonizarea cu directivele europene i
IAS la simpla conformitate cu directivele contabile, IFRS a devenit o component
esen ial a contabilit ii na ionale.
Odat cu Ordinul 1752/2005 lucrurile au intrat în „normalitate”, în sensul c Romania ca
ar membr a Uniunii Europene aplic reglement ri contabile conforme cu directivele

21
europene, îns nu s-a inut seama de un lucru foarte important: o reglementare contabil ,
indiferent cât de ampl i bine contruit ar fi, nu va putea niciodat acoperii toat sfera de
activit i dintr-o întreprindere. Alternativa ar fi aplicarea IFRS dar de data aceasta dup
criterii calitative. O.M.F.P. nr. 907/2005 i O.M.F.P. nr. 1121/2006 reglementeaz
condi iile aplic rii IFRS la întocmirea situa iilor financiare individuale i consolidare îns
ca al doilea set de informa ii financiare, într-o manier op ional sau obligatorie. În etapa
prezent normalizatorul a trecut de la o extrem la alta, i anume de la aplicarea extensiv
a IFRS la limitarea aplic rii IFRS. O solu ie posibil ar fi includerea în legisla ia
na ional a op iunii de aplicare de c tre toate sociat iile comerciale a IFRS ca alternativ
la reglement rile contabile conforme cu directivele europene. În favoarea acestei op iuni
avem urm toarele argumente :
1. directiva -IV-a a U.E. modificat i Reglementarea IAS las la latitudinea
rilor membre extinderea aplic rii IFRS;
2. furnizorii de informa ii financiar-contabile i-ar limita costurile cu
producerea unei informa ii fiabile;
3. publicul ar avea la dispozitie mult mai u or o informa ie care s
îndeplineasc caracteristicile calitative;
4. Ministerul de Finan e, care este principalul normalizator, are la dispozitie
atributul de reglementare fiscal , care nu ar trebui s se confunde cu
dreptul de reglementare contabil . Primul Cod Fiscal din perioada
postdecembrist , elaborat în anul 2003, este atributul Ministerului de
Finante. Într-o societate economic moderna nu este recomandat
amestecul între reglement rile contabile si reglementarile fiscale. Aceasta
pentru ca pe pia a utilizatorilor de informa ii statul este doar unul dintre
actori, nu singurul i nici majoritarul.

22
b) Concluzii desprinse în urma activit ii de
cercetare tiin ific empiric

O dat stabilite limitele teoretice privind contribu iile aduse de fiecare etap care a
marcat evolu ia contabilit ii române ti, începând de la formele incipiente de manifestare
i pân în prezent, urm toarea direc ie de cercetare spre care ne-am îndreptat aten ia a
constat în aprecierea oportunit ii i necesit ii moderniz rii reglement rilor contabile
na ionale prin extinderea aplic rii IFRS la întocmirea, de c tre societ ile comerciale a
unui set unic de situa ii financiare individuale, ca op iune alternativ la aplicarea
O.M.F.P. nr. 3055/2009, i analiza capacit ii profesioni tilor contabili de a contribui la
implementarea i asimilarea IFRS.
În realizarea acestei cercet ri empirice ne-am concentrat aten ia asupra urm toarelor arii
de interes:
Evaluarea alegerilor f cute de România pe cale moderniz ri
contabilit ii na ionale postdecembrieste. Pentru aceasta am
surprins opinia responden ilor privind oportunitatea alegerilor
f cute de normalizator i apreciere reglement rilor contabile care
au marcat fiecare etap evolutiv din punct de vedere al coeren ei,
inteligibilit ii i aplicabilit ii practice;
Necesitatea evolu iei reglement rilor contabile na ionale spre
aplicarea IFRS la întocmirea unui set unic de situa ii financiare.
Consider m c în etapa actual contabilitatea na ional ar trebui s
evolueze spre extinderea aplic rii IFRS dup criterii calitative,
ipotez supus valid rii prin intermediul întreb rilor din
chestionar;
Aprecierea capacit ii profesioni tilor contabili de a contribui la
implementarea i asimilarea IFRS. Extinderea aplic rii IFRS nu se
poate face f r profesioni ti contabili care s se poat adapta la
spiritul i gândirea contabil impus de exigen ele IFRS;
Identificarea efectelor aplic rii IFRS, ca alternativ la
reglement rile contabile na ionale conforme cu directivele

23
 europene. O astfel de m sur nu poate r mâne f r efecte
semnificative pe pia a informa iei financiar-contabile, de aceea
responden i au fost invita i s - i exprime opinia privind efectele
extinderii IFRS;
Cercetarea empiric pe care am realizat-o in aceasta lucrare a fost construit pornind de la
un sistem de ipoteze care au fost supuse valid ri/invalid ri pe baza analiz rii
r spunsurilor primite la chestionarul elaborat.
Rezultatele test rii ipotezelor de lucru, de c tre cercetarea empiric realizat , sunt
prezentate sintetic în tabelul nr.1.
Tabelul nr. 1 Sinteza ipotezelor de lucru formulate

Ipoteza de lucru formulat Validarea/

Invalidarea
ipotezei teoretice
Ip.1: Sistemul contabil din perioada socialist , rigid i supranormat, Validat
corespundea viziunii economice i nevoilor informa ionale ale acelei
perioade;

Ip.2: Trecerea României la sistemul contabil de inspira ie francez , aplicat Validat

începând cu 1 ianuarie 1994, era singura variant aplicabil într-o economie
de pia a incipient ;

Ip.3: Sistemul contabil reprezentat de Legea contabilit ii nr. 82/1991 i Validat

Regulamentul s u de aplicare aprobat prin H.G. nr. 704/1993, s-a pliat pe
nevoile informa ionale ale perioadei i a reprezentat linantul între sistemul
contabil închis, reprezenta de reglement rile contabile socialiste, i un sistem
contabil modern marcat de referen ialul interna ional;

Ip.4: Orientarea contabilit ii na ionale spre Standardele Interna ionale de Validat

