Coriolan Neamtu

CORIOLAN NEAMTU
BRIDGE
PRIM11 PAS1
LICITATIA
LICITATIA COMPETITIVA
JOCUL DE LEVATA AL DECLARANTULUI
JOCUL iN APARARE
MISCELANEA
Grafica copeqilor ,,rose skty" a fost realizatf de :

arhitect Ilinca Macarie, Koln
arhitect Arthur O'Looney, Dublin
Fotografia autorului a fost fiicuti in 1999 de Manigeh Vettovaglia
CORIOLAN NEAMTU s-a &cut in anul 1925, la Satu-Mare, htr-o farnilie de
intelectuali ardeleni. A u F a t liceul la Satu-Mare, Cluj gi l-a terminat la M$ei Basarab
in Bucuregti. Este licenfiat a1 Facultifii de Drept gi a1 Academiei de Inalte Studii
Comerciale gi Lndustriale din Bucuregti. A lucrat ca economist gi planificator intr-un
Institut de proiectare gi la Trustul de Constructii Miniere.
Preocuparea sa deosebiti pentru bridge i a permis s5 dep5geascii insatisfacfiile
profesionale, inerente regimului comunist, gi s5 se dedice cu pasiune acestei preocup5ri.
Promotor gi organizator al jocului de bridge in Rom&.ia, director de turnee gi profesor
de bridge, Coriolan Neamfu a scris gi editat intre anii 1970-1983 (an in care bridge-ul a
fost interzis) revista Expert Bridge, tiptiriti gi dihzati %I sute de exemplare intr-o cvasi-
clandestinitate. Ziarist de specialitate, avihd rubrici %I reviste gi ziare din pr5 gi dese
contribu$i la revistele de prestigiu din striihtitate, a scris o seam5 de lucrtiri de literaturi
de bridge : Bridge competitional(1973), Bridge distractiv (1982), Start bridge (1990),
Umoristic bridge (1991) gi Bridge conventii (1991). Fiind gi un mare iubitor de animale,
autorul a publicat in anul 1979 o carte intitulati Cdinele, prietenul ornului, care la data
apari$ei s-a bucurat de un mare succes. h anul2000 a publicat volurnul de maxime ~i
cug&ri lathe Restitutio in absurdurn.
Este membru al Jockey Clubului Romh, al Asociafiei Interna$ionalea ziari~tilor
de bridge, vicecampion mondial de bridge al IBPA in 1992 la Salsomaggiore gi redactor
a1 rubricii de bridge din Magazinul Tirnpul Liber, suplimentul sBptiimM a1 ziarului
Romhnia Libed.
Motto :
I hazard the opinion that the essentials for

playing a good game of bridge are to be
truthful, clearheaded and considerate,
prudent but not averse to taking a risk and
not to ciy over spilt milk. And, incidentally,
those are perhaps also the essentials for
playing the more important game of life.
William Somerset Maugham
(indrhesc s5 afirm cii pentru a juca bine

bridge este important s5 fii corect, exact, cu
capul limpede, atent, prudent, dar nu ostil
a s d r i i unui oarecare risc, gi s5 nu te
lamentezi data hcercarea a eguat. $i oare
nu asta este esential gi h jocul mult mai
important, pe care-1 reprezinti viap ?)
Mai departe, adaugii In fact, when all
else fails - sport, love, ambition -
bridge remains a game to be enjoyed
Omagiul meu se indreaptc? spre so!ia
mea Liliana, pentru munca intensci $i
obositoare pe care a depus-o In prelucrarea
la computer a volumului, #i pentru sprijinul
permanent pe care mi I-a oferit, fcirc? de
care, poate, aceastci carte nici nu ar-fi ajurts
sc?fiepublicatci.
CUPRINS
PREFA~A
PARTEA I-a : PRIM11 PAS1
I . Istoria jocului de bridge
2. Cum se joacd bridge-ul
3. Despre cdrti, culori' gi rangul lor
4. Despre atu, jocuri de culoare gi de far& de atu, fit, misfit,
taiuri gi defose
5. Despre distributii gi tipuri de mriini
6. Despre puncte de onor, puncte de distributie, levate defensive,
levate perdante gi levate de joc
7. Cum se desfZgoara'jocul de levata'
8. Despre licitafie
9. Despre contracte, vulnerabilitate, speranta de levate,
evaluarea mciinii
10. Cum se marcheazci gi se tine scorul
11. Bridge gi matematicd
teoria locurilor vacante - feoria simetriei - principiul alegerii
limitate
12. Remember
PARTEA 11-a : LICITATIA
1. Principii teoretice ale licitatiei
2. Evaluarea mbinilor
3. Claszficarea deschiderilor
4. Deschiderile de unu la culoare
reguli generale (conditii, perspective de contract, deschideri pe
Iocul trei, pe Iocul pairu, regula lui 20, a 4-a culoare forcing,
licitatia inversatci, licitatiile forcing gi nonforcing, licitatiile cu
salt, ,,2 peste 1 " in cadrul sistemului) - rcispunsuri la deschiderile
de unu la culoare - a doua vorbire a deschidentului - a doua
vorbire a repondentului - deschiderile pe culori minore in sistem
(licitafii care debuteazd cu I & - I +, cu I + '- 2 4 , inverted minor
raise) - deschiderile pe culori majore in sistem (rcispunsuri,
conventia Drury, 1 FA forcing, 2 FA Jacoby, 3 FA direct,
splinter, trial bid, redeclaratiile deschidentului)
5. Deschiderea de 1 FA gi riispunsurile
conventia Stayman - licitatiile de transfer (transferurileJacoby)
6. Deschiderile tari
deschiderile de 2 FA - deschiderile de doua' la culoare tari
(ACOL, sistemulfrancez) - deschiderea de 2 a forcing in sistem
7. Deschiderea de 3 FA Gambling
8. Licitatia de ~ I e m
cue-bididri - conventia Blackwood - conventia Gerber - comer?tia
Splinter - controlul calitwi culorii de atu
9. Deschiderile de baraj
deschiderile de 2 4, 2 V , 2 r slabe - deschiderea de 2 Mz4lti -
deschiderile la nivelul trei, patru, cinci
10. Licitatia cu marcd partiald
11. Quiz
12. Remember
PARTEA 111-a : LICITATIA COMPETITIVA
A. LZCZTATU f~ INTER WNTZE
1. Principiile licitatiei in infewenlie
principiul lui 2 ~i 3 sau regula lui 500 - factorul Delta - pas-ul
capcand - motivele intewentiilor - tipurile intewen,tiilor
2. Intewenpe prin culoare
simplii la primul nivel - la nivelul doi - cu salt - cu bicolore - cu
mdini tari - cu culoare in patru
3. In tewentie prin contra de apel
scopul - conditii - tipuri de contra de apel - rGspunsuri - redecla
ratii - cazuri speciale :pas-111de penalizare, free bid, cue-bid
4. In tewentie prin 1 FA
5. Intewen,tie prin 2 FA
6. In tewentie prin 3 FA
7. Intewentie dupd deschiderile adverse de doud slabe
8. In tewentie dupd alte deschideri adverse de baraj
9. In tewentie prin cue-bid direct
10. Alte intewentii prin bicolore
top and bottom cue-bid - ,,$Ira' de atu neobi~nuit"
11. Intewentie in reveil
B. LZCZTATZA COMPETZTZV~
1. Principiile licitatiei competitive
actiunile liniei intewenientului - conven@aResponsive double -
reac,tiiIe liniei deschidentului dupd diverse intewentii - conventia
Lebensohl - competitive double
2. Contra negativ
3. Licitatiile de sacrrj?ciu
4. Teoria levatelor totale
5. Conventii in licitatia competitivd
C. DESPRE CONTRE
D. Quiz
E. Remember
PARTEA N-a : JOCUL DE LEVATA AL DECLARANTULUI
1. Cdile de cdgtigare a levatelor
levate certe-levate incerte - levate prin promovare - majorare - tai
2. Principiilejonthi de ltyatd
principiul citirii mdinilor - principiul prudenfei - principiul de
siguranp - strategia controlului mdinii -factorul timp - principiul
simetriei - principiul promovdrii unei culori
3. Planul de.ioc la contractele de FA
4. Planul de joc la contractele de culoare
5. Manevrarea culorilor
manevre bazate pe probabilitdti - de necesitate -jocurile de siguran,/ii
6. Impasele
7. Manevrarea culorii de atu
rolul atuului - extragerea atuului - tehnici de nzanevrare a atuului
(tai la mort, transferul taiului asupra unei alte culori, mentinerea
controIului prin refizul taiului, extragerea atuului ficdnd un joc
de sigurantd, extragere incompletd, for,tarea adversaru1z:i sd-gi
.fact7 atuul major,jucarea culorii secundare, amcinarea tailtlui. tai
in cruce. mort inversat, cedare de atu)
8. Tehnicile de bazd ale jocului de levatii
tempo - timing - asigurarea circulatiei - dedzrctii din numdrare -
jocul de amdnare - coup de Bath - jocul de evilare - perdantd pe
perdantd - combinarea liniilo. de joc - manevrarea mdinilor
bicolore -.finaluri de joc, eliminare gi plasare de mdnd - Lobul-
Knock gi Scoop
9. Manevre gi tehnici de joc de expert
- manevre la culoarea de atu
jocuri de reducere la atu (reducere simpld, dubld, tripld, grand
coup, subtaiul gi dublul tai) - en passant - devil's coup - smother
pla-v- disparitie de levatd prin constrdngere la tai - scissors coup
- tehnici de expert
manevra lui Morton - Gambit - manevra lui Pitt - manevra
vienezd - manevra scamatorului - manevra lui Robert
10. Schizele
11. Tehnici de pdcdlire
12. Remember
PARTEA V-a : JOCUL i~ APARARE
I. Principiilejocului in apdrare
2. I'fanul de joc in apdrare
3. Cartea de atac
atacuri standard - atacuri fird indicafii speciale (la contractele
de FA, la contractele de culoare) - atacuri impotriva 3 FA Gam-
8 Bridge de la A la Z
bit - atacuri cdndflancul a licitat - atacuri cdnd contractulJina1

a fost contrat - atacuri contra glemurilor
4. Tabele de atacuri
5. Despre semnalizdri
semnaliziirile standard (semnalizarea de atitudine, semnalizarea
de distributie) - apelurile de preferin,td (Lavinthal) - apelul Smith
6. Apiirarea impotriva contractelor de culoare ,vi tehnici
specifice
apdrare activa' sau pasivd - cartea de atac - returul -
semnalizarea - jocul in mdna a doua ,vi a treia - jucarea cdr.tii
demascate - deblocarea - impiedicarea intentiiior de tai ale
declarantului - provocarea pierderii controlului la atu - forfarea
mortului sd taie - amdnarea cd~tigdriiIevatei - oportunitatea
taiurilor - uppercut-ul - reJim1 suprataiului - taiul ,,en passant"-
impasul impotriva partenerului - jocul in taidefosd - evitarea
manevrei in coup de Bath - evitarea plasdrilor de mdnd -
numdrarea adversarului - ajutorul dat partenerului - jocuri de
,vdcdlire
7. Apdrarea impotriva contractelor de FA Ji tehnici speczfice
regula Iui 11 - regula lui I5 - tehnici speczfice de joc de levatd:
manevra Merrimac, manevra Deschapelles, Jettisonare, miisuri
extreme,jocuri de pdcdlire
8. Quiz
9. Remember
PARTEA W-a : MISCELANEA
1. Reguli de eticd ~i comportare
2. Cdteva sfaturi utile
3. Codul international de bridge
4. Despre sisteme Ji cdteva convenfii
- Sisteme de licitatie (sistemul standard, trefla de precizie, trefla
albastrd, ACOL, la majeure cinquieme)
- Conventii (Key card BW, Roman B W, FA neobignuit, Michael's cue
hid, Bicolorele Ghestem, Checkback, Conventii de atac $i
semnalizare, altele decdt standard (Busso, Russinow, Romane,
Jurnalist), Convenfii dupd deschiderea adversci de 1 FA (Landy,
Ripstra, Cappelletti Hamilton)
5. Despre bridge-ul competitional
6. Despre probabilitdple matematice
7. Vocabular
INDEX
ABREWERI
BIBLIOGRAFIE
Literatura de bridge in limba rombnd este foarte sdracd, titlurile apdrute putcind f i
numdrate pe degetele a doud mciini. Se simfea nevoia unei cdrti complete de bridge care, pornind
de la ABC-ul jocului, prezentcind apoi IicitaJia, actiunile competitive qi jocul dr levatd, atcit a1
declarantului ccit qi a1 apdrdrii, sd ofere cititorului o lucrare exhaustivd asupra acestui captivant
joc. Ca unul care am servit cauza bridge-ului intreaga mea viafd, mi-am asumat aceastd, deloc
upard, sarcind de a pune la indemcind un instrument de lucru bridge-iqtilor romcini, prea putin
familiarizap cu sujlul modern ce marcheazd pretutindeni bridge-ul, cu progresele inregistrate in
domeniul licitafiei, qi lipsi,ti de un manual a1jocului de levatd.
Bridge-ul este un joc de echipd, partenerii trebuie sd vorbeascd aceeaqi limbd, sd
cunoascd qi sd aplice conceptele actuale ale IicitaJiei qi apdriirii,pentru a putea f i eficienti qi a
putea juca de la egal la egal cu adversarii in orice partidri
Virtufile acestui joc, care pretinde agerime, calcul lucid, sfrategie qi capacitatea de a
lua decizii rapide, 1-au @cut sdfie considerat un sport a1 intelectului. El a fost deja recunoscut
ca atare qi i n c h in familia sporturilor olimpice.
Fascina~iabridge-ului este mai ufor de remarcat deccit de explicat. Pentru unii jocul
este o relaxare dupd o muncd obositoare, pentru cei mai mulJi un hobby care le permite sd-~i
petreacd agreabil timpul. Celor ambifioqi qi dornici de progres, care exerseazd gcindirea logic6
qi aqa-zisul ,,common sense", aceastd carte le va perniite ameliorarea performanfelor.
Structurarea ei a fost gdndild astfel: capitolul introductiv se adreseazd celor ce iau pentru prima
oar6 contact cu jocul de bridge. Acestora le sugerez, ca o metodd de invdfare, sd parcurgd tot
textul, fird a incerca de la prima lecturd sd aprofundeze subiectele ce par di$cile. fn felul acesta
iqi vor face o idee asupra jocului qi vor descoperi cu satisfac[ie la o a doua lecturd cd notiunile
se aqeazd la locul lor qi au luat startul spre statutul de jucdtor competent. Multe aspecte au fost
reltiate in fiecare capitol, tocmai pentru a uqura sedimentarea lor.
Partea doua prezintd ca sistem de 1icitaJie ,.standard-ul american {cu majora in cinci
"
qi cea mai bun6 minord), un sistem natural uqor de asimilat qi care, la ora actuald, este jucat de
imensa majoritate a bridge-iqtilor din intreaga lume.
Deoarece, in ultimele decenii, in bridge-ul modern au fost inglobate in sistem cciteva
conventii de mare eficacitate, cum ar j licita/iile de transfer, deschiderile de doud slahe,
contrele negative qi altele, am considerat absolut necesar ca ele sdJeficute cunoscute celor ce
incd mai joacd un ,,papa-mama bridge" Iipsit de perspectivd.
Bridge-ul actual trdieqte intr-un climat a1 barajelor qi obstructiondrii adversarilor,
jumlftate din done sunt de fapt o luptd dusd contra acestora, motiS pentru care capitolul privind
licitatia competitivd oferd elementele necesare pentru a face faJd la ceea ce se joacd mai peste
tot in lume. I
Doud mari capitole, jocul de levatd a1 declarantului qi jocul in apdrare, pentru'prima

oars tratat in limba romdnd, suntprezentate pe larg qi uufost concepute in aqafel inccit cititorul,
lucind cunoqtin,td cu tehnicile de bazd qi studiind zecile de excelente done-exemple, sd-qi poatd
ameliora tehnica qi ldrgi repertoriul.
Bridge-ul este un joc destinat unei elite, cu comportament etic elevat qi spirit de fair-
play la masd. Cum prea bine spunea Maugham, ,,bridge is a game to be enjoyed". Doresc din
tout6 inima sd ofer cititorului, prin lectura acestui volum, prilejul de a imbina ,,utilul cu
pldcutul ".
Autorul
PRIMII PASI
ISTORIA JOCULUI DE BRIDGE
Jocurile de c5qi se ^mpart in dou5 rrxui categorii. Primei ii aparpn cele in care
principalul scop este de a crea combinatii de ci$i, de aici fachd parte Gin, Rummy,
Canasta pi altele. Cea de a doua categorie %i propune ca scop clgtigarea de levate.
Acestei familii ii apwine Bridge-ul, Whist-ul, Solo etc
Dacii ar fi sii c8utii.m mu!t ?num5, in negura anilor, sunt dovezi care atest5 c2
jocuriie cu c w i au ajuns ?n Europa pe la 1300, prin Italia gi Spania, din Extremul Orient,
probabil din China gi India, unde erau practicate de peste 1000 de ani.
Bridge-ul descinde direct din jocul de whist, un foarte riispindit joc de ciirti despre
care se face o prim5 mentiune la 1529, dar este sigur c2 se juca k c 5 hainte de aceasta
dat5. La rindul lui, whist-ul se trage din I trionfi-ul italian, care este pomenit la 1430
deja, gi din care a evoluat gi tarot-ul. Din Italia aceste jocuri au trecut granip gi au ajuns
gi k Anglia, etapele parcurse de strhogii bridge-ului cunoschd diverse denwniri :
triumph, trump, ruff and honours, wisk $i apoi whist.
La whist-ul sirnplu nu existi mort gi nici licitafie, atuul este stabilit de ultima carte
impgrirfitii,iar jocul const5 pur gi simplu in a realiza levate.
De la jocul ,,hni sd cdjtigcim levate ", ce se desggura intr-o tiicere de catedralii, p h 5
la elaboratul bridge a1 zilelor noastre, s-a parcurs un lung drum, la care gi-au adus
contributia mulfi juciitori anonimi, care practicau cu devofiune distracfia lor favorit&.Si
asta s-a datorat unora dintre ei care au dorit ca jocul lor s5 devin5 rnai complex, mai
inteligent, Gchdu-1 s5 progreseze.
Strhogul Le triomphe et Ies honneurs este pomenit k Gargantua-ul lui Rabelais la
1535, despre Ruff and honours vorbe~teCotton la 1674 in opera sa, dar lui Edmond
Hoyle ii revine - prin cartea sa scrisii la 1742 gi apPrut5 in sute de edifii traduse in mai
multe limbi - meritul de a fi cimentat whist-ul, care a dornnit apoi peste doui secole.
Predecesorii whist-ului jucau cu 40 de car& lui Hoyle ii revine contribufia major5 de
a mai fi ad5ugat 12, pentru ca, astfel, fiecare jucitor s5 aib5 13 c5rfi.
in lunga lui evolujie, copil5rescul whist se juca la inceput fZr5 a exista a h . A fost
facut mai complicat cind s a descoperit importan@unei culbri care sSi joace acest rol. A
venit apoi deliciul jocului ,,cu mortul", se pare cii spre sfkgitul secolului 19 cind, intr-un
club dintr-o obscur5 garnizoan5 dm India, trei *mpiitimih, agteptikd un a1 patrulea care
nu mai sosea, s-au ghdit s5 etaleze cwile acestuia pe mas&.
Licitatia s-a discut in mod firesc, pe m5sur5 ce whist-ul trecea prin fazele stabilirii
atuului. Stim cii la inceput atuul a fost un privilegiu al &stribuitorului, prin simpla
expunere a ultimei ciirfi cu f a p in sus. h faza urmiitoare, exarninhdu-gi ,,minaV,el
propunea un atu. Dar cum in multe m%ni nu avea nirnic de spus, a mai trecut un timp $i
distribuitorului i s-a dat dreptul de a trece partenerului s5u privililegiul de a numi un atu. A
urmat epoca ?n care alegerea se producea dupi o dlscutie in doi. De aici gi pin5 la etapa
urntitoare, in care gi adversarii, avhd culori bune, gi-au revendicat dreptul de a-gi
irnpune ca atu o culoare proprie, nu a mai riknas decit un pas. $i astfel s-a n5scut licitafia.
Dar ea nu era continuat5 decst uneori pk.5 la nivel de mang5, pe parcurs una din axe
renunp s5 conteste nivelul atunci c h d i ~ d5dea
i searna c5 a continua era periculos. Iar
cealalt5 ax5, nemaiavhd adversar, nu avea nici un interes s5 o continue p i h i la man$5,
de h d a t i ce ~i aSa era bonificat5 dac5 o realiza. Funcfiona practica minimei rezistenfe.
Nu a mai rBmas apoi decit s5 se ajung5 l a whist-ul cu licitafie gi s5 se reboteze noul joc
denumindu-1 bridge.
Etirnologia cuvhtului bridge, ca nurne a1 jocului, este un subiect controversat, unii

accept5 c5 este denumit astfel fiind asemkHtor unui pod peste care se trece licitalia de la
un jucgtor la cel5lalt. Altii cred c5 numele se trage de la unele camete de scor, la mod5 h
acele vremuri, si la care tabela avea forma unei arcade de pod pe care se in~iruiau
punctele realizate. Amatorii de pitoresc sus@ c5 este vorba despre podul de peste
Bosfor, pe care-1 traversau juc5torii ca s5 ajung5 la cafenelele unde se juca whlst, zichd
,,trec podul s5joc"
Am g5sit o referire h cartea Bridge de loisir a elvefianului de origine romhii
Al.Vraca, care pretinde c5 originea numelui jocului ar veni de la briciul cu care, in 1877
la Plevna, se birbiereau ofiferii romini. Acegtia, juchd whist, tiiau cu atuul.
Un pamflet ap5rut h Anglia in anul 1886, prin care se explica whist-ul rusesc,
intitulat ,,Biritch, or russian whist", a devenit extrem de popular, citit de foarte multii
lume care a morfolit cuvhtul a 1 'anglaise pronunwd bridge ~i aceasta ar sta, zic altii, la
baza numelui jocului. Iar faptul c5 in rusa arhaic5 biritch era denumit cel ce striga, facea
anunprile in cadrul cetifii, ar p5rea s5 constituie o explicafie destul de logic5.
Inclin pentru prima varianti, deoarece la whist-ul cu atu privilegiul de a numi atuul
putea fi transferat partenerului, Z, bridge it ", atunci c h d distribuitorul nu avea vreo
propunere de Ecut.
Zeci de ani au existat, h paralel, partizani ai whist-ului, care il jucau cu

conservatorism, gi ,,progresigtii", care ulterior 1-au detronat in favoarea bridge-ului. il
reg5sim sub numele de bridge whist in 1894, c h d lordul Brougham il introduce la
faimosul ~i exclusivistul Portland Club din Londra. &I 1900, R.F.Foster public5 o
celebr5 carte despre noul joc. SB mai agtepth cifiva ani p h 5 in 1905, an ce pare s5 fie
cel ce marcheazg debutul licitafiei, perioadit h care devine cunoscut sub numele de
auction bridge.
Atit felul de a marca cit $1 rangul culorilor au cunoscut schimb5ri in aceasti evolufie
care a condus la contract bridge. Cel mai important pas s-a produs atunci c h d s-a
introdus regula potrivit cQeia nu concura la stabilirea mangei deck num5rul de levate
declarat. La whist, dac5 spuneai dou5 pici ~i ficeai patru, se marca manga, ceea ce
diminua efortul mental cerut de o licitafie elaborat5 gi pastra jocul h categoria jocurilor
de salon. Primii care au militat pentru a nu marca manga deck dac5 ea a fost licitati, au
fost francezii, ,,vive la France ",cu a1 lor bridge plafond jucat h jurul anilor 1910 - '20
cu prec5dere pe Coasta de Azur, 21 cafenelele de pe Promenade des Anglais. Ideea i-a
mai.fihhtat $i pe alfii Si, la fel cum evolufia whist-ului s-a operat h rnai multe zone h
care era practicat, iati c5 pasul final a fost facut, de data aceasta 2-1America, de renumitul
Primii p a ~ i 15
juciitor de bridge milionarul Harold Vanderbild. Acesta, in timpul unei croaziere cu

iahtul siiu Finland zlgturi de grup de prieteni jucgtori, c h d trecea prin canalul
Panama, la 3 1 octombrie 1925, a prezentat defintivarea actualei tabele de scor a contract
bridge-ului.
Trei prevederi majore au fost statuate. Prima este cea care stabilegte c5 numai
levatele licitate gi realizate concureazg la obpnerea maqei gi apoi a roberului. Cea de a
doua a fost introducerea nonfiunii de vulnerabilitate at2t ca sens c k gi ca denumire, acfiune
la care se pare cii gi-a adus contribufia gi o anonimi turistg prezentii pe vas, care cunogtea
termenul tocmai dintr-un club Hong-Konghez, iar cea de a treia, stabilirea de prime
pentru man$& rober gi ~lemurilicitate.
Whist-ul este far5 hdoiala un joc de origine englezg gi evolujia lui spre bridge -
trechd prin etapele de fixarea atuului, etalarea mortului gi apci descoperirea licitafiei -
apaqine h cea mai mare masurii acestora, dar nu se poate nega gi contribuiia jucatorilor
din alte zone. De fapt, &pH ce jocurile de cii* au fost introduse in Europa, prirnii care le-
au practicat au fost nobilimea, cuqile regale gi imperiale, unde erau considerate ca fiind
distraciia favoritii. Cercurile de negustori gi apoi burghezimea le-au prins gi ele gustul,
atst pentru placerea de a juca ciit gi pentru cii le conferea un statut mai elevat.
Whist-ul s-a jucat in trangeele Sevastopolului, la Plevna, h cafenelele
Constantinopolului, h Egipt, era foarte rasphdit h Rusia gi a ajuns h colonii pi% la
Hong-Kong, Australia sau America, pe htreaga coastii a Mediteranei, h India ~i in multe
alte locuri. De fapt riispindirea whlst-u!ui poate fi asemuitii dnunului mgtasii, dar h sens
invers, de la Londra spre India prin Constantinopol gi Egipt, pe coasta Rivierei
mediterane htr-un traseu dus-intors care apoi s-a rarnificat spre Rusia gi a trecut oceanul
Atlantic. Cluburile sunt o invenfie englezeascg, cafeneaua una orientalii, iar saloanele
barurilor una a ,,lurnii noi"
Declinul whist-ului in favoarea auction bridge-ului de la inceput de secol gi apoi h
favoarea contract bridge-ului s-a produs rapid dupa ce Vanderbild a pus la punct noua
tabela de scor gi a militat neincetat pentru detronarea fostului joc. Un merit una$ in
promovarea contract bridge-ului ii revine lui Elly Culbertson, un expert american niiscut
in Romhia, considerat parintele bridge-ului modem. Elly gi sofia lui Josephine erau
renumifi jucgtori americani, dar ~i excelennfi oameni de afaceri gi pedagogi. El a infiinfat
gcoli de bridge in toate marile orqe arnericane, a publicat carfile de teorie a licitafiei gi
jocului de levati (celebrele Gold book gi Red book) in milioane de exemplare gi a %cut o
imensii propaganda htre anii 1930 -'40 in mod extrem de eficient cu ajutorul mass-
mediei interesatg de eveniment.
Imediat dupii cel de a1 doilea rgzboi mondial a fost rindul lui Charles Goren,. un alt
expert american de mare valoare, de a contribui la rasphdirea contract bridge-ului, in
special in elaborarea unui sistem gtiinlific de licitafie.
Ce se poate spune, din punct de vedere istoric, referitor la evolufiajocului de levatii ?
El nu s-a modificat foarte mult, deoarece tehnica jocului de levat5 a r h s aceeagi
h c g de pe vremea cdnd Hoyle gi-a publicat cartea, sau in 1840 c h d Guillaume
Deschapelles a scris faimosul sau I'raitc'du Whist.
Bridge de la A la Z
in Anglia mari juciitori, ca Payne, Clay, Cavenhsh sau Pole, au scris excelente
lucriri despre cum trebuie jucate cirjile. Primul exemplu de schizii a fost publicat la
1863 la Viena, dupi ce un juciitor a executat cunoscuta fienu Coup la un joc de whist.
incep2nd cu secolul 20 jocul de levati a progresat gi el ca nivel, dar acest lucru s-a
datorat mai pufi unor metode noi, cit mai degrabii faptului cii literatura de bridge a fost
in mgsurii s i pun%la indemha cititorilor cii*le care sii le permiti sii kvefe dupii manuale
regulile jocului de levat5 qi si-qi cizeleze astfel tehnica. Ceea ce unii doar intuiau la
whist ca fiind o tehnicii necesarii pentru a cigtiga levatele, se giise~teacum h once carte
de bridge. Poate doar capitolul semnaliziirilnr s i fie cel k care idei ^moitoare pot fi
percepute de-a lungul ultimelor decade. Deqi, la 1821, arniralul Burmey s-a ridicat
^mpotriva semnalizirii la whist pe care o propuneau unii, spunhd c2 ,,diuneazii
integritihi jocului".
Sii menfionh gi faptul c i primul duplicat (concurs) de whist a avut loc la Londra in
1857 qi a fost organizat de Henry Jones, mai bine cunoscut sub numele de Cavendish.
Bridge-ul este un joc ciiruia h fiecare zi i se aduc perfecfioniri $i pe care poti s5-1
joci din ce in ce rnai bine, practickdu-1 in mod curent, qi imensa literaturi de specialitate
contribuie la acest progres permanent. Se estimeazi la citeva zeci de milioane num5rul
celor ce au kdriigit gi practicii acest joc minunat.
Primii pusi 17
De ce este nevoie pentru a juca bridge - Pachetul de ctirfi - Preliminariile

jocului, alegerea partenerului - fmpii@rea crirfilor, aranjarea lor in m6nd -
Principiul jocului - Explicarea jocului - Vocabularul specific - Mecanismul
jocului de bridge - Prezentdri grafice
Cu ajutorul nofiunilor prezentate h acest capitol veti lua startul ?ninv5pea jocului
de bridge, l u h d contact, prin intermediul lor, cu principiile sale fundamentale.
fn primul moment poate nu veti htelege complet totul, nu v5 hgrijorafi hs5. Pas cu
pas, lucrurile se vor clarifica ; v5 recomandh sB reluafi de dou5 ori fiecare noJiune (ele
se vor repeta adesea h text), este o condlfie normal5 unui hcep5tor pentru a aprofunda
un material. Recitind gi hcercind sii lhuriti punctele la care sunteli nedumerit, totul se
ira ageza la locul cuvenit.
Ideal este de a completa lectura cu exerciiii practice h compania umor prieteni, tot
hceptitori. Doar citind far5 a Incepe s5jucafi, far5 practid, progresele vor veni mult mai hcet.
Trebuie s5 h v 5 p i gi s&vti f d a r i z a f i cu un lunbaj specific gi abia apoi s5 hcepefi s5 g2ndifi
bridge. Dup5 ce vefi asimila principiile de baz& se va trece mai departe mult mai ugor.
Este cazul s5 precizh gi c5 principlile de baz5 conform citrora se joac5 bridged nu
sunt dogme absolute, dc la care nu ai voie s5 te abp,$, ci doar un ghd de common sense care
trebuie wmat h permanen@. Licitafia h bridge nu poate fi perf- h sensul d deseori ea
nu poate transmite irnediat toate idonna$ile exam partenerului, pentru cii ,,nici o miin5 nu
seamin5 cu alta", cum zice o veche butadii. Dar tocmai efortul acesta, de a face dlalogul ciit
mai eficace, reprezintil sarea ~i piperul bridge-ului, iar cuno-rea principnlor
fundamentale, dar vi iste*ea gi inteligenp proprie jucfitodor de bridge, v5 vor permite s5
atingeti cele rnai bune rezultate, sawrind tdodatii satisfactia pe care o ofed acest joc.
De ce este nevoiepentru ajuca bridge
Bridge-ul este un joc la care iau parte patru persoane, doua juciind ca parteneri
^hpotriva celorlalte d o u i care le vor fi adversari. Jucgtorii se ageaza la o mas&, de
preferinp p5trat5, fa@ h fafa, gi au nevoie de car$ de joc g i un carnet in care se hscriu
rezultatele gi se marcheazii scorul
I
Pachetul de ci$'
Pentru joc se folosegte un pachet con*lhd 52 de c5qi a v h d patru culori : pic%,
cup%, car0 gi treflii. Fiecare culoare confine 13 carfi ; rangul ciiqilor in ordine
descresciitoare este As, Bg5, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, .2, iar a1 culorilor este
pica, cea mai scurnp5, urmati de cups, car0 gi trefl5.
Este de dorit s5 folositi pentru joc doua pachete de c w , de preferinti de culori
i joc nu este deciit unul, cel de al doilea poate fi pregiitit, pentru a
diferite, fiindc5, d e ~in
scurta timpii morfi, h vederea hceperii imediate a jocului urm5tor. In tirnpul ^mpi@rii
c51filor, cel de a1 doilea pachet este amestecat de partenerul distrihuitorului gi plasat h

s t h g a jucitorului ce va urma la rind la ^mp5r$t: pentru ca el s5-1 poat5 lua imediat, da
la tai in dreapta gi ^hp5rp dup5 ce s-a incheiat primul joc.
Preliminariilejocului, alegerea partenerilor
Un pachet de c5qi este r5sfirat pe mas5 cu f a p %Ijos gi fiecare juc5tor igi alege c h e o
carte. Cei care au tras c5qile rnai man in rang vor fi parteneri ^mpotriva celorlalii doi h
prima partid5. fn cazui c5 dou5 c&@sau rnai multe au aceea~ivaloare, rangul culorii va
decide ^mperecherea. De exemplu, s5 presupunem c5 s-au tras urm5toarele patru c5@: 7
de caro, Dama de pic5,5 de trefl5 ~i 7 de cup%.Vor juca ^mpreun5cei ce au tras Dama de
pic2 8i 7 de cup5 contra celor cu 7 de car0 ~i 5 de trefl5. Juc5torul care a tras cartea cea rnai
mare are dreptul s5-gi aleaga locul la mas&,loc in functie de care se ageaz5 ceila!fi, gi tot el
va ^hp5Qi c5rfile (im sensul acelor de ceas, hcepind cu juc5torul din sthga). In limbajul
bridge-istic el este numit distribuitor, sau, preluat din francez5, donneur. Dup5 prima
parti&, sau rober, rind pe rind juc5torii igi schimb5 parteneml, astfel incft s5 joace cu
toti ceilalfi. Desigur c5 se pot juca rnai multe robere cu acelagi partener, dacii se convine
astfel, se poate aranja s5 se joace cu axe fixe, se pot acorda revange, dup5 cum exist5
scheme gi pentru partide cu cinci sau chiar gase juc5tori - rind pe rind p5r5sind jocul unul
sau doi dintre ei, intr-o formu15 %I care fiecare s5 joace p h 5 la urm5 cu tofi ceilalti.
fmplit#rea cti@lor, aranjarea lor fn mind
Dup5 agezarea la mas& juctitorul din stinga celui ce a hot5rft agezarea, a
dlstribuitorului, ia pachetul, il amestec5 gi il d5 distribuitorului. Acesta 11 prezinti celui
din dreapta lui pentru tai gi apoi, h ordinea acelor de ceas, de la s t b g a la dreapta, va
^mpIr$ rind pe rind, cu f a p %I jos, ciite o carte f i e c h i juc5tor piin&la terminarea celor
52 de c5@, ultima carte revenindu-i. Dup5 fiecare joc, succesiv, fiecare juc5tor devine la
rindul lui distribuitor.
Cite c51$ vor avea fiecare ? Cite 13.
Cine va prirni ultima carte ? Distribuitorul.
Este curtenitor a nu lua c5rfile %I min8 hainte de terminarea ^mpi%$rii lor, dlstribui-
tom1 trebuie s5 poati supraveghea operaiiunea gi ^mpiedica o eventual5 eroare (o carte
pe fa@). Dac5 cineva are rnai multe sau rnai pu@e c5@, dona trebuie redistribuiti.
0 astfel de ^mp5rfire a pachetului de c5@, denurniti dond, va fi ridicat5 de pe mas5
dup5 ce toate c5rfile au fost distribuite, fiecare jucgtor primind o mdnd ce contine deci
13 carti. Aceste c51fi le va aranja pe culori, alternsnd dac5 va don o culoare neagrj. (pica
gi trefla) cu una rogie (cupa sau caroul), ca s&-ifie rnai ugor de distins, 5 r 5 ins2 a oferi
ocazia partenerului sau adversarilor de a-i vedea c5@le. Aranjate astfel, c5$le se fin
htr-o min5 in forma de evantai. rgsfirate, pentru a putea fi studiate ~i apreciati valoarea
lor, pentru a le facilita identificarea, aprecierea valorii gi lungimii culorilor - adic5
forma gi forfa mginii proprii.
Bridge-ul se joac5 cu miiinile ascunse vederii celorlalfi jucgtori, cu excepfia mfinii
mortului (denumire dati juc5tomlui care este partenerul celui ce a cfgtigat licitatia),
care va fi etalati pe mas5
Primii p a ~ i 19
Principiul jocului
Fiecare don5 de bridge se desfzgoarii h doi timpi :
1) licitatia, respectiv cgutarea unui contract optirrb ce va fi solicitat de una din axe si
care presupune realizarea unui anumit numa (nivel) de levate.
2) jocul de levztd, de pe urrna desfagurarii c5ruia declarantul reuseSte s5 realizeze
n u m h l de levate licitat sau permite adversanlor ~ a n c u l sii
u ~^hpiedicereu~itacontractului.
Scopul jocului este de a marca 3rI propria coloana cfit mai multe puncte posibile
pentru ax5 gi el se poate atinge in dv~i?ifeluri :
1) l i c l h d Si apoi reugind realizarea unor co~tractede mrrngd sau par@ale, apoi a
partidei (rober-ului) si a primelor acordate ~lemurilorlicitate ~i facute.
2) impiedichdu-i pe adversari s5 realizeze contractele pe care le-au licitat gi
marchd astfel in coloana axei proprii penalizanle suferite.
IntenGa celor doua perechi este de a clstiga in cadrul fieciirei done un numiir c2t
rnai mare de levate pentru propria ax:. 0 ievati reprezintii un n m i r de patru car$, cite
una furnizati (in sensul acelor de ceas, etalat5 pe mas5, cu fafa h sus) de c5tre fiecare
juciitor. Acest grup de patru ciiqi, numit ~i tric (levat%),este cii~tigatde iuc%torulcare a
contribuit cu cea rnai mare carte dm culoarea atacat8. Exist5 obligafia de a raspunde la
culoare, ceea ce presupune c5, dac5 primul jucgtor a atacat o pic5 de pilda, tofi vor trebui
s5 pun5 pic5 din m h 5 . Neavhd pi&, juc5torul poate juca once carte alege din celelalte
culori. Anurnite jocuri se vor juca cu o culoare dominanta, determinatii de licitafie,
culoarea de atu .
La levat5 se poate deci juca o carte mare, dupii cum se poate contribui si cu una
mica, respectind obligatia de a raspunde la culoare. Dac5 un juciitor nu rnai este 3rI
niiisur5 s5 riispunda la culoarea cerutii, atunci el va defosa o carte din ierarhla unei alte
culori, de obicei aleghd pentru aceasta o carte Era importanfa.
Cum se compune deci o levatii ? Un juciitor puns pe rnasa de joc o carte cu f a p in
sus. Principiul care guverneaza jocul cere ca fiecare jucgtor, rind pe r h d , de la st2nga
spre dreapta, s5 furnizeze cite o carte, obligatonu din aceeqi culoare, iar cel care a pus
cea mai mare carte, duce (cggigii) levata. Este de observat aici c5 dac5 un juciitor a pus
o carte mare, cu care se presupune c l va cfi~tigalevata, este firesc ca parteneml lui sg nu
iroseascii ~i el o carte mare, htr-o levat5 deja cii~tigatiide m a respectivfi. Dup5
hchiderea levatei, jocul continua similar pentru levata urmgtoare, primul jucbd cel ce a
.ci@igat-o pe precedenta, p h i i ce toate cele 13 ciiqi au fos! epuizate. Dupl aceasta se
procedeazii la numiirarea levatelor cbstigate de fiecare ax5 gi la hscrierea punctelor
obfinute?nfiga de scor.
Explicarea jocului
Ati dedus desigur c i marcarea unui anumit numar de puncte implicii realizarea unui
anumit numar de levate, pentru care se atribuie puncte. Ca~tigareaunei partide de
bridge, a l c 5 a unui rober, presupune realizarea a doua mange din trei. 0 m a n ~ dse
obfine atunci c h d una din axe hscrie un scor de 100 de puncte, care poate fi realizat fie
printr-un singur joc de valoarea integral5 a mangei, fie prin mai multe jocuri la care se
marchzazii scoruripurfiale, ce se vor cumula pin%la totalizarea a 100 de puncte.
Perechea care a realizat prima dou5 manse cf ~ t i g 5roberul si beneficiaz5 de o prim5
de joc substantiali, in afar5 de punctele obtinute pe parcursul robenilui. Daci a s e m i n h
o partidi de bridge cu una de volei sau de tenis de pildii, roberul poate fi cigtigat cu 2 0
sau 2 1.
Principiile jocului cer ca adversarii s5 concureze pentru adjudecarea drepN1ui de a
juca m h a , h acest scop a v h d loc o licitaee, care h final conchce la un contract (un
anurnit num5r de levate pe bare axa se angajead sH-1 realizeze).
De aici provine numele jocului, cunoscut de fapt si sub denumirea de contract
bridge, prevederea cea rnai importanti fiind cea potrivit cireia nu poti s5 marchezi o
man95 (respectiv cele 100 de puncte) dac5 prin licitafie nu ai contractat realizarea
numiirului de levate care s5 conduc5 la 100 de puncte.
Jocul debuteazg deci printr-o licifafie in care, r h d pe r h d , h sensul acelor de ceas,
jucgtorii isi disputi n u m b 1 da levate pe care cred c5 le vor putea realiza, finhd seama
de valoarea c5rplor pe care le defin - licit*e care trebuie e i creasci la fel cum se
h t h p l 5 intr-o licitatie de obiecte sau valori. A@asistat la o asemenea licitafie ? Cei ce
padcip5 ofer5 un pref initial si apoi doritorii concureazg, f i c h d oferte din ce k ce rnai
ridicate p h 5 c h d unul achizifioneaz5 bunul care a ficut obiectul licit&ei, ceilalti
renuntind.
fnceperea licitaliei ii revine celui care a hp5r?it c w l e . Conversatia este extrem de
scurt5, juc5torii avind latitudinea sg spun5 pas, sau s5 numeasc5 culoarea pe care o
propun ca atu, indichd num5rul de levate (tricuri) pe care cred c5 pot s i le realizeze.
Dup5 terminarea licitafiei se trece la partea doua a jocului, cunoscuti sub numele
de jocul de levatci, in care axa care a cigtigat contractul va trebui s i realizeze num5rul
de levate la care s-a angajat, iar adversarii se vor strgdui s5-i ûnpiedice s-o fac5,
ob-d astfel cciderea lor.
Fiecare juc5tor avind cite 13 &I$, vor fi 13 levate. Levata va fi cfgtigati de cartea
cea rnai mare ?n rang, din cele care compun levata.
Prima carte jucati se numeste atac. Operatiunea de a fumiza in levati o carte de o
alti culoare se numegte defosci, iar juc5torul care a defosat nu v a putea cigtiga levata
chiar dacg ar fi pus, de pild5, o carte de alt5 culoare avind un rang superior.
Cel care a ciatigat levata - a pus cea rnai mare carte din culoarea ceruti sau a tdiat
(cu o carte din culoarea de atu) - continui jocul efectuhd atacul urmgtor pentru levata a
doua 8.a.m.d.
Evident c5. scopul fiind cistigarea levatelor, fiecare juc5tor va kcerca, p ~ h cdk e
o carte, s5 o invingi pe precedents. Dar, bridge-ul fiind un joc de parteneriat, indiferent
care din juc5torii unei axe cfstig5 o levati, aceasta apaqine axei respective. Cu alte
cuvinte dac5, asa cum am rnai spus, pe parcursul fumiz5rii la levat5 partenerul a pus o
carte mare, durnneavoastrii nu trebuie s5 puneti una ai rnai mare, levata oricum v5
apaqine. Sau s5 tiiafi cu un atu o levati cfgtigati de partener.
Unul dm jucitorii axei N e levatele cistigate pentru ambii, plashdu-le h f a p lui,
cu f a p ?njos pe mas5, eventual perpendicular unele pe altele, pentru a putea fi mai ugor
numarate la sfâr$it.
Cind toate levatele au fost jucate (13), se stabileste cite a cistigat fiecare ax5 gi care
este.rezultatu1 (scorzif)ce trebuie hscris (contract just %cut, cgderi, levate h plus etc.).
Vocabularul specific
0 serie de cuvinte specifice fac parte dm vocabularul jocului ~i a$ avut deja ocazia
s5 luafi cunogtinp cu unele dm ele (tiptirite cu alhne in text). Le vefi reg& explicate gi la
sf"argitu1acestui volurn ~ ifoarte
, curhd, folosirea lor v5 va deveni familiar5.
Separat de acest vocabular, sunt folosite 38 de expresii, care sunt singurele care pot
fi pronunpte pe parcursul licitafiei. Un juc2tor poate spune pas sau poate licita o culoare
- sp&d numtirul de levate gi atuul propus (de exemplu.: 2 cupe sau 3 carale sau 4
FA), adic5 35 de posibilitifi. Tot pe parcursul licitafiei un juc5tor mai poate pronunp,
chd Pi vine r ~ - d u ldup5 ce ui adversar a vorbit, cuv2nt1.11 contra, o licita$e care
dubleazi punctele pentru realizarea contractului sau punctele de penalizare in caz de
nereugit5. Evident d un contra este d2t cu intentia de a penaliza adversarii gi manifest5
neincrederea in reugita contractului. Dup5 un contra mai existi un singur cuvht folosit,
dac5 este cazul, gi anume recontra, care mai d u b l e d o dat2 scorurile precedente.
Evident cB dupii contra sau recontra licitajia poate continua, prin declararea altor culori
la pahere superioare, dup5 cum se va explica.
Mecanismuljocului de bridge
0 met& simp15 de hvgpre poate fi exersatii tr&d prin diverse faze de
complicare treptati a jocului de whist :
1. Whistf ~ r datu
Se dstribuie cgrfile, jucgtorii f a p in fa@ sunt parteneri, cel dm sthga
distribuitorului atac5 o carte. Fiecare jucfitor trebuie s5 rkpundii la culoare ~i s9 joace
cele 13 levate, dupg care se numir5 cite levate au ficut. Se joacg in ordinea ceasului, cel
ce dgtig5 joa& mai departe ( interes de a juca lungimile bcephd cu q l e mari).
2. Whist cu atu
La fel ca * d t e , dar prima sau ultima carte se amti gi d e t e d un atu. Cel din st&nga
atac21, se rbpunde la culoare dar se poate gi t&a sau suprat5ia (nu e obligatoriu). Cel mai mare
duce. Varianti : &shibuitorul igi nume$e culoarea de atu ( interes de a juca &@le mari ).
3. Whistcu mod
Partenerul distribuitorului va fi mortul Si va pune cwile pe mas5, declarantul
(partenerul acestuia) deternun5 atuul sau fZu5 de atu. fn alegerea atuului, se va ctiuta sg
aib5 ^ h p r e d minimum 8 c5rfi. Cel dm stinga ataci, jocul se desfZgoar5 ca gi cele
precedente, declarantul joac5 gi pentru mort. Este prima f o w de joc h care juciitorii
v5d si alte 13 c&$ in afkr5 de ale lor. Variant2 : cei doi pot discuta gi sugera atuul.
4. Whist cu licitatie, numdrand punctele definute
Jucitorii nm&5 c5rple de onor (vezi subcapitold 6), spun & puncte ay axa care are
majoritatea (peste 20) &gii gi partenerii dscut5 ^&re ei atuul sau decid sB joace fk-ide atu
(FA). Sugednd atu, ei propun culorile lungi, 3I cinci sau apoi in patru. Cel ce a sugerat
culwea sau FA devine declarant, celdalt, mort (se etalez.5).Variant5 in loc sii fad doar 7
levate, avbd pate 20 de puck, se specifid d t e levatc ar fi bine d M,dup&scala :
20 - 22 puncte 7 levate la FA
8 levate la atu
9 levate la atu
10 sau mai multe pe culorile majore
29 puncte 11 levate pe culorile minore
33 - 36 puncte rnic ~ l e m
37 - 40 puncte mare glem
Cihd scriem o don5 sau o ar5ti.m intr-o diagram& ciiqile vor fi prezentate astfel :
rR65
vA743 sau: r R 6 5 v A 7 4 3 + R D 3 2 4 7 6
+RD32
a76
fn prezentarea graficg sau ?ncomentarea unui joc, se utilizeaz5 de obicei o diagram5
care reprezintg punctele cardinale, cei patru jucgtori fiind denumifi Nord, Sud, Est ~i
Vest. Prezentarea graficg a unei levate jucate :
vV
Sud este declarant, Vest a jucat primul, a atacat 3
v3 vD de cup5, Nord a pus Valetul, Est Darna iar Sud
Asul. Levata a fost cf$igat5 de Sud, care a pus
cartea cea mai mare ?nrang.
vA
S5 remarcgm un lucru important legat de acest exemplu. Sud ar fi putut s5 cfgtige gi
cu f i g a dac5 71 avea, dup5 cum, dac5 nu ar fi vrut sii cQtige levata, ar fi putut pune o
cup5 mica - caz in care levata ar fi fost cikjtigat5 de c5tre Est.
Diagrama unei done complete, cu cele patru m u :
Distribuitor :Est
Vulnerabili : N-S
4754
vV86
+AD9
6 ~ 9 6 3
rV93 r-
v95 N vARD1032
+ 106532 V E
S
+ R874
aD75 4 1082
rARD10862
v74
+v
aAV4
.Contract : 4 A.
Atac : v 9.
Primii pasi 23
Rangul ciqilor - Denumirea si rangul culorilor

Ati aflat de-acum cii bridge-ul se joaca cu un pachet obignuit de 52 de ci$i (&a
jokeri), a v k d un numar de 13 cBI$ ?nfiecare din cele patru culori.
Rangul crirplor
Fiecare culoare are treisprezece car$, cea mai mare in rang fiind Asul, urmat de
kgti, DamB, Valet, decar, In ordine descresctitoare, pihil la 2.
Primele cinci &I$ din fiecare culoare au o valoare rnai important2 gi sunt denumite
ctirfi de onor (onori). 9, 8 gi 7 sunt c i a intennediare, iar cele de la 6 ?njos c5rfi mici.
Aceasta nu inseam5 cti sunt lipsite de importanrti in economia unui joc ; dup5 ce c5rirfile
man au fost jucate, pot fi promovate drept car$ clgtiggtoare gi cele mai mici ?n rang.
Denumirea si rangul culorilor
Dupa cum carfile au rangul lor, tot aga gi culorile au un rang a1 lor. Denumirea
culorilor, in orlnea cresc5toare a rangului, este :
Trefl5 - simbol =
Caro - simbol = +
Cup5 - simb01 = v
Pic5 - simbol = 4
Cea rnai ieftind culoare este trefla gi cea mai scumpd pica. Cu alte cuvinte, daca
un juctitor a licitat caro iar urmatorul pica la acelagi nivel, aceasta din urm5, fiind de
rang superior, ciigtigi 1icitaGa la palierul respectiv.
Vom afla in cele ce urmeazi cum se desfigoarii o secvenp de licitafie gi, apoi, cum
se joacti levata.
Mai trebuie precizatii gi existenp celei de a cincia denumiri, gi anume fdra' de utu,
cea mai scumpa in rang, care nu are simbol gi nu este reprezentat printr-un alt grup de 13
c5qi ci, pur gi simplu, vrea sti spun5 c5 anumite jocuri vor putea fi jucate Crti ca vreo
culoare sti fie rnai importanti dech celelalte, c5 nu va conta deciit criteriul impus de
rangul carfilor la levata ?ncurs, respectkd obligaiia de a rgspunde la culoarea cerut6.
Cupa gi pica sunt cunoscute gi sub numele de culori majore, iar trefla gi caroul
culori minore. Cupa gi caroul au semnele rogii, iar pica gi trefla le au ncgre.
DESPRE ATU, JOCURI DE CULOARE $1 DE FARA ATU,
FIT, MISFIT, TAIURI $1 DEFOSE
Despre atu
Bridge-ul este in principiu un joc de culoare, existenla unei culori de atu, dominantci,
este o protecfie fall de culorile lungi ale adversarilor, care pot fi stopate prin tai.
C h d licit* o culoare, o facefi ca sii o propunefi ca atu. Culoarea respectivii este
desemnati prin licitajie pentru a fi dominant5 fa@ de celelalte. Aceasta este culoarea de
atu, gi ea se regiisegte in majoritatea donelor din jocul de bridge.
Oricare dintre culori poate fi desemnati sii devinii atu gi este de inleles cii cea mai
convenabilii va fi cea in care axa define (lmpreunii) cel mai mare numiir de cii* dm
culoarea respectivii.
Orice carte din culoarea de atu depiigegte in rang orice carte din celelalte trei culori
(de exemplu, 2 de atu este mai tare gi poate captura prin tai orice carte de rang mai mare
din alte culori), dar prima obligafie a juciitorilor r i m b e cea de a riispunde la culoare ~ i ,
doar dacii nu au, pot eventual pune o carte de atu (tciia)~i astfel cfigtiga levata.
Diagrama ce urrneazi v5 va ilustra ce se intihpl5 c h d existi o culoare de atu :
r D
Vest atacii Valetul de picti. Urmeaza de la Nord
Darna, de la Est Riga gi Sud, care nu are pic5 iar
r V 4 R contractul se joac5 cu atu caro, taie cu + 2 gi
cggtigii levata.
Sii mnarcrUn gi i%phdd Est, care are, sii presupumn, ~iAsul de pic& pune cartea ,,ceamai
mid suficient mare" pentru a c&Qa levata, atunci &d de@e o a&l de sm~enp.
Este evident cii privilegiul de a deveni culoare de atu, foarte important, este disputat
de culorile lungi pe care le de@ juciitorii gi pe care gi le propun reciproc prin licitarea
lor. Este unanim acceptatii ideea cii, pentru a deveni un bun atu, culoarea trebuie sii fie
definuti in propose de 213 de axa respectivii, deci un minim de opt % ci$ (lm ambele
mgini, 4 - 4 sau 5 - 3) sunt necesare pentru a putea juca a v h d ca atu culoarea respectivii.
C b d nici una din culori nu este suficient de lungii la parteneri pentru a deveni un
atu convenabil, se poate propune prin licitafie ca jocul sii se desGgoare fir5 a avea vreo
culoare dominanti. & astfel de camri, se va juca f6r6 de atu, gi principiul de a riispunde
la culoare riim2ne singurul valabil.
.Dacii nu se poate riispunde la culoarea cerutii. se defoseazci, dar levata revine celei
mai man c5qi din culoarea cerutii la inceputul levatei.
Primii p q i 25
Jocuri de culoare ~ijocuri defiirti atu (FA)

S i atac2.m acum problem alegerii culorii de joc, sau a orientirii jocului spre
contracte de fki de atu. Ce mihi sunt potrivite pentru jocuri de culoare gi c h d trebuie
sii judm far5 atu (FA) ?
Jocurile de culoare. Ori de cite ori avem mihi cu culori lungi, bune de a deveni atu,
mAini zise dewchilibrate, cu distribu* excentrice, singletoane sau $cane, onori concentrati
ktr* singuri culoare sau h do@ este bine & se joace co- la culoare, cu atu.
IatZ o m b 5 potrivita pentru un joc de culoare
4 6
vADV83
+RDV96
S52
Cu o astfel de a, doui atuuri se impun cupa sau caroul. Alegerea atuului o va
face partenerul deschidentului in funcfie de num5rul de c* depute de el h culorile
propuse, adld va alege culoarea h care e x i d fit ; concomitent se va decide gi nivelul
contractului, h func$e de valoarea mihilor.
Jocurile de FA. Existi, gi hd btr-o foarte mare propoqie, dstribufii 21care nu
predominti lungirni, mrlini echilibrate cum se spune. Onorii nu sunt concentrap intr-o
singurii culoare ci disparati, nu se gisegte un fit bun de culoare. Cu astfel de Mi se va
opta pentru unjoc de fati de atu. IatZ o astfel de mihi5
rAD10
vA1072
+ RV7
+RD2
Sunt multe dr$ de onor, toate culorile controlate (onori in toate culorile), o m h i
ideal5 pentru a fi jucati pe FA, cu condi* ca gi distribufia partenerului s i se preteze
unui asemenea joc (4-3-3-3 etc.)
Despre tai ~i despre defosii

Am precizat deja d jucitorul care a hrnizat cartea cea mai ^halt5 h rang din
culoarea ce a fost atacattt cf gtigi levata. Regula de bazi o constituie qadar obligatia de
a rcispunde la culoare. Un exemplu btr-o levatii la care s-a atacat 2 de trefli, un alt
juciitor a pus Asul de caro, altul Valetul de treflti gi al patrulea Dama de cup3, levata va
fi e t i g a t i de cel ce a pus Valetul de trefli (pentru d prima carte a fost o trefli). D a d
?ti lipsegte culoarea cerutil gi nu e ~ t deci
i capabil sB rhpunzi la culoare, vei da o carte
dintr-o altZ culoare. & cadrul principiului enunfat - de a furniza la culoare, respectiv de a
respecta obligafia de a juca o carte din culoarea ceruti - se intimpli errtrem de frecvent
la fiecare doni ca la un moment dat un judtor s5 nu rnai poati rispunde la o culoare. fn
acest caz el este obligat sZ defoseze, s5 se despattii de o carte dintr-o alti culoare, de
obicei una de un rang m h n t , fir3 s i poati participa cu ea la chtigarea levatei.
Existi h s 5 o excep$e important5 la aceasti reguli, pe care se bazeazii tot jocul.
Atunci c h d contractul este jucat cu un atu (culoare dominantil), ?nloc de a defosa, un
juc5tor poate tdia. in acest caz levata ii revine acestuia sau, dad s-a h t h p l a t ca doi
juc5tori s5 taie: levata 3 revine celui care a taiat cu o carte rnai mare. Ceea ce trehuie
remarcat este c5 nu exist5 ^milobligatia de a t&a. Dac5 nu pofi rhpunde la o culoare,
nu este obligatoriu s5 tai, dad interesele jocului o cer, se poate defosa.
No*unile &fit ai misfit

Determinant h alegerea culorii nu este deci nwnai lungimea dm m i b proprie, ci si
nurn5rul de c w pe care le define h aceeagi culoare gi partenerul, adic5 a~a-numitulfit.
Stiind c5t de important este rolul atuului (datoriti foIfei lui de tai), este firesc ca
partenerii s5 caute o culoare comun5 care s5 corespun& ca atu.
Care este cel mai bun atu ? Cel ?XI care partenerii d e p , in arnbele mGini, cele rnai
multe c&$ din totalul de 13. De regul5, se apreciaz5 d majoritatea plus una, respectiv
de la opt c&$ h sus, reprezinti un bun atu, iar partenerii se consider5 c5 suntfitati.
Fitul bun h s 5 presupune o repartifie aproximativ egal5 la cei doi parteneri, 4 - 4 de
pila. Se pot extrage atuurile adverse, cel rnai adesea distribuite 3 - 2, gi rnai r5mhe ciite
un atu in fiecare m h q pentru a face oficiul de tai al unei culori lips5. Un fit de nou5 W i ,
5 - 4 sau 6 - 3, este excelent, mai ales dad h culoarea de atu sunt depnuti gi onorii mari.
h schimb, dad un juciitor propune un atu 31care partenerul lui nu are decgt una sau
dou5 drfi, gi acelqi lucru se h t h p l 5 gi cu o culoare propus5 de celaalt juc.&or, se
spune d dinile sunt h rnisfi. h cazuri de misfit licitafia trebuie condus5 cu rnai
multii prudenp gi opritii &t rnai jos.
Dar fit nu hseamnii doar o h t h i r e favorabil5 ?nculoarea de atu, el ^hbrac5 o
form5 mult mai lag& iar expresia este folositi gi in cazul h care cei doi parteneri defin
onori ?n aceleagi culori. Se spune d h acest caz mibile se potrivesc, se completeazil
htre ele (valoarea unor onori, cum ar fi de pildi un k g 5 sau Dam& chiar dad fac parte
dintr-o culoare s c u d , crefle dad culoarea a fost numit5 de partener, fiindc5 vor
completa c&$le mari si lungimea care se presupune d acesta le define).
Referindu-ne la fitul de opt &a, de piIda 4 - 4 (@a-zisul fit ideal), rezultii cti un
jucgtor, care propune o culoare pentru a deteminarea unui atu, trebuie s-o aib5 cel pufin
in patru, iar partenerul nu-i poate suspne culoarea respectiv5 de&t dad are patru dqi.
h schimb, dac5 un juc5tor a repetat o culoare, ceea ce presupune c5 o are rnai lung5 (in
cinci sau gase), partenerul i-o poate susfine gi doar cu trei &I$, stabilindu-se un fit de
5 - 3. sistemul pe care 11 vom hv5p, licitarea culorilor majore (cupa qi pica)
presupune depnerea de la bun hceput a unui numiir de cinci c5rp - ceea ce va facilita
ghirea fitului, d ac5 partenerul are trei &I$ h culoarea respectivk..
fn susfinerea unei culori, respectiv acceptarea ei de a deveni atu, nu forp este
determinana ci lungimea. De pildg dac5 un juc5tor a licitat dou5 culori iar partenerul
are ARD htr-una dm ele gi 10983 h cealalt& i-o va susfine pe a doua.
Lafel, dad juc5torii au la :A R D V cu 9 8 7
iarla v : 9 8 7 6 5 cu 1 0 4 3 2 , eivoralegecupa
pentru a deveni atu.
Un principiu din bridge spune d o culoare lung5 gi fitat5 este bun5 ca atu chiar dac5
este'spart5 (ii lipsesc onorii), pe c h d culoarea secundar5 se cert: s5 fie soli&.
Primii pa$ 27
DESPRE DISTRIBUTII $1 TIPURI DE ~ I N I
Cum se liciteazci diversele tipuri de mdini - Cum se invafci numlirarea ccir@lor

ieaite gi reconstituirea distribufiilor
fn dlalogul ce are loc prin licitafie intre parteneri, cu scopul de a g5si cel mai
potrivit atu, este foarte irnportantii distribufia culorilor in miinile celor doi juc5tori.
Prin distribufia unei culori se hfelege felul h care o culoare este impiiqiti htre cei
patru juc2tori.
Prin distributia unei mciini se helege num5rul de c5rji din fiecare culoare prirnite
de un juc5tor (de exemplu: patru pici, patru cupe, dou5 carale, trei trefle ;sau gapte cupe,
dou5 carale ,patru trefle gi nici o pic5).
Este foarte important sii se acorde o mare atenfie distribuliei, posesiei de culori
lungi, fiindc5 ele devin hrnizoare de levate gi fiindcl s-a demonstrat statistic ce mare
valoare ofensiv5 au lvngimile, nu numai punctele de onor.
Licitafia hcearc5 s5 transmiti partenerului ciite c51$ existi h diverse culori ~i the
carii intr-o anumiti culoare, propunhd alegerea atuului.
fn vocabularul de bridge inGlnun, crind ne referim la distribu@i, expresia de

distribufie echilibrata', care se refer5 la o m h 5 Gr5 culori lungi gi Grii scurtimi, gi
distribufie dezechilibrata',cu o culoare foarte lung5 ~i culori scurte.
Culorile scurte, c h d sunt doar dou5 c2qi h culoarea respectivii, sunt denumite
dubleton, o singurii carte este numiti singleton, iar sicand sau manque se zice c b d
culoarea lipsegte.
Atunci c h d avem rnai multe ck$ cu valori aliiturate intr-o culoare, de pildii
DV109, se spune c5 avem o secven;a'.
0 culoare este denumit5 sparta' c k d , deai este licitabilii, a v h d lungirne, nu este
bine legati, de exemplu RV9632.
0 culoare este stopatd sau gardatd atunci c h d de$ne o carte de onor care poate
eventual face levati fiind hsoliti de ciiqi mici (de exemplu R3 sau D72).
Un stop cert este un As, sau RD sau DVlO.
Exist5 aga-zisele culori licitabile gi culori repetabile, deoarece lungimea lor este
mare ~i pot fi spuse de mai multe on. Culorile foarte lungi au un mare potenpal ofensiv
gi sunt o surs5 important5 de levate, care va determina deseori nivelul de joc.
Deocamdati trebuie s5 refine@doar c i astfel de d i n i , cu culori lungi, sunt considerate
prin excelen@ ca ofensive, pe c b d cele Eirii lungimi dar bogate ?ncar$ de onor au .$i
valoare defensivk, deoarece vor furniza levate ~i dacii adversarii vor c i ~ t i g alicitajia.
Exist5 miiini bicolore, de pildii cele distribuite 5-5-2-1, 6-4-2-1 sau 5-4-2-2 Si miini
tricolore, 4-4-4-1 sau 5-4-4-0, cu care ganse de a g5si un fit sunt mari. Miinile
monocolore sunt cele ce au predominant5 o singurii culoare.
Dar cele mai frecvefite sunt mQinile cu distributii echilibrate, cu onori dispersa-fih
toate cele patn~culori, de t i p 1 : 4-3-3-3, 4-4-3-2, 5-3-3-2, d i n i care, h general, se
preteaza la jocurile de fir5 de atu. Sunt d i n i in care nu se g5sesc ~icane,singletoane,
doar cel mult un dubleton.
Distribuiiile semiechilibrate sunt considerate cele de tipul 5-4-2-2, 6-3-2-2 sau 7-2-
2-2, de asemenea fir5 vicane, singletoane, cu doui sau eventual trei doubletoane. Iar
dxtribufiile dezechilibrate sunt considerate cele de tipul 8-3-2-0 ~i 7-3-2-1, ce posed5
singletoane sau Sicane. MQiniledezechilibrate, sunt potrivite jocurilor de culoare, cu atu.
Cum se liciteazri diversele tipuri de mdini ?
fn luarea deciziei de a licita, dou5 criterii guvemeaz5 :

1) forpmQinii
2) tipul de mink din punct de vedere a1 distributiei. Aceasta, dupi cum s-
a spus, poate fi :
- dezechilibrat5, pretabil5jocurilor de culoare, sau
- echilibrat5, potriviti mai cu seam5jocurilor fir5 de atu.
C h d nu exist5 culori suficient de lungi, ce se impun de la siile, licitafia se va
conduce dup5 principiul ,,c5u%i de atu".
Cu o m h 5 monocolorCi, evident c5 nu sunt probleme h a o licita. Nu avefi decQto

culoare de spus. Principiul de care trebuie ins5 s5 pnefi searna este doar acela care
pretinde 15, dac5 va fi repetat5, culoarea devine automat mai lung5 cu o carte deck la
vorbirea inifial5. C h d deschlde$i cu 1 *
de exemplu, a v h d R1072, asta este mai
degrab5 o sugestie decQto culoare de atu ; dacg h s 5 o veii repeta, culoarea de trefl5 nu
mai este tot h patru, ea este h cinci.
Cu o m h 5 bicolor5 se va propune mai h d i cea mai lung5 culoare din cele dou5, iar
cu bicolori de l u n g h egale (de pild5 5 - 5), regula cere s5 se liciteze mai kt& cea mai
scumpa h rang.
De exemplu, cu :
r R10763 v ADV32 + 7 s R . 5
vefi licita kt& pica, dupi care, la a doua vorbire, se va spune cupa.
Din acest exemplu ail putut constata c5 nu se @e seama de cQt de solid5 (im onori)
este culoarea, se stabilegte doar ordinea in care culorile trebuie licitate atunci c h d
lungirnile sunt egale.
fn descrierea mQinilor bicolore sau tricolore hcfioneaz5 principiul pregztirii celei
de a doua vorbiri, fir5 a consuma mult din nivelul la care urmeaz5 s5 vorbifi a doua sau
char a treia oar5.
Cum se va putea spune c5 a doua culoare este la fel de lung& adici o bicolor5 5 - 5
sau 6 - 6 ?
Repethd a doua culoare de doui ori. Principiul pretinzhd c5 prima este mai lungi,
gi regethd a doua culoare, devine clar c5 ele sunt egale ca lungime.
Vedeti ce uSor putefi reconstitui distributiile ?
De pildii, dacii jucafi un sistem h care majora este in cinci ~ idup5
, ce deschidefi cu
o picii, licitafi de doui ori cupa, este clar c i aveti zece ciiQi in culorile majore gi,
automat, nu r h h e loc decit pentru trei c&$ pe cele minore.
Dar cum toate aceste presupuse secvenie de licitafie fac parte dintr-un sistem pe
care ne-am propus s5-1 hvii* gi sii-1 a p l i c h , functionarea lui v5 va fi expus5 ulterior.
R-e de retinut ci, aplicind principiul pregdtirii licitafiilor, se face economie de
tururi de licitatie gi se evit2 constriingerea partenerului de a vorbi la niveluri superioare
foqei combinate a celor douii miini. Pentru a putea descrie m h a partenerului gi a
yarticipa la licira~ie,cel rnai important critzriu este forp m2mii, adicli e i s l e n p a c;it rriai
multor c i a de onor capabile de a furniza levate, aspect pe care il vom aprohnda h
continuare.
Vefi face cunogtinp gi cu conceptul foarte important prin care se poate stabili cu
destulii precizie piinii la ce nivel v5 hdreptiifegte farpi m2inilor combinate sii licitaG.
Exist2 miini cu care nu se poate vorbi, altele cu care se va putza juca doar o marc5
pariialii, altele ?ncare este manga in joc gi unele h care exist5 chiar perspective de ~lem.
Cum se invafd numdrarea cdr$lor i e ~ i t e~i

a distribufiilor mtiinilor
Felul h care trebuie jucate c w l e ktr-o anumitjl culoare, ?n vederea obfinerii

maximului de levate, este esential. Ceea ce fiecare juciitor este dator s5 invefe dm
primul moment este ,,sii numere piinti la treisprezece". Aceastii aritmeticii elementarg,
care aplicata corect devine aproape un automatism, ii va permite foarte repede s5 gie
cite c w au iegit dintr-o culoare, cite rnai sunt in joc, rangul lor gi chiar gi cine le define.
Cel rnai simplu exemplu este Tar&doar gi poate numiirarea atuurilor pe care o face
declarantul. Dac5 la prima levati au iegit patru, la a doua trei, ceea ce kseamnii cii unul
din adversari nu a rnai avut, n d i n d cite rnai are el in mhii gi cite mortul, se poate g i
cite rnai sunt la flanc. Sau dacii din licitafie s-a aflat c5 unul din adversari are o culoare
in gase, declarantul are douii iar mortul patru, rezultii c5 a1 patrulea juciitor este
singleton.,
De asemeni este important ca partenerii sii nu iroseascii ciirfile valoroase atunci cind
unul dm ei a ci~tigatlevata gi, h special, sunt datori s i hcerce tot tirnpul sii localizeze
cwile adversarilor ~i ale propriului partener.
Se glumegte spunhd c i oricine $tie s5 numere pin5 la treisprezece este expert.h

bridge. Pentru hcepiitori, multe jocuri vor deveni extrem de simple dacii vor efectua
nigte operafii de adunare gi sciidere. Cei'ce, cu prep1 unui efort, ce la hceput poate'pkea
plictisitor, i ~ vor
i forrna deprinderea de a numira automat orice mkii, vor fi rnai buni.
Mai h t i i se hcepe cu culoarea de atu, unde deducfia negativa este cea ce poate fi
imediat tras5. Est nu a inai avut, deci Vest are x atuuri. Apoi se va trece la celelalte
culori, cutare are gapte pici gi trei atuuri, rnai este loc doar pentru trei c5qi dm celelalte
doua culori, 9.a.m.d.
DESPRE PUNCTELE DE ONOR, PUNCTELE DE DISTRIBUTIE,

LEVATE DEFENSIVE SI LEVATE DE JOC
Cdile de realizare a levatelor - Punctele de onor (PO.) - Punctele de

distributie (P.D.) - Reajustdri - Ce sunt levatele defensive - Aprecierea mainii
in levate dejoc - Calculul levatelorperdante
Cdile de realizare a levatelor
Teoreticienii bridge-ului au ajuns la concluzia, dobhditi prin experiengi

indelungatg gi prin apel&ea la calculul probabilitiifilor matematice, cg, din totalul celor
treisprezece levate aflate in joc, aproximativ opt se ob* cu ajutorul ciirjilor de onor iar
celelalte cinci prin aga-zisele procedee t e h c e . Celebra regula' 8/5, care poate fi
prezentati schematic astfel :
8 levate se realizeazii datoriti onorilor
5 levate se realizeaz2 datoriti altor procedee, respectiv :
- lungimilor
- taiurilor
- tehcilor de joc de levati (impase, plas5iri de mhii etc.)
Rezultii din aceasta cii o corecti apreciere a forjei Si potentialului unei r n f i este
strict legatii de existenp onorilor Si de posesia unor culori lungi.
hcii de la bun inceput experfii s-au preocupat spre a giisi gi a propune mijloace de
evaluare a m;inii, cu intenfia de a aprecia plinii unde ,,se Entinde plapuma". Deoarece
c5@le de onor sunt cele care in primul &d aduc levate, ei au ajuns la aprecieri privind
valoarea rnfiinii in b c ~ dee existenp ciielor de onor. Mai multe soluiii au fost propuse
d e a lungul anilor gi sus@ute cu argumente pro gi contra de ciitre o seami de expee,
dar p h 5 la urm5 cea care a izbutit sii se irnpunii, datoriti simplititii gi clariti$i ei, a fost
cea propusii de Milton Work, care a preluat un concept a1 lui Bryant Mc Campbell din
1915 gi 1-a popularizat in 1923, nefiind ins5 definitiv acceptat decgt prin anii '40.
Milton Work a atribuit o scalii de valori c w l o r de onor gi, pornind de la aceastii
numiiriitoare, s-a ajuns la posibilitatea de a aprecia o mhii in funcfie de punctele de onor.
Ca atare, numiirarea punctelor de onor, conform metodei ce vii va fi expus& este
indispensabilii, iar juciitorii care au doblindit experien@ iau in considerare gi acordii
importanp cuveniti gi valorilor distributionale (lungirni, respectiv scurtimi) ca o
posibilii sursg de levate.
Punctele de onor (P. 0.)

"Valoarea onorilor (primele patru carfi in rang dintr-o culoare), se apreciazii dupii
urmiitorul punctaj :
Primii pasi 31
As = 4 puncte
Riga = 3 puncte
Dam% = 2 puncte
Valet = 1punct
Avhd h fiecare culoare cite 10 puncte, k total existi 40 de pun& de onor ?nu+ donii.
C k d se calculeaz5 forp mikii, acestor valori trebuie sii li se adud anumite corecg.
Punctele de distributie ( P .D.)

Aprecierea valorii miinii nu se face numai prin numiirarea punctelor de onor.
Punctele de distribulie au o foarte mare importan@ iar existenp unei culori lungi cregte
potenfialul de levate 3I mod spectaculos. Dupii cum ai culorile scurte (scurtimile) au
importanp lor bine cunoscutii, fiindc5 ele oferii posibilitatea taiurilor, aduc5toare de
levate, motiv pentru care exist5 o metodi de apreciere in puncte a valorii lor.
P h i prin anii '70, dupii care principiile de evaluare a miinii au devenit mai exacte,
despre lungimi nu se voroea mare lucru ai nu le era acorciatg aten$a cuvenit.5.
fn prezent, c6nd importang lunglrmlor a fost bine inleleas5, se recomandii ca la
aprecierea valorii m h i i sii se calculeze din prirnul moment punctele de h s t r i b u ~ e
cuvenite lungimilor, iiup5 urmitorul criteriu : c k e un punct pentru fiecare carte ce
depiige~teprimele patru. Cu alte cuvinte, dacii o culoare se prezintii ARV762, ea are opt
puncte de onor (P.O.) plus dcui puncte de lungime (P.D.), ca atare ea valoreazii zece
puncte de onor gi Istribulie (P.O.D.).
Criteriul potrivit chis se acor& c6te un punct pentru lungimile utile de peste patru
cirp pleacii de la probabilitatea matematic5 potrivit ciireia, dacii o culoare se prezint.5, 3I
cele patru mbini, de pildii astfel :
D V 10 +
AR763
542
98
Dupii ce se joacii Asul gi Riga gi se cedeaz5 o levat5,
ultimele doui car$ devin majore gi culoarea poate
fumiza patru levate ( m h a Nordului are 7 P.O. + 1 P.D.)
fn ceea ce privefle punctele de scurtime, care gi ele se iau h calcul, recomandarea
este ca ele s5 fie num5rate doar la reevaluarea mbinii, adic5 dupii stabilirea ai
acceptarea unui fit. Acest concept este logic, fiindci doar dacii avem un atu fitat ai o
culoare scurtii valoarea ei create, deoarece va putea oferi taiuri in respectiva culoare.
1
Punhd intr-un tabel aceste date, vom obfine :
P.O. P.D. P.D.
pentru lungimi pentru scurtimi -
A =4 pentru a 5-a carte +1 dubleton =1

R =3 pentru a 6-a carte +1 singleton =2
D =2 pentru a 7-a carte +1 gicanii =3
V=1 gi aga mai departe (de calculat dupii fit)
Unii autori atribuie gicanelor o valoare gi mai mare @;in5 la +5), calcul ce poate fi
uneori valabil. Considerh ins5 c i recomandarea calcularii lor dup5 criteriul 3-2-1 este
cea mai aproape de realitate, urmind ca, dup5 ce veti fi dobiindit experienp, s5 fiti in
m5sur5 s5 reevaluafi poten$alul m W i in functie de cazul concret, Er5 a fi dependent
doar de punctele de onor sau de lungimi.
La calcularea forfei miiinii se fac tot timpul reevaluZri. Astfel : se scade un punct
dac5 un onor e singleton sau insuficient gardat (ex.: Dx sau Vx, sau din combinatia RD,
RV, DV, dar nu gi din AD). Se scade un punct dac5 mina nu are nici un As, dup5 cum,
dac5 mina are to$ cei patru Agi, valoarea ei cre~tecu un punct.
La repondent, dup5 sus@ere, punctele de scurtime igi men* valoarea integraki (3.2, 1).
S5 re$nem gi regula d nu este corect s i se calculeze de doui on aceleagi valori.
AQc5, dac5 un Rig5 sec a fost numkat ca onor (3 puncte - 1 Inefiind gardat), el nu va
rnai fi nurn5rat k c 5 o dat2i gi ca singleton, acordiindu-i-se cele 2 puncte de distributie.
Aceste reeva1uib-i sunt necesare pentru a putea aprecia dac5 o min5 poate sau nu lua
parte la licita$e.
I a un~ exemplu practic de calcul a1 punctelor de distributie :
P.O. P.D.
mha : pentru lungimi pentru scurtimi, dacH
culoarea de pica devine atu
rARD952 9 2 -
vV654 1 -
+ A 10 4
-
1
a5 2
total = 14 2 3
&adar, m h conpe 19 P .O.D., dintre care 14 de onor gi 5 de distributie (cu atu picti).
Ce sunt levatele defensive ?
Despre o miin5 se spune c5 are un mare potenfial ofensiv atunci c&ndnu este apt5
deciit pentru un joc ?n atac, doar cu propriul atu. Un exemplu este elocvent. Dac5 avefi
AR765432, este mai mult deciit sigur (doar cinci c 5 p fiind lips5 iar probabilitatea de a
le reg5si in celelalte miiini 2-2-1 este cea mai mare) c5 se vor realiza 8 levate.
defensivii ksii, culoarea nu valoreaz5 dech cel mult 1 levatii, deoarece unul din
adversari are probabil singleton gi nu vefi putea realiza gi Asul gi h g a .
0 mWi cu valori defensive este una de tipul urm5tor :
rADV
v AR42 M h contine 23 P.O.gi, in mod normal, va face 6-7 levate
+A75 in defensiv5.
+RD3
Se recomanda ca atunci c h d se apreciazii posibilitiifile de deschidere ale unei
mgini, in afarii de levatele de onor (formulare ce desemneazii levatele realizate prin
intermedm1 onorilor), sii se identifice gi existenp unui num5r de levate defensive sigure.
Sunt denurnite astfel anurnite combinaGi de onori care se consider5 cii vor realiza in mod
cert levate, gi dacg m h a respectivii va fi in apgrare. fn afarii de preten$iile legate de
existenp unui anumit numar de P.O., pentru a deschide cu unu la culoare se cere ca
m h a sP confin5 cel pulin 2 - 2 '/z levate defensive.
TABELUL LEVA TELOR DEFENSIW SZGURE
A R in aceea~iculoare = 2 levate defensive

A D h aceeagi culoare = 1 % levate defensive
A, sau = 1 levatii dcfensivii
R D ?naceeagi culoare = 1 levati defensivii
R x (Rig5 gardat) = % levatii defensivii
Examiniind tabelul levatelor defensive, vom preciza cii htr-o culoare nu pot fi
calculate mai mult de douii levate defensive (ARD nu fac cu certitudine trei levate dec2t
injocurile de FA).
Se apreciaza cii in jurul mesei sunt agadar, h mod constant, intre 8 - 8 % levate
defensive.
Iatii un exemplu care va demonstra sensul de levate defensive : sii presupunem cii
adversarii joacii un contract de 11 levate gi dumneavoastrii deNeti, ca levate defensive,
doi Agi gi Rigii-Dami htr-o a treia culoare. Adversarii nu au voie sii cedeze decfit dou5
levate gi dumneavoastrii aveo trei. Deci, h principiu, probabil vor c a e a . Daca la un joc
de FA este sigurii realizarea celor trei levate, la un joc de culoare acest lucru nu este cert,
adversarilor le poate lipsi una dm cele trei culori h care aveg levatele defensive gi vor
tala. De exemplu, cu ARx htr-o culoare, h principiu putefi conta pe cele douii levate
defensive, pentru c5 este scurtti culoarea, dar cu ARxxxx, degi aveji tot douii levate
defensive, existii posibilitatea s5 nu le p u t e ~realiza pe ambdou8. Poate cii unul din
adversarul e scurt in aceast.5 culoare.
Atunci c h d apreciafi oportunitatea unui contra de penalizare dat adversarilor, de
aceste rafionamente trebuie sii fine$ seama, ch-d cu parcimonie for@ defensivii pe
care vii bazati.
Aprecierea miinii in levate dejoc
Un criteriu foarte exact de apreciere a foqei &i, foarte des folosit, h special la
deschiderile de baraj, la licitafia h intervenGe gi la anumite deschideri tari, constil in
numiirarea levatelor de joc detinute de m h a respectivii, gi nu doar a punctelor de onor,
apreciere ce se face dupii principiul ,,c;te levate duce".
Acest mijloc de evaluare a for$ei unei mfiini, pe principiul levatelor de joc, se
bazcaza pe calcularea num5rului de levate la care ne putem aStepta de la fiecare culoare,
21 special de la cele lungi, pe care le promoviim cedind eventual una-douii levate dar
ma_ior&d restul. De exemplu :
AR732 cu 654 la partener, con$ne h principiu patru levate de joc (reziduu 3-2).
RV97654 cu 103 la partener, con$ne hprincipiu r e cinci-pase levate de joc
(depinde de pozitia onorilor lips%,Asul gi Dama).
Calculul levatelor perdante
Un alt mijloc de evaluare, care se efectueazii imediat ce declarantul vede mortul gi

va avea de jucat un contract, este aprecierea levatelor perdante, stabilind implicit
nurniirul levatelor c@tigdtoare. Iati un exemplu :
RDV10 - conpne o levat5 perdanti
A32 - c o n a e douii levate perdante
R32 - poate reprezenta trei levate perdante
R432 - are o levat5 ci$iggtoare
AD3 - are o levat5 gi jumiitate ciptigiitoare
ARD432 - sunt trei levate cigtigiitoare, pi probabil pi celelalte pot deveni
dacii, dupii ce se va trage ARD, adversarii nu vor mai avea
(distributia culorii fiind 6-3-2-3, reziduu 3-3 la adversari)
Un astfel de mod de calcul nu este valabil decit h cam1 h care m h a este h atac
(contractul se joacii pe atuul propriu).
Explicafia e simplii, dacl o m h 5 de tipul DV109xxx nu are nici o valoare
defensivii, fiindcii ii lipsegte AR, in atac este cert c5 va realiza cinci levate de joc (dup%
ce se vor ceda Asul gi Riga adversarilor, oferindu-le douii levate, celelalte cinci c51$
rknase vor reprezenta tot atitea levate de joc).
Sii l u b un alt exemplu de calcul gi sii vedem la cite levate de joc ajungem. Avem
urmiitoarea culoare : ARV10543. Pe cite levate se poate conta, juchd culoarea ?
Apelhd la probabilitS$ile matematice de distributie, se porne~tede la premiza
ci%fiecare carte jucatP extrage gi eliming cSte una din celelalte trei m%ni,
majorhd mereu cHr$le de rang inferior.
Dar totul depinde de plasamentul ciirfilor lipsii h celelalte trei dini.Culoarea h
speg fiind h papte, data celelalte gase sunt cite douii la ceilalti trei juciitori, hseamn5
cii, triighd AR, vom extrage toate c%rplerestante gi vom realiza gapte levate. & schimb,
daca unul dm juciitori deline D9876, el va realiza douii levate pentru c5, h procesul de
eliberare pe care-1 vom efectua, vom fi obligafi sii-i c e h de douii ori m h a . Iat5 deci
cii, avind aceea~imini%: nu se vor realiza decit cinci levate de joc. in principiu, corect
este ca o astfel de d i i s5 fie apreciati ca a v h d pase levate de joc.
Cu cit distributia ciiqilor in celelalte dini este mai echilibratii, cu atit exist5 mai
multe ganse de eliberare rapid%a unei culori pi de realizare a unei levate de joc din
lungimea rezidualii
..MPinile excentrice, cu o for@ mare numai in levate de joc, sunt bune doar h atac,
pe c h d mfinile ce con* gi levate defensive sunt utile at2t in atac c8t gi h apiirare.
Primii p a ~ i 35
Jocul de levatii - Declarantul gi mortul - Cum se desfiigoard jocul de levatii -

Ciiile de cd~tigarea levatelor
Pentru a htelege mecanismul licitafiei, am considerat c5 este mai util s5 facefi mai
inti% c~nogtiithcu modd in care se desG~oar5jocul de l e ~ a t i de , fapt partea a doua a
jocului, deoarece in felul acesta vefi htelege mai bine scopul licitatiei, acfiune care il
precede. Prin licitafie, fachd schlmb de mformatii, partenerii dialogheaz5 pentru g5sirea
celui mai bun atu gi a celui rnai potrivit nivel de joc, stabilind p b 5 la ce nivel este cazul
s5 liclteze i11 hncfie de valoarea miinilor. Apoi, prin jocul de levatii, vor trebui s5
hdeplineasc5 contractul la care s-au angajat.
Jocul de la*crtci
Scopul joclllui dc levatii este de a cf gtiga cit mai multe tricuri posibile.
Doug obiective antagoniste exist5 aici. Obiectivul declarantului este sbgi
hdeplineasc5 contractul solicitat, pe c h d cel a1 flancului este s5-1 Ampiedicea-1 realiza.
Ambele pa* incearcg s5 dezvolte la maxim potenfialul miinii Si s5-1 transforme h cit
mai multe levate cfgtig5toare pentru axa sa. In acest scop juciitorii au la dispozi~eatit
cgrtrfileman (A& Regi etc.), cit .ti posibilitatea de valorificare a culorilor lungi.
Exploatarea optim5 a acestui potenfial depinde de calit5file tehmce ale juc5torului,
dar ~i cele psihologice decid rezultatul h aceastii hsputii intre declarant gi flanc.
Arta jocului de levati este deci de a exploata la maxim potentialul ciirplor celor doi
jucgtori, ?XI aga fel incit, folosind tehnicile potrivite, s5 se cd~tigecit rnai multe levate.
Jocul de levati nu este unul automat. hainte de a juca la o levati trebuie s5 ne

giindim la ce vom ob+e.
Jocul de levat5 trebuie condus atit de declarant c k si de flanc conform unui plan,
aga-zisul plan de joc. Acesta consti h g5sirea modalitiitii de a pune ?nvaloare forp
m2inii prin stabilirea felului ?n care va juca dona.
Declarantul gi mortul I
Dup5 incheierea licitatiei, cel care a licitat prima oar5 culoarea contractului final
devine declarant, adversarul din s w a lui face primul atac, dup5 care partenenll
declarantului igi etaleaza ciirfile pe mas5 (devine mort) ~i declarantul va juca atit pentru
el c5t $1 cu c5qile mortului.
Mortul igi plaseaz5 carfile pe mas5 h f a p declarantului, pe patru coloane aranjate pe
duiori, culoarea de atu fiind h sthga, gi nu va participa la joc. Singurele lui drepturi
sunt de a pune ?n levzti cartea pe care i-o cere declarantul ^(%I cam1 c L ~ dnu o face chiar
acesta) sau s5 atrag5 atentia declarantului asupra unor iregularitiiti - cum ar fi jocul din
mhii gregitii (ar fi trebuit sii joace de pe mas&gi a jucat din mhii) , sau s t 1 htrebe, dac5
acesta defoseazii, dac5 nu rnai are din culoarea cerut5 (grii a fi obligatorie o astfel de
achune din partea sa). Sugestiile, manierismele sunt interzise.
Cum se desfigoarri jocul de levati ?
Afi aflat deja cum se formeazii o levatii. Fiecare juctitor a v h d 13 cii'fi, num5rul
total de levate in joc este de 13. Nu uitah cii fiecare culoare are 13 cti* gi cii la fiecare
levatii sunt furnizate 4 dintre ele (exceptihd cazurile de defosfi). Numtirhd ciirple iegite,
eliminate din joc prin extragere, gi urmtirind atent rangul lor, vefi gti la ce levate vii rnai
putefi aqtepta de la culoarea respectivii gi, ?n acelagi timp, vefi gti ce cii* rnai au
adversarii h culoarea respectivfi.
Avantajul declarantului este cii el, v5zhd 26 de carp, igi poate intocmi un plan de
joc ?n concordanp cu posibilitii$le ambelor miini. Dar gi adversarii, vtizhdu-gi atGt
propriile c5rfi ciit gi cele ale mortului, igi pot htocmi o strategie de aptirare care sti
conducii la ^mfrhgerea contractului, la ciiderea lui.
Ce se hfelege prin cddere este simplu. Dacti declarantul s-a angajat sii realizeze 10
levate dar nu face decgt 9 fiindcii adversarii au cigtigat 4, se spune cii a d z u t o datti.
Dupii ce fiecare juciitor a furnizat cite o carte, levata se Inchide gi este luatii de cgtre
cel care a ciigtigat-o, gi care va juca pentru levata urmiitoare. De p i l a , dacii levata a fost
cigtigatii cu o carte jucatii de la mort, la levata urmiitoare declarantul va trebui sii joace
prima carte de pe masii.
Pentru prima levatii atacul il face htotdeauna juciitorul aflat in s t h g a celui care a
ciigtigat licitafia (declarantul).
Dupii cum s-a rnai spus, este obligatoriu sii rfispunzi la culoarea cerutii cu o carte de
aceeagi culoare, dar nu e x i d obligafie de acoperire cu o carte mai mare gi nici nu e voie
sii pui o carte dintr-o altii culoare atit timp ciit ai ciirp h culoarea cerutii. Dacii se face,
intentionat sau nu, o asemenea gregealii, se cornite ceea ce se cheamz o renonsd $i ea
este penalizatii de regulament.
Ciile de ciigtigare a levatelor
Levatele sunt cf gtigate prin rnai multe procedee :
a) prin c5rfi rnai mari deciit cele jucate de adversar h culoarea respectivii.
b) prin capturarea onorilor advergi cu ajutorul impaselor.
c) prin promovarea propriilor culori lungi.
d) cu ajutorul taiurilor efectuate cu atuurile mortului sau ale declarantului.
e) prin diverse alte procedee tehnice.
Modul h care aceste t e h c i sunt folosite va fi prezentat atGt h capitolul referitor la

jocul declarantului, ciit gi fn cel a1jocului ?n aptirare.
Primii pagi 37
DESPRE LICITATIE
Cum se desf&oarti licitafia - Praentarea graficri ai comentarea unei secvenfe

de licitatie
Prin interrnediul licitatiei, ambele axe concureaza la adjudecarea unui contract,

propunindu-gi sii realizeze un anumit numk de levate. Ideal ar fi sii poati licita manga,
, in peste 50 % din cazuri va fi vorba doar de o marcd parfialb.
sau chiar un ~ l e mdar
Pentru a lua parte la licitafie miha trebuie sii aibii o structurg corespunziitoare,
bazati atit pe f o q i cat ~i pe distribufie, fir5 de care ea nu este capabilii s%clgtige
levate.
Concomitent cu dialogul privind stabilirea unui atu convenabil gi atingerea nivelului

optim, existi gi posibilitatea, gi ea este des intihit& de a penaliza adversarii daca au
depa~itpalierul la care puteau aspira. Toate actiunile ce se finalizeazil in contextul
licitafiei vor fi reflectate prin puncte clgtigate sau pierdute in figa de scor.
Principiile licitaliei cer ca prin intennediul ei partenerii s%-gitransmiti mformafii c2t

rnai exacte, gi aceasta cit ma1 rapid, cu privire la forfa pe care o defin (puncte de onor,
distribufie, tipuri de *a, lungimea culorilor), ?entru a aprecia apoi ^%npreunii cel rnai
potrivit contract. Stabilirea nivelului contractului decurge concomitent cu sugestiile ce
conduc la alegerea atuului.
Aceste mforrnatii, care se doresc clt rnai precise, uneori nu pot fi furnizate printr-o
singurii licitatie, a$a cii primul tur este unul de explorare a caracteristicilor celor dou2
miiini, iar in cel de a1 doilea, in general, se poate stabili contractul final. Practic, debutul
1icita;liei este o propunere pentru gisirea unei culori de joc, dar in paralel, uneori chiar h
acelagi timp, jucatorii incearcii s% stabileascii gi care va fi palierul de contract care
trebuie sii-1 atingii licitafia.
Dlficultatea ?n majoritatea mihilor este ca o singur5 licitafie nu poate oferi toate
datele, deg~existi atit deschlderi c k ~i r5ispunsuri care ,,fixeazii5'de la hceput miha, dar
cel rnai des gi adversarii intervin ?n licitatie, ficiind gi mai dificil dalogul. 0 licitafie
necontestati (imcare adversarii nu intervin) poate stabili cu exactitate contractul ideal.
Dar tocrnai subtilitatea acestui halog, capcanele in care se poate cadea, dificultii~ile
pe care strategia adversii le creeazii sau lipsa de spafiu pentru o clt rnai complet5
descriere, fac ca licitafia sii fie considerati pe drept cuvht cel rnai important gi atractiv
compartiment a1jocului de bndge.
Cum se desf&oarci licitafia ?

