METODA DE PROGNOZA

Prognoza meteorologică reprezintă punerea în practică a unor tehnologii în scopul emiterii unor
ipoteze de prevedere a stării vremii. Datele sunt obținute în urma studierii mai
multor parametri numiți condiții atmosferice, ce constituie obiectul de studiu al meteorologiei.
Chiar și la nivelul actual de dezvoltare a domeniului, prognozele emise de către specialiști pot
propune evoluții eronate ale vremii.
Prognoza meteorologică este adusă la cunoștința populației prin mijloace diverse de propagare,
care presupun însă o receptare în scurt timp (ziare, reviste, radiodifuziune, Internet). O soluție
foarte răspândită este buletinul meteorologic, un scurt program de radiodifuziune (radio, TV)
care se ajută de folosirea unor hărți și diagrame sugestive pentru a anunța prognoza următoarelor
câteva zile.
Sunt trei centre meteorologice internationale care se află în:

 Washington, DC (S.U.A)
 Melbourne (Australia)
 Moscova (Federația Rusă)

O dată cu lansarea sateliților artificiali ai Pământului, stațiile meteorologice oferă informații

ample și precise despre starea atmosferei. Doi sateliti pot cerceta în 24 de ore circa jumătate din
suprafața Globului. Specialiștii, analizând informațiile acumulate, intocmesc hărți ale stării
vremii, numite hărți sinoprice. Pe ele, prin semne convenționale, se indică starea vremii în
diferite regiuni ale Pământului.
Pe hărțile sinoptice sunt indicate direcția și circulația diferitelor mase de aer, temperatura aerului,
presiunea atmosferică, umiditatea aerului, direcția și viteza vântului. Pe baza acestora se
alcătuiește pronosticul vremii pentru zilele sau perioada următoare.

Categorii de prognoza
Există mai multe tipuri de prognoze meteo:

 prognoza imediată (nowcasting): o descriere a parametrilor de vreme pentru intervalul

imediat următor de maxim 3 ore;
 prognoza vremii pe foarte scurtă durată: o descriere a parametrilor de vreme pentru
următoarele 12 ore;
 prognoza vremii pe termen scurt: o descriere a parametrilor de vreme pentru următoarele 3
zile;
 prognoza vremii pe durată medie: o descriere a parametrilor de vreme pentru următoarele
maxim 10 zile;
 prognoza pe lungă durată se refera la intervale de la o lună la maxim doi ani;
 prognoza lunară: descrie parametrii de vreme medii, exprimați ca abateri de la valoarea
climatică pentru luna următoare;
 estimarile sezoniere: descriu parametrii de vreme medii, pe următoarele 3 luni, exprimați ca
abateri față de valorile climatice pentru acel sezon;
 estimarea variabilitatii climatice: descrierea parametrilor așteptați, asociați cu variația
interanuală, decenială și seculară ale anomaliilor climatice;
 estimarea climatică: descrierea climatului așteptat să se producă în viitor, incluzând atât
efecte naturale cât și influențe umane.

Prognoza de scurta si medie durata

Aceste prognoze se realizează de regulă pentru un intervalul de la 1 la 7 zile, având la bază
rezultatele obținute în urma unui set complex de ecuații matematice care se înregistrează în timp
pornind de la starea inițială a atmosferei. Aceleași ecuații matematice se pot utiliza în
determinarea stării probabile pentru un interval de maxim 10 zile, utilizând modele mai
performante. În cazul prognozelor pentru un interval mai mare de 7–10 zile, erorile de
prognozare sunt însemnate, fapt pentru care nu pot fi luate în considerare. Prognoza de scurtă și
medie durată se stabilește în urma unei videoconferințe zilnice, prin consultarea meteorologilor
previzioniști, nu înainte de a fi parcurse în prealabil următoarele etape:

1. analizarea evoluției situației atmosferice la sol și la altitudine în ultimele 24 de ore în

spațiul atlantico-european cu accent pe situația curentă;
2. analizarea datele de sol și altitudine, imagini furnizate de sateliți, radar, descărcări
electrice (compararea acestora cu anticipările din ziua precedentă);
3. analiza rezultatelor modelelor atmosferice globale și pe arie limitată disponibile la
punctele de elaborare ale prognozei meteo (CNPM și cele 6 Servicii Regionale de
Prognoză a Vremii)
4. analiza rezultatelor procesării statistice asupra rezultatelor modelelor, procesare care,
folosind șirurile lungi de date de la stațiile meteorologice de suprafață, realizează o
corecție, de regulă pozitivă, a rezultatelor modelelor.

Prognoza de foarte scurta durtata

Prognoză meteorologică de foarte scurtă durată se realizează pentru intervale mici de 12 ore până
la 2–3 ore de unde se începe prognoza imediată (nowcasting). Informațiile ce stau la baza acestor
prognoze meteorologice sunt furnizate sistemului național de radare și sistemul de detecție
al fulgerelor, imaginile furnizate de sateliții meteorologici și informațiilor de la stațiile automate
de suprafață.
Fenomenele meteorologice sunt permanent monitorizate de fiecare Serviciu Regional de
Prognoză a Vremii și Colectivul de nowcasting, elaborând prognoze pe intervale sub 12 ore dar
și avertizări privind cantități mari de precipitații, vijelie, grindină.

Prognoza imediata
Obiectivul principal al acestui model de prognoză meteorologică îl reprezintă furnizarea
informațiilor despre apariția unui fenomen meteorologic ca trăznetele, grindina, ploile
abundente, intensificări ale vântului.
Cantitatea informațională furnizată de prognoza imediată este condiționată de capacitatea de
anticipare și detectare a fenomenului respectiv. Trăznetele și tornadele sunt fenomene care se pot
anticipa cu numai câteva minute înainte ca acestea să se producă, cu toate acestea, apariția lor
poate fi detectată în timp real cu ajutorul detectorilor de fulgere și a radarelor meteorologice.

Prognoze immediate secializate pentru Sistemul National Antigrindina

Pentru evitarea pagubelor produse de grindină, România dezvoltă un program de protecție a unor
importante zone agricole din țară. Grupul de dezvoltare și aplicare „Prognoze Specializate”
furnizează prognoze privind posibilitatea de formare a norilor purtători de grindină precum și
date despre localizarea spațială a zonelor ce trebuie însămânțate.
Astfel, Sistemul Național Antigrindină (SNA) are ca scop combaterea grindinei prin împrăștierea
în atmosferă a unor substanțe (iodură de argint, substanță despre care specialiștii în protecția
mediului spun că este nepoluantă) care împiedică formarea grelonelor de mari dimensiuni.
Substanțele sunt împrăștiate cu ajutorul unor rachete grupate în baterii de 5%ndash;10 bucăți
asigurând protecția a aproximativ 150 000 ha. Costul unei rachete este de 250 dolari americani și
sunt produse la fabrica „Electromecanica SA”, Ploiești.

Modele numerice de prognozare

Descriere generala modele de prognoză

In general, un MODEL descrie comportamentul unui sistem real, fiind utilizat ca baza pentru
calcule, prognoze, investigatii sau simulari ulterioare. Modelele permit intelegerea sistemelor
complexe si prognozarea comportamentului acestora in cadrul strict al scopului pentru care au fost
construite.
Pornind de la o stare actuala a atmosferei si utilizand legile care guverneaza interactiunile din
atmosfera, un model numeric de prognoza a vremii incearca sa anticipeze o stare viitoare a
atmosferei. Datorita complexitatii sistemului atmosferic, primele modele fizice au operat
simplificari drastice cuprinzand numai formulari calitative ale legilor de evolutie. Astfel de modele
nu puteau furniza decat reguli analogice de prognoza.

