Marilena $erban • Madalina Vincene

Ce pofi face cu o carte

Caiet de lectura §i scriere creativa

clasa a VI-a

Grup Ed~orial
 Echipa lecturii §i a scrierii creative
sau
Prietenii care te ajuta sa cite§ti

Suntem echipa lecturii §i a scrierii creative. Fara noi, cititorul intelege doar superficial
ceea ce cite§te. Unii cititori fac apel la unul sau la altul dintre noi, dar numai cei care
ii consulta pe toti membrii echipei inteleg in profunzime ceea ce citesc, folosindu-§i in
acela§i timp inteligenta, imaginatia §i sensibilitatea. Asta inseamna sa faci o lectura
creativa. Iar, mai departe, vei putea sa scrii creativ despre ceea ce ai citit.
Indiferent de tipul de text, noi intervenim in diferite momente ale lecturii, dar fiecare
are un rol precis de jucat §i suntem cu adevarat complementari.

Detectivul
Ador enigmele mai ales pentru ca-mi place sa le descopar pas cu pas. De aceea !mi plac
§i textele ca re con tin mesaje ascunse. Caut indiciile din text, le asociez sau le com par cu
unele cuno§tinte generale pe care le am §i trag concluzii care ma aju ta sa rezolv enigma.
Sunt mereu curios, totul este pasionant!

Scriitorul
N u ma pot abpne sa nu fac pr~d i qii atunci cand vad coperta sau titlul unei carti: emit ipo-
teze privitoare la tipul de carte (aventura, § tiin~a, S.F. etc.), la terna cartii (pentru asta, ma
inspira, de obicei, ilustratia de pe coperta sau cuprinsul) . Anticipez, cand citesc, ce se va
intampla rnai departe, ce intorsaturi ar putea lua actiunea, cum ar reaqiona personajele.
Pentru ca-mi place sa-rni pun imaginapa la lucru, pot chiar sa devin scriitor §i sa conti-
nui sau sa schimb povestea pe care o citesc.

.
Colectionarul
Mie 1mi place sa descopar cuvinte noi §i sa le in vat. Cea rnai mare p lacere a mea, cand ci-
tesc, este sa gasesc expresiile deosebite §i sa mteleg sensul lor. Daca nu le lnteleg, caut mtr-un
diqionar §i imi completez colectia de cuvinte noi. Le pot folosi apoi pentru a intelege alte
texte, d ar §i cand vorbesc sau cand scriu §i, uneori, Ii pot irnpresion a pe cei care nu §tiu
atatea cuvinte ca mine.

Gramaticianul
Care e rolul verbelor, al adjectivelor, al adverbelor intr-un tex t? In ce fel ma ajuta ele sa
inteleg mai bine ce citesc? Cum se leaga ideile textului §i cat de corecta §i coerenta este ex-
p rirn area? Faptul ca vad lucrurile din perspectiva asta ma aju ta sa-rni exprim §i propriile
idei mai clar §i mai nuantat.

------------------------------------------------------------- 3
 Pictorul
Intotdeauna cand citesc 1mi imaginez cu m arata personajele, locurile 1n care se petrece ac-
tiunea sau, un peisaj descris 1ntr-o poezie. Pot chiar sa desenez ceea ce vad cu ochii mintii
sau sa creionez prin cuvin te diferite personaje sau locuri.

Sensibilul
Recunosc, eu empatizez cu personajele cand citesc: ma bucur alatu ri de cand ele sun t vic-
torioase, sufar 1mpreuna cu ele cand li se lntampla vreun necaz sau 1mi amintesc de expe-
riente asemanatoare prin care am trecut §i eu. Pot sa scriu intr-un jurnal despre ce m-a
impresionat intr-un text §i pot sa le povestesc celorlalti despre experientele traite de mine
1n timpul lecturii.

Criticul
Cand citesc un text, trebuie sa ~ tiu tot: cine I-a scris, cand, de ce, ce tip d e text e, carui ca-
tegorii ii apartine ... Pot sa an alizez textul atunci cand citesc, sa <listing faptele de opinii,
sa mteleg cum e folosit limbajul §i sa interpretez un text. $i apoi, eu am parerea mea despre
text: construiesc interpretari personale de fieca re data. Toate acestea 1mi ofera o enorma
placere ... Am impresia ca tex tul d evine cumva al meu §i toata lumea imi spune ca sunt
foarte inteligent.

IT-istul
Atunci cand citesc, in mintea mea totul se leaga. Fae conexiuni cu toate cuno§tintele mele
anterioare privitoare la tema din carte §i a~ez informapile n oi in locul 1n care se potri-
vesc, alaturi de altele pe care le-am dobandit anterior. Sunt precum un calculator 1n care
fiecare dosar contine fi§ierele corespunzatoare.

Inginerul
Imi place sa-mi petrec via ta punand ordine in lu cruri §i 1n idei. Pentru mine, e simpl~ sa
formulez ideile principale, sa identific tema unei poezii sau sa fac rezumatul unui text. Imi
place en orm sa am 0 mtelegere globala, pentru ca a poi sa devin creativ §i sa pot da titluri
originale tuturor textelor pe care le citesc.

Dirijorul
Sunt eel mai discret membru al echipei: n imeni nu ved e din exterior munca mea. $i to-
tu§i, fara mine, restul echipei bate pasul pe loc: eu sunt coordonatorul lor, ,,dirijorul", eel
care face ca toate instrumentele sa sune armonios 1mpreuna ca intr-o orchestra. Ii observ
foarte atent pe toti pentru a vedea cum i§i face treaba fiecare: cine se descurca §i cine mai
are nevoie de mdrumare.
Ii mcurajez pe toti, dar ii §i ajut sa analizeze obstacolele pe care le intalnesc §i le su gerez
comportamente potrivite pentru ca jocul lecturii sa fie eficient.

4-------------------------------------------------------------
 Farame de fnfelepciune

1. Detectivul a descoperit, in volumul Poezii populare ale romanilor de G. Dem.

Teodorescu (1849-1900), cateva ghicitori care I~au amuzat, dar care l~ au §i
provocat sa gandeasca. Cu atentie sporita pentru detalii, exact cum procedeaza
el, scrie pe spatiul punctat raspunsul potrivit pentru fiecare ,,enigma" in
versun.

,,Am un cal:
Unde sare
Urma n-are
$i-unde pa§te ,,Ziua stau pe fereastra,
Se cunoa§te." La pranz pe n1asa,
Si seara ma ascund."
'

,, La cap piepten e,
La mijloc pepene,
La coada secere,
La picioare
Ra§chitoare."

,,Striga Ghita
Din costita
Sa-1 aparam
De gaini
Ca de caini
Nu-i este frica."

________________________________.,...______.,,.,.._____________________ 5
 2. Pasionat §i el de enigmele cu animale, Scriitorul te indeamna sa raspunzi la
cateva intrebari nastru§nice despre caine, culese tot din volumul Poezii populare
ale romanilor.

1. De ce latra cainele?

2. De ce duce cainele osul la gura?

3. De ce roade cainele osul?

3. Un scriitor arab sau japonez a notat enunturile urmatoare de la dreapta la

stanga. Rescrie aceste idei in ordinea fireasca pentru noi, de la stanga spre
dreapta, §i vei afla alte posibile raspunsuri la intrebarile glumete despre caine.
Un indiciu: folose§te oglinda! ~i daca jocul te pasioneaza, cite§te A.lice in Tara
din Oglindii de Lewis Carroll.

1. ............................ ...... ....... .. .............

~~! 2. ································· ········ ··· ············

3 ........ ..... .... ...... ... .............................. .

.S!irlgfiil-ifa ~J .£

4. Serie titlurile a trei texte citite de tine care au ca personaj un animal.

6-----------------------------------------------------------

5. Pentru a descoperi o istorie ,,cu talc" despre caine, cite~te una dintre fabulele
scrise de Anton Pann (1797-1854), pseudonimul lui Antonie Pantoleon
Petroveanu, text care a aparut prima data in volumul Fabule §i istorioare, in
1841. Subliniaza, pe parcursul lecturii, cuvintele al caror sens nu il cuno~ti.
Cainile
Cfiinilc, pe frigul tare,
Cfi11d 11i11gea znpndn 111are,
Se-ncovrigase c11 tot11/
Vfirfindu-§i supt condn botu/
$i-1Jltr-n lui tremuratu rii,
Clnnfnnindu-i din fii-11 gurn,
Zicea: " 0, cfit e de bi11e vara !
Cii doarme omul afarii
$i de Jl iciun fulg nu-i pnsii,
Fuge de pureci din casii.
Dar acunz casa-i e drngif.,
Alearga, intr-fnsa sii bagii,
$i pe mine-n v{int 111ii scoate
Sa-i pifzesc din curte toate.
Dar vezi cap sec §i la mi1lef
C-astii vara f use bine,
$i erau destule oase
Prin curte de mine roase;
N-am strfins sii leJae griimadif,
Ci au riimas supt ziipadii.
Numai cu ce-mi da din masii
Pu team sn-111i zidesc o casa,
Cii dupii cum nii se pare
Nu trebuie a§a mare;
Uite-mi capul, uite-mi coada,
Mai se-mpreunii cu 1wada.
Dar lasif, d-acu-nainte
Patima ma-nvatil minte;
'
Cum va sosi vara-ndatil,
Oarecum a mai Jost odatil,
S-apuc sii strting oase goale,
Tot ciolane 9i rasoale,
$i cfind le roz sii-mi zic mie:
"Mii! Vezi fa iconomie,
Nu roade peste masurii,
Mai opre9te de La gura
$i fti fa 9i tu 0 casa,
$tii cii la iarnii fti pasa.
Unita tea 1
Apoi dupa ce-mi voifncc,
Vie genii cfit ti place".
A9a ctiinele, siirmanul,
Fiic{i11du-9i, cum n11z zis, pla1111/,
Dacii sosi pri111avara,
Dupii aceen 9i vara,
fncepe oase s-adune,
Merge, la un lac le pune,
Nu le roade n9a tare,
Le tine supt pazii mare,
P-alti ctiini sii le ia nu lasii,
Ca-i' trebui sii-9i facii casa.
Dupa ce-n strans putintele,
S-a fntins pe l{ingii ele
$i-ncepu sa se priveascii
Ca s-apuce sii zideasca;
Dar uittindu-se-n lungime,
La toat-a lui zntregime,
$i niidu9indu-l ciildura
.
Z zse:11
LJI A l cascan d gura -
• • -
v "
Und' a9a oase mulfime
Dupii toat-a mea-ntregi111e?
A§! o sii-mi mai Jae eu casii,
Sii fncep sii zidesc, or lasa,
Ca iarna trecuta-mi pare
Nu era frig a§a tare;
Cu111 vaft Jost nu tiu minte,
Voi vedea d-acu-nainte."
$-aceasta zidind fn sine
S-a pus sii le roazii bine
Multi cfind dau peste nevoie
Sii frting 9i sa fnconvoie,
Zicand: de azi fnainte
Asta ma fnvatii minte.
Apoi raul dacii trece
$i-n ceva bine petrece,
La trecut nu mai gfinde§te,
D-unniitor nu sa fere§te.
7
 6. Sensibilul se intreaba daca ai fost vreodata in situafia de a-ti propune ceva §i de
a nu duce la sfar§it planul facut. Poveste§te, in cateva randuri, episodul in care
ai semanat cu cainele, precizand ce emotii ai simtit, dar §i motivele e§ecului.

............... .....................................................................,......................................................... .

7. Ajuta-1 pe Colectionar sa uneasca definifia cu termenul potrivit, utilizand o

strategie simpla, Strategia lui trei: prive§te forma cuvantului, cite§te enunturile
din jurul cuvantului §i trage ni§te concluzii. Verifica raspunsurile cu ajutorul
unui dictionar explicativ §i aplica aceasta metoda de lucru pent;l'u a gasi
intelesul tuturor cuvintelor necunoscute pe care le-ai subliniat in text la prima
lectura.

Model

1. 2. 3.
Cuvantul Privesc cuvantul Privesc in jurul Concluzia
nou cuvantului

Se-ncovrigase Eun verb. Cainelui ii e frig. Covrigul e rotund.

Eun derivat de Se-ncovriga cand Cainele ia forma unui
la covrig. ninge, pentru a se covrig, se ghemuie§te
incalzi. ca sa se incalzeasca.

rasol corpul intreg; lungimea ~i liifimea trupului

noada
sortiment de carne de bovine sau de porcine care se obfine din
regiunea gambei

intregime (la animale) (regiunea de la) riidiicina cozii

8-----------------------------------------------------------
 Unilatea 1
8. Gramaticianul a observat ca unele cuvinte nu sunt folosite cu forma acceptata
de dictionare.
, Serie varianta corecta, In osul Inca neros, dar delicios. Verifica
folosind un dictionar de ortografie.

diinile supt

. .
sif (bngif) lC0/10111le

11 u tiu sii fnconvoie

cliintanind sii. roazii.

'

9. De ce crezi ca sunt folosite in text aceste forme considerate incorecte azi?

Detectivul lti reaminte§te un detaliu: fabula apare In anul 1841.

10. Pictorul s-a bucurat sa-1 deseneze pe caine, doar ca, necitind cu atentie, a creat §i
ni§te imagini care nu corespund textului... Alege-o, prin bifare, pe cea potrivita.

D D D

------------------------------------------------------------- 9
 11. Scriitorul §tie ca Anton Pann a fost pasionat §i de muzica, dar se intreaba de
unde vine sonoritatea speciala a acestui text. Pentru a gasi un raspuns, iti
propune sa compari variantele scrise de el §i sa notezi o concluzie.

Varianta 1 Varianta 2
'
Criinile, pefrigul tare, Criinile, pe frigul tare,
Ctind ningea ziipada aprig, Cfind ningea zifpada mare,
Se-ncovrigase cu totul, Se-ncovrigase cit totul
Varandu-$i botul supt coadif. VrirrindU-$i supt coadii botu[.

Concluzia mea
..............................................................................................................................................
··············································································································································

12. Inginerul vrea sa fad. ordine in idei, ajutandu-te sa intelegi mai U§Or subiectul.
Folose§te Strategia PST intorcandu-te la text §i notand:

- cu P - personajele;
- cu S - reperele de spatiu (cuvintele care lti arata locul actiunii);
- cu T - reperele de timp (cuvintele care iti arata timpul sau durata actiunii).

13. Alaturi de Critic, descopera elementele de construcfie a fabulei, incercuind

varianta corecta de raspuns.
La actiune participa: Evenimentele se petrec:
a. doua personaje. a. in parcarea unui bloc.
b. trei personaje. b. in curtea unei case.
c. un persona). c. lntr-o padure.

Actiunea
, dureaza:
a. din iarna pana In vara.
b. din vara pana 1n vara urmatoare. a. intai.
c. din toarnna pana in primavara.
Versul ,,S-aceasta zicand 1n sine"
'
sugereaza faptul ca personajul:
a. vorbe§te cu stapanul.
b. vorbe§te cu un alt caine.
c. vorbe§te cu sine, in gand.
Naratorul relateaza intamplarile la
persoana:
b. a doua.
c. a treia.
Modurile de expunere folosite In text sunt:
a. dialogul ~i monologul.
b. dialogul §i naratiunea.
c. rnonologul ~i naratiunea.

10--------------------------------------------------------
 Unitatea 1
14. Rescrie motivele pe care le gase~te cainele pentru a nu-~i construi casa. E~ti de
acord cu ele? De ce?
Motivele cainelui

t
···················································································································································

Opinia mea

Sunt/Nu sunt de acord cu ............................................................................................. ..

In primul rand, ....................... ............................ ............................................. ............... ..

A poi, ..................................................................................................................................

Prin urmare, ...................... .. ................................................................................ ............ ..

15. Alege dintre variantele de mai jos, bifand sau colorand, defectele care ii
impiedica pe caine sa-~i construiasca 0 casa.

naivitatea zgarcenia

lenea viclenia rautatea

--------------------------------------------------------- 11
 16. Scriitorul are un mod inedit de a infelege desfii§urarea acfiunii: imparte momentele
subiectului putin diferit de modul in care, probabil, ai invatat tu. Cite§te cu
atentie explicatia lui.

Metoda Scriitorului, numita ~i Metoda lui 6

A. 1. Starea initiala - starea de echilibru de dinaintea mceperii actiunii.

B. Transformarea
2. Complicatia - ceea ce "complica" situatia, o face problematica, difi-
cila - un conflict, o dorinta
, etc.
3. Desfa~urarea acfiunii - ce se intampla in urma complicafiei.
4. Rezolvarea - evenimentul prin care se rezolva problema aparuta 1n
complicap.e.

C. 5. Starea finala - starea de echilibru care urmeaza rezolvarii situatiei

:•
dificile.

D. 6. Morala - invafatura, 11 tfilcul" pove~tii.

17. Fa-i pe plac Scriitorului §i incearca Metoda lui 6, respectand urmatorii pa§i:

1. Recite§te fabula Cainile.

2. Folosind culori diferite, marcheaza paragrafele care corespund celor §ase mo-
mente astfel:
• situatia initiala - cu albastru, complicatia - cu maro;
• desfa§urarea acp.unii - cu verde, rezolvarea - cu galben,
• starea finala - cu roz, morala - cu rD§U.

18. Criticul a avut cateva ,,complicatii", de aceea considera fabula un text special.
Se intreaba daca tu ai descoperit paragrafe pentru toate momentele actiunii §i
daca ele apar in ordinea stabilita de Scriitor. Serie despre problemele tale §i
rezolvarile sau explicafiile posibile.

12----------------------------------------------------------
 Unitatea 1
19. Pictorul te ajuta sa realizezi un blazon (un insernn specific) pentru a avea eel
rnai potrivit dar de casa noua pentru caine. Cu speranta ca va fi afi§at la intrarea
in locuinta, cornpleteaza cele patru rubrici, astfel !neat sa se potriveasca
proprietarului.

Numele Cali ta ti
,

Defecte Un sfat

20. Continua povestea, irnaginandu-ti replica eroului cand se intalne§te cu gerul

urrnatoarei ierni.

--------------------------------------------------------- 13
 21. Alcatuie§te enunturi cu trei dintre sensurile cuvantului moralii precizate in
articolul de dictionar descoperit de Colectionar.

MORA.LA, morale, s. f. 1. Ansamblul normelor de convietuire, de com-

portare a oamenilor unii fa ta de altii §i fata de colectivitate §i a caror incalcare
nu este sanctionata de lege, ci de opinia publica; etica. + Comportare (lauda-
bila); moravuri. 2. Disciplina §tiintifica care se ocupa cu normele de compor-
tare a oamenilor in societate; (concr.) carte care cuprinde aceste norme; etica.
3. (Fam.) Dojana, mustrare. +Concluzie moralizatoare cuprinsa intr-o scriere,
mai ales intr-o fabula; invatatura. - Din lat. moralis, fr. morale.
'

1. ........................................................................... ........................................................... .

2................................... ................................ ...... ............................................................... .

3...................................................................................................................................... .

22. Pentru a se convinge di §tii cum sa te descurci cand ajungi in Dictionopolis,

ora§Ul dictionarelor, Colectionarul te indeamna sa alegi, prin incercuirea literei,
varianta corecta de raspuns pentru enunturile care urmeaza, referitoare la
paragraful pe care tocmai 1-ai citit.

1. Un articol de dictionar este:

'
a. o compozitie cu caracter informativ, §tiintific etc., tiparita intr-o publicatie
(ziar, revista).
b. o parte de vorbire flexibila.
c. un paragraf dintr-un dictionar in care se explica sensurile unui cuvant.

2. Abrevierea sf inseamna:
a. science-fiction.
b. substantiv feminin.
c. sens frumos.

3. Abrevierile Jam., caner., lat., fr. inseamna, in ordine:

a. latina, franceza, familiar, concretizat.
b. concretizat, familiar, latina, franceza.
c. familiar, concretizat, latina, franceza.

4. Cifrele arabe au rolul de a nota:

a. numarul de sunete din cuvant.
b. sensurile diferite, dar inrudite.
c. numarul de litere din cuvant.

14-----------------------------------------------------------
 5. Sernnul +indica:
a. o carte de joc.
b. un sens rar folosit.
c. un sens dependent de sensul principal.

23. Gramaticianul e convins ca vei descoperi 1aspunsul corect, incercuind litera

potrivita. Fiindca termenul moralii are aceea§i forma §i sensuri diferite, dar
inrudite, care apar in acela§i articol de dictionar, el este un:
a.omomm.
b. polisernantic.
c. smomm.

24. Ca §i dictionarul, dar cu alte metode, fabula are scopul de a transmite o farama
de intelepciune celui care o cite§te. Explica, in cateva randuri, morala istorisirii
despre caine.

25. Gramaticianul a schitat planul unei case pentru caine, dar ar dori sa foloseasca
materialul pe care 11 are la indemana: cuvintele. Serie parti de vorbire in desen,
pentru fiecare element al locuintei, dupa cum urmeaza:

1. pentru fundatie - verbe; 4. pentru ferestre - prepozitii;

2. pentru acoperi~ - substantive; 5. pentru u~i - pronume;
3. pentru ziduri - adjective; 6. pentru horn - interjectii.
________...,____________________.,,.._____________________________ ,5
 26. Insectele, de§i mici §i fragile, sunt §i ele personaje de fabula. Cite§te istoria unei
mu§te, imaginata de Alecu Donici (1806-1865), scriitor cunoscut pentru pove§tile
cu talc pe care le-a tradus sau le-a compus de-a lungul vietii.

Musca

De la arat unplug
Venea zncet spre casif
$i, la un bou pe jug,
0 muscii se-a§ezase,
Inr ei, spre-ntfimpinnre,
0 altii musca-n zbor
fi face zntrebare:
- De unde, draga sor'?
- $i mai lntrebi de u11de!
Ei musca zi raspunde
C-un aer suparat.
Au nu pricep i ce facem?
Nu vezi ca noi ne-n toarcem
Din camp, de la arat? !

Spre lauda de§artii

Multi zic: noi am lucrat,
'
cand ei lucreazii-n faptif., 11
Ca musca la arat.
I
27. Fabula are, de cele mai multe ori, doua parti: textul propriu-zis §i morala.
Identifica-le in poezia lui Alecu Donici, marcand cele doua parti pe marginea
textului. Descrie strategia pe care ai folosit-o pentru a le recunoa§te §i da-i un
nume.
Strategia .................. ..................................... .............. .

1........................................................................................ .

2.................................................... .............. ..................... ..

3... ................................. .................................. ...................

16---------------------------------------------------------
 Unitatea 1
28. Coloreaza etichetele care contin proverbe potrivite pentru morala textului.

La placinte I

Inainte
La rJzb 0 1.,
Inapoi.

29. Fabula critica defecte omene~ti folosind ,,ma~ti" din lumea animalelor. Ghice~te
ce fel de om se ascunde in spatele personajelor din poezia Musca, notand in
fiecare steluta cate un adjectiv care denume~te o trasatura de caracter,

boul - - - - ~
-1.. omul

musca--- ---...-omul

30. Criticul se intreaba de ce fabulistul inlocuie~te oamenii cu animale, plante sau

obiecte. Alege dintre variantele date sau Serie propriul raspuns.
1. Scriitorul cunoa§te mai bine lumea animalelor decat pe cea a oamenilor.
2. Critica e mai U§or de suportat, defectul fiind al unei ,,ma§ti".
3. Animalele nu se pot supara pe scriitor.
4. ······ ···· · ············ ············· ·· ··· ·· ········ ······················ ·· ······ ··· ··········
17
 31. Fabula poate fi scrisa atat in versuri, cat §i in proza. Cite§te un text al autorului
rus Lev Tolstoi, Cerbul, care a aparut in volumul Pove§tile bunicii.

Un cerb, ducn1Ld11-se In pnrnu sii se adape, l§i viizu propriul chip oglindit 111 npn. M11/-
tumit de ceea ce vedea, zncepu sii-§i admire coamelf §i sii spunii c11 mnndrie:
- Cefrumoase §i armonioase sunt §i cnt de rif.muroase!
Da~, cnnd se uita la parten din spate a corpului, f§i ziiri picionrele zvelte §i subfiri.
- In schimb, picioarele astea Jirave §i osoase nu sunt deloc potrivite cu trupul
meu desnvnr§it ...
fn timp ce stiitea el a§n pe gnnduri, un leu siiri din tuJi§uri §i se nif.pusti asupra lui C11
un riiget fioros. fnspiiimnntat, cerbul o luii la goana prin lw11ini§. fn cateva clipe, picioa-
rele fl purtarii departe §i leul cu siguranta nu 1-ar Ji ajuns, de 11-ar Ji Jost coarnele cnre sif
fi nducn pieirea.
Astfel, dind cerbul ajunse zn piidure, coarnele i se zncurcara In creHgile unui copnc §i
nu mai putu sii Jugii.
Nu lipsi mult §i leul puse labn peel; bietul animnl, pe cdnd f§i n§fepta 111oarten, se viiitn:
- Prost am mai Jost sii-mi nesocotesc picioarele, ele m-arJi sciipnt, de n-arJi Jost conrnele
care sii-mi aducii moartea.

32. De§i naratorul nu precizeaza clar morala textului despre cerb, cititorul atent
intelege invatatura pe care trebuie sa o ia cu el in lumea reala. Explica ,,talcul"
pove§tii fie sub forma unui proverb, folosind propriile cuvinte, poate chiar sub
forina versificata, fie printr-un desen, spre bucuria Pictorului.

/
"

LI
'
1s ------------------------------------------._._....._...............-.--......=-.at--=--.....,.,
-----------------··--"""•""'"""'_,.,,.....,.,....,u,...,==-- 11
"""__ Unitatea 1
33. Scriitorul a citit un text cu animale scris de un copil, Alexandru Nicolaie, §i
aparut in volumul Ce pofi face cu doua cuvinte. ]uniorii. Poezia a fost votata de
public pe site-ul Clubului de lectura Eucitesc.ro, cea mai mare comunitate de
lectura a tinerilor cititori din Romania. Completeaza versurile probabil
mancate, din gre§eala, chiar de morsa, aEoi cite§te textul integral pentru a
descoperi varianta originala.

Tot umbland pe gheata rece, fnsii ticul nu-i dii pace,

Morsa mea spii§i ta trece, Dii din coadii §i nu-i place.
Legiinfindu-se rzgrzle, Morsa vrea sii se abtinii,
Parc-ar Ji la ................. .. '
Dar niiravul e de ............. ..

Dii din coadii fastuos, Sii-§i Jrangii coada ar vrea,

Ochii fi sclipesc duios. fnsii driigufa de ea
0 privesc pufin chitic: Nu se poate stiipani:
Morsa mea are un .. ..... Asta-i tic, nu-l pofi ............ ..

Se suce§te, se-nvarte§te, Visul meu a luat sffir§it! ·

{n gheafii se oglinde~ te. Morsa nus-a mai ivit.
l§i dore§te cu ardoare Stau acum §i ma gfindesc
Sa devzna
v • .................. ..
v

Ticuri sii nu ..................... !

Am pornit zn marea cursii

Explorand fn visul arctic
fmi doream sii viid o .... .. .. ..... ..
$i mergeam ca pe jiiratic. etc.

--------------------------------------------------------- 19
 34. Dirijorul vrea sa afle ce strategie ai folosit pentru a completa cuvintele din textul
lui Alexandro. Serie pa§ii pe care i-ai urmat §i da un nume acestei metode de lucru.

Strategia ..... ......... ... ............. .

1. ......................... ............. ................................................. .

2. .......................................... .. ........................................... .

3......................................... .......... ............................ ......... .

35. Cum Alexandru Nicolaie nu este (inca) un scriitor consacrat §i nu a facut

marturisiri despre opera sa in vreun interviu, Criticul se intreaba daca a vrut ca
Morsa dansatoare sa fie o fabula. Alege exemple potrivite din text §i noteaza-le
in coloana libera.

Exemple din textul

Trasaturi ale fabulei
Morsa dansatoare

Textul are un fir narativ simplu.

Apar personaje putine, luate din

lumea animalelor §i personificate.

Tirnpul §i spapul desfii§urarii actiunii

sunt lirnitate.

Textul satirizeaza defecte ornene§ti,

ascunse sub masca" unor anirnale.
11

lntarnplarile au o rnorala explicita

(clara) sau irnplicita (dedusa de cititor).

20 -------------------------------------------------...-------~
J
ti
8
 urutatea 1
36. Inspirat de Alexandru ~i de ceilalti copii care scriu in volumele pentru juniori,
Scriitorul a prins ciuaj ~i vrea sa compuna o fabula, pe care sa o publice pe site-ul
cititorilor tineri, Eucitesc.ro. Daca vrei sa intri in joc, pregate~te-ti instrumentele
de scris, recite~te textele din aceasta unitate, recapituleaza trasaturile fabulei
~i... spor! Vei descoperi daca, pentru un autpr, fabula este un gen ,,greu".

1. Textul propriu-zis

2. Maraia

21
 37. Daca ai reu~it sa imaginezi o istorie cu animale ~i morala, noteaza, in jurnalul
de mai jos, impresiile tale de scriitor.

Jumal de scriitor
1. Am invatat ....................................................... ~ ...........................................................
'

I
I

!1

2. Am fost surprins de faptul ca ................................................................................ .

l
3. Cel mai U§Or a fost sa ................................................................................:................. .

4. Cel mai mult mi-a placut sa ....................................................................................... ..

5. Arn "mtarnpmat
" · urmatoare
v i icultv
Ie d.f. ap.:. ...................................................................

6. Irni propun sa .................................................................................................................

22 --------------------------------------------------------
I
 Unitatea 1
38. Cu siguranta, ai citit fabula Greierele ?i fumica de La Fontaine, cunoscutul
scriitor francez. 0 replica la acest text a imaginat Marin Sorescu, care a rescris
poves tea, dupa bunul sau plac. Iata ce a ie~it:

Greierele ?i furnica

- Surionrif dragif, n111 ...

A111 ve11it siJ-111i dni §i 111ie.. .
Pli11 ' In primifuarif...
- N-nm.
- ... /111 grif1111te ... ni o 111ic.
- N-nm.
- Onr toa tif lumen ?fie:
E rf oar I ucru cunoscut.
- Al/I, dn' 1111 vreau sii /111prt111111t!
Astif-vnrii ce-ai fiicut ?
- Am clin tn t...
" - AcL1JJ1n joncif !
- Imi efonme, c-n? }lien ... $i-ngiftlind vioarn-n grindiJ,
- foncif... Greiern-n?f ifcif Ju rn icn
- Nu mif enerva, $i-ncepu ,,siJ o destinda".$i-n biftut-o,
Cii-s nervos... zmi dai, or... zdraviin., vere!
- Bn. Apoi s-au opri t. Tiicere!
- E?ti zglircitif... Amfindoi stiftenu en 11111fi.
- Ma In chin. - Ei, acuma mii-mprumu/i,
- ...da ' 0 sa te-ntind plltill. Surioara?
- Cu pli7cere.

39. Sensibilul se intreaba ce efect a avut lectura textului asupra ta. Noteaza emotiile
traite ~ i folose~te-le pentru a scrie cateva randuri despre impresiile tale de
lectura.

Lista emotiilor
'

Impresii de lectura

23
 40. Cu care dintre cele doua personaje semeni sau ai vrea sa semeni? De ce?

.............................................................................................................................................
'
41. Gramaticianul a remarcat punctele de suspensie din text. Dintre variantele care
explica rolul acestora, coloreaza-le pe acelea care se potrivesc situatiilor din
fabula lui Marin Sorescu.

1. Indira 1ntreruperea intentionata sau neintentionata

a vorbirii.
2. Mare~te efectul emotional urmarit de vorbitor.
3. Marcheaza vorbirea incoerenta, fara sens.
4. Indira absenta verbului la mod predicativ.
5. In cadrul citatelor, marcheaza lipsa unor enunturi.
6. In titluri de poezii, anunta reluarea acestuia in pri-
mul vers.
7. Exprima stari emotionale intense, fiind 1nsotite
de semnul 1ntrebarii sau al exclamarii.

42. Bifeaza, in lista de mai jos, regulile dialogului incalcate de furnica.

D Asculta, cu atentie ~i interes, partenerul de dialog.

D Nu intrerupe enuntul inainte de a fi terminat.
D Formuleaza replici potrivite ca lungime.
D I~i exprima opiniile clar ~i coerent.
D Respecta opinia partenerului de dialog.
D Folose~te un ton politicos.
43. Daca ai fi fost greierele, ce solutie ai fi ales pentru a o convinge pe furnica?
Sustine-ti opinia cu eel putin un argument.

24 -w_.._____,...,..._.____...,.......__.,......,_,,__m1Nrer.-=......
._,.._._..__,..,._...... 'ITT'~----~~=,,,_, ____ ,_,,,.~
 Unitatea 1
Poti asculta varianta muzicala a acestui text, realizata de Ada Milea, de pe albumul
Republica mioriticii Romania. '

44. Fabula scrisa de Marin Sorescu nu contine o morala explicita (clara). Serie,
eventual in versuri, invatatura acestei istorii.
'
MORALA

45. Cite§te fabula lui La Fontaine, Greierele $i furnica. Compara aceasta fabula cu
cea scrisa de Marin Sorescu, notand asemanarile §i deosebirile.

Asemanari Deosebiri

1............................................................... 1 ....................................... .. ..................... .

2 ................ ... ....... .......... ... ... ... ... ... .......... .. 2 .. ............. .... ..... .... ... ................ ............... .

3 .............................................. .......... ....... 3 .............................................................. .

4 ............................................................... 4 .............................................................. .

5 ..... .... .. .. ............. .. ... ........ ...................... .. 5 ............. ....... ........ .... .... .... ....... ..... .. ... .... ..

46. Care dintre cele doua texte ti-a placut mai mult? De ce?

25
•tu ., ;::uca ••

47. Detectivul, curios din fire, a vrut sa §tie cum se nume§te un text literar care are
ca punct de plecare un alt text. In explicatia pe care a gasit-o, subliniaza
informatiile noi pentru tine.

Creatia literara in care se preiau temele §i mijloacele ar tistice ale altui text
literar sau ale unui autor se nume§te parodie. Termenul vine din greaca, pnm
insemnand nliituri §i ode, cfintec. Un sinonim partial este pasti~ii. Scopul aces-
tei transformari este de a obtine un efect satiric, ironic sau comic. Parodia se
adreseaza unui cititor cu experienta, pentru ca el trebuie sa §tie textul paro-
diat §i este capabil sa recunoasca asemanarile §i deosebirile.

48. Daca ai ajuns un cititor experimentat, "degustator" de parodii, pasul urmator

este sa devii un autor mai bun. Rescrie una dintre fabulele cunoscute, pornind
de la cateva sugestii ale Scriitorului.

1. Alege efectul pe care vrei sa 11 obtii: critica, ironia sau amuzamentul.

2. Selecteaza elementele textului original pe care le vei pastra (personaje, fir na-
ra tiv, morala, textul propriu-zis, titlul etc.) §i schimba-le pe celelalte.
------------------------------~~~·~-..._____...___..~~-~=-=ic.....=--...... 27
 49. Dirijorul a urmarit calatoria ta prin lumea ma§tilor animaliere §i a intelepciunii,
alaturi de echipa lecturii §i a scrierii creative. A observat ca ai folosit, ai creat sau
ai dat nume unor variate strategii de lucru. Dori tor sa le §tie §i el mai bine, pentru
a deveni un cititor §i un scriitor experimentat, te invita sale ,,recapitulezi" intr-un
jurnal de invatare, completand coloana din qreapta.

Jurnal de invatare

Autorul jurnalului ................................. .......... ............ ...... ..........

Data complet3.rii jurnalului .... ... ..... ....... .................... ... .................

"'
In acest capitol, am descoperit
urmatoarele strategii de lucru ...

Cel mai U§Or am lucrat cu

strategia ..., deoarece ...

Mi-a pus probleme strategia ...,

pentru ca ...

Cel mai mult ma ajuta

strategia ..., fiindca ...

Cred ca e bine/nu e bine

sa-mi creez propriile strategii
de lucru, intrucat.. .

50. Inspirat de ideea Dirijorului, Scriitorul §i-a amintit de ]urnalul lui Explorator,
textul Ioanei Nicolaie din volumul Ce pofi face cu doua cuvinte. La final de
drum, cite§te un fragment, subliniaza ideile care iti amintesc de experiente
personale §i scrie, in stanga, aceste amintiri. Pentru a afla povestea celorlalte
patru zile, cauta cartea.

Ziua a cincea

Ca sii Jiu sincer $i s-o spun pe cea dreaptii, am fnceput

jurnal!tl iistaftindcii nu mai suportam. Mii siiturasem de poreclrz
aia idioatii, de cum mii transforma instantaneu fntr-u11
caraghios. Acum, cii. planul mi-a reu$it, sunt zn al nouiilea cer.

28 ·-----....-----m=r...--.----------·------------·..-------=..............,.-*-·---..-~.........
.......,~==--.....,..,.w
 Unitatea 1
Totul a plecnt de la proJn de romanii care a ad11s vorbn In o orii
despre jurnal. Ne-a zis cii e o specie liternrn, cii ponte Ji en un
roman, cii multi scriitori nu publicat a§a ceva etc.
11 Adicii §i-au plictisit de moarte cititorii", a sifrit Iris, Jata
cea mai tare din clasif.'in parantezii fie spus, proJa noastrif e de
ga§cif, nu se supifrif imediat, In orice caz, ne lasif sn ne exprimiim
direct punctul de vedere. Pifi, la ce Jacem noi zilnic - adicii
11

acela§i lucru, venim §i pleciim de la §Coala -, s-ar tennina

jurnnlul dupif o pagina", a adaugat Dani. Discufia a mai
continuat, dar era clar ca bun.ii ziun: ni111iin11i 1111-i ardea de
jurnale. Dupii vreo siiptiimanii fn care am mai Jost strigat de
vreo sutii de ori fn Jelul acela insuportabil, mi-a venit ideea. Am
prins-o din zbor, am adiiugit-o §i-apoi am pus la punct planul.
Pentru fnceput, mi-am cumpiirat un caiet dictando pe care
am desenat cu carioca: ]urnalul lui Explorator. $i, de§i nu
scrisesem un rand, a doua zi mi-am luat opera cu mine §i-am
plasat-o cat mai la vedere pe bancii. Trebuia sii-i.asigur pe tofi
cii. paginile alea erau secretul meu maxim, a§a cii nu le-am
scii.pat din ochi nici fn pauze.
Pasul urmator a Jost sii. inventez povestea. 0 aveam pe
jumii.tate fn minte, deci n-am mai stat pe ganduri §i am fnceput
fn aceea§i dupii-amiazif s-o tree pe hfirtie. Ideile fmi bflzniau fn
cap, ifi trebuia pricepere sii. le potrive§ti ca lumea.
Jar mie cred cii. tocmai priceperea fmi lipsea.. Oricum, m-am
strii.duit ca textul sii nu plictiseascii....

[... ] Cat despre caiet, voi avea grijii. ca de-acum fncolo sii nu
mai ajungii. la §Coalii ... Dar, cum Jurnalul a devenit noua mea
pasiune, nici nu mii. gandesc sii-mi fntrerup fnsemniirile.
Abia a§tept sii. mii a§ez la masii §i sii-mi continui aventura.
$i, dacii vii fntrebafi ce-a Jost cu porecla mea - Cocola§ (cu
varianta Cocolo§-Moghioro§) -, ei bine, n-o sii afiafi niciodatii.

"'
 Lumea circului

1. inchide ochii (nu tri§a!} §i aminte§te-F eel mai interesant spectacol vazut in
arena unui circ. Apoi, cu rabdare, scrie cat mai multe cuvinte care au legatura cu
imaginile derulate pe ecranul mintii.

.......... ··\~~·········· ······················ ·

2. Arti§tii de circ ofera publicului un spectacol plin de fantezie. Imagineaza tot felul
de nazdravanii, pe care le pun in scena cu mult curaj pentru a culege aplauze §i
pentru a-i face fericifi mai ales pe copii. in volumul Unde fugim de-acasii? de Marin
Sorescu exista textul Scamatorii, scamatorii, scamat01ii, in care vei regasi aceasta
lume surprinzatoare. Subliniaza, la prima lectura, secvenfele care te uimesc.