Ca gi la licitafiile de bunuri, in care adjudecarea se face celui care a oferit cel mai
mult, gi la bridge fiecare supraliciteazii declarafia precedenti pentru a obfine dreptul de a
juca m b a .
Bridge de la A la 2
hainte de a vii familiariza cu procedeul, este necesar sii $ti$ cii licitaTia debuteazii de
la un numar de levate imediat peste gase, numit $i buc. Cu alte cuvinte, dacH un juciitor
liciteazii, numiirul minim de levate pe care trebuie sii-1 realizeze este de gapte.
Regulile jocului au hotirft ca licitatia sii hceapii de la un numiir de levate rnai mare
de Sase deoarece potiivit probabiliti~lormatematice, k principiu, fiecare axii este ?n
mfisurii sii realizeze jumiitate din numiirul total de levate (13), respectiv 6 %, dac&forfele
sunt aproximativ egale ktre cele patru &.
Ceea ce pare curios la prima vedere pentru debutant este faptul cii data el va
declara, sau va auzi, o licitafie de o cupii, cel care a Gcut-o se angajeaz5 de fapt sH
realizeze 6+1=7 levate a v h d drept culoare de atu cupa, gi nu doar o singurii levat&.
Dupii ce licitatia a fost deschisii, fiecare juciitor rind pe rind poate sfi vorbeascii, cu
alte cuvinte o licitatie facuti de un juciitor nu r h i n e definitivii, deoarece adversarii gi
partenerul lui pot vorbi c h d le vine rindul, supralicitind. Acest lucru se face respecthd
ierarhia culorilor, k c e p h d de la culoarea cea rnai ieftinii (trefla) gi urchd spre cele mai
scumpe (caro, cupii, pic5 gi apoi %rii de atu). Un jucfitor poate, dupi ce a auzit de
exemplu licitatia de 1 caro, sii supraliciteze zicind 1 pic& sau 2 trefle, dar nu 1 treflg,
fiindcii aceasta este inferioarii in rang gi reprezintti acelagi nurniir de levate cu licitafia
precedentii.
Fiecare licitafie succesivi, pentru a fi valabilii, va trebui sii o depii~easciipe cea
anterioarii. Cu alte cuvinte, cu 1 cup5 este biitutii declarafia precedenti de 1 caro, iar
2 FA este mai mare decft 2 pici. Dupii 3 trefle urm&torul nu poate spune 2 carale,
fiindcii un declarant care se angajeazii sii facii 9 levate (6+3), nu poate fi contestat de
unul care se angajeazi la doar 8. Acesta poate licita la acela~inivel o culoare rnai
scumpii sau la un nivel rnai ridicat orice alti culoare, chiar gi una licitat5 de adversar.
C h d o axii dewe marea majoritate a punctelor de onor, licitatia va fi un dialog

ktre parteneri, adversarii abfinindu-se de a interveni. h schimb, cfnd forfa este divizati
htre cele douii axe, licitafia va fi contestati, fiecare a d depunhd eforturi pentru a - ~ i
adjudeca contractul. 0 astfel de licitatie este numiti competitivb.
Stim cii scopul licitafiei este de a ajunge la un contract la care valoarea combinatti a
celor douii mfini poate aspira. Pe miisurii ce licitatia progreseazii, intre parteneri sunt
schimbate informatii privind forfa, culorile gi distributiile pe care le de*, juciitorii
ciiuthd sii-gi explice mfinile gi sii estimeze cel rnai potrivit contract (nivel gi culoare).
Juc5torul care deschlde licitatia o face consideriind cii axa sa va cfgtiga rnai multe
levate decft adversarii. El nu este sigur cii poate face singur numiirul de levate anunfat
(decgt dacfi dejine de la bun kceput majoritatea punctelor de onor), ~i se bazeazii gi pe
forp presupusii a partenerului. Prin dialogul cu acesta, vor stabili *mpreunii c f e puncte
existi ?narnbele mfini, culoarea gi nivelul celui rnai potrivit contract. Vor acorda ateniie
redeclaratiilor gi culorilor relicitabile, licitatiilor de forfa gi interventiilor adversarilor
data ele se produc.
Juciitorul care a %cut, prin licitatie, cea rnai inaltii ofert5, cfgtigii licitafia dar dreptul
de a juca mina revine celui care a numit prima oar5 culoarea contractului final.
Prin licitafie fiecare juciitor hcearcii sii-i propun5 partenerului, gi sii le impunii
adversarilor, propria sa culoare de joc pentru a fi acceptati ca atu. Altfel se liciteazii
&le tari gi altfel cele cu valori limitate. La aprecierea h ansamblu se ajunge prin
declarafiile succesive pe care le fac cei doi juciitori. Fiecare juc5tor poate propune ca atu
propria culoare, pe care o are mai lung5 gi o consider5 cii ar fi cea mai potrivitii, iar
parteneml are datoria de a o accepta sau de a oferi o altii altemativii. Este evident cii atu
trebuie s i devinii cea mai bunii culoare comunii (cea in care ^hpreunii defin cel mai mare
numiir de cii$ din totalul de 13). Acest deziderat nu este chiar simplu de atins,
desfigurarea licitajiei neoferind alte posibilitiji de comunicare in afara numirii unei
culori gi a unui anumit nurn5r de tricuri. Ahlci c h d spui, de pilda, un caro, partenerul
nu $tie cAte c w i ai, patru, cinci, gapte sau mai multe. Dar dalogul ulterior va rezolva gi
astfel de ambiguitili firegti primului tur.
Licitatia o incepe cel care a dlstribuit ciiqile. Ea continuii, in sensul acelor de ceas,
de la s t h g a la dreapta, rind pe riind, pe la fiecare juciitor gi poate dura mai multe tururi.
Fiecare juciitor poate lua parte la ea dacii forp mfinii il calificii pentru dialog. Cel care
vorbe~teprimul se numegte deschident, partenerul lui se numegte repondent, a doua
vorbire a deschdentului se cheamii redeclaratie. Dacii o ax8 a deschis gi adversarii
vorbesc ~i ei, se zice c i au intervenit iar licitatia a devenit competitivd. Dacii nici unul
din juciitori nu face vreo licitafie, mina este pasati gi juciitoml urmiitor distribuie o altii
donii.
Limbajul licitajiei este foarte strict. Nu se poate spune deck o culoare la un anumit
nivel(1 pica, 2 cupe, 3 FA etc.), se poate pasa, contra gi recontra.
Licitatla se face in tempo normal, cu voce egalii, fir5 d e x i u n i gi fir5 ezitiiri
indelungate.
Ce sens are licitatia de pas ?
Un juciitor poate pasa dacii in momentul respectiv, cind ii vine rindul la vorbire, nu
doregte sii facii nici un anunj. Fie cii nu are ce licita, fie cii nu vrea 2 x 5 sii vorbeascii. Un
pas spus la un nivel oarecare a1 licitafiei, nu il exclude de la licitatii ulterioare, dac5 ii va
mai reveni rindul. Faza de licitajie se incheie dacii dupii ultima declarajie au intervenit
trei pas-uri succesive. Licitafia final5 devine in felul acesta un contract care se cere
hdeplinit de citre declarant prin jocul de levatii.
Ce se injelege prin contra ? 4
Aceasta este o licitalie ficutii de un juciitor cu intenfia de penalizare a licitaliei

precedente a adversarilor. El transmite prin contra informajia c5 nu crede cii adversarii
vor realiza contractul. De pildii, dacii s-a ajuns cu licitafia la 4 cupe (6+4=10 levate) iar
unul din adversari contreaza, inseamxi cii el se agteaptii sii cQtige mai mult de 3 levate,
c h ar fi avut dreptul adversarii s5 piar& (13-10=3), ~i sii-i facii sii cadd. Dacii
contractul a eguat, contra-ul dubleazii penalitatea dm tabela de scor.
Obsewatie :pe mdsura' ce se vor deslu~itainele licitatiei, v o r j identijcate 8i alte
sensuri pe care cuvdntul ,,contrav le poate avea in cadrul licitatiei cu caracter
competitiv.
Ultimul cuvht care mai poate fi folosit h licitahe este recontra. El este pronunfat
de c5tre unul din jucgtorii axei contrate ~i exprim5 hcrederea in hdeplinirea
contractului declarat. Si aici vom h v i p c5 uneori poate avea qi alte sensuri.
Dorinp de a lua park la licitqie, si a concura astfel pentru adjudecarea contractului
h l , este legati de riscuri. htr-o licit*e competitivi adversarii pot dep5~ideseori
lirnita de securitate la care pot aspira baziindu-se pe propriile valori ~i pot pl5ti
imprudenp cu mari penaliziri. De aceea axele sunt datoare s5 chtireasci cu griji p h i
unde acjiunile lor sunt lipsite de risc. Pe de alti parte, sunt cazuri chd, chiar
sacrifichdu-se, vor pierde mai putine puncte deck 15siind adversarul s5 joace. Toate
aceste aciiuni se vor reflecta sub o form5 sau alta h final in figa de scor prin puncte
cistigate sau pierdute.
Prezentarea graficd ~i comentarea unei secvenfe de licitatie
Prezentarea grafici h texte a unei done de bridge si a licitafiei desEgurate este

universal acceptati astfel :
Distribuitor : Sud
Vulnerabili : E-V
Sud Vest Nord Est

Pas (1) 1 + (2) 1 (3) 2 + (4)
3 (5) Pas 4 (6) contra (7)
recontra (8) pas (9) Pas (9) Pas (9)
S5 comenth aceasti IicitaJie :

(1) Sud a distribuit carfile .yi are obligajia s i hceap5 licitaiia. El o va face pashd,
'deoarece nu are o miha suficient de bun5 ca s5justifice un anunt de deschidere.
Primii p q i 41
(2) Vest, care vine la rbd, deschide cu 1 caro, cu alte cuvinte se a n g a j d s5 realizeze,
^mpreunSicu partenerul, un contract de 7 levate avbd ca atu caroul.
(3) Nord intervine ?TI licitafie, el face o declaratie mai scumpi3 dedt a Vestului
propunhd sSi joace un contract cu pica atu gi se angajeazii s5 f a d 7 levate.
(4) Est, d m i a ii convine culoarea de caro a partenerului, ridcti licitatia cu un nivel
zi&d 2 carale (mai mult de&t 1 pi& spus5 de Nord), i ~ suspe i partenerul gi se
angajeaz5 s5 realizeze 8 fevate.
(5) D e ~ pasase
i initial, Sud, la care a revenit licitaha ?TI turul doi, avhd o rn& foarte
potrivitii culorii de p i d propus5 de partenerul stiu, ridid licita* declarind 3 pici,
un contract de 9 lev2te.
Oprimd observape. Remarcafi d Sud ar fi putut licita doar 2 pici, care ar fi fost suficiente
peste 2 carale spuse de adversari, dar el a Ecut o licitape cu salt, incerchd prin acest mesaj
s i transmit2 o informafie suplimentarg partenerului s3u. Vom vedea ?n capitolul licitafiei
sensul unor astfel de declarafii.
(6) Nord se conformeazi invitaliei partenerului stiu gi declar5 4 pici, angajhdu-se deci
la 10 levate, contract de mang5.
(7) Est w n t r d , cu alte cuvinte igi matlifestZi p5rerea cii axa Nord - Sud nu va putea
realiza 10 levate gi htelege sa-i penalizeze.
Observape. Se va vedea, c h d vefi lua cunogtinv cu modul de marcare, cil daci un contra
este hcununat de succes, adversarii vor pierde un nm3r mai mare de puncte dec2t daca ar fi
ckut f3ri a fi contrafi.
(8) Sud, la h d u l lui, recontreazii, manifestindu-gi hcrederea h realizarea contraCtului
(gi aceast5 licitatie are influen@asupra tabelei de marcaj).
(9) Licit#a s-a terminat deoarece trei pas-uri consecutive au fost pronunpte. Se trece la
jocul de levatii.
SB mai remarc- ~i faptul c5 licitatia se putea termina la un nivel inferior. De pil@
dacg dup5 3 pici declarate de Sud urmau pas-urile de rigoare. Sau cii se puteau juca 4
pici far5 contra gi, implicit, far&recontra.
fn exemplul prezentat Nord este cel care va juca contractul deoarece declarant
devine juciitorul care a numit primul culoarea care va fi atu, gi nu cel care o spune
ultirnul. El devine declarant gi va trebui s5 realizeze 10 levate cu atu pic& iar Est va fi
cel care atacd la prima levati (judtorul din flanc plasat hsthga declarantului).
Partenerul declarantului igi etaleazri &ple pe mask cu fapi h sus gi pe culori, gi va
avea un rol pasiv, devenind mod Declarantul este cel care va juca cu ambele mihi.'
C-le etalate, fiind deci vkute gi de adversari, le vor hrniza acestora incepdnd dm
acest moment informafii prefioase asupra conduitei de joc ulterioare. Dar gi declarantul,
examinhd cele doug &, igi va face un plan de joc stabilind linia pe care trebuie s-o
adopte in vederea realiz5rii contractului declarat. La prima vedere, axa Nord-Sud ar
putea pierde o levati de trefl5, una de caro, una de cup5 gi una de pic%,dar cea de trefl5
se va putea defosa pe o cup& iar cea de atu va putea fi anihllat5 prin t e h c a numiti
impas. Cu alte cuvinte, acest contract irnaginar va putea fi indeplinit, d e ~ai fost contrat,
char cu o levat2 in plus printr-un bun joc de levati.
DESPRE CONTRACTE, WLNERABILITATE, SPERANTA DE
LEVATE, EVALUAREA -11
Ce se Zn felege prin contracte ~i evaluarea lor Zn puncte - Contractele de manpi

- Clasijicarea deschiderilor - Nofiunea de ~ l e m - Notiunea de vulnerabilitate -
Ce este un sistem de licitatie - Ce determinli valoarea unei miiini - Evaluarea
nivelului contractului - Speranfa de levate
Contracte ~i echivalarea lor Zn puncte
Bridge-ul se joac5 pe puncte, ~ i atunci

, c h d un juc5tor realizeazk contractul cerut,
el marcheaz5 un anumit n m 5 r de puncte. Pentru fiecare levati ?nculorile trefli 9i caro
se marcheazg 20 de puncte. Deci dac5 contractul final este, de pild5, 3 carale, va trebui
s5 se realizeze 6+3=9 levate qi se vor marca 20 x 3 = 60 de puncte.
Valoarea unei levate pentru cup5 Si pic5 este de 30 de puncte, deci pentru 3 pici se
vor marca 90 de puncte, iar pentru 4 pici 120. Pentru Eir5 de atu marca prevede 40 de
puncte pentru prima levati gi cAte 30 pentru urm5toarele. 2 FA = 70, 3 FA = 100.
Stiind c5 pentru o man@ sunt necesare 100 de puncte, s5 c a l c u l h ce contracte

reprezinti manga
3 FA = 40 + 30 + 30 = 100, gi va trebui s5 realizh 6 + 3 = 9 levate.
4 v / h = 3 0 + 3 0 + 3 0 + 3 0 = 120, ~ i v a t r e b u i s i r e a l i z h6 + 4 = 10 levate.
5 a%/+ = 20 + 20 + 20 + 20 + 20 = 100, ~i va trebui s5 realizh 6 + 5 = 11 levate.
S-ar p5rea: la prima vedere, c5 este mai ;implu s5 joci o man$ care comporti doar
9 levate (3 FA), decAt m a de 10 sau de 11. In realitate nu este a9a. Protecfia pe care o
ofer5 o culoare de atu confer5 o mai mare siguranp contractelor de culoare f a p de cele
de FA, la care deseori e$i sortit c5derii deoarece nu poti opri o culoare advers5. Este
statistic demonstrat c5 din contractele de man95 cca 60% se joac5 pe culorile majore
(cupa gi pica), 30% pe fir5 atu gi doar 10% revin culorilor rninore (trefla ~i caroul). Este
dealtfel gi motivul pentru care man~elepe majore au fost denumite gi manqe de aur sau
golden game, ele oferind prin culoarea de atu, dup5 extragerea atuurilor existente la
adversari, protectia prin tai ^mpotriva culorilor adverse.
0 man95 se poate marca dintr-o datii? dac5 de pil& ai licitat qi ai ajuns htr-un
contract de 4 cupe (10 levate) pe care I-ai realizat, dar poate fi obtinuti ~i prin scoruri
partiale. 2 cupe = 60 ~i ulterior 1 FA = 40 fac impreun5 100 de puncte.
"Un rober este compus din dou5 mange 9i perechea care realized prima cele dou5
man9e cQ~tig5
roberul.
0 regul5 importanti este cea care prevede ca axa sii nu fie c r d t a t i cu punctele ce
reprezinti mansa dec5t dac5 a licitat-o. Cu alte cuvinte, dac5 contractul este de 3 cupe
(3 x 30 = go), degi declarantul a facut 4 cupe sau chiar 5 (5 x 30 = 150), el nu este
bonificat deck cu 90 de puncte, pentru d atfit a licitat.
De aici rezulti3 c k de important este ca perechea s5 liciteze manga atunci c h d
valoarea celor doua d i n i o cere, mai ales h d d - dac5 nu au scris de&t un scor parpal
deoarece nu s-au priceput sii declare marqa, iar in dona d t o a r e adversarii licittxdi ~i
reah- o mmg5 - acest rezultat anuleazii scorul pa@al pe care 3 aveau marcat deja.
A declara gi a realiza manga este obiectivul cel mai important al jocului gi poate fi
comparat cu citigarea uqui set la tenis sau la volei haintea adversarilor.
Pentru a fi ^m &ura de a transmite parknerului de la prima vorbire fbrp aproximativii

a mihii, deschiderile au fost lncadrate m mai multe p p e (fiincfie de hrp rnihii):
1. deschiderile obignuite = toate deschiderile de unu la culoare (1 + / + / v / r ) ,
cu mdini avhd htre 13-21 P.O.D.
2. deschiderile cu miiini echilibrate = aici se hcadreazii deschiderile de
1 FA, cu lunitele intre 15-18 P.O.
3. deschiderile tari = toate m&rde al &or punctaj este mai mare de 21
P.O.D., sau au un n d r de levate de joc de peste 8/9. Deschiderile
specifice sunt 2 isau 2 FA.
4. deschiderile de baraj = r&imle c u e nu au for@ in puncte de onor, dar
c o n p culori lungi (de la 6 p a la 10 drp). Scopul acestor deschlderi, la
nivel de 2,3,4 sau 5, este de a face dificilti vorbirea adversarilor.
Modul h care trebuie licitate diferitele tipuri de mihi va fi prezentat pe larg %I
cadrul capitolului 11,Licitatin.
Nofiunea de glem
5 t h deja d realizarea unei V e , dintr-odati sau prin swruri parfiale, presupune

lndepiinirea unui contract fie de 3 FA (9 levate), fie de 4 cupe sau pici (10 levate), fie de
5 trefle sau carale (1 1 levate). Dar dacii axa ajunge prin licitafie la concluzia c5 define
un joc atiit de valoros hc5t ar putea realiza toate cele 13 levate, sau cu una mai pu@
(12), ea va putea declara contractul maxim (mare Slern, respectiv rnic glem) - visul
tuturor juc5torilor de bridge, datoriti hpmlui c2 glemurile sunt recompensate prin prime
extrem de mari.
Nofiunea de vulnmabilitate
At5t licitatla cit gi marca sunt influenpte de vulnerabilitate. Vulnerabilg (?n zonii)
este considerati axa, sau ambele axe, din momentul in care au realizat o man@.
Nojiunea de vulnerabilitate, ca gi prima de slem, care au cfinarmzat mult jocul, au
fost introduse in bridge incephd dm anul 1925 de c5tre Harold Vanderbild.
Vulnerabilitatea se reflect5 in scor prin prime de glem rnai substanoale, dar gi prin
acordarea unor penalizdri rnai severe axei care a cigtigat prima mmg5 gi va ciidea h
unele contracte.
Scopul acestor prevederi este de a men$ne competitivii partida gi de a nu acorda un
avantaj axei care a cfgtigat prima man95 - permi@ndu-i s5 facg licitatii hazardate, cu
intentia de a ^hpiedica adversarii d se manifeste gi ei.
Ce este un sistem de licitage ?
Prin sistem de licitafie se hjelege metoda complexti, asupra cgreia s-a cgmt de
comun acord, privind sensul fiecgrei licitafii facute de cei doi parteneri.
Fiecare licitafie transmite un mesaj partenerului, care se do~egtesS1 fie c k rnai exact
gi prin care i se comunicii acestuia forp milinii gi distributia. InJelesul fiecgrei licitatii
ulterioare devine subsecvent licitatiilor precedente, gi vine in completarea informajiilor
deja transmise.
Sistemul de licita$e este un limbaj, condus prin intermediul vocabularului limitat a1
bridge-ului gi, la fel cum multe limbi sunt vorbite pe p h h t , gi sistemele de licitatie
sunt destule.
intrucit cele rnai atractive contracte de man95 sunt 4 v gi 4 4, cu conditia ca axa

sii detinii cel pu@ 8 atuuri ^hpreun5 gi un numiir de aproximativ 26 sau rnai multe
puncte, sistemul de licitatie pe care ?l vom studia se bazeazg pe incercarea de a cguta in
primul r h d mangele pe culori majore ~i doar apoi pe cele de 3 FA, care r h h a doua
optiune. Cele de 5 isau 5 + sunt cele mai p u p atractive, deoarece pretind realizarea a
11 levate pentru a obfine manga 9i este nevoie de cca 29 de puncte pentru a le izbuti.
Deoarece sistemul se bazeazi pe deschlderea in culori majore cu cinci c&$, el va
apela unwri gi pe posibilitatea de a deschide cu o culoare minorii in trei sau patru, ca o
preggtire in ciiutarea unui fit major, oferind astfel rnai mult spatiu de licitatie pentru
investigarea celui rnai potrivit atu gi a celui rnai bun contract.
Ce determinci valoarea unei miiini ?
Pentru a deterrnina valoarea unei mfini, se iau in considerare rnai multi factori :
a) foqa h onori
b) forla &stribufionalg (culorile lungi gi scurtimile)
c) numiiiul levatelor defensive
d) nurngrul levatelor de joc
e) numiirul perdantelor
Forp miinii cregte c h d milinile se completeaz5, sunt fitate, gi scade in cam1

misfiturilor. De asemenea, ea este afectatii de licitafia adversarilor gi de pozitia c%*lor
de onor culorile adverse.
Evaluarea nivelului contractului
Pentru stabilirea nivelului contractului, adic&a capacit@ii de a realiza un anumit
numiir de levate, este necesar ca axa s&delinil ^mpreun&un anumit nu& de puncte.
Presupunin4 de pild, cii cele 40 de P.O. (totalul dmtr-un pachet de &I$) se g&sesc
repartizate egal la cei patru jucgtori, rezultii c&fiecare are 10, respectiv &te 20 fiecare
ax&.
Dacii jwniitate dm fo@ este la unii iar cealaltii jumgtate la ceilalg, fiecare ax5 va
putea realiza jumgtate din num3irul total de levate d a t e In joc, adicii din 13 unii vor face
7 iar ce~ldti6 levate.
Pe milsud ce n u m h l de puncte este mai mare, balanp numhlui de levate
realizabile se Inclina hfavoarea celor ce defin majoritatea.
Speran{a de levate
F5clcPnd pufinti sitmetic8 pe marginea acestor faimoase puncte de onor, 4-3-2-1, cele
mai foiosite cuvii1i.3 din -~ocabulamlbridge-ului Eind ,,&te puncte aveam", ,,^hilipsesc
... puncte" sau ,,de ce ai vorbit fm&puncte", sB vedem ce putem constata.
Din vasta experienp acumulat.& precurn gi dm calcule statistice acute asupra a zeci
de mii de done, s-a ajuns la anumite concluzii, confirmate dealtfel gi de probabilitii~le
matematice. DacA pentru a realiza 6-7 levate este nevoie de 20 de puncte, iar fiecare
levat2 reprezint2i cca 2-3 puncte hplus, rezulti umatoarele date ce trebuie refinute :
Pentru jocurile de FA, la care nu se iau in calcul deca punctele de onor in cele patru
culori, trebuie sii retiem, in primul rind, ca spermpi de man@ (de 9 levate) o vom g h i la
o for@ combinaa in jur de 26 de puncte. h e 20-25 de puncte avem, in general, zona de
contracte paqiale, rnicul glem se aflii h zona celor 33-35 de puncte, iar marele ~ l e mla 37.
La jocurile de culoare, dupii fit, se calculeazii gi punctele de distribu$e ; zonele de
marc&p e a l a sunt Intre 18-25 P.O.D., cele de man@ hjurul a 27-29 P.O.D. (pentru
majore) ~i 29-32 pentru minore.
' Un tabel reprezenthd n u m i d de levate realizabile, in funciie de punctajul axei, vii
este prezentat hcapitolul II, Licitafia.

CUM SE MARCHEAZA $I SE TINE SCORUL
Marcarea scorului - Marca oficiald la bridge contract
Ca in mai toate sporturile, de p i l a in tenis, unde trebuie cbgtigate douii sau trei
seturi pentru a cbptiga partida, pi la bridge trebuie sii se marcheze douii mange pentru a
lua roberul. Si jocul de bridge se joacg pe puncte. Diversele acfiuni sunt recompensate
cu un anumit n d r de puncte, iar acestea se vor reflecta pe o tabelii de scor. ~coruleste
finut de unul din juciitori, gi este clar c5 intenfia fieciirei axe este sii marcheze cbt m i
multe puncte pi sii cbgtige partida. 0 partid5 de bridge se poate juca, la latitudinea
juciitorilor, cu sau fir5 rnizii.
Punctele ce se acordi conform tabelei de scor se pot obfinedin :
- licitarea pi realizarea contractului declarat
- invingerea contractelor adverse, obfinhd ciiderile
- acordarea unor prime importante pentru licitarea mangelor (a roberului), a
glemurilor sau pentru posesia onorilor
Aceste puncte se inscriu separat h figa de scor, deasupra liniei sau sub linia
orizontalii marcat5 pe fipii.
Valoarea levatelor este diferia, in fbncfie de culoarea anunpt5.
Valoarea punctelor marcate sau a ciiderilor poate crege substanfial prin contra sau
recontra pi ?nfbnctie de vulnerabilitate.
Modul de marcare a scorului
Numiirul de levate licitat pi apoi realizat, ciklerile contrate sau nu, levatele in plus,
onorii in culoarea de atu pi prirnele cuvenite pentru ~lemuriledeclarate ~i realizate, ca Qi
primele pentru realizarea roberului, sunt toate apreciate in puncte pi se marchead pe o
foaie de scor. Diferenp intre totalurile obfinute de cele dou5 axe in cursul unei partide
deterrninii clgtigiitorul roberului.
0 foaie de scor la bridge are douii coloane, despiir$te intre ele, o linie groasii
orizontalii pe mijloc, Qiea arat5 astfel :
(marciiri deasupra liniei)
+++
(marcHri sub linie)
/ nurnai valoarea contractelor licitate gi realizate /
h coloana din s t h g a se hscriu rezultatele realizate de axa (linia) proprie, iar h cea
din dreapta de ciitre adversari. Deasupra liniei orizontale se hscriu onorii, c5derile,
levatele suplimentare, primele de slem gi de rober. Dedesubt se hscriu numai punctele
cuvenite num5rului de levate licitate si realizate, adic5 punctele ce concur5 la realizarea
mangei.
Este mai bine ca fiecare din cei patru juciitori s&-si !in5 marca, pentru a fi h
permaneng la curent cu situatia partidei, stiut fiind c i licitqia este btotdeauna
subordonat5 scorului din momentul respectiv.
Marca oficiali la bridge contract

@rev&zut5h Codul internafional de bridge) :
Ce se marcheazii sub linia orizontala' (qa-numita z o sub

~ linie) :
. Punctele ob@ute pentru levate, ?ncontractele licitate gi realizate (ca scoruri paqiale) :
necontrate contrate reconvate
treflii sau caro, fiecare levatii 20 40 80
cup5 sau picii, fiecare levatii 30 60 120
Yar8 de atu : - prima levat5 40 80 160
- fiecare din umiitoarele 30 60 120
. Levatele suplimentare realizate dar nelicitate se scriu deasupra liniei ,vi nu
concureazd la scorul de mangii
. Punctele necesare pentru realizarea mansei (100 sau mai mult).
. Axa care a realizat o mangd se gdsegte in situapa de vulnerabilitate.
. Axa care a realizat prima doud mange, a c&?tigat roberul.
Ce se marcheaza' deasupra liniei orizontale (deasupra liniei) :
a) Prima (bonus) pentru onori (primele cinci c&$ de v2rf din culoare) :
Patru onori de atu htr-o singuri m&n5 100
Cinci onori de atu htr-o singur5 m b i 150
Patru Asi htr-o singur5 m h i i (la FA) 150
b) Prima de ~ l e m(bonus) :
nevulnerabil vulnerabil
- mic ~ l e m(12 levate) 500 750
- mare glem (13 levate) 1000 1500
c) Prima de rober (bonus) :

- rober cgstigat h doui maqe 700
- rober c2gtigat in douii manse din trei 500
- rober htrerupt dupi prima man@ 300
- rober htrerupt cu un scor partial 50
d) Prime pentru levate suplimentare :

nevulnerabil vulnembil
- levate suplimentarenecontrate valoarea normal3h culoarea respectivii
- contrate, pentru fiecare levatti ?n plus 100 200
- recontrate, pentru fiecare in plus 200 400
e) Pendizilri pentru cilderi (acordate adversarilor atunci c h d declarantul nu igi

hdepline@e contractul licitat) :
nevulnerabil vulnerabil
- necontrate :
pentru fiecare levatti 7n minus 50 100
- contrate :
. pentru prima levatti 100 200
. pentru fiecare din urmiitoarele 200 300
- recontra dubleazii punctele atribuite mai sus.
fn duplicat, scorul este ugor modificat, d e r i l e in contractele contrate marchdu-se
astfel :
nevulnerabil vulnerabil nevulnerabil vulnerabil
o &ere 100 200 patru d e r i 800 1100

douii cderi 300 500 cinci &en 1100 1400
trei cMeri 500 800 ~ a s ciideri
e 1400 1700
A n a l i h d tabela de scor, dteva aspecte trebuie repetate $i subliniate :

Manga reprezintti 100 de puncte. Deci, pentru obpnerea ei, trebuie declarate 3 FA
(40+30+30=loo), sau 4 cupe ori pici (4x30=120), sau 5 trefle ori carale (5x20=100). Cu
alte cuvinte, ca sii marchezi direct o maqii trebuie sii licitezi gi apoi sii realizezi 9 levate
jucind FA, 10 pe culorile majore sau 11 pe minore.
Dac5 ^mii nu a$ licitat decit 2 cupe gi ati realizat 10 levate, nu ve$ avea dreptul sii
scrie$ 120 de puncte, ci doar 60 dedesubtul liniei gi hcii 60 deasupra ei. Aceste 2 ievate
realizate in plus nu au fost licitate gi deci nu concureazii la punctele necesare obfinerii
mangei. Un scor partial poate fi completat cu diferenp necesarii phi3 la 100 in jocurile
urm5toare.
(dupii fiecare mangii realizatii, direct sau prin aditionarea mai multor scoruri parpale,
pe fiqa de scor se trage o nouii finie orizontalii).
De aici rezult.2 irnportanp licitatiei exacte qi declararea contractului la care vii d3

dreptul forp cii$lor. Neglijbd acest aspect se poate ajunge in nepliicuta situatie de a
marca doar un scor parfial, degi mansa era posibilii, iar apoi in jocul u e t o r sii declare
adversarii manBa, anulhd astfel punctele pe care le-a$ agonisit anterior. Fiindc.5 regula
prevede d scorurile parfiale sunt anulate (nu rnai concure& la realizarea unei manqe)
ori de d t e ori adversarii realizeazi o man@.
Primii pwi 49
Prin contra se dubleazii valoarea levatelor declarate. Dac%aji licitat $i realizat 2

cupe, veii scrie 60 de puncte, dar dacii ele au fost contrate veti marca 120, ceea ce
conduce automat si la c3tigarea man~ei.
Doug ciideri necontrate vulnerabil reprezinti c2te 100 de puncte fiecare, dar dac5 au
fost contrate se va marca 200 pentru prima gi 300 urmiitoarea. Iar dacii au fost $i
recontrate, se vor scrie 1000 de puncte.
Din felul de a marca la bridge $i din severitatea cu care sunt penalizate ciiderile, h
esen@ urmiiri ale unor nigte licita~iinexacte, rezulti cii pofi practic sii. cii~tigipartida
dar sii. pierzi puncte (dacii h cursul roberului in mai multe ocazii ai ciizut, contrat, $i
punctele s-au adunat In coloana adversarilor).
La finalul partidei se adunii punctele realizate de fiecare ax5 $i diferenfa reprezinta
scorul cu care s-a ck~tigat.
Levatele suplimentare, ciiderile $i primele de rober ~i $em ar argta astfel pe o fi$I

irnaginarii de scor
Levate Prime de rober

suplimentare qi qlem
Noi ( Voi Noi Voi Noi Voi Noi Voi
700
30 ( P M
(levata rober)
suplimen-
tar&) 100
(a doua
mansii.)
1): licitate 3 V ,$i 2): licitat 4V gi 3): licitat 4V, 4): 6~ licitate
realizate 10 levate. Gcute numai 8 contrate gi $i realizate in
levate = 2 ciideri ciizute de 2 ori zon5.
(nevulnerabil). (vulnerabil).
5). :
(cu comentarca sernnificahei punctelor kscrise ?n fi@)
Noi Voi (1) axa realkaz5 3 FA = 100

(2) axa a avut 4 Aqi = 150
(3) axa l i c i t d 3 cupe = 90 gi realizeazi o levati in plus
= 30 (care se ^mcriu deasupra liniei, fiindd nu a licitat
manga). SB remardm cg dacg ar fi licitata, c@tiga
roberul.
: 500 (8) (4) adversarii, apgriind partida, cad de douB ori contrat =
300
I
I (5) adversarii fac 1 FA = 40
(6) adversarii licit- si fac 3 pici = 90, gi ci@igBprima
lor man@, anulhd cele 90 cu w e cealalta ax5 era
1 90 (6)
- ,-, rnarcati.
1 240 (7) (7)adversarii realizeazi 4 cupe contrate = 240 si +tigB
I partida.
Totd 650 1 870 (8) pentru rober au dreptul la o prim2 de 500 de puncte.
Ca o concluzie, rezulti cii, 21 orice acfiune htreprinsg prin licita$e, trcbuie

calculate la rece urmgrile posibile, @ h d permanent searna de avantajele evidenfiate
prin tabela de scor. Adicii, dac5 de pil& adversarii, fiind penalizafi, ne vor permite sg
cMig5m 800 de puncte, vom prefera sB-i c o n t r h ?nloc sg licitim mama proprie.
SB remarch gi faptul d marca la bridge nu reprezin6 exact, in cursul partidei,

punctele cigtigate. Astfel, degi la sargitul roberului se acord2i o prim5 de 700 respectiv
500 &tigiItomlui, nimic nu se hscrie 31fig%dupg realizarea primei mange, d e ~iin ace1
moment jumgtate din partid a fost teoretic +tigat&
BRIDGE $1 MATEMATICA
Teoria locurilor vacante - Teoria simetriei - Teoria libertcifii de a alege
Jocul de bridge se bazeazii h mare parte pe teoria probabilitifilor matematice,

deoarece hsiQi distribufia culorilor este guvernati de aceasta. Cu alte cuvinte, la
alegerea unei linii de joc, atunci c h d alte criterii ntr predomink se va apela la aplicarea
probabiliti?ilor matematice ca fiind cel mai sigur mijloc de reugiti.
Ce trebuie sii 9 t h de la bun inceput ?

0 probabilitate matematic5 se refer5 la numitrul de ocazii, dintr-un total de 100, in
care un caz specific se poate petrece. Se exprimi in procente (%).
Dupi ce s-a precizat cii distributia ciirfilor Iipsii este subordonati probabiliti~lor
maternatice, este bine sii cunoa$tem, cel pufin in linii mari, cele mai frecvente distribufii
care se regiisesc h mod normal. Acest lucru ne va putea ajuta apoi k analiza pe care o
facem privind posibilit5file de promovare a unei culori, de extragere a ciirfilor de la
adversar, de localizare a unei car@specifice.
in localizarea unei ciiqi specifice de exemplu, se @e seama, in primul r b d , daci
existi lnformafii dm licitafie (de pildii, doar 12 puncte lipsesc gi doar un adversar a
vorbit, deci, in principiu toate punctele sunt la el).
0 alti cale de localizare hsii este cea In care hcfioneazii probabilitifile, ~i anume :
dacii am putut sii determinh c5 o culoare are un reziduu de pildi de 4 - 2 la adversari,
atunci gansa ca o anurnitli carte sEi fie la un adversar este de 4 la 2 h favoarea celui care
are un numi+ mai mare de c&$.
Pe de altii parte, a v h d o culoare lungii, se poate aprecia apelhd la probabiliti$ ciite
c2rti pot fi promovate ce&d un anumit numiir de levate. In acest scop se procedeazg la
hsumarea cirtilor celor doi juc5tori (declarant $i mort) gi sciiderea totalului dm 13,
pentru a $ti cche au adversarii. Aceastii analizii se face trechd h revisti fiecare culoare,
cu preciidere cea de atu $i cea sau cele care ne intereseazi ca surse aduciitoare de levate,
~tiindc i fiecare levati scoate din joc patru c&$ dm culoarea kespectiv5.
Cele mai importante cazuri h care se recurge la o astfel de evaluare, se reflecti in
special la culorile h care adversarii au patru, cinci, gase sau gapte cirfi ce se cer
capturate.
Pentru a exemplifica modul de aplicare a teoriei probabilitifilor 3n bridge, v i vom

prezenta un mic tabel cu probabilitiitile matematice de regisire la adversari a ciirtilor
lips5 dintr-o culoare (el este prezentat detaliat h capitolul VI, Miscelanea).
Repartitia la adversari a ciirtilor lipsii
Modul de citire a tabelului : stabilifi numfirul de c5+ lipsii. Ciiutafi-1 h coloana

numerelor. Pe linia orizontalii vefi giisi probabilitatea repartitiei (numiirul de ciie dintr-
una din d i n i l e adverse - celglalt juciitor avhd bineinteles restul de c5ji). Totalul
reprezint5 ktotdeauna 100 %. De exemplu : avhd cinci cgrfi lipsii, unul din adversari
va fi ~icaniih 4 % din cazuri, singleton h 28 % gi dubleton h 68 % din cazuri.
De retinut, ca o observatie importantti dupg examinarea tabelului:
A. Dacii adversarii defin ûnpreunii un numiir Br5 sot de cLti (de pild5 cinci sau
~apte),atunci aceste ciia se vor regiisi h 213 din cazuri ^hpiix$te ciit mai egal
htre ei.
B. Dacii adversarii au ^ h p r e d un numzir cu sot de ciiqi (patru, gase sau opt), aceste
cii* vor f i ^hpiirpte k proporfie de 113 inegal htre ei. Astfel, o distributie 2-2 se
va intAlni h doar 40% din cazuri, iar 3-3 h doar 36%. Rezulti c5, cel mai
frecvent, trebuie sii vii agteptafi mai degrabii la o ^hpiir$re a c5+lor lipsii de 3-1
(50%) sau 4-2 (48%) atunci c h d adversarii au patru sau Sase car@in culoarea
respectivii.
Probabilitatea de a g h i o carte specific8 la un adversar (de obicei un onor anume)

depinde - dacii, aga cum am spus, alte criterii nu sunt de luat h seam5 - de numkrul de
c5rii definut de fiecare din adversari in culoarea respectivii. Iati, de pildg, cum
funcfioneazii probabilit5tile ?XI cazul cunowerii repartifiei cii+lor : Darna pe care o
ciiuth face parte dintr-un numiir de gase c5rfi ce se giisesc la adversari, ~i ~ t i mcii ele
sunt distribuite 4-2. Exist5 deci patru ganse fa@ de douii ca ea sii fie la juciitorul cu
numiirul mai mare de carp din culoarea respectivii. Sau, dacii prin reconstituirea
distributiilor a$ reugit sii stabiliti cii un adversar detine cinci c%+ iar celiilalt doar trei,
probabilitatea g5sirii onorului lips5 este de 5 la 3 in favoarea miinii lungi.
Legat direct de aceasti problematicii, a giisirii unei cirfi specifice intr-o anume
culoare, gi complethd-o striilucit , a fost elaboratii teoria locurilor vacante.
Primii p a ~ i 53
Teoria locurilor vacante
Este util de ~ t i u cii

t probabilitiifile se pot modifica substanfial atunci c h d avem de-a
face cu culori lungi. Dacii se va intelege cum opereazii legea atracliei ciiqilor, vor fi
evitate multe linii gregite de joc.
Este vorba, de fapt, de o meto& simplii, bazatii pe o numiiriitoare normal5.
Imaginati-vii cii avefi intr-o culoare douii posibilitiifi de direcfionare a impasului, de
,,ghlcirea9'cHruia depinde contractul. Sii zicem cii aveti la pica ciiale din diagram5 :
rAV5 Normal cii veti a n h a decizia c k mai mult posibil, juchd

t
r R 10 3
celelalte culori gi aqtepthd posibilitatea de a numiira mBiniie.
Sii presupunem cii descoperifi cH Vestul are cinci cii* la pic&gi
Est douii. h absenp vreunei informafii din licitafie, probabilita-
tea ca oricare dintre adversari sii definii o anurnit5 carte este &rect proporfionalii cu
nurn5rul de ciirfi detinut in acea culoare. Smsele sunt dsci de 5 la 2 ca Vest sii aibii
Dama Si vefi juca impashd impotriva lui.
Pe de altA parte :
Vest, cu cinci ciirji de picii, are opt locuri vacante pentru cixtile dm celelalte culori.
Est, cu douii pici, are unsprezece locuri vacante. Sansele sunt de 11 la 8 in favoarea
Estului ca acesta sii detinii o carte specific5 h alte culori.
Ca o regulh se poate stabili : cdnd distribufia intr-o culoare (sau mai multe) este
complet cunoscutci,probabilitatea ca un adversur sci aibci o carte specificci in orice alta'
culoare esteproporfionalci cu num&rulde locuri vacante restante in mdna sa.
Un exemplu va demonstra eficacitatea teoriei :

Se joacii 7 v gi Vest atacii Dama de treflii. Sud ia cu Asul,
rRD2 trage trei tururi de atu, Est defoshd trefle de trei on.
v AR543 ' Distribu@a cupelor este cunoscut5 ~i numiirarea locurilor
+ R 10 7 6 vacante plaseazii zece la Vest gi treisprezece la Est. $ansele
+ 5 sunt de 13 la 10 ca Est sH aibii Dama de caro. Ar fi incorect sii
rA3
t se argumenteze cii s-au viizut trei cupe gi o treflii la Vest gi
patru trefle la Est gi cii probabilitatea ar fi deci de 9 la 9 in
76 localizarea Damei de caro. Treflele nu trebuie hate in
, A considerare
Est a avut
pentru
doar de
cii distribufia lor nu este complet cunoscutii.
defosat ceva pe cupe, gi sigur are multe
aA2
trefle.
Se vor elimina acum culorile negre, ^ U t e de a juca culoarea de caro, bazat doar pe
aceasti prim5 deducfie. Dac5 ambii adversari rgspund, probabilitiigle nu se vor
modifica, ele r&nh tot de 13 la 10 ?nfavoarea Estului (ca el sii aibii Dama de caro).
Totul bsii se s c h b i i spectaculos dacl unul din adversari nu mai riispunde la pic5 sau
treflii. Sii presupunem cii Vest defoseaz5 la a1 treilea tur de pic% Vefi avea acum clarii o
num5riitoare a unei a doua culori. Vest a debutat cu trei cupe gi douii pici, a v h d deci
vacante opt locuri. Est e marcat cu gase pici gi nici o cupii, deci cu ppte locuri vacante.
Sansele sunt acum de 8 la 7 ca Vest sii aibii Dama de caro.
Marele avantaj a1 ,,locurilor vacante" este c5 permite realizarea cu ugurinl5 a
calculului la masa de joc, f a 5 a fi necesarii me~orizareatuturor cifrelor dm tabele.
Metoda este gi foarte exacti5, intreaga $tiin@ a probabilit5tilor gravithd In jurul
conceptului de spafiu limitat disponibil fiec5rei m5ini.
Aceasti5 teorie poate fi aplicati nu numai c5nd distributia unei culori este cunoscut5,
dar qi c h d o informafie provine dm chiar culoarea criticg, de pild5 localizarea cartilor
mici. Iati o pozifie comun5 :
v A R 10 2 Ambii adversari rgspund cu ciite o carte mica atunci c h d se
t joac5 Riga gi apoi Dama gi, la al treilea tur, Vest contribuie cu
o carte mic5. Este aceeagi situafie ca gi cum qi Valetul de cup5
v D85
gi c5Qile mici de cup5 s-ar g5si In culori Qferite, nici un adversar nu ar fi pus Valetul
atit timp c5t ar rnai fi avut de furnizat o carte mic5.
Cunos&d deci distribufia completi a cwilor mici din culoarea de cup& sunteti
IndrepGjit s5 folosig calculul locurilor vacante pentru a determina localizarea probabil5
a c5rfii de onor. Vest, cu trei cupe mici, are zece locuri vacante. Est, cu dou5 cupe mici,
are unsprezece locuri vacante. Sansele sunt de 11 la 10 ca Valetul sfi cad5 sub As.
Agadar refineti : o culoare critic&poate fi inclusci in calculul locurilor vacante
d a d localizarea tuturor ccirfilor mici este cunoscutd
Referitor la evaluarea mhilor, degi atribuirea valorilor 4-3-2-1 onorilor mari este
absolut convenabil5, calculul statistic este singurul mijloc care permite determinarea
riguroasg a valorilor respective onorilor gi distribufiilor. Din stuQile statistice &cute de
Jean-Rene Vernes, in L 'kvaluationdes mains, putem remarca urntitoarea coresponden@
intre punctele de onor gi valoarea real5 rezultati din calcul :
As 4 4,16
fig5 3 2,98 Eroarea este practic nu15 pentru fig2 gi Valet, Asul
Dam5 2 1,77 apare ugor subevaluat, iar Dama supraevaluati, dar
Valet 1 1,09 nesemnificativ.
fn evaluarea unei culori, calculul statistic, bazat pe num5rul de levate posibil a fi
ciigtigate, conduce la urmiitoarele valori reale ale diverqilor onori :
A R D V 10 9
La atu 1,41 1,03 0,64 0,3 1 0,20 0,06
h alte culori 1,28 0,80 0,45 0,19 0,10 0,03
in privinfa evaluikii distributionale a unei miini; cunoschd deja importanp jocului

cu atu, se obi~nuiegtea cvalua mai intiii valoarea culorilor laterale. Calculele statistice
au permis detemzinarea cu o mare precizie a valorii distributionale a culorilor laterale in
cazul declarantului gi, respectiv, pentru partenerul acestuia, in cazul susfinerii culorii
(funcfie de numiirul de atuuri definut) Aceste valori relative pentru diverse distributii,
prezentate comparativ cu distribufiile cele mai regulate posibile, 5-3-3-2 sau 6-3-2-2,
admise ca valorhd 1 gi 2 puncte pe baza dubletoanelor definute, conduc la
Primii p a ~ i 55
num5r5toarea general practicati pentru scurtimi (dubletoane, singletoane, ~icane).Si

anurne :
5-3-3-2 =1 5-5-2-1 = 3
5-4-2-2 =2 6-3-2-2 = 2
5-4-3-1 =2 6-3-3-1 = 3
5-4-4-0 =3sau4 6-5-1-1 = 5 etc.
Se confirm5 faptul c5 un singleton valoreazi mai mult dec2t dou5 dubletoane, unele
distributii (6-3-3- 1,6-5-1- 1) p h h d supraevaluate.
privinfa ~icanelor,ele sunt diiicil de evaluat, tocmai din cauza numfirului restrhs
de done in care se indlnesc. Ele par totu~ia valora niai mult de 3 puncte, din rezultatele
^megistrate.
Cifiele prezentate indic5 exclusiv valoarea Ti puncte readaptatel a culorilor
laterale. La ele trebuie adiiugati cea a numirului de atuuri, pentru a avea valoarea
distribufionaliitotal5 a unei mihi.
Teoria simetriei
Ely Culbertson este cel care a remarcat ~i promovat teoria sirnetriilor, potrivit ckeia
o distribufie excentric5 intr-o n6n5 genereaza altele sirnilare pe alte culori in celelalte
m2ini. Valabilitatea teoriei este susfinuti de intervenfiile ce se produc h licitafia
competijionali in care ambele axe i$i revenlc5 contracte piing la nivelul trei sau patru,
ca gi c k d in joc ar fi 18-20 de levate posibile, gi nu doar 13. De aceea cu d i n i
excentrice, bune numai h atac (ofensive), se pot obfine rezultate spectaculoase cu rnai
putine puncte de onor.
Potrivit acestei teorii, la care Elly Culbertson p e a foarte mult $i care in mare parte
se confirm5, pleciind de la caracteristicile propriei mfrini se pot deduce unele lucruri
privind structura m2inilor celorlalti juc5tori gi a lstribufiei culorii la acestia. Astfel,
daci ai o culoare in patru, se poate presupune o distribufie asemhiitoare gi la ceilalh. 0
distributie balansati ktr-o mh5, 4-4-3-2, e similar5 hjurul mesei. Dar dac5 structura
este 7-4-0-1, culoarea in patru va fi neregulat ^mpaqiti la ceilalti juc5tori, fie 5-3-1, fie
6-2-1. Sau daci ai un singleton sau ~ican5,legea simetriei presupune c5 gi cel pu@ unul
dm adversari are la riindul lui o culoare scurtii sau manque.
Teoria libertiitii de a alege fprincipiul alegerii limitate)
Aceast5 interesanti teorie avansatii de Terence Reese se refer5 la'analiza factorilor

ce deterrnin5 decizia apkiirii de a furniza o carte sau alta, cu alte cuvinte la
probabilitatea ca un adversar s5 pun5 k~levati o carte specifici, dac5 o are. Motivatia
acestuia in alegerea c w i poate fi cauzata de situahi bine definite sau, uneori, de unele
mai pufin evidente.
Un juciitor in flanc, riispunziind la o culoare sau clgtighd o levatii, are la dispozifie
o 'alegere liber5 lntre c5rh cunoscute ca fiind egale (onori adiacenfi etc.). A v h d de pilda
k g a ~i Dama htr-o culcare, nu exist5 vreun rafionarnent care s i dues la concluzia c5 va
juca mai inti% una sau cealalt5, probabilitatea este de 50 % pentru oricare dm ele.
situatia tipic5 de mod de operare a alegerii libere, adversarii vor furniza intotdeauna cea
rnai pu$n infonnativ5 carte, indiferent de convengile normale folosite.
Un exemplu practic :
Vest atacii v 10 contra 3 FA. Est pune 9 gi Sud cf gigi. La

levata a doua, joac5 car0 spre 10. Est dgtigi cu ,,un onor"
gi revine v 4. Sud ia ~i are acurn de ales intre impasul de
p i d ~irepetarea celui de caro, pentru a noua levatii.
Se @iec i impasul de pic5 are 50 % ganse de reu~itii.Dar
cel de car0 ? Este tot 50 % ?
Se va face un calcul : se cunoa$e c5 sunt 52 % ganse
pentru a g5si onorii de caro divizati, 24 % ca ei s5 fie
h d o i la Est gi 24 % s5 fie la Vest. Dupi jucarea primu-
lui tur de caro, Est a ar5tat un onor, deci nu mai e posibil ca Vest s i aibi ambii onori.
Posibilitiitile restante sunt c5 onorii sunt divizafi (52 %) sau c5 Est ii are pe amhdoi (24
%). Sansele sunt deci de 52 la 24, sau 13 la 6 (68 %), d repetarea impasului va reugi.
Deci aceastii alternativti este clar supenoar5 impasului de pic5 (50 %).
V5 putefi intreba, de ce s-a spus d Est a dgtigat cu ,,un onory',in loc de a specifics
cu care onor ?
S5 presupunern cii Est a cktigat cu Dama. Putem zice 15judtate (26 %) dm
gansele ca onorii s i fie hp5x$fi au fost eliminate. Au r h deci 26 % probabilitiifi sZi
aib5 Riga, rezultii 26 contra 24 ganse in favoarea repet5rii irnpasului de caro.
Dar acest unic argument ar putea fi respins, d e ~ qansele
i de ^mp&$re a onorilor au
fost reduse la jumitate, rnai existii k c 8 posibilitatea ca Est s i aib5 arnbii onori. Avbd
Riga gi Dama, dou3 c5rp cunoscute a fi egale, Est a avut alegerea de a dgtiga cu oricare
din ele. Urmbd acelqi rafionament, vom al5tura probabilitatea ca Est s5 aib5 ambii
onori (24 %) cu probabilitatea ca el sii pun5 Dama mai curhd decft Riga (50 %),
rezulthd o gans5 de 26 la 12 (68 %) k favoarea repet&%impasului de caro, exact q a
cum s-a calculat anterior. Cele doui metode, dup5 cum s-a h t , nu se contrazic gi
conduc la acelqi rezultat.
Principiul aplicat in situafiile de ,,alegere liberg" poate fi enun@t astfel : cdnd un

jucdtor in pant rdspunde la culoare sou cdqtigd o levatd cu una din doud cdrg
echivalente, probabilitate~ ca el sd detind ambele cdrti se injumdtdte~te.(extins,
principiul se poate aplica ~iin situatia a trei &I$ echivalente)
Aceastii formulare este deseori numiti ,,principiul alegerii limitate", lucru ce
seamiin5 conhzie, nefiind vorba de o alegere restrictiv5 ci de una liberg.
Teoria liberttitii alegerii poate fi aplicat5 cu succes in toate situatiile ce implic5
impase, eliberi%ride culori, chiar gi in cazul alegerii libere a atacului, cu referire at2t la
d a l e de onor cft gi la c5I$le mici.
Dup5 ce aii luat contact cu dteva aspecte ale aplicgrii rnatematicii in jocul de
bridge, trebuie s5 gtiti c i un juc5tor experimentat cunoa* ~i a p e l e e mereu la
Primii pa@ 57
probabilit5tile matematice. Avind de ales htre mai multe variante de joc, este important
s i se selecteze cea cu mai mari Sanse de succes. Iati o scurti listg, re rezulti &ntr-un
astfel de studiu :
- o distributie 3 - 2 este mai probabilg deciit un impas reu~it
- un impas este doar cu pujin mai probabil s5 reuqeascii dec2t o ostributie 4 - 2
- probabilititple ca dou5 irnpase din dou5 sg reugeasc5 sunt de 25%
- probabilitatea ca un impas din dou5 sg reu~eascgeste de 75%
- probabilitatea de a avea un manque este de 9: 1
- probabilitatca de a depne czl putin un As este de 75%
- probabilitatea de a gki un fit 5 - 3 este de 17,8 %
- probabilitatea de a ggsi un onor sec, a v h d 11 c-, este de 52 %
- probabilitatea de a avea 10 P.O.htr-o m W este de 9,4 %
La cuprinsul ultimului capitol veji reg5si un numir de tabele uzuale care acoperii
variatele domcxii ale probabilitiifilormatematice cu aplicabilitate la bridge :
- probabilitatea numarului punctelor Be mor
- probabilitate de fit
- fiecvenp distribujiilor celor patru culori intr-o miin5
- repartijia la adversari a c5qilor lips&
- probabilitatea privind reu~itaimpaselor, $i alte ciiteva date importante din acest
domeniu.
Obsewatie :cele prezentate in acest subcapitol vor trebui studiate impreund cu alte
notiuni expuse in capitolul 'C? ji ZZI,pentru alegea unor linii de joc de levatd.
12.
REMEMBER
Din capitolul introductiv v i recomandh s i re@efi neapirat csteva notiuni

esentiale, care v-au fost expuse deoarece reprezintii h d G a pe care este clidit jocul de
bridge :
mecanismul jocului
notiunea de levat2
notiunea de atu $i f a 5 de atu
nojiunea de tai
rangul c5r$ilor $i al culorilor
cum se desfi~oari
jocul de levati
cum se desfi~oartilicitatia
ce este un contract, o marc2 parpali, maqii sau qlem
irnportanp distributiilor qi felul lor
valoarea punctelor de onor ~i distribufie ~i exersarea

aplicirii num5rZirii lor
evaluarea forfei unei m h i
cum se $he scorul qi cum se marcheazi la bridge
noounea de vulnerabilitate
importanla aplicgrii probabilitii.$lor matematice
vocabularul strict a1 bridge-ului

LICITA TIA
9
Licitatia nu este, gi nu poate fi, o $tiin@ absolut exact5. Ca h once limbaj, folosit
pentru un dialog cu partenerul, cu c2t vocabularul este rnai bogat, cu at5t conversaha
este rnai elevat5.
h perioada copiliiriei bridge-ului, licitafia era cxtrem de simpl2. Dacii partenerul
licita o culoare, o sustineai dacii nu Î$ Ispliicea sau o licitai cu salt dac2 iti pl2cea ex-
trem dc mult. Sau se faceau licita!ii hrecte de tipul 1 V - 6 v ori 1 + - 3FA7 care r2s-
pundeau mai c u r h d ului spirit de aventurk ce sdiigluie.$e in rnai fiecare juc2tor. decAt
realit5fii. Timpul a demonstrat cii un astfel de dialog nu este indeajuns, este eronat, gi
conduce foarte dcs fie la contracte far5 speranp, fie la mange sau ~lemurinedeclarate.
Un rol esential h mcxien~.iza:zalicitrrriei, in an-ieliorarea ei din punct dc vcdere a1
exactitiijii, a revenit experplor de pretutindeni, ~i remltatele obiinute prin aplicarea ideilor
novatoare ne obligii s5 rcconsideriim compartimentul liciwei, oferindu-i un concept nou.
0 astfel de evoluiie, caracteristicii dezltfel tuturor domeiliilor stiinfei, s-a petrecut in
bridge h anii '30, ciind Ely Culbertson vi-a impus sistemul sau de licitalie, metoda sa
fiind considerat5 la acea data revoluflonara, pentru ca dup2 '40 sii devina caduca. A ur-
mat apoi lunga domnie a lui Goren ~i a punctelor de onor, k.care hcet-hcet au fost in-
jectate o serie de convenfii n~ei~ite d limpezeasc2 licitafia, contribuind astfel la progre-
sul ei. S-a impus majora in cinci, au apiirut deschiderile de dou5 slabe, ocuphd paliere
insuficient solicitate, au c69tigat popularitate licitatiile de transfer etc.
fntr-o fazii anterioarii, sistemele erau preocupate in a evidenfia cu precizie punctajul,
far%a acorda aten$a cuvenitii foqei distribuficnale - a d r e i importan@s-a impus atenfi-
ei expeqilor, gi implicit juciitorilor, de-abia dup2 . h i '70-'80.
DeSi sistemele actuale nu secu ,,naturalul" de pe vremuri, gi includ multe
secvenle ce se abat de la el, ele s-au impus fiindca s-au dovedt indispensabile pentru
cresterea eficientei licitaliei. Licitafia modernii a fost egafodati pe ideea de a g2si c5t mai
multe modalit@ de a descrie tipuri at2t de diferite de d i n i , ce se regiisesc b aproape
orice dong de bridge.
Trebuie recunoscut de la hceput d nici un sistem nu este h rnku1-8s2 rezolve perfect
toate problemele pe care le rid~dcomplexitatea ~ribdor,~i aceasta datorit.5 vocabularului
restrh de care dispune licita$ia. Vocabular ce devine uneori gi mai limitat h urma intese-
rentelor produse de adversari.
htr-un sistem de licitafie declaraple se grupeazi pe categorii, care, tmretic, aparfin ace-
lowi tipuri dc valori caracteristice, umind ca o identdiare ~i W e r e rnai e m d i s2 poatii
fi selectat5 prin dcclarapile succesive ulterioare. Aici a intervenit licitapa modern& reu~ind
sii prezinte rnai multe ,,tipo-m&i" dc&t hainte, gi o mult rnai nuanpt2 garnfi de riispunsuri,
de la slabe, la limitate, sau de for@.
Nu trebuie s5 se inieleagii cii licitafia modern2 a renunpt la marile principii ale
bridge-ului, cum ar fi cel de apropiere, de forcing, de subordonare, concepte care sunt
aplicate de toat5 lumea. De altfel experjii, h proporjie de 95%, nu se abat de la un brid-
ge solid, simplu, bazat pe o ghdire logic2, o apreciere la rece cu bun simf gi judecat5
limpede a situajiilor ce se ivesc, caracteristiciide fapt oric2rui bun jucgtor.
Mai multe avertismente se cuvin a fi semnalate totugi. Mulfi dintre juc5torii incepii-
tori, gi nu numai, suferii de sindroinul punctelor de onor gi toat2 argumentafia licitaliei
lor se bazeazii exclusiv pe puncte, tipul ,,n-aude, nu vede" este, din pacate, frecvent in-
Bridge de la A la Z
tiiht. Sau, d e ~ oi licita@eperfecti a condus la un contract final excelent, se poate ca

accsta sB nu po:ltZi fi realizat din cauza distributiilor nefavorabile ale c q l o r din rndinile
adversarilor. Bridge-ul este un joc ce se bazeazti pe probabilitiiti matematice, a$a cii une-
le nereuvite nu trebuie sii afecteze logica 21 ansamblu.
Unii juciitori tind sii devinii excelenfi licitatori, al$i sunt abili juciitori de levati, grii
a combina ^mii ambele calitii@unul din departamente va fi mereu h suferin@. Anecdota
spunc cii ,,la bridge licitatia o fac lorzii iar jocul de levatti este ltisatpe mdna vale,tilor".
Nu-i hsii nici democratic Si nici nu are suport real. La ce ar servi sii se ajungii htr-un
contract ideal, dacii acesta nu ar putea fi hdeplinit din cauza unui joc de levatii deficitar?
Ambele etape trebuie bine hsugite, iar un nivel superior se dobindevte prin studiu $i
foarte mult exercifiu. Cu alte cuvinte, jocul nu trebuie tratat doar ca o agreabilii distrac-
tie, ci ca o competifie ce tinde spre mai bine.
Desigur cii se giisesc hcii destule voci ce vor pleda pentru majora h patru, pentru
deschiderile tari, licitatiile conservatoare, sau care vor scoate in widen@ dificultiitile Si
neintelegerile produsc de licitafiile de transfer, gi care, asemenea lui Capvencu, ,,vor
schimbarea dar-fir&sti se schimbe nimic". Dar &nd exemplul exper$lor Si a ceea ce se
joacii 2I ultimii 20 de ani h intreaga lume demonstreazii clar superioritatea noilor con-
cepte ~i progrcsele importante obtinute h licit*e, suntem obligati, la rindul nostru, sii
prezentiim cititorilor ceea ce le va fi de folos in bridge-ul mileniului trei. fn acest scop,
sistemul de licitatie propus nu a mai apelat la cli~eeleclasice, de la care sii se facii adap-
tarea sprc conceptul modem, ci va expune direct un nou mod de inviipre a bridge-ului
(N.A.: nou, pentru cititorul r o d ) . h linii mari, el se prezintii cu : deschiderile de unu
pe majore cu culorile in cinci, doi peste unu forcing, 1FA de 15-1 7 P.O. rezolvat in
rdspunsuri cu licitatii de transfer, intervenfiile cu salt slabe, deschiderile de baraj de
la nivelul doi, licitafii limitative $i invitante, deschiderile de 24 ~i 2 FA ca singurele
deschideri tari etc.
DacSl doi juciitori stau fa@ h fa@ $i nu sunt p e l r b a f i de ad\-ersari, in principiu, ei
ar trebuie sii-gi poatii descrie perfect m2inile ~i s5 ajungii h cel nlai bun contract. Forfa
combinati a mPinilor le va permite sii stabileascii nivelul, iar giisirea unei culori care sii
fie fitat5 le va perrnite stabilirea atuului. Se spune cii prima licitatie a deschidentului gi a
repondentului este considerati ca fiind de explorare, iar cea de a doua transmite caracte-
risticile complete gi poate determina concluzia.
Pentru a licita bine, trei lucruri sunt importante :
a). sli se invefe a se fine searna de folosirea corecti a limbajului prin care se
schimbii informafii cu partenerul privitor la caracteristicile &i.
b). sB se hvefe a se calcula cAt valoreaz5 m h a proprie, pentru a $ti la ce nivcl
se situeazB contractul ideal a1 axei.
c). dialogul purtat sti conducii, concomitent cu stabilirea nivelului, ~i la stabili-
rea celui mai potrivit atu.
Pentru a inlelege bine licitaga. este necesar sii se acorde importan@principiilor teoretice
ce urmazi. d m c e ele vor semi la o mai c o r d abordare a rnecanisrnului licieei. Un bun
sistitn de licita$e este dator ne hvep cunz sii licitikn eficient, 2i nu doar ce sii 1icitii.m.
PRINCIPnE TEORETICE ALE LICITATE1
Mo~teniri!eculbertsoniene - Obiectivele licitatiei - Condifii pretinse pentru o

bun6 licitafie - Mirajul man~ei- Avantajul de ajuca cu atu - Alegerea culorii
- Orientarea contractului - Alegerea deschiderii - Rolul deschidentului - Vi-
zualizarea miiinii partenerului - Licitufia din punctul de vedere al
repondentuluz - Cine este cripitanul ? - Licitufiapas cu pas - De cBte ori se
vorbeate cu o mrinri - Ce licitufii limiteazii ntiina (limit bid) - Parul donei -
Principiul ,,primu f venit, primul sewit" - Principiul de ,,a s&i peste o culuure"
- Principiul licitafiei de sacriJiciu - Jocul probabilitcitilor, sau matematicli ai
bridge - Influenfa scorurilor asupra licitatiei - Influenfa scorurilor p a e l e -
Jocul cu adversarul - Psihologie ~i swegie - Licitafia practicri
Aportul lui Ely Culbertson, gi a1 grupului de exper$, Lightner, Scheaken, Jacoby gi

alfii, la elaborarea unui sistem de licitafie cliidit pe criterii gtiinfifice, a fost coviirgitor. in
licita~iaintuitiv5 din tin~pulauction bridge-ului, descrierea c k mai precis5 a m h i i , a
subtilitiitilor ei, era rudirnentar5. Flexibilitatea pe care licitafia modem5 a introdus-o in
dialog este datorat.2 unor man principii enunpte gi promovate de Culbertson, valabile ~i
ast5zi :
1. Principiul upropierii ,care le permite juc5torilor caypas cu pas, s%schimbe informa-

fii cu partenerul privind caracteristicile m h i i , in scopul gasirii celui mai bun fit. hain-
te telul licitafiei era un Er5 de atu ciit mai ieftin $i rapid declarat.
2. Principiulforcingului ,principiu irnperativ, poate cel mai valoros concept datorat lui
Ely (dealtfel sistemul lui era denumit aproach-forcing system), se bazeazii pe ideea c5
anumite licitafii - culoare nou5, licitafie cu salt etc. - instaureazii obligatia de a menpne
licitatia deschsii, d h d posibilitatea transmiterii informa$iilor suplimentare neccsarc: de-
ciziei finale.
Unele licitaiii sunt forcing absolut, adica cel pu* phii la manga,,~i obligii cci doi
juciitori s5 continue dialogul p h a c h d nivelul de man95 a fost atins. Licitalia cu salt
intr-o nou5 tuloare face parte &I aceast5 categorie.
in jurul acestor douii mari tipuri de forcing, culoare nou5 ~i licitatie cu salt, gi alte
secvente subtile pot inlbr5ca un caracter de forcing, urmhd a fi decodate prin licitafiile
subsecvente. Exemplu sunt licitafiile doi peste uau, licitafiile artificiale care cer anumite
rgspunsuri, pasul-forcing in anurnite cazuri, autoforcingul. De rcgul5, ciind -mforcing a
fbst %cut, se cere ca redeclaratia s5 fie naturalii.
Exceptii la caracterul de forcing a1 unei culori n ~ intzrvin
i doar in situaiiile %I care
adversarul vorbegte, cazuri ln care licitatia dekine nonforcing.
Bridge de la A la Z
3 . Principiul de securitate. Acesta prevede s5 nu ifi asurni riscuri de a$a natur5 incf sfi
dep5geascfi posibilul cb~tiga1 adwrsarilor. Cmcretizat prin celebra regul5 a lui 2!3 sau a
celor 500 de puncte, se consider5 c5 eventualele sacrificii contra maqelor adverse nu
trebuie s5 dep@easd trei cideri in mangfi, respectiv dou5 in zon5 (contrate). Extrem de
util5, atilt in interventie c h ~i ?nlicita$iile de baraj, regula lui 2/3 face parte din licit+e.
4 . Principiul subordondrii deriv5 aproape automat: h c 5 dm deschidere sau prima vor-
bire a repondentului: gi ambii juc5tori sunt obliga$i s5-1 respecte. Bridge-ul este ca un
tango, nu poate fi dansat bine deciit dac5 partenerii igi armonizeaz5 acfiunile. Unul con-
duce .$celfilalt i se subordoneaz5, fir5 si-1 calce pe picioare.
5. Principiul evalucirii distributiei. A nu te ocupa de distribufia culorilor ~i a nu profita
de avantajul datorat culorilor lungi, riiminiind tributar doar punctelor de onor, este cea
rnai proastfi form5 de a juca bridge. ultimii ani, teoria levatelor totale, ce deriv5 din
jocul distribuliilor, a demonstrat c5 ele au o importan@ extrem de mare In stabilirea ni-
velului contractului.
Obiectivele licitaw
in copilaria bridge-ului scopul jocului era si-fi vezi doar de licitafie, dar in prezent
acesta este dublu :
1. s5 exploatezi la maximum posibilit2file &lor combinate.
2. s5 faci ciit rnai dficil5 viap adversarilor, obstrucfioniindu-i de cdte ori e posibil.
Sigur d licitafia necontestag are marele avantaj c5 se petrece in t5cerea adversfi.
Dar &d in 50 % din cazuri licitafia are loc cu contribufia ambelor perechi, arta de a
licita devine rnai complex5 ~i rnai subtila.
Obiectivele concomitente pe care le urmfiregte licitatia sunt :
a) gcisirea celui mai bun atu, respectiv convenirea asupra unei culori care: fiind
fitatii: este potrivit2 pentru a deveni atu.
b) stabilirea nivelului contractului.
Cu alte cuvinte :
- declararea man~ei(dac5 sunt hdeplinite condifiile de for@).
- oprirca licitafiei in cel rnai economic contract de mar& partial5
- eventuala investigare gi declarare a ~lemuluiciind foqa de$inuti%de cei doi
parteneri presupune posibil5 realizarea lui.
- ^hnpingereaadversarilor peste limita de securitate sau penalizarea lor c k d
este cazul.
Aprecierea nivelului celui rnai potrivit contract (man$ sau parfial5) este determina-
t2 de valoarea combinat2 a celor doufi mdini. Schimbul de informatii transmis prin licita-
fie este cel care comunicfi particularittitile miiinii (puternic5, minimi, lirnitae: sau forp
dstributional5, echilibrat5, bicolor5, tricolor3 etc.)
Pentru atingerea obiectivelor propuse In licitajie se porneste de la evaluarea miiinii.
Aceasta este destul de uSor de realizat dac5 partenerii au un sistem de licitatie, %I misur5
s5 transmit2 ciit rnai exact informafiile privind caracteristicile mdinii.
Licitatin 65
Condwile pretinse de o bunk licitatie

Un juc5tor are la i n d e W doar 38 de declara!ii posibile (5 culori x 7 pahere = 35 + pas,
contra gi recontra) pentru a putea transmite 635.013.559.600 dlstribug diverse de for@m-iati.
(Dacd an1 llta in considerare numdrul total a1 posibiielor distributii ale celor 52 de ccirti,
pentru fiecare din cei patru jucdtori in cele patru culori, s-ar ajunge la czpa aproape inimagiiza-
bild de 53.63473 7.765.488.792.839.237.440.000. Dacd s-ar examina doar c6te o secunddjeca-
re dond, non-stop 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, ar f i nevoie de 178 de ani pentru a vedea
numai un bilion din acest impresionant nurniiv de done posibiie)
Pentru a licita &it mai bine, se cer indeplinite douii condfii

a) corecta apreciere a valorii miiinii proprii
b) inviiprea folosirii subtilit2filor licita~ei,cu ajutorul ciireia se va face schutlbul
de mformatii care va stabili forfa combinat5 a celor doua rnm, nivelul p h i i la
care poate ajunge contractul gi care este cel mai potrivit atu.
Tofi expeqii sunt de acord asupra importanlei respectirii regulilor de sistem. Ele
asigurii o bazii solidZi schunbului exact de inforn~afii.JucStorii care nu se abat niciodatii
de la princ~piilesistemului vor avea un avantaj net superior fa@ de cei ce se biilbiiie,
reliciteazii aceleqi valori, r i & n prizonierii numiirului de puncte etc. Cel mai valoros
atribut al jocului unui expert este respectarea sistemului gi un discernhiint superior.
Acest lucru. t m h d ins5 searna de s5riicia vocabularului, nu poate conduce la presupune-
rea anticipatii c5, doar respecthd sistemul, licitafia va fi intotdeauna perfects. Nu, dar ea
va avea meritul de a fi superioarii altora.
Prima intrebare pe care trebuie sii gi-o pun5 orice bun juciitor, dupii ce partenerul lui
a deschls, este dacii exist5 sau nu o de jucat in dona respectivii.
D e ~ factorul
i de siguran@ in licitafie este extrem de important, deoarece. depii~irea
nivelului antreneazii ciiderea, obiectivul primordial r h k e licitarea mangei, chiar cu un
anurnit risc gi incertitudine. Statistics a demonstrat cii, bine licitate gi jucate, in cca 45-
50 % din done exist2 ganse de man@, 45 % sunt scoruri paaale ~i doar 5 % reprezinti
glemuri. Calitatea de bun ju&tor aparfine celor ce gtiu sii disceamii c h d sunt hdeplinite
condioile ce fac posibilii manga si c h d nu. Teoretic, on de &te ori juciitorii axei defin
-mpreunii foca pretinsq manga trebuie licitatii.
Avantajul de a juca cu atu
Securitatea conferit6 de existenp unei culori de atu este mai presus de orice indoialii.
Atuul impiedici adversarii sii-9i joace nestingherifi o culoare. Levatele se pot rnai ugor &i-
ga la adiipostul unei culori :u?lg~ stabiliti ca atu, deoarece aceasta va permitc Germ &@lor
c&t@itoare ale adversanlor ~iajutii gi la promovarea culorilor proprii.
Studule statistice au ajuns la concluzia ci, pentru ca o culoare sii devinii un bun atu,
partenerii trebuie iii detini un rninirnunl de opt c w In culoarea respectivii (4 - 4, 5 - 3,
6 - 2, 5 - 4 etc.). Bridge-ul este un joc de culoare, cu atu, ~i numai in absenla unui fit
contractul se orienteaz5 spre un joc de fir5 atu. Fitul ideal este considerat cel de 4 - 4
pe majore, iar a~a-zisagolden game este manga de 4 v l n .
Ciiutarea atuului .yi a fitului poate uneori descoperi mihi h dublu fit. De exemplu
unul4 - 4 gi unul 5 - 3. Se consider5 h astfel de cazuri cii atu este bine sii fie cel egal in
ambele m&ini,iar fitul excentric sii serveascii pentru defose.
Printre avantajel de a juca cu un atu, se mai iau %I considerafie ~ialte criterii, cum ar fi
ipoteza conform &eia culoarea tare trebuie libat5 ca fiunizoare de levate ~icea rnai slab5 ca
sii devhii atu. Ceea ce admite ^m5toati sdarea este d M e mari depind de fit.
Alegerea culorii
&I alegerea culorilor susceptibile de a deveni atu, prioritatea este pentru culorile ma-
jore. Ca atare, principiul spune ,,sii nu sustii imediat culoarea minord a partenenilui
dacii ai ji o culoare majord".
Criteriul de alegere a culorii r h h e , in primul rind, lungimea ei. Juchd sistemul
cu majora in cinci, deschiderile de 1 v / n vor promite intotdeauna un minim de cinci
d c i . Cu miiini bicolore, principiul de bazii cere sii se hceapii cu cea rnai lungs, dac5
sunt inegale h lungime, sau cu cea mai scumpii, la egalitate. De exemplu, avhd
n 97654 gi v ARD87, se va deschide cu 1 A, nu cu 1 V, d e ~cupa i este mai tare.
h auction bridge prevala criteriul tiiriei haintea celui a1 lungirnii, dar pot exista di-
vergenie ce !in de stilul personal. Sii considerh urmiitoarea distribufie :
n R7 v A + 109764 a RDV32. Din doukeci de expe*, paisprezece au deschis
cu 1 + (cea mai scumpii din dou5 egale), pentru a usura licitafia, si doar qase cu 1 4. Ar-
gumentul acestora din urn5 este legat de dorinp de a-gi asigura, in cazul in care adver-
sarii igi adjudecii contractul, atacul in trefl5 ~i nu intr-o culoare complet spartii. Au tratat
m h a c a p e u n 6 -4peminoreginu c a m 5 - 5.
Ca o excepge la regula de b&, conservatorii admit ca o bicolor5 5 - 5 neagrii sii fie
deschisii cu I 4, pentru a facilita licita!ia ulterioarii. Partizanii majorelor ?ncinci nu sunt
hsii de acord, gi pe bun5 dreptate, fiindcii, %I prirnul r h d , +ole& principiul (am cinci
yici), gi apoi pentru cii, deschizhd cu 1 n, se hgreuneazii licitaga adversii, pe c h d des-
chiderea de 1 a lasii loc liber culorilor roqii de a fi spuse.
fn lipsa majorelor, alegerea celei mai bune minore se refer5 strict la numiirul de
ciiqi, ~i nu la &a culorii, o mhii cu 3 - 3 pe minore se va deschide cu 1 4: chiar dacii
culorile sunt, de pila, 4 1098 gi + ARV. Alegerea se va face intotdeauna astfel :
* : 3 2 3 4 4
* : 2 3 3 3 4
fn descrierea distribugilor tricolore, de tipul 4-4-4-1, alegerea culorii se face de aSa
manierii h c i t s5 permit5 cea nlai economic5 licitage. Culoarea de deschidere va fi trefla
daci singletonul este car0 sau caroul in toate celelalte cazuri :
n . 4 4 4 1
v : 4 4 1 4
*: 1 4 4 4
* : -4 1 4 4
Orientarea contractului
Logica dicteazii ca investigarea contractelor sii acorde prioritate culorilor majore,
apoi contractelor de Grii atu gi k a1 treilea r h d celor pe culorile minore. Manga de zece
levate pe cup5 gi pica este prioritarii, iar cea de nouii levate pe FA vine ^haintea celei de
unsprezece levate pe tref-lii qi caro. C h d licitalia pare sii conducii spre neeconomicul
cinci pe minore, care cere 29 P.O.D., expex$i kcearcii intotdeauna sii investigheze mai
htiiigosibilitatea de a juca 3 FA.
Intre contractele de m w e pe majore qi cele de FA, criteriul principal ce le separii
este dezechllibrul miinilor. C h d n~rinaeste semiechilibrati ~i extragerea atuurilor ad-
verse transform&contractul intr-unul aproape de FA, expeqii sugereazii, qi in acest caz,
investigarea posibilititii de a juca manSa pe FA, cu o levati mai pufin.
Aiegerea deschiderii
Cunoscind clasificarea m h l o r In functie de forp contmutii, de caracteristicile dls-
tnbutionale gi de n u m h l delinut a1 levatelor de joc, aleg~rcadcschderii nu ar mai tre-
bui sii reprezinte o problem3 deosebit& dacii se respecti condifiile unpuse de sistern. in
subcapitolul3 vom prezenta criteriile de incadrare (obipuite, esacte, tari gi de baraj).
Deoarece deschiderile de unu la cuioare sunt cele mai fiecvente, sii p u n c t h de pe
acum ciiteva principii care le insojesc :
- o redeclaratie garantatri. Potrivit acestui principiu, juc5torul care dcschldc (pc
locul unu Vi doi obligatoriu) prornite cii este capabil de a doua vorbire, de fapt absolut
necesarii pentru a clarifica tipul de mink
- existenfa a cel pufin 2-2 % levate defensive. Declarantul iqi asigurii partenerul
cii, dacii vor fi hapkare, are capacitatea de a realiza dou3 levate rapide.
- detinerea a eel putin 13 P.O. Aceasti limiti de a deschde a fost aleasii pentru a
garanta cii o dong nu va f i pasati atunci c k d necesarul de valori pentru o man$&,respec-
tiv 26 de puncte, se giisesc in cele dou5 miiini.
Rolul deschidentului
h cazul unor deschderi exacte (cele dm categoria FA, tari, sau de baraj), rolul
deschidentului este limitat Si se rezumii de obicei la a oferi clarificiiri suplirnentare, dacii
ii sunt cerute de repondent.
La dcschderile cele mai frecvente, adicii la cele de unu la culoare, rolul celui care
deschide licitatla nu este ins5 doar de a declan~ao lupt5 dind prinlul p u p , dup3 care 5-0
ia la gjoanii. El dore~tesii aibii Sansa de a mai vorbi kcii o dati ~i are un rol mult mai activ.
Rolul de spectator sau cel dc vedcti dcpinde de caracterul deschlderii, iar cel se a
deschis trebuic s5-qi respecte partitura.
Vizualizareamciinii partenerului
Pentru a evita nein[elegeri htre parteneri ce pot deveni grave, un juciitor trebuie sii
vizualizeze m2na partenerului, dar nu are voie sii liciteze tinrind cont de carfile presupu-
se ale acestuia. El va iine seanu doar de propria &ii ~i de minimu1 pe care il presupu-
ne licitqia partenetului. Trebuie sii vegheze ca schunbul de informabi sii fie exact ~i sii
nu presupun5 anumite valori neprecizate in mod expres, petru a nu aiunge sil .;hi3 pe
pielea lui una din legile lui Murphy, care zice csi ,parteneruI nu are niciodatd mdna la
care te aqtepti".
De pildfi repondentul, atunci c h d 3 culoarea de deschidere a partenerului are As-
Darnii, el trebuie sii-gi pun5 imediat intrebarea unde sunt rest~tlde minimum 9 puncte,
odat5 ce hculoarea respectivii deschidentul nu poate avea de&t cel mult Rigii-Valet.
Licitw'a din punctul de vedere a1 repondentului

C h d partenerul deschide, trebuie rehnut cii el dore~tesii aibii o a doua Sans3 de a
vorbi. Pe de alt5 parte, repondentul este pus adesea 3 postura de ,,c5pitan", el trebuie
s2 decidii dona ~i sii fa& plasarea contractului.
Licitaha repondentului este decisii de forp d i n i i sale. El poate avea o mini5
minimala, una promi@toare sau una foarte bunii, iar licitaha va fi imprimati de grupa
din care face parte. Vom regiisi a ~ a d a r: licitafii de oprire (ex.:l FA - 3 FA),
invitalionale (ex.:1 v - 3 v). limitate (ex.: 1 + - 1 FA), forcing (ex.: 1 v - 1 4). arnbigue.
de susfinere, de temporizare etc. Important r h h e , h cadrul sistemului, ca licitafia pe
care o face repondentul sii transmit5 imediat htreaga valoare a mgnii ori de c8te ori
poate sii o facii.
Cine este ctipitanul ?
in complexul proces a1 licitatiei, se presupune ci3 unul dm juciitori este h miisurii sii
sintetizeze informatiile gi sii decidii contractul optim.
in trecut, cel rnai slab era chemat s2 fumizeze informahi celui mai tare, care se con-
sidera cii poate cornanda. bridge-ul modem comanda poate fi transferat5 ~ i cel, mai
adesea, repondentul decide m h a .
Cine conduce deci licitafia ? Cel care define cartea superioarii sau cel care define
pachetul de informatii care ii permit sii concluzioneze ?
Principiul subordoniirii zice c2 de indatci ce unul din juccitori ~ i - alimitat mrina (a
fnscris-o exact in caracteristici), el a transferat partenerului sdu prerogativele.
Juciitorii buni sunt congtienh cii au datoria sii facii viaja u~oariipartenerului qi qtiu
d t de important este pentru continuarea licitahei sii pofi de la prima vorbire sii-fi limi-
tezi mgna, facilitiind decizia.
C8teva exemple de licitajii in care deschidentul este c2pitan : 1 v - 2 V; 1 v - 1 FA;
1 + - 2 FA (repondentul $-a limitat mha). schimb, dupii o deschidere de 1 FA, sau o
deschdere tare, ori de baraj, repondentul devine ciipitan.
Licita* pas cu pas, principiul apropierii

Principiul apropierii salveazii spafiu de licitage. Dezbaterea teorcticienilor privind
superioritatea unui riispuns uSor accesibil de unu peste unu f a p de o licitahe cu salt
forcing de man.$ a condus la opinia cii one over one este superior 3 camrile in care
repbndentul se a~teapti sii fie cel ce va lua decizia finalii; dup5 redeclaraha
deschidentului, ~i c5i licitaha cu salt, care transmite o foq5 de onori conccntrat5 intr-o
culoare lungti, este de preferat atunci &d lnformaiia dati ii oferii deschidentului opor-
tunitatea de a decide mai bine contractul.
Reconlandarea pe care o facem este de a declara rapid contractul fmal, dacti valorile
combinate s-au liniitat gi se cunosc, gi de a proceda la o licitafie mai elaborat5 atunci
cind contractul nu este clar sau exist5 perspective de ~ l e mcare trebuie investigate.
R5spunsul depinde atit de tipul m1inii (slabii, tare) c1t gi de caracterul dialogului
instaurat (forcing sau nu).
in principiu, cu o m&G ar trebui s5 se vorbeasci de cel pufin dou5 o n pentru a i se
putea prezenta caracteristicile.
Pe de alt5 parte, ideal ar fi ca printr-o singur5 vorbire s5 o pofi clarifica complet. Cu
o mhti care s-a iimitat, nu mai trebuie vorbit dec1t dacii partenerul foqeazti. Orice licita-
$e ambigu5 (care nu a spus totul) oblig5 la hcti o vorbire.
Important este ca partenerii sii sttipkeasd bine sistemul, astfel in&t sti fie capabili
sii discearnti dac5 licitafia precedent5 cere sti se continue dialogul sau nu.
hsemntitatea celei de a doua vorbiri pentru destinul donei ~i anticiparea celei mai
bune redeclaralii fac parte dm regulile de aur ale licitaiiei.
Ce licitatii limiteazci mina (limit bid) ?

Meritul puilerii acestui principiu in valoare revine expertilor englezi care, primii, au
secfionat forcingul, transformkdu-1 2n licitaiii invitafionale, dar limitate, in cazul s u s p
nerilor cu salt in a c e e ~ culoare,
i ~i mo&fichd conceptul ce oferea sensul de forcing dc
man95 licitafiilor cu salt.
0 licitafie care este capabilil sii defineasca tibia ei p h 5 la o m q i l de maximum do-
u8 puncte se nurnegte limit bid. Un juciltor care a %cut o astfel de licitafie se zice c5 ,,gi-
a limitat mh".
Principiul limit%%miinii: &t mai repede cu putin@ serve* intereselor licitatiei bune.
0 miinti care s-a h t a t nu ^meamn8d este slabs?ea doar gi-a precizat mcteristicile.
Aya este considcratii licitaria cu salt in FA (1 91+ - 2 FA) care, in Europa, este strict
limitatti la 11-12 P.O. ( f a 5 patru ctiqi la cup5 sau picil), 3mericanii apreciind-o h d
forcing dc man95 qi 5 c h d - o cu 13-15 P.O.(sau cu 16-17 P.O. 2n cazul secvenjei 1 FA -
3 FA). Din categoria licitaliilor care limiteazti m h a (descllidtntului sau repondentului)
fac parte :
a)toate Iicitaliile naturale de FA in deschidere sau ca dspuns
b)toate categoriile de sustineri la culoare
c)relicitarea aceleagi culori
d)licitafiile de preferinti3 %cute de repondent
, . e)licitajiile de barai
f) licitatiile de kchidere, de stop
Pnrul donei
Contractul optim, sau aga-numitul par a1 donei, reprezintii nivelul maxim la care pot
aspira cele dou5 miiini combinate.
Sii presupunem c&axele E-V gi N-S pot face fiecare ciite o mang5, prima de 4 v gi
cea de a doua de 4 r , gi ar marca 420 de puncte (300 + 120), respectiv 620 dacii sunt in
zon5. (obsewatie : pentru exempl@care s-a folosil marca de concurs). Dac5 E-V nu
sunt l2sati s5 joace 4 V, N-S dcclarhd 4 r pe care le gi pot realiza, rezult5 c5 este mai
avantajos pentru E-V s5 declare 5 v in ap5rare, cu o singur5 c5dere (- 100 sau -200 /
knctie de vulnerabilitate), deciit sB lase adversarii s5 ciigtige manga. Dac5 parul donei
respective este pentru axa N-S 4 r , pentru E-V este de 5 V, contrate, cu o c5dere. Cu
alte cuvinte, acestea sunt contractele teoretice ideale pentru cele dou5 axe.
Principiul ,,primul venit, primul servit"
fn vocabularul de bridge cunoscut sub numele de fast arrival, principiul este in ma-
re stim5 la englezi gi la juc5torii versah de partid2 liberg.
Arnbiha fiecgrui sistem de licitatie, de a fi ciit mai clar pentru parteneri. prin repeta-
te schirnburi de d o m a h i , conduce gi la lhurirea adversarilor asupra licitahei. De aici
rezult5 unul dm paradoxurile licitafiilor foarte exacte, care pot da ocazia adversarilor sii
giiseascg punctele slabe in armu&. Principiul fast arrival promoveaz5 ideea ca atunci
c h d axa de*e superioritatea s5 se grSbeasc5 pe cel mai scurt drum gi sti declarc manga,
ca un excelent pariu ce dep5~ege50 % din probabilitiih.
0 alt5 regulii zice s5 te duci direct in mangii c h d mina este slab5 din punct de vede-
re defensiv gi bun5 doar in atac, gi s5 procedezi pas cu pas c h d este puternicg. Acest
principiu a1 bridge-ului ,,practic7'guverneazg deseori licit@iain partid2 liberg.
Principiul de ,,a sciri"peste o culoare

Atunci c h d deschidentul sau repondentul, in dutarea unui fit: omit s5 declare la a
doua vorbire o culoare, s h d peste ea, ei neag5 in principiu existenpi unei lungimi in
culoarea respectivg. De exemplu :
1). 19-l*
1r Deschidentul neagti patru c2rfi la cup5.
2). l*-1*
2 41 Deschdentul neag5 patru car$ in cup5 sau in picti.
Principiul licitntiei de sacriJciu

Jucgtorii Er5 experienp nu viid nici o pl5cere in a se sacrifica gi inteleg greu c5,
degi au pierdut un anumit numgr de puncte, pot fi in &gig.
Experfii au ajuns la concluzia cg, apreciind ~anselede c i s i g versus pierdere, de
multe ori rezult5 un avantaj atunci c5nd se sacrificg licithd peste nivelul asigurat de
forG m h i i gi nel5shd adversarul s5joace.
Licitatia 71
Jocul probabilitiitilor, sau matematicii ~i bridge

Licitafia gi jocul de levati sunt guvernate de aritmeticii gi de calculul probabilit5ii-
lor. Orice bun juciitor trebuie sii fie cu ochii pe tabela de scor gi sii-gi calculeze fiecare
achune In functie de c h ar putea cigtiga fa@ de c3t de mult ar putea pierde.
bsemniitatea marcfuii mangei, costul unui eventual sacrificiu, avantajele unei pena-
li& in loc de a licita mai departe, toate igi au r&%cina in aritmetica jocului gi trebuie
chtiirite in balanfa cggtigului vizavi de eventuala pagubii. Neagteptat de mare este ins5
num2rul acelora care nu acordii cuvenita importan@ probabilitifilor, omiwd s5 le folo-
seasci in prob!en~e!e ce apar constant.
Extrem de importante in deciziile de licit*e sunt lnformaJiile cu privire la distribu-
ha $i forp adversarilor, criterii apreciate dupii formule matematice. Identificarea in mod
constant, prin aritmeticii simpl5, a caracteristicile &lor, va ajuta la rezolvarea pro-
blemelor. Ce poate fi mai simplu decit calculul c-lor definute de partener lntr-o culoa-
re licitat5 gi susfinuti de adversari, vikind cfir$le din m h proprie ?
Nu doar pe matematicii ne vom baza ind atunci cind calculiim nivelul posibil a1
contractului. Profilul unor culori, probabilitatea mai mare a unor distributii fa@ de altele,
frecvenp mihilor bicolore, toate se regiisesc in teoria matematic5 a bridge-ului. Jucato-
rii experfi gtiu de pil& cii m m e bicolore (5 - 4, 4 - 4, 6 - 4, 5 - 5) reprezinti 55 % din
totalul celor 39 de distribu$ii posibile, iar monocolorele doar 40 %, gi cit de importanti
este distribuiia unor c5+ lips5 la adversari.
Cele mai importante tabele de probabilitiili sunt redate in volum gi se ccr a fi co~~sul
tate gi folosite, ktrucit astfel de date servesc la a construi m i bine atAt licitatla cit gi
apgrarea.
Aga-zisul punctaj invizibil joacfi un rol esenhal h deciziile licitafiei. De fapt, dacii
tinem seama cii bridge-ul se joacii pe puncte gi nu pentru onoare, dar de ciitre persoane
onorabile, ar trebui sii i n c e r c h sit cktirim fiecare actiune ofensiv5, competitivii, de
$ern, sub aspectul marcki unui nurniir ciit m i mare de puncte.
Valoarea mascati a primei mange, degi nu apare pe tabcla de scor, este mare. Statis-
ticile o apreciazii la cca 350 de puncte, degi in realitate nu se marcheaz5 decit 100. Va-
loarea unui scor parfial se situeazii in jurul a 200 de puncte (150-220) gi, in afar5 de fap-
tul cii ii conferii un avantaj celui care l a marcat, va influenp substanfial licitatia.
Probabilitatea este de 3 la 1 ca cel care a dgtigat prima mangii s51odgtige gi pe a
doua.
Valoarea primei de glem este enormii gi, d e ~teoretic
i se spune cii data ai 5 1 % gan-
se pentru un mic glem, respectiv 70 % pentru unul mare, se cere s5 il declari, juc5torii
versafi de rober bridge calculeaz5 altfel. Ei nu liciteaz5 un mic glem ce depinde de un
impas deoarece, dac5 il reuSesc, vor scrie cu 500 de puncte in plus, dar dacii il cad vor
pierde 500: aproximativ atit cit reprezina o mangii. Aga cii nu riscii atunci cind gansa
este de doar 50 %.
h actiunile de penalizare un expert in arta profitului net va constata, de pildii, cii -
dac5 ipotetic, in Sapte done contrate a ci~tigatde trei ori 500 de puncte gi de patru ori a
pierdut c2te 300 - are un ciigtig rnai mare contrbd adversarii imprudenti deciit juchdu-
$i pr:priul contrzct.
In toate calculele pnvind influentele pe care cdcgtigul le are asupra licitatiei, factorul
de vulnerabilitate vine pe primul loc. Penalidrile qi primele sunt mult rnai mari, aqa d
datoria juc5torului este sii fie cu ochii pe tabela de scor,
0 vorba din bridge spune c5, dac5 phii la urn5 mancgele gi cglemurile se ^mpart, c k -
tigul sau pierderea depind h cea rnai mare m5surii de felul h care juciitorii se descurd
in situatii de marc5 parfiali.
Expealor le place. s5 scrie pe coloana lor qi nu se sfiiesc s5 declare mancge dubioase,
dar nu vor supralicita c h d au o parfial5 beton. Mai degrabii o fac A d nu sunt siguri de
nivel. Cu alte cuvinte, ei Siu s5 joace tactic. Cu scor paaal vor acorda atenfie licitafiilor
care sunt rnai greu de supralicitat de c5tre adversari, FA-uri cu o mai larg5 gam5 de li-
mite, baraje minore cu m%ni excelente etc.
principiu, un juciitor nu trebuie s5 renunle la un scor paQial sigur In favoarea unei
manqe dubioase, rnai ales nefiind vulnerabil, dac5 nu are o gans5 de 50% de a o face.
Valoarea unui scor p e a l este mult rnai mare deciit cea aparenti.
Tactica licitatiei atunci c h d exist5 o mar& par$al5 va fi prezentati la sfir~itulcapi-
tolului.
Jocul cu adversarul
Licita$a modem5 devine pe zi ce trece mai agresivii. Obstrucfionarea adversarului
este un comandament tot atiit de important ca $i cel de a deschide. Dintr-un joc de salon,
licitafiaa devenit un c h p de lupt5 ~i nimeni nu este dispus s5 renunie la o don5 ori de
d t e ori exist5 o qans5 ca ea s5 se hcheie cu un avantaj. Intervengile au devenit rnai fri-
vole, nirneni nu se mai teme de dou5-trei c5deri (s5 fie inflatia de vinii ?), calitatea culo-
rilor este lasati la garderobti, totul este cornis cu cinism qi siinge rece pentru a reduce
adversarii la ticere.
Nu ar trebui sii hfelegem c5 jocul a devenit haotic, din contrii. Un sistem solid con-
duce la cele rnai bune remltate. Respectarea exigenielor sistemalui face parte din baga-
jul bunului jucgtor, dar asta nu hsearnn5 s5 nu hcerci s5 hvingi adversarul, chiar cu
miiini inferioare. Arta jocului cu adversarul trebuie hsuqiti odatB cu abc-ul licitafiei sau
a1jocului de levat5.
Psihologie si strategie
Chiar qi hcep5torii sesizeazii imedat presiunea pe care o exerciti adversarul prin
simpla lui prezenp la mas& 0 presiune accentuati de forp miiinii $i, de multe ori, de
statutul lui de rnai bun.
Exper$i 9th s5 tragii foloase din acest avantaj. Factorul urnan poate influenp licita-
tia,'poate timora sau face mai agresivi unii juciitori. Superioritatea o de@ cei ce nu ce-
dcazii presiunilor psihologice, dar gi cei ce 9th s5-~iadapteze strategia h funcfie dc ad-
Licitatia 73
versar. & special in parti& liberi, unde un rober dureaz5 - fa@ de bridge-ul de concurs
in care fiecare don2 este independenti5 - adversarii sunt in permanent conflict.
Bridge-ul este o lupt.5 dus5 cu armele jocului, dar care h c W balanp spre cei care
nu se uiti doar h C&I$ - ci $iu &-gi aprecieze adversarii gi 7n postura de oameni cu sl5-
biciuni, timizi, ambibo~i,naivi, iar regulamentul le permite s5 profite de profilu! lor psi-
hologic In lirnitele eticii 8i hir-play-ului. Juciitorul care are ,,prezen@ la masti", posed5
un As in plus.
Licitafia practicd
Respectarea sistemului este un criteriu absolut pentru eficienp licitagei.
& cadrul regulilor de sistem, parteneni nu trebuie s5 uite totugi trei principii de ma-
re importan@:
1). G5sirea fitului prevaleaz.5 fi~@ de anunApeafoqei.
De pila, cu r R7 v AD987 + 7 +
ARV102 ,dup3 1 v - 1 FA, nu este cazul s5
licita$ cu salt 3 a pentru a vii anunp aria, deoarece nu este h c 5 clar dac5 exist5 un fit
de atu, iar culoarea este minor&.Ulterior, avefi timp s5 anunpg fo*. 2 i va fi suficient
in aceastii faz5.
2). Anunprea fitului trebuie ficuti5 i m d a t . & felul acesta partenerul are deciziile
ugoare, deoarece este informat c5 poate conk pe fit. Ca de exemplu :
l a - l v
2v
3). Anunprea fitului &it rnai descriptiv posibil. Cazul tipic este :
l a - l v
?
Avhd r 75 v A72 + R53 +
ADV92 ,ce este mai bine ? 1 FA, 2 + sau 2 v ?
Semnificatiile posibilelor redeclarafii ar fi :
- 2 + nu va mai da probabil niciodatii ocazia de a anunp facil un fit de trei ci@.
- 2 v este incorect deoarece nu exist.5 patru cupe, daq, h acela~itimp, neag5 pa-
tru c5rp la pick o informabe util5 partenerului.
- 1 FA va fi poate singura cale care ar putea oferi ulterior un fit de trei c@i, Si
este supenoar5 licibtiei de 2 a .
Procesul de evaluare - Valoarea crirfilor de onor, puncte bune, puncte proaste

- Cn'terii de evaluare - Reajustcin' la evaluare - Evaluarea lungimilor ~i scur-
timilor - Levate certe - Evaluarea din punctul de vedere a1 repondentului -
Evaluarea nivelului contractului - Evaluarea miiinii dupri ZA.T.C.
Procesul de evaluare
Descrierea m&i nu trebuie privit5 ca un scop ?nsine, ci ca un rnijloc de transmite-
re a unor mformatii partenerului, care ii vor permite acestuia sfi aprecieze a& nivelul
contractului c k gi culoarea de atu.
Pentru a facilita procesul mental de evaluare, dar nu pentru a i se substitui, experpi
au pus la indemiba jucfitorilor metoda aprecierii forfei miinii gi a nivelului contractului
cu ajutorul punctelor de onor. Deqi valoarea acestora, de 4-3-2-1, a fost confirmat5 sta-
tistic cu extrem de mici diferenje, calculul punctelor de onor nu este ins&suficient. F M
a filtra datele furnizate de informafiile seci oferite de licit&e, 6rfi ipoteze gi deducfii,
procesul de evaluare, ~iapoi de reevaluare, nu este bine condus.
Prerniza de la care pomegte evaluarea nivelului contractului este cfi pentru a realiza
un mumit nuxn5.r de levate este necesar un anumit numfir de puncte. Raporthd totalul
punctelor de onor existente in cele patru culori, 40, la numiirul de levate posibile, 13,
rezult5 d o leva& echlvaleazii cu cca 3 puncte (40 : 13 = 3,08).
Ce d e t e d ins5 valoarea unei dini ?
Se gtie cfi ea este conferit5 de existenp d$lor mari $i a lungimilor definute.
Luibd drept d a b & regula care zice d cca opt levate din totdul de treisprezece revin
c&@ormari ~idoar cinci celorlalte procedee de tehnid de joc (taiuri, promovi3ri de doare),
rezultii d este important ca din totalul celor 40 P.O. axa proprie sii de- majoritate..
hadar, in aprecierea valorii unei miini, cel mai important criteriu este cel a1 punc-
telor de onor.
Dar o simp12 transformare a punctelor de onor htr-o scalfi care sfi reprezinte speran-
fa de levate nu este nici suficienc gi nici corectZi. Unei miini ii cregte valoarea datoric
distribufiei $i, de aceea, ambele criterii se iau in calcul, in functie de mforma@le
furnizate de licitatie. orice actiune de evaluare, este o eroare a ddea victim5
exclusiv num5r5rii punctelor de onor, capcan2 in care cad mulji jucgtori, nu numai din
categoria incep5torilor.
Ulterior, pe m5sur5 ce schimbul de lnformajii transmis de licitafie evolueaz5. h afa-
ra valorii conferite de miinile distributionale, de lungimi gi scurtirni?reajust5ri sunt ab-
solut obligatorii pentru o apreciere corectj.
Se cuvine sfi mention& hsfi d la bridge nu exist2 reguli absolute, iar ,, nici o dond
nu seamdnii cu alta " gi ,,sd nu ne aqteptiim niciodatd ca partenerul sii aibd m h idealif
doritd " sunt factori imponderabili care confer5 fascinafiejocului.
Licitatia 75
Valoarea ccirp'ior de onor, puncte bune, puncte proaste

Cel mai important factor in calculul valorii &estejusta evaluare a &uplor de onor.
Onorii nu trebuie apreciafi strict, cu valoarea lor nominal5, ei au, de fapt, o valoare
relativ5 ; cresc dac5 aparfin unei culori spuse de partener, dac5 stint plasati dupii o cu-
loare vorbiti de adversar (fa@ de cei plasafi hainte), dac5 acompaniaz5 culori lungi (nu
$i h unele scurte) sau daca sunt grupafi (im loc de onori degardag).
Doar experienp va ajuta la depggirea acestui prag, aparent imprecis, gi ii va permite
licitatorului s5 fie sensibil la anumite aspecte. Nu se cere sa le memorafi de la bun hce-
put in totalitate, cu tiiipul suntefi insa &tori s5 tiaefi seama de elc.
Agadar, in afara punctelor de onor, corecta evaluare a unei mdini trebuie sii fin5 cont
de urmatoarele aspecte extrem de importante :
1). Felul distributiei.
Char gi h cazulfSr5 atuului posesia unei culori in cinci poate fi atractivii. Chiar gi o
distribufie cu douii culori in patru este mai bun5 decit m a perfect echlibratg, o f e ~ d
douii posibile surse de levate, aga c5, a v h d de exemplu trei &stribuS-;idiferite: 4-3-3-3,
4-4-3-2 sau 5-3-3-2, este evident c5 a treia este mai valoroasa.
2). Combinatiile de onori Sn culori.
Doi onori h aceeagi culoare oferg mai mult5 for@ d i n i i deck aceia~ionori plasati
in douk culori diferite. Dxxx gi un Rxx ofer5 mai putine Sanse de a face levate decdt
RDxx ktr-o singurii culoare.
3). Onori acompaniati de lungime.
Onorii plasali h culori lungi au mai multi for@ deck daca sunt h scurtimi, pentru
c5 dau rnai ugor posibilitatea promov5uii unor cBx$ mici din lungime. Mai util5 este o
culoare cu RDxxx vizavi de xx, decit una cu xxxxx gi RD hfa@.
Combinafiile de onori sunt superioare onorilor disparati. Comparafi ADVlO cu
Axx, Dxx gi Vxx.
4 ) . Existenfa crirtilor intermediare.
C w l e intermediare (10, 9, 8) pot oferi important5 unei mdini, h special c h d sunt
asociate unor onori. De exemplu o culoare cu AV109 gi xxx in fa15 este mai bun5 de-
cat AVxx vizavi de xxx.
5). Cum se potriveqte cuLoarea partenerului la m h a proprie.
Daca avefi onori h culoarea partenerului, ace~tiasunt rnai valoro~idecit daca ar fi
fost h culorile nelicitate. Sau dac5, de exemplu, la un atu propus, scurtinlea dvs. este
htr-o alta culoare, ea poate fi de mare folos h caz de fit. Mulfi jucatori nu fin suficient
seama de acest lucru. Pentru a intelege, vom exemplifica cu douii mdini pentru aceea~i
secvenp de licitafie :
Dupl: 1+-1v
2+ care din uriniitoarele miini v5 place mai mult ?
1) 4 AR6 v V8765 o 32 6 RV7
2) r A109 v V8765 + R2 +RV7
h primul caz corect ar fi sZ continua$ cu 2 FA, incerchd s5 sugerati partenerului s i

declare manga, dar cu m h a a doua singura licita$e ppractid care trebuie spus5 estc 3 FA.
Riga de car0 este o carte de aur.
0 formafie de tipul D93, d a d Asul se gaegte la partener, este mai valoroasi decdt
dac%el lipseste.
6). Distributia in celelalte culori, &d avef o culoare lungg.
Distributiile sunt importante rnai ales ?ncam1 unei culori lungi, de piI& in cazul
deschiderii de baraj. h cea rnai proast.5 variantii, de 7-2-2-2, care este inferioarg distri-
bu9ilor 7-3-2-1 sau 7-4-2-0, este nevoie de multii for@ la partener pentru a acoperi
perdantele dm cele trei culori. Cu cdt distribupa celorlalte culori este rnai dezechilibrat.5,
cu at&tm h a este mai valoroas5.
7). Situatia fatd de culorile adverse, valoarea relativil a onorilor.
general onorii ?n culorile adverse nu sunt de folos d&t ca stoperi, ~i rareori pro-
duc levate qi ca lungime. hsil trebuie %cut5 distinctie dac2 s-a licitat b dreapta dvs. sau
In st4nga. Dad, de pil&, s-a licitat ?n dreapta 8i aveti ADx sau RVxx, este rnai bine de-
cdt daci s-ar fi licitat culoarea b stiinga, caz in care m h a trebuie depreciatii.
8). Scurtime la partener.
M h a devine mult rnai bun& dae.4 exist2 o culoare scurtIi la partener, acolo unde
dumneavoastrii aveti trei sau patru ciirp mici, deoarece nu sunt valori pierdute aici. h
sclmnb, RVxx fa@ de scurtime la partener sau Asul intr-o culoare ce este singleton la
acesta este prea pu* atractiv. DupZ cum mdinile @a zise ,,oglinW, avdnd culorile 3 - 3
sau 4 - 4 intre parteneri, sunt rnai pupn valoroase, nefiind firnizoare de levate supli-
mentare fa@ de valoarea lor intrinsec5. Duplicarea de onori scade potentialul lor at&
ofensiv &ti gi defensiv (RDIO vizavi de AV9). Tot ca o duplicare de onori este interpre-
tat5 gi situajia in care adversarii licitizd o culoare qi respectiva culoare este scurti gi la
dumneavoastrZi ~i la partener. fn reevaluarea mginii aprecierea unor astfel de aspecte
face deosebirea htre un expert ~i ,,elevul silitor".
9). MisJituri.
Cind licitafia relev5 lips5 de suswere iar mdinile par a sZ se giseasd in ceea ce se
numevte misfit, valoarea msinii tinde sZ scad3 gi n u m b 1 de levate la care se poate spera
devine rnai mic.
Care sunt criteriile de evaluare a mdinii 3