Contabilitate a fost absolut necesar în condi iile dezvolt rii economiei
na ionale, nevoii de investi ii str ine de capital i nevoile informa ionale ale
publicului, care nu erau pe deplin satisf cute de H.G. nr. 704/1993;

Ip.5: Normalizatorul na ional nu a ales varianta potrivit pentru Validat

implementarea, odat cu emiterea O.M.F.P. nr. 94/2001, a referen ialului
interna ional în contabilitatea na ional ;

Ip.6: Schimbarea de viziune a normalizatorului în anul 2005, odat cu Validat

aprobarea reglement rilor contabile na ionale conforme cu directivele
europene, a fost necesar în condi iile viziunii gre ite de aplicare extensiv a
IAS;

Ip.7: Reglement rile contabile conforme cu directivele europene sunt textele Validat
normative cu cel mai mare grad de coeren , inteligibilitate i aplicabilitate

24
practic ;
Ip.8: În etapa prezent este necesar modernizarea reglement rilor contabile Validat
prin extinderea aplic rii IFRS la întocmirea, de c tre societ ile comerciale a
unui set unic de situa ii financiare individuale, ca op iune alternativ la
aplicarea O.M.F.P. nr. 3055/2009, întrucât aplicarea exclusiv a
reglement rilor contabile na ionale conforme cu directivele europene nu
satisface pe deplin cerin ele de pe pia a informa iei financiar-contabile;
Ip.9: Profesioni ti contabili au capacitatea de a se adapta la spiritul i Validat
gândirea contabil impuse de Standardele Interna ionale de Raportare
Financiar ;

Ip.10: Aplicarea de c tre societ ile comerciale a IFRS pentru întocmirea Validat
unui set unic de situa ii financiare, ca alternativ op ional la reglement rile
contabile na ionale conforme cu directivele europene, ar avea numeroase
efecte pozitive asupra pie ei informa iei financiar-contabile.

Trecând peste criticile i aspectele negative care au fost identificate i formulate în

capitolele tezei, se confirm ipoteza general c fiecare etap care a marcat contabilitatea
na ional a reprezentat un pas înainte pe cale emancip rii reglement rilor contabile.
Fiecare etap în evolu ia contabilit ii na ionale a fost marcat de reglement ri contabile
care au fost rezultatul moderniz rii reglement rilor abrogate.
În prezent, evolu ia ar trebui marcat de aplicarea alternativ a IFRS pentru întocmirea
unui set unic de situa ii financiare. Intr-o astfel de perspectiv ar avea de c stigat to i
actorii de pe pia a informa iei financiar contabile: furnizorii de informatii - prin limitarea
costurilor, utilizatorii – prin accesul u or la informa ii nealterate de reglement ri fiscale,
normalizatorul – prin concentrare exclusiv asupra normelor fiscale.

25
6. Limitele cercet rii tiin ifice i recomand ri pentru cercet rile
viitoare

Ca la oricare cercetare tiin ific , cercetarea realizat de noi are, o serie de limite
inerente pe care le-am identificat, dar f r ca aceste limite s aib efecte semnificative
asupra concluziilor ob inute din analizele efectuate. Am structurat aceste limite pe cele
dou componente ale cercet rii noastre, i anume:
a) limitele cercet rii teoretice; i
b) limitele cercet rii empirice.
Desigur cercetarea tiin ific este influen at i de subiectivismul cercet torului, de
nivelul s u cultural – tiin ific i din tendin a fiec rui individ de a absolutiza experien a sa
personal .

a) Limitele cercet rii teoretice

Cercetatorul este dependent de sursele documentare care exist si care pot fi doar partiale.
Izvoarele pot fi greu de interpretat din punctul de vedere al m surii în care reprezinta
tendin ele reale ale perioadei analizate.
Literatura contabil na ional incipient , din prima jumatatea a secolului XX prezenta
descriptiv contabilitatea ca simpl tehnic de înregistrare în conturi. Surse bibliografice
aferente acelei perioade sunt limitate. Iconografia vechilor lucr ri de contabilitate i
limbajul în care au fost scrise fac foarte dificil structurarea i asimilarea ideilor.
O alt limit este determinat de lipsa unei literaturi contabile critice în perioada
socialismului. Lucr rile utilizate ca surse bibliografice, se rezumau la încercarea de a
transforma doctrina politic a vremurilor în concepte contabile.
Literatura str in nu trateaz în mod semnificativ contabilitatea româneasc , cu atât mai
pu in perioadele trecute.

26
De asemenea, cercetarea noastr teoretic const în majoritate într-o analiz retrospectiv
a contabilit ii, fiecare etap trecut a f cut obiectul numeroaselor lucr ri i articole, în
care au f cute numeroase analize critice i aprecieri. Cercetarea empiric a confirmat
multe din teorii îns nu a putut conduce la teorii noi, în schimb, f r a fi exhaustiv ,
cercetarea teoretic a reu it s concentreze, structureze, sintetizeze principalele plusuri i
minusuri ale fiec rei etape precedente pentru a putea reprezenta un suport solid în
aprecierea tendin elor viitoare. Etapa actual a fost tratat comparativ cu viziunile altor
ri (Fran a, Marea Britanie, Cehia, Germania, Austia, Belgia, Norvegia, Olanda, etc) în
încercarea de a pozi iona în contextul european diferitele alegeri ale normalizatorului
na ional.
Cercetarea trecutului contabilit ii na ionale a fost util pentru previzionarea evolu iilor
viitoare care converg spre extinderea aplic rii IFRS. În viitor etapa actual va deveni o
etap parcurs deja, previziunea actual de extindere a IFRS va fi confirmat sau
infirmat , viitorul la rândul s u va putea s previzioneze i s extrapoleze în baza unei
evolu ii istorice mai lungi.