Afi viizut voi copii, un om care miinancii siibii de trei ori pe zi? $i care scoate un
porumbel, soarele §i tot cerul dintr-o batistii? N-ati viizut, punefi-l pe listii. Dar ursul
care a znviipat carte §i spune la toatif lumea di vrea sii urmeze mai departe? $tifi cum se
face sii. disparii. zn ceafii un borcan cu dulceapii.?
Tii! Dar multe nu §tifi voi, copii! Repede la circul eel mai znalt sii. vii. zmbogafifi cuno§-
tin fele zn asalt. Aici e ca la teatru, znfelegi totul dacii e§ti cu ochii zn patru. Canta muzica,
spectatorii au znlemnit: programul e nemaipomenit. Un
om pescuie§te, aruncand undi,ta zn sala, ca zn iazul de la
moarii.. Din coafura u.nei doamne frumoase a seas douii. &' ~ ·~
broa§te festoase, ia,r din sufletul unui vecin a pescuit un
rechin. Sa nu credeti ca toate acestea sunt minciuni sau

30
'
cii, doamne fere§te, la circ se zntampla minuni.
Acrobafii ace§tia, care se dau peste cap zn aer, pot sii.ri
a§afiindcii sorb multii cafea. Eu - las' ca-s §i mai U§Or - t i
 Unitatea

rfncif ben11 rfo11if cnfele, zbor! Mn tine at111osfern en pe neroplnn ?i scri11 poezii pe tnvn11.
2
Aten fie, ur111eazif 111111u111ifr interesant: danseazif 1111 elefant. Dansenzif singu 1~ mai111ufele
!-au refuznt; mi se pare ca le-n ciflcat pe picionre. $i ncum, aoleu, un 0111 bagii capul In g11rn
unui leu. Dar Emil zdmbe§te inrif: H111, e leu doar pe dinafarif. C-a111 mai viizut eu un urs
11

alpin §i-n el era unchiul Marin". Sa §tifi ca la circ animalele nu sunt din paslii snu din plu-
ta, ci sunt autentice, sutii la sutif. Leul l-ar miiz1ca pe omul acela lntr-o clipita, dar e
dresorul lui §i nu poate sii-l 1ng/Jitii. $i npoi l-au /1wafa f pifrinfii: daca 111iindncii prea multi
oameni i se strepezesc dintii.
Bum! Bum! A aparut fachirul dintr-un nor de fum. Fachirul e un. om extraordinar-daca vrea
ne bagii tonta fericirea 111 buzunar. El e spnima arici/01~ fiindcii 1i place sif. donrnzii numai peace.
0, dar am rifmas singuri. Toatii lumea a plecnt, cii program ul s-a terminat. $i 11-0 sif se
mni den 1nca o data, n11111ai fiindcif am riimas noi cu gurn ciiscatif.

3. Sensibilul e fericit sa ajunga §i la circ, acolo unde §i-a tot dorit. lata! A nimerit!
E atat de aiurit §i de uimit, incat s-a apucat de pescuit, de prin inimi vecine, cine
§tie ce emotii, vezi bine! Une§te secventele din text cu sentimentele pe care le
'
sugereaza §i' lasa-1 pe el in pace ... "Inca viseaza! Viseaza!

Tii! Dar multe nu §fifi voi, copii! fericire

e§ti cu ochii fn patru
spectatorii au fnlemnit
a pescuit un rechin uzmzre
un numiir interesant
Danseazii singur, maimufele l-au refuzat
aoleu, un om bagii capul 1n gura unui leu spaimii
dacii vrea ne bagii toatii fericirea fn buzunar
dar am riimas singuri
El e spaima aricilor tristete
am riimas noi cu gura cascatii '

4. Abia intors dintr-o calatorie di-na-mi-ta in tara lui Dictionopolis, nenica!, se trezi
domnul Colectionar ca nu mai are niciun cuvant nou prin buzunar... N-avea habar!
Trecuse, vezi bine, de mine §i de tine, printr-o vama minune, despre care iti vom
povesti. Poate maine. Azi, acum, pornim la drum sa descoperim intelesuri,
invataminte. Inainte! lti aducem aminte o strategie cuminte de a descoperi sensuri
noi pentru cuvinte: Strategia lui trei (lei, paralei sau porumbei, ce vrei).

Model
Cuvantul nou - fachirul
1. Privesc cuvantul - e un substantiv.
2. Privesc in jurul cuvantului - lucreaza la circ; apare dintr-un nor de furn; l'i place
sa doarma numai pe ace.
3. Concluzia - face lucruri neobi~nuite; e iluzionist, scamator.

31
 1. 2.
3. Verific cu un drum in
Privesc Privesc in jurul
Concluzia dictionar
cuvantul cuvantului '
(

au znlemnit

autentice

zntr-o clipita

se strepezesc

5. Ai observat, neaparat, ca in text unele cuvinte s-au cam schimbat... Fachirul a

intervenit §i le-a dat un nou chip, le-a me-ta-mor-fo-zat, ca in basme, le-a

nu poate sa-l znghita

<
transformat sensul lor obi§nuit. Le-ai nimerit?

Sensul obi§nuit este .............................................................

<
Sensul neobi§nuit este ........................ .................... ..........

Sensul obi§nuit este .. ............. .............................................. .

am ramas cu
gura cascata
Sensul neobi§nuit este ..................................... ................

6. Vorbitul in rime, mi se pare mie, de la text mi se trage. Ma atrage! Am facut un

exercitiu bine §i mi-a ie§it, in cafea, ca §i tu ai putea ... A§adar, despre rime.

Ce exercitiu am incercat §i in poet m-am Varianta versificata

transformat.
Ati vazut voi copii,
,,Ati vazut voi copii, un om care manan ca un om care mananca sabii
sabii de trei ori pe zi? $i care scoate un po- de trei ori pe zi?
rumbel, soarele §i tot cerul dintr-o batista? $i care scoate un porumbet
N-ati vazut, puneti-1 pe lista." soarele §i tot cerul
dintr-o batista?
N-ati vazut, puneti-1 pe lista."

32
 Unitatea 2
Ce exercitiu poti incerca mata ca sa devii tot a§a.

"Dar ursul care a mvatat carte ~i spune

Varianta versificata
la toata lumea ca vrea sa urmeze mai
departe? $tip cum se face sa dispara in
ceata un borcan cu dulceata? Tii! Dar
' '
multe nu ~titi voi, copii! Repede la
circul eel mai inalt sa va imbogatiti
cuno~tintele In asalt.

N-am auzit...,
Ce tip de rima ai folosit?

7. Programul circului e, cu adevarat, nemaipomenit! Inginerul pune ordine in idei

cand vrei §i cand nu vrei, a§a ca... in rand cu ei. Cu ei, arti§tii, veselii sau tri§tii
interpreti. Completeaza cu ce §tie sa faca fiecare, fara suparare.

>
Lista numerelor prezentate la circ

Artistul
-- Ce §tie sa faca?

Unorn
Ursul
Un pescar
Acrobatii
'
Un elefant
Un alt om
Fachirul

8. Criticul e entuziasmat, dar sa gandeasca cu atentie nu a uitat. II uimesc

evenimente care ies din firesc. Nu intelege §i pace, de§i nu seamana cu cele
dobitoace, drept care e nevoie de un dezlegator de dileme.
Serie o explicatie plauzibila, adica posibila, pentru aceste probleme.

Cum poate un urs sa invete carte §i sa urmeze mai departe?

33
 Cum poti face sa dispara in ceata un borcan cu dulceata?

···········································································r···························································

Cum arata un suflet in care traie§te un rechin?

Ce trebuie sa faci ca sa scrii poezii pe tavan?

Cum danseaza o maimuta

, cu un elefant?

Cum faci ca fachirul sa-ti bage toata fericirea in buzunar?

De ce spectacolul nu se mai joaca inca o data, daca noi am ramas cu gura cascata?

34
 Unitatea 2
9. Imagineaza-ti ca participi la un festival vestit, Festivalul International de Arta
a Circului din Galaxia Infinit. E§ti membru al juriului §i e normal sa acorzi
premii la final. Clovnul de am~ Clovnul de argint §i Clovnul de bronz a§teapta
cuminti sa ii imparfi celor mai interesanti dintre circari (cei din textu' lui
Sorescu). Justifica alegerea facuta, completand fi§a de evaluare, in ritmul <lat
de valoare, pentru trei dintre numerele ca§tigatoare.

Numele numarului prezentat

Criterii de jurizare sau al artistului

1. Original, nemaivazut © © ® © © ® © © ®
2. Grad sporit de pericol © © ® © © ® © © ®
3. Executie perfecta © © ® © © ® © © ®
4. Foarte aplaudat de public © © ® © © ® © © ®
Total © © ® © © ® © © ®

© - Foarte bine © - Bine ® - Insuficient

10. A§aza numerele pe podium, in functie de punctajul obtinut.

~-· • ""''fi·' ........ ,... ~ '"t<-1::

................................

---
································
Clovnul de aur
.. ..............................
Clovnul de argint
/

Clovnul de bronz I

11. Pictorul s-a gandit §i razgandit

cum sa faca afi§ul potrivit pentru
un spectacol de circ atat de reu§it.
Datele care trebuie precizate nu
trebuie uitate: titlul spectacolului,
numerele vizionate (cele mai
interesante), locul, data, ora
desfa§urarii, ca sa nu-§i piarda
spectatorii toti perii rabdarii.
Pe o foaie separata, te provoaca sa
nascoce§ti propria varianta.

35
 12. Ca sate convingi ca toate acestea nu sunt minciuni, cite§te o §tire din Bucure§ti,
ora§ul in care s-a organizat, ce minunat!, un Festival al Circului ADEVARAT.
Subliniaza cuvintele care iti dau, justificat, batai de cap, apoi trateaza-le cat vrei
cu Strategia lui trei.

Festivalul International de Artii a Circului

'
Pentru prima oarii fn lume se organizeazii Festivalul Internafional de Artii. a Cir-
cului, Edifia I, la Bucure~ ti, unde competifia nu va ft fntre numere de circ (ca la toate fes-
tivalurile din lume), ci fntre spectacolele fteciirei fiiri.
5 spectacole, fn 5 locuri diferite (Parcul Tineretului, Par-
cul Izvor, Parcul Titan, Parcul Drumul Taberei ~i Parcul Cir-
cului), se vor fntrece timp de douii siiptiimrJni la Bucure~ti, in
perioada 17-29 iunie. Italia, Rusia, Germania, Ungaria $i
Romania vor ft prezente cu chapitou-rile (circuri mobile) §i trailerele
aferente, avtind printre cele mai performante circuri din fiirile lor.
Toate circurile care intra fn concurs sunt ca§tigiitoare ale festi-
valurilor de circ de la Monte Carlo, multe dintre ele avand fn pal-
mares celebrul Clovn de Aur. Timp de douasprezece zile, Bucure§tiul
va ft Capitala distracfiei, a performanfei §i a adrenalinei.
Fes tivalul Internafional de Artii a Circului este realizat pen-
tru a ariita cii spectacolul de circ nu mai este de mult un balci,
iar Romania, nu numai cii s-a aliniat celor mai puternice case
de producfie din lume, ci are curaj sii se ia la fntrecere cu ele.
Honore de Balzac: Pentru mine arta de circ este cea mai fnaltii dintre toate artele."
11

(www.circulglobus.ro)

Pe 19 aprilie, batranul continent sarbatore9te Ziua Europeana a Circului,

evenimentul fiind organizat de Asociatia Europeana a Circurilor. Asociatia,
prezidata de directorul artistic al Festivalului Internaponal de Circ de la Monte
Carlo, are ca scop principal promovarea artei circului.

13. Renuntam la rime, dar nu la calatorie! Criticul vrea sa §tie ce fel de texte despre
circa citit in acest capitol. Folosind Strategia celor 6 intrebiiri, vei putea ajunge
§i tu la o astfel de concluzie. Mai intai, coloreaza, in dreptul fiecarui raspuns: L,
daca se potrive§te textului literar, §i N, daca se potrive§te textului nonliterar.

Strategia celor 6 intrebari

N aratorul sau personajul

1. Cine prezinta?
Autorul sau o persoana reala

36
 Unitarea 2
2. Ce se prezinta?
Fapte §i mtamplari, idei, date care pn de realitate ~
Fapte §i intamplari imaginare ~
3. Cine participa?
Personaje ~
Persoane, institutii, organizatii etc. ~
4. Unde §i cand
lndici spatio-temporali ai actiunii imaginate ~
se intampla? Indici spatio-temporali ai situatiei reale [i~N ]

5. Cum se prezinta?
Folosind un limbaj figurat, creativ, expresiv ~
Folosind un limbaj clar, neutru, exact
~
Pentru a emotiona cititorul
' ~
6. Pentru ce se prezinta?
Pentru a informa cititorul ~
14. Va fi U§Or acum sa decizi ce fel de texte ai citit. Dintre variantele de la exercitiul
anterior, transcrie raspunsul potrivit in fiecare coloana §i incercuie§te, in
concluzie, varianta pe care o alegi.

Scamatorii, scamatorii, Festivalul International

INTREBARI '
scamatorii de Artii a Circului
Un ziarist, pe site-ul
1. Cine prezinta?
www.circulglobus.ro
Un spectacol d e circ
2. Ce se prezinta?
imagmar
Institutii de circ din Italia,
'
3. Cine participa? Rusia, Germania, Ungaria
§i Romania
4. Unde §i cand se La un circ imaginar,
intampla? oricand
Fara mijloacele literaturii,
5. Cum se prezinta?
clar, precis
Pentru a surprinde
6. Pentru ce se prezinta?
cititorul
Textul este literar I Textul este literar I
Concluzie
nonliterar. nonliterar.
37
 15. Din palaria magicianului, Scriitorul a scos patru cuvinte: mii.turii., leu, nebunie,
arena. Folose§te-le pentru a redacta un text literar, de 8-10 randuri, §i subliniaza-le
in compunerea ta .

..............................................................................~ .. ... ... .. ............. .... .... ............... ............... .

16. Cite§te textul in cu§ca leului de Jack London §i incercuie§te cele patru cuvinte
ale magicianului.

- Biitranul Hanibal a fnnebunit! le diidu el de veste.

- Vorba sii fie - fiicu Harris Collins. Mai degrabii cred cii tu ai fmbiitriini t. Ti-a prins
sliibiciunea, asta este! Vino sii-fi ariit. Haidefi, venifi cu tofii. Facem o pauzif de
cincisprezece minute §i am sii vii ariit eu ceva ce nus-a mai viizut pe nicio arena, de ciind
lumea! Numiirul iista ar merita zece mii pe siiptii.mii.nii, oriun.de... numai cii. n-ar fine prea
mult. Biitrii.nul Hanibal §i-ar ariita repede ghearele, de jignit ce s-ar simfi. Haidefi, sii villii
toatii lumea. Venifi cu tofii. Cincisprezece minute pauzii.
$i Mihail se luii dupif eel din urma §i eel mai teribil stiipii.n al siiu, conducfind
fmpreunii cu el procesiun.ea de salariafi §i de speciali§ti care tocmai se afiau fn vizitii. Dupii
cum se §tia prea bine, cand Harris Collins diidea vreo reprezentafie, apoi o diidea nunwi
pentru elita, pentru numero§ii speciali§ti fn ale dresajului.
Paznicul leilor §i tigril01~ ciiruia firea Lui de bes tie li liisase urme pe fafii, scfin.ci fn chip
de protest, cii.nd viizu cii stiipiinul Lui se pregiite§te sii intre fn CU§Ca lui Hanibal, fnarmnt
doar cu 0 coadii de maturii.
Hanibal era biitran, dar avea faima de aft eel mai mare leu afiat fn captivitate §i nici
nu-§i pierduse 'incii dinfii. Se plimba fn sus §i fn jos prin CU§Cii, greoi §i legiinat, a§a cum
lee obiceiul animalelor fn captivitate, cii.nd, deodata, o lume nea§teptatii de vizitatori navifli
fn spafiul din fafa cu§tii lui. Leul fnsii nici nu se sinchisi §i continua sa meargii
legiinandu-§i capul, fntorcandu-se cu suplefe de fiecare datii cii.nd ajungea la un capiit al
CU§tii, cu aerul unuia care urmarea un fel bine definit.
- Uitafi, a§a face de douii zile, scfinci paznicul. $i cum simte cii te apropii de el,
fntinde Laba dupa tine. Uitafi ce mi-a fiicut!
38
 Unitatea 2
Olllul ririicn brnf11/ drept. Cii11w~n ?if!nneln 'ii ernu fifcute fe1fe11ifn ~i 11i~ te ~nnfuri
ro?ii, pnrnlele, snpate de-a l1111gul brntuf 11i, Cl/ sli11gele 'inchegnt pe ele, 'inse11111nu locul pe
unde trecuserii ghearele leul11i.
- $i nici miicnr n-am intrat la el. M-a zgfirint printre gratii, dintr-o loviturii, cfind
mi'i pregiiteam sii.-i curii/ CU§ca. Cel pufin dacif ar rii.cni sau mai ?tiu eu eel Oar nu scoate
niciun sunet ?i umbli'i donr n$a, 'in sus §i 'in jos! ,
- Unde-i cheia? fn trebii Collins. Bille, acum a§teaptii si'i intru §i dupi'i aceea 'i11cuie In
foe. Sconte cheia din broascii, fii-o pierdu ti'i, nnmc-o sau uita unde ni p11s-o. Nu 111ii griibesc
deloc. Am toatii vremea si'i a?tept s-o giise§ti ?i sii-mi dai dru111ul.
$i Harris Collins, care 1111 era mni mult decat o bucifficii de 0111 ?i care trifin cu frica 111 sfill
ca nu c11mva, la masii, mamn copiilor lui si'i-i toarnefarfurin cu supif fierbinte /11 cap, intrif 111
CU§Cif, fn fa fa 'intregii mulfi11li deslujbn?i de-ni lui ?i de vizitatori de meserie, cnre 'ii privenu cu
un ochi critic. Intrii fnannat doar cu o condii de miiturii.. Apoi U§aJu fncuiatil fn urmn lui ?i,
de cuJ/1 se viizu 'fniiuntru, fl privi nepifsator, dar fncordat, pe Hanibnl, care se pl imbn 'inconce
?i fncolo. Porunci din nou sii se fncuie U$a §i sii. se scoatii. cheia din broascii.
Leul se plimbif mai departe de cliteva ori, fn sus §i fn jos, refuzfind sii-l in 111 seamn pe
intrus. Apoi, pe cand se fntorcen en S-0 porneasca iarii§i spre perete, Collins i se n?ezii fn cnle,
ca la fntoarcere sii.-i stea fn fafii, ?i rifmase znfipt acolo. Giisind drumul blocat, Hnnibal nu
scoase niciun riicnet. Dintr-o mi§care a mu§chilor siii, care piireau sii lu11ece unii fntr-alfii
ca sub un 'fnveli§ mii.tii.sos ariimiu, diidu sii izbeascii. piedica ce 'fi stiitea 111 cale. Dar Collins,
?tiind dinaintea leului ce avea acesta de gand sii. facii, Lavi primul, triigandu-i una cu coada
miiturii peste nasul moale. Hanibal se diidu fnapoi cu un marait §i repezi ca fulgerul a doua
loviturii, cu Laba Lui puternicii.. Oar §i de astii. data Collins i-o luii. fnninte §i izbitura In nas
fl /ii.cu pe Leu sii se dea fnapoi.
- Trebuie sii.-l Jae sii finii capul 'fn jos - numai a§a putenz ft 'fn siguranfii - monuiii
maestrul dresor, cu glas zncet, dar fncordat. A§a? Ei atunci, fine-a §i p-asta!
Oar lovitura pe care o primi nefntfirziat peste nas fl sili sii-§i plece capul ?i regele ani-
malelor, cu nasul fncii. fH pamant, se diidu 'fnapoi fnceti§or, mCiraind ?i sea/and tot felul de
sunete din gatlej §i din piept.
- Oii.-i drumul, a§af spuse Collins, luandu-se dupii. leu §i pocnindu-l cu putere peste
nas, silindu-l astfel sii-§i griibeascii retragerea. Omul e stiipan pentru ca are cap cu care sii
gandeascii - f§i continua Collins
lecfia. $i de aceea trebuie sii Jacii In
a§a fel fncat capul sii-i conducif
trupul. Asta-i tot. Adicii, trebuie sii
gandeascii mai repede decat
animalul §i sii. i-o ia znainte $i zn
actiune. Sa vedeti cum fi vin eu de
' '
hac. Nu-i nici pe departe atat de
grozav cum vrea sii ne facii sii
credem. $i tocmai ideea asta care
fncepe sii.-i 'fncolfeasci'i fn minte
trebuie sii. i-o scoatem. Las' cii
treaba asta o s-o facii. coada de
mii.turii! Privi/i, vii rag!

39
 fl nlu11gif pe leu de-n lungul CU§tii, plesnindu-1
necontenit peste nifri, en sif-§i finif capul Ill pii.mnnt.
- Acum o sii-l fnghesui In coif.
$i Hanibal, maraind, sforiiind §i scuipfind,
plecfindu-§i cnpul §i jncercti.nd sif se fereascif de lovi tu rile
znciipiifanate ale cozii de miiturif, dand §i el scurte lovituri
de labii, se triigea mereu fnapoi, ascultiitor, fntr-un coif, se
ghemuia pe labele dinapoi §i fncerca sif-§i ghemuiascif trupul
fntr-o dureroasii sforfare de a se face cat mai mic. J§i finen
nnsul tot timpul fn piimant; pifren sii nu fie nicia primejdie sa
se repeadii; fn mijlocul fncordiirii, ridicii nasul §i trase un
ciiscat. Dar, cum a fiicu foarte pe fndelete §i cum Collins se a§teptase la asta, pentru ca
§tiuse fnaintea Lui Hanibal ca acesta va ciisca, leul Ju din nou plesnit peste nas.
- Asta el anuntii Collins, varbind pentru prima oarii cu ciildura fn glasul Lui din
care pierise orice urmii de fncardare. Cand un leu cascii fn toiul luptei, sii §tifi de la mine
cii numai nebun nu e; ba e chiar fonrte Zn locul lui. Sigur ci'i e la locul lui, ciici alifel s-rzr
repezi sau ar fncerca sii. dea cu Laba, fn lac sii. ca§te. $tie bine cii e biitut §i cascatul nu vren
sii fnsemne decat afr1t: Ma las paguba§. Pentru numele Lui Oumnezeu, lasif-mii odatii fn
11

pace! Mii doare nasul. Mare poftii a§ avea sa ma reped la tine, dar nu merge. Fae tot ce vrei
§i am sif ftu foarte cuminte, numai nu ma Lovi mereu peste nas, cii mii doare foarte tare!".
Dar amul e stapan §i nu-§i poate fngiidui sii-l lase sii scape atat de ieftin. Sa vii. intre
bine fn cap cii voi suntefi stii.panii! Asta sa le-a vti.rfifi bine fn cap. Nu fncetafi cti.nd vren
el. Facefi-l sii. znghitii doctoria §i, pe deasupra, sii mai lingii §i lingura. Facefi-l sii va lingii
piciorul care fi apasii capul fn fiiranii. Facefi-l sii lingii biiful care fl bate. Ia privifi !
$i Hanibal, eel mai mare leu ajlat fn captivitate, cu tofi dinfii din gurii §i capturat
fn junglii la maturitate, un adeviirat rege al animnlelor, se diidea tot mai mult fnapoi §i se
ghemuia tot mai adanc fn coif, fn fafa ameninfiitoarei cazi de miiturii din mana unei star-
pituri de om. Spatele fi era zncovoiat - a pozifie muscularii. care nu fi zngiiduia sii sarii -
iar capul §i-l liisa tot mai jos §i mai jos, ascunzandu-l zn piept cu cea nwi mare umilinfii
proptindu-§i greutatea zn zncheieturi, apiirandu-§i bietul Lui nas cu labele masive, cu care,
dacii ar ft lovit numai o data, l-ar ft sfa§iat pe Collins, ucigandu-l pe Loe.
- 0 ft el §iret - li se adresii din nou Collins -, darn-are fncotro. Trebuie sii-mi lingii
§i piciorul §i biiful. Privifi!
Ridicii §i fntinse piciorul slang, nu §Oviiitor §i ca o simplii fncercare, ci repede §i
hotiirat, punandu-l pe gatul leului. Biiful era gata sii. loveascii, fnaintea oriciirei acfiuni
posibile a leului, dupii. cum §i mintea lui Collins gandea fnaintea ariciirui gand al leului.
$i Hanibal fiicu cele ce fi fuseserii predestinate §i previizute. Ridicii capul ca fulgerul,
fiilcile uria§e se ciiscarii., colfii fi sclipirii gata sii se znftgii fn glezna delicatii §i acoperita cu
ciorap de miitase, §i anume chiar peste croiala decoltatii a pantofului cafeniu. Dar colfii nu
ajunserii sii se fnftga. Abia se pornisera la o cincime de distanfa, cand coada de miitura
care fl a§tepta fl plesni peste nas, fii.candu-l sii. §i-l vfi.re fn pii.mant, sub piept, §i sii §i-l
acapere din nou cu labele.
- Nu-i nebun deloc, spuse Collins. Din pufinele lucruri pe care le §tie f§i dii seamn
cii eu pricep mai mult ca el §i cii i-am venit de hac. Oacii ar ft nebun, n-ar §ti, nici eu nu
40
 Unitatea 2
i-n$ putea gliici inteHfiile $i 11ici nu i-n$ puten-o lua fnninte. Atu11ci m-nr dn gata §i ar
mnnji toatif Clf$C(l Cl/ mifruntaie/e mefe.
lI fmpimgea pe Hanibnl cu vfirful bnfului $i, dupii fiecare fmpunsiitura, finea biiful
gatn sii loveascii. $i Leul eel 111are ziicea $i riicnea nenjutorat, $i La fiecare fmpu11siit11rif L$i
descoperea tot mai mult nasul $i-L ridica tot mai sus, ptinii cand, In sfr1r$it, Limba Lui ro$ie
se ivi printre colfi $i linse gheata care se odihnea nu prea blfinrf pe ceafa Lui, apoi linse $i
coadn 111iiturii, care fi ad111inistrase fntrenga pedeapsif.
- Ai sii fii w1 /eu cuminte? fntrebii Collins $fergtindu-$i piciorul cu brutalitate de
ceafa Lui Hanibal.
Hanibnl nu se puten stiipfini sii 11u-$i 11lfirfiie ura.
- Ei, ai sii fii un leu cuminte? repetii Collins, frecandu-$i piciorul fnconce $i fncolo
$i mai brutal. .
$i Hnnibal Z$i ariitii nasul $i cu limba lui rD$ie linse din nou gheatn cafenie $i gleznn
delicatii, tot cafenie, pe care ar ft putut-o sfiirnma dintr-o singura scrfi$niturii.

17. Cu siguranta, textul te-a tinut cu sufletul la gura! Sensibilul iti da ocazia sa-ti
exprimi emotiile traite completand enunturile de mai jos.

r ~

Cel mai mult mi-a placut.. ........ .. Cel mai putin mi-a placut.. ..........

18. Compara naratiunea scrisa de tine folosind cuvintele din palaria magicianului
cu cea a lui Jack London. Noteaza cate doua asemanari §i deosebiri, mai jos,
asemanarile §i deosebirile dintre cele doua texte. Te poti referi la:
• tema;
• personaje;
• intamplari;
• locul unde se petrece actiunea;
• tonul povestirii (grav, umoristic);
41
 • dinamica .lntamplarilor povestite (ritm rapid sau lent, existenta/ absenta suspan-
sului);
• alte aspecte care ti se par importante pentru compararea textelor.

Asemanari Deosebiri ~
. . :. . . ........................................................·I

19. ,,imblanze§te" enunturile de mai jos, dovedind ca ai inteles textul citit. Serie,
pe spatiul punctat, A, daca tu consideri ca enuntul este adevarat, §i F, daca il
consideri fals. Nu uita, vei descoperi raspunsul corect cautand cu atentie
informatia in text.
'

1. Harris Collins este un leu, iar Hanibal este un dresor.

2. Imblanzirea leului are loc .In timpul unui spectacol.

3. De doua saptamani, leul se plimba prin cu~ca ~i ataca pe cine se apropia.

4. Dresorul intra in cu~ca inarmat doar cu o coada d e matura.
5. U~a cu~tii ramane descuiata.
6. Primul care love~te este leul.
7. Dresorul crede ca omul este stapan pentru ca are cap sa gandeasca.
8. Leul casca pentru ca este nebun.
9. Hanibal mu~ca piciorul dresorului.
10. Animalul linge matura folosita de imblanzitor.

20. Pentru a intelege mai bine intamplarile, Inginerul iti sugereaza sa ordoneazi
momentele acFunii in ordinea in care a par in text, punand cifre in casute, §i sa
le ilustreazi cu paragrafele potrivite.

42
 Unitatca 2
21. Une~ te numele personajului cu descrierea care i se potriveste.

Era biltrfin, dar avea fainw de a Ji eel Jllai mare leu aflat In
captivitate §i 11ici 11t1-§i pierduse lncii dintii [... ] fusese cnptu rnt 111
Harris Collins junglii ln 11111turitate, 1111 adeviirat rege al a11i11inlelor. Se pli111ba 111 sus
§i 111 jos pri11 Cll§Cn, greoi §i legiinat, a§a cu111 lee obiceiul ani111alelor
lll captivifafe; (... ) 11/ll§Chii sni pnrea11 Sn l1111ece 1111ii fntr-alfii en sub
1111 fn veli§ nzntnsos arn111i11.

Nu em mai nrnlt rfecnt o bucntica de 0111, cnre traia cu frica 111 snn en
Paznic~ 1w rn11ma, la 111asif, 11in11in copiilor lui sif-i toame fnifuria cu supa
fierbinte fn cap [.. .]. I11trn 111 Cll§Cii fnarmat doar cu o coadii de miituril.

Firea lui de bes tie fi liisase urnze pefa ta[... ]flanela fi era focutii fer-
Hanibal fenitn §i ni§te §anfuri ro§ii, parnlele, siipate de-a lungul bmfului, Cl/
sfingele /11chegat peele, 111se11111m1 locul pc 1111de trecusera ghearele le11l11i.

Cauza initiala
,

Cauza care
declan~eaza
actiunea
,

Situatia dificila
'

Depa~irea
situatiei
, dificile
Situatia
'
final a

1. Situatia
, initiala
'

,, - Batranul Hanibal a innebmlit! (...) cu aerul unuia care urmarea un tel bine definit. "

43
 2.......................................................... .

3.......................................................... .

4......................................................... ..

5 ........................................................... .

22. Sensibilul are o alta perspectiva asupra lumii animalelor de la circ. lmpresionat
de soarta unora dintre ele, a cautat informatii ~i a descoperit o lege care are ca
tema protejarea acestor fiinte. Noteaza, in spatiul din dreapta, astfel:

~ pentru informatiile pe care le ~ tiai deja;

- pentru informatiile pe care care nu le ~tiai;
+ pentru regulile pe care le aplici sau ai vrea sa le aplici;
pentru regulile 1ncalcate de tine sau la 1ncalcarea carora ai fost martor.

Legea nr. 205/2004 privind protectia animalelor

Capitolut I - Dispozifii generate

[... ]
Articotul 4
De{inatorii de animate au obliga{ia de a avea un comportament lipsit
de brutalitate fa{a de aces tea, de a asigura condifiile elementare nece-
sare scopului pentru care sunt crescute, pre-
cum .yi de a nu le piiriisi sau izgoni. [... ]
Articotul 5
(1) De/inatorii de animate au obliga{ia de a asi-
gura acestora, fnfuncfie de nevoi/e etologice, spe- ......................... .
cie, rasa, sex, vars ta .yi categorie de producf ie, ........................ ..
urmatoarele:
44
 Unitatea 2
a) w1 udiipost cnresµ un:iitor:
b) hrnnii Ji apit SL(f/cienle,·
c) posibi/itatea de mi$care s 1 ~ficienta,·
d) ingrijire ~·i aten(ie.
(2) De(iniilorilor de animate le esle inter:is sci aplice tratamenle rele,
precum: lovirea, schingiuirea $i alte asemenea crttzimi. [... ]

Capito/u/ 11 - Condi(ii privind de/inerea anima/elor

[... J
Articolul 9
(1) Definatorii de animate pot avea animale salbatice, potrivit legii,
numai daca sun! autorizafi [... ].
Artico/u/ 12 [... ]
Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obliga{ia de afo -
losi mijLoace de dresqj care sa mt provoace traume psihice sau .fi:ice,
precwn $i de a folosi metode care sa 11ll prejudicieze sanatatea ori
buniistarea animalului. [... ]
Articolul 23
[ ... ]
(2) Conlravenfiile [... ] se sancfioneaza cu amenda de la 200 de lei [... ]
la 2000 de lei. [... ]
Articolul 24
in cazul savdr.; irii, de trei ori, pe o perioada de 2 ani, a f apteLor
sancfionabile [...] de ciitre proprielarul animale/01; pe langa amenda
contravenfio naLa se aplica $i miisura confisciirii animale/o1: in acest
caz, animalele se cazeaza in adiiposturile care f uncfioneaza pe Langii
consWile locale $i sunt vaLor[ftcate fn condi/iile Legii.

23. Inginerul a remarcat forma extrem de organizata a textului. Incercuie§te A

(Adevarat) sau F (Fals) in dreptul enunturilor pe care le-a scris, iar in cazul celor
false, scrie varianta corecta pe spatiul punctat.

A IF Textul este impartit in ca pi tole ~i alineate.

A I F Alineatele sunt marcate prin cifre puse intre paranteze.

A I F Articolele sunt marcate prin litere mici.

45
 A IF Capitolele conpn mai multe articole.

A IF Articolele au mai multe alineate.

A IF Apare des !n text structura are obligntia.'

A IF Legea prevede sanqiuni pentru cei care nu respecta regulile.

A IF Cuvintele sunt folosite cu sensul lor figurat.

A IF Scopul textului este de a informa.

A IF Legea este un text literar.

24. De§i animalele sunt vedete in arena circului, un rol important il au §i arti§tii.
NedesparFF, ca ni§te rude, uneori sunt chiar membrii aceleia§i familii. Jules
Verne (1828- 1905), care a calatorit putin in viata reala, a insotit, imaginar, o
astfel de familie de circari ,,demna de cinste" in calatoria din Statele Unite
spre Franta. Cite§te fragmentul urmator §i subliniaza termenii din campul
lexical al circului.

Cascabel! Nume celebru, ba chinr ilusfru fn cele cinci piirti ale lumii $i ,, fn al fe locuri ",
spun.ea cu mandrie eel care-[ purta cu atfita cinste.
Cesar Cascabel, originar din Pontorson, fn inima Normandiei, era dedat la toate vi-
cleniile, $iretlicurile $i dibiiciile tinu tului normand, lnsii, oricat de $7necher $i de abil ar ft
Jost, riimanea un om cinstit $i nu trebuia conjundat cu membrii, deseori suspecfi, ai cor-
porafiei scamatorilor. Cap deJamilie, compensa prin virtufi proprii origin.ea sa umilii $i mi-
zeriileprofesiei sale.
In vremea aceea, domnul Cascabel avea exact vtirsta pe care o ariita, patruzeci $i cinci
de ani, nici mai mult, nici mai pufin. Copil pribeag, zn toatii puterea cuvtintului, leagiin
zi Jusese bocceaua pe care taicii-siiu o purta pe umeri, alergand de la un balci la altul $i de
la un iarmaroc la altul prin provincia nonnandii. Murindu-i mama la scurtii vreme dupii.
ce el viizuse lumina zilei, Ju primit de milii fntr-o trupii de balci cafiva ani mai ttirziu,
cand fi murise $i tatiil. Acolo Z$i petrecu copilaria, facand tumbe, riisuciri $i salturi peri-
culoase, stand cu capul fn jos $i picioarele zn aer. Mai ttirziu deveni, pe rand, clovn,
gimnast, acrobat, fiiramiitor de lnnfuri, pfinii fn clipa cand, ajuns tatii a trei copii, s-a
numit director al acestei mici familii pe care o crease fmpreuna cu doanma Cascabel,
niiscutii Cornelia Vadarasse, din Martigues, fn Provenfa.
46
25. Sensibilul e impresionat de viata dlui Cascabel. Asociaza celor doua imagini
Unitatea 2
evenimente din copilaria §i tineretea acestuia.

~) ®

26. Cesar Cascabel nu are doar o poveste de viata interesanta, ci §i o infati§are

remarcabila. in fragmentul urmator, subliniaza secventele ce indica talentele
care I-au facut special in lumea circului.

Cesnr Cascabel ern cu cevn peste 111edie en /11iflfi111e, aven w1 piept vig11ros, picionre s11ple,
ofafii c11111axilnrul inferior proe111 i11e11 t - se11111 de energie -, cap pu tern ic cu pi1r11/ nspm §i /11-
cntcit, 111arcnt dearsurn sonrelui §invn11t11rilor de pretuti11de11i, 111ustafif sc11rtif sub nasul bi11e
cliidit, favoriti retezafi pe jumatate pe obrajii cu pie/ea 1w iatica, ochi albn§tri, Joa rte vii §i pi'f-
trw1ziitori, cu privirea excelentii; /11sfnr§it, o gurif care l§i piistrase tofi di11fii, In fnta p11blicu-
lui era un Frederic Lemaitre cu gest11ri largi §i poze fanteziste, cu fmze dccla111ntorii, dar /11
particular 1111 01u foarte si111plu, foarte natural, care-§i adora Jam.ilin.
Se bucurn de o siiniitate pe1fectif §i, dncii vnrsta nu-i mni lngiirl11in nw111 sii practice
meseria de acrobat, riimfinen remnrcabil 'in exercifiile de fortii, care ,,solicitii bicep§ii". Tn
plus, aven un extraordinar talent de ventriloc [...].

27. Ventriloc? Colectionarul a selectat articolul de dictionar, iar tu trebuie doar sa

' '
marchezi, prin bifare, care dintre enunturile pe care le-a scris sunt corecte.

VENTRILOC, -A, ventriloci, -ce, s. m. §i £. Persoana care poate ros ti cuvintele

fara a mi§ca buzele §i fara a deschide gura, <land impresia ca vorbe§te din
abdomen. [Var.: ventril6g, -as. m . §i £.] - Din fr. ventriloque, lat. ventrilo-
quus, d. venter, pantece, §i loq11i, a vorbi.

0 Ventriloc este un sufix mobil (s.m.).

[J Termenul a fost imprumutat din franceza.
0 Ven trilocul este o persoana care nu poate vorbi.
L I In franceza, cuvantul provine din limba latina.
[l Tot de la loqui, a vorbi, vine §i neologismul locvace, vorbaret, limbut.
[J Ventriloc este un termen polisemantic, fiecare sens mrudit fund marcat printr-o cifra.
Ll De la venter, exista in limbajul popular §i termenul vintre, pantece, abdomen, burta.
47
 28. Pictorul este incantat de modul in care a fast descris personajul §i vrea sa retina
fiecare detaliu despre erou pentru a realiza un portret in ulei nemaivazut. Ajuta-1
transcriind trasaturile corespunzatoare din text §i schifand propriul desen.

Inaltime
'
Trup

Fata
'

Cap

Mus ta ta

Favoriti
'

Obraji

Ochi

Gura

29. ~i Scriitorul a fast impresionat de modul in care autorul a construit portretul lui
Cascabel. Prive§te-ti chipul in oglinda §i scrie un autoportret literar, dupa
modelul celui creat de Jules Verne §i citind cateva idei sugerate de echipa lecturii
§i a scrierii creative.

D Descrie cat rnai rnulte elernente ale portretului.

D Enurnera detalii specifice sau surprinzatoare.

48
 Unitatea 2
D Prezinta detaliile intr-o anumita ordine: de jos in sus, din plan apropiat in plan
indepartat etc.

D Folose~te imagini artistice, mai ales vizu ale, sau diverse figuri de stil, in spe-
cial epitetul.

30. Pentru a descoperi ceilalti membri ai familie, dar §i talentul pe care ii au, cite§te
fragmentele urmatoare §i subliniaza numele acestora.

fntr-o seara, la teatrul Barnum de pe Broadway, unde se afla zn calitate de specta-

tor, Cesar Cascabel aJost uluit de fannecul, de grafia cu care evolua o tanarii acrobatii
francezii, domni§oara Cornelia Vadarasse, fn exercifiul de la bara fixa. Sa-§i alature pro-
priile talente de cele ale unei persoane zncantiitoare, sa facii din doua existente una singura,
sa zntrezareasca zn perspectivii o familie de mici Cascabeli demni de tatal §i de mama lor,
toate acestea i s-au parut fire§ti onestului saltimbanc. Jar sii se repeadii pe scena zntr-o
pauza, sii se prezinte Corneliei Vadarasse, sa-i facii propunerile cele mai convenabile pri-
vitoare la casiitoria dintre un francez §i o franfuzoaicii, sa fn§tiinfeze un onorabil pastor
aflat zn sala, sii-l conducii zn foaier §i sii-l roage sii oficieze o ciisatorie atat de potrivita, iatii
ce a mai urmat, zmplinindu-se pe lac zn preafericita farii a St~telor Unite ale Americii! $i
oare sunt mai pufin reu§ite casatoriile facute zn mare graba? In orice caz, a lui Cesar Cas-
cabel cu Cornelia Vadarasse urma sii fie una dintre cele mai reu§ite din cate s-au celebrat
vreodatii zn zntreaga lume.
Pe vremea cand zncepe aceastii paves tire, doamna Cascabel avea patruzeci de ani. 0
finuta frumoasa, talia poate nu tocmai subfire, par negru, ochi negri, gurii suraziitoare §i
plinii de dinfi, ca §i a biirbatului sau. Cat despre excepfionala sa vigoare, aceasta putea ft
judecata dupii memorabilele lupte de la Chigaco, unde Cornelia obfinuse ,,cocul de aur".
----------------c.-----------------------~-- . . . . . '-"=~,_.,,_,,,£.e:=~ 49
 [... ] Pri111ul nifscu t dintre bifiefii ncestui cuplu de nrti§ti ai circului era Jea!l, nju11s
nc11111 la nouasprezece nni. Lipsit de aptitudini pentru exercifiile de fortii, pentru ginmns-
ticii, acrobafii §i clovnerii, avea fn schimb maini de o nemaipomenitii abilitate §i o privire
agerii ce fiicenu din el un jangler grafios, elegant, deloc 'ingamfat de propriile lui succese.
Era bland ?i meditativ, negricios en maicii-sa, dar fU ochi alba§tri. Studios §i rezervat, 111-
cerca si'i.-§i liirgeascif illstructia unde ?i cand putea. Cu toate ca nu se ru§ina de meseria pif-
rinfilor siii, fntelegea case putenu face §i lucruri mai bune decfit denwnstrnfiile menite sif
distreze publicul §i 'i§i propunea sii abandoneze circul lndatii ce aveau sa aju ngii In Franfa.
[... ] Al doilea baiat - ah, aces ta, penultimul niiscu t, ginmnstu l trupei, era produsul
logic al cuplului Cascabel. Doisprezece ani, iute ca o pisidi, sprinten en o 111nimufi1, vioi
ca un fipar, w1 mic clovn cu 'iniilfimea de trei picioare §i §ase degete, venit pe Lu me Jacand
saltul mortnl - dacii e sa-l credem pe tatii - un §trengar varat l/1 tot felul de glume §i de
farse, gata oricand sii dea replica, dar bun din fire, chiar §i atunci cnnd l§i merita scatoal-
cele primite cu zambetul pe buze, findcii nu i se diideau niciodatii din prea multii supii.rare.
S-a biigat de seamii cape biiiatul eel mare al familiei Cascabel fl chema Jean, iar al
doilea fiu aJost botezat Alexandre, dupii ce era cat pe ce sii-l cheme Hamilcar, Attila sau
Hannibal. In familie i se spunea Sandre.
Dupii primul §i al doilea baiat, familia s-a miirit cu ofetifii, iar pe aceastif fetifii, ca-
reia doamna Cascabel ar ft vrut sii-i spunii Hersilla, au botezat-o Napoleone, zn cinstea
martirului din insula Sfanta Elena.
Napoleone avea atunci opt ani. Era un copil driiguf, care promitea sii devinii ofatii
foarte frumoasii §i de fapt avea sif-§i §i finii promisiunen. Blanda, cu pielea roz, cu ofizio-
nomie mobilii, plinii de vioiciune, era deosebit de grafioasii §i de isteafif. Exercif iile pe sarmii
nu mai aveau secrete pentru ea; picioru§ele fi alunecau §i jucau pe firul 'intins de parcn fe-
tifa, U§oarii ca un fulg, ar ft avut aripi, s-o susfina 'in aer.