Aprecierea foqei m h i i a c w g a t k precizie din momentul In care punctelor de
onor li s-au adiiugat punctele pentru distribube, din momentul in care forp distributions-
15 a d i n i i a devenit parte din procesul de evaluare.
Nu este acordat5 Ins5 suficienti importimp lungimilor In culorile adversarului.
Aprecierea lor corect.5 evit.5 multe catastrofe. 0 lungime ?n culoarea adversg nu este
aproape niciodati bung, iar existenp de misfit probabil trebuie s i sEtuiasc5 la prudenp.
Evaluarea mdinii prin intermediul punctelor de onor gi de distributie are rigurozitate
matematica qi, at2t J.R.Vernes ciit $1 altii, au probat-o prin calcitlc statistice aplicate la
mii de done jucate de expeqi h campionatele mondiale.
T&d seama de cite puncte reprezina cu aproximafie o levatii, de c3te puncte au
fost necesare pentru reu~itaunor manse pe majore, minore sau FA, se poate afirma d
alt5 metodii mai bung, mai practicg ~i mai simplii de hleles nu exist5. Ceea ce se cere
unui bun jucator de bridge, care aspirii la progres, este sti fiitreze ~i sii reevalueze criterii-
le strict aritmetice. C3teva date suplirnentare, c o n h a t e statistic prin studlile lui
Vemes: vor ajuta la sporirea coriectitudmii evaluiirii. I a a ce spun ele :
- Onoiii au o valoare ceva n l ~mare
i dacii sunt grupaii ~i nu izoiaii.
- Ciiqile intermedare (10,9) au o plusvaloare de cca 0,25-0,50, de care, in anurni-
te cazuri, trebuie @ut seama.
- Onorii au o valoare mai mare dacii sunt acompania$ de lungime.
- Distriburia mortului are o eficacitate net superioara celei a declarantului qi ea se
situeazg la % - % levatZi.
- La m3inile ce se joacii pe FA existenp unui singleton la unul din juciitori, in
special la declarant, ii diminueazii cu pin5 la 0,80 levate for@.
- Valoarea A~iloreste ugor superioarii ceiei medii ~i se situeaza la 4,25 puncte.
- Pentru jocurile de FA, corespondenp intre totalul de puncte ~i num5rul de levate
ce se sper5 a fi reahate (calc&du-se numai punctele de onor), se prezintii asttel:
Levate Puncte de onor Obsenqtii
13 37 * unei variafii de o levatj ii corespund 2,5 puncte.
12 333 * se poate remarca faptul d un declarant, a v b d 2 1
11 31 de puncte, va face b-Imedle 7 levate, iar adversarii, cu
10 28,5 19, doar 6. h schunb, ca declarant, sunt suficicnte
9 26 18,5 puncte ca sii facii 6 levate. Aceast5 diferen* se
8 23,5 explicii prin faptul d a fi declarant constituie in sine
7 21 un u$or avantaj.
6 183
Se poate obsem-ad nu este nccesar s2 ai 26 P.O. ca s2 licitezi 3 FA. Si cu 25, ~naides se vor
realiza 3 FA deck se vor pierde, punctul de rise liind undeva peste 24,5 P.O. Dwine mai costisi-
tor s2 nu licitezi rnansa ce are sanse, dec2t si licitezi una care nu se face.
- La jocurile de culoare, corespondenfa htre totalul punctelor (onor, dlstributie
qi scurtime), qi sperania de levate se prezint5 astfel : '
Levate P. 0.11.5'. Observa@i ,
13 37 * sunt necesare in medie 28 P.O.D.S. pentru a realiza 10
12 34 levatc in culoare.
11 31 * o variafie de 3 punctc corespunde uiei levate.
10 28 * trebuie licitat8 mansa de la 27 de puncte cu o ~ansSide
9 25 peste 50% de reugit8. Deoarece foqa exact2 a partenerulu~
8 22 in general nu e cunoscua (^mmedic cu 1 punct). se cere
7 19 man@ on de cite on totalul este de 26 / 27 P.O.D.S.
* pentru micul slem, 33 de puncte este minimum pretins.
78 Bridge de Ia A la Z
- 0 justificare a deschiderilor de baraj la nivel de trei, cu douii levate in minus, se

dernonstreaz: statistic astfel : dacii din celelalte qase levate partenerului ii revin
113, respectiv douii, totalul reprezintii nouii levate gi deschiderea de baraj este
plauzibilii.
- La contractele de culoare, metoda de numgrare de la hceput ~i a levatelor de
lungime, iar dupii suspere gi a celor de tai, se justificii statistic, cu menfiunea c5i
scurtimile au valoare suplirnentarii de indat5 ce atuul este mai lung (ceea ce au-
tomat conduce la culori laterale mai scurte). Astfel, a1 9-lea atu are o valoare de
cca 2 puncte (1 %) iar al 10-lea de 1 %. Dubletoanele sunt ugor supraevaluate,
ele de fapt se situeazii la cca 0,5-0,75 puncte.
- Referitor la variaiiile pe care le aduc distributiile pe scala de evaluare, se apreci-
azi cii ele cer urmiitoarele corectii (considerind distribufia 4-4-3-2 ca cea de ba-
zg :
4-4-3-2 0
4-3-3-3 0 Aceste corectii corespund
5-3-3-2 +% de fapt calculului practicat
5-4-2-2 +1 atunci c h d se adaugii cite
5-4-3-1 +1 un punct pentru fiecare
6-3-2-2 + 1 %la2 carte intr-o lungime ce
6-3-3-1 + 1%la2 depg~egtepatru cgrli.
6-4-2-1 + 1 %la2
7-3-2-1 +2%la3
-
-
-
Exist5 o surprinziitoare superioritate a atuurilor 5 4 sau 6 - 4 fa@de cele 5 - 5.
Puncte pierdute, ce merg de la 2 la 3, intervin h cazurile c b d ele sunt situate 21
f a p unor singletoane sau gicane,
- Decarul de atu trebuie evaluat la aproximativ 0,5 puncte.
- gicana valoreazii rnai degrabii 4 puncte decit 3, c2t i se atribuie.
- In jocul de levat5 exist5 o diferenp ce merge phi5 la aproximativ 0,50-0,55 leva-
te b c $ e de calibrul juciitorilor la FA gi scade la aproximativ 0,40 la jocurile de
culoare.
- Calculul statistic privind influenp licitaliei asupra numiimlui de levate conduce
la concluzia c5 numiirul de levate variazii deoarece licit*a influenteazii modul
de a juca levata, gi el este superior daci adversarii au vorbit ELrii a depiigi primul
sau a1 doilea palier, gi rnai pu@ bun dac5 licitafia adversii a ajuns la palieml trei.
De asemenea, s-a constatat cii perechea care a Bcut mai putine licitalii phii la
atingerea contractului final a ob@ut rezultate net superioare.
Reajustcin' Zn evaluarea punctelor de onor
S-a afirmat deja cii aprecierea punctelor de onor, conform tabelei, la valoarca lor
nominalii, nu este absolut corect5, pentru cH ei nu pot avea o valoare constant5 gi depind
de o seam5 de factori (gruparea onorilor, pozifia fa@ de adversari, dacii a p a m unor cu-
1ori.scurte sau lungi etc.).
Totalul punctelor de onor gi dlstribufie ce rezult5 din calculul inifial sufer5 o imedia-
tii rczjusb-e gi trebiiie aplicati in unn5taarele cazuri :
1. M h a este 4-3-3-3. Se scade 1 punct.
2. M h nu are nici un As. Se scade 1 punct.
3. M h a are onori seci (negardafi), cu excepfia Asului. Se scade 1 punct pentru fiecare
(deci un Rig2 sec = 2)
4. Mina conNe onori negardati de tipul Dx, Vx. Se scade c2te 1 punct.
5. fn recalcularea dupii fit, dacii intr-o culoare Rx a fost num5rat cu 3 puncte, nu nlai
poate primi k c 5 1 punct pentru dubleton.
6. Ckjile miermzdiare, de tipul 10,9,8, in special in culorile lw~gi,RD1094, produc
adesea levate gi, in general, trei-patru decari valoreazg 1 punct. Comparafi de exemplu
RD1098 cu RD432 ; sau V1093 vizavi de D6 cu V765 vizavi de D8 ; cu prima combi-
najie se fac dou3 levate, cu a doua poate nici m a .
7. 0 mbii care contine tofi cei patru Agi valoreazii 1 pufict in pius.
Pe miisur2 ce licitafia progreseazii gi infannafii noi apar, atit dm mtervenpile adver-
sarilor cgt gi dm cele ale partenerului, se procedcazii la reekaharea mibii, deoarcce
conditiile presupuse inifial se gHsesc modficate.
Reevaluarea poate s2 conducii la concluzii mai optimiste decfit cele avute in vedere
c h d s a deschis, dup5 cum trebuie gi s5 avertizeze asupra unor pericole care au a p h t .
Astfel, onorii k culorile licitate de partener igi sporesc valoarea, iar ceilalti devin rnai
pufin utili, special dac2 partenerul a licitat o bicolor%,onorii plasafi in celelalte culori
igi pierd importanpi. Acelaqi lucru se intiimp15 gi cu onorii depufi in culorile licitate de
adversari, depinzbd de felul in care sunt plasafi.
Evaluarea Zungimilor gi scurtimilor
Fieciirei carp mici, incephd cu a cincia, dintr-o culoare lung2 care poate fi eliberatii
ugor, i se atribuie cfite un punct de distribufie (P.D.) gi el se ia in calcul de la bun kceput.
Punctele de distribufie nu se n M r i i automat, o lungirne tip 97654 nu primegte un
punct doar fiindc5 este o culoare k cinci, in schirnb RV982 are 4 P.O. gi k c 5 1 P.D. gi
valoreazii 5 P.O.D.
Lungimea intr-o culoare, care are gi puncte de onor, are o valoare potential5 datoritii
posibilitiitilor de promovare a carplor mici. Iar dac5 o culoare lung5 este fitatii, partene-
rul a v b d gi el lungime in aceeqi culoare, ea poate fi aleasii s'5 devinti culoare de atu. De
exemplu :
a) 32 b) 9873 Este evident cii dstribufia m&ii b)
t
ARD54
t
ARD54
este supenoar%celei din a).
Cunoscbd faptul c5 pentru ca o culoare sB poati fi un bun atu nwniirul de carp in

msinile combinate trebuie s5 fie de minimum opt, existenp fitului permite calcularea de
valori suplirnentare pentru scurtimi, dup5 scala 3-2-1, degi mulfi teoreticieni apreciazii
valoarea scurtimilor la mai rnult.
Evaluarea scurtirnilor partenerului se poate face in unele cazuri gi prin deducfii. Ast-
fel : nurnarul carfilor din culoarea adversarului, susfinutii cu vehemenf.5 de partenerul
acestuia, poate ajuta la reevaluarea d i n i i deoarece se poate deduce nurn5rul c56lor

partenerului 31acea culoare. Un singleton este ugor de descoperit, mai dificil de apreciat
este existenp dubletoanelor.
h cazul scurtimilor m2na mortului poate fi supraevaluat5, &d are un fit de patru sau
mai multe atuuri ~iscurtimi de tipul srngleton sau gi&. mergiind p M la o s b n b de 5-3-1.
Evaluarea scurtimilor se face numai la jocurile de culoare gi ele vor fi luate in cal-
cul numai dup5 ce s-a convenit asupra unui atu.
Levate certe
Deoarece in procesul de c@tigare a levatelor 213 revin c5qilor mari, este firesc ca
de@erea lor s5 fie cea care condiponeazii deschiderile gi vorbirile juc5torilor.
h general se apreciazii cii deschidentul este dator sii aib5 un num5r de 2 - 2,5 levate
defensive certe atunci c h d se hotiir5$e s l deschid5. Tabelul levatelor defensive gi va-
loarea lor a fost redat in primul capitol. Corecfia ce trebuie adus5 asupra certitudinii rea-
liz&ii lor este 3I funcfie de lungimea culorilor c5rora le apaqin.
Onorii man, in afara valorii in sine care ii face sii clgtige levate, functioneaz5 gi ca
stoperi, au a~a-numitatiming value. Pentru reu~itaunui contract, se cere ca declarantul,
la fir5 de atu in mod obligatoriu, s5 aib5 un num5r de stoperi 3I culorile adversarilor, sau
sii compenseze lipsa acestora, la jocurile de culoare, prin scurtimi. Prin urmare, valoarea
distribuponal5 a mortului este mai important5 dech a declarantului.
Evaluarea mbinii din punctul de vedere a1 repondentului
Clasificarea pe criterii de for@ a mlinilor repondentului, cu care se poate vorbi sau
nu pe deschlderea partenerului :
0 - 2 puncte mkini subminimale.
3 - 5 puncte mgini foarte slabe, permit eventual doar o sus@ere pe major5
(dac5 se impune).
6 - 9/10 puncte : miini minime, cu care trebuie s5 se participe la licitape, o vor-
bire este obligatorie.
11-12 puncte m h i medii, prorniptoare, cu speran@de eventual5 rnangii.
L 13 puncte m5ni maximale, ce trebuie s5 conduc5 la mans5 sau char la
glem.
Cu primele douii categorii de for@ nu se particip5 la licitafie, sunt prea slabe pentru
a oferi perspective de man& excepthd cazurile c h d deschiderea partenerului este
forcing de mang5.
Grupa 6 - 9/10 este cea mai frecventii ~i cu ea se participii la cel pufin un tur de lici-
tafie. Miinile de 11 - 12 puncte cer dou5 vorbiri gi prezinti certe perspective de mang5,
excepthd cazul c5 deschiderea partenerului este subminimalii. Iar cu mginile cu care, la
rhdul lor, se putea deschide, 13 sau mai multe puncte, repondentul trebuie s l se asigure
c5 manga va fi licitat-5. Regula de aur spune c5 atunci c h d partenerul a deschis gi
repbndentul are in m h i o deschldere, trebuie jucat5 manqa.
Evaluarea nivelului contractului
AfirmAnd gi in alte locuri c4 este o gregealg a baza toate evaluiuile pe stricta valoare
a punctelor de onor, neglijhd importanp lungimilor gi a contextului in care j u d d do-
na, riimine valabil principiul c5 ori de cite ori existi o gansii ce dep&e@ 45-50 % man-
ga trebuie declaratii, deoarece pierderea este mai mare data licitarea ei a fost ratati.
Puuctele necesare pentru scoruri par$ale 18 - 24 P.O.D.
Punctele necesare pentru rnan~ela FA 25 - 26 P.O.
Punctele necesare pentru maqe pe najore 25 - 28 P.O.D.
Punctele necesare pentru mange pe minore 29 - 32 P.O.D.
Punctele necesare pentru rnic glem 33 - 34 P.O.D.
Punctele necesare pentru mare glem 37 P.O.
Evaluarea tn levate perdante fLTC)

in afar5 de metoda curentii, de evaluare a miiinii dupg Milton Work, in puncte de
onor, exisa ~i alte metode, printre care se n&5 gi cea a arnericanului Doudley
Courtenay, numiti Losing trick count. Ea are merite in aprecierea corectZi a nivelului
contractelor de culoare pornind de la calculul numtirului de perdante pe care le are fieca-
re culoare in parte, dar este pufin probabil d va detrona vreodatii m d t mai simpla ~i mai
accesibila met& standard.
f.n 1934 Courtenay gi englezul Harrison Gray au militat pentru un sistem de evaluare
bazat pe levatele perdante, care sii opereze independent asupra fiecaei culori in parte.
Principiul este c&in fiecare culoare pot fi maximum trei perdante, fiecare carte de
onor de virf (As, Riga, D d ) lips5 fiind numkat5 ca o perdanti.
Se presupune c&o deschidere raGona15 confine gapte perdante in principiu. Regula,
numit.5 regula lui 24, cere s& aduni perdantele din mina proprie cu cele presupuse la
partener gi sg le scazi din cifia 24, o b w d n u m h l de levate ce pot fi realizate.
De exemplu, presupunhd c& aveti o m& cu 9 perdante, gi partenerul a deschls,
ceea ce promite 7, rezultii un total de 16 care, sciizut dm 24, duce la 8 levate redizabile.
Agadar nivelul contractului este de doar 8 levate, gi ii vefi oferi partenerului doar o sus-
@ere simpla. Acesta, la rbdul s & ~gtiind , d repondentul, prin susfinerea simpla, are 9
perdante, dar m b proprie a v h d doar 5 perdante (nu 7), va conclude declarind la nive-
lul patru (9+5=14 ;24-14= 10).
Deoarece in LTC se adun5 perdantele axei ~i se scad din 24, num5rul magic pentru
o man$%este de 14 perdante combinate (24 - 14 = 10 levate), iar pentru glem este 12.
PresupuGnd c&axa define un fit de opt car$, ea are un maxim de 3 perdante in fiecare
alt.5 culoare (se va putea t&a, sau majora o culoare lung&).
Metoda de numarare pretinziind ca orice As, Riga sau Dam5 s& reduca numgrul
perdantelor cu 1, rezultti ci%doar culorile cu marrUniun Vxx, sau mai proaste, au trei
perdante. Axx, Rxu sau Dxx confin doua perdante, ca gi Ax- AVxx, Rxx. D m -
datoritii existenizi celei de a pstra car$. Dx este considcrata ca avind tot doua perdante.
De exemplu :
ARXXX vxxx + V x x +Axx = 10perdante = 8 P . O .
AXXXXX vxxxx + R D +AR = 7perdante =12P.O.
4A R v~xx ~+ R~ D ~ xx~ * = 6 perdante = 12 P.O.
v R V ~+ AV* 4 D~~~ = 7 perdante = 15 P .O.
Axxxx VADXX + x x bxxx = 9 perdante = 6 P.O.
Un mic plus (de cca %) il reprezinta excesul de controale (As, Riga) h comparatie
cu prezenfa onorilor nesprijiniti (Dam5 pi Valet), care depuncteazii.
1at5un tabel de echivalenp^ m ecalculul hpuncte de onor pi caiculul ?n levate perdante:
P.O. 0-5 6-8 9 - 11 12 - 14 15 - 17
L.P. 11- 12 9 - 10 8-9 7 -.8 6-7
CLASIFICAREA DESCHIDERILOR
Criteriile de clasificare a deschiderilor sunt cele de for@. Ele permit repondentului

s5 hcadreze m h a deschdentului htr-una din marile categorii de punctaj.
De ce sunt grupate deschiderile pe categorii ?
Fiindca h acest fel se poate transmite, din startul licitatiei, lmaginea tit mai exact5
a tipului de m M . fn funcfie de acest mesaj se va contura atitudinea partenerului.
htAlnim deschideri considerate foarte prccise, grupii ?n care se hcadreaza toate des-
chiderile de 6rii de atu, deoarece au punctajul exact cunoscut pi distribufiile la fel, des-
chideri foarte puternice, deschiderile normale de unu la culoare cu for@ variabila ~i
&verse deschideri de baraj. Cele mai frecvente sunt cele de unu la culoare, iar cele mai
comode in descriere pi licitare sunt cele exacte.
fn sistemul prezentat cititorilor, deschiderile sunt
Deschideri obijnuite :
1a 13 - 21 P.O.D.
1+ 13 - 21 P.O.D.
1v 13 - 2 1 P.O.D., culoarea in cinci cirti.
1A 13 - 21 P.O.D., culoareah cinci ciiqi.
Deschideri exacte :
1 FA 15 - 17 sau 16 - 18 P.O.(dupii cum au convenit jucfitorii)
3 FA Gambling.
Licitafia 83
Deschideri tari :
2 FA 20 - 22 sau 21 - 23 P.O. (dupii cum au convenh j ~ ~ o r i i
24 223 P.O.D., minimum 8 % -9 levate de joc, forcing.
Deschzderi de baraj :
2 +/VIA 5 - 10111 P.O.D., baraj, culoareh gase.
3 +llv14 6 - 10111 P.O.D., baraj, culoare in Sapte.
4 +/+ idem, culoare h opt.
4 v14 idem, culoare frumoasH GIopt sau Sapte.
5 a/+ idem, culcqare in nouz.
Sii repem cii cele mai frecvente deschideri sunt cele de unu la culoare. Bridge-trl
fiind in prirnul r h d un joc de culoare, un joc de atu, doar absenfa unui fit convenabil
conduce la jocurile Grii de atu, gi este firesc ca majoritatea deschiderilor sH hceapH prin
a numi o culoare la cel rnai jos nivel.
Miiinile potrivite deschiderilor de unu la culoare, htre limitele de 13-21 P.O.D. se
divizeazii, la rhdul lor, h trei categorii de for@, de care st: va !iris s m a %I redeclarsfii
pe parcursul licitafiei. Ele sunt:
minimale 13 - 15116 P.O.D. Cu bune culori in gase sau bicolore
facil de descris, se poate cobofi la 11 - 12 P.O.D.
medii 16 - 18 P.O.D.
19-21P.0.D.
Cu referire la M e exacte, de tipul de atu, se pot face douH observatii.

Prima este d deschiderea de 3 FA de stil vechi, cu 25-27 P.O., nu mai este folosit5.
0 asgel de miin5 poate fi descrisii uSor ulterior, treciind prin deschiderea de 2+.
A doua se refer2 la m h i l e de -19120 P.O., aflate htre cele de 1 FA ~i cele de 2 FA
(spaGul htre lirnita inferioarg ~i superioarg in grupele de FA este de 3 puncte), care se
deschid cu unu la culoare gi apoi sunt precizate prin licita$c cu salt k FA.
Este important de rebut c2 ?nsistemul prezentat, h categoria deschiderilor foarte

tari, este considerati doar cea de 2 +, celelalte fiind eliminate din raiiuni de frecvenj5
mi& pentru a fi folosite rnai eficient palierele de liciwe.' fn alte sisteme, cum este
ACOL de pildti, $i alte deschideri de la nivelul doi sunt rezervatz m&nilor tan. Indife-
rent hsii de sistem ~i de criteriile de hcadrare, h toate deschiderile tari primes calcu-
lul h levate de joc fa@de cel a1 punctajului.
in condifiile pretinse pentru diversele tipuri de deschideri, aga cum s-a spus, se fine
seama gi dc lungimea culorilor. La deschiderea de 1 FA m h i l e prezintit Istribufii
echilibrate. La deschtderile de unu pe majore culoarea are minimum cinci &$, iar la
toate deschlderile de baraj numiirul c5rplor in culoarea respectivti reprezintA principals
obligahe.
Iati cum arati un tabel de echivalenp privind speranp %I levate, h funcfiede pw~c-
tajul de@nutimpreunii de cei doi parteneri :

- 20 de puncte - Limita necesar5 pentru a realiza 7 levate.
2 1 - 23 de puncte - Zona contractelor pa@ale, pihi%la nivelul de 8 levate.
24 de puncte - Pa@ale piinti la nivelul de 9 levate.
25 - 26 de puncte - Zona de man95 pentru 3 FA sau pentru culorile majore,
9 - 10 levate.
27 - 28 de puncte - Contracte sigure de man95 pe FA sau pe majore, 10-11
levate.
29 - 30 de puncte - fn general 11 levate, zona contractelor de man52 pe cu-
lorile minore.
3 1 - 32 de puncte - Tentative de mic glem pe culoare, cu conditia asiguriirii
existenpi controalelor necesare.
- Este considerati limita la care un mic $em este realiza-
33 de puncte bil (de$iniind controalele). Se consider5 c5 cele 7 puncte
lips5 ar putea fi maximum un As gi un Rigii.
34 - 36 de puncte - Zonii sigurii de rnic glem, 12 levate.
37 de puncte - Zona de mare glem, 13 levate. Maximum 3 puncte la
adversari.
Obsewatie :~lemurilepretind existen,ta controalelor in toate culorile, in sensul cd
este esential ca adversarii sk n u j e capabili sd incaseze una, respectiv douii, levate.
Se poate rernarca faptul c5 pentru fiecare palier de licitafie punctajul pretins trebuie
s5 fie mai mare cu 2-3 puncte decit precedentul.
Ce concluzii se pot trage din acest mod de evaluare a nivelului contractului ?
fn primul rind c5, pentru a hcepe o licitafie, a deschide, este necesarii o m b i i peste
media aritmetic5. Se consider5 drept condifie necesar5 existenp a 12-13 P.O.D. Partene-
rului deschidentului ii este foarte ugor s5 calculeze, cu destul5 exactitate, care este palie-
rul maxim pe care axa este h mikurii s b l atingii 5 r 5 pericol de c5idere gi, h acelagi
tirnp, cam cite puncte au adversarii.
Dac5 din aceasti evaluare, care uneori poate fi &cut5 imediat h functie de deschi-
derea Eicuti, rezultii c5 balanp punctelor hclinii h favoarea uneia dintre axe, ea trebuie
sH exercite prin licitatie ac?iuni hotirite pentru a - ~ impune
i contractul, fie de parpala, fie
de mangii, fie de glem.
0 alti metodii de apreciere a perspectivelor de mangii, statisticile confirmind faptul
c5 o mangii este realizabilii dac5 fiecare dintre juc5tori are echivalentul unei deschideri,
este urmgtoarea :
deschident echivalent repondent echivalent total
13 - 15 1 > 13 1 2
16- 18 1 1/4 8 - 10 3/4 2
19 - 21 1% 6-7 % 2
Licitafia 85
DESCHIDEREA DE UNU LA CULOARE
Reguli generale - Rrispunsurile la deschiderea de unu la culoare - A doua

vorbire a deschidentului - A doua vorbire a repondentului - Deschiderile pe
culori minore ~i continuarea licitaeei fn sistem - Deschiderile pe culori majo-
re yi continuarea licitatiei in sistem
REGULI GENERALE
Condiei pretinse pentru deschiderile de unu la culoare - CGteva reguli specif-

ce - Perspectivele de contract, bazrrte pe relatiile de punctaj intre deschident yi
repondent - Deschiderile pe locul trei - Deschiderile pe locul patru - Regula
lui 20 - A 4-a culoare forcing - Licitaea inversati - Despre 1icitatiile.forcing
~i nonforcing - Cum sunt manevrate licitatiile cu salt fntr-o noud culvare -
,,2 peste 1 " irz cadrul sistemului
Cele mai fiecvente deschideri in bridge sunt cele de 1 +, 1 +, 1 v sau 1 4, limitele

de punctaj intre care ele se inscriu reprezenhd ptste 53 % din opiiunile deschidentului.
Deoarece, spre deosebire de deschiderile de 6rB de atu, care au caracteristici de
punctaj $i distribufie bine definite, deschiderile de unu la culoare cuprind o garnB largB
de punctaj (de la 13 la 21 de puncte) $i variate feluri de distribujie, descrierea lor este
mai dificilsH.
Trebuie subliniat cB, plechd de la premiza cB un bun atu este considerat culoarea ?n
care partenerii de* cel mai mare n& de c w , in principiu cel pupn opt, cele rnai
atractive contracte de man~Bsunt 4 v / h , iar sistemul de licitafie a fost in q a fel constru-
it h c i t sH ofere prioritate acestora. El funcfioneazg pe principiul potrivit cgruia deschi-
derile pe culorile majore se fac cu cel putin cinci cwi, ceea ce conduce deseori la posi-
bilitatea ca deschlderile pe culorile minore sB fie %cute cu nurnai trei cLh. Pentru aces-
tea funclioneazg criteriul ,,celei mai bune minore", iar alegerqa htre trefla si car0 nu se
face funcfie de calitate ci de lungime. C h d lungimile sunt egale, cu 4 - 4 se deschlde cu
1 + iar cu 3 - 3 cu 1 4, dupsH cum a fost aratat capitolul precedent. ,
htrucb inteniiile se hdreaptii a~adarin primul r h d spre contractele pe culorile ma-
jore, obiectivul primordial a1 licitafiei fiind descoperirea fitului pe majore, sistemul ofera
solutiile cele mai logice pentru dirijarea licita~ieispre acestea, evithd sustinerea irnedia-
ti a culorilor minore. Totalul de 25/26 de puncte necesar manselor pe culori majore este
mult mai fiecvent deciit ceel de cca 29 de puncte cerut de man~elepe culori minore, pen-
tru cele unsprezece levate.
h dialogul care se instaureaza htre deschident si repondent, ambii jucsHtori, la fel ca
gi conducatorii auto c h d se gisesc la volanul maginii, trebuie sii fie atenji ~i sensibiii la
semrlalele semaforului. SB ofere undg verde c h d dnunul este liber dialogului ( h cazul
diverselor licitatii forcing), sii avertizeze c h d este galben vi cere atenhe (licitatii limitate
sau invitationale) gi sii stopczc licitaha c h d semnalul rogu cere acest lucrt.
(fn text, de cdte ori se vorbe~tedespre puncte, trebuie sd se infeleagd cd este vorba
de puncte de onor ~i de puncte de dzstribupe (P.O.D.), iar cdnd in mod explicit este vor-
ba dour de puncte de onor, acest lucru se va preciza)
Conditiilepretinse unei deschideri de unu la culoare

Sunt considerate hdeplinite d a d m2.m deschidentului are :
1) htre 13-21 de puncte de onor gi distribufie(de lungime).
2) , 2 - 2 % levate defensive.
3) o culoare de atu de propus (o major5 h cinci sau o rninorii, real5 sau de pregitire)
4) o redeclaratie (77 rezervii), pe locurile unu vi doi, pentru a-vi descrie m h a (forja
vi caracteristicile distribufiei) ~ia putea riispunde la licitafia partenerului.
Deschiderea pe locul unu gi doi confine obligafia celui care a %cut-o de a fi in mii-
surii sii rnai vorbeascii o dat5. Rigurozitatea acestei obliga$i scade pe locul trei, unde
sunt admise vi deschideri rnai slabe, Erii obligafii de redeclaratie, $ n b d searna cii parte-
nerul este pasant.
Concret, atunci c b d un juciitor deschide licitafia, el prornite trei lucruri:
- o mhii de cel pupn 13 puncte.
- o sugestie pentru o culoare ce poate deveni atu.
- o redeclarafie, in cazul in care partenerul riispunde. Pentru a nu avea probleme
h formularea ei, corect este ca deschidentul sii treacii h revisti posibilele riis-
punsuri ale partenerului vi propriile sale reacfii la acestea.
T i r h d cont de larga gamii de punctaj a deschiderilor, ele au fost evalonate h trei
grupe de for@ - minimale (13- 15), medii (16-18) vi maximale (19-2 1) - uvor de rejinut
folosind formula mnemotehnicii de ajutor Mi-Me-Ma.
Sistemul permite deschidentului cayprin redeclarafiile sale ulterioare, sbvi clarifice
partenerul asupra zonei de for@in care este situatfi m8na sa. Dacii este minimal va sem-
nala acest lucru, dacii are o m h 5 b d , htre 16-18, va face o redeclarage invitanti,
hcurajantii, iar dacii are o mihi5 rnaximalii, iar partenerul a vorbit, va licita in aga fel in-
cit contractul de man85 sii fie atins.
Din punct de vedere a1 distribuhei m w i , pentru a nu consuma din spa9ul de licita-
tie, licitarea mlinilor bicolore vi tricolore trebuie condusi cit mai economic ~ i pentru
,
descrierea lor, se practicii urmiitoarele formule de memorizare:
cu 5 - 5 : se deschide cu cea rnai scumpii, apoi se liciteazii cea rnai ieftinii vi
dupii aceea se repetii cea rnai ieftinii (ABB).
cu 6 - 5 : se hcepe cu cea mai lungii, apoi cea mai scurt5, $i se repet2 cea h
cinci (ABB).
. cu 6 - 4 : cea h vase, apoi cea h patru, vi se repeti cea h vase (ABA).
Principiul riispunsurilor cu msini bicolore cere licitarea celei rnai lungi, daca' sunt
inegale, #i a celei rnai scumpe dacd sunt egale.
Pin5 acum 20 de ani era la mod5 un sistem, deosebit de drag h c e z i l o r , numit
,,can~pe",adoptat ~i de itjllieni sub nurnele de ,,curto-lungo". Pus la punct de Albarran
pentru licitarea bicolorelor, in special a celor tari, el cerea nurnirea culorii in patru mai
h 6 i gi apoi a celei mai lungi.
S i remarch la licitarea bicolorelor posibilitatea ca ele sii nu fie spuse economic,
rnai inti% cea rnai scurnpii ~i apoi cedalt5. C h d nu se respect5 principiul de bazii avem
dea face cu ceea ce se numeste licitape inversatd. Ea este rezervat5 miinilor tari, de
peste 17 puncte.
CZteva reguli speczjice aplicabile deschiderilor de unu la culoare

* C h d unul din juciitori face un raspuns care ii limiteazii m h , a$a cum s-a
spus deja, celslalt juciitor devine capitan ~i va lua deciziile ulterioare. IatA un exemplu
de secven@de licita~e:
*Spunhd 1 V, repondentul este nelimitat, el poate avea 6, dar ~i
14/15 puncte.
14-1v * A doua vorbire a deschidentului, 2 V , ii limiteazi minay el are o
2 t - ? deschidere rninimal5, de 13-15 puncte, gi face o susfinere simpli a cu-
lorii repondentului.
* Revine acestuia acum obligalia de a decide. El va putea spune :
- pas = Mi, stop.
- 4 v = Me, dar Qrii nimic hplus, stop.
- 6 v = Ma, cu temperament de gambler.
- 2 FA, 3 v = invitafional,el face un efort in plus (Me).
- 2 r = forcing (Ma), nelimitat.
- 3 + = trial bid (Me +).
* Evitati erorile de licitalie dupa ce deschidentul a redeclarat o nouii culoare, ce
intervin fiecvent la jucatorii care nu au k c 5 suficienti experienB in a - ~ ireevalua m h a
gi nici in a o limita, qi care au tendinpi de a supralicita. De pildii, dup5 : 1 v - 1 r
2 + - ? care
ar fi riispunsurile corecte cu urmatoarele patru miini ?
rRV732 nRV73 nA9862 nA9862
v96 vR6 vDV3 v D4
+ R7 + 986 + R5 + RV73
4~8765 4852 4765 465
rectificafi in 2 v . pas, preferafi a do- salt in 3 v, + R este *,
3 suslinefi a do-
ua culoare. foarte prefios. ua culoare.
* Majoritatea expeqilor din ziua de azi considera c5, in raspuns la o deschidere,
orice culoare in patru devine licitabili, oriciit de slaba este ea. Ceea ce este evident rnai
ales cind se deschide cu cea rnai bun5 minora, tocmai pentru a g5si prin lici'tiie un fit
de 4 - 4 pe majore.
Bridge de la A la Z
* Principiul cere s i nu se faci licitatii de includere imedat5 cu m&initan.

* Uca &. regulile bridge-ului atrage aten6a c5 3 FA este spus ktotdeziuna pen-
tru a fi jucat, ~i nu i se pot conferi alte sensuri dec&tatunci c h d el apare in secvenle arti-
ficiale de licitatie.
* Dacg o mangi, dar mai alcs un ~lem,se joacg pe culoare, paeenerii trebuie s i
se asigure CZnum5rul de atuuri din cele doui miiini este de cel pu@ opt c8rri. Slemurile
de culoare f2ri atu solid sunt riscante.
* Partenerii sunt datori s5 observe, c h d stud& caracteristicile mihilor, daci
ele sunt valoroase doar ?n ofensiv5 sau daci pot s e ~i~in defensivi.
* Se pune deseori htrebarea daci, fiind vulnerabili, condfiile pretinse pentru o
deschidere se modificg. Nu, categoric nu, doar prudenp cregte. Dar este prea periculos
s i se paseze cu o m h Z cu care altul ar fi deschs.
* 0 alt5 intrebare este legat5 de l h t a inferioari a deschlderilor. Cu 12 puncte
gi o bung culoare major% fir5 probleme de relicitare Si existhd doui levate defensive,
fiecvent se recornand5 s i se deschd5. Sau cu o bicolor8 major8 5 - 5 cu onori concen-
trafi; chiar ~i 11 puncte sunt indeajuns.
Dar atunci ciind se deschide lejer, la limita minimalului pretins, trebuie s i se fin2
searna de dificultii$ileeventuale ce pot apirea in redeclaraIiile ulterioare ~ i in, cazul in
care ele par insurmontabile, se va aprecia dacZ nu este rnai corect s i se paseze.
Perspectivele de contract, bazate pe relatiile tie punctaj

Zntre deschident ai repondent
Nivelul contractelor declarate dupZ o deschidere de unu la culoare depinde de relafia
dintre valoarea miiinii deschidentului 8i valoarea m&inii repondentului. Grupele valorice,
clasificate in Mi-Me-Ma, in care se h c a d r e d d i n i l e deschidentului, sunt aplicabile .yi
m m l o r repondentului, ~i ele sunt : minime, 6-9110; medii, 10/11-12; maxime, +13.
h b c f i e de apartenenp la una din aceste grupe de valoare, pot fi apreciate per-
spectivele contractului final, dupi ce deschidentul, prin relicitatie, ~ i - aprecizat forp :
Mkna Mdna Nivelul~nal FxplicaFii privind
deschidentului repondentului a1 licitatiei licitafia
- pas final
- 1 FA
- preferinfa
- repetarea culorilor licitate
anterior la nivelul doi
Parfiali, sau - 2 FA ;o invitatie de man$&
char mangti - una din culorile spuse de
partener la nivelul trei
- declarare de man$&
- noi licitaoi forcing pentnl
expiplorarea contractului final
Licitafia 89
- pas, dacii contractul este plasat

6-8 Marc2 p@alg - rm-enirea la cel mai jos nivel
posibil intr-ura din culorile spu-
17 - 18 se de partener
9 - 10 Man92
11 - 12 Man 5 - licitarea mangelor pe majore
13 sau mai mult Man:g '
- noi culori forcing
6 - 10 Man95 - pas, data maqa a fost atinsii
11 - 12 Man@ - licitarea manselor pe majore
19 - 21 - licitarea unei noi culori, forcing
13 sau mai mult Slem - licitare de @emcu rnijloace
specifice
Deschiderile pe locul frei

Experienp, gi practica in cercurile de expeqi, este de a desckide pe locul trei ~i cu
r n h i subminimale (1 1-12 puncte), care nu ar f i justificat o deschldere pe locul unu sau
doi. Scopul acestor deschden siabe este atit de a face viap grea adversarilor, care pot
aprecia grevit foqele proprii gi vor declara mai greu eventuala m a q 5 ;au ~lem,dar $i de
a concura pentru o marc5 parpal5 sau a sugera un posibil sacrificiu. In plus, ele oferg o
mforma$ie utilg partenerului pentru un bun atac.
Deschderea pe locul trei, dacii m h este mai slab5 deciit cerinrele pretinse pentru
locul unu gi doi, prezintii un avantaj tactic evident. Din experientq s a constatat c5 jucii-
torii ,,activi" oblin rezultate mai bune deciit cei ,,pasivi", conservatori, deoarece creeazi
probleme adversarilor, care nu pot lua deciziile potrivite.
Deschiderea pe locul trei nu este conditionat5 de existenpi unei relicitaiii, deoarece
partenerul a fost pasant, dar trebuie s5 fin5 cont de capacitatea de a rezolva cel mai pro-
babil r5spuns a1 partenerului. Un ochi trebuie aruncat 9i asupra vulnerabilit5tii, in special
%I contextul in care partenerul va vorbi.
C h d o m h i este deschisii pe locul trei, cu valori minimale (1 1-12 puncte), scopul
actiunii devine deci:
1. lupta pentru o marc5 paQial5
2. sugerarea unui posibil sacrificiu I
3. furnizarea unei indicafiide atac

Deschldentul de pe locul trei trebuie s i respecte trei reguli :
1). Dacii reliciteazii 1 FA sau 2 FA, prornite o m h i i pling, cu valorile de deschi-
dere respectate.
2). 0 nouii culoare prornite o deschidere serioasi.
3). Daci paseazii culoa~easpus5 de repondent,. promite
. toleranj5 pentru culoarea
acestuia (trei c@ sau un onor dubleton) ~i m h i rmnunal5.
0 propunere, cunoscut5 sub numele de regula lui 15, permite efectuarea unei des-
chideri mai firme de picii, atunci c h d valoarea ciiqilor de mor plus nxmZrul dc pici
face un total de 15.
De exemplu, cu : r D87543 v 62 + R2 s A97 , sau cu :
r V87654 v 8 + A5 + A875 se Poate deschde Pe
locul trei cu 1 4.
Iar cu : 4 D87643 v R + 76 + A654, s-ar putea deschide cu
2 4 slabe (de~idouii slabe cer 6-10 puncte concentrate ?nculoarea de baraj).
Aceastii reguli, formulatii de expertul american Don Pearson, (potrivit ciireia dacii
totalul punctelor de onor plus n u m h l de c w i h pic5 este de 15 sau rnai mult deschide-
+
rea este hdreptiiot5 ~i trebuie gcutii), autorizeazii de pildii o deschidere de 1 cu o mi-
n i c a : r DV97 v A103 + 98 +
RV52.
Accentdin regula Pearson este pus pe num5rd de pici, nu degeaba culoarea e n d
regma bzttztliilor.Lipsa lor trebuie cornpensat5 prin P.O. pentru a spera intr-un scor favorabil.
Deschiderea pe locul patru

D e ~ se
i recomandii ca deschiderile pe locul patru s i justifice din plin condi$ile pre-
tinse pentru o deschidere solidi, juciitorii versati practicii abateri atunci c h d au convin-
gerea cii ar r e u ~ sii
i obfinii un scor favorabil in dona respectivii. De regulii, cel ce de@e
culoarea scump5, pica, mai greu de contestat de adversari, va putea fi mai activ h astfel
de cazuri. A marca pozitiv in propria coloanii c h d adversarii au pasat, pare rezonabil 21
eventualitatea cii m h a se va fita bine cu partenerul.
Regula lui 20
fn aprecierea posibilitiiiii unei m W de a deschide, h special pe locul trei la deschi-
derea de unu pe culoare, dar chiar qi pe locul unu sau doi, ~i h conformitate cu tendin@
de a o face cu m2ini slabe, exist5 vi un alt criteriu de evaluare.
Este acceptatii ~i adrnisibili o deschidere daci totalul punctelor de onor plus totalul
celor douii culori rnai iungi este egal cu 20.
De pildg, 11 P.O. + o distribuiie 4 - 4 - 3 - 2 = 19 puncte.
Sau, 11 P.O. + o distributie 5 - 5 - 2 - 1 = 21 de puncte.
Se va putea deschide, urm2nd regula lui 20, chiar ~i cu miiini minimale, de tipul :
r AD93 v 2 + RD1072 IF 1098 11 + 9 = 20 Se poate deschide cu 1 +.
a 87 v V32 + ARD9754 a 9 10 + 10 = 20 Se poate deschide cu 1 +.
r ADV765 V - + 432 & R972 10 + 11 = 20 Se poate deschide cu 1 A.
r 32 v AV10832 + AV83 4 4 lo lo = 20
+ Se poate deschlde cu 1 v.
Terence Reese spunea cii juciitorul care se uitii doar la punctele de onor ~i nu dP im-
portantii distributiei este o ameninpre. ARDV102 (10 P.O.) furnizeazii Sase levate, pe
c h d patru A$ (16 P.O.) doar patru.
Daca deschiderea a fost minimalii, este foarte important ca ulterior sir se comunice
parteneruiui acest lucru.
Avocafii regulii lui 20 s u s p ca este mai ugor sii deschrti decst sii intervii, qi sd dai
asrfel primul pumn adversarilor. Licitafia ?n intervenfie este mult mai grea, ?n special
dac5 adversarii bareazi.
Despre a 4-a culoareforcing

Cum se produce gi ce se doregte atunci ~ 2 n dh licitajie este numita qi a 4-a culoare ?
De ; , . ~ m p i:u 1 + - 1 v
1 4-21c
0 astfel de licitalie trebuie interpretaa ca f h d semiartificialii. Ea hcearcii sii obfinB
inforrnqii suplirnentare din partea deschdentului pentru a decide asupra contractului final,
existhd o nesigurmiii asupra deciziei corecte. Este o licitaDe forcing, cel mai adesea con-
siderati forcing de mangii, gi garanteazii peste 11 P.O. Intentiile acestei acDuni pot fi :
a) giisirea unei finen in cea de a patra culoare, pentru a putea juca FA.
b) gssirea unui fit de trei ciirp ?nprima culoare spusil de repondent, pe care acesta o
are h cinci.
c) obtinerea informaliilor asupra foqei ~i hstnbutiei deschldentului, ce pot permite
continuari de licitafie cu miini tan, care nu pot f i descrise mai bine altfel.
Dac3 licitarea celei de a patra culori este fZcut3 cu salt, ea semnifici o miinti bicolo-
r i tare, de cel pufin 5 - 5, gi este forcing de mangii. De pildii 1icitaDa de 3 v din secvenp
urmatoare :
l+-1A
2 * - 3 ~
Deschdentul va reacfiona la a patra culoare aducind precizki privind mina ?nur-
mitoarea ordine :
1) va susone, dac5 are trei ciiqi, prima culoare a repondentului, Zn cazul cii a fost majori.
2) va declara far5 de atu d a d are o tinere ln cea de a patra culoare, dar cu condiiia ca o
astfel de licitafie s i nu prejudicieze corecta descriere a miinii.
3) va continua licitafia oferind preciziiri asupra distribufiei, f a 5 ca repetarea culorii ma-
jore de deschldere sii promiti ceva in plus. De exemplu : ',
1V-14 j
21-2+
2v (semnificafia este cii deschidentul nu pne sii joace FA)
Dac3 m h a este medie (16-18), pentru precizarea zonei deschiderii, ea se va putea
descrie prin licitatie cu salt, cu condijia sii nu se depggeascii 3 FA. De pildii, o secvenp
de tipul :
1*-lv
14 -2 + prezinti o miin5 avind culorile 5-4-3-1, cu patru ciiqi
3v la pica, trei ciirp la cup5 gi 16-18 puncte.
Tot in zona medie de punctaj, cu o m h 5 5-4-3-1, dar avhd cele trei cLfi in a patra
culoare (Axx sau Rxx); se poate oferi susfinere, propuniind repondentului s5 devin5 de-
clarant in FA.
Licitatia ar decurge astfel : 1 + - 1 v
lr-2+
3 +
De remarcat este c5, dac5 a patra culoare spus5 la primul palier este pica; de pild8 :
1*-1+
1 v - 1 4 , deschidentul trebuie s5 se comporte ca
gi c h d licitatia este natural%,s5 o sus$n5 dac5 are fit, a v h d totodat5 grijfi s5 nu ajung5
direct in 4 4 , chiar dac5 este tare.
C&ndeste a 4-a culoare forcing de manpi ?
htotdeauna atunci c h d prima schimbare de culoare a fost la nivelul doi peste unu.
Dar nu e neapiirat forcing de man@ dac%repondentul se menfine sub 2 FA, ca de pild5
in secvenp :
1+-lv
lr-2+
2+-2v
Licitafia cunoscuti sub acest nume caracterizeazii o m h 5 tare gi o descrie ca atare.

h mod normal, dac5 cel ce a deschis licitafia are o mhii minim5 gi a primit un r k -
puns din partea partenerului la primul nkel (acesta ar putea avea doar 6 puncte), cea de
a doua vorbire a sa, dac%este o nou%culoare, trebuie s%fie sub rangul precedentei.
De exemplu secvenp :
l v - l r
2+ caracterizeazi o astfel de m2n8 (minimalii).
Dac5 ins5 noua culoare depgaeqte rangul precedentei, avem de-a face cu o ,,inversa-
a'',gi licitatia va caracteriza o miin5 de la 17 puncte in sus. De exemplu :
l*-lv sau l + - l r sau lv-1FA
2+ 2v 2A
De ce ?
Fiindc5 o vorbire ,,inversatgMconduce automat licitafia la a1 treilea nivel $i nu poate
fi justificati dac5 forfa miiinilor nu o indreptiijege.
Obsewati cd o simpld preferin,td a repondentului (care poate fi minimal) pentru
prima culoare, il obligd pe acesta sd vorbeascd la niveIu1 trei, ceea ce ar putea deveni
riscant dacd nu sunt indeplinite condi,tiile de for~dpretinse de licitatia inversatd.
A doua culoare intr-o licitatie inversati este mai scurta decit prima. fn principiu, cu
5 - 5 nu se licitead inversat deciit cu bicolore solide.
Despre licitafiileforcing ~i cele nonforcing
* Toate suslinerile directe, cu fit, de la 1 la 2, de la 1 la 3 sau 1 la 4 pe majore,
sunt considerate ca fiind licitaiii care limiteazii mina, deoarece transmit mesaje precise.
Pentru a face ca o licitage sii fie considerati forcing, se apeleazii la alte secvenie.
De pildii cu mkini a v h d fit, o excelenti metodii care le permite descrierea, gi inves-
tigarea unor eventuale glemuri, este 2 FA dupii deschiderea de 1 v / r .
Observape :In sistemele naturale, ca de p i l d ~Sn ACOL, licitatiile de 2 FA dupd des-
chiderea de unu la culoare, reprezintii fntotdeauna strict 11-I 2 P.O., gi sunt considerate
limit bid ~i nicidccumforcing de mangci.
* Situalii forcing se creeazii qi atunci c h d , dupii repetifia culorii minore de cii-
tre deschdent, repondentul liciteazii o nouii culoare. Aceasti licitafie este forcing gi arti-
ficialii, h sensul cii nu propune un atu alternativ ci are scopul de a descoperi un fit de
trei ci@ in majora repondentului sau de a obiine o descriere mai flexibilii a mginii.
Observaii de exemplu nuanFrile :
l + - l n sau la-lv sau I+-14
2+-2v 24s-2+ 248-2+
Pe c h d in o secveng tip 1a - 1v
2a-2 v licitajia de 2 v nu este forcing, ci naturalii.
* Licitajia este forcing de asemenea, gi are acelea~iscopuri, c h d deschdentul,
dupii o culoare minorii, spune 1 FA, iar repondentul liciteazii cealaltii minorii.
Dupii: 1a - 1r
1 FA - 2 + vorbirea de 2 + este artificial5 gi forcing, iar deschidentul
se va folosi de o schemii de riispunsuri in trepte pentru a-qi descrie mina. Ea arat5 astfel:
2v = minimal, grii trei ciirp la cup5
2 FA = maximal, BriI trei cupe
3+ = natural, culoare cinci
3v = maximal, cu trei cupe, g.a.m.d.
Cum sunt manevrate licitafiile cu salt in&-o nou6 culoare ?

Ely Culbertson a fost primul avocat al acestui tip de licitajii, pe care le considera ca
fiind licitaiii forcing foarte utile. El susfinea cii nu se ckgtigii timp r&punzhd la llivelul
mu, cu o mhii, de pildii, de tipul : 4 ARD854 v R54 + A5 + 54, pe deschlderea
de 1+ / + / v a partenerului. 0 licitafie cu salt in o nouii culoare este mai potriviti pentru
a fixa forp qi a oferi decizie ugoarii deschdentului. Condfiile sunt o culoare solid5 in
gase, eventual in cinci, gi peste 15 P.O.Licitaoile cu salt in culoare definesc atu solid qi
nu au nevoie de susfinere.
Dar nu once msini tan pot fi licitate cu salt. De exemplu cu :
r V2 v V32 + AR105 + ARD9, pe deschderea dc 1 4, licitafia nu trebuie
continuati prin salt, ea cere investigari. Minorele sunt in patm gi, dacii dcschdentul iine
cupa, poate 3 FA este cel mai bun contract, sau cine $tie ce glem. Licithd inversat,
repondentul se va descrie.
Ce mdini ale repondentului se preteazd la licitatiile cu salt tari ?
a) Repondeiltlil are o culoare solid5 ~i cel p u p punctaj de deschdere
n V2 v ARD9876 + R2 + 103. Licitafia ar putea decurge astfel :
l+-2v Dup5 redeclaraGa deschidentului, repondentul se
39-4v va mulfumi s5 declare manga.
b) Repondentul are o culoare solid5 gi controale (peste 18 puncte) :

r 32 v ARDV97 + AD9 +
A5 . Licita$a este :
a -2v
2 FA - 3 v (1) (1) = interes de $em, nu inchide licitafia
3 4 (2) - 4 a (3) (2) = cue-bid
4 FA (4) - 5 (3) = cue-bid
7v (4) = Blackwood
c) Repondentul are o culoare bun5 gi un excelent fit In culoarea de deschdere
(n, ADV109 v R2 + 3 +
RDV54. Licitz$ia :
14 -24 Sensul licitajiei de 3 +: repondentul menwe situa-
2FA-3 + jia de forcing gi igi anunp singletonul de caro.
Cum trebuie sd redeclare deschidentul dupci o licitatie cu salt tare ?

1. s5 susfin5 culoarea, dac5 poate
2. s5-gi reliciteze culoarea proprie, daci este solidi
3. s5 declare FA, dac5 aceast5 licitafie se potrivegte caracteristicilor mAinii
4. s5 arate unde are concentrat5 tiiria
CAteva exemple de redeclarafii ale deschidentului, dupii o secventii 1 + - 2 v :
4987 rR43 r RV5 rDV83
vR53 v32 vV9 v 3
+ AV7 +D96 + R D 10 + ARV
aRD42 aARV63 a~10987 +Dl0976
3v
- 3+
- 2FA 3*
Alte tipuri de secvenje de licitafii forcing, sau nonforcing :

* Dac5 repondentul liciteaz5 cu salt a treia culoare, licitajia respectiv5 este
forcing de man@ $i descrie o bicolorg de 5 - 5 cel putin. De exemplu :
1iF-lv sau 1+-14
24-3+ 2 + - 3 ~
* Dupii o repetifie cu salt a culorii de deschidere, once nou5 culoare din partea
reponde~tuluieste forcing de man@. fn : 1 + - 1 r
3 +-3 licitafia de 3 + promite ceva
la caro. Dac5 repondentul $i-ar fi repetat majora, aceasta ar fi insemnat c5 are o carte in
plus in culoare ~i cere ca deschidentul s5 ofere cu prioritate un fit, dac5 poate. Susfinerea
minorei deschidentului la nivel de patru, Zn acest context, este tentativ5 de glem, cu fit.
De pild5 : 1 + - 1 v
3*-4*
Iar licitarea la nivelul patru a unei noi culori, 1A -2
3 - 4 + este un cue-bid cu fit
de pic5 gi intentie de a juca ~lemul.
* Licitqiile de sus$nere %cute f-r5 salt, la a1 doilea sau a1 treilea palier, nu
sunt forcing. Ele trebuie interpretate astfel :
1) 1*-lv 2) 1 r - 2 4
2 *
-3+ incurajant,
= 2 - 3 4 = invitafiona1,ll-12POD
cca 10 P.O. cu trei c&$ la pic5
fn schimb, dacii ?nturd doi sunt &cute cu salt, sunt forcing de mans5 :
3) 1 4 - 2 1
2 ~ - 3 .
* Sustinerea celei de a doua culori nu este forcing de man$, chiar %cut2 cu
salt, dac5 r5spunsul a venit dupii primul nivel : 1 + - 1 v
14-3A
Iar: l v - l r
*
2 -3 + trebuie interpretat ca invitafional, cu patru atuuri.
0 astfel de susfinere nu se poate face direct, cu trei atuuri. Cu o astfel de miin5 se
recurge la o schimbare de culoare pentru a determina forcingul.
* Suswerea primei culori (dac5 deschldentul a licitat dou5) la nivelul trei este
forcing de mang5. : I+-ln
2v-3+
Dac5 repondentul ar fi fost limitat la maximum 10 puticte $ ar fi vrut s5 se opreasc5 sub
maqi., el ar fi ales licitafia de 2 FA, cerind deschidentului sii revin5 el in prima lui culoare;
sau, daci prefera cupa, ar fi pasat sau ar fi sus@ut prin 3 v nonforcing, cu patru atuuri.
I
* Repetifia culorii repondentului, cu salt, este intotdeauna forcing $i denoti3 in-

tentii de ~lem,nu doar o man$%.
1 -1A Liciqia de 3 r promite o pic5 independenti in general, cel
2 v -3 4 pulin in gase, cu maximum o perclanti3 in culoare.
* Si licita$a : 1 v l n - 1 FA
3 +/* este forcing absolut in licitafia standard, din
considcrentul c5 o licitatie de 2 +/+ ar fi sugerat o m5n5 minimalil: iar o licitafie de

2 FA o 1x525foarte bun5 (15-17). Licitafia cu salt de 3 +/+ cstc forcing de rnziiq5, [i-
n h d cont cil ~i 1 FA, in sistem, veil vedea c5 are caracter de forcing.
Un dublu salt, dupi ribpuns, ar fi semnificat, ?ngeneral, o bicolori putemici, intru-
c5t altfel de tipuri de miiiti s-ar fi exprimat diftrit.
* Dup5 o licitafie cu salt a deschdentului, de 2 FA, repondentul are urmgtoarele
opfiuni:
1 4 -lv
2 FA - 3 + = forcing de mangil, cu cinci cupe dar poate doar trei carale.
l a -14
2 FA - 3 = fit de treflil, G r i a nega eventual cinci pici.
l a -14
2 FA - 3 4 = gase c&$i de pic%,sau cinci plinc, gi ambiiii de glem.
l* -14
2 FA - 4 4 = inchidere, &ri alte pretenfii, cu gase c51$ %I culoare.
* Licitafiile in cue-bi4 ca un eseu de mangi sau glem, sunt evident forcing.
,,2 peste 1 " in cadrul sistemului

Aqa-numitul ,,2 peste 1" nu este de fapt un sistem complet de licitqie, ci mai degra-
bil un mijloc de a face mai solid un sistem simplu, prin instaurarea unui forcing de man-
g i in cam1 licitatiei Gcute la nivelul doi peste primul nivel (cu completarea cil, in siste-
mu1 prezentat, licitafia de 1 FA ca rispuns la o deschidere pe o major5 are gi ea caracter
de forcing).
fn combinahe cu 1 FA forcing dupi deschiderile pe majore, folosirea licitatiei de ,,2
peste I", prin instaurarea acestui forcing de mangil (respe&nd soliditatea pretins5 des-
chderilor pe locul unu gi doi), este determinant5 gi faciliteazil declararea mangei in cazul
deschderilor pe majore (care se prezintd in cca 20 % din mdini).
Dup5 anunprea celor peste 11 puncte pretinse de un ,,2 peste l", repondentul are
posibilitatea, dac5 intenjioneazi, de a relicita 2 sau 3 FA. Agadar, in sistem, folosirca
acestui tip de licitatie este utili gi atunci c h d un 2 FA Jacoby direct (ca parte integrant5
a sistemului) nu poate fi folosit.
Trechd in revistj c5teva secvcnfe specifice de licitafie de ,,2 peste 1": se va injelege
funchonarea gi folosirea acestui tip de licitatie %I cadrul sistemului prezentat.
S-a spus cg o licitahe de ,,2 peste 1" (o culoare noui spusi de partenerul nepasant la
nivelul doi) este forcing de mangi, fie de 3 FA, fie de 4 v / r . 8i doar pufine cazuri pot
opri licitatia de ,,2 peste 1" sub nlangil.
Acest concept, inclus de multi jueiitori ce folosesc licitafia standard, ponlegtc de la
ideea cil, dac5 repondentul vorbe~tela palierul doi dupa deschiderea partenerului, trebuie
considerat ca promitgnd o m5n5 echivalenti unei deschideri (minimum 11/12 puncte) ~i
se angajeazil s5 mai vorbeasci o datii, fiind sigur c5 i se va oferi aceastg posibilitate.
Licitatia 97
Din cele minimum 11 puncte ce sunt pretinse, 10 trebuie s5 fie de onor, dad existi
o culoare in cinci, gi xni~imum9 dzc5 culoarea este in qase. Aceastil pretenfie trebuie
luatA foarte in serios, deoarece deschdentul iqi va baza a doua vorbire tocmai pe infor-
mafia pe care a primit-o privind forp partenerului. Aga ca nu c5deli in capcana de a lici-
ta 2 peste 1 doar fiindcii culoarea este lung2, dac5 m h a nu indepline~tecriteriul puncte-
lor. Char dac2 m h este dezechilibrae, cu mai pufin de 10 puncte r5spunsul va fi 1 FA:
daca repondentul nu poate licita o culoare la primul nivel gi nici s u s p e culoarea major5
a deschidentului.
,,2 peste 1" este util ~i deoarece poate conduce la explorarea unui fit secundar,
atunci c b d repondentul are o culoare proprie respcctabila Si doar doua cLIi in majora
deschidentului. De pildi in licitafia : 14 -2 +
2FA-3+
Deschidentul a avut : n RV732 v A5 + V9 + AV76
iar repondentul are: +
4 A ~ Ov RV + ~ ~ 1 0 7 2~ 4 3 2
lati cfiteva secvenle care exenlplifica aciiuni ideale, dup5 instaurarea forcinguiui
prin debutul de ,,2 peste 1":
1). 14-2+ m h rcpondentului :

2 -a n DV3 v 32 + AV3 + AD93
2). 14-2L m h repondentului :
2 + - B A DV3 v R5 + AV3 a AD93
3). 18-21 m h a repondentului :
2 -a 8 RD3 v 72 + 543 + ADV32
Deoarece ,,2 peste 1" este un r5spuas care in peste 90 % din cazuri promite valori
necesare pentru mang5, una din regulile ce obligatoriu se cer a f i respectatc este ca
repondentul s5 inceapii licitalia cu cea mai lung2 culoare, k~caz contrar descrierca m2i-
nii va fi incorectii.
Cea mai frecvent5 gre~eal2se petrece cu o m b 2 de tipul :
8 DV32 v 7 + AV9 a AD976 &d, pe deschiderea de 1 V: in loc de 2 se
r2spunde 1 r , gi astfel un eventual 2lem de trefl2 va fi ulterior mai greu de licitat.
Jucbd ,,2 peste 1" ~i a v h d , de pilda : 4 R5 V 3 + AD 4 ARD9765, dup2
' dcschderea de 1 v, licitalia de 2 a va fi suficientj, ea creeaza situatia de forcing dc
man25 gi faciliteaza licitafiile ulterioare. Ea este supenoar5 licitafiei 1 V - 3 4 (fiind
vorba de o rninora).
in afara marelui avantaj in descrierea foqei ~i distribuliei, folosirea acestui tip de
licitafie este de preferat pentru ca, debuthd standard cu doar 1 peste 1, este nlai greu
ulterior sa se descrie cu claritate extravalorile. &I special lici+ile cu salt peste un palier
swit avantajate (1 4 - 2 A), iar salturile peste dou5 paliere nici nu rnai sunt necesare,
aplickd sistemul de 2 peste 1.
S5 presupunem ca repondentul are : r ARV1076 v 32 4 32 + ARD4 , gi lici-

tea23 doar 1 r ,dupH deschiderea de 1 4.
Deschidentul, cu r D9 v AV97 + AD4 + V1075, care cu greu a adunat de o
deschidere, va avea probleme de a redeclara, in situaiia in care 6 4, gi eventual 7 +, sunt
pe mas5 gi ugor de atins dacH repondcntul ar fi debutat cu 2 A .
Unica situatie d n d dup5 un ,,2 peste 1" licita$a se stinge sub man95 este atunci
c h d nu se g5segte un fit pe majore sau stoperii pretinqi de o man@ pe FA.
Unul din avantajele licita~ei,,2 peste 1" este c5, fiind forcing, aqa cum s-a spus, nu
existi3 deck rar riscul ca licitatia s5 se opreascg inaintea atingerii man~ei.Iati de pildH o
m h 5 a deschidentului minimal5 qi cgteva presupuse secvenle de licitatie :
1) 14 - 2 V * = neavhd stop de trefl5, 2 r este mai
2 n * - 2 FA descriptiv. Dup5 2 FA(forcing), deschidentul
3 FA este obligat s5 continue.
2). 1 n - 2 v Degi pica este anemicii, contractul ajuugc in

rV9876 2 r -3 r 4 r, unde se opre~te.
+A3 4r
24 9A 8R7V 3).1&-2v *=3Vnumaiesteforcingdeman@,dar

2 r - 3 v* deschidentul, dup5 debutul de 2 peste 1, a v h d
4v Asul de cup5 dubleton, o va declara.
4). 1 r - 2 v * = splinter.
2 n - 4 +* Dup5 splinterul de 4 +, care prornite fit de p i d gi
4 + singleton de tr&& deschidentul accepti invitatia
gi, avtind excelente controale, cue-bid&.
Si un alt exemplu, din care se poate remarca c2t de bine se poate descrie o miin5 in
cadrul sistemului, folosind ,,2 peste 1".
Licitafia decurge Repondentul are : Tnterpretihd licitatia,
astfel : m b a repondentului este clarii :
l n - 24 AD5 - culoare de caro
2 4 - 2FA vV92 - valori pentru mans5
3+ - 3 4 + ADv93 - distributie echllibrati
4r IRV5 - toleran@ pentru pic5
Sau licita$ia : Repondentul are:

(1) = splinter
I V -2+ r6 (2) = d e ~ parteneml
i nu se arafii intere-
2 4 - 3 1 v32 sat, se continua tentativa de ~lern.
3FA - 4 + ( 2 ) +AD109 (3) = in fine, deschidentul cue-bideazii.
4 v (3) - 6 + (4) + A R v 10 7 6 (4) = repondentul declar5 qlemul. De ce
nu 7 ? FiindcH 3 FA a fost descurajant.
RA';~PUNSUMLELA DESCHIDEMLE DE UNU LA CULOARE
Ce principii guverneazii actiunile repondentului - Cum se rdspunde ? - Priori-
tdgle rlispunsurilor (rdspunsuri la o culoare majorii - rtispunsuri la o culoare
ntinorii - rlispunsuri cu bicolore) - Schematizarea rrispunsurilor - Rriupunsuri
cu o manti pasatli
Dupii prezentarea reguliior generale ce guvemeazti ac~unilejuctitorilor in cazul des-
chiderii de unu la culoare, gi clarificarea nofiunilor de baz%,vom analiza !n amanunt ati-
tudmea repondentului.
Ce principii guverneazii acfiunile repondentului ?

Partenexul unui juciitor care a deschis cu unu la culoare trebuie s5 @5 seama de ur-
Mtoarele citeva reguli simple:
- Nu are voie s5 paseze dac5 arc un minim de 6 puncte. De ce ? Fiindcg
deschdentul poate avea o mhii maximal%(19-21 de pancte), care, impreunZ cu cele 6
ale repondentului, ar cere ca manga s5 fie jucatii.
- Nu are voie sii vorbeasd 2 peste 1, cia& nu are peste 10 puncte. Mu@ hcepiitori nu
+
fin seama de dreguli gi liciteazii, de pildii, 2 dupa deschiderea parteneruld cu 1 V,
avkd mm2toarea m h i : 4DV5 v763 485 +A10943 (rkpunsul corect ar fi fost 1 FA).
- Dacti se decide s i susfiniiculoarea de deschldere a partenzrului, trebuie sii aibii un
anumit numar de c%+.
- De asemenea, ?ncazul ?ncare fitul a fost stabilit gi atuul agreat, repondentul are
datoria s5-gi reevalueze m h a gi sii adauge eventualele puncte de distributie pentru culo-
rile scurte, dacii este cazul, gi sii aprecieze nivelul contractului.
- Cunosctindfaptul ca' rdspunsurile de sus$nere sau cele de FA dau o descriere
mai clara' a mdinii, limitdndu-i posibilita'tile, o noud culoare trebuie aleasd dour
atunci ctind o descriere exactd a mdinii nu esteposibild ~i ctind se cere o continuare a
dialoguluipentru gcisirea celui mai bun contract.
Existi agadar posibilitatea de a da r5spunsuri care limiteazii m h (care pot fi ori de
slibiciune, ori de forliij sau riispullsuri care la inceput sunt ambigue, deoarece nu preci-
zeazti din ce categorie face parte h a gi cer descriere in cont,inuare. In acest ultim tip de
rtispunsuri intr5 licitafiile de culori noi (de exemplu 1 4 - 1 v). Ele nu comunicii hcii
forpi, m h a poate avea tot at& de bine 6 puncte, dar gi 14 puncte.
Dup5 deschideri de far5 atu (1, 2 sau 3 FA), repondentului ii este mai ugor sii iicite-
ze, ca gi dupii deschiderile puternice sau cele de baraj, fiindcii in aceste situafii el gtie
exact care este forp pe care o define deschidentul gi poate lua decizii mai exacte.
M h i l e repondentului, excluz~du-lepe cele practic nule sau extrem de slabe, pot fi
grupate dupH criteriul foIfei, aga cum se $tie deja, ?ntrei categorii :
,. 1. minimale (Mi), de la 516 la 9110 puncte
2. me&i (Me), de la 10111 la 12 puncte
3. marrirnale (Ma), 13 puncte sau mai mult
& funcjie de valoarea m h i i sale, pentru fiecare grupii in parte, repondentul are ur-
rngtoarele cbligajii:
1. Mi : trebuie sii vorbeascii, de hdatti ce are 6 puncte, o datii sau de mai multe ori,
dacii redeclaratia deschidentului il obligii la aceasta ; dar in interesul limitiirii
mginii gi a1 siguranfei nivelului el trebuie sii Mii licitajia c h rnai jos.
2. Me : trebuie sii aibii capacitatea de a efectua doug vorbiri ~i sii depunii interes
pentru declararea rnangei, renunwd la ea doar dacii deschidentul gi-a limitat
m h a ca minimii.
3. Ma : trebuie sii se asigure cii licit+a va atinge cel pupn manga.
Prezentarea actiunilor repondentului la deschiderea de unu la culoare este logic sii fie
examinatti bazat pe urmiitoarele opjiuni :
1. licit4i de susjinere
2. schirnbiiri de culoare
3. licitarea unui anumit numk de FA
Alegerea uneia din aceste opfiuni este determinatti de structura mginii proprii ~i de
foqa dejinutii.
Cum se riispunde la o deschidere de unu la culoare?

Sii vedem ce semnificaiie se dau unor r&spunsuri, dupii ce partenerul a deschis cu
unu la culoare ?
b Rdspunsuri pe culoare :
* Un riispuns la nivelul unu a1 palierului (1 + - 1 V) arat5 :

a) o culoare cel pujin in patru
b) un minim de cel pu$n 6 puncte
c) este forcing pentru un tur
* Un raspuns de 2 peste 1 (1 + - 2 11;) arat5 :
a) o culoare de cel putin patru car$, in general cinci (obligatoriu pe 1 r - 2 V )
b) peste 10 puncte
c) este forcing pentru un tur
* CAnd e x i d mai multe culori de spus, repondentul va licita
a) cea mai lung5 mai htAi
b) cu 5 - 5 sau 6 - 6, pe cea mai scumpii
c) cu culori doar in patru, in mod economic
* Pe deschiderea cu o rninorii, cu patru c5rfi htr-o majorii, va rgspunde 1 v I n
* Cu mgini echilibrate gi limitate, Erii o culoare majorii, repondentul va declara 1 FA cu

6-90 0 P.O., respectiv 2 FA cu 11- 12 P.O. Aceste licitajii ii precizeaza mgna $i ii ofer5
partenerului posibilitatea de a aprecia imediat nivelul contractului.
La fel ca ~i deschiderile de FA, tot aaa ~i rdspunsurile de FA aratd intotdeauna
mdini cu distribu@ echilibrate. Singura cxcepge se face c5nd r5spunsul de 1 FA, a cg-
rui limiti superioarii este de 10 puncte, este dat gi cu o m b i i semibalansatii, chiar excen-
tric5, deoarece un ,,2 peste 1" ar fi promis peste 10 puncte.
C b d repondentul trebuie d-gi exprime o preferin@ (deoarece partenerul a licitat
dou5 culori gi se cere o alegere), criteriile ce primeaz5 sunt, 7n ordme :
1) culoarea la care are rnai multe W i .
2) dac5 sunt egale ca lungime, va prefera-o pe cea 1icitat.i mai h d i .
3) cu un fit de opt cgqi sac nlai nrdr pe ixajora, ce a fost precizai, va prefc-
ra s5 liciteze culoarea major%pentru a juca manga: chiar dac5 exist5 un
fit, poate S;i mai bun, dar pentru o culoare minor5.
Repondentul se va putea exprima printr-o licitafie de apropiere, dupii cum va putea
face gi o liciiafie cu salt. Unele licitafii vor fi forcing, altele nu.
Primul lucru pe care repoi~dentulil are de facut, dupii deschiderea partenerului. este
de a-gi evalua m&a gi de a anticipa continuarea licitafiei. in funclie de vaioarea n12inii:
el are la hdem&i& riispunsurile mai sus prezentate. Dezideratul pr~ncipaltrebuie sii fie,
in primul rind, precizia. Prin acest principiu trebuie s5 se infeleaga c5,daca repondentul
are un tip de m5n5 pe care il poate defini imedlat, el este dator s5 o fac5, far5 a apela la
tergivers5ri sau mlbiguititi. De pildi5, dac5 a sustinut culoarea deschdentului (1 v-2 v),
el $-a limitat miina, nu are nimic deosebit ?n afara unui ajutor modest S;i fit. Dup5 cum
daca ar fi spus 3 v dupii 1 V , el ar fi definit o altfel de mb5, sau, dacii ar fi facut o
schlmbare de culoare, investiga$lle vor trebui continuate - deoarece nu se gtie inca nici
cite puncte arc gi nici structura mf inii.
Prioritiijile unor raspunsuri la deschderile de unu la culoare difer5, dup5 cum des-
chiderea a fost pe culoare major5 sau minor5 :
A. Rdspunsurile la o culoare major6 au ca prioritate, in ordine :
1. susjincrea
2. o nou5 culoare
3. licitare de FA
B. R&punsurile la o culoare minord cer, ?n ordmea prioritiifilor: ,
1. propunere de culoare major5
2. licitatia de FA
3. schlrnbarea de culoare
4. susfinerea culorii minore
Obsewatie : cu nzhnd slabd se acorda' prioritale majorei; cu mdini frumoase (1Me.
Mu),cu cnlitate Si lungime fn minore, se ponte anzlnta minora, ceea ce nu neagd auto-
mat existenta unei majore.
Criteriul de alegere intre o sus@ere pe ininorii S;i FA este ghldat de principiul : cu
ck mnina este mai echllibrata, cu atit se va opta mai lnult pentru FA.
Bridge de la A la Z
C. Rcispunsurile cu bicokore cer :

1. htre dou5 culori inegale, cea mai lung5
2. htre patru c*i la cup5 gi patru la picft, htotdeauna cupa, indiferent de
forp ei ((deschidentul va licita el pica, dac5 o are h patru)
3. intre o minod gi o major& alegerea se face in func$ie de for@
4. cu o bicolor5 puternic5 gi maximal5, inegal5, rnai htAi se spune culoa-
rea mai lung5 gi apoi a doua, cu salt
Sensul diferitelor tipuri de rcispunsuri, gi cerintele pretinse, ar fi

(1). Sustinerile cer reevaluarea gi calculul punctelor de scurtime gi se supun urm5-
toarelor reguli :
- da& partenerul a numit o singurfi dati o culoare, este nevoie de patru c w i pen-
tru a-1 suspne.
- d a d a zis-o de doG ori sau se j d sistemul cu majora h cinci, sunt suiiciente trei.
- dac5 a repetat-o de dou5 ori, ajung doug c51$ de completare.
Forfa culorii de sus$inere nu poate influen@ decizia (cu As-Rig5 seci nu se poate da
imehat punct). NumBrul de c5I$ detcrrnin5 decizia de a susfjne culoarea partenerului
pentru a deveni atu.
functie de culoarea de deschdere: suswerile se fac :
a) pe culorile majore
1 r -2 r 6-9 P.O.D. (uneori mai pufin), trei atuuri
1r -3 r 9-12 P.O.D., patru atuuri
1r -4 r m i h i excentrice cu cinci atuuri, singletoane sau gicane, max. 9 P:O:D.
b) pe culorile minore (dacit nu se joacd inverted)

1+-2+ 6-10P.O.D.,cincidr~hculoare
1+-3 + limitatlamaximum l1P.O.D.
1+ -2 + 6-10 P.O.D., patru c5rfi
1 + -3 + cel pufin patru c5r$i, limitat la maximum 11 P.O.D.
(2). Schimbkile de culoare sunt forcing, nelimitate ca f o e :

a). 1 peste 1 : de la 6 puncte in sus. cel pufin patru cgI$, nu sunt forcing
de&t pentru un tur.
b). 2 peste 1 : autoforcing, minimum 10111 puncte, repondentul se anga-
jeaz5 s5 mai vorbeasc5 o data.
c). cu salt : peste 15 puncte, culoare independent5
Obsewatie: Actiunea de a sdri peste o cubare, indiferent dacii este @cutti de
deschident sau repondent, presupune cd nu are Eungime de patru cdrp in culoarea sdrltci.
a). 1 FA : 6-10 puncte, 6 r &majorii, far&culoare.de declarat, distributia
poate fi dezechilibratii.
b). 2 FA : 11-12 puncte, 6 r 5 major5 hpatru: distributie echilibrae
c). 3 FA : 13-14/15 puncte, f5riimajor5 in patru: distributie echlibratii
Observatie : In caz de interventie adversd, r&spunsurile fqi pdstreazd acelaqi sens

pe care il aveau qi dacd n-ar fi vorbit adversarii, cu exceptia celor de frird atu, care
promit tinere in culoarea c~dversd.
Schematizarea rrispunsuriior
Sistenlatizhd rilspunsurile posibile la o deschidere de unu la culoare, vom avea
* pas negativ, cu mai putin de 6 puncte, excepthd cazul unei
culori lungi majore (minimum cinci ckirfi), care poate fi
spus5 la nivel de unu, sau o sustinere a culorii inajore
a partenerului, Bcuti cu scopuri tactice.
* 1FA miin5 echllibratii, limitat2 la 6-9/10 puncte. Exclude
patru c&$ pe majore.
* sustinere simpla limitat la 5-9 puncte, cel pu@ patru c&p h culoarea
partenerului, s2u trei pe majore. (obsewatie : juccind
standard)
* susfinerecu salt minimum patru c&@ h culoarea partenerului, 9-12
puncte gi, de obicei, gi scurtime. (obsewatie :juccind
standard)
11- 12 puncte, 61-5culoare de anunfat. (obsewatie :dar
nu pe mnjorti, la care se joacd Jacoby)
* culoare noua +nbracii cea mai largii gamti, de la 6-1 4/15 punctc, gi
la nivelul unu este forcing.
* culoare noug peste 11 puncte, culoare In cinci h general, considera-
la nivelul doi t5, cu mici exceptii, ca forcing de mangii. Unii expeqi
acceptii 9 pun& daca culoarea este h gase, 10 cu ea in
cinci gi peste 11 dac5 e in patru.
echilibrat, 15-16 puncte, finere h celelalte trei culori,
spus cu intenha de a fi jucat.
* salt direct hmanail miin5 puternic distribufionalg, cu cinci atuuri, singleton
sau manque, maximum 9/10 puncte.
* licitahe cu salt fo@ nelimitatii, peste 14-15 puncte, cu o culoare soli-
in culoare nou5 dii in cinci sau gase, eventual mai putin dacii exista gi
susfinere la culoasea partenerului sau biwlora, forcing
de mang5.
Observatze :Deqi se recornand&, fn principiu, ca nefiind indicat sc5 se fac6 baraj pe
deschidereu partenerului, el poate fi practicat uneori deoarece este explicit. De pila,
pe o deschidere de 1 +, a v h d r 75 v RDVxxxx + 42 +
V9 ,un salt la 3 V expri-
mil mai clar mina decit un r5spuns de 1 V . Mesajul este : nimic altceva ca valori gi su-
gestia de a juca m h a numai pe cup5.
Rkpunsurile la o deschidere de unu la culoare ar mai putea fi catalogate gi astfel :
1. slabe (licita9i nonforcing, cum sunt :
a) 1 FA.
b) suspnerea culorii.
2. amb~gue(forcing pentru un tur cel pu*) :
a) culoare nouii la nivel de unu.
b) culoare nou5 la nivel de doi, peste 10 puncte (1 r - 2v, promite cinci cii*).
3. tar1 :
a) 2 FA, in conceptia forcing de 13-15 P.O., sau 11-12 P.O. in standard.
b) sustinere cu salt a culorii, in conceptia modem5, invitant5.
C)3 FA, 15-17 P.O.
d) culoare nouii cu salt ( l v - 2 a), peste 14-15 P.O. cu o culoare foarte solid8
minimum in cinci sau avhd gi o bun5 susfinere la cea a partenerului.
4. de baraj :
a) salt in man~ii(1 v - 4 v), excelent atu minimum cinci, singleton sau manque,
maximum 9 puncte.
b) baraj pe deschiderea partenerului (1 v - 3 4 sau 4 4). Promite o culoare soli-
d8 (maximum o perdantii) in vapte, GI%nimic algturi, gi practic transmite me-
sajul cii nu poate juca decst pe propria culoare.
Rtispunsun' cu o manti pasatti
Se presupune c5 un juc5tor care a pasat la hceputul licitatiei nu poate avea mai mult
de 12 puncte. Dacii partenerul s5u a deschis pe locul trei, la rhdul lui cu o mhii submini-
rnalii, acesta este pregiitit in principiu s5 paseze orice licita$e a repondentului. Din acest
motiv, prudenla recomandii evitarea licit5rii culorilor h patru, este preferabil Brii atuul
sau susfinerea partenerului. Pretenfiile sunt identice cu cele p r e v h t e mitinilor nepasate.
Dacii m h a este just sub deschidere (top limit,12 puncte), nu se poate face forcing, aSa cii
o nouii culoare, spusii de m h a care hprealabil spusese pas h deschidere, poate fi pasatii.
Licitajia cu salt ar ar5ta 11-12 puncte, iar 2 peste 1 la fel, dar cu culoare in cinci.
Citeva exemple de secvenie pe aceastii temii :
1). culoare nouii licitat5 Mspunsul de 2 v comunicii 11-12 puncte, cu o puternicii
cu salt : culoare in cinci sau vase. Nu se face salt cu patru c5@, char
pas - pas - 1 + -pas fiind aproape de deschidere. Dac5 partenerul nu are o des-
2v chidere minim%,el va continua gi manga nu va fi ratatii.
2). licita9a de 2 FA : Exact 11- 12 P.O., nonforcing, gi culorile nelicitate stopate.
pas - pas - 1 v - pas far5 cealalt5 majorii, riispuns considerat de expeai ca o ugoa-
2 FA r5 supralicitare.
3). sustinere cu salt : Just sub deschidere, patru atuuri, 9-12 puncte, nonforcing ;
pas - pas - 1 v - pas mai rar, cu trei atuuri gi doi onori. suswerea cu salt poate fi
3v cel mai bun riispuns in context.
A DOUA VORBIREA DESCHIDENTULUZ
Redeclarafia deschidentului, adici cea de a doua vorbire a sa, trebuie s i transmit5

urm5toarele doui mesaje :
1. calitatea deschderii (forfa)
2. forma miiinii
htotdeauna cel pu@ una din descrieri va putea fi ficut5, gi foarte des ambele.
Cea de a doua vorbire a deschidentului este deterrninatii atiit de informatia pe care a
primit-o, cit $1 de zona in care este situat5 deschiderea d i n i i proprii. El este obligat s i
vorbeasd dac5 licitafia care i s-a ficut are caracter de forcing, dar va putea pasa daci
rispunsul primit denot5 slibiciune iar m h a lui e minimala. Dac5 deschiderea este mnde
(16-18), el trebuie s5 declare acest lucru gi s i iutreprindii un efort de incercare a juci5rii
mangei, iar data este maximala (19-21) s i o declare ~i eventual s5 investigheze chiar gi
~lemul.Cu rnici excepfii, dupi primul schirnb de informafii, se poate aprecia nivelul for-
ielor detinute de cei doi parteneri.
&c$e de precizia rispunsului prirnit (limitat sau ambiguu), alegerea contractului
final este clari sau, din contr5, mai trebuie explorat5. primul caz trebuie propus5 o
concluzie, iar ?na1 doilea se va continua cu descrierea d i n i i , bazat pe ceea ce a promis
deja gi pe ceea ce a aflat. Iati cele doui alternative :
-
1). Repondentul a dat un rdspuns exact prisind forta ~i distributia sa
Vom exemplifica prin patru secven!e de licitafie:
a). 1 4 - 2 4 b). 14-2FA c). 1r-3a d). 14-1FA
a). Cu mbii deschidentul va pasa, cu una Mxhe va face o licita$e de hcercare
sau va continua printr-o propunere (3 v), iar cu o mini5 &axin5 va declara m a w .
nAD987 rAV1072 nAD1098
vR5 vR83 vA5
4R102 4 7 R7
aD93 rARV8 iAVlO7
Pas 3 V trial sau 3 4 invitafie 44
b). Cu m h 5 ainimi deschidentul va pasa, cu irnposibilitatea de a juca pe FA va
licita o noui culoare economic sau va repeta culoarea, iar cu o m h i &ximB va declara
cea mai potrivit5 man$.
nAD92 48 nAV109
v 1065 vAV7 vA98
4 RV74 4RV10852 4RV105
aR7 aR52 aD96
Pas 34 3 FA
c). Stiind c i licitatia nu este forcing gi descrie mai degrabi o mnh5 de tipul :
n 7 v D93 4 R54 A105432, deschidentul va cButa sa aleagi cea mai bun5
soluee : pas, 3 FA cu @en ?nmajore, 4 sau 5 4 in funcfie de for@d i n i i .
d). Cu Minim va pasa dacii m h a este echilibrati, cu Medie gi dezechilibratil va continua
investigarea unui contract pe culoare m i n d , cu &l&cim va declara manga.
2). Repondentul a dat un rtispuns ambiguu, printr-o schimbare de culoare la
prirnul sau a1 doilea nivel. Deschidentul este dator s5 se descrie :
a). Deschidentul sustine culoarea majord a repondentului, astfel
Minim -+
- 1+-1r -
Mediu- la-1v Maxim-+ 14-Iv
2r 3v 4v
Aceste 1icitaQi contirmii patru atuuri gi descriu forp. Nefiind forcing, repondentul va
putea continua %-I functie de caracteristicile miinii proprii.
b). Deschldentul i ~ anunfti
i majora la primul nivel. De exemplu, cu toate cele trei
m&ii urmiitoare, secvenfa de licitatie va fi: I*-lv
1r
nRD73 &li mi- n R 1 0 9 7 degifoartetare,va nAD109 miin2
v 108 nimli cu o v ~5 licita economic v7 bicolorii,
4 ~ ~ 1 0major5
5 in + ~ ~ 6p e n5t r u a d a m a i ~~~10987'1ninima
aAV3 Pam i A v 10 l'mlte des~reforts R 10
repondentului.
c). Deschidentul declarti FA :
* cu: nR102 licitafia va fi:
VV5 1 - 1v &ii echilibrati, minim&, 13-
+RD982 1FA 15 puncte.
aAV9
* cu: rD73 licitafia va fi: anunpl unei m i h i foarte tan,
vAV98 1+ - 1r echilibrate, in zona 19-20 P.O.,
2FA ce depiigegte deschiderea de
1 FA (15-18 P.O.).
Astfel de redeclaratii neagii posibilitatea de a susNe majora repondentului, dar pe
r5spunsul acestuia de 1 r nu exclud patru carp la cupii, culoare neinteresanti ca atu de
%-Idat5ce repondentul nu a spus-o dup5 1 + .
Dacii riispunsul partenerului este dat printr-o schimbare de culoare la nivelul doi,
redeclaratiile deschidentului anunmd FA se vor face astfel :
* 1+-24 Deschidentul nu aratii valori suplimentare 8i nu are rnai
2 FA mult de 15 puncte, caz in care ar fi deschis cu FA.
* 1v-24 Aici deschidentul este in zona &die, dar cu o major2 in
2 FA cinci. Cu Minim ar fi putut repeta cupa, pentru a se limita,
chiar dac5 o are numai in cinci.
Licita {ia 107
* 1 v -2 + 0 propunere ce rezulti dm forfa deschidentului, care ligi

3 FA descrie m h a (ex: 4 R108 V AD963 + R5 *
ARV).
Repondentul poate continua daci are plusvalori.
Rezulti c i redeclarafiile de FA se fac cu m2ini regulate, gi ele nu sunt forcing decst
dacii repondentul a vorbit 2 peste 1.
d). Deschidentul i ~repetri
i culoarea
Este cazul mfiinilor monocolore, cu minim 13-15/16 puncte pentru deschidere, fir5
fit cu repondentul gi nepotrivitejocului pe FA.
Redeclarafiile deschidentului se fac astfel :
* cu salt: 1r -2 * cu r AR10987 sau: 1 a - 1 v cu r AD

3r v3 3a v R72
+ AD10 +6
a R72 * AR98765
e). Deschdentul anuntri o nouri culoare
Este cazul jocurilor bicolore, iar anunprea acestora se face economic sau poate indi-
ca bicolore tari.
in prirnul caz, 1 + - 1 r sau 1 v - 1 r
2 * 24 returul repondentului hprima cu-
loare se poate face economic, deoarece cea de a doua culoare a deschidentului este sub
nivelul primei gi avem de-a face cu msini de for@Minimii.
h schimb, dac5 secvenp este : 1 + - 1 r
2v repondentul este obligat sii atingii
palierul trei (pentru a oferi doar o sirnplii preferin@), culoarea a doua fiind mai scumpii ;
licita$a este cunoscut5 gi sub numele de ,,inversatSYgi ea garanteazii o mhii Maximal5,
fiind in principiu forcing de mang8. Iati cum arat5 o astfel de miin4 ce se preteazii la o
licita$ie inversati : r A 3 v RD 109 + ARV 1072 a 3.
Tot o bicolorii tare sugereazii gi secventele: lv-2+ sau ' l v - 1 F A

3a 3a
htr-o licitalie de tipul precedent, 1 v l h - 1 FA

3 &I+ deducliile sunt logice :
2 a/+ ar fi sugerat o mhii minimala.
2 FA ar fi ariitat o m M medie, invitafionaiii.
3 a/+ sunt forcing de mangi, mai ales dacii
gi licitafia de 1 FA a fost forcing (^msistem).
108 Bridge de la A la 2
Obsewape : cdnd deschidentul este subminimal, pentru a nu risca s d - ~ indue&

i in
eroare parteverul licitdnd o nou&culoare, este de preferat s&-,virepete prima culoare.
h concluzie, in cel de a1 doilea tur de licita$e, redeclarafia deschidentului se va face

c51ilhziti de urm5toarele priorit5ti :
1. decide dona, dac5 este c a d
2. sus$ne culorile majore ?nh c $ e de Mi-Me-Ma, licitafii care nu sunt
forcing gi promit patru atuuri.
3. anunp o nou5 culoare la nivel de unu.
4. repet5 propria culoare, simplu sau cu salt.
5. liciteaz5, cu distribufii echilibrate, un anumit nurn5r de FA, ce cores-
punde foqei d i n i i sale.
6. anun@ 5 r l e bicolore printr-o nou5 culoare la nivel de doi, economic
sau in inversa%.
Schematizate, redeclaratiile deschidentului pot fi grupate astfel :
MinB minima (13-15) MMi medie (16-18) M b 2 maxim2 (19-2 1)
- FA la cel mai jos nivel posibil - repeti cu salt propria culoare - decide maqa
- suspnere simp18 a culorii re- - suspne cu salt culoarea repon- - salt in FA
pondentului la cel mai jos nivel dentului - licitem5 o a doua culoare
posibil - anuntil o bicolora cu inversati cu salt
- liciteazg o a doua culoare, - licitem8 o a doua culoare ,,2 - dublu salt at& in culoarea
daca o poate face economic peste 1" economic repondentului cit $i in
- repeti propria culoare la cel propria culoare
mai jos nivel posibil
A DOUA VORBIREA REPONDENTULUI

Secventele de licita$e vor fi de la sine explicative.
(1). Licitajii care denoti dorinla de a juca o pa*alii, 6-9/10 puncte.

a). l v - l r b). l + - l v c). lv-14 d). l v - l r
2 41 -pas 14-1FA 2*-2v 24-24
Licitatiile care doresc incetarea dialogului sunt a ~ a d a :r
a) Pas
b) 1 FA
c) 2 in culoarea precedent licitat5
-. d) preferinja pentru prima culoare a deschldentului
Licitatia 109
(2). Licitafii invitationale, 1011 1- 12 puncte.

lv-ln lv-ln lv-ln lv-ln
2+-2FA 2+-3+ 2+-3v 2+-34
Licitafie invitational5 este ~i :
lv-ln
24-2+ adic5 a patra culoare forcing (despre
care s-a vorbit deja gi asupra ciireia se
va mai reveni)
Dar nu este invitaGonalH dacH ar fi fost : 1v-1n
1 FA - 2*/ + (nonforcing). Pentru ca
sH d e d forcing de man$, repondentul
ar fi trebuit s5 spun5 3 +I + .
Tot invitaiionale sunt gi licitafiile:
1 4 - 2 a sau 1 4 - 2 4 in:
14-2+
2~-2FA 2 v -3+/+ 2 v - 2 4 repondentul
aratH preferinpi, nu face forcing, el
are 11- 12 puncte gi doar dou5 pici.
(3). Licitafii forcing de man@, peste 13 puncte :
Sau o culoare nou5 licitatii cu salt, on suspere cu salt ?nturul doi :
(4). Licitatii de concluzie (stop), directe :
Obsewatie : Chnd repondentul, dupd deschidere, a vorbit 2 peste J , el a promis cti

va mai vorbi o datd, excepthnd cazul chnd deschidentul a decis imediat man$a. Piin ur-
mare, el nu va putea pasa a doua vorbire a deschidenfului (care ar putea fifoarte tare),
ci va putea, cel mult, s Q i limiteze mdna.
DupH o secvenp de licitage de tipul : 1 n - 2 (ic
2 , licitaiia de 2 + fiind forcing un
tur, licita@ilede limitare a mainii sunt :
2 4 , 2FA, 3 a , 3 + .
DESCHIDEREA DE UNU PE CULORILE MINORE (1 * I + )

81CONTLVUAREA LICXTATIE^ iiV SISTEM
Prioritiiti - Licitatii care debuteazii cu secventa 1 + -2 4 - Inverted minor raise
- Licitatii care debuteazd cu secventa 1 *-1 + - Sustinerea culorilor majore
Exemple de mSini potrivite deschiderii pe culorile minore :
1. rA72 2. rA9
vDV109 v5
+R32 se va deschide cu 1 +. +Dv765 se va deschide cu 1 +
*A92 +AR973
Dupii deschidere, licitafia in continuare urmeazii in general principiile licitafiei ,,pas
cu pas". Este de presupus cii repondentul, dacti are patru cii* pe o major& indiferent de
calitatea ei, sii gi-o anunp economic, gi doar cu 5 - 4 pe majore sii sp- mai ût% pica.
Pentru susfinere, repondentului i se cer mai multe atuuri (patru pentru car0 gi cinci pen-
tru treflii) deckt dacii deschiderea ar fi fost pe o major% admi$indu-se unul mai pupn
dacii secveng este competitivii. Wpunsul de 1 FA neagii majora ?n patru, nu este
forcing, se limiteazii la 5/6-10 puncte.
Prioritiitile riispunsurilor in cazul deschiderilor pe culori minore

De la inceput trebuie precizat cii, pe deschiderile û culorile minore, prioritatea tre-
buie sii r h h i i , indiferent de sistemul jucat, tentativa de gkire a unui fit pe majorii.
Optiunile rtispunsurilor, ?n ordinea prioritZitii, dupii o deschidere de 1 +/ + , vor f i :
1). Majora.
Dupii o deschidere de 1 a, chiar dacii repondentul are patru sau cinci cgrfi la car0
dar gi patru carp ?ncupti sau pick va riispunde majora. Dacg miha nu este limitat5 la
1011 1 puncte gi are perspective de mangii, ulterior se va introduce ~i caroul.
2). FA, dacii distribufia este potrivit5.
Licitafiile de FA standard, dxpti o deschidere pe minorii, aga cum s-a menponat de-
ja, neagii o culoare major5 in patru iar limitele de punctaj sunt :
1 FA + 6 - 9/10 P.O.
2 FA + 1 1 - 12 P.O.
3 FA + 13 - 15 P.O.
A v h d mai mult, sau altfel de tipuri de miiini, este recomandabil sii se ûceapii cu o
schimbare de culoare, forcing, licita@le de FA a v h d caracterul de a limita m h a .
Obsewatie :In sistemul modern propus intewin modvcdri importante la rdspunsul
direct de 2 FA, fa,t~de cel de 11-12 P.O.recomandat in actiunile standard ;prefentiile
cre$c la 13-15 P. O., devenindforcing, ca f i rdspunsul de 3 FA, care aratd 16-17 P. 0.
Licitatia 111
Acest concept nou, prin care licitafiile cu salt de FA devin forcing iar limita de
punctaj este rnai mare, antreneaz5 cu sine posibilitatea de a juca manga eventual pe
3 FA, Inainte de a o alege pe cea de unsprezece levate.
3). Sustinerea culorii minore.
Ti&d seama d deschlderea poate fi ~i cu o culoare In trei, In special &d se des-
+, +
chide cu 1 se pretind cinci sau rnai multe atuuri pentru a spune 2 gi minimum patru
pentru a licita 2 + dup5 1 + .
Obsewatie : Conceptul modern de tratare a deschiderilor pe minore aduce ~i alte
tnod$cdri .yi precizciri. Deschiderea de 1 + de pildd, sugereazd rnai intotdeauna o culoare
in patru sau rnai lungii, in primul rdndJiindcii, mbnd minorele in trei, se deschide cu 1 +.
Doar in cazul unei distributii 4-4-3-2 poate apdrea in deschidere un caro in trei.
*
Schematizkd In funcfie de punctajul miinii proprii, bazat pe ipoteza cii o deschde-
re pe culoare rninor5: 11111-ZUnal5,cu o distribufie echllibratii, se situeaz5 intre 13-15 P .O.,
repondentul va proceda in felul urmiitor :
* cu 6-10 puncte (fir5 o lstribujie adecv-at5Gra atuului), va licita o nou5 culoare astfel:
- nlajora in patru, dac5 o are
- cea mai lung5 culoare
- cea lnai scuinpli din douii culori ?ncinci
- cea rnai economicii din dou5 culori In patru
De exemplu, a v h d :
r R6543 v A932 + D5 + 76, dup5 o deschidere de 1 + sau 1 +, va licita 1 A .
Sau, cu : r A972 v V876 + 1098 +
R7, dupa 1 +/+, va spune 1v .
* cu 11-12 puncte, repondentul va licita o major5 In patru dac5 o are, sau o alt5 culoa-
re, ~ idup5
, a doua vorbire a deschldentului, va mai face o licitatie.
* cu 13 sau rnai multe puncte va licita rnai kt2.i:
- o noua culoare, data este posibil o major5
- sau 2 FA, cu m h 5 echilibrata de 13-15 puncte (de exernplu, a v h d o m h 5 cu :
r RV8 v AVlO + R1052 4 D93, dup5 I +, va spune 2 FA).
hnbele licitalii sunt forcing. \
Susfinerea culorii minore de deschdere, In funcfie de punctajul repondentului, in

I
sistemul propus, poate fi:
* susiinere simp15 = inverted, forcing, peste 9-10 puncte ; acest tip de
licitaiie va fi expus pe larg.
* susfinerecu salt = licitafielimitatii, 6-9 puncte, care promite o excelen-
til susfinere, cel putin cinci c5@, neag5 rnajora !r~patru Si aratii o mA&idezechilibratii. De
exemplu, cu 4 654 v 3 + RV954 + R1076, licitafia este I + - 3 + .
Licitafia cu salt in minora de deschdere presupune deci o mhii care nu poate aplica
secventa 1+/+ - FA. Un r2spuns de 1 FA ar fi presupus aceleagi condlgi de punctaj, dar
cu o m h 5 echilibrata ( 4 D63 V 876 + RV92 +
V76).
Continuarea licitatiei, sustinerea culorii majore a repondentului

Deschidentul, dac5 are patm c5@ h culoarea major5 licitat5 de repondent, este
obligat s5 o sus$nk hainte de a opta pentru alte licitafii. Prin aceasta el comunic5 cele
patru c5I$ GI culoare ~i o deschidere minimal5.
Dac5, de pil&. a deschls cu 1 +, parteneml a licitat 1 A qi deschidentul continua
altfel deck sus$nhd-0, el neag5 patru de pid.
Sau, dac5 dup5 deschiderea de 1 + repondentul a spus 1 v iar deschidentul are pa-
tru c%$ %I pic%,el este obligat s5 continue licithd pica, mai degrab5 deck s5 declare
FA. Eventuala intervenfie advers5 nu trebuie s2 opreasc5 c5utarea fitului.
Cu o min5 rnedie ~ifit g5sit pe major5, 16-18 P.O.D.: deschdentul va face o invita-
tie printr-o sus@ere cu salt, 1 a- 1v
3v , iar cu una maximal5 va face licitafii forcing
de mang5, nu neap5rat 4 v .
0 problem5 delicat5 este modul h care repondentul, dup5 o deschidere pe culoare

minor2, ar putea s5-i transmiti partenemlui aGt lungimea h cul.oarea major2 propne c&t
~i forfa. Iat5 ciiteva secvenie care clarific5 procedura :
Dup5 : 1a - 1v repondentul comullic5 in principiu cinci pici (sau
1 FA - 2 r / v cupe) gi o m h 5 ce nu ar avea ambifii mai man, 6-8
puncte, tip: 4 AD732 v 432 + 75 a 53.
Secvenk : 1 a - 1 v ar fi invitationalg, 9-1 1 puncte, gi cu gase pici (cu-
1 FA - 3 r / ~ pe), de tipul 4 ADV732 v D95 + 32 D7.
Iar : 1a - 1A / promite 12 +, declarhd manga care pare cea mai
1 FA - 4 r / v probabil5 cu o deschidere %I fa@.0 miin5 gen :
r AD10975 v R32 + D3 a D9.
situatiile ?ncare rnajora este in cinci iar miha este invitan% peste 10 puncte, de
pil& 4 AD732 v R95 + D43 107, este de dorit s5 se poat5 afla daca deschidentul
ar putea s5 o susfin5, avind trei c5@. astfel de camri se impune o licit@e de tempori-
zare, prin care se cere aceast5 susfinere. Ea poate fi rezolvati astfel :
S5 presupunem m h a : 4 R95 v AD1073 + 1095 D9. Licitafia va fi :
1. -1v
1F A - 2 +
Sunt +11 puncte, deci o &5 invitant5, iar noua culoare minor5 este un forcing,
care nu comunic5 neaparat carale, ci solicit5 clarificarea suslinerii pe major%.
Sau : 1 + - 1 v / r
1 FA - 2 a htotdeauna liciand cealaltg minor5 se cere susfinerea,cu
trei @qi, a culorii majore, pe care deschidentul o va confirma licitfind 2 v (sau 2 4). h
cazul c5 nu le are. va reveni GI minora lui sau va licita 2 FA.
Licitatii care debuteazri cu secventa 1 1- pas -2+
Dac5 pe o deschidere de 1 v / r , juchd ,,2 peste 1" forcing de maq5, nu sunt pro-
bleme dificile h t r u d t cu m2ini doar invitafionale se poate recurge la 1 FA (considerat
forcing dup5 o deschidere pe major5 ), problema este c5 in c a d deschiderii pe minor2
licitaHa de 1 FA nu mai are atributul de forcing iar m f i l e invitafionale devin ceva rnai
dificil de licitat. Un deschident, a v h d de pildi :
(r, RD93 v AV32 4 D976 + 3 , sau r 9876 v ARD5 4 R32 + 3 2 , dup5
secvenp 1 4 - pas - 2 +, nu va avea un r5spuns facil.
Experrii au c h t de acord c5 licitajia de 2 a dupi 1 4 poate fi, in unele cazuri, rnai

slabi deciit un ,,2 peste 1" normal (zis dup5 o deschidere pe major@, gi poate porni de la
10 puncte. Evident c5 ea neag2 o major5 in patru, arati o miin5 nepotriviti pentru
,,inverted mznor raise" (se va vedea ulterior), are trefle bune gi susfinere, gi pregzte~te
continuarea dialogului.
Deci, in sistemul prezentat, singura licitatie de doi peste unu care nu este forcing de
milllg2 este licitalia de 2 + dupi deschlderea de 1 4 .
$i pentru c i 1 - 1 FA este limitat, atunci c h d repondentd are o m2n5 bung, sufi-
cienti pentru a invita la man82 (10-12 puncte), cu cinci sau gase trefle, el va debuta cu
2 a. Dac2 va face apoi orice alti liciGfie, excepthd-o pe cea de 3 i , acfiunea devine
natural5 gi forcing de mang2.
htr-o secvenp care decurge astfel : 14 -2 +

2 v , licitafia de 2 v a deschidentului
nu este o inversati, ci sugereaza o m h 5 cu patru cupe, poate de tipul4-4-4-1 sau 4-4-5-0.
Schematizihd r5spunsurile deschdentului, aga cum ne propunem s2 j u c h dup5

1 + - pas - 2 +, acesta are la dispozigc urm5toarele redeclarafii :
a). 2 4 forcing, cinci sau rnai multe carale, punctaj mediu, 16-18.
=
b).2v forcing cel pufin un tur, de obicei cu o distribufie 4-4-4-1.
=
c) 2 A = forcing de mangi, artificial, cu susfinere bun5 de trefl5 (patru c2rfi).
d). 2FA = natural, minimal, cu susfinere de trei c5Gi la trefl2.
el. 3 6 = natural, minimal, nonforcing, bicolor &or cu patru trefle.
- forcing de mang5, maximal
f) 3 4 -
-
3). 3 VIA - splintere, forcing de mang5, mil,vimal (17-20 de puncte), susfinere
de patru c5rfi la trefli, controale h celelalte dou5 culori, distribu-
fie probabil5 4- 1-4-4 sau 4-0-5-4.
maximal, 18-20 P.O., cu fit de trefl5.
Inverted minor raise

Sustinerea h sistem a culorii minore de deschidere este denumit2 ~i ,,susfinere in-
versat5" deoarece se deosebeSte de conceptul standard, unde susfinerea simp15 este con-
siderat5 o licitatie slab5 cu tent5 de baraj.
in inverted minor raise (IMR) susfinerea simp15 este considerat5 ca o licitafie tare,
forcing cel putin un tur, iar o imediat2 susfinere cu salt este o licitafie slab5 ~i de baraj,
adic5 exact invers decit h licita$a standard.
Ideea este practic5 deoarece, aplichd IMR, licitaha cu salt va descrie imediat inten-
tiile repondentului, pe c h d o susgnere simp15 va da ocazia unui schimb mai fluent gi
uSor de informahi atunci c h d m b repondentului a fost deja descris5 ca fiind tare.
Pentru a face o licitaGe de sus@ere cu salt repondentul trebuie s5 aib5 cel pufin
cinci c5$ h minora respectiv5 (deoarece deschidentul poate avea doar trei), scurtime in
culorile rnajore, dificultate de a licita FA ~i 5-9 puncte proaste. Licitafia are un caracter
obstructiv, ca once licitafie de baraj.
& schimb, pentru o susfinere simplii, 1 i / + - 2 i / + , se cer de la 9/10 puncte fiu-
moase in sus, %r5 limit2 superioar5, dar de preferat 12/13, cu patru c51$ sau mai multe
h minora sustinutti, vi fir3 major5 in patru. Repondentul inviti astfel la man$& iar licita-
ha este forcing un tur dar nu forcing absolut. Dacg miba lui depggege 12 puncte, evi-
dent c k h tururile urmgtoare, va licita astfel h c i t maqa s5 fie declaratii. Si anume : in
turn1 secund, dupg r%spunsuldeschidentului, el va transmite un stoper intr-o alt5 culoare,
sau va licita 2 FA pentru a comunica o m h 5 h rest echilibrat2, cu stopuri in celelalte
culori, dar numai invitafionalg. Dac&este minimal va reveni h culoarea minor&. Rezult5
de aici c5 dupii un IMR repondentul, dac5 are o m h 5 de valoarea unui forcing de man-
85, va trebui sii evite licitafia de 2 FA sau de revenire h minors.
0 licitahe inverted minor raise, h afara mesajului de fo* transmis imediat, 31-
cearcii sii descopere zona de for@a msinii deschidentului.
Dac5 acesta anun@cii este minimal. repondentul, a v h d doar 10-12 puncte: va deci-
de pentru o pa$al3 8i va pasa probabil2 FA declarah de deschident, dar cu mai mult de
12 va continua %chd licitafii forcing pentru a giisi cel rnai bun contract, chiar avind in
fa@o deschidere minimal5.
Dac5 deschidentul, dup5 un tnverted minor raise, continu5 cu o alt5 culoare, ea tre-
buie considerat2 drept declarare de stoperi, atuul fiind acceptat. Dac5 repondentul este
cel care, de data aceasta, revine in 2 FA sau trei pe minorii, el propune hcetarea actiunii.
& schtmb, da& ~i repondentul se a n g a j d a prezenta cue-bidbd stoperii, el promite o
mhii de 12-15 puncte gi trebuie jucat2 cel pu@ manga.
Licitarea de apropiere condud ?XI felul acesta are ca scop nedepeirea eventualului pali-
er de 3 FA, ca un contract alternativ de nou5 levate de cel de unsprezece pe minore.
Diferenp intre a juca standard gi sistemul recomandat se poate exemplifica astfel :
Avhd : n 73 V R92 + Dl0976 Z RV2 ,in standard se poate licita 2 + dup5
1 +: dar nu rgi dacH se joac5 inverted.
Sau, cu : r D92 V R54 + V5 Z R9876, dup5 o deschidere de 1 i.se va spune
1 FA gi nu 2 i , ca in licitatia standard.
Licitatia 115
Observatie : deoarece se poate ajrma cti tncti nu s-a produs debarasarea de vechi-
ul sistem, este indicat ca juctitorii sti se asigure de la bun kceput ducd aplicri noul con-
cept de sustinere a unei culori minore drept forcing, sau dacti urmeazd cdile clasice in
care sustinerea simpla' este o licitatie limitatti, ccu singura condipe wind posibile culori
in trei la deschidenf) de a avea patnt-cinci cdrp.
Subtilitiifilelicitafiei dupi deschidenle pe minore, pot continua.

