MODALITATI DE STIMULARE A AUTOCUNOASTERII SI INTERCUNOASTERII

ELEVILOR

1. Analiza SWOT

Analiza SWOT- este o tehnica de cunoastere a modului in care elevul se percepe pe sine (calitati
si defecte). Presupune de asemenea o inventariere a oportunitatilor, precum si a situatiilor care
pot provoca nesiguranta, blocaje, afectand astfel performantele si increderea in fortele proprii.

Acronimul SWOT provine de la initialele urmatoarelor cuvinte:

 Strengths (puncte forte, calitati);

 Weakness (puncte slabe, defecte);

 Opportunities (oportunitati);
 Threats (slabiciuni).

Instructiuni: Elevii sunt rugati sa completeze tabelul cu cele 4 cadrane:

Punctele mele tari sunt…

Punctele mele slabe sunt…

Oportunitatile mele sunt… Amenintarile mele sunt…

 In primul cadran sunt trecute nu numai trasaturi exceptionale (aptitudini, performante
scolare sau in domeniul sportive, artistic), ci si interese, atitudini, comportamente, convingeri.
In al doilea cadran se trec 2 sau max 3 puncte slabe pe care ar dori sa le diminueze cat mai
repede posibil. Prin aceasta sarcina se evita aparitia unei tendinte spre autoculpabilizare si
nemultumire de sine. Autoreflectia se va continua cu incercarea de a gasi modalitati concrete de
depasire a punctelor slabe. In acest sens, dupa terminarea completarii tuturor cadranelor, elevii
vor fi solicitati sa se gandeasca la ce anume i-ar putea ajuta pentru a diminua fiecare punct slab
amintit si chiar sa alcatuiasca un plan pt fiecare in parte. Astfel elevii vor face primul pas pentru
a controla situatia, putand fi intr-adevar autori ai propriei deveniri. Constientizeaza ca este mult
mai profitabil sa se implice in acest sens, decat sa asiste neputinciosi, sa planga sis a sufere din
cauza punctelor slabe. Este de dorit ca profesorii sa sublinieze ca nu exista nici o fiinta perfecta,
ca fiecare om are si puncte forte si puncte slabe. Important este ca oamenii sa se cunoasca foarte
bine, sa se accepte asa cum sunt. Bineinteles ca trebuie evitata autosuficienta, prin satisfacerea
permanenta a nevoii de autoperfectionare.

In cel de-al treilea cadran elevii vor mentiona situatiile si persoanele care le ofera
posibilitatea sa se dezvolte.
Cea mai delicata sarcina este completarea ultimului cadran, intrucat
elevul trebuie sa reflecteze asupra situatiilor amenintatoare, trairilor
iritative, evenimentelor sau persoanelor care creeaza inhibitii sau
afecteaza in mod negativ imaginea de sine. Elevii sunt rugati sa faca
diferenta dintre temerile reale si cele imaginare si sa se gandeasca la
modalitati concrete de a face fata situatiilor care le provoaca dificultati
sau temeri.
Dupa completarea tuturor cadranelor si elaborarea planurilor de
interventie, elevii sunt invitati sa prezinte ceea ce doresc sau cat doresc
din ceea ce au scris. Li se spune, de asemenea, ca daca doresc sa
vorbeasca despre cadranele II si IV, pot sa aleaga un singur aspect pentru
fiecare. Important este ca profesorul sa sublinieze in cazul fiecarui elev
ca dificultatile pot fi depasite.

La sfarsitul activitatii profesorul le multumeste elevilor pentru participare, amintind faptul ca are
convingerea ca fiecare elev este valoros, cu multe puncte forte si resurse pentru diminuarea celor
slabe si depasirea momentelor mai dificile din viata lor.

2. Scala de masurare a stimei de sine ( Morris Rosenberg, 1965)

 Stima de sine este componenta afectiva a schemei cognitive referitoare la propria persoana.
Daca imaginea de sine reprezinta congnitiile incluse in asa-numita self-schema, stima de sine
reflecta reactia afectiva fata de perceptia propriei imagini. Stima de sine poate fi pozitiva sau
negativa. Exista o stransa relatie intre aceasta si: implicarea in sarcini dificile, luarea deciziilor
responsabile, capacitatea de a face fata presiunii grupului, starea de bine psihologic, sanatatea
mentala si rezistenta la stres.
Sunt foarte importante evaluarile primite de la persoanele importante din viata copiilor. Daca in
perioada prescolara este vorba in special de calitatea relatiei parinte-copil, sfera se largeste odata
cu inceperea scolii cand elevul este evaluat de catre cadrele didactice, de colegi sau prieteni.
Stimularea stimei de sine a elevilor de catre profesori presupune: evitarea standardelor exagerate,
evidentierea calitatilor elevului, claritatea formularii asteptarilor fata de elevi, incurajarea si
lauda, anticiparea nevoilor acestora.

