Cursul 1 Masini Electrice

Universitatea VALAHIA din Târgoviște DISCIPLINA: Mașini electrice și acționări
Facultatea de Inginerie Electrică, SPECIALIZAREA: Automatică, anul III

Electronică și Tehnologia Informației
C
Cursul
l1
NOȚIUNILE INTRODUCTIVE ALE CURSULUI;
CONSTRUCȚIA
Ț TRANSFORMATORULUI ELECTRIC
• Rolul şi locul maşinilor şi transformatoarelor electrice în

producerea ş
p şi conversia energiei;
g ;
• Importanţa producerii şi utilizării transformatoarelor

electrice monofazate şi trifazate;
• Materiale utilizate în construcţia maşinilor electrice
• Clasificări
Cl ifi ă i ale
l maşinilor
i il electrice
l ti
• Elementele constructive de bază ale transformatorului

electric (T
(T.E.)
E)
Prof. dr. ing. Mihail-Florin STAN 1

Rolul
R l l şii locul
l l maşinilor
i il şii transformatoarelor
t f t l electrice
l t i înî
producerea şi conversia energiei
Transformatoarele şi maşinile electrice reprezintă elementele componente de

bază ale unui sistem electroenergetic. În sistemele electroenergetice, producerea
energiei electrice are loc, în principal (peste 90%), în sisteme fizice dinamice denumite
generatoare electrice şşi constă în conversia energiei
g g mecanice în energie g electrică
prin procedeul electromagnetic.
Mai mult de jumătate din energia electrică produsă este convertită în energie
mecanică cu ajutorul
j motoarelor electrice
electrice.
Transportul economic la distanţă şi distribuţia energiei electrice în curent

alternativ la alţi parametri (tensiune, intensitatea curentului etc.) decât cei uzuali pentru
generatoarele electrice sunt posibile prin utilizarea transformatoarelor electrice
g electrice.
Într-un sistem energetic, puterea totală a transformatoarelor ridicătoare şi

coborâtoare de tensiune este de aproape trei ori puterea produsă de generatoarele
electrice din sistem.
Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 2

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Mihail-Florin STAN STAN
Maşina (sau maşina de forţă) este un dispozitiv compus din elemente diverse, unele
fixe altele mobile, care transformă energia dintr-o formă a ei în alta, una din formele de
energie care intervin în această transformare fiind energia mecanică.
Maşina
M i electrică
l t i ă estet o maşină
i ă în
î care cea de-a
d d
doua f
formă
ă a energiei
i i care intervine
i t i
în transformare este energia electrică (un sistem fizic care transformă energia dintr-o
formă în alta, din care cel puţin o formă de energie ce intervine în transformare este
energia electrică, în baza fenomenului de inducţie electromagnetică).
Generatoarele electrice efectuează conversia energiei mecanice primită la arbore în
energie electrică disponibilă la borne.
Motoarele electrice care efectuează conversia energiei electrice primite pe la borne în
energie mecanică disponibilă la arborele maşinii.
Maşinile electrice pot funcţiona şi în regim de frână, situaţie în care maşina primeşte
atât energie mecanică, cât şi energie electrică, ambele fiind transformate în căldură în
interiorul maşinii.
maşinii
Există şi maşini electrice rotative numite convertizoare, care, prin intermediul energiei
mecanice, modifică parametrii energiei electrice (tensiune, curent, frecvenţă, număr de
faze etc.).