b) Limitele cercet rii empirice

Cercetarea empiric pe care am efectuat-o pe baz de chestionar are o serie de limite
determinate în primul rând de rigiditatea rela iei dintre noi i responden i prin aplicarea
unui chestionar formalizat. Aceast formalizare a chestionarului prin construc ia de
întreb ri cu r spunsuri precodificate este impus de cerin a prelucr rii rapide a datelor.
Aceast limit am încercat s o atenu m prin asigurarea posibilit ii responden ilor de a
formula comentarii dup fiecare întrebare.
O alt limit este determinat de capacitatea responden ilor de a aprecia obiectiv
evenimentele cercetate i erorile de memorie care sunt direct propor ionale cu perioada de
timp scurs de la manifestarea evenimentelor cercetate. De asemenea, sentimentele,
resentimentele, prejudec ile responden ilor i nivelul tiin ific al fiec ruia pot influen a
într-o m sura mai mare sau mai mic adev rul despre fenomenele studiate, raspunsurile
celor studia i pot fi afectate de situa ia lor experimental .
Un alt factor de distorsiune poate fi reprezentat de chestionar, care cuprinde întreb ri
generale, ceea ce permite o cercetare a problemei în ansamblu i nu de detaliu. Tehnica

27
de e antionare folosit (e antionarea nealeatorie, empiric ) nu permite aplicarea unui
model statistic de calcul a erorii de e antionare. Popula ia a fost limitat la profesioni tii
în domeniul financiar-contabil, membri ai Corpului Exper ilor Contabili i Contabililor
Autoriza i din România.
În ara noastr nu este foarte bine inoculat ideea de cercetare empiric i importan a
contribu iei cât mai multor actori.

Perspectivele cercet rilor viitoare

Scopul unei cercet ri nu este acela de a încerca rezolvarea într-o manier exhaustiv a
tuturor problemelor care vizeaz domeniul sau tema respectiv . Acest obiectiv ar fi
nerealist i imposibil de atins. O cercetare tiin ific complet i complex elaborat are ca
obiectiv principal g sirea r spunsurilor la întreb rile existente i generarea altor probleme
care urmeaz s fie supuse analizelor în viitor.
F r a avea preten ia c am reu it s identific m toate perspectivele de viitor, putem
recomanda urm toarele direc ii pentru o cercetare ulterioar :

propunem o cercetare a evolu iei contabilit ii române ti comparativ cu

evolu iile din alte state care au avut o istorie modern convergent (foste
ri comuniste, cu economie de pia în dezvoltare, membri ai Uniunii
Europene, etc). Aceast compara ie s fie descompus pân la nivelul
reglement rilor i etapiz rilor;
nu este lipsit de interes implicarea reprezentan ilor profesiei contabile
(Corpul Exper ilor Contabili i Contabililor Autoriza i din România,
Camera Auditorilor Financiari din România), ai mediului de afaceri
(Consiliul Na ional al Întreprinderilor Private Mici i Mijlocii din
România, Uniunea General a Industria ilor din România, etc), mediul
universitar, membri Consiliului de Supraveghere a Activit ii de Audit
Statutar, reprezentan ii Ministerului de Finan e, ipotezele având astfel o
recunoa tere general , iar perspectivele viitoare ar avea girul
principalilor actori de pe pia a informa iei financiar-contabile.

28
Perspectiva extinderii popula iei ar permite interpretarea rezultatelor
comparativ pe mai multe paliere componente ale popula iei:
profesioni ti contabili membri CECCAR, mediul universitar, mediul de
afaceri, normalizator, membri Consiliului de Supraveghere a Activit ii
de Audit Statutar, etc.
O echip de cercet tori care s aib o componen mixt , economi ti i
statisticieni, va putea face o cercetare ampl , bazat pe tehnici de
e antionare aleatorii care pot extinde i generaliza concluziile la întreaga
popula iei, corelat cu extinderea popula iei i analize comparative pe
componente ale popula iei.

29
7. Referin e bibliografice

1. Achim, S. &Bota Avram, C. (2010), Fighting the enemy of fair view principle-getting to
know creative accounting, EBSCO, Scientific Annals of the „Alexandru Ioan
Cuza”.
2. Albu, C. & Albu, N. (2010), Accounting change in Romania-A Historical Analisys,
Cardiff University Conference.
3. Aryanto, Y.H. (2011), Theoretical failure of IAS 41: Agriculture, Retrived from Social
Science Research Network: http://ssrn.com/abstract=1808413.
4. Bailey, D. (1995), Accounting in Transition in the Transitional Economy, European
Accounting Review, vol.4., nr.4.
5. Bailey, D.(1988), Accounting in Socialist Countries, Routledge.
6. Baker, C.R., Ding, Y.& Stolowy H. (2003), Income statement “by nature” and analysis
of company performance, HEC Paris, Les Cahiers de Recherche.
7. Berheci, M. (2010), Valorificarea raport rilor financiare, Editura CECCAR, Bucure ti.
8. Bogdan, V. (2004), Armonizarea contabil interna ional , Editura Economic ,
Bucure ti.
9. Bogdan, V. (2004), Evolu ia reformei contabile române ti, Analele Universit ii din
Oradea, tiin e Economice, TOM XIII, 90-97.
10. Bonaci, C.G., Mati , D. & Musta , R.V. (2010) Framework for Documenting National
Accounting Practices? Orientation Towards IAS/IFRS, Ulrich International
Periodicals Directory, Journal of International Management Studies.
11. Bonaci, C.G. (2009), Fundamente teoretice i practiceale contabilit ii instrumentelor
financiare, Editura Casa C r ii de tiin . Cluj-Napoca.
12. Bota-Avram, C. (2010) Current challenges of internal audit function, Ulrichs Web,
Revista de Audit Financiar.