Cercetarile arata ca elevii care au un nivel ridicat al respectului de sine, au atitudini mai
favorabile fata de scoala si o popularitate mai ridicata printre colegi ( Woolfolk, 2004). De
asemenea, exista o corelatie pozitiva intre nivelul stimei de sine si performanta scolara, abilitatile
sociale si optimism (Scheier si Carver, 1992, Stanculescu, 2007, 2008). Pentru a evidentia cum
influenteaza cum influenteaza scoala stima de sine a elevilor, a fost realizat un studio (Woolfolk,
2004) pe un lot de 322 de elevi de clasa a IV-a, timp de 2 ani. S-a constatat ca stima de sine a
elevilor a fost influentata de evaluarile profesorilor, satisfactia elevilor fata de activitatea din
scoala, sentimentul ca orele sunt interesante, precum si preocuparea sau implicarea profesorilor.
 Este de dorit ca profesorii sa tina cont de aceste rezultate care subliniaza cat de important este
faptul ca ceea ce se preda si mai ales cum se preda influenteaza nu numai interesul elevilor si
motivatia invatarii, ci si respectul de sine.
Pentru masurarea stimei de sine poate fi folosita scala lui Rosenberg. Elevii sunt rugati sa
citeasca cei 10 itemi si sa dea raspunsuri tinand cont de scala respectiva. Nu exista raspunsuri
corecte/incorecte, ci sincere sau mai putin conforme cu realitatea.

Scorare: Itemii 2,5,6,8 si 9 vor fi scorati invers (de exemplu pentru foarte putin se acorda 5
puncte si pentru foarte mult 1 punct). Pentru ceilalti itemi se atribuie de la 1-5 puncte, in functie
de alegerea facuta. Se aduna punctele tuturor itemilor si scorul obtinut va fi interpretat in functie
de incadrarea in urmatoarele intervale:

 1-10: Stima de sine foarte scazuta

 11-20: Stima de sine scazuta
 21-30: Nivel mediu al stimei de sine
 31-40: Stima de sine ridicata
 41-50: Stima de sine foarte ridicata

Scala de masurare a stimei de sine (Rosenberg, 1965)

Bifati in
coloanele
alaturate
masura in
care vi se
potrivesc
afirmatiile de Foarte Asa si
mai jos: putin Putin asa Mult Foarte mult

1.In general
sunt
multumit/a de
mine.

2.Uneori simt
ca nu sunt
bun/a de
nimic.

3.Cred ca am
multe calitati.

4.Sunt capabil
sa fac lucruri la
 fel de bine
camajoritatea
celor din jurul
meu.

5.Simt ca nu
prea am multe
calitati de care
sa fiu

6.Ma simt
frecvent
inutil/a.

7.Simt ca sunt
la fel de
important/a ca
majoritatea
oamenilor din
jurul meu.

8.As vrea sa
pot sa am mai
mult respect
fata de mine
insumi/insami.

9.Sunt
inclinat/a sa
simt ca esuez.

10.Am o
atitudine
pozitiva fata de
mine insumi/

3. Tehnici creative

 Exercitiul “Cartea mea de vizita”

Aceasta tehnica este menita sa evidentieze anumite aspect care il individualizeaza pe elev
(Gheorghe si Mastan, 2005). Ei sunt solicitati sa completeze in centrul unei coli numele, scoala si clasa in
care invata. In coltul din dreapta sus va fi mentionata cea mai importanta calitate, in stanga sus – persoana
pe care se bazeaza cel mai mult, care ofera suport atunci cand este nevoie, in stanga jos – ceea ce stiu sa
faca cel mai bine, iar indreapta jos – deviza lor in viata. De asemenea, li se permite elevilor sa
personalizeze si mai mult cartea de vizita, printr-un desen (asezat asemenea unei sigle).
Dupa aceea elevii sunt invitati sa isi prezinte propria carte de vizita. Nu trebuie obligati insa sa faca acest
lucru. Trebuie mentionat ca autodezvaluirile personale sunt posibile atunci cand exista un climat baza pe
relatii de incredere.
In cazul in care un elev alege sa prezinte cartea de vizita, profesorul are ocazia sa observe daca atitudinea
acestuia este ezitanta sau dimpotriva, analizand aspecte ale comunicarii verbale si nonverbale – tonul
folosit, ritmul exprimarii, stabilirea contactului vizual cu cei carora le vorbeste, gestica, mimica. Toate
acestea reflecta increderea in fortele proprii versus neincredere, siguranta de sine versusnesiguranta,
imaginea de sine pozitiva versus imagine de sine negativa. Este de dorit ca si profesorul sa isi prezinte
propria carte de vizita, iar la sfarsit sa le multumeasca pentru participare si sa sublinieze ca este incantat de
lucrurile noi pe care le-a descoperit.