31 . Inginerul vrea sa faca ordine in informatii. Transcrie numele membrilor

familiei Cascabel §i rolul lor in circ.

Familia Cascabel Rolul in circ

Rernarcabil in exercitiile de forta ~i ventriloc.

Doarnna Cascabel

Era un jangler gratios, elegant.

Sand re

Exercitiile pe sarrna nu mai aveau secrete pentru ea.

so
 Unitatea 2
32. Orice trupa de circ respectabila are ,,partea umana" ~i ,,partea animala". in
fragmentul care urmeaza, coloreaza, eventual folosind nuante diferite, numele
animalelor care fac parte din spectacolul familiei Cascabel.

Asta era, dacii putem spune a§a, partea umqnii a trupei de saltimbanci.
cat prive§te partea animalii, ea era reprezentatii de doi caini buni, unul prepelicar,
foarte priceput la vaniitoare §i cat se poate de folositor la paza casei pe rofi, celiilalt un
pudel, istet §i spiritual, menit sif devinif membru al Institutului, atunci cand va existn u11
Institut pentru rasa caninii.
D11pii cei doi caini se cuvine sif prezentiim publicului o mica maimufii cnre, fn con-
cursurile de strambiituri, se putea fntrece nu fiira succes cu fnsu§i Cui§onra, de multe ori
spectatorilor fiindu-le destul de greu sa hotarascii impartial caruia din doi sii-i dea premiul.
Mai era apoi un papagal, fako, originar din fawa, care vorbea, fleciirea, cfinta §i caraia zece
ore din douasprezece ca urmare a lecfiilor primite de la prietenul siiu Sandre. in fine, doi
cai, doi cai buni §i biitrtini triigeau vehiculul de balci §i Dumnezeu §tie dacii nu cumva pi-
cioarele lor, cam 1nfepenite de varstii, se lungiserii din cauza atator mii de mile strifbiitute!
Vreti sii §tifi cum le chema pe aceste minunate animale? Pe unul Vermout, cape trii-
pa§ul victorios al domnului Delamarre, pe celiilalt Gladiator, ca pe armiisarul contelui de
Lagrange. Oaf Purtau aceste nume ilustre pe hipodromul francez, fiira sii se ft gtindit sif
se fnscrie pentru marele premiu al Parisului.
Ctit despre cei doi ctiini, prepelicarul se numea Wagram, iar pudelul Marengo4 §i se
poate ghici cu U§urinfii cine fi botezase cu aceste nu.me celebre fn istorie.
Maimufei i s-a spus John Bull, pur §i simplu, din pricina urtifeniei.

33. Circul Cascabel este mobil, de aceea un rol important in existenta lui il are
vehiculul cu care circarii fac ,,navigatia pe uscat". Cite~te pasajul in care este
descris ~i subliniaza secventele care demonstreaza ca este o adevarata ,,casa
umblatoare".

Se numea Belle-Roulotte, ca §i cum ar ft Jost vorba de vreo goeletn nonnandii, §i pu-

tefift siguri cii-§i justifica numele dupii attitea peregriniiri prin Statele Unite. Cumpiiratii
de numai trei ani din primele economii aleJamiliei, aceasta fnlocuia vechea rablii acoperitii
doar de o prelatii §i complet lipsitii de arcuri, care adiipostise attita vreme fn treagafamilie.
Or, cum de mai bine de douiizeci de ani domnul Cascabel colinda targurile §i piefele Con-
federafiei, se fnfelege ca vehiculul sau era de fabricafie americanii.
Belle-Roulotte stiitea pe patru rofi. Previizutif cu arcuri tari, de ofel, era pe cat de
U§oarii, pe attit de solida. intrefinutii cu grijii, siipunitii, frecatii, spiilata, fi striiluceau pa-
nourile vopsite fn culori fipatoare, unde galbenul auriu Jacea casii bunii cu ro§ul ciiriimi-
ziu, liisfind sii se vadii firma devenitii celebrii: Familia Cesar Cascabel. Ca lungime arft putut
rivaliza cu po§talioanele care mai striibat preriile Far West-ului prin piirfile unde Great
Trunk, calea feratii de la New York la San Francisco, nu §i-a fntins fndi ramificafiile. Fire§te
ca doi cai nu puteau trage acest vehicul greu decat la pas. $i ziiu cii fnciirciitura era mare.
51
 Fifrii sii-i punem la socoteala pe cei ce locuinu acolo, Belle-Roulotte nu cifra oare, fntr-o
galerie superioarii, piinza de cart cu pichefii §i corzile, iar dedesubt, fntre rofile din fa/ii §i
cele din spate, un CO§ mare, mobil, plin cu diferite obiecte: tobii mare, tobii mica, trompetii,
trombon §i alte ustensile ori accesorii care sunt veritabile unelte ale scamatorului? Sii niai.
amintim §i costumele unui celebru numiir de pai1tomimii, Bandifii din Pifdurea Neagrii,
figuriind §i el zn repertoriul familiei Cascabel.
Amenajarea interiorului era bine conceputa §i, se znfelege, totul de o curiifenie desiivfir-
§itii, de-a dreptul flamandii, datoritii Corneliei, care nu glumea la acest capitol.
in partea din fafa, znchisii printr-o U§ii glisantii previizutii cu geam de sticlii, se afla
compartimentul rezervat sobei de buciitifrie. Urma un salon, sau sufragerie, unde se dii-
deau §i consultafiile legate de prezicerea norocului; apoi, o primii znciipere de dormit, cu
paturi suprapuse ca zn cabina unei nave, unde se culcau, separafi printr-un paravan, fn
dreapta cei doi frafi, iar zn stanga surioara lor; zn sfar§it, fn spate, camera sofilor Casca-
bel, avand un pat cu saltea groasii §i cuverturii multicolorii, langii care fusese a§ezatii ce-
lebra casii de bani. Prin toate colfurile, plan§ete ce puteau ft ridicate sau liisate, alcatuind
mese ori noptiere, §i duliipioare fn care se znghesuiau costumele, perucile §i alte lucruri ne-
cesare pantomimei. Lumina venea de la douii liimpi cu petrol, adeviirate felin.are de ruliu,
legiin.ate can.d vehiculul mergea pe drumuri accidentate; fn plus, pentru ca lumina zilei sif
piitrundii fn diversele compartimente, vreo §ase ferestruici cu sticla montata fn rame de
plumb, avand perdele din muselina subfire, previizute cu §nururi co/orate, fiiceau ca
Belle-Roulotte sii parii o galiotii olandezii.

34. Colectionarul a descoperit deja cateva cuvinte noi, pe care ti le-a ordonat alfabetic,
pregatindu-le pentru a trece prin Strategia lui trei ~i prin vama dictionarului. Serie
un sinonim sau o explicatie scurta pentru fiecare.

flamand
goeletii
gal iota
muselinii
peregriniiri
po§talion
pichefii
pantomimii
ruliu
 un;tatea 2
35. Ajuta-1 pe Inginer sa fad planul acestei ,,case mobile", enumerand detaliile
privitoare la exteriorul §i interiorul vehiculului.

Aspect exterior Aspect interior

Planul casei

53
 A§adar, sa recapitulam.

Ce se descrie? Cine descrie?

Cum se descrie? Cu ce scop se descrie?

36. Scriitorul §tie ca, de obicei, cititorii neexperimentati sar paginile in care apar
descrieri. Totu§i, pasajele descriptive au un rol foarte important in orice istorie.
Alege dintre variantele date, prin incercuirea literei, pe cele care corespund
rolului descrierii in fragmentele de la inceputul romanului scris de Jules Verne.

a. Ajuta la prezentarea spatiului §i a timpului in care se va desfa§ura actiunea.

b. Creeaza suspansul printr-un moment de a§teptare.
c. Ofera explicatii suplimentare despre un anume personaj, loc etc.
d. Creeaza o anumita atmosfera: relaxata, tensionata etc.
e. Surprinde trasaturi ale unui personaj pentru a-i fi mai U§Of cititorului sa §i-1
imagmeze.
f. Il implica total pe cititor in poveste, ,,spunandu-i": ce se vede, ce se aude, ce se
mi§ca, cum miroase etc.

37. Romanul lui Jules Verne, Cesar Cascabel, face parte dintr-o serie numita
Ciiliitorii extraordinare §i a aparut in 1870. De atunci, cei care doresc sa ajunga,
imaginar, prin tot felul de locuri nu se plictisesc de cartile lui. Cite§te o marturie
despre efectul acestor istorii §i subliniaza ideile care te indeamna sa pleci la
drum prin romanele autorului francez.

Aventura mea zn lumea cifrfilor a znceput cu Jules Verne. $i aJost o adeviiratii aven-
tura, pentru ca eu, la vremea aceea, luam lectura foarte zn serios. La propriu. Romanele Lui
Jules Verne nu erau simplii literatura pentru mine, ci adeviirate experienfe de viafii. Trii-
iam fn lunzea lor cu toatii fiinfa mea, la cea mai mare intensitate. Nu mii jucam! ...

54
 Unilatea 2
Personnjele scriitorului frnncez /111i ernu cei 111ni ln111i prieteni §i, prin urniare, mi se
piirea nornwl sn Jiu alilturi de ei §i la bine, §i la greu. Primul roman al lui Jules Verne pe
care I-am citit 111-a acnpnrnt rn tofu/ §i 1111 l-nm liisnt di11111a11if pnna nu I-nm terminat. Era
Cinci saptamani in balon.
Cititul en un sport extrem, Cezar-Paul Badescu

38. Plecand de la titlurile unor capitole din Cesar Cascabel, scrie un rezumat
,,mincinos" al volumului, imaginandu-ti prince intamplari pot trece personajele,
apoi cite§te cartea, pentru a vedea cat de gogonata a fost minciuna ta ...

Ln drum• Sntul Ticiflo§ilor • Pe nici 1111 se trece Adio noului continent • in derivif, •
Popns de inmif • Cifliftorie lncheintif, dnr care totu§i nu s-a sffir§if

39. De§i animalele sunt vedete in arena circului, ai aflat deja ca dintr-un spectacol
nu lipsesc alti arti§ti, pe care ii vei redescoperi completand versurile de mai jos
cu ajutorul indiciilor oferite de domnul Detectiv.

Indiciu: cuvantul nume§te arti§tii care

amuza spectatorii.
,, Unde merg ..............................?
Unde mananca?
Unde dorm .............................. ?
Ce fac .............................. .
cand nimeni nu mai,
cand 1ntrTadevar nimeni nu mai rade, mamico?"

................................................. Miroslaw Holub

55
 Indiciu: cuvantul nume~te artistul de circ care
uime§te publicul prin acrobatii.

La circ .. .
11

Un accident banal -
U11 ............................... ,
Un salt mortalt
$i .. .
... .......... .... ......... ..... nu s-a mai sculat. ..
Alamurile din orchestra au tacut,
Iar clovnii din arena au tipat .. . [... ]
Pacat de el !... Era un tanar ............................... frumos,
Cu corpul tahiat de sus §i pana jos,
De care publicul se minw1a,
Cand 11 vedea-ndoit ca un inel.
Sau cand bara fixa se lnvartea
Ca o mori§ca de cafea
/1
Cu balerina Ianga el ! ...
Ultima ora, Ion Minulescu

Indiciu: cuvintele sunt termeni din campul lexical al familiei.

La circ oamenii zambesc cand mor. Eu n-am sa zambesc. Lidia Jiga, dresoa-
II

rea, a fast sfa§iata de leul pe care 1-a hranit cu biberonul. Omului cu lanturi i
s-a rupt coarda arzanda §i a cazut 1n cap.
OARE SE MOARE CHIAR IN TIMPUL CADERII, DE FRI CA?
$i ............................... mea §i ............................... au cazut, ea, de pe bara pe care
0 balansa ............................... pe frunte §i el, de SUS, de pe sarma.
Dar nu au murit §i au continuat. $i cum de ................. .............. Ii e Erica de avian,
cand meseria ei e sa atam e de par? [... ]
Copiii vorbesc despre circ ca despre gradina zoologica.
Ochii 1ncep sa le straluceasca §i chicotesc. Ei cred ca toti circarii sunt rude,
dorm ill acela§i vagon §i m ananca din aceea§i farfurie. $i pe urma traie§ti 1n
mijlocul naturii §i ce frumos!
Nu-§i pot mchipui ca repeti tot timpul §i trebuie sa ai grija ca altii sa nu-p. co-
pieze numarul §i ca s-ar putea sa cazi seara de pe cupola §i a doua zi sa fii
mort. l§i 1nchipuie ca totul e o gluma. DACA ............................... CADE, NU
MOARE IN GLUMA.
Doar actorii mor In gluma."
De ce fierbe copilul in miimifligii, Aglaja Veterany

56
 U.Utatea 2
40. Depinde cum prive§ti lucrurile ... Pentru a-1 lamuri pe copil §i pentru a vedea
clovnii altfel decat in rolul pe care-I joaca la circ, raspunde la intrebarile din
textul lui Miroslaw Holub.

1. Unde merg clov11ii?

2. Unde 111anancif?

3. Unde dorm clovnii?

4. Ce Jae c/ov11ii cfind 11i111e11i 1111 mni rfirfe?

41. Pornind de la fragmentele completate cu ajutorul Detectivului, scrie prin ce se

deosebesc §i prin ce se aseamana arti§tii de circ de actori.

Deosebiri
~--~~----- ----~~-----

57
 42. Criticul sta pe ganduri, ca de obicei: e bine sa fii artist de circ? ~i-a amintit §ice
spunea scriitorul Honore de Balzac: ,,Pentru mine arta de circ este cea mai inalta
dintre toate artele." Completeaza urmatorul ,,arbore al argumentelor",
gandindu-te la punctele de vedere oferite de textele citite in aceasta unitate.

A$ vren sii. jiu artist dp circ.

Da, pentru ca... Nu, deoarece .. .

1 ................................................................. 1 ... ..............................................................

2 ................................... .............................. 2 .......... ..... ....... .. ....... ............ ...... ... ... .. ...... ..

3 ................................................................. 3 ................................................................ .

43. In cazul in care te hotara§ti sa accepfi provocarea Scriitorului §i sa devii un autor

care ,,tese" pove§ti despre arti§tii de circ, echipa lecturii §i a scrierii creative iti
sugereaza alte cateva idei.
Inginerul - Fa o schita, un plan al textului pe care vrei sa-1 scrii; gande§te-te care
ar fi intamplarile, contureaza personajele, alege locul §i timpul in care s-ar desfa-
§Ura actiunea.
Detectivul - Verifica planul pentru a vedea daca intre diferitele momente ale ac-
tiunii exista legaturi dare, de tip cauza-efect.
Pictorul - Deseneaza-ti personajele - e o metoda care te poate ajuta sa le fa ci un
portret scris amanuntit; poti schita §i locul/locurile in care se petrec intamplarile
pentru a-ti fixa anumite detalii.
IT-istul - Documenteaza-te - cauta diverse informatii care te pot ajuta in con-
struirea personajului, a locului sau a timpului in care se petrece acpunea; noteaza-ti
pe fi§e informatiile care crezi ca te ajuta.

58
Gramaticianul -
•

Into crn e~te

Unilatea

liste cu adjective privi toare la trasa turile perso-

2
najelor.
ColecFonarul - Fii bun prieten cu diqi onarul, cauta sinonime ale cu vintelor pe
care te gand e~ti sa le folose~ti ~i alege-le pe cele care exprima eel mai bine ideea
ta; folose~ te cuvintele (limbajul) pentru a caracteriza personajele.
(

Sensibilul - Da o nota personala textului: folose~te-ti umorul, ironia, creativita-

tea, emotiile etc.
Scriitorul - Serie textul dintr-o suflare, incercand sa folose~ti cat mai mult activi-
tatea celorlalti prieteni din echipa scrierii ~i a lecturii creative.
Criticul - Cite~te
fragmente de text sau ciornele cuiva, eel mai bine unor copii, ~i
asculta-le eventualele sugestii.
Dirijorul - textul, corecteaza acolo unde vezi ca ideile sunt greu de in-
Recite~te
teles sau nu se potrivesc intre ele, d ar ~i gre~elile de scriere ~i alege un titlu potri-
vit. Tu decizi daca adaugi ~i ilustratii.

GATA! Textul tau e gata sa infrunte lumea, in varianta clasica. Daca e~ ti un fan al
lumii virtuale, publica-1 pe un blog.

Su cces!

59
 ............ .................................................................................................................................

60
 Unilatea 2
44. La final de calatorie, Dirijorul te sfatuie§te sa iti aduni ideile §i impresiile de
lectura sau de scriere §i sa notezi in jurnal cu ce pleci mai departe ...

'
Jurnal de calatorie in lumea circului

1. Mi-a placut eel mai mult fragmentul .............................................................. ..

2. Am !nvatat ........................................................................ ................................. ...

3. Am fost surprins de faptul ca ........................................................................... .

4. Cel mai u~or a fost sa .................................... ..................................................... .

5. Cel mai mult mi-a placut sa .............................................................................. .

" . urrnatoare1e d'f'

6. Am "mtarnpmat i icu1tat1: .......................................................... .
v v •

7. !mi propun sa ............................................................................ .......................... .

61
 Ipostaze surprinzatoare

1. Incepem cu ipostaze surprinzatoare ale matematicii. Acesta pare un calcul

incorect. Detectivul te provoaca sa-1 transformi intr-unul corect fara a folosi
vreun instrument de scris. in rest, poti face orice ...

X===l+XI
Am transformat acest calcul intr-unul corect astfel:

2. Nu ai reu§it? Persevereaza! Cite§te Sttategia creativii §i incearca din nou.

Strategia creativii
Combina idei.
Rearanjeaza informapi.
Elimina date.
Adapteaza solutii.
Tradeaza banalul.
Inoveaza oricand.
Vezi altfel.

3. Daca tot nu ai gasit indi raspunsul, Detectivul ifi sugereaza sa apelezi la ultirna
regula a creativitafii: prive§te altfel. Mai exact, scrie pe o foaie formula
respectiva §i... intoarce pagina. Sau rescrie formula de la dreapta la stanga.
Sirnplu!

Calculul corect este ................................. .... .................... .

62 ------------------------------.. . . ---------------------...----
 Unitatea 3
4. Scriitorul intervine cu o problema de scriere creativa §i te provoaca sa redactezi
un text de zece randuri care sa aiba legatura cu imaginea de mai jos.

5. Compara povestea ta cu noul desen §i scrie o concluzie.

6. Inlocuind spatiile lipsa cu vocale, vei descoperi soluFa folosita pentru a rezolva
exercitiile anterioare, dar §i o tehnica a Scriitorului, utilizata atunci cand dore§te
sa creeze ipostaze surprinzatoare ale personajelor sale.

SCH MB R P RSP CT V

7. Colectionarul nu e foarte lamurit. De data aceasta, nu te trimite la dicFonar, ci

spre Vama fantomii, cartea lui Norton Juster, pentru a cerceta mai atent
problema. Cite§te fragmentul urmator §i subliniaza secventele care crezi ca au
legatura cu termenul perspectivii.
- Remarcabil peisaj, anunfii Farsorul, siirind din ma§inii ca §i cum lui i s-ar Ji dato-
rat totul.
- Nu cii-i splendid? gajfii Milo.
- Oh. Nu §tiu, riispunse o voce necunoscutii. Depinde de cum vezi lucrurile.

---------------------------------------------------------- 63
 - Ce sp1111eafi? lntrebif Milo, cnre 1111-l vnz11se pe vorbitor.
- Am zis cif depinde de cum vezi l!lcrurile, repetif vocen.
Milo se riisuci pe ciflcaie §i se pomeni privind la o pereche de pantofi maro, elegant
vifcsuifi, iar drept In fa fa lui stiffen (dacif se poatefolosi verbul a sta" pentru cineva suspen-
11

dat zn aer) un alt biliat, cam de varsta lui, cu picioarele ridicate la circa un metru de sol.
- De pildii, continua bifiatul, dacif-fi plac pifs fiurile, s-ar putea sii consideri cif pei-
sajul iista nu-i deloc atriigiftor.
- Ai dreptate, zise Farsorul, nevoind sii contrazicii pe cineva afiat cu picionrele atat
de zndepiirtate de sol.
- De pildii, reluii biiiatul, dacif p01nii de Criiciun ar Ji omneni, iar oamenii ar Ji pomi
de Criiciun, am Ji cioparfifi cu tofii, instalati prin saloane, fmpodobifi cu staniol, iar
adeviirafii pomi ar deschide cutiile cu cadouri.
- Ce-are asta de-a face cu ce-i aici? zntrebii Milo.
- Absolut nimic, riispunse biiiatul, dar nu fi se pare cii e o posibilitate interesantii?

8. A§adar, un nou exercitiu de imaginatie. E§ti un brad de Craciun, pus Ianga

fereastra din salon. Serie, la persona intai, ce vezi, ce auzi, ce simF.

9. Personajul principal a ajuns intr-un loc in care perspectiva sau ,,modul cum
vezi lucrurile" este altfel decat cea cu care oamenii sunt obi§nuiti. Coloreaza, cu
verde, pasajul in care este prezentata familia baiatului plutitor.

- $tii, zise biiiatul, zn fam ilia mea fiecare se ria§te zn aer, cu capul exact la nivelul pe
care-I va atinge cand va Ji adult, dupii care cre§tem cu tofii znspre sol. Cand ne-am matu-
rizat complet, fiindcii, dupii cum vezi, cre§tem zn jos, tiilpile noastre ating fn fine piimantul.
Desigur, existii printre noi unii care nu ajung la sol niciodatii, oricat ar zmbiitrani, dar
presupun cii asta se zntampli'i zn toateJamiliile.
Siiri ctifiva pa§i fn viizduh, se refntoarse plutind unde Jusese §i refncepu:
- Trebuie cii e§ti tare biitran, dacii deja ai ajuns la sol.

64------------------------------------------------------
 , Unitatea3
- Ba nu, ll contrazise, serios, Milo. In Jamilia mea tofi
pornim de la sol $i C1'e$tem in SUS, nu $tim CGf decfit atunci
cfind ajungem acolo.
- Ce sistem tampit, se hlizi biiiatul. in cazul iista,
capul tiiu se ajln mereu la altii iniflfime $i mereu vezi lwnea
alt/el? Pai, atunci, la cincisprezece ani lucrurile nu vor
(

mai ariita deloc a$a cum ariitau la zece ani, iar la douiizeci
de ani totul se va schimba radical.
- Presupun cii da, riispunse Milo, care nu rejlectnse
niciodatii la aceastii problemii.
- Dar noi vedem constant lucrurile din acela$i unghi,
spuse biiiatul. A$a e mult mai U$OY. in plus, e mai normal
sii cre$ti in jos, nu fn sus. Ctind e$ti foarte mic, nu te pofi
riini ciizfind dacii e$ti cumva fn aer, nici nu poti da de bu-
cluc fiindcii-fi jerpele$ti pantofii sau la$i urme pe podea,
de vreme ce nu aide ce sii-i freci, iar podeaua e la un metru
dedesubt.

1O. Prin urmare, §i capul tau s-a aflat mereu la alta inaltime. Criticul te invita sa
reflectezi la aceasta problema §i sa scrii un raspuns.
Cand aveai cinci ani, erai mic §i nu ajungeai la ............................... ............................ .....

Cand aveai zece ani, erai mic §i nu ajungeai la ............................................................. ..

La ce ve1' a1unge
' '
cu U§Urrnta can d ve1• avea 15 am'?.......................................................... .
v A

11. Nerabdator, baiatul vrea sa vada §i el lumea de sus. Subliniaza secventele care
arata ce ,,ochi", respectiv ce perspective schimba Milo.

- Eu a$ putea vedea ceva de acolo, de sus? se

interesii, politicos, Milo.
- Ai putea, riispunse Alec, dar numai dacii-fi
dai toatii silinfa Sa priVe$ti [ucruri[e CU ochi de adult.
Milo i$i dadu toatii silinfa $i, fn timp ce se
concentra, talpile i se desprinsera de sol $i se ridicii
fnce t, ptina cand se alinie cu Bings in aer. i$i roti
rapid privirea in jur $i in clipa urmatoare ciizu cu o
bufnitura fnapoi pe pamant.
- Interesant, nu? fntrebii Alec.

----------------------------------------------------------- 65
 - Da, interesant, fncuviinfif Milo, frecandu-§i sdifarlin §i scuturilndu-se de pmf, dnr
cred cii. prefer sa vad lucrurile cu ochi de copil. Nu cazi de la o fnalfime atat de mare.
- lnfeleaptii. decizie, eel putin pentru moment, IL aprobif Alec. Fiecare trebuie sif nibi'i
un punct de vedere propriu.
- Dar as ta nu-i un Pu net de Vedere pentru toata lumea? fntreba Tock, privind cu-
. "' .
nos zn ;ur. '
- Bineznfeles cii. nu, replica Alec, a§ezilndu-se pe nimic. E doar al meu §i e sigur ca
nu pofi privi mereu lucrurile din Punctul de Vedere al altcuiva. De pilda, de aici aia aratii
ca o cii.ldare cu apii, spuse, aratilnd cu degetul o cii.ldare cu apii. Din puncul de vedere al
unei furnici, fnsii., e un vast ocean, din al unui elefant, doar ceva recede bifut, iar pentru
un pe§te, desigur, fnseamnii. acasii. A§a cii., fnfelegefi, felul cum vedem lucrurile depinde
mult de punctul de vedere. Venifi acum cu mine sii vii. ariit §i restul padurii.

12. Tu cu ce ,,ochelari" preferi sa vezi lumea, cu cei de copil sau cu cei de adult?
De ce?

13. 0 noua provocare din partea Criticului. Cum arata lumea oamenilor din
perspectiva:
unui leu?

unei go rile?

unei omide?

14. Un posibil raspuns la una dintre intrebarile Criticului a dat Adina Popescu, ziarista,
dar §i ca§tigatoare a Trofeului Arthur 2013, unimportant concurs de literatura pentru
copii §i tineret. Cite§te un text cu animale mai pufin intalnite in pove§ti §i cu o
perspectiva inedita asupra lumii necuvantatoarelor, Metamorfoza. Subliniaza
enunturile in care se exprima o dorinta.
' '
Omida era Joarte nemulfumitii. de znfofi§area sa. Defiecare data cand f§i oglindea trupul
pii.ros fn picii.t,.urile de rouii. de pe frunze, o cuprindea un sentiment de dezgust fafii. de propria
sa persoanii.. Ii venea sii plangii. de ciudii. ,, Cat mi-a§ dori sii. Jiu frumoasii.! ", oftii. ea.
- Nu mii znfelege gre§it! Nu vreau sii arii.t ca Miss Livada, i se confesa ea singurului
sii.u prieten, un biitran gandac-de-Colorado. \iteau doar sii. arii.t alifel! Sii. nu mai flu nevoitii

66 -------------------------------------------------------
 Unitatea3

sif 111if ffirfii rn corp11l ifs fa al 111c11 difor111, siifi11 111ni suplif, sif n111 onn!§icefornte ?i 1111 colo-
rif nfrncfiv, sii ...
- M-n111sifturnf! in fiecare zi /111i sp11i ncclen§i /11 cruri, i-o refezif gfi11dncul. Alfcevn
tw ntai co ntenzii pentru tine pe lu111e decfif frul/lusetea?
- N imeni nu mif lnfelege! s11spini'i 0111idn. Daci'i ni ft 111 locu l 111e11 ...
Gn11dnc11lui-de-Colorado i se fifcu 111ili'i de en. Mni ales In 111011Lcnfele / 11 care se fn-
frisfn, cm, /n fr-adevi'it~ dizgrnfionsif §i urfifif.

15. in ,,§arpele" de mai jos, Sensibilul a amestecat emoFile resimtite de omida.

Desparte-le printr-o linie verticala sau colorandu-le diferit.

16. Tu ai vrut vreodata ,,sa arati altfel"? Daca raspunsul este afirmativ, scrie cum §i
de ce ai dorit sa te schimbi.

67
 17. Schimbam perspectiva. E§ti in ,,pielea" gandacului-de-Colorado: ce sfat i-ai da
prietenei tale? Serie-I sub forma unei replici.

18. Cite§te mai departe §i subliniaza cuvintele necunoscute din text pentru a le
trimite la o ,,cura" cu Strategia lui trei.

- De ce nu-fi Jaci o operafie estetica? i-a propus gandacul.

Omidei nu-i trecuse prin capo asemenea idee.
- Unde? Cand? Cat ma costa? a sarit ea zn sus, entuziasmata.
- Am auzit ca paianjenul cu cruce este eel mai bun chirurg din livada, a lamurit-o
gandacul. Eli-a ,,aranjat" aripile buburuzei, 1-a ajutat pe bondar sa slabeasca §i a desparfit
doua "Ulca-Domnului care ramasesera lipite. Habar n-am cat te costa, dar pofi macar sa-fiJaci
o programare la doct01:
Omida znsa nu s-a griibit sa se programeze la cabinetul paianjenului, caci voia sa afie
mai multe amanunte despre acest chirurg Jaimos.
- E scump..., dar merita! i-a spus buburuza, dand cachet din elitrele sale nou-noufe,
ro§ii cu piciifele negre. Uita-te pufin ce U§Oare sunt aripile mele, ce culori intense au elitrele!
Omida pipiii nemcrezatoare aripile buburuzei.
- Dar parca a§a erau §i fnainte! Tu dintotdeauna ai Jost frumoasa!
- Nu-i adevarat! se burzului buburuza. Adica tu vrei sa spui ca am facut economii un
an zntreg pentru operafie §i ca arat la Jel ca znainte?
Chiar nu vezi diferenfa? ! Atunci, ia mai lasa-ma zn
~a! .
Apoi, omida 1-a gasit pe bondarul gras §i trist.
- E drept ca eram ceva mai slab dupii operafie,
fnsa m-am fngrii§at la loc! i-a marturisit el. Este §i vina
mea cii nu ma pot abfine de la mancare §i ca nu Jae
mi§Care, fnsa zfi spun eu Ca nu-i mare lucru de capul
acelui doctor! Nu §tie decat sii te jupoaie de bani.
- Un doctor minunat! au exclamat zn cor cele
doua Vaca-Domnului, cand omida le-a zntrebat ce
parere au despre paianjenul cu cruce. Nu §tim ce
ne-am ft facut fara el. in urma cu nicio saptamana
eram nevoite sii umblam fmpreunii peste tot, una tragea hais!, alta cea! ... un adevifrat chin.
Jar acum, fiecare e liberii sii-§i vadii de viafa sa,

68 --------------------------------------------------------
 Unitatea 3

19. Inginerul vrea sa recapitulam. Noteaza, in casetele libere, numele insectelor

care au ajuns la chirurgul paianjen sau ,,boala" pentru care au primit tratament.

Numele pacientului Boala tratata

'

Buburuza

,,nu ma p ot abtine de la mancare"

Vaca-Domnului

20. Clientii doctorului paianjen nu sunt de acord in privinta calitatilor acestuia.

Completeaza ,,arborele deciziilor" cu opiniile despre el §i scrie propria
concluzie.

Paianjenul este un docto r bu11.

Da, pentn1 ca... N u, deoarece ...

1 ............................... .................................. 1 .................................................. .............. .

2 ....................................................... ....... ... 2 ............ ............ .................................. .......

3 .................. ................................ ... .... ...... .. 3 .................................................... ..... ....... .

 21 . Cite§te urmatorul fragment §i noteaza, pe margine, impresiile tale de lectura.

Omida s-a mirat de miracolul pe care il siivfir§ise doctorul

piiianjen. Ea nu §tia, a§a cum nu §tiau nici cele douii
Vaca-Domnului, care erau foarte tinere, cii, in perioada de
fmperechere, aceste insecte riiman de regulii lipite una de alta,
npoi se desprind de la sine.
Ultima experi~nfii pe care o aflase a convins-o pe omida sii
meargii la doctor. In scurtii vreme a§tepta deja in holul cabi-
netului care era ticsit de lume. Douii furnici ro§ii se fineau
emofionate de mfinii. 0 viespe fiirii venin citea o bro§urii
despre cele mai la modii ace, iar un fanfar care voia sii-§i
lungeascii trompa mofiiia intr-un col/.
- Cine e la rand? a intrebat asistenta doctorului, o grafi-
oasii libelulii cu picioare lungi.
Omida s-a ridicat tremurand de pe scaun ?i a intrat zn
cabinet. Piiianjenul, a ciirui cruce era vizibilii pe spate, a
fixa t-o cu mulfimea lui de ochi. Omida se simfea intimidatii.
- Hei, care-i problema? a mormiiit doctorul.
- U'eau sii flu mai frumoasii, cea mai frumoasii! a baiguit
omida. Fiirii sii §tie de ce, piiianjenul ii era antipatic.
Acesta a inceput sii o consulte cu cele opt picioru§e
piiroase ale sale. Senzafia era cea a unui gadilat nepliicut.
- Cum ai vrea sii ariiti? ,
Omida nu §tia ce sii riispundii, pentru cii nu se gandise
foarte clar cum §i-ar ft dorit sii arate.
- Ai vrea sii ai aripi? Ni§te frumoase aripi colorate?
- Daaa, a exclamat omida ciireia nu-i trecuse prin cap cii
ar putea vreodatii sii zboare.
Piiianjenul incepuse sii-§i noteze ceva pe un caiet §i
mormiiia ca pentru sine: ,,una pereche aripi".
- Ti-ai dori sii ai ochii maaari? $i, eventual, ni§te antene?
- Sigur, incuviinfii omida. $i ... mi-a$ dori sii fiu mai sla-
bii! mai zise ea repede, scotandu-§i in evidenfii cele zece burfi
pe care le avea.
- Atunci, vei avea un trup sub/ire ... Ju-si-form! spuse
piiianjenul, continuand sii-?i noteze. Apoi inchise caietul §i o
fixii din nou pe omidii cu mai multele lui priviri.
- 1Jebuie sii §tii cii operafia la care te voi supune este una
foarte dificila. Se nume§te metamorfozii. $i, pentru ca e atat de
dificila, vaft §i foarte costisitoare. Daca vrei sa ai aripi, ochii mari,
antene $i un trup subfire te costa o mie de musculite §i doua mii
de grauncioare de polen. E§ti de acord sii plate§ti acest pref?

10 --------------------------------------------------------
 Unitatea3
"0 mie de musculife §i doua mii de ... o adeviiratii avere ! ",
gfindi omida. Apoi, fastiicitii, biftu palmn cu doctorul §i ie§i
din cabinet.
- I-ai cerut cam multi ii spuse asistenta libelulii docto-
'
rului, dupii plecarea pacientei. Cum vei reu§i sii o piidile§ti?
[... ]
Ceea ce nu §tia, fnsii, era faptul cii. cele mai importante
schimbari vin uneori de la sine. $i chiar dnca ar ft ajlat, nu
i-ar ft piisat lui prea tare. Cfind ai aripi §i pofi zbura, uiti foarte
repede cum te simfeai c1fod erai doar o omidii.

22. Noteaza trei cuvinte necunoscute intalnite in text §i ,,trateaza-le" cu Strategia lui
trei, spre bucuria ColecFonarului.

2. Privesc
Cuvantul 1. Privesc 3. Trag Verific
in jurul
nou cuvantul concluzii cu dictionarul
cuvantului '

ticsit Eun adjec- Cabinetul e tic- Cabinetul e (Despre obiecte

tiv. sit de lume, de aglomerat. sau fiinte) in-
pacienti. ghesuit peste
In cabinet sunt masura (intr-un
multi pacienti. spatiu).

------------------------------------------------------------- 71
 23. Serie, la capatul fiecarui fir, numele unui personaj din text. Continua desenul,
daca gase§ti mai multe personaje decat firele deja conturate.

:Personajele

24. Decoreaza aripile fluturelui, scriind cuvinte-cheie care definesc personajul

favorit din text §i precizeaza numele acestuia.

12 --------------------------------------------------------
 Unitatea3
25. Reu§e§ti sa identifici toate momentele actiunii? Coloreaza norii corespunzatori
etapelor prezente in text §i noteaza alaturi, acolo unde e cazul, un titlu care sa
se potriveasca evenimentelor relatate.

Situatia initiala
' '

Cauza care
declan§eaza
actiunea
'

Situatia dificila
'

Depa§irea
situatiei dificile
'
Situatia
'
finala

26. Scriitorul se intreaba ce evenimente au avut lac intre scena plecarii omizii din
cabinet §i finalul textului. Completeaza povestea avand in vedere paragraful
din incheiere, dar §i secventele citite mai inainte.

------------------------------------------------------------ 73
 27. Cite§te urmatorul fragment §i completeaza tabelul cu asemanarile §i deosebirile
dintre acesta §i Metamorfoza de Adina Popescu.

Fluture - nume generic dat insectelor din ordinul lepidopterelor, care au corpul bombat
sau alungit §i catifelat, patru aripi membranoase, acoperite cu solzi miirunfi de culori
diferite §i un aparat bucal adaptat pentru supt, a ~iiror larva este a omidii.
Omida - larva fluturilor, diiuniitoare pomilor, cu corpul alciituit din segmente, uneori
acoperit cu peri. Omizile se transfonnif in fluturi. (http://ro.wiktionary.org)

Despre fluture Metamorfoza

• 1n ce scop a fost scris

textul
• mijloace artistice
• cu vin te cu sens
propriu/ figurat
• neologisme
• moduri de expunere
• trimitere la elemente ..
din realitate sau
imaginare
Textul este literar/ nonliterar Textul este literar/ nonliterar

28. Cu ajutorul dictionarului §i al secvenfelor din text, explica titlul pove§tii scrise
de Adina Popescu, Metamorfoza.

Definitia din dictionar

' '

Explicatia mea

74 ----------------------------------------------------------
 Unitatea3

29. Realizeaza un colaj prin care sa ilustrezi povestea, folosind imagini decupate
din diverse ziare §i reviste.

30. Cite§te articolul §i scrie, dupa model, in 10- 15 randuri, o prezentare a filmului
preferat cu animale. Pentru ate ajuta sa faci 11ordine" in text §i sa compui mai
U§Or prezentarea ta, Inginerul a marcat etapele importante cu un titlu.

y~t'ia1. ca~ ....?

Oache, Sciipiirici §i Omide sunt trei personaje desenate de Ion Popescu-Gopo pe11tru
musicalul Maria Mirabela", o coproducfie romano-sovieticii realizatii fn 1981. Este prima
11

peliculii creatii de un regizor roman fn care conviefuiesc desenul animat, jocul actorilor §i
trucajul. (A. Prezentarea generala)
Oache, Sciipiirici §i Omide fntruchipeazii cele trei elemente vitale fn naturii: apa, focul
§i aerul, forii de care nu existii via/ii pe Piimant. Numai ajutandu-i pe alfii §i facand lucruri
bune pofi sii te realizezi §i sii te afirmi - iatii ideea filmului. (B. Mesajul filmului)
Fiecare dintre cele trei personaje fncearcii sii f§i dea seama care este rolul siiu pe
piimant. Zana Piidurii fl pedepse§te pe Oache pentru cutezanfa de a crede ca nu e bun la
nimic, fnghefandu-l fn apii de izvor. Este descoperit de ciitre douii fetife, Maria §i Mirabela,
§i readus la via/ii. Prima dintre fe te vrea sii-Lajute,,. sii meargii la zanii pentru a ciiuta
riispunsuri, dar cea de-a doua se fmpotrive§te mereu. In cele din urmii, pornesc amandouii
la drum. Pe parcurs, li se aliiturii·un licurici care nu poate lumina fiindcii i se aprind
picioarele §i un fiu ture - de fapt, fiica fmpiiratului omizilor - ciireia fi este fricii sii zboare.
fntamplii.rile prin care tree pe parcurs fi var ajuta sii-§i gii.seascii. rostul fn lume §i sii f§i
fnvingii temerile. (C. Prezentarea actiunii)
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Omide)

----------------------------------------------------------- 75
 31. Scriitorul a intrevazut o idee grozava pentru o noua poveste, pe care ti-o
dezvaluie §i Fe. Alege unul dintre persol!ajele care stau in camera de a§teptare
a doctorului paianjen §i scrie-i istoria: ,,In scurta vreme a§tepta deja in holul
cabinetului care era ticsit de lume. Doua furnici ro§ii se fineau emoFonate de
mana. 0 viespe fara venin citea o bro§ura despre cele mai la moda ace, iar un
tantar care voia sa-§i lungeasca trompa motaia intr-un colt."