30
13. Bo a-Avram, C. (2009), Auditul intern al societ ilor comericale, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca.
14. Bo a-Avram, F. (2009), Imaginea fidel în contabilitate, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca.
15. Brochet, F., Jagolinzer, A. & Riedl E. (2011), Mandatory IFRS adoption and financial
statement comparability, Social Science Research Network
http://ssrn.com/abstract=1819482.
16. Bunea, S.(2006), Analiza impactului procesului de convergen asupra evolu iei unor
sisteme contabile na ionale i înv minte pentru România, Congresul al XVI-lea
al profesiei contabile, Edituta CECCAR, Bucure ti.
17. Bunea, S. (2001), Coordonatele interna ionale ale unei atitudini prudente în
contabilitate, Revista Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor, nr. 1/2001,
Editura CECCAR, Bucure ti.
18. Bunget, O. (2005), Contabilitatea româneasc între reform i convergen , Editura
Economic , Biblioteca de Contabilitate, Bucure ti.
19. Calu, D.A. (2005), Istorie i dezvoltare privind contabilitatea din România, Bucure ti,
Editura Economic .
20. Calu, D.A.(2001), Controverse privind armonizarea contabilit ii din România cu
Directivele Contabile Europene i cu Standardele Interna ionale de
Contabilitate, Bucure ti.
21. Candea, E. (2001), Etica în contabilitate, între obiectivitate i subiectivitate, Revista
Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor, nr. 7, Editura CECCAR, Bucure ti.
22. Capkun, V., Collins, D.W. & Jeanjean, Th. (2011), Does Adoption of IAS/IFRS Deter
Earnings Management?, Social Science Research Network:
http://ssrn.com/abstract=1850228.
23. Cardo , V.D. (2010), Auditul sistemelor informa ionale contabile: provoc ri teoretice i
valen e practice, Alma Mater.
24. Cauc I. i al ii (2004) Metodologia cercet rii socieologie-metode i tehnici de cercetare,
Editura Fundatia Romaniei de mâine, Bucure ti.
25. CECCAR, (2006), Album „85 de ani de la înfiin area CECCAR”, disponibil on-line la
adresa http://ceccar.ro/?P=F246.
26. Chelcea, S. (2007), „Metodologia cercet rii sociologice, metode cantitative i
calitative”, Editura Economic , Edi ia a III-a, Bucure ti.

31
27. Chelcea, S. (2001), Metodologia cercet rii socielogice, Editura Economic , Bucuresti.
28. Colasse, B. (1995), Contabilitate general , Ia i, Editura Moldova.
29. Collase, B. (1991), Comptabilité generale, 3-éme edition, Collection Gestion, Economica
Paris, 1991.
30. Cristea, H. i al ii (2004), Ghid pentru în elegerea i aplicarea IAS 37-Provizioane,
datorii i active contingente, Editura CECCAR, Bucure ti.
31. Cristea, . M.(2007), Armonizarea contabil interna ional i practicile contabile
na ionale, Editura Accent, Cluj-Napoca.
32. Damian, S. (2011), Development of the accounting theories specific to the national
accounting literature of the first half of twentieth century, International
Conference on European Integration-Realities and Perspectives (EIRP), Galati.
33. Damian, S. (2004), Retratarea reevalu rii imobiliz rilor corporale în primul an de
aplicare a Standardelor Interna ionale de Contabilitate, Congresul al XV-lea al
profesiei contabile din România-„Armonizare sau convergen în Standardele
Interna ionale de Contabilitate”, Editura CECCAR, Bucure ti.
34. Deaconu, A.(1999), Bilan ul contabil al agen ilor economici, Edituta Intelcredo, Deva.
35. Delesalle, F.E. & Delesalle E. (2003), Contabilitatea i cele zece porunci, Editura
Economic , Bucure ti.

36. Demetrescu, C. G. (1972), Istoria contabilit ii, Editura Didactic i Pedagogic ,

Bucuresti.

37. Demetrescu, C.G., Ecache, Gh., M rculescu, I. & Popa-Gligor D.(1953), Eviden
contabil general , Editura de stat pentru literatur tiin ific , Bucure ti.
38. Demetrescu, C.G.(1948), Contabilitate pentru to i, Bucure ti.

39. Demetrescu, C.G. (1947), Istoria critic a literaturii contabile din România, Editura
Socec, Bucure ti.

40. Demetrescu, C.G.(1943), Tratat de contabilitate, teorie, tehnic i aplica ii, Editura
Socen&Co SAR, Bucure ti.
41. Dickie, R.B. (2006), Financial Statement Analysis and Business Valuation for the
Practical Lawyer, Second Edition, American Bar Association, USA.
42. Ding, Y.,Tenenhaus, M. & Stolowy H.(2003), Shopping Around for Accounting
Practices: The Financial Statement Presentation of French Groups, Abacus, Vol
39, No. 1, p.42-65.

32
43. Dobroteanu, L. (2002), Contul de profit i pierdere în viziunea noului program de
dezvoltre a contabilit ii române ti, Revista Contabilitetea, expertiza i auditul
afecerilor, nr. 1, Editura CECCAR, Bucure ti.
44. Dobro eanu, L. (2001), Factori de influen privind normalizarea contabil în
România, Revista Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor, nr. 2, Editura
CECCAR, Bucure ti.
45. Dobro eanu, L. (2001), Elemente de noutate contabil în România postdecembrist ,
Revista Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor, nr. 12, Editura CECCAR,
Bucure ti.
46. Dr gan, C.M.(1993), Noua contabilitate a agen ilor economici, Editura Hercules,
Bucure ti.
47. Dumbrava, P., Sucala, L. & Breban Ludovica (2009), IFRS 8 - operating segments,
European Integration - New challenges for the Romanian Economy" fifth edition,
Oradea.
48. Du escu, A.(2003), Politici contabile de întreprindere, Editura CECCAR, Bucure ti.
49. Du escu, A. (2002), Ghid pentru în elegerea i aplicarea Standardelor Interna ionale de
Contabilitate ed. a II-a, Editura CECCAR, Bucure ti.
50. Du ia, T. (1995), The restructuring of system of accounting in Romania during the
period of transition to the market economy, The European Accounting Review.
51. Evian, I.N.(1947), Contabilitatea industrial , Bucure ti.
52. Evian, I.N.(1940), Teoria conturilor-studiu economic privat i de istorie critic a teoriei
conturilor în contabilitate, Imprimeria Fondul C r ilor Funduare, Cluj.
53. F rcane, N. & Cotle , D. (1999), Reforma în sistemul contabil românesc, Editura
Orizonturi Universitare, Timi oara.
54. Fekete, S.P.P. (2007), Cercetare conceptual i empiric privind raport rile financiare
din România i Ungaria, Editura Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca.
55. Feleag , N. & Malciu L.(2004), Recunoa tere, evaluare i estimare în contabilitatea
interna ional , Editura CECCAR, Bucure ti.
56. Feleag , N.(2002), Bazele contabilit ii- o abordare eurpean i intena ional ,
Ed.Economic , Bucure ti.
57. Feleag , N., Bunea, S.& Malciu, L. (2000), Contabilitatea românesc între Scylla i
Charybda, Revista Contabilitatea expertiza si auditul afacerii nr. 12, Editura
CECCAR, Bucure ti.