Daci a spune majora pe o deschidere de 1 + nu-i nici o problemii, sau dup5 1 4 de
a licita 1 r gi a sari peste cup5 (avhd cinci c% i $ de pica gi patru de cupi), in declararea
culorilor minore un punct important privind forpi gi distribufia poate fi csgtigat folosind
secvenp de licitajie 1 4 - 1 + .
Licitatii care debuteaza' cu secvenfa 1 a-1+

Cind este secvenp 1 4 - 1 + util5 ~i cum trebuie ea condus5 ?
a) se gtie deja c5 on de cite on repondentul are o rn% de for@ limitatii gi poa-
te licita o major& avhd-o in patru, trebuie s-o fac5 char dac5 caroul este mai lung.
b) dac5 Ins5 repondentul are o carte suficient de puternic5 pentru a juca manga
(peste 12 puncte), el va putea debuta licitafia cu 1 + (aviindu-1 in cinci sau mai multe) gi
doar apoi va declara majora in patru. Licitihd astfel, el va fi in miisuri de a-gi preciza
a6t forp ckt gi conformafia miiinii.
c) pe de altii parte, cu o distribufie similar5 dar cu o miin5 slab5 far5 perspecti-
ve de mang5, repondentul va prefera sil liciteze mai in& majora gi, pe redeclaraoa
deschidentului de 1 FA, se va refugia in lungimea sa eventual5 de minori. De pil&, sec-
venp :
1* - 1 v
1 FA - 3 + arati o mhil slab5 cu patru cupe gi gase carale.
La fel este gi in: 1+ - 1v
*
1 FA - 3 Ambele licitMi cer pas in principiu gi exprim5
rehzul de a juca FA. ,
d) cu o m h 5 minirnal5, 5-7 puncte, gi fTar5 major5 in patru, repondentul va lici-
ta 1 + dup5 1 a , chiar gi cu trei cw.Un riispuns direct de 1 FA ar fi bromis limita su-
perioari, 8-10 puncte, aga ck aceasti licitajie permite nuanjarea celor douil limite.
Doui exemple: r D93 rV85
vR102 v 765
+RV62 +D86
a876 aR985
DESCHIDEREA DE UNU PE CULORlZE MAJORE 1~ / 4

A LICITA TIEI iiV SISTEM
81C O N T ~ UREA
Conditii prerinse - RcEspunsuri (Sustinerea culorii mnjore - Alte tipuri de licitn-
#ii structurate :Drury, 1 FA forcing, 2 FA Jacoby, Licitatia direct& de 3 FA,
Splinter, Trial bid) - Redeclaratiile deschidentului
CondiGile generale ce trebuie hdeplinite ?ngeneral pentru a deschide cu 1 V sau 1 r

au fost prezentate la hceputul capitolului (punctaj, levate defensive gi redeclaratii).
h sistemul prezentat, sernnificativ este doar faptul c5 majora cu care s-a deschis este
cu siguranp 31cinci. Dac5 ambele majore sunt h cinci, se deschide cu cea mai scumpii,
iar cu o distributie h culorile majore de 6 - 5, se urmeaz5 strict regulile bicolorelor.
Important de refinut este c5 repetarea culorii aratii o carte in plus, exceptie G&d o
d 5 minimal%,la care pentru descriere, h lips5 de alt5 solutie, s5 fie posibil5 repetarea
gi cu numai cinci c5rti.
La toate deschiderile, ca $1 la spital, rnai important decit diagnosticul este tratamen-
tul. Nu este deloc complicat s5 se practice r5spunsurile naturale, conform principiilor ce
au fost deja expuse, dar descrierea, Si implicit rezultatele, vor fi mult rnai bune dac5 se va
apela la solufiile oferite h sistern prin anumite licitqii structurate, cum sunt 1 FA forcing,
2 FA Jacoby, licitajiile Splinter ~itrial-bid-urile.
Susfinerea culorii majore de deschidere rimiine prioritarg, gi bunii jucgtori nu uita
niciodatii principiul care spune: cdnd ai la indemdnd doua' licltatii printre care $i sustine-
rea culorii partenerului, opteazd pentru ea. Licitaiiile directe au fost vi vor fi htotdeauna
rnai ugor de rezolvat Si de diagnosticat dedt arnbiguiti%tiIe,atunci c h d ele pot fi evitate
Sustinerea culoiii majore - Alte tipuri de licitntii structurate

b Sustinerea unei culori majore
Ass cum s-a mentionat deja, in cadrul sistemului bazat pe majora h cinci, sustinerea
culorii, dac5 este posibil5, este prioritark
Trebuie hleles c5 schirnbtirile de culoare nu igi au rolul atunci ciind nu au importante
mesaje de transrnis gi c5 prin susfinerea culorii majore, pe ling5 fixarea atuului, se limi-
teaz5 rnai exact m h a repondentului.
Deoarece repondentul, dorind h final s5 susfin5 culorile majore, poate avea miini
extrem de diverse, ce nu pot fi descrise simplu prin adiiugarea unui numar de trepte
(1 v - 2 v/3 v sau 4 v,' respectiv r ) , h sistem au fost introduse o serie de trat5ri conven-
jionale pentru astfel de tipuri de mgini constructive.
fn intentia de a ggsi cel rnai corect nivel, acestea tind 3I final tot spre susfinerea ma-
jorei;.dar furnizbd rnai multe inforrnafii.
-
1. fn forma sa cea rnai evidentii, susjinerea se limiteaz5 la una simplii, la una
cu salt sau direct5 la mang5.
Ce caracteristici au aceste licitafii gi cum riispunde deschidentul la de?
Repondentul igi lirniteazii drastic mha, 516-9 puncte, cu trei atuuri gi nimic altceva.
Este cea rnai clara gi utilg licitafie deoarece hgreuneaza acjiunile adversarilor care, in
cazul riispunsului de 1 FA sau dac5 se pasa, aveau rnai multe paliere disponibile pentru a
interveni. Irnporta~tde retinut este deci c5 o susfinere simplii este slabii, a v k d mai de-
grab5 o tent5 de baraj.
Ce optiuni are deschidentul dupii o sus*ere simp15 ?
- dacg este minimal = pas
- daca este mediu spre maxim = trei la culoare sau trial bid
- dac5 este maximal = declarg manga
Deschidentul nu va continua agadar dac&&a sa e minimala; dac5 e mai tare va
kcerca sii transmit5 mesaje ugor de recepfionat: de pild5, Iicithd cu salt, va ariita c5 do-
rese s&joace man9a dac5 vorbirea repondentului nu a fost absolut minima1ii sau dacZ are
o distribufie dezechilibratii care i-ar folosi in hcercarea de a juca totugi manga.
b) sustinerea cu salt : 1 v / A - 3 v / r
Mina repondentului este limitatii la 9110-12 P.O.D., cu patru atuuri, gi invit5 la man-
~ii.Mesajul este :partener, dacd nu egti minimal, hai sd juciZm manga.
Iatii o astfel de mini? : 4 RD9 v A876 + D954 111 65. Dup5 deschlderea de 1 V,
dac5 repondentul avea doar trei atuuri, sus@erea se efectua hthziat, in doi tirnpi.
Suspnerea cu salt nu dezviiluie nimic despre eventualele scurtimi (singleton, manque).
Ea se poate face, dupii o deschidere de 1 r, gi cu:
r RV864 v 1098 + RD9 + 32, dar poate fi 5cuti gi cu:
r V976 v 2 + AD432 + D109.
c) sustinere directd in man@ : 1 v / A - 4 V/r.
Aceasti5 licita$ie, cu dublu salt pe majore, este cea mai grea de hjeles de catre mulfi
juc5tori lipsifi de experienp. Ea trebuie tratat5 practic. ca o licitafie de baraj a
repondentului. Aratii o mhii slab5 ca for@ dar cu excelentii susjinere gi o culoare secv-
dark Este un gambling, ce taie dm palierele de licitafie adverse. Condigile pretinse sunt:
cinci atuuri, singleton sau manque, mai pufin de 10 P.O. Scopul acfiunii este atilt de a
instaura un baraj, dar presupune, in acelagi timp, ~i o speranp de a face jocul.
De exernplu, o mhii: 4 6 v RV983 + D9876 It. 32 ;dup5 1 V, se declar5 4 V .
d) salt direct in man~dpe altd culoare : 1 4 - 4 V .
. 0 astfel de licitaiie promite o foarte bun5 culoare proprie in gapte sau mai multe
ciir$i, cu un maxim de 9 P.O., iar mesajul transmis este : cartea mea nu are valoare de-
cfit dacd jucdm man8a pe culoarea mea.
-
2. Sus@erea culorii majore cu nurnai trei atuuri dar cu 9110-12 puncte, dup5
cum s-a spus, necesi6 o licitafie in doi timpi. Repondentul clarific5 faptul cf se afl5 in
aceas6 zon5 de punctai printr* licitGe ce debuteaz5 ambiguu, de exemplu:
lv-14
2*- ?
La a doua vorbire, saltul In 3 v va descrie perfect a& punctajul c k ~i confomatia
m2inii: care ar putea ar5ta astfel : 4 RD63 v A95 + Dl072 4 5 4 .
Dac5 distribufia ar fi fost de pild5: r RD63 v A954 + V1072 + 5 , s-ar fi
licitat direct 1 v - 3 v .
Un alt exemplu. Repondentul are : A R7 v A432 + A932 + 765 ; licitaria

va decurge : 1 v - 2+
2 v/h/FA - 3 V
Remarcati cum o secvenp de tipul : 1v -2 a
2 + -3v este extrem de explicit5 ; ea
a r a 6 peste 11 puncte, pentru c5 s a vorbit 2 peste 1, este invitational5, m h a coniine trei
atuuri, iar deschidentul, dac5 este maximal, poate spera chiar la un glem.
-
3. Susiinerea hcazul m h i l o r maximale, hjurul a 13 puncte
fnturul doi se declar5 direct manga, 1 v -2 sau 1 v - 1 4
2*-4v 24-4v
Licitafia aceasta, In principiu, nu demonstreazii ambifii de glem, dar deschidentul, cu
d i n i speciale, nu este oprit de a continua.
Cu o m h 5 foarte tare repondentul, dup5 o secvenp : 1 v -2 +
2v nu va putea zice
3 V, care ar fi nonforcing, sau 4 V, ~i va fi obligat s5 apeleze la o nou5 culoare pentru a
instaura forcingul, avgnd desigur ambifii de glem.
De exemplu 1 v - 2 a
2v -24
2 FA - 3 v inseamn5 fit de cup5 ~i m h 5 foarte puternid.
Similar, dup5 1 v - 1 4, deoarece sus@nereaulterioar5 la 3 V nu e forcing, cu o mh-
n5 maximal5 trebuie aleas5 o nou5 culoare. De pild5 : lv-14
2 ~ - 3 +
Tipurile de licitatie, a~a-zisecu ,,sus@nerehtArzia6", vor rezolva licitatia m2inilor
tari (13-15 puncte), astfel :
Avhd, ca repondent. m h a : clr Dl09 v AV65 + 32 & RDV9 ,
secvenp de licitajie va fi: l v -2a

2 ... - 4 v
b Alte tipun' de licitatii structurate
Conventia Drury
Repondentul poate apela, prin inlelegere prealabilii cu partenerul, la o convenfie
numit5 Drury, dupii numele expertului american care a propus-o, ~i care e menit5 sii in-
vestigheze calitatea deschiderii de 1 v/& &cut5 pe locul trei.
*.
Repondentul, dacii este interesat sii objinii mai multe informafii, va spune 2
Se folosesc douf structuri de riispunsuri ale deschdentului :
11 Dupii : pas - pas - 1 v - pas
2 11 dac5 deschdentul liciteazii once altceva decit 2 2,
el prornite existenp unei deschderi care hdeplinege condi$ile. fn schunb, dacii i ~repe-
i
ti culoarea, este subminimal.
21 Cealalta structurii este mai complicat5, dar ~i mai explicit&
Dupii : pas - pas - 1 4 - pas
26
rlispunsurile deschdentului sunt urmiitoarele :
2 -
- mi115 minim5 f a 5 interes de mansf
2r = promite deschidere corect3, dar poate r h h e ?npaaalii dacf
repondentul nu are nimic special de oferit.
2v = licitafie natural% prornite at&t deschidere c k ~i patru cupe, $i
este forcing un tur
2 FA = promite o d n i i tare de FA, 16-18, cu cinci pici.
3 a / + /v = bicolor2 5 - 5 cu mibii tare.
3r = minii tare, sugestie de ~ I e m
44 = miin5 bunf, dar fir5 alt interes.
4 a / +/v = licitafie Splinter (prezint5 scurtimea, ariifid interes de ~lem).
Indlferent de structura de riispunsuri folosit5, convenfia Drury este utilii in prezenta-
rea economic5 a miinilor bune.
~ s ~ u n s u r ipartenerului
le aflat in f a p unei deschderi pe culoare major5 gcutii pe
locul trei, se modificii prea pufin fafii de riispunsurile clasice :
a). pas sau susfinere simplf, natural.
b). licitarea unei culori noi 2 peste 1 . fn general 10-11 puncte, culoare minimum.ln
cinci, de bun5 calitate (a nu se uita cii deschdentul poate pasa).
c). folosirea convenfiei Drury, ce poatc ariita economic miiini promiBtoare cu suspnere.
d). 1 FA gi 2 FA, ca ~i cu miini nepasate (6-9 $i 1 1- 12).
e). susiinere cu salt (patru atuuri inininlum, un singleton sau mahque, maximal pentru
pas-ul inifial). Deci nu doar pentru a spune cii punctajul e just sub deschidere, ci ~i pentru
a comunica posesia a ceva special.
9: culoare noug cu salt. Rar. 0 astfel de licitafie nu trebuie fZcut5 doar pentru a ariita o
mbii bung, ea trebuie s5 conpnii ceva in plus, util deschidentului.
Observatie : prin welegere prealabild, partenerii pot folosi ji licitatiile 1 FA forcing,
,,2 peste 1 " gi2 FA Jacoby, aja cum vorji ele descrise ca licitatiiforcing fn cadrul rdspumu-
rilor la deschiderileprin culori majore.
Sustinerea unei culori majore trecitndprintr-o licitcrge autoforcing de ,,2 peste 1"
Acest tip de licitatie a fost descris h prima parte a capitolului, la ,,2 peste 1" h ca-
drul sistemului, gi sunt de remarcat doui solulii de a face o licitatie tare :
11. Una este de a temporiza cu o licitatie forcing un tur htr-o noui culoare, inainte
de a licita manga pe majorl. De exemplu, cu r R987 v A3 + 43 a AV102, se va
licita mai h t i i 2 +, cu intentia de a ajunge cel pu$n in 4 r , dupl deschlderea de 1 A .
Licithd ,,2 peste 1" autoforcing, repondentul se angajeazi s l vorbeasci pe orice
redeclaratie a deschidentului care nu atinge maqa, el garankazi 11 puncte ~ifit de trei atuuri.
21. Cea de a doua se face prin intermediul a 2 FA Jacoby, conventie ce va fi prezen-
tat5 ceva rnai hcolo.
1 FA forcing, dupd deschiderea pe o major#
Aceastfi licita@ese folosegte, ca rispuns la 1 V / r , cu orice fel de m k l care nu poate

suspne direct gi nici nu este calificat5 pentru un rispuns de ,,2 peste 1".
h principiu 70 % din miini vor fi cele potrivite unui rispuns standard de 1 FA, dar
pentru rezolvarea exceptiilor s-a convenit a trata licitatia de 1 FA drept forcing.
Fa@ de conceptul de a considera vorbirile de ,,2 peste 1" ca fiind forcing de mangl,
deoarece multe m i h i nu indeplinesc conditiile licitatiei la nivelul doi (neavhd 11 puncte
gi conpnhd distributii mai speciale), practicarea acestei convengi permite descrierea rnai
ugoarl h turul urmitor.
h sistemul de licitage cu deschiderea pe major5 h cinci, rgspunsul de 1 FA nefiind
tratat ca strict limitat la 6-9 puncte, se oferi posibilitatea de a investiga o largii varietate
de contracte cu &hi limitate, 21 special ca un rnijloc de a plasa contractul htr-o culoare
lungl a repondentului, pe care acesta nu o poate licita drrect (neindeplinind conditia de ,,2
peste 1"). Sau ca un mijloc de obhere a unor informatii suplirnentare despre m h a
deschidentului (o a doua culoare, structura, forpi deschiderii).
Folosirea licitafiilor de 1 FA forcing dupl deschiderea pe majore face schimbul de
informafii mai precis ~i rnai descriptiv decit h licitatia stereotipi care inconjura riispun-
sul standard de 1 FA.
De exemplu, cu : 4 42 v V3 + RV7654 4 V32, dupi secvenp: 1 V - 1 FA
2a
repondentul poate licita 2 6 , culoare care altfel, direct, nu o putea anunpi (neavkd punc-
tele pretinse unei vorbiri ,,2 peste 1").
Juckd 1 FA forcing, deschidentul nu igi rep& majora dech dacl este in Sase, el
liciteazi a doua culoare, economic, sau spune cea mai bung minor5 in trei pe care o are.
Ciiteva exemple pe aceastii tern5 vor servi pentru a l h u r i functionarea conceptului
1 FA forcing pe deschiderea de majorii:
licitafia mdna deschidentului redeclarafia deschidentului
l).lv-pas-1FA-pas nRD5
? vD109765 2v
+ 104 reliciteazti cupa Tn $ase, cu o m2-
aAV nii limitaG la 15 puncte
2).Ir-pas-1FA-pas rRV1076 2v
? V 10987 degi cupa este anemicti, 1 FA
+A7 fiind forcing, deschidentul este
&AD obligat.
3). I v - pas - 1 FA - pas n 75 2
? vARV92 c h d a doua culoare mai iefiinii
+RD32 este la dispozitie, riispunsul este
a76 ugor.
4). 1 A - p a s - 1 F A - p a s nD9765 2a
? vARV cel mai comun exemplu. Chid
+R3 nu ai o a doua culoare, spui mi-
a987 nora in trei, indiferent de calita-
tea culorii.
Exemple privind relicita$a repondentului :
licita~ia mdna repondentului relicitafia repondentului
l).ln-pas-1FA-pas 45
2+-pas- ? vV9732
+ RV76 Pas
av93
2). 1 n - p a s - 1 FA-pas nV3 2v
2+-pas- ? VR109876 un contract decent ~ i?n
, eventua-
+R72 litatea cii deschldenhil ar putea
a93 suswe mpa, ar exista $i o ~ansti
de maw$.
3).lv-pas-1FA-pas nD9
2+-pas- ? vV32 2v
+D32 rectificare ?nprima culoare.
aD9876
4). 1 n - p a s - 1 FA-pas n DV3 3n
~ .2&-pas- ? vR7 sustinere cu salt
+A10765 obs.: astfel de licitafii IimitA pot f i
a432 efectuate fie cu o bunSi calilate a
culorii de atu, fie cu un singleton.
Conventia 2 FA Jacohy
Licita6a de 2 FA, ca riispuns la o deschidere de 1 v / + , este considerat5 h cadrul

acestui sistem ca forcing de man95 gi garanteazg o susfinere de patru cfifii (nu mai mul-
te), cu 12113-15 P.O.6 r 5 singleton sau manque.
Degi exist5 un fit excelent, nu se exclude posibilitatea de a juca manga eventual pe
FA. Repondentul cere deschidentului s5-gi precizeze forfa deschiderii gi distribufia.
Foarte eficienti, in special ?nactiuni de glem, are doar dezavantajul c5 anuleazii po-
sibilitatea folosirii licitafiei de 2 FA ?nsensul ei natural.
Obseryatie :jn licitatia naturalif 2 FA, pe deschiderea partenertdui, este o licitatie
limitatd, ce comunicfi exact 11 -1 2 puncte de onor.
Riispunsurile deschldentului la 2 FA vor transrnite singletonul sau gicana, dac5 exis-
t5,~i vor fi structurate astfel (luhd ca exemplu desch~dereade 1 r ) :
3 * = scurtime de trefl5
3 = scurtime de car0
3v = scurtirne de cup5
3n = maximal, 18 puncte sau mai mult *
3 FA = mediu, 16-18 puncte *
44 - m i d *
-
4 */* = a doua culoare secundarii in cinci vi m h 2 tare
*) Se refer5 la faptul ca, atunci &d deschldentul este relativ echilibrat, este important ca
partenerul sa-i cunoascg limitele de fo* gi distributia. Aceste trei licitafii aplic%principi-
ul ,,fast amval" deoarece permit repondentului, htr-o situafie deja forcing de ma@, s5
judece daca trebuie s5 se mulfumeascH cu manga sau s5 mearg5 mai departe.
Iati trei exemple de miiini ce comunid forp deschidentului de 1 V, dup5 2 FA zis de
repondent :
r ADV v AD953 + D2 RV3 + + 3 V (Ma)
r R32 v AD953 + DV5 + 93 + 4 v (Mi)
r R5 v ARV98 + 103 r AV74 3 FA (Me)
Alte categorii de riispunsuri ale deschidentului dup5 2 FA pot fi exemplificateastfcl:
Cu r AD987 v R72 + RV54 * 3 ,licitatia este : 1 r - 2 FA
3 + ( = singleton de trefl5)
Cu r R72 V AR6543 +- 4 RV54,licitatia este: 1 v - 2 FA
3 + ( = manque de caro)
Cu r R 2 V RD987 + ADV95 * 2 , licitafia este: 1 V - 2 FA
4 (nu este bine s5 se
liciteze singletonult ci a
doua culoare ?ncinci)
Licitatia 123
Licitatia direct# de 3 FA
Aceast5 licit*e a repondentului poate fi jucatA In douti feluri gi cere acord prealabil
intre parteneri:
- fie standard, ca o declarage ce prezint5 o m h 5 de cca 14/15 P.O., cu fineri in
celelalte culori (gi doar un dubleton eventual cu un onor h deschderea majorg),
- fie ca o licitafie forcing h sistem, rezervatii miiinilor tari, echlibrate, cu sus-
linere. De exemplu, 1r - 3 FA, cu o m i d i care aratii astfel :
4 D987 V RD76 + A108 + R2
h escmplul propus licitajia de 3 FA forcing promite patru atuuri, forF de mangri,
este descriptivg, dar nu mai las&loc pentru 3 FA-ul natural. Nu o recornandim in mod
deosebit, frecvenp primului tip de miin&fiind mult mai mare, dar gi pentru c3 se abate de
la principiul care spune d &le tari trebuie descrise pe hdelete.
LicitaGile Splinter
Splinter-ul este o convenhe foarte rgspiinditii gi a fost hglobatg in rnajoritatea sis-
temelor practicate in prezent. & principiu se folosegte pe deschiderea de major5, cu fit
excelent, printr-un dublu salt htr-o culoare nou5 in care repondentul este singleton sau
are gican5 (de exemplu 1 v - 3 4 sau 1 r - 4 a). Promite patru sau mai multe atuuri h
culoarea de deschidere gi o for@ de 11- 15 P .O.
Licitafia Splinter este forcing de mans5 dar gi propunere de slem, funcfie de t5ria
descludentului. SugereazB deci intenfia de .$em pe care deschdentul - bazat pe fit exce-
lent gi mare valoare dstribufional5, mai degrab5 dec2t valori defensive - o acceptit,
angajhdu-se h a cue-bida alti culoare, sau o refu.5, declarhd doar -a.
Fiind descriptive, acest tip de licitafii sunt folosite frecvent pentru eventuale acfiuni
de glem, manga fiind oricum asiguratii. Dezavantajul consurnZrii de spahu este compen-
sat prin acuratelea descrierii.
Deexemplu,dup51 v , c u r A D 7 6 5 v R V 9 7 + R V 2 A . 4 , esteogregeal5
a licita 1 A, fiindcg va fi greu ulterior sti se transmit5 partenerului gi excelenta sus$inere,gi
singletonul de trefl5. Splinterul de 4 a comunici gi suspnerea, si punctajul, gi scurtimca.
Convenfia este eficientit gi greu confundabil5 cu o licitafie naturalti, care ar fi destul
de rar5 sub aceast5 formil. De pildii 1 4 - 4 a, ce ar putea s5 insernne gi ce rost ar avea 7
Splinter-ul poate fi folosit atit de repondent c k gi de des'cludent. Exemple :
1. 1v -4 = forcing, cu scurtime de trefl5.
2. 1a - 1 r = deschdentul are o deschidere tare, scurtime de caro gi vrea
4* s5 joace minimum 44, chiar gi ?ncazul In care repondentul
are doar 6 puncte.
3 1 + -3 = repondentul neagii vreo major5 In patru, este scurt h cup&,
are forfa unei deschderi gi un excelent fit de car0 (de regulii
de cinci cii*).
4. I+-lv
3n = excelent fit de cupii, scurtime in pica.
Dup5 o sustinere simp15 a unei culori majore, 1 + I 4 - 2 V I A , o culoare nou5 spus5

de deschident este forcing: o licitafie de bcercare (trial bid) a judrii maqei pe major5
cu miini Me spre Ma.
Este o invitafie adresati partenerului, cu urm5torul mesaj : am cdteva perdante tn
aceastk culoare gi am nevoie de ajutor aici pentru a juca manga, sau: iatd cea de a do-
ua culoare a mea, ne ajutk in incercarea de a juca manga ?
LicitaN cere repondentului fie s5 declare maqa dadi poate s5-1 ajute ?n culoarea respecti-
v5 (are de pi]& doi onori, RDx, sau Ax, Rx ori s~ngleton),fie d r e d in prima culoare dac5
are o finere d a c 4 ?n culoarea interogatii (trei CAI$rnici sau cu Valet maximum).
Este de agteptat ca repondentul s5 bcerce s5 f a d o relicitatie c2t mai descriptivfr,
pentru a da deschidentului alte mformatii suplimentare asupra tiiriei gi distribufiei sale.
Dac5 a ficut licitatia limit h primul tur, el are b mod normal putine alternative, de fapt,
s5 accepte sau s5 refize propunerea de man@, exceptiind situatiile pe care le rezolv5
prin intermediul distributiei culorii critice cerute prin trial.
Cu ajutorul unei licitatii de hcercare se poate cu mai multi exactitate investiga po-
sibilitatea de mang5, deciit prin simplista l v - 2 v - 3 V .
in afara licitafiei de hcercare ,,naturaleV,deschidentul mai are la hdemin5 gi licita-
@ade 2 FA, dup5 susfinerea simpl5, tot ca tentativii de maq5.
Ea se practic5 in absenp unei culori care s-ar preta interogikii gi cu o m h 5 b rest
echllibraa. Repondentul revine in culoare cu minim, poate licita o culoare nou5 b care
are ceva for@ nedescrisi sau declar5 3 FA (fiind maximal gi cu onorii in alte culori) ori
plaseaz5 m a q a in culoare.
REDECLARA TIILEDESCHZDENTULUI DE UNU PE M AJORE
Sunt conduse conform principiilor de hcadrare in grupele de fo@ c5rora le apar$ine

deschidentul, -5, Medie sau M a , deja prezentate.
Redeclaratiile sunt naturale gi considerate standard
Cu m h i e- :
a) FA la cel mai jos nivel
b) suswerea culorii repondentului la cel mai jos nivel
c) licitarea economic5 a unei a doua culori
d) repetarea culorii de deschidere
Cu m5ini ~ d l : i
a) susfinere cu salt a repondentului
b) repetare cu salt a deschiderii
c) inversatZi htr-o culoare nou5
d) culoare nou5
Cu m&ni maximale :
a) salt h FA
b) licitape cu salt htr-o nou5 culoare
c) salt h man$i
d) licitafii cu dublu salt
e) cue-biduri
C h d deschldentul face o redeclarape, regula de bazi spune c5, dacii el $tie in ce
contract trebuie jucat.5 dona gi are suficiente puncte pentru man& s5 o liciteze.
Citeva exemple :
Concluzii la deschiderile de unu la culoare
Rezumiind ciiteva dmtre observapile ce se cuvin a fi trase, legat de deschiderile de

unu la culoare, se cer repnute urmgtoarele lucruri :
a). prioritatea contractelor pe culorile majore, vizavi de cele pe FA ~i minore.
b). licitapa de suspnere simp15 a unei culori minore drept o acfiune forcing.
c). licitafia de 2 FA pe deschderile de culori minore drept forcing de maq5.
d). conceptele noi de licitape h suspnerea culorilor majore, cd 1 FA forcing gi
2 FA Jacoby, considerate ca rezolvtiri standard h sistem.
e). folosirea licitafiilor de ,,2 peste 1" forcing de man$&,cu rnici excepfii, ca parte
integrant.5 a sistemului.
Sfatul nostru, valabil pentru orice licitape vep face, este sii hcercap htotdeauna s5
faceti viafa cit mai ugoar5 partenerului, limitbdu-v5 dac5 este posibil imediat h,
printr-o descriere cit mai exact& pentru ca acesta s5 poatii decide cu ugurinp.
Plasarea contractului final revine partenerului jucitorului care ~ i - alimitat m h a .
Rrispunsuri la deschiderea de 1 FA cu mcini echilibratefiirii perspectivii defit

pe majore - Rhpunsuri la deschiderile de 1 FA cu d i n i peste 8 puncte (con-
venfia Stayman, licitafiile de transfm, transferurile Jacoby)
Deschiderea de 1 FA este rezervatii d i n i l o r cu dlstributie echilibratii, de tipul

4-3-3-3, 4-4-3-2, 5-3-3-2, rar 5-4-2-2, far5 major5 h cinci, gi care se hcadreaz5 ?n limite
foarte precise de punctaj, 15-17 P.O. &I afara condoilor de punctaj gi distribupe: se mai
pretinde gi ca cel pupn trei dintre culori s5 fie gardate.
Obsewqtie extrem de importantd: foarte multb lume j o a c ~incdflrif de atuul de
16-18 P.O., ceea ce nu mod$& aproape deloc dialogul intre parteneri (este necesar
din partea repondentului un punct in plus penrru actiuni constructive).
Existi ~i sisteme in care deschiderile de 1 FA sunt mai slabe, 12-14 P .O., sau alte
alternative ?n funcfie de vulnerabilitate, ce pot fi folosite cu bune rezultate ?na face difi-
cil5 intervenfia adversarilor, h special h concursuri.
Deschiderea de 1 FA este cea mai clar5 form5 de deschidere, deoarece descrie ex-
trem de exact mika gi, de aceea, ea devine foarte ugor de rezolvat. Iati dteva exemple
de m i h i ce se preteaz5 deschiderilor de 1 FA :
Principiul general este cel potrivit c h i a cel care a desclus cu 1 FA nu are o major5
in cinci, dar acest lucru nu este cu desgviirgire interzis. Unii jucitori mai fac licenfe la
aceasti regul5, dar atunci se cere ca cealaltii major5 s5 fie h trei, in principiu cu onori de
rang secundar, gi nu cu As, R g B , cazuri h care rilmhe de preferat deschiderea h culoa-
rea majors.
Dup5 o deschidere de 1 FA, care practic a limitat m h a , repondentul este cel care
are rolul de a dirija licitatia spre cel mai potrivit contract. Acfiunile sale sunt determinate
de urm5torii factori :
1. nwniirul de puncte detinut in mika proprie
2. distribufia miiinii (echilibratii sau dezechilibratii)
Licitarea m&ilor de far5 de atu @e de aritrnetic5. Nu trcbuie stabilit deciit dacii,
impreun5 cu partenerul, axa deone cele 25/26 de puncte pentru a investiga contractul
optirn de man@, sau trebuie oprit intr-o paqial5, dac5 miiinile nu sunt suficient de bune.
M h a repondentului, tiniind seama de punctele promise de deschiderea de 1 FA, se
Licitatia 127
inscrie hdou5 categorii :

a). n - h i slabe, ^mtre0-718 puncte, cu care nu sunt perspective de man#. Cu acest punc-
taj, dlstribuit echihbrat sau dezechdibrat (m cazullimitei inferioare), repondentul trebuie Sg se
mulpeascii cu o pa1$al5 (pe FA sau pe culoare, declaratii prin licita$i de transfer).
b). miiini ce depsgesc 819 puncte gi cu care exist5 fie ga.nse de mang5, fie ea este
sigura, fie devin posibile chiar ~lemuri. aprecierea contractelor se va fine mereu sea-
ma dac5 miiinile sunt echilibrate sau dezechilibrate.
k afara nwn5rului de puncte dejinut de repondent, determinant5hplasarea contractu-
lui este $i conformatia sa in culorile majore. Investigarea unui cventual fit pe culonle ma-
jore, dup5 o deschidere de 1 FA, r h i i n e prioritar5, pe considerentul c5 mangele de 4 V l r
sunt mai ugor de realizat (adnd sprijinul atuului, atunci &d m h a repondentului nu este
@via unui joc de %de atu) deciit contractele de noua levate pe FA.
Ca gi la r5spunsurile date altor feluri de deschlderi, gi aici funcfioneaz5 mesajul
stop, invitafional sau forcing. De pil& :
I FA - 2 FA = invitafional 1 FA - 3r = forcing
IFA - 4v = stop 1 FA -4 = forcing
1 FA - 3 FA = stop 1 FA - 2+ = forcing /artificial
(Stayman)
Rrispunsurile la deschiderea de 1 FA cu mtiini echilibrate,

friri perspectivri defit pe majore
Se fac astfel :
0 - 8 puncte = pas Nu sunt perspective de ma@, deschidentul este
lasat s5 joace 1 FA.
9 - 10 puncte = 2 FA Este o invitalie ficut5 deschidentului de a decla-
ra 3 FA cu o mihi maximal5, sau de a pasa gi a
juca o parfial5.
11 - 15 puncte = 3 FA Plasare hcontractul de man$, totalul celor dou5
m&ni asiguriind punctele pretinse (26 P.O.).
-
-
2 16 puncte Investig5x-i de glem prin metode specifice.
Rdspunsuriie la deschiderea de 1 FA cu mciini de peste 8 puncte

si interes pentru majore
Licitarea msinilor h care un fit pe majore se cere investigat, sau in care se poate
irnpune drect manga aviind o culoare majors h gase (un fit de minimum douii c q fiind
asigurat), se face astfel :
1). avind gase c5Gi pe cup5 sau pica gi peste 9-12 P.O.D., licitafia este directs gi de
oprire. 1 FA - 4 VIA. M6na poate ar5ta astfel : a AD10973 v 8 + 765 a D93.
Cu o mi% rnai puternid, gi tot cu o rnajofi h gase, se poate folosi licitafia 1 FA -
3 v / a, forcing. care arati interes pentru $em (Jtfel s-ar fi folosit IicitaN dc transfer).
Licitafia 129
Ce i se cere deschidentului, dupd secventa de declan~areI FA - 2 + ?

S5-gi precizeze m h a cu referire la culorile majore, iar r5spunsurile lui sunt automate:
2 + = nu am nici o culoare major5 in patru
2v = am patru c5rfi la cup5
2n = am patru c5rfi la pic%
Observatii :
a) d a c i dup5 confirmarea existentei uneia din majore, repondentul liciteazi o mi-
nor%,culoare in cinci, inseamnii ca fitul a fost g h i t gi e x i d perspective de glem, licitatia
fiind in orice caz forcing de mang5. De exemplu :
1FA-2+
2 v -3*
b) in schunb, dupi secvenp: 1 FA - 2 +
2 v - 3 v , licitafia este nonforcing ; ea arat5 c%
repondentul este nllnirnal gi nu poate decide singur degi asigur5 sustinerea majorei.
Declangarea Staymail-ului cu o miin5 echilibrats gi cu o major5 h patru nu trebuie,
aga cum s-a mai spus, s5 conduci neapirat in manga pe majofi, char h caz de fit ;opti-
unea pentru un contract pe culoare trebuie ghldat5 de scurtimi sau puncte slabe.
c) rhpunsurile descludentului la convenfia Stayman nu aduc nici o precizare asupra
foqei deschlderii in cadrul limitelor decise de sistem (15- 17, 16-18).
d) m e n p o n b ca, printre dversele variante de Stayman, exist5 posibilitatea de a
comunica, prin r5spunsul .de 2 FA la 2 +,
detinerea ambelor rnajore in patru, dar destul
de puiini o mai folosesc - deoarece blocheazg un palier rnai util altor descrieri.
S5 presupunem c5 fitul a fost ghit. h acest caz: aga cum s-a spus deja, cu 819 punc-
te repondentul propune manga. Nu trebuie uitat c5, dup5 confirmarea fitului, miiinile
trebuie reevaluate gi calculate punctele pentru scurtimi, care fac s5 le creascg valoarea.
h cazul in care rezult5 c5 punctajul pretins pentru mw5 este cert (repondentul are de la
10 P.O.D. in sus), ea este declaratil imediat. De pildg, cu :
r7 V AD93 + A654 + 8765, licitafia va fi: 1 FA - 2 +
2v - 4'V
1 FA - 2 1;
Daci fitul nu a fost gfisit, $i licitatia a fost : I
2+ repondentul propune
manqa declarhd 2 FA, dac5 are n u m i 819 P.O., sau o impune declarind 3 FA, cu peste
10 P.O., licitahe considerati de inchidere.
Obsewatii :
+
a) dupa deschiderea de 1 FA, un salt direct in 4 este cerere de Agi. Cunoscut5
sub nurnele de conventia Gerber, licitafia este destinati precidrii n u m h l u i de Agi, gi
apoi de k g i , in trepte, in drum spre glem. Functionarea conventiei, abandonati de cci ce
folosesc licitafiilede transfer, este redat2 in capitolul licitatiilor de glem.
Bridge de la A la Z
b) repondentul, uneori cu o m h i extrem de slab5 dar cu o distributie excentric5 de

+
tipul4-4-4-1 sau 5-4-4-0, scurt pe trefl5, poate declanga prin 2 un fals Stayman gi apoi
pasa r5spunsul deschidentului de 2 + , V sau 4 .
c) dac5 adversarul contreazi 1 FA, in licita$a standard vorbirile repondentului sunt
,,onw,a&c5 se continua normal (2 + este Stayman, 2 + transfer de cup5 etc), pe c h d dac5
adversarul liciteazi o culoare, licitagile repondentului sunt ,,off3,respectiv Stayman-ul gi
transferurile cad ~i toate vorbirile devin naturale (vezi conventia Lebensohl).
Licitatiile de transfer
Licitatiile de transfer (anunprea unei culori cu un rang rnai rnic decit cea h care se
cere partenerului s5 transfere) sunt din ce in ce rnai mult folosite dup5 deschiderile de
FA, htruc2t ofer5 o rnai mare flexibilitate dalogului, adoptarea lor in bridge-ul modem
reprezenthd un mare c%tig h problematica licitatiei cu m i h i dezechilibrate.
Licitatiile de transfer au fost inventate de Dave Carter dm St Louis prin anii '50: dar
meritul pentru sistematizarea gi punerea in practic5 ii revine lui Oswald Jacoby, care le-a
Gcut cunoscute printr-un articol publicat h 1956 in Bridge World. Sunt cunoscute gi sub
numele de Jacoby transfers iar, la francezi, initial sub numele de Texas (O.J. h d texan).
Cel pupn trei avantaje majore sunt relevante. Prim1 este c5, in felul acest., decla-
rant htr-un joc de culoare va fi de fapt deschidentul de FA, cel cu m h tare, $nuti as-
cuns5 adversarilor. Atacurile acestora vin spre ea, in loc de a fi etalati pe post de mort.
Cel de a1 doilea este acela c5 repondentul, in secventele ulterioare, va putea s5-gi descrie
rnai ugor o mi115bicolor8 sau una invitational8 cu cinci sau Vase atuuri. Iar al treilea este
d ofer5 posibilitatea de a juca cn cele mai bune rezultate contracte p e a l e , h cazul
unei m h i slabe la repondent.
Cum function& conventia ?
1). Declangarea unei licitafii de transfer se face ceriind partenerului s5 mute con-
tractul In culoarea imediat superioafi. De exemplu 2 + cere 2 V, 2 V cere 2 4 etc.,
exact ca $i &d s-ar spune partenerului: ,,am cinci ca'rti sau rnai multe la cupii,JiS te rog
transferul ji f,ti voi putea spune eventual rnai multe despre mdna mea". Deschidentul
este obligat s5 rectifice licitatia de transfer, char gi cu dou5 c5@.
h unele cercuri de exper$. in locul transferului obligatoriu (licitarea a 2 V , respec-
tiv 2 4), deschidentul poate declara, dad este maximal, 2 FA, ceea ce semnificti trei
atuuri cu un onor mare, sau poate face transferul cu salt, 3 v respectiv 3 4, cu patru
atuuri $i minimum doi onori mari in culoare.
Transferul poate fi declangat gi cu zero puncte, ori de cAte ori repondentul tine sti i$i
anunte culoarea lung& m b a fiind nepotriviti pentru un joc de &ti de atu. El se poate
practica atAt pentru culorile majore ciit gi pentru cele minore, dup5 care, minimal fiind,
repondentul va pasa.
2). Dac5 repondentul care a declangat transferul are o m5n5 promiptoare, va invita
la man95 continuhd astfel :
a) 2 FA. Aceasti licitafie promite cinci atuuri ~i valori dfionale.
b) 3 v ori 3 n, iicitafie care promite gase atuuri gi valori adifionale.
3). Dac5 repondentul are o bicolor5, de 5 - 5 sau eventual 5 - 4, dup5 transfer el
numegte cea de a doua culoare. Licitafia este forcing de mans:. Deschidentul are la in-
d-5 urmiitoarele o p ~ u n:i
a) va reveni in major5 cu fit sau va declara direct manga cu fit gi min5 maximal5
b) va propune 3 FA far5 fit pe majora repondentului (?mgeneral dubleton) gi cu
cele dou5 culori nenumite bine stopate.
c) va susline cea de a doua culoare a repondentului fir5 fit pe major5 gi Gr5 o
bun5 alternativ5 pentru 3 FA.
d) va licita o nou5 culoare puternic5, dac5 o are, in cazul in care altemativa de 3
FA nu pare o bun5 alegere.
Transferurile Jacoby pot fi folosite ~i in cazul cii repondentul are culorile minore
lungi. Cea mai bun5 cale este prin intermediul a 2 n , transfer pentru 3 a, gi 3 a ca
transfer pentru 3 + (sau 2 FA ca transfer pentru 3 + ,caz in care secventa natural5 de 1 FA
- 2 FA nu rnai poate fi folositii). Dacii, dup5 efectuareatransferului, repondentul introduce
o nou5 culoare, licitapa devine forclng de m a q 5 gi declarantul va continua astfel :
a). 3 FA cu stopuri bune in culoarea s c m .
b). suspne rninora repondentului.
c). declar5 o nou5 culoare tare, ca descriere.
Atentie : toate licitapile de transfer cad dac5, dup5 declangarea lor, adversarul ce
vine la vorbire intervine iar situafiiile se s o l u f i o n e ~prin hielegere prealabil5. La fel se
procedeazi gi dac5 deschidentul de 1 FA a fost contrat. Licitafiile repondentului nu mai
sunt transferuri ci devin vorbiri naturale (vezi Lebensohl).
Transferurile Jacoby pot fi folosite, prin acord prealabil intre parteneri, urmhd ace-
lqi mecanism, gi dup5 deschiderile de 2 FA sau dup&intervenpia partenerului cu 1 FA
pe deschldere adversi.
Char inainte ca transferurile Jacoby s5 d e d uzuale la nivel de 2, pentru a desem-
na mfiini de mang5 cu o culoare major5 in gase sau mai lung5, se folosea a~a-zisulTexas,
care este un transfer efectuat la nivel de patru, prin :
4 + - transfer pentru 4 V ~i
4 v - transfer pentru 4 4 (avhd valori suficiente pkntru mangg), cu observatia,
rezultatii din experienp, c&deseori acest tip de transfer este uitat (rnai ales ln a1 doilea
caz), degi pentru m5inile cu interes de glem conventia nu este de lepsclat.
S5 dim cgteva exemple de fincfionare a transferurilor pe majore :
1). r ~ ~ 7 5 3v 2432 + 54 r 32
2). r ~ ~ 7 5 3v 2~ 3 2+ 54 a 32
3). n RV7532 v A32 + 5 a R32
4). n RV753 v A3 + 5 4 RD765
La toate se va debuta cu 2 V , transfer pentru pic5, iar dup5 2 n :
cu m6na 1 - se va pasa
cu m k a nr.2 - se va invita licithd 3 4 .
-
cu m h a nr. 3 se va declara 4 n.
cu &a nr. 4 - se va contihua cu 3 +.
Avantajul este d te po$i opri, dar ~imerge mai departe cu mihi care ofaii perspective
de maqii. Repeti$a culorii pentru care s-a cerut transferul este o propunere de m q i i gi ga-
rant& gase d ~(nu $ se hce nici- avhd doar cinciw). Iar o nouii culoare la nivel de
trei este ?n cinci vi este forcing de man#.
5). Cu o &ti de tipul : n RV76543 v 2 + 54 + R75, se va declara 4 n, un
gambling bazat pe distribufie excentricii.
6). Cu : n R5 v D9876 + D32 + A75, prin 2 + se va cere transfer 212 V,
dupii care se va licita 3 FA. Este o miin5 tipicii pentru acest tip de licitage, cinci ciirtrfila
cupii, far2 singleton, onori ?n toate culorile.
Dupii cum am mai spus, la transferurile pe rnajore deschidentul, prin hjelegere
prealabilii, dacii are un FA maximal qi define patru atuuri (in principiu cu doi onori),
poate efectua transferul la nivelul trei, cu salt (1 FA - 2 + - 3 V), cu singurul dezavantaj
cii repondentul poate fi extrem de slab ~ipalierul va deveni sensibil.
hainte de a deveni populare ~i a se impune licitaoile de transfer dupii deschiderea
de 1 FA, mainile dezechilibrate erau licitate conform tabelului urntitor, care este prezen-
tat deoarece mulfi juciitori mai practicg hcii un bridge mai conservator. Ace~tiasunt re-
fractari transferurilor, care cer htr-adevk un efort in plus gi o bun5 hfelegere a meca-
nismului. Dar de-abia dupii ce se va juca potrivit celor ce urmeazii, se vor aprecia qi rnai
mult avantajele transferului.
4 + I Conventia Gerber, cerere de Agi, tentativl de $em

DESCHIDERILE TAR1
Deschiderile de 2 FA - Deschiderile de douti la culoare tari (in ACOL, in sis-

temul francez) - Deschiderea de 2 +forcing conventionalii, & sistem
Deschiderile de 2 FA
Aceste deschderi sunt rezervate miiinilor echilibrate foarte tari, cu 21-23 P.O., in-
suficient pentru a le decreta forcing de mangl (se gtie c5 nici o deschidere de Gr5 de atu
nu are caracter de forcing, =5 de atuul fiind descriptiv). Rezulti de aici c i orice r5spuns
dat unei astfel de deschideri, excepthd pas-ul, devine forcing de mangi.
Observatie : unele sisteme propun un punctaj de 20-22 P.O.pentru deschiderea de 2FA.
fn afara punctelor de onor pretinse, se cere ca toate cele patru culori sH fie gardate.
Citeva exemple de miiini ce se preteazi deschderilor de 2 FA :
a A R D VRD3 +ADV *Dl098
r A R 7 3 v R D 7 5 + A D &RVlO
rAD3 vAD5 +RV87 aAR5
Indlferent de limitele de punctaj alese, trebuie remarcat d ^ m e deschiderea de 1 FA gi
cea de 2 FA exist2 un go1 de 3 P.O., ce mn@e tot m&ni cu distribu$ii echihbrate, mai tari
decit cele ce spa* prirnei grupe gi mai slabe decit cele dm grupa a doua. Acest tip de mi%-
ni, htre 18-20 P.O., se deschide prin unu la culoare gi se relicitwi cu salt, declarind fie 2
FA fie 3 FA, h c f i e de rkpumul la primul sau la a1 doilea nivel primit de la partener.
Rispunsurile la deschiderea de 2 FA
Nefiind o deschidere forcing gi descriind perfect miha, r5spunsude sunt ugoare
Pas = 0 - 314 P.O.

3 FA = 415 - 9 P.O., reparti~eregulatii, fZ1-5 major5 ?n patru gi Gr5 spe-
ran@ de glem.
3 + = forcing de rnang5, culoare minimum in cinci cu doi onori gi peste
5 P.O. Deschdentul sus+e culoarea sau spune 3 FA.
4a = conven$a Gerber
4 FA = L 11 P.O., invitafie de glem pe FA, cantitativ
= natural, culoare in gase, 415 - 9 P.O., in principiu stop.
4Vlr
Cu orice m5ni mai tari, vor fi luate in considerare posibilitiifile de a juca glemul.
fn scopul orientarii contractului spre un joc de culoare gi pentru a investiga un even-
tual fit de 4 - 4, existi doui sisteme.
* Primul este cunoscut sub numele de conventia Baron. Ea se declangeaz5 du-
pi%o deschidere de 2 FA prin licitafia artificial5 de 3 +, cerhd deschidentului preze3ta-
rea culorilor sale in patru. Acestea se anunp economic, Eir5 a depQi granip de 3 FA.
De exemplu:
2 FA - 3 + (Baron) +
2 FA - 3 (Baron) +
2 FA - 3 (Baron)
3 3r 3 FA
(am patru carti de caro) (am patru cirp de pic@ (am patru sau eventual cinci c w la
trefl5 $i nici o alth culoare in patru)
Desigur c5 Baron-ul devine util dac5 repondentul cautii un fit, h special major,
fiindc5 m h are scummi, care o fac vulnerabil5 la jocul pe fZr5 atu.
Punctul slab a1 celor ce joac5 automat conventia Baron este legat de considerentul
c5, gi dac5 s-a descoperit un fit pe minore, manga se va juca mai usor in general pe 3 FA
dedt pe culoarea minor&, care pretinde unsprezece levate. Doar gindul la glern poate
justifica c2utarea fitului minor.
* Cea de a doua meto& recomandati de investigare a fitului este de a juca 3 z
tot ca un Stayman, combinat5 cu transfemri pe culorile majore.
Declansarea conventiei Stayman pe deschiderea de 2 FA se face d a d repondentul
are cel pufin 415 P.O., cel pufin o major5 in patru si o scurtime care s5 justifice investi-
garea unei culori majore pentru a deveni atu.
Pe rhpunsul negativ de 3 +, repondentul declarti 3 FA sau, eventual, dac5 are am-
bele majore iar una e 31cinci, o liciteaz5.
Dac5 se convine a se juca cu transfer, licitatia repondentului de 3 + este transfer de
cup5, iar 3 v transfer de pic& Cu un punctaj de 0 - 4 P.O., dup5 transfer, se paseaS, cu
mai mult se invia la man@, pe culoare sau FA.
Efectuarea transferuiui pe majore nu este automati, ca hcazul deschiderii de 1 FA.
Dup5 2 FA deschidentul procedeaz5 astfel : liciteaz5 culoarea cema dac5 are fit de
trei c5$, sau revine ?n3 FA dac5 are doar dou5 c- in majora cerut5 de transfer.
Deschidede de doud (la culoare) tari

Deschiderile tari de dou5 la culoare nu trebuie, asa cum plecla pe vremuri Albarran,
s5 ugureze drumul spre $em, ele previn, in primul r h d , pericolul pierderii vreunei man-
se. Avantajul lor este c5 o mans2 va putea fi eventual licitati gi cu un partener care, la o
deschidere de unu la culoare, ar fi pasat.
hainte de a se impune conceptul modem privind o mai bun5 utilizare a palierelor de
licitatie, functionau pe piap deschiderilor tari trei-patru tipuri de deschideri la nivel de
doi, ce transmiteau mbini puternice. h sistemele lui Culbertson ~i Goren erau toate
forcing de man@, h prezent ele sunt complet abandonate, pentru c5 cereau prea multe
puncte, neglijau distributia si consumau spatiu.
'. ACOL metoda este mai directii, dac5 se accept5 ideea, extrem de practic2 chiar,
de a ocupa toate palierele de la nivelul doi.
h sistemul francez avem d e a face cu dou5 deschideri tan, 2 + forcing nedeterminat
gi 2 + forcing de man95 (o prelucrare a fostului Albarran, care cerea ca r5sphsurile s5
indice eventualii A$i existenti la partener).
Pentru a rkpunde la o deschidere tare existii mai multe gcoli. Exist2 r5spunsuri de 2 FA
negativ sau de 2 + negativ, al@ cer &ii, sau folosesc 2 + ca releu, etc. Dar, indiferent de
sistemul ales, dup5 ce a fost dat & p d negativ conventional, daci deschidentul
reliciW culoarea de deschidere, repondentul poate pasa daci nu poate contribui cu nimic.
Este foarte important de retinut c5, dac5 repondentul este foarte slab $i nu are nimic
de oferit, el trebuie sii fac5 mai ht&i r5spunsul negativ vi doar apoi poate s5-9i spun5
propria culoare sau sii o s u s p 5 pe cea a deschidentului. Un &puns pozitiv imediat
promite minimum 718 puncte.
Tinbd seama de rispindirea pe care o mai au inc5 deschiderile de tip ACOL ~icele
din sistemul francez, folosite in special in Europa, vom lua contact ht6i cu ele, u&d
+
ca In final sB fie expus5 deschiderea conven$onal5 de 2 din sistemul propus, ca fiind
cea pe care o r e c o m a n h pentru licitarea miiinilor tari.
Functionarea deschiderilor tip ACOL
* +
Deschiderea de 2 este forcing de manga, arati 9 - 9 % levate de joc cu variate
distributii ~i punctaje. Descrierea se face dup5 releul negativ de 2 + sau riispunsurile
pozitive standard.
* Deschderile de 2 + l v / r sunt licitafii tari, cu 8 levate de joc $i peste 17 P.O.,
forcing pentru un tur, ce se preteazii miinilor puternic distribu~onale- ori o foarte bung
culoare ori, eventual, o bicolor5 - plasate s ~ nivelul
b pretenNlor pentru 2 +.
Espunsul negativ este 2 FA, iar cel pozitiv pleac5 de la principiul existenlei, sau
nu, a man~eiin joc, dac5 poate fi susput deschidentul (chiar cu Dam5 dubleton sau trei
mici) sau dacii cea de a doua culoare este in fit.
Dupii o deschdere de acest tip, in ACOL, suslinerea este mai puternici deck decla-
rarea directit a maqei.
2 &, respectiv 2 +, in sistemul francez
* +
ConQ$i pentru cleschderea de 2 (forcing nedeterminat) :
- o fiumoasii culoare major%,cel p u p in Sase, cu 8-8 % levate de joc.
- o min5 de 21-23 P.O. cu o fbnoas5 major&in cinci.
- o bicolorii major55-5 cu 9 levate de joc.
- o m i h i echilibrati de 22-23 P.O.
- o monocolor5 minor5 in ~ a p t cue 8 %-9 levate de joc.
h general, repondentul agelea25 la releul de 2 +, restul r5sp~surilorsunt naturale
qi prezinti culori minimum in cinci cu doi onori man gi cel pufin 7-8 P.O.
* Conditii pentru deschiderea de 2 + (forcing de mang5) :
- m i h i monocolore de 2 9 levate de joc pe majore sau 10 pe minore.
- cel p u p 24 P.O.
- bicolore cu cel mult trei perdante.
Rkpunsurile sunt date Infelul urmiitor :

2v = sub 8 P .O., grii h i , Erg doi Rigi
24 = un As major
2 FA = Agi, dar cu doi Rigi gi peste 8 P.O.
3+ = Asul de trefli
3+ = Asul de car0
= doi &i de aceeqi culoare (rogii sau negri)
3v
= doi h i de acelagi rang (minori sau majori)
3 FA = doi Agi amestecafi ( +/V sau +/A )
Toate Iicita@ileulterioare ale deschidentului sunt naturale gi forcing cel pu* un tur,
iar manga direct5 este stop.
Deschiderea de 2 +forcing, convenfionali @nsistem)

+
Deschiderea artificial5 de 2 forcing a fost inventat5 h anul 1929 de un grup de
expea americani format din Oswald Jacoby, Theodore Lightner ~i Waldernar von
Zedtwitz.
Dacii la origine gi apoi pih5 h anii '80 ea a fost forcing de mans5 absolut, In pre-
zent este mai flexibilii gi permite opriri c h d nu exist5 perspective de mangg.
Cefel de maini sunt potrivite unei deschideri de 2 + ?
Sunt trei criterii de apreciere :
1. mgini puternice, echilibrate, orientate spre FA, cu peste 23 P.O.
2. mfiini puternice, dezechilibrate, cu minim 9 levate de joc.
3. mfiini ce conw un minim de 4 - 4 % levate defensive.
Dacii deschiderea se hcadreazii h prima categorie, a mginilor echilibrate, dupii riis-
punsul partenerului ea este descrisi prin :
2 FA = 22 - 24 P.O.
3 FA = 25 - 27P.0.
4 FA = peste 28 P.O.
+
Principalul avantaj al deschiderii de 2 forcing este acela cii face econornie de spa-
tiu de licitatie gi permite investigarea celui mai bun fit cu partenerul, ajuti la licitarea
rnai facilii a unei bicolore sau la prezentarea mPinilor echllibrate extrem de puternice.
Regula de aur dupii o deschidere de 2 6 cere ca repondentul sii nu hgroape licitafia
hainte ca toate eforturile pentru ca o mangii sii fie declaratg sii nu fi fost htreprinse.
S i notIun cii pentru un rispuns pozitiv se cere repondentului un numiir de levate
defensive (fie un As, fie un Rigii-Damii, fie doi Rigi) gi o culoare h cinci. 0 mhii cu
Dxxxx gi doar trei puncte nu justificii un riispuns pozitiv irnediat, ci cere negativul2 + .
'. CPteva exemple de deschideri de 2 : +
Licitatia 137
1). 2). 3). 4). 5).

nARV1065 nARIO ~ARV r AD5 r R103
v ARD v AV v RDV1098 v AV109 v ARD8765
+ AD +ARD10987 +3 + RDV +-
4 R5 a3 a ARD a m a AV7
La deschiderea de 2 4 repondentul poate pasa sub mzuq5 doar dacii deschidentul Pgi
r e p a culoarea sau dac5 spune 2 FA. Dac5 deschidentul are o &5 puternic5 dezechili-
brat& dup5 un riispuns negativ, o va licita cu salt, pentru a mentine forcingul.
Rrispunsurile la deschiderea de 2 +
Dac5 p h i prin anii '80 riispunsul negativ era cel de 2 FA, tn prezent el a fost ^kilo-
cuit cu 2 +, care este un riispuns artificial ~i convenfional, ce semnific5 fie o & ce
nu poate r5spunde pozitiv, fie, mai practic, trebuie s5 fie considerat ca un releu in astep-
tare oferit des~hidentuluica s5-~iprecizeze tipul de mh5.
Degi nu este foarte clar definit ce este o miin5 slab& se admite c i intr5 in aceast5
categorie cele ce au 0 - 314 puncte de onor.
(Observqtie : degi r 98765 v V1095 + 3 D97 se tncadreazd aici, se poate
remarca ce foqd contine mrina dacd este in fit cu deschidentul pe una din majore).
Pentru un r5spuns pozitiv se consider5 c5 sunt necesare 1 la 1% levate defensive (un
As gi un Rig5, doi sau trei Rigi, As-Dam5). Damele gi Valefii au o valoare dubioas5 gi
nu e indcat s5 ne ghld5.m exclusiv dup5 puncte. h cazul unui riispuns pozitiv, se apreci-
azZi c i trebuie cel pu@ 7 P.O.gi culoare in cinci.
Degi sunt pufine mkhi ale repondentului care s b l hdreptii]easc5 la un riispuns pozi-
tiv imediat, chiar cu valori minime maqele tn principiu trebuie declarate, $ n b d seama
de forfa pe care o are deschidentul, capabil de a realiza singur peste 9 levate de joc.
Repondentul trebuie s5 aprecieze dac5 &a lui este capabi15 sau nu, in lumina precizb
rilor deschidentului, s5 ofere eventuala levat5 lips5.
Dup5 ce repondentul gi-a anunpt forfa, continuarea licitafiei este dirijat5 astfel hc2t
sii se ajung5 h cel mai bun contract. De exemplu :
1). 2 a - 2 +
2 v - 4 v Repondentul a licitat conform principiului
i
,,fast arrival". ~i e mai
slab deck h secvenp:
2). 2 1 - 2 +
2 v - 3 v in care rnai poate investiga chiar gi un glem.
h ultimii ani, hv5thd de la sistemele italiene c5 cea rnai bung cale pentru a ajunge
cu d i n i tari in glem este cunoa~tereacontroalelor, s-a impus ca cel mai eficace dialog,
dupii deschiderea de 2 +, metoda de riispuns prin intermediul anunwi controalelor (un
As = dou5 controale, un k g 5 = un control), o adaptare dup5 trefla albastri italiani.
Folosind rispunsuri formulate in trepte, ele vor fi date astfel :
2+ = 0 sau 1 control
2v = 2 controale sau peste 617 puncte (deja un rispuns pozitiv)
24 = 3 controale (un As gi un Rig5)

2 FA = 3 controale (care constau h trei Rigi)
34 = 4 controale
3+ = 5 controale
Continuarea licitatiei dupii riispunsul de controale este natural. Repondentul poate s5-
gi liciteze culoarea Grg a a crea arnbiguitih, deoarece partenerul cunoavte numiirul de
controale ale repondentului.
La fel ca gi in licita$ile h care unul din ju&itori gi-a limitat m 5 . q fie ea puternicg
sau slab5, cel5lalt jucgtor este cel ce decide spre ce se hdreapti dona. Acest rolti revine,
h cazul deschiderilor de 2 +, repondentului care, dup5 de deschidentul gi-a descris tipul
de mhii, trebuie s5 aprecieze dac5 va trebui sti se mulfumeascti cu o pa*d5, va declara
manga sau va inioa actiuni de licitare a ~lemului.
DESCHIDEREA DE 3 FA GAMBLTNG
h unele manuale mai poate fi h c 5 reg5sit5 prezentarea deschiderii de 3 FA cu o
m% echilibrat5, puternicii, de 25-27 P.O.
Palierul poate fi rezervat in continuare unor astfel de m%ni dar, ghldat de acelea~i
considerente care au dus la dcblocarea palierului doi (frecvenp redusa), bridge-ul mo-
dem gi-a hdreptat preferin@ spre o deschldere de 3 FA de tipul ,,gambling3'. Cea de
+
mod5 veche poate fi perfect descristi in cadrul miinilor ce se deschid cu 2 iar apoi, ?n
turd urmgtor, dup5 rispunsul partenerului, se declar5 3 FA.
Conditiile cerute pentru o deschidere de 3 FA Gambling sunt o solid5 culoare mino-

rii h gapte, eventual opt c*, fir5 perdante, fir5 @ere exterioarii, sau cel mult cu o
semi-tinere exterioarg, h unele variante convenite astfel de parteneri. De exemplu &a:
4 7 v D54 + 106 + ARD 10987 este tipic5 pentru un 3 FA Gambling.
Intenpa unei astfel de deschideri, deliberat riscate, conthd pe valori la partener,
este ca: f i c h d dificilii interventia, s5 reugeasc5 eventual o rnangg pe un atac favorabil.
Partenerul, cu valori ^mpr5@iate,va pasa. El poate decide - dac5 consider5 contrac-
tul fir5 nici o sans5 (fiind extrem de slab) - s5-1 rectifice patru trefle, care vor fi pasa-
te dacg ini$atorul are ca minor5 trefla, sau corectate de acesta ?npatru carale dac5 lun-
gimea lui este in caro. Dar in general decizia nu se ia irnediat, deoarece o va putea face
dupg ce unul dm adversari c o n t r d gi rehgierea htr-un joc de atu se impune.
Partenerul nu este exclus din licitafie dupg o deschidere de tip Gambling, el poate
declara patru cupe sau patru pici, dacii detine culori independente, puternice, plauzibile
potrivit principiului sirnetriei, ,yi le va licita pentru a le juca.
0 continuare irnediat5 de 4 + dupg 3 FA poate fi jucat5 ca o convenfie artificial5 ~i
invitatie de glem, care cere deschidentului s5 liciteze cea mai lung2 majorg, deciziile
finale revenind ulterior repondentului.
Licitafia 139
Evaluarea zonei de glem - $lemuri bazate exclusiv pe foqa mciinilor - Cue-

bid-uri - Conventia Blackwood - Conventia Gerber - Conventia Splinter -
Controlul calitcitii culorii de atu
0 vorbri din bridge spune c&gi h licitafiile de glem ,,este mai important dzagnosticul
decdt tratamentul", ceea ce presupune cii estimarea corect5 a existenfei a douiisprezece
sau treisprezece levate cigig5toare este mai important5 decgt aflarea numhlui de Agi
ti Rigi. Cu alte cuvinte, convenfia Blackwood nu este un panaceu universal.
EsentiaI nu este doar ca juciitorul s5 se priceap5 s5 liciteze glemuri, ci sa gie gi s5 se
fereascg de glemurile proaste. De aceea este bine, ^minte ca nivelul mangei s5 fi fost de-
pigit, s5 se investigheze perspectivele prin diverse ci%, aga cum procedeaza experpi.
Practic, dupii ce manta a fost depiigiti, juc5torul este preg5tit s5 joace glemul, excepthd
doar o viguroasii fiinii din partea partenerului.
h aritmetica glemuriior se susfine c5 este corect s5 se declare micul glem daca exis-
ti o tans5 de 5 1 % de reugit5. Acest lucru nu este valabil gi pentru marele ~lem,unde
probabilitatea de reugit5 trebuie sii fie de 213 pentru ca acesta sZi fie un bun contract.
Doar 5% din done reprezint5 m h i de glem. Tentativele de glem trebuie d se baze-
ze pe valori suficiente gi un atu solid.
Evaluarea zonei de glem

Succesul unui glem depinde de existenp unei foqe de onori h cele dou5 d i n i
combinate, care s3 poati aspira la redizarea a dou5sprezece levate (de regula cca 33
P.O. pentru un mic glem de FA gi tot atiitea P.O.D. pentru cele de culoare, compensiind
prin distribufie eventuala lips5 de valori, iar pentru marele glem se cer cca 37-38 P.O.).
Aceasti%condifie nu este hs5 suficientii, atiit marele, cfit gi micul glem, nu pot fi rea-
lizate decit ?n cazul in care adversarii nu sunt h m5sur5 s5 hcaseze imediat douii levate
care ^mpiedicii rnicul glem, respectiv una h cazul celui mare, ceea ce presupune depne-
rea controalelor necesare. Un al treilea deziderat, considefat esenjial pentru glemurile
de culoare, este cel de a avea o culoare de atu solid5.
h i n t e de a se imbarca htr-o licitafie de glem, partenerii trebuie s5 se asigure ca
aceste condifii sunt indeplinite gi c5 au bune ganse de a ob$ine, pe 1hkEi satisfacfia evi-
dent5 a unei licitagi gi joc pe niisura, gi mult rivnita primi de glern.
Diagnosticarea unei acfiuni de licitare a glemului se realizema prin :
1. controlul punciajului necesar
a) o min8 minunal5 (13-15) plus una maximal5 (18-21).
b) dou5 deschideri de FA fa@?n fa@
c) o deschidere de 2 4 sau 2 FA ?nfafa unei d i n i cu valori pozitive.
d) o man95 declaraki de partener la care coechipierul define valori supli-
mentare nedezvaluite.
140 Bridge de l a A l a Z
Obsewatie : mulp jucdtori cu mdini bune cad in capcana de a licita de douZt ori
aceleafi valori. Nu trebuie omis faptul cd penhw ylem sunt necesare valori suplimentare
2. controlul calitdtii atuului
(se face prin Key card Blackwood sau prin convenfia Josephme)
3. controlul numdrului de Asi
(prin convenfiile Blackwood sau Gerber Ti cazul deschiderii de FA)
4. folosirea licitagilor informative de control (cue bid-uri)
Unele licitatii informative, de tipul cue-bidului sau al Splinterului, sunt destinate sii
ajute investigarea glemurilor sub nivelul maqei, precizhd de$nerea controalelor primu-
lui tur (Agi sau gicane) gi apoi eventual a celor de turul doi.
5. folosirea altor conventii specifice
6. alegerea atuului fn cazuri de dublufit
La alegerea core& htre douii alternative de atu, este necesar un cert nivel de exper-
tizii, dar criteriile r h i n soliditatea atuului gi localizarea unui fit distribuit egal in favoa-
rea unuia, obfinut prin suspnere. Cmtre un 4 - 4 gi un 6 - 3 este superior cel egal distribu-
it). C h d exist5 o abunden@ de fituri h mai toate culorile, glemurile de FA pot fi su-
perioare, deoarece reduc riscurile de tai.
Degi h general fiturile de tipul4 - 4 sunt cele rnai bune, arnbitiile de glem vor scii-
dea in cazul in care suspnerea este asigurat5 cu atuuri necorespunziitoare (de exemplu
AV85 7n fa@ a 10764 este total nepotrivit, degi punctajul pretins existii).
Doar o licita!ie clar condusii este in d u r 5 s5 ofere o exact5 descriere a distributiei
gi a unui atu potenfial, pentru a da un diagnostic potrivit.
Plechd de la necesitatea de a nu pierde primele douii levate c h d se liciteazii un
glem, in afara 1icitNilor de control prin cue-bid sau de folosirea Blackwood-ului, un alt
mijloc de testare 31 poate reprezenta un control efectuat prin intermediul levatelor defen-
sive irnediate. Dacii se poate estima c5 axa depne cca 7 % din ele, ea se g k e ~ t eIn zona
glemului. Sii presupunem de pild5 cii unul dintre juciitori are 5 - 5 % levate defensive,
promise de deschiderile tari (2 FA, 2 a), iar partenerul lui a deschis, promi@nd 2 - 2 %
(standard); perspective de glem exist5.
Slemuri bazate exclusiv pe forfa miiinilor

Sunt considerate tentativele declangate ca urmare a diverselor deschideri de tipul
Grii de atuului (1 FA, 2 FA), deschideri care transmit indicafii exacte ale f o a i de$nute.
Limita de punctaj a micului glem de acest tip, cu mdini echilibrate (la care forp distribu-
tionalii nu intrii h calcul), este, wa cum s a spus deja, de 33 P.O. (ceea ce practic ar in-
semna gi cii adversarii nu pot avea doi hi),respectiv 37 P.O.(adversarii nu au un As)
pentru marele glem. Dacii s-a stabilit cii axa proprie define in principiu punctele pretinse,
tentativa de licitat glemul trebuie &cuti gi, atunci c h d nici un fit nu a fost solicitat sau
descoperit, glemurile pe FA pot fi declarate prin licitafii cantitative.
Licitatia 141
Licita@ilecantitative pot conduce la declararea direct5 a glemurilor, dacii se apreci-

azii cii for@ combinat5 a mihilor confine suficiente puncte pentru douiisprezece sau tre-
isprezece levate. Fie cii unul din juciitori, pe deschiderea de FA a partenerului, poate
conta de la hceput pe ceIe douiisprezece levate, fie cg licitafia conduce evident la aceas-
ti concluzie.
De pildii, dacii s-a deschis cu 1 FA (15-17 sau 16-18, potrivit sistemului), de obicei,
partenerul declarii :
3 FA - cu 9/10 p h i i la 15/16 P.O.
4 FA - licitafie nonforcing, cantitativii, cu 16/17 P.O.
5 FA - forcing, cu 19/20 P.O.; partenerul, ?XI funcfie de m h sa (~ninimalii
sau maximalii), va lua decizia in privinp micului sau marelui glem.
6 FA - de la 17 la 19 P.O.
7 FA - h c e p h d cu 21/22 P.O.
Rezultii dm acest tablou cii doar douii din licitai cer avizul deschidentului, 4 FA
nont'orcing gi 5 FA, care este forcing.
Binehleles cii gi glemuri de culoare pot fi licitate direct, bazat pe forp m%nilor, EC-
rii a recurge la o tehnicii elaborati de schimb de informatii, dar o astfel de ac@uneeste
rnai degrabii impulsivii fiindcii, la post-mortem, se poate constata fie cii limita maxim%
era palierul cinci, fie cii un mare glem de tablat a fost ratat declarbd doar micul glem.
Uzbd de licitafii elaborate, cu secvenfe in care poate fi limitat5 forp m h i i , gi obti-
nind informafiile de control care conduc la evitarea unor accidente, acuratetea licitatii-
lor de qlem va fi asigurat5.
Cue-bid-ul (licitage de control)

Dupii ce tentativa de glem este in principiu acceptat5 iar atuul a fost agreat, orice
culoare nouii licitat5 de ax5 este un cue-bid. 0 astfel de licitatie informativii indicii Asul
sau gicanSi h culoarea numitii, gi este un mare c?qtig c h d ea poate fi ini@at5hcii sub
nivelul mangei.
Cue-bid-ul nu promite lungime h culoarea numit5, el este folosit doar pentru a in-
dica controlul primului tur a1 culorii, important in perspectiva glemului.
DupH declangarea licitatiei de control partenerul trebuie sii decidi dacii are rezerve
fa@ de licitaiiile sale anterioare, dacii ii convine mformafiaprimit5 gi dacii continuii acfiu-
nea - cue-bidhd la rhdul lui gi el o culoare. Dacii dimpo~vii,el revine in culoarea
agreat5 ca atu declarind pur gi simplu m w a , se considerii cii a renunfat la glem.
Cue-bid-urile se f8c economic, de la cea mai joasii culoare, rfind pe rfind, la cea eediat
superioat-5. S k i m unui pJ e r neagii controlul culorii (culorilor)peste w e s-a trecut.
Trebuie sii existe o hplegere prealabili htre parteneri dacii cue-bid-ul reprezinti
htotdeauna controlul de rangul unu sau igi pot permite gi licenie (control de rangul doi).
Este de la sine iqeles cii un cue-bid nu poate fi pasat.
Asul culorii de atu nu intrii h categoria cue-bid-urilor. Cue-bid-ul este extrenl de
util atunci c h d se doregte sii se afle h ce culori define axa controalele. C h d interesul
este de a cunoagte doar numiirul Agilor, se apeleaza la Blackwood, iar cel care a declan-
$at convenfia plaseazii contractul final.
& afara licitafiilor de glem, cue-bid-ul este fiecvent folosit 21interven$e in licitaiiile
competitive, ca un semn de forfli, atunci c h d este licitat5 culoarea numitii de adversar.
Citeva exemple de cue-bid, in diverse secvente de licit&e :
1. licita$a : deschidentul are : 2. licitaiia : deschidentul are :
21-2+ rRD 2FA-3 + nAD87
2v-3v vARDV83 3 v -3 r vAR76
+ DV3 4* +AD7
+A7 +R7
3. licitafia : deschidentul are : 4. licitafia : deschidentul are :
1FA-3 r rRD85 1FA-3 v rAR7
-
4 + v R 10 3r
- vD976
+R97 +RVlO
+AD76 +A102
5. licita$a : deschidentul are : 6. c h d secvenp
lv-3v rA7 este : repondentul nu face
3
- r vAD987 1FA-3 r un cue-bid prin 4+,
+RD105 3 FA-4 + ci refbzii sii joace
+R9 pe FA.
7. deschidentul are : licitatia decurge repondentui, cu :
astfel : a)rA1043
r RDV765 14-34 vV74
vA32 4+
- +R62 va trebui sii descuraje-
+A5 +AV4 ze, licithd
b) r A 1 0 4 3
v54
+ RDv3 va continua cue-bidul,
+A54 licithd 5.
8. Dacii un prim cue-bid a fost &cut, a1 doilea, dat Inaceeagi culoare, este control de
rangul doi (Rigii sau singleton). De pila, Insecvenp :
14-3r
4 +-4 v dac5 deschidentul
liciteazii 5 sau 5,aceasta semnificii controale de turul doi a1 culorii respective.
9. Iat5 un exemplu mai subtil, care trebuie interpretat astfel :
14-34 Ce cere deschidentul ? Sii cue-bidafi &f dacii ave$ control de
4+-4+ turul unu la cup&,sii licit* 6 r dacii avefi control de turul doi,
54-? sau s i pasafi dacii nu aveji control la cupii.
10. 1 s - l r Deschidentul poate continua, dupH cue-bid-ul partenerului de 4
3 4 - u + ,cu un cue-bid de cup5 sau treflH, dac5 hcurajeazti te~tativade
glem, sau concluzioneazii zicbd 4 r .
11. Tot un exemplu de cue-bid de control a1turului doi :
1FA-3 r
4~ - 5 + repondentul are r AD 9852
5V - 6 + o m b 5 de tipul: v3
+AR62 ~i invitti deschidentul spre
SV5 marele glem.
Conventia Blackwood (BW)

Al5turi de contra-ul de ape1 ~i de Stayman, BW este cea mai popular5 convenfie din
lumea bridge-ului. Inventatti de expertul americaq Easley Blackwood din Indianapolis,
ea a fost prima oar5 publicati de autor in 1934, dar au trebuit s5 treac5 cfifiva ani p h 5 s5
cunoasci succesul.
Principiul conventiei este extrem de simplu. On de cke ori un juc5tor va don, h
intenfia declariirii unui glem, s&afle cfg Agi define partenerul sHu, il va interoga l i c i h d
4 FA. Binehteles cB haintea declang5rii conventiei el a constatat c i axa hdepline~te
condfiile unei tentative de ~ l e miar contractul la nivelul cinci nu va fi periclitat daci
numirul de Avi nu este satisfac5tor Si se va renunp la declararea ~lemului.
Dac5 rHspunsul a fost convenabil, gi tofi Agii sunt h posesia axei, se va continua
prin interogarea numiirului de Rigi, prin 5 FA, ?nvederea declariirii eventuale a unui
mare glem, sau se va renunp anunwd direct micul glem pe culoarea agreati.
Blackwood-ul h versiunea sa originarg, Blackwood-ul simplu, declarqat prin 4 FA.,
are u d t o a r e a scab de rkpunsuri :
5 a = 0 sau 4 ASi
5+ = 1 As
5v = 2 Agi
5 = 3 Agi
Iar dup5 5 FA Cmtrebarea pentru Rigi) : 6a nici un Rigi

=
6+ 1 Rig5
= 4
6v = 2 Rigi
6n = 3 Rigi ,
FA = 4Rigi
Nu se continua cu 5 FA, pentru a cere num-1 de Rigi, dac5 nu se defin top A~ii.
C h d nu este 4 FA un Blackwood ?
!n toate cazurile In care precedenta licitalie a partenerului a fost 1,2 sau 3 FA, deoa-
rece intr-o astfel de situaiie 4 FA este cantitativ ; sau chd, dup5 un 3 FA de hchdere,
adversarii au licitat intr-un sacrificiu o culoare la nivelul patru pe care nu avefi intenfia
sP o penalizati ~iurcafi licitalia cu un tic, deci 4 FA va fi natural.
in capitolul VI vefi g5si dou5 variante mai moderne gi mai performante ale conven-
fiei Blackwood, gi anurne : Key card Blackwood gi Roman Blackwood, pe care reco-
mandim s5 le folosifi in locul BW-ului simplu.
Un principiu legat de folosirea Blackwood-ului cere ca el s5 nu fie declangat dac5
nu este clar ce va urma dup5 rkpunsul partenerului, iar altul spune s5 nu fie folosit deck
dac5 licitatia nu a l h u r i t c5ti Agi ar putea avea partenerul.
La criticile ce i se aduc convenfiei, considerat5 ca o licita$e simplistii, brutii, se ada-
ug5 gi cea legat5 de faptul c5 nu permite clarificiiri legate de gicane sau singletoane,
importante in declararea glemurilor. Blackwood-ul e-r h s 5 cu certitudine o licitatie
extrem de popular5 gi util5 in versiunea Key Card BW .
Cele rnai comune gregeli legate de utilizarea Blackwood-ului sunt :
1. Este d e c l q a t c h d planead incertitudine asupra culorii de a h .
2. Nu este sigur5 definerea punctajului necesar.
3. C h d nu suntefi preg5tit s5 licit* $emu1 in cazul in care rhpunsul nu transmite
n d r u l de &i dorit.
4. Convenfia este declqat5 de unul din juc5torii care are o gican5, gi rhpunsul nu
va l h u r i ce culoare va fi acoperit5.
5. M b confine un dubleton negardat, gi, la fel, nu se va gti ce culoare va fi prote-
jat5. De exemplu :
rAD10765 cu rRV42
v RD2 vAV3
+D5 +V109
+AD +
RV2
Adversarii vor trage imediat dou5 levate rapide de caro. Astfel de miiini, cu xx sau
DVx etc., far5 un control de turul doi, nu sunt potrivite declang5rii convenfiei.
Conventia Gerber
Este folositi pentru controlul b i l o r dupii deschiderile de 1 sau 2 FA.
$i aceast5 convenfie a ajuns s5 fie folosit5 mai rar, doar de c5tre unii juciitori con-
sewatori, dar este util s5 fie cunoscut5 de cititori.
Licitafia cu salt direct5 in 4 4, dup5 deschiderea de FA, este artificial5 gi intero-
gheaz5 asupra numiirului de Agi. Scala de r5spunsuri este :
4+ = nici un As sau 4 Agi
4v = 1 As
4r = 2 Agi
4 FA = 3 Agi
Dupii cum se vede, riispunsurile indicii intotdeauna un As mai pupn deciit la Blackwood.
Dac5, dup5 declangarea conventiei gi r5spunsul primit, se continua cu 5 4, aceastA
licitatie devine htrebare de Rigi, gi rispunsul se d5 tot in trepte.
Splinter-ul trebuie considerat ca o licitatie care promite un excelent fit dar care ur-
miiregte mai mult deciit o rnangii.
Fiind in general gi o tentativii de glem, ce poate fi acceptat5 sau nu, trebuie inclusii
printre modalitiiple folosite la investigarea acestora.
Functionarea convenfiei a fost descrisii in subcapitolul riispunsurilor la deschiderea
pe o culoare major5.
La glemurile de culoare, apar destul de frecvent cazuri in care se impune controlul

calit5gi culorii de atu, pentru a le declara cu ganse mai mari de reugit5.
Exist5 c3teva metode de investigare, pentru a controla situatia onorilor mari.
Cea rnai cunoscutii este ,,Grand slam force", sau unele Blackwood-uri in care in
suita de riispmuri este inglobat5 pi posesia Rigii de atu sau chiar posibilitatea de a co-
munica detinerea Damei de atu (Key Card BW gi Roman BW, conven$i pe care le reg5
sih in capitolul VI)
Grand slam force este &ii indoial5 o convenfie extrenl de utilii gi Ely Culbertson a
inclus-o hcii dm 1936 in Gold book-ul siiu. Este cunoscutii ~i sub numele de Josephine,
fiind atribuitii, datorit5 unui articol dill 1961 din Le bridgeur, sotiei acestuia. Protestele
unor expe* arnericani au restabilit adeviirul gi au condus la concluzia nu nurnai cii pa-
temitatea nu-i aparfine Josephinei Culbertson, ci gi cii ea s-a opus vehement la include-
rea ccnvenfiei h carte. Ceea ce nu ne ^mpiedic%ca astizi sii o cunoagtem sub numele de
,,Josephine Grand slamforce".
Conventia funcfioneaziih felul urmiit~r:
Dupii o deschldere, licitafie cu salt, fixare atu, dacii axa nu trece prin Blackwood sau
cue-bid-uri, o licitafie de 5 FA cere partenerului sii declare rnarele glem daca de@e doi
dm cei trei onori mari (AR, RD, AD) de atu, sau sii se opreascg in micul glem dacii are
mai pu@. Dac5 agrementul culorii nu a fost confirmat, cererea se referii la ultima cu-
loare licitat5.
4
Iatil un exemplu :
lv-3a m2na deschidentului este : r -
3+-4+ vARV753
5FA- ? +D6543
*A2
Se cere declararea a 6 sau 7 +, in functie de calitatea onorilor de atu.
DESCHIDERlLE DE BARAJ
Principiile deschiderii de baraj'- Chte feluri de deschiden' de baraj existi? -

Cum se manifetdpartenerul ~i care sunt rtispunsurile lui
Deschiderile de 2 + / o f 4 slabe - Deschiderea de 2 + Multi - Deschiderile de
baraj la nivel de trei - Deschiderile de baraj la nivel de patru - Deschiderile de
baraj la nivel de cinci
Capitolele precedente s-au ocupat de modul in care se desfwoarii licitafia necontes-

tat5, cu d i n i %I care majoritatea punctelor este de+ut5 de axa deschidentului care, Gri
a fi jenat5 de adversari, poate investiga contractul optim gi cel mai bun atu.
Ce se h t h p l i i insti in cazurile in care se presupune cii adversarii d e p balanp
punctelor ? Este bine ca ei s5 fie 15isafi s5-gi descrie nestingheri$ miinile gi sii ajungii h
parul donei ?
h trecut, gi uneori chiar gi h prezent, juciitorii rnai pu@ experiment@ licitau doar
cu inten@aonest5 de a realiza contractul, ferindu-se de accidente, far5 a infelege cii, de
mulie nri, se pot pierde o seam5 de puncte $ totugi sii fie %I cdgtig.
Pornind de la ideea c& dacii adversarii au undii verde ~i pot schimba informafii de la
prirnul palier, ei vor g k i cu ugurinw cea mai fericit5 solufie de a - ~ descrie
i miha, nu
vom avea decdt de &*gat obstruc$on&ndu-i in atingerea scopului - dacii vom tiiia din
palierele de vorbire. Aga s-au niiscut deschiderile de baraj. Ele se bazeazii pe premiza ci
linia adversii define majoritatea punctelor gi, ^hpiedichdu-i sii-gi comunice nestingherifi
forp gi distributia, s-ar putea o b p e un avantaj pentru linia proprie, char cu riscul unor
penaliz5ri.
Acceptarea deliberat5 a unui eventual sacrificiu s-a demonstrat statistic c5 este profi-
tabilii ir la longue. Fie deoarece adversarii au ajuns in contracte nepotrivite, fie Gindcii s-au
mulfumit cu penaliziri minore ce nu compensau pierderea mangei sau chiar a glemului.
Pentru ca aceste posibile penaliz5ri sii nu fie excesive, deschiderile de baraj trebuie sir h-
deplineascii totugi anumite condi$i, care le limiteazg la pagube rnai mici decdt ar fi supor-
tat dac5 adversarii cigtigau licita$a, gi ob@eau neobstruc$ona@contracte de mangii.
Ini$al deschiderile de baraj hcepeau la palierul trei, luhd de la bun inceput doui
din palierele la care adversarii ar fi putut vorbi. h bridge-ul modem conceptul de agre-
sivitate a devenit mai puternic, lupta pentru a *unpiedica adversarii s5 se manifeste este
dorninanti, ceea ce a condus la hceperea actiunilor de baraj de la nivelul doi. Un muca-
lit expert american se intreba unde se va ajunge oare, c h d trefla nu rnai e trefl5, caroul
la fel, iar deschiderile de douii sunt slabe !? $i tot el remarca faptul cii toate aceste mi$-
ciiri pe scena licitafiei au servit progresului jocului, Gchdu-1 rnai dinamic gi permi@nd
de fapt o rnai bun5 descriere a mgnilor de mare frecvenp.
A$ InJeles desigur din cele de rnai sus c5, pentru a inifia o deschidere de baraj, forp
mdinii este sub limita pretinsii unei deschideri normale. Cum poate fi compensatii aceas-
tii lips5 de for@ ? Prin distributie. 0 culoare lung5 poate htotdeauna s5 furnizeze leva-
te de joc dac5 devine atu.
Este de la sine inteles c i nu se poate evita ca adversarii s5 nu aleag5 calea penalizC
rii licitafiei facute gi s5 contreze. Regula de siguran@ce se ia in calcul pentru ca acjiunea
si nu conduc5 la o penalizare excesivii, este de : trei levate in minus nevulnerabil, sau
dou5 in caz de vulnerabilitate, contrate. Cunoscuta reguld a lui 2 gi 3 sau regula celor
500 de puncte (cit reprezinti penalizarea, dar care compenseazg de fapt pierderea pe
care gi aga afi fi suferit-o 15sbd cale liber5 adversarilor s5joace manga).
Doug caracteristici au deschiderile dc baraj :
1). nunpiedlciadversarii s5 se manifeste nestingheriji.
2). fac o bun5 descriere a conforrnajiei m h i i , dbdu-i astfel posibilita-
tea partenerului s i hotirasc5 acfiunileulterioare.
Regula de aur a licita$ilor de baraj poate fi rezumati5 astfel : ,,deschideti de baraj
de cdte ori aveti ocazia gi cdrple o cer. Ceea ce este riiu pentru adversari v a 3 bun pen-
tru axa durnneavoastrk".
Analizind condi~ileunor astfel de deschlderi, trebuie s5 rejmefi c i partenerul
deschidentului - devenit, dup5 cum ~ t i 9deja, ,,c5pitanul", vizavi de un juc5tor care gi-a
limitat miha - este cel care va lua cele rnai potrivite decizii ulterioare in numele axei,
deschidentul gi-a spus toati cartea.
$3deoarece licitaBle de baraj tind s5 devin5 din ce h ce mai frecvente, ~i totodati
&vole in respectarea cerinplor - pe considerentul, confirmat de experienp, c5 ele sunt
extrem de folositoare celor care gtiu s i le aplice - vom insista asupra c2torva principii
ce se cer totugi a fi respectate.
Frincipiile deschiderii de baraj

1. Singurul mesaj concret pe care il transrnite o deschidere de baraj este propu-
nerea anticipaa a unei eventuale apirgri.
2. La aprecierea declangiirii acfiunii, htotdeauna se va @e cont de vulnerabili-
tate, in aga fel kcst s5 nu se cad& contrat, plitind un tribut mai mare de 500 de puncte.
Barajele fiind bazate pe aprecierea capacitijii de a obtine levate de joc, ele vor fi nurng-
rate din primul moment, pentru a vedea d a d mina se hcadreazi in regula lui 213.
3 . Mina nu trebuie s5 hdeplineascii condifiileunei deschideri normale, punctajul
se hcadreaz5 In lirnitele 516 - 10 P.O.,gi nu confine dou5 levate defensive. Excepfie fac
uneori deschiderile de 4 v / A, care pot fi constructive prin acord prealabil cu partenerul.
4. Partenerul deschidentului de baraj nu trebuie, ~i acest lucru este extrem de
important de relinut. s5 se agtepte la levate defensive dm partea deschdentulul. M b a
acestuia poate avea o valoare defensivi nul5.
5. Punctajul in onori trebuie s5 fie concentrat 31culoarea de baraj, cu cit mai
pujine puncte h celelalte culori cu atit mai bine.
6 . Mina sii confini numirul de car$ ce corespunde pretenjiilor palierului la care
este efectuat barajul, respectiv Sase, ~apte,opt sau noui c w , dup5 cum deschiderea este
la nivelul doi, trei, patru sau cinci. Eventual, pe locul trei, cu o carte h minus (nevulne-
rabil). fn nici un caz nu se bareazi, la nivelul trei de pildi, cu opt cg*, deoarece nu
transmite partenerului mesajul corect iar diferenp de o carte poate fi decisivi.
7. Jucitorul care a %cut deschiderea de baraj nu va rnai vorbi deck dac5 parte-
nerul il oblig5, iar deciziile ulterioare ii revin partenerului.
8. Barajul trebuie %cut la prima oportunitate pentru a fi eficient, l u b d imediat
din spafiul de licitatie a1 adversarilor.
9. Barajul pe locul patru, rnai rar folosit, este nuanpt gi foarte apropiat de o
deschidere normalti, in special pe rninore.
10. Excepthd susfinerea, once schimb de culoare este forcing gi obligii
deschidentul s i mai vorbeascii.
Gatefeluri de deschideri de baraj exist; ?