~ Documenteaza-te cu privire la insecta respectiva.

~ Insereaza in text, in mod creativ, trasaturile specifice insectei
alese.
~ Alege persoana intai, daca vrei sa intri in pielea" personajului.
11

~ Opteaza pentru persoana a treia, daca vrei sa imprumuti "vocea"

unui narator.
~ Ca povestitor, poµ fi martor la intamplari sau neimplicat in eve-
nimente.
~ Recite~te regulile creativitatii de la inceputul capitolului.
~ Folose~te fi~a pentru evaluarea textului narativ de la finalul caie-
tului.

76 --------------------------------------------------------
 ...............................................................................,.............................................................. .

---------------------------------------------------------- 77
 32. Nu ai uitat, desigur, sfatul lui Alec, baiatul plutitor din Vama fantomii: ,,Fiecare
trebuie sa aiba un punct de vedere propriu". Aceea§i tema, insectele, dar vei decide
tu daca ipostazele sunt banale sau surprinzatoare, in functie de perspectiva din
care vei vedea acum lucrurile. Cite§te §i subliniaza numele personajelor care apar
in fragmentul din James §i piersica uria§ii de Roald Dahl.
•
Aproape fiirii sii-§i dea seama ce face, parcii atras de un
-~~f~ m~gn~t, ~m.nes Henry Tro!ter p.orni z~1ceti§o1~ s~re piersica
"· ;J urza§a. San gardul care o mcon7ura §l se trezz direct sub ea,
~ uitfindu-se fn sus la marginile ei umf!ate. lntinse mfina §i
o atinse U§Or cu vfirful degetului. Era moale, caldii §i
pufoasii., ca pielea unui §Dricel. Se apropie mai mult §i z§i
free ii. obrazul de coaja moale a piersicii. fn timp ce face a
as ta, observii din tr-odatii cii lfinga el, jos, aproape de
piimant, zn piersicii, se ciisca 0 gaurii.
[...] Era o gaurii destul de mare, una pe care ar ft putut-o
face un animal de dimensiunea vulpii.
James se lii.sii. zn genunchi §i bii.gii capul §i umerii zn
gaurii..
Apoi se varz zniiuntru cu totul.
Continua sif znainteze tara§.
Asta nu-i o gaurii, z§i spuse el emofionat. Este un tunel!
[... ] Ochii mari §i speriafi ai lui James diidurii zncet ocol znciiperii.
Creaturile §edeau unele pe fotolii, altele zntinse pe o canapea §i fl priveau toate foarte
atent.
Creaturi?
Sau erau insecte?
Dar insectele sunt mai degrabii mici, nu-i a§a? Un greiere, de exemplu, este o insectii..
Cum i-afi spune znsii unui greiere mare cat un caine? De fapt, mare cat un caine
mare? Nu prea afi mai putea numi a§a ceva insectii...
Dar zn fata lui James, zn partea opusii a znciiperii, §edea acum un Greiere Verde §i
Biitran, mare cat un caine mare.
Jar aliituri de Greierele Verde §i Biitran stiitea un Piiianjen uria§.
Langii. Pii.ianjen se afla o Buburuzii. enormii., cu nouii pete negre pe elitrele stacojii.
Fiecare dintre ei era instalat zn cate un fotoliu magnific.
Pe o canapea din apropiere ziiceau zncretifi confortabil un Miriapod §i o Ramii.
Pe jos, zn colful eel mai zndepiirtat, se vedea ceva gros §i alb care semiina cu un Vierme
de Miitase. Dormea adanc §i nimeni nu-i diidea atenfie.
Fiecare dintre aceste ,,creaturi" era eel pufin la fel de mare ca James, iar zn lumina ver-
zuie care se strecura de undeva din tavan ariitau toate absolut znspiiimantii.tor.

78 --------------------------------------------------------
 Unitatea3

33. Pictorul deja a terminat o ,,harta" a personajelor. in desenul creat de el, scrie
numele personajelor identificate in fragmentul citit mai inainte.

fN R.OLl-tR.ILS PRINCIPALS...

L~curic~uL

34. Ai observat, alaturi de Detectiv, un detaliu: in imagine apar trei personaje

despre care nu ai citit in scena din carte. Serie ce legatura crezi di existe intre ele
§i James.
 35. James este avertizat astfel: ,,[...] vor incepe sa ti se intample lucruri minunate,
lucruri fantastice §i de necrezut §i nu te vei mai simti nefericit niciodata." Din
fragmentele pe care le-ai citit, ce crezi ca e atat de surprinzator, incat sa te fad
§i pe tine sa uiti de suparare?
...............................................................................................................................................
•

36. Continua povestea lui James dincolo de intalnirea cu insectele surprinzatoare.

Cite§te cartea integral §i compara predictia ta (ceea ce crezi case va intampla)
cu evenimentele imaginate de autor.

37. 0 alta perspectiva, o alta istorie senzationala:

Povestea unchiului Shelby despre Lafcadio,
leul care nu s-a liisat piiguba$ de Shel POVESTEAUMOJUULUISHELBY
Silverstein. Prive§te cu atentie coperta cartii, DESPRE

~lo
a§a cum a aparut la Editura Arthur, §i cite§te
prezentarea de pe coperta a patra. Apoi,
scrie un text de 8-10 randuri despre ce crezi NUS -ALAsAT PAGUB~

case intampla cu acest personaj.

Coperta cartii (indicii)

Ce mimica are leul?
Ce sugereaza prin atitudine?
E o ipostaza obi§nuita pentru un leu?
Imaginea se potrive§te cu titlul?
Shel Silverstein

80 --------------------------------------------------------
 Unitatea3
Textul de prezentare
11 Poveste lui Shel Silverstein despre leul Lafcadio, bogat ~i celebru, !m braca t !n
costum ~i iubitor de bezele, !i va face pe copii sa rada cu lacrimi, iar p e cei mari !i
va pune serios pe ganduri."

38. Criticul prive§te coperta §i nu intelege de ce desenele nu sunt color, de§i e o

carte pentru copii. Serie o posibila explicatie.

39. Detectivul se intreaba cine a realizat aceste desene. Atent la detalii, cum ii §tii,
a gasit, in paginile de prezentare de la inceputul cartii, un fragment care contine
§i raspunsul. Cite§te-1 §i subliniaza numele ilustratorului, dar §i detaliile despre
viata lui care ti se par deosebite.

' 1lfl. ~11 \'l'R'1Tlf' \l'P.\0 - lffl), .1u1t'lul ti 1!t,auac.l>ltil .l(:nfC-i ll1~ 1, 1 f"'4 fl<"I,
dfldl tl,C0f'l11""11<".111Url(iUI. UficJlll(IW ~I JIUIOI' df dt t l j"CllltU C,lfll Jn~llUll

ShdSihmiein h'111fr 1lnir fimd. imrudc nu }II.\ , iJ.1nM:U' uu ~ \C ,ru..c ut mm~J. t1 n 1o1.1tl\Jlft
.:u.co h frrc- llU l\('J• .I iO..YJ"UI ~j lo. I I( •• u J.. ~nctc
A f'OnlU r rcmml Gumniy JX•ltlU ·' /l',•r N.t•IUJ ,\'-'t ( l 'i-,1 ~ p J lml n~nmaltut
11 Ot.:.irf• l.1 Gui.Arn(.,!. ~ rc1111u 1lm;rnl 1111 ('/.,,~,.,·o,.,J111 rilmul f'.,, tf.At.I•
,,..,,.,,1... u"
POV EST EA ln d 111k Jo1m.11ccuru~oe. .!uluNcm i111.1111tm1·kJ.c 1'1Kh111I \hc!l>y \'olun.ck
UNCH IULU I SHELBY '-lk .1u f,""l'M fr~ in ~lJc l1m!-t t• )~uvlnJ ii in !'<1fC" WJtn'11lirun.; de o:w1rbtt

DESPRE

Uljbadio, LEUL
R~"l•>f Aluu l•.•M\
DTP Honn Puuchn
lh~n<ortnl: Alnm•lru IJ.11

~t«c.aCIP .1 Bibl1oc«n N..1{t0nJ.k.1 RomlnK1

CARE Sll\'H.STEIN.SHEL
PO""ntn u.nch1ulu1 Shc-lh' dnpn 1..UnJIO. kul urt
NUS-A LASAT nut ·J.liut pigub..af ~S1h"trllun;tr.ad ckAlcundra
PAGUBA~ Colu'"N.n - 8ururcq1 Ll11••u Ar•hur. lflll
ISSN 9'l-606-SO>< I" 0
I C'llumba Akundn (mJ.)
1raJU\crc dm lunb.i mglctl
8!1111('3)-J l•llll
de Alcundrl Columhln

\hd S1l•crmm,
/ .IFLWIO. THf.IUJi\'Jl'IHJ.\IWTR.UK

(.Qpyui;,IH 196J. rmc-..·cJ 1991 l•. f\ 11f1't", f I.(.

All right• .1rt mcntd ~ chc J.<Jlh~'f 1ht,...J~n1n 1M ~ ..,J.I

81
 40. Ai descoperit un punct de vedere inedit asupra imaginilor dintr-o carte pentru
copii, dar povestea e banala? Serie, mai intai, ce §tii tu despre lei, urmand
conturul celui din imagine.

41 . Povestea leului e abia la inceput. .. Subliniaza detaliile referitoare la aspectul §i

vestimentatia personajului ajuns in jungla.
lnsa, zntr-o dupii-masa, pe cand leul nostru exersa un nou fel complicat de-a trage cu
pu$ca - cum ar ft sii stea zn cap $i sii tragii cu dinfii sau cu gherufele de la picioare, sau cu
cotul $i cu un ochi znchis, sau pe la spate, sau stand culcat pe-o parte, sau chiar cu capul
zn jos - din junglii se ivi un amulet gras $i chel, care purta o $apcii znaltii $i caraghioasii,
o vestii elegantii $i care avea un ceas de aur cu un Zant de aur $i pantofi lucio$i $i o mustafii
liisata ~i o burtii mare $i grasii, care se scutura ca un bol plin cu gem de zmeurii cand radea.
Omul acesta purta un baston cu capul aurit $i se vedea cii nu era obi$nuit cu mersul prin
junglii, pentru cii se tot agiifa de crengile capacitor $i se tot zmpiedica de riidiicini $i tot ciilca
zn biilti si spunea zntruna:,, Vai de mine, vai de mine!" si ,,Ooo!" si ,, Doamne, ce ciildurii!"
' ' ' '
si "Ai naibii tantari!" si ,,Hapciu!" si tot asa.
' ' ' ' ' '

42. Pictorul vrea sa §tie cat de atent a fost

desenatorul cand a citit textul. Noteaza,
fie in desenul de mai jos, fie in afara lui,
ajutandu-te de sageti, detaliile din
secventele subliniate la exercitiul
' '
anterior. Daca dore§ti, coloreaza
imagine a.

82 ----------------------------------......----------------------
 U.Utatea 3
43. Scriitorul revine la domnul cu baston ... Incearca sa deduca ce fel de om este din
faptele, din vestimentatia §i din limbajul lui. Ajuta-1, notand concluziile tale
in dreptul secventelor selectate din text.

Detaliile din text {

Ce imi sugereaza

E chel. Probabil e in varsta.

Poartif o vestif elegantif §i un ceas din aur.

Se tot agafif §i fmpiedicif.

Exclamif Doamne, ce ciildurii!"

11

Spune Ai nabii ttintari!"

11
' '

44. Ce nume i se potrive§te acestui personaj?

45. Detectivul e tare nerabdator sa afle legatura dintre personajul cu baston §i

Lafcadio. Cite§te mai departe §i subliniaza enuntul in care domnul care nu
iube§te tantarii spune ce meserie are §ice cauta in jungla.

- Stai o clipii! Nu mii fmpu$ca! strigii omuleful.

Jar leul eel ttiniir fntrebii:
- De ce nu?
La care omul fi riispunse:
- Pentru cii nu sunt un vtiniitor. Sunt un circar si as
' '
vrea sii te aliituri circului meu.
- Circ-circ, paracirc! exclamii leul. Nu vreau sii vin
la niciun circ, sii stau fnchis fntr-o cuscii.
'
- Dar nu vei sta fn nicio cw1cii! strigii circarul. Vei ft artistul meu finta$.
- Tinta$i, po$fa$i, galbeni-de-gra$if spuse leul eel ttiniir. Sunt deja un finta$ excelent.
Sunt eel mai bun finta$ din junglii.
Dupii care f$i fndreptii din nou pu$ca spre vtiniitor.
- Dar ai putea sii faci o gramadii de bani $i sa fii eel mai bun finta$ din lume $i sii devii
faimos $i sii mananci numai delicatese $i sa porfi ciima$i de matase $i pantofi galbeni $i sii
fumezi trabucuri de cincizeci de cenfi $i sa mergi la petreceri minunate, unde tofi o sa te
mtingtiie pe spate $i o sate scarpine dupa urechi $i-o sii-fi faca alte lucruri pe care le Jae oa-
menii leilor, sau mai stiu eu ce.
'
- Urechi, curechi, tumbelechi! zise leul. Dar ce-am eu de-aface cu toate astea?
____________________________...._.........._,,.._._.,,.,....__.,,,..,_,________....___
... 83
 - Toatii lu/llea L$i dore$fe lucrurile astea! rifspunse circarul. Vino cu mine $i-o sif fii
bogat $i Jai /ll os, $i fericit, $i eel 111ai grozav leu din lume!
- Hmm ... , zise leul, dacii panii la urmii vin, o sii primesc o bezea?

46. Acum ii poti descrie §i pe leu. Noteaza cum se autocaracterizeaza §i ce iti

sugereaza faptele §i atitudinile lui.

Lafcadio se prezinta drept ...... ... ............... ....... ................... ......... ............. ...... ... ........ ... ..
N u "l " " v §I. mo
i mananca . . nu "l
i "impu§cav pe om, a§a cav e ......................... ....................... ..
Vorbe§ te "m nme,
' ceea ce ara tv
a cav es te................... ...................................................... ..
l§i dore§te bezele, deci este ................................................................................... ..........

47. Criticul este foarte surprins ca rolurile s-au schimbat §i vanatul a devenit
vanator. Cum crezi ca a devenit Lafcadio un a§a de bun tinta§?

48. Inginerul, foarte organizat, vrea sa §tie exact ce oferta ii face domnul cu pantofi
lucio§i leului. Enumera promisiunile circarului venit in jungla in cautare de arti§ti.

1......................................................................................... ......... .
2 . ........................................................................................... ... ... .
11- Dar ai' putea ... II

3 ...................................................................................... .......... .. .
4. .................................................................... ................... "."." ...
5.
6 . ................................................................................................. .
7. ." .." ...... " ..........." ..................... " .................. " .......................... .

49. Gramaticianul a remarcat faptul ca oferta este formulata cu ajutorul verbelor la

modul conjunctiv. Oare care sa fie explicatia?

84 ---------------------------------------------------------,..,..
 - ~~-~· Unira.!ca

50. Circarul afirma: ,,Toata lumea i§i dore§te lucrurile astea!" Daca ai fi primit
3
aceasta propunere, care dintre promisiuni te-ar fi convins? De ce?

51. Scriitorul are deja in minte un scenariu SURPRINZATOR cu privire la continuarea

pove§tii. Oare va ajunge Lafcadio la circ, intr-o CU§Ca? Sau va ramane sa vaneze
oameni in jungla? Ori petrece acum, imbracat in cama§i de matase §i tragand
din trabuc? Imagineaza propria poveste retinand un cuvant-cheie: bezea.

52. Circarului pierdut in jungla n1c1 macar Detectivul nu i-a aflat numele.
Deocamdata. Dar a descoperit numele altor arti§ti de circ, de data aceasta unul
aflat la le§irea nr. 8 de pe autostrada, in Mallul Big Top. Serie scurte portrete ale
acestora, plecand de la numele identificate de neobositul cercetator din echipa
lecturii creative.

Ivan Cel fara de Seaman Stella

_______________________________..________________........_______ 85
 Bob Ruby

53. Pictorul are cateva idei despre cum arata ace§ti arti§ti. Pe caFva i-a vazut la
ie§irea de pe vestita autostrada, In afi§ul pe care ti 1-a ad us §i tie. N oteaza, In
dreptul fiecarui personaj din imagine, numele de la exerciFul anterior care ti se
pare potrivit.

54. Cite§te un fragment din Ivan Cel Jara de Seaman, roman cu care Katherine
Applegate, autoare americana cu peste 150 de carti pentru copii §i adolescenti
publicate, a ca§tigat mult ravnita Medalie Newbery In 2013. Subliniaza
secventele care contin numele arti§tilor cautati mai lnainte.

Oamenii zmi zic Gorila-de-pe-Autostradii, Maimufa-de-la-Ie§irea nr. 8, Ivan Cel fiirii

de Seaman, Marele Spinare-Argintie.
Numele acestea mi-au Jost date, dar nu sunt ale mele. Eu sunt Ivan, doar Ivan, nimeni
altcineva.
[...]
Locuiesc zntr-un habitat uman nwnit Mallul Big Top §i sala de jocuri de la Ie§irea nr. 8.
Suntem pozifionafi foarte convenabil zn apropierea autostriizii I-95 §i oferim spectacole la
orele douii, patru §i §apte, timp de 365 de zile pe an.
A§a zice Mack, atunci cand riispunde la telefonul care faraie tare.
86 --------,,,_----------------·------------------------..-..----
 ... Uni_t_a~3
Mack lucreaza aici, la 111all. El e ?efu l.
$i eu tot aici lucrez. Eu sunt gorila.
La Mallul Big Top ave111 un carusel 111uzical care se 'invarte§te scartaind toata ziua, iar
maimutele ?i papagnlii f?i due viata printre vilnziitori. ln mijlocul mal/ului existif o arenif
unde oamenii pot stn pe biinci ca sif mifnnnce covrigei. Arena e acoperitii cu ta la?, care pro-
vine de la ni?te copnci 111orfi.
Oomeniul meu se aflii la unul dintre capetele acestei arene. Locuiesc acolo pentru ca
sunt prea mult gorilif ?i nu suficient de uman.
Stella are do111e11iul ll111gif mine. Stella e un elefant. Ea ?i cu Bob, care e un caine, fn1i
sunt cei 111.ai drngi priete11i.
in prezent nu a111 niciun prieten gorilif.
[ ... ]
$i iat-o. E a?a de mien, fncat se poate ascunde sub burta Stellei ?i tot mai riimdne lac.
li atdrnif pie/ea peen ?i se /eagiina cdnd merge.
- Nu e eel mai grozav exemplar, zice Mack, dar circul ala din vest a dat /aliment ?i-am
luat-o pe nimica toatif. E adusif din Africa. Nici n-o aveau decfit de-a luna. Aratif spre
Ruby: Ches tine ca omnenilor le plac puii de animale. Pui de elefan.t, pui de gorilii, la naiba,
cred cii ?i-un pui de oligator ar avea succes.

55. lnginerul vrea sa facem o recapitulare. A§adar:

Ivan este o ............ ........... .... ....... ........................... .. ..........................................................

Mack este un ........................................................................................... ......................... .
Stella este un ........................ ........ ......... ......................... ................................. ....................... .
Bob este un ........... .. .... ..................... ...... .......... ......... ..............................................................
Ruby este un pui de ............................................................................. ......................... ......

56. De ce crezi ca Ivan este numit §i Cel fii.ra de Seaman?

57. Cite§te fragmentul in care gorila se prezinta §i coloreaza detaliile fizice §i

morale pe care le dezvaluie prin autocaracterizare. Pe baza lor, viseaza la circul
din America §i fa un portret in creion al lui Ivan. Fii atent la nuantele textului,
Pictorului ii place sa respecte ideile autorului.

Am Jost odatii o gorilii siflbatica ?i znca mai am ceva din felul fn care ariitam atun.ci.
Am o privire de gorila ru?inata, un ranjet de gorilii vicleanii. Port pe spinare o hlamida
argintie, unifonna de gorilii batranii. Cand zmi bate soarele din spate, arunc o umbra
maiestuoasii, o umbra de gorilii.
______________________ .,,....______________________.._________,____ 87
 Statura 111ea le apare oamenilor drept nmeninfiitoare. Pe cand ei aud fn. biitnin vantu-
lui numai §Oapte riizboinice, eu nu mn gnndesc decat la Japtul cit soarele n11.1iezii mi-a Ill in te§fe
de o nectarinii coaptii.
Sun.t 111ai puternic decat oricare dintre ei; douii sute de kilograme de Jorpii purif. Trupul
meu le pare cliidit pen.tru lupta. Cfind /mi zntind brapele, fniilfimea mea o depil§e§te pe cea
a oricarui om. ,
$i arborele meu genealogic se fn tinde pan.ii departe. Fae parte din Jamilia primatelor
superioare, la Jel ca §i tine §i ca urangutanii, cimpanzeii §i rnaimufele bon.obo; tofi su ntem
veri fndepiirtafi §i ne privim fn tre noi cu suspiciune.
$tiu cii lucrul acesta te deranjeazii.
$i mie-mi vine greu sii. cred ca existii o conexiune 111 timp §i spafiu lntre mine §i o rasif
de maimupoi prost crescupi.
Cimpanzeii pur §i simplu n-au scuzii.
Chiar §i atunci dind fncii mai eram un bebelu§ atarnat de maicii-sa, aveam deja un. ochi
de artist. Pu team sa viid Jelurite Jorme fn nori §i sculpturi fn bolovan.ii de pe Jundul rau-
lui. Ma atragea tot ce era colorat: floarea rubinie la care nu puteam ajunge, pasifrea de
abanos care trecea fn zbor pe langii mine.

58. Oare cum §i-a folosit Ivan imaginatia in circul din Mallul Big Top?

59. Ivan are un talent care il face cu adevarat surprinzator. Cite§te fragmentul §i
coloreaza verbul care se repeta.
Eu nu §tiu sii desenez vise. Nu-mi amin.tesc n.iciodata ce
visez, de§i ma trezesc uneori cu inima bubuindu-mi fn. piept §i
~ ' _._ -~ cu pumnii zncle§tapi.
{ ~.,_ ../ Desenele mele par palide §i stangace pe langii cele ale fuliei.
__, ;.~ Ea deseneazii ideile din mintea ei. Eu desenez lucrurile din
CU§Ca mea - lucrurile simple care-mi umplu zilele: un cotor de
mar, o coajii de banana, un ambalaj de bomboane. (Adeseori fmi
I devorez subiectele fnain te de a le desena.)
Dar, de§i desenez mereu acelea§i lucruri, nu mii plictisesc niciodatii de lucriirile mele.
Atunci cand desenez, min tea nu-mi zboara fn alta parte. Nu ma gandesc unde ma aflu, nu
visez la ziua de ieri ori la cea de maine. Nu Jae decat sa-mi plimb creionul peJoaie.
Adeseori, oamenii nu-§i dau seama ce reprezinta desenele mele. Se uitii la ele cu ochii
mijifi, t§i apleaca capetele §i §U§Otesc. Desenez, de pilda, o banana - una absolut adorabilii,
iar ei spun "Este un avian galben!" sau "Uite o rafu§cii Jara aripi!".
Nu-i nimic; nu pentru ei desenez. Desenez pentru mine.
Mack a 1nfeles repede cii oamenii ar Ji dispu§i sa cumpere desenele unei gorile, chiar
§i cand n-au idee ce reprezintii. Acum desenez zn Jiecare zi. Desenele mele se vand cu

88 --------------------------------------------------------
 _ __ _ .__,.,._,"""""'"""""-=-=--,_~_,,,,_ _......,.,.,,__,....,,,....,........,."""""'_ Unitatea 3
do11ifzeci de dolnri b11cntn (do11ifzeci §i cinci, /11rifninte) In 111ngnzi1111/ de cndouri din
npropiercn do111e11i11l11i 111e11.
Dncif obosesc ?i vren11 sif ia11 o pnuzif, /111 i 111if11n11c creion11elc colorntc.

60. Gramaticianul a remarcat numero§ii termeni din campul lexical al desenului.

Transcrie eel putin trei §i scrie o explicatie Bentru aceasta alegere a autorului.

61 . Tuai cumpara un desen facut de Ivan? De ce?

62. Criticul a observat diferente importante intre povestea lui Ivan §i cea a lui
Lafcadio, dar §i asemanari. Cite§te doua scurte fragmente §i noteaza cu A
(Adevarat) sau F (Fals), pe spatiul punctat, in dreptul enunturilor scrise de el.

Lafcadio, leul care nu s-a liisat

Ivan Cel fiirii de Seaman
piiguba§

Eu sunt Ivan. Sunt o gorila. Nu e ata t
de U§or cum pare.
$i acum, dragi copii, u nchiul vostru
Shelby o sa va spuna o poveste despre
un leu cu to tu l (§i cu totul! ) ie§it din
comun, de fa pt, eel mai grozav leu pe
care mi-a fast dat sa-1 cunosc.

Ambele p ersonaje sunt animale mici, de care oamenii nu se tem.

Povestea lui Ivan este spusa chiar de person aj, la persoana intai.
Istoria lui Lafcadio este spusa de unchiul Shelby, la p ersoana a treia.
$i Ivan, §i unchiul Shelby participa la actiune.
Unchiul Shelby es te personaj central, iar Ivan es te d oar martor al
actiunii.
Ivan §i Lafcadio nu au niciun talent deosebit.
.........,__. 89
_ _ _ __ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __..._ _ _ _.....,_ _ _ _ _ _..,;;a__,.-aaali-=a:_ _ _ _
 Povestea lui Ivan are o tonalitate trista, fiindca personajul narator este
captiv intr-un circ.
Istoria lui Lafcadio are o nota umoristica, pentru ca eroul nu ajunge mtr-o
CU§ ca.

Autorul, eel care a scris cartea, este o persoana in carne §i oase care 11
11

tr3ie§te in realitate. '

Unchiul Shelby §i gorila Ivan sunt §i autorii cartilor, pentru ca folosesc
persoana intai cand povestesc.

63. Daca. ai scrie acum o poveste, ai prefera sa o spui la persoana intai sau a treia?
Motiveaza-ti alegerea folosind ideile Scriitorului, care a intors subiectul pe
toate partile §i s-a oprit la doua puncte de vedere diferite.

Persoana intai ma ajuta sa Persoana a treia ma ajuta sa am o

11
intru mai U§Or in ,,pielea privire ,,de sus" asupra pove§tii. E
personajului. E ca §i cum a§ fascinant sa semeni cu 0 zeitate, sa fii
\
~ trai intamplarile odata cu el, peste tot, sa §tii tot, inclusiv ce gan-
de aceea sunt capabil sa-i prezint citi- desc personajele. Nicio casa nu are
torului meu emotii , variate, iar el le va acoperi§uri pentru un astfel de po-
simti la fel de intens ca eroul meu. vestitor! In realitate, nimeni nu are
'
Cred ca a§a povestea mea e mai U §OT acest privilegiu, ceea ce face sa ma
de crezut. De altfel, e ca in viata: poti simt special. Ca un papu§ar, imi
da detalii numeroase doar despre ce controlez personajele, iar cititorul
ti se intampla tie, despre ce gande§ti meu se bucura, odata cu mine, ca face
tu. Cand vorbe§ti despre ceilalti nu ceva ce e imposibil de fa.cut altfel
§tii, cu adevarat, ce au in gand, cum decat in fictiune:
, controleaza lumea,
11
se simt. Cititorul meu e bucuros sa fie ea §i de hartie ficponala. Totu§i,
11 ,

calatoreasca ln mintea personajului trebuie sa fiu foarte atent in prezen-

meu, acolo unde nu poate ajunge altfel tarea personajelor pentru ca cititorul
decat prin ficpune, sa vada lumea din sa nu le confunde, e important sa nu
punctul lui de vedere. E adevarat, uit sa-mi schimb ,, vocea" odata cu
totu§i, ca nu pot vedea ce fac ceilalp.
/1
11
erou mei.
§i trebuie sa recurg la anumite trucuri
11
pentru a prezenta piesele lipsa. /1

A§ scr1.e 1a persoana ... .. ..........................., "intrucat

" ................................................... .. .... ..

···············································································································································
·········································································································································· ·····

90 --------------------------------------------------------

64. Cite~te fragmentele urmatoare pentru a afla cum autorii istoriilor despre Ivan
~ i Lafcadio, imprumutand ,,ochelarii" personajelor, au avut un punct de vedere
original asupra lumii oamenilor. Coloreaza ideile care consideri ca prezinta cea
mai interesanta perspectiva.
Despre oameni ~r lumea lor
Ivan
• On111e11ii Jae risipif de c11vi11te. Le
nruncif peste tot en pc cojile de bn11n11if,
npoi le lnsif sif putrezmscif. Tot7tif lll111et7
~ tie cif pnrten cen 111ni glls tonsif n bn11n11ei
este coajn.
• - Tontif ziun 111if llit la on111e11ii rnre
scom1011esc prin 111ngaz i11e. [ ... ] Vnnenzii
cu frcnczie, stall In pn11dif, se 'i111pi11g §i
bodogifne. Apoi plenca, ti11n11d strnns /11
11lrl/1tJ pllngi CU obiectc - obiecte 111ari,
o/Jiecte moi, obiecte mari - dar orient de
111nri lc-ar Ji pL111gile, tot sc 'i11torc sif ntai
cu111pere.
• Omnenii SL111t tare istefi. $tiu sif Jacif
ni§te nori§ori roz pe care-i pofi 111n11ca.
Co11struiesc do111cllii cu cascade orizontnlc.
Oar sunt lli§te vnniftori foarte prO§ti.
65. E~tide acord cu id eile lui Ivan despre oameni? Criticul iti sugereaza sa transcrii
una ~i sa-ti exprimi opinia, folosind Strategia arborelui deciziona l, metoda pe
care te sfatuie~te sa 0 aplici ~i in viata reala, cand trebuie sa iei 0 decizie.
ldeea selectata .... ...... ....... ... ................... ........ ........ ... ............ .......... .. ... ......... ...... .... .. ..... .
Sunt de acord, pentru ca...
1 ......... ........... ... .. ... ... .......... ... ... ... .... ...... .....
Unitatea3
Lafcadio
• Ei binc, dllpif 11111ltc zile ?i nopti rte
cifliftorie, njllnscrif /11 om~. $i - vni! - 1111
era dcloc ca 'in jllnglif! Erau 11111lfi111i de on-
111e11i ?i c11 tii piitriffonse 'i11nltc §i lucruri
cnre nriftnu en ni§te /Jipopotn111i ell oa111e11i
£11ifL111tr~t care se 11li§cnll foarte repede. l ... ]
• - In cazul acesta, zise lelll, o sif fnc o
bnie l/1 rnu, t1§a CL/111 mn jifcut ?i pnnif OCllJll.
- Rau? se 1nirif circnrul. N LI c11 rge nici L111
rnu prin camere de hotel! De ce 1111 te bngi /11
cada aceea grozavif, plinif ell apif caldif?
- Dar nu trebuie sif te dezbraci fnaintc
de ate biiga fn cadii? 'intrebif leul.
- Ba da, desig11r, f11 riisp1111s11I.
- $tii, ndif.ugif leul, ell Jill a111 /wine
dc/oc pc care le dall jos, a?a cif 11ll pot intra
'in cadii.
Nu sunt de acord, deoarece ...
1 .... ....... ......... ... .... ..... .................................
91
 2 .... ... ........................................ .................. 2 ............................................................... ..

66. 0 problema pe care o are orice scriitor, in afara celei privitoare la alegerea
perspectivei, este relafia dintre realitate §i ficfiune. Cite§te Nata autoarei de la
finalul romanului despre Ivan §i subliniaza, folosind doua culori diferite,
elementele care tin de realitate, respectiv de imaginatia acesteia.

Ivan Cel Jara de Seaman este o opera de

ficfiune, dar a Jost inspiratil dintr-o poveste
adevarata.
Ivan, o gorila zn came $i oase, locuie$te
acunz la Gradina Zoologica din Atlanta, dar,
pana la finalul fericit, a petrecut trei decenii de-
parte de semenii lui.
Ivan aJost capturat de mic zntr-un Zoe care
acum se nume$te Republica Democraticii
Congo (sora lui geamiina a murit zn drum spre
Statele Unite sau imediat dupii sosire). Apoi a
Jost crescut ca un animal de companie, pana s-a
facut prea mare ca sa mai poata locui zntr-o
casa. Atunci aJost adiiugat la colecfia de animale a unui mall cu arena de circ din sta-
tul Washington.
Ivan a trait singur zntr-o cu§cii vreme de douiizeci $i $apte de ani. Cu timpul, interesul
pentru nevoile $i comportamentul primatelor a crescut. Ivan a aparut zntr-un numiir spe-
cial din revista National Geographic, fiind prezentat drept ,,Gorila Urbana". Dupa asta,
lumea a znceput sa ia atitudine $i multi copii au trimis scrisori cerand sii fie eliberat. Cand
mallul zn care locuia Ivan a dat /aliment, aJost trimis la Gradina Zoologica din Atlanta,
care gazduie$te eel mai mare grup de gorile afiate zn captivitate din farii.
Ivan este acum o vedetii la Zoo Atlanta, unde triiie§te fericit aliituri de Kinyani §i de
alte gorile. Este vestit pentru picturile lui, pe care adesea le ,,semneazii" lasandu-§i am-
prenta pe ele.
Ivan §i Kinyani sunt gorile adeviirate, la fel cum este $ifambo - gorila a ciirei poveste
o spune Stella. Toate celelalte personaje §i zntiimpliiri din acest roman sunt znsii zn zntre-
gime produsul imaginafiei mele. Atunci cand m-am apucat sii scriu despre existenta trista
§i solitarii a lui Ivan, o nouii poveste a znceput sa se znfiripe. $i fiindcii orice e posibil pe
hartie, am vrut ca miicar aici Ivan sa aibii o voce $i-o poveste de spus (chiar dacii e znchis
Zn CU§Ca aceea mica).
Am vrut sii-i ofer o familie de care sa aiba grija $i §ansa de aJi gorila cu spinare ar-
gintie care ar ft trebuit sa fie.

92 ------------------------------------------------------------
.... WC S!aGI WJUC L • Unitatea3
Serie, pe scurt, elementele reale ~i fictionale subliniate in fragmentul citit.

1.....R_e_a_lit_a_t >
e_ _
...............................................................................................
<

._F1_
I_ ·c_
ti1_m_e_ _ _ > nn n n n n nun n nun n n nnnn nnnnnnnn n n n on n n n n n nn nn

67. Care elemente sunt mai numeroase in carte, cele reale sau cele fictionale? De ce
crezi ca a ales scriitoarea aceasta proportie?

68. Ramanem in lumea oamenilor, schimband tonul §i punctul de vedere. Cum

arata o bunica? Pictorul a desenat o femeie exact a§a cum te a§tepti sa arate o
persoana in varsta. Serie, in dreptul sagetilor, numele detaliilor surprinse in
portret. ......................... .

---------------------------------------------------------- 93
 69. Cite§te un fragment din Bunicufa hofonianii de David Walliams, subliniaza
detaliile care te surprind in privinta acestui personaj, apoi explica alegerile tale
pe spatiul punctat.

Se liisa noaptea. Em catre sJfir$itul lui noiembrie,

a$a ca se Jiicea repede tot mai frig $i mai zntuneric, iar
Ben tremura In tuJi$, 1n timp ce o spiona pe Buni. ,,Oare
unde ar putea sa se duca?" se zntreba el. ,,Ea nu iese
aproape niciodatii".
Viizu o umbra mi$cfindu-se 1n bungalow. Apoi
chipul ei a apiiru la Jereastrii $i Bense Jeri repede. Tufi§ul
Jremiitii. Sssst! se gfindi Ben. Oare biitrfinica l-o Ji
viizut?
Dupii cateva clipe, U§a din Jafii se deschise zncet §i de
dupii ea se strecurii aJarii o siluetii zmbriicatii complet zn
negru. Pulover negru, colanfi negri, miinu$i negre, $OSete
negre, probabil ca §i sutienul §i chilofii erau negri. Fafa era
acoperita de o masca neagrii, dar din Jelul fn care pa§ea,
Ben §tiu imediat ca era Bunicufa. Ariita ca un personaj de
pe coperta uneia dintre ciirfile care-i pliiceau ei atat de mult.
Se urcii fn scuterul pentru varstnici §i ambalii motorul.
fn curfind se apropiara de strada principalii a ora§ului.
Era pustie. Abia se lasase intunericul, a$a cii toate maga-
zinele erau znchise, iar puburile $i restaurantele inca nu-$i
incepuserii programul de seara. Apropiindu-se de finta ei,
Buni se Jerea de lumina Jelinarelor §i evita sa treacii prin
Jafa U§ilor.
Ben t$i pierdu riisuflarea cand vazu unde a parcat.
Magazinul de bijuterii.

70. Criticul vrea sa se convinga ca ai inteles mesajul transmis de autori prin vocile
din cartile prezentate in aceasta unitate. Serie, pentru fiecare text, sub forma
unui slogan (ca in reclame), ideea esen\iala cu care trebuie sa ramana cititorul.

Mesaj

Exista multe puncte de vedere, dar fiecare trebuie

Varna Jantoma
sa-1 aiba pe al lui!

MetamorJoza

94 --------------------------------------------------------
1
 Unitatea3
Mesaj

James §i piersica uria§ii <

Lafcadio, leu/ care nu s-n

liisat piiguba§

Ivan Cel fifrii de Seaman

Bunicuta hotomana
' '

71. Scriitorul e hotarat sa citeasca §i sa scrie mai mult, pentru a vedea, ca prietenul
lui Milo, ce e dincolo, sub, peste, dedesubtul sau deasupra lucrurilor. Te
incurajeaza sa faci la fel. in finalul calatoriei, cite§te cateva sfaturi date de
autorii profesioni§ti, unii intalniti in acest capitol, §i bifeaza-le pe cele care iti
plac §i pe care le consideri utile.

.. 1n care ai personaje
Cand scrn o ca;:e l h.e cu personaje
0 "
umane care in r.
. t a in re a
,, l~gi ni§te oameni
.
. l u e bine sa a . . .t
anima e, n v v t' pl1· ctisec:tl citl o-
. . f" d a o sa- i -s
obi~nu1\1, nn c
v
. ,,, se foloseasca de
..t trebu1e sa .
rii. Un scrn or . ales daca scne
. . t resante ma1
Persona)e in..e Eu ere'd ca,, pentru a crea.
pentru copn. . v le exagerez cah-
astfel de eroi tre~u1e ~a astfel 1ncat daca
tatile, fie b~ne, hea:~~~ trebuie sa fie ex-
un persona) e obr . u de nesuferit.
. d obraznic sa .
traordin~r e. "t trebuie sa 11 faCl ex-
A
v

Daca vre1sa he u;a a e amuzant §i de-

traordinar de urat. ~. "
. ant ce scrn.
vine mteres Roald Dahl

---------------------------------------------------------- 95
 . ntru cav viata,
.. r it tnst, pe
Uneori scrn un s ar§. l . Nu trebuie sa
'v
0 " . f l de fma un.
c::titi are §1 ast e v m scris mai ales
~ ,' h iar
' daca eu a
"
raz1 . de ea / c "
texte umoristice... Shel Silverstein
<

0 "Va~a fantoma a fost .

[...] Inainte de ea n pru~a carte publicata de min
nul . u scnsesem ni . . e.
, un vechi prieten/ nu ·1 m1c, iar graficia-
c .. N 1 ustras · ·
opu. u §tiam prea bin 1 e ruc10 carte pentru
am ~enzapa ca tocmai d~ace ne angajaseram, dar
fost mcununat de su acest motiv proiectul
n . cces. N-am . a
-am tmut cont de sfaturi p ~r~a t nicio regula,
ceea ce consideram ca es te·b~. f1 s1mplu am facut

Norton Juster

D Una peste alta, in filme, in carti, e plin de vrajitori. Daca ai

II

de gand sa devii scriitor, §i dad ar fi sa ma iau dupa mo-

delul de azi, te-a§ sfatui sa scrii despre vrajitori, vampiri,
spiridu§i §i toate celelalte. Succes garantat! Dar, a§a cum am
mai zis, modelele se schimba §i in literatura, nu se §tie ce-o
sa-i placa publicului cand ai sa te apuci tu de scris. Ar tre-
bui sa faci rnai intai un sondaj de opinie. Asta daca vrei sa
ai succes garantat. Dar, daca nu e§ti obsedat de succes, scrie
pur §i simplu ce ti se pare tie important, uita de vampiri sau
de ce vor rnai deveni vampirii rnaine ori poirnaine."
Vlad Zografi

72. Criticul vrea sa afle daca te-au uimit ipostazele surprinzatoare prezentate in
acest capitol. Acorda fiecarui text punctajul potrivit, in stelute, apoi calculeaza
totalul ~i faun top, pentru a hotari ordinea in care le vei citi. I
lI
*=banal 1
i
* * = putin surprinzator ~

* * * = a§a §i-a§a
* * * * = surprinzator
* * * * * = GCDU (gura cascata de uimire)

96------------------------------------------------------
 urutatea3

~lo
. .. ..U - T I'. . . . . . .