33
58. Feleag , N.& Iona cu I.(1998), Tratat de contabilitate financiar , vol I, Editura
Economic Bucure ti.
59. Feleag , N. (1996), Îmblânzirea junglei contabilit ii – concept i normaizare în
contabilitate, Bucure ti, Editura Economic .
60. Feleag , N. (1995), Sisteme contabile comparate, Editura Economic , Bucure ti.
61. Feleag , N.& Iona cu, I. (1993), Contabilitate financiar , vol.1, Editura Economic ,
Bucure ti.
62. Feleag , N. (1992), Pledoarie pentru o doctrin contabil , Bucure ti, Editura Academiei
Universitare „Athenaeum”.
63. Ferrer, R.C. (2008), Income Statement Disclosures: An International Financial
Reporting Standard Compliance Report of Ten Selected Publicly Listed
Corporations in the Manufacturing Industry, DLSU Business & Economics
Review, Volume 17 Number 1 January.
64. Gibbins, M. & Qu, Q. S. (2005) Eliciting Experts Context Knowledge with Theory-
Based Experiential Questionnaires, Behavorial research in accounting, vol. 17.
65. Gîrbina, M. (2011) Principalele diferen e dintre prevederile reglement rilor contabile
na ionale i cele ale referen ialului interna ional (OMFP nr. 3055/200 versus
IFRS), Economistul nr. 16, Bucure ti.
66. Gro anu, A. (2010), Calcula ia costurilor pe centre de profit-dela teorie la procatic ,
Editura Irecson, Bucure ti.
67. Grosseck G. (2004), E-mail for marketing research, Revista Informatica Economic , nr.
4, Bucure ti.
68. Gu e, G.R. (2011), Rolul principiilor contabile în procesul de evaluare. Statutul
constului istoric, Revista Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor, nr.
6/2001.
69. Hovard, K. & Sharp J.A. (1983), The management of a student research project,
Aldershot, Gower.
70. Ienciu, I.A., Mati , D.& Cioara, N.M. (2010) Status of research in the field of
environmental accounting , Repec, Ebsco , Review of Business Research.
71. Ienciu,I.A. (2009) Implicatiile problemelor de mediu in contabilitatea si auditul
situatiilor financiare, Risoprint, Cluj-Napoca.

34
72. Iona cu, I., Stere, M.& Iona cu, M. (2011) Aplicarea IFRS, costul capitalului i
func ionarea pie ei de capital: aprecieri privind mediul românesc, Revista
Contabilitatea, Expertiza i Auditul afacerii, CECCAR. Bucure ti.
73. Iona cu, I., Iona cu, M., Olimid, L.& Calu, D.A. (2007), An empirical evaluation of
the costs of harmonizing roumanian accounting with International Regulation
(EU Directives and IAS/IFRS), Accounting in Europe, v. 4, p.169-206.
74. Iona cu, M. (2006), Profesia contabil , mediul de afaceri i societatea: o perspectiv
postmodern , Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România –
„Profesia contabil i Globalizarea”, Bucure ti, 15-16 septembrie.
75. Iona cu,I., Iona cu, M., S c rin, M.& Mihu, M. (2006), Percep ii ale
normalizatorilor contabili privind evolu ia contabilit ii române ti în contextual
intergr rii europene, în volumul - Congresul profesiei contabile din
România:Profesia contabil i globalizarea, Editura CECCAR, Bucure ti, p.542-
559.
76. Iona cu, I. (2003), Tendin e interna ionale privind dereglementarea contabilit ii
firmelor: înv minte pentru România, volumul Congresul al XII-lea al profesiei
contabiule din Romania, editura CECCAR, Bucure ti.
77. Iona cu, I. (2003), Dinamica doctrinelor contabile contemporane, Editura Economic ,
Bucure ti.
78. Iona cu, I.& Calu, D.A. (2002), Pledoarie pentru cercetarea istoriei contabilit ii
române ti, Revista Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor, nr. 3.
79. Iona cu, I. (1997), Epistemologia contabilit ii, Editura Economic , Bucure ti.
80. Jalb , L.(2006), Normalizare, reglementare i jurispruden în contabilitatea din
România, Teza de doctorat.
81. Krzywda, D., Derek, B.& Schroeder, M. (1995), A Theory of European Accounting
Development Applied to Accounting Chancein Contemporarz Poland, The
European Accounting Review, p.625-657.
82. Kvaal, E. & Nobes C.(2009), International differences in IFRS policy choice,
Accounting and Business Research, vol.40, Issue 2, p.173-187.
83. Malciu, L. & Feleag N.(2005), Eseuri i analiza standardelor IAS-IFRS, Editura
Economic , Bucure ti.
84. Malciu, L. (1998), Cererea & oferta de informa ii contabile, Editura Economic ,
Bucure ti, 1998.