Deschideri N& de c w Observatie Speraw de levate
pretins Vulnerabil Nevulnerabil
2 + 6 6 5
2V 6 6 5
24 6 6 5
31 7 7 6
3 7 eventual 7 6
3v 7 in 6 7 6
3 A 7 7 6
41 8 eventual 8 7
4 8 in 7, 8 7
4v
4r
8
8 %
",: 1 8
8
7
7
51 9 scurtime ex- 9 8
5 9 t r e d in ~ 1 4 9 8
Cum se manifest; partenmul ~i care sunt rdspunsurile sale

D e ~ licitafiile
i de baraj ar trebui sii fie compartimentul licitafiei cu cele mai ugoare
decizii, abundi gregelile privind acgunile ulterioare gi conduita pe care trebuie s-o adop-
te partenerul deschidentului de baraj. Cbd, cum gi ce trebuie s i liciteze ?
Deoarece acfiunea de baraj lirniteazi drastic mba, rezultil fir5 echivoc c i partene-
rul este cel care ia toate deciziile ulterioare.
fn bridge-ul ,,dupi ureche" exist5 convingerea cii, dupi ce partenerul deschide de
baraj, s-ar putea juca manga daci repondentul are o deschidere minimg. Acest concept
este evident gregit. Nu se cere un anumit num& de puncte, ci s i oferi letrate. C2nd par-
tenerul deschide de baraj, el promite levate de joc, iar repondentul trebuie s5-i ofere le-
vate de virfcerte ~i rapide (A, AR, ARD, AD etc).
'0alti gregealii, ce se comite in special de ciitre inceptiton, este cea de a kcerca im-
punerea propriului atu, indeosebi daci deschiderea a fost contratii, c h d de fapt
deschdentul are nevoie de un aport de levate, nu de un alt atu. Dac5 repondentul acope-
r5 perdantele presupuse ale partenerului, el trebuie s5-1 ducg ?nman@ chiar gi cu un
singleton in atu, ~inu s5 caute alte solufii. De exemplu, dup5 o deschidere de baraj a par-
tenerului de 3 4, ce se poate licita, altceva decit 4 4, cu r - v AR1032 + AD103 a
AV72 ?
De fapt, deciziile repondentului pot fi de dou5 feluri :
1. s5 continue acfiunea de baraj initiat5 de partener.
2. s5 transfonne acfiunea distructiv5 intr-una constructiv5, dac5 constat5 c5 axa de-
fine balanp foqei sau mina lui ofer5 posibilit5ii de mang5.
Prin unnare, prima intrebare pe care trebuie s5 ~ i - opun5 repondentul este : ,,sunt
acoperite perdantele partenerului ?"
Dacii r5spunsul este pozitiv, atunci trebuie:
a) s5 declare manga pe culoarea de deschidere (tactic, aceasta poate fi $i un baraj).
b) s5 declare 3 FA, dac5 celelalte culori sunt stopate Si exist5 un fit in culoarea
deschdentului care, astfel, va putea fi valorificatii.
c) sii liciteze propria culoare, k special chi% este major5 gi foarte putemca. Aceasti
licitafieeste forcing gi cere dechidentului s5-1 sus* cu fit (trei c%$ sau un onor ?ndoi).
Dac5 aportul de levate c&ig&toare este rnai mic decit cel de care are nevoie
deschdentul, repondentul paseazii. Nu ini$azZi in nici un caz salviiri intr-o altii culoare in
cazul in care partenerul a fost contrat.
Cum iqi nurngr5 repondentul levatele cQtig&toare,utile partenerului ?
- Asul, Riga, sau Dama, ?nculoarea de baraj, sunt toate levate cigtig5toare.
- alte culori, in conformitate cu tabela levatelor defensive.
- Suport in culoarea de baraj plus un singleton = 1 levat5 ci~tigiitoare.
- Suport in culoarea de baraj plus o gican5 = 2 levate ci@ig5toare.
Deschiderile de dou5 slabe, ultimele sosite in categoria deschidenlor de baraj, au

intrat in uz ca gi restul barajelor, pentru a face mai dificil5 licitafia adversarilor, dar cu
rezultate mai bune, deoarece exist5 mai mult loc ~ipentru solufii constructive.
Expertul american Howard Schenken a fost cel care, prin anii '60, a promovat ideea
de a cobor? condifiile cerute deschiderilor de baraj de la niqelul trei, sau rnai sus, gi la
nivelul doi. Propunerea a prins cu repeziciune gi a fost hglobat.2 in majoritatea sisterne-
lor, deoarece are o frecvenp mare de utilizare, iar deblocarea palierelor de la nivelul doi
- care erau rezervate deschidenlor tari, de m i d frecveng, gi care pot fi descrise qi altfel-
reprezenta un succes, acestea fiind rnai cu folos puse in valoare.
0 deschidere disciplinat5 de 2 +, 2 v sau 2 r trebuie s5 c o n w gase c@i conduse
de doi onori gi o limit5 de punctaj intre 5/6-10 P.O.concentrate in culoarea respectivg.
SB nu aib5 un As al5turat (pe l h g 5 onorii in culoarea respectiv5 de baraj).
De exemplu : 4 AD9876 v 75 + 65 4 D93 (24) sau
r R32 v 65 + RV10765 1 4 2 (2+)
Deschiderile de dou5 slabe pe una din majore nu sunt de dorit s5 aib5, in principiu,
patru c5$ hcealalt5 major5, sau o minor5 hcinci.
Distributia cea rnai frecventii a deschiderilor de dou5 slabe este 6-3-2-2, gi mai rar
6-4-3-0, deoarece regula barajelor cere a nu avea ?n principiu o culoare secundar5. De
asemenea, o deschidere de dou5 ,slabe nu va con$ne o culoare h gapte, deoarece princi-
piul barajelor privind nurntirul de c w ?n culoarea respectiv5 este violat.
Cele mai eficiente deschideri de dou5 slabe sunt cele de pe locul trei, dup5 ce parte-
nerd a pasat, deoarece condifiile stricte pretinse pentru locul unu gi doi pot fi relaxate.
De pild5, se poate deschide cu 2 v aviind : n D832 V RV7654 + R32 ia - , d e ~ i
existi%o a doua culoare hpatru gi valori exterioare.
Cum se riispunde la o deschidere de dou5 slabe gi care e atitudinea repondentului ?
Ea se manifest5 prin intermediul a trei c5i:
(1). numirea unei noi culori, o licitatie constructiv5 care este forcing un tur.
(2). stabilirea unui forcing de man95 prin 2 FA, singurul r5spuns tare.
(3). adoptarea unor variate susfineri ale culorii deschidentului, fie cu scopuri de
baraj, fie cu dorinw de a reugi manga.
Licit#i forcing sunt qadar : o nou5 culoare gi 2 FA.
Vom analiza fiecare opfiune in parte.
fn primul caz, ideal ar fi ca deschidentul s5 poat5 susfine culoarea repondentului,
care doregte s5 joace manga. Iat5 un exemplu de r5spuns de 2 n, dup5 2 v :
n ADV765 v 43 + AD5 ia R8. Repondentul are o deschidere fiumoasg $i ar dori
s5joace m a .
0 nou5 culoare neagg fit ?n culoarea deschidentului, garantead o culoare excelenti
hcinci sau gase cu minim 15/16 P.O.,gi, in principiu, cere deschidentului :
a) s5 ofere fitul, dac5 are trei c5rp sau un onor dubleton
b) sii r e d hpropria culoare dac5 este minimal
c) s5 anunie o figur5 dacii palierul ii permite gi este maximal
Obsewatie :chiar dacd adversarii intewin, o cuIoare noud spusd de repondent este
forcing un tur ~i promite minimum cinci cdrti. Dacd e vorba de o majord, deschidentul o
sustine dacd are trei cdrti, iarfiird, revine in culoarea sa dacd este minimaI sau spune
3 FAJiind maximal.
A1 doilea caz de forcing, 2 FA, arati%interes de mans5 gi este valabil char dac5 adver-
sarii au intervenit. Este o licit&e care cere deschidentului o informafie referitor la un onor
mare al5turat existent eventual, care il va ajuta pe repondent s5 plaseze contractul final, de
obicei fie in majora deschidentului fie In 3 FA. Dac5 deschidentului % lipseqte o astfel de
figur5 (in principiu el nu prea ar putea avea mai mult de un Rig5 %tr-o culoare al5turat5),
acesta revine ?n propria culoare. Uspunsurile deschidentului dup5 2 FA sunt:
a) revenire hculoare, dac5 este minimal, 5-7/8.
b) o nou5 culoare, unde are o figur5, gi dac5 este maximal.
c) 3 FA, dac5 este maximal gi fd ceva special de transrnis, lkfind repondentului
sarcina de a plasa contractul final (cu o frumoas5 culoare de baraj, tip
ADV987, ?n rest cu o m h 5 echilibratii).
La licitatia forcing de 2 FA, dupii o deschidere de doui slabe pe majore, se poate
contkua gi conform unei scheme propuse de convenfia Ogust, care funcfioneaz5astfel :
3 * = culoare proasti, punctaj minim
3 = culoare frurnoasti, punctaj minim
3V = culoare proastii, punctaj maxim
3* = fnunoasii, punctaj maxim
Notri: minim = 5-8; maxim = 9-10. Culoare frumoasi = minim doi onori mari.
& Alte actiuni ale repondentului, in afara celor douii de forcing, pot fi :
a). 3 FA
b). suspnerea culorii deschidentului
a). 3 FA sunt declarate pentru a fi jucate. De obicei aratii o mti1-12 cu rnari per-
spective de a realiza nouii levate (echivalentul unei deschideri de 1 FA tari, cu celelalte
trei culori stopate ~icomplement in culoarea deschidentului).
De exernplu, dupii 2 V, avhd r A103 v R7 + AD7654 * R3, este preferabilii
licitaiia de 3 FA celei de 4 v .
b). Susfinereasimplii a culorii este considerati continuare de baraj. 2 v - 3 v nu
este invitafional, ci baraj. Declararea mangei pe culorile majore este %cut5 cu douii ti-
puri de mPini :
- o m h 2 puternicii cu suspnere normal2 de atu $i capabili sii csgtige cinci
levate (a nu se uita cii fi deschidentul a promis cinci levate)
- o m b 2 excentricii cu sus@ere puternicii de atu (cinci cii*), cu o culoare
s c u a ~i 6-9 P.O., de fapt o continuare cu salt adeschlderii de baraj, Gcutfi
cu scopul de a pune adversarii in &ficultatea de a ghici care dintre aceste
douii tipuri de m&ni este a repondentului.
DESCHIDEREA DE 2 + MULTI
Mulfi jucitori, in special cei de concurs, folosesc deschiderea de 2 + cunoscuti sub
numele de MuIticoIoured two diamonds ca o arm5 ce douii tiiiguri, deoarece semnificii
fie o deschidere slab5 de 2 v sau 2 r , fie o mhii foarte puternicii de 17-24 P.O. cu o
distribufie 4-4-4-1, arnbiguitate ce face periculoasii irnediata intervenfie a adversarilor.
Natura mPinii se dezvduie abia in turul urmiltor.
Pus la punct h anii 1960 de Terence Reese, qa-zisul F l t i , care ?ncele mai multe
cazuri este o deschidere de douii slabe, permite repondentulul sii se descrie mai cu efect.
Acesta va pleca de la considerentul cii este vorba in primul rind de o deschidere slabii.pe
majore gi, dupii 2 +, va riispunde astfel :
1
* 2v = repondentul este slab ~iar fi pasat dacii deschiderea era directi, de

2 v sau 2 A . Deschidentul, cu o mtiI-Iiide acest tip, va pasa sau va rectifica ?n2 4 .
* 2r = repondentul ar fi pasat daci deschiderea era de 24, dar ar fi invitat
la man85 dacii era de 2 ~v. Deschidentul va pasa dacii are o mhi de 2 r slabe, dar, dacii
este pe cupe, va licita 3 v sau chiar 4 V , accephd invitatia partenerului.
'
' * 2 FA = licitafie forcing, indiferent de majora deschidentului.
* 3 +/ = natural, culoare minimum ?XI gase, constructiv dar nonforcing.
* 3v = invitafie la mangii pe picii, pe care deschdentul o refUzP dacii are
cupe, gi o acceptii, licitfind 3 r sau 4 n, dac5 barajul este de fapt pe pic&.

* 3r = culoare minimum ?n gase, invitational.
* 3 FA = spre a se juca.
* 4 a / + = natural, forcing de mang5.
* 4v = mane5 pe majora deschidentului.
* 4n = spre a se juca.
Dac5 deschidentul face alti licitafie deciit cea de accept sau refuz, kse- c5 are o
deschidere tricolor5 tare gi igi va anun@ singletonul, licithd culoarea imediat al5turate.
De pila, dup5 2 + - 2 V, 2 FA semnifici o miin5 tare cu singleton de treflg.
Repondentul mai are gi posibilitatea de a interoga direct asupra naturii mginii
deschidentului, printr-o licitafie imediati de 2 FA, care cere descriere. Fiind vorba de
secvenje speciale rezervate expeqilor, nu vom intra detalii in cadrul acestei c w .
DESCHIDERILE DE BARAJ LA NIWZL DE TREI

Pretentiile pentru o astfel de deschidere sunt identice celorlalte forme de baraj. Nu
sunt hdeplinite conditiile unei deschideri nonnale, num5rul de c5qi k culoarea de baraj
este de gapte, iar cewele de levate de joc (regula lui 2/3) sunt respectate cu strictefe 21
funcge de vulnerabilitate.
In anumite situatii tactice, aviind k vedere cg barajul la nivelul doi pe culoarea de
treflg nu existi, o deschidere de 3 + poate fi eventual Bcuti cu doar Base c w .
Deschiderile de baraj pe culori minore promit, k special pe locul unu gi doi, carp
frumoase gi minimum doi onori superiori (As, Rig5 sau Dm5), precum gi absenp unei
majore k patru.
Riispunsurile partenerului urmeaz5 regulile generale gi se dau In h c t i e de :
- depnerea balanjei foqei.
- acoperirea perdantelor.
- dorinp de a continua actiunea de baraj.
DESCHIDERTE DE BARAJ LA MWZL DE PATRU
Culorile sunt k opt c w . Niciodati &e nu con$n doi &i gi, k principiu, culoarea
este fiumoasi3. h special pe culorile majore exist5 tendinpi de a considera aceste deschideri
drept constructive. Nu este vorba doar de o carte in plus fa@ de un 3 v / r , ci, %I general, de
o culoare de atu de beton (ARD108762 sau ADV97532), uneori gi in gapte dac5 e excelen&
Deschiderile de baraj pe culorile majore, 4 VIA,au deci tendinpi de a fi jucate mai tari
d d t celelalte baraje. 0 solid3 major5 cu perspective pozitive, nu numai obstructive, h d c 5
descrie mai bine m h gi cons& k acelqi tirnp din spatiul de licita$ie al adversarilor.
0 convenjie, rzumitii NAMYATS, este folositi curent pentru a facilita licitarea unor
astfel de miiini. in Namyats juc5torul deschide cu 4 6 cerhd transferul k 4 V: sau cu
4 + pentm4 4.
.,C h d folosegte conventia, deschidentul are intenfia de a transmite un mesa. de for@
cu cca 7-7 '/z levate de joc gi de a deosebi mAna de cele slabe, iar, in afara transfemlui, el
Licitafia 153
propune ~i acfiuni pozitive. De pildii : r ADV10987 v 3 + RD 10 a 72. Practic, o

m a sub deschderea de 2 a. fn felul acesta, c h d face deschiderile normale de
4 V/h, acestea vor fi rezervate barajelor slabe, Namyats fiind destinat celor tari.
Dezavantajul celor care folosesc convenfia este cii nu mai pot face baraj la nivel de
patru cu minorele, ceea ce srade sensibil randamentul. Din acest motiv, majoritatea ju-
citorilor au r k a s partizanii barajelor standard (opt c&$ ~irestul de conditii).
Obsewatie :Deschiderile la nivel de patru pe minore nu sunt frecvente, iar tendin,ta
este mai degrabd de a supralicita cu lungimi mari pe minor&.
DESCHIDENLE DE BAR4 J LA N I W L DE CINCI ( 5 B/ ) +

Sunt destul de rare, deoarece m%ni cu lungimi de nouii c* sunt pupne, ~i au
dezavantajul c2 sunt prea transparente pentru adversari. Pot d e c l q a situafii delicate cu
baraje la nivel de mare $em, wa cii acfiunile trebuie cht5rite cu multii grijii. Dar cum
,,omlet&nu se poate faceflrd a spurge oudIe", teama de culorile majore cere ca ~i astfel
de baraje sii fie ?njoc.
Sii kcheiem acest capitol cu cgteva exemple de m h i ce pot fi, sau nu, deschise de
baraj ~icgteva riispunsuri la deschiderile de baraj:
Se deschide cu 3 4 .
Pas, 3 4 nu este un baraj bun.
5 + ,nevulnerabil.
Pas.
3 v.
4r
3 v ,nevulnerabil.
4 A, nevulnerabil.
5 a.
4 v.
Pas, eventual 1 V .
Diverse riispunsuri la deschideri de baraj :
1. Partenerul a deschis cu 3 r vulnerabil, ~iavefi :
A 985 V 72 + A765 + AR43 Vefi licita 4 r .
2. Partenerul a deschis cu 3 v nevulnerabil, ~iavefi :
r 42 v D 105 + V76 AD762 Anticipafi pericolul contractului
advers de 4 4 ,declarbd 4 V .
3. Ati deschis cu 4 v, adversarii au declarat 4 r gi parteneml a contrat. Ce facefi ?
Cartez dvs. este :
r 5 v RD10987632 + 7 a D3 Vefi spune pas, nu afi prolnis prin
deschidere levate defensive $i nu
avefi dreptui sii IicitaG 5 v .
Jucgtorii versati de rober bridge cunosc importanp pe care o reprezinti existenp
unui scor parfial Si influenp pe care o are acesta asupra desf~urgriilicitatiei.
Daci in bridge-ul de concurs, unde fiecare don5 este tratatti independent gi pornege
de la zero, aceastii problem5 nu se pune, in partid5 liberg situatia este tensionat5 in cazul
existenlei unor scoruri parfiale marcate in contul roberului, care permit dgtigarea parti-
dei prin adjudecarea licitatiei la un palier inferior.
Trei astfel de situatii se intilnesc : axa proprie are un scor parfial, adversarii il au,
sau ambele axe sunt marcate.
Degi experfii nu s-au pus de acord, gi disputa ktre avocafii care pledeazg pentru
deschideri solide gi cei ce propun unele ugoare c h d exist5 o marc5 nu este trangat5, f5r5
hdoialg cg licitatia trebuie ajustati atunci c h d exist5 un scor pa$al.
Important5 in aprecierea actiunilor este gi vulnerabilitatea in care se g5sese axa.
Cunoa$erea unor tactici speciale in asernenea situa* poate oferi avantaje conside-
rabile, reflectate in figa de scor, deoarece adversarii vor fi mai tent* s5 conteste dona
inainte de a se declara inviqi in partida respectivg.
Cel mai important avantaj pe care il confer%existenp unui scor parfial atunci c b d
se deschide este c5 nu rnai existi obligafia de a g h d i la o redeclarafie, dacg licitafia par-
tenerului a fost suficienti pentru obpnerea mangei. Licitafia forcing igi pierde sensul gi
doar considerentele de ~ l e mpot fi eventual anaiizate. Dar cum, in general, jucgtorii de
partidi liberg apiic5 principiul ia-i banii fi sd trecern la alt rober, mirajul ~lemuluieste
rareori luat in seam5 atunci c h d sunt marcafi. Recunoagterea unor astfel de &, gi
conducerea licitatiei la glem, va trebui investigatti numai dacg deschiderea a fost tare
*
(2 sau 2 FA), iar partenerul apreciazg existenpi unor perspective certe ale unui even-
tual glem.
Cei ce pledeaz5 pentru deschideri slabe, atunci c h d axa are un scor parfial, plezcii
de la ideea c5 adversarii, contesthd, vor putea fi eventual penalizati copios, gi cg cea
rnai bun5 apgrare este atacul. Riscul este c5 partenerul nu va inlelege c5 deschiderea este
minimal2 Si se va aventura.
Agadar, regula cere ca la prima ocazie s5 nu se continue licitafia deck dacg partene-
rul face o licitatie forcing. Culbertson era partizanul acestei teorii.
Predominant5 r i h h e ins%opinia celor ce pretind deschideri solide, pentru a nu da
loc la neintelegeri asupra atitudinii de urmat in cam1 in care adversarii au contestat vigu-
ros.
Deschiderile slabe sunt periculoase dac5 adversarii sunt vindicativi, fiindd dona
scipa de sub control. E x i a ins5 trei licita$i, care pot fi tactic folosite: cu bune
rezultate.
Prima este cea de a deschide cu 1 FA dacii existil un scor parpal de 60: cu 1-2punc-
te sub lifnta standard.
A doua este de a deschde cu 1 r , char ~i cu o culoare in patru c5rp daca culoarea
este solid&,pentru a face dificil5 intervenfiaadversarilor .
Depilacu : r ADV8 V AD7 + 876 + 1087.
Cea de a treia se refer5 la folosirea unei deschideri de baraj, a v h d un scor paqial de
40, cu o m h 5 care de fapt ar trebui deschisii cu unu la culoare.
Deexemplu3 4 c u : r 107 v 4 + AV102 4ARV1094.
Partizanii conservatorismului in deschidere cu scor paqial recornand5 de asemenea
ca rhpunsul partenerului sB fie cel standard, char data prin deschidere rnanga este asi-
gurat5, deoarece, pashd la un scor p e a l de 60 dup5 1 FA spus de partener, licitafia
competitiv5 ce eventual se va declanga va fi mai greu de controlat.
C h d adversarii se cramponeaz5 in a nu ceda m a , gi urcarea cu h c 5 un nivel ar
putea fi nesigur5, interventia lor trebuie penalizat5, pentru a marca un scor sigur pentru
linia proprie.
Atunci c h d adversarii au marc5 parpal%,tactica recomandi s5 se deschida lejer,

folosind avantajul oferit de pozitie, gi s5 se intervin5 ignorhd condijiile de securitate,
iar dac5 exist5 perspective de mang5, chiar vagi, ea s5 fie declaratii. Prin eventuala ei
realime se anuleaz5 gi scorul parpal al adversarilor.
Cind ambele axe au scor pqial, tendinp trebuie s5 fie de a alege licitafii peste care
adversarilor s5 le fie mai greu de intervenit.
fn concluzie, la licit+a cu scor parfial se poate afirma c5 predomin5 considerawe

tactice, iar dialogul trebuie ajustat dup5 calibrul adversarilor, juciitorii versati de partid5
liber5 fiind avantajao in astfel de situafii.
Si o u l t s observafie este cea potrivit ciireia, dacg in r5spuns la o deschidere cu
marc5 parpalii sau h anunpri ulterioare se depfqege far5 a fi nevoie nivelul maqei, se
consider&,?ngeneral, d se face o tentativii de glem, drept care caracterul forcing a1 unor
anunpri trebuie respectat qi nu ignorat pe motivul c5 s-a deschis tactic subminimal.
QUIZ DE DESCHIDERI ,CON TI NU^

$1 DE INTERPRETAREA UNOR SECVENV DE LICITATIE
A). Aveti una din urm2toarele mihi. Cum vep deschide ?

1) r A105 2) r R97 3) r ARV95 4) r RV32
v 9863 v AR98 v RD109 v R107
4 R109 + RV107 + A52 AD432
* AD8 * 54 12 1 9
1+ 1 4
5) r RV32 6) r A8 7) 4 Dl0874 8) r RV3
v R107 v R6 v AR932 v ADV8
+ ARD43 RV1072 RV + 104
a9 i AR84 *A a AV97
1* -
1r -
1 FA
9) r ARD1065 10) rR4 11) r RD10764
v ARV v7 v 103
*AD + RV98754 D76
i R5 41 1032 72
2+ 2r
12) rD5 13) r 7 14) r-
v 654 v ADV109765 v83
7 + 765 +AD10876543
a ARD10987 +3 82
-
3 FA -4v
B). Suntefi Sud, licitafia a ajuns la dumneavoastrii qi ave$ una din wmiitoarele mihi.
Cum continuati ?
Licitafia Distribufia RHspuns
rniiinii dvs.
1) SUD NORD r ARD1073
1r 1FA v AV8 -
3 FA
? AD Oicitatie practicii)
85
2) NORD SUD r 10954

1+ Ir vR9 3V
2 + 3 + Dl05 Dublul fit justifica efortul~ciililuzitspre un 3 FA. A
3 ? a RV62 doua solupe ar fi pas.
3) NORD SUD r 10987642 3r
, $iEST v- $icana de cup3 impune a c G e a , de$i principiul cere ca
Pas ? A863 punctele sil fie in culoarea propusii ca atu. ,,Nici o dond
4 DV nu seamiZniZ cu alta".
*
5) NORD
3v
SUD
1,
?
S m
SUD
lr
?
I
4D876542
vAD53
i103
1 hD7
-
V86432
vD3
R7
iAV4
-
-
41,
Ordinea preferintelor htr-un panel de expeqi a fost :
4 r , 3 A, 2 v . Licitatia de 2 v are avantajul ggsirii
unui fit 4-4, dar, din nou, considerentele mascfuii d-
nii au primat.
4r
$i deschidentul, daca are ceva rezewe, ar putea conti-
nua.
4 FA
A sosit momentul Blackwood-ului. A doua opfiune,
cue-bid de trefla, degi nu e control de turul unu.
2 FA
Onorii pe culorile rogii reevalueaza m b , iar 3 r. ar
plasa contractul eventual de 3 FA in &a nepotrivit8.
9) NORD SUD 4 962
2+ v 7543 41
? *RD Fitul de trefla este tot ce z
m h mai bun, el trebuie
i8652 comunicat.
10) SUD NORD 4 R1063
l v v9 Das
2+ +ARD54 Partenerul a dat preferinfa, nu este cazul sa va
& R103 excit*
11) SUD NORD r D6
3FA* v A852 +
\ -4
*
+- Mai intii, fiindca nu j u c h E M de atu cu ~icanil,gi doi,
*13-15 AR86532 fiindcii putem avea glem de treflg, forcing.
I
I
.
12) NORD SUD
?
r 9
v 1083
+ AS
aRV109852
Avem fit de cups ~i scm-,
2 +
dar contractul final este
h c 3 incert.
13) NORD SUD &A5
2 * V98 34
3+ 6 AR963 Este un cue-biGtuul este fixat.
? Dl062 5 + ar fi o a doua opoune.
14) NORD SUD 4 R10987 pas

1 * 14 v 10843 Desi, cu 10 P.O.D., parcg ar mai trebui vorbit o dat8,
2n ? + A96 caz in care ar fi de licitat 3 V.Argumentul ar fi c5 3 A
1 5 nu sunt periclitate $i p a t e este o man$%
de pica (parte-
nerul poate avea : 4 AVxx v Ax +Vxx 1Axxx)
15) SUD NORD AA65 34
I + l v v4 Dupa forcingul ~ o r d u l u i , Zeste un cue-bid anticipat,
2+ 3+ +D87 pe atu subinteles de caro, care sa-i permit5 partenerului
? *AR9853 sa aprecieze m h $i perspectivele - man$%pe cup&
caro, eventual $lem de caro. Nord este probabil6-5 sau
5-5 pe ro$ii cu peste 15 P.O.
16) NORD SUD r~743
1i ? v AR9 14
+3 Cel mai corect raspuns,g8 P.O. Sistemul cere, in
1108632 primul rind, investigarea culorilor majore.
17) EST SUD rR6

1V ? v D5 2 +
+ RD7643 Nu se p a t e contra de apene$i puncte exist& din cau-
1A98 za dubletonului de pica.
18) NORD SUD 4 32

1v ? v R109 2V
+ R652 Sustinere a culorii pzenerului (avefi fit $i
110832 6 puncte).
19) NORD SUD r D76432

1v ? v 109 pftS
+ V6 Nu avefi suficiente puncte pentru a vorbi (sunt necesare
1V85 minimum 6 puncte)
20) NORD SUD 4 R108

1v ? v 75 -
1 FA
+ D42 Avefi cele 6 puncte minime pentru a licita gi,
1V10754 neavind fit, declarafi far&de atu.
21) NORD SUD r V6

1 * ? v RDV9 1V
+ 1062 in cgutarea fiTui pe majore.
1R863
22) NORD SUD r AD5
1 + ? . v 764
+ 98
1V8764
-
2 *
23) NORD SUD r AV642
1v ? v D8 -
1A
+ 987 0 n o d culoare promite, la primul nivel, minimum
*RV5 6 puncte, poate mult mai mult.
Licitafia 159
24) NORD SUD 4 95 2+

1V ? v AD87 Aceasta licitatie este f o r a K m h a este prea tare pen-
+ R97 tru a suqine imediat excelentul fit. Se recurge la acest
4 D942 artificiu si de-abia in turul doi se va oferi fitul.
25) NORD SUD 4 109

1r ? v AD8 1FA -
+ V9765 Uspuns la limita maximil. Culoarea de car0 nu arata
iR53 bine pentm a justifica un 2 +.
26) NORD SUD 4 AV1085 -
4v
v RD963 Avep o minil cu care se cere sii juca$ m a w , rnai ales
c2 1 FA-ul deschidentului sugereazii o mhii echilibrat5
in care se va g2si un fit probabil de trei c w i pe una I n
majore.
27) NORD SUD 4 V853 1v
1V ? v A764 Observa$i cfit de corect esKstfel, fiindcii oferQi parte-
+ 98 nerului, dacg are patru pici, posibilitatea de a le licita la
V A764
Cu 5-4,se numeste z i n t t i i cea rnai lung&
si EST
treia.
T!-T
NORD SUD 4 V10743
Avep cele 6 puncte m i G e qi o major5 in cinci.

* R10
Lj-T
NORD SUD
Mgnile combinate promit manv ,$inu avep majore in

patru pentm a trece prin Stayman.
Das
Nu este cazul mergep mai depqe, partenerul este
limitat $i nu are majore In patru.
1+
I? 3r
14 v ~107
+A R D ~ ~ Suspnere cu salt, care promite valori suplimaltnre
*9 $i fit.
35) SUD NORD AV4

4
1FA 2F.A v RV83
? + RDlO Das
D53
36) SUD NoRD 4 R9
1v 2 + v AV7642 2v
? + Dl0 Nu aveo alt&licitape, redeclarap culoarea in qase.
*
R82
37) NORD SUD r R109
1v ? v 42 2 +
+ ADV104 fndeplinip toate condipzpentru aceasti3 licitaoe.
+
D75
38) NORD SUD r R109
IV 2+ ~ 4 2 -
3 FA
2FA ? + ~ ~ ~ 1Deschidere
0 4 in fata altei deschideri = maqa. Cu Onere
& D75 in pica qi trefl21, este cea mai bung alegere.
39) NORD SUD r D4
1r ? v D7 -
1FA
+ RV10853 Nu 2 +, fiindca nu avep 10 P.O. ca sB vorbip
i V94 doi peste mu.
40) NORD SUD r RD7
1 FA ? v A62 +
4
+ R3 Gerber, cerere de Asi. AVTO m M magdic21, cu spe-
iRDV63 raqe de slem.
41) NORD SUD 4 Dl097
1r ? v AV3 -
2 1L
+ 72 M k a este prea tare pentru 3 r .
*
RDv2
42) EST SUD r RV109
1V ? v 82 -
contra
+ AD83 Perfect pentru un contra de apel.
iDl04
43) NORD SUD r RV32
1 FA ? v AV75 2 1c
+ D4 stayman.
i632
44) V N E S r A1085 I E
14 - 24 ? vA6 Nu puteli contra de apel, a v k d culorile adversarilor.
+ AR3 Uneori nu avep ocazia sfi va forp. DacB adver-
iV864 sarii ajung in 4 4, puteti contra.
45) SUD NORD 4 R103 2v
1 + 14 v AD107 M h a tare, cu care invitazartenerul s&vorbeasca la
? + AR432 nivelul trei eventual, dar impreuA avep minimum 22
9* P.O. qi suport.
C). Flexibilitatea ?nlicitafie este determinant5 31 construirea unor secvenfe, &d vrem
sii i n v a t h ce sB licith: ~i nu doar cum sS licitfan.
F a p de opfiunile posibile, calitatea culorilor trebuie sS determine orientarea.
1). I+-lv
2 + cu: rA75 v3 +RD32 aAV974
2). 1*-lv
2 + cu: rA73 v3 +R432 +ADV74
3). 1+-lv
1 FA cu: rRV3 v D + D V 3 2 +AV1087
4). 1+-lv
1a cu: rAV7 v3 +A432 +RD765
D). Interpreta9 urm5toarele secvenp de licita~e,determiniind dac5 ultima licitafie este

forcing sau nu ~i ce tip de miin5 caracterizeazi (limite de punctaj, distribu$e) :
Deschi- Repon- A doua A doua
dent dent vorbire a vorbire a Semnificatia Licitafiei
deschiden- reponden-
- tului tului
1) 1 + 1 Forcing pentru un tur, 6 sau mai multe
puncte, culoare cel putin fn patru (priori-
tate pentru major&).
2) 1 + 1 FA Limitat, 6-10 puncte, nonforcing, &stri-
bufie echilibratA fad culoare in patru
(excepthd trefla).
3) 16 2+ Forcing de mans2 (salt Pntr-o n o d culoa-
re), minimum 15 P.O.,culoare in Sase
(v,n)
sau cinci foarte solid%.
4) 1 + 2 FA Limitat, 11-12, echilibrat, nonforcing dar
invitaponal, BrSL patru c w i in cup2 sau
pi&.
5) 1 + 1+ 1 FA Nonforcing, 13-15, echilibrat, nu are alt2
culoare Pn patru.
6) 1 3; 1+ 2 + Nonforcing, monocolor, mhing minimala.
7) 1 + 1+ 2 + Invitafiond, m&fi medie, f k 2 major5.h
patru, 5-4 pe minore. '
8) 1i 1 + 2 FA Foarte invitational, 19-20, distribufie
echilibrat2.
9) 16 14 3 + Foarte invitafional, monocolor, mining
maximal&
10) 1 1v 1r 1 FA Licitape pasabiling, d n 2 limitaG, 6-10,
f a 2 suport in culorile deschidentului.
11) 1 6 1v 1A 2 + Nonforcing, limitat la 7-10 cu patru tre-
I fle (cu un absolut nlinim,5-6, ar fi li-cilat
*
direct 1 - 2 5 ) .
12) I* 1v 14 24 Nonforcing, 7-10 cu patru pici. Cu numai

5-6, probabil ci5 ar fi pasat.
13) 1 + 1v 1r 2 FA Invitational. 11-12, cu culoarea de car0
gardatg. Propune mansa pe FA eventual.
14) 1Q 1v 1r 3v Invitational, monocolor, 9- 12 P.O.(sau
echivalent in P.O.D.).
15) 1+ 1V 1r 3r Invita@onal,10-11 P.O.(sau echivalent in
P.O.D.), cu fit de pid.
16) l V 18 1 FA 2 + Nonforcing, nu c-rca s5joace FA.
17) 1 v 1r 1 FA 3 + Cel putin 13 puncte gi cinci c m la caro,
forcing.
18) 1v 1r 2 + 2v Descurajator, simp15 preferin@.
19) l v 1r 3 4 3 Forcing pentru un tur, provocat de des-
chident (>17).
20) 1v 1r 2FA 3 + Forcing.
21) 1V 14 2 FA 4r Nu este incuraiant, deschidentul va trebui
sa paseze.
22) 1 + 1 + 3 FA 4 + Forcing, sugeriind investigaiii de glem, a
fost depwt nivelul mangei de 3 FA.
23) 1v Ir 2 3Q Forcing, cel putin de man& a patra cu-
loare cere ca deschidentul a-$i precizeze
distniu~a$i forta.
24) 1v 2 * 24 2r Forcing, similar cazului precedent. a
patra culoareforcing.
25) 1+ 2 * 2 V 2r Forcing de man& ambii parteneri sunt
tari, licitqii inversate, peste 28 de puncte
impreunli, posibilita de slem.
26) 1v 1FA 3 ~ Nonforcing. 15-17, efort pentru man@
dac2 repondentul este maximal (8-10).
27) 1v 1r 3v 3 r LicitaQa poate fi pasata. e nonforcing,
arat5 o mica speranp de man@ dac&
deschidentul are un semifit in pic&(2).
28) 1v 1r 2 + 3 + Araa 11-12 puncte in medie. Incurajator,
dar nonforcing. Deschidentul poate pasa.
29) 1v 1r 3 FA 4r Repondentul a ales contractul final. Ur-
me& pas.
30) 1v 1r 2v 31 Forcing (once schimbare de culoare la
nivelul trei).
31) l v 2 + 2v 2r 0 licita$e inversatil la nivelul doi promi-
te minimum 13 puncte gi este, evident,
forcing.
32) 1v 1FA 3~ 3r Forcing. Repondentul ar fi putut pasa
dup5 3 v. Acum deschidentul trebuie s&
liciteze 4 v sau 3 FA.
33) 1v 2 + 2 + 2 FA Nonforcing dar incurajant (1 1- 12).
Deschidentul poate pasa d a d este mini-
mal.
34) 1v 2 + 2r 3 r Forcing. Repondentul are patru atuuri.
Licitatia 163
35) 1 V 2+ 2 3v Forcing. Repondentul are cel putin 12

puncte ~i un bun fit.
36) 1v 2+ 2 + 3 a Descurajant. Deschidentul poate licita
mai departe numai dac&este maximal.
37) 1r 2r 3 + 3r Descuraiant (dupil licitapa de 3*,
invita$onal.!i pentru 44). Deschidentul
trebuie sfi paseze.
38) 1 1, 28 2 FA 36 Forcing. 2 FA araG cca 17 puncte, iar
repondentul ar fi putut pasa ori stopa in
3 A . El vrea sii meargfi la 3 FA sau 4 4 .
39) l + 1r 2r 2 FA Invitational. Repondentul araG 10-12
puncte. Deschidentul poate pasa data e
minimal..
40) 1 + 1r 1 FA 2v Nonforcing. D a d repondentul ar fi licitat
3 A in loc de 2 v, licitatia era foarte
*
incurajanta ; gi dacii licita 3 licit@a
era forcing.
41) 1 + 2v 2A 3r Probabil ~lem.2 v este forcing de mans5
iar 2 r este ambiguu (ca $i one over
one). Susfinerea la 3 r promite patru
atuuri.
42) 1v 26 2v 2 FA Invitational, nonforcing, 11-12 puncte
f5~iifit in cup&.
43) 1 4 2r 3a Forcing pentru un tur, vrea siijoace man-
depinzhd de treflele repondentului.
(trial bid). Repondentul ivi va reevalua
m h a in fun@e de treflele sale.
44) 1v 26 2 4v 0 mhii prea tare pentru a licita imediat
lv-3v (9-12). Areintre 13-16 cuunbun
fit. Deschidentul poate continua d a d are
ceva In plus.
45) 1a 1 + 1r 1 FA 1 4 este forcing pentru un tur. 1 FA este
limitat (7-10). Deschidentul p a t e pasa
data este minimal.
46) 1v 1r 1 FA 2 + Nonforcing, nu vrea sii joace FA.
Deschidentul p a t e pasa.
47) 1v 1r 1 FA 3 + Forcing (cel pupn 13 puncte).
. 48) 1v 14 2+ 2v Descurajator, simpla preferin@. Des-
chidentul poate relicita nunlai dac&este
maximal (peste 17).
49) 1 V 1 8 2 FA 3 + Forcing de mangii. Deschidentul are 19-
20 iar a doua vorbire a repondentului
este incurajanti. Posibiiitifi de glem.
1r 2 FA 3n Descurajator. dar deschidentul poate
licita 4 A daca cele 19-20 de puncte ale
sale sunt de vM.
12.
REMEMBER
Refineti gi reflectafi asupra urm2toarelor aspecte prezentate in acest capitol
Zonele de deschlderi gi rgspunsurile.

Irnportanp schimbului exact de informafii. Actiunea de limitare a d-
nii .
Reevaluarea miinii.
Stricta respectare a condifiilorde deschidere.
C&tefeluri de m%ni are repondentul.
Cine decide dona.
Prioritatea culorilor majore, suswerea culorii majore.
Principiul forcingului.
Nofiunile de licitatii de oprire, invitante, limitate.
Rezolvarea contractelor de FA
Licita@lede transfer la FA
Licita@le2 peste 1.
Cei trei M (minim,mediu, maxim).
Zonele de contracte.
Deschiderea in culorile minore.
Deschlderea pe locul trei.
Deschiderile speciale de 3 FA, 4 v / 4.
Licitafia cu mihi pasate.
Deciziile de luat la a doua vorbire.
Rolul repondentului.
Repetarea culorilor.
Avantajul de a juca cu a h .
De cite ori se vorbegte cu o &g.
Principiul anticipgrii.
C h d se liciteaz5 one over one gi c h d se decide irnediat.
Doug deschideri fa@ fa* = o man$&.
Irnportanp tactic5 a deschiderilor de baraj.
Nspunsurile la licitafia de baraj.
Conduita licitafiilor de glem.
Ce este a 4-a culoare forcing.
Repetarea unei culori promite in principiu o carte in plus.
PARTEA A 111-a
LICITA TIA COMPETITIVA

9
Licitatia competitivci 167
Principiul lui 2 ~i 3 sau regula lui 500 - Factorul Delta - Pas-ul capcanti - Ce
motivejustificci o interventie ? - Citefeluri de interven* exist&?
Ciit de importante sunt declarafiile h i e i adverse, aga nurnitele licitatii Zn interven-

tie, adicii cele ficute dup5 ce cealalti ax5 a deschis licitafia, rezult5 din statistics care a
stabilit cii cca 50 % din done se desfigoarii ?n acest context.
Dupii ce unul din juciitori a deschis, pare normal ca, la rhdul lor, gi adversarii s5
doreascii sii ia parte la licitafie, din rnai multe motive :
1. sii adjudece contractul pentru propria linie.
2. sii urce licitafia adversii peste limita de securitate reprezentatii de forp depnut5.
3. sii declaqeze eventual o acfiune de sacriiiciu ûnpotriva unui contract advers, apreci-
ind d vor pierde a d e l mai pu$n d d t ar realiza adversarii daci ar fi l h ? i d joace.
4. sii penalizeze adversarii (+tighd rnai multe puncte), dacii acegtia s-au hazardat
ln licitafie peste forp miinilor lor.
Zona de fo* htre 18-24 de puncte, in care nu este cert care dmtre axe igi va adju-
deca contractul, este cea hcare, 21principiu, au loc acfiuni competitive.
Este o mare di&eren@iintre un j u W r care deschide gi unul care intervine. Desdudentul
presupune d dona ap+e axei proprii, el gibdeqte pozitiv, pe &d - W e celui care
face o intervenjie sunt mai degrabii negatve (char gi o man$ este rnai pujin probabdii, un
adversar h d deja cunoscut ca avhd puncte). Dar biitdk eebuie dusii pentru un scor pa$-
al, un atac favorabd sau pentru ^mpgerea adversarilor peste nivelul la care pot juca %I sigu-
ran@. Exisa qadar lmportante rafiuni care justifici intervenfia.
Rezumind scopurile intervenfiei ln licitafie, ele se pot grupa astfel :
- ofensive (a licita cartea, a adjudeca un contract propriu, sau a penaliza).
- defensive (un eventual sacrificiy in caz de man.$ sau glem advers, respedmd
^maregula unei pierderi mai mici d e d cea la care conduce contractul advers).
Este nwcsar sa precizkn c5 trebuie %cut5 o Qstincfie cla1-5 intre intervenfia pe lodul
patru (dup5 douii pas-uri), %a-numita reukschidere a licita#iei sau rbthl, exemplui upic
de competige pentru impunerea coiitractului propriu, gi intervenfia pe locul doi, cunoscuti gi
sub numele de interventie in sand@, pozifie sensib& supus2 riscului de penaimre (in
cazul in care partenerul desclidentului, despre care nu se gtie inc5 nimic, este tare gi balanp
forpi ulchnfi net spre adversari).
Rezulta cumva din aceasta cii pe locul a1 doilea sunt excluse interventiile ?
Nicidecum, doar cii intervenientul trebuie sii-gi calculeze in primul rind nunlirul
perdmtelor din mina atunci &d se hotiira~tesii acgoneze. Nu atAt punctele de olxor,
c2t? mai degrab5, levatele de joc, vor fi cele care conteaz5. El trebuie s5 indeplineasd
anumite conditii de for@,dar %I primul r3nd de chstributie, pentnr a putea licita.
Dar cum la bridge se spune, gi pe bun8 dreptate, c5 rareori vei g5si o don8 care si
semene cu alta, multe elemente trebuie luate in considerafie atunci &d se intervine, ~i
nu exist8 reiete infailibile ci doar criterii generale de urmat.
Atunci c h d punctele sunt ^mpqite intre cele dou5 axe (caz presupus gi in rdveif),
sau c h d sunt prezente distribufii excentrice, licitafiile ûnbrac5 un puternic caracter de
competitivitate gi sunt conduse energic. Principiul general recornand5 s5 nu fii ins%prea
ambijios cu miiini ce pot fi valoroase in ap5rare (con@ valori defensive) gi s5 fii agresiv
cu cele ce d e w valori distributionale. hs&i esenp jocului, in care tactica gi strategia au
un rol atit de important, impun acguni din partea flancului. Nici o ax5 nu. este dlspusi
s5-gi lase adversarul s5 joace un contract la un palier mferior gi s5 se lirniteze la rolul
pasiv de a tiicea. Licitafia competitiv8 este caracteristic5 in zona contractelor parpale,
pentru c5,atunci c h d balanp hclin5 net in favoarea uneia din axe, . ea nu igi are rostul.
A contesta h s 5 o marc5 p@alii, doar de dragul de a vorbi, cu riscul unei penalizgri de
sute de puncte, nu e indicat. Orice actiune trebuie c k t i r i ~ una
, este s5 hcerci s5-ti im-
pui propria culoare, alta s5-i ^mpingi pe adversari cu un tric peste posibilitiiti, gi altceva e
s5 te trezegti cu o penalizare irecuperabilg.
Principiul lui 2 si 3 sau regula Iui 500
Este un principiu de bazH asupra h i a trebuie insistat.
Valoarea unui rober se situeazi pe undeva in jurul a 500 de puncte. Prin urmare,
dac5 intervenfia conduce la o penaiizare excesivk c h d poate adversarii nici nu pot face
manga, ea a fost imprudentii. 500 de puncte reprezintii trei c5deri contrate nevulnerabil,
respectiv dou5 c5deri contrate vulnerabil, de aici regula celor 2 sau 3 caeri. Cu alte
cuvinte, limita de pierdere rezonabil5 in incercarea de a salva manga este de 500 de
puncte. Iar ceea ce nu trebuie sc5pat din vedere este aprecierea vulnerabilitiitii. h pozi@a
nevulnerabil intervenfia poate fi mai lejer5, dar ea devine periculoas5 h pozitia inversa.
(se va face pecvent referire la regula lui 2 ~i 3, dat6flind importanFa eei).
+
S5 l u h douii exemple : dup5 3 este justificatii o interventie de 3 cu o m h 5 tip
*
r 85 v R53 ARV9876 5, deoarece ea se produce la ad5postul a Sase / gapte leva-
te de joc ; h schirnb, nu este recomandabil de a o face cu o mini3 structuraa astfel :
r R98 V R74 + AV743 + D5 deoarece, degi con@e 13 P.O., dac5 partenerul nu are
nimic util s5 completeze cartea, se poate ciidea de patru, cinci on.
Principiile generale ale licitafiei vor fi deseori reluate gi explicitate in contextul lici-
tafiei in interventie.
Factorul Delta (a )
Un important criteriu de apreciere, insuficient cunoscut ~i adesea ignorat, este cel
legat dc num5rul de c8@ detinute de intervenient in culoarea de deschldere advers5. Cu
ciit are mai puwe, cu atAt poate interveni mai viguros.
.Acest coeficient se poate detcrmina sc&2nd din num5rul cgqilor din culoarea pro-
prie, propus5 a fi atu, num5rul celor din culoarea adversa. Cu c2t cifra obtinutii (@a-
Licitatia competitivd 169
zisul Delta) este mai mare cu atiit riscul este rnai mic. De exemplu : adversarul a deschis
cu o cup5 qi durnneavoastr5 avefi hdeplinite conditiile pentru a interveni cu o pick Pica
este h aase, cupa este h doi, deci delta este 6-2=4. Dar dacii avefi doar cinci pici ai in
schimb patru c&p la cup&,delta va fi 5-4=1 qi intervenfia devine mai riscat5.
Principiul zice ,,s&intervii cu indrizneal5, bridge-ul nu este un joc pentru cei timizi,
chd e$i scurt h culoarea adversarilor, qi s5 stai in banca ta cind ai lungime h culoarea
inamicului".
Pas-ul capcand
Foarte multe mihi, care ar justifica o deschidere, se impun a fi pasate pe locul doi
atunci cind adversarul a deschis, fiindcii forpi lor e mai curind defensiv5 deciit ofensiv5.
De exemplu, cu r xx V DVx + ADxx a RDxx, deai mina confine punctele
pretinse unei deschideri, ea nu este ideal5 unei intervenw d a d adversarul din dreapta a
deschis cu 1 a , 1 +, sau 1 v (doar peste 1 r , un contra de apel ar fi fost acceptabil).
Dupii 1 + de pildii, m&na nu este suficient de tare pentru 1 FA ; contra de apel este
exclus din cauza sliibiciunii la picii, iar pentru o interventie simp15 de unu la culoare nu
este respectat5 conditia de a dewe o culoare in cinci. F k 5 o culoare suficient de lung5
pentru un delta favorabil, chiar gi cu 18 puncte uneori se impune un pas. C b d
conformafia mfinii sugereazg un posibil misfit, adversarii nu vor avea joc ugor. Un
astfel de aga-numit pas capcand se face sperind c5 dona va fi reveil-at5 de partener.
Sii l u h un alt exemplu : avefi r Ax v RD 1Oxx + RDV 4 Vxx gi in dreapta
se deschide cu 1 V . Ce face^ ?
Chiar gi cu unele mkini foarte puternice (16-18 P.O.) care ar justifica o intervenfie
de FA, a v h d lungimea h culoarea deschidentului, se recornand5 un pas de tip
,,capcan5" drept cea mai potrivitii acfiune. Poate partenerul va contra de apel qi vefi fi in
mbur5 in turul u d t o r s5 decidefi varianta ce va aduce rnai multe puncte, maqa sau o
penalizare substanfial5.
0 alt5 mi115 potrivit5 unui pas capcand, pe deschiderea advers5 de 1 r , ar d t a
astfel: r RV875 v R7 + RV5 + AD10.
Ce motivejustificii o interventie ?
Exist5 patru rafiuni :
1. pentru a atrage atentia partenerului c5 intervenientul'are o culoare frumoas5 $i o
mini bung. Acest lucru este important deoarece axa va putea eventual s2-gi adjudece
licitajia ~i s5 realizeze o marc5 pqialii, poate chiar o mang5. Sau va'considera c5 este
profitabil un sacnficiu, dacii adversarii vor declara manga, ori poate c5 ambifia ii va face
sii liciteze peste nivelul contractului optim pentru ei ai vor cgdea.
2. pentru a indica un atac; informa$e esenjial5, h special dacii adversarii se decid
si joace FA.
3. pentru a ocupa dm spajiui de licitafie, ceea ce ii poate ^npiedicape adversari s i
gaseasci cel mai bun contract ( valabil in special la intervenfiile cu salt).
4. pentru a ar5ta partenerului cb intervenientul define o m h i excep$onal de tare.
fntrucit scopul prirnar a1 interventiei nu este neap2rat cel de a realiza o mans% ci de

a Qrija aphrea, ea nu este datoare s i pi seama de nurn5r2toarea rigid2 a punctelor,
intruck factorul determinant a1 actiunii r i m h e legat de lungimea qi forp culorii.
0 observatie esenpli care trebuie totu~i%cut2 este cea conform &reia, daci m h a
este potrivitii pentru internentie, aceasta trebuie gcutii. Neefectuarea interventiei la timp
poate fi costisitoare ulterior.
Dupi cum deschlderile au fost grupate in mai multe categorii in b c t i e de forp qi
conforrnatia miinilor, tot q a , si interventiile ^hbraci?i mai multe forme. Fiecare modali-
tate de a interveni comunici partenerului un anumit mesaj legat de caracteristicile de
forfa gi de Qstributie a rnikii. RespectAnd riguros procedurile, acesta va avea posibilita-
tea de a aprecia cea mai potrivit.5 atitudine de adoptat ?nlicitafia competitivi declangat5.
Ciitefeluri de intervenei existci ?
Posibilit5tile de a interveni au fost structurate astfel:
1. Zntewentie simpld, prin culoare.
2. Intewentie prin contra de apel.
3. Intewentie prin FA.
4. Intewentie prin FA neobipwit
5. Intewentie prin 3 FA
6. Intewentia dupd deschiderea adversd de doud slabe
7. Zntewentia dup6 deschiderile adverse de baraj
8. Intewentie prin cue-bid
9. Zntewentie cu bicolore
10. Intewentie prin reveil
Functie de tipul de interventie folosit, partenerul intervenientului va folosi cele rnai potri-
vite cimtjna pe care le propune sistemul, determinate de caracteristicile &i proprii.
Concluzii
* Tipul de intervenhe qi rgspunsurile partenerului trebuie s i fie bine puse la punct
in cadrul sistemului, deoarece scopul achunii poate fi unul constructiv sau unul distruc-
tiv, gi licitatiile nu se conduc haotic. Nu se pot anun@ la fel m&le tari qi cele slabe.
Stiind cg pentru fiecare palier de licitafie sunt necesare hcB 2-3 puncte in plus, jucitorii
sunt datori s i cf nt5reasci in permanen@riscurile asurnate prin intervenfie.
* Informatiile oferite printr-o intervenoe corect.5 sunt importante fiindca ele dirijea-
zg ac$unile ulterioare ale flancului.
* Alegerea modalitiitii de a interveni este decisi exclusiv de tipul miinii, iar
principiile teoretice ale licitajiei competitive susfin ci, atunci &d s-a reuqit transrniterea
de la bun hceput a caracteristicilor mfinii, acfiunileulterioare devin mai ugoare.
* Licit4a in internentie, ~i conducerea licitatiei competitionale, nu are ~abloanetot
at% de severe ca licitatia necontestatii. Respectind principlile pretinse de common sense
bridge, aici se recunoaqte juc5torul care ,.are fler" de bridge-ist. acest compartiment a1
jocului se rernard cei ce dovedesc pricepere h premtiva reconstituire a distribufiei qi
forfei jurul mesei, @iu cum s i ac$oneze qi @iumai bine ,gd& unde se intinde plapuma".
Licitafia competitivri 171
TNTERVENTIA PRIN CULOARE
Interventie simplii direct6 la primul nivel - Intervenee prin culoare la nivelul

doi - Interventie cu salt - Interventiile cu bicolore - Intervenfiile cu mcZini tan'
- Interventiile cu culoare in patru
Interventia simplii direct6 la primul nivel
fn licitatia competitional5 primeaz5 valorile distribu$onale, este gregit a fi prizonie-

rul punctelor de onor, mul$ argumenhd, incorect, ,,cum era s5 vorbesc, am doar patru
puncte.. ." Bridge-ul modem este foarte agresiv, Gr5 a te da fnsd pe ghea!d doar fiind-
d ai venit sii joci gi nu vrei s5 taci. Uneori, eel ce gtie sg zic5 pas este rnai inlelept dec2t
cel ce iine neap5rat s5 vorbeascii.
Dacii pentru deschiderea de unu la culoare calitatea culorii poate l k a de dorit - pre-
tenfiile nu sunt riguroase, se poate deschide ~i cu o culoare slabti, spartii, sau doar in
patru - , intervenfia la culoare este bazatfi pe culori bine legate, in cinci sau mai lungi.
Un excelent test pentru a decide intervenfia este aga-numitul "test de calitate" -
totalul dat de lungimea cuiorii plus num5rul de onori din culoarea respectivii trebuie s5
fie egal sau mai mare deck nivelul preconizat a1 palierului de vorbire. De exemplu, dac5
intenfionati s5 interveniti la nivel de doi (=8 levate), lungimea culorii de interventie tre-
buie s5 fie de cinci c51$ cu trei onori, sau gase cu doi. Testul calitfitii culorii poate fi
probat cu eficiengi ~i in cam1 descluderilor de baraj .
Decizia de a interveni nu trebuie sub nici o form5 ghQtii, aga cum s-a men$onat
deja, numai in termeni legati de punctele delinute. Factorul eel mai important de luat
in seam%este calitatea culorii. Aflhdu-v5 pe locul doi, in pozijie delicat5, nu trebuie s5
uita$ c5 in dreapta s-a desclus iar cel dm s h g a se poate g5si in nl5sur5 de a v5 pedepsi
printr-o penalizare sever5 dac5 nu ave$ o culoare bun5 care s5 v5 procure levate de joc.
De calitatea culorii de interventie este legatfi intreaga apiirare ~ ide
, asemenea, conse-
cintele atacului, dacg linia dvs. nu a obfinut contractul. Din acest motiv principiul reco-
m a t l a sa' evitati interventiile cu o culoare pe care nu a@dori sa' v-o atace partenerul
(culoare slab5, spar@ fir2 onori), atacul intr-o astfel de culoare ar puteq fi dezastruos.
0 interventie la nivel de unu nefiind rigidii, nu este bazat5 agadar pe numfirarea
punctelor de onor; ea are, in principiu, aproape intotdeauria acela~inivel de f o e ca des-
chiderea de wlu la culoare, dar nu promite automat o deschidere, sau mai degrab5 neagfi
existenpi unei deschideri solide. A nu avea puncte 21culoarea adversa este de dorit.
, Obsewtr!ie : 2n bridge-ul de fnalt nivel intenenpa simpld la primul nivel nu respec-
t& viguros conditiile cerute pentru o deschidere, dar pentru incep5tori se reconzcmcii7 en
eke sd-fierespectcte.
Bridge de la A la Z
Conditiile de punctaj pot fi qadar sub cele pretinse pentru deschidere. De la 11 la

maxim 16 puncte, culoare fiumoas3 minimum in cinci (atentie la coeficientul delta, este
incorect5 intervenfia cu o m h 2 a v h d a negativ). Mai apoi, pentru fiecare palier supli-
mentar, exigentele vor creste cu c2te 2 puncte, respectiv o ievatfi. Dac5 s-a deschis cu 3
+ de pild5, pentru a interveni cu 3 V sunt necesare peste 15 puncte, ~i ?n nici un caz nu
trebuie neglijat num5rul de levate perdante.
Intervenfia direct5 la culoare se face dacii avefi o bun5 distribufie, capabil5 s5 ofere
ea singurii, 6 r 5 susNere de la partener, patru-cinci levate de joc. Num5rul acestora este
rnai important decat punctele de onor deNute.
Principalele motive care pledeaz5 pentru o intervenhe printr-o culoare sunt
1. indid partenerului o bun5 culoare. Evitafi deci, -a cum s-a spus, sii licitafi o
culoare spar@ pe care nu vii puteo baza sau ?n care nu ar fi de dorit atacul.
2. indicii un bun atac partenerului, dac5 adversarii c29tig5 licitafia.
3. consum5 din spaiiul adversarilor de licitatie (ex.: 1 4 dup5 1 4; ii privafi de po-
sibilitatea de a rnai vorbi, netulburafi, la primul nivel).
4. gkind eventual sustinere In culoarea de intervenfie la partener, vefi putea mai
ugor s5 jenafi licitatia advers5, &&du-i s5 dep5~easc5nivelul la care ii hdrep-
tfitesc valorile proprii.
5. ugureaz2i calea pentru un eventual sacrificiu rezonabil.
in considerafiile ce se iau in calcul la intervenlie, factorul de vulnerabilitate $i regu-

la lui 500 f u n c f i o n d la fel ca si la deschiderile de baraj. Orice licitatie de sacrificiu
este rentabil5 doar dac5 ea compenseaz5 pierderea pe care o va produce realizarea con-
tractului advers. Pu@i d d e a 500 de puncte ca s5 salvafi un rober, dar nu v5 putefi per-
mite s5 oferifi 800 de puncte adversarilor (trei ciideri, vulnerabil, contrate) c h d ei nu au
nici m5car o mans5 de jucat.
Decizia de a interveni direct, la culoare, se va lua deci in funcfie de urmiitorii factori:
a) calitatea culorii
b) vulnerabilitatea
c) nivelul la care urmeaz5 a fi &cut5
d) formula de joc - rober bridge, concurs de perechi sau de echlpe
e) factorul uman, intelegiind prin aceasta nivelul partenerului si calitatea
adversarilor
f) situafia partidei (la rober bridge)
R&spunsurile la interventia simpla' directif

De indatfi ce o intervenfie in licitafie se bazeaz5 ?n primul r h d pe existen@ unei
bune culori, $i mai putin pe detinerea unui anumit num5r de puncte, dacii aplic5m aces-
tui principiu regula lui 2/3, nivelul de vorbire a1 partenerului intervenientului poate fi
determinat de aportul de levate clstigiitoare pe care este in d s u r 5 s5-1 ofere partenerului
s h . Ceea ce presupune ca aciiunile sale s5 nu se produc5 d e d t ?n cazul d exist5 Sanse
de manaa. Dac5 partenerul unui deschident se striiduie sii $in5 licitaha deschsii si cu un
minimum, h cazul intervenfiilor la culoare nu se aplic5 aceeagi regul5, deoarece
intervenientul neag5 in principiu o min5 forte.
Dup5 o intervenfie a partenerului, un juc5tor poate de la bun inceput s5-gi analizeze
mha, constatiind urmiitoarele :
a). este foarte slab gi nu poate lua parte la actiune (^mtre0-5 puncte). Nu are joc.
b). define o parte din valori gi consider5 c5 va participa la o licitafie competifional5
pentru cel rnai bun dgtig (ître6-1 1 puncte).
c): are o mini%tare, echivalent5 unei deschideri (peste 12 puncte) gi sper5 s5 joace
chiar gi o mangii d a d partenerul nu a intervenit minimal.
d). ciintkegte oportunitatca unor acfiuni penalizatoare.
e). are in vedere o ap5irare mergiind pin5 la sacrificiu, cu o m h a slab5 gi numai cu
valori distributionale.
Cum trebuie s5 se manifeste partenerul intervenientului ?
El este dator, in principiu, s5 anunfe contractul pe care sper5 s5 il realizeze, avhd
aceleagi criterii valorice de apreciere ca gi dup5 o deschidere obignuit5
Riispunsurile la intervenfia partenerului nu sunt ins5 in intregime similare cu cele la
deschidere, din dou5 motive : avem de-a face cu o culoare de atu deja cvasicert.5 (lung5
ti bine structurati), iar m h a este uneori sub minimum pretins pentru deschiderile de
unu la culoare. Deci, pe cind la o deschidere hd nu se gtie cert cu ce atu se va juca,
dup5 o interventie este altfel. D a d partenerul nu ofex5 sus$nere, el poate pasa, chiar gi
cu 8-10 puncte. f.n schimb, el este dator sii s u s w liber culoarea intervenientului de in-
dat5 ce are trei atuuri, char gi cu o mini5 extrem de slab%.Ceea ce nu exclude ca un r8s-
puns neutru, cu sustinere sau FA, s5 nu fie folosit citeodatii in scopuri tactice, urmhd ca
o nou5 culoare s5 fie considerat5 ca nonforcing, sugerhd in primul r h d o aversiune fa@
de culoarea intervenientului.
Schema de rispunsuri se va structura astfel:
a) susfinere simp15 - fit cu trei c5rp sau mai multe, punctaj 5-10 P.O.D. Uneori gi
un dubleton cu onor superior, dac5 alt5 licitafie mai potrivit5 nu este posibilii gi
se impune contestarea contractului advers.
b) susfinere cu salt - excelent fit cu minimum patru c*, dar gi valori dstribujio-
nale (scurtimi) ;punctaj p h 5 in 9 P.O.D.
c) declararea rnaqei - fie cu convingerea c5 poate fi rcalizat5, fie cu scopuri de
baraj. Punctaj situat in jurul a 12 P.O.D.
d) cue-bid (licitarea culorii adverse) - nu este forcing decit un tur. Este &cut cu
fit, in scopul clarificiirii intervenfei partenerului, cu dorinja de a juca manga.
Punctaj peste 1 1 P.O.D. M h a a p a m e axei proprii. Dupa rispunsul parteneru-
lyi, numirea unei noi culori este forcing.
e) culoare noui - calitate excelent5 a culorii, nonforcing, neagii susfinere in culoa-
rea propus2 de partener, dar poate avea gi scopuri tactice. Punctaj 7- 11 P.O.D.
f) spl~nter(culoare nou5 cu dublu salt, ex.: 1 + - 1 v - pas - 3) - o convenfie
care promite excelent fit, scurtune in culoarea licitat2, o fort5 care cere jucarea
mangei. Punctaj peste 12 P.O.D.
g) culoare nou5 cu sall (ex.: 1 & - 1 v - pas - 2)- invitafionai,arat5 o excelent5
culoare, mai pujine valori defensive, absent5 de fit. Punctaj peste 1 1 P.O.D.
h) FA - standard, m h 5 echilibrat5 ca distribufie, culoarea de deschidere a adver-

sarilor stopat5. Punctaj 8-1 1 P.O.
i) FA cu salt - invitafional, dar cu doring mare de a juca manga. Dub15 finere in
culoarea adversii. Punctaj peste 13 P.O.
CAteva comentarii :
* Sus$nerea simp15 a intervenfiei are intotdeauna tenta de a initia acfiuni de baraj ~i
nicidecum constructivii, ca o m5sur5 ce ridid nivelul dlalogului advers. Doar &d sus-
finerea intervenfiei nu poate fi &cut5 din lips5 de suport, este hdrept5tit5 licitarea unei
culori noi, dar asta presupune :
- fie o culoare lung5 gi tare care ar hdeplini rnai bine rolul de atu deciit cea a
partenerului
- fie puncte ^mpr@tiate,ce justific5 o vorbire, dar care nu sunt potrivite pentru
FA din lips5 de stop h culoarea adversarului, gi propune doar un nou con-
tract, licitaoi nonforcing.
* Dac5 adversarul dm dreapta dvs. a sus$nut culoarea deschidentului, un calcul sim-
plu v5 va permite s5 v5 apreciafi r5spunsu1, aga-zisul .free bid (licitafie liberg), la in-
tervenfia partenerului. Pentru a rnai fi Eicut, el trebuie s5 se bazeze pe un minim de 5-8
puncte, deoarece cu rnai pufine sunteti absolvit de obligafia de a vorbi. Sunt considerate
ca necesare 2-3 extra-puncte pentru a vorbi la un palier gi rnai ^malt, dac5 sunteti dispus
s5-1 atingefi. Deci, dad unfree bid la prirnul nivel se situeazfi htre 5-8 puncte, la a1
doilea ar trebui s5 aib5 9-10 puncte gi 11-13 la nivelul trei.
* Mspunsurile partenerului h apfirare sunt rnai stricte deck in atac. o culoare nou5 este
nonforcing gi indic5 doar un contract ce ar putea fi jucat. Chiar gi licita$a cu salt htr-o
nou5 culoare este forcing doar un tur. Singura 1icit.eforcing de man$%este cue-bid-ul.
* Sustinerea cu salt este invitafionali in limita unui 9 P.O.D., cu fit excelent, gi cere
decizie din partea intervenientului h b c f i e de forp deput5.
* Declararea direct5 a rnangei este o arm5 cu dou5 tiiiguri, deoarece poate decide ad-
versarul s5 treac5 in aptkare gi s5 se sacrifice. Poate fi gi un gambling, aga c5. d a d m h
este tare, se recornand5 alte licit&i (cue-bid) pentru a preciza acest lucru. La o astfel de
licitatie factorul psihologic este determinant, analizat cu expertiz5.
* Cue-bidul (licitarea culorii adverse) este licitafia de mare f o e dar, degi extrem de
invitafional pentru mang5, decizia se va lua h colaborare cu partenerul, druia i se cere
s5 precizeze calitatea interventiei.
* Riispunsurile prin FA sunt standard gi permit partenerului s5 aprecieze, h funclie de
cum ii aratii miina, ce decizie este potrivit5. Un 3 FA direct este zis pentru a fi jucat iar
partenerul nu va rectifica deciit dac5 are o miin5 absolut minimal5 nepotriviti pentru FA.
* Deoarece licitarea unor noi culori este invitafional5 gi neag5 fitul, ea este &cut5 cu
intenfii competitive h lupta pentru adjudecarea donei.
* Folosirea Splinter-ului presupune un nivel de expcrtid ridicat, un sistem de licitafie
bine pus la punct htre parteneri. Nu poate fi folosit cu partencri ocazionali gi poate con-
duce la gregite interpretiiri, dar face parte din marile convenfii ale bridge-ului modem ~i
este aplicat de bunii juc5tori.
* Cel rnai important aspect h actiunile htreprinse dup5 o intervenfie Gcut5 printr-o
culoare, este clarificarea caracterului qi implicafilor pe care le ridlcii, dad partenerul
intervenientului liciteaz5 o culoare nou5. De aceea vom aprofunda spep.
Sii revedem mai inGi ce spun principiile de bazii :
a) data se poate sus+e culoarea de intervenfie, acemta este obligaga primordialii.
b) daca se poate face o licitaiie de concluzie, ea trebuie %cue.
c) d a d miha este tare, acest lucru trebuie comunicat c&tmai rapid partenerului.
Dar partenerul intervenientului, in loc de aceste solugi constructive, liciteazii o cu-
loare noua. Aspectul pozitiv este cii ,,nu-i riiu cii are ceva valori" gi principiul cere ca,
dacii intervenientul are un fit, este de data aceasta obliga~alui sa-1 sus*. A1 doilea
aspect este c5 in culoarea de intervenfie partenerul este mai mult ca sigur scurt. Iar a1
treilea este cii licitatia lui sugereaz5 totugi valori limitate gi d, potrivit principiilor gene-
rale, licitafiatrebuie consideratii nonforcing.
Dupii intervenfie, ambifiile liniei sunt limitate gi ceea ce se unnsiregte in prirnul r h d
este cea mai potrivia parpala gi ^mpingerea adversarului peste limita de securitate. Este
totugi cazul sa se fa& deosebire intre doua astfel de licitatii, bazat pe deduclii impuse de
licitafia adversii.
De exemplu :
a). 1 6 - 1 A - 2 6 - 2 v . Partenerul intervenientului nu poate avea o m k i i
p r o a d , ci exact una sub un rispuns forcing,
deoarece adversarul gi-a limitat m h a .
b). 1 + - 1 4 - 2 + - 2 v . De data aceasta partenerul are o cup5 fi-umoasa,
dar nu poate avea o mhii tare.
Cind partenerul liciteazii o nou5 culoare iar intervenientul mai are o a l a culoare in
cinci sau eventual in patru, situafia este simpl5. De exemplu, dupii :
16-14-pas-2v
3+- ? cu: r A10932 v V7 + RD932 6 2 , licitafiade
3 + este O.K.
htrebarea este c h d este cazul sii se reliciteze culoarea proprie, gtiut fiind cii parte-
nerului nu ii convine ? Principiul zice sii o relicitafi doar daca este in Sase gi fiumoasii Si
nu doar fiindcii nu v-a pliicut ce a$ auzit dm partea partenerului. Acceptabil este in spe-
cial in cazurile in care adversarii au pasat. De exemplu, dupi :
16-lV-1~-2+
pas - ? cu : r V9 v RDV1098 e R32 + D2, se poate
licita 2 V, ciatoria exceptionalei calitafi a culorii, deoarece avefi gi sustinere la caro.
Concluzion2nd, principiul cere sii se sustinii culoarea partenerului, dacii acesta a
introdus o nouii culoare. Dupa :
1. 16-l+-pas-lr
26-? cu: r R87 v 1032 + AD1092 i32,sevaspune24.
2,.. 1 6 - 1 v - p a s - 1 n
24-? cu : r R97 v AD932 + A432 + 3, se vor licita 3 4 .
Interventia pn'n culoare la nivelul doi
Dac5 condifiile pretinse pentru o intervenfie la primul nivel pot fi uneori aproape
,,frivole", pentru nivelul doi (de exernplu: 1 r - 2 V) ele devin rnai exigente. MBinile
slabe sunt automat eliminate. 0 intcrvenfie la nivel de doi egaleaz5 condifiile pretinse
unei deschideri. 0 solia culoare de atu gi ceva fox$% pe aliituri.
DupH o deschidere de 1 r de pila, o &5 potrivitsi unei internenfii de 2 V ar fi :
Vulnerabilitatea r i m h e factor determinant iar flexibilitatea intervenfiei depinde, ca

in toat5 strategia licitafiei competitionale, de context $i de discernhiintul juc5torului.
Mspunsul partenerului intervenientului este condus exclusiv de intenwe de a con-
testa in continuare sau de a licita manga cu valori adecvate. Aceeqi strategic de r5spun-
suri ca gi la interventia simp15 la primul nivel.
Intervenfia cu salt
Pin8 in anii '60 intervenfia cu salt (de exemplu: 1 v - 2 r ) era considerat2 ca fiind
foarte tare, dar cum frecveng unor astfel de m M este pe undeva de 1 la 200, odatii cu
trecerea la conceptele moderne in bridge, teoreticienii au ajuns la concluzia, aproape
unanirn acceptat5, c5 este mult rnai practic s5 folose~tilicitawe in internenfie cu salt ca
fiind slabe gi s5 incerci s5 semeni confuzie cind nu ai carte, decit s5 rezervi paliere pe
care ai rar prilejul s5 le folose$i.
Licitafia modern2 a renunpt definitiv la a considera intervenfiile cu salt h culoare
drept tari. Intervenfiile cu salt sunt de baraj. Bridge-ul competitiv este o lupt5 pentru
adjudecarea contractului Si pentru jenarea licitajiei adverse.
Este avantajos rnai intotdeauna, cu o m i 6 distribufional8, a face un baraj, at2t pen-
tru a o descrie ciit gi pentru a tiia din palierele de vorbire ale adversarilor, lirnitihdu-le
posibilit5tile.
Cu o &a tare, h schimb, nu este cazul s5 se sar5 paliere, sunt alte ciii la hdernhii
pentru a o face cunoscuti.
Intervenlia cu salt slab5 limiteaz5 drastic forfa gi descrie clar lungirnea, atr5ghd
imediat atenfia partenerului asupra absenfei valorilor defensive. Se deschide astfel mult
rnai ugor calea spre eventuale sacrificii rnai p u p costisitoare dec.it contractul advers.
Cel rnai important factor de luat in considerare este vulnerabilitatea (ghldhdu-ne
dup5 regula lui 213). Apoi, n u m h l levatelor defensive, &a nu are dou5 levate defen-
sive imediate (doi Agi), calculul se face numai in levate de joc. Folfa 7n onori este loca-
lizati h culoarea licitatii.
De exemplu, dup5 deschiderea de 1 + a adversarilor, o min5 ideal5 pentru o inter-
ventiecusaltde 2 r a r f i : r RD10987 v 32 + Dl09 * 73.
Similar se pot face gi intervenfii cu dublu salt, de exemplu 1 + - 3 V : dar in acest
cazhngimea culorii este rnai mare iar tinuta in onori rnai bung.
Rispunsurilepartenerului intervenientului (dupb o interventie cu salt slabb)
h principiu, dacii partenerul vorbegte pozitiv, el suplinegte n d r u l de levate pre-

tinse de licitafiaEicuti de intervenient. Iati o s c h d de rhpunsuri :
a) susfinerea culorii, chiar cu un onor in doi sau fit, este o continuare de baraj h
general, %cut5 pentru a hchide din spafiul de vorbire.
b) o nouii culoare este natural5 gi nonforcing. Sugereazii o bun5 culoare de joc posi-
bib ~i misfit h cea a partenerului. Uneori, h cercurile de experp, poate fi Eicuti gi in
scopuri tactice, pentru a dirija atacul, in realitate avhd fit de refbgiu.
c) declararea direct2 a mangei, aGt cu scopuri tactice ciit .gi cu perspectiva de a o
realiza. Dar o astfel de acfiune atrage aproape intotdeauna un sacrificiu din partea adver-
sarilor, trezifi brusc dm atac in apkue. Prin urrnare, dacii partenerul are o m h i tare,
care acoperii levatele perdante ale intervenientului $i asigurii diferenfa necesarii pentru a
face manga, este mai bine sii cue-bideze sau sZ treacii prin FA.
d) 2 FA (dupii o interven$ie Eicuti pe majore), este o licitafie codificati care cere, h
perspectiva mangei, ca partenerul sii-i transmiti unde are un singleton sau g i c d . Dacii
nu are o astfel de distributie, el igi reliciteazii culoarea.
Intervenfia cu mlini tari
Stim deja cii interventia la nivel de unu pe culoare se situeazi p h i la o limit2 su-
penoarii de 15/16 puncte.
Cu mibi mai tari, de peste 16, nu se recomandi intervenga directi prin culoare.
Mai in6i se contreazii (ca un apel), iar dupii riispunsul obligat al partenerului, dacii se
liciteazg o culoare, se transmite mesajul unei m h i tari, de obicei monocolore.
De exemplu, avhd o m a cu 6 ARD1076 v 32 + AR9 i R2 ,dupii deschide-
rea adversii de 1 V, mai inti%se va contra gi apoi se va spune culoarea.
Partenerul intervenientului va fi cel care va decide dac5 este cazul sii se joace man-
la. Avhd c51$ utile, far5 preocupare pentru fit h atu, el trebuie sii o declare, dar poate gi '
pasa dacii consider5 cii nu oferii ciigtig suficient in levate.
Prin h$elegere cu partenerul, gi prin cue-biduri se transmit mibi exceptionale, dar
altfel structurate.
Intervenfia cu o culoare r^npatru
0 htrebare ce se pune frecvent este, ,,PO$ interveni cu o culoare h.patru?"

La primul nivel uneori, ca o excepfie care confirm5 regula, se poate. Douii principii
violali insii: nu avefi culoare in cinci, iar delta poate fi egal cu zero. Dar, dacii n-o spu-
neji acum, c h d o mai puteg face ? Iati un exemplu : dupii 1 v urmat5 de douii pas-uri,
sepoatelicital n a v k d : n ARVlO vV432 + A32 i V 1 0 .
Dacii accepth cii rngmile &fer5 mereu gi sunt destule cazuri ce nu pot fi descrise
ideal, principiul care recornandi ca inten~enfiasii fie Bcutii cu o culoare de minimum
cinci c@ se cuvine a fi pendat. Existi, dm raguni tactice, nevoia de a intenleni $i cu o
culoare In patru uneori. In primul r h d pentru cii trebuie intervenit, gi ?na1 doilea rind
fiindcii un altfel de tip de interventie mai potrivit nu e x i d . Cgteva exemple vor demon-
stra justelea acfiunii
Dupii o deschidere pe o minorii, licitafi 1 4 .
Dupii 1 +, licit4 1 n .
3. nARD9
~ 7 6 5 Dupii 1 V, licitafi 1 4.
+D92
a 1098
astfel de situa9i irnportanfi r h G n urmiltorii factori :
1. culoarea trebuie sii fie foarte bun2
2. interventia poate fi Bcutii nurnai la primul nivel
3. factorul delta nu influenpd negativ actiunea, din contrii, este util deoarece
probabil partenerul are scurtime ?nculoarea de deschidere
C&tevasfaturi privind spefa :
a) Deoarece intervenjia, ?n cazul cii nu ob$inefi contractul, poate avea influen@asu-

pra apfiriirii gi ?n special asupra atacului, evitati sii o faceti cu o culoare care nu afi vrea
sii vii fie atacatii (o culoare slabii $i spart5), concept de care s-a mai pomenit.
b) Interventia simplii prin culoare dupii deschiderea de 1 FA tare a adversarilor,

trebuie sii fie consideratii ca una din cele mai periculoase licitafii, deoarece partenerul
deschidentului se giise~tehtr-o pozifie idealii de a contra de penalizare, dac5 potenfialul
defensiv a1 lor ?ndrept5pge o astfel de actiune.
c) Secretul unei bune intenen@ ii htotdeauna htr-o distribufie excentric5 a m%-

nii, respectiv, pe lhgii culoarea lungii, singletoane sau .$cane care sii dea peste cap $i sH
neutralizeze apiirarea adversii.
Ca o concluzie, r&nhe de refinut cii, respecthd condihile pretinse, Erii a neglija

nici un moment riscurile unei intervenfii hazardate, axa h apiirare are datoria de a parti-
cipa la lupta care se duce pentru adjudecarea donei. Consecinfele neinterventiei la tinlp o
pot face mult rnai riscat5 ulterior.
INTERVENTLA PRIN CONTRA DE APEL
Scopul unei intervenfii prin contra de apel - Ce condifii se cer pentru o in-
tervenfie prin CA. - Riispunsurile la contra de apel - Redeclarafia celui ce a
dat contra de apel - Vorbirea partenerului deschidentului - Cazuri speciale
dupii o intervenfieprin CA. @as depenalizare, free bid, cue-bid)
Un contra de apel (C.A.) este o modalitate de interven$e dupii ce linia adversii a deschls
(de exemplu, 1 + - contra). Ar fi irafional sii conside& acest contra ca unul de penalizare.
C.A. este considerat5 cea rnai simp15 gi practicii intervenfie, inclusii in toate siste-
mele, hcii de c h d a hceput sii fie jucat contract bridge-ul. Mesajul pe care ?l cere un
contra de apel este de a giisi o culoare de joc dup5 ce adversarul a deschis, fZ.rii a consu-
ma din spafiul de licitqie, iar avantajele acestei intervenfii sunt de necontestat.
La contra de apel se recurge cind nu exist5 o culoare lung&perltru a interveni cu ea,
dar existi, in schimb, toleran@pentru celelalte trei culori (minimum 4-3-3), garanthd in
acelqi timp punctajul echivalent pentm a deschide.
Este important sii se inpleagii cii nu se contreazii in direct o deschidere adversii pen-
tru a o penaliza, o astfel de acfiune nu este considerat5 profitabilii qi ar putea conduce
eventual adversarii spre un contract mai bun.
0 gregeal5 fiecvent cornisii de juciitorii lipsifi de expenen@este de a contra de apel
Eirii suspere pentru una din culorile nelicitate. Un contra de apel are o singur5 regulii de
aur : ca s5 fie corect dat, trebuie sii fie bazat pe o d i i cu unsprezece c5rp in celelalte
trei culori (cu scurtime h culoarea adversii).
Contra de apel de tip A.

Este contra-ul clasic, bazat pe condi$ile de b&.
Dacii cel ce a contrat este minimal, just o deschidere oarecare, nu este indicat sii mai
facii de buniivoie o licit-ifie ca riispuns la culoarea selectati de partener, decit dacii
intervenientul are serioase valori suplimentare, sau dacii riispunsul partenerului a fost
forcing qi i se cere sii mearg5 mai departe dacii posed5 plusvalori.
Acest tip de contra de apel este cel rnai comun ~io sii-1numb contra de apel de tip A.
Contra de apel de tip B.

El trebuie efectuat atunci c&~dse d e 9 e o miin5 foarte puternicg, cu o culoare foarte
solidit, sau una de tipul FA tare, gi cu care nu este potrivit5 doar o intervenfiesimpl5.
Miinile de 17-19 puncte cu o culoare puternicii nu se descriu bine prin intervenfii
simple deoarece partenerul nu are la indeminii mformafiile necesare pentru a continua,
avhd valori situate h jurul a 7 puncte, gi astfel posibilitatea unei mange este ratatii.
Luhd in considerare faptul cii - dac5 va face doar o intervengie simp15 la culoare
siu va spune 1 FA - riscH s&r W in afara maqei, este rnai bine ca in astfel de cazuri
inte~enientulsa debuteze hlial printr-un contra de apel.
Contra de apei de tip C.

Sunt mai putin folosite 31licitqia standard.
& bridge-ul competitional hs5, mul$ joac5 acest tip de contra de apel, care nu pro-
mite suportul cerut de contra-ul de apel de tip A. Experfii italieni, $i in special cei polo-
nezi, nu spun printr-un astfel de contra de apel de&t ,,am deschidere".
Folosirea unor asemenea de contre de apel h licitatii competitive poate crea confu-
zii sau greutiiti adversarilor gi este o arm5 defensivg frecvent5, h s 5 poate crea nehtele-
geri grave cu partenerul atunci c h d acesta alege culoarea.
Contra de ape1 de tip D.
in fine, prin hlelegere htre parteneri, pot fi jucate ~i contre de apel care s5 sernnifi-
ce suport doar pentru douii din cele trei culori r&nase, dar o asemenea utilizare conven-
tionali a contra-ului face deja parte din arsenalul juc5torului de concurs h cadrul unui
sistem bine pus la punct. Ne vom lirnita aqadar la folosirea contrelor de tip A $i B.
Un contra de apel, pentru a fi considerat ca atare, trebuie dat la prima ocazie de a

vorbi. Dac5 la inceputurile contract bridge-ului se considera c5 un contra de apel nu se
putea da deck la nivel jos, h bridge-ul modem conceptia este de a-1 folosi practic fari
limit5 superioarii, chiar gi la nivelul patru, In special dup5 deschiderile de baraj, dar %I
standardul conservator el se aplic5 phi%la nivelul trei inclusiv.
Un alt principiu recornandat este cel care pretinde ca cel ce contreaz5 de apel o cu-
loare major& cup5 sau pid, promite automat patru c5r$ in cealalt5 major& dar nu este
conditie absolutii gi sunt permise derog5ri.
Un C.A. este considerat ca o licitatie forcing deoarece oblig5 partenerul s5 vorbeas-
c5 chiar d a d este nul. Acesta poate ,,chema salvarea" data nu a licitat, justifichdu-gi
pas-ul prin lipsa de puncte; partenerul lui nu a contrat de penalizare, i-a cerut sii vor-
beasd. La rhdul s5u, cel ce a contrat de apel nu trebuie s5 uite c5 m h a partenerului
poate fi extrem de slab5, acesta a fost obligat s5 liciteze.
Tactic: h anumite situatii, un C.A. poate fi dat 8i cu o m h 5 absolut minimali
conditiilor pretinse, compensat h s i de o dstributie ideal5, 4-4-5-0. h special daca
adversarii au o mard pqialii gi se recornand5 licitaw rnai agresive sunt permise licente.
Scopul unei interventii pprin contra de apel
Ca ~i la celelalte moddieti de a interveni, scopul este cel de a obpne adjudecarea
donei cu perspectiva giisirii celui rnai bun fit. Un contra de apel cere partenerului ca el si
fie cel care alege atuul, deoarece fitul este garantat in orice culoare.
Efectuat h cadrul unei licitatii competitive, concomitent cu ggsirea celei mai bune
culori de atu (cea rnai lung5 la partener), se va aprecia gi nivelul la care se dore~tesii
ajungii licitalia: determinhdu-se automat spre cine hclinii balanp donei.
Cel care contreazii de apel il face rispunziitor pe partener h alegerea celei rnai bune
culori spre a deveni atu. Este deci clar c5, r5spunzhd la un contra de apel, vi se cere s i
licitafi cea mai lung5 culoare, dar trebuie sii hcercafi s5 transmiteti partenerului in ace-
la$ timp gi o mformafie privind felul cum aratii m h a a& ca distributie cfit $i ca for@,
pentru ca el s5 fie h misur5 s i aprecieze forp combinat5 a celor dou5 mgini. Principiul
cere repondentului s&$i iiciteze imediat fntreagafortcT a mainii.
Contra de apel este o arm5 redutabilk care poate fi folositi 8i in situagle in care
adversarii au licitat dou5 culori, trebuind sii fie ?n@lesca un apel pentru celelalte dou5
*
culori nelicitate (de exemplu : 1 - pas - 1 v - contra, este un apel de a alege htre pic5
$itrefl5).
Ce conditii se cer pentru o intervenge prin contra de apel
Pentru ca un contra de apel s5 fie corect dat, se cere respectarea udtoarelor condi-
pi :
I. existenpi echi~;alei~tuluunei deschideri, chiar minimale, dar filirmti superi~zu-5.
2. fit prezumat 21celelalte culori. Cel pu$n 11 c* in celelalte trei culori nelicitate,
miiini de tipul4-4-4-1,4-4-3-2,5-4-4-0, cu scurtime in culoarea deschidentului.
3. sau o m h 5 foarte puternic5 ce va fi declaratii ulterior. De exemplu, cu :
r AR2 v RDV976 + A5 6 32 ,dupii deschiderea advers5 de 1 se intervi- *
ne prin contra gi nu cu 1V .
Cu bicolore nu este folosit C.A., ci se intervine licitkind culoarea mai scump5, cu
speranp de a avea posibilitatea de a o mai spune si pe a doua qi de a g5si astfel un fit,
sau se apeleaza la conven*le speciale care comunic5 astfel de d i n i .
Contra-ul de apel este o intervenfie care se folose8te ^hpotriva deschiderilor de
culoare, naturale, dar nu gi ^hpotriva deschiderilor de 1FA tari. Un contra dat
deschiderii de FA are o altii sernnificafie ~i?nprincipiu este considerat ca o propunere de
penaiizare. fiind dat cu o miin5 care este echivalentii la rhdul ei cu o deschidere de FA
tare.
Cum se rrispunde la un contra de apel ?
Care sunt obhgafiile repondentului ?
1. s5 selecteze si s&si liciteze cea rnai lung5 culoare.
De exemplu, avhd r AV109 v 109543 32 * 54, dup5 1 6 -contra - ?, va
alege cupa.
2. s5-gi precizeze confonnatia mginii. Prin asta se inlelege forfa in puncte de onor,
dlstributia (dad e tip FA sau nu), eventuala intentie de a bara sau de a se sacrifica.
3. s5 declare de la bun inceput htreaga foris pe care o define.
4. sa nu paseze decit in cazuri speciale.
5. s5 ia in calcul levatele de scurtime. \
6. s5 aprecieze plasamentul ciiqilor de onor h functie de deschdent, depunctind

valorile care sunt prost plasate.
Kspunsurile la contra de apel nu sunt &date dupi o scal5 rigid5 de puncte care sB
decidi automat. Motivul este lesne de explicat. Contra de ape1 este o licitatie competiti-
v Factori multipli influenteaza valoaroa miinii (mha bun5: miin2 proastii), distribulii
excentrice etc. Ceea ce este unanim acccptat este d dup2 un contra de apel trebuie s5 se
vorbcasd.
. Slrlguiul caz ?ncare estc adrms ca repondentul sa paseze este d x 5 consider5 c5 are
rnai bune gi mai multe atuuri decrit deschidentul. in felui acesta el transform5 contra-ul
dc apel intr-wul de pe~~alizare.
&I asernenea situafii se recomandii ca atacul partenerului s5 fie am, pentru a extrage
atuuri din ambele m W ale adversarilor gi a le reduce poten$alul de tai.
Daci dupi un contra de apel adversarul de pe locul trei vorbege, repondentul poate
pasa cu iniini extrem de slabe, 0-5 puncte, va face un free bid la cel mai jos nivel avhd
6-8 puncte, gi va vorbi cu salt dac5 are 9-12. Vom reveni asupra subiectului.
Cum va licita repondentul ?
anun@nd o culoare la cel mai jos nivel(1 + - contra - pas - 1 r ) , cu 0-7 puncte.
anun@d o culoare cu salt (1 + - contra - pas - 2 r ) , cu 8-10 puncte $ipatru c5$.
anun@d o culoare cu dublu salt (1 + - contra - pas - 3 A), cu 9-1 1 puncte Si
cinci c5qi.
anunthd direct manga (1 + - contra - pas - 4 V), cu peste 11 puncte cu cinci
c w , sau 8-10 puncte cu gase Csirp.
cue-bidhd (1 + - contra - pas - 2 +), cu peste 13 puncte.
anunjind 1 FA , cu 7/8-10 puncte, f & culoare majorii, min5 echilibratii gi stop
Inculoarea adversi.
anunjind 2 FA, cu 11-12 puncte, mt-ii rnajori, mhi echilibraa ~i p e r i in culoa-
rea adversi.
anunwd 3 FA, cu 13-15 puncte, mhiechilibratir gi p e r i i)culoarea adversii.
Obsewatii :
* Uspunsul de 1 FA pe contra-ul de apel a1 partenerului este considerat ca un r & p w
pozitiv ce trebuie creditat in limita a 718 puncte cu stop (eventual dou5) i)culoarea ad-
versarului, gi nu unul de curtoazie. Cu o &el de d, d d t cea tipic5 *5 atuului,
corect este s i se fac5 o alegere de culoare, char gi i)trei la nevoie, mai ales dac5 miha e
foarte slabti.
* De indatii ce afi fost obligafi s5 vorbifi oriciit de slabi sunteti gi afi dat un r5spuns
minim, m b nu prornite nirnic i)afar5 de lungime in culoarea spusi.
* Evaluarea d i n i i , &punzbd la un C.A., cere s i calculafi aproape in exces punctele
de scurtime (1-3-5), sii ad5ugati cite un punct pentru fiecare lungime peste patru c i ~ $in
culorile nelicitate, dar s5 scildefi valorile din culoarea adversarului - in special Darna $i
Valetul (care nu se num&$i), precum gi Riga, dad el se &e#e cumvaAhaintede deschident.
* Alegerea culorii, atunci c b d &a este slab5 (0-7 puncte) gi se face o licitafie la cel
mai jos nivel posibil, se va face dupii u e t o a r e l e criterii :
a) cealalti major5 (dac5 este in patru)
b) cea mai lung5 culoare
c) cea mai apropiatii (daci mai multe culori au lungimi egale ~i m2na este
minimal5, 1 v dupi 1 +).
* Se zice c i once contra de apel urnblii In primul rind dupi un riispuns pe o culoare
major5, dar nu trebuie ignorat faptul c5, dac5 el se produce dupii o licitatie de baraj gi
nivelul este înat, &le excentrice &nh un avertisment pentru proaste distribufii ?n
jurul mesei. C h d un jucitor este foarte lung htr-o culoare, a priori trebuie si-1 conside-
rafiscurt Inculoarea dvs.
* 0 licitalie cu salt este justificati cu o m h 5 mede, gi este hcurajatoare dar nu
forcing absolut. Adeseori cu 9 - 11112 puncte gi un contra de ape1 In fa@, o man$%este
posibil5, dar alteori nu.
* Cu d i n i tari, de peste 12 puncte, r5spunsurile se fac pornind de la prezumjia c5
trebuie jucatil manga :
a) daca repondentul are o culoare proprie bung, trebuie s5 o declare irnediat.
De exemplu cu : 4 DV9765 v A3 + 32 a R32 ,va licita:
-
1+ - contra pas - 4n .
b) cu were h culoarea de deschidere gi o culoare minor5 lungi, un 3 FA ar fi
cea mai potriviti alegere.
*
Cu : r 65 v R54 + A9 RD8765 ,va licita :
-
1 V - contra - pas 3.
c) cu incertitudine asupra celei rnai potrivite mange, solujia const5 htr-un cue-
bid (licitarea culorii de deschidere a adversarului), cu mesajul : partener,
solicit sd alegi tu manfape atuul ce-l dorefti. De exemplu, cu :
r A83 v RV92 + 32 4 RD97 ,licitafia cea mai bun5 va fi :
1 + - contra - pas - 2
Redeclaratiajucdtorului care a contrat de ape1 gi continuarea licitap'ei

Clashd m h a acestuia, vom reg5si cinci categorii posibile :
a) o m h 5 minimal5 , piin5 in 13 puncte
b) o &Sr -
medie , 14 15 puncte
c) o m h 5 maxima15 , peste 16 puncte
d) o min5 de tip FA
e) o m& extrern de puternica cu o culoare independenti
Cum se va continua cu fiecare dintre ele?
- DacH riispunsul partenerului a fost minim, indiferent de c k de bun este fitul, el va
pasa. Doar o maximal5 11 hdreptiltegte s5 invite la mans5 (nu s5 o declare direct),
ridichd cu un tric r5spunsul partenerului. Acesta va reevalua m h a gi, dac5 se situeazii
hzoya 5-8 puncte, o poate accepta.
- Igi va preciza m h a licithd propria culoare d a d are o &5 extrem de puternid,
iar partenerul va declara manga dac5 ofer5 ceva figuri utile, respectiv levate certe.
- 0 nou5 culoare este considerati aproape forcing absolut, foarte invitafional5.
- Declar5 FA dac5 a avut un astfel de tip de m a . h bridge-ul modein se intervine mai
rar decit h trecut direct cu 1 FA avhd 16-18 P.O.Acjiunea debuteazg cu un C .A. gi apoi
este confirmat tipul de mb5. Repondentul va continua ca ~iin cazul deschiderii de FA.
- Suspne cu salt culoarea spus5 de partener, a v h d o m&n5 maximal&de peste 17
puncte. Este gregit s i declari singur manga gi este suficienti aceasti susjinere cu caracter
invitafional, deoarece partenerul poate este nu1 ~i a vorbit obligat. Bridge-ul fiind un joc
h.doi, un parteneriat bine pus la punct cu o judecare logic5 a licitafiei va conduce h
orice caz la injelegerea mesajului.
- Recurge la cue-bid, cu h i foarte puternic5.
Un rbpuns minimal a1 partenerului, care h principiu neag5 perspectivele de man@,

nu va impune neap5rat abandonarea total5 a licitafiei, deseori se va combate in continua-
re pentru o marc5 paQial5 prin alte ac$uni competitive.
Schernatizhd agadar cele de mai sus, cel ce a contrat de apel proceded ?n conti-
nuare astfel:
- dac5 r5spunsul a artitat o m M care se situeaz5htre 0-8 puncte :
- cu pinii la 15, p a s e d
- cu 16 - 17, liciteazi culoare sau spune FA
- cu mai mult, liciteaza cu salt, cue-bideaz5
- dac5 r5spunsul a prornis o ûtre 9-12 puncte :
- cu 12 - 13, paseazii
- cu 14 - 15, invita la mangi
- cu 16 sau mai mult, declad maqa sau lieu o no& culoare,
licitafie considerat5 forcing gi care promite o culoare hcinci
Cawcri speciale legate de o intenentie prin C A.
a) pas-ul de penalizare. Se refer5 la situatia ?n care repondentul paseazii un contra de
apel a1 partenerului. El nu este permis decgt dac5 are o secvenp lung5 $i tare ?nculoarea
deschidentului. Un minim de 5-6 P.O. h culoarea respectiv5 gi nici o ait5 licitafie potri-
viti. De exemplu, dup5 1 + - contra - pas - ? cu r 95 v 32 + RV10954 *
R.32,el
poate pasa. Dar h nici un caz dac5 are un atu de tipul 1098654.
Principiul cere ca partenerul s5 atace 31 culoarea deschidentului, chiar gi din
singleton, pentru a extrage atuuri din arnbele maini ale adversarului.
b) free bid, sau licitatie liberd (in cazul interventiei), este o situatie care apare c5nd
adversarul din dreapta vorbegte, dup5 un contra de apel a1 partenerului.
Dac5 partenerul deschidentului a licitat (dupfi contra), avind o milt15 nul5 se va pasa
(cade obligafia de a vorbi). Dac5 totugi juc5torul licited, se spune c&a avut o vorbire
libm5, aga-numita pee bid, gi trebuie creditat cu peste 516 puncte, dar nu mai mult de 8.
- cu 9-1 1 puncte : va propune o culoare, 1icitAnd-ocu salt ( 2 v dup5 1 +)
- cu 12 puncte gi peste : va face un cue-bid ?n culoarea advers5 ( 2 + dupi
1+), cerhd partenerului s5 aleag5 el culoarea.
- cu 7-10 puncte : va spune FA,cu distribufie echilibrati gi @ere ?nculoarea
adversEL, f5r5 culoare major5 In patru .
- cu 11-13 puncte : va licita 2 FA, cu distributie echilibrati gi 1 112 p e r i in
culoarea de deschidere, fiir5 major5 h patru.
0 licitatie liber5 poate fi f5cuti $i cu o m M minimal5 (cca 5 puncte), cu conditia ca
repondentul la C.A.s5 aib5 o m h 5 bicolor5 de minimum 5 - 5 cu scurtirne h culorile
adverse. Cu peste 9/10 puncte va licita cu salt.
Important de reput este c5, g c h d o licitatie liberg, comunic5m existenfa a minim
516 puncte, pe c h d , h lipsa vorbirii partenerului deschidentului, eram obligati s5 licith
gi cu zero puncte.
'Nici free bid-ul gi nici licitatia cu salt nu sunt forcing de man@. analiza partenerului
va decide actiunile ulterioare. Dac5, dup5 contra de apel, adversarul a intervenit ~i parte-
nerd a pasat, ca rep15 general5 nu se continua licitafia decgt dac5 aveii valori aditionale
( ~nu
i o intervenfiede apel minim&).
c) cue-bid Dac5, de pika, ?n r5spuns la un contra de apel partenerul face un cue-bid,
trei posibilit5fi sunt de Iuat ?n consideratie. Cea standard gi mai normal5 ar fi c5 este
tare, doregte man95 sau char glem, gi cere celui ce a contrat de apel s5 aleag5 culoarea
lui cea mai buns. 0 alta ar fi c5 este tare gi sugereaz5 stop in culoare (As sau manque),
iar cea de a treia c5 ar accepta gi o man95 pe FA dac5 cel ce a contrat de apel fine culoa-
rea. fn cadrul sistemului, trebuie aleas5 gi pus5 la punct opfiunea care va fi folositii.
Dac5 riispunsurile la un contra de apel sunt in principiu simple gi explicite, sarcina
intervenientului de a g b i cea mai bun5 continuare va deveni mai pufin dificil5.
Concluzii
* Prima observafie important5 de refinut este c5 dup5 un contra de apel nu este voie sZ
se paseze, chiar dac5 m h a este nulii, liindc5 nu asta a cerut partenerul prin contra.
* Contra de apel este o hcitatie flexibili gi, prin secvenple ulterioare de descriere (licita$ii
cu salt, invitationale sau cue-biduri), poate fi cea mai redutabik arm5 21 licita* competitiv5.
* Extrem de importantii este reevaluarea distributional5 gi confgurai;a m h i i
repondentului, care trebuie s5-gi descrie imediat intreaga forfii a mihii, ugurhd astfel
sarcina ambilor parteneri.
* Cel ce c o n t r d de apel il face riispumtitor pe partener de alegerea celui mai bun atu.
* Se pune ?n mod constant intrebarea dac5 un contra de apel, dat pe o deschidere de
culoare major5, promite neapkat patru Ciqi in cealalt5 major&.Este de dorit s5 fie aga GI
90 % din cazuri dar, pe de alt5 parte, aga cum s-a artitat, cea mai bun5 interventie dup5
1 v adversityavhd r R98 v 72 + AV75 + RDV6, r i m h e tot un contra. Dac5 se
paseazi cu o astfel de mh5, in loc de a contra, conseciniele pot fi mai grave.
* Mul$ ?ncep5tori, ignorhd principiile unui contra de apel (care preti.de explicit tole-
ran@ in celelalte trei culori ~i scurtime in culoarea de deschidere), contreazil, de pila,
deschiderea de 1 v cu o m h 5 de tipul : r R95 v AV583 4 D95 + D3. Nu nu-
mai c5 este gregit (sigur este misfit cu partenerul), dar era un moment potrivit pentru un
,gas capcand", despre care s-a vorbit deja.
* Cei ce centred la intiimplare, cu o rniin5 ordinara, de tipul 4 AD72 v 93 + R54
+ RV83 (dupii o deschdere de 1+), se fac vinovali de ignorarea principiilor cerute de
C.A. Regula spune s5 nu contrezi cu o miin5 banal5 reprezeptiind doar o deschidere mi-
nima.15, dac5 nu iti va conveni ca partenerul s5 liciteze o anumitii culoare. fn cazul de
fag, de pild5, culoarea de cup5 spus5 cu salt, sau declaratii dup5 un eventual FA spus de
partenerul deschdentului. Cu astfel de a, vrbd-nevrhd, este corecti ab$nerea.
* Contrele de apel trebuie s5 se bazeze pe distribufii potrivite. Exist5 anumite rniini
excelente cu care trebuie pasat doar fiindc5 nu ai dori s5 auzi partenerul licithd o culoa-
re pe care nc o poti sus@e corespunzator. De exemplu, ?n secvenp de licita~e:
1 v - pas - 4 v - contra ; acest contra este tot de apel, gi eqti indrept&it s5 il dai cu r&na
r ADV4 v 3 + AD96 a DV97, dar nu gi cu n ARV v A63 + D3 a A7632. Ad-
vasarul probabil va cMea de dou5 on, dar ce se va intiimpla daci, contrhd de apel,
partenerul va licita 5 + ? h bridge, orice licitajie veti face, trebuie s i va g h d i i la ce
ar pmea spune partenerul.
INTERVENW PRIN 1 FA
Degi intervenfia prin 1 FA dupii deschiderea adversii cu unu la culoare figuread ca

o modalitate de a participa la licitafie, gi o ghim h toate rnanualele, hdeosebi ?XI cele
din perioada '50-70, ea tinde h prezent sii fie mai rar folositi direct, htrucit perspecti-
vele de mangii sunt destul de reduse atunci c b d un adversar a deschis. De fapt, aceasti
intervenfie este mult mai riscanti decit o deschidere de 1 FA (cbd se deschide cu 1 FA
nu se gtie hcii nimic despre forp partenerului, pe c b d atunci &d se intervine se gie ci
unul din adversari este tare, iar punctele lipsii pot fi In Mga, h timp ce partenerul poate
fi nul).
T a d cont de dezavantaje, licitafia modem5 recomandii mai degrabii solutia de a
contra mai ht4i de ape1 qi de a comunica apoi forp gi distribujia ptin anun@rea fir5 de
atuului.
Fkii a hcerca sii vii recomandim sii renunpji la utilizarea acestei interven@i,v i
propunem sii apreciafi, ca dealtfel h orice acfiune htreprinsii h intervenfie, c b d este
potriviti folosirea ei. Mulfi juciitori, care nu evalueazii cored m h gi consecinlele licit*
$ei, au tendinp de a-i transrnite rapid partenerului idormafia cii au o m&Gi echivalenti
unei deschideri de FA gi nu judecii la rece derularea h continuare a licita~ei.Pe de alt5
parte, exist5 gi d i n i cu care tot 1 FA r h h e cea mai descriptivii intervenfie.
Condyi cerute de o astfel de interventie

- echivalentul unei deschideri tari de FA (15- 18 P .O.).
- repartifie echilibrati
- minimum un stop in culoarea h care adversarii au deschis (ideal douii), dar nu
neapiirat h toate celelalte.
- minimum patru levate defensive.
Riispunsurile partenerului
Cunoscbd exact caracteristicile miinii intervenientului, partenerul va folosi ace-
lea.$ riispunsuri ca gi la deschiderile directe de 1 FA.
- va pasa dacii este minimal (sub 7 puncte) gi nu are nimic util de transmis.
- va licita la nivel de doi una din celelalte trei culori. Aceasti licit&e este STOP,
slabii, gi arati cii ar vrea sii joace o parpal5 pe acea culoare; sau va ajunge ?XI ele
prin licitatii de transfer, dacii s-a hleles astfel cu partenerul.
- cu 8-9 P . 0 , gi distributie echilibratii va invita la man@spunhd 2 FA.
- cu 10 sau mai multe va declara :
a) manga pe FA, ?nspecial dacii h culoarea adversarilor consider5 cii poate
contribui cu valori utile (stopuri)
b) declarii manga direct5 pe celelalte culori, cu valorile necesare contractului
'. c) liciteazii 2 + Staymzn dac5 vrea sii orienteze contractul spre o man@ pe
majore (pe deschiderea adversii pe minore)
Licitafia competitivd 187
d) va face o invitafie de maqii licitiind la palied trei (de exemplu :

1 V - 1 F A - p 2 s - 3 A)
e) va decide alte continuik-i, in cazul in care adversarul de pe locul trei va vorbi.
Obsewqtie : & cercurile de experp acest convenponal Stayman (cerere de majord)
a fost inlocuit cu un cue-bid (2 + sau 2 din majora din deschidere),pentru a cere parte-
nerului sd spund una din majore sau majora nelicitatd.
De exemplu, secvenJa 1 v - 1 FA - pas - 2 @erepice). Juccind astfel, 2 It. devine
o licitatie naturald care cere oprirea licitafiei la acest nivel.
Ce se intrimplii dacd partenerul deschidentului liciteazi ?