Criteriu
t
< --
1,
~

Lafcadio,
fnl/les ?i lvnn Ce/
Vmnn Metn- leul care nu Bunicuta
pzers1cn farif de
fant0111ii 11101foza s-a liisat hofomana
uria?if Seaman
pnguba?

Titlu

Coperti sau
ilustratii
'

Perspec-
tiva

Personaje

Stil (umor,
ironie etc.)

Mesajul
transmis

Total

Top de lectura

Locul 1 ............................................... .............................................. .

Locul al 2-lea .......................................... ........... .. ...................... .. ..
Locul al 3-lea .. ......................................................... .....................
Locul al 4-lea ........................................... .......... .. ...... ... ... ...... ... ..
Locul al 5-lea ........ ................. .......................... .. ... ... ......... .........
Locul al 6-lea ...... .. ................. ... ............... ...... ...... ... ...... .......... .. ..
Locul al 7-lea .... ............. ..... ................................ ........ .. ... .... ...... .

----------------------------------------------------------c-- 97
 73. Dirijorul ifi sugereaza sa inchei acest drum completand un jurnal de invatare,
pentru ca jocul lecturii §i al scrierii creative sa fie din ce in ce mai eficient in
calatoria ta de-a lungul cartilor.

Ce am invatat?
'

Pune un numar in fiecare casuta pentru a te autoevalua.

O- niciodata 2- frecvent
1-rar 3 - intotdeauna

D 1. Citesc cerintele cu atentie, marcand cuvintele-cheie: verbe de

comanda, numerale etc.

D 2. Recitesc textele pentru a gasi raspunsuri corecte la cerinte.

D 3. Rezolv toate sarcinile de lucru pentru a schimba perspectivele

asupra textului citit.

D 4. Folosesc dictionarul ori de cate ori nu cunosc sensul cuvintelor.

I

D 5. Ma documentez din surse diferite: enciclopedii, internet etc.

D 6. Aplic strategiile de lucru sugerate de echipa lecturii creative.

D 7. Imi fac o lista de lectura pe baza titlurilor de carti recomandate.

D 8. Completez jurnale de invatare pentru a reflecta asupra calitatii

muncii mele.

Interpretare
24 de puncte - excelent; cite~te §i scrie mai mult pentru a deveni
un profesionist!
19-23 de puncte - foarte bine; e surprinzator cat de pupn mai ai pana la excelent!
14-18 puncte - bine; perseverenta e.mama intelepciunii!
7-13 puncte - a§a §i-a§a; nu te Iasa!
sub 7 puncte - Cite§te! Cite~te! Cite§te!

98--------------------------------------------------------
 Fiinpe znchipuite

1. Formeaza un ,,§arpe de cuvinte" scriind legat, timp de un minut, toate fiintele

fantastice despre care ai citit sau ai auzit §i care iti vin in minte in acest moment.
Apoi, joaca-te, rugand un prieten, frate sau .earinte sa desparta cuvintele,
colorandu-le diferit sau printr-o hara verticala. Ii vei acorda atatea puncte cate
cuvinte reu§e§te sa ghiceasca.

1~'4~

~~
~<~ ·

~v-FO"'()

99
 2. ,,Zane, vampiri, centauri, orci, zmei sau fauni? Basme, prietene!" ti-ar raspunde
probabil multi dintre amicii tai. Cite§te versurile de mai jos §i identifica
elementele miraculoase prezente.

Prinde steaua ciiziitoare,<

Giise§te pruncul miitriigunii,
$i afiii cum trecut-au anii, oare,
Plus ce gandesc noaptea nebunii.
Explicii-mi al sirenei cant
$i cum sii Jug de-al pizmei vant
$i mii invafii,
Dii-mi povatii
Cum sii flu cinstit in viafii.
John Donne, 1572-1631

3. Elementele care amintesc de atmosfera basmului sunt:

4. Cite§te fragmentul din romanul Pulbere de stele de Neil Gaiman §i coloreaza, cu

verde, pasajele in care este prezentat locul, iar, cu albastru, pe cele in care este
prezentat timpul.

A Jost odatii ~ car@sii-§i zndeplineascii Dorinta Sufietului.

Cu ~ acest inceput nu are nimic deosebit (fiindcii orice poveste care intruchi-
peazii un~erou, fie el din trecut ori din viitor, ar putea sii inceapii la fel), totu§i ta-
niirul nostru §i peripefiile prin care urmeazii sii treacii sunt in mare miisurii neobi§nuite,
chiar dacii nici el insu§i nu §tia asta pe de-a-ntn:gul.
Povestea incepe, a§a cum multe pove§ti vor ft inceput, in Satul Zidului.
in partea de vest, satul e miirginit de piidure; spre sud e un lac de-o lini§te amiigitoare,
in care se varsii apele ce striibat colinele din partea de nord a Satului Zidului, acoperite de
pii§uni pe care pasc oile. Spre est se afia altii zona impadurita.

100-----------------------------------------------------
 Unitatea 4
In partea de est, zn imediata apropiere a satului, se afla un zid fnalt de stancii cenu§ie,
de la care-§i trage numele satul. Zidul e vechi, construit din bucafi grosolane, patrate, cio-
plite din granit; porne§te din padure §i se zntoarce iar zn padure.
Exista o singurii spiirtura zn zid: o deschiziiturii latii de vreo doi metri, care se giise§te
pufin mai la nord de localitate. ,. •
Chiar §i zn zilele noastre oi localnici ~e fiecare parte a deschiziiturii, noapte §i zi, zn
schimburi de opt ore. Tin zn mamz cwmegegrele de lemn. Apiirii ie§irea dinspre sat.
Principala lor sarcinii e sii-i fmpiedice pe~ din sa~ prin deschiziiturii §i sii
ajungii pe paji§te sau mai departe de aceasta. Uneori sunt nevoifi sii-l convingii pe cate un hoi-
nar singuratic sau pe vreunul dintre pufinii vizitatori~ai satului sii nu treaca prin gaura din zid.
Pe copii fi conving U§Or, aratandu-le ciomegele. In cazul hoinarilor §i al vizitatorilor, paz-
nicii sunt mai inventivi, folosind forfa ftzicii doar ca ultimii solufie, dacii pove§tile despre iarba
abia plantatii sau despre taurul furios afiat zn libertate nu sunt suftciente.
Foarte rar se zntamplii sii vinii la zid cineva care §tie ce anume cautii, iar paznicii lasii
uneori sa treacii astfel de oameni. E ceva inconfundabil zn privirea Zar.
Localnicii nu §tiu sii ft existat cineva care sii se ft strecurat prin spiirtura din zid fn tot se-
colul douiizeci §i sunt mandri de asta.
Paza se desftinfeazii o data la nouii ani, de Arminden, cand pe paji§te se fine un balci.
Evenimentele care urmeazii aft relatate s-au zntamplat cu mulfi ani zn urmii. Regina
Victoria se afla pe tronul Angliei, dar nu era zncii viiduva zndoliatii de la Windsor: avea
obrajii rumeni §i mersul sprinten, iar lordul Melbourne era silit deseori s-o dojeneascii ·
bland pe taniira reginii pentru cii era atat de zvapiiiatii. Regina nu se miiritase fncii, de§i
era Joarte zndriigostitii.
Domnul Charles Dickens publica zn foileton romanul siiu Oliver Twist; domnul Draper
abia fiicuse prima fotografie a Lunii, fixandu-i chipul palid pe hartia rece; domnul Morse
anunfase recent cii a descoperit o posibilitate de a transmite mesaje prin fire de metal.
Dacii ai ft vorbit despre magie sau despre zane vreunuia dintre ei, fi-ar ft zambit dis-
prefuitor - poate cu excepfia domnului Dickens, care pe vremea aceea era tanar §i fiirii
barbii. El te-ar ft privit melancolic.

5. In text, sunt mentionate cateva personaje pe care le cuno§ti sau despre care, cu
siguranta, macar ai auzit candva de la IT-ist. Noteaza aceste informatii §i adauga
alte elemente de care iti aminte§ti.

Regina Victoria

------------------------------------------------------ 101
 ...................................... \ ............................................. .

~ Charles Dickens

y Draper

X Morse

6. Bine ancorafi in lumea aceasta prin legaturile cu realitatea in care aceste

persoane au trait, aflam ca fantasticul pa§e§te incet spre noi. .. Subliniaza
elementele care amintesc de lumea de dincolo de zid.

La fiecare nouii ani, oamenii de Dincolo-de-Zid $i de pe coline f$i fntindeau tarabele

$i, timp de-o zi $i o noapte, pafi$tea giizduia Balciul Zanelor. La fiecare nouii ani, aici, timp
de-o zi $i o noapte, aveau loc schimburi fntre popoare.
Se vindeau minuni, minuniifii $i miracole, lucruri pe care nici n-ai ft fndriiznit sii le
visezi $i obiecte nefnchipuite (ce puteai sii faci cu ni$te coji de ouii umplute cu furtunii? se

102 ------------------------------------------------------
 Unitatea 4
lntreba Dunstan). l$i zifngiinea bnnii In batista din buzunar $i se uita dupii un lucru mic
$i ieftin care s-o distreze pe Daisy.
Auzi sunetul bland al unor clopofei ridiciindu-se fn aer, deasupra zarvei din tiirg, $i
porni fn direcfia aceea.
Trecu pe langii o tarabii la care cinci biirbafi uria$i dansau pe melodia lugubrii a unei
fla§nete manevrate de un urs negru cu znfiifi§are tiinguitoare; apoi, pe liingii o tejghea
unde un biirbat chel, purtiind un chimono fn culori stridente, spiirgea farfurii de porfelan
§i le arunca fntr-un cazan cu apii clocotitii, din care ie§ea furn colorat, strigiind fn acela§i
timp ciitre treciitori.
Clinchetul de clopofei se auzea mai tare.
Cand a ajuns la taraba de unde veneau sunetele, taniirul a viizut cii nu era nimeni
care sii se ocupe de viinzare. Era fmpodobitii cu flori: cu clopofei, degetarifii, zambile, nar-
cise, dar §i cu violete §i crini, cu flori miirunte, stacojii, de miice§, ghiocei albi, nu-mii-uita
albastre §i o griimadii de alte flori, pe care Dunstan nu le cuno§tea. Toate florile erau din
sticlii sau din cristal; nu se putea spune dacii erau sculptate sau tesute, dar imitau perfect
realitatea. $i riisunau §i ziingiineau ca ni§te clopote de sticlii fndepiirtate.
- E cineva aici? fntrebii Dunstan.
- Zi bunii sif. avefi fn aceastif. zi de biilci, zise proprietara, coboriind din ciirufa cu co-
viltir pictat, afiatif. fn spatele tarabei, zambindu-i larg §i arif.tiindu-§i dinfii albi, ce con-
trastau cu fata-i oache§ii.
Femeia era dintre cei de Dincolo-de-Zid, f§i diidu imediat seama Dunstan, dupii ochii
§i urechile care se iveau de sub piirul negru, carlionfat. Ochii ei erau de un violet intens,
iar urechile precum cele de pisicii, ftind, poate, mai delicat curbate §i acoperite cu o blanii
ftnii, neagrii. Femeia era foarte frumoasii.

Gase§te cat mai multe raspunsuri posibile la intrebarea: Ce ai putea sii faci cu
ni§te coji de ouii umplute cu furtunii?

. ..>.~. ~M.C:. ...\>.'...~-\JI.I~~ ........... ·;:.

mt. ~ . .~~....t~ . . ~. .1)0..
"v.f.\ ..

~.f~. . f.~. . . . . . . . . . . . . '.... . . .

------------------------------------------------------ 103
 Sfatuie§te-1 pe Dunstan ce floare sa aleaga pentru iubita lui, indicand-o printr-un
desen. Pe eticheta ata§ata, scrie ce ar putea simboliza aceasta.

9. Cite~te fragmentul urmator §i incercuie§te cuvintele care arata ce se vinde ~i ce

se ofera in schimbul acesteia.

- $i care-i numele dumneavoastrii? zntrebii Dunstan, znro§indu-se puternic.

- Eu nu mai am nume. Sunt o sclavii, iar numele pe care 1-am purtat mi-aJost luat. Riis-
pund cand sunt strigatii ,,hei, tu!" sau ,,Jato!" sau ,,puturoaso!" sau zn multe alte Jeluri.
Dunstan observii cum miitasea rochiei i se lipea de trup; era con§tient de liniile ele-
gante, de ochii violefi care-I priveau §i znghifi zn sec.
Taniirul f§i varz mana zn buzunar §i scoase batista. Nu putea sii se uite la Jemeie. Riis-
turnii banii pe tejghea.
- Luafi cat trebuie pentru asta, spuse el, alegand un ghiocel alb de pe masii.
- Aici nu primim bani, zise ea, zmpingand monedele spre el.
::-- Nu? Atunci ce anume primifi?
In clipa aceea, taniirul era Joarte tulburat, iar singura sa dorinfii era sii capete ofioare
pentru ... pentru Daisy, Daisy Hempstock... sii obfinii fioarea §i sii piece, pentru cii, sincer
vorbind, taniira doamnii fl Jiicea sii nu se simtii zn largul lui.
- A§ putea sii-fi iau culoarea piirului, zise ea, sau toate amintirile adunate panii la '
trei ani. A§ putea sii-fi iau auzul urechii stangi - nu complet, doar atat cat sii nu-fi mai
placii muzica ori sii nu te mai bucuri de susurul raului sau de freamiitul vantului.
Dunstan cliitinii din cap.
- Sau un siirut. Un siirut, aici, pe obrazul meu.
- Asta oJer cu pliicere, zise Dunstan §i se aplecii deasupra tarabei, printre fiorile de
cristal care sclipeau §i zorniiiau, liisand un siirut cast pe obrazul ei catifelat.
Simfi atunci mirosul ei zmbiitiitor, vriijit, care-i invadii Jafa, pieptul §i min tea.
- Atunci, fine, spuse ea §i-i zntinse ghiocelul.
Dunstan fl luii cu maini care zi piirurii brusc prea mari §i nezndemanatice, nicidecum
mici §i perJecte, ca mainile tinerei zane.
- Ha~ sii ne vedem din nou aici, Dunstan Thorn, zn noaptea asta, cand apune luna.
Vino §i fo ca o bufnifii piticii. Pofi sii faci a§a?
Taniirul diidu din cap §i plecii zmpleticindu-se. Nu trebui S-0 zntrebe de unde-i §tia nu-
mele de Jamilie. fl luase dinliiuntrul lui, zmpreunii cu alte lucruri, precum inima lui, zn
clipa zn care 0 siirutase.
Ghiocelul zi ziingiinea zn manii.
104------------------------------------------------------
 Unitatea 4
10. Criticul te intreaba daca preful a fost echitabil sau daca marfa a fost subevaluata.
Serie parerea ta despre schimbul florii pe un sarut §i motiveaza alegerea facuta.

Eu cred ca ...

schimbul a fost corect. unul dintre ei a fost pacalit.

11. Inginerul te indeamna sa completezi o schema a personajelor descoperite pana

acum. A§aza in centru personajul principal §i, apoi, celelalte personaje,
prezentandu-le pe fiecare in cateva cuvinte.

-------------------------------------------------------- 105
 12. Noteaza impreuna cu Scriitorul o predictie in legatura cu ce crezi ca se va
intampla, pornind de la anumite detalii prezente in text.

Detalii din text Predictia mea

'
(

13. Subliniaza, in fragmentul urmator, secventa care arata schimbarea momentului

temporal.

Dunstan Thorn se ciisiitori zn iunie cu Daisy Hempstock. Jar dacii mirele parea un
pie absent, mireasa era luminoasii §i driigiistoasii, a§a cum sunt zn general miresele.
fn spatele lor, tafii fiicurii planuri sii construiascii o casii pentru tinerii znsuriifei pe pa-
}i§ tea dinspre apus. Mamele furii de acord cii Daisy ariita zncantiitor §i cii era piicat ca
Dunstan n-o liisase sii poarte la rochia de mireasii ghiocelul pe care i-l cumpiirase la bal-
ciul de la sfar§itul lunii aprilie.
Jar noi 0 sii-i piiriisim aici, zntr-un vartej de petale de trandafir, stacojii, galbene, roz §i albe.
Sau aproape cii o sii-i piiriisim.
Cei doi locuirii zn ciisufa lui Dunstan, mica lor gospodiirie fiind zn curs de construcfie, §i
cu siguranfii furii destul de fericifi; treburile de zi cu zi ale cre§terii oilor, piiscutul, tunsul §i
zngrijitul lor fiicurii sii disparii, zncetul cu fncetul, privirea pierdutii a lui Dunstan.
Veni prima toamnii, apoi iarna. Pe la sfar§itul lui februarie, fn vremea fiitiirilor, cand
era frig §i un vant aspru vuia pe terenurile mlii§tinoase §i prin piidurea desfrunzitii, cand
ploaia znghefatii ciidea din cerul plumburiu fntr-un §Uvoi continuu, mocnit, pe la ora §ase
seara, dupii ce soarele asfinfise §i cerul se fntunecase, prin deschiziitura din zid Ju fmpins
un CO§ fmpletit din nuiele. Paznicii care stiiteau de fiecare parte a deschiziiturii nu obser-
varii la fnceput co§ul. De altfel, ei stiiteau cu fafa fn direcfia opusii, era fntuneric §i ume-
zealii §i erau ocupafi sii batii din picioare §i sii priveascii, posomorafi §i plini de dor, ciitre
luminile satului.
~i atunci se auzi un plans subfire, strident. "
Abia atunci paznicii se uitarii fn jos §i viizurii CO§Ul de la picioarele Lor. In CO§ era o boc-
cea: o legiiturii de miitase lucioasii §i piituri de lanii, din care ie§ea la ivealii ofafii ro§ie, tan-
guitoare, cu ochi§ori holbafi §i cu o gurii ciiscatii, sonorii §i fiiimanda.

106------------------------------------------------------
 Unitatea 4
Jar de piitura copilului era prinsii cu un ac de argint o bucatii de pergament, pe care
fuseserii scrise de mfinii, fntr-un stil elegant, dar ?i putin fnvechit, urmiitoarele cuvinte:

TRISTRAN THORN ...

14. Ce-ar fi daca. te-ai afla printre oaspetii pn;zenti la nunta? Serie ce i-ai spune
celui de alaturi despre faptul ca mirele este un pie absent.

15. Imprumuta ,,ochelarii" Criticului §i noteaza un enunt prin care naratorul

incearca sa te implice §i pe tine in poveste.

16. Completeaza ,,harta" personajelor cu numele §i prezentarea lui Tristran Thorn,

avand grija sa a§ezi caseta cu numele lui la locul potrivit.

-------------------------------------------------------- 107
 17. De§i chiar §i dupa §aptesprezece ani mai tarziu zidul este pazit stra§nic de
localnici, convin§i de doar cateva vorbe ale tatalui sau, pe care baiatul nu le
pricepe, Tristran trece dincolo de el. Descopera, in fragmentul urmator, un
schimb pe care un personaj 1-ar face §i subliniaza-1.

Se uitii la stele: fi piireau aft ni§te dansatoare, tnfindre §i grafioase, care executau un
dans de-o complexitate infinitii. i§i fnchipui cii poate ziiri fefele stelelor. Acestea erau pa-
lide §i zambeau cu blandefe, de parcii petrecuserii prea mult timp deasupra lumii, privind
striidania, bucuria §i durerea oamenilor de sub ele, §i se amuzau de fiecare datii cand un
omulef se credea centrul universului - a§a cum face fiecare dintre noi.
Tristran z§i diidu seama cif. viseazii cand se pomeni mergand fn dormitorul siiu, care
era fn acela§i timp sala de clasii a §Colii din Satul Zidului: domni§oara Cherry biitea fn tab/ii
§i-i ruga sii facif. lini§te, iar Tristran se uitii spre tiiblifa sa, ca sii vadii despre ce lecfie era
vorba, dar nu reu§i sii citeascii ce scrisese pe ea. Apoi, domni§oara Cherry, care semiina atat
de mult cu mama lui, fncat Tristran Ju uimit cii nu-§i diiduse seama panii atunci cii era
vorba de una §i aceea§i persoanii, fi ceru sii spunii fn fafa fntregii clase anii de domnie ai
tuturor regilor §i reginelor Angliei...
- Scuzii-mii, spuse o voce joasii §i asprii fn urechea lui, dar n-ai vrea sii visezi ceva
mai lini§tit? Visul tiiu intra peste visele mele §i niciodatii n-am putut sii sufiir datele isto-
rice. N-am reu§it sii tree de Wilhelm Cuceritorul, 1066, §i-s gata sii renunf la data asta pen-
tru un §Oarece care danseazii.
- Hmmm? zise Tristran.
- Fii mai potolit, zise vocea. Dacii nu te superi.
- Scuze, spuse Tristran, iar visele care urmarii Jura despre fntuneric.

18. Crezi ca visul lui Tristran este unul placut, un CO§mar sau un vis ,,amestecat"?
Justifica-ti alegerea.

108------------------------------------------------------
 Unitatea 4
19. Colectionarul §tie ca termenul vis are doua forme de plural. Serie mai jos sensul
fiecaruia dintre acest.e forme §i verifica ajutandu-te de un dictionar.

.
vise

visuri

20. Cite§te fragmentul urmator §i incercuie§te prezentarea personajului care ii

domole~te baiatului visele.

- Micul dejun, spuse o voce aproape de urechea sa. Ciuperci prajite zn unt cu ustu-
roi salbatic.
Tristran deschise ochii: lumina zilei stralucea prin gardul viu de mace$, aruncand zn
iarba sclipiri de verde $i auriu. Ceva mirosea divin.
Un vas de tabla fusese a$ezat langa el.
- Mancare saracacioasa, spuse vocea. Mancare de fara. Nu a$a cum obi$nuiesc no-
bilii, dar cei ca mine $liu sa prefuiasca o ciupearca buna.
Tristran clipi, biiga mana zn castronul de tabla $i lua zntre ariitator $i degetul mare o
ciuperca mare. Frigea. Tristran mu$Ca atent; simfi zeama curgandu-i zn gura. Era lucrul
eel mai bun pe care-l mancase vreodatii $i, dupa ce terminii de mestecat $i znghifit, spuse
acest lucru.
- Ce driiguf din partea ta! spuse silueta micufa care statea de cealaltii parte a focu-
lui ce trosnea $i arunca scantei zn aerul diminefii. Driiguf din partea ta! Dar tu $tii, a$a
cum $liu $i eu cii-i doar o ciupearca de camp priijitii, nicidecum un fel ales ...
- Mai sunt? zntreba Tristran, dandu-$i seama cat de znfometat era; uneori, o canti-
tate mica de hrana are un asemenea eject.
- Ah, ce znseamna educafia! exclama silueta cea micufa, care purta o palarie mare,
cu borul lasat, $i o haina mare, labarfata. Mai sunt? zntreaba, de parca ar ft oua de prepelifa
umplute, gazela afumatii cu trufe, nu doar o ciupearca, care are gustul unei fapturi moarte
de-a siiptiimana $i de care o pisicii nu s-ar atinge. Educafie.
- Dar eu chiar a$ vrea znca o ciuperca, zise Tristran. Dacii nu-i cu suparare.
Omuleful - dacii era om, ceea ce lui Tristran i se piiru pufin probabil - ofta cu tri-
stefe, se zntinse spre tigaia ce sfaraia pe foe $i pescui cu un cu fit douii ciuperci mari, pe care
le puse zn castronul de tabla al lui Tristran.
Tristran sufla zn ele, apoi le mancii, folosindu-$i degetele.

-------------------------------------------------------- 109
 21. Pictorul §i-a imaginat deja cum arata omuletul din carte. Deseneaza-1 a§a cum
il vezi tu, dar pornind de la amanuntele din text.

22. Bifeaza regulile bunei-cuviinte pe care Tristran le-a incalcat §i la care ar trebui
sa fie mai atent.
D Dupa momentul zilei ill care mtalne§ti pe cineva, saluta cu Bunii dimineafaf,
Bunii ziua! sau Bunii seara!
D Ridica U§or palaria in semn de respect catre cei pe care ii saluti.
D Nute a§eza la masa decat dupa ce ai fost invitat de gazda.
D Oricat de flamand ai fi, nu lua bucata cea mai mare, ci pe cea din dreptul tau.
D Folose§te tacamurile potrivite pentru fiecare fel de mancare.
D Nu folosi vesela pentru ate juca sau pentru a indica ceva.
D Mainile se tin In poala sau deasupra mesei, coatele lnsa niciodata nu stau pe
masa.
D Folose§te §ervetelul pentru a §terge urmele inestetice de mancare din jurul
gurii.
D Mai poti lua o portie, multumind frumos, numai dupa ce gazda te-a invitat.
D Nu pune lntrebari celorlalti cand mananca.

23. Cite§te fragmentul urmator pentru a afla de ce a patruns Tristran dincolo de zid
§i subliniaza un enunt in care omuletul este ironic.

- Ce-ar ft sii-mi spui dupii ce umbli? fntrebii omuleful paras cand se a§ezarii pe piimant
ca sii-§i bea ceaiul.
Tristran segandi un timp, apoi zise:
- Vin din Satul Zidului, unde locuie§te o taniirii numitii Victoria Forester, farii pereche
printrefemei, iar ei §i numai ei i-am diiruit inima mea. Fafa ei este...

110 --------------------------------------------------------
 Unitatea

- Alciituitii din piirfile obi§nuite? zntrebii fiiptura cea micufii. Ochii? Nasul? Dinfii?
4
Toate sunt obi§nuite?
- Binefnteles.
'
- Atunci pofi sii treci peste partea asta, zise omuleful eel paras. 0 sii zicem ca ai
spus-o. $i zn ce prostie te biigii aceastii taniirii doamnii?
Tristran puse jos cana de lemn zn care avea Cfaiul §i se ridicii ofensat.
- Ce te-a focut sii crezi, zntrebii el cu un ton pe care-I voia mandru §i disprefuitor, cii
iubita mea m-a trimis mtr-o aventurii prosteascii?
Omuleful fl privi cu ochi ca ni§te miirgele de smoalii.
- Pentru cii-i doar un motiv pentru care un fiiiciiu ca tine ar face un lucru a§a de pros-
tesc cum e sii treacii hotaru' Tiirii Zanelor. Singurii care vin aici din lumea ta sunt me-
nestrelii, fndriigostifii §i nebunii. Nu pari aft menestrel, e§ti - ma ierfi cii-fi spun asta,
biiiete, dar iista-i adeviirul - simplu ca ofiiramii de branzii. Deci, e vorba de dragoste, dacii
mii-ntrebi.
- Pentru cii, declarii Tristran, orice fndriigostit este fn sufietul siiu menestrel §i nebun
fn mintea sa.
- Ziiu? zise omuleful §Oviiitor. N-an:, biigat de seamii niciodatii. Deci e vreo taniirii
doamnii. Te-a trimis aci sa caufi bogafii? Asta-i un narav foarte raspandit: sa-i trimifi pe
iii tineri sa umble peste tot fn ciiutarea unei gramezi de aur, pe care un siirman ciipciiun
sau un balaur s-a chinuit s-o strangii sute de ani.
- Nu, nu caut avere. E mai mult o promisiune pe care am fiicut-o acestei doamne.
Eu ... noi vorbeam §ii-am promis tot felul de lucruri, am vazut o stea caziitoare §ii-am pro-
mis ca 0 sii i-o aduc. Jar steaua a ciizut... spuse el, aratand cu mana spre §irul de munfi ce
se afia fn direcfia riisaritului ... fn partea aia.
Omuleful eel piiros f§i frecii barba. Sau botul - ar ft putut la fel de bine sa aibii un bot
fn zona aceea.
- $tii ce-a§ face eu?
- Nu, spuse Tristran, plin de speranfii. Ce?
Omuleful f§i §terse nasul.
- I-a§ zice sii se ducii unde-o vedea cu ochii §i a§ ciiuta altii fatii, care sa mii sarute Jara
sii-mi ceara cate-n luna §i fn stele. E§ti sortit sii giise§ti una. fn lumea din care vii nu pofi
sa arunci o piatra fiirii sii pice peste ofatii.
- Nu exista alte fete, spuse hotarat Tristran.
Omuleful pufni, apoi cei doi t§i stransera lucrurile §i pornira fmpreunii.
- Nu-i §agii? fntrebii omuleful. Cu steaua ciizatoare?
- Da, riispunse Tristran.
- In locu' tau n-a§ mai spune asta nimiinui, fl sfiitui omuleful . Sunt unii care ar
viidi o curiozitate nesiiniitoasii pentru o a§a plea§ca. Mai bine sii-fi fii gura. Dar sii nu
minti niciodatii.
'
- Atunci ce sii spun?
- De pildii, dacii te fntreabii de unde vii, sii raspunzi ,, Din urma mea" §i, dacii te fn-
treabii fncotro mergi, sa spui ,,In fafa mea".
- Am fnteles, zise Tristran.
'

------------------------------------------------------ 111
 24. Cu puFna magie, scrie o continuare a pove§tii, avand grija sa te bazezi pe
elementele deja descoperite.
Lo cul - dincolo de zid, in Tara Zanelor
'
Timpul - !ndepartat
Personajul principal - Tristran
Alte personaje - Dunstan Thorn, Daisy Thorn, fata de la Balciul Zanelor,
Victoria Forester, ornuletul, locuitori de dincoace §i de
dincolo de zid
Aventura - cautarea stelei cazatoare

112------------------------------------------------------
 Unitatea 4
25. Carfile sunt, probabil, principala sursa din care ai aflat despre fiinfe inchipuite.
Scriitorii, imaginand o noua lume, creeaza adesea §i alti ,,locatari", decat cei din
lumea reala. Dupa ce au ascultat pove§ti graite, Carmen Mihalache, Ana Pascu,
Cosmin Manolache §i Ciprian Voicila le-au prezentat in cartea ingeri, zmei §i
joimarife. Mitologie populara pe fnfelesul copiilor. Incercuie§te, in text,
trasaturile prin care blajinii, fiinte ima&inare din folclorul romanesc, se
deosebesc de uria§i.

Se zice ca, znainte de a-l face pe om a§a cum este el azi, Dumnezeu a/ii.cut uria§ii §i
blajinii, zi§i §i rohmani sau rugmani. Uria§ii se tot zmpiedicau de munfi §i nu prea
puteau face treaba, lumea fiind prea mica pentru ei §i, zn
plus, devenisera tare rai. Blajinii erau prea mici; \
doisprezece zmpreuniJ. abia reU§eau Sa ridice Un OU. \ I
A§a ca Dumnezeu i-a !ii.sat pe uria§i sa piarii, l-a
fiicut pe om a§a cum este azi §i i-a mu tat pe blajini
pe lumea cealaltii, zntr-un tiiram de sub piimant,
unde nu ajunge oricine.
Blajinii sunt blanzi, cuvio§i §i drepfi §i se
saturii cu pufin. Se spune cii de Pa§ti eiJae pasca ~ l
din zeama pe care o lasiim noi fn cojile de ouii.
Dar sunt siiraci cu duhul §i nu au oameni
luminafi care sii le spunii macar cand vin
Pa§tile §i Craciunul, caci ei au primit znva-
fatura cre§tina. Mai demult, oamenii de la
fara obi§nuiau sa arunce de Craciun coji de
nuca pe ape curgatoare, iar de Pa§ti coji de
OUa YO§ii, caci ape[e Se varsa toate fn
Apa-Sambetei §i, dupa ce znconjoara pamantul - --
de trei ori, Apa-Sambetei ajunge fn fara blaji-
nilor. Astfel afia §i ei case apropie sarbatorile. Pana acolo
ouale seJae iar zntregi §i dintr-unul se mfrupta doisprezece blajini. A§a sarbatoresc ei Pa§tile.
Cica la sfar§itul lumii dupa ce va arde pamanul de toate necurafiile, Dumnezeu fi
va scoate iar la lumina pe rohmani, iar oameni ca noi nu var mai ft.

26. Sensibilul a pregatit cateva intrebari: Ce sentimente fafa de blajini iti transmite
textul? Care crezi ca sunt cuvintele sau sintagmele care starnesc aceste
sentimente?

-------------------------------------------------------- 113
 27. Noteaza o expresie pe care o cuno§ti §i care include sintagma ,,Apa-Sambetei"
§i scrie dedesubt semnificatia ei, avand in vedere §i informatiile oferite de text.

28. Imagineaza-ti ca, pentru o zi, fad o vizita pe taramul celalalt §i e§ti gazduit in
casa unui blajin. Serie o povestire in care sa prezinti ziua petrecuta acolo §i im-
presiile tale. Descrie momentele la care ai asistat §i noteaza sentimentele pe care
le-ai trait. Recite§te fi§a de autocontrol de la pagina 194, pentru a-ti construi
textul cat mai bine.

114------------------------------------------------------
 Unitatea 4
29. iti prezentam un alt personaj neobi§nuit, mascota revistei pentru copii
Dilematix din fotografia de mai jos. Este proaspat absolvent al unui curs de
scriere creativa. Prin codul culorilor, marcheaza cu verde trasaturile care ti-I fac
'
simpatic de Dilematix §i, cu galben, trasaturile acestuia care ii fac nesuferit.

[... ] Pur §i simplu, m-am trezit fntr-o redacfie •(de fapt,

habar n-aveam ca se nume§te a§a, pentru mine era doar o
fncapere cu computere §i cu multe hartii), iar pe un birou am
zarit o cu tie de pizza fn care mai erau vreo doua felii. in acel
moment nu m-am gandit decat ca mi-era foame §i trebuie sa
recunosc ca m-am furi§at pana la cutie §i am ronfait un pie
dintr-un colf al ei (da, afi ghicit, pentru mine e comestibil
orice este confecfionat din hartie sau din carton, de§i nici
pizza nu-mi displace, fnsa de acele doua felii, din politefe, nu
m-am atins! ). A§adar, eram cocofat pe un birou, fn fafa unui
computer $i cand m-am uitat din zntamplare pe ecranul
monitorului am vazut cateva poze cu mine, fn diverse ipostaze! Va dafi seama ca am Jost §Ocat!
Era o oglinda mare pe-acolo, m-am tot uitat ba la oglinda, ba la monitor, pana cand m-am
convins: eram eu §i fntr-o parte §i fn cealalta! Dupa ce m-am obi§nuit cu ideea, am fnceput sa
ma admir: nu mi s-a parut cii eram prea frumos, fnsa aveam ceva special. Oamenii mari ar ft
spus despre mine ca sunt charismatic, fnsa eu nu cunoa§team fnca acest cuvant. in fine! Dupa
aceea, am auzit doua voci fn apropiere §i m-am ascuns rapid.
- Ce zici de Dilematicus? a fntrebat una dintre voci.
- Nu. E prea ... academic! Mai bine, Dilematix. Emai trendy, mai SF! azis a doua voce.
- Perfect! a aprobat prima voce. Sa fie atunci Dilematix!
Din ac~asta scurtii conversafie am priceput ca vorbesc despre mine §i ca ma cheama
Dilematix. In fond, nu e un nume rau! $tiu ca mulfi dintre voi sunte,ti nemulfumifi de numele
voastre §i ca afi dori sii purtafi nume de prinfese sau de luptatori kung fu, dar sa §tifi de la
mine ca fiecare nume Z§i are personalitatea sa.
Apoi, cei doi care vorbisera au plecat, luminile s-au stins §i am ramas singur. Nu prea
§tiam ce sa Jae. $i pentru cii tot aveam la dispozifie un computer, m-am gandit fntr-o doara
sa-mi Jae o adresa de e-mail. Nu ma a§teptam fnsa ca fn zilele urmatoare sa primesc deja
scrisori §i mesaje de la voi, de parca m-afi ft cunoscut de cand lumea. De aceea, v-am rugat
pe voi sa ma ajutafi sa-mi gasesc povestea, fiindca se pare ca §tifi mai multe despre mine decat
eu fnsumi. Desigur, unii dintre voi m-au flatat cand au scris despre mine ca sunt un personaj
faimos. Nu ma consider un VIP, n-am limuzina §i nici conturi fn biincile din Elvefia.
A§adar, din acea zi am fnceput sa locuiesc la redacfie, sa citesc e-mailurile §i pove§tile
voastre, precum §i alte carfi pe care le-am gasit pe acolo (unele destul de complicate, de
critica literara) §i sa ma hranesc sporadic cu pagini din ziare §i cu alte hartii. Din aceastii
cauza aud mai tot timpul fn jurul meu fntrebari de genul:
- N-ai vazut printul iila pe care l-am dat ieri?
Sau:
- Unde oft disparut articolul domnului Ple§u?

-------------------------------------------------------- 115
 Nu mii conversez cu nimeni, zn afarii de asistenta mea cu care port discufii epuizante
pe tema suplimentului. Ceilalfi nu au timp, fiecare e cu treburile Lui, iar eu zncerc sii-i
l
!I

deranjez cat mai pufin, mai ales atunci ct1nd fin $edinfe $i vorbesc chestii intelectuale. Pe
masa ,,de consiliu" sunt znsii mai mereu ni$te priijituri care mii atrag foarte tare, dar nu
fndraznesc sii cer permisiunea de a lua $i eu una.
De ct1nd locuiesc la redacfie, m-au contactat: lf n inorog batran, bufnifa lui Potter, care
m-a zntrebat: ,,Ce faci, vere?", iar eu i-am riispuns znfepat: "Nu cred cii suntem rude!",
un vampir literat, o stafie care mi-a adus ni$te poezii cu rima pe care n-am reu$it sii le
citesc fiindcii dispiireau la lumina zilei, o vriijitoare care ciiuta animale znfelepte de
companie, de$i eu nu diidusem niciun anunf zn acest sens, o ceata de orci care voiau sii mii
bage,Jn nu $tiu ce combinafie cam dubioasa $i, desigur, am refu.zat.
Inca nu $tiu cine sunt, de aceea am sperat cii-mi voi aminti cu ajutorul vostru miicar
ofrantura din povestea mea. [...]

30. Folosindu-te de ceea ce face Colec\ionarul, scoate-ti lupa §i analizeaza cu aten\ie

cuvantul Dilematix. Serie de la ce cuvant de baza e format acesta §i ce 1\i
sugereaza alegerea unui astfel de nume.

I DILEMATIX :>
31. Formeaza §i tu nume de personaje folosind, la alegere, cuvinte §i sufixe din
sacul Colectionarului.
'

a interoga
surprindere -ix - tor
vis carte - escu -iu
a presupune - ar -bil
fuga verde stop
a indica categorie -eanu -tate

116----------------------------------------------------------
 Unitatea 4
32. Ce fel de faptura crezi ca e Dilematix? Ce indicii ai gasit in text pentru a raspun-
de la aceasta intrebare?

Este ........................................................, pentru ca .............................................................. .

33. Scrie-i o scrisoare lui Dilematix, in care sa-i comunici acestuia parerea ta despre el.

---------------------------------------------------------- 117
 34. Unii dintre stramo§ii lndepartati ai lui Dilematix sunt readu§i in timpurile
moderne de Rick Riordan. Cite§te Mulfumirile pe care autorul cartii Hoful
fulgerului le aduce pentru reu§ita de a-§i vedea cartea tiparita. Subliniaza
numele fapturilor care nu exista decat in imaginatia oamenilor. '
''
1
Multumiri
'

Fiirii sprijinul unor ajutoare de niidejde, a§ ft Jost ucis de mon§tri de mai multe ori fn
timpul striidaniei mele de a fncredinfa tiparului aceastii poveste. Ji mulfumesc fiului meu
l
eel mare, Haley Michael, primul care a auzit povestea, fiului meu eel mic, Patrick John,
care, la vtirsta de §ase ani, este cea mai echilibratii persoanii din familie, §i sofiei mel~
Becky, care trebuie sii accepte numeroasele ore petrecute de mine la Dealul Semizeilor. Ii
mulfumesc, de asemenea, echipei mele de ajutoare din ciclul gimnazial: Travis Stoll,
istef §i rapid ca Hermes, C.C. Kellogg, iubitii ca Atena, Allison Bauer, cu ochiul limpede
precum Artemis, zeifa vaniitorii, §i doamnei Margaret Floyd, fn feleaptii §i amabilii cu-
nosciitoare a englezei de nivel gimnazial. Aprecierile mele se fndreaptii §i spre profesorul
Egbert f. Bakker, extraordinar clasicist, Nancy Gallt, agent literar summa cum laude,
Jonathan Burnham, Jennifer Besser §i Sarah Hughes pentru ca au crezut fn Percy.

35. Ce te surprinde In acest text?

36. Crezi ca textul este unul literar sau nonliterar? Motiveaza-ti raspunsul.

Cred ca textul este literar/ nonliterar, deoarece .... ........................................................