 Exercitiul “Diploma mea”

Elevii sunt rugati sa completeze afirmatiile din tabelul de mai jos (Baban,2003, p. 256). Au astfel
ocazia sa se concentreze asupra:

a) Suportului social perceput (perceived social support – aspect corelat cu starea de bine
sociala – social well-being);
b) Performantelor obtinute- mai precis ceea ce valorizeaza cel mai mult elevul din ceea ce a
reusit sa indeplineasca;
c) Componentei motivationale – cel mai important tel de atins;
d) Celei mai importante decizii luate.

Prin acest test profesorul poate obtine informatii legate de imaginea de sine, mai precis de
increderea in propriile forte si sentimentul de autoeficacitate. Un elev care are incredere in
fortele proprii, va gasi foarte usor ce anume sa completeze in legatura cu succesele, realizarile si
telurile importante atinse. Unui elev cu stima de sine scazuta ii va fi foarte greu sa asocieze ceva
pozitiv, valoros cu propria persoana , va fi foarte ezitant in rezolvarea sarcinii respective.

Este un bun prilej pentru professor pentru a lua in discutie factorii care ii pot impiedica sa isi
indeplineasca scopurile propuse:

a) Asteptari nerealiste (standard excesiv de ridicate);

b) Superficialitatea cunostintelor necesare atingerii scopurilor;

c) Planificarea insuficienta a tuturor activitatilor menite sa duca la indeplinirea scopului;

d) Managementul deficitar al timpului

e) Neincrederea in fortele proprii, teama de esec sau chiar teama de success sau dorinta de a
nu dezamagi.

Prin aceasta tehnica se urmareste autocunoasterea, constientizarea nevoii de aparare si

autocontrol, ajutandu-i pe elevi sa se prezinte in fata colegilor, atat cat doresc ei sa o faca.
  Exercitiul “Scutul meu”
Se incepe cu o discutie despre ceea ce inseamna cuvantul scut, subliniandu-se faptul ca acesta ii
apara si chiar le salva viata luptatorilor. Se mentioneaza apoi ca toti avem un scut de aparare
impotriva situatiilor dificile. Care ne ajuta sa mergem mai departe. Bineinteles ca nu este vorba
despre un obiect metalic, ci de insusiri, calitati, resurse proprii sau persoane pe care ne putem
baza atunci cand avem nevoie. Se va desena un scut pe tabla, iar copiii vor face acelasi lucru pe o
coala A4; scutul va fi impartit in 4 cadrane, in mijloc desenandu-se un cerc in care se va scrie
“talentul meu ascuns”, iar in cele 4 cadrane:

1. Ceea ce imi place sa fac si ceea ce imi da speranta;

2. Persoanele apropiate si pe care ma pot baza cand am nevoie;
3. O amintire placuta;
4. Care sunt calitatile mele.

Dupa terminarea sarcinii, elevii care doresc, pot sa isi prezinte scutul.
Profesorul incheie in acelasi registru metaforic, spunand ca este bucuros ca toti elevii sai sunt
niste adevarati luptatori, bine pregatiti pentru a fi castigatori, pentru a invinge obstacolele cu care
se vor intalni in viata.
Daca exista timpul necesar, profesorul poate continua, oferindu-le elevilor o foaie de hartie, pe
care vor scrie cat mai multe cuvinte care le vin in minte si care sa faca referinta la propria lor
persoana, necontand ordinea sau scrierea caligrafica. Dupa aceea vor primi o alta coala, pentru a
scrie cateva propozitii cu cuvintele respective. Cand au terminat, li se va da ultima coala, pentru
a realiza o compunere, folosind propozitiile alcatuite.
Elevii vor avea libertatea alegerii propozitiilor sau chiar a intregii compuneri pentru prezentarea
in fata colegilor.Dupa aceea, fiecarui elev i se va lipi pe spate o coala, pe care colegii ii vor scrie
cate o calitate a acestuia. Astfel va fi stimulata consolidarea a ceea ce au descoperit la exercitiile
de intercunoastere.