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Importanţa producerii şi utilizării transformatoarelor

electrice monofazate şi trifazate
Importanţa producerii şi utilizării transformatoarelor electrice rezultă din schema
de principiu a unui sistem electroenergetic (fig. 1.1).
G T1 T2
~
T3
Fig. 1.1. Schema de principiu a unui

M L C sistem electroenergetic
În schema din figura 1.1:

T1 sunt transformatoarele de putere ridicătoare de tensiune (necesare pentru
a permite transportul eficient al energiei electrice la distanţă);
T2 sunt transformatoarele de putere coborâtoare de tensiune;
T3 suntt transformatoarele
t f t l de
d distribuţie
di t ib ţi către
ăt diverse
di receptoare
t

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Materiale utilizate în construcţia maşinilor electrice

Materialele folosite în construcţia maşinilor electrice pot fi integrate în trei categorii:
A) Materiale active (magnetoconductoare şi electroconductoare) sunt destinate

pentru a crea condiţiile necesare desfăşurării proceselor electromagnetice.
B) Materiale pentru izolat sunt cele destinate pentru a izola elementele electro-
conductoare fie între ele, fie faţă de celelalte părţi ale maşinii.
C) Materiale
M i l constructivei asigură
i ă rigiditatea
i idi mecanică
i ă a maşinii.
i ii
A) Materiale active
Materiale active magnetoconductoare (materiale feromagnetice,
feromagnetice utilizate fie sub
formă de tole, obţinute prin ştanţarea sau tăierea tablelor laminate la cald sau la rece,
fie sub forma unui miez masiv) sunt utilizate la fabricarea circuitelor magnetice ale
transformatoarelor şi maşinilor electrice. Aceste materiale sunt caracterizate de
pierderile specifice şi de caracteristica de magnetizare.
magnetizare
Materiale active electroconductoare sunt utilizate în construcţia înfăşurărilor parcurse
de c.c. sau c.a. Cel mai răspândit material electroconductor este cuprul care are o
rezistivitate mică şi conduce la pierderi prin efect Joule mici. În afară de acesta, se mai
foloseşte aluminiul,
aluminiul acolo unde este posibil,
posibil cuprul fiind un material mai scump.
scump

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
B) Materiale pentru izolat

Materialele de izolat trebuie să aibă o rigiditate dielectrică ridicată şi, totodată, să
corespundă unor diferite cerinţe în ceea ce priveşte rezistenţa la temperatură,
umiditate, acţiunea diverşilor agenţi chimici şi la solicitările mecanice. În funcţie de
proprietăţile materialelor electroizolante utilizate, se stabilesc diverse limite pentru
încălzirea maşinilor electrice. Din acest punct de vedere se disting şapte clase de
izolaţie date în tabelul de mai jos.
C) Materialele constructive
Materialele constructive sunt utilizate la asigurarea funcţionării maşinii, respectiv
transformatorului, prin reunirea părţilor componente pentru a asigura rigiditatea
mecanică şi posibilităţile de transport şi montare. Ca materiale constructive sunt
utilizate:
tili t fonta
f t simplă,
i lă maleabilă
l bilă şii nemagnetică
ti ă (în
(î special
i l pentru
t carcase şii scuturi),
t i)
oţel carbon, oţel aliat (pentru arbori), oţel normal sub diverse forme (carcase, cuve,
sisteme de strângere), precum şi diverse materiale neferoase şi aliajele acestora
(carcase, borne etc.).

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Clasificări ale maşinilor electrice

Maşinile electrice se împart în maşini de curent alternativ şi maşini de curent
continuu,, după
p cum p principalul
p schimb de energie
g electrică cu exteriorul maşinii
ş se face în
curent continuu sau în curent alternativ.
Maşinile de curent alternativ se împart în două mari clase:
Maşinile sincrone se caracterizează prin faptul că frecvenţa curentului schimbat pe la
borne cu reţeaua electrică de curent alternativ se află în raport constant cu viteza de rotaţie
a maşinii, indiferent de regimul de funcţionare şi de gradul de încărcare a maşinii;
Maşinile asincrone se caracterizează prin faptul că viteza de rotaţie nu se menţine în
raport constant cu frecvenţa reţelei electrice la care este conectată, ci variază odată cu
schimbarea regimului de funcţionare sau cu variaţia gradului de încărcare a maşinii.
După poziţia polilor inductori, maşinile electrice pot fi:

Maşini electrice heteropolare (cele mai răspândite), la care parcurgând periferia
indusului, sensul inducţiei magnetice în întrefier variază periodic (fig. 1.2.);
Maşini electrice homopolare sau unipolare (folosite atât ca generatoare de c.c. de
curenţi mari şi tensiuni joase, cât şi ca generatoare de c.a. de frecvenţă medie şi înaltă fig.
1.3.)