118 ------------------------------------------------------
 Unitatea 4
37. Potrive§te definifia din dreapta cu etichetele potrivite din partea stanga.

clasicist .
cea mai inalta distinctie academica conferita la
absolvirea unor examene; (in text), persoana
<
care a facut un lucru in mod admirabil

agent literar persoana care studiaza limbile ~i cultura

clasica (greaca ~i latina)

summa cum Laude persoana care reprezinta autorul ~i care

negociaza, in numele acestuia, publicarea
.
cartii intr-o editura

38. Aceste Mulfumiri a par la sfar§itul cartii, ca o postfata. Bifeaza rolurile inserarii
acestui text in volum.

D Prezinta informapi suplimentare legate de tema carpi, pentru a spori mtele-

gerea acesteia ~i pentru a completa listele de lectura ale cititorului.
D Ofera cititorului informatii culturale despre carte sau despre autor.
D Nu face partea din textul propriu-zis al carpi, iar plasarea lui la sfar~it evita
confuziile.
D Datorita unei mari diferente intre momentul sau locul scrierii ~i acela al aparitiei
carpi, postfata include explicaµi istorice ~i/ sau legate de contextul cultural.

39. Detectivul te sfatuie§te sa identifici in text trasaturile zeilor, scriindu-le in

dreptul fiecarui simbol.

Hermes

Atena

Artemis

----------------------------------------------------- 119
 40. Cite§te un alt fragment din romanul Hoful fulgerului, de Rick Riordan §i
raspunde la intrebarile pe care Detectivul le adreseaza naratorului-personaj.

Jntr-un Jel, e bine de $tiUt ca exista zei greci, pentru ca ai pe cine znvinui cand [ucrurile
merg prost. De exemplu, dacii te viid ca fugi de un autocar care tocmai aJost atacat de ni$te babe
monstruoase $i aruncat zn aer de un fulger, $i pe langii toate astea mai $i plouii, majoritatea oa-
menilor ar spune doar ca ai ghinion; dar cand e$ti semizeu, ?tii ca e vorba de 0 putere divinii
care se striiduie$te sii-fi Jacii probleme.
A$adar, iatii-ne, Annabeth, Grover $i cu mine, mergand prin piidure zn New Jersey, pe
langii rau. Striilucirea ora$ului New York zngiilbenea cerul noctum din spatele nostru, iar
miasmele raului Hudson ne umpleau niirile.
Grover avea frisoane $i zbiera, cu ochii lui mari de fap mijifi $i plini de groazii.
- Trei Binevoitoare. Toate trei deodatii.
$i eu eram destul de $OCat. Explozia Jerestrelor autocarului zncii zmi riisuna zn urechi. Dar
Annabeth ne-a tras dupii ea, spunand:
- Haidefif Cu cat ajungem mai departe, cu atat e mai bine.
- Tofi banii no$tri erau acolo, i-am reamintit. Mancarea $i hainele noastre. Totul.
- Ei bine, poate dacii n-ai ft decis sii intri zn luptii...
- Ce-ai ft vrut siiJae? Sii vii las sii ftfi uci$i?
- Nu trebuia sii ne protejezi pe noi, Percy. Ne-am ft descurcat.
- Tiiiafi ca painea pentru sendvi$, a intervenit Grover, dar ne-am ft descurcat.
- Tu sii taci, fapule, a spus Annabeth.
Grover se viiita plin de jale.
- Cutii de conserve ... 0 pungii plinii cu cutii de conserve.
Ne-am scufundat zn noroi, printre copaci cu Jorme ftoroase $i miros de ruJe murdare.
Dupii cateva minute, Annabeth a venit langii mine.
- Uite ce e, eu ...
A ezitat.
- Chiar apreciez ca ai venit dupii noi. A Jost un gest Joarte curajos.
- Suntem o echipii, nu-i a§a?
A mai focut cafiva pa$i zn tiicere.
- Chestia e ca, dacii mori..., zn aJarii de Japtul ca ar ft Joarte nepliicut pentru tine, ar zn-
semna ca misiunea s-a zncheiat. Asta ar putea ft singura mea $ansii de-a vedea lumea realii.

Detectivul: Cine te insote§te in aceasta calatorie?

Naratorul-personaj: ............................................................................................................. .

Detectivul: Cine e§ti §i care este nurnele tau?

Naratorul-personaj: .............................................................................. ............................... .

120--------------------------------------------------------
 Unitatea 4
Detectivul: Care sunt obstacolele pe care puterea divina p. le-a ridicat mcale pana
acum?
Naratorul-personaj: ............................................................................................................. .

Detectivul: Ce se va 1ntampla in caz ca misiunea e~ueaza?

Naratorul-personaj: ............................................................................................................. .

41. IT-istul a aflat ca Cele Trei Binevoitoare sunt, de fapt, Cele Trei Furii (Alecto,
Megera §i Tisiphone), zeitele razbunarii, numite, adesea, Binevoitoarele sau
Gratioasele, pentru a le imbuna. Gase§te, in primul alineat al textului, o alta
sintagma (un grup de cuvinte) prin care ele sunt numite, dar mai putin politicos
§i coloreaza secventele care fac referire la acestea.

42. Sensibilul a pregatit o fi§a pentru a nota citatele care numesc sau sugereaza
starile personajelor. Transcrie-le in fiecare bula ~i noteaza apoi, cu litera D,
citatele care numesc direct emotiile personajelor §i, cu litera S, citatele prin care
acestea sunt doar sugerate.

C>
0
0
0

Percy Anna beth Grover

43. Transcrie mai jos indicii de timp §i de spatiu identificati in text.

lndici de timp: .............. ..................................................................................................

lndici de spatiu: ................................................................................ ............................... .

-------------------------------------------------------- 121
 44. Inginerul te informeaza ca un roman este un text alcatuit din mai multe serii de
'l
intamplari incl use in secvente numite episoade narative - mai multe ,,miezuri"
de actiune. Fiecare dintre acestea poate fi impartit in momente ale actiunii.
Alege, prin bifare, momentul actiunii potrivit pentru acest fragment.

situatia initiala
' '
cauza care declanseaza
' .
actirmea desfasurarea actiunii
' '
!
j
situatia dificila
' .
rezolvarea situatiei dificile situatia finala
' f
45. Cei trei semizei au intuitii, puteri supranaturale, dar §i simturi ascutite. Noteaza
cate un exemplu de imagine artistica care face cititorul sa vada, sa auda §i sa
simta alaturi de personajele prezentate.

imagini vizuale

46. Cite§te fragmentul urmator §i noteaza, de-o parte §i de alta a drumului,

aspectele ce apartin realitatii §i cele care constituie elemente fictionale.

Furtuna se oprise fn sfar$it. Striilucirea ora$ului s-a stins fn urma noastrii, liisandu-ne
fntr-o beznii aproape totalii. N-o vedeam deloc pe Annabeth, ci numai liciirirea piirului ei blond.
- N-ai mai ie$it din Tabiira Semizeilor de cand aveai $apte ani? am fntrebat-o.
- Nu ... Doar fn cateva excursii scurte. Tata ...
- Profesorul de istorie.
- Oa. Nu mi-a priit sii locuiesc acasii. Adicii, Tabiira Semizeilor este casa mea.
Vorbea precipitat de parcii s-ar ft temut cii cineva ar putea fncerca s-o opreascii.

122 ------------------------------------------------------ I
;;, !
 ' Unitatea

- In tabarii te antrenezi §i te tot antrenezi. $i asta-i grozav, dar lumea realii e locul
4
unde se aflii mon§trii. Acolo afli dacii e§ti bun de ceva sau nu.
Dacii n-a$ Ji cunoscut-o, a§ft putu t sii jur ca simfeam ezitare fn glasul ei.
- Te descurci destul de bine cu cufitul ala, i-am spus.
- Crezi?
- Oricine se poate sui fn spinarea unei Furij se descurca bine, cred eu.
N-aveam cum sa verific, dnr cred ca a zrimbit.
- $tii, a spus ea, poate c-ar trebui sa-fi spun ... 5-a-ntrimplat ceva ciudat fn autocar...
Nu $liu ce voia sa-mi spuna, dar aJost fntrerupta de un strident bu-hau-hau, ceva care
aducea cu sunetul unei bufnife chinuite.
- Hei, naiul meu fnca funcfioneaza! a strigat Grover. Dacii mi-a$ putea aminti un
crintec de ,,gasit drwnul", am putea ie§i din padurea asta!
A mai seas criteva note, dar cii.ntecul inca semiina suspect de mult cu melodia cantata
de Hilary Duff.
fn Zoe sii giisesc drumul, m-am izbit imediat de un copac, procopsindu-mii cu un fru-
mos cucui in frunte.
De adiiugat la lista cu superputeri pe care nu le posedam: vederea pe timp de noapte.
Dupii ce m-am impiedicat §i nm fnjurnt, fn fine, dupii vreun kilometru $i jumiitate ingro-
zitor, am ziirit in fafa oluminii: culorile unei ftrme cu neoane. Mirosea amrincare. Mrincare pra-
jitii, grasii, excelentii. Mi-am dat seama ca nu mrincasem nimic nesaniitos de crind ajunsesem
la Dealul Semizeilor, unde ne hriineam cu struguri, brrinzii, priine $i cu crite un griitar
extrasubfire, preparat de nimfe. Subsemnatul avea nevoie de un cheeseburger dublu.

Aspecte reale

Aspecte fictionale

-------------------------------------------------------- 123
 47. Percy vorbe§te despre antrenamente §i superputeri, pe care le-a dobandit ca
locuitor in Dealul Semizeilor, unde a mancat numai lucruri benefice. Noteaza
alimentele care iti plac, separandu-le pe cele bune pentru sanatate de celelalte,
care te fac §i pe tine ,,semizeu".
Alimente care imi plac, dar nu sunt foarte bune pentru sanatate:
<

Alimente care imi plac ~i sunt bune pentru sanatate:

48. in fragmentul urmator, subliniaza enuntul care contine descrierea locului in

care au ajuns cei trei pu§ti.
..
Nu era un restaurant fast-food, a§a cum sperasem. Era unul dintre acele magazine ciudate
de curiozitafi de pe marginea drumurilor care vand ornamente de gradina reprezentand pasari
flamingo, indieni din lemn §i ur§i grizzly din ciment §i alte chestii de genul asta. Cladirea prin-
cipala era un depozit lung, scund, fnconjurat de hectare de statui. Nu reu§eam sa descifrez ce
scrie pe firma, pentru ca daca exista ceva mai rau pentru dislexia mea decat engleza normala,
acest ceva e textul unei firme luminate, scris cu litere cursive ro§ii.
Mie mi se parea ca scrie: GAMAZILUN CU PICITI ED RA.GDINA AL ULI TATNI ME.
- Ce naiba fnseamna asta? am fntrebat.
- Nu §tiu, a spus Annabeth.
Ii placea atat de mult sa citeasca, fncat uitasem ca §i ea era dislexica.

49. Cite§te definitia cuvantului dislexie pentru a intelege cauza aparitiei acestor
cuvinte ciudate §i scrie dedesubt ce ar fi trebuit sa citeasca Percy de pe firma
luminoasa, rea§ezand literele fiecarui cuvant.

DISLEXIE, dislexii, s. f. (Med.) Tulburare la citit

manifestata prin modificarea cuvintelor, prin gre9eli
de lectura etc. - Din fr. dyslexie.

124 ----------------------------------------------------------
 Unitatea 4
50. Pictorul parca nu are astampar §i i§i dore§te sa deseneze. Fragmentul
urmator ii ofera ocazia sa o cunoasca pe Tanti Em, un personaj demn de
a§ezat intr-un portret. Pornind de la detaliile oferite de text, schifeaza §i tu
imaginea acesteia.

Terenul din fafii era o piidure de statui:

animale de ciment, copii de ciment, chiar $i
un satir de ciment cantand lanai, care i-a dat
fiori lui Grover.
- Mehehe! a behiiit el. Seamiinii cu un-
chiul meu Ferdinand!
Ne-am oprit la U$a depozitului.
- Nu batefi, ne-a implorat Grover. Simt
miros de mon$tri.
- Nasul tiiu e fnjundat de cand cu Fu-
riile, i-a spus Annabeth. Tot ce simt eu e mi-
rosul de burgeri. Tie nu fi-e foame?
- Carne! a spus el disprefuitor. Eu sunt
vegetarian.
- Tu miinanci enchiladas cu branzii $i
cutii de aluminiu, i-am amintit.
- Alea sunt legume. Haidefi. Sii pleciim.
Statuile astea ... se uitii la mine.
Apoi U$a s-a deschis cu un scarfait $i fn
fata noastrii a apiirut ofemeie fnaltii din Orientul Mijlociu - sau eel pufin am presupus
cii era din Orientul Mijlociu, pentru cii purta o rochie lungii $i neagrii care o acoperea cu
totut cu excepfia mainilor, iar capul fi era complet acoperit. Ochii fi sclipeau fn spatele
unui voal negru, dar as ta era tot ce vedeam. Mainile ei de culoarea cafelei piireau biitrane,
dar fngrijite $i elegante, a$a cii mi-am imaginat cii e o bunicufii care fusese candva o
doamnii frumoasii.
Chiar $i accentul ei aducea vag a Orientul Mijlociu.

51. Numele Em nu este unul oficial, ci pare, mai curand, o prescurtare sau un
pseudonim. Noteaza cat mai multe variante pentru numele intreg al personajului.

---------------------------------------------------------- 125
 52. Alege, prin bifare, care este momentul actiunii potrivit pentru acest fragment.

situatia initiala cauza care declanseaza actiunea desfasurarea actiunii

t , ' t
' '

situatia dificila rezolvarea situatiei dificile situatia finala

'

53. Inginerul scoate esentialul din portretul extins al lui Tanti Em: poarta un val
care o acopera cu totul, inclusiv ochii. IT-istul a prezentat semnificatia valurilor,
in articolul de mai jos. Subliniaza enuntul care te surprinde.

Existii obiceiul numit purdah, larg riispandit fn culturile Orientului, care cere ca fe-
meile sii 1$i ascundii formele ori doar capul sau gatul de orice alfi oameni fn afara membrilor
familiei sale; expresia vine din Zimba persanii, unde purdah fnseamnii nimic altceva deciit
cortina; iar rolul acestui obicei este chiar acela de a ridica o cortinii fntre comunitate $i Ja-
milie, fntre spaJiul public $i eel privat al femeii.
Cu tofii avem, fntr-un fel, douii viefi mai mult sau mai pufin paralele, indiferent cii
suntem biirbafi sau femei $i triiim fn orient sau nu; $i cu toJii ciiutiim sii trasiim anumite
graniJe fntre dimensiunea socialii a viefii noastre $i cea individualii; fnsii femeii din Orient
i se impune separarea celor douii fn modul eel mai categoric, prin purdah; iar instrumen-
tul de delimitare fntre ele este hijab, viilul.
(http://www.ici-colo.ro/2012/10/
Dictionar-de-moda-feminina-orientala-dincolo-de-valuri.html)

54. Dupa ce au citit impreuna articolul §i §i-au amintit de lumea orientala, membrii
echipei nu au gasit motivul pentru care femeia §i-ar acoperi fata complet,
inclusiv ochii. De ce crezi ca Tanti Em i~i acopera totu~i ~i ochii?

55. Subliniaza, in fragmentul urmator, secventele care indica o stare de tensiune §i

anticipeaza suspansul.

Depozitul era plin de statui - oameni fn diferite ipostaze, purtand tot felul de costume
$i avand diferite expresii. Ma gandeam cii ffi trebuie o griidinii destul de mare ca sii fncapa
$i o singurii statuie, pentru cii toate erau fn miirime naturalii. Dar eel mai mult mii gan-
deam la mancare.
- Vii rog, staJi jos, a spus Tanti Em.

126 --------------------------------------------------------
 Unitatea 4
- Minunat, am spus.
- Hm, a spus Grover fora tragere de inima, nu avem niciun ban, doamnii.
Ptina sa apuc sii-l fnghiontesc, Tanti Em a spus:
- Nu, nu, copii, nu-i nevoie de bani. E un caz special, nu-i a§a? Fae cinste, pentru
ni§te 01fani atat de dragufi.
- Va mulfumim, doamnii, a spus Annabeth. •
Tan ti Em a fnfepenit, de parcii Annabeth ar ft facut ceva nepotrivit, dar apoi batrana
s-a relaxat la fel de repede, a§a cam-am gandit ca probabil fmi imaginasem.
- Nu-i rau deloc, Annabeth, a spus ea. Ai ni§te ochi gri fncantiitori, copila. Abia
foarte tarziu m-am fntrebat de unde §tia ca o cheama Annabeth, de§i nu ne prezentaseram.
Gazda noastrii a dispiirut fn spatele tejghelei §i a fnceput sa gateasca. fn scurt timp,
ne-a adus tavi de plastic pline-varf cu cheeseburgeri dubli, shake-uri de vanilie §i porfii im-
ense de cartofi prajifi.
Doar dupa jumatate de burger mi-am adus aminte sii mai §i respir.
Annabeth Z§i sorbea shake-ul.
Grover triigea cu ochiul la cartofii priijifi §i privea la hartia cerata de pe tavii ca §i cum
ar ft vrut s-o guste, dar fncii piirea prea agitat pentru a manca.
- Ce-i cu §Uieratul iista? a fntrebat el.
Am ascultat, darn-am auzit nimic. Annabeth a clatinat din cap.
- $uierat? a fntrebat Tanti Em. Poate cii e baia de ulei. Ai un auz fin, Grover.
- Iau vitamine. Pentru urechi.
- Splendid, a spus ea. Dar, te rag, relaxeazii-te.
Tan ti Em nu manca nimic. Nu-§i scosese viilul, nici chiar cand gatise, iar acum §edea
aplecata fn fafii, cu degetele fmpreunate §i ne privea mancand. Ma nelini§tea sa §tiu cii
cineva se holbeazii la minefarii sii-i pot vedea fafa, dar mii simfeam satisfacut dupa burger, §i
un pie somnoros, §i m-am gandit cii a§ putea miicar fncerca sa Jae pufina conversafie cu
gazda noastrii.

56. Alege, prin bifare, justificarea potrivita pentru faptul ca cei trei copii o lasa pe
Tanti Em sa creada ca suntorfani.

D Vor sa fie priviti cu rnila.

D Nu vor sa fie gasiti de parinti.
D In acest fel, evita mtrebarile indiscrete despre ei in~i~i.
D Spera ca vor obpne rnancare gratis.
D Este o justificare rnai credibila decat aceea ca au fost atacati de Cele Trei Furii.

------------------------------------------------------- 127
 57. Este profitabila amplasarea unei astfel de gradini cu statui pe marginea unui
drum aproape mereu pustiu? Justifica-ti parerea in cateva randuri.

58. Inca din timpul mesei, lucrurile incep sa o ia razna .. . Subliniaza, in fragmentul
urmator, secventele care indica starile personajelor.

A znceput sa ma manance ceafa, de parca m-ar maift privit §i altcineva. M-am zntors,
dar era doar statuia unei tinere care finea un CO§ de Pa§te. Detaliile erau incredibile, mult
mai precise decaf la majoritatea statuilor de gradina. Dar ceva era zn neregula cu fafa ei.
Arata de parca era speriata sau chiar zngrozitii.
- Ah, a spus cu tristefe Tanti Em. Ai observat ca unele dintre creafiile mele,, n-au
ie§it bine. Sunt defecte. Nu le cumpara nimeni. Fafa este eel mai greu de realizat. Intot-
deauna fafa.
- Dumneavoastra facefi aceste statui? am zntrebat.
- 0, da. Pe vremuri, am avut doua surori care ma ajutau cu magazinul, dar au murit,
iar Tan ti Em e singura. Doar eu §i statuile mele. De-as ta leJae. fmi fin companie.
Tristefea din vocea ei a parut atat de profunda §i de reala, zncat nu m-am putut abfine
sa nu-mi fie mila de ea.
Annabeth s-a oprit din mancat. S-a aplecat zn fafa §i a zntrebat:
- Doua surori?
- E o poveste zngrozitoare, a spus Tanti Em. Chiar nu-i o poveste pentru copii. Vezi
tu, Annabeth, o femeie rea era geloasa pe mine, cu mult timp zn urmii, cand eram tanara.
Aveam un ... un iubit, znfelegi, §i femeia asta rea era hotiirata sii ne despartii. Ea a provo-
cat un accident zngrozitor. Surorile mele au ramas alaturi de mine. Mi-au zmpartii§it ghi-
nionul cat au putut, dar zn cele din urma au murit. S-au stins. Eu sunt singura care a
supraviefuit, dar asta a avut un pref. $ice pref!
Nu znfelegeam prea bine ce voia sa spunii, dar mi-a parut riiu pentru ea. Pleoapele mi
s-au zngreunat, stomacul plin ma zndemna la somn. Biata batranicii. Cine ar putea riini o
persoanii atat de simpatica?
- Percy?
Annabeth m-a scuturat pentru a ma face atent.
- Poate ar trebui sa plecam. Vreau sa spun ca maestrul de ceremonii ne a§teptii.
Piirea tensionata. Nu eram sigur de ce. Grover manca acum hartia cerata de pe tavii,
dar daca lui Tanti Em i se parea ciudat, nu spunea nimic.
- Ce ochi gri minunafi, i-a spus Tanti Em lui Annabeth din nou. Da, de mult n-am
mai vazut asemenea ochi gri.

128--------------------------------------------------------
 Unitatea 4
5-a fntins ca pentru a atinge obrazul Lui Annabeth, dar Annabeth s-a ridicat brusc.
- Chiar trebuie sii pleciim.
- Oaf
Grover $i-a fnghifit hartia ceratii $i s-a ridicat.
- Maestrul de ceremonii ne a$teaptii. A$a el
Nu voiam sa plec. Mii simfeam siitul $i mulfumit. Tanti Em era atat de driigufii. A$
ft vrut sii stau cu ea o vreme. •
- Vii rag, dragii mei, ne-a implorat Tan ti Em. fnta!nesc atat de rar copii! fnainte sii
plecafi, nu vrefi macar sii-mi pozafi?
- Sii vii poziim? a fntrebat Annabeth cu precaufie.
- Doar ofotografie. 0 voi folosi pentru a sculpta un nou set de statui. Vedefi voi, co-
piii sunt foarte populari. Toatii lumea iube$te copiii.
Annabeth s-a mu tat de pe un picior pe celiilalt.
- Nu cred cii putem, doamnii. Haide, Percy...
- Sigur cii putem, am spus.
Mii irita faptul cii Annabeth e atat de autoritarii $i nepoliticoasii cu biitranica as ta care
tocmai ne hriinise pe gratis.

59. Alege, prin bifare, care este momentul acfiunii potrivit pentru acest fragment.

situatia
, initiala
, cauza care declanseaza
, actiunea
, desfasurarea actiunii
' '

situatia dificila rezolvarea situatiei dificile situatia finala

' ' '

60. Cite§te fragmentul urmator §i noteaza de-o parte §i de alta a ,,§arpelui" aspectele
ce aparfin realitafii §i pe cele ficfionale.

- Nu te uita la ea! a strigat Annabeth.

$i-a pus §apca cu Yankees pe cap §i a dispiirut. Mainile ei invizibile ne-au zmpins pe
Grover §i pe mine de pe bancii.
Ziiceam pe jos, uitandu-mii la sandalele Lui Tanti Em.
L-am auzit pe Grover plecand zntr-o direcfie, iar pe Annabeth zn alta. Dar eram prea
amefit ca sii mii mi§c.
Apoi am auzit un sasait ciudat deasupra mea. Mi-am ridicat privirea spre mainile lui
Tanti Em, care au devenit noduroase §i pline de negi, cu gheare ascufite de bronz zn lac de
unghii.
Eram gata sii privesc mai sus, dar de undeva, din stt1nga Annabeth mi-a strigat:
1

- Nu! Nu te uita!
Un nou sasait - sunetul fiicut de ni§te §erpi§ori, chiar deasupra mea, acolo unde ...
unde ar ft trebuit sii fie capul lui Tanti Em.
- Fugi! a behiiit Grover.
------------------------------------------------------ 129
 "I
'

L-am auzit gonind prin pietri§, strigt1nd: ,,Maia!" pentru a-§i activa baschefii zburiitori.
Nu mii puteam mi§ca. M-am uitat la ghearele noduroase ale lui Tanti Em §i am zn-
cercat sii mii zmpotrivesc transei amefitoare pe care mi-o indusese biitrana.
- Ce piicat cii trebuie sii distrug o fafii frumoasii §i taniirii, mi-a spus ea consolator.
Nu adormi, Percy. Tot ce trebuie sii faci e sii prive§ti zn sus.
Mii luptam cu impulsul de-a mii supune. Dar am privit zntr-o parte §i am viizut una
dintre acele sfere de sticlii pe care oamenii §i le pun•zn griidini. Am viizut reflexia zntune-
catii a lui Tanti Em msticla portocalie; viilul dispiiruse, dezviiluindu-i fafa ca un cerc palid
§i sclipitor. Piirul i se mi§ca, unduindu-se ca ni§te §erpi.
Tanti Em.
Tanti ,,M".
Cum putusem sii flu atat de prost?
11 Gande§te", mi-am spus. Cum a murit Meduza fn mit?
Dar nu puteam gandi. Ceva fmi spunea cii, fn mit, Meduza dormea cand Jusese ata-
catii de tizul meu, Perseu. Dar acum nu era nici pe departe adormitii. Dacii voia, Z§i putea
scoate chiar acum ghearele pentru a-mi grebla fafa.

Aspecte reale

Aspecte fictionale

61. Alege prin bifare care este momentul actiunii potrivit pentru acest fragment.

situapa inipala cauza care decl<lru?eaza acpunea desfasurarea actiunii

' '

situatia dificila rezolvarea situatiei dificile situatia finala

' ' '

130 --------------------------------------------------------
 Unitatea 4
62. Inginerul scoate din arhiva lui numele a trei obiecte magice folosite de Perseu:
sandale inaripate, coiful zeului Hades, care 11 facea invizibil, §i scutul cu
oglinda. Folose§te-le pentru a imagina o cale de ie§ire din aceasta situatie.

~ ............................................................. ............ ............................. ........ ...... ... ...

~

~ .......................................................................................................................... .

0~~ .......................................................................................................................... .
t ;z,.~.o
..........................................................................................................................
···························································································································

0
63. Cite§te fragmentul urmator pentru a vedea daca predictia ta a fost corecta §i
subliniaza secventele care coincid cu solutiile alese de tine.
' '
- Fere§te-te! a strigat Grover.
M-am fntors §i l-am vazut proiectat pe cer, zburand direct spre mine, cu pantofii lui
fnaripafi fiilfaind, finand fn mana o creanga de miirimea unei bate de baseball. Avea ochii
stran§i, iar capul i se mi§ca dintr-o parte fn alta. Zbura ajutandu-se doar de instinct.
- Fere§te-te! a strigat el din nou. ii vin eu de hac!
Asta m-a facut fn sfiir§it sa reacfionez. Cunoscandu-l pe Grover, eram sigur ca o va
rata pe Meduza §i ma va nimeri pe mine. M-am dat la o parte.

---------------------------------------------------------- 131
 Poe!
Prima datii am crezut di. Grovers-a lovit de un copac. Apoi, Meduza a urlat furioa sii..
- Satir nenorocit, a marait ea. Te voi adiiuga la colecfia meal
- Asta aJost pentru unchiul Ferdinand! i-a strigat Grover.
M-am tarat de-acolo §i m-am ascuns printre statui, fn timp ce Grovers-a niipustit zn
jos fntr-un al doilea atac.
Zhang!
- Arr! a fipat Meduza, iar §erpii din piir au §Uierat §i au scuipat.
Chiar ltingii mine, s-a auzit vocea lui Annabeth:
- Percy!
Am siirit atat de sus, zndit aproape am distrus un pitic de gradinii.
- Doamne! Nu face as ta!
Annabeth §i-a seas §apca cu Yankees §i a devenit vizibilii.
- Trebuie sii-i tai capul.
- Poftim? Ti-ai pierdut minfile? Sii plecam de-aici.
- Meduza este a ameninfare. E maleficii. A§ ucide-o eu, dar...
Annabeth a fnghifit fn sec, de par~a era gata sii Jaca a miirturisire dificilii.
- Dar tu ai arma cea mai bunii. In plus, eu nu m-a§ putea apropia de ea. M-ar tiiia I

fn buciifi din cauza mamei. Tu ... Tuai a §ansii. .i

- Poftim? Nu pot ... I
- Uite, vrei sa transforme §i mai mulfi oameni nevinovafi fn statui?
A ariitat spre a pereche de fndragostifi, un biirbat §i afemeie fmbrafi§afi, pietrificafi
de monstru.
Annabeth a luat a bila verde de pe un piedestal din apropiere.
- Un scut lustruit ar ft Jost mai potrivit.
A studiat sfera cu un ochi critic.
- Convexitatea va produce ni§te distorsiuni. Miirimea reflexiei trebuie sii se dividii
cu ...
- Vrei sii vorbe§ti pe fnfelesul meu?
- Asta Jae!
Mi-a aruncat sfera de sticlii.
- Prive§te-o prin sticlii. Niciodatii sii n-o prive§ti zn mod direct.
- Hei, prieteni! a strigat Grover de undeva de deasupra noastrii. Cred cii e incon-
§tientii!
- Mrrr!
- Sau nu, s-a corectat Grover §i a plecat fntr-o nouii misiune cu creanga lui.
- Griibe§te-te, mi-a spus Annabeth. Grover are un nas grozav, dar se va priibu§i panii
la urmii.
Mi-am seas pixul §i i-am seas capacul. Lama de bronz a Lui Anaklusmos mi s-a alun-
git fn manii.
Am luat-o pe urma §Uieriiturilor §i a hasaielilor care se auzeau din piirul Meduzei.
Am finu t ochii fintii pe sferii, pentru a vedea doar reflexia Meduzei, nu pe ea fn per-
soanii. Apoi, am zarit-o fn sticla verzuie.

132 ------------------------------------------..---~~ . . . . ...,_.._.._.,. • I

·;. .
 Unitatea 4
Grover s-n npropiat pentru o 11011ii loviturii, dar de dntn nstn z/J11rase puti11 prea Jos.
Meduzn i-a npucat brltn ~i 1-n seas rf i11 Joe. El s-n rostogolit prin ner ?i s-n priib11§it /11
bratele de pintrii ale u1111i urs grizzly, 11rlfi11d de durere.
Meduzn era pe pu11ctul rte n-l /01.1i, cn11d n111 strigat:
- Heit
M-nm apropiat de ea, eeea ce 1111 ern ll§Or, cu o ~abie §i im glob de sticlii. Dacif arfi ata-
cat, 111i-ar Ji Jost greu sif 11117 apifr.
Dar ea 111-a liisat sii 111ii apropii: §ase 111etri, trei metri.
Acu111 Ii vedcn111 reflcxia fetei. Cu sigurantif 11-avea Cl/IJJ sii fie ntnt rfe urntii.
l111pe1feefi1111ile verzui nle glob11/ui probnbil en de11aturn11 imnginen, fifcnnd-o sif nrate mni
rii11.
- Donr 11-0 sii love§ti ofemeie /11 vnrstii, Percy, a spus en mieros. $ti11cif11-ni puten.
Am ezitnt, faseinnt de fnta pe cnre i-o vedeam reflectatif 111 sticlif - oehii ei pifrenu sii
piitnmdii direct prin sticla verde, slifbiJLdu-mi brafele.
L-alll auzit pe Grover gemnnd di11spre 11rsul de ciment:
- Percy, 11-0 asculta !
Meduza a chicotit.
- Prea tarziu.
5-a repezit la mine cu ghearele.
Am lovit cu sabin, am auzit /Ill hiir§ti! dezgustator, apoi un §Uierat ce nducen cu vii11-
tul care iese dintr-o pe§terii. - zgomotul unui monstru care se dezintegrenzii.

64. In timpul luptei, Annabeth, Grover §i Percy se sprijina unul pe celalalt.

Gramaticianul are §i el nevoie sa-1 ajuti: noteaza modul verbelor extrase din
text §i scrie o concluzie cu privire la rolul lor in text.

Fere§ te-te ! - modul .. ... .......... ... .......... ................................. .............. .

Nu face! -modul ........................................... ................................
A§ ucide - 1nodul ... ...... ............. ....... .............. ...... ......................... .
Ar Ji Jost - modul ................ ...... .....................................................
Prive§te - modul .......... ... ............................................................ ..
N(-o) asculta - modul ................. ... ... ................................................... .

Concluzia ta

133
 65. E§ti invitat sa scrii despre propria lume fantastica. Echipa lecturii §i a scrierii
creative iti ofera diteva sugestii.

Detectivul - Serie cate o lista cu posibile nume de personaje reale §i imaginare, de

locuri, de actiuni, de obiecte miraculoase.
'
Pictorul - Schiteaza pe o foa ie personajele tale §i fa -le apoi un portret in cuvinte.
Irnagineaza-ti locurile prin care trece personajul, noteaza detaliile acestora, a§a
cum le vezi cu ochii mintii.
'
IT-istul - Folose§te un diqionar, o enciclopedie sau internetul pentru a afl a mai
multe informatii interesante despre elementele care vor aparea in textul tau (per-
sonaje fan tastice, locuri etc.)
Inginerul - Alcatuie§te o schema a intamplarilor, a legaturilor dintre acestea §i,
apoi, stabile§te ordinea in care vor fi prezentate.
Colectionarul - Organizeaza-ti seturi de cuvinte inrudite in campuri semantice.
Alege, dintre mai multe sinonime pe eel care exp rima eel mai bine nuanta potri-
vita textului tau .
Gramaticianul - Individualizeaza-ti personajele prin limbaj: enunturi scurte,
forme arhaice, interjeqii, pronume de politete etc.
Sensibilul - Sugereaza emotiile personajelor prin redarea gandurilor, a gesturi-
lor, a mimicii, a tonului etc.

Scriitorul - Integreaza totul intr-o ciorna pe care o vei revizui de mai multe ori.
Criticul - Reformuleaza pasajele care nu suna bine", care nu se potrivesc cu res-
11

tul textului sau care nu exprima cu totul ideea ta.

Dirijorul - Recite§te totul ca §i cum ai citi pentru prima data. Identifica punctele
slabe §i refa sarcinile de lu cru ale rnernbrilor care crezi ca mai au nevoie de ajutor.

134 --------------------------.,_,,.,,._......,_,,,,__,,...,.....~---- .......m=o.......,,....,,,,_====w

 Unitatea 4

············································································ ·······································································
<

-------------------------------------------------------- 135
 ........................................ .............................................. .......................................... ................. .
~

136 ---------------------------=--.......,,_-==_,..,,_,,.,,.,.,.,........,.,__,._,.,,_,,..,,_~,,,,_,~
 Fefele anoti1npurilor

1. Prezinta fiecare anotimp, folosind un cuvant sugestiv care incepe cu aceea§i li-
tera ca numele anotimpului §i motiveaza-ti alegerea. Iata §i un exemplu:

Pentru mine, iarna incepe cu i de la i111aculntii, deoarece, iarna, zapada acopera

pamantul cu albul ei nepatat.

Pentru mine,
toamna incepe cu t de la .................................. ................................................................

.
1arna "incepe cu z. de 1a ........................................... ................. .. ............... ........................ .

. ~
pr1mavara "mcepe cu p de 1a .......... ...................................................... ........................... .

vara incepe cu v de la ........................................ .............................................................. .

2. Continua enuntul de mai jos, enumerand, timp de

un minut, tot ceea ce iti vine in minte in legatura cu
tema.

Cand aud cuvantul toamnii, ma gandesc la:

137
 3. Toamna este considerata frumoasa pentru diversitatea ei: cand ploaie, cand
lumina calda, fructe coapte, dar §i copaci intr-o nebunie de culori. .. Cite§te
poezia Toamna de Octavian Goga (1881-1938) §i subliniaza, daca regase§ti in
textul de mai jos, cuvintele pe care le-ai notat §i tu la exercitiul anterior.

Val de brumii argintie $i ~um de la miaziinoapte

Mi-a fmpodobit griidina Vine vtintul fiirii milii,
Firelor de liimtiita De pe vtirful $Urii noastre
'
Li se uscii radiicina. Smulge-n zbor ctite-o $indrilii.

Peste cre$tet de dumbravii De vifornifa piiganii

Norii suri Z$i poartii plumbul, Se-ndoiesc nucii, biitranii.
Cu podoaba zdrenfuitii Pltinge-un pui de cioctirlie
Tremurii pe ctimp porumbul. Sus pe cumpiina ftinttinii.

fl ascult $i simt subt gene

Cum o lacrimii-mi fnvie:
- Ni se-aseamiinii povestea,
Pui gala$ de cioctirlie.

4. Detectivul te atentioneaza ca textul are indicii diverse. Identifica, in textul lui

0. Goga, cuvintele' care ofera informatii referitoare la locul §i momentul zilei
alese pentru descrierea tabloului de vara.

Locul ales pentru a descrie o zi de toamna este ..............................................................,

deoarece in text apar cuvintele ........................................................................................... .

Momentul zilei ales pentru a descrie o zi de toamna este .............................................,

deoarece "m text apar, cam

. d'1c1,. cuvmte
. 1e ........................................................................ ..

5. Criticul te intreaba cui crezi ca ii apartine vocea care se aude in poezie. Alege
dintre urmatoarele variante pe cele potrivite sau propune tu alt raspuns.

0 unui copil 0 unui gradinar D ............................. ..

0 unui iubitor de natura 0 unui 1ndragostit D ............................. ..

138 --------------------------------------------------------
6. Selecteaza din text verbele §i complementele lor, asociate elementelor din prima
Unitatea 5
coloana. Noteaza, unde este cazul, §i atributele prin care sunt descrise unele
dintre aceste elemente.

Elemente ale
Atribut • Verb Complement
tabloului
bruma
/10f/1 sun

porwnbul Cl/ podonbn zdrenfuitii

viintul vzne
171 lCll

(eu)

7. Observa verbele pe care le-ai notat §i arata cum este tabloul descris: preponde-
rent static sau preponderent dinamic. Explica alegerea facuta.

8. Recite§te versurile §i comenteaza rolul inversiunii, observand diferentele.

De vifornifa piiganii Nucii batriini se fndoiesc

Se-ndoiesc nucii, batranii. De vifornifa piiganii.

9. Criticul te indeamna sa recite§ti textul §i sa identifici elementul care intrerupe

§irul descrierii. Noteaza-1 dedesubt §i explica prin ce se deosebe§te aceasta
imagine de celelalte din text.

---------..,._,---------------------------------------------- 139
 10. Selecteaza din text trei imagini artistice diferite. Noteaza tipul, structura ~i
semnificafia acestora, ca in exemplul dat.

Viil de brwna argintie
substantiv + substanhv
cu prepozitie + adjecti v
Acele de bruma au
acoperit natura, asemenea
• unui voal stralucitor, de sub
care se intrevede ceea ce
este acoperit.

11. Serie un text despre toamna (in proza sau in versuri), inspirat de eel al lui
Octavian Goga, care sa se incheie cu o imagine ce sugereaza sentimentele eului
liric.

140 -------------------...--_,_,........_______,.,,..,.,.,,,,_,,____________9="-·----
 Unitatea 5
12. lti propunem sa cite§ti un fra gment din pastelul Noapte de iarna de George
Topirceanu. Dirijorul iti aminte§te ca poeziile nu trebuie citite in graba, ci e de
dorit sa zabove§ti asupra cuvintelor, incercand sa le intelegi sensurile.

1. Precipitatie atmosferica specifica iernii, c.are

cade pe pamant sub forma de ful gi albi.
1.
2. Apa solidificata la o tempera tura mai joasa
on
de C. 2.
I
3. Vant de iarna, puternic, insotit de ninsoare.
4. Dispozitiv metalic montat pe ghete cu care se 3.
poate merge alunecand pe gheata.
4.
5. Frig foarte mare.
6. Haina groasa §i lunga care se poarta mai ales 5.
iarna.
6.

13. IF propunem sa cite~ti un fragment din pastelul Noapte de iarna de George

Topirceanu. Dirijorul iti aminte~te ca poeziile nu trebuie citite in graba, ci e de
dorit sa zabove~ti asupra cuvintelor, incercand sa le intelegi sensurile.
Cad din cer miirgiiritare $i pe trunchiuri negre pune
Pe Orn$ul adormit ... Capiteluri de ziipadii,
Jar prin crengile cochete
Plopii, umhre solitnre Flori de marmurif aninn, -
in viizduhul neclintit, 0 ghirlandii. de buchete
Visatori ca amorezii Care tremurif-11 luminii.
Stau de veghe la fereastra, Reci podoabe-11 ramuri goale
$i pe mannura ziipezii Plouii. fiirif sii le scuturi,
Culcii. umbra lor albastrii. lei, risipii de petale,
Colo, roi U$Or de fluturi...
Jama! ... Inrnn tristii-111bracii
Stre?inile somnoronse,
Fune viil de promoroacii
Peste pomi ?i peste case.
Scoate-o llune ca din basme
in lumini de felinare -
Umple noaptea de fanta sme
Neclintite ?i bizare.
Din ogeagul de ciirbune
Face albii colonadii

141
 14. Pentru ca poezia exprima o stare, Sensibilul iti aminte~te sa notezi primele
impresii pe care ti le-a Ia.sat poezia.

Citind aceasta poezie, am sirnpt ................................. ..................................................... ..

mi-am amintit .. .. .................. ........................................ .................

mi-am imaginat ........................................................................... .

15. Une§te cu o linie definitiile cu termenii prezenti in poezie, la care Colectionarul

nu ajunge foarte des, pentru ca sunt, mai degraba, favoritele Scriitorului.