Totusi, unele dintre ele sunt valoroase si astazi pentru explicarea functionarii unor mecanisme
atmosferice (modelul de depresiune al lui Bjerknes, modelul circulatiei tricelulare a atmosferei,
modelul vantului geostrofic etc.). Ulterior modelele au inclus si expresiile cantitative ale legilor ce
guverneaza procesele atmosferice, transformandu-se astfel in modele fizico-matematice. Desi in
general legile fizice care descriu schimbarile de stare ale atmosferei sunt cunoscute, formularea
lor matematica este extrem de complexa iar sistemul de ecuatii asociat celor mai simple modele
de interes practic nu are solutie analitica, fiind necesara rezolvarea sa numerica. De aceea, pentru
rezolvarea acestor ecuatii, chiar utilizand cele mai moderne tehnici si echipamente de calcul, sunt
necesare simplificari.

Aceste simplificari conduc la abateri inevitabile de la starea reala a atmosferei. Prognoza obtinuta
cu modelele numerice nu este exprimata in termeni de vreme, ci ca valori numerice ale unor
parametri in punctele unei grile, de aici si denumirea de prognoza numerica a vremii. In concluzie,
prognoza numerica a vremii inseamna determinarea unei stari viitoare a sistemului atmosferic,
pornind de la o stare data, prin integrarea numerica a sistemului de ecuatii format din principalele
legi ce guverneaza fenomenele atmosferice. Acest ansamblu de legi defineste modelul utilizat.
In ultimul deceniu, se pune accent din ce in ce mai mare pe prognoza numerica a vremii, practic
acest tip de prognoza fiind disponibila zilnic in majoritatea Serviciilor Meteorologice.

In sistemul operativ de prognoza a vremii din Administratia Nationala de Meteorologie, sunt

utilizate rezultatele urmatoarelor modele:

Modelul ALADIN

Prezentare generala
Din 1997 modelul ALADIN, dezvoltat in cadrul unei cooperari internationale (proiectul
ALADIN, la care Romania participa activ din 1991), constituie baza sistemului national de
prognoza a vremii din cadrul Admnistratiei Nationale de Meteorologie. Aceasta a insemnat o
schimbare majora a sistemului national atat prin cresterea rezolutiei cat si a performantelor
modelului, modelul ALADIN fiind la aceasta ora unul dintre cele mai performante modele
numerice pe arie limitata din Europa. El a fost special conceput pentru prognoza fenomenelor
mezoscalare raspunzand astfel cerintelor nationale pentru o prognoza a vremii din ce in ce mai
precisa si la scari din ce in ce mai fine.
ALADIN este construit in totalitate pe ideea compatibilitatii cu modelul global ARPEGE din
care este derivat. Este un model cu ecuatii primitive, bazat pe tehnica spectrala care include
optiunile hidrostatic/nehidrostatic, eulerian/semilagrangean, initializarea prin filtre digitale,
analiza prin interpolare optimala si mai recent asimilarea variationala de date tridimensionala. De
asemenea, modelul cuprinde un pachet complet de parametrizari fizice cat si un modul de
postprocesare a campurilor de stare ale modelului, contine cateva optiuni si configuratii ce pot fi
utilizate in scopuri experimentale, de exemplu calculul vectorilor singulari. Fiind construit intr-o
maniera flexibila modelul poate fi rulat la diferite rezolutii spatiale si pe diferite domenii.
 In prezent, la Bucuresti, modelul operational ALADIN este integrat pe un domeniu (limitat de
puterea de calcul) ce acopera zona Romaniei, de patru ori pe zi cu o anticipatie de pina la 78 de
ore Caracteristicile modelului sunt urmatoarele:

 rezolutie orizontala 10 km cu 89×89 puncte de grila.

 niveluri verticale: 41

 initializare cu filtre digitale

 frecventa de cuplaj la 6 ore, fisierele de cuplaj fiind preluate de la modelul global ARPEGE

 schema de advectie utilizata este semi-lagrangeana de tip salt de broasca, cu pasul de timp de
450s.

 frecventa de esantionare a iesirilor modelului este de 3 ore.