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Fig. 1.2. Maşini heteropolare
Fig.
g 1.3. Maşini
ş unipolare
p

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Elementele constructive de bază ale

transformatorului electric (T.E.)
Transformatorul electric este un dispozitiv static, având două sau mai multe înfăşurări
cuplate magnetic, în care se transformă – în baza legii inducţiei electromagnetice –
parametrii electrici (tensiunea, curentul, numărul de faze etc.) ai puterii electrice în curent
alternativ, frecvenţa rămânând constantă (f = 50Hz). Transformatorul electric îşi
îndeplineşte cu atât mai bine funcţia sa (aceea de a modifica parametrii de utilizare a
energiei electromagnetice cu pierderi cât mai mici) cu cât cuplajul magnetic dintre
înfăşurările sale este mai strâns, cât mai apropiat de cuplajul perfect.
Obs:
• Primele utilizări ale transformatorului electric datează din anul 1831,, când Faraday, y,
descoperitorul legii inducţiei electromagnetice, foloseşte în lucrările sale un dispozitiv cu
miez feromagnetic şi două înfăşurări, care poate fi considerat primul transformator;
• În 1890, nobilul polonez M. Dolivo-Dobrovolski a inventat transformatorul trifazat cu trei
coloane
l î acelaşi
în l i plan,
l construcţie
t ţi care se utilizează
tili ă şii în
î prezent.
t
TEMĂ: Inductivităţile circuitelor cuplate magnetic (Inductivităţi proprii şi inductivităţi

mutuale,, inductivităţiţ utile şi
ş inductivităţiţ de dispersie,
p , coeficientul parţial
p ţ de dispersie
p ,
coeficientul total de dispersie etc.)

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Elementele
El t l constructive
t ti de
d bază
b ă ale
l
transformatorului electric (T.E.)
După numărul fazelor T.E.
T E se disting transformatoarele monofazate şi polifazate,
polifazate
dintre acestea din urmă cele trifazate reprezentând cazul cel mai des întâlnit.
Părţile constructive principale ale unui transformator electric sunt: miezul
feromagnetic care este sediul câmpului magnetic principal, înfăşurările de joasă şi
înaltă tensiune, părţile de asamblare şi accesoriile.
Miezul transformatorului. Având rolul de principală cale de închidere a fluxului

magnetic
g util,, miezul magnetic
g trebuie realizat din materiale cu p permeabilitate magnetică
g
cât mai ridicată. Datorită fluxului alternativ variabil ce-l străbate, miezul magnetic este
sediul unor importante pierderi în fier, prin curenţi turbionari şi histerezis.
Partea miezului feromagnetic pe care se dispun înfăşurările poartă denumirea de
coloană,
l ă iar
i părţile
ă ţil care unesc coloanele
l l între
î t ele
l se numesc juguri.
j i
Forma constructivă a miezului transformatorului depinde de numărul de faze. Pentru
transformatorul monofazat există două tipuri constructive de bază: în coloană şi în
manta (figurile 1.4. şi 1.5.).