35
85. Manolescu, M. (1993), Reforma sistemului de contabilitate din România: necesitate,
obiective, con inut, Revista de finan e, credit, contabilitate, nr.3/1993.
86. Mate , D. & Grosu V. (2009), Comparative study Romania-Italy concerning the
implementation of IAS/IFRS, retrived from Social Science Research Network:
http://ssrn.com/abstract=1325370.
87. Mati , D., Musta , R. &Bonaci, C. (2010), Strategies in optimising the out put of
Financial Reporting: Project for a na ional perspective, Annales Universitatis
Apulensis Seria Oeconomica, 12(11), Alba Iulia.
88. Mati , D. & Pop A. i al ii (2010), Contabilitate financiar , Editura Alma Mater, Cluj-
Napoca
89. Mati , D.&Musta , R. (2007), Measurement of need for harmonization between
national accounting standards and International Financial Reporting
Standardes, Journal of Internationa Business and Economics, 3VII.
90. Mati , D. & Pop A. i al ii (2007), Contabilitate financiar , Editura Alma Mater, Cluj-
Napoca.
91. Mati , D. (2005), The Romanian Accounting Between The International Standards and
European Directives, în volumul Conferin a-The Impact Of European
Intergartion On The National Economy, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 25-
34.
92. Mati , D. & Musta R. (2004), Consolidarea situa iilor financiare între realitate i
necesitate, în volumul - Congresul profesiei contabile din România:Armonizare
sau Convergen în Standardele Interna ionale de Contabilitate?, Editura
CECCAR, Bucure ti.
93. Mati , D. (2003), Reforma contabil în România, în volumul Conferin a-Contabilitatea
Mileniului III, Editura Sincron, Cluj-Napoca.
94. Mati , D.(2003), Contabilitatea opera iunilor speciale, Editura Intelcredo, Deva.
95. Mati , D. (1999), Normarea, armonizarea i dezvoltarea sistemului contabil din
România, Studia Universitas Babe -Bolyai, Oeconomica, nr. 2, pp.19-26.
96. Mati , D. (1997), Probleme privind gestiunea economico-financiar în industria de
piel rie i înc l minte, Editura Sincron, Cluj-Napoca.
97. Muller,V.O. (2010) Situa iile financiare consolidate dezvolt ri i aprofubd ri la nivel
interna ional, europoean i na ional,Alma Mater, Cluj-Napoca.

36
 98. Muller, V.O., Ienciu, I.A. & Volkan, I.R. (2010) Consolidation Policy: Past, Present
and Future Approaches to the Concept of Control, REPEC , Analele Universit ii
din Oradea.
99. Muresan, M.L., Palfi, C.A. & Bota-Avram, C. (2010) Transparency in the financial
statements of banks - a requirement for market discipline, CEEOL , Revista
Studia Universitatis Vasile Goldis, Arad.
100. Musta , R. (2008), Sisteme de m surare a armoniz rii i diversit ii contabile-între
necesitate i spontaneitate, Casa C r ii de tiin , Cluj-Napoca.
101. Mu iu, A. & Tiron-Tudor, A. (2010), An Attempt to Analyze the Way Education Offer is
Transmitted by the Professional Accountancy Bodies , Accounting Studies in
Turkey, Istanbul.
102. Mu iu, A., Tiron Tudor, A. & Ienciu, A. (2007), The evolution of accounting
profession in Romania – a historical approach,, the Balkan Countries 1st
International Conference on Accounting and Auditing, Edirne, March.
103. Mu iu, A. (2004), Cuantificarea efectului infla iei asupra situa iilor financiare în
contextul infla iei cu dou cifre-studiu de caz asupra României, Congresul
profesiei contabile din România:Armonizare sau Convergen în Standardele
Interna ionale de Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucure ti.
104. Neag, R.(2008), The Reform of Romanian Accounting-A Present Reality, National and
Regional Economics VII, Technical University of Košice - Faculty of
Economics, p.764-767.
105. Neag, R. (2000) , Reforma contabilit ii române ti între modelele francez i anglo-saxon,
Editura Economic , Bucure ti, 2000.
106. Ni ulescu E., Manolescu, M.& Lep datu, G. (1996) , Drept contabil, Editura Tribuna
Economic , Bucure ti.
107. Nobes, C. & Parker R.(2008), Comparative International Accounting, Prentince Hall
Europe, tenth edition.
108. Nobes, C. & Parker, R. (2006), Comparative International Accounting, Prentince Hall
Europe, nineth edition.
109. Nobes, C. (2005), Rules-based standards and the lack of principles in accounting,
Accounting Horizons, March.
110. Nobes, C. & Parker, R.H. (1991), True and fair – a survey of UK financial directors,
Journal of Business Finance and Accounting, nr.18, vol.3, pp.259-375.

37
111. Nobes, W.C. (2011), IFRS practices and persistence of accounting system classification,
Social Science Research Network http://ssrn.com/abstract=1856103.
112. Olimid, L.& Calu D.A.(2006), An empirical study of the accounting values shared by
Romanian accountants aiming to become private practitioners, retrived from
Social Science Research Network:http://ssrn.com/abstract=948953.

113. Oprean, I. & Mati , D. (2001), Bazele contabilit ii agen ilor economici din România,
Edi ia a IV-a, Editura Intelcredo Deva.

114. Paciolo, L. (1981), Tratat de contabilitate în partid dubl , traducere în limba român , Editura
Junimea, Ia i.

115. Paciolo, L. (1494), Particularis de Computis et Scripturis, in R. G. Brown and K. S.

Johnston (eds) Pacioli on Accounting, New York: McGraw-Hill, 1963.
116. Palea, V. (2007), The Effects of the IAS/IFRS Adoption in the European Union on the
Financial Industry, The European Union Review, Vol. 12, No. 1-2.
117. Parker, R.H. (1994), Importing and exporting accounting the British experience, in
Parker, R.H. and Yamey, B.S. (Eds.), Accounting History: Some British
Contributions, Claredon Press Oxford, pp.590-613.
118. Parker, R.H. (1989), Importing and exporting accounting: the British experience, in
A.G. Hopwood (Ed), International Pressures for Accounting Change (pp.7-30).
London: Prentice Hall International.
119. Pasqualini, F. & Castel, R.(1993), Le dixieme anniversaire de la loi comptable – La loi
comptable, l’image fidèle et la créativité déviante, Revue de Droit, Comptable,
nr.93/1, Mars, pp.13-18.
120. Pasqualini, F.(1992), Le principe de l’image fidele en droit comptable, Edition Lkitec.
121. Pântea I.P. (2009), Contabilitatea financiar româneasc , Editura Intelcredo, Deva.
122. Pântea, I.P. & Damian, S. (2007), Opinii privind locul obiectelor de inventar în
contabilitatea financiar româneasc , Simpozion tiin ific interna ional-
Cercetarea tiin ific o competi ie permanent , Editura Dimitrie Cantemir, Tg.
Mure .
123. Pântea, I.P. & Damian, S. (2006), Reconsiderarea contabilit ii obiectelor de inventar,
Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România-„Profesia contabil i
Globalizarea”, Editura CECCAR, Bucure ti.

