Etapele analizei unei fraze

În analiza unei fraze, în stabilirea felului propoziţiilor şi a raporturilor dintre ele, un rol
hotărâtor îl au nu numai însuşirea temeinică a unor noţiuni teoretice, ci şi tehnica analizei,
respectarea unor anumite etape ale demersului analitic.
I. În primul rând, este necesară citirea cu atenţie a textului până la asigurarea înţelegerii
depline a conţinutului său.
II. A doua etapă o constituie sublinierea predicatelor.
III. Urmează încercuirea elementelor relaţionale de la nivelul frazei, cu atenţie deosebită
la cele coordonatoare care stabilesc raportul respectiv şi în cadrul unei propoziţii, precum
şi la unele dintre cele subordonatoare, cum ar fi conjuncţia ca … să ai cărei termeni pot
fi dislocaţi, conjuncţia să – numai marcă a conjunctivului, adverbul când… când – cu rol
coordonator etc.; unele conjuncţii ca şi, iar, dar, nici, pot avea şi alte valori morfologice.
IV. Etapa următoare constă în delimitarea frazei în propoziţii şi numerotarea lor. În
realizarea acestei etape trebuie respectate următoarele reguli:
1. Într-o propoziţie trebuie să existe un singur predicat.
2. Delimitarea se face înaintea unui element joncţional încercuit, deoarece, de obicei, cu el
începe o nouă propoziţie. Există însă situaţii în care conectivul nu apare pe primul loc în
propoziţie:
N-a venit1/ mai ales (că) a fost bolnav.2/
3. Dacă există două elemente subordonatoare alăturate, ele trec în propoziţii diferite:
Le-a spus1/(că)2/(dacă) vrea3/, vine.2/
4. Când la începutul frazei există un element relaţional coordonator urmat de unul
subordonator, acestea se despart în mod obligatoriu, trecând în propoziţii diferite:
(Şi)1/(fiindcă) n-a venit la timp2/, nu l-am mai aşteptat.1/
5. Când elementul relaţional coordonator urmat de cel subordonator se află în interiorul frazei,
se desparte numai dacă înaintea celui coordonator nu există o subordonată de acelaşi fel cu
cea introdusă prin conectivul subordonator alăturat, pe care elementul coordonator să le
lege, în caz contrar nu se face delimitarea:
M-am întâlnit cu el1/ (şi)2/ (când) m-a văzut3/, mi-a spus2/ (că) m-a căutat.4/
(Când) m-am întâlnit cu el1/ (şi) (când) m-a recunoscut2/, s-a bucurat mult.3/
6. E necesar să se observe eventualele discontinuităţi şi intercalări de propoziţii, având în
vedere că o propoziţie discontinuă (întreruptă) se reia, de obicei, unde nu mai există
elemente joncţionale:
Hotărârea1/ (să) meargă acolo2/ am luat-o toţi.1/
Există şi excepţii:
Mihai1/ trebuie2/ (să) meargă acolo.1/
V. Urmează să se stabilească felul propoziţiilor şi raporturile dintre ele precizând:
1. la propoziţiile principale:
a. felul;
b. dacă este coordonată cu altă propoziţie din frază, felul coordonării şi prin ce se realizează
acest raport;
c. dacă este regentă pentru altă propoziţie din frază;
d. felul ei ca propoziţie independentă.
2. la propoziţiile subordonate:
a. felul subordonatei;
b. care este regenta ei; ţinând cont că:
- o subordonată poate să aibă mai multe regente;
- subordonata aşezată la începutul frazei are ca regentă prima propoziţie principală a textului;
- propoziţia subordonată intercalată are, de regulă, ca regentă propoziţia discontinuă (între
termenii căreia s-a intercalat);
c. la ce întrebare răspunde aceasta;
d. care este termenul ei regent (pe cine determină din regentă), ţinând cont că o subordonată
poate determina:
- un cuvânt (o parte de vorbire);
- o expresie;
- întreaga propoziţie regentă.
e. prin ce element relaţional se introduce subordonata;
f. dacă este coordonată cu altă propoziţie din frază; felul coordonării şi prin ce se realizează
acest raport;
g. dacă este regentă pentru altă propoziţie din frază;
h. felul ei ca propoziţie independentă.
VI. Analiza frazei trebuie să se încheie cu întocmirea schemei relaţionale, deoarece astfel
se pun în evidenţă, mai clar, relaţiile sintactice dintre propoziţiile frazei.