 Exercitiul “Universul meu”

Acest test presupune imaginarea unui spatiu propriu, prin care sa reprezinte propria persoana-
calitati, interese, aspiratii, nevoi, preocupari. Prin intermediul acestui test sunt stimulate atat
autocunoasterea, cat si intercunoasterea.

Sunt necesare cat mai multe reviste, carioci, lipici si un carton. Fiecare elev va decupa imaginile
reprezentative pentru sine din revistele respective si le va lipi pe carton, creand cateva rubrici de
preferinte- de exemplu: timpul liber, cartile sau scriitorii preferati, sportul, mancarea, hainele
preferate etc. Fiecare rubrica va fi delimitata si denumita (Scriitorul meu preferat).

La sfarsit vor trebui sa prezinte propriul univers – o buna ocazie pentru verbalizarea intereselor,
curiozitatilor, dorintelor, preocuparilor.

Prin aplicarea acestui test profesorul va avea prilejul sa observe daca elevii au rabdare sa astepte
sa le vina randul (nr revistelor este mai mic decat cel al elevilor), daca intra in conflict cu un
coleg care vrea aceeasi imagine si cum il rezolva. De aceea profesorul trebuie sa anunte la
inceputul activitatii ca vor aparea situatii in care vor dori mai multi elevi sa decupeze din aceeasi
revista sau chiar aceeasi ilustratie. Din acest motiv ei vor trebui sa decida impreuna cine si cand
decupeaza si mai ales ce anume.

La sfarsitul activitatii se va realiza o expozitie cu posterele respective si elevii vor fi laudati

pentru creativitatea si usurinta in exprimarea propriilor ganduri, preferinte, preocupari.

 Testul Daca…

Instructaj: ” Incercati sa patrundeti intr-o lume imaginara si sa alegeti diverse ipostaze pentru
propria persoana, pe care le veti scrie in prima coloana. In cea de-a doua coloana trebuie sa faceti
referire la propria clasa. Va fi foarte interesant de analizat asociatiile libere facute de copii. O
atitudine pozitiva fata de propria persoana va stimula asociatii cu cuvinte.”
  Exercitiul “Orasul nostru”

Prin intermediul acestei tehnici creative intregul grup de elevi va avea sarcina de a construi un
oras din lut sau plastilina si resturi de material (textile, hartie, plastic). Vor avea la dispozitie un
carton duplex, lipici, acuarele. Vor fi provocati sa gaseasca cele mai originale moduri de
construire. Vor trebui sa ii gaseasca o denumire si sa se gandeasca si sa decida impreuna cine
locuieste in el, cum sunt cei care locuiesc acolo, cu ce se ocupa, sunt primitori, prietenosi, care
este impresia generala pe care o creeaza orasul, daca oamenii din alte locuri doresc sa-l viziteze.
Fara sa isi dea seama, elevii vor proiecta in raspunsurile date o particica din fiinta lor, precum si
aspecte legate de natura sau calitatea relatiilor stabilite la ei in clasa.

La ora urmatoare exercitiul va continua, impletindu-se cu tehnica jocului de rol. Elevii vor
avea sarcina de a investi simbolurile prezentate in orasul lor prin diverse roluri. De exemplu,
unul din presonaje este reporter de televiziune care ia un interviu oamenilor important din oras,
dar si celor obisnuiti in legatura cu ceea ce este mai frumos in viata lor . Ceilalti elevi sunt
spectatorii, putand sa ofere sugestii sau teme de discutie, intrebari.

Vor fi stimulate spontaneitatea, usurinta in exprimare, cooperarea cu ceilalti, sentimentul de

comuniune si apartenenta. Profesorul poate descoperi lucruri interesante despre colectivul de
elevi, analizand:

 Bogatia imaginilor, temelor invocate;

 Culorile folosite, predominant celor reci sau calde;
 Ezitarile, revenirile si stersaturile;
 Tipul relatiilor dintre locuitorii oraselor;
 Rezolvarea dezacordurilor legate de alegerea culorilor, denumirii etc;
 Impresia generala despre oras.