Iesirile post procesate ale modelului sunt (incluzand parametrii derivati) sunt integrate in
sistemul de vizualizare Nex REAP si Messir Vision fiind folosite in activitatea operationala de
prognoza a vremii pe scurta si foarte scurta durata atat la Centru National de Prognoza a Vremii
cat si la Centrele Meteorologice Regionale. In plus iesirile modelului sunt utilizate ca date de
intrare pentru alte modele: modelul de difuziune si transport al poluantilor, modelele VAGROM
si WAM pentru prognoza marina precum si in prognoza aeronautica realizata de ROMATSA. De
asemenea iesirile modelului sunt folosite (direct sau ca baza pentru alte produse) si pentru
deservirea mass media sau alti utilizatori.

Lista principalilor parametri prognozati:

 Inaltimea de geopotential;

 Temperatura potentiala si echivalent potentiala;

 Temperatura pseudopotentiala a termometrului umed;

 Temperatura;

 Umiditatea relativa si specifica;

 Viteza si directia vantului;

 Vorticitate si divergenta;

 Linii de curent;

Toti acesti parametri sunt disponibili pentru orice nivel izobaric si la orice inaltime.

 Acoperirea cu nori convectivi si stratiformi;

 Albedoul;
 Convergenta de umezeala;

 Diversi indici de instabilitate;

 Emisivitate;

 Energia potentiala convectiva disponibila;

 Energia de inhibare a convectiei;

 Gradul de acoperire cu nori inferiori, mijlocii si, respectiv, superiori;

 Nebulozitatea totala;

 Precipitatii convective si, respectiv, la scara mare (stratiforme);

 Temperaturile minime si, respectiv, maxime in apropierea solului;

 Temperatura aerului in apropierea solului;

 Viteza si directia vantului in apropierea solului;

De asemenea, este disponibila o gama larga de fluxuri instantanene si cumulate.

Prognoza numerică MODELUL COSMO

Modelul nehidrostatic de prognoza numerica a vremii COSMO (versiunea 4.13) a fost

implementat si ruleaza in cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie in regim operativ, pe
un Cluster Linux IBM, la urmatoarele rezolutii spatiale: 7 km (la orele 00 UTC si 12 UTC) si 2.8
km (la ora 00 UTC).
Domenile operative pentru rularile modelului COSMO sunt de 201×177 puncte de grila pentru
rezolutia orizontala de 7 km si 361×291 puncte de grila pentru rezolutia orizontala de 2.8km,
acoperind intreg teritoriul tarii.
 Ecuatiile modelului sunt formulate in coordonate orizontale geografice rotite, folosind o grila de
tip Arakawa-C si o coordonata verticala generalizata ce urmareşte orografia cu o grila verticala
de tip Lorentz. Schema de integrare în timp este de tip Runge-Kutta de ordinul 3. Pentru
rezolutia de 7 km, in cadul Administratiei Nationale de Meteorologie se realizeaza asimilarea de
date de tip SYNOP.

Folosind rezolutia orizontala de 7km, modelul de predictie pe arie limitata COSMO este rulat
pentru o anticipatie de 78 de ore, cu un numar de 40 de nivele verticale. Conditiile initiale si la
limita folosite pentru rularea modelului COSMO la aceasta rezolutie provin din datele modelului
global GME, iar cele pentru rezolutia de 2.8 km sunt obtinute aplicand o procedura de
interpolare a rezultatelor rularii modelului la rezolutia de 7 km. Pentru cea de-a doua rezolutie,
modelul este rulat multiprocesor pentru o anticipatie de 30 de ore avand 50 de nivele verticale.