Dona devine competitivi in cea mai obignuit5 form5 gi necesiti o abordare mai
atenti a implica@ilor posibile deoarece palierele cresc.
Cel mai grav este, gi acest lucru se intkiplii adesea, ca partenerul deschidentului sti
contreze intervenfia. Acest contra, standard este interpretat ca fiind unul de penalizare.
El transmite informqia cii balanp punctelor este inclinat5 in favoarea adversarilor, gi
partenerul intervenientului va trebui s i rezolve situalia astfel :
- pas = mid15 echilibratii, slab, nirnic de propus. Intervenientul va trebui s i se des-
curce singur. Acesta va ciiuta fie un refugiu intr-o culoare (el poate avea o minorti
in cinci), fie va pasa sau va recontra. Dacii o va face, acest tip de recontra (cunos-
cut sub numele de recontra S.O.S.) cere imperios partenerului sii aleag5 cea rnai
lung5 culoare a sa, chiar daci o are %I trei (presupunhd cii lungimea lui cea rnai
mare ar fi in chiar culoarea deschidentului).
- va licita irnediat culoarea sa cea rnai lungii, la nivel minim sau char cu salt
(1 v - 1FA - contra - 3 +), cu viiditii tendin@de sacriiiciu gi, ca la orice licitafie de
baraj, cu scopul de a t5ia dm palierele de vorbire ale adversarilor.
- va putea face alte 1icitaN conventionale, de expert, in care va apela la o vorbire
codificatii pentru a-gi descrie mai bine distribufia. Tendinp este de baraj. De
exemplu, 1 n - 1FA - contra - 2 FA descrie o bicolorii 5 - 5 pe minore, slab&, gi ce-
re partenerului sii plaseze contractul in minora pe care o are mai lungii.
Dupii ce partenerul interveniertului a decis, deschidentul, la rindul lui, va aprecia
cum sii continue. El poate ignora penalizarea propusii de pattenerul siiu, ceea ce in prin-
cipiu presupune cii are o mhii dezechilibrati, bung doar in ofensivii gi rninirnalii.
concluzie, trebuie repnut cii licitafia competitivii declangatii dup5 o intervenfie

prin FA este extrem de delicat.3, calculul valorii mlinii se va baza ?nmai mica miisurii pe
for@ $i rnai mult pe valorile distribufionale gi plasamentul onorilor in culorile adversari-
lor. Prin urmare, vii r e c o m a n h s i jucafi tendmtele moderne ale licitafiei; cu
echivalente unei deschideri de 1 FA s i contra$ deschiderea adversii, in loc s5 vii descri-
efi automat m2na licithd FA. Mesajul va f i astfel rnai facil de transmis gi capcanele mai
ugor evitate.
188 Bridge d e la A la Z
INTERVENTIA PRIN 2 FA (NEOBISNUIT)
Aceast5 interventie, descrisii qi htr-un alt capitol, cunoscuti sub denumirea defdri
de atu neobi~nuit,nu vrea sii sugereze nicidecum o mkii qi mai tare decit cea pretinsi
de interven~acu 1 FA (15-18 P.O.),ci una ce prezintii o bicolorii de 5 - 5 pe minore, sub
forp pretinsii unei deschideri.
Ea cere partenerului sii aleagii cea mai bun5 (cea mai lung&)minor5 pe care o are,
atunci c h d adversarii au deschis cu o majorii.
Cunoschd conceptul modem al teoriei levatelor totale de a bara licitafia advers5,
partenerul, cu douil-trei va oferi sus$nerea simplii la nivel minim, iar cu patru ck$
o va face cu salt (de exemplu: 1 v - 2 FA - pas - 4 *) sau chiar cu dublu salt (de exem-
plu: 1 n - 2 FA - pas - 5 +), %chd mai dificilii decizia adversarilor.
INTERVENTIA PRIN 3 FA
Fiicuti direct fie dupii o deschidere de o culoare, fie dupii o deschidere de douil
slabe (precizati ca atare de ciitre adversari), sugereazii dorinp de a juca maqa ca pri-
mii alternativii. Nu trebuie confundat5 cu o deschidere direct5 de 3 FA Gambling.
Evident cii partenerul va putea aprecia dacii aceasta este cel mai bun contract.
De multe on (21special in cam1 deschiderilor adverse de baraj - care i9i ating astfel
scopul, t h d din palierele de licita$e care ar permite o mai bun5 investigare), intervenfia
de 3 FA nu r i m h e totuqi decit un gambling, un pariu, care uneori va reuqi, alteori nu.
De pildii, dupii o deschidere de 1 4, cu o mhii care arat5 astfel :
cea mai practicii licitafie r i m h e tot 3 FA.

INTERVENTIA DUPA DESCHIDERILE ADVERSE DE DOUA SLABE
htewentia simplci - Intervenfia cu salt - Contra de apel - Prin 2 FA - Tratdri

sofisticate (Licitarea bicolorei - Licitafia de 4 FA)
Pentru a contracara deschiderile de dou5 slabe (2 + / v / r ) , care apar fiecvent, exist2
diverse solufii dar, ?n general, cei care joac5 standard le rezolvii procedilnd astfel :
1. prin intervenfie shplii
2. prin intervenfie cu salt
3. prin contra de apel
4. prin intervenfiinaturale de 2 FA sau 3 FA
S5 le luim pe rind :
1. Interventia simpld pretinde valorile pentm o deschidere spre medie (Me) ~i cere ?n
general o culoare ?XI gase (sau in cinci solidii).
2. Interuenfia cu salt este tare Si invitafionali. S5 nu u i t h : cind ?ndreapta noastr5
s-a deschis slab, o licitage cu salt trebuie considerati%tare. Nu se face baraj pe baraj. Se
pretinde o culoare in gase sau qapte cii* cu 14-16 P.O. De exemplu, dupi 2 V, cu :
r AD109876 v 3 + R5 + AD2 ,se vor licita 3 4 .
3. Contra de apel : punctaj de deschidere garantat, n e a p h t scurtime in culoarea de
baraj $i obligatoriu patru c wI I? majora nelicitaa sau In ambele, daci deschiderea a fost
de 2 + . Toate contrele dupg baraje p b 5 la nivelul patru sunt considerate de apel.
4. Intervenfia prin 2 FA sugereazi o buni deschidere de FA, de la 15 fiumoase la 18
P.O.gi cel pu@ o @ere ?XI culoarea de baraj. Dacd adversan'i au deschis cu un baraj la
nivel de trei, pentru a declara 3 FA pretentiile se siiueazi.7 undeva htre 17-22 P. 0.
5. Tratrin' mai sofisticate. Deoarece presupun mai mult decit common sense, ele cer
cunoqterea perfect5 de c5tre cei doi parteneri a sistemului preconizat gi capacitatea de a
dialoga in cadrul lui. Le recornandiun doar celor cu un nivel de expertis ridicat :
* cue-bid-ul direct (2 4 - 3 r )
- prornite o minor5 lung5 liber5 (ex.: A 63 V A5 + ARDV987 .liD9).
- dacg barajul este 3 +I+, cue-bid-ul promite deschidere $cel,ip u p 5-5 pe majore.
- dac5 barajul este 3 v l n , cue-bid-ul promite 5 - 5 in cealaltii major5 plus o minor5
neprecizatii pe care partenend, dacii vrea s-o afle, va continua licitilqd 4 FA. Aceasti
intervenfie descrie d i n i excelente deoarece contractul va ajunge poate foarte sus.
(ex.:3 v - 4 V , c u nARV98 V5 + 2 +AR10976).
* dup5 o deschidere de 2 slabe, o bicolori 5 - 5 major5 + minor5 poate fi lici-
tati cu salt in culoarea rninorii.
* iar dup5 2 v l r , sau 3 vln, sau 4 v l r , o licitafie de 4 FA descrie o bicolo-
r&minor5 (ex.: n 5 v 6 + RD 1098 b ADV965) ; o alt5 variant& valabili doar dup5
2 v / r , propune ca licitaga de cue-bid cu salt (4 v l r ) sii reprezinte tot o bicolor5 mino-
rii, puternicii de data aceasta (ex.: r 5 v 6 + ARV93 ili ffiXJ1072).
INTERVENV DUPA ALTE DESCHIDERI ADVERSE DE BARAJ
Diferenp intre conduita acfiunilor competitive dup5 deschiderea adversii de unu la

culoare vizavi de cea de dup5 o deschidere de baraj este enorm5. Prima est? o acfiune
tipic competitivii, care in majoritatea cazurilor nici nu are ca obiectiv manga. In al doilea
caz intervenfia este ofensiv5, denoti c5 b a l e punctelor este inclinatii in favoarea
ktervenientului, intenfiile sunt de mans5 sau chiar de glem, dar spatiul de manew2 este
redus.
Majoritatea experplor au c h t de acord cii cele mai potrivite rezolv5ri ale apkarii
knpotriva deschiderilor de baraj la nivel de trei, r h A n :
- intervenha printr-o culoare (ceea ce sugereazii o mhii monocolor5)
- prin contra de apel (pentru cea mai lungii culoare a partenerului)
- prin FA (pentru a fi jucate).
- licitarea directi a mangei.
Comenthd modalitiifile de intervenfie, vom observa
1) Culoare
Pentru ca o intervenfie prin culoare sii fie justificati, fiind vorba de palierul trei,
sunt necesare peste 15-16 puncte gi o culoare puternicii (de gase c w ) ; nu este
recomandabil gi este riscant ca interven$a sii fie %cut&cu o culoare s p a .
Spre deosebire de intervenfiile simple, ce se petrec la primul palier gi unde in cadrul
unei licitafii competitive o culoare nouii licitati de partener nu este forcing, la intervenfia
efectuati dupii deschiderea de baraj o culoare nou5 anunpti de partener este forcing. De
exemplu :
intervenientul are : r AD v RDV1098 + RV9 a 52
partenerul stiu are : 4 V1097654 v A7 + A63 a A
Adversarul a deschis cu 3 a gi licitatia va fi :
3 - 3 v - pas - 3 4 , licitafie care este forcing.
2) Contra de apel
0 prim5 observatie este c5 bridge-ul modem a demonstrat cii vechiul concept, care
sus$nea ca limit5 a contra-ului de apel palierul trei, nu este justificat. Si dup5 barajele
%cute la palied patru contra-ul are caracter de apel, repondentul fiind cel care va trebui
sii decidii dac5 va transforma in penalizare sau va licita, in h c $ e de conformafiamiinii.
Riispunsul dat unui contra de apel trebuie s5 transmit5 dintr-odati htreaga valoare a
mginii, $i&d cont de faptul c5 partenerul conteaz5 pe existenpi unei oarecari valori la
coechipier.
Astfel, sub 8 puncte, cind nu se presupune posibilitatea rnangei, se va licita la cel

mai jos nivel, ~i doar cu 10 sau mai mult, nwn5rhd valorile distribufionale pentru scur-
timile presupuse de fit gisit, se va licita energic.
Dup5 un baraj advers nu trebuie uitat niciodatii c&se poate ckka intr-o distribufie
proastii a atuului, de pild&un 4 - 1, gi cel ce va juca trebuie s&fin5seama cii potrivit regulii
simetriei, in asemenea cazuri, pot fi intrevizute distribugi excentrice in jurul mesei.
Dup&deschiderile de baraj la nivelul patru un contra de apel este pentru celelalte
trei culori iar 4 FA este un apel pentru culorile rninore.
Acest contract este declarat pentru a fi jucat ; garanteazfi in principiu stopurile

necesare in culoarea adversii plus o culoare solidi lung&.Exemple s-au rnai dat.
4) Man~adirectd
Dup&astfel de licitafi partenerul intervenientului trebuie sPqi evalueze bine &a,
apreciind dac&nu oferii levatele necesare pentru qlem, qi sii nu r M pasiv dacii are
c&$ de virf.
5) Ce poate reprezenta cue-bidul dupd o deschidere de baraj adversd ?

-
Tratamentul standard dup& sii zicem, pas - pas - 3 V 4 V, este rezervat unei
bicolore cu picii gi o minor&.De exemplu, ,cu : r ARV98 V - + R3 iA98765.
Cu aceastti m h & 4 r ar fi unilateral, iar 4 iare dezavantajul evident de a duce
eventual la irnediatul sErgit al ac~unii,c h d de fapt ar putea exista un fit de pic&.
Ckeva exemple de acguni ale repondentului, dupii diverse intervengi ale partenerului:
* 4 i- contra - pas - ? Ar putea licita 4 v , 4 A, 5 + ;aceste declaragi
de mans&sunt stop.
* 4 + - contra - pas - 5 Acesta este un cue-bid, vrea glem gi lasii
partenerului alegerea culorii.
* 4 + - contra - pas - pas Transforma in contra de penalizare apelul
partenerului. I
Sau :
* 4 v - contra - pas - ? Se cere de c5tre intervenient alegerea uneia
din celdalte trei culori.
* 4v-4FA-pas-? Ape1 pentru una din culorile minore.
* 3 r - contra - pas - ? Poate nu este ideal gi penhu culorile minore, dar
cere partenedui, ?nprimd xind, sii aleag&cupa.
* 4 + - contra - pas - 4 + Repondentul are o m i n i slab&, doregte s&
joace 4 + .
IN'IXRVENTIEPRIN CUE-BID DIRECT
Interventia prin cue-bid direct se face prin licitarea irneQati, cu un tric mai sus: a
culorii naturale adverse (de exemplu: 1 + - 2 +).
Este considerati ca un semn de fo@ gi este folositii pentru a prezenta m i k i foarte
puternice, de 17-20 de puncte, cu scurtirne h culoarea deschidentului ~i fit h celelalte
trei culori. Deci m5ni mai taxi deck cele pretinse pentru un contra de ape1 - la care limi-
ta su]perioar5poate atinge cca 16 puncte.
In mo~tenireaanilor '50 ai epocii lui Goren aceasti interventie era considerati
forcing de mang5.
h licitafia moderns, datoriti insuficientei,frecvenje a unor m i k i cu astfel de carac-
teristici, precum gi a prezenFi multor deschlderi artificiale de 1 + sau 1 + - ce ar putea
conduce la interpret5ri gre~iteh cazul folosirii lor vizavi de parteneri cu sistemul insufi-
cient de bine precizat - tendinp de a juca cue-bidul direct de tipul descris s-a schitnbat.
Meritul ii revine lui Mlke Michael, prin conventia pe care a popularizat-o in anii '60 gi
care, prin cue-bid, prezinti m2inile bicolore.
Intervenha prin cue-bid cunoscuti sub numele de Michael's cue-bid a cucerit cu
repeziciune lumea bridge-ului competifional. h versiunea ei originar5, convenfia descria
o m h 5 sub deschdere, 6-1 1 puncte, cu o bicolor5 de 5 - 5 . Pe majore, dac5 deschiderea
era pe o culoare minod, sau pe cealaltii major5 gi o minor5 nedetenninati, da& deschi-
derea era pe majod. Partenerul, d a d nu avea fit pentru majora cunoscuti gi dorea s5
afle despre ce minor5 este vorba, cerea prin 2 FA celui care a cue-bidat s5-9i precizeze
minora.
La capitolul de convenfii vefi g5si prezentarea completii a acestei convenfii, pe care
o putefi hgloba in sistem.
Deoarece pentru beeput vefi putea decide s5 folositi forma clasic5 de cue-bid, fun-
cponarea sa va fi tratati dup5 cum umeaz5.
Rrispunsun' la cue-bid-ui direct

Cunoschd valoarea aproximativa a m2inii intervenientului, partenerul acestuia
trebuie s5 decid5 dac5 va declara manqa sau se vor limita s5 joace o paqiali.
h prima situatie trebuie s5 declare Qrect, cu prioritate h culorile majore, contractul
de man95 (de exemplu: 1 + - 2 + - pas - 4 A).
Pretentiile cerute pentru o astfel de licitatie sunt depnerea a peste 7 puncte de onor
localizate in alte culori dec2t cea a deschidentului, gi minimum patru ciqi ?nculoarea spu-
s5 (fitul de 4 - 4 fiind garantat). Cerinp eventual5 de a avea cinci c5rh nu este neccsarg.
Cu o bicolor5 5 - 4, din care una este major5, in principiu repondentul va opta pen-
tru golden game, dar nu va exclude gi posibilitatea unei eventuale manse pe rninor5,
d a d culoarea pare mai ugor manevrabili.
Licitatia competitivti 193
Cu miini rninunde (sub 5 puncte), va declara la cel rnai jos nivel culoarea sa cea
mai Lungti.
In acfunea sa, fiind vorba de o licita$ie competitionali, repondentul va exprima
irnediat htreaga for$%a &i, l u h d in calcul gi punctele distribu!ionale.
Intervenfia tare prin cue-bid direct, cu miiini care nu sunt potrivite pentru un contra
de apel, poate s i se iveascii gi fir5 a garanta o anume distribube (care ar putea accepta
oricare din celelalte culori). Ea ar fi acbunea potrivit5, dupi o deschidere de 1 6, cu
oricare din aceste doui m i h i :
n R102 v AV2 - ARDV943
r RDV93 V AR1092 6 5 +RD,
dar finalizarea actiunii va cere secvenp ulterioare de clarificare.
ALTE INTERVENT11 PRIN BICOLORE
Posesia unor d i n i bicolore poate fi extrein de prefioasi in contextul licitajiilor

competitive. fn bridge-ul modem, interventiile cu bicolore sunt tratate prin secvenp
convenfionale.
Atunci &d nu sunt puse la punct secvenje conven~onale,principiul cere s i fie
licitatti mai int& culoarea mai scumpii, pregitind ?naga fel licitafia inciit ssi se poat5 spu-
ne gi cea de a doua.
Conduita unor astfel de interventii, aplichd principiul sirnetriei gi a1 posibilului
misfit, sl%tuie$e evitarea stilului hazardat, care ignori riscul de penalizare. Forp in levate
de joc, vizavi de nivelul impus de acfiune, sunt determinante h alegerea declarafiei.
Tinhd seama de faptul c i fiecvenp mihilor cu distribufii bicolore este una domi-
nantfi (cca 55 % din d i n i ) , h dorinp de a gisi cel mai bun fit, experpi au niscocit ca-
teva convenfii care sii comunice imediat bicolora interve~entului,facilitiind gisirea
culorii comune axei.
Gkirea unui atu convenabil, prin descoperirea rapid2 a unui fit, a fost motivul care
a condus la inventarea modalittibi de declarare a bicolorelor prin licitatii artificiale. Chl-
ar ~ijuciitorii lipsifi de experienB vor trebui s i faci rapid efortul necesar inglobiirii 21
sisrem a IicitaliiIor ce pot prezenta bicolorele, ca o arm8 tmportantii a acfiwlor k in-
temeniie.
Folosirea convenfiei Michael's cue-bid, ca cea mai popular2 armii, fiind expus2 htr-
un'alt capitol, vom prezenta niai jos dte doui conventii ce pot fi cu succes aplicare, cu
repetarea observajiei, valabilii tuturor iicitatiilor conven$onale, cii nu este. cardl cie a
deveni obsedat de folosirea a c k mai n~ulteconvenbi (care uneori se gi exclud). h sis-
tern s-au introdus doar acele conventii care au o frecvenp mare gi s-a demonstrat extre-
ma lor utilitate.
a) Top and bottom cue-bid

Traductibil aproximativ cu ,,cea m i de v&f gi cea mai de la coad5".
Este destinat.5 descrierii unei bicolore in general de 5 - 4, in care minora este mai
lung5 gi majora rnai SCUM.
Functioneaz5 astfel :
1 i- 2 i= promite pic5 gi caro.
1 + - 2 + = promite pic5 gi trefl5.
1 v - 2 v = promite pic5 qi trefl5
(de exemplu, cu r R1052 v 3 + 62 4 AV9654)
1 r - 2 A = promite cup5 gi trefl5
(de exemplu, cu r D V 109765 + A7 iARV92)
Nu poate descrie o bicolor5 rnajor5, pe care o rezolv5 in schimb Michael's cue-bidul.
b) ,,Fdrd de atu neobipzuit".
C h d o culoare a fost spus5 de descbident gi urmeaz5 o acfiune competitiv5, logica

permite a se considera c5 o intervenfieprin FA nu ar putea ar5ta o miin5 ce se doregte sii
fie jucati far5 atu gi, prin inifelegere, s5 serveasc5 ca un ape1 pentru o bicolor5.
fn acea&i categorie intr2 binecunoscutul ,,2 FA neobignuit", reprezentind o bicolor5
5 - 5 pe rninore dac5 deschiderea a fost pe majore.
Dac5 deschiderea a fost o minor5, ,,erg atuul neobignuit" ar descrie o bicolor5 cu
cele dou5 culori m i ieftine (dup5 trefl5, bicolorSi caro-cup5, gi dup5 car0 bicolor5 trefl5-
cup&),de cel pu@ 5 - 5.
Referitor la forfa m&inii,in principiu ea se situeaz5 sub valorile necesare unei des-
chideri, mai pufin dou5 levate defensive.
De obicei, unusual notrump este declarat cu salt, dar prin inplegere poate fi folosit
gi direct, renuntiind in acest caz la interventia natural5 de FA pe deschiderea advers5.
Licitatin cornpetiti~~i 195
Condifiije pretinse unui riveil - Cum se rcispunde la un riveil - Ce sugereazci

rbeil-ul fcicut prin contra, prin culoare, prin licitaei cu salt, prin cue-bid -
Aceunea repondentului - Continuarea actiunii
in vocabularul rombesc bridge-istic, in loc de redeschiderea licitagei, se folosegte

rnai degrabg expresia preluati din limba francez5, dar cel mai plastic pare balancing-ul
englezesc.
Redeschderea licitatiei este o acGune competitivii care cere mult discemtimint din
partea celui care o face. Prin rdveil se hfelege acfiunea de relansare a licitafiei dupg ce
adversarii au stopat-o la un nivel minim. Juciitorul se gksegte h pozitia a patra gi des-
chiderea a fost pasatii, sau a revenit la el gi, aparent, se va opri. De exemplu :
a) 1 + - pas - pas - '? b) 1 v - p a s - 2 v -pas c) 1 v -pas 1FA-pas -
pas - '? 2v-?
Analizhd csteva secvenfe, vom hfelege despre ce este vorba :
f) pas -pas - 1 ~ - p a s &) l + - pas - 1 V - p a s

1FA - pas - pas - ? 2 a - p a s -pas-?
Ce semnificatie au aceste licitafii ?
Toate au prezentat un deschdent care poate fi caracterizat ca aviind o miin5 minirna-
151 gi un repondent lirnitat ca fo* (cazurile e,f,g), sau incapabil de a vorbi, sub 5-6
puncte cazul d). Licitatia a murit sau va fi stopat5 (cazul b,c).
& astfel de cazuri linia in apgrare, care a asistat In expectativii la licitatia adversari-
lor, este datoare sg reco~~sidere dona gi, eventual, sii relanseze licitafia. MotiMll este fur-
nizat de aparenta balm$%a fortelor, care nu a hclinat h mod evident in favoarea adver-
\
sarilor, ace8tia mulfurmndu-secu o paqialii modest&.
Ce avantaje prezint5 o actiune de reveil-ere a donei, dupii ce adversarii au stopat-o
la un nivel jos ? I
- *191. propune realizarea unei miirci paqiale proprii, sau chiar acceptarea unui scor
negativ, dar mai rnic deciit dac5 adversarii erau lasafi s5 se marcheze.
- va impinge adversarii peste lirnita la care contractul lor pgrea sigur.
- ajut5 dirijarea partenerului la atac, dac5 adversarii igi adjudeca totugi licitajia.
- deschide posibilitiiti de penalizare a adversarilor la un nivel mai ridcat.
uneori ofer5 posibilitatea de a rcaliza char gi o mangii, daca miina partenerului va
fi rdealii.
Redcschiderea licitaliei devine aproape obligatorie Pntr-un concurs de perechi
bridge-ul competifional. Nu se poate accepta ca adversarii sii fie Iasati s5 marcheze un
scor pozitiv fir5 a interveni in luptg. Dacg la rober bridge nu este esenfial dacii adversa-
rii igi trec in cont o marc5 parfialii, In concurs liniile se bat pentnr adjudecarca contractu-
lui, un scor negativ rareori reprezinti o noti bunii.
Reveil-ul este o acfiune dificilg gi trebuie chtiriti cu grijii. Iar partenerul juc5toru-
lui care a redeschis licitafia nu trebuie s&uite nici un moment cii acfiunea acestuia a fost
decisii bazat gi pe existenp unor valori pe care le depne nGina sa proprie, gi s5 nu conti-
nue licitatia cu entuziasm, ca gi c h d ar avea h fa@o deschidere solidii.
Nu se recomandH sii se redeschidii licitatia, h douii situafii :
1). m h a este q a de slab&inciit reveil-ul poate conduce la penaliz5.x-isevere gi balanp
rnai mult ca sigur hclinEi spre adversari, chiar dac5 partenend are o oarecare for@. De
exemplu : dupii 1 v - pas - pas , nu este cazul sii reveil-afi cu :
n 97 vAV987 + DV8 4V53 saucu r D95 V D32 + R987 4D42.
2). miha are lungime gi for@ concentrat5 in culoarea de deschidere a adversarului.
Cum nu se poate presupune c5 partenerul a pasat vrhd sii-gi prindii adversarii h c a p c d ,
d n a nu este potriviti pentm a reveil-a. De exemplu, tot dupii 1 V - pas - pas, cu:
n V3 v RV1095 + D42 s RV7, silentio.
Redeschiderea licitatiei nu trebuie facutii in mod automat, dacii adversarii s-au oprit
la un nivel jos. Poate cii licitafa s-a oprit din cauza unui misfit sau unei aprecieri greqite
a foIfei. Nu neap5rat lipsa de puncte i-a *mpiedicat pe adversari sii meargii mai departe,
ci doar prudenp deterrninati de existenp unui misfit aparent. Este periculos a redeschi-
de licitafia cu valori incerte, c h d licita$a adversg pare stopat5 din cauza misfitului, care
va fi desigur prezent in jurul mesei.
Pe de alt5 parte, redeschiderea licitafiei fiind o acfiune protectivii absolut fireascii, ori
de ciite on pare sii aibii ganse de succes ea trebuie intreprinsg.
Condifiilepretinse unui rdveil
Redeschiderea licitatiei se face cu mai pu@e puncte dech cele pretinse unor in-
terventii. Considerind cii cel ce reveil-& o face pnhd cont gi de fo* presupusg a fi
depnuti de partenend sgu (de cca 9/10 puncte), condifiile minime pentru un reveil co-
boar5 p h 5 la 819 P.O.D., iar actiunea se poate petrece in rnai multe feluri :
1. prin intervenfii simple la culoare
2. prin contra de ape1
3. prin FA
4. prin intervenfiila culoare cu salt
5. prin cue-bid
6. prin 2 FA neobignuit
Principiile permi@nd deci interventii in reveil (pe locul patru, dup5 douii pas-uri) cu
d i n i mult rnai slabe deciit cele pretinse unei interventii directe pe locul doi, punctajul
necesar ajunge sii fie rnai mic cu pkii la patru puncte. Ca gi c h d m h a ar avea un As
mai pupn. Concret, condipile care autorizeazii efectuarea unui reveil ar fi:
1. la htervenfia prin culoare la prirnul nivel: culoare In cinci, 6 PO, respectiv 8/9 P.O.D.
2. la intervenfia prin culoare la a1 doilea nivel: culoare in cinci, 9 PO, respectiv 11 P.O.D.
3. la intervenfia prin 1 FA : cca 11 P.O.
4. la intemenfia prin contra de apel : 6/7 P.O., dar cu dtstribuga ideal5 4-4-4-1
Aceste pretentii absolut minimale au fost amendate de un studiu efectuat de

J.R.Vernes-A.Varlan, h care se acceptfi reveil-ul cu m%ni diminuate ca fo* fa@ de
intervenjiile normale cu valoarea unei Dame, respectiv 2 puncte.
Autorii propun 10 P.0.D pentru intervenfia la prirnul nivel, 13 P.O. pentru 1 FA, 13
P.O.D. pentru o intervenfiela nivelul doi qi 9 P.O. pentru un contra de apel.
Analiza pe done generate de computer nu a reusit sii infirme condifiile traditionale
de reveil ?nfavoarea celor din studiul Vernes-Varlan.
Acfiunile de reveil fiind extrem de protective ~i sensibile, avind ca scop urcarea
palierului de licitafie, nu pot fi hcadrate h scheme, conformafia m%nii este determinan-
ti,dar qi f l e d de jucgtor, mai mult decat la orice alte acfiuni. Vom,oferi cateva exemple
hcare se sugereazg reveil-ul :
+ - pas - pas - ?
1). 1 + -pas-pas-?
2). 1
nA7 rA7
~ 9 8 7 5 3 v DV973
+R104 Veji licita 1 V . + 8654 Ve@licita 1 v .
bR54 +A9
3). 1 + - p a s - p a s - ? 4). 1 + - p a s - p a s - ?
rD8543 rB1085
vAD102 vR972
+87 Vefi licita 1 4 . + AV2 Vefi spune contra
bR2 a32
5). 1 a - pas - pas ?

pp
- 6). 1 +
- pas - pas -?-
nA765 rV1064
v 10932 vRV105
+RD85 Vefi spune contra + R 10 g 8 Vefi spune contra
42 42
+ -pas-pas-?
7). 1 8). 1 V - pas - pas - ?
nR8 r ~ 9
v 1053 VD1032
+RV76 Ve$ licita 1 FA. + A D 10 Qefi licita 1 .FA.
*AV32 +R765
+
9).l -pas - 2 4 -pas 10)l v - pas -2 V- pas
pas-? pas - ?
r 1092 43
v'R95 v98 Vefi licita 2 FA
+AD106 Vefi spune contra + Rvg76 (neobi~ncit j
b832 +A10952
Cum se rdspunde la un rbeil ?

Indiferent de forma de reveil aleask trebuie sB se cont de faptul c&:
a) partenerul a redeschis licita$ia b h d u - s e gi pe punctele din m h a coechipiemlui.
b) in principiu, este vorba de o acfiune competitivii.
c) trebuie anunpti imediat htreaga for@.
d) trebuie analizate cu mare atenfie toate consecinple ulterioare.
Ce sugereazd rbeil-ul fdcut prin contra, printr-o culoare, prin FA sau

prin cue-bid ?
Rheil-ul prin contra semnificii :
a) o miinti similar5 unui contra de apel direct, care promite sus@ere pentru culo-
rile nelicitate, dar care poate fi minimal&(cca 9/10 puncte, sau coboar5 chiar mai jos)
hsii cu o distributie 4-4-4-1. De exemplu, dupii deschiderea adversg de 1 + pasat, o
mbii de tipul r RV72 v D987 + 5 4 A1065 corespunde cerinplor.
b) o miin&puternicii (16-19) dar care, in prima f d , nu poate fi mai bine descrisii
altfel.
c) o licitafie ce oferii ocazia partenerului, care a pasat pe locul doi, htr-o pozifie
de capcan& sii transforme redeschiderea h penalizare. Dupii deschiderea adversa de
1 V , pasatii, se va contra cu m&ni de tipul r RV109 v 3 + A1092 4 R1095, dar gi
cu r A108 V 3 + Dl098 + R10932. Parteneml va putea alege transformarea 31
penalizare dacii aqa ceva a phdit, sau va r&spundecum i se cere la un contra de apel.
De retinut este c&un contra de apel dat in pozi@ede reveil, tocmai fiindcg poate fi dat
cu o gam5 mai largii de m h i , chiar slabe, cere un d i s c e m h h t mult mai subtil din
partea partenemlui, decat dacii ar fi fost &cut pe locul doi.
Rheil-ul prinir-o culoare
Este supus aceloragi reguli, cu mfiini ce pot fi rninirnale. El se va putea produce,
dupii o deschidere de 1 V de pildi, gi cu o mi115de tipul :
*
r R3 v 32 + D 1095 ARDV3 - cu care se vor spune 2 4 , dar gi cu :
r R103 v V9 + AD1093 4 V 8 7 - cucaresevorspune2+, sauchiarcu:
r V9 v 432 + A10 4 R87654 - cu care tot 2 4 se vor licit..
Ceea ce se cere este ca intervenfia s&se fac2 cu culoare in cinci.
Rheil-ul prin 1 FA
Este %cut de la 11-15 P.O., cu distribufii echilibrate vi, de obicei, cu un stop in cu-
loarea adversti, m& nepotrivite unui contra de apel. De exemplu, dupii 1 + advers, cu
r R5 v D 103 + R1076 +
AV102, cel mai potrivit este un FA. Cu o m h &ce hde-
pline* condifiile unui FA tare (16-18 P.O.), este bine mai in& sii se contreze ~i apoi s i
se liciteze FA (ceea ce confirm5 existenp unui FA tare).
Rkveil-ul prin licitatii cu salt
Spre deosebire de intervenfiile cu salt pe locul doi, care sunt considerate slabe, o
redeschidere este datoare sii hdeplineascii condifiile unei deschideri puternice cu o
monocolorii solid5 h gase
cunogtinp de cauzii, riispunsul partenerului la o astfel de licit&e este ugor de dat
~i se bazeazi pe principiul alegerii contractului final.Dacii acest lucru nu poate fi ficut
imediat, un riispuns de 2 FA poate fi folosit pentru a invita la man95 sau a cere descrieri
suplirnentare.
Rkveil-ul prin cue-bid
Cel mai bine este sg fie jucat pentxu a desemna o m W foarte puternicii, ofensivii,
nepotrivitii pentru un contra de apel, distribufionalii, rnai degrabii 6-5-0-2 sau 6-1-1-5 dar
nu gi tncolore, gi care vor fi clarificate dupii rbpunsul partenerului.
Doug astfel de exemple :
r ADV109 v RDV985 + R3 4 - d i n i uriwe de jucat h atac, pe
sau : deschiderea adversii de 1 4, res-
r ARV109 v9 +2 4 ARV765 pectiv 1 +.
Obsewatie : astfel de mdini, ce prezintd bicolore puternice, pot J? descrise bine
apeldnd la secven,rele specializate pe care numai juca'torii avansaji le stdpdnesc, dar ,vi
licitdnd natural ele vor putea J? comunicate debutdnd prin cue-bid.
Prezenthd ciiteva exemple, vom ariita reacfia parteneruluijuciitorului care a reveil-at.
a) Partenerul contreazd si deschidentul paseazd

1). 1 a - pas - pas - contra r D9 876
pas - ? vRD5 2r
+ RV3 o m W tipicii pentru o licitafie cu salt
+87
2). 1+ - pas - pas - contra 4 R5 L,
pas - ? VV9875 2v
+A2 c&$ utile si o major5 in cinci
+R954
- - -
3). 1 V pas pas contra Ir R 5
-
pas ? ~ 4 3 2
+AD1095 3 +
aDV5
b) Partenerul contreaza' si deschidentul reliciteaza'

-
1). 1 v - pas pas - contra r RV87 2r
2v-? vA543 degi avefi valori la cup%,este bine sii
+ 42 spunefi cealaltii major5 Folositi-vii
+432 judecata.
2). 1 v- pas - pas - contra 4RV 832 Pas

2v-? v32 Degi nici 2 r nu ar fi excluse, jude-
+432 cata hdeamn5 la pas. M h a este mi-
*432 nim5 ca valori.
c) Partenerul rheil-a& licitcind o culoare iar deschidentul paseazlt. Cum se va

continua ?
Existfi urmiitoarele op$uni :
- susfinerea simp15 a culorii partenerului
- susfinerea cu salt a culorii partenerului
- licitarea unei noi culori
- licitarea de FA
- cue-bid-ul
- pas-ul
Alte situafii caractexistice, care un rol important ii revine common sense-ului

1). 1 i - p a s - p a s - 1 r rR32
pas ? - vA732 2r
+43 ceva peste minimum, dar FA trebuie
*D876 exclus din opjiuni.
2). 1 v - pas - pas - 1 r rD32
pas - ? VR1093 1 FA
+R32 degi susfinerea picilor este OK, miha
aDV2 sugeread FA.
3). 1 + -pas-pas- 1 r 43
pas - ? vD103 1 FA
+ RV76 mai corect deck 2 +, gi nu doar din
=
1
-pas-pas- 1 r
pas - ?
+A8432
4V7654
v3
cauza rnisfitului.
1r
+A103 lips5 de fit de cup5, mentine iicitafia la
1I +D987 nivel mirim.
,I
Licitatia competitivd 20 1
5).1 V - p a s - p a s - 2 i A872
pzs - ? v73 2
+ R V 10 8 7 6 o culoare decent5 in gase, care poate fi
aD3 spusii, licitafia este nonforcing.
-
6). 1 + pas - pas - 1r rRV32
pas- ? v2 4r
+65432 decizic imediatii, impus% de ra$ona-
+AR3 mentul corect (practical bid).
7).1 v - pas - pas - 1 r rR2

pas ?- v765 2v
+AD32 se impune cue-bidul, datoriti forfei
aAR32 &i.
8). 1 i -pas-pas- 1 r rRV83

pas - ? vV32 Pas
+432 sus@erea ar fi pretins mai multe punc-
4 ~ 1 0 2 te, sau o distribufie mai b d .
9) Deschidentul relicited
1 + -pas-pas- 1 r 432 contra (propunere de penalizare)
2+-? VA762 f
& fit, f i g man85 ?nperspectivg, se
+RV93 va scrie mai mult astfel pe propria
aR32 colo~.
Continuarea acfiunii :
Redeschidentul este dator, %I funcfie de rihpunsul partenerului, s5 continue licitafia

dacg a reveil-at cu valori suplimentare.
Cfiteva exemple :
\
I). I v - pas - pas - contra 4RV32

pas-1 A - p a s - ? v3 3 A,
+AV107 tipic.
iAV92
2).pas - 1 v - p a s - p a s AV1032
contra - pas - 1 4 - pas v2 2r
? +AD103 fiind pasant inifial, raiiunea cere o
+DV98 licitafie conservatoare.
3).1+-pas-pas-contra nRD1032 1n
p a s - 1 v -pas - ? vA103 un astfel de rhpuns prezintil o m&
+2 mult mai bun5 deciit o deschidere mi-
aRD52 n h i i sau o simplii internenfie.
4). 1 + - pas - pas - 1 n n A 10 7 6 5 4 (3 4 , dacii e x i d injelegere prealabili

pas-2FA-pa- ? VRV2 prin care licita$a este forcing), sau
+3 4 A,
+DV3 fiindcii existA valorile pentru mangii,
dar pica poate reprezenta o problemii.
*
Redeschiderea licitatiei se produce fiecvent gi dupg deschiderile de douii slabe ur-
mate de douii pas-uri, ~i dupg barajele la nivel de trei. Secvenje specializate trebuie
introduse In sistem pentru rezolvarea unor astfel de cazuri. Common sensed bridge-ului
recornand5 trei c5i de internen$iein reveil dupii o deschidere adversii de baraj :
1) contra de ape1
2) 3 la culoare
3) 3 FA
La fiecare din aceste opfiuni, se cere sii se respecte :
1) h prirnul rbd, o distribujie idealii, 4-4-4-1 sau 4-5-4-0.

2) Tidnd seama de nivelul obligat al redeschiderii, palierul trei, se impune atentie
asupra vulnerabilitiiHi gi numhlui de levate de joc.
3) Pretinde fie dub15 p e r e in culoarea de baraj, fie eventual doar una dar in acest caz
cu o culoare fn gase, gapte c w , liberg, care poate fi tras5, a v h d gi stopuri aliiturate. Cu
o astfel de aceastii licit+e este prima opfiune, cea mai practicii, dar nu o garanjie
absolutii. Un exemplu, dupii baraj de picg, ar fi : n R 7
vAD
+ARV983
*AD3
Frecvenp licitawlor de reveil este mare. Dacii acceptiim cii s-ar practica in 75 % din
cazuri, probabilitatea este ca in peste jumiitate din ele fie se va c+tiga contractul, fie
adversarii vor fi ûnpin$ peste limita de securitate gi vor fi eventual contrati.
Ca o concluzie, r h b e de re@ut cii, atunci c h d se intervine printr-o licitafie de
reveil, este necesar ca toate armele licitajiei cornpetif onale - contre, culori noi, FA etc -
sii fie ajustate. Discemhhtul este factorul determinant, uneori s-ar putea intiimpla ca
actiuni necugetate de redeschidere a licitatiei sii conducii adversarii htr-un contract mai
bun sau chiar in m q i i , on sii provoace pena1izZb-i considerabile. Punhd Ins5 In balan$i
avahtajele reveil-ului: se va constata cg el este mai curhd o sursii de &gig decgt una de
pierdere.
Licitatia competitivd 203
B. LICITA P A COMPETITIVA
PRINCIPIILE LICITATIEI COMPETITIVE
Acfiunile liniei intervenientului, dupd contra de apel, convenfia Responsive

double - Reacfiile liniei deschidentului in cazul intervenfiei prin culoare,
prin contra de apel, dacd interventia s-a produs dupd o deschidere artijZciald,
dacd Stayman-ul a fost contrat, dacd s-a intervenit dupd o deschidere de FA,
conventia Lebensohl, Competitive double
Marea importan@ a licitafiei competitive este demonstrat2 de faptul, apa cum s-a
menfionat deja, c5 mai mult de j d t a t e din m h i se joaci in acest context.
htr-o licitafie competitivii acfiunile sunt o b5dlie pentru contract. Iar dac5 intr-o
licitafie necontestati se int&npli%s5 suferi pena1izfix-i minore, 51cea competitiyil ele pot fi
adesea usturiitoare. Degi acfiunile sunt conduse potrivit unor principii standard, judecata
partenerilor gi disceminGintu1 in aprecierea donei sunt determinante.
h orice formii de bridge, in licitafiile competitive, care con+ conotajii tactice gi
psrhologice, juciitorii cu vast5 expenen@ se descurcii rnai bine, situbdu-se in grupul
hving5torilor perrnanenfi.
Deoarece in licitafia competitivii factorul pozifie, adversar, formula de joc, au o
mult mai mare influen@ decit exactitatea posibil5 pretinsi de licitafiile necontestate,
sfaturi rigide privind punctajele exacte, care sii &deze modul cum trebuie condusii ac-
fiunea, nu se pot da.
Principiile recomandii doar sd nu $ti excesiv de competitiv cu mdini ce se prezintd
valoroase gi fn apdrare (contin valori defensive) gi sdJifi agresiv cu cele ce contin mai
mult valori distribuponale.
0 regulii de aur mai spune cii, dacd a avut loc o interventie gi intentionati sd susti-
nefi culoarea partenerului, gt' nu este cert nivelul, sd-l alegep fntotdeauna pe cel mai
halt. in schimb, dacd intenfionap altd acpune, este bine sd$p cdt mai conservator.
Iati ciiteva miisuri de unnat ce pot fi sugerate ambelor aik :
a) zona scorurilor pqiale fifi mulfumit dacii afi ûnpins adversarii la palierul trei, In
zona man~einu uitafi c5 ,galierul cinci aparfine adversarilor" - dacii afi reugt sZ-i
ducefi acolo, pe culori majore.
b) C k d nu sunte$ sigur c5 adversarii i ~pot i indeplini contractul, nu este cazul sii ris-
caii un contra, penalizilndu-i ;gi nici nu e indcat s5 v5 sacrificafi, pentru a ajtmge
htr-UI aga-zis creme renversd , aOicii un sacrificiu inutil contra unui contract care
nu se ficea.
c) Cind depnefi balanp c w o r gi adversarii se sacrificg peste manpii, "luati-le banii"
spun juc5torii versafi de rober bridge, once penaiizare, chiar doar t300, este mai
bun5 deciit s5 intrag intr-o zoni peste IurdZi. Marcaii cu p l ~ s .
d) C h d dumneavoastri. sunte? cel care se sacrificii, barajul trebuie facut energic,

char dacii cost5 uneori 700 de puncte pentru a salva robed. Se giisesc destui ad-
versari ambifiogi, care ori se duc mai departe ori se apkii prost. La rober bridge re-
gula lui 2 gi 3 nu este unnati ad literam. Depinde contra cui joci.
e) C h d sunteti in dubiu, ~i nesiguri cui aparfme dona, principiul spune cii-i mai bine
sg mai licitafi o datii, degi cei timizi gi conservatori nu riscii sii continue.
f) Atit in licitatia competitivii, cit gi direct &I intervenfie, o mare irnportanjii trebuie
acordat5 culorii de atu. Atuul trebuie sii fie o am25 sigurii, capabilii ktotdeauna si
aducii marea majoritate a levatelor.
) Evita?i licitarea culorilor sparte sau a celor in care nu afi don sZi vi se atace.
h) Aplicafi teoria levatelor totale pentru a aprecia palierul p b 2 la care se poate con-
trola dona.
i) Regula de baz5 care guvemeazii acfiunile in intervenfie cer intervenientului s5-gi
spunii imediat intreaga valoare a d i n i i , iar partenerul sii procedeze la fel. A te ba-
za exclusiv pe punctele de onor, sau rnai degrabii pe absenp acestora, tirniditatea,
sus$nerile htiirziate, sunt menite sii ducii la pierderea acfiunii.
Sii r e l u h ac$unile posibile, din punct de vedere a1 ambelor axe, u

! licitag competitive.
Conceptia actual5 asupra sensului intervenfiilor,cataloghdu-le rnai degrabg obstruc-

tive deck constructive, a apiirut in anii '60, datoritii intuitiei experplor qi a unui fairnos
articol scris in revista Bridge World de Lawrence Rosler $i David Stem. Ace.$ia au argu-
mentat de ce este bine sii se construiascii interventia altfel dech se facea. Si anume, sii
nu se considere o sus$nere cu salt ca invitafionalii, ci ca un baraj, sg nu se schimbe cu-
loarea ca o licitafie incurajatoare ci ca una slabii, sii nu se sus* culoarea decgt cu ca-
racter competitiv, qi obstructiv 31acelqi timp, etc. Ideea de bazii pe care kcercau s5 o
insufle era ingreunarea licitafiei adversarilor, iar conceptul propus de ei a fost insugit..
Acfiunile pozitive, dictate de concluzia cii dona apaMe axei proprii, se supun dis-
c e r n ~ t u l u fi i e c h i jucgtor. Pentru o marc2 paaalii sunt folosite sus@erile simple,
contra-urile in riispuns, responsive double, sau FA. Pentru mangii, cue-bid-wile sau de-
clarafii directe. Dupii o interventie, partenerul nu va licita decgt dacii htrevede perspec-
tive de man$%sau competitivitatea adversarilor il constrhge la acfiune, pentru a nu-i
liisa sii cigtige licitafia la un nivel confortabil pentru ei.
Dacii dupii o intervenfie partenerul deschidentului vorbegte, iar partenerul
intervenientului liciteazii gi el, se consider5 cii el a facut o licitatie liberii, gi trebuie credi-
tat cu o oarecare for@ ?(%I general 5-8 puncte). Dacii va spune o culoare nouii, licitafia
este considerati nonforcing.
Intervenfiile facute cu salt, cele de baraj sau de sacrificiu, vor fi facute potrivit regu-
lii lui 213. Considerhd aceste acfiuni drept obstructive, partenerul are douii rezolviiri de
espuns la inderdhii:
- licitarea manqei, cu o rdhg foarte bung.
- 'mgrirea efectului de baraj, prin susfinerea culorii.
Daci un jucitor a %cut o intervenfie de baraj, principiul cere ca partenerul s h s i se
abtG de la vreo acfiune. Cea mai stupidi3 ar fi ca, daci adversarii au contrat, s i i ~salveze
i
partenerul intr-o altii culoare. El nu are nevoie de un nou atu, ci de levate de vM.
Deci singura miLsur5 inieleaptii este de a miki eventual efectul de baraj prin suspne-
rea culorii partenerului dac5 este posibil.
Licitafa va fi guvernati in continuare de trei factori :
a. cui ii revine dona ?
b. este util un sacrificiu ?
c. pot fi continuate acfunile obstructive ?
Atitudinea partenerului intervenientului prin contra de apel, dacd partenerul
deschidentului a licitat
Licitalia lui poate fi naturalti, inieleghdu-se cti r5spu.de la contra de apel spunhd
o culoare, sau poate alege calea respunsive double-ului. De exemplu :
Nord Est Sud Vest
1+ contra 1V & sau
1+ contra 1V contra
Ce este contra-ul in rtispuns (responsive double) ?
Aceasti convenfie are a c e l q i merite ca gi un contra negativ (pag.211). Dacii con-
tra-ul negativ este folosit de partenerul juctitorul~icare a deschis licitaf a, pentru a suge-
ra anumite valori ce nu pot fi descrise ugor dupg intervenfii, tot wa, gi contra-ul
responsiv servegte acelaqi scop, dar pentru linia intervenientului. Atunci c h d adversarii
au fit, el s u g e r e d cti gi axa cealaltii va gtisi un fit gi, prin responsive double, el este rnai
usor de localizat.
Cele dou5 situafii?ncare poate fi folosit contra-ul responsiv (C.R.) sunt :
1. dupti intervenfiiprin culoare :
adversarul deschide partenerul intervine repondentul susfine urmeazii C.R.
1+ 14 24 contra
2. dupi o intervenfie prin contra de apel :
adversarul deschide partenerul contreazii repondentul susune w i n e d C.R.
1+ contra 2+ contra
Contra-ul responsiv este o acfiune care comunic5 suficientii for@ pentru a participa
la intervenFie gi sugereazii lungirne in culorile nelicitate (dacii partenerul a intervenit cu o
culoare) sau toleran@ pentru culorile cerute prin contra de apel (C.A.). Avhd in vedere
c9 susfinerea deschderii adversarului lunitead m h acestora, contra-ul responsiv devi-
ne deosebit de descriptiv, eficace gi far5 riscuri mari. Cateva exemple :
1 4 - 1 r - 2 a - c0ntratC.R.) Cu r 8 v RV976 + A10432 a 54
1 9 - 1 v - 2 + - c0ntratC.R.) Cu r RV109 v 8 + V108 + A5432
1 V - I 4 - 2 v - c0ntratC.R.) Cu r D v 52 + RV654 4 D9842
1 & - contra(C.A.) - 2 + - contra(C.R.) Cu 4 V987 v D962 + R832 a 5
+
1 4 - contra(C.A.) - 2 - contra(C.R.) Cu r RV109 v RD72 + D93 32 +
REACTIILE LINIEI DESCHIDENTUL UI DUPAINTER W I E

Partenerul deschidentului, dacii s-a produs o internentie adversii, are mai multe in-
formatii, privind valorile existente qi distributiile probabile, decgt d a d adversarii ticeau.
funcfie de tipul de interventie folosit de adversaryel va putea decide qi actiona avhd
datele suplimentare la dispozifie.
hainte de a trece in revisti actiunile repondentului, sii reamintim doar o mare regulii
a bridge-ului care spune cii intr-o situafie comp&'tivd, dacd ai doud licitafii la fnde-
mdnd din care una este de a-fi susfine partenerul, trebuie sd o ale@ fnprimul rand pe
aceasta.
Opfiunile partenerului deschidentului in cazul unei intervenfii prin culoare
Urmiitoarele continuilri sunt posibile:
1). Susfinerea culorii deschidentului. Licitatie slab& sugereazii lips5 de perspectivii.
Fiicuti cu salt (de exemplu: 1 + - 1 v - 3 +), are tenti de baraj, nonforcing.
2). F.A. Conditii standard, 6-10 P.O.qi stop k culoarea adversl, pentru primul
nivel. 2FA : 11- 12 P.O.gi dublu stop ;3 FA pentru a fi jucate.
3). Cue-bid &I culoarea adversg. Forcing de -5.
4). Contra negativ. Aceasta este arrna cea mai redutabilii deoarece k primul r h d
sugereazii for@ care inclini%balanp in favoarea liniei deschidentului, gi este totodat.5
mult rnai flexibilii intrucit lasii cale liberii mai multor variante (contract de mangii, o
nouii culoare, penalizarea adversarilor). Se va prezenta pe larg functionarea.
5). 0 nouii culoare, licitatie cu caracter competitiv, descriptiv, nonforcing.
6). Splinter, o licitatie conventionalii care promite excelent fit cu deschidentul qi
scurtime extemii (singleton sau q i d ) in culoarea spusii. Forcing de maqii.
Cea rnai c o m a situatie are loc atunci c h d repondentul licit& liber dupii ce
adversarii au intervenit pe deschiderea parknerului. Stim de-acum s5 o astfel de licitafie
este cunoscuti sub numele defree bid.
Considerhd c5, dacii adversarul tiicea, repondentul era dator sii liciteze de kdatii ce
avea cel pupn 516 puncte (la primul nivel), regula se modificii dupii ce adversarul a in-
tervenit. Pentru a face o licitatie liberii pretentiile cresc spre 7/8 puncte, excepthd opfi-
unea suspnerii - caz in care lirnitele de punctaj scad dramatic, tenrlinp fiind de a sugera
barajul sau ûnpingerea ,,peste bord" a adversarilor.
Acpunile partenerului deschidentului dupd interventia adversd fricutd prin
contra de apel
Cea mai bur15 alegere, dacii partenerul a deschis gi adversarul a contrat de apel, iar
repondentul deiine 10 sau mai multe puncte de onor, este licitatia de recontra (R.C.).
Aceasti licit@e transrnite in primul r h d mesajul cii m h a ,,vii apar+e7'. Avefi ma-
joritatea punctelor qi, nefiind conditionat5 in principiu de fit h culoarea de deschidere,
sugereazii for@, care poate fi gi in alte culori.
.Se subin$elegede aici cii actiunile de suspnere a culorii partenerului vor fi conside-
rate rnai slabe, gi au tenti de baraj. 0 culoare nouii nu rnai are caracter de licitatie
forcing, ci devine o sugestie pentru o eventual5 culoare ce ar putea fi folositoare, dar

evident cu mai p u p e puncte decst pentru un debut prin R.C. 0 culoare licitatii cu salt
devine forcing un tur vi se deosebese de R.C. prin faptul ci, degi confine forp pretinsii,
serveflemai bine unei bune descrieri. De exemplu, cu :
r 2 v V32 RV2 iAR10932.
Partenerul a deschis cu 1 r gi a m a t contra. Vefi Iicita 3 +.
Schematizhd opliunile licitafiei repondentului, dup5 o intervenfie prin contra de
apel, vom avea :
pas = miin2 cvasi-nul5, fir5 fit.
r suspnerea culorii partenerului are tent2 de baraj ( 1 r - contra - 3 r , baraj).
culoare nou5 este nonforcing. Ea trebuie interpretati ca prezentind o mAn5 f2r5
sus@ere, sub 10 puncte (altfel ar fi reumtrat) gi cu o culoare proprie bine structura-
ti.,in cinci sau Sase. Daci culoarea ar ariita altfel, ea nu ar putea fi licitat& $ut fiind
d eel ce a contrat de apel o propune ca eventual atu partenerului.
Licitarea unei astfel culori, dup5 un contra de apel presupune o mAn5 slabi defensiv qi
firEi toleran@ (scurtime) ?n culoarea partenerului. Este k u t 5 pentru a nu da ocazia adversa-
rului din pzip patra s5 transforme ?n penaluare contra-ul de apel. De exemplu, cu :
r DV9xxx v xxx + x iVxx ,dup5 semen@: 1 +contra- ? , repondentul va licit. 1 4 .
+
licitafia cu salt h t r s culoare nou5 (1 - contra - 2 4 ) sugereazii o culoare bun5
cu 11-12 puncte. Recontra nu ar fi fost util din cauza lungimii.
Obsewape :In bridge-ul competiponal, sau prin intelegereprealabild de sistem, o
culoare noud licitatd cu salt este consideruth tot o licitatie obstructivd slab&
1 FA. Promite 6-9/10 puncte, distribufie echilibra* avbd gi scopul de a ^hpie-
dica adversarii s5 vorbeasd la nivelul de mu.
recontra (R.C.). Aceastir licitafie, dup5 cum am spus, este fZcut& c h d
repondentul define 10 sau mai multe P.O.Linia intervenientului este pusii in di-
ficultate h astfel de cazuri, ~i frecvent acfiunile lor se vor sol& cu o p d z a r e
sever5. Deschidentul, in cazul h care judtorul de pe locul patru a pasat, nu va
vorbi decit cu m%ni excentrice, bune doar in ofensivi, l i s h d 7.n general
intervenientul s5 liciteze qi de-abia apoi axa va decide ce acfiune este mai profi-
tabili, penalizarea sau adjudecarea unui contract.
Acfiunile liniei deschidentului dupd ceflancul contread o licita#ie artrpciali
Uneori flancul hielege s5 contreze o licitafie artificial5 cu scopul de a dirija un
atac. Ceva de tipul eu am aceastd culoare, cum au curajul s-o spun6 ? Uneori este
bine, &r cel mai adesea tiicerea r e e de aur.
Oricum, dup5 o deschldere de 1 FA urmat.5 de 2 i(Stayman), dac5 adversarul con-
treazP, cel mai descriptiv este ca deschldentul de FA s5 foloseasc5 d t o a r e l e opfiuni,
valabile in licitafia standard :
1. s5-gi liciteze majora dacl o are
. 2. s5 paseze, cu un stop htrefl5 qi =i majore
3 . s5 zicP 2 + ,fir5 stop de trefli gi Eir5 majore
4. s i recontreze, cu patru sau cinci trefle gi t&ie in culoare
Actiunile liniei deschidentului cu I FA, dacd s-a produs o interventie

D a d adversarii au intervenit dupii o deschidere de 1 FA a partenerului, liniei
deschidentului i se ridid o sene de probleme. Ce va vorbi repondentul ? C h d este slab,
c h d este tare ? C h d vrea sii adjudece o par$alii, c h d vrea sii joace inanaa ? C h d si
penalizeze ?
Tuturor acestor htrebtiri cele mai bune solufii le oferii o convenfie cunoscuti sub
numele de Lebensohl, intratii in uzul curent ~ihcorporati h sistemul standard.
De ce estc nevoie sii se descifieze sensul licitafiilor repondentului ?
Deoarecc, %rii a avea sisternic puse la punct aceste riispunsuri, deschidentul nu va $ti
dacii s i mai liciteze sau nu. Fiirii clarificiirile oferite de Lebensohl licitatiile repondentului
vor fi considerate nonforcing, sau cel mult invitante, situafii in care deschidentul, daci
presupune totu~iexistenfa mangei, va trebui s-o liciteze imediat, dar pe ghlcite.
Conventia Lebensohl
A p h t i i dupii anii '60, conventia a fost adusii in atentia jucMorilor de George
Boehm Si s a bucurat de o imediati acceptare ~i aplicare aproape unanirnii. Initial era
destinati sii rezolve problemele legate de o interventie adversii dupii deschiderea parte-
nerului cu 1 FA. Cum sii liciteze repondentul dacl este slab Vi ar vrea sii joace o culoare,
cum sii facii o licitajie forcing, cum sii procedeze dacii ar opta pentru FA sau dacfi, de
fapt, ar vrea sii penalizeze adversarul. Ulterior s a extins qi asupra altor situatii.
Pentru evitarea ambiguitiitilor in licitafie, vii recomandh sii inglobati in sistem, de
la bun inceput, rez01vi.de oferite de Lebensohl.
A. In caw1 interveneilor adverse la palierul doi, dupd deschiderea de 1 FA a parte-

nerului.
Sii l u h ca exemplu secvenfa 1 FA - 2 + - ?
Repondentul va licita astfel :
1. contra este de penalizare
2. dacii poate spune o culoare la nivelul doi, ea este naturalii, nonforcing, anunpti
spreafijucati. ( 1 FA-2 4 - 2 r )
3. o culoare licitati la nivelul trei este forcing de man@ ( 1 FA - 2 4 - 3 v ).
4. licitatia de 2 FA este conventional5 gi forcing. Obligii deschidentul sii spun5 3 4,
dupii care :
a) pas = este slab ~i ar vrea sii joace 3 + (stop)
b) orice culoare spusii sub cea declarati de adversari este stop, anunptii
pentru a fi jucatii. 1FA-24-2FA-pas
3 + - pas - 3 (stop)
c) orice culoare spusii peste cea declarati de adversar este invitational5
(sesizati diferenfa fa$ de b). 1 FA - 2 4 - 2 FA - pas
3 1 - pas - 3r fin~i~tational)
5. Cue-bid-ul tine loc de Stayman, neagii @ere h culoarea interventiei gi promite
eel pufin o major5 hpatru.
6 . Saltul hrect in 3 FA arat5 punctaj necesar pentru mang5, dar ncagii stop in cu-
loarea numitii de adversar. Deschdentul paseazit dac5 are stop, sau exploreaz5 un
alt contract.
7. 2 FA urmat de un cue-bid a1 culorii adversarului este cu valori de mangi, cu @e-
re h culoarea adversi, gi w e loc de Stayman :
1FA-2 + -2FA-pas
3 +-pas --
8. 2 FA urmat de 3 FA (dup5 ce partenerul fbsese obligat la releul de 3 +), arat5
@ere %I culoarea advers5 gi dorinp de a juca manga pe 3 FA.
B. fn cazuf interven~iifor
adverse fapafieruf trei, dupd deschiderea de 1 FA a parte-
neruiui.
Secvenp 1 FA - 3 + - ?
1. orice licitalie sub man95 are caracter de forcing.
2. licitarea direct5 a unei man$e este stop, %cut5 pentru a se juca.
3. contra este de apel, nu de penalizare (hcfioneaz5 ca un contra negativ).
Deschidentul trebuie ori s5 liciteze ceva, ori s%transforme hpenalizare, cu fo*
hculoarea adversarilor.
4. FA, flexibil, prin hlelegere prealabilg cu partenerul va fi cu finere %I culoarea
adversa sau farti, dar in orice caz cu valori care indrept5lesc c5utarea manpei.
5. cue-bid-ul intervenfiei Gcute pe o culoare minor5 este Stayman pentru majore,
sau m h i cu sperm@ de glem care cere clarifick.
C. Functionarea conventiei Lebensohf dupd un contra de upel afpartenerufui, dat

unei deschideri adverse de 2 slabe
-
Secvenp 2 4 - contra pas - ?
Ideea de bazi h toate licitqiile h care a fost adoptat Lebensohl-ul este de a putea
defini gi preciza d i n i l e cu care s-ar dori oprirea sub mang5, iar convenfia poate fi apli-
catA gi dupi o deschidere a adversarilor de 2 slabe. Procedura este urntitoarea :
*
1. prin 2 FA, repondentul igi oblig5 partenerul s5 declare,3 artificial, permi@ndu-i
astfel sii se opreascg h propria culoare slab5 la nivel de trei.
2. culoare declaratg drect la nivel de trei este constructivii gi invitafionalii, infor-
&d partenerul c5 are valori folositoare, 7-10111 puncte.' Cu mai mult,
repondentul va folosi un r%spunsinitial mai tare (salt sau cue-bid).
Lebensohl-ul poate fi folosit gi ^hpotriva intervenfiilor artificiale cu bicolore (tip

Landy, Astro. Brozel. Hamilton etc), precurn ~i in rezolv5ri ingenioase ale licit#ilor
inversate Ecutc de partener dup5 inte~en@i adverse cu 1 FA, aceste tipuri ale convenhei
p u h d fi bglobate h sistem prin studierea lucririi de referin@. Diversele acfiuni, bazate
pe tipuri de Lebensohl, rezolvii o dilem5 frecvent5 a lieitatiilor competitive - c h d trebu-
ie forpt spre mangi gi c h d sii se stopeze in parfial5.
Contra competitiv (Competitive double)

Este un contra care invit5 partenerul sii ia una din deciziile posibile : sii liciteze
manga, s5 se mulpneascii cu un scor partial sau sii paseze pentru a penaliza adversarii
(mai rar, deoarece nu sugereazii for@?n atu).
h fiecare din urrniitoarele trei exemple avem de-a face cu un contra competitiv, dat
de unul din jucii~ori:
Nord Est Sud Vest
1). 1 4 2v Pas Pas
2r 3v contra
2). 1 1v 2 + 2v
3+ contra
3). 1a 1v contra 2v
2r 3v contra
Ele se aseamiidi prin faptul cii toate presupun existenp unui fit pe axi dar, practic,
nu este loc pentru o licitafie de hcercare ( trial bid ).
Un alt exemplu de competitive double apare atunci c h d adversarul intervine la ni-
velul trei, dupii o suspnere sirnplii, ocupbd spafiul pentru o licitatie de hercare ?n ve-
derea declaririi mangei pe care deschidentul o intenfiona. De exemplu :
1r Pas 2r 3v
contra
Un caz comun este gi cel din secvenp de tipul u d t o r :
1r
2 2r 3+
Pas
Pas ?
Cu : r V93 v A762 + A1087 6 32 un contra competitiv este cel mai potrivit.
Sau licitafiile :
1v 1r 2a 2r S u g e r e d o miinti de tipul :
pas pas contra r 32 v R3 + AV3 a DV9543.
Cu gase trefle ,,decenten gi un onor iu
doi la cup5.
1v pas 14 2 a CU r AV6543 v R3 + R2 R. 432,
2+ 3a contra s-a dat contra. Deschidentul ar putea
avea 5-5 pe culorile rogii ~i ar fi unilate-
ral sii v5 ambitionafi sii repetafi pica. Partenerul va accepta penalizarea cu
singleton de pic5 sau va rectifica h 3 r cu dubleton.
CONTRA NEGATIV
Cind avem de-a face cu un contra negativ ~i cum se recunoqte - C i t de tare

este repondentul - Cum continuti deschidentul
Contra-ul negativ, cunoscut gi sub numele de Sputnik, a fost introdus in bridge-ul

modem de Alvin Roth dup5 1957, a fost rapid adoptat ~i face partc in prezent din siste-
mu1 standard, la fel ca gi Stayman-ul sau Blackwood-ul.
Prin definijie, un contra negativ nu este o penalizare ci un apel, gi este folosit in

situafiile in care, dup5 ce partenerul a deschs, adversarul din stiinga lui a intervenit iar
repondentul contreaza (de exemplu: 1 + - 1 n - contra).
Aceast5 licitafie rezolv5 anumite probleme legate de dificultatea repondentului de a
se exprima dup5 intervenfie gi, in acelagi timp, face mai eficientii licitafia competitiv5.
Folosirea convenfiei trebuie facutii prin helegere prealabilii htre parteneri, spre a
nu da prilej la situatii echivoce gi a fi considerati, in necuno$n@ de cauz& drept pena-
h e .
Accepthd conccptul potrivit c5ruia un as@ de contra nu este unul depenalizare>
el va fi deci interpretat ca un apel a1 repondentului pentru culorile nelicitate, in special
pentru majora nelicitatii.
De exemplu, in secvenp 1 r - 1 n - contra, acest contra promite cel pu@ patru
c%$ la cup5.
Dac5 contra-ul negativ a promis o anume culoare major& q a cum este in exemplul
de mai sus, deschdentul poate continua ca gi ciind ea ar fi fost licitati, dac5 nu interve-
nea adversarul.
Situaliile in care poate fi aplicat un contra negativ (C.N.) sunt :
a). Partenerul a deschis cu o minor5 iar adversarul a intervenit cu cealalti minor5
De exemplu : 1 (F - 1 + sau 1 + - 2 (F . i
Contra-ul negativ dupii aceastii secvenp promite ambele majore in patru (cu o singur5
major5, ~iin cinci, probabil cii ar fi licitat-0). I
b). Cdnd s-a licitat o minor5 urmatii de o rnajorii, sau o major5 urmatil de o minor5,
contra negativ promite cel putin patru c q i In cealalt5 major5.
De pil&, 1+ - 1v - contra ;promite patru c51$ la pic& cu cinci ar fi licitat culoarea.
c). Cand s-a licitat o major5 urmatii de cealaltii majors, contra negativ promite arn-
bele minore.
De exemplu, &a de tipul : 4 43 v 4 + R8765 + AV432 , dup5 secvenp
1 r - 2 v ,se exprun5 cel mai bine prin contra negativ.
C6nd avem de-aface cu un contra negativ ~i cum poatefi el recunoscut ?

1. este ficut de partenerul deschidentului.
2. este contrat5 culoarea intervenientului.
3. arat5 preferin@pentru majora nelicitat5.
4. nu este condifionat de scurtirne in culoarea adversii.
5. nivelul phi5 la care se joacii contra-ul negativ este de obicei p h 5 la 3 r . Prin
urmare, un contra dat dupii 1 4 - 4 + poate fi considerat de penalizare, dar opfi-
onal poate fi apreciat tot ca un ape1 da& partenerii convin astfel.
Ciit de tare este repondentul c&ndfolosegte un contra negativ ?
Standard, la nivelul unu 7-10 puncte sunt suficiente. La nivelul doi pretenjiile cresc
spre 10 puncte, iar ~i rnai sus exigentele pretinse pot fi 9i mai mari, functie de acordul
dintre parteneri.
Deoarece sistemul convenit poate accepta folosirea contra-ului negativ ~i cu m h i
foarte putemice, astfel de aspecte - valori limitate sau gi mLini foarte tan - trebuie discu-
tate In prealabil cu partenerul, tocmai pentru a se extrage maximum de profit din in.
terventia adversii hazardatii.
Alt aspect ce se cere stabilit cu partenerul, legat de precedentul, este dacii ?ntr-o
secven@de tipul 1 + - 1 A - contra , repondentul este mai putemic deck in
1 + - 1 r - -(+lV) , deoarece In licitafia standard o vorbire de doi
peste unu promite peste 10111 puncte ai o culoare de minimum cinci ciirfi.
Cum continuci licitatia deschidentul, dupci un contra negativ a1 partenerului

sriu ?
a) cu o deschidere minim5 (phi5 ?n 15 puncte) reliciteazii corespunziitor sugestiei
date de C.N., la cel rnai jos nivel.
b) cu o m&Gbun5 (16-18 puncte) reliciteazii cu salt sau hcearcii sii descrie mai bi-
ne mka, r h k e invitajional, funcfie de ceea ce a promis partenerul prin contra
negativ.
c) cu o m h 5 excelentii cue-bideazii sau declar5 man$a. Dublu sau triplu salt in
mans5 pe majore este mai slab decgt cue-bid unnat de licitarea manaei.
d) paseazii, dacii este cazul, pentru clarificarea ulterioarii a celei mai potrivite acti-
uni.
LICITATIILE DE SACRlFICIU
Licitatia nurnit2 ,,de sacrificiu", %cut2 ca o continuare a unui baraj inifiat de parte-
ner, sau decis5 anticipat, este o actiune ce trebuie calculata la rece. general doar juc5-
tori expe* o fac deliberat, cei incoqtienfi, care nu $iu s5 se opreasc5 la tirnp, sunt
supugi consecinlelor unor astfel de sacrificii gregit decise.
Licitaliile de sacrificiu sunt h general guvernate tot de regula lui 213, de ideea ac-
cept&% deliberate a unei penaliztiri, cu condifia ca ea s5 nu depeeasc5 500 de puncte.
Sensul sacrificiilor in bridge consti h incercarea de a impiedica adversarii s5 cAgtige
mai mult, ?nsperanp cii soarta partidei poate fi r5sturnat2.
Modul in care licita~iilede sacrificiu pot fi htreprinse gi colaborarea htre parteneri
pentru reugita lor fac parte din common sense-ul bridge-ului. De pilda faptul, pomenit
deja, ca nu este o politic5 kinfeleaptis5 incerci s5 salvezi un partener care a fost contrat
htr-o licitafie de baraj, cu speranp de a ^mbun5tii$i contractul, atunci c b d m h a este
slab5 iar noul atu o culoare spart5. Reweti c5 un juccitor care a fost contrat dorette sd
gdseascci levate defensive la partener qi nu un alt atu.
Un factor important h decizia pe care o luafi c h d facefi o licitatie de sacrificiu - in
postura de partener a1 intervenientului sau a celui care a Gcut de la bun hceput o licita-
jie de baraj - de fapt singurul criteriu efectiv este : numiirul total de ckfi pe care le defi-
ne axa h culoarea respectiv5 gi valoarea penal%rii pe care o va suferi.
h licitaliile de sacrificiu, principiul cere s5 faci barajul irnediat, d t de ^halt pofi,
pentru a nu l5sa loc de schimb de informqii adversarilor. De exemplu, h secvenw :
1 4 - 3 v - 3 A - ? cu : r 5 v R765 + 98 iDV5432 , licit* imediat 5 V .
Dczavantajul aparent al unor astfel de actiuni este acela c5 ii permite uneori adver-
sarului s5 aprecieze mai bine dona gi s5 ajung5 eventual intr-un contract de glem pe care
altfel nu 1-ar fi declarat. Iar avantajul este cel binecunoscut, gi anurne tiierea palierelor
de conversatie la indemha adversarilor, impiedichdu-i s b ~giseasc5 i cu ugurinp atuul
potrivit gi nivelul ideal a1 contractului.
Dup5 o licitafiede sacrificiu anticipat, dac5 adversarii s-au dus gi mai sus, p ~ c i p i u l
cere s5 pasafi. Este gregit ca, dup5 ce i-ali mai urcat cu un tric, s5 v5 mai sacrificali din
nou. De asemeni, rareori este corect s5 o facefi de unul singur, chiar dac5 ave@un atu
excelent, dac5 partenerul a ticut mereu. Deciziile de continuare a aciiunii de sacrificiu
apa* intotdeauna partenerului, nu celui care a declangat-o. Azldiatur el altera pars.
C h d adversarii se sacrifid f a p de contractul declarat de dumneavoastril, decizia de
a contra sau de a licita rnai departe se ia astfel :
- contra, cu valori bune defensive.
- licitarea cu un tric mai sus, cu valori bune ofcnsive.
- pas ,,forcing3, c h d suntefi nehot5rit gi lasaji partenerul s5 liciteze.
Ceea ce h teorie este valabil, potrivit regulii lui 500 sau 213, concret, c h d se joac5
rober bridge, nu se aplicii ad literam. Argumentul juc5torilor versafi de partid5 liberg,
care nu sunt Qspugi sa impingii licitafia nlai sus sau s5 se sacrifice, este ,,mi bine
continurim printr-un nlt rober".
TEORIA LEVATELOR TOTALE
Teoria levatelor totale (TLT) este o annil redutabilii in licitafiile competitive. Potri-
vit ei, n d r u l levatelor ce se pot realiza intr-o don5 este aproximativ egal cu num2.d
de atuuri (juchd culoarea proprie) a1 fieckei axe. Prin urmare, dacii partenerii sunt ?n
rnisurii sii deduc5 n u m h l de atuuri pe care il au ^mpreun& pot s5 estimeze ji care este
nivelul de contract pe care fiecare din axe il poate licita, in cel rnai bun fit. In procesul
de reevaluare, in special in licitatiile competitive, TLT este un sprijin indispensabil h
luarea deciziilor corecte.
Cunoscuti ~i sub numele de legea levatelor totale (LLT), ea a fost descoperitii
acum peste 30 de ani de Jean R a e Vernes, un str5lucit teoretician a1 bridge-ului, dar de-
abia dupii 1990 i s-a acordat atenfia pe care o merit& Larry Cohen este expertul arneri-
can c h i a i se datoreazii larga rhphdire gi apreciere de care se bucurii LLT-ul.
Vernes a sesizat, dupii studii statistice gi matematice, cii in multe done de bridge se
poate determina numihl de levate pe care le poate face o ax5 cunoschd n d r u l de
atuuri deiinute ^hpreun5 de cei doi juc5tori ai axei.
Potrivit teoriei, in licitafiile competitive pentru un scor parpal, nurniiml de levate la
care juciitorii pot sii aspire este egal cu numind combinat al culorii de atu (al fitului). De
exernplu, dac5 o axi are, *unpreux&,un fit de noug c5rj-1iar adversarii unul de opt, o axi
va face probabil nouii levate iar limita celeilalte va fi opt.
Formularea legii este urmfitoarea : i n cele rnai multe done numdrul total de levate
(pe care le pot face axele respective) este egal cu numdrul de atuuri.
Se poate stabili gi o regulg de aur in actiunile competitive, invers5 celei a impaselor,
care 9 t h cii spune cu opt cdrti intotdeauna iar cu noud niciodatd. Aplichd LLT, cu
nouii c5rp de atu se urcii licitajia la nivelul trei, iar cu opt nu se depiigege palierul doi.
Acest principiu este important deoarece, pe lhgii faptul cii permite aprecierea nive-
lului propriu, il face cunoscut ?nacelqi timp ~ipe cel realizabil de ciitre adversari.
TLT este valabilii ca un ghld in licitafiile competitive, in exersarea unei bune apre-
cieri a situatiilor. J.R.Vernes spune c5 dacii la cea rnai lung&culoare in fit a axei N-S se
a d d cea rnai lung5 culoare in fit a axei E-V, suma va reprezenta aproximativ numiirul
total de levate posibile in dona respectivii.
De exemplu, dac5 linia dvs. are un fit de nouii cupe iar adversarii unul de opt ciiqi $
fit de picii, numiirul total de levate posibile in dona respectiv5 este 9 + 8 = 17. Agadar,
dacii vom licita de pildi 4 v iar ei se vor sacrifica cu 4 A, s-ar putea face urmiitorul cal-
cul: dacii noi am putea face l l levate (5 v), adversarii nu pot face rnai mult de 6 levate
(17 - 11 = 6), aSa cii este rnai corect s5-i c o n t r h decit sii l i c i w . La fel, dacii putem
face 10 levate, ei pot face doar 7.
b a r TLT nu este perfecti?, ea nu poate fi aplicatii mereu in toate situatiile, ci doar
s u g e r e d o cale de a conduce actiunea, treciind prin filtrul unei judeciiti facute la rece.
Licitafiu competitivii 215
Dac5 folosifi conceptul, ceea ce trebuie s5 presupuneji este c5 daca axa dvs. are un fit, gi
axa cealaltii are unul.
Inhferent de c k de exact este un sistem, piin5 la urn5 el pretinde in situafiile com-
petitive o analizi3 atentii pentru cea mai corecti decizie. Regulile, principiile gi aga-zisele
legi sunt date ca sii faciliteze ggsirea solufieiin situafii de rutin5.
Expertul australian Paul Marston di ca exemplu in luarea deciziei corecte, potrivit
LLT, atitudinea bookmakemlui vizavi de cea a pariorului. Dacri cel de a1 doilea merge la
risc ~2ndpariaz5 pe un cal, zichd ori cdgtig $i m2i umplu de bani ori pierd gi mai sunt
curse, bookmakerului nu-i pas%cine c6gtig5 de fapt cursa. El ~ i - areglat in q a fel cotele
kcst s5 nu r b h 5 in pierdere la sErgitul reuniunii indiferent cine sunt cigtigiitorii.
LLT ne inva@s5 a d o p t h aceeagi politic5. C h d num5ml de atuuri nu justificii con-
tinuarea acfiunii, ea trebuie stopatii. C h d adversarul a dep5git limita levatelor ce-i revin
potrivit nuidirului de atuuri, este bun de platii pi ne vom mulfumi d am scris cu plus pe
coloana noastr5.
C2nd existi 16 levate in joc, respectiv 8-8, nu este o politic5 infeleaptii sii se renunfe
la competifie gi s5 se paseze.
Dup5 1 6 - 1 v - 2 9 - ? cu rV972 vR85 +R103 1 4 3 2 , v e $ s p u n e 2 ~ .
Axa dvs. are un fit de opt cZ@, aga c5 se contest5 la nivelul doi. (susfinerea simp15 este
bazati pe fit de trei &I$). Chiar dac5 nu vefi face opt levate, ceea ce este cert este c5
adversarii vor face.
Ce se intAmpl5 la nivelul trei ? Cu r A32 v RV7654 + A2 9 32 ,dup5 o sec-
venp: 1v-26-2v-36
? este clar ci%trebuie spus 3 V, avhd nouii atuuri pe
linie. Nuanp este d o astfel de licitafie nu trebuie considerat5 ca un eseu de mang%,ci ca
o licitafiecompetitivii pentru clgtigarea paliemlui.
Teoria este valabil5 in multe done, cu alte cuvinte nu ktotdeauna, fiindc5 ea se apli-
c5 doar in acfiuni competitive &d ambele axe au valori certe, k limitele a 18-23/24
P.O.D., gi este util5 in determinarea costului unui eventual sacrificiu sau in aprecierea
depggirii pragului de levate posibil de d t r e adversar. Teoria este alterat5 de &stribufiile
excentrice gi mfluenpti de carfile de onor in culorile adverse, c h d nu poate fi aplicati.
Slngura problem5 care se pune k realitate in zona licitapilor competitive este dac5 sun-
tern hmihu-5 s5 apreciern num2ml total de muriin joc, pentru a putca decidc corect.
Cum funcfioneazi concret LLT ?'
Este necesar de estimat nwnilrul de atuuri ale axei proprii. De exem;>lu,dacii s-a des-
chis cu o major5 $i existi o sus$inere de patru c*, nivelul estirnat este de nou2 levate.
Estimarea *lor culorii de atu a adversarilor este un exerciiiu de lozic5 gi cere gi
un calcul aritmetic aplicat licitahel acestora. De pildii, adversarul a desclis de baraj la
nivel de trei, se presupune c5 el are gapte atuuri, 8.a.m.d. Pe miisur5 ce achunea se desfz-
$oar&estirnarea poate deveni absolut precis%.
'
Eficacitatea apli&ii LLT este demonstrati, de pild5, gi in cazul unui anunt, de bico-
lor5 5 - 5 Ecut de un jucgtor. Pentru a Mia dm palierele de licitaiie ale adversarilor, cu
un fit de cinci ciiqi, partenerul acestuia va bara imediat la nivel de patru, deoarece au
impreun5 zece atuuri: deci aceasta este limita de levate presupuse.
Un important lucru de re@ut este d, degi LLT este extrem de utilg h cadrul licita-
tiilor competitive, nu trebuie aplicati c h d criteriile de for$%sunt hclinate net in favoa-
rea adversarilor deoarece, de multe ori, dezvsuirea distribufiei ugureazii decizia acesto-
ra.
C h d adversarii decid imediat nivelul, ^kainte de a v%da posibilitatea s5 apreciao
dacii este bine sii licit* sau s%v%apiirafi, decizia este grea htotdeauna.
Existi hsii gi cazul invers, c h d cu ajutorul LLT dumneavoastrii sunteti primul In
mtisurZi sfi declarati imediat nivelul, bazat pe fit, licithd cfirect palierul la care v%hdrep-
t5legte totalul atuurilor gi hgreunlnd decizia adversii. Licitikd astfel, nu trebuie s2 vi
qteptafi s%facefi neaptirat jocul, sau s%d e f i sigur. Pur gi simplu exprimafi valoarea
mginii durnneavoastrg, ceea ce este cunoscut in terrninologie sub denumirea de value
bid. DupH Marston, value bid spune : ,,adta cred d putern face": potrivit principiului d
este bine sii licitezi &rect ce po$ realiza.
De exemplu : 1 + - 3 + este value bid, 6-9 puncte cu cinci atuuri.
La fel, 1 v - 3 V , nefiind 9-12 puncte cu patru atuuri, m h %cu care s-ar fi trecut
prin 2 FA Jaboby, r h h e ssii fie value bid, cu 6-9 puncte qi fit de patru c*.
Deosebirea htre un limit bid gi un value bid nu este evidentii, prima este invitantii In
mhura ?ncare partenerul are plusvalori, pe c h d a doua este obstructivfi h sensul ci
obligii adversarul s5 ia decizia final%,lipsindu-i suficiente elemente de apreciere.
Cum se apreciazg numTuul levatelor totale la nivelul patru ?

Ave6 n R8752 v 32 + 975 + AR3 gi licitatia a decurs rapid : 1 V - 1 4 - 4 V - ?
Evident c%veti spune 4 n. Cu zece atuuri, probabil numgrul de levate in joc este de
19-20, aga c%se impune continuarea.
+
fn schimb, cu n R1092 V V73 + 32 RD52 ,dupg 1 V - contra - 4 V - ?
nu este cazul sii continuati cu 4 4. Partenerul are patru c5@ de pica gi cel mult o cup&
dar n u m h l de levate totale este h jur de 17. Dac%adversarii pot face 4 V, hse& ci
licitihd 4 n vii expunep la trei cAeri.
fn licitatia competitivii functioneaz5 gi legea fitului reciproc (law ofreciprocaljts)~
subsecventii principiului paritqi, care servege drept concept pentru g5sirea unui fit de
opt cii@ (ce va permite o licitatie competitivg la nivel de doi).
Ea se enunw astfel : ccind o axci are unfit (de opt air$), ~i cealaltcr ara' are unul, gi
se verific5 aritmetic deoarece : d a d dumneavoastrii gi partenerul aveji, sg zicem, un fit
de opt car$ la pick aceasta mai las5 loc la 18 c&$ h celelalte trei culori (26 - 8 = 18).
fn afar5 de cazul rar h care vefi avea &te 6 - 6 In oricare din celelalte trei culori. adversa-
rii trebuie s5 aibii, in 93 % din cazuri, un fit de opt cii@ h cel pu$n una din culori.
Ca o concluzie, sii relinem cg LLT ne sGtuiege ca htr-o 1 i c i t . e competitivii si
concurs pentru clgtigarea donei phi5 la nivelul pe care il reprezint5 numiirul total de
atuuri pe care il are ^mpreuEi axa, teoria reprezentihd o mare cucerire a bridge-ului
modem.
Licitatia competitivii 217
Cunoaqterea convengior este necesarii at2t in scopul includerii lor in licitafie, csqti-
gul conferit de ele bridge-ului modem fiind incontestabil, c&tqi pentru a le hplege sen-
sul in cadrul licitaiiilor adverse, pentru a folosi cea mai potriviti riposti.
Marile conven*, cu frecvenjil in utilizare, cum ar fi contra-ul negativ, responsiv,

licitarea bicolorelor in intervenfie, Lebensohl, intervenfiile cu salt slabe, utilizarea cue-
bidurilor, contrele neobignuite, au fost incorporate in sistem iar functionarea lor expusii
$ cadrul capitolelor respective.
0 sene de concepte a p h t e in licitafia competitivii modemi privind licitatiile cu

salt, rkpunsurile partmerului deschidentului dupii un contra advers, interpretki date in
anumite situafii unui recontra, contre directionale de atac qi multe altele, fluidizeazii ~i
clarificii licitafia, dar folosirea lor depinde de nivelul partenerilor. Cu c&texpertiza aces-
tora crefle, utilitatea lor devine mai evident& dar folosirea lor presupune existenfa unei
asocieri bine sudate htre cei doi parteneri.
Un caz tipic de colaborare il reprezint5 :
Licitafiile dc transfer in situafii competitive

Uneori declaqarea transfenuilor este ingreunati de intervenfiile adversarilor. hp-
legerea prealabilii intre parteneri va pune la punct umfitoarele aspecte :
- dupii un contra advers transferul va functions, contra-ul fiind ignorat (se liciteazii
ca gi cind deschiderea de 1 FA nu ar fi fost contrag).
- recontra poate fi oricind folosit.
. dacii contra-ul a fost conven~ionai,recontra sugereazii for@ sufici-
enti pentru a invita la rnanqii qi servefle la clarificarea acfiunilor
ulterioare.
. dac&contra-ul a fost de penalizare, recontra serveqte ca SOS qi cere
deschidentului sii liciteze 2 a. Urmarea este pas, cu trefle lungi,
2 + cu cinci sau rnai multe, sau 2 v l n cu 5 - 5 pc majore.
- dupii o intervenfie de 2 a , care de cele mai multe ori este artificialii, contra-ul de-
vine Stayman iar transferurile la nivelul doi rk6.n valabile. Dacii 2 este natural
sau este spusii o a16 culoare la nivel de doi, contra-ul este de penalizare qi transfe-
rurile cad.
- transferurile Texas la nivelul patru r&nb valabile.
- dacii intervenfia este la nivel de trei, ceea ce presupune o culoare solidii, lung&,
contra-ul nu este de penalizare ci negativ, ceriind culorile majore.
C. DESPRE CONTRE
-
Contra de penalizam - Contre speciale :contra de apel contra negativ con- -
- -
tra responsiv contra de sustinere contra indicativ de atac - contra neobipuit
- recontra
fn fericita epoc5 a whist-ului gi in cea ,,romanticF a bridge-ului, c b d un jucgtor
spunea contra, era clar pentru toati lumea c5 a &cut o licitatie de penalizare.
h elaborarea conceptelor bridge-ului modern, teoreticienii au constatat cEi a penali-
za imediat este, pe de o parte, prea unilateral, iar pe de alti parte s5r5cia vocabularului
existent (culoare, FA, pas gi contra) 3 obliga s5 gheasc5 o mai bun5 htrebuinpre a cu-
vhtului contra la palierele inferioare.
Inventfind mai multe tipuri de contre specializate, h f u n c ~ ede nivelul la care a fost
spus sau de context, ei i-au conferit cuv6ntului mai multe intelesuri, h func$e de actiu-
nea dus5. S a ajuns &el la urmgtoarea list5 :
a) contra-ul de penalizare
b) contre speciale :
I. contra-ul de apel
2. contra-ul negativ
3. contra-ul h riispuns (responsive double)
4. contra de suspnere (support double)
5. contra-ul cooperativ
6. contra competitiv (competitive double)
7. contra-ul care cere un anumit atac (direcfional)
8. contra-ul neobignuit
9. recontra
Vom hcerca in cele ce urmeaz5 s5 l h u r i m sensul gi scopul acestor conGe precum

gi modul lor de functionare. In extenso le veti reg5si h capitolele licitafie, internentie ~i
licitafie competitiv5 gi jocul in ap5rare.
a) Contra de penalizare
Scopul actiunii este de a marca un nun& sporit de puncte pe figa de scor prin pena-
lizarea contractului advers. Tabela recompenseaz5 astfel de contre, care sunt actiuni
conduse deliberat.
fn general se consider5 un astfel de contra ca fiind dat c6nd una din axe a ajuns htr-
un contract considerat irealizabil de c5tre adversari (datoriti punctajului definut, a leva-
telor defensive certe etc.). Elly Culbertson zicea c5, dac5 totalul levatelor defensive pro-
prii plus cele ar5tate de partener pe parcursul licita$ei conduc la ipoteza c5 adversarul va
ciidea de dou5 ori, se poate considera c5 un contra de penalizare este corect dat, evident
dac5 un &el de rezultat va fi superior propriului contract. Si mai spunea c5 la bridge
nimic nu este sigur, h afara fa2tului c5 cei care pierd trebuie s5 plEiteasc5.
Licitatia competitivii 219
Un contra de penalizare se recunoagte dacii hdeplinegte unniitoarele condhi :

1. partenerul a vorbit in prealabil.
2. cel care contreazi a avut deja ocazia sii contreze de ape1 dar nu a ficut-o.
3. adversarii au demonstrat prin licitafie d se sacrifid.
4. contractul care se propune penalizkii este de FA.
Contra-ul de penalizare trebuie dat h toate situatiile h care :
a). adversarii se sacrificii, chiar dac5 ciigtigul este rnai mic, 8i nu suntefi h miisu-
rii sii licita@la un nivel rnai ridcat.
b). &d penalizarea este rnai rentabil5 deck ceea ce ali scrie juchd la nivelul
maxim a1 foqei de@ute de axa dvs.
c). nu exist5 pericol ca adversarii sii se salveze htr-un contract pe care 1-ar realiza.
d). adversarii au eguat htr-o extrem de proasti dstribuhe a cf$ilor cheie Qi htr-
un misfit.
Unul din paradoxurile bridge-ului este cii penaliziWe contractelorjoase aduc cf~tiguri
mult mai substanfialedeciit ceel aplicate mangelor sau ~lemurilor.
Motivul este cii primele licitafii sunt deseori Gcute cu un considerabil risc, hainte ca
nivelul gi fitul sii fie cunoscute. h schimb, intr-o v i i declarat5 h atac, rnai rar se ajunge
far5 a se fi controlat daca exist5 un atu solid, fit gi valorile necesare. Rareori veti prinde, in
afara unor nehfelegcri grave de licitalie, un judtor bun, ajunghd h ofensivii htr-un con-
tract halt, sii cadi mai mult de o dati sau de douii on. Pe &d la licitatiile joase se mar-
cheaz5 xieori 800 sau chiar l 100 de puncte. Unui judtor care se laudfi d nu a c h t nici-
odati mai mult de 500 i se poate spune cii nu va fi un dgtig5tor la bridge, nefiind suficient
de agresiv.
Totugi, contrele de penalizare date contractelor parfiale trebuie analizate foarte
+
atent. Dacii un contra, aga-zis ,,subfire", la un contract de 2 sau 2 + hcii nu declaqea-
z.2 o catastroG, deoarece nu oferii manga, un contra pe majore de la nivelul doi h sus
trebuie sii fie solid.
Calculaii intotdeauna levatele de ciidere prezumate htr-o manierii simp12 (una pe

picii, una la atu, dou5 colea ...), mai degrabii dec3t &And legiituri vicioase cu puncte.de
onor, levate defcnsive etc. Motivul pentru care contra0 nu este fiindcii avefi 20 de punc-
te, ci fiindcii adversarul va pierde x levate. C w e mari trebuie reevaluate h funcge de
licitafie gi, h nici un caz, nu contah pe rnai mult de douii lev&e htr-o culoare, alta deciit
cea de atu. Contrhd de penalizare, vii agteptah ca partenerul sii vii furnizeze :
* 3 - 4 levate defensive dacii a deschis cu 1 FA tare.
* 2 - 2 1/2 levzte defensive dac5 a deschis cu 1 'la culoare.
* 1 levat5 defensivii dacii a %cut o internenfie sirnplii.
* nici o levati daci a deschs de baraj.
Cum s-a rnai spus, corecfii trebuie aplicate dac5 &n licitatie rezultil prezeng de
mkini excentrice sau lungimi, ceea ce ar putea dirninua forp levatelor defensive. De
excmnplu ARD htr-o culoare fajii de ARDxx'i, pot face rnai degrabii trei Ievate ?nprimul
caz gi poate doar una in cel de al doilea.
Ciiteva lucruri trebuie c&t&ite cu grij5 inainte de a decide un contra de penalizare

. nu este bine s5 se contreze daci, prin aceasta, se vor furniza adversarilor informatii ce
le vor permite eventual s5 adopte o linie de joc cQtig5toare.
nu este cazul s5 se contreze dac5 adversarii s-ar putea refugia intr-un alt contract pe
care eventual 1-ar putea realiza ori ar cklea m i pu*. Principiul cere ca cel ce a contrat,
s5 fie capabil sii penalizeze orice alt contract ulterior.
rentabilitatea ; uneori axa ar putea fi rnai ciifigatii continuhd licitafia gi declarhd
manga de pildii, deciit s5 se mul$umeascii cu o penalizare.
in aprecierea levatelor ce se considerii cii vor fi dgtigate, este m i bine ca ele s5 fie
subevaluate, rnai ales dac5 adversarul a ajuns h contractul respectiv fiind h atac, pentru
c5 exist5 posibilitatea unor distribufii excentrice care pot r h r n a previziunile. Doar
dac5 se conteazi pe doug cMeri sigure, se poate contra. Un contra ,,newosmpoate oferi
uneori adversarilor manga, sau solufii de a rezolva dona, fiind avertiza$i.
. nu trebuie contat niciodat5 pe vreo levat5 defensiv5 certil la un partener care a deschis
de baraj. Nu exist5 o asemenea obligatie pentru el. Exemplu tipic 3 + - 3 V - ? Ave$
+
r A42 v RV973 + 52 Dl08 gi contrati. Dar sunteti in mkurii s5 o facef ~idupH
ce partenerul intervenientului va declara 3 4 ? Sau credeti cii faceti singur cinci levate?
N&l de car$ ?nculoarea partenerului este determinant atunci c h d se ia in con-
siderare un contra de penalizare. Cu ciit sus$inerea este mai bun5, cu atit m h a aparpne
atacului gi nu penalizkii. %I schimb, cu c&tnum5rul c5r$lor in culoarea partenerului este
rnai mic, ceea ce sugereaz5 un misfit gi perspective de man95 mai scazute, cu atiit contra-
ul de penalizare devine rnai atractiv.
Aceste considerente nu au, evident, rolul de a v5 sfitui sii nu uzati de aceastli arm5
absolut necesar5 jocului de bridge. Se spune cH, a la longue, politica contrelor de pena-
lizare judicios aplicate este beneficii celor ce ~ t i us5 judece la rece avantajele unor ase-
menea actiuni.
C h d se contreazg de penalizare, hse- c5 adversarul nu rnai are nici o scgpare,
indiferent in ce alt5 culoare s-ar refugia. Cu alte cuvinte, un contra de penalizare nu este
corect dat dac5 el se refer5 doar la o culoare advers5 (vezi exemplul de rnai sus).
Cind adversarul a depeit palierul de securitate sau s a sacrificat, iar licitatia axei
proprii la un nivel gi mai ridicat este incert5. Se spune h bridge cii ,,palierul cinci spa$-
ne adversarilor" Cu alte cuvinte, dac5 voluntar s-a declarat manga de 4 r , iar adversarii
se sacrificii la nivel de cinci, un rafionament extrem de riguros va decide dac5 se
supraliciteazg sau se accept5 o penalizare care poate fi chiar m i mic5 deciit manga, care
nu rnai este ins5 cert5.
Un contra de penalizare transmite partenerului gi mesajul ,,nu te du rnai departe",
palieml superior nu rnai este sigur. ,,Prefer s5 hcasez penalizarea", deoarece lirnita de
siguran@a fost atins5.
Dac5 adversarii se sacrificii peste nivelul micului glem (lmtr-o licitatie hcheiati),
rareori este corect sii continua$ actiunea, considedndu-v5 fhstrat, gi nu r h h e deck
solutia penalizgrii.
- Un contra de penalizare nu este o acfiuneunilateralg. Partenerul, cu o m h 5 special&
?l& putea ridica dac5 crede c5 nu este rentabil, dacii are valori suplirnentare sau: din
contra, se simte vinovat pentru declaratiile inexacte anterioare.
Licitaea competitivd 22 1
Cdnd nu se recomandd sd se contreze ?