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Fig. 1.4. Transformatorul în coloană Fig.

g 1.5. Transformatorul în manta
Miezul feromagnetic se realizează prin împachetarea tolelor. O problemă care

apare este reprezentată de modul în care se face îmbinarea laturilor. Există două soluţii
practice de rezolvare a acestei probleme: prin suprapunere şi prin întreţesere (figurile
1.6. şi 1.7.).
Fig.
g 1.6. Îmbinarea tolelor Fig. 1.7. Îmbinarea tolelor
prin suprapunere prin întreţesere

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
ÎÎn ceea ce priveşte

i t profilul
fil l secţiunii
ţi ii normale l a miezului
i l i feromagnetic,
f ti acesta
t diferă
dif ă în
î
funcţie de aria secţiunii, fiind în general mai simplu la juguri decât la coloane. La
coloane, în cazul transformatoarelor de mică putere se poate folosi o secţiune de formă
relativ simplă, pătrată (fig. 1.8-a) sau în cruce (fig. 1.8-b), însă în cazul
t
transformatoarelor
f t l de
d putere
t mare, odată
d tă cu creşterea
t ariei
i i secţiunii
ţi ii se adoptă
d tă în
î mod d
obligatoriu forma de poligon în trepte (fig. 1.8-c), care asigură o mai bună utilizare a
materialelor active.
a) b) c) a) b)
Fig. 1.8. Tipuri diferite de secţiuni ale coloanelor Fig. 1.9. Tipuri diferite de secţiuni ale jugurilor
Pentru
P t transformatoarele
t f t l de
d foarte
f t mare putere,
t când
â d diametrul
di t l coloanei
l i depăşeşte
d ă t
35 cm, obligatoriu se prevăd de-a lungul circuitului magnetic canale de răcire, care pot
fi perpendiculare pe planul tolelor (fig. 1.9-a), sau paralele cu acest plan (fig. 1.9-b).
Prima variantă, mai complicată din punct de vedere constructiv, are avantajul unei răciri
eficace
fi a tolelor,
t l l fluxul
fl l de
d căldură
ăld ă nefiind
fii d împiedicat
î i di t ded straturile
t t il de d izolaţie
i l ţi dintre
di t tole.
t l

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Sistemul de înfăşurări al transformatorului
Pentru transformatorul electric, înfăşurarea care primeşte energie electrică în curent

alternativ de la o sursă constituie înfăşurarea
ş primară.
p
Înfăşurarea care asigură cedarea energiei către o reţea sau către un circuit electric local
constituie înfăşurarea secundară.
Înfăşurarea cu tensiune mai ridicată se numeşte înfăşurare de înaltă tensiune (Î.T.),
(Î T ) iar
cea cu tensiune mai mică se numeşte înfăşurare de joasă tensiune (J.T.).
Înfăşurările transformatorului se execută din conductoare de cupru sau aluminiu
electrolitic, iar forma şi secţiunea lor sunt dictate de curentul nominal al transformatorului.
Numărul de spire al înfăşurărilor primare şi secundare se fixează în funcţie de tensiunea
nominală a transformatorului şi de raportul de transformare.
Între cele două înfăşurări ale transformatorului trebuie să existe un cuplaj magnetic cât
mai strâns.
În acest scop, în afara dispunerii lor pe un miez din material feromagnetic, înfăşurărilor
se caută să li se dea şi o poziţie reciprocă cât mai avantajoasă.

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
În practică acest lucru se realizează cu ajutorul următoarelor soluţii:
Înfăşurări concentrice. O înfăşurare concentrică (fig. 1.10.–a) constă din două
înfăşurări de formă cilindrică, de diametre diferite, montate coaxial în jurul miezului.
Înfăşurări biconcentrice. O înfăşurare biconcentrică (fig. 1.10.– b) este de fapt tot o
înfăşurare concentrică, la care bobinajul de joasă tensiune este împărţit în două bobine
cu acelaşi număr de spire, montate una în exteriorul, cealaltă în interiorul înfăşurării de
înaltă tensiune, coaxial cu aceasta.
Înfăşurări alternante (în galeţi).
galeţi) Aceste înfăşurări (fig.
(fig 1.10.–
1 10 – c) constau din bobine de
diametre egale şi înălţime redusă dispuse pe înălţimea miezului. La capetele coloanei se
montează câte un galet de joasă tensiune cu un număr de spire pe jumătate ca ai
celorlalţi galeţi de joasă tensiune.
a) b) c)
Fig. 1.10. Tipuri de înfăşurări ale transformatorului