Partea superioarii, mai groasii (~i ornamentata),

a unei coloane colonadii

ICo~ !la o casii); hom, fumar

capitel
Care se giise~e singur; izolat, singuratic. + (Despre
locuri) Pustiu, neumblat. + (Despre fiinfe; adesea
substantivat) Care triiie~te sau ciiruia fi place sii ogeac (= hogeac)
triiiascii singur, izolat, departe de societate

Serie de coloane, aranjate fn unul sau fn mai multe solitar

ninduri, formand un ansamblu arhitectural

16. Ai putut observa ca, in text, unele cuvinte i§i schimba sensul obi§nuit. Reci-
te§te poezia §i noteaza, pentru cele trei cuvinte, sensul obi§nuit §i sensul din
text. Ai mai jos §i un exemplu.

Cuvantul este VA.L

Sensul obi~nuit este Sensul din text este
kdo.L dt ~'~'~L
~.
~~21'·~~~~·

Cuvantul este ADORMIT

Sensul obi§nuit este

142 ----------------------------------------------------------
 Unitatea 5
Cuvantul este MARMURA
Sensul obi§nuit este

' v
Cuvantul este PLOUA
Sensul obi§nuit este

17. Dirijorul a selectat o imagine vizuala, Gramaticianul a prezentat structura §i

Criticul a indicat rolul folosirii acesteia. Pornind de la modelul lor, alege §i
explica trei imagini artistice din text.

substantiv + substantiv in genitiv

marmura zapezii evidentierea culorii zapezii

18. Pastelul este o specie lirica in care este descris un tablou din natura. Selecteaza,
din text, verbe care sunt asociate imaginilor din coloana stanga.
Plopii, umbre solitare

---------------------------------------------------------- 143
 Jama tristii

Ghirlandii de buchete
Reci podoabe

19. Observa verbele pe care le-ai notat §i arata cum este tabloul prezentat. Bifeaza
raspunsul corect §i explica alegerea facuta.

dinamic

static

20. Tabloul in versuri porne§te de la aspecte ale realitafii specifice iernii. Detectivul
te trimite sa culegi indiciile care arata cum transforma iarna elementele naturii.

vazduhul

copacii felinarele

stre§inile ferestrele

144 ----------------------------._.-----------~--.._..-... ...._.....~.....,......~

 • Unitatea 5
21. In text apare exclamatia: Iarna! ... Bifeaza care crezi ca este sensul acesteia:
D indica o stare de bucurie; D indica o stare de nervozitate;
D exprima o surpriza; D indica o stare de tristete.
22. Un alt element-cheie al pastelului Noapte de iarna de George Topirceanu este
zapada. IT-istul ifi cere sa compari neaua cu marmura, pornind de la definitia
acesteia din urma din dictionar. Noteaza asemanarile §i deosebirile dintre cele
doua elemente.

MARMURA, (2, rar) marmuri, s. f. 1. Roca calcaroasa cristalina, de diverse cu-

lori, care se poate ciopli ~i lustrui, intrebuintata la lucrari de sculptura ~i
arhitectura. 0 Expr. A fi marmura sau a fi rece ca o marmura (sau ca marmura)
= a fi insensibil, a ramane indiferent fata de orice. 2. Bloc sau bucata de
'
marmura (1) cioplita ~i lustruita; sculptura, statuie de marmura. [Var.: marmora
s. f., (inv.) marmor s. n.] - Lat. marmor, -oris.

Zapada Marmura

23. Sensibilul iti cere sa descrii in hula de mai jos cu ce stare de spirit asociezi tu
zapada.

ZAPADA

24. Cite§te urmatorul fragment din textul Zapada de Tudor Arghezi §i vei descoperi
o alta viziune asupra omatului. Subliniaza in text secvenfele care desemneaza
neaua intr-un mod neobi§nuit.

Alb zn miazanoapte, alb zn miazazi, alb jur-zmprejur §i alb zntre margini, pretutindeni.
Golul din codri s-a zmplinit cu broderii §i urzeli albe, fesute miirunfel cu miliarde de iglife
§i ace. Plopii s-au znfa§urat in mantale lucii, satele s-au zmbrobodit cu ltinii rece sctinteietoare.

---------------------------------------------------------- 145
 Dacii s-au surpat cliidirile miraculoase de frunze, bisericile verzi §i castelele fragile, ar-
mate cu ramuri de mesteaciin §i cu grinzi de gonm, ele s-au reconstrn it fn schi111b In tr-o
singurii noapte de fulgi §i puf de piipiidii astrale.
Drumuri ciiliitoare, apele s-au oprit fntr-un gand, prefocute fn ciii. Praful s-a pitit fn-
varto§at subt a§ternuturi de pulberi nepipiiite, de gheafii. Ca sii nu1ngilie de pierderea culo-
rilor §i a niilucirilor fermeciitoare din amurg, acum, .cand lumina s-a fnviiliitucit cu umbra
laolaltii, ca un ve§mant auriu ciiptii§it cu miitasii neagrii, Maica piipu§ilor, Prea Curata, dii
fieciirui griiunte de ziipadii ofloare §i-l scrie cu piiinjini§. Peste noi tofi, fiirii deosebire, cad
stelele, cad fluturii botezului de gheafii.
Vifore de nimburi, furtuni de aureole, vartejuri de giuvaere, calamitafi §i epidemii de
glorii. Dunmezeu bate timpul cu bijuterii. Pe subt toate stre§inele tree sfinfi fn stihare §i
muncitorul fmbriicat fn odiijdii merge aplecat pe biif, prin Ierusalimul lui noiembrie, ar-
hiereu fnciircat cu poveri minuscule de argint.
Miresele au umplut ora§ul. Regii sunt farii numiir. Icoanele au purees la drum §i chiar
caii sunt purtiitori de ciidelnifi riisuniitoare, pe cand candeli cu focul fnghefat sclipesc fn con-
stelafii fmbel§ugate. Oameni de oglindii striibat fmpiiriifia ziipezii printre schivnici cu cizme
de toval. Pe un trotuar se fn§irii, imprecis, iconografia fumurie a Bisericii de Riisiirit §i, dim-
potrivii, ciiliitoresc statuile, ogivele §i vitrourile, riinite fn spiirtura sacra de cate un rubin.
Mo§ Criiciun e Piipu§a Mare, mitropolitul tuturor piipu§ilor, striibunicul juciiriilor,
niiscocite pentru iarnii. El nu poate veni pe noroi §i colb, pentru cii giubeaua lui de pur-
purii nu-§i roade pulpana decat pe campuri de zibelinii, curate, maturate cu tarnuri de sti-
clii, netezite cu tiiviilugi de ametist. Cine l-a viizut ciiliirind pe un asin prea mic §i
atarnandu-i picioarele prea lungi fn aer, pan.ii la poarta ora§ului namefit, a minfit. Mo§
Criiciun ciiliitore§te pe jos, de-acolo de unde pleacii pan-aci unde ajunge, dupii trei luni de
drum printre ciitunele adormite, uimind cainii §i lupii cu lini§tea lui stiiruitoare §i fncre-
menind corbii-n copaci. $i nu-i numai Mo§ Criiciun, sunt mii de Mo§i Criiciun; ciici s-a
fnmulfit §i Mo§ Criiciun, de cand s-au fnmulfit copiii - §i fiecare Mo§ pleaciincoace din
vizuina Lor din piimant, prin cate o scorburii deosebitii, mai apropiatii, ca sii ajungii la timp.
De astii datii, noiembrie i-a trezit pe tofi cu o lunii mai devreme §i mo§negii, venera-
bili la chip §i sprinteni la picioare, coco§afi, pentru cii a§a le stii bine §i a§a e uniforma, dar
fiiiciii fn sin.ea lor, au pornit-o mi se pare, fn cele patru piirfi ale lumii, ameninfafi de a se
fntoarce din drum cu umbrelii §i galo§i.
Cum se niiruiesc ciorchinii de miirgiiritare din bolfile cu vife de metal, cum se priivale
muntele de miirgele la fafa piimantului prins fn iarmaroc, o singurii pasiire a riimas fn
tarii, vrabia cenu§ie, fmplinitii ca o cucoanii durdii, cochetii, cu o linie de Jard ltingii pleoape.
Intr-o groapii albii, unde s-a frant §i desfacut o minge aburie de oviiz, cincizeci de vriibii
vorbesc franfuze§te §i joacii, vioaie, o scenetii de bulevard, ridictindu-se fn stol odatii §i po-
gorandu-se iarii§i fn stol, pe acela§i lac piiriisit, la trecerea unei siinii cu tiilpile unse, trasii
de un telegar stil englezesc. Una din ele afurat ceva din carele cu mei ale armatei, ciici fuge
cu un pai imens cu spic, ca un hot de fire telegrafice, §i o ia peste case.
Seara, ziipada inaugureazii siili imense de paturi albe, dormitoare pentru lehuze, lea-
giine pentru prunci gangavi, pensionate reci pentru fecioare scandinave blonde - §i-n mie-
zul nopfii n-a venit fncii sii riistoarne piitura de dimie niciuna. $i atunci paturile sunt
fngropate cu flori pentru absenfi; fntai crizantemele, apoi chiparoasele, fn sfar§it narcise.

146 ----------------------------------------------------------
J .
 Unitatea 5
Un dulau pribeag seduce greu prin petale, cau tfindu-§i staptinn, infirmiera - §i gradina
de aclimatare a plantelor cu solzi de gheafa este sjifrdmatii. de un automobil cu Jarurile
aprinse, care lnainteazii racnind ca o fiarii speriatii, gemand Z1l cilindri. Ziipada este in-
dustria zn mare afabricatului microscopic, pentru care lucreazn detaliat o mie de uzini de
acela§i tip §i format. Din octombrie la mart, natura §i-a rezervat singura zndeletnicire de
a tiiia firicele de hartie de cristal, de-a fabrica milir1,1etri, puncte albe, virgule §i paranteze,
pentru a dovedi omului variabil §i trandav cii Alpii s-au niiscut dintr-o firimiturii de fiiinii.
fntreferestre, pe marginea ferestrei, ea mi-a a§ezat, cape 0 polifii, zn fiecare geam, cate un
rtind bine strtins de ciirfi zn multe volume, tiraj suav. De stre§ini mi-a spanzurat instru-
mente de cristal, eprubete, pipete, pulverizatoare de Baccarat.

25. Noteaza cu ce sunt asemanate formele de gheata de la ferestre.

26. Inspirandu-te din textul lui Arghezi, imagineaza tu un loc in care ,,se fabrica"
zapada: masa unui scriitor care scrie pove§ti din fulgi, o moara care macina norii,
tabloul unui pictor nevazut, un computer performant care controleaza totul.

-------------------------------------------------------- 147
27. Completeaza urmatorul buletin meteo cu date le care crezi ca ar fi potrivite
pentru o zi de iarna ideala, in viziunea ta.

Astazi, vremea va fi, in general, ............................................... Cerul ......................... .

.... .......................... ................. .......... .............. ....................................... ...............................,

iar . 'ta,ti"l
. prec1p1 i e ...................... ......................................................................................... .
Temperaturile vor fi de minimum ..................... 0 C. Spre dupa-amiaza, vantul
.........................................., atingand viteze de pana la ..................... m/s. A~adar, va
v • v
sfatu1m sa ............................................................................................................................... .

28. Uneori, de§i prognozele meteo ne dau unele avertismente de vreme rea, poate
nu avem incredere in ele sau, din incapatanare, nu vrem sale ascultam, consi-
derand mai bune planurile noastre. Cite§te un fragment din jurnalul de cala-
torie al unui tanar pasionat de ascensiunile pe munte, Dan Alexe. Fii un bun
detectiv §i coloreaza cu albastru indicii de timp §i cu verde indicii de spatiu,
pentru a putea urmari mai U§Or succesiunea intamplarilor.

Bucegii pe timp de ploaie

duminicii, 6 aprilie 2008

De§i ascultasem prognoza meteo care anunfa ploi, pii§eam fnciipiifanat pe la ora 6:50 fn
Bu§teni.
Obiectivul la care visam? Cum Craiul mai avea de a§teptat, alesesem un traseu de o zi
pe Valceaua Mortului panii la Cruce, eventual cu coborare pe o alta vale; fnsii, la vederea
 .. d (l . v v 1) d l p d . A d t " d Ulnitatea
vremzz e pe teren p oua §1 era ceata groasa. , e pe a osa a mz-am m repta gan u spre ...
Jepii Mari.
5
in gara cons tat ca robinef ul, care trebuia sii dea o apa limpede, e sec (prietenii §tiu de
ce!) §i n.ici eel de peste drum nu funcfioneaza. Mif voi mulfumi cu apa pe care o am (ca111
1,5 l).
Cum nscensiunea Vaii Seci a ciizut de pe lis.ta mea, ma indrept cu pa§i apiisafi zn
plastici spre hotelul Silva. Ma intreb daca va face fafa costumul cu goretex. Imediat, mai
sus de ramificnfin cu ]epii Mici gasesc ceva gheafa; alternativa e trecerea prin noroi. fmi
dau seama cat de buni sunt plasticii. Profit de unii copaci mai stufo§i pentru aface scurte
pauze.
Din piicate, dupa o orii (pe la Valea Comorilor) deja simt umezeala. Cam de aici lncepe
§i ziipada continua. Evit sa-mi pun paraziipezile pentru ca poteca e bine biitutii, dar la
traversarea valcelelor, acum acoperite de ziipadii proaspiitii, sunt obligat sii le prind la
bocanci. Treaba s-a cornplicat pe la 1600 m, unde zncepea sii ningii. Dupii ceca eram ud,
acum ma mai §i ningea ... Trebuia sii mii decid: continui spre platou sau cobor spre ora§?
Continui ... cu pa§i mici §i cu pauze rare.
Nu am unde sii ma adapostesc §i trebuie sa ajung cat mai repede undeva sii mii mai
usuc. Asta e! La baza lanfurilor, pe mica creasta, bate vantul §i nu viid nicio ameliorare a
vremii. Ure pasajul cu cabluri doar la biif de schi, destul de U§Or... insii mai dificila a fast
tiiierea potecii pana la Canton: deh! prin jnepeni nu se mai viid deloc urmele.
Finalmen te, la ora 12 intru in Piatra Arsii... Pana aici am ajuns cu douii bomboane §i
Jara apa. Ptiu, aici e bine, de§i puteau sii znciilzeasca mai mult caloriferele.
Urmeazii un ceai (1 RON) §i o ciorbii de pui (4,04 RON). E destul de pustii( aici. Sin-
gurul grup piirase§te cabana; eu mai raman pentru ca panii la 9 seara, la trenul meu, mai
e destul timp. Store nzifrtu§ile §i-mi pun jacheta la uscat. Incredibil cat de mult m-am udat!
La ora 14:30 ma decid sii plec spre Miorifa. De§i e ceafa deasii, ma zndrept repejor spre
baza sportiva. fntalnesc o pereche care a urcat ]epii Mici, probabil ca var coborz pe Schiel.
Rucsacul parca e mai greu a§a ud. Deh: coarda uda, piolefii, colfarii §i casca nu prea
au ce cauta pe un asemenea traseu.
Merg pe ni§te unne de snowmobil abia vizibile §i dupa 40 de minute, cu viscol din fafa,
reu§esc sa ma ratiicesc de la linia stalpilor. Continui dupa intuifie, §i mii treze§te un fior
rece.
Ce caut eu aici zn infernul alb (white-out, cum s-ar zice)? De GPS nu am avut bani
§i acum se vede reala necesitate. Nu pot distinge nici formele ziipezii.
Merg inainte...
Pana cand?
Dacii nu giisesc niciun punct de reper?
Dacii nu ajung la tren, la drum?
Dacii mii prinde noaptea?
Daca se §terg urmele mele?
Sa mai continui?
fntrebari care trebuiau macerate... Am mai fiicut tronsonul asta o data iarna, znsa
vizibilitatea era de zeci de km!
 29. Colectionarul a descoperit sensul unor cuvinte noi, privind cu atentie desenul
de mai jos. Asociaza ~i tu explicatiile cu imaginea acestora.

White-out - fenomen ill care albul cerului §i al zapezii se confunda

Gore-Tex - material
impermeabil
GPS - sistern de orientare
care folose§te date primite
de la sateliti
'

Plastici -1ncaltari rigide

din plastici

Parazapezi -1nvelitoarea
care protejeaza gamba §i
1ncaltarile de urnezeala
'

Piolet- mic
tarnacop
care se
1nfige ill
gheata

Snow-mobil -vehicul care

se deplaseaza pe zapada

Coltari - talpa cu colti

care 1mpiedica
alunecarea pe gheata
150 -------------------------------------------------------
 Unitatea 5
30. Noteaza pe harta, cu o culoare, traseul parcurs de Dan §i schiteaza, cu o alta
culoare, un posibil drum prin care ar putea ajunge intr-unul din ora§ele de la
poalele muntelui.

I
r\ I I
I
' \ I '
I

_ - • - - · · T(,,€U
Tll~1·$'11C ..
,
I

- OllllN l\UTO \ ~ ,- .....

_..,,,---.. l:--'
•t1-•-•_.• Ttti:U81f.ll.

\..
il 1lJff.1.A

)5) e.AS t1t,l I

'
(
•
~ ~fl.{11 4€ I
'
I

!(LE Vf?ifJI}( '

r
,,
\

' ~,
I ' ... ,
I
'

,,,. ,. ....., ,

Harta realizata de Antonio Cervencu

de la $coala Gimnaziala Ion Biidescu din Pope§ti-Leordeni

-----------==.,..,..--------""""""--------------------------------- 151
 31. IT-istul a pregatit lista cu ,,regulile muntelui". Marcheaza cu -V regulile pe care
turistul le-a respectat §i noteaza apoi o concluzie.

D Prospectarea traseului §i a conditiilor meteo

D Organizarea ascensiunii in grup de minimum 3 persoane pentru intrajutorare
D Incaltaminte care nu lasa umezeala sa patrunda
D Constituirea unei rezerve de apa
D Asigurarea unui rand de haine de schimb
D Orientarea dupa harta §i busola
D Orientarea dupa urmele lasate de altii sau de propria persoana
D Respectul fata de ceilalti oameni intalniti
D Orientarea dupa stalpii de marcaj
In concluzie, turistul ....................................................................................................... .

32. Scriitorul e deja la treaba, inspirat de aventura lui Dan Alexe. Serie §i tu o
pagina de jurnal despre o aventura traita la munte. Aminte§te-ti regulile de
redactare a jurnalului:

• sa folose§ti persoana I;
• sa exprimi emotiile traite;
• sa oferi in£orma~i dare privind timpul scurs §i locurile prin care ai trecut.

152 ----------------------------------------------------------
 Unitatea 5

33. Cite§te oferta turistica a hotelului ,,Piatra Arsa", incerdind sa ghice§ti cuvintele
marcate prin desene.

Locali- Hotelul ,, Piatra Arsa" este situat pe ---~-=-==- Cocora, pe platoul

zare Bucegilor, la o altitudine de 1950 m, intre Babele §i Cota 2000.
Acces Vara se poate ajunge cu @ , pe drumu] neasfaltat din Sinaia,
sau pe nurneroase trasee turistice din Sinaia, Bu§teni sau Poiana Tapu-
lui. Pe timp de iarna, cele mai u§oare cai de acces sunt cu g.fie din
Bu§teni prin Babele §i, apoi, un traseu de 2 ore pe platou, fie dinspre Si-
naia cu telecabina pana la Cota 2000, apoi un traseu de 2 ore pe platou.

Servicii Complexul turistic §i sportiv ,,Piatra Arsa" dispune de 140 de

locuri de cazare, in camere cu 2, 3, 4, 8 §i peste 8 ~~ §i un restaurant
la dispozitia vizitatorilor.
Fiecare camera are baie proprie §i (QV. Are ~' apa curenta,
!ncalzirea se face cu gaze n aturale, iar curentul electric provine de la
reteaua publica.

Atractii " c~
' In apropierea hotelului, sunt terenuri de ~... pentru !ncepatori
turistice
§i avansap §i partii pentru schi de fond, practicabile in perioada decem-
brie-aprilie. Se pot face trasee turistice pe platoul Bucegi la~ : Babele,
Varful cu Dor, Caraiman, Pe§tera.
Cabana este deschisa tot timpul anului.
Tarife §i Pretul d e cazare este de 50 lei/ noapte. Rezervarile se pot face
rezervari telefonic la numarul 0244111111.
 34. Imagineaza-ti ca e§ti proprietarul unei pensiuni turistice. Inspirandu-te din mo-
delul de la pagina anterioara, alcatuie§te o oferta turistica pentru pensiunea ta.

Localizare
............................................................................................................................

Acces

Servicii

Atractii turistice
'

Tarife §i rezervari

154 ----------------------------------------------.._..________
 Unitatea 5
35. Fiecare anotimp are un chip de neconfundat, prin clima §i lumina specifice.
Alexandru Macedonski (1854-1920) a publicat experimente §tiintifice legate de
lumina in revis"te §tiintifice ale vremii. Ca poet, a vazut primavara in cu totul
alta ... lumina. Incercuie§te, in prima strofa a poeziei Valful rozelor, cuvantul
care denume§te momentul zilei in care aceasta scade treptat.

Pe verdea margine de §ant Albeafa Lor de trandafiri,

Cre§tea miice§ul singuratic,
Dar vfintul serii nebunatic
f ofti-ntr-o zi pe flori la danf.
Intai piitrunse printreJoi,
$i le vorbi cu voce linii,
De dorul lui le spuse-apoi,
$i suspinii cum se suspinii.. .
$i suspinii cum se suspinii.. .
Zambind prin roua primiiverii,
La mangfiierile-adierii
A tresiirit cu dulci simtiri.
,
Piireau niiluci de carnaval
Cum se mi§cau catifelate,
Giitite toate-n rochi de bal,
De vantul serii siirutate,
De vantul serii siirutate.

Sciildate-n razele de sus,

Muiate fn argintul lunii,
S-au dat fn bratele minciunii,
$i rand pe rand' fn vant s-au dus.
Jar vantul dulce le §Optea,
Luandu-le pefiecare,
$-un valf nebun se fnvfirtea,
Un valt din ce fn ce mai tare,
Un valt' din ce fn ce mai tare.
'

36. Asociaza acest text cu elementele mentionate §i noteaza in fiecare cadran o

explicaFe pentru alegerea ta.

-------------------------------------------------------- 155
 37. Inginerul te provoaca sa dai cate un titlu pentru fiecare strofa, tinand cont de
ideea poetica principala.

Strofa 1: ..................................................... ........................................... ............................ .

Strofa 2: .............................. .......... .........................~ ............. ........................ ...... ........ ....... .
Strofa 3: ......................................................................... ................................................... .

38. Scoate-ti §evaletul de pictor §i ilustreaza strofa care iti place eel mai mult, avand
in vedere relatia cu textul.
'

39. Imagineaza-ti intalnirea vantului cu florile §i, pornind de la enuntul dat,

prezinta conversatia dintre ace§tia.

Cum florile priveau lung spre drumul pustiu, vazura ill lumina !nca !impede
a serii case apropia U§Or, din zare, un tanar cavaler !nve§mantat !n haine fo§ni-
toare.

156 ------------------------------------------------------.,..... . .
 Unitatea 5
··············································································
< ························································

40. George Co~buc (1866-1918), poet ~i traducator, prezinta, in poezia Noapte de

vara, imaginea verii in momentul inserarii. Coloreaza in text imaginile care ti
se par surprinzatoare.

Ziirile, de Jannec pline, Focul e-nvelit pe vatrii,

Striilucesc fn lumini$; Jar opaifele-au murit,
Zboarii mierlele-n tuft$ $i prin satul adormit
$i din codri noaptea vine Doar vrun ctiine-n somn mai latrii
Pefuri$. Riigu$it.
Care cu poveri de munca lat-of Plinii, despre munte,
Vin fncet $i sctirfaind; Iese Luna din briidet
Turmele s-aud mugind, $i se nalfii,-ncet-fncet,
$i fliicaii vin pe luncii Gtinditoare ca ofrunte
Hiiulind. De poet.
Cu cofifa, pe-ndelete, Ca un glas domol de clopot
Vin neveste de la rau; Sunii codrii mari de brad;
$i, cu poala prinsii-n brau, Ritmic valurile cad,
Vin cantand fn stoluri fete Cum se zbate-n dulce ropot
De la grau. Apa-n vad.
De la garlii-n ptilcuri dese Din.tr-Un timp $i vantul tace;
Zgomoto$i copiii vin; Satul doarme ca-n mormant
Satul e de vuiet plin; Totu-i plin de duhul sftint:
Fumul alb alene iese Lini$te-n viizduh $i pace
Din ciimin. Pe piimant.
Dar din ce fn ce s-alinii Numai dorul mai colindii,
Toate zgomotele-n sat, Dorul taniir $i pribeag.
Muncitorii s-au culcat. Tainic se-nttilne$te-n prag,
Lini$tea-i acum deplinii Dor cu dor sii se cuprindii,
$i-a-nnoptat. Drag cu drag.

__________________________________________._.__....,,.____________ ,57
 41. Unele cuvinte sunt noi pentru Colectionar, de§i ele se refera la realitati mai
degraba ... vechi. Asociaza termenii cu sensul pe care ii consideri potrivit.

a hiiuli apa curgatoare mai mica ~i lunca acesteia

cofit a I a rilsuna prelung, a chiui

lampa mica format dintr-un fitil a~ezat intr-un

garlii recipient umplut cu ulei

vas de forma cilindrica cu, o toarta, in care se tine

op aif '
apa de baut

42. Poeziile sunt adeseori asemanate unui cantec. Uneori ,,melodia" e vesela, alteori
nostalgica, nu doar prin ceea ce transmit cuvintele, ci §i prin felul in care se
organizeaza acestea. G. Co§buc este considerat un versificator talentat pentru
calitatea de a a§eza textul in versuri §i pentru diversitatea tipului de strofe, a
masurilor §i a rimei utilizate. Coloreaza cu aceea§i culoare silabele finale care
rimeaza.

43. Numara silabele fiecarui vers pentru doua strofe alese de tine, dupa modelul
versului de mai jos. Noteaza ce ai observat in legatura cu masura poeziei.

Zboa- rii mier-le-le'n tu-fu. tradus de Pictor _______ ,adica 7 silabe

Concluzia mea este ........................................................................................................ .

158 ----------------------------------------------------------
 Unitatea 5
44. Poefii, atenfi la confinut, dar §i la forma in care 11 a§aza in poezie, au dat nume
diferite pentru fiecare asociere de versuri. Noteaza in coltul etichetelor numarul
potrivit pentru termenii ce denumesc tipuri de strofe. IT-istul te sfatuie§te sa fii
cont §i de modalitafile de exprimare a numerelor in §tiinfe sau in muzica.
, /
, ,
/ /
/ / /
/ / /
/ monovers / tertina / distih
/
/
/
/ ' /
/

/ ,/ /

, , ,
/ / /
/ / /
/ / /

/
/ catren /
/ cvintet /
/ sextina
/ / /
/
,/ ,/

Poezia Noapte de varii de George Co§buc este un text poetic a§ezat in strafe d e cate

.. .. versur1., ad'ica .. ..... ..... ... ....... ......... ...... . .

v

45. Bifeaza in rolul explicafiei pe care o consideri potrivita pentru rolul versului
final al strofelor din aceasta poezie. Pofi adauga §i alte opinii.

D Concentreaza mai multe informatii.

D Reia o idee exprimata anterior.
D Prin ru perea monotoniei, imp rima textului un ton optimist.
D Scurteaza textul pentru a nu plictisi.
D Accentueaza elementul final al strofei.
D ................................................................................................................ .

46. Elementele descrise in text au fost regrupate de Critic in campuri semantice.

Noteaza, in spafiul punctat, carui camp lexical aparfine fiecare serie.

mierlele ziirile fete gtirlii codri

ctiine viizduh fliiciiii apa grau
turmele vtintul neveste valurile tuft§
copm briidet
muncitorii

-------------------------------------------------------- 159
 47. Poezia este alcatuita din doua parti egale, segmentate aici in cele doua coloane,
care descriu satul inainte ~i dupa lasarea serii. Selecteaza din text imaginile
auditive ~i vizuale corespunzatoare fiecarui moment.

Inainte de lasarea serii Dupa lasarea serii

Strafe

Imagini auditive

Imagini vizuale

48. Exista diferente semnificative in ceea ce prive~te imaginile auditive ~i vizuale

corespunzatoare celor doua momente? Explica, referindu-te la exemple din text.

49. Nume~te figurile de stil prezente in descrierea lunii: Plina, despre munte,I Iese
luna din bradet/ $i se nalfii,-ncet-fncet,I Ganditoare ca o frunte/ De poet.
Care dintre ele ti se pare cea mai surprinzatoare? De ce?

...................................................................................................................................................

···················································································································································
...................................................................................................................................................

···················································································································································

160------------------------------------------------------
 Unitatea 5
50. Sensibilul i§i aminte§te ca a petrecut §i el eel putin o noapte de vara la tara.
Daca ai trecut §i tu printr-o astfel de experienta, noteaza cateva dintre sunetele
din momentul inserarii pe care ti le aminte§ti §i asociaza fiecaruia un sentiment.

Sunet Sunet Sunet

Sentiment Sentiment Sentiment

51. Asociaza citatele scrise in coloana stanga cu numele figurilor de stil din coloana
dreapta.

I
I
de farmec pline
> ) repeti\ie

>
>
epitet
noaptea vine/ Pe Juli§ personificator

Ca un glas domol de clopot/ Suna codrii epitet

mari de brad crornatic

lfumul alb

I
> ) comparape

>
satul adormit
> 2 ) inversiune

>
Vin neveste de la rau;I $i, cu poala prinsa-n
brau,/ Vin cantand zn stoluri fete ... personificare
> 161
 52. Transcrie doua figuri de stil de la exercitiul anterior, care iti plac eel mai mult,
§i explica-le semnificaFa urmarind sa descoperi la ce aspect face referire, dar §i
ce stari sau ce atmosfera sugereaza.

........... ..... .... ...................................... .. ................. .... ................................................................ .

~

53. Selecteaza unul dintre cele trei texte pe care le-ai citit pana acum in aceasta
unitate §i realizeaza un desen pentru el, in care sa se regaseasca cat mai multe
elemente dintre cele surprinse in text.

54. Incantat de frumusetea acestui anotimp, poetul Alexandro Deparateanu (1835-1865)

t§i marturise§te admiratia in poezia Vara la f arii. Coloreaza cu ro§u o comparatie
§i cu verde o repetitie din strofele citate.

Locuinta mea de varii. Acolo e fericirea

'
Ela tarii.: $i iubirea
Acolo' eu voi sii. mar Traiului patriarhal;
Ca un fluture pe floare Viata ce aci s-ascunde
'
Beat de soare Curge-n unde
De parfum §i de amor. Curge-n unde de cristalf

162--------------------------------------------------------
 Unitatea 5
SS. Imaginea idealizata a viefii in mediul rural este ironizata de G. Topirceanu intr-o
parodie a poeziei Vara la fara a lui Alexandru Deparafeanu. Subliniaza
elementele comune celor doua texte.

Locuinta mea de vara De-aia zic eu, prin urmare,

'
Ela tara... Vorba mare:
'
Acolo era sa mar Ca de-acuma, sa ma tai,
De unit §i de-ntristare Nu-mi mai treb'e alta cura
Beat de soare in natura
$i ptirlit mgrozitor! Sa ma duceti, cu alai!
Acolo, cdnd n-are treabii., Mearga pictorii la fara
Orice babii. Casa piara
Este medic comunal. De caldurii §i de praf!
Viafa ce aci palpita Mie dafi-mi strazi pavate,
E lipsita Maturate,
De confort occidental. [... ] Dafi-mi cinematograf!
cand te duci pe drumul mare Dati-mi, dati-mi strada-ngusta
' '
La plimbare Unde gusta
Este praf de nu te vezi: Omul viafa mai din plin,
Tree, mi§cand domol din coada, Cu trasuri, femei cochete
Spre livada $i cu fete
Ale satului cirezi. lncalfate eel pufin!
$i te poarta sub escorta
0 cohorta
p e fdnfari subfiri la glas,
Inzestrafi la cap cu-a scula
Minuscula,
Cu pretenfie de nas ... [...]
Ale satului mari fete
Fara ghete
Jes la garduri pe-nserat...
(Am vazut aci-ntr-o noapte
Ni§te fapte
Care m-au scandalizat!)

Dar zn zori zncep COCO§ii

Pacato§ii,
Ca safaca iar scandal,
Sa te saturi de viata
'
$i dulceafa
Traiului patriarhal!

------------------------------------------------------ 163
 56. Inginerul cauta sa hotarasca care dintre cele doua opfiuni este mai buna.
Pornind de la sugestiile din text, compara viafa la fara ~i viafa de la ora~

La tara Criterii
'
• confort

• strazi

• oameni

• animale

57. Tu ce parere ai despre viata la tara?

Viata la tara. este

' '

164 -------------------------------------------------------
 Unitatea 5
58. Afla denumirea lunilor anului in calendarul popular fara a calatori la tara.
Facand conexiunile necesare, ca IT-istul, noteaza, pentru fiecare denumire,
elementul sau trasatura care ar putea explica utilizarea acestui nume.

Denumirea literara Denumirea populara Explicatie

•
. .
ianuane gerar

februarie faurar

martie marti~or

aprilie pner

ma1 florar

mme ctre~ar

iulie cuptor

august gustar

septembrie rapciune

octombrie brumarel

noiembrie brumar

decembrie undrea

59. in oricare luna, in orice anotimp, unora nu le pica bine poezia. Cite§te un
fragment, Exuvii, Simona Popescu. Subliniaza afirmafiile cu care e§ti de acord,
taie afirmatiile cu care nu e§ti de acord §i incercuie§te afirmatiile care exprima
o situatie ideala.
'
Multii vreme, cele mai le$ioase ciirfi mi s-au piirut - cii tot veni vorba - cele de poezie.
Mii adormeau pur $i simplu $i le giiseam ridicole, cand nu inutile, de vreme ce, ?mi era clar,
nu vorbesc despre nimic. La $COalii ne puneau sii fnviifiim o griimadii de versuri pe dinafarii,
mai ales din cele patriotice, de care mii acrisem, de$i, ca toatii lumea, le recitam destul de pa-
tetic dacii mii punea profa sii riispund. Cum venea la rand o poezea zn manual, cum $tiam
cii o sii urmeze: Ce sentimente se desprind din Scoatefi figurile de stil $i comentafi-le
II
11
, II
11
,

-------------------------------------------------------- 165
 ,,Recunoa§tefi ritmul §i rima din textul de mai jos ". Unde mai pui cii. majoritatea erau
despre moarte, ,,integrarea omului zn naturii."{... ] Tarziu, cand a avut lac prima trezire
din mofii.iala Prostiei, am znceput sii. pricep, sii.-mi dau seama cii. citisem traduceri tampite
sau autori anwrfifi, ca diidusem mai mult peste nrnmii, cadavre vii, peste blegi care-mi pn-
ralizasera simfurile §i mintea.

60. Imagineaza-ti cum arata cititorul despre care vorbe§te textul. Imagineaza-ti
prietenii sai. Imagineaza-ti pasiunile sale, locul in care ar vrea sa-§i petreaca
vacanfa. Vorbe§te-ne despre el intr-o poezie!

61. Dirijorul ii propune echipei ca fiecare sa iti ofere un sfat pentru momentele in
care cite§ti poezie.

Scriitorul - Inchide ochii §i imagineaza-ti, dupa titlu, ce fel de poezie va fi: lunga
sau scurta, vesela sau trista, populara sau culta, cu versuri scurte sau lungi, se-
rioasa sau amuzanta etc.

Sensibilul - Cite§te poezia de la inceput pana la sfar§it §i noteaza imediat starile

pe care le-ai simtit, lucrurile de care ti-ai amintit sau cu care asociezi textul.

Colectionarul - Identifica sensul cuvintelor noi prin ,,Strategia lui trei " sau prin
consultarea dictionarului. Totdeauna verifica toate sensurile, alege-1 pe eel potri-
vit §i recite§te contextul in care apare.

166 --------------------------------------------------------
 Unitatea 5
Gramaticianul - Urmare§te partile de vorbire cele mai frecvente, categoriile gra-
maticale folosite §i fa ipoteze privitoare la rolul lor.

Pictorul -Alege o secventa sau mai multe §i ilustreaza-le. Straduie§te-te sa o faci

atat de bine, !neat un prieten sa poata recunoa§te poezia numai din desenul tau!
A <
Criticul - Incercuie§te sau subliniaza secventele care au sensuri figurate §i 1n-
cearca sa deduci semnificatia lor gandindu-te, mai 1ntai, la sensul propriu. Ob-
serva imaginile artistice §i fa presupuneri privitoare la rolul lor.

Detectivul - Poezia nu are o structura liniara, ci o retea de semnificatii. Coloreaza

cu aceea~i culoare versurile sau sintagmele care se leaga 1ntre ele §i I§i raspund
unele celorlalte. Poti porni de la identificarea campurilor lexicale (semantice) do-
minante.

IT-istul - Fii totdeauna pregatit cu tot rucsacul cuno§tintelor tale cele mai variate:
date biografice, reguli de conduita, tipuri de plante §i animale etc. Poezia e un do-
meniu atat de vast ca ar putea cuprinde un 1ntreg Univers 1ntr-un singur vers!

Inginerul - Stabile§te care sunt tablourile sau partile principale ale poeziei ~i cum
sunt structurate acestea. Noteaza tema §i elementele prezentate 1ntr-o schema.

Dirijorul -Apeleaza din nou la fiecare dintre membri, atunci cand 1ntalne~ti un
obstacol.

---------------------------------------------------------- 167
 1. Gande§te-te la trasaturile tale §i completeaza enunturile de mai jos pentru a
arata cu ce elemente din natura te identifici.

Daca a§ fi un mamifer, a§ vrea sa fiu .............................................,

deoarece .............................................. .......................................................... .

, Daca a§ fi pasare, a§ vrea sa fiu .........................................................................,

deoarece ........................................................................ ....................................................

Daca a§ fi pe§te, a§ vrea sa fiu ............................... ................ .................................... ,

deoarece .......................................................................................................................................

Daca a§ fi o planta, a§ vrea sa fiu ............................................................................,

deoarece ........................................................................... ................................... .

Daca a§ fi o forma de relief, a§ vrea sa fiu .........................................,

deoarece ............................................... .

168
 Unitatea

2. Completeaza cu vocale numele disciplinei care studiaza mamiferele, pasarile,

pe§tii §i plantele §i scrie ce inseamna fiecare element de compunere din care e
format.

B L G

3. Iti propunem sa cite§ti, la pas domol, 0 poezie de Magda Isanos. Dar, mai intai,
cite§te informatiile biografice despre autoare §i subliniaza-le pe cele care ti se
par interesante.

in viata
, de toate zilele, momentele cele mai solemne, mai dramatice, le fnviora cu un ztim-
bet. Ctind alfii fn situafia ei ar ft plans ori ar Ji fncremenit zncruntafi, ea radea! Printr-o ex-
traordinarii putere, izvortitii din marea ei generozitate, aJost in stare sii-i Jacii pe ceilalfi
sii rtidii chiar $i atunci ctind fniibu$itoarea boalii de inimii ajunsese aproape de culme. Rtidea
pentru a-i scuti pe cei din jur de tristefe, ori, eel pufin, pentru a le atenua disperarea. Era
znconjuratii de o aura de um01~ care fiicea parte din frumusefea, din Jarrnecul ei. Umorul
altoit pe tragismul existenfei dii viefii $i scrisului ei o luminii eroicii, poate mai mult, sau
eel pufin la Jel, ca implicarea fn diversele cauze ale celor niipiistuifi.
Existenfa i-a Jost hotiirnicitii de douii mari riizboaie, unul la fnceputul, celiilalt la sJtir$i-
tul viefii. Sinistrul reper i-a marcat copiliiria $i sJar$itul, iar primiivara $i toamna aveau
sii fnsemne pentru ea, ca $i pentru flori $i grau, timpul na$terii $i timpul morfii.
http://www.isanos.ro/ro/magdaisanos/biografie .html

4. Sensibilul iti aminte§te ca poezia este

un fel de ,,cantec al sentimentelor".
Cite§te textul Cum poveste§te viafa
de Magda Isanos §i completeaza
enunturile cu primele impresii de
lectura.

La-ncheietura mtiinii mele-ascult

cum povesfe$te viafa, $i rnii rnir,
$i-mi amintesc $i-acuma c-am Jost fir
de iarbii, $i-am Jost scoicii, mai dernult.

169
 $i poate mai-nain te-am respirat Cu $erpii pe nisip am stat la soare
pe-ntinderile vaste, $i-am privit $i-mn mers la vanatoare, $i-am ucis,
zn fa/ii cent[ tainic $i-am dorit zn piatrii spaima grindului mi-am scris
sii nu mai Jiu ocean, $i-am Jost uscat. crind zmi facusem brape din picioare.

Eu $tiu ce simt copacii care cresc, $i cqte somnuri nu mi-au trebuit

?i fructele pe creangii crind se coc, ca de la capiit truda sii mi-a iau,
ce simt vulcanii care izbucnesc, $i multe le-am uitat, dar pururi eu
c-am Jost copac, $i ramurii, ?i foe. am Jost, $i niciodatii n-am murit.

Citind aceasta poezie,

am simtit
'

mi-am imaginat ............................................................................................................. .

mi-am amintit ..............................................................................................................

mi-am dorit

s. Cuprindeti incheietura mainii §i noteaza care este elementul care ,,poveste§te".

Explica alegerea acestuia ca ,, voce" pentru textul poetic al Magdei Isanos.