38
124. Pântea, I.P. & Damian, S. (2005), Current concerns in the freelance accounting
profession in Romani, International Conference-The impact of European
integration on the national economy, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
125. Pântea, I.P. & Damian, S. (2005), Necesitatea îmbun t irii legisla iei privind
cenzoratul agen ilor economici, Revista Contabilitatea, expertiza i auditul
afacerilor, CECCAR nr. 7/2005.
126. Pântea, I.P.(2004), Necesitatea convergen ei contabile na ionale, în volumul - Congresul
profesiei contabile din România:Armonizare sau Convergen în Standardele
Interna ionale de Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucure ti, p.607-610.
127. Pântea, I. P. & Deaconu, A.(2004), Ghid pentru în elegerea i aplicarea IAS 7, Editura
CECCAR, Bucure ti.
128. Pântea, I. P. & Deaconu A.(2000), Tabloul fluxurilor de trezorerie –viitoare
component a bilan ului contabiul românesc, Revista Contabilitatea expertiza si
auditul afacerii, nr. 2, Editura CECCAR, Bucure ti.
129. Pântea, I.P. (1999), Managementul contabilit ii române ti, edi ia a II-a, Editura
Intelcredo, Deva.
130. Pântea, I.P.(1998), Managementul contabilit ii române ti, edi ia I, Editura Intelcredo,
Deva.
131. Pântea, I.P., Dumbrav , P., Popa, I.& Deaconu, A. (1993), Adaptarea contabilit ii
române ti la condi iile economiei de pia , Revista de finan e, credit,
contabilitate, nr.2/1993, pp.15-19.
132. Petrescu, C.(1901), Contabilitate i administra ie, Ia i.
133. Plano, J. (1993), Dic ionar de analiz politic , Editura ECCE Homo Bucuresti.
134. Platikanova, P. & Nobes, C.(2006), Was the Introduction of IFRS in Europe Value-
Relevant?, Working Paper University Pompeu Fabra, Retrieved from SSRN:
http://ssrn.com/abstract=949160.
135. Pop, A.(2004), De la normare la convergen în contabilitate, în volumul - Congresul
profesiei contabile din România:Armonizare sau Convergen în Standardele
Interna ionale de Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucure ti, p.633-648.
136. Pop, A.(2003), Pledoarie pentru standarde de contabilitate române ti , în volumul
Congresul al XII-lea al profesiei contabiule din Romania, Editura CECCAR,
Bucure ti.

39
137. Pop, A. (2002), Contabilitate financiar româneasc armonizat cu Directivele
contabile europene i Standardele Interna ionale de Contabilitate, Editura
Intelcredo, Deva.
138. Pop, A. (1996), Contabilitate comparat i aprofundat , Editura Intelcredo, Cluj-
Napoca.
139. Prun , T.(1976), Psihologie comercial , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti.
140. R boac , D & Ciucur, D. (2004), Metodologia cercet rii tiin ifice economice, Editura
Funda iei România de mâine, Bucure ti.
141. Richard, J.(1997), Les pays de l`Europe de l`Est` in Raffournier, Haller, Walton,
Comptabilite internationale, Vuibert, Paris.
142. Ristea, M.& Dumitru, C.G. (2011) Libertate i conformitate în cultura profesiei
contabile, Revista Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor, nr.6/2011
143. Ristea, M., Olimid, L.& Calu D.A.(2006), Sisteme contabile comparate, Editura
CECCAR, Bucure ti.
144. Ristea, M., Lungu, C.I.& Jianu I.(2004), Ghid pentru în elegerea i aplicarea IAS 1-
Prezentarea situa iilor financiare, Editura CECCAR, Bucure ti.
145. Ristea, M.(2003), Valorizare privind aplicarea Standardelor Interna ionale de
Contabilitate, Revista contabilitate, expertiza i auditul afacerilor, nr.3.
146. Ristea ,M.(2002), Contul de profit i pierdere între natura i destina ia cheltuielilor i
veniturilor, Revista Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor.
147. Ristea, M.(2002), Normalizarea contabilit ii – baz i alternativ, Editura Tribuna
Economic , Bucure ti.
148. Ristea, M. (2001), Op iuni i metode contabile de întreprindere, Editura Tribuna
Economic , Bucure ti.
149. Ristea, M. (2000), Metode i politici contabile de întreprindere, Editura Tribuna
Economic , Bucure ti.
150. Ristea, M. (1994), Noul sistem contabil din România,Editura Cartimex, Bucure ti.
151. Ristea, M. (1990), Propuneri pentru un plan de conturi general, Revista de Finan e,
Credit, Contabilitate, nr.9-10/1990.
152. Ristea, M. (1980), Contabilitate, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti.
153. Roberts, A.D., C. B. Weetman& Gordon, P. P. (2005), International financial
reporting: a comparative approach, third edition, Prentince Hall Europe.