Prognozele numerice ale acestui model sunt procesate si ilustrate grafic, fiind utilizate zilnic in
elaborarea prognozelor de scurta si medie durata. Parametrii de iesire ai modelului COSMO pot
fi prezentati pe domeniul de integrare sau pe subdomenii, pentru diferite intervale de prognoza,
sub forma de harti cu unul sau mai multi parametri, fisiere text, animatii, etc.
Produse de prognoza numerica realizate cu ajutorul modelului COSMO:

 energia potentiala, convergenta de umezeala, temperatura, presiunea redusa la nivelul marii,

inaltimea de geopotential, reflectivitate radar, umezeala relativa, campul de vant, precipitatii
cumulate, nebulozitate, vorticitate potentiala, durata de stralucire a soarelui, s.a.m.d.

 meteograme diagrame skew-T

 MODELUL WRF

Modelul nehidrostatic de predictie atmosferica WRF a fost implementat in Administratia

Natonala de Meteorologie si ruleaza in regim operational o data pe zi, la ora 12 UTC, pe doua
domenii imbricate, la rezolutiile spatiale: 3 km – 111×101 puncte de grila si 1 km – 181×193
puncte de grila, 35 de nivele verticale.

Domeniul de integrare WRF 3 km; Domeniul de integrare WRF 1 km

Sistemul de ecuatii folosit de model este un sistem de ecuatii complet compresibile, Eulerian si
nehidrostatic, cu posibilitatea rularii si in regim hidrostatic. Ecuatiile modelului pot fi
reprezentate in trei tipuri de proiectii: Lambert, Polar stereografic si Mercator. Modelul foloseste
coordonate de tip sigma-presiune, care urmaresc topografia. Grila orizontala a modelului este de
tip Arakawa-C, iar schema numerica folosita este de tip Runge-Kutta de ordinul 3.

Condiţiile initiale si la frontiera sunt interpolate din datele obtinute in urma rularii modelului
COSMO la rezolutia de 7 km. Variabilele prognostice utilizate sunt: u, v, w, perturbatia
temperaturii potentiale si a geopotentialului, energia cinetica turbulenta, raportul de amestec a
apei din nor (in diferite stari de agregare).

Prognozele numerice ale modelului WRF la rezolutii inalte pot fi utilizate atat de catre
meteorologii previzionisti în luarea unor decizii referitoare la prognoza de scurta si medie durata
a vremii pentru diferite zone geografice, cat si pentru aplicatii adiacente, cum ar fi producerea de
energie electrica cu ajutorul centralelor eoliene.

Produse de prognoza numerica realizate cu ajutorul modelului WRF:

 campul de vant, temperatura, presiunea redusa la nivelul marii, geopotential, s.a.m.d.

 profile verticale (vant)

 MODELUL ALARO

In ultimii ani, Romania a contribuit la dezvoltarea si validarea unei noi versiuni a modelului
ALADIN (link la ALADIN catre documentatia la modelul ALADIN), numita ALARO. Acest
model a fost conceput sa fie integrat la rezolutii mai fine (in jur de 5 km), continand
parametrizari fizice mai complexe, indeosebi a proceselor atmosferice umede, pastrand un raport
calitate/timp de calcul eficient. Costul de calcul al acestui model este insa prohibitiv pentru
serviciile meteorologice mai mici.

Astfel, in cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie, acest model a fost implementat din
2010, in regim operational, de patru ori pe zi (cu o anticipatie de pana la 78 de ore), pe un
domeniu ce acopera zona Romaniei.

Domeniul si orografia modelului ALARO (240 x 240 puncte, ∆x= 6.5 km)

Caracteristicile modelului ALARO:

 rezolutie orizontala de 6.5 km, cu 240×240 puncte de grila;

 49 niveluri verticale;

 initializare cu filtre digitale;

 frecventa de cuplaj la 3 ore, fisierele de cuplaj fiind preluate de la modelul global ARPEGE ;

 schema de advectie utilizata este semi-lagrangeana de tip salt de broasca;

 pas de timp de 240s;

 frecventa de esantionare a iesirilor modelului este de o ora.