170
 Unitatea

6. Incercuie~te literele din doi in doi pentru a descoperi numele figurii de stil pe
care se bazeaza poezia.

E JNOUVMREYRXATUIFEG

7. Grupeaza elementele naturii prezente in poezie in campuri semantice (lexicale).

A~aza fiecare termen la locul potrivit in tabelul de mai jos.

Plante Vietuitoare Peisaj

'

8. Alege trei dintre elementele propuse de eul liric (iarba, ocean, copac etc.) ~i,
dupa modelul dat, scrie o posibila interpretare a acestora. Serie mai intai care
este referinta termenului, apoi, sugestiile sale.

am fast fir de iarba

Firul de iarba este subtire §i rasare Sugereaza minunea vietii fragile §i

din pamant impreuna cu altele de aparent neinsemnate.
acela§i fel.

171
 9. In ultima strofa a poeziei, apare ideea de somn. Bifeaza, dintre variantele de
mai jos, pe cele pe care le consideri ca simbolizeaza somnul din poezia Cum
poveste$te viafa, de Magda Isanos ~i explica in cateva randuri alegerea ta.

Somnul poate reprezenta un simbol pentru:

forma de incon~tienta; timpul creapei;
izolare de lumea din afara ~i interiorizare; forma de extaz;
delasare ~i lene; modalitate de (re)creare;
lipsa gandirii; forma de uitare.

Am ales somnul ca simbol pentru ...................................................................., deoarece

172
 Uni tatea

10. Alege unul dintre elementele naturii prezente in text care ti se pare mai apropiat
de firea ta: firul de iarba, scoica, campia, oceanul, uscatul, copacul, fructele,
vulcanii, §erpii, piatra, animalele. Serie povestea vietii tale, intr-un text liric sau
narativ, in care sa prezinti §i un tablou de natura vazut din aceasta perspectiva.

173
 11. Un autor roman cunoscut pentru talentul sau descriptiv este Mihail Sadoveanu
(1880-1961). Cu siguranfa, dragostea pentru natura este inrudita cu pasiunea lui
pentru pescuit, dar mai ales pentru vanatoare, despre care poveste§te in textul
Ucenicie, intr-o breasla veche din volumul Tara de dincolo de negura. Inginerul
te sfatuie§te sa notezi sub fiecare fragment ideea principala a acestuia.

Era zn ziua de 27 Martie 1894, a treia zi dupii Buna-Vestire. Aceastii datii am izbutit
s-o statornicesc dupii toate metodele istorice, care de altminteri sunt destul de simple.
Ziua despre care vorbesc are o importanfii deosebit de mare pentru mine, deoarece un
biiiefandru, al ciirui nume este §-al meu, ie§ea zntaia oarii cu pu§ca zn lu ncile Siretului.
Se pare cii eram eu znsumi; fiirii zndoialii znsii ca era cu totul altcineva. Copilul de
odinioarii nu mai este de mult. li piistrez numai zn mine znregistrate imaginile, ca-n
mormtintul unui album. Din cele multe alefiinfii aceluia mi-a riimas transmis intact mai
ales instinctul acela, care-l scotea aproape incon§tient, din zngriimiidirea unui targu§o1~
spre lumina de primiivarii a campiei §i spreluncile Siretului. $i amintirea acestor clipe
de tainii §i de ucenicie este tot a§a de importantii §i tot a§a de rarii, ca §i oricare dintre
faptele fiilor omului. Va pieri §i ea ca toate. Arft deci un fapt istoric numai prin prezum-
fia trufa§ii de a-l impune atenfiei. Nu-i decat o privire curioasii spre lumea umbrelor de
odinioarii, de-acu cateva zeci de ani ori de veacuri, ciici data pe care am statornicit-o
n-are, de fapt, nicio importanfii.
Biiiefandrul purta pu§ca-n spate §i torba la §Old, a§a cum biigase de samii cii Jae
vaniitorii Cfi biitrani. Umbla harnic, cu ochii afintifi spre lic~riri de ape §i spre ziivoaiele
Siretului. Ii lucea soarele zn ochi §ii se riisfrangea zn suflet. In bucuria aceasta a luminii
§-a spafiului se amesteca o hotiirtire nedeslu§itii sii urmiireascii §i sii fulgere de departe
vietiifile siilbatice care Jug de om. Fantezia lui nii§tea scene arbitrare de vaniitoare, care-l
faceau fericit o clipii.

12. Recite§te ultimul enunf. Sensibilul te intreaba ce fantezie te face pe tine fericit/a?

174
 Uni ta tea

13. Criticul este nelamurit in privinta unui enunt. Explica-i ce s-ar putea intelege
din acesta.

Se pnre ca em111 e11 /11sw11i;fnril /11doia/il lnsil encrn rn tofu/ nltcinevn.

.......................................................... ......... ........... ................................ .
·~:

14. Drumul baiatului continua. Cite~te mai departe, pentru a afla ce se mai 'intam-
pla. Nu uita sa notezi, apoi, ideea principala a fragmentului.

Merse o vreme 111 lung11l wzei dii ferate, pe subt fire de telegraj 111 care cfinta U§11re/
vfintul. Apoi trecu pe malul unui ca11nl adfinc, 111 fundul ciiruia curgea apa unui pfiriiu,
spumoasa, printre pojghif.i de ghenfif. Ochii lui afinteau zavoaiele Siretului, pete de-a du Ice
coloare enfenie, subt fwnegiiri strifvezii. Era11 1111 fifrm de visuri, unde f11cif nu-i ciflcase
piciorul. Dintr-acolo se 111torcea11de 111ulte ori la mnrginea targului vaniftori biirbo§i, cnre
vorbeau de vulpi §i lupi, iepuri §i vidre, sitari §irate. Dintr-acolo soseau cu undif.a pe umii1~
zn seri de varii, pescari figani, cu pe§te pufin, znsii cu amintirea ne§tirbita a unui 5011111
uria§ pe care l-au prins cfindva, sub siflcii, fntr-un lac ascuns pe care numai ei ll §tiu.
Jn afarii de aceste imagini §i ecouri, zmpletite cu bucuria tinerefii, zn sufletul lui nu
mai era nimic. Toate legiiturile cu lumea dispiirusera. Carfile de §Coalif §i profesorii,
fierberea impura a targu§Oru[ui de provincie ciizuserii zn zntuneric, ca papu§i[e fn cutia
lor. Din adancimile subcon§tientului, un fior necontenit tremura ciitrii suprafafa. Tonta
fiinfa lui era liberif §i atentii. Atentii vaniitore§te, de§i expedifia aceasta era fntaia, de§i
ochii lui nu viizuserii Inca vanatul viu.
Cum 111ergea pe canal, i se desfii§11rii zn dreapta cfimpia mla§tinoasif, dezghefatif §i
plinii de apif. Pe cref.urile subtiri ale balfii ace§tin, la departare de cinci sute de pa§i spre
cantonul drumului defier, z1111egriri1 rate care fnotnu §i bateau din nripi fn stropi de soare.
Baiat11l se opri cu zvacniri de ini111ii. Cand sifft apiirut mfele pe baltii? Cfind a porn it
pe canal, nu se vedeau. Ponte sii fie fnsa paseri domestice. Sii vedem.

15. De ce crezi ca, pentru copil, toate legaturile cu lumea disparusera?

···················································································································································
175
 16. Ti se pare ca baiatul arata un interes deosebit pentru ratele de pe balta? Cauta,
asemenea Detectivului, informatiile din text pe care sate bazezi in raspunsul tau.

17. Cite~te mai departe, pentru a vedea daca ai intuit corect. Subliniaza, in text, o
lege a vanatorii pe care baiatul o descopera. Criticul te indeamna sa formulezi
o concluzie despre rolul prezentarii unui astfel de episod despre baiatul hotarat
sa devina vanator de rate.
'
Fara o clipa de fndoiala, dupa ce trage pu§ca din spate §i-i ridica ofelele, cote§te spre
dreapta §i intra zn balta, fmpotriva rafelor. De cizmele lui pana la genunchi, bine unse,
e foarte sigur. De aceea, ramtine mirat ctind simte fntre degete §i sub talpi apa rece ca
gheafa. Trebuia sa le ung mai bine... mormaie§te el, privind fncorda t §i serios spre
11
11

rafe. $i pii§e§te fnainte, primind situafia - §i apa.

Rafele evoluau Jara grija fn apa limpede §i
rece. Apoi se fn§irara una dupa alta §i
fntoarsera pliscurile spre omul care venea
spre ele fncalfat cu gheafa. fl primira ptina
la distanfa potrivita, care este totdeauna mai
mare decat bataia pu§tii. Lucrul acesta
baiatul nu-l §tia. $i ramase foarte emofionat,
privindu-le cu ochii marifi, cum se fnalfa
macaind, cum descriu un arc spre marginea
balfii, cum fnclina iar catra el, apoi tree §i cad
langa canal, fn lo cul unde a simfit eel fntai
fior al apei. Le face iar f afii pr in balta pan a la
genunchi §i tremura fn el 0 bucurie iute, ca
are de-a face, fn sftir§it, cu vtinatul visa~ Rafele
se zvarl iar pe-o scara nevazuta fn aer. l§i fnclina iar zborul spre balta. Fae un ocol prin
dreapta, ca §i cum ar vrea sa-§i deie bine sama cu cine au de-a face. Ocolesc §i prin stan-
ga. $i zborul lor fulgera tremurat pe luciu. Apoi se ridica spre soare §i tree fn aburii de
pe luncile Siretului.
Ochii baiefandrului raman cu uimire afintifi fntr-acolo, ptina ce descopar subt cer
ctirdurile de salbaticiuni. Le urmare§te zborul fnclinat spre zavoaie. La ctirdurile acelea
mari s-au alaturat §i rafele de-aici. Acolo sunt cotloanele cele minunate pe care le-au
descoperit vanatorii §i catra care a pornit §i el fn dimineafa aceasta de primavarii. Acolo
trebuia s-ajunga cat mai degraba.

176
 Unitatea

18. Ratele par ca ii fac o farsa celui ce incearca sa le vaneze. Unde crezi ca a gre§it
copilul?

19. Criticul te indeamna sa formulezi o concluzie despre rolul prezentarii unui

astfel de episod despre biiiatul hotarat sa devina vanator de rate.

Din acest episod, cititorul intelege, indirect, ca biiiatul este ......... .............. ..

20. Crezi ca baiatul va renunta, invins de dificultatile expeditiei vanatore§ti? Argu-

menteaza-ti raspunsul.

21. Cite§te mai departe §i subliniaza pasajul in care copilul afla ceva important
despre conditia vanatorului. Nu uita sa formulezi, la sfar§itul fragmentului,
ideea principala a acestuia.

Zgomotul pe care-I face apa-n cizme, ciind calca, nu-l bagii de sama deciit zntr-un
ffirziu. 0 clipii numai f§i 'inchipuie c-ar trebui sii se opreascii, pentru a rezolva problema.
Poate-arft mai bine sii umble desculf, cu ciubotele 'in geanta. Nu are znsii nicio clipii de
pierdut, §i griibe§te pasul.
Cea dintiii experienfii zi aratii ca locurile Largi nu sunt prielnice viiniitorului de baltii.
Deci ziivoaiele cu ascunzi§uri §i perdele de lozii sunt neapiirat trebuitoare ca sii pofi
fmpu§ca ra fe. Ca sii fii viiniitor, trebuie sii §tii asemenea Lucruri. E necesar znsii sii te de-
. .
prznzi $1 cu apa-n czzme.
Din canal zbucne§te miiciiind, cu biitiii de aripi, o piireche de rafe mari. Ji tree pe
dinainte la o zviirliturii de biif. Pu§ca 'insii i-i zn spate, cu cucoa§ele liisate. 0 scoate §i o
fine goalii pe brafe, cu atenfia ageritii. Dar fn canal nu s-a§azii mai mult decfit o piireche
de rate.
'
177
 Iatii §i Luncile cele mari ale Siretului; §i garlele cu ape sporite. $i cu biilti fn toate
scobiturile piimdntului, fntre ziivoaie. Iatii §i eel dintdi card de rate, vajfiind prin vifzduh.
Nagati se ridicii din smfircuri §i Jaljfiie rar, mieunand prelung. Cine §tie ce pasere va ft
ftind aceasta, care zboarii a§a legiinat §i pe departe. Un cardi§or de riftu§ti cenu§ii siige-
teazii la linia siilciilor §i, rupandu-§i brusc zborul, cad ciitrii o baltii.
Porne§te tulburat fntr-acolo. Intra fntre siilcii bii/rane abia fnmugurite; f§i face drum
cu violenfii prin m~adii deasii §i vreji uscate de mure. Gafaind, vede tulbure balta prin
pfinza huceagului. Innegresc pe luciu, aproape, riifu§ti nelini§tite. L-au simtit, se fnalfii
cu chemiiri subtirele, cu scfintei fn aripi. Cdnd riizbe§te la malul pustiu, se gase§te singur
§i-§i vede fn balta limpede imaginea colturoasi'i §i schimbiitoare.

22. Din textul lui Sadoveanu, Colecµonarul scoate cateva cuvinte noi, ,,cuibarite" printre
altele cunoscute. Afla sensul tennenilor noi, tratandu-i cu Strategia lui trei.

2. Privesc
Cuvantul 1. Privesc 3. Trag Verific
in jurul
nou cuvantul concluzii cu dictionarul
cuvantului '

lozii Este un sub- Se mtalnesc in Loziile sunt Specie de

stantiv folosit zavoaiele din plante ce salcie sau de
la plural. apropierea cresc pe malul rachita.
Nume§te mai apelor. As- apelor, cu
multe cund vanatorii tulpini sau
,,obiecte". asemenea crengi inalte §i
unor perdele. bogate.

CUCOa§e

nagafi

mladii

hugeag

178
 Unitatea

23. Transcrie, din paragraful al patrulea al fragmentului citat, diminutivele. Ce fel

de atitudine fafa de pasari sugereaza ele? Imparta§e§ti aceasta atitudine sau ra-
fu§te le ifi sunt indiferente?

....................................................................................................................................................
<

24. Cite§te mai departe, acordand atenfie modalitafilor de realizare a descrierii.

Coloreaza cu albastru elementele descrise §i cu galben, trasaturile prezentate.

Gafaie ca dupii o sforfare penibilii $i biitiiile inimii se alinii odatii cu apa. fn oglinda
vanatii fi riimane neclintitii icoana severii $i tristii, ca a striimo$ilor care i-au liisat ftorul
din adancuri. Ca $i dansul, a$teptau $i ei fn trecut, fn timpul fora numiir, pe malul altei
biilfi. Ca dan$ii, $i el, n-are ganduri. Are numai atenfie $i a$teptare, cu ochii rotunzi.
Trece domol malul biilfii. Cautii din ochi alte desi$uri de Lozii, cu alte scanteieri de
oglinzi. I s-aratii deodatii fntr-o cotiturii Siretul cu ape mari, curgtind fn singuriitate.
Zboruri de siilbiiticiuni se fnclinii spre el - dar $i ele sunt ale singuriitiifii. Totu-i nou $i
curat subt cerul ca topora$ul. Malurile proaspete fncii n-au Jost ciilcate de picioarele
oamenilor, nici de animalele Zar fmblanzite. Apele samiinii cu cerul $i fn fundurile Zar
albesc nouri. Prin viizduh $i pe unde au trecut numai paseri libere §i striiine. N-au liisat
urme. Vulpile, bursucii $i iepurii ziivoiului le privesc cu ochi neclintifi §i fnJeleg cii ele au
adus primiivara. Biilfile nouii ale dezghefurilor, brafele vechi de Siret, colfurile de luncii
$i dumbriivile de plopi n-au pentru el niciun nume, ciici acum le vede fntaia oarii. $i
toate, fntr-adeviir, sunt altele, cum n-au mai Jost niciodatii $i cum nu var mai ft fn acest
colt de piimant. E o priveli§te unicii, o clipii treciitoare. $i copilandrul f§i fncepe uceni-
cia c-un suflet la fel, c-o simfire pe care n-a mai fncercat-o $i care va riimane fn el ca un
cristal al amintirii.

179
 25. Noteaza trei comparatii din text §i nume§te planurile (astral, vegetal, acvatic,
emofional etc.) carora le aparfin elementele puse in relafie cu obiectul descris.

Obied descris Comparat cu... Plan

26. Care dintre comparafiile notate de tine ti se pare mai sugestiva? De ce?

27. Copilul va intalni §i alfi vanatori. Crezi ca sunt de aceea§i varsta cu el? Explica.

28. Cite§te continuarea, pentru a afla cu cine se intalne§te baiatul. Incercuie§te

enunful care exprima ceea ce copilul i§i inchipuie §i nu o certitudine despre cei
pe care ii intalne§te.

Totu$i, nu-i singurul om fntre ziivoaie, dumbriivi $i ape. Aude fn dreapta, fntr-o
salcie biitrtinii, biitaia unei ciociinitori. 0 piireche de hulubi siilbatici s-au fniilfat cu
plesnituri de aripi dintr-un fund de ciirare §i, de subt zborul lor spiiriat, fnainteazii
fmpotrivii-i doi vtiniitori cu armele pe brafe. Au aripi albastre la piiliiriile fuguiate. $i, de§i
cu mult mai fn vtirstii decat el, sunt oameni tineri, forii de mustiifi. Amtindoi sunt oache§i
§i cu privirile negre fndriiznefe.
Ucenicul se simte intimidat §i mic fafii de ni§te vtiniitori vechi, fiirii fndoialii, cu
experienfii §i cu multe victime la riibu§. Cartea ispriivilor lui e albii §i abia azi

180
 Uni ta tea

~iidiijduie§te sii-i puie un senm. fnfelege cii de la asemenea tovnrif§i are totul de /nviitnt.
Inceputu~ zilei i-a doved.it cii siilbilticiunile simt viclene §i birninfn asupra lor se ca§tigil
cu anumzte me§te§ugun.
- $i noi, In alte randuri am Jost mai noroco§i...
1ncheie eel de al doilea fnceputul de convorbire.
Pe eel cu rata fl cheamii Alecu. Pe eel mai nzic
'
Coca. Sunt feciorii unui pmprietar din <
fmprejurimi. Au §i ctini, acasii, §i sunt vtiniitori
vechi. Pu§tile l01~ pe care fnvafiicelul se griibe§te
sii le cerceteze cu admiratie, nu sun t de multii
vreme venite din Anglia $i' au o biitaie excelentii.
E bine sii ai o pu$Cii bunii, de§i asta n-are mare
importanfii. Ochiul este totul $i siguranfa mtinii.
- $i mai ales nu trebuie sii te
emofionezi ... completeazii Alecu. Dumneata te
emotionezi?
'
- Nu mii emofionez niciodatii, miirturise$te ucenicul $i se mira el singur de
riispunsul siiu.
- Acum cum Jacem? zntreabii Coca. Arft poate bine sii stiim la panda la douii biilfi
deosebite. Dacii vin rafe aici $i tragem, se due dincolo.
- Cred cii-i bunii ideea ... acceptii ucenicul, $i-$i fnsamnii fn cap cea dinttii strategie
vtiniitoreascii.
- Facem $i asta... intervine Alecu, ca eel mai fn vtirstii; dar fnttiiu n-ar ft riiu sii
ciiutiim biiltile care ne-au mai riimas.
- Nu 'trebuie fnsii sii ne vadii $i sii ne simtii... obiecteazii ucenicul. f$i mi§cii fn cizme
degetele $i le simte ude §i ciildufe. Cea dinttii piifanie cinegeticii doarme fn el ca-ntr-un
mormtint.

29. Colectionarul iti indica etimologia (originea §i modul de formare) pentru

cuvantul cinegetic. Serie dedesubt o posibila explicatie pentru aceasta structura.

Termenul de cinegetic provine din cuvintele kion

(caine) §i agein (a conduce).

" 1 cznegetzc
Cuvantu . . "mseamna .........................................................................................,
v

pentru ca, 1a or1g1ne,

v . . ....................................................................................................... .

181
 30. Cite§te mai departe, pentru a afla ce relatii se stabilesc intre cei trei. Subliniaza
enunturile care evidentiaza atitudini gre§ite pe care personajele le adopta unele
fata de altele.
'
Hotiirifsc sii caute billtile, binelnfeles cu mare luare-nminte $i mare paza. lnainte de
a porni, Alecu scoate figiiri. lnviifiicelul prin-ie$te una. 0 prime$te ca un vechi fwnator,
de$i tutunul nu i-a otrifvit niciodntii gura. Amefit $Zcu capul deodatii tulbure, ascul tii
cu admirafie neprefacutii istorisiri de vaniitoare ale celor doi frafi. Ei sunt mai ales
vfiniitori de iepuri $i prepelifi, dar le place sa iasi'i $i la rate. vanat, lnsii, foarte frumos
$i interesant, e sitarul.
- Noi avem un cane Joarte bun la sitari ... explicii Alecu. Dumneata ce rasii ai? Al
nostru e sete1'.
- $-al meu e tot sete1: .. riispunde ucenicul, c-o mare dorinfii sii aibii $i el asemenea cane.
- Ai 1mpu$cnt mulfi sitari?
Ucenicul se gande$te, U$Urel fncruntat $i numarand fn gand.
- Eu, vorbe$te iar eel mai mare dintre fraf i, nu pot sa spun c-am fmpu$cat prea
multi. ln cea mai buna zi mi s-a
'
fntamplat Sa jac $a Se parechi ...
Biiiatul fl admira fiirii sii biinu-
iascii nicio clipii cii tovarif.$ii lui ar
putea ft fn aceea$i situafie fafii de
dansul. Stiipfinit $i grav fn fafa natu-
rii $-a vaniitoriei, el apiirea redutabil
celor doi tineri znfocafi $i vorbiirefi.
Trecurii fnspre biilfile $i ziivoaiele
fiirii nume; se strecurarii spre jocul
cfirdurilor de rate c-o luare-aminte
'
impresionantii. Fiirii nicio fndoiala
fnsii ca $i ceilalfi doi erau fn cea
dintai zi a lor de vanat. Rafele sftiramau
balta $i umpleau de fulgere negre cerul.
Erau multe $i de toate soiurile. Se
amestecau gotcele cu cele de $UVOi,
canipiile $i riifU$tile; miiciiiau, $U$Uiau
$i carcaiau pe felurite tonuri $i zborurile Lor
fn lungul Siretului $i de la baltii la baltii piireau jocuri
U$Oare $i neostenite - znspre Care zadarnic bubuirif zn Cateva randuri pU$tile engleze$ti ale
celor doi frafi. Ucenicul le numiira gre$urile c-o bucurie ascunsii. Avea $i el dreptul sii
gre$eascii eel pufin tot atfitea lovituri.

182
 Unitatea

31. Colecfionarul a dat fuga la DEX §i a observat ca termenul sitar a pare de doua
ori in dicfionar, indicand sensuri total diferite. Completeaza rebusul cu unele
cuvinte descoperite in aceste fragmente §i pe verticala vei descoperi relafia
semantica care se stabile§le intre cei doi termeni.
1. Specie de salcie sau de rachita.
2. Terrnenul neutru, fara sufix dirninutival, ·de la mliidifa.
3. Mecanisrn prin care se arrneaza pu§ca.
4. Persoana care practica vanatoarea.
5. Raul pe ale carui lunci copilul invata sa vaneze.
6. Incaltarile ucenicului care plescaie pline de apa.
7. Padure mica §i deasa.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

32. Detectivul cauta in text indicii care sa-i confirme sau sa infirme ipoteza
baiatului referitoare la cei doi vanatori intalniti pe balta. Alege propria varianta
§i scrie pe ce le bazezi.

Ceilalfi vanatori sunt la fel de neexperimentafi ca ~i el.

Sunt d e acord, deoarece ................... Nu sunt de a cord, fiind ca ............. ..... .

·······························································

183
 33. Scriitorul te invita sa anticipezi intamplarile. Acum baiatul are, inca o data,
ocazia sa-§i dovedeasca priceperea vanatoreasca. Crezi ca va reu§i sa duca la
capat aceasta experienta? De ce?

...................................................................................... ...... .' .... ... ........ .. '' ..... ...... ' ................. .
~ ' ' '

34. Cite§te mai departe, pentru a vedea daca ai intuit corect. Coloreaza cu ro§u imaginile
auditive prezente in text §i scrie rolul prezentei acestora in acest fragment.

in sfa.r§it, se opririi tustrei, cu aceea§i mandrie §i 1ncredere, la malul Siretului, pe-un

brat vechi cu ape umjlate, §i Alecu 1§i re'incepu Jata de strain povestirile unor ispravi
1nsemnate. Era vorba de alte dihiinii §i de salbiiticiuni despre care
ucenicul auzise numai din nume. Ca §i pentru sitari, urma si'i
piistreze 0 rezerva prudentii, raspunzand atat cat trebuia ca si'i-§i
salveze onoarea. $i, fumiind o nouii tigarii, dorea cu violenta
o 1mpu§ciiturii miraculoasii care l-ar ft ridicat deodatii §i
def'.initiv
)' din nemernicia lui. 7
Dorintele mari de multe ori au riispunsuri nea§tep-
tate. Cum stiiteau subt salcii, 1ntr-o scobiturii de mal, veni
asupra lor stolul de rat~ cu sunet de vijelie §i ciizu 1n
cuibul de soare din apii. Inviitiicelul aplecii pu§ca §i le
fulgerii. Balta le zvarli pe toate iarii§i spre cer, afarii
de douii, care riimaserii palpitand 1n fierberea lu-
ciului. Le atinti cu uimire §i cu bucurie 1nfrico§atii.
«Raman la adtinc §i departe... » observii Coca, nu farii
putinii riiu tate. Ucenicul 11 privi cu gravitatea strii-
mo§ilor lui; §i, farii sii stea nicio clipii 1n cumpiinii, cu
mi§ciiri iuti, 1§i trase cizmele §i-§i azvarli de pe el
hainele. Intrii 1n baltii; 1mbriiti§ii apa de gheatii §i 1notii
1n zvacnituri §i stropi spre rate. Le cuprinse cu sttinga;
se 1ntoarse 1n lac §i mtinii la mal trofeele, cu dintii
1ncle§tafi §i cu privirile aspre.
Cei doi frafi 11urmiireau cu respect §i 1ndoialii.
Aveau a face desigur c-o fiintii rarii. Stiiptinindu-§i ~ "?

tremurul fiilcilor, 1nviitiicelul 1§i trase pe el cu aceea§i

iutealii hainele §i cizmele §i-§i aninii cu grijii la torbii cele douii paseri 1mpu§cate. Erau
rafe albe de §Uvoi, cu pete negre §i cu sfarcurile aripilor 1ncruci§ate.

184
 Uni ta tea

Imaginile artistice prezente au rolul de a ............ .................................. .. .......... .. .. ......... .

······················································· ·· ····························· ········ ......................... ...........................

'

35. Ce dovede§te tanarul vanator prin izbanda sa asupra ratelor?

36. Gramaticianul te provoaca sa incercuie§ti verbele din fragmentul reluat mai jos
§i, apoi, sa formulezi o concluzie referitoare la frecventa §i felul acestora, prin
eliminarea variantelor nepotrivite.

Fara sa sten nicio clipii in cumpanii, cu mi§cifri iufi, f§i trase ciz111.ele §i-§i nzvarli de
peel hainele. Intra zn baltii; fmbriifi§ii apa de gheafii §i fnota zn zvacnituri §i stropi spre
rate. Le cuprinse cu stangn; se fn toarse zn. lac §i man.ii In ma! trofeele, cu dinfii
fncle§ta fi §i cu privirile aspre.

Verbele din text sunt, in general, verbe de stare/ de actiune/ de existenta, fiind
foarte frecvente/ rar utilizate in acest fragment, ceea ce indica .... .. ...... .. .......... .... .. ..

37. Recunoa§te emotiile personajelor a§a cum te sfatuie§te Sensibilul. Serie in

dreptul fiecaruia sentimentele traite dupa aceasta intamplare.

Alecu §i Coca

185
 Ucenicul

38. Precizeaza cum ii privesc cei doi frati pe baiat dupa aceasta intamplare.

39. Te bucuri pentru izbanda copilului sau ti-e mila de pasarile ucise?

40. Cite§te finalul textului §i formuleaza apoi ideea principala a pasajului:

Sentimentul de mila era fn el cu desavar§ire absent, ca §i fn cei dintai vanatori ai

lumii. Dupa ce-§i potrivi torba la §Old, t§i fnalfa privirile spre alte zboruri de rafe §i
vazu nouri negri viforo§i gramadifi asupra asftnfitului. ,, Vine dintr-acolo furtuna ... "
prooroci eel mai mare dintre frafi. $i un tunet departat mormiii fn fundurile cerului.
Coliba omeneasca nu se afia fn singuratiifile biilfilor de la Siret; pe§terile din lutul ma-
lurilor de mult le mancaserii §i le surpasera apele; a§a fncat se vedeau singuri §i amenin-
fafi de spranceana asftnfitului, fntre §Uvoaie §i biilfi. Se despiirfira brusc, fagiiduindu-§i
o alta fntalnire vagii, §i baiatul porni fn fuga spre casele oamenilor, finand strans fmbra-
fi§ate cele dintai jertfe ale libertafii. Nourii asfinfitului cre§teau, fmbulzindu-se spre
cre§tetul bolfii. Astupara fn curand soarele. $-odatii cu fulger §i tunet, se abatu dinspre
munfi furtuna naprasnica a primaverii. Veni fntai cu vartejuri de pulberi; apoi cu ape
despletite, izbind viizduhul asupra pamantului. Mladios §i fmbujorat dupa baia fn apa
vie a singuratafii, ucenicul fnsa sosise fntre oameni §i cata printre cei de acasa cele dintai
victime, carora sale istorisea~ca cea mai mareafa ispravii cares-a fntamplat pe lume.

186
 Unita tea

41. Criticul a remarcat sintagma cele dintai jettfe ale libettiifii. Noteaza o posibila
explicatie a acesteia.

42. Ramai tot in compania Criticului §i scrie daca F-a placut sau nu textul lui
Sadoveanu.

DA NU

De ce ti-a placut? De ce nu ti-a placut?

Ce ti-a placut? Ce nu ti-a placut?

Ce 1-ai intreba pe autor sau pe erou?

43. Dupa lectura acestor fragmente, scrie daca ti-ar placea sa vanezi. Argumenteaza-ti
raspunsul.

187
 44. Descrierile literare nu sunt simple prezentari de obiecte, peisaje sau persoane.
Adesea, dincolo de text se lntrezaresc sentimentele celui care face descrierea,
prezentandu-se astfel pe sine. Privind 1n jur, omul se poate regasi In natura, oglindit
In toate elementele sale. Cite§te o doina populara culeasa din Oltenia de Vasile
Alecsandri §i coloreaza termenii care constituie repere ale trecerii timpului.

Mult mi-e dor ?i mult mi-e sete Tofi voinicii merg pe-acasii
Sa viid frunza-n codrul verde, $i la para focului
Sa mai strifog vreo $apte cete! Zac de dorul codrului!
Primiivarii, muma noastrii, Frunzii verde de susai,
Sufi.ii bruma din fereastrii De-ar veni tuna lui mni
$i ziipada de pe coastii, Sii-mi aud cerul tuntind,
Sii viid iar verzind zn cale, Sil viid norii fulgerand
Sa ma las iar zn cea vale Ierbulifa-n ?esuri dtind,
Cu-o pereche de pistoale. Sa mai viid focuri pe-afarii,
Frunza-n codru ctit se tine Copila?i cu pielea goala,
'
Toti voinicii traiesc bine, Cai zn ctimpuri necheztind
'
Iara frunza dacii-i lasa $i voinici pe plai suind.

45. Recite§te versurile extrase de Sensibilul echipei §i alege, pnn lncercuire,

sentimentele exprimate In fiecare secvenia.

Sa ma las iar zn cea vale

Cu-o pereche de pistoale a. dragoste b. entuziasm c. neastampar

$i la para focului
Zac de dorul codrului a. bucurie b. plictis c. nerabdare

Sa-mi aud cerul tuntind,

Sa vi:id norii fulgertind
Ierbulifa-n ?esuri dtind a. curaj b. admiratie c. dor
'

46. Bifeaza trasaturile doinei populare prezente In text §i, acolo unde este cazul,
scrie un exemplu pentru fiecare dintre ele.

Exprima In mod direct sentimente puternice.

Fiind o creatie populara, are caracter orat anonim, colectiv §i sincretic.

188
 Unitatea

Prezinta povestea unui erou.

Are o tematica variata .

............... .......... ......... .... ............................................. ............................... ..............................

' '

Prezinta cornuniunea ornului cu natura.

Reflecta atitudinea ornului fata de viata ~i de rnoarte.

Exprirna regretul pentru trecerea tirnpului.

Apar forrnule de adresare directa catre natura.

Sunt prezente paralelisrne sintactice.

Este specifica literaturii rornane.

47. Incercuind literele din doi in doi, vei descoperi tipul doinei selectate din
antologia Poezii populare ale romanilor, publicata in 1866.

..,
DU 0 BI F NE AH D LE PV H 0 EI TN Z IJ CPI LEV

48. Din poemul Epigonii, cite§te strofa dedicata lui Alecsandri de Mihai Eminescu
§i subliniaza secventele care se refera la preocuparile acestuia pentru folclor.

$-acel rege-al poeziei, vecinic Uiniir §i ferice,

Ce din frunze zfi doine§te, ce cu fluierul zfi zice,
Ce cu basmul poveste§te - veselul Alecsandri,
Ce-n§irand miirgiiritare pea stelei blondii razii,
Acum seculii striibate, o minune luminoasii,
Acum rade printre lacrimi cand o dintii pe Dridri.

189
 49. Dupa modelul oferit de doina populara, completeaza fiecare chenar cu un vers
sau mai multe care rimeaza cu eel oferit de Scriitor. Rescrie apoi doina
,,asambland" versurile din casete.

lei, in lunca inverzita • Frunza verde foaie lata

Floricica-n foi albastra Paseri Sa-mi cante lin

\. ......................................................... . .......................................................... ..

Langa codru infrunzit Frunza verde de aluna,

••••••••••••• ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Ir

.......................................................... ~

I
I ..........................................................
I
i ......................................................... .
... .

I $i prin lunci ~i prin campii Paseri sa cante-ncet

l

190
Unitatea

191
 Fi~a pentru evaluarea redactarii textului·narativ

Puncteaza, 1n tabelul de mai jos, cu cate un ,,zambaref', trasaturile pe care crezi ca

le are §i povestirea ta. Cu cat aduni mai multi, cu atat mai sigur/ a poti fi ca textul
tau ca§tiga premiul eel mare.

Criterii ©
1. Cititorul, pe baza textului meu, poate raspunde la urmatoarele 1ntrebari:

a) Cine face actiunea?

b) Ce declan§eaza actiunea?

c) Unde se petrece aqiunea?

d) Cand se petrece aqiunea?

2. Am respectat precizarile din cerinta

3. Am urmarit succesiunea momentelor subiectului/ etapelor actiunii

4. Textul este coerent (actiunile se 1nlantuie logic §i 1ntre secventele textului

exista legaturi dare)

5. Textul are introducere, cuprins §i mcheiere, marcate prin paragrafe diferite

6. Am ales un titlu sugestiv, care corespunde continuhilui

7. Textul este inedit, original, surprinzator

8. Textul este corect a§ezat 1n pagina

9. Am respectat regulile de ortografie §i de punctuatie

192 ----------------------------------------------------------
 Fi~a de autoevaluare

Completeaza urm atoarea fi ~a, pentru a vedea cum ai fo losit s tra tegiile de lect ura
pe parcursul acti vitatilor pe care ti le-am propus 1n acest caiet:

Da Nu
Cand citesc, 1nce rc sa l'n teleg sensul global al tex tului.
D D
Observ legatura dintre ideile tex tului :in timp ce citesc.
D D
Pot recunoa~ te modurile de expunere :in tex tele pe ca re le citcsc
(naratiunea, descrierea, di alogul). D D
Pot sa selectez informa ti a esentiala dintr-un tex t narativ sau
descriptiv.
' ' D D
Ma opresc dupa ce am citit un fra gm ent, pentru a verifica daca
am inteles ce am citit. D D
Recitesc textul, ca sa :inteleg mai bine ce am citit.
D D
Pot folosi diction arele sa u alte su rse care ma aju ta sa :inteleg
textul. D D
Imi folosesc cuno~tintele din diverse dom enii, 1n functie de
tema tex tului citit, p entru a le corela cu informatiile din tex t. D D
Cand citesc incerc sa-mi imaginez universul descris 1n text.
D D
In timpul lecturii, 1ncerc sa 1nteleg ce simt ~i ce gandesc des pre
ideile sau sentimentele prezentate in text. D D
Pot sa fac diferenta 1ntre un text fictional ~ i unul nonfictional.
D D
Scriu cu u~urinta ~i cu placere despre ceea ce citesc.
D D
Citesc p entru a descoperi ceva nou, nu p entru ca 1mi cere cine-
va sa ci tesc.
D D

Interpretarea raspunsurilor tale

• Daca ai raspuns afirma tiv la m ai mult de 8 dintre enunturile de mai sus, e~ ti un

foarte bun cititor!
• Daca ai raspuns afirmativ la m ai mult de 6 dintre enunturile de m ai sus, e~ ti un
cititor bun!
• Daca ai raspuns afirma tiv la mai mult d e 4 dintre enunturile de mai sus, e~ ti pe
cale de a deveni un cititor bun!

------------------------~--......------..........-..---------...--..-- 193
 Cuprins

Unitatea 1: Farame de intelepciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Poezii populare ale romanilor - G. Dem. Teodorescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Cainile- Anton Pann . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Musca - Alecu Donici ........................... .. .. .. . .. ....... . ...... .... 16
Cerbul - Lev Tolstoi ................ .. ................................. . .. 18
Morsa dansatoare - Alexandru Nicolaie . ........ . ... . .. . .......... . .... . . . ... 19
Greierele ~i furnica - Marin Sorescu . ............................... . .... . .... 23
Jurnalul lui Explorator - Joana Nicolaie ................ . . ... ........ . .. ...... 28

Unitatea 2: Lumea circului ............................................. . .. . 30

Scamatorii, scamatorii, scamatorii - Marin Sorescu . . .. ... ...... .. ... .. .... .. .... 30
Festivalul International de Artii a Circului (internet) ............ . .. .... .. . ....... 36
in CU§ Ca leului - Jack London ....... . .. .. ......... .. ...................... . .. 38
Legea nr. 20512004 privind protecfia animalelor .... ... . ...... .. . ....... .. ........ 44
Cesar Cascabel - Jules Verne ................ . . .. ............. . ....... . .. .... 46
Cititul ca un sport extrem - Cezar-Paul Badescu ............... ...... .... .. .. ... 54
Clovnii - Miroslaw Holub (text lacunar) ...... ...... ... .......... . ............ 55
Ultima orii. - Ion Minulescu (text lacunar) ........................... . .... ... . . 56
De ce fierbe copilul zn mii.miiligii. -Aglaja Veteranyi (text lacunar) .................. 56

Unitatea 3: lpostaze surprinzatoare .. .............. . ........................ 62

Varna fantoma -Norton Juster ........... . .... . .............................. 63

Metamorfoza - Adina Popescu ............ ............ ....................... 66
James ~i piersica uria~ii. - Roald Dahl ................................. . ........ 78
Povestea unchiului Shelby despre Lafcadio, leul care nu s-a iii.sat
piiguba~ - Shel Silverstein ............ . . ... ................................. 80
Ivan Cel fora de Seaman - Katherine Applegate ................ .. .. .... ........ . 86
Bunicuta hotomanii - David Walliams ........................................ . 94
, J
Unitatea 4: Fiinte inchipuite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

Pulbere de stele - Neil Gaiman . . . . .......................................... 100

ingeri, zmei ~i joimiirife. Mitologie popularii pe znfelesul copiilor,
Carmen Mihalache, Ana Pascu, Ciprian Voicila . . ...................... . .... . 113
Dilen1ntix ....... . . . .. ... .......... . .. . ..... . .... . ....................... 115
Hoful fu lgerului - Rick Riordan ....... . .. . .....' .. ..................... . ... . . 118

Unitatea 5: Fetele anotimpurilor .. . ...... . .... . ........................... .137

Toamna - Octavian Goga .... . .. ... ...... . . . ............................... 138

Noapte de iarnii - George Topirceanu ..... . ...... . .......................... 141
Ziipada - Tudor Arghezi . . ...... . . . .. . .... . . . .... . .... . . . ..... . ......... . .. 145
Bucegii pe timp de ploaie - Dan Alexe ............. . ........ . ... . .. . ... . ...... 148
Oferta turistica ..... . .. . . . ........ . .. . .. . ...... . ........... . .. . .. . . . . . .. . 153
Valtul rozelor - Alexandru Macedonski ...... . .................. . ............ 155
'
Noapte de vara - George Co9buc ......................... . ....... . .. . ....... 157
Vara la tarii - Alexandru Deparateanu ........ ... .. . .. . ... . . . . . . . . . .. . . . . .. .. 162
' '
Vara la farii - George Topirceanu ............ . .... . ...... . . . ....... . .. . . . ... 163
Exuvii - Simona Popescu ..................................... . ...... . ..... 165

Unitatea 6: Cantecul sentimentelor ............................ . ........... 168

Cum poves te~ te viafa - Magda Isanos ........................................ 169

Tara de dincolo de negurii - Mihail Sadoveanu . .. . . . ..................... . ..... 174
Doinii olteneascii - Vasile Alecsandri . ... . ..... .. ... .. .... . ....... . ..... . . .. . 188