Nu este recomandat, in special hcepSitorilor, un contra de penalizare f & controlul
culorii de atu adverse.
Dacii avefi lungirne in culoarea partenerului, nu mai cont6 pe levate defensive certe
acolo. Reduce$ n d r u l levatelor defensive presupuse a fi realizate de partener, dacii
este vorba de o culoare lung5 gi suspnutii. principiu, se conteazii pe 2-2%levate de-
fensive din partea unui partener ce a deschis. Aaugafi la acestea cele pe care considerafi
ci le vefi realiza dumneavoastrii gi, dacii totalul este corespunziitor, se poate contra.
fn general, evitafi sEi contra$ de penalizare din liicomie, demascind cartea gi furnizbd
astfel adversarilor informa$i privind localizarea foqei dvs. Nu este recomandabil s l
contrafi adversari valorogi fiindcii, relevind un misfit pe care altfel nu 1-ar fi detectat,
ac$unea se va htoarce ca un bumerang ^hpotriva dumneavoastrii.
Nu vii grlbiji s5 contra$ de penaluare un adversar nevulnerabil, &d intuiji ci se sacx-5-
4 daci3 aveg m q a Inc w , uneori penaharea va fi nesatisGcSoare pentru linia dvs.
Un principiu, adesea ignorat, recornand5 s5 nu hcepi sii contrezi de penalizare hainte
ca adversarii sii fi atins limita propriilor valori, sau dacl prin contra ii po@face s5 se
refugieze htr-o culoare pe care n-o pofi contra.
Spre nemulpunrea partenedui, putefi s5-1 scoatefi din contra dac5 apreciafi c5 nu ii
vep oferi levatele defensive la care se a@apt5 din partea dumneavoastr5.
Nu contrali doar pentru c l aveli AR in culoarea adversarilor, in contracte declarate de
adversari h ofensivii. Pentru ei nu vor fi o surprizii cele douii levate de varf ale dvs. Sun-
tefi mai periculos dacii avefi, de pila, V9xx sau DVxx.
Daci partenerul a deschis cu FA, nu contrafi adversarul cu valori doar h culoarea de
internenfie. E posibil sii ii gonifi htr-un alt contract.
Un contra dat unei deschideri adverse de 1 FA este h principiu un contra de penaliza-
re gi promite o milnil tare de tip defensiv, echvalenti unei deschideri de FA. Dac5 parte-
nerul are 6 P.O.sau mai multe, hlicitafia standard se considee c&el poate sii-1 accepte,
manqa este improbabilii gi este mai rentabil sii paseze. schimb, dacii este slab gi are
for@distribu$onalii reprezentatii de culori h cinci sau gase c w el va anula penalizarea
licithdu-gi propria culoare. Iat5 o astfel de licitafie: IFA - contra - pas - 2 +; licita$a de
2 + vrea sii hsemne mdnli slabd cu lungirne de caro, nu pot ldsa contra-ul de penalizare.
Contrele de penalizare date contractelor de 3 FA sunt in principiu strict legate de lici-
t@e. Deoarece atacul bine orientat poate face diferenle de syte de puncte, dac5 exist5 o
bun5 gans5 ca adversarul s5 cad8, rh&ne rentabil, chiar dac5 nu reuge* intotdeauna, d
se cear5 prin contra atacul cel mai potrivit.
De~imulte contra-uri de penalizare sub man95 pot fi extrern de prbfitabile, sunt de
aitat situaliile c h d adversarii, realizind contractul, scriu gi rnanga @rin dublarea
numhlui de puncte cuvenit pentru parpalg). De exemplu, 2 v contrate gi %cute
reprezintg 120 plus eventual gi roberul dacl erau vulnerabili, in schimb 2 + contrate,
chiar qi %cute, aduc doar 80 de puncte.
De fapt, problema rnajorii in licitafia competitivii nu este c b d trebuie contrati ad-
wrsarii, ci cit de sus pot fi impinai. Doar simplul fapt c5 se va rnarca pozitiv este
excelent, aqa cZ trebuie evitat riscul unui contra subtire.
b) Contre speciale
Pe parcursul licitatiei, wa cum se @iede-acum, unele contre nu au caracter de pena-
lizare. Ele transmit mesaje privind anumite tipuri de carte sau valori gi au fost inventate
pentru a facilita furnizarea acestor informafii, care nu pot fi date prin licitatii naturale.
Trecind 31revist-5 aceste contre, vom htiilni :
I . Contra de apel
Expus pe larg h subcapitolul 3 al Licitapei in intewenpe, acest tip de contra este
folosit de linia intervenientului, dup5 ce adversarul a deschis, la prima oportunitate,
atunci c b d partenerul h c l nu a vorbit sau a pasat. ti cere acestuia sg aleagg o culoare de
joc, alta deciit cea spusii de deschident.
Sg oferim ciiteva exemple, care sunt toate contre de apel :
1 V - contra 1 + -pas- 1 A -pas
2 + - contra
1 + - pas - 1 v - contra +
1 - contra - 2 + - pas
pas - contra
1 + -pas-2 + -pas
pas - contra 3 4 - contra
2. Contra negativ
Este folosit de partenerul deschidentului, dupg ce adversarii au intervenit, cu scopul
de a transmite existenta unor valori care nu pot fi licitate natural.
De exemplu 1 + - 1 n - contra, cu n 97 V RV72 + V10 iR9875. $i acest
fel de contra special a fost prezentat hextenso 3I cadrul licitafiei competitive.
3. Contra fn rdspuns (responsive double)

Este folosit de partenerul intervenientului, care a dat un contra de apel sau a licitat,
atunci cind repondentul a vorbit, h general suspnhd culoarea deschidentului sau lici-
t h d FA. Sugereazl partenerului existenp unor valori ce nu au putut fi licitate natural $i
ii cere acestuia s5 aleagg el culoarea.
Sau, poate fi dat atunci cind nu poate numi constructiv o culoare, sugerhd
intervenientului sii se orienteze spre o altii culoare deciit cea anunpt5.
De exemplu : 1 + - contra - 2 + - contra, cu n D932 V R542 + 76 +D52 (nu
doregte s l aleagii el culoarea gi 3 cere intervenientului s5 o facti).
Dacl parteneml a intervenit cu o culoare iar repondentul a sus+ut culoarea de des-
chidere sau a spus FA, douti culori au rnai r h a s nelicitate. Deseori parteneml
intervenientului poate avea lungime h ambele aceste culori. Nurnind una dirt ele, un
eventual fit pe cealaltii ar putea fi ratat. Responsive double (prezentat gi la pagina 205)
rezolvl problema sugerind valori gi lungirne in ambele culori restante.
4. Contra de sustinere (support double)

0 alti nuanpre a utilidrii contra-ului in licitafia competitivg intervine in cazul in
care adversarul aflat dupg repondent liciteazg.
Un astfel de contra este cunoscut sub numele de support double Si permite sii se
clarifice o susfinere de trei c51$ in culoarea repondentului. fn consecinp, dacg
deschldentul ar sus@e direct culoarea, ar insemna d are patru cB*.
Aceasti modalitate de a acfiona oferg posibilitatea de a face deosebire intre o susti-
nere de trei, respectiv patru c&$, hculoarea repondentului.
Doug exemple :
la-pas-1 r - 2 v
contra c u : r Dl09 v 32 + AD2 aAV973
1 +-pas-1 4 - 2 v
contra cu : r DV3 v 32 + A10732 4 ARS
Support double se joacg numai pe intervenfie simpla. D a d intervenh este Gcuti cu
salt, se va conveni semnificaiia cu partenerul.
5. Contra iizdicativ de atac
Este folosit pentru a cere part~neruluiun anurnit atac, altul deck cel natural, fie
chd se contreazi o licitafie artificial%(sugeriind dejinerea culorii respective), Stayman,
transferuri, fie hanumite licitafii care au condus la un contract de 3 FA. De exemplu :
+
1 FA - pas - 2 - contra
2 v - pas - 3FA - pas general
Contra-ul dupg 2 este Qrector de atac, cere atac de treflii. Ca sg fie dat trebuie sii
aveti cinci c&$ de treflii cu trei onori sau gase cu doi onori.
Sau : 1 + - pas - l r - pas
3 FA - pas - pas - contra. Cere atac de pi&, prima culoare spusii de
mort.
Deoarece a contra 'licitafiile artificiale doar de dragul avertizgrii asupra dcgncrii
culorii respective prezinti destule dezavantaje, acfiunea trebuie ciintiriti cu grijg, pentru
a nu deveni folositoare adversarilor.
6. Contra neobipuit (Lightner)

Deoarece un contra de penalizare dat unui Slem licitat in atac nu poate oferi dec5t.o
compensafie mica fa@ de riscurile ce se a s W printr-o astfel de decizie, el nu este in&-
cat. C.Lightner, un expert american, a inventat ins5 o conventie, botezati ulterior 'dup5
numele sau, care, in contractele de ~lem,cere un atac neobignuit pentru un tai irnecilat -
jucatorul care contreazg avkd h plus gi o alti levati cert5. Funcfionarea contrelor
Lightner o veti rcgasi pe larg in capitoluljocului in apgrare.
7. Dacd adversarii vorbesc dupti declan~areaBlackwood-ului

Deoarecc exist2 cazuri cind adversarii intervin la nivelul cinci, sau chiar $me, dup5
declan~areaunui Blackwood, luhd dm spagul de riispuns disponibil, se folosesc ciiteva
conventii care permit totugi transmiterea numiirului de Agi. Una din ele este DOPI. Po-
trivit ei un contra dat intervenfei sugereaz5 inexistenja vreunui As, pas-ul arati un As
iar palierul urmiitor doi Agi. (D vine de la double, iar P de lapnss)
D a d axa joad Roman BW, folosind DOPI, scala de r&punsuri este :
contra = 0 - 3 Agi
pas = 1 - 4 Agi
culoarea urmiitoare = 2 &i
Cea de a doua conventie este DEPO. Aici contra sugereazii 0-2 sau 4 Agi iar pas-ul
un numiir far5 sot de Asi. Acronimul vine de la double even gi pass odd.
8. Recontra (R.C.)
Recontra este un free-bid, gi este considerat ca singura licitaf e tare a repondentului,
dupg ce adversarul a dat un contra de apel deschiderii partenerului.
Acest recontra promite o for@ apreciatii la peste 10 P.O., nu. spune nimic despre
distnbutie gi nu cere nici un fel de susfnere h culoarea deschidentului.
Mulji juciitori lipsif de experienp tind sii creadii cii un R.C. promite neap5rat fit.
Este inexact. Fitul poate exista, dar mesaiul este : ,,de$nem balanp punctelor, poate ne
vom alege cu o bung penalizare". Repondentul cere deschidentului sii paseze c h d ii
vine rhdul, pentru a 15sa eventual loc unui contra de penalizare mai lucrativ. Dad
repondentul contreazii apoi culoarea spusii de adversar, aceasta este de penalizare, susli-
nerea simp15 invitii la mangii (cu 10-11 puncte), iar culoare proprie, FA sau susjinere cu
salt semnificii 13 sau mai multe puncte qi este forcing.
Cum pentru a recontra &stti obligatia de a avea minimum 10 puncte, d t B cil
orice altti licitatie a partenerului deschidentului dupi un contra de apel advers (culoare
nouii, susheri simple sau cu salt) denotti mai pu@e pun& ~inu este forcing.
Pentru a completa tabloul semnificajiilor licitafei de recontra: trebuie ins2 insistat ti
asupra altor sensuri ale acesteia.
La modul general, htr-o secvenp de licitafe, recontra-ul poate f i :
1) natural
2) convenfonal
3) S.O.S.
1) natural este atunci chd, la un contra de penalizare, ne e s p n m h convingerea c i
totu~ise va realiza contractul.
2) convenfonal, atunci c h d dupii un contra de apel a1 adversarilor ii transmitem par-
tenerului mesajul d balanp punctelor este dewutii de axa proprie qi h c e r c h si
obfinem maximum din acest avantaj ( de exemplu: 1 v - contra - RC).
3) S.O.S, atunci chd, pe deschideri conventionale ce pot f i culori scurte, minore in
special, datoritii lipsei totale de fit gi a dejinerii unei miini slabe, repondentul in-
cearcii sii sugereze ciiutarea unui atu cu un fit mai bun. De exemplu :
1. 1 v - pas -pas - contra Partenerul este probabil gicang de cup5 gi cere des-
pas - pas - R.C. chidentului sii giiseasc2 o alt5 culoare de atu.
2. 1 + - contra - pas - pas Probabil d deschldentul a licitat o minor5 h trei ~i
R.C. cere partenerului s5 aleagg o alt5 culoare.
3. 1 FA - pas - pas - contra Repondentul are o mihi5 nepotrivit.2 jocului pe FA Si
pas - pas - R.C. ar prefera s5 joace ktr-o alt5 culoare.
Urmeazi ciiteva exemple care vor u p r a familiarizarea cu sensul diverselor tipuri de

contra :
Licitatia :
Vest" ~ o r d ' st ~ u d
A. In scop de apel
1. 1 + contra 2 + pas Al doilea contra este tot de apel, pentru c5 parte-
pas contra nerd nu a vorbit. Aratii for@ mai mare deciit un
contra de apel minimal.
2. 1 + 1v pas 2v Tot de apel. 0 m b 5 puternic5 probabil a v k d $i
contra pici ~itrefle.
3. 3 v contra Nord are suport h toate cele trei culori ~i o des-
chidere b&. Apel.
4. 1 v contra Apel.
5. 1 v pas 14 contra Apel, prima ocazie de a contra (Eicut pentm cele-
lalte dou5 culori).
B. i n scop de penalitare
1. 1 FA contra Penalizare, Nord are minim 16 ~i Sud poate pasa
daci are valori s5 hcline balanfa p u n ~ t e l ~ r-.
2. 1 v pas 1 FA pas Penalizare, nu s-a contrat la prima licitare a culo-
2v contra rii .
3. 1 r 2+ contra Penalizare, doar dac5 nu se joac5 cu contra nega-
tiv.
4. 1 FA pas 4r contra Penalizare, adversarii sunt in m q 5 .
C . Zndicatie de atac
Orice contra dat unei licitahi artificiale indic5 atacul.
1. 1 FA pas 2 + contra Sud a ariltat, prin contra la 2 +, for@ h culoare .yi
2V pas 3 FA pas Nord trebuie s8 atace '+.
in general un contra dat unui contract de 3 FA cere atac htr-o culoare specific8 (ori
culoarea licitat5 de flanc, ori prima culoare a mortului). I
2. 1 l v 3+ pas
3 FA pas pas contra Sud cere partenerului atac de cup5.
3. 1 + pas 1r pas
3 FA pas pas contra Cere atac de picti, culoarea mortului.
D. Un contra dat unui ~ i e macfvers, declarat h atac, cere partenerului sa fac5 un
atac neobignuit.
1. 1 FA 2+ 6v pas Contra-ul stop& atacul normal de w o . Nord este
Pas contra probabil manque *Illtr-oalM culoare (pi& sau treflft).
D. QUIZ
Exemplele care urmeazii prezint5 cazuri frecvente ce se ivesc 31cadrul licitatiei in
interventie gi a celei competitive, gi sunt destinate sii usureze asimilarea conceptului gi a
modului in care trebuie apreciat5 o mhii.
A). Nirneni nu este vulnerabil gi adversarul din dreapta deschide cu 1+. Cum vefi in-
terveni; a v h d urm5toarele mihi :
1). 4 R72 v 7 + 54 RD109832 6). 4 ARD98 v AD5 + 32 I AV9
2). 4 RD72 v AV9 + 4 DV1092 * 7). A RD987 v A103 + 32 I RV7
3). A 72 v RV64 + ARV76 Dl0 * 8). 4 V98 v AV7 + ADlO I ARV9
4). 4 876 v RV10982 + 7 iA109 9)- 4 RV976 V VlO + 4 iA10764
5). A AV7 v R103 + ADlO sD732 lo) A R10985 V AD1032 + 32 1 9
Rhpunsuri:
1) 3 i. Tipica interventie cu salt, cu o culoare solid&de baraj, care va face via@grea ad-
versarilor.
2) Contra de apel. Evident mai potrivit decgt 2 *.
3) Pas. Concentrarea fortei in culoarea de deschidere nu vil permite deocamdata d vil des-
crieo m a .
4) 1 v. Intervenoa la nivel de unu promite o culoare fnunoasil dar tinde sa nege o deschi-
dere adevihata.
5) 1 FA. intre limitele de 16.18 P.O., avhd culoarea de deschidere excelent stopatii.
6) Contra, unnat de licitarea culorii de pic& ceea ce promite peste 17 P.O.D. '
7) 1 4. M h se deosebege de precedents. Nu suntefi destul de tare ca sil incepe9 prin
contra m a t de culoare.
8) Contra, urmat de FA semnificg o m h 2 mai tare decgt cea pretinsa in c a d unei in-
tervenjii directe de 1 FA.
9) 1 4 . 0 mfi cu potential in caz de fit.
10) 1 4. Din douil culori de rang alilturat, cea mai scumpk pentru a o putea licita $ipe cea-
lala. Juchd convenpa Michael's cue-bid, intervenind cu 2 +, ar semnifica o bicolora
majora 5-5 pe o deschidere de culoare minor& (in licit*a modern2 cue-bidul direct nu
mai reprezint.3 fo* ci o m i M bicolora).
B). Folosirea contrelor negative. Partenerul a deschis gi adversarul a intervenit. Cum
veti licita ?
1). dupii : 1 - +-
1 ? cu : 4 A743 v R965 +
32 a D43
- -
2). dupH : 1 a 1 + ? cu : r RV32 V R965 +
A73 a R8
- -
3). d ~ p i:i 1 + 2 a ? cu : r ~ ~ v7 A875 6 + ~ 5 4a 76
-
4). dupii : 1 + - 2 a ? cu : r RV932 V R6 +
V97 a 765
-
5). dupii : 1 + - 2 a ? cu : r DV10975 v 76 +
R76 a 5 4
6). dupii : 1 + - 2 - ? cu : r D87 v D5432 + 3 a RV97
RBspunsuri :
1) Contra. Un perfect contra negativ care promite 4-4 pe rnajore $i minimum 6 puncte.
'2) Contra. Nu exist2 practic o limia de for@superioara pentru a folosi contra-ul negativ.
3) Contra. De manual.
4) Contra. Imperfect, dar dac2 partenerul va licita cupa vefi spune pica. 2 4 ar fi unilateral.
5) 3 A . LicitaGe cu salt slabil; nu este licitatia ideal2 dar e mult mai descriptivg deciit un
conservativ 2 + sau 2 4, care cer o &H mai b u d .
6) Pas. Cu o miini3 slab&,in care lungimea ~i foqa sunt in culoarea intervenientului $i in
misfit de caro, fifi conservator.
C). Partenerul a intenenit cu 1 r pe deschiderea adversg de l + ( 1 4 - 1 n - pas - ?),
nirneni nu este vulnerabil. Ce vefi licita cu urm~toareled i n i :
RBspunsuri :
1) 2 4. Avefi fit cu partenerul $i ii suspneo culoarea, caroul nu va fi pomenit, m$na este
slabil dar nu uit* cil are potenfial de tai.
2) 2 4. Un cue bid. M h a are perspective excelente. Daca partenerul va declara 2 + ars-
t h d o intervenpe minim& il vep invita prin 3 h .
3) 2 +. 0 culoare n o d este tratata ca nonforcing dupil o intervenpe simplil, neaga su$-
nere in culoarea partenerului.
4) 2 4. Un cue bid datorita foqei exceptionale. Nu promite absolut o su-ere, dar nici a
spune 2 + sau 3 + nu este explicit.
5) 3 4. Suportul de patru c3rp $i singletonuljustifid sustinerea cu salt cu mAnB slabil. !$i
dac5 partenerul deschidentului ar fi t?lspuns, tot aslfel trebuie actionat.
D. A c ~ u n competitive.
i Deschiderea a fost unnati de un contra de apel a1 partenerului
iar adversarul din dreapta vorbeate. Era mai simplu daci pasa. Dar s i vedem, dupii sec-
venp : 1 + - contra - 2 + - ? ce licitafi cu :
1). r DV76 v RV32 + 432 + V 2 5). r V v D93 + R32 4 ARD976
2). 4 76 v 43 + ARV542 4 432 6). n R76 v AVlOS + 32 Dl093
3). r A 8 6 v RV9 + 32 4 AD32 7)- r RV72 v Dl032 + 432 4 D9
4). 4 V98 V A97 + R1087 a DVlO r A73 V 74 + R9654 + 832
Rbpunsuri : ',
1) Contra. Acesta este un contra responsiv. Dupil suspnerea de adversar a culorii minore de
deschidere, promite culorile majore 4-4.
2) Pas. M h 2 tipica. Cu speraqa cii partenerul va contra din nou'de apel, $i I1 vefi
transforma in penalizare.
3) 3 4 . Un cue bid. Forcing de man@ care va permite investigarea celui mai bun contract.
4) 2FA. Natural, 11-12P.0.
5) 3 FA. Un gambling care este justificat prin potenfialid de levate pe care il oferg trefla.
3 4 ar fi fost absolut timid.
6 ) 3 v . Invitational. Prea tare pentru un si,nplu 2 v .
7) 2 4. Minimal, dar trebuie sil fifi competitivi.
8) Pas. Mans2 improbabilil. Grcu ds crezut c2 adversarii pot face jocul. VeG Iaxca pozitiv.
E. REMEMBER
Reevaluarea caracteristicilor miiinii in functie de mo-

dul elm s-a produs intener$a adversarilor.
Importan@aprecierii corecte a distribuplor in licit*a

competitivg.
Aplicarea teoriei levatelor totale in actiunile intreprinse.
Extragerea rnaximului de profit conducerea licit@-

ei competitive.
Diversele modalitiit; de a efectua o interventie cu o

culoare.
Respectarea regulii lui 213 in contextul interventiei ~i

al licitawor de sacrificiu.
Condifiile cerute pentru declangarea unui contra de

ape1 gi cum se riispunde la o astfel de intervenfie.
Deosebirea dintre un contra de penalizare gi cele cu

caracter special.
Condifiile pretinse pentru un recontra.
Func$ionarea contra-ului negativ.
Redeschiderea licita$ei, o acfiune care fine cont de

valorile presupuse ale partenerului.
C h d adversarul e tare, intervengile cu salt sunt slabe,

in schimb, c b d adversarul deschide in baraj, intenen-
$le sunt tari.
JOCUL DE LEVATAAL
DECLARANTUL UI
fn cca 90 % din cazuri, se apeleazii pentxu rezolvarea jocului doar la cele din
prirnele douii grupe, gi doar pu@e sunt donele care necesiti procedee tehnice ce fac
parte din bagajul de cunogtin$ea1 unui expert.
Pentru rezolvarea optimii a unei done, juciitorii au datoria sii elaboreze un pian de
joc a c&ruiaplicare s&conduc&la hdeplinirea contractului declarat gi, deoarece cwga-
rea levatelor nu este un proces ce decurge automat, se apeleaiii la tehnici de joc capabile
sii faciliteze c+tigarea lor. Juciitorul care nu tie decit sii scoat2 atuurile gi s t g i tragi
c w l e mari, nu va deveni niciodati un ,,ci$ig&torn. Planul de joc va eviden$a aspectele
caracteristice ale donei, de care va trebui s5 se p 5 seama, ~i va sugera maniera in care
va fi abordat2 rezolvarea lor. Iar un bun declarant trebuie s&aib&htotdeauna in vedere
mai multe optiuni.
Pentru ca planul de joc sii aib&succes, este important ca declarantul sii dew5 con-
trolul jocului. El este dator s&-$ impunii propriul tempo, s&organizeze circulaiia (veniri
in m m $i pe masii) gi sii adopte un timing al deruliirii jocului.
Sistematizhd subiectul, s-a constatat cii exist2 cinci modalit2ti prin care levatele
pot fi ci&tigate,fiecare dintre ele cerind aplicarea gi cuno~tereaunor tehnici specifice :
1. cu c&rplemari (onori)
2. prin intermediul atuului (&d)
3. din manevrarea culorilor (promovind anurnite cii* sau majorind culorile lungi)
4. prin intermediul impaselor
5. prin apelarea la procedee tehnice
Juciitorii sunt datori sii se f d i a r i z e z e cu tehnicile elementare, sii le h v e p gi s&$tie
sii le aplice. Fgrii a cunoagte modul in care trebuie manenate diverse combina$i de c w
nu se va putea aprecia potentialul de levate pe care il reprezint2 fiecare culoare luatii in
parte. 0 bun&cunowtere gi o c o r e d manevrare a combinafiilor de cii$ ridicii substanti-
al nivelul de joc. $i grii a apela la forp ascunsg pe care o reprezint2 culoarea de atu ti
a profita de ea, punind atuurile sii lucreze, jocul declarantului va fi mereu in suferinp ~i
va l&a drastic de dorit.
Analizind resursele pe care le con$ne o culoare, vom constata cii ele pot fi atit sta-
tice cfit ~idinamice. Resursele statice sunt :
1. levate de virf (top)
2. onori in culoare, care vor fi valorificati prin :
a) promovare
b) impasare
3. lungime in culoare
Valorile dinamice sunt legate de abilitatea :
1. de a ciivtiga atacul gi de a impune propriul tempo
2. de a fi htr-o mhii sau cealalt2, prin intermediul circulatiei, deoarece sunt
esen$ale h a exploata htregul potential al miinii.
0 carte de joc are douii criterii de valoare, prima este capacitatea ei de a c&tiga le-
vad'iar cea de a doua de a-$ kdeplini rolul, adicii de a fi valabilii ca o venire.
Jocul de levati a1 declarantului 233
Cum se realizeazd levate intr-o anume culoare ?

Capacitatea unei culori de a furniza levate poate fi certi sau inced.
Levate certe
Se considerg cii un anumit numiir de levate este sigur, atunci c b d culoarea are :
- sau ctixpie de vhrf
- sau o secvenp solidi de onori care poate fi uqor promovat5 (im ambele rngini)
* C5teva exemple de combinafii de c&p:
A 3 2 cu R 5 4 = dou5 levate de vSuf
R V 2 cu A D 3 = trei levate de v w . Observati c5i ele pot fi realizate dup5
cum decide declarantul (sau dou5 cu As-Dam5 htr-o mhii gi a treia cu Riga in cealalt5
&, sau dou5 cu Riga-Valet qi a treia cu Asul h miha opusg).
A D 10 3 2 cu R V 4 = cinci levate certe, dar cu condipa de a se juca kt&
onorii din m h a s c u d , pentru a circula fluid spre cea lungg.
* Levate obpute prin promovarea unei solide secvente de onori :

V 3 2 cu RD4 DupSi ce Asul este scos cu Riga sau Dama, dou5 levate
devin certe.
7 6 5 cu D V 10 9 8 Dup5 ce Asul gi Riga sunt scogi, trei levate devin cer-
te. Remarcafi importanp &$lor intermediare, 10 gi 9.
Levate incerte
Sunt levatele care au potential de a deveni chfligiitoare2I anumite condifii.
1). prima grupa cuprinde levatele care se vor putea realiza datorit5 lungirnii culorii,
prin majorarea qi promovarea c w o r mici la rangul de c&.$ig5itoare.
2). cea de a doua include levatele capabile a fi obpute datorit5 pozitiei favorabile a
unor ciirp de onor, prin reuqita unor aga-zise impase.
h ambele cazuri nurnarul de levate ce ar fi posibil de realizat cu astfel de culori va-
riazg de la mihg la mit-15 gi depinde integral de distribufia sau de pozitia ciiqilor din cu-
loarea respectivg 2I miinile adversarilor.
Sintetizind, levatele pot deveni cigtig5toare astfel :
I
I. Levate prin promovare
Se obfin prin cedarea cktre adversar a uneia sau mai multor c5rp dmtr-o secven@de
onori :
DV2 R104 Dup5 ce Asul este scos de la adversar, douii levate sunt
cgqtig5toare.
982 D V 10 4 3 Dupii ce Asul gi Riga sunt cedate adversarilor, trei le-
vate devin ciiqtigiitoare.
II. Levate prin majorare
Ele nu sunt certe, dar pot fi obfinute pe dou5 c5i
a/. datoriti lmgirnii culorii respective (cu c2t culoarea este mai lung5, cu atit
sunt mai mari gansele de a mjora c&$le mici).
b/. datoriti pozifiei favorabile a onorilor adverpi, prin apelarea la tehnica
denumitii impas.
a/. Levatele prin mjorare datoritii lungimii se o b p dup5 ce levatele datorate
ckplor de rang superior depute de adversar sunt cedate. Reu~itaunei aseel de metode
depinde de distribuoa hmPinile adversarilor a ckplor mai mari hrang. De exemplu :
7643 10 9 8 5 2 - dac5 ARDV sunt intr-o &% se poate obfine o levati.
daci onorii sunt distribuiti 3-1, se obfin dou5 levate.
d a d sunt 2-2, se o b p trei levate.
9752 8643 dad cele cinci cZi$ lips5 sunt distribuite 3-2,
probabilitate ce se reggsegte in 68 % din cazuri, se poate
obfine o levati.
Obsewatie: & procesul de majorare intewine factoml tempo, fn sensul cd declaranfu2
trebuie sb aibci posibilitatea, rec&$tiga^ndd m , sd joace culoarea de mai multe on.
Existi diverse combinafii in care majorarea se poate ob@e atiit datoriti definerii de
c5$ mari, cat gi a posesiei lungimii. De exemplu
R52 AD643 - trei levate de v2rf sunt certe, patru dac5 adversarii au
culoarea 4- 1 gi cinci dac5 este ûnp?i~$tii 3-2.
R52 A7643 - dou5 levate sunt certe, patru dac5 adversarii au c5rple
distribuite 3-2, gi trei levate dac5 ele sunt 4-1.
R52 AD43 - trei levate de v M sunt certe, dar se ob@ patru daci
adversarii au c w l e 3-3 (36%).
3 A R D 6 5 4 - gase levate dac5 adversarii au c w l e 3-3, cinci daci
sunt 4-2 (48%) gi patru dac5 sunt 5-1 (15%).
bl. Levate ce se obfin datoritti pozitiei onorilor advergi, prin impase sau expase.
principiu, dac5 nu existti informaoi din licitafie, h aprecierea reupitei impaselor
se apelea25 la probabilitiiti matematice.
III. Levate prin tai
Cel mai simplu gi productiv procedeu este taiul efectuat cu c5rple mici ale mortului.
Valorificarea potentialului atuului poate fi imens, gi poate fi ugor de demonstrat p ~ t r -
un exemplu simplu. Presupunem un atu de opt c5rp, ûnpgqite4 - 4, astfel
1. dac5 se trag c5qile culorii, se vor r d i z a patru levate.
RV75 2. dac5 se poate efectua un tai cu un atu mic, nu&l
t
AD64
levatelor va ere* la cinci.
3. dacii se pot efectua dou5 taiuri cu atuurile mici, totalul
ajunge la gase.
4. dacg se poate face un tai in cruce (cu atuurile ambelor
d i n i ) , nurniirul levatelor poate deveni Sapte sau chiar opt.
Jocul de levati a1 declarantului 23 5
Sii urmiirirn douii exemple de tai la mort, urmhd ca alte tehnici avansate de
valorificare a ah~urilorsii fie expuse ulterior:
Contractul este de 4 n gi Vest atacii + 3, poate un singleton.

Sapte levate existi. Cinci la atu gi cei doi A9i rogii. Dupii
atac, s-ar mai putea promova o levati la caro, iar alte douii
se vor putea obfine prin taiul cupelor perdante la mort.
Wib astfel trei perdante, douii la treflii gi una la caro. Dar
este de evitat tenta$a de a l b a atacul sii curgii, riscul ca Est
sii ia cu Riga gi sii ofere imediat taiul partenerului este mare.
Vest ar putea da miba Estului cu treflii iar acesta ar mai
putea face un tai.Plus al doilea onor de treflii, gi iati ciiderile.
Corect este asadar sii se clstige atacul cu Asul gi sii se continue cu cup5 la As urmat
de un prim tai de cupii. Revenire in mhii pe atu gi incii un tai de cupii, cu Riga de atu -
pentru a menaja circulafia gi a putea veni in miin5 cu 47 la As pentru a scoate atuul
restant. Apoi Dama dt: car0 poate fi cedati adversarilor.
Din nou 4 r . Prirnele douii levate de treflii le iau adversarii

gi mai sunt posibile gi douii perdante la cup&, dacii primul
pas ar fi tragerea a douii tururi de atu. Conduita corecti a
jocului, chtigbd a treia levat-5, este sii se joace As de cup5
gi apoi sii se cedeze o cupii, cea de a treia levati a flancului.
Dupii care, clstigibd returul, se va t&a cupa rnicii cu Riga
de pic5 gi se va reveni h miW pe atu extrhibd atuurile.
De notat este cii, degi existii nouii atuuri pe linie, se @ie din
tabelele de probabiliti$ c%patru c&$ restante pot fi mai
degrabii 3 - 1 decfrt 2 - 2, aga cii efectuarea taiului este
premergiitoare extragerii aturilor adverse.
Ansarnblul tehnicilor de joc care ajuti declarantul la realizarea contractului va fi

tratat in extenso prin exemple.
Abilitatea bunului juciitor se demonstreaza prin giisirqa tehnicii potrivite cazului
respectiv gi aplicarea ei cu succes. Cazul @a-zisului ,,expert ghmonist", care gtia pe de
rost toate tehnicile imaginabile dar care nu era capabil sii le aplice in practicg este un
subiect deseori pastisat in manuale gi reviste de bridge.
Nu se poate afirma c5 juc5torii cu statut de expert sunt infailibili, dar ei gregesc mult
mai p u p decit muritorii de rhd. Juciitorul stiipiin pe elementele jocului de levat5 este
eel care recunoagte dm prima clip5 c5 un joc trebuie jucat, de pild5, in tai h cruce, dar
*e gi c5 hainte de a se ^mbarcahtr-un asemenea joc trebuie sii trag5 dgtigMoarele din
culorile al5turate. Precum gi unde trebuie sii tennine aceasti operatie, in mi% sau la
mort, ca s5 hceapa taiurile.
23 6 Bridge & la A la Z
Principiul citirii mtiinilor - Principiul prudenrei - Principiul de siguran{ri -

Strategia controlului mtiinii - Factorul timp - Principiul simetriei - Principiul
promovcin'i unei culori
Principiile jocului de levatii sunt aplicate cu ajutorul tehnicilor de joc.

Coordonarea, printr-un plan, a diferitelor manevre ce trebuie aplicate, reprezinti
strategia jocului, iar executia detaliilor acestui plan, prin intermediul tehnicilor existente,
este de fapt tactica jocului.
Dacii elementele tehnicii de joc sunt *mugite gi aplicate corect gi constant, automat
se dezvolti gi simp1 c w i , gi flerul care caracterizeazii bunii juciitori. A face un impas
spre As-Darn5 este o manevrii tehnicii, dar c h d trebuie executatii, gi dacii trebuie, finede
strategie, iar reugita de expertiza juciitorului.
Doug aspecte mai sunt interesante in acest context, a1 c@tig&ii experienfei. Primul
este un paradox. Faptul cii juciitorii neexperimentaji prefer&sii joace la adiipostul unui
atu dar cii, pe de altii park, mult mai repede sunt ^mu$itetehnicile de joc $i manevrarea
contractelor de firii atu. Cunogtiniele hcepZitorilor sunt mai limitate h ceea ce prive*
manevrarea contractelor de culoare, deoarece, din punct de vedere tehnic, jocul cu atu
este mai complex decgt cel &ii atu.
Cel de a1 doilea are implicaw psihologice. Juciitorii lips@ de har tind sg-gi ignore
adversarii. Bridge-ul este hsii un joc care se desfigoarii in funcbe de adversari, gi $hind
seama de ei. Juciitorul este dator sii ia noti de sisternul de licitafie i h special de cel &
semnalizare folosit. De asemenea, d a d igi cunoiqte adversarii, $tie dacii sunt rigizi in
licitatie, blufeazii, sunt competitivi, au ,,ochelari de cal" 9.a.m.d. Trebuie sii observe &
unde au defosat gi ce au defosat, de unde n-au, de unde au, ce pericole Pi amenin@$i de
care adversar trebuie sii se fereascii. Pe ling5 cunosinjele tehnice, strategia unui bun
juciitor este condusii $i ?nfunctie de adversari.
in ce categorii care p o t 3 incadrate diversele tipuri de done de bridge ?
Din punct de vedere a1jocului de levatii, donele pot fi grupate h trei mari categorii
1. Familia jocurilor de fir5 atu. Strategia rezolvgrii mginilor pretabile acestei grupe este
de a controla cu c w mari culorile scurte gi de a promova o parte din levate prin
majorarea ciiqilor din culorile lungi.
2. Familia jocurilor bazate pe atu gi pe tai. Caracteristic acestora este folosirea unor
atuuri mici, din miha scurtfi h general, pentru obiinerea de taiuri, pentru a nu le 1isa
lipsite de utilitate gi fir5 a contribui cu nici o zestre la levatele cg~tigatecu atuurile mari.
3. .Farnilia jocurilor cu atu / fir5 atu. Miinile din aceasti grupii se joacii similar strate-
giei 'unui joc de fir&atu, asigurati in plus de existenla unui atu ce funcfioneaziica stoper
Jocul de levatii a1 declarantului 237
a1 culorilor adversarilor. f.n astfel de done, In general, se extrag atuurile adverse imediat
$1 apoi se joacii culoarea sau culorile secundare majore, atuurile r W e avind rolul de a
opri culorile flancului. Uneori exist5 posibilitatea de a transforma complet un joc de cu-
loare htr-unul de FA, dacii m h a permite, extrtigind gi jucind toate atuurile, pentru a
continua apoi cu o alt5 culoare sau culori libere.
Dupii cum s-a mai spus, levatele pot fi cMigate :
1. cu onorii (cu cg@e mari)
2. cu lungirnile (culori libere sau eliberabile)
3. cu taiuri (la contractele de culoare)
Aceste trei posibilitiifi presupun de la bun hceput o tehnicii diferitii pentru jocurile
de FA gi alta aplicabilii jocurilor de culoare. Stabilirea numkului de levate se face la
fiecare culoare 2x1 parte, calculind atiit clgtigiitoarele ciit gi perdantele.
Cum se calculeaza' levatde perdante ?
Prima operafiune pe care trebuie sii o efectueze declarantul, dupg ce mortul a fost
etalat gi ^hainte de a juca vreo levatii, este de a-gi numiira levatele imediat cQtig5toare
(dacii contractul este de FA) gi levatele perdante (dacii contractul este de culoare).
Calculul se face luindu-se fiecare culoare pe rind, apreciind perdantele ?nh c f i e de
n d m l de c w h &a scurti5.
Clteva exemple pentru familiarizarea cu modul de calcul a1 perdantelor la un joc de
culoare:
ARxx cu xx = nici o perdantii
ARx cu Dx = nici o perdantii
RDx cu xx = o perdantii
ARxxx cu DVxx = nicioperdantii
Axxx cu x = nici o perdanti
V 1Oxx cu x = o perdanti
Axxx cu xx = o perdantii
Axx cu xxx = douii perdante
DVlOx cu xxx = douii perdante
8xxx cu V 10 9 = trei perdante
Obsewape: sub rezewa de a putea tdia perdantele cu atuurile rndinii scurte.
NumSlrarea levatelor perdante nu este suficientii pentru a determina aprecierea reqi-

tei unui contract. Planul de joc va servi la aplicarea liniei juste de joc. De pila, cu
mort : rR32 v3 +A432 a87654
cieclarant rADV109 vA42 +R5 4932
Contractul este de 4 n gi, degi aparent sunt doar trei perdante (la treflti), zece lei-ate
nu se pot realiza deciit dac5 declarantul va tiia cele douii cupe mici la mort, inainte de a
trage atuul. Cu alte cuvinte, faptul cii existii doar trei perdante nu conduce autorrat la
concluzia cZ exist2 gi zece levate c2qtigitoare. Verificarea c@tig%toarelorserve~tela a
sugera linia corectil de joc.
0 falsii pozitie de securitate conduce deseori la neglijarea numiiriirii ci~tig5toarelor,
in special c h d se poate face o defosg atractiv5
Sud joacii 4 r qi primeqte atacul de Valet de treflii.
Dacii declarantul, griibit sii defoseze caroul perdant, se duce la
Asul de atu, o sii aib5 probleme h cazul picilor distribuite 3-1.
C h d va ceda cupa pentru a-qi deschide taiul, adversarul va re-
veni atu qi Sud nu va mai avea la dispozifie deck un singur atu
la mort pentru un tai de cup& ceea ce este insuficient.
Avind voie sii piard5 trei levate, un caro, un atu qi o cupii, corect
este sii nu cedeze tentatiei de a defosa qi, la levata a doua, s3joa-
ce cup3 inicii din m&15 pentru a deschide taiul.
Principiul citirii mtiinilor

Acest postulat trebuie avut h vedere h momentul hceperii jocului, studiind cele 26
de c@i vizibile. El se realizeazii analizhd :
a. care a fost licitafia
b. ce carte s-a atacat qi ce carte a furnizat celiilalt adversar
c. ce sistem de semnalizare folosesc adversarii
d. probabilitatea matematic5 a distribufiei celorlalte culori (legat5 gi de te-
oria simetriei)
Licitafiile adverse, at2t pe culoare d t gi pe FA, in general furnizeazii lnforrna# pre-
cise, aSa cii reconstituirea dinilor adversarilor gi a punctajului definut, de ciitre cine
anume, este in general posibil5.
De pildii, adversarul a internenit cu FA, ce concluzie se poate trage ? Sau, adversa-
rul a contrat contractul fhal. Ce 1-a deterrninat ? Acest lucru trebuie s5 alerteze asupra
unor repartitii defavorabile fie la atu, fie la alte culori, gi cere adoptarea unor solu$i in
concordanp cu infonnatia primiti.
Pentru a cfgtiga informatii suplimentare privind distributia, care s5 permiti reconsti-
tuirea mfinilor, declarantul rnai trebuie uneori sB mai joace o Ievati, cfteodati d o e
^mainte de a decide asupra planului de joc, reconstituind distribufiile adverse.
Cele mai fiecvente probabilit5ti matematice au fost prezentate in tabele, dar douti
sunt extrem de importante qi trebuie re@ute, fiindcii intervin mai tot timpul qi vor semi
la aprecierea distribujiilor adverse qi qanselor de eliberare a culorilor. Ele sunt
cu qase cirp lips5 htr-o culoare, in 48 % din cazuri ele sunt distribuite 4 - 2 ~i
numai in 36 % sunt 3 - 3.
avind cinci ciirp lips&, probabilitatea ca ele sii fie *mp@ite 3 - 2 la adversari
este de 68 % din cazuri, qi doar de 28 % ca distribufia lor sii fie 4 - 1.
Acfiunea de hcercare a depistiirii ciiqilor de onor lipsii, dupii licitatie qi atac, repre-
zina, practic, giisirea planului de joc ce trebuie folosit h cazul respectiv.
Principiul pruden fei

Cere s5 se caute linii alternative, iar un contract s5 nu fie iremediabil comprornis de
o iinie specific5 de joc, aleas5 c h d nu au fost date suficiente, sau aleas5 astfel h c i t s5
exclud5 posibilitatea de a o mai schimba pe parcurs.
De exemplu, pregitind majorarea unei lungimi, nu este indicat a debuta cu c w e
mari. Cu A863 h m&Gi gi R72 la mort, dac5 culoarea nu este distribuitii prietenege gi
W l e sunt 4 - 2, kcepind cu As gi Rig5 se pierde controlul &i. Chiar dac5 stau 3 -
3, juchd c w l e mari gi apoi pierzhd o leva& este nevoie de o venire pentru a beneficia
de cartea majorat5. Corect este s5 se joace rnic din ambele m&inila prima levatii.
Un important principiu spune cH ln contractele dificile, vrhd-nevribd, trebuie jucat
bazat pe presupunerea c5i se vor g h i cgrple adverse aga cum ar fi bine s5 fie, ?nschunb,
in cazul contractelor ugoare, trebuie jucat pesimist, aplichd un joc de siguranp, tocmai
pentru ca prudenfa s5 fereascB declarantul de distribufii defavorabile neqteptate ce pot
cornpromite jocul.
Jocul de aminare la contractele de FA este unul recomandat de prudenp, 6cut pen-
tru a tiia leg5tura htre adversari. Dar el nu este automat. Uneori prudeng trebuie igno-
rat2 gi levata c&@igatiiimediat, de frica unui contraatac devastator.
Principiul de siguranti
Aplicarea lui este realizabilg prin intermediul a dou5 strategii.
Prima propune asigurarea contractului h primul rind, ori de c2te ori este posibil. De
aici deriv5 gi cea de a doua, va-zisH a jocurilor de siguranjii, care s u g e r d s5 se prefere
cedarea unei levate, atunci cind jocul nu este periclitat, fluidizind derularea jocului gi
&d prioritate contractului in detrimentul levatelor suplirnentare.
Presupunibd drept posibil critic5 distribufia adversa lntr-o anurnit5 culoare, decla-
rantul va aplica un joc de siguranp k rnanevrarea culorii, ferindu-se htotdeauna de dis-
tribu$i excentrice gi fiind dispus s5 cedeze o levatii.
Strategia controlului miinii

Se realizeaz5 prin aprecierea numarului de pierderi de tempo la care oblig5 jocul.
De cite ori se va pierde &a ?
Ca un corolar, din aplicarea acestei strategii rezuIt5 principiul de evitare a adversa-
rului periculos, aplicarea jocului de amhare. La contractele de fir5 atu cel mai impor-
tant lucru este tZierea conlu?ica$ilor lntre flancuri, amhind c&tse poate cistigarea leva-
tei !c cartea de stop.
In strategia de evitare a adversarului periculos, de pil&, impasele nu se mi fac
normal, ci k asa fel hc&t,daci sunt pierdute, s5 nu poatii fi cd~tigatede cgtre cel ce poa-
te da peste cap linerea declarantului.
Metodele de menpnere a controlului la am, c h d adversarii forjeaz5 declarantul sa
d e , fac parte tot di? strategia controlului miinilor sensibile.
Factorul timp
Factorul timp este determinant in dinamica jocului h calculul eliberiixii unei culori
gi este considerat unul din st2dpii de bazi ai strategiei dezvolttirii jocului declarantului,in
conditiile h care eliberarea propriilor culori este o curs5 cu adversarul, ce hcearci si-gi
impuni propriul joc.
C b d la un joc de far&atu h a trebuie cedati de doui on, se recornan& ca prima
oar5 s i se promoveze culoarea cheia ii lipsege Asul gi abia apoi s i se joace cea h care
un onor poate fi impasat. Declarantul trebuie s i fie cu un tempo *maintea adversamlui,
pentru a reugi si-gi impuni planul de joc.
Iat2 un exemplu pe aceasti t e a in care exist2 posibilitatea de a obpne levate ad+-
onale de la doug culori, iar declarantul, combhihd ~ansele~i p b d seama de tempo,
trebuie s i aleagi solufia o p t h i
Contractul este de 3 FA gi atacul este cupi. Cinci levate sigure gi
posibilitiifi suficiente. Trefla oferZi trei levate gi caroul alte doui,
prin promovare. La prima vedere culoarea de trefli pare sigw-5,
dar nu de trei levate este nevoie ci de patru. Si daci se va debuta
prin scoaterea Asului de trefli, nici adversarii nu vor sta cu d-
na-n s h gi vor scoate gi ei finerea de cupi.
Jocul corect este un car0 mic din & la levata a doua. Daci
Vest are Asul gi il pune, sau il are sec, nu mai e nevoie de levate
de trefli. Sau poate c i nu-1 pune imediat gi lasi declarantul sH
cfgtige o levat5 de caro. Iar nu mai sunt probleme. Declarantul va schirnba jocul pe tre-
fli $i va realiza contractul.
Combiniind ~ansele,alegerea caroului la levata a doua este superioarii treflei.
Principiul simetriei
Teoria simetriei a fost copilul iubit a1 lui Ely Culbertson. Ea proclami cii o distri-
bufie echilibrat2 atrage dupi sine in jurul mesei, de obicei, tot distributii echilibrate ~i
divizate echitabil. Iar o distributie dezechilibraa, cu lungirne mare, atrage dupg
ea distributii asemWtoare. Este lung intr-o culoare, implicit este scurt in altele, spune
clopofelul.
Exist5 un paralelism htre tipurile de minii. Potrivit legii simetriei, este foarte posi-
bil ca, a v h d o m h i de tipul 5-4-2-2, fie un alt jucitor are una similarii, fie una din cu-
lori este distribuiti in jurul mesei tot 5-4-2-2.
Forrnulhd deductii din legea simetriei, Blackwood a ajuns la o concluzie privind
modul de jucare a culorilor h noui c5$, cu Dama lipsi. Se impaseazi on nu ?
Se cunoaqte bitrhul adagiu care suspne c i ,,cu opt mereu f i cu noud niciodatd",
degi tot o cimiliturii zice c i ,,niciodatii9'nu exist2 la bridge.
Teoria lui Blackwood asupra distribufiei, derivatii din legea simetriei, 1-a facut si
formuleze principiul potrivit ctlsuia atunci c h d ai noui c&$ h o culoare, lipsind Dama
(daci nu existi indicatii de localizare), s i se trag5 Asul gi Riga h cap daci h mfinile
declarantului .yi mortului ^mpreuni exist5 o culoare s c u d de patru c%r$distribuifi 2 - 2
Jocul de levatti a1 declarantului 24 1
sau una de cinci ciirfi ^mp&pti 3 - 2, gi sii se apeleze la impas dacii culoarea de patru
crvfi este 3 - 1 sau 4 - 0. Teoria nu se confirm8 suficient de mult pentru a fi aplicat5
constant, h schirnb principiul simetriei se regiisefle fiecvent la m a de joc.
Principiulpromovcin'i unei culori
0 decizie de a promova o culoare depinde integral de felul h care sunt plasate c w -
le la adversar. Distribu$a c&plor adversarilor este tot at5t de important5 ca gi valoarea
cilrplor mari ale acestora.
Trei factori sunt de luat h considerare :
1. cel ce recomand5i principiul probabiliti@ormatematice
2. cel care pretinde cii plasamentul ck$ilor este aga cum s-ar don
3. cel care recomana aplicareajocului de siguranp
Cind existi o posibilitate de alegere htre douH linii de joc, principiul cere luarea h
considerafie ?n primul rind a probabilit5filor matematice privind distribufia ciufilor lip-
s&. Juchd normal gi aplicind corect acest principiu, automat se va g h i solufia alegerii
unei linii de joc gi ulterior, cind se vor perfecfiona cunogtinfele ~i hdembrea, se va
dezvolta ~iflerul, care va completa ceea ce tehnica de bazil a sedimentat deja.
A plasa anumite cSlrfi cheie la un anume adversar, chiar dacii nu se va dovedi co-
rect, ajuti la pregiitirea acfiunii.
Citeva sfatun', ce completeazil principiile de joc enunfate:

* c b d doi onori sunt lipsii gi nu exist5 jndicagi privind localizarea lor, se joacii
pe premiza cii sunt partaja$, unul ?n sthga ~i altul h dreapta.
* se evit5 pe cit posibil jucarea onorilor man ?ncap, hcercbd sii se joace din
m h opusii combinagei de onori (evident h contextul n-lui necesar de levate gi
fimcfie de existenfa venirilor).
* nu se consumii onorii mari pentru a captura c w l e mici.
* nu se extrag prematur atuurile atunci c b d este necesari5 h prealabil efectuarea
de taiuri cu c5Wle miiinii scurte (mortului).
* declarantul trebuie sii refbze sii fie scurtat c h d igi poate permite sii p i a r a hcii
o levati (sau levate), pentru a re@e controlul culorii de atu.
* sii se foloseascii principiul finalurilor de joc, care prevede dezbriicarea adver-
sarilor de c&@e de retur, prin eliminare gi apoi plasare de mh5, in scopul returului fa-
vorabil.
* sii se pii seama de aprecierea factorului pozifional, deoarece foarte multe jo-
curi trebuie s5 debuteze din m h a potriviti, nu din indferent care.
* uneori este bine sg se defileze o culoare lungii, pentru a obliga adversarul sii
defoseze.
* cind se dorese ca adversarul sii nu poat5 semnaliza, se joacii imediat atu.
* trebuie stabilit de la hceput ce minii (sau culoare) se intentioneazii a fi majo-
rati, fiindcii htreg procesul de veniri va fi construit pornind de la acest plan.
* cigtigind levatele cu c* mari, nu trebuie uitati regula care cere sf se joace
rnai ht2i onorii m5inii scurte, pentru a fluidiza jocul gi a nu bloca culoarea (de exemplu,
avhd AD 1032 cu RV5, se va debuta cu RV).
PLANUL DE JOC AL DECLARANTULUI LA CONTRACTELE
DE FM DE ATU
Juciitorii neexperimentati se feresc h general sii joace EirSi de atu, deoarece se simt
mai h siguranp la adiipostul oferit de umbrela culorii de atu. Si nu sunt departe de ade-
viir, htruciit, h afarii de protecfa pe care atuul o asigurk nepermiwd defilarea unei
culori adverse, c-le de atu fac posibilii objmerea multor levate suplimentare.
Dar, pe de alt5 parte, la &ii atu planul de campanie este mult rnai simplu. Declaran-
tul se va htreba doar cite levate cigigiitoare are imediat gi h ce culoare pot fi ob@ute
levatele lipsii, jocul de FA fiind de fapt bazat pe eliberarea culorilor lungi.
Jocul de f W de atu se renun5i la o curs5 htre declarant gi flanc, cine este cel care
reugeqte primul sii-qi majoreze culoarea lungii gi sii facii jocul sau sii marcheze dderea.
De fapt aceasta este problem crucial&h 99 % din contractele de FA, unde nu se &tig&
levate decit cu ciirp mari qi cu culori lungi.
A doua htrebare pe care trebuie sii gi-o pun5 declarantul se refer5 la numiirul de
p e r i (stoperi) h culoarea adversii, care ii vor perrnite sii-qi dezvolte propria culoare,
sursii a levatelor lipsii, iar principiul spune sd se menfind cat mai mult posibil stopuI tn
culoarea adversd. Declarantul de FA are de fapt acest avantaj, c&poate opri flancul 31
acfunea de eliberare a unei culori de atac. Flancul, pe de alt5 parte, beneficid de avan-
tajul tempo-ului oferit de atac.
Dupii ce atacul inif al a fost efectuat qi mortul s-a etalat, declarantul vede toate cele
26 de ciirp cu ajutorul ciirora va trebui sii realizeze contractul. Prima migcare, hainte de
a juca vreo carte, este cea de a trece h revisti fiecare culoare h parte qi de a nurnira
levatele ciqtigiitoare. Adicii cele care pot fi imediat trase fir5 a fi nevoie sii se cedeze
m h a adversarilor. Pornind de la n u m h l lor, h cazul cii sunt insuficiente, se va trece la
elaborarea unui plan de joc care sii permiti obpnerea levatelor lipsii.
Datele pentru elaborarea planului de joc depind de :
a. num5rul levatelor ciqtigiitoare.
b. decizia referitoare la sursa levatelor lips5 qi identificarea solutiilor tehnice (pro-
movare, majorare culoare lmgii, impase), luhd not5 de pericolele prezentate de
jocul irnaginat.
c. identificarea adversarului periculos qi modul de evitare pe care qi-1 propune
planul de joc.
Cea rnai uzualii tehnicii de joc, folositi la ^mpiedicareamajorhi culorii adverse, este
jocul de amhare. Este rnijlocul prin care circulafa dintre adversari va fi htreruptii, iar
aplicarea ei faciliteazii jocul cu adversarul nepericulos, evifidu-1 pe cel ce de@e levata
de ciidere. Deqi juciitorilor lipsifi de experienp nu le place sii dea dnunul, aceastii manevri
este deseori esenfalii. Stiind care este punctul slab, el trebuie cu orice pref protejat.
0 mare atentie trebuie acordati timing-ului qi circulaGei intre m h a declarantului ti
mort.. Tehnicile uzuale, cum sunt jocurile de evitare, de amhare, jocul h gol, asigurarea
circula$ei, coup de Bath, jocunle de siguranw de blocare gi deblocare, impasele, plast

rile de mini3 etc., vor fi redate pe larg prin exemple pe parcursul capitolului.
Ca o conciuzie, vom prezenta o listi conpnind principalele puncte pe care declaran-
tul trebuie sii le treacii rapid in revisti., gi care ?l vor ajuta sii-gi facii planul in functie de
informqiile pe care le-a primit. Degi num&rullor este apreciabil, aceasta nu trebuie sii
sperie gi sii vii facii sii renunpiti la ele. Destul de repede, cikjtigind expenen@, binehples
d nurnai dacii se joacii frecvent gi se depun eforturi pentru perfectionare, va fi suficient
ca, doar aruncind o privire pe cii@le mortului gi pe cea de atac, revibind mental licita-
tia, s5 se poat5 decide asupra unui plan de joc. Important este sii existe un plan gi sii nu
se joace la intiimplare. Iar dacii linia aleasii pe parcursul jocului trebuie modificata, nu
ezita$ sii apelati la alte solu$i pentru a iegi din impas.
1. funcfie de numiirul levatelor sigure, se va identifica sursa levatelor lipsii.
2. Trecerea in revisti a fieciirei culori h parte ca surse de levate.
3. Poate fi realizat contractul sau nu ?
4. Ce spune atacul ? (a 4-a din lungime /se va folosi regula lui 11, dintr-o secven-
@, h culoarea partenerului etc.).
5. Dacii exist5 informafii din licitafia adversarilor, corelatide cu atacul gi cu proce-
dura de localizare a ciirjdor mari la adversari.
6. E x i d vreun adversar periculos ? Poate fi evitat ?
7. Trebuie luati imediat levata sau este nevoie de un joc de am2nare pentru a t&a
circulafia ?
8. De c&teori trebuie cedat5 miha ?
9. Care este culoarea periculoasii care amenin@contractul ?
10. Dacii douii culori trebuie dezvoltate, care trebuie jucati rnai inti%?
11. Care sunt distribufiile probabile ale adversarilor ?
12. Existi suficiente veniri &-mort pentru reugita manevelor ?
13. Este vreo culoare blocatti, sau este necesarii vreo deblocare ?
14. Poate fi jucati o culoare care sii constringii adversarul la defose ce nu-i convin ?
15. Dacii o singurii levati lipsegte, trebuie decis de la inceput c h d se va incerca ob-
$nerea ei.
16. Dacii sunt necesare irnpase, ce probabilitate au, in ce direcjie vor fi date (evitind
adversarul periculos) gi c h d trebuie Gcute.
17. Se poate apela la jocuri de siguranp ?
18. Se poate efectua vreo plasare de m W h M, gi cui bebuie oferiti ?
19. Defilarea succesiunii jocului gi ordinea h care vor trebui jucate levatele.
exemplele care urmeazii se vor prezenta cele douii miini ale declarantului $1 mor-
tului, ktr-un contract de 3 FA, gi linia de joc recomandati :
declarant (Vest) mort (Est)
1. nRV7 rA54 Sunt gapte levate sigure.
v R65 vA32 Se hcearcii majorarea treflei jucind As-Rig&
+A654 +D7 mic gi sperhd o dxstributie 3 - 3. Pentru levate
a843 +A R 7 52 suplimentare se poate apela la impasul de pica
sau expasul de caro.
2. rAR7 4543 Sapte levate sigure.

vAR82 v53 Se bcearca majorarea treflelor prin impas re-
+R65 +A32 petat, revenind tn miin5 pe culoarea unde, dupg
a763 A v 10 8 4 atac, mai sunt dou5 +eri.
3 ~ 7 6 3 rA54 Cinci levate sigure. Se am2n5i de dou5 on &-
vA82 vR65 tigarea atacului de pica, apoi se elibereazs ca-
+R8762 + D v 10 5 roul, sperind cii Asul nu este la cel cu lungi-
i R 7 +A53 mea de pic&,sau c5 era culoarea 6 patru.
4. ,A54 rRD9 $ape levate sigure. Atac de caro. Se las5 doui
vR65 vA83 tururi adversarilor, dup5 care se face impas
+A32 + 74 contra Regelui de treflg. Astfel, contractul este
18752 * A D v 10 6 imbatabil chiar dac5 Riga este la Sud gi el mai
are un caro.
5. rR53 rA84 Sapte levate sigure, dup5 atacul de cup& Dacii
vAD7 v543 Sud a pus Riga de cup&,se la55 levata adversa-
+ RDV + A5 rului, degi mai sunt dou5 pneri. Dup5 care se
19842 * D v 10 7 6 incearc5 eliberarea treflei.
6 rA82 r6543 Sase levate sigure. Atac, pic5 Se ia imdat,'
v 92 v AV deoarece un contraatac de cup2 ar fi ucigq. Se I
+R765 + A D v 10 continu5 cu trefl5, pentru eliberarea culorii. :
iRDV10 i765
7. r R 9 4 r652 Sase levate sigure dup5 atacul de pic% Sud a
vA32
+A87
vRD7
+ R5
pus Dama, care trebuie luat.5, 6 caz contrar nu
se mai face levat5 6 culoare. Se continu5 pro- I
iR843 1D v 10 6 5 cedihd la promovarea treflei.
8. nA1098
vA2
+R43
47
v R v 10 7 5
+AD7
Opt levate sigure. Atac Riga de p i d . Avhd
inc5 o +ere, se ia imediat gi se majoreazii cu-
pa, juciind As gi impas la Valet.
I
4AR87 46543
9. rAD8 4765 Sapte levate certe. Pe once atac se ia $i se joa-
vAR43 v 72 c5 o levat5 in go1 la trefl5 (din lips5 de veniri la
+AR8 + 762 mort). 68 % qanse de reuqit5.
i
i832 +AR765
10. r R D 4 465 Opt levate sigure. Atac pic&, Sud pune Valetul. ,
vR72 vAD3 Se ia cu Dama, se trece la mort pe cup%~i se
+R1032 +AV75 execut5 impas de car0 contra Sudului. Dad
iR75 iA432 Dama va fi la Nord, acesta nu va putea reveni
pica, Riga fiind gardat.
11. 443 r ADV Opt levate sigure. Atac de trefl5, Sud pune
vADV v6543 Dama. Se ia cu Riga, se trece pe mas5 la caro ;
+D9843 + A Rv 7 gi se face irnpas de cupg. Daci Nord cggigi, el '
"
+RV6 132 nu poate rejuca trefl5. 1
Jocul de levati a1 declarantului
PLANUL DE JOC LA CONTRACTELE DE CULOARE
intocmirea unui plan de joc, trQibd concluzii dm datele pe care le are declarantul la
dispozifie dupfi momentul atacului, nu se bucurfi din pficate de suficienti ateniie, fiind
tratati superficial sau rutinier. Deoarece cheia performanfelor este legatit de pregitirea
jocului, recomandfirile ce urmeazfi sunt importante.
Filtrarea informa$ilor rezultate din licitafie gi din atac, aplicarea probabilitifilor ma-
ternatice gi alegerea tehnicilor de joc potrivite, contribuie la elaborarea unui plan de joc
cu ganse de reugiti.
Orice plan, oricgt de modest sau de redus ar fi, este mai bun deck nici un plan. Iar
dacfi, aga cum s-a mai spus, pe parcursul jocului sunt oferite elemente noi, el va fi modi-
ficat in funcfie de informajiile primite.
Arma secretii a jocului de culoare este atuul. Depnerea controlului gi posibilitatea de
a stopa culoarea adversarilor este un mare avantaj, de care se fine cont h elaborarea stra-
tegiei de joc.
Cind existi un atu gi un fit bun, 21general,se vor realiza mai multe levate decit ju-
&d fir5 atu, deoarece mai multe tehnici de joc, care conduc la crearea de levate, sunt
disponibile la jocurile protejatc de atu. Cum mai htotdeauna contractul declarat ,,nu ca-
de d i ciirli" gi existi o levati-doufi lipsfi, declarantul trebuie sfi gfiseascfi metoda de a
face ca ele sfi dlsparfi.
Stabilirea unei rela$i htre numhul de levate cigtigfitoare gi numfirul celor perda~ite,
examinarea posibilelor c&$ ~i culori care pot ajunge ?npostura de dgtigiitoare, practic,
inseamnil a face un plan de joc.
Procesul de suplimentare a numtimlui de levate cggtigfitoare se face exarninhd atent
ficcare culoare, pentru a stabili dacfi este capabili, sau nu, sB devini o sursfi de levate.
Reconstituind distribuliile adverse, apelhd la calculul probabilititlilor gi juchd cu
toatc cele 52 de c5@, cele 26 v h t e gi cele 26 ale adversarilor, intuite h c i din licitafie
$i atac, un declarant avizat va avea un randament mult superior celor ce nu au depus un
efort constant de ghdire a jocului.
Paradoxal poate, alegerea unui plan de joc la contractele la culoare este rnai dificil5
decgt la atu, unde levatele se cigtig5 doar cu &fi man sau lungimi.
La jocurile de culoaie, sub scut~llatuului qi a1 multiplelor tehnici, se ofera rnai multe
opliuni gi esenpal este sii se facfi o alegere corecta gi nu sfi se incerce concornitent mai
multe. C~unfac mul$ jucitori neexperimentafi care taie fir5 rost, fac irnpase in s t h g a gi
dreapta, gi nu se decid cum sfi conducfi jocul.
C h d se adopt5 un plan de joc, trebuie s5 se gtie exact ce se doregte prin interme-
diul lui.
Urm5ri$ acest exemplu, h care mai multe alternative se oferii :
Contract :4 4 . Atac Darna de pic&.

Cum s-ar putea face jocul ?
1 . Majordnd culoarea lungd.
Se trag As-Rig5 de pic& apoi As de car0 gi cedatir m h cu Dama de caro. Se va
ajunge apoi la mort cu Asul de trefl5 gi pe caralele rnajore se vor defosa cupele perdante.
S-ar putea face astfel unsprezece levate.
2. Tdind la mort.
Se cktig5 atacul, se trage Asul de cup5 gi se taie o cup5. Apoi As de trefl5, tai de
trefl5 gi h c 5 un tai de cupit. Se vine h rnM la Asul de car0 gi se joac5 Riga de pick
Dac5 cupa nu a devenit major&,se vor pierde o cup&,un atu gi un caro, realizhd zece
levate.
3. Impasdnd..
S-ar putea c w g a atacul gi debuta cu trefl5 la As. Apoi cup&cu impas. Dac5 irnpa-
sul reuge*, se va t&a o cup5 la mort gi executa gi impasul de caro. htr-o zi norocoasii
s-ar putea face dou5sprezece levate, altfel, unsprezece.
4 . Tdind in mdnd
Se cMig5 atacul, se joac5 trefl5 la As ~i se taie o trefl5. As de cup5, tai de cup5 gi tai
de trefl5. Apoi hcii un tai de cupii. Dacii pin8 h acest moment nu a supratiriat nimeni, se
vor putea face zece levate juchd Asul de caro, Riga de pic5 gi plasa &a Vestului pe
atu sau car0 pentru ultirna levaa.
Acest exemplu, care a demonstrat c5 oricare din cele patru planuri de joc, dac5 era
respectat, oferea contractul, a fost invalidat de un declarant care a N u t mortig s5 joace
@a a cigtigat atacul gi a jucat As de cup& tai de cup5, As de trefli, tai de trefli. Dupi
care a %cut impasul de caro, nereugit. Vest a cigigat gi a jucat Valetul de atu. S-au pier-
dut pin5 la urn5 un caro, o pic5 gi bc5 dou5 cupe. 0 ciidere.
Mai toate jocurile de culoare se hcadreaz5 ?nunniitoarele patru grupe:

1. bazate pe taiul perdantelor cu atuurile mortului
2. bazate pe majorarea unei culori lungi, concomitent sau urmatii de scoaterea
atuurilor
3. utilizind la maximum atuurile ambelor mihi, printr-un joc de tai k cruce sau
mort inversat
4. extriighd atuurile gi apoi promovbd c&$ cwgiitoare h culorile aliiturate
Ordinea de prioritate a declarantului h aplicarea planului ales ar trebui s&fie u w -
toarea :
a. eliminarea perdantelor prin tai
b. defosarea perdantelor
c. extragerea atuurilor
d. promovare de levate
e. majorarea culorilor lungi
f. impase
g. alte tehnici de joc (cu intermedid atuului, elim&iri,plasiiri de m&nietc)
Tehnicile elementare, perfecfionate gi de expert, care vor trebui aplicate, vor fi pre-
zentate cu exemple h cursul acestui capitol.
Principalele aspecte, ce se cuvin a fi trecute ?nrevisti de ciitre declarant pentru a
elabora cel mai potrivit plan de joc, sunt :
1. n W a r e a perdantelor, dar gi a clgtigiitoarelor sigure, culoare de culoare.
2. situa$a atuului qi cum se cere a fi manewat. Poate fi extras imediat sau nu ? C t
te atuuri au adversarii ?
3. Pot fi &ate la mort unele din ciirple perdante ?
4. Ce culoare se preteazii pentru eliberare, ce riscuri comportii ?
5. Ce c&$ pot fi promovate, ce riscuri comporti ?
6. Se pot defosa unele perdante (imediat sau mai tirziu) ?
7. Pot fi executate irnpase, ûnpotriva cui qi c h d ?
8. Ce a dezvgluit licita$a adversii privind punctele gi distribufile ? Se poate stabili
punctajul depnut de adversari, la cine se ghegte gi care adversar este periculos.
9. Ce spune atacul ? Existii riscuri de tai ?
10. Se preteazii nGna la un joc de tai 21cruce ? \
11. Cum este asigurati circulafiamhii-mort pentru a aplica planul de joc ?

12. Ce mhii trebuie majoratii, a mortului sau a declarantului ?
13. De cite ori se va pierde miha, ce riscuri comport5 ?
14. Este necesar, gi poate fi aplicat, vreun joc de siguran@?
15. Este vreo culoare blocata ?
16. Exist5 vreun risc de a pierde controlul miiinii la atu ?
17. Pot fi realizate levate ?XI plus, fir5 a risca contractul ?
18. Coordonarea juctirii c&x$lor, levati3 cu levatii. Este asigurat timingul ?
19. Tehnicile de joc care rnai pot fi folosite ( e l W , joc h gol, amh5ri, plasgri de
&a)
20. haginarea halului de joc.
Urmeaz5 un set de exemple ?ncare, prezentind cele dou5 milhi, se sugereazi linia
de joc recomandati a fi aplicati
declarant (Vest) mort (Est)

Contract 4 r, perdante patru (mi trei Agi gi o
rDV9 levati de caro, dar care poate fi defosati pe o
vD103 cup5 promovat5 la mort).
+A32 Dac5 atacul nu este caro, se j o d imediat atu.
a5432 Dacii este caro, se elibereazii imediat o cupii,
jucbd Riga gi acoperind apoi Valetul cu Da-
ma, hcerciind defosarea caroului perdant.
Contract 6 r, perdanti o trefl5 gi poate Riga de
atu. Atac Riga de trefl5.
Se trage As (pe care cade Riga) ~i Dam5 de
caro (defosiind trefla), dup5 care se impasead
pica, pentru o eventual5 levati h plus.
Contract 5 a, cu perdante sigure Asul de treflii
gi Asul de caro.
Se extrage imediat atuul cedtind Asul.
Perdanta de pic%se d e f o s d pe Riga de cupii.
Contract 6 r. Atac caro. Doug perdante, o cu-
p5 gi o trefl5.
Singura solu@e ar fi elirninarea perdantei de
cup5 hcer&d majorarea treflelor, dac5 sunt
3-3. Se extrag atuurile, urmate de o treflii in
gol, pentru menfinerea circula@ei.Apoi As de
trefl5, tai de trefl5 gi venire la Asul de cup5
pentru defosarea cupei pe trefla majorati.
RemarcaG cum atacuri succesive de cup2 (in atac
la jucarea treflei in gol), ar fi scos venirea de pe
mas%.
Contract 4 4, cu trei tururi de caro la atac.
h afar5 de cele dou5 carale perdante, se pot
pierde gi douii cupe dac5 declarantul nu le taie
(circultind pe trefl5) cu atuurile man.
Contract 4 . Atac Dam5 de caro.
Aparent, dou5 pcrdante de cup% Dar dac5 de-
clarantul trage atuurile, ar putea pierdc chiar
patru cupe. Aga c5 trebuie s5-gi preg5teasc5 un
tai la mort. Se ia atacul pe mas5 gi se
impaseazi la cupii. Presupunhd c5 Nord cQti-
g5 gi revine atu, se cQtigii pe mas5 gi se joacii
iar cupii. Indiferent cine cQtig5, o cup5 se va
putea t%a cu un onor de atu.
Jocul de levatd a1 declarantului 249
Contract 4 r . Perdante Asul de atu, un car0 gi

7. rDV10943 rR76 poate o cup5.
vAD4 v75 Reugita depinde de capacitatea de a &a o cup5
4 R94 4 A732 pe mask Aga cH nu se trag atuurile. Cel mai
154 1A R 7 6 sigur este de a debuta cu cupele, pentru ca gi pe
retur de As de atu, atu, s5 r M un atu la
mort pentru taiul cupei.
Contract 6 r . Perdanti o cup& dar treflele tre-
8. AARDV10 4654 buie gbite 3-3, tiind de dou5 on.
vA2 v6543 Se debuteazii cu As de trefl5, tai de trefla gi
4 2 4 ~ 7 5 4 3 ulteriorkc5untai.
1AR654 13 Dac5 s-ar fi hceput cu &-Rig5 de treflg gi
apoi taiuri, exista riscul suprataiului.
Contract 3 r . Trei tururi de cup5 h atac, ulti-
mu1 &at. Perdante dou5 cupe, un caro pi o pic5
rR73 (dacH sunt 3-2).
1" ~ 7 6 5 Se trag dou5 tunui de atu, 15shd majora la
4 765 4 R D v 10 adversari, dup5 care se elibereaz5 caroul.
1RD4 1A72 Dac5 declarantul rnai juca un atu, pierdea con-
trolul, deoarece flancul mai juca o cup&
s c o ~ d u -ultimul
i atu, gi, cind c@tiga cu Asul
de caro, mai avea o cup5 major&.
Contract 4 r . Trei tururi succesive de cup%.
lo. rARDV r 1054 Cum declarantul nu are decit patru atuuri, nu
v32 ~ 7 5 4 igi poate permite s5 taie. Va arunca o perdanti
4ARV75 4 D 109 (trefla), Acum mortul piize$e continuarea de
172 8A 5 4 3 cup5 gi declarantul poate scoate atuurile gi face
jocul dac5 ele stau rnai r&ude 4-2.
Contract 6 4 . Perdante un car0 gi o treflg, dar
ll. rA106543 rRDV7 deunadmelesepoatesc5pamajorhdocup5
VA vDV3 gi jucind perdanti pe perdanti.
4 A74 +R52 Se cigtig5 atacul, se degajeaza Asul de cup%
1R52 1A74 se trece cu atu la mort gi pe Dama de cup5 se
defosead din minora atacati. Returul se @ti-
g5, se scot atuurile gi pe cealalti cup5 se
defoseaz5 minora perdanti in cealalti culoare.
Contract 5 1 . Perdant2, teoretic, o picg, dar
12. hR432 rA75 jocul trebuie conceput h tai &I cruce.
vA542 v3 La kceput se trag onorii dm culoarea lateral&
42 4 A6543 pica, ca sit nu se ajung5 h situafia ca adversarii
iR1075 4AD98 s5 defoseze in timpul taiurilor, gi apoi se exe-
cut2 taiul kcrucigat cu rogiile. Dac5 atacul era
trefl5, se obfinea qi irnpasul gratuit la Valet.
Contract 6 4 gi atacul este Riga de p i d .
13. r7 r AV 32 Se ia cu Asul gi se trzge As-Rig; de atu. Apoi
vAD53 vR2 Rig5, As de cup5 gi cup5 tEiiat5 cu ultirnul atu
+ AV7 + D932 de la mort. Se revine in miin5 la Asul de caro,
a ~ ~ 1 0 7 64 ~ 3 2 61% a risca impasul, care ar putea conduce la
un tai a1 cupei. Se scoate ultirnul atu gi se ce-
deaz5 un caro.
Contract 4 r . Se pierd primele trei tururi de
treflg, dup5 care flancul joac5 cup%.
14. rAD973 r R V 10 Linia de joc, pentru a nu risca o eventual5 dis-
v2 v A653 tribufie p r o a d la caro, va fi de mort inversat
+RD72 +A43 (tai cu m h a lung%gi extragere cu m h scur-
+732 a654 ti%). As de cup5, tai de cup5 cu Asul, venire la
mort cu Asul de car0 gi tai de cup%cu Dama.
Pic2 la decar gi ultirna cup5 ti%iati%cu 9. Reve-
nire pe mas%cu pic5 rnic5 la decar gi extrage-
rea atuului (3-2 = 68 %).
6 r cu atac de cup& Perdante una sau d o 6
15. rAV1054 rRD732 trefle.
vR5 vA32 Se extrag atuurile adverse, dup5 care se elirni-
+A43 + R5 ni?i caroul gi cupa, terminhd in m u , gi treflii
a765 a A v 10 la decar. Sud prime* plasarea de miin5 gi nu
poate juca decit ori in tai-defos5 pe rogii, ori in
fbrgeta de trefl5.
Observatie & toate exemplele prezentate, s-a considerat ca' distribu/iile adverse
nu sunt excentrice Si permit o desjfiQurare normala' a>ocului bazatd pe probabilitdti.
Jocul de levatd a1 declarantului 25 1
MANEVRAREA CULORIL,OR
Manevrarea unei culori - Manevre bazate pe probabilitii fi-Manevre de

necesitate - Jocurile de siguranfd
Scopul studierii gi cunoagterii diferitelor combinatii de c w este de a putea extrage

maxkiiiil dz profit din manevrarea lor corecti. Pentru a deveni un bun juciitor de levati,
este obligatone intelegerea combinafiilor de bazii ale ciiwor unei culori. Exist2 culori a
ciror conformatie conduce invariabil la acelagi numiir de levate, indiferent cum sunt ju-
cate, gi existi culori ?n care combinarea ciiflor este de -a naturii hc&tse pot obtine un
nurniir variabil de levate, h c f i e de modul de manevrare, wind seama de valoarea ciirp-
lor gi de nuzwirul celor lips%.
incii de pe vremea whst-ului sunt cunoscute gi folosite patru t e h c i de bazB de ma-
nevrare a unei culori, in scopul realiziirii unui numiir c&trnai mare de levate
a). jocul onorilor in cap, aga-zisa manevrii indiferentii, dar cu precaufiunea (pen-
tru men$nerea circulaGei) de a juca mai intii onorii din m h scurtii. De
exemplu, cu R4 vizavi de ADV3, se hcepe cu Riga.
b). jocul spre ccrrtile mari. Cu 32 vizavi de RD7, se va juca din prima m h a
spre onori.
c). prin intermediul impaselor
d). jocul la majorare, uneori in go1 (pentru menajarea circulafiei). De exemplu
AR9765 vizavi de 43. Cu cit culoarea este rnai lungii, cu atAt majorarea ciix$-
lor mici este rnai ugoarii. Pentru promovarea (inrang), de pildi cu RDVIO, se
va ceda o levatii, cu DV 109 se vor ceda dou5 levate.
h funcfie de exigenfele contractului, manevrarea unei culori poate fi condus5 in trei
feluri
(1).Dupa' principiul probabilitd&lor, zis si a1 ,,celei rnai bune ~ a n s e "Este vorba de
aga-numita tehnicd normald, care cere juciitorilor sii cunoascii cele rnai fiecvente proba-
bilititi de distribufie a c w l o r lips&.
(2). Dupd principiulprudenfei, apelhd la jocuri de siguran@pentru a asigura indeplini-
rea contractului. Se joac5 de siguranp atunci c h d contractul declarat este inferior celui
pe care aparent il prornit ciiqile printr-o manevrare normalii. fn asemenea cazuri se pot
folosi manevre de securitate care nu comprornit contractul, ci il fac sigur gi in condi$i de
distributie defavorabilii, renunwd la eventualele levate in plus.
(3). Dupd principiul de necesitate, potrivit chis dacii o singur5 pozitie a ciirfilor ad-
verse permite realizarea obiectivului fixat, se va juca consideriind cii aceast5 condipe
este indepliniti gi ci.@le stau ,,aga cum dorim"
Vom examina, prin intermediul exemplelor, manevrarea celor mai importante com-
binatii de csrfi conform principiului ,,celei mai bune ~anse",@ ~ cont
~ ded reparti$ile
normale cele mai fiecvente.
Obsewatie :foarte des, manevrarea combinqtiei apeleazd la impas.
Onori grupati
Combinatia .
NumLir total de cfirp
7 8 9 10
A 10 9 ... Mic spre 9, $i dat drumul dacil mha doua nu pune onor
A D 10 3 2
Onori separati
I
Cu 9 c*. Unul din onorii gardafi (Asul sau Dama), pentru a conuola daci
R964 nu este vreo sicmil la adversari.
RD103 Cu 8 c&p. Unul din onorii grupati @ga sau Dama), $i apoi mic spre onorul
A752 ( izolat (Asul).
AD 96 2 I Cu 9 catti. O n o d izolat (Riga).
. - .
R543
RV762 I Cu 9 c w . Riga $i Asul in cap.
A853 I Cu 8 c&p. 0 n o d izolat (AS&) gi apoi mic spre Valet.
AR54 I Cu 8 c q i . Son& cu Asul $i apoi din cealaltii miM cu Valetul.
V1062
R1095 Cu 7 cwi. Asul $i apoi mic spre 9, $i incil o data mic spre 10.
A43
A1052 Cu 7 c w . Mic spre Dami vi, dacg este pierdutil, impas ulterior spre Valet.
D43
A752 I Cu 8 c&p. Asul $i, dacil apare 10 sau Valetul in mina ti patra, mic spre 9.
D963 I Dac2 nu apare, se continua cu mic spre Dam5.
AV652 1 Cu 10 cilrti. Mic sure Valet.
.-
1 AV53 1
I
I Cu 8 c&rti. Impas repetat

. juchd
. spre As.
10962
AV6 32 Cu 9 cwi. Asul $i, dac5 cade un onor, ulterior mic spre Valet.
9875
RV95 Cu 8 c&p. Mic spre onorii grupa@.
D643
Jocul de levatti a1 declarantului 253
R9852 Cu 9 c w . Unul dln onorii grupdti.

DV43
RV95 Cu 7 c w . Mic spre 9, apoi mic spre Valet.
742
V 10 5 Cu 7 c w . Mic spre 10 $i apoi mic spre Valet.
R642
RD V 95 Cu 7 c w . Mic spre Valet $i, dac2 trece, se repet2 cu mic spre DaM. Daca
32 Valetul este luat, se continua cu onorii in frunte.
",respectiv pe probabilit*
(I). Munevre batate pe ,,cea mai bunti ~ansti
Jocul bazat pe probabilitfi$ este acela k care, E c h d referire la doufi linii de joc,
este aleas5 aceea cu cea mai mare probabilitate maternatid.
De pild5, jocul bazat pe o distribufie 3 - 2 la adversari, ktiInitfi in 68 % din cazuri,
este de preferat celui de impas, care reprezintfi doar 50 %, motiv pentru care manevrarea
culorilor in funche de probabilit5h este nurnitti gi ,jocul cu cea mai bun5 gansC'
Ciiteva exemple
Problema este dac5 s5 se trag5 Asul gi apoi s5 se impaseze, sau
s5 se fad imediat impasul la Dam%. Este mai bine de im2asat
irnediat, deoarece acest joc permite repetarea impasului, dacii Vest
a pus mic.
Presupunhd d se vor patru levate, se poatc juca As gi Riga,
sperhd un onor dubleton. Sau se poate face impas la 9 gi repeta la
10. Un prim irnpas Si apoi As-kg&, este jocul cu cea mai bun5
sans5.
Se poate juca Asul gi apoi rnic, sau un impas urmat de As, sau
impas repetat. Cea mai bun5 linie de joc este dublul impas.
Tendinfa este de a juca spre Valet, gi apoi Asul, dac5 impasul a

reugit, bazat pe Riga dubleton. Ugor superior este jocul &11 m h 5 ,
cu Dama care, dac5 este acoperitfi cu Riga, se va pune Asul gi
ulterior declarantul va repeta impasul, contra decarului (Vest poa-
te avea R 10 x).
A v h d doar dou5 c*, Sud va impasa de la hceput. Cu trei
c5@ va trage kt% o son& cu Asul gi apoi va impasa de dou5 ori
din m h 5 spre fig5-Valet-decar.
C h d sunt posibile dou5 sau mai multe linii de joc, calculul probabilittihlor ofer5
posibilitatea evalu5rii avantajului combdrii acestora
Calculul probabilitG6lor unuijoc Zn care se combinii zansele
P h 5 acum au fost expuse combinahile frecvente de c5qi ktr-o anume culoare gi
modul lor de manevrare practichd &ferite linii de joc.
'.Dac5 se ia h s 5 h considcrare htreaga m2.118, trebuie examinate, $i combinate, gan-
sele h mai mult de o singur5 culoare.
254 Bridge de la A la2
Pcntru inceput, s5 stabilim modul de compunere a probabilititilor

rA52 Exemplul prezentat ilustreaz2 dou2 situafii diferite. S5 presu-
v V 10 8 7 2 punem c5 se joac5 6 V cu atac de caro.
+A Pentru hdeplinirea contractului, este nevoie fie de irnpasul
aAD65 reugit de atu (50 %), fie de o ^hnpSufire 3-3 a treflelor (36 %),
rR43
t pentru defosa picii perdante. Bar nu trebuie s5 se hpleagi4 din
asta c5 probabilitatea de succes a glemului ar fi de 86 %, pentru
vAD543 c5 ar fi ca gi cum s-ar n W r a gansele de dou5 on. & realitate,
+ 75 numai
tribulia
dacg impasul de cup5 egueaz5 se ia h considerare dis-
treflelor. & mod normal, la levata a doua se va face
aR84
impasul. Din 100 de cazuri in care apare aceasti4 pozitie, $50
impasul reuge*. h celelalte 50, contractul va depinde de trefle, unde gansa de distribu-
tie 3-3 este de 36 %, adic2 ?n 18 cazuri. Concluzia va fi c2, prin combinarea ganselor.
$emu1 va avea o probabilitate de succes de 68 % (50+18).
Se poate formula o regul2 a acestor situatii, ?ncare este nevoie ca doar una din doui
pozitii s5 fie favorabil2, gi In care aplicarea unei manevre nu prejudiciaz5 gansa celei de
a doua Sansa globalci este obtinutci prin aditionarea probabilitcitii primei manewe
(PA)cu rezultatul calcululuiprobabilitdtii celei de a doua (lraportat
?~ ),de
la cazurile
nereugitci a primeia. Formula matematic5 este PUB = PA+ (100 - PA)x PB
Vom presupune acum, avhd aceleagi mihi, c5 s-a ajuns h nefericitul contract de
7 v De data aceasta este nevoie de ambele condijii, ~i de impasul de cup5 gi de distribu-
$a 3-3 a treflelor. Sunt 50 de ocazii h care impasul reugegte, dar chiar ~i aga glemul este
dependent de distributia treflelor, care Tn 36 % din situatii (18 cazuri) este 3-3. Rata de
succes a marelui glem este deci de 18 %. Prin m a r e probabilitatea de reugitil in cazuri-
le c h d se pretind doug pozitii favorabile se ob@e multiplicdnd probabilitdfile celor
douci manevre. Formula matematic2 este : PUB = PA x PB.
(2). Manevre de necesitate

Ele impun conduita jocului in funcfie de nuxGrul de levate cent de contract, reali-
zabil cu doar o singurii conditie.
- Dac2 este nevoie de patru levate, unicul mod este
de a g h i Riga sec la Est.
Se trage Asul gi se face apoi de dopa on impas con-
tra Valetului.
- Pentru cinci levate, corect este o carte mica de
1hgH As gi acoperirea decarului cu Valetul, urmat
D 10 apoi de Asul h cap, pentru capturarea celuilalt
onor. Sac, dac5 Est a pus Darna la prima levati, ?n
turul urm2tor se va juca Valetul impasfind Vestul.
- Unica gans2 de a face toate levatele este de a gisi
V Valetul sec la Est gi, de aceea, se va juca bazat pe
aceasti condifie. Dama in cap, gi ulterior impas la 9.
P r e s u p h d c5 e vorba de culoarea de atu, gi

d. A74 Vest a contrat (neagtepthdu-se s5 gZiseasc5 Asul pe
RV6 t 10 8 masg), pentru ca el s5 fie limitat la o singur5 levati
D9532 Estul trebuie s5 aib5 decarul dubleton. Corect este
s5 se joace mic de pe mas5 spre 9, cigtigat de Valet,
gi apoi Dama in cap, capturhd decarul gi Riga.
Manevrarea core& a acestei culori, de la care se
7542 doregte obpnerea a trei levate, dm ra$uni de control
AR3
t $i pentru a menaja circulatia, const5 in jucarea pri-
mei levate in gol. Nu se debut& cu Asul $i Riga
deoarece culoarea ar putea fi prost hstribuiti.
(3). Jocurile de sigurantii

h toate cazurile in care se examineaz5 o culoare, cu scopul de a se determina numa-
ml de levate pe care o combinajie de cii@ (privit5 independent de celelalte) il poate
oferi, existi dou5 moduri de a o face.
Prirnul i ~propune
i aprecierea num5rului maxim de levate care ar putea fi realizate.
Cel de a1 doilea presupune efectuarea unui joc de siguranp, prin care se dorege ob-
perea unui num5r de levate mai mic deck cel maxim posibil, printr-o manevra care, ?n
schunb, asigurii numgrul suficient de levate necesar indeplinirii contractului. 0 astfel de
manevr%,cunoscuti sub numele de joc de sigurant8, se executi strict legat de alte ele-
mente importante ale t e h c i i jocului de leva* gi in special de factorul tempo gi de exis-
tenp venirilor necesare executirii manevrei. Lipsa acestora conduce uneori la imposibi-
litatea efectu5rii unui joc de siguranp.
Termenul se referg la faptul d declarantul acordi prioritate indeplinirii contractului,
cu intentia de a reduce la minim riscul de a cadea, in detrimentul unor posibile levate
suplimentare. h concursurile de perechi, unde conteaz5 foarte mult o levat5 ?nplus. si-
guranp contractului trece pe planul doi.
Vom t r e e hr d mai mulk exernpie dej d de sigumn$?i cu diverse combina$i de c&$:
CBaile axei Jocul de siguranta

Pentru a nu pierde de&t o levat& sejoacii nlic de pe mas3 ~ idaca , Est con-
1) D4 32 tribuie cu o carte mica, se intercaleaza decarul.
t in felul acesta nu se pierde nici o levatFi daca Est are Riga sec.
A 10 8 7 6 5 Varianta potrivit caeia cel mai potrivit joc ar fi mic spre Dama este gresi-
ti%.
2) RV64
-
A952
+ Ju&d Riga ~iapoi mic spre 9, suntem proteja$ contra tuturor combinatii-
lor de 4-1 pentru a asigura trei levate. D a d Est nu mai rfispunde, se pune
Asul ~i se joaca spre Valet. Iar dac3 Est a avut D1087, nu va face nici el
d&t un joc.
3) D432 Corect este de a impasa pornind cu Dama de la mort, pentru a sc putea
-t ulterior captura R105 in m5.na Estului.
AV9876
4) A 865 Corect este de a porni cu Asul, deoarece astfel se poate captura, *ti a se
t pierde vreo levata, secvenp V1072 in m h Estului.
RD943 I
5)
A10762 1/
' Daca sunt necesare toate levatele, se joacil Asul ~iRiga, presupunhd clir-
tile adversarilor 2-2. Daca un onor cade in primul tur, se recornand3 a se
1 t
R 94 3
lmpasa celalalt onor in turul urmitor. ~ a c wi poate pierde o levaa, x
ioaca mic dintr-o m h 2 si se intercaleaz5 decarul sau n o d din cealalt2
;in felul acesta suntem protejap contra DVxx. fntr-o min2.
I
6) l&7 5 Se incepe cu Riga, dupi care mic la decar. in felul acesta suntem protejati
t
A10432
dac5 Est arc DVxx.
7) AD874 2 Pentru a obfine toate levatele, se executa impasul la D a d . Cea mai bud
$- vans2 de a nu pierde deciit o levatil este de a juca mai intii Asul $i apoi mic
653 spre Dam%
8) A R V 10 5 4 Jocul corect cere impas din primul tur la decar.
t- Cu n o d cilsp este corect o son& cu Riga, ceea ce ar reprezenta o protecpe
86 contra unei Dame seci la Est, dar cu opt carfi numai impasul imediat va
permite capturarea Damei in patru la Vest.
9) AR432
t Situape similarti cu precedents, cere impas imediat.
y-10 9
10) AR975 1n primul tur Riga, urmat de mic la decar, deoarece astfel suntem protejati
7
10 3 2
contra DV8x la Vest. Contra Estului nu avem ce face.
11) AV86 53 Corect se d e b u t e d cu Asul. A juca in primul tur mic spre Dama conduce
t la pierderea a do&i levate daca Vest are Riga sec.
D4
12) RV6 Pentru patru levate, se pornevte cu Riga. Se revine in Sud $i se joac5 mic
-t spre Valet. Acest mod de a juca dspunde la toate impqrile 4-1.
A9543 & cazul c3 se pretind toate cinci levatele, se executii impas contra Damei
in trei la Vest.
13) R96 0 variant2 a precedentei, h care corect este Asul mai inti%,m a t de mic
14)
t
AV875
D754
-t
D a d avem nevoie de toate levatele, corect este s5 se joace Dama prima -I
la 9 de pe mad. Pentru cinci levate se impaseazil la Dama in trei cu Estul.
oar&,deoarece ne va permite s2 impasfim ulterior Estul, dac2 are toate cele

AR962 patru &I$ lips%.
15) A 863 Poate cel mai important tip de joc de siguranp. Dac8 culoarea este atu. $i 1
t DV754 sunt la adversari, nu se p a t e trage direct Asuls? Riga F6ra a pier& I
R 10 9 2 controlul m%nii. Corect este As $i apoi mic spre Riga. Daca nu apare un [
onor, se impaseaa.
16) A 10 9 6 4 3 Mulp joaca la prima levatil Valetul, ceea ce este gre~itdaci Vest are Dama
t sau Riga sec.
vs Corect este mic spre 9, daca sunt suficiente veniri. in absenla lui 9, corect
este mic spre Valet, sperhd Rx sau Dx la Est.
1
17) A984
g 2 7 2 1
I
Mai intPi Dama si apoi impas repetat. Cu nou5 cfiqi, mai intii Asul $i apoi
mic la Damtl.
i
18) A D 10 6 Corect este d se impaseze, dar plechd cu o carte mica nu cu Valetul,

t
V75
fiindca astfel s-ar ajunge la pierderea unei levate in cazul c%Vest are Rx
iar Est 9xxx.
19) RV7 5 Daca nu se poate pierde levat& se joaca cu impas, p r e s u p h d Dama in
A6 4
t trei la Vest.
Dacfi se poate ceda o levat& se joaca As $i Rig2 $i apoi mic spre Valet
(pentru cazul ca Est are Dx).
20) DV7 5 Corect este a juca Asul $i mic spre DV, chiar de douA on d a d este nece-
A6 4
t sar. Nu se cl$tig% nimic ~ I Iaceasta combinape impadd, ~i se pierd douil
levate d a d Vest are Riga in patru.
21) A 10 Mic la decar rezolva cazurile cu un onor in doi la Vest ori un 3-3 ce ofera
f patru levate.
R9642
22) R95 Cea mai buns $ansa pentru trei levate este As unnat de Rigti, ceea ce, daca
t
A1064
culoarea sG3-3 sau un onor a c h t in primele dous tururi, rezolva cazul.
23) Majoritateajuciltorilor gre$esc la aceasta. combinafiejuckd la a doua leva-

?
V 10 7 5 4 3
ta Valetul sau decarul, deoarece acest joc conduce la pierderea a Pnca unei
levate data Dama sau Riga sunt dubleton. Corect este a juca o carte micT!
in turul doi.
24) V5 Cea mai bun&metoda pentru a dezvolta patru levate este mic spre Valet,
AR632
t daca Vest are D1084.
25) A 10 9 4 3 2 Daca se poate pierde o levati, corect este mic de l k g a As. Un asemenea
D765
t joc p a t e costa o levaG, daca Riga era singleton, dar in schimb protejeaza
daca unul din adversari avea RV8.
26) D765
-
AV9432
+ A juca Dama, este tot un joc de siguranp f&r& efectuarea c h i a nu se mai
p a t e captura R108, daca aceste c h p erau toate la Est.
27) V72 D a d declarantului ii ajung patru levate, se joaca Asul $i apoi mic spre
AR865
t Valet. S a l v e d situapa c h d Vest are DlOxx.
28) 10 3 Se joacil mic spre AV. Doar o levatfi este in general probabila, dar este
AV5
t posibil ca Est sa aiba un onor singleton sau R D.
29) A D76 54 Pentru toate levatele, corect este s i se faca impasul. Pentru cinci, se trage
t
932
Asul, ca o precautie impotriva Regelui sec, ~i se revine pentru a juca spre
Damii.
30) AD V 3 2 Pentru toate levatele, impas repetat. Pentru doar pat- se trage Asul $i
765
t apoi din m h a s c d spre lungime.
31) ' R 10 8 4 Iata o combinatie in care, pentru a evita pierderea a doua levate atunci
t
A 9752
c h d nu se poate ceda decit una, se joaci mic dintr-o m W $i doar se aco-
peril (orice carte pune flancul). Inaerent de distribupe, se vor face patru
levate.
32) AR8
'. t
976542
Mic spre mort $i, daca Vest pune 3, de la mort se va pune 8. Est d$tig%dar
ulterior As-Riga majoreaza culoarea.
25 8 Bridge & la A la Z
33) D 10 5
- $. Se pleacii cu Dama qi se repetil impasul.
A9864
34) R32
-t
A10765
Riga, urmat de mic la &car, data Est pune mic. D a d pune un onor, se ia
cuAsul.
35) AD 964 Impasbd cu o carte mica spre Damg nu este corect. Dacs vrem s&fim
t
8532
gar&$ contra R107 la Vest, corect este, penuu a nu pierde nici o levati, s2
pornim cu Valetul $i nu cu o carte mica.
Presupuniind cii aceasta este culoarea de atu $i putem pierde o leva& co-
36) R D 10 8 3 rect este As m a t de mic #i impas cu 10. Data acesta este pierdut, dar
t
A4
ambii adversari au rilspuns, doar dou3 c2rp rnai sunt afar2 qi vor cadea pe
R D. Daca impasul reuyege, Vest a avut Valetul in p a h $i se vor realiza
cinci lwate - exceptfind cazul cii Est nu a mai rbpuns, situape in care am
fi pierdut dou3 levate daca nu impasam.
Asigurarea circulatiei, combinatH cu jocul de siguraqP
37) ARD7 6 54 Dacil nu exista o ala venire la culoarea lunga, cu o combinape ce in mod
t
82
normal ofera qapte levate, daca ajung vase, se joaca mic din ambele m4i-
ni la prima levati3 ; unul din adversari poate avea V1093.
38) A D753 La fel, in primul tur se joacil mic din ambele d i n i iar in cel de al doilea
t -
se impaseaza la Dam%Daca culoarea st2 3 3, se fac patru levate.
64
39) D853 Avhd aceast2 combinatie se poate asigura venire suplimentad in m b a

$. -
mortului, daca &+le lips2 sunt 3 2 la adversari, acoperind in turultrei
ARV2 Valetul cu Dama $i apoi 2 acoperit cu 8.
40) A V 10 5 Cu aceste c m nu este corect a porni cu 9, deoarece va lipsi o venire

t
943
suplimentara pentru a impasa Dxxx in Vest. Corect este rnic la decar $i
ulterior 9 cu mic de la mort.
41) A 10 5 La fel, daca sunt necesare doua veniki la Nord, in primul tur se
t
RD6
impaseaza la decar. Un Vest alert poate da peste cap un astfel de plan,
intercaldnd imediat Valetul.
Atunci c b d este de decis numiirul de levate care se pot o b w e de la o combinatie de

c@i, este bine ca htotdeauna s5 se puni htrebarea
Existk un joc de sigurantd prin care sk se piardii o levatd dar, in schimb, sci ducd la
realizarea celorlalte ?
IMPASELE
Impasul direct - Combinafii avansate de impase : Impas bidirecfional- Impas
repetat - Impas liber - Impas indirect (expas) - fipasul obligat - Impas prin
tai - Impas interior (intra-impas) - Impas ,,neobi$nuitH- Impas addnc - Com-
binare de impase cu jocuri de siguranfd - Combinatii de cd$' ce nu se reco-
mandd a fi abordate - Tehnici m i t e de a impasa - C&ndnu se face impasul
evident ?
Arta impasului reugit, spune o butadii, este de a gti cdnd nu trebuie facut. Se mai
spune gi cii juciitorii obignuifi gtiu cum sg impaseze, iar experpi chnd sii impaseze.
Prin irnpas se blelege tehnica prin care se hcearcii ci9tigarea unei levate cu o carte
inferioarii (ingeneral este vorba de onori) celei definute de adversari, cu condifia ca ono-
rul mai mare lips5 sii fie favorabil plasat, adicii atunci c h d existi posibilitatea capturiirii
lui prin intermediul fuqetei de@ute de una din miini.
Deoarece onorul ce se urmkegte a fi impasat poate fi favorabil sau nefavorabil pla-
sat, probabilitatea de a cagtiga un impas este de 50 %.
Cea mai simplii combina$e de impas este spre As-Damii. Pornind cu o carte rnicii
din mina opusg, spre ciirfile mari, se impaseazg contra Regelui, iar impasul va reugi da-
cii acesta se ghegte h m&nadinaintea furgetei gi va fi pierdut dacii Riga se gbegte dupii
furget.&.
Prin unnare, factorul ,,pozifie" este determinant ?nreugita impasului.
Existi multiple feluri de a efectua impasele de capturare a onorilor advergi, de la
cele mai simple pinil la unele rafinate, gi prin exemplele ce urmeazi vor fi prezentate
aceste t e h c i , c h d gi cum trebuie aplicate.
Ceea ce trebuie retinut este cii, degi impasul prezinti o probabilitate apreciabilii de
reugiti, regula de aur spune cii nu trebuie apelat la el dacii un alt procedeu tehnic permite
evitarea lui, dar, atunci c h d este absolut necesar, trebuie folosit intotdeauna. Mai ales
cihd reugita. unui contract depinde de gkirea c w i specifice la un anumit adversar, iar
cartea este impasabilii.
Tehnica impasului este combinati gi cu alte elemente de bazii ale jocului de levati,
pe care le ajutii, cum ar fi jocul de siguran@, manevrarea culorilor h vederea majoriirii
cii+lor rnici, sau evitarea prin impas a adversarului prirnejdios.
Este de la sine hples cii decizia de efectuare a unui impas este gi rezultatul unui
proces de deducfie ce rezulti din licitafie, care poate conduce la localizarea presupusg a
unor ciirp specifice hrni%n.deadversarilor.
Impasul direct
Vest Est Modul de operare

1) 32 AD Se joad mic din Vest $i se pune Dama, dacil Nord a jucat mic.
2) 532 AR V Se joacti mic din Vest $i se pune Valetul, impashd Dama posibilil
la Nord.
3) 53 R2 Se joad mic din Vest $i se pune Riga. fn cazul cg Nord are Asul
(50% din probabilitilfi) Riga face levata.
4) 543 RD 2 Se joacil mic $i se pune Riga. Daca acesta face leva,&& se revine h
Vest pe alta culoare $i se joacti din nou spre Dam& In cazul in care
Asul este la Nord, se asiguril astfel doui levate.
5) 53 RV h acest tip de impas do& oppuni va stau la i n d e d a . Daca mer-
gep pe premiza cii Nord are Asul, se pune dm miha a treia Riga.
Dacti presupuneo cti are Dama, se pune Valetul, promovhd Riga h
turul d t o r .
6) 543 R D 10 Pentru a obtine do& levate, se poate face impas la decar, presupu-
n h d Valetul la Nord, sau se pune Riga $i se repeta impasul, daca se
presupune Asul h Nord.
7) V 10 2 AR 3 Se pleacg cu Valetul cu intenpa de a captura Dama din Nord, dupil
ce in turul precedent s-a tras Asul (pentru a v2 p k i de Dama sea&
in Sud).
8) D V 10 A32 Doui levate sunt certe, iar trei se ob$n daca Nord are Riga $i se
pornege impasul cu Dama.
Combinafii avansate de impase
1) 752 R V 10 Se pornege de la premiza d se pot obpne doui levate dacil Nord

are Dama, juchd in &a treia Valetul $i repethd apoi impasul.
2) 732 A D 10 0 levat5 e cert2, dar $i trei sunt posibile daca Nord are Riga $i
Valetul. Impasul corect este mic la 10 $i ulterior din nou mic
spre A D. Doar daca Sud are ambii onori este posibilil numai o
s i n m levata. Impas direct la Damil este incorect fiindcil, chiar
reusit, la adversari fiind acum RigA-Valet, ei vor face o levat2.
Aceste impase directe repetate sunt moscute sub numele de du-
blu irnpase.
3) 753 RV2 Mic la Valet $i ulterior mic spre Ri@. Do& levate sunt posibile
daca Nord are A $i D, una dac5 are doar una pin ci3$ $i nici una
data Sud are ambele.
4) 752 A V 10 Mic spre decar $i ulterior mic spre Valet. Doug levate daca Nord
are Riga sau Dama sau ambele (75%). Impas repetat.
5) 752 AV9 Mic spre 9 in speranp d Nord are R10, Dl0 sau RDIO. Aceasta
este cea mai bun5 $anslipentru doua levate.
6) 752 R 10 9 Mic spre 9 $i ulterior mic spre 10. 0 sans2 de 75% pentru o levata.
7j 752 D 10 3 Mic spre 10 cu speranta c5 Nord are Valetul $i unul din onorii
mari.
8) V 10 9 R32 Valetul, $i apoi urm&toarele,punand mic din cealalta mPng. Dacfi
Nord are Dama, douil levate sunt posibile.
9) D7 3 2 AV54 Pentru a obpne patru levate se joaci 2 spre Valet $iapoi, daci afi
civtigat, se trage $i Asul, sperhnd in Riga dubleton.
lo) RV A73 Dacg trei levate sunt necesare, se pornege din m h a Estului cu
mic spre Valet.
11) A98 DV5 Cu bune intermediare la Vest, se porne~tecu Dama. Daca Sud
acoperil, se impaseazg in retur decarul de la Nord, pentru trei leva-
te. Desigur d Sud, corect, nu trebuie s!i ampere la primul tur.
12) 765 A R 10 Dac4 mi levate sunt necesare, se va efectua imediat impasul dublu cu
decarul. Dac4 Nord acoper& se revine in mini3 $i se repeta impasul.
13) 10 6 3 2 ARV75 Pouivit teoriei simetriei, reconlirmatil matematic $i valabila in
practick expeqh aleg varianta dz a juca in cap avbd aceastil
mmbinatie, $i apeleaza la impas doar dacg v5d singletoane sau
$icanein alte culori.
A v h d in vedere alte variate posibilittiti de efectuare a impaselor, ele vor fi gru-
pate astfel:
Obsewape pentru ugurinta intelegerii, mciinile prezentate se vor
considera c a j i n d ale Nordului=mort ~i Sudului=declarant.
Impas bidirectional
Un impas bidirecfional intervine in cazurile h care declarantul poate c5uta cartea
specific5 spre ambii adversari, dup5 cum crede d este rnai indicat. Matricea se prezintii
astfel
1. AV98
t
R 10 7 6
Existi elemente de impas pentru a cguta Darna gi pe sthga, $i h
dreapta.
2. R 65 4 $i aici se poate impasa in ambele direcfii. Pornind cu Valetul, fie
t
A V 10 9
este l b a t s5 curgg, impashd contra Vestului, fie este acoperit cu
Riga gi se impaseazii h dreapta, contra Estului.
Impas repetat
Se h t b e s c h cazurile c h d doi onori sunt lips5 iar pozifia se prezintii astfel :
1. A V 10 Se joac5 mic spre c w l e mari gi se impaseaz5 decarul. Presupunhd
t
432
c5 Est ia cu unul din onori lips5 (Rig5 gi D-), pasul urm2tor con-
st5 h a repeta irnpasul, mizbd pe probabilitatea ca cel5lalt onor
lips5 s5 fie la Vest.
2. A D 10 $i aici execufia corectii a impasului este s5 se pun5 de la mort deca-
t
432
ml ; daci adversarul a c@tigat cu Riga, celelalte dou5 au devenit
majore (pozifia Valetului e certii), dac5 in schunb s-a pierdut la Va-
let, se va repeta impasul ûnpotrivaRegelui.
3. ADV Doug levate sunt oricurn certe, dar dac5 Vest d e p e Riga, se pot
t
432
ob$ne trei repethd impasul, h t i i cu Valetul gi apoi cu Darna.
Ce este un impas liber ?