40
154. Roberts, A.D.(2001), The recent Romania accounting reforms: another case of cultural
intrusion?, Palgrave, London.
155. Rusu, D. (1980), Bazele Contabilit ii, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti.
156. Rusu, D. (1975), Teorii i sisteme de conducere pe plan mondial, Editura Rotaprint, Ia i.
157. S c rin, M.(2006), Aplicarea Standardelor Interna ionale de Raportare Financiar (de
contabilitate) în România: trecut, prezent i viitor, în volumul - Congresul
profesiei contabile din România:Profesia contabil i globalizarea, Editura
CECCAR, Bucure ti, p.885-897.
158. S c rin, M.(2004), Lumini i umbre ale implement rii Standardelor Interna ionale de
Contabilitate în România - Congresul profesiei contabile din România:
Armonizare sau convergen în Standardele Interna ionale de Contabilitate,
Editura CECCAR, Bucure ti, p.741-748.
159. Schroll, R.(1995), The New Accounting System in the Czech Republic, The European
Accounting Review, p.827-832.
160. Sleigh-Jhonson, (2009), Federa ia european a exper ilor contabili: Adoptarea IFRS ar
trebui urgentat pe pia a local , Ziarul financiar, 24.03.2009.
161. Sucala, L., Nistor, C. & Vladu, A.B. (2010), Contabilitate financiara.Studii de caz,
Risoprint, Cluj-Napoca.
162. Tiron Tudor, A. & Mu iu, A. (2007), Important stages in the development of Romanian
accounting profession (from 1800 up to now), Spanish Journal of Accounting
History, No.6, June, pp. 183-199.
163. Tiron Tudor, A., R chi an, R. & Cristea, .(2005), Combin ri de întreprinderi.
Fuziuni i achizi ii, Editura Accent, Cluj-Napoca.
164. Tiron Tudor, A.& Musta , R. (2005), Recent accounting development in Romania on
the way to the european and global harmonization, Finance & Banking-Rating,
Audit and Accounting.
165. Tiron Tudor, A.(2004), Situa iile financiare consolidate în perspectiva aplic rii IFRS-
urilor în România, în volumul - în volumul - Congresul profesiei contabile din
România:Armonizare sau Convergen în Standardele Interna ionale de
Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucure ti.
166. iulescu, A.& Teaciuc, M. (1990), Propunere pentru un cadru general de conturi,
Revista de Finan e, credit i contabilitate, nr.6/1990.

41
167. Toma, M. & Potdevin, J. (2008), Elemente de doctrin i deontologia profesiei
contabile, Editura CECCAR, Bucure ti.
168. Udrea, D.(1970), Simplificarea i ra ionalizarea eviden ei-sarcin permanent a
aparatului financiar-contabil, Revista de contabilitate, nr. 5.
169. van Hulle, K. (1997), The true and fair view override in the European Accounting
Directives, European Accounting Review 1997, vol.6, nr.4, pp.711-720.
170. van Hulle, K. (1993), Truth and untruth about true and fair: a commentary on „a
European true and fair view”, European Accounting Review, vol.2, nr.1, pp.99-
104.
171. Voina, D.(1947), Contabilitate general , Editura Academiei, Bra ov.
172. Voina, D.(1932), Faze în evolu ia contabilit ii, Cluj.
173. Volkan, I.R., Pete, . & Fekete, P.P.S., (2009), Penzugyi szamvitel Munkafuzet, Presa
Universitara Clujean .
174. Zelinschi, D. (2006), Legitimacy, Expertise and Closure in the Romanian Accountants’
Professional Project (1900-1916), the 11th World Congress of Accounting
Historians, Nantes, July.
175. *** (2011), Standardele Interna ionale de Raportare Financiar , Editura CECCAR,
Bucure ti.

ACTE NORMATIVE

1. Consiliul Comunit ilor Europene, Directiva a VIII-a privind autorizarea persoanelor

r spunz toare de efectuarea auditului statutar al documentelor contabile,1984.
2. Consiliul Comunit ilor Europene, Directiva a VII-a privind conturile consolidate, 1983.
3. Consiliul Comunit ilor Europene, Directiva a IV-a privind situa iile financiare anuale ale
societ ilor, 1978.
4. ***Legea nr. 42/1995, pentru aprobarea O.G. nr. 65/1994, privind organizarea activit ii
de expertiz contabil i a contabililor autoriza i, publicat în M.O. nr. 103/1995.
5. *** Legea nr. 51/1995, pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocat, publicat în
M.O. nr. 116/1995.
6. ***Legea Contabilit ii nr. 82/1991, publicat în M.O nr. 265/1991.
7. *** Hot rârea de Guvern nr. 704/1993, pentru aprobarea unor m suri de executare a
Legii contabilit ii nr. 82/1991, publicat în M.O. nr. 303/1993, abrogat.

42
8. ***Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. 2239/2011 pentru aprobarea Sistemului
simplificat de contabilitate, publicat în M.O. nr. 522/2011.
9. ***Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea
Reglement rilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M.O. nr.
766/2009.
10. ***Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. 1121/2006, privind aplicarea Standardelor
Interna ionale de Raportare Financiar , publicat în M.O nr. 622/2006.
11. ***Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. 1752/2005, pentru aprobarea
Reglement rilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M.O. nr.
1080/2005.
12. ***Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. 907/2005, privind aprobarea categoriilor de
persoane juridice care aplic reglement ri contabile conforme cu Standardele
Interna ionale de Raportare Financiar , respectiv reglement ri contabile conform
cu directivele europene, publicat în M.O nr. 597/2005.
13. ***Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. 306/2002, pentru aprobarea
Reglement rilor contabile simplificate armonizate cu directivele europene,
publicat în M.O. nr. 279/2002, abrogat.
14. ***Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind
consolidarea conturilor, publicat în M.O. nr. 374/2000, abrogat.
15. ***Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglement rilor
contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit ilor Economice Europene i
cu Standardele Interna ionale de Contabilitate, publicat în M.O. nr. 85/2001,
abrogat.
16. ***Ordinul Ministrului Finan elor Publice nr. 403/1999, pentru aprobarea Reglement rilor
contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit ilor Economice Europene i
cu Standardele Interna ionale de Contabilitate, publicat în M.O. nr. 480/1999,
abrogat.
17. ***Ordonan a de Guvern nr. 65/1994, privind organizarea activit ii de expertiz
contabil i a contabililor autoriza i, publicat în M.O. nr. 243/1994.

43