PROIECT DE LECTIE

PROFESOR : Popa Doina

DATA: 13.10.2020
OBIECTUL: Limba şi literatura română
CLASA : aVII-a A
SUBIECTUL: Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea
TIPUL LECTIEI: asimilare de noi cunoştinţe

Obiective operationale
 La finalul orei, elevii vor fi capabili să precizeze care sunt mijloacele de îmbogăţire a
vocabularului
 Vor putea să definească derivarea
 Vor putea preciza ce sunt sufixele şi prefixele
 Vor putea defini şi identifica anumite cuvinte parasintetice
 Vor putea alcătui familia lexicală a unor cuvinte date

METODE ŞI PROCEDEE FOLOSITE: explicaţia, conversaţia, exerciţiul-joc, învăţarea prin

descoperire, ciorchinele

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOE : activitate frontală, individuală

MATERIAL DIDACTIC: Manual pentru clasa a VII-a

Fişe cu exerciţii
Cretă colorată
Creioane colorate

Desfăşurarea lecţiei

1. Moment organizatoric
Notarea absenţelor şi pregătirea celor necesare pentru oră.

2. Actualizarea cunoştinţelor, verificarea temei.

3. Anunţarea subiectului şi aobiectivelor operaţionale

Voi scrie pe tablă titlul lecţiei. Pentru a trece la lecţia de zi vom recurge la o scurtă
prezentare a noţiunilor despre vocabular sau lexic. Vom preciza ce este vocabularul, care sunt
cele două componente ale sale (vocabularul fundamental şi masa vocabularului). Următorul pas
în desfaşurarea lecţiei va fi identificarea mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi clasificarea
acestora.

1
 4. Dirijarea învăţării
Dau de lucru o fişă ciorchine ce are în centru derivarea şi le cer elevilor să o completeze cu
toate informaţiile pe care le deţin (cu verde sau albastru), urmând ca apoi, pe parcursul
desfăţurării lecţiei, să o completeze cu informaţii noi (cu roşu).
Cer unui elev să scrie la tablă cuvinte înrudite pornind de la cuvântul floare, apoi să
identifice elementul comun al tuturor cuvintelor; astfel vom putea identifica rădăcina cuvintelor
respective şi vom putea defini ce este rădăcina unui cuvânt, vom denumi sufixele, prefixele şi le
vom clasifica.
Elevii vor putea preciza apoi ce sunt derivatele parasintetice (derivatele care conţin atât
prefix, cât şi sufix). Vom vorbi despre felul sufixelor (diminutivale, augmentative, colective, de
agent şi moţionale) cât şi al prefixelor.
Elevii îşi notează în caiete noţiunile privind derivarea.
Derivarea este mijlocul intern de îmboăţtire a vocabularului prin care se obţin cuvinte noi
cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor.
Prefixele sunt sunete sau grupuri de sunete aşezate în faţa radicalului unui cuvânt pentru
a forma cuvinte noi, cuvinte derivate.
Prefixe – vechi (ne-, re-, de-, în-, stră-, etc.)
- neologice (hiper-, ante-, bi-, con-, arhi-, etc.)
Sufixele sunt sunete sau grupuri de sunete aşezate dupa radicalul unui cuvânt pentru a
forma cuvinte noi (derivate).
După natura derivatelor formate, sufixele sunt:
- diminutivale – exprimă ideea de mai mic ex. copiliţă
- augmentative- exprimă ideea de mai mare ex. copilandru
- colective- exprimă o colectivitate ex. prundiş
- de agent- numeşte autorul unei acţiuni ex. păpuşar
- motionale- exprima o forma de gen opusa fata de cuvantul de baza ex. ursoaica.
Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens, formate de la acelaşi
cuvânt de bază şi având aceeaşi rădăcină.
Radicalul (rădăcina) este elementul comun întâlnit la cuvintele care formează o familie
lexicală.
Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale.
Cuvintele formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor se numesc cuvinte derivate.
Cuvintele formate atât prin adăugarea prefixelor cât şi a sufixelor se numesc derivate
parasintetice (derivare parasintetică). Ex. îmbătrânire

Pentru a putea aprofunda cunoştinţele noi, elevii sunt antrenaţi în rezolvarea unor exerciţii.
Verific modul în care au completat ciorchinele.

6. Asigurarea feed-back-ului
Se realizează prin aprecieri verbale pe parcursul lecţiei, vizând participarea elevilor, calitatea
exemplelor şi a argumentaţiei, claritatea şi corectitudinea exprimării.

7. Asigurarea retenţei şi a transferului

– solicit elevii să lucreze o fişă; îi ghidez prin întrebări şi explicaţiile necesare. Fac aprecieri
verbale pe parcursul întregii lecţii, vizând participarea elevilor, calitatea exemplelor şi a
argumentaţiei, claritatea şi corectitudinea exprimării.

2
 8. Tema – le comunic elevilor tema pentru acasă ex. pp. 22-23.
Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului frunză şi explicaţi mecanismul de formare
al fiecărui cuvânt derivat.

3
 Augmentative
Colective
Diminutivale

Vechi

De agent
Sufixe

Prefixe

Noi / Moţionale
Neologice

Derivarea

Familia
Cuvinte lexicală Derivate
derivate parasintetice

Rădăcină /
Radical Cuvânt de
bază

4
Derivarea

5
NUMELE
PRENUMELE

FISA

1.Alcatuiti cuvinte derivate cu sufixe diminutivale si augmentative pentru urmatoarele cuvinte:

carte-
fata-
casa-
frunza-

2.Alcatuiti familia lexical a cuvantului padure

3. Identificati sufixele si prefixele din urmatoarele cuvinte:

norisor-
induiosata-
inegal-
reimpamantat-
indestulare-

4. BARCUTA FAMILIEI

1. Sufixul cuvantului tatic

2. Bunic nederivat
3. O mama pe care o alinti
4. Sufixul verisorului
5. Un frate mai mic
6. Tatal bunicului
7. Un alt nume pentru mama-mare
8. Sufixul cuvantului matusica
9. O bunica mai veche
10. Un derivat de la barca.