Alte modele numerice de prognozare
Modelul HRM
Modelul HRM (High resolution Regional Model) a fost realizat de DWD (Deutscher
Wetterdienst - Serviciul Meteorologic Național German). Modelul a fost utilizat pentru prima
dată de ANM pe 1 decembrie 1999. Datele inițiale sunt furnizate de model la o rezoluție
orizontală de aproximativ 60 km și este utilizat pentru un interval de până la 148 ore. Datele mai
pot fi folosite de Modelul HRM (Modele Mezoscalare Hidrostatice) sau de Modelul
Local. HRM este utilizat în estimarea difuziei și a transportului de poluanți de tip INPUFF, dar și
pentru supravegherea neîntreruptă a posibilelor poluări accidentale de la diverse surse potențiale.

Modelul MM5
Modelul ajuns la a cincea versiune a fost dezvoltat la Centrul Național al Cercetărilor
Atmosferice din Penn State University, iar în 2002 Administrația Națională de Meteorologie a
inclus acest model în proiectul de modernizare Simin. Modelul este integrat operațional pe o
stație de lucru Sun, pentru un interval de prognoza de 24 ore și este integrat de patru ori pe zi.
Dispune de o rezoluție de 15 km și de o grilă de 80 km / 167 km.

Modelele statistice
Modelele au fost implementate în 1989 și erau utilizate pentru prognozarea temperaturilor
extreme la București utilizând date de intrare furnizate de modelul ECMWF. În urma colaborării
Administrației Naționale de Meteorologie cu Meteo France, colaborare începută în anul 1993,
modelul a putut fi aplicat de mai multe stații din țară. Pe lângă datele de intrare furnizate de
modelul ECMWF, au fost utilizate și datele modelelor ALADIN și ARPEGE.

Meteorologia Satelitare

Dezvoltarea si imbunatatirea tehnicilor de prelucrare a datelor imagine satelitare, in sprijinul

aplicatiilor de prognoza a vremii, prognoza pe foarte scurta durata (nowcasting), prognoza
numerica si climatologie. Acest domeniu de activitate se concentreaza asupra imbunatatirii
modului in care folosim datele imagine satelitare in prognoza, prognoza numerica a vremii si in
climatologie si protectia mediului. Aceasta implica dezvoltarea de produse imagine care ajuta
meteorologul previzionist sa interpreteze starea vremii sau a mediului la un moment dat – de
exemplu, imagini ale inaltimii varfului norilor, a ariei ocupate de ceata sau a norilor de cenusa
poveniti dintr-o eruptie vulcanica recenta. Datele imagine pot fi prelucrate si pentru a forma
seturi de date adaptate aplicatiilor de climatologie, de exemplu in analiza datelor istorice ale
temperaturii suprafetei marii.
 Imaginile pot fi utilizate si ca date de intrare in modelele de prognoza numerica a vremii pentru a
asigura conditii initiale mai bune pentru multe din variabilele unui model. Un exemplu poate fi
asimilarea vitezei si directiei vantului intr-un astfel de model prin intermediul Vectorilor de Vant
Atmosferici, care sunt calculati din miscarea norilor intr-o secventa de imagini. Un alt exemplu
include asimilarea umiditatii, informatii asupra suprafetei terestre si aerosolilor in conditii de cer
senin, si imbunatatirea modelarii norilor si umiditatii in conditii de cer acoperit.

Scopuri principale:

 Sa dezvolte si sa imbunatateasca generarea datelor imagine satelitare si a produselor derivate

pentru aplicatiile de prognoza pe scurta si foarte scurta durata;

 Sa mentina nivelul tehnologic al sistemelor de receptie si prelucrare a datelor satelitare;

 Sa asigure expertiza necesara utilizarii datelor satelitare pentru aplicatii de climatologie.

Proiecte curente:

 Dezvoltarea de noi produse de imagistica satelitara pentru aplicatii de nowcasting si protectia

mediului;

 Prelucrarea datelor de temperatura a suprafetei marii derivate din date satelitare pentru utilizarea
in analiza climatica cantitativa;

 Dezvoltarea arhivei de date si produse satelitare.

Imagini satelitare