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Cuva
Cu aşşi e
elementele
e e te e acceso
accesorii ale
a e ttransformatorului
a s o ato u u
Ca la orice tip de maşină electrică, şi în cazul transformatoarelor o importanţă deosebită
o prezintă modul în care se efectuează răcirea acestora. În funcţie de agentul termic
utilizat pentru răcire se disting:
- transformatoare uscate (răcite cu aer);
- transformatoare în ulei (răcite cu ulei de transformator).
Transformatoarele răcite cu aer se folosesc până la tensiuni nominale de 3 kV,
kV pentru
tensiuni superioare se folosesc numai cele răcite cu ulei.
Un exemplu de transformator răcit cu ulei este prezentat în fig. 1.11.
Fig 1.11.
Fig. 1 11 Transformator electric
cu răcire în ulei

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin
Mărimile nominale ale transformatorului
Regimul nominal al transformatorului este regimul definit prin ansamblul valorilor

mărimilor
ă i il electrice
l ti sau de
d altă
ltă natură
t ă înscrise
î i pe plăcuţa
lă ţ sa iindicatoare
di t şii care
caracterizează funcţionarea în condiţiile prescrise.
Pentru transformatoarele de putere în ulei, funcţionarea în regim nominal este fixată
de următoarele date nominale:
- Puterea nominală;
- Tensiunea nominală primară;
- Tensiunea nominală secundară;
- Raportul nominal de transformare;
- Curenţii nominali, primari şi secundari;
- Tensiunea de scurtcircuit nominală;
- Frecvenţa nominală.

Prof. dr.
Conf. dr. ing.
ing. Mihail-Florin

Cursul 1 Masini Electrice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 1 Masini Electrice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea VALAHIA din Târgoviște DISCIPLINA: Mașini electrice și acționări

Facultatea de Inginerie Electrică, SPECIALIZAREA: Automatică, anul III

• Rolul şi locul maşinilor şi transformatoarelor electrice în

• Importanţa producerii şi utilizării transformatoarelor

• Materiale utilizate în construcţia maşinilor electrice

• Elementele constructive de bază ale transformatorului

Prof. dr. ing. Mihail-Florin STAN 1

Transformatoarele şi maşinile electrice reprezintă elementele componente de

Transportul economic la distanţă şi distribuţia energiei electrice în curent

Într-un sistem energetic, puterea totală a transformatoarelor ridicătoare şi

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 2

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 3

Importanţa producerii şi utilizării transformatoarelor

Fig. 1.1. Schema de principiu a unui

În schema din figura 1.1:

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 4

Materiale utilizate în construcţia maşinilor electrice

A) Materiale active (magnetoconductoare şi electroconductoare) sunt destinate

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 5

B) Materiale pentru izolat

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 6

Clasificări ale maşinilor electrice

După poziţia polilor inductori, maşinile electrice pot fi:

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 7

Fig. 1.2. Maşini heteropolare

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 8

Elementele constructive de bază ale

TEMĂ: Inductivităţile circuitelor cuplate magnetic (Inductivităţi proprii şi inductivităţi

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 9

Miezul transformatorului. Având rolul de principală cale de închidere a fluxului

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 10

Fig. 1.4. Transformatorul în coloană Fig.

Miezul feromagnetic se realizează prin împachetarea tolelor. O problemă care

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 11

ÎÎn ceea ce priveşte

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 12

Sistemul de înfăşurări al transformatorului

Pentru transformatorul electric, înfăşurarea care primeşte energie electrică în curent

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 13

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 14

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 15

Mărimile nominale ale transformatorului

Regimul nominal al transformatorului este regimul definit prin ansamblul valorilor

Maşini şi acţionări electrice - Cursul 1 16

S-ar putea să vă placă și