Se nume~teastfel impasul care nu costi vreo levati dacii este ratat, deoarece va
pennite ulterior defosarea unor perdante (fie c i a reuqit, fie cii a eguat). Exernplul clasic
este cazul atacului htr-o culoare cu As-Dam5 la mort $i manque in m6na declarantului,
c h d a hcerca cfiytigarea levatei cu Dama nu cost5 nimic.
Impas indirect (sau expas)

fn terminologia bridge-istic5 acest tip de irnpas este cunoscut de fapt sub numele de
expas, gi el este efectuat atunci c h d se dorefle ca adversarul s2 fie constrhs sii joace
cartea lui cea rnai bun& eliberhd succesiv levati pentru declarant.
1. R8 Se joacii mic spre Riga gardat. Daca Vest are Asul gi il
A? +
65
A? pune, Riga devine bun. Chiar $i dac5 nu il pune, Sansa de
a face levati existi daca Asul este la Vest, aga c5 decla-
rantul nu poate cigtiga deciit dacii pune Riga.
2. D65 Se joacii mic spre Dam&. Dac5 Riga este la Vest, sunt
R94 t asigurate douii levate.
A72
3. RD65 0 levati este cert5, prin promovare, dar dac5 Vest are
t
432
Asul sunt posibile douii repethd jocul din &a Sudului.
Iar dac5 adversarii au culoarea 3-3, se poate ob@e $i a
treia levati.
Cel mai des se gre$e$teimpasul indirect in combina$a :
4. D 109 Aici, juchd ca ?nexemplul precedent direct la Dam& este
A32
t o probabilitate de 50 %. Ea poate fi &ti la 75 % ju&d
in felul urmgtor 9 din Nord gi mic din Sud. Dacii s-a
pierdut la Rigii, avem douii levate. fn schimb, dacii s a
pierdut la Valet, in turul urm5tor se rep& impasul cu 10. Acest mod de a juca nu reu-
ge* doar dacii Vest are gi Riga gi Valetul.
fipasul obligat
Se recurge la acest tip de impas cu o distribufie de tipul
D543 Pentru a nu se pierde deciit o levati pi a se ob$ne trei, se
R762
t joacii pe prezum$a cii unul dm adversari are Asul
dubleton. Se pornegte din Sud cu mic fi, presupunbd c&
Vest are Asul 31doi gi nu-1 pune, se ciqtigii cu Dama ; se
continua apoi cu mic din ambele miiini, Sau, d a d se presupune cii Est are Asul, se joacii
prima oar5 din Nord spre Rig5 $i apoi !n gol.
Impasul prin tai

Este o tehnicii cu un grad ridicat de utilizare, mai ales cii servegte concomitent gi la
defosarea unor cirp perdante. Matricea purii se prezinti astfel :
rADV10
v-
4A
+- Atu este cupa.
rR98 Se joacii r 2 din gi se pune Asul. Apoi
N v- se joacii Dama de pic5 gi se efectueaz5 impasul
V E 4R8 prin tai, a&c&h momenml h care Est acoperii,
S *- se taie din W.Se revine la mort pe caro
r 2
v2
4432
+-
Irnpasul prin tai este deseori facilitat de faptuI c5, din licitafie, declarantul $tie cine
depne cartea respectivii. De exemplu
rDV109 Licitaga : Sud Nord
v65 l r 3 r
4 20987 4r
+ADV Atacul este ARD de caro (Est a fost singleton), urrnat
t
AR65432
de Dama de cupii. Declarantul ia cu Asul, extrage atuurile
adverse gi impaseazil prin tai Riga de treflii din m b a Es-
vA7 tului. Est acoperil Dama, Sud taie gi vine cu atu la mort
4V32 pentru a defosa cupa perdanti pe Valetul de trefl5 major.
+ 3 De ce s-a presupus Riga de treflil la Est ? Fiindcg Vest,
care a ariltat deja 11-12 puncte, ARDxx la caro ~i DVx la cupg, nu poate avea ~i Riga de
treflii pentru c i ?.nacest caz ar fi intervenit dupil deschidere.
Alegerea acestei solutii de rezolvare a contractelor depinde h htregime fie de cu-
noqterea plasamentului, fie de probabiliati. Aplicarea t e h c i i htr-un caz concret:
rD2
v432
eADV102
+R76
rR74 rV10985
v D 1095 N vA87
4654 V E +R987
4985 S * 10
rA63
vRV6
4 3
+ADV432
Contract 5 i . Atac V 10.

Est ia cu Asul gi revine V 8.
Dupg un atac standard, Dama este mai mult ca sigur la Vest, q a c i declarantul va
lua cu Riga.
f.n acest moment jocul depinde de gksirea Regelui de caro, o pic5 neputhd fi esca-
motaG.
hpasul normal pennite defosarea cupei perdante, dar nereugita lui atrage automat
cklerea. Impasul prin tai este h s 5 o linie superioar5 de joc, care nu nurnai c5 asiguri
contractul, dar ar putea furniza gi o levati h plus.
"Agadarjocul continu5 cu As, Dam5 de treflii, car0 la As gi impas prin tai, defoshd
cupa perdanti gi garanthd contractul, pe urmiitoarele carale puthd fi defosate picile
perdante. Dac5 Est acoperg, se taie gi se vine la mort cu Riga de trefl5.
Iatii un alt exemplu, h care, printr-un impas prin tai, Sud ajunge de la Sapte levate la
zece
Av543
vAV109
+ 876
i v 10
r 1098 42
v 5432 N vD876
+R54 V E +A32
iA54 S *R8763
rARD76
VR
+DV109
iD92
Licitihd impetuos, Sud ajunge h m a q a de pic5 iar Vest, ca sg nu cornpromit5 ni-

rnic, atac5 10 de atu, neinspirat si far5 orizont.
Degi are patru levate perdante, atacul ii ofer5 declarantului mari Sanse.
$i deoarece cel rnai bine se h v a p din gregeli, vom ar5ta mai htAi cum a masacrat
Sud jocul.
CQtighd atacul cu Asul, a tras Riga de cup5, s-a dus la mort la Valetul de atu gi.pe
Asul de cup5 a defosat o trefl5. Apoi a jucat Valetul de cup5 dar Est a Acoperit cu Darna,
Sud a fost obligat sii taie gi nu a mai avut acces la mas&.0 c5dere.
Cum trebuia s5 joace ?
La levata a doua se rnai trage un atu mare din mh5, pentru a controla partajul, dupi
care Riga de cup5 se acoper5 cu Asul ~i se pornege la irnpasul prin tai contra Damei.
Aceasti manemi permite defosarea la un moment dat a dou5 trefle, f u n c ~ ede c h d se
+a decide Est s5 acopere, gi accesul la mas5 va fi pe Valetul de atu.
& final se vor pierde o trefl5 gi dou5 carale.
Impas interior (sau intra-impas)
Este unul dm cele mai spectaculoase modaliti~de a impasa. Pozif a a fost pus5 h
evidenp de campionul brazilian Gabriel Chagas $i se prezinti astfel :
R83 Se joac5 mic la 8, luat de Est cu decarul. Rechtighd
V5
A962
+ D 10 7 4 mina, se joac5 rnic la Rig& capturhd de la Vest Va-
letul, dupii care se continua cu mic spre h g e t a A-9,
impashd Dama Estului. De uncle ~ t i adeclarantul cii
nu-i 3-3 c~!oarea? Nu gtia, dar, juchd dupii probabilitti$ (rnai curhd 4-2 deciit 33-3), a
g&it solufia corecti.
Sau
2.
10 2 +
R864
A93
DV75
La fel, mic la 9, luat de Valet, iar apoi As, cu captu-
rarea decarului, ~iirnpas spre m m hpotriva Damei.
Impas ,,neobi~nuit" (Backward sau impas inapoi, on impas pe dos)
Mai complex, dar spectaculos $i eficace, impasul neobignuit zis backward este exe-
cutat h primul r b d cu scopul de a evita ca &a s5 fie ciigigati de un adversar pericu-
los, ~i igi Wage nurnele de la faptul ca este executat htr-un alt mod de&t cel natural. In-
vers de fapt.
Transferhd ameninpea h cealalt5 a, rep&d impasul gi ggsind cel de al doi-
lea onor favorabil plasat, perdanta, altfel inevitabil5, dispare.
Matricea pur5 arati astfel:
Pornind cu Valetul, dac5 Vest nu acoper5, se di3 dru-
1.
D75 +
R64
AV98
10 3 2 mul. Ciirfile adverse fiind 3-3, culoarea nu mai are
perdante. Presupmind c5 Vest acoperii, se ia cu Riga
gi in retur se impaseaz5 decarul, singuml mod de a nu pierde levat5 (cu decarul h Est).
Similar :
2. A32 Din nou se pleacti cu Valetul, lgsat s5 curg5 dac5 nu
D54 +
RV 9 6
10 8 7 este acoperit.
3. Avhd nevoie de dou5 levate, manevra se executi astfel

R32 10 dm m M . Dac5 Vest acoperi cu Valetul, se ia cu
AV4 +
D 108
9765 k g a gi In retur se impaseazii 9 de la Est cu fur~eta
D-8.
4. Iati m exemplu concret in care backward-ul aduce un remarcabil serviciu :
Sud se gise$e htr-un contract de 3 FA. Prime~teatacul de Rig5 de pic5 gi pic5 h

continuare, gi di drurnul de doui ori, pentru a elimina culoarea din &a Estului.
Sursa de levate este la caro, dar un impas n o d spre Valet, eguat, ar hsemna gi
ciderea. Aga c i declarantul apeleazii la impasul pe dos.
Joac5 Valetul gi, daci Vest nu acoperi, lasg levata Estului. Daci Vest acoperi, c&-
tigi cu Asul gi continui cu un irnpas contra decarului de la Est (cu DlOx la Vest nu este
nici o solu~e).Dupi aparitia decarului dubleton, va cgtiga cu Riga ~i restul de carale ?i
aparfin, inclusiv contractul.
Impasul adiinc
Este caracteristic jocurilor de siguranp. Permite ck~tigarealevatelor nu numai ju-

c h d , ,,bi&d din aripi" cum se zice, c5rjile mari, ce colecteazi doar c5rjile rnici de la
adversari, ci irnpasihd ~i cu cirp rnai mici, manemti ce va proteja declarantul ^mpotriva
distributiilor proaste. Pozifiiletip sunt:
1. R9 Se joaci mic din &i gi se impasead cu 9 (cea
t
A10753
mai b d gans5 de a face patru levate, dacg un ad-
versar are Dx sau Vx).
2. R54
t
A10742
Se joacfi Riga gi apoi mic spre decar.
La fel. Daci este permis5 pierderea unei levate, im-

3. R954 pasul &c se face juchd 2 ~ i daci , Vest pune 3,
t
A10762
de la mort se joac5 4. Acest mod de a juca asigurii,
printr-un impas a&c, patru levate indifkrent ce
adversar are DVxx.
Jocul de Ievatri a1 declarantuhi 267
. 4. Alt impas a d h c este gi

AD9 Pentru dou5 levate se impased cu 9 in primul tur,
t
654
cu speranp c5 doi onori din trci sunt la Vest.
5. 0 pozitie sensibil5 este

AV9 Acelagi impas, pornit spre 9 ; dar dac5 Vest
D 104 t R 876 pune imediat Dama, declarantul nu va g i dac5
532 este din RDx sau din DlOx, gi mai degrab5 va
gregi deciit va ghlci corect. Solu$a este deci de a lua Dama cu Asul, a reveni ?nmini pe
o alt5 culoare gi a juca din nou spre mort, p h d de acolo on 9 ori Valetul, depinde gi
de calibrul adversarilor.
Combinare de impase cu jocuri de siguranfci ~i corecta manevrare a culorii

1. La efectuarea impaselor regula general5 este s5 pornifi cu o carte mici, exceptbd
cazul cind defrnefio secvenp putemic5.
AD752 Aga cum stau ciirple, se pot obfine cinci levate
R9 t 10 8 6cu condioa de a debuta cu o carte mica spre
V43 furgeti. Dup5 impasul cu Darna, trkgiind Asul
cade h g a gi Valetul devine major. Observati c5 pornind cu Valetul, acoperit de Rig5,
se promoveaz5 decarul la Est.
2. 0 pozioe slmilar5 este redatA 7n urmtitoarea situaoe
AR102 Corect este s5 se joace mic gi s5 se impaseze
D8 t 9754 cu decarul. h turul doi se trage Riga sau Asul.
Aga cum stau c&@le,se cf gtig5 patru levatc.
V62
3. h combinatia de mai jos, d e p h d toate interme&arele secvenlei, se recornand5 a
juca o carte mare
AVlO6 Dac5 Dama sau 9 sunt acoperite de Riga, nu
R853 t 42 este promovati nici o levat5 flancului. Cu
D97 aceasti3 combinatie, 9 este cea mai bun5 carte
de jucat, deoarece permite rimiberea in &5 gi continuarea cu Dama, a fi nevoie
de o venire secundar5?nmini%.
RV7 h primul tur se impasmti cu Valetul. D a d

t
54 3
arnbii onori lips5 (As gi Dam5) sunt la Vest, se
pot obpne dou5 levate. A doua oar5 se joac5
dh nou din &5 gi, data onorii sunt ^knp5rrfi~,
se va realiza o levat5.
268 Bridge & laA la 2
5. Frecvent este gregit abordat impasul cu um2toarea combinafie
V104::s +
AD973
652
R8
Plecind cu mic din miin%gi Vest contribuind
cu o carte mici, daci se irnpaseazi cu Dama,
ea va fi pierduta la Rig& Ulterior va mai trebui
cedati o levata Vestului. Jocul corect cere un impas &c, executat spre 9 de la mort.
Daci Vest intenine cu unul din onori, se pune Dama gi ulterior se executi impa-
sul la 9.
Similar se joaci gi contra combina$ei
AD973 Degi se poate impasa direct cu succes la Da-
R104 t V8 mii, o levati trebuie pierdutii. Efeqtul este ace-
652 l q i dac%se executi itnpasul la 9, pierdut la
Valet, gi ulterior cel la Dam5.
6. Cu opt c2rp ln doui r n h i o cunoscutii zicali ln bridge spune sd faci impasul, jar
cu noud niciodatd.
AV432 Mai htAi Riga gi apoi mic la Valet, dac5 nu a
R65
t a p h t Dama. ProbabiliSfile recornan& s5 se
faci impasul.
7. h schirnb, h teorie, cu
RV432
t
A865
Se joac3 Asul gi apoi Riga, refuzhd impasul.
8. Cu zece c5rp gi Riga lips5 probabilitifile recomandi impas.

ADV832
t
10 9 5 4
fn schimb, cu unsprezece gi Rx lipsi, se trage
Asul.
9. Deseori existi pozi$i in care un impas este indicat ca un joc de siguranw, care s&
fereasci contra unei distribufii deosebit de defavorabile. Cel rnai clar exemplu este re-
dat in diagram :
A10653 Dupg ce se hcepe,cu Riga, la levata a doua,
DV72 t 9 ~ 2 n dVest pune mic (deoarece nu i-ar servi la
R84 nimic s i foqeze cu un onor), pentru a evita
pierderea a doui levate, se pune 10 de la mort.
Umirifi combinafiile
10. 9763 Mai ht&i Asul si apoi mic din Nord cu impas
ARV2
t la Valet. Acest mod de a juca ap&g contra
Damei singleton h Vest.
11. R953 hpotriva pericolului unei distribu$i 4-0 te
AD1062
t protejezi tr5ghd Asul gi, daci unul din adver-
sari defoseazg, celdalt este impasat.
~ocul'de
levatti a1 declarantului 269
R753 Doar de un Est d e p h d cele patru ci$lipsii ne

t
AD942
putern ap&a. Se trage ha Rga. Dacii Vest are
toate w e lips& el va face htotdeauna o levaa.
13. 432 DacEi sunt necesare toate cele sase levate, se
t
AD8654
face impas direct la D d , jucind pe premiza
ca Est sii aibii Riga dubleton. Dacii doar cinci
levate sunt necesare, se trage mai ht&Asul qi ulterior se joacfr din Nord spre D d .
Ne apkii de Riga sec hVest.
14. V52 Nu este corect a se porni cu Valetul deciit dacii
t
A D 103
nu sunt veniri suficiente in &a Nordului. &I
caz contrar, este corect 2 spre decar gi apoi 5
spre Dami (ne a p g de Riga dubleton la Est).
Combinaei de cd*' care nu se recornandti a f i abordateprin impas
Sunt co~nbinafiide c5rp cu care, dacii este posibil, trebuie qteptat, deoarece, jucate
de catre declazu-t, ele produc mai p u p e levate deciit daci cuIoarea respectivii ar fi fost
atacati de adversar.
Daci declarantul atacii culoarea, el nu va face nici o levati dacii
1. V32 Asul, respectiv Riga, sunt la ciite unul din adversari. Dacii in schimb
t
D54
adversarul atacii culoarea, declarantul va face o levatii, cu condijia
sii pua3i rnic din m h a a doua.
2. V53 Dacii Vest atacl culoarea, se joacii mic h&a a doua qi douEi leva-
+
A 10 2
te pot fi obpute. Dacii Est o atacii, se joacii mic û? m&naa doua Si
apoi se impasead ûnpotriva Estului.
3. V53 Doar dacg Vest atacii cu Riga (din RD) se pot face dad levate,
t
A42
lubd cu Asul qi continuind cu 2 spre Valet.
Dacii adversarii atacii culoarea, trei levate sunt certe cu condifia ca

4. R92 h m h doua sii se joace mic qi cwile la adversari sa fie 3-3, cu
t
A 10 4 3
onorii ûnpi%pfi. DacEi declarantul atacii culoarea, se trage Asul gi
Riga, h speranfa cii hstribujia cEirplor adverse este 3-3 sau cu un
onor dubleton.
5. RV2 Avbd elemente de irnpas h ambele ndini, declarantul are la kde-
t
A 10 3
miin5 impasul la D d ~i spre Vest ~i spre Est (impas bidirecfional),
dar este preferabil ca adversarii sii atace culoarea.
6. R V 10 Si b acest caz se poate executa un impas bidirecfional, fie ûnpotri-
t
A32
va Estului pornind cu 10, fie ûnpotriva Vestului, plechd dm Sud cu
micspreRV10.
Impas la Damii fn douii culori

Existi un excelent ghid la hd& care v5 permite sii rezolvati cazurile cind doui
impase la Darn5 v5 stau la dispozitie.
Principiul s u g e r d d trage$ in cap Asul gi Riga h culoarea h care avefi cel mai mare
nun& de (8-9) gi, in cazul in care Dama nu cade, s5 impasafih cdalt2 culoare.
Tehnici gre~itede a impasa
1.
R7 +
AD103
V42
Este clar cii, plecind cu Valetul, cost2 o leva-
9 8 6 5 t2. Corect este mic la 10.
2. AV10432 La fel gi aici, plechd cu 9, cost2 h c 5 o leva-

+
95
t i dac5 Vest are un onor singleton iar Est are
D8xx.
3. Dacilcu ARlO7
t
V92 este corect s5 se porneasc5 cu Valetul, avind h schimb
combinaria :
AR5 3 jocul cu Valetul nu poate fi bun htrucit lip-
+
V64
segte gi 9 gi 10, iar gansa pentru trei levate
este As m a t de mic spre Valet - daa Est
are Dama sau culoarea este 3-3.
4. A43 Daci sunt necesare doar dou5 levate se poate
10865 t
DV72
R9 da impas; dac5 trebuie trei levate, corect este
s5 se hceapii cu Asul gi apoi mic h expas la
Rigii, presupus la Est.
C&ndnu este recornandat impasul evident ?

V3 Pozitia este concludent2. Dac5 Vest are Riga singleton, dubleton
t
AD42
sau tripleton, trei levate pot fi obfinute doar dacii se joacii mic
spre Valet, dup5 care se revine la As. Se evita astfel nepl5cerea ca
Vest s5 captureze Valetul sau Dama, lucru ce s-ar fi inthplat dac5 in primul tw s-q fi
jucat una din aceste carp din Nord c5tre Sud.
0 combinatie gregit abordatii frecvent este cazul acestxi final de gase cii@
v ARV2
4AD
475
+ Atu este pica.
Jocul superior este As-Rig5 de cup5 gi tai de
cup6 (poate cgdea D m ) , gi nu impasul d i m
V53 rect la trefl5.
*53
Jocul de Ievatci a1 declarantului 27 1
MANEVRAREA CULORII DE ATU
Rolul atuului - Extragerea atuurilor - Tehnici de manevrare a atuului :tai la

mort - transferul taiului unei alte culori - refuz de tai - atragere prin joc de
siguranfd - atragere incompletd cu lisarea atuului major la adversar -foqa-
rea adversarului sci-~ifncaseze atuul major -jucarea culorii secundare fnain-
tea ex-tragerii, amdnarea taiului - tai la mort in paralel cu atrugere incomple-
-
t i - oferire de levatci imediatd adversarului - tai in cruce mort inversat -
mentinerea controlului prin extragere incompletci - amfinarea atragerii pfini
dupci executarea defoselor - pcinci dupd efectuarea impaselor - cedare de atu
urmatci de extragere incompletd
ROL UL ATUUL Ln
kn afara b c g e i de stopare aculorilor adverse, jocurile de culoare, cu un atu conve-
nabil, ofer5 mult mai multe solufii tehnice h objmerea unor levate suplimentare. Capaci-
tatea atuului de a t5ia culorile adverse gi de a contribui la zestrea de levate este remarca-
bil2. Dar cum atuuri au gi adversarii, mai pujme dar care pot deveni periculoase, pro-
blema care se pune htotdeauna declarantului este dac5 trebuie s5 le extrag5 irnediat sau
mai tirziu.
Principiul de baz5 ?n manevrarea atuului recornand5 declarantului sii extragii intot-
deauna atiitea atuuri cit este posibil far5 a periclita planul de joc, ciiuthd s5 obfinii un
randament ciit mai mare de la ele.
De obicei, tendinja juc5torilor mai p u p experimentafi este sii extragii imedlat
atuurile gi s5 execute impasele, fir5 a ghdi, inainte de a juca la prima levat5, un plan de
joc rnai elaborat, in care atuurile s5 igi aduc5 maximum de contribuiie.
Prima htrebare pe care trebuie s5 gi-o pun5 un declarant este c5te perdante sunt ?
pot fi tiiiate la mort ? $i, h funcge de r5spunsul primit, sii-gi planitice acfiunea de ex-
tragere a atuurilor adverse, a m a d - o pin5 c h d campania de taiuri cu mom1 s-a
hcheiat. Obpnerea de levate prin intermediul taiurilor este principals caracteristic5 a
jocurilor de culoare.
Decizia de a scoate atuurile sau nu, nu este htotdeauna ugor de luat. Mulfi juc5tori
trag atuul la prima ocazie, conform anecdotei despre un juciitor care, htrebat de un ex-
pert de ce se grgbegte sir extrag5 atuurile, a replicat: ,,dacd se declangeazd un incendiu ~i
o iau la goand, mbcar sd ~ t i uca' am scos atuurile"
Atuurile se scot atunci c h d nu sunt taiuri de ficut la mort, c h d existii un pericol de
tai din partea adversarilor sau c h d exist5 o culoare colateralg liber5 sau ugor promova-
bil5 gi ar putea exista riscul ca ea s5 fie tiiiati5.
272 Bridge de la A IaZ
Extragerea atuurilor poate fi diferenhat5, h sensul c5 uneori atuul major a1

adversarilor poate fi l5sat SB treneze, alteori este scos. Uneori se face o eliminare
parfiali, iar in alte cazuri adversarii sunt l5sa$ si-gi fa& atuurile separat.
Sunt patru modalit5h de a executa taiuri cu atuul
1. taiuri la mort
2. taiuri Gcute de declarant
3. taiuri hcruce
4. taiuri inversgnd rolul de extragere a atuurilor adverse (mort inversat)
imbrad diverse forme, legate de interesele imediatc ale declarantului

1. extragere imediat5 complet5
2. aminarea extragcrii
3. diverse tipuri de extragere incompleti
4. l5sarea atuurilor s5 treneze la adversari
5. cedarea de atuuri pentru fluidizareajocului
toate cazurile in care declarantul concepe manewarea atuului, el trebuie si fie
constient de existenp pericolului pierderii controlului rnw (la atu) qi trebuie sg aibi
griji s5-1 poat5 men@e.
Extragere imediata'
Regula de aur zice aga po$ s5 esiragi toate atuurile adverse d a d ai al5turi numid
de levate necesare, halte culori, pentru realizarea contractului declarat.
& cam1 extragerii imediate, declarantul trebuie s5 se ghdeasc5 doar in ce mini va
dori s5 se afle atunci &d va scoate ultimul atu advers.
Ext:-agereincompletd
C h d un singur atu major este r&as h m h a flancului, in mod normal, el este
l5sat s5-1 fac5 atunci ~ 2 n dva dori, iar declarantul igi continu5 jocul in culorile secundare
majore, condi$a fiind doar de a avea veniri suficiente dupg ce adversarul se va decide si
taie.
DacB declarantul, pe parcursul extragerii, a constatat\& mai sunt dou5 atuuri la
adversari contra a dou5 in m h a proprie, exist5 riscul, dac5 ele se gisesc h aceeagi nii-
n5, sB piard5 controlul. & asemenea pozitii, daci nu este periclitat cont'ractul, adversarii
sunt 15sah sB-8i fac5 atuurile separat, indiferent dac5 ele sunt 1 - 1 sau 2 - 0.
Executarea taiurilor
Unul dintre cele mai importante concepte: ce trebuie bine insu8ite ~i respectate, pri-
vegte pri~lcipiul,,m%inilungi-miiini scurte" la atu. El cere, hgeneral, ca
taiurile de perdante d fie f-cute cu m2na s c u d
atuurile adverse s5 fie extrase cu milm lung5
declarantul s5 evite, tiiind din m h a lung%,scurtarea la am
Care este de fapt sensul de m M lung5 gi scurti?

0 matrice tip va exemplifica prhcipiul
A 10987
vAD43 Juchd un contract de 4 r , dupg ce a pierdut primele trei le-
+ 6543 vate de caro, daci declarantul va face chiar $i un singur tai de
a4 cup&in m h lung&, el va pierde controlul dac5 atuurile ad-
t
rARDV5
verse nu stau prietenegte. T5ind cup%,el nu *mulfe.$
le de atu cuvenite oricum m&i lungi, tot cinci riimh. fn
e
levate-
r7 schimb, &d trefle la mort, &a scurtii va reaiiza dou5 leva-

+V987 te in plus.
*A52
C h d nu e posibil5 incadrarea in , , d B lung5-mh5 scurti", avem de-a face cu ca-
zul fiecvent a1 m2inilor jucate in fitul 4 - 4, atiit de mediatizat. Dac5 este vorba de o
man$&pe majore ~i exist5 $i o culoare secundarg liberg, extragerea atuurilor se poate
face fir5 risc. Dar cum se va proceda, c h d &a este cu probleme gi fitul este 4 - 4 ?
Trebuie luat5 decizia, gi stabilit cu care m h &se va tiiia, trathd-o ca pe o rnb5 scurtii, $i
ce d n 5 va fi cea lung8 gi va semi pentru extragere. De exemplu
r ~ 2
v2
+RD10754
4DV109
486 nRD109
v 87654 N v R D 103
+ A3 V E +V982
a8762 S 6 4
rA7543
vAV9
+6
aAR53
*
Contract 5 . Atac v 8.
Declarantul ia Dama Estului cu Asul $i joaci singletonul de car0 din mh5. Vest
ci~tig5$i continug cupa.
Acum este momentul ca declarantul s5 decid5 care m h 5 va fi cea lungs. Si este clar
ci nu este bine ca mortul sk taie, deoarece caroul mesei este culoarea secundar5, ce ar
putea fi majorati, pe care se bazeazi htreg jocul. Aga c i nu va t&a, ci va defosa o pic5,
iisind Estul sii c&tige cu Riga. Returul de Rig5 de pic5 va fi clgtigat cu Asul, gi va ur-
ma un atu mic spre Damti. Apoi un tai de car0 ficut cu Asul de trefl5, Riga de treflg $i
cu trefla mica se ajunge la mort, extriighd atuurile adverse gi et-d cu restul de
levate pe seama caralelor majore.
" Prin intermediul tehnicilor ce vor fi prezentate, cititorii se vor familiariza cu diver-
sele rnanevre ,,in jurul atuului"

TEHNICI DE M A N E M A A T W LUl
Taiuri la mort
Uneori taiurile la mort nu sunt vizibile de la prima ocheadii, gi se cere o examinare
mai expertii:
rDV4
v432
+AD5
+A432
r 3
VRVlO8 N
+V762 V E
+RDV10 S
rAR10965
vA765
+43
+ 5
Contract 4 4 . Atac Rig5 de trefl5. Nou5 levate sigure exist5, iar a zecea poate fi
ob@utii fie din reugita impasului de caro, fie prin taiul unei cupe la mort.
Juciind dup5 probabiliti~,este evident cii un tai de cup5 este cert 100 %, iar impasul
doar 50 %. &a c5, luind atacul cu Asul, se va continua cu As de cup5 gi cup3 mid.
Ciigtigind, adversarul va juca atu, ca sii ^knpiedicetaiurile. Dar declarantul nu are nevoie
decst de unul singur. Va c w g a gi va mai juca o cup5. Indiferent de returul adversarilor,
ei nu-1 vor putea ^mpiedica sfi o b w un tai de cup5 gi totodati a zecea levati. Iar htrtr-o
zi norocoas5, dac5 Riga de car0 va fi la Vest, va face chiar gi unsprezece levate.
Transferul taiului asupra unei alte culon'
0 hdemhticfi manevrii, Gcuti prin intermediul unui joc de perdanti pe perdanta,
poate transfera, de frica unui supratai, asupra unei alte culori solutia de tai la mort.
Contract : 4 A. Atac v 8
S5 n-rh levatele posibile. Patru pe culorile rogii gi hcii patru pe culoarea de
atu. Plus dou5 taiuri de car0 ar face zece levate. Timingul este aga atac luat la mort cu
hga, As gi k g a de car0 gi un tai de car0 pe mask Revenire in miin5 la Asul gi inc5 o
datii tai de caro. Vest pune Dama, deci Est nu rnai are, gi sunt dou5 posibili@i. Se poate t5ia
cu Valetul, dar dacA el este supratAiat se va mai pierde un atu, pe 1hgZtrefla gi cupa perdantii.
Un elegant joc de perdantii pe perdant2 nu risc5 poziha ~i transfer5 posibilitatea de
tai asupra altei culori. Pur gi simplu, in loc de tai, se defoseaza perdanta de cup5 de la
mort. Vest cbgtiga levata gi ûcearcii s5 se salveze juchd atu, dar nu poate face nimic. Se
pune mic de pe mas5, Se cigtiga cu Riga gi se taie cupa la mort cu Valetul de atu. h fi-
nal se nlai picrdc un atu gi o treflii.
Mentinerea controlului la atu prin refuzul taiului
Prin pierderea controlului la atu se intelege pozifia In care s a ajuns atunci c h d ad-
versarul a rcugit s5 scurteze atit de mult declarantul la atu hcbt acesta nu mai poate con-
trola jocul $i va pierde contractul. Fie d adversarul a ajuns s5 aib5 rnai multe atuuri de-
cbt dcclarantul, fie d este egal cu acesta dar are un tempo avans gi il va obllga s5 se
scurteze inc5 o datfi.
Evitarea pierderii controlului se realizeaza de obicei prin refuzul de a aia. S5 exem-
plifich
1. r V 7 2
v432 Contract 4 A, Vest atac5 As, Riga, Dam5 dc cup& Sud nu tre-
+AR buie s5 taie, gi s5 rhiin8 cu doar trei atuuri. Vest nu va mai pu-
165432 tea continua cu a patra cupa, deoarece acum se va putea t2ia cu-
t pa gi la mort. Pe Dama de cupa Sud va defosa un caro. Apoi,
daca va giisi caralele 3 - 3, jocul ar putea f i realizat.
r A R D 10
v65 Dac5 contraatacul este caro, se trage gi Riga, se vine in min5 pe
+765432 trefla gi se taie un caro cu Valetul. $i alte variante existii pe retur
*A de atu sau de treflii, adta timp c h atuurile nu sunt 5 - 1.
Manevra flancului de a provoca pierderea controlului de atu de c5tre declarant, este
aplicat2 deseori prin obligarea acestuia la taiuri repetate, gi evitarea pericolului se face
refuzhd taiul, printr-un joc de perdant2 pe perdantfi, la care declarantul va apela de cbte
ori este posibil. Similar cu exemplul precedent, avbd
2. rD109
v654
+AR76 Juchd 4 r cu atac de As, Riga, Dam5 de cup5, Sud nu va tfiia ci
&A108 va defosa perdanta de caro. Cu numai patru atuuri in l&n& el
t nu-gi poate permite pierderea controlului. La levata a patra va
4-2
cQtiga gi va rezolva jocul ori de cbte ori atuul este ^mp%rirfit
rARV8
v32 sau 3 - 3.
+V32
1RDV5
in scopul men@erii controlului se poate rekza taiul chiar de mai multe ori
3. rR103
v432
+RV32 Sud joa& 4 a cu atac de treflii mare gi continuare. Nu se poate
4543 menwe controlul dectit defosbd o cup5 ~ i la , a1 treilea tur de
t
ADv6
treflii defosbd hcii o cupii. Se opre~teastfel orice retur ~i con-
tGictUl nu e* ?n pericol dacii atuurile nu stau mai riiu de 4 - 2.
vAR65
+AD76
42
Este posibil uneori sii se recurgii char la defosarea unei dgtigiitoare, pentru a ^hpie-
dica scurtarea
4. rV103
v AR3
+ R D 10 5 Sud joacii 4 r gi se atac5 trei tururi succesive de treflii. Dad
4432 taie, declarantul va fi la discrefia atuului, care este mai probabil
t 4 - 2 deciit 3 - 3, aqa cii va refuta sii taie, control^ turul u d -
rARD4 tor cu tai la mort. Va defosa un car0 c&tigi%tor.
Extragerea atuurilorfdcbnd unjoc de siguranfd

Uneori, calea natural5 de extragere a atuurilor prin impas (cbd lipsegte un onor ce
are putea fi impasat) trebuie ignoratti, deoarece exist5 pericole de tai, iar men@erea con-
tractului permite executarea unui joc de siguranp.
rADV10
vV106
+ ARDV
a32
r32 n R4
vAD987 N v32
+32 ,1054
+RDVlO S a987654
~ 9 8 7 6 5
vR54
+9876
+A
Vest atacii Riga de trefli contra man~eide 4 A , gi tot ce se poate pierde ar fi un atu
Si doug cupe. Dar iat5 ce s-ar putea ?nt&npla. Cigigiind cu Asul, Sud ar putea face irn-
pasul de a h . Est ia cu Riga, revine cup5 pi partenerul, dup5 As-Damii, ii oferii taiul. 0
cidere.
Jocul declarantului a fost gregit. Atuurile ar fi trebuit extrase juchd Asul gi apoi
Dama, contractul putknd fi fnfr&nt doar dad Riga de pic5 ar fi fost htrei.
Edragere incompletii cu &area atuului major advers sii treneze

C k d declarantul nu are alte probleme, el poate l&a un atu major la adversari, pi nu
va termina extragerea.
~ A 9 7
vADV5 Contractul este de 4 r pi Vest atac5 Valetul de trefla. De-
+ V2 clarantul taie a doua trefl5 pi scoate Asul de car0 de la adver-
+D432 sar. Acesta insistii cu hcii o trefl%,tiiat5. Sud continu5 cu dou5
-0- tururi de atu h top cu Asul pi Riga pi, c h d ambii adversari
4 R 10 8 6 5 riispund, trece la cupele pi caralele majore, p&t c k d flancul se
o R5 decide s%taie cu cartea major5 restant5.
, 6 (iocul cere ca atuul s5 fie 3 - 2)
+7
Foqarea adversarului sti-$i realizeze atuul major
Astfel de cazuri se ktilnesc atunci c b d declarantul, a v k d toate c%rgilemajore ne-
cesare contractului, prefer%s%oblige adversarul sii-pi facB atuul major, pentru a nu-i
provoca ulterior probleme de circula~esau ^mpiedicadefilarea culorilor.
rA97
v987 Contract 6 r . Declarantul d ~ t i g atacul
5 de Damii de cup5 gi
+ ADV98 trage doug tunui de atu, la care toatii lumea rgspunde. Va oferi
&32 k acest moment adversarilor levata cuveniti de atu, fiindcii are
t
R 10 8 6 5
levatele necesare contractului, pi fiindcii nu poate liisa flancul
s%-i intrerupii defilarea caralelor, sursa de levate pentru
vAR3 defosarea perdantelor. Irnpasul de treflg nu este necesar.
+R103
+AD
Jucarea culorii secundare haintea extragerii atuurilor

C k d la mort existii o culoare secundarii liberii sau uSor de eliberat, operafiunea de
majorare a acesteia trebuie s5 premeargii extragerea atuurilor, mai ales atunci c h d atuul
de la mort servepte ca stop pentru culorile adversarilor.
Precaufiunile, dar mai ales o b d cunoa~terea tehnicii de tai cu m h a scun2, vor
permite giisirea unor solutii newteptate.
knpotriva cor?tractuluide 4 r Vest atacii cup5 qi declarantul
taie a1 doilea tur.
Constahd cii sunt douii tempo-uri de pierdut la caro, hain-
te de majorare, pentm a nu risca nimic este corect sii se debute-
ze cu As de car0 qi car0 rnic. Dacii cel care c w g i i insisti la
cup& se va mai t5ia o dat5 qi se va mai ceda un caro. Acum
nimic nu mai poate ^%npiedica contractul, atuurile de la mort
pkesc returul h cupele adversamlui.
Amdnarea taiului gi a c@tigririi levatei

0 tehnicii, nu hdeajuns de bine stilphtii, recornand5 sii nu se epuizeze un stoper
haintea extragerii atuului, dacii acest lucm este posibil. Menpnhd stoperul, el va putea
opri ulterior culoarea, dupii extragerea atuurilor, qi va permite realizarea contractului.
Suntefi in miisurg, dupii ce afi ratat licitarea contractului

+
facil de 3 FA, sEi realizafi 5 si sii facefi fa@unui atac de Rigi
de cup5 ?
Prima levat5 se lasii flancului, care continuii cu Dama.Se va
a i a la mort cu un atu mic. Se extrag apoi atuurile cu Rig2 ti
Dami qi, chiar dacg Valetul este h patru la adversar, jocul e
imperdabil. Se va veni hrninii cu pic& se va trage Asul de atu
qi se va ceda Valetul de treflEi. Dupii ce se va cbtiga returul, pe
a patra pic5 a mortului se va putea defosa cupa perdant5.
Tai la mort gi extragere incompletri de atuuri
Sunt destul de fiecvente cazurile h care o elirninare parfialii a atuurilor poate permi-
te totuqi obperea unui tai la mort, atunci c h d atuul restant se giisege la adversarul care
are lungime h culoarea ce se doreqte a fi *at5 la mort.
Tehnica, cunoscuti sub numele de manevra lui Guillemard, nu are para& dac5 se
inthpl5i sri g2sifi c&@e ,,aSa cum v-ar place" Pus5 ?n valoare de expertul fiancez
dr.Hen1-yGuillemard, s-a ignorat faptul c5i ea era cunoscut4 de pe vremea whist-ului gi a
fost rebotezat&.
Exemplul prezentat propune un contract 4 V, cu atac de As, Rig%,Dam5 de treflri,
urmat de + 10.
Declarantul ia cu Asul qi trage doar douri tururi de atu, dup5 care joac5 trei tururi de
pic5, Rig& As qi D d . C h d Vest se dovedegte incapabil sk taie, declarantul va tiia a
patra pic5 la mort cu decarul. Reintrii h m h 5 cu tai de caro, scoate ultimul atu gi
tableazZ.
Oferirea unei levate irnediate de atu adversarilor

C h d o mhii pare u p r & h e c e doarea secundari oferii levate in exces, declaran-
tul trebuie sk aibi ?nvedere distribu$.de vriijrxqe, care ar putea & peste cap contractul. fn
exempld ce weazii este evident d numai un partaj de atu 4-1 ar fi supirBtor:
Sud joaci3 6 r cu atac de Rig5 de cupii, pe care declarantul il taie.

Continuarea corecti este pick de la mort, 15sati sk curgii. Nici un retur nu mai bate
contractul.
Se poate vedea c5 dac5 declarantul ar fi hcercat sZi scoati atuurile trilghd onorii,
Vest, rimas cu un atu mare, va htrerupe defilarea caralelor qi declarantul nu va putea
sc5pa de cupele mici. Tipic exemplu de joc de siguranH.
Tai in cruce
Piin5 acum, a fost demonstrati eficienp taiurilor cu m.ina s c u d , ca sursk de levate,
ti dorninanp extragerii atuurilor la jocurile de culoare. Excepfii de la aceste manevre
sunt jocurile de atu cunoscute sub numele de mort inversat $i de tai ?ncruce. La mort
inversat, mina declarantului taie iar atuurile mortului servesc la scoaterea atuurilor ad-
verse. La jocurile de tai h cruce atuurile mortului gi ale declarantului sunt folosite inde-
pendent, ?nscopul efectuiirii de taiuri repetate, c h d h mhii ~ 2 n dla mort, fiira a extrage
atuurile adverse. Aceastii tehnicii, in care sunt implicate trei culori (cea de atu, una din
culorile scurte ale mortului ~i una la fel de la declarant), lasii loc numai celei de a patra
culori. Pentru ca Incursul procesului de tai in cruce adversarii sii nu poat5 supratiiia, sau
sii defoseze din culoarea a patra ajunghd ca in final sii taie ewe rnajore ale acesteia,
debutul manevrei cere jucarea c w l o r rnari din culoarea aliiturati, dupii care se continuil
cu taiul in cruce. Acesta este principiul fundamental al acestui tip de tai.
Apkarea ûnpotrivaacestei tehnici, dacii este recunoscutii din start, const5 in a ataca
~i a juca atu la fiecare oportunitate. PierAnd astfel atuuri din ambele miini, forp de tai a
dec!arantului se va reduce. Dacii In interesul deschiderii unei acfiuni de tai declarantul
este obligat sii cedeze mha, flancul va reveni, aproape Eirii exceptie, atu, spre a reduce
capacitatea de tai a celor douii mihi.
h general, jocurile de tai in cruce sunt intuite de adversari, fie cIi axa declarantului a
licitat douii culori gi s-au hjeles pe a treia, fie cii din partajul ciiqilor este usor de dedus
ceea ce se pregiitegte. Sii urrn5x-h funcfionarea acestei tehnici
rRV93
vR83
5
+A9852
47654 42
vD9 N vV10765
+ R9 V E
S
+Dl0876
+RD1076 a ~ 4
rAD108
vA42
+AV432
a3
Contract 6 4 . Atac Riga de treflii. Declarantul ia cu Asul, trage Asul, Riga de cupi
jji Asul de caro, dupii care executii un tai in cruce caro-treflii (prima oar5 cu un atu mic).
In final va realiza opt taiuri, cei doi A$ minori gi As, Rig&de cupii.
h unele cazuri, pentru a nu fi supratiiat in final de joc, se vor lua unele precautiuni :
Jocul de levatti a1 deciarantuiui 28 1
Contract 4 4. Atac h g a de trefl5. Cii~tigbdcu Asul ~i intenlionbd s5 hceap5 taiul

in truce: declarantul trebuie s5 debuteze cu culoarea pe care o are 4 - 1, caroul. Va juca
caro la As gi tai de caro. Apoi tai de trefl5 ~i h c 5 un car0 tfiiat. Trefl5 t5iat5 h m b 5 gi
ultirnul tai de caro cu pic5 mica. A v h d gapte levate, va trage Asul dc cup5, a opta, gi
apoi o trefl5, pe care, dac5 Est n-ar mai rgspunde, ar putea-o t5ia cu Valetul. Dar cum
Est mai are, va t&a cu h g a , a noua levatfi. Cea de a zecea o reprezintfi Asul de atu.
Mort inversat
Cii~tigareaunei levate suplimentare cu ajutorul atuului este h general, aSa cum s-a
demonstrat, apanajul m ~ l o scurte,
r care mai pot aduce o levat.2 la totalul celor oferite
de m b a lungs. Dar mult mai spectaculos apare procedeul de inversare a extragerii
atuurilor, transferbd-o m m i scurte ~i %c&d levatele ût plus cu m h a lungi. La un joc
de mort inversat declarantul taie h m h 5 perdantele de la mort gi extrage atuurile cu c5r-
file acestuia. Pentru reu~itamanevrei se cere ca atuurile mortului s&fie suficient de mari
pentnl cxtragere gi s5 existe legsturi mh5-mort pentru finalizare. & acest fel, a v b d de
pil& cinci atuuri in miin5 ~i trei la mort, data se pot face trei taiuri in m b i Si apoi se
poate face extragerea cu cele trei de la mort, cele cinci levate au devenit Sase, cu con&-
tia ca atuurile adverse s2 fie distribuite normal. Matricea tip arat5 astfel
nDVlO
vD93
+ RD5 Contractul este de 6 n , cu atac f i g 2 de trcfl2.
+A432 Declarantul ia cu Asul ~i h e o trefl5 cu un atu mic. Joac5 un
t atu mic spre mas5 gi rnai taie o trefl5, de data aceasta cu k g a .
Caro la k g 2 gi h c 5 un tai, cu Asul. Acces pe mas5 cu atu, ex-
nAR632
vA65 tragerea ultimului atu advers, gi caralele majore.
+AV72
1 5
Iat5 $i o don5 complet5, in care atuurile stau 4 - 1 $i totu~isolufia mortului inversat
este cea valabils
nD1098
vV53
+A654
*A 10
n7 46542
v 108764 N v9
+DV1098 V E +R72
*32 S +R7654
nARV3
vARD2
+3
aDV98
Sud joaci 7 A cu atac de D m de caro.
M h a este ideal5 pentm un joc cu mort inversat.
Se ia atacul cu Asul gi se taie mare un caro. Venire pe mas5 la Valetul de cupii ti
hcii un tai cu un atu mare. Apoi treflii la As gi a1 treilea tai de car0 cu un onor. Cu pic8
micii se ajunge la mort gi se extrag atuurile defosbd din mi112 treflele.
Irnpasul de treflii nu reugea, dar nu a fost nevoie de el, iar atuurile erau 4 - 1.
Mentinerea controlului prin extragere incompletii

S-a accentuat de mai multe ori cii declarantul trebuie sii dea dovadii de pesimism in
contractele ce par ugoare, gi sii nu se griibeascii neglijbd eventualele partaje excentrice.
Iati un exemplu de men@ere a controlului prin extragere incompletiX a atuurilor, h
care declarantul, neglijent, regrethd probabil cH nu joacii glem (cu impas reugit la Da-
m&),va da peste cap chiar gi maqa de cup%.
Tehnica corectii cerea sii lase flancul sbgi facii atuurile separat, ~i nu sii rige pierde-
rea controlului.
Contra maqei de 4 V , Vest atacii Riga de picii.

Aparent sunt douii perdante, Dama de atu gi Asul de caro.
Sii vedem mai ht6i cum poate fi batjocorit acest contract.
Declarantul taie gi joacii As, Rigii, Valet de atu. Vest c&gH gi forfeazii h c l o datil
la tai juciind picii. Declarantul, ajuns acum la egalitate de atu cu flancul, va hcerca sB
scoatti Asul de caro. Vest ia gi lichideazii ultimul atu a1 declarantului continuhd pica.
Trei cHderi pline de m~ine.
Dacii declarantul accept5 s l cedeze douH levate de iitu, nu poate pierde dona.
Dupii prirnul tai va juca As, Rig8 de atu gi va continua cu caro. Vest va forfa din
nou, dar acum ping-pongul Sudului la car0 ii va oferi flancului dous taiuri dar va me@-
ne controlul prin tempo-ul h plus definut de declarant.
Amcinarea extragdi atuurilor

C h d taiuri repetate por periclita controlul d i n i i , o solufie este de a lntrerupe ex-
tragerea atuurilor gi de a rehza apoi taiul, 1Hsind un atu ln m h a scurti (pentru a pibi
forfarea), p h 5 c h d culoarea secundar5 este eliberatli.
Contract 4 v ,atac h g a de trefl5.

Flancul continu5 gi cu a doua trefl$ declarantul taie gi testeazi atulll triigind Asul ~i
Dama.
Distributia 4 - 1 il ^hpiedic5s5 mai continue deoarece ar r h h e atuuri, la che-
remul impasului de caro. Aga c5 abandoneaz3 extragerea gi face impasul, nereugit.
Est insist4 cu trefla, fowdu-1 la tai. Dar declarantul refuz5 s5 taie gi defoseaza o
pick ca o perdantli pe perdant5, deoarece tot avea o pic3 de dat.
Controlul a fost astfel ob?inut, Riga de atu de la mort ûnpiedichd continuarea de
trefl5. C%tigind m k , declarantul poate extrage acurn atuurile restante la Vest gi hde-
plini contractul.
Amrinarea extrageriiprinti dupti efectuarea defoselor

4876
v876 Sud joac5 4 r gi prirneqte atacul de Valet de cup&.CBgtig5
+DV95 gi constat5 cii are patru perdante, dou5 de atu, o cup5 gi o tre-
+RD9 fl5. Va juca prin wmare irnediat o trefll din &g, ?n scopul
t
D v 10 g 5 4
de a rnajora un onor de IL mort pentru defosa cupei perdante.
Va cB$iga apoi returul de cup&,se va duce la mort pe caro gi
v AR3 va defosa cupa pe Dama de trefl3. De-abia dup5 aceea va ex-
+ AR2 trage atuvrile.
*7
Amfinarea extragerii complete a atuurilor pan& dupd efectuarea impaselor

D e ~ extragerea
i atuului este ût principiu prioritar5, acesta este un caz in care ea nu
trebuie efectuat.5, chiar dacii nu sunt probleme cu atuurile adverse.
Avhd ins5 dificult5$ de circulatie, declarantul poate folosi atuurile ca legaitwil,
concomitent cu extragerea lor.
Contract 5 +, atac Riga de pica.
Sud taie a1 doilea tur de pick
Extragerea atuurilor ar fi floare la ureche, dar
cum jocul nu se poate face deciit prin dublu impas
la cup& atuul mortului va servi circula9ei.
Se va juca As de treflii gi treflii la Rig&,m a t de
un prim impas de cup& nereugit. Continuarea de
pic5 este t5iat5, este apoi terminat5 extragerea
atuurilor, dup5 care se revine la mort pe Asul de
car0 pentru repetarea irnpasului la cupii.
Cedare de atu urmatd de extragere incompletci

Deseori, degi valoarea mihilor indrept5ie$e declararea maqei, gubrezimea
atuurilor nu permite extragerea completii a lor ~i se adopt5 tactica de trenare, lkind ad-
versarul s5-gi fac5 atuul atunci c h d va dori.
Matricea tip arat5 astfel :
V 103 Un atu ariitihd astfel se va juca 2x1 felul urmiitor.
RD9 t 87 prima dat5 mic din ambele mgini (in gol) ~i apoi
A6542 Asul. Dup5 care nu se va mai continua gi se va ha
un atu major la adversar.
Jocul de levatri a1 declarantului 285
TEHNICI DE B& ALE JOCULUI DE LEVATA
Tempo - Coordonareajucrin'i levatelor (timing) - Asigurarea circulafiei (crea-

rea de veniri suplimentare, combinarea folosirii venirilor, manevre de blocare
gi deblocare, dubla deblocare, jocul ,,in goly>- Deducfii din numhare - Jocul
de amhnare - Coup de Bath - Jocul de evitare - Defosarea perdantei -
Perdantri pe yerdanti - Oferind mhna adversurului - Combinand douti linii de
joc - Manewarea d i n i l o r bicolore - Finaluri de joc, eliminare ~iplasure de
mhnri - Lobul -Knock ai scoop
Metoda aleas5 pentru a v5 farniliariza cu diversele tehnici elementare aplicate in

jocul de levatii este cea a prezenthii exemplelor tip gi a variantelor specifice k&te in
practicii. fn felul acesta, recunosciind tipul de tehnicii ce se preteazti aplicfirii in rezolva-
rea donei, juciitorii vor putea apela la metoda de funcf onare descris5.
Bridge-ul nu se r e W la un joc unde e suficient s5 aduni, jucind o seamti de levate
cifig5toare sau ugor promovabile ; el pretinde o sene de tehnici, ce servesc la crearea
levatelor.
Am putea imagina sutele de tehnici ce creeaz5 levate suplimentare ca fiind kchise
htr-un splendid cabinet din lac japonez, cu foarte multe sertare. Recunoscind tipo-
problema, tot ce e de %cut este sH se trag5 sertarul ce con@e tehnica ce o va rezolva, gi
s5 se treacii la aplicarea ei. Uneori, dac5 solu$a aleas5 nu corespunde gi datele proble-
mei, mdfichdu-se, o cer, se va recurge la o altii tehnicii, schimbind planul de joc gin-
dit inifal ~iapeliind la un alt sertar.
Tempo (factorul timp)
fn cursa pentru cbtigarea levatelor, factorul timp este decisiv. Pentru a kfelege de
ce, imaginafi-vii un declarant care poate face zece levate la un contract de Grii atu dar,
din nenorocire, adversarii cMig5 primele cinci levate, ^minte ca declarantul s5 poatii lua
miha. Pentru ce declarantul nu a %cut jocul ? FiindcSi adversarii au beneficiat de avan-
tajul atacului, care constituie un prim tempo acordat lor.
Deci factorul timp este cel ce corespunde posibilitiifii de a c%tiga sau nu o leva&
Dacii un tempo este pierdut, pentru recwigarea lui e necesarii o alti unitate de timp.
Pistrarea inifativei este prirnor&alB.
Pus5 htr-o formulii maternatid, valorificarea unei culori pnutii de adversari, necesi-
ti n+l unitii$ de timp (n=nunilrul de @en adverse). Cu alte cuvinte este nevoie, dac5
adversarii au dou5 stopuri, s5 o j u c h de 2+1 ori pentru a putea beneficia de ea. Formu-
la se cere a fi folositi in elaborarea oricihi plan de joc, deoarece pierderea tempo-ului
de mai multe on deciit ne putem permite duce la nekdeplinirea contractului.
. Kspunsul la intrebarea simp15 ,,de cite ori putem ceda m b a adversarilor7'reprezin-
ti cheia jocului gi la aceasta se refer5 celebrul factor de tempo. Atilt in jocui declarantu-
lui ciit qi in cel al flancului, pentru el se duce lupta intre protagoniqti. A folosi corect fac-
torul timp este similar cu a avea initiativa.
Factorul timp este determinant deci in urmgtoarele situahi
miiini care cer o majorare de culoare
d i n i cu probleme in manewarea atuului
done care prezintii probleme delicate de circulafie
cazurile de tai incrucigat
pozi$ile ce necesiti o preggtire pentru o plasare de m W
Gregelile in minutaj sunt in general cauzate de lipsa unui plan al jocului ghdit la
prima levati gi de ignorarea timing-ului, adicg coordonarea ordinii in care vor fi jucate
levatele, element legat strict de factorul timp.
Problema promov&ii unor cgrp, la jocurile fZr5 atu, este strict dependent5 de tempo.
Pot fi majorate ^hainte ca adversarul s5 ob* levatele de cidere ? Ce d o a r e trebuie
atacati mai inti% ? SS presupunem m%de :
rA102 Sud joacg 3 FA. Vest ataca Valetul de cup&.Whit sg faci jo-
v D432 cul, un juc5tor lipsit de experienp va cliidi tot jocul pe promova-
+ V94 rea treflelor prin impas. Dar s5 num;lrh levatele ~Qtiggtoare.
a543 Doug trefle, doug pici qi trei cupe. Total qapte. bczi o treflg ar
rR8
t conduce la opt. Iar pentru impas, trebuie folosite cele doug veniri
pe mas& oferind tempo-ul adversarilor de a-gi promova ei o culoa-
vAR6 re. Este clar cg linia aleasg nu este cea b d . Cele doug levate lip-
' lo sg pot fi uqor obpnute de la caro. Dacg se impasa trefla qi impasul
era ratat, era prea tiirziu pentru cade, adversarii atacau pica fi
.'A lo dispuneau de doug tempo-uri avans.
Este important de re$nut c5, uneori, pentru a nu pierde un tempo, av%d o combina-
tie Axx cu Rxxxx, dacg nu se doreqte majorarea culorii, dupg As qi Rig5 nu se rnai con-
tinuzi qi cu al treilea tur ?nculoare. La fel se proceded qi cu Axx vizavi de RVxxx, a
rehza impasul poate fi important din punct de vedere a1 pierderii tempo-ului.
Doug exemple de apreciere a utilizgrii corecte a tempo-ului, finhd cont cg pierderea
lui creeazg adversarului posibilitatea de a-gi valorifica potenfialul, vor cladica impor-
tanp calculgrii lui.
1). ~ 5 4 3 2
vV765
+A87
a64
48 r 1076
Sud joac5 4 4 dup5 ce Vest a contrat de apel deschiderea de 1 n . Atacul este Riga
de trefli.
Declarantul pierde tempo-ul Eicibd gre~ealade a llsa prima levati flancului care, pe
refuzul Estului, wntraatacg caro qi cQqtig5un tempo. Dcclarantul ia cu Riga decarul Es-
tului, scoate atuurile gi joac5 cup5 din m W (joc corect, w d cont de contra-ul de apel
a1 Vestului), spre a-gi majora ulterior Valetul. Vest ia cu Dama ~i continu5 atacul in ca-
ro, care scoate cel de a1 doilea stop a1 declarantului. fn h l flancul va face o trefl5, un
caro gi dou5 cupe.
Sigur c5 un atac inifial de car0 ar f i wndus la acelagi rezultat, dar cel de trefl5 pkea
mai atractiv. Dac2 Sud profiti de ocazia de a cktiga un tempo gi nu dii drumul atacului
(taiul $1 poate face gi mai arziu), el poate sii, rnajoreze o cup5 pentru defosa perdantei de
caro ^mainteca adversarii s5-gi poatii elibera caroul, deoarece are un timp ^hainteaadver-
sarilor in cursa de promovare.
Uneori factorul timp poate avea qi un caracter pozifional, iar declarantul este &tor
s5-1 observe atunci c h d minuteaz5 jocul.
2). 476
v7654
+ DV
+A10987
nDV1098 n432
vV3 N vD1098
+A654 V E e9832
132 S +R4
nAR5
vAR2
+R107
+DV65
Contract 3 FA. Atac Dama de pic&.
Deqi are douii wen, declarantul las5 prima levatii flancului gi o ia pe a doua.
fn acest moment, ignorarea factorului timp gi a'necesitii@ de a scoate +erea de car0
a adversarilor ^tnainte de irnpasul de trefl5, va condamna contractul. Dac5 declarantul
face mai inai impasul de treflii, Est ia gi revine a treia pic& eliberiind culoarea la parte-
ner (care are k c 5 Asul de caro).
Rezolvarea unor astfel de pozifii, ?ncare este un tempo in joc, se face in felul urmii-
tor: rnai inti% se scoate finerea adversarilor (?? cazul de fa@ Asul de caro), care poate fi
in oricare dintre m%ni, gi apoi se joacii culoarea ce poate fi pierduti spre adversarul
neprimejdios ^(%I spew trefla, spre Est). fn fond la car0 doar o levati trebuia obfinuti.
Coordonareajuctirii levatelor (timing)
htre timing qi tempo, respectiv htre ordinea juc5rii levatelor qi factorul tirnp, sunt
leg5turi de fiafi siamezi. De fapt merg ^hpreudi. Declarantul $i intocme~teplanul de
joc'pdnd seama de c2te on va fi obligat s5 cedeze un tempo adversarilor, pierzkd pen-
tru un moment inifiativa. Controlarea felului in care va decurge jocul levati cu levati qi
examinarea lui h cel mai pesimist mod, conthd pe distribufii defavorabile, este singura
cale de a evita necamrile. Declarantul prea optimist, care se bazeazii exclusiv pe distri-
bu$i normale, nu poate cwiga daci nu $i formeazi deprinderea de a minuta jocul.
Citeva exernple vor ajuta la clarificarea conceptului :
Sud joacti 3 FA gi primege atacul de pici. Prima levati o ia
in miin5 cu Dama, pentru ca s i pktreze o venire pe mas5 pen-
tru valorificarea treflelor. Dacti h acest moment nu face o ana-
l i d aprohdat5 a timingului ci joaci impulsiv trefli, el ar pu-
tea cildea, daci cupele sunt defavorabil plasate. Adversarul va
lua trefla cu Asul gi va continua pici, care ar trebui c&$igatipe
masti, dar tmmgul a fost greait. Pe defilarea treflelor, ce se va
defosa din mhii ? Trei carale gi apoi doui cupe, ceea ce iasii
declarantul complet la cherernul adversarilor. Un timing corect
ar fi cerut ca Riga de car0 sti fie jucat la levata a doua.
Sud joacii 4 r ~i i se ataci o pic2 micii, Est pune Dama ti
declarantul cwgii. Prima htrebare este, cine are Valet ~i 10 de
pic5 ? Lungimea pare la Vest, dupii acest atac.
Doug impase se propun. Cel de car0 gi cel de treflti. Dad se
debutead cu cel de trefli gi nu reuge*, Est va reveni atu gi va
scoate onorul mare. fn continuare, c h d impasul de car0 va eSua,
Vest va trage pica major8 si lasi declarantul cu noui levate.
Tirningul corect cere ca jocul sii decurgi astfel cup5 la As
$i Valet de caro. Dac&impasul egueazit gi Vest revine Valetul
de atu, se @tigi ~i se face impasul de trefli. Chiar pierdut fiind, Est, neavhd atu de
revenit, nu poate ^mpiedica alinierea a zece levate prin tai h cruce. Necoordonarea cir-
culafiei va da peste cap un contract, altfel usor.
3.
r 108732
v32
+ AR
49832
rR4
v 10876 N
+Dl095 V E
iV65 S
r5
vA4
*V432
aARD1074
Sud joacii 5 4, dupg deschiderea Estului de 1 4 . Atacul este Rigti de pici, continuat.
DeclararItultaie gi, ca once artilerist, trage un tun de atu, sti va& cum stii. Sti ay
de prost cti va cEidea o datii. De ce ? Fiindci, hcerchd sii o dreagi, va juca As-Riga de
Jocul de Ievatd a1 declarantului 289
caro, va veni ?nm h 5 pe atu gi va t&a un caro. Va rnai veni o dat5 31mbii cu cup5 gi va
mai t5ia gi ultimul caro Tintuit la mort, c h d Est cf stigii cupa, acesta va juca pic5 gi Vest
igi va face Valetul de atu ,,en passant"
T m q d corect a fost sesizat. Pentru a se feri de s~ngurulnecaz, atuurile 3 - 0, declaran-
tul trebuia d debuteze cu As-Rig5 de caro gi de-abia apoi s5joace primul tur de atu.
Asigurarea circulafiei
Frecvent declarantul are suiiciente levate pentru a-gi realiza contractul, dar,
necoordonindu-se cu atenbe, poate ajunge intr-o alti pozilie decit cea potrivitii unui
anumit moment. Altfel spus, va putea avea dificultifide circulafie.
Asigurarea circulafiei intre f i l e declarantului gi mortului este realizati prin in-
termediul venirilor, adicii a cSuplor ce oferii declarantului posibilitatea de a juca din &-
na potriviti. Uneori ele e x i d , alteori trebuie obpute.
Jocurile de comunicare htre cele douii m%ni pot fi optirnizate, h cazul h care de-
clarantul duce lips5 de veniri sigure gi suficiente, prin intermediul unor tehnici speclfice
dc joc, cum ar fi
1. impasele a&ci
2. jocurile in gol, o datii sau de mai multe on
3. deblociirile pentru fluidizare
4. taiuri cu atuuri mari pentru pgstrarea celor mici in scopul circulafiei
0 s e d dintre aceste tehnici vor fi tratate in cadrul jocurilor h gol, a1 manevrelor

de deblocare sau la capitolul impaselor.
Crearea de veniri suplimentare
Diferite combinatii de ciirfi pot fi exploatate pentru a crea veniri suplimentare
a. A103 Vest atac5 mic, de la mort se pune mic gi Est ia cu Riga. Deblo-
t
D 54
c h d Dama din &5, declarantul igi va putea crea douii veniri la
mort impasiind Valetul din h a Vestului.
b. AV985 DacZi, juchd FA, circulafia cu mortul este deficitarii, declarantul
t
R 10
poate debuta cu 10 din W,acoperit cu Valetul, gi apoi, indiferent
dac5 a ciytigat sau nu, va continua cu Riga acoperit de As. Si-a
creat astfel dou5 veniri pi a gi rnajorat eventual culoarea.
c. v 10 3
t
AR52
Pe atac %I culoare, se pune mic de la mort gi se ia cu Asul. De
dou5 ori mic din miin5 spre V 10 asigurii o venire c e d .
Sau printr-un impas, aparent inutil
R103 Se joacii 2 spre decar. Dac5 Vest are Valetul, s-au obput dou5
AD2
t veniri la mort. (Se poate remarca c& Vest distruge manevra daci
intercaleazg Valetul).
290 Bridge de laA la Z
Combinatii simple defolosire a venirilor

* hADV
v32 Cu mina la mort, declarantul vine la Asul de cups gi face un
t prim impas la pic5: reugit. Mai vine o dat2 in min5 cu cup2 gi
4432 repetii irnpasul.
vAR
* .AD10 Folosind la maximum avantajul de a fi in mhB, Sud hceard
~ 4 3 2 s5 dezvolte cit mai multe levate menajhd circulatia. Joac5 mic
t de pic5 gi &gig5 cu decarul. Continuti cu cup5 de pe mas5 gi
din m h t i pune decarul, forgind Asul Vestului, dac5 vrea si-l
4432
vRV1O puns. Din nou pic5 la Dams gi o altii cup5 la Valet. Ju&d ast-
fel, declarantul face cinci levate din gase.
* 48643 Sud joacii 6 r . Vest atac5 Asul de trefl5 urmat de Valet, acope-
v432 rit succesiv de Dam& fig5 de la Est gi tai h m h 5 . Exemplul
+A32 este banal, dar este suficient ca declarantul sZi fie o clip2 negli-
4D32 jent pentru a ruina glemul.
t Dona servegte ca exemplu de timing ~i de circulatie. Pentm
reugita glemului este nevoie de impas repetat de cup& ceea ce
r A R D V 102
vADV presupune dou5 veniri la mort. Una este Asul de caro, iar a do-
+RD4 ua ar putea fi la atu. Dar pentru a ajunge pe mas5 cu atu, este
44
necesar ca declarantul d taie trefla cu un onor de pici, pis-
t r h d prefiosul2 pentru o venire rnai tilrzie.
Crearea unei veniri suplimentare la mort
Leggtura htre cele dou5 m h i este absolut necesar5 pentru finalizarea majortixi
unei culori gi a exploat5rii ulterioare a ei, sau a unor repetjri de irnpase. Insuficienp ve-
nirilor cere declarantului atenfie gi eforturi de a optimiza situaiia gi a le suplimenta.
Iat5 dou5 exemple
1.
rD7
vV103
+ RD42
49732
r V109654 rR82
vA76 N vR842
+ V95 V E
S
,106
44 4R865
*A3
vD95
+A873
4ADVlO
Vest ataci Valetul de pic5 la un contract de 3 FA jucat de Sud. Acesta hcearc5 Da-
ma, dar Est pune &gay lisat s5 cQtige. Returul de pic5 este luat cu Asul.
La numgrarea levatelor se constati c5 impasul reusit de treflg este singura solufie de
a face jocul.
Neglijent, declarantul a jucat car0 mic spre Rig5, continuat de irnpas de trefl5. Re-
venire la mort pe Dama de car0 qi repetarea impasului. C h d Vest nu mai riispunde, de-
clarantul qi-a dat seama cii mai are nevoie de un impas, dar venire pe mas5 nu mai este.
Se poate observa c5, dac5 la prima levati juca + 7 din a, gi a doua oar5 + 8,
dupti care tr5gea gi Asul, mai putea ajunge qi a treia oar5 pe mas5 cu + 3 spre + 4 pentru
a1 treilea impas de trefl5.
Sud joac5 6 r , ~icistigii cu Asul atacul de v 3.

Lipsa de veniri hgreuneazg exploatarea treflelor, singura culoare bun5 de la mort.
$i este nevoie de dou5 veniri, una pentru a o majora gi a doua pentru a o utiliza.
Declarantul va juca prin urmare astfel As de trefl5, As de pic5 tji pic5 mica la de-
car. Impasul, aparent inutil, a adus venirea pe mask
U r m e d Dam5 de trefl5 pe care, dac5 Est nu o acoperii, se defoseazii o perdanG de
caro.
Dac5 Est acoper5, se taie qi se revine la mort cu atu spre Dam5 pentru cele dou5
defose.
Manevre de blocare ~i de deblocare

Se vor analiza pe rhd, legat de scopul urmiirit in aplicarea tehnicii
DeblocZiri de culoare
Vor fi prezentate mai kt& citeva matrice tip de situafii h care declarantul, practi-
c h d acest gen de manevr5, i ~poate
i crea venire la mort htr-o culoare atacatii de flanc
V 10 8 Dorind o venire pe mass, declarantul pune Va-

t letul pe atac, iar c h d Est acoperg cu Riga sau
Asul, debloch& Dama din m h 8 . (dacti ar fi
D9
pus 8, Est, ca s%^mpiedice venirea la mort, nu
ar fi acoperit)
V74 htr-un contract de FA, pe atac luat de Est cu
t
R102
Asul, deblochd Riga din m&nii se asiguri o
venire la mort.
A1093 C h d pe atacul Vestului cu o carte m i d Est

t pune un onor, deblochd din m2n5 Valetul se
poate ulterior impasa la decar vi asigura doui
V2
veniri.
A108 Similar cazului precedent, pe onor pus de Est
t
D9
se debloched Darna.
Strategia asigurgrii gi organiziirii circulafiei, h scopul ob@erii unor accese sau a

defiliirii uvoare a unei culori, comporti tehnici de deblocare a unei miini, prin contribui-
rea la levati cu unele cgr$ nefiresc de man.
lati cele mai uzuale tipuri de deblocare :
Dacg Sud vrea s&traga culoarea far5 epuizare
A105 de veniri, va hcepe cu Riga, gi de la Nord va
t debloca 10. Va continua cu mic la As gi, daci
Vest nu mai riispunde, are impas asigurat h-
RD963
potriva Valetului h patru la Est.
Declarantul pomevte cu Valetul ~i pune de la
2. AR764 mort Asul. Cum o levati ar fi h orice caz de
82 t D9 pierdut dac5 distnbutia nu e 2 - 2, Sud trage ~i
V1053 Riga, deblochd decarul. Are acurn posibilita-
tea de a circula la mort de doug ori cu c q l e
mici.
RV4 Pe un atac a1 adversarului h culoare, este ten-
t tant de a pune Valetul, dar trei levate tot nu
A9 curg. Ava cii este mai bine de luat cu Asul ~i
ulterior impasat cu Valetul.
V 105 Pe atacul unei c51$ mici, Est pune Asul. De-
t
R7
blocarea cu Riga fluidizeaziijocul gi asigur5 o
circulatie cu m k a Nordului, dacg necesitiitile
contractului cer asta.
Jocul de latatti al declarantului 293
5. DV5 Si &ci, pentru a asigura circulatia, nu este indi-

t cat s& se punii, pe locul doi, un onor. Levata
A63 trebuie lasatii s&vin5 la As, iar D a - V a l e t au
creat o venire pe mas&.
R109863 Dac&declarantul joacii Darna pi ii d5 drumul,
tD la fel vor face qi adversarii. Dar dac5 o acoper5
cu Riga, va putea kcerca majorarea juchd
decarul qi ulterior 9, menajhd venirile la mort.
7. AV1084 Similar cu precedenta, declarantul acoperii Ri-
tR ga cu Asul qi, && culoarea este 4 - 3 iar 9
cade ?n turul trei, se pot face patru levate.
8. A1053 Pe atacul Vestului cu rnic, dup5 ce Est ia cu
V974 t R86 hga, dacl circulafia este redusl, Sud poate
D2 debloca Dama $i irnpasa apoi contra Valetuhi.
9. Iatii un exemplu in carc, dad Sud nu debloch& qi accept5un tric gratuit, pierde jocul :
4654
vR32 Se joacii 3 FA cu atac de cups. Est pune deca-
+ RDV3 rul .
+654 Dacii Sud accept5 oferta si csgtigii cu Valetul,
iar adversarii ilu iau deck al treilea tur de
t caro, declarantul nu are deciit opt levate, in
bAR32
v AV cazul ?n care trefla este 4 - 1.
+ 102
+AR732
Blocdri de culoare
0 solutie de a ûnpidca un adversar de a continua, qi implicit a dezvolta o culoare,
este cea de a opri (bloca) jucarea culorii, astfel hcst adversarii sii nu mai poatii tieneficia
de ea. Sunt douii matrice tip :
1. 94 Sud joacii FA iar culoarea prezcntati a
D83 +
RV7
A 10 6 5 2 fost licitatii de Est. Partenerul, acestuia,
avhd trei c&$ cu un onor mare, atacii 3.
Est ia cu Asul pi revine 5. Vrhd sii blocheze culoarea, Sud poate interveni cu Riga,
dac5 are interes s5 ciiptige un tempo.
2. A3 Acekqi joc de FA, cu atacul de 4. Sud $e
RV842 t D5 d unul din onorii mari este la Est, deoarece
10 9 7 6 atacul nu a fost din secvenp. Dac5 pune A-
sd; bloch& jocul. D& ar fi dat drumul, Est putea elibera culoarea pentru partenend Gu.
3. fn ansamblul m b i i , blocarea culorii prin evitarea jocului de amhare, care ar fi

permis menfinerea atacului advers, conform matricei prezentate, se justificii astfel :
Contract: 3 FA. Atacul este + 4. Declarantul are ~ a p t elevate ti
h c 5 douii par simple, scowd Asul de pic6 de' la adversari. Dar
existi un risc major, dacii se dii dnunul atacului gi flancul revine
culoarea. C h d vor lua m h cu Asul de picii, vor trage h c i trei
carale rnajore (Vest poate avea + RV842 gi Est D5). Acest lucru
nu poate fi prevenit decht blochd culoarea cu Asul. Daci Est a
avut trei ciirp, nu vor fi probleme deoarece culoarea e 3-3. Iar
dacii Est deblocheazi Dama sub As, declarantul va mai pne o
dati cu decarul.
De ce s-a aplicat acest joc de blocaj ? Fiindcii din atac a reievit
cii Est are un onor, Vest nu are secvenp.
Acelqi tip de joc de blocare trebuie executat gi cu combinatia :
AV Atacul este 4 h culoare. Punhd Asul se ^mpie-
t
9876
d i d defilarea culorii h cazul c5 Est are un onor
h doi.
sau :
A32 Pe culoarea licitati gi atacat-2 de Vest, este
R9864 +
1075
DV aproape cert cii punhd Asul culoarea va fi blo-
cati.
4. Iat-2 ~iun exemplu redat integral la un joc:
nRV5
vA97
+ R3
+DV1087
4872 rD964
vR10862 N vD5
+ 1054 V E
S
+V987
+R3 *954
rA103 y
vV43
+AD62
+A62
Sud joacii 3 FA $i Vest ataci V 6.

Cum cele mai mari ganse sunt ca Est sii aibi un onor mare, culoarea poate fi blocati
punhd Asul. Acest joc rezolvg efectiv contractul, deoarece impasul de treflii poate fi
linigtit dat ^mpotrivaVestului, care nu poate defila culoarea.
Dac5 Est debloca Dama, iar nu era de folos, pentru cii rbihnea Valetul hc5 gardat,
gi Sud Eicea ugor jocul.
Deblocdri pentru asigurarea circulatiei

Declarantul va demonstra cum va profita de un atac favorabil (caro era cel ucigag)
~ i folosind
, deblociide, va reduce num5rul de perdante de la p a n , cite una in fiecare
culoare, la doar trei.
r 1094
v543
+ 9743
+A82
462 rA5
vDV106 N v987
+R102 V E +D865
aV1053 S 6R964
rRDV873
vAR2
+ AV
aD7
Contractul este de 4 r gi Vest ataci Dama de cupi. Sud ia cu Riga. 0 sperm@ar fi
daci Riga de trefli este la Est, dar pentru execufia expasului este nevoie de circulafie la
mort. hpulsul de a juca un onor mare de pic5 trebuie rehlat, deoarece flancul, v k h d
ch de scheletic este mortul, va da dnunul. Mai bine este r 7 acoperit de 9 la mort. Est
ia gi respecti atacul partenerului, revenind cupi. Declarantul cktigi gi joaci 4 8 la de-
car, extrigind cu acest prilej atuurile adverse. Urmeazi rnic de trefli. Est ia cu Riga si,
tardiv, contraataci caro. Sud cwigi, trage Dama de trefli, se duce cu r 3 la prefiosul4
~ipe Asul de trefli defoseazi a volontt? una din perdante, car0 sau pici.
0 dubla' deblocare pentru mentinerea circulatiei
Sud joaci 3 FA. Vest ataci pic5 gi decarul Estului cigtigi. Acesta continua cu Dama
Si declarantul rnai d5 dnunul o datii. Un contraatac de trefli ?nacest moment ar fi n5ruit
contractul, dar flancul nu a v h t vreun motiv care s5-1 fac5 s5 nu continue acest a&t de
pliicut atac gi a jucat tot pic5. Declarantul a luat cu Asul ~i de la mort a defosat un caro.
DupH cum se poate vedea, caralele sunt blocate. Dar oricum, fWi cinci levate de
caro, Sud nu poate face jocul, aga c5 singura solufie este s5 mai joace o pic%,dibd mha
Vestului qi de la mort deblochd 2x5 un caro. Returul, indiferent care, este luat cu Asul
qi, cum pe As-Rig5 de car0 cad c&$le adversarilor, cele cinci levate de car0 plus una de
pi&, una de trefl5 gi douii de cup5 asigur5 acest contract..
Jocul ,,in gol"
Jocul cunoscut sub numele de ,jot ?n gol" sau ,,duck" se a s a m h i i in mdte privinp cu
un joc de amhare. Acolo tehnica este folositii pentru a preveni posibilitatea menfinerii circu-
latiei ^me adversari, iar la jocul de eschivare numit ,,in gol" manevra este h t Z i p & m a
menaja circula$a declarant-mort gi a permite declarantului s5 beneficieze de levatele bune.
Uneori, afara protec$iei oferiti de acest joc de fluidizare a circulatiei, se poate
apela la tehnica de cedare in go1 a unei levate $i cu scopul de a fi mai in siguranB, potri-
vit principiului de a asigura contractul on de &te on acest lucru este posibil.
Eschivarea declarantului, printr-un joc fn care refuzii sii cwige o levat.5 pe care o
poate lua, este necesar5 atunci c h d el se giisegte in crizi de veniri la m h unde existii o
culoare lung5 liberii. Dac5 la FA manevra nu comport5 riscuri de tai, la jocurile de cu-
loare este nevoie ca atuurile adverse s5 fie extrase 31prealabil.
Csteva exemple tip de levat5 in go1 arat.5 c5 uneori se d5 drumul gi de douH ori pen-
tru menfinerea circula~ei:
1. AR7432 Intenjiodnd s5 realizafi cinci levate in culoare, dar
65
t Eirii alti venire, corect este de a juca o dati ?ngo1 (mic
din ambele mihi).
2. AD10632 La prima levata jucaa de Sud, Vest pune Riga. Corect este
754
t si se dea drumul, deoarece Est ar putea avea Valetul h trei.
Jucfind astfel, restul de levate in culoare vil apartin.
3. A9763 Se d5 drumul de dou5 ori gi, excluzhd distribu$ia4-1,
85 4
t se vor asigura trei levate.
4. AR6542 Pentru depW sigurang se poate da h u l o datii. SB
873
t remar& cii da& intenpa este de a face toate levatele gi
se joad onorii in top, Sudul va cuntribui din mihi5 cu 8 gi
7, pentru a nu bloca culoarea, neavhd alt acces la mort.
5. AD983 Din rafiuni de siguran*, prima oar5 se d5 drumul, apoi
742
t se impaseazg la Dam&
6. Decizia de a da drumul fine gi de n u m h l combinat de c51$ ?n cele dou5 miini.

Dacl, in lips5 de veniri, cu:
AR 8765 ea este obligatorie, cu : A R 8 7 6 5

t
32
t
432
situajia se cere examinatti in raport cu celelalte culori gi cu nevoia de levate.
Cfiteva cazuri speciale, referitoare la refuzul deliberat a1 unui impas :
7. A8765
Dacir Vest acoperir Darna, el trebuie lirsat sti ci~tige.
Avhd nevoie disperati de patru levate, se joac5 mic gi,

8. AD973 indiferent ce va face Vest, se joac5 in gol, pentru ca, in
t
42
turul urmirtor, sti se impaseze k g a . Acest joc cere ca
Riga sti fie la Vest ~iculoarea 3 - 3 la adversari.
(remarcati diferenp fa@de exemplul2)
9. R98763 fn primul tur, jucihd Asul, Vest a contribuit cu 10, ur-
t mat de Valet. Se va lua cu Riga, sperind culoarea 2 -
A52 2 ? %I nici un caz, deoarece este nevoie de cinci levate
3-1culoare, nu de gase ~inici de doug.
Sud joacti un 3 FA, tras de pirr cum se zice, ~iVest ata-
cir Valetul de caro, luat cu Asul de Est, care revine cu-
loarea.
Cum doar culoarea de pic5 oferii o gansir de a face con-
tractul, declarantul pune Darna de pic8 pe masir iar
Vest acoperti @bit cu k g a . Cum se va proceda ? Evi-
dent cir trebuie dat dnunul. Decarul h trei la Est, sau
Rigadecar in trei la Vest pot cornpromite acest con-
tract care, brusc, a devenit atractiv.
Nu doar pentru a menaja circulafia, ci gi cu scopul de a economisi din capacitatea de

tai a declarantului, fir5 a pierde controlul mikii, se poate recurge la efectuarea unui joc
hgol. Iatti un exemplu de majorare de culoare printr-un debut de joc in go1 imediat :
rV7
VA
+A432
sAR8765
r 10984 432
vV10987 N vRD6
+D7 V E +V1098
643
S aDV109
rARD65
v5432
+ R65
*2
Sud joacii micul glem de pic5 gi prirnegte atacul de Valet de cupii.

Ciigighd cu Asul, declarantul joacii o treflii micii de la mort, ,,h gol". C&d o
levat5 imediat5, declarantul cwigii un teinpo in actiunea ulterioarii de tai.
Pe orice retur, Sud se duce pe mas5 la Valetul de atu, taie o treflii cu un atu mic,
extrage picile de la adversari gi, avhd ca venire pe mas5 Asul de caro, defoseazfi pe
treflele majore tot ce are de aruncat din mfinii.
Deductii din numrirare
Declarantul este dator sii-gi dezvolte abilitatea de a num5ua at2t distributia c w o r
ciit $1 ck$le de onor ale adversarilor, pi3115 c h d acest exercitiu devine un automatism.
Reconstituirea distribupei adverse
Abilitatea expeqilor, de multe ori contestati ~i pusii pe searna hdemhiirii h a arun-
ca un ochi in cGrtile adversarilor sau a unui noroc proverbial la ghicitul pozifiei cirp
critice, este de fapt priceperea cu care ace*a reconstituie, pe mhurii ce jocul progresea-
zii, distributia adversarilor. fond, este vorba doar de a numgra phii la 13. Ciit de greu
este de stabilit ciite cupe are Est, dacii la turul doi Vest nu a mai ri%puns ?
De fapt, s@ lucru greu in operaiiunea de reconstituire a distribu@or adverse, gi even-
tual de stabilire a poziiiei unui onor advers, $ne de formarea obignuinpx de a acorda ateniie
ntun&&G ckjdor ;^mugiGgi practicatti, aceastaconferi o superioritate absolut-5jocului.
Deterrninarea distribufiilor adverse pornegte din interpretarea licitatiei, care de mul-
te ori spune tot, direct sau prin deducg? gi se continu5 cu ceea ce relevii cii@e furnizate
de adversari la primele levate. Descoperirea cii un adversar nu mai poate rispunde la o
culoare sau a dat indicafii privind lungimile, ajutA n d i i t o a r e a . fn absenp unor indica-
fii speciale privind distributia, se apelead gi se aplicii probabilit5tile matematice.
Deducoile din numsiriitoare pot s e ulterior
~ la rezolvareajocului
De obicei, nurnkarea clarificii opfiunea declarantului de a face sau nu un irnpas,
posibilitatea de a majora o culoare, %npiirprea atuurilor, identificarea adversarului
primejdios, g.a.m.d.
&I principiu, numiirarea privegte :
1. cgr$ile de onor
2. distribufia \
3. zestrea de levate proprii gi adverse

1. Din licitafie se poate deduce cii un adversar care a pasat ark mai pu* de 13
puncte, iar un adversar care paseaza deschiderea partenerului siiu mai pufin de 6. Un
repondent care liciteazii 1 FA nu are probabil o culoare majorii h patru, nici susfinere
pentru culoarea partenerului, punctajul este maximum 9 puncte; in schirnb, dacii a vorbit
2 peste 1, are minimum 10 puncte. Deschidentul cu FA nu are singletoane sau gicane, iar
cel ce joacii cu deschiderile de 2 slabe are exact gase c51$ h culoarea respectivii.
Dacii un adversar nu atacii culoarea licitatii de partener, trebuie ggndit mai atent de
ce nu a Eicut-o. Dacg o culoare h care declarantului ii lipse~teAsul gi Riga nu a fost
atacati, este de presupus cii onorii sunt divizafi. Un atac de atu, care nu era sugerat din
licitafie, poate presupune lungime htr-o culoare licitati de !inia declarantului.
2. Pentru a reconstitui distribufia, se apeleazii la ceea ce este numit un joc de
descoperire, pe care il oferii adversarii, in plus peste datele fumizate de licitafie.
Descoperind pe parcursul jocului distribuga a trei culori, se poate deduce automat
situafia celei de a patra.
Dacii unul din adversari are o lungime mai mare decf partenerul siiu, este probabil
ca la el sH fie localizati o anume carte ciiutati. Aceastii relafie htre num5rul de c5r$ de-
p u t de adversari este importanti in ctiutarea unei c5u-p specifice. Sau dacii lipsesc ciirfi
man, probabilitatea este mai mare ca ele s5 fie distribuite egal htre adversari.
Numiirarea ciiqilor gi distribufieise poate face gi aplichd teoria locurilor vacante.

DacH un adversar a deschis, de pildii, cu douii cupe slabe gi are deci gase cii'fi, iar
axa dumneavoastrii cinci, celaalt adversar are doar dou8.
Prmul are deci gapte locuri vacante iar celaalt unsprezece, gi probabilitatea este de
11 : 7 ca al Qilea c i aibH o carte specificti cHutati din celelalte trei culori.
Nuzllc nu va i.mpiedica h s 5 ca, dacii vefi cHuta o Damii, sH o giisi$ la cel mai pu@
probabil, ceea ce justificii pe deplin gluma ,,unochi in cdr,tile adversarilor valoreazd cdt
doud impase".
SH exemplifich :
rDV109
vR73
+ ADV
&A102
rR75 r62
vV109864 N v5
+ 973 V E
S
,8542
46 4D98743
rA843
VAD2
+R106
+RV5
Licitafia a fost : 1 FA - 6 FA.

Vest atacii Valetul de cup5, declarantul ia pe mas5 gi d5 impasul de pick pe care il
pierde. Vest continua cupii, iar Est nu rnai r5spunde.
Numiirhdu-gi levatele, declarantul ajunge la un total de unsprezece levate. Cea de a
dou~sprezeceavine de la ghxitul Damei de treflii.
TrHghd ciirfile majore, Sud constati c5 Vest a avut trei pici, trei carale gi gase cupe,
Est nemairiispunzhd h turd doi a1 culorii. Deci nu are loc decst pentru o trefli.
" Se va juca h deplinii siguranp trefla la As gi impas In retur contra Estului.
300 Bridge de laA la Z
Sau o alti donii: .
Sud joacii 3 FA cu atac de Dam2 de picii. Est acoperii cu Riga, continuii culoarea iar
declarantul ia h turn1 trei, h timp ce Est defoseazii o cupii. Sud j d un car0 din mini
gi pune decarul, Est ciigtigii cu Valetul $i revine Darna de cupii, liisat5 flancului - pentru a
afla mai mult despre distribuge. Est insid. Se ia cu Asul gi se testeazii caroul, dacii este
3-3 dona s-a terminat. Dar Vest nu mai riispunde la Riga de car0 gi defoseazii o pi&.
Declarantul trage gi Riga de cup&, la care Vest mai d e f o s d o pi&, $i m h a poate fi
reconstituit5. Vest a avut inigal cinci pici, douii cupe, douii carale, @a ci are patru trefle.
Declarantul va trage Riga de treflii, va reveni h mhii la As gi, cu hcredere, va impasa
^mpotrivaValetului rimas h doi.
Si hcii o donii, pentru exemplificarea numfiriirii punctelor:
Vest deschide cu 1 FA (16-18 P.O.) gi, dupii douii pas-uri, Sud devine declarant h
contractul de 2 + .
Flancul debuteazii cu trei tururi de picii, dupii care Est revine trefll. Vest ia cu Asul
gi continuii treflii.
Declamtul scoate atuurile in trei tuxuri pi se confrunti cu posibila pierdere a doui
levate de cupii. Poate giisi Valetul de cup5 la Est ?
Wspunsul este negativ deoarece, h acest caz, Vest nu ar fi avut 16 P.O.

Ass cii declarantul va juca aplicind o plasare de mWi. D a m de cupii. Vest nu are
de ales. D a d o chtigii gi revine cup5, levata urmitoare curge la decar, iar dac5 joac5
treflii va fi h tai-defosii.
C h d nu exist5 suficiente informap pentru localizarea unor &$ adverse din ceea ce
au ariitat levatele precedents, un declarant versat va hcerca sii foloseascii probabilitiifle
In favoarea sa. Iati un astfel de caz :
rDV83 Sud se giisegte h contractul de 4 r , declarat =5 interventie

vRV5 adversii, iar Vest atacii Valetul de caro. Situatia este clarii. Da-
+ A2 cii Asul de treflii este la Vest, totul va fi in ordme. Se vor pier-
a R9 87 de cel mult dou5 cupe. Un kcep5tor va incruci~adegetele ~i
t
A R 75 4 2
probabil cii, dup5 ce va extrage atuurile, va juca cupii,
ghdindu-se dacii sii pun5 Valetul sau Riga. Expertul va hcer-
v32 ca mai ht&i trefla gi, data Asul va fi la Est, va hcerca sii rezol-
eR73 ve cupa plecind de la probabilitatea ca Agii lips5 sii fie
&32 fifi, dacii Asul de trefl5 a fost la unul dm adversari, h u l de
cup5 s5 fie la celdalt. Va juca cup5 la Rig& gi nu la Valet.
Evident cii acest lucru nu va conduce automat la un rezultat favorabil, dar cel p u p
va respecta principiul celei mai bune ganse.
Jocul de amiinare
Este una din manevrele specifice cel mai des folosite de declarant, hdeosebi la con-
tractele de FA, destinatii t5ierii comunicafiilorhtre adversari.
Motivafia acestui procedeu este lesne de inteles. Adversarii au atacat culoarea lor
lung2 Si, dacii recwigii &a, pot defila levatele de ciidere. Declarantul am&n&c k ii
permit interesele dgtigarea levatei, dacit are doar o @ere, gi astfel unul dm flancuri,
r h i n h d far5 c5r$ h respectiva culoare, nu va mai putea comunica cu partenerul.
C2teva principii ale jocului de amiinare :
* Un asemenea joc se poate aplica chiar ~i cu douii p e n , ARx sau ADx, pen-
tru siguran@,dacii contractul il permite.
* Nu este indicat a-1 folosi atunci c h d ar putea exista pericolul ca adversarii
s5 contraatace htr-o alt5 culoare, h care jinerea este mai precarii.
* A m k e a se practicii doar ciind declarantul nu are destule levate pentru in-
deplinirea contractului. Exist5 qi o formul5, cunoscuti sub numele de regula lui
7, care stabile* de cite on se amiinii cQtigarea levatei la un contract de FA
atunci c h d declarantul nu are deck o p e r e ?nculoare. Regula cere sii se adune
c w l e proprii cu ale mortului h culoarea respectiva gi totalul sii se scadi din 7.
Cifra obhutii spune de cite ori trebuie dat dnunul.
De exemplu declarantul are trei, mortul dou5, totalul e cinci, Sapte minus
cinci egal doi, se va da dnunul de douit on. Cu Sase c w pe linie ajunge o da%
ori culoarea este 4 - 3 la adversari gi nu este potenjial primejdioasii, on este 5 - 2
gi atunci adversarul cu scurtime nu mai are de returnat.
* Planul de joc trebuie dezvoltat h continuare gi dup5 ce adversarii gi-au ma-
jorat o culoare, alte optiuni nu exist5 decst evitarea cktigikii d i n i i de adversa-
rul periculos.
* Pentru a nu dezvillui sl5biciunea culorii, uneori cu Ax nu se
* Cind o mbti trebuie cedat5 de dou5 ori, declarantul va ciluta ca prima oar5
ea s5 ajung5 la adversarul periculos. Ceea ce conduce la principiul c5 mai kt&
trebuie scos un As a1 adversarilor gi doar apoi &ut un impas.
Exemple ?ncare pot fi, sau nu, practicate jocuri de amihre :
1.
RDV107 +
62
A43
985
Contractul este de FA gi Vestul a atacat Riga.
Dac5 declarantul ia imediat, iar ulterior Estul,
ciiqtigind n&na pe o levat5 dintrs alt5 culoa-
re, reline culoarea partenerului, acesta este h mbur51. sil realizeze patru levate. Pentru a
%npiedicamenfinerea circulafiei htre cei doi juc5tori din flanc, declarantul amWi cQ-
tigarea levatei de dou5 ori. Estului i-au fost extrase c w l e de retur in culoarea atacat5 gi
nu va rnai putea da miha partenerului.
2.
AV872 +
63
R95
D 10 4
Pe atacul de 7, Est pune D m . Aici nu se
poate practica un joc de amhare deoarece
Est va continua cu 10 gi declarantul nu va
mai face nici o levat5.
3. 92 Est izi atacul cu Asul gi revine 8. Declarantul
DV765 +
R103
A84 nu ia imediat cu Riga ~i mai las5 un tur ad-
versarilor.
Tot contra FA, Vest atac5 5, iar Est pune

Dama. Dac5 nici un contraatac nu pare peri-
4.
A10854 +
763
RV2
D9 culos, declarantul, tactic, d5 dnunul. Dac5
Est continug, o finere este oricurn asiguratii,
dar Estului i-a fost eliminati culoarea gi cir-
culatia tiiiat5.
763 Si aici se poate proceda la fel sau, dacg sin-
5.
A10854 +
RD2
V9 guru1 despre care se Sie din licitafie c5 ar
putea lua m?ina este Vest, se poate lua Vale-
tul cu Dama deoarece Riga r h h e gardat.
6. D6 Vest atac5 7 ~i Darna ar putea c%$tiga, dar
AV9753 -?- 104 cum se urmgre~teexcluderea Estului de la
R82 joc, ktrerupiind circulatia, se va juca contrar
principiului de manevrare a cuiorilor qi nu se va pune Dama, 15sind decarul Estului c@-
tigator. Acesta va continua, dar Vest, neavind reprizg, gi fTa5 leg5tur5 cu partenerul: nu
va rnai putea beneficia de culoarea majoratg.
Simdar, un joc de amhare poate fi singurul valabil chiar in situatia abandoniirii

unei a doua fineri, de pildii V4 vizavi de A103, dacii rafiunile o cer.
Contract 3 FA. Vest atac5 cup%.Potrivit principiului de
aminare, uneori gi cu dou5 pneri, se las5 &a adversa-
rului, care continu5. Cum se va juca mai departe?
Dacii Dama de trefl5 este k trei la Vest, nu sunt proble-
me. D a d s-ar @ i nu rnai are cupe, ar fi de jucat
c5 Est
trefla imedat, cu impas. Dar dacii irnpasul nu reuge$e gi
Est mai are cupii, declarantul a rirms cu opt levate.
Jocul corect este rnai h a i o pic5 la R1g5. Oricare din
adversari poate avea Asul dar principiul tocmai asta ce-
re, prima levati poate fi cedati adversamlui priejdios,
dar nu cea de a doua.
Sud joac5 3 FA gi, degi Est a deschis cu 1 +, Vest a atacat v 6.

Mic de la mort gi Est pune Riga.
h mod n o d , l d d cu Asul, culoarea rnai este stopati o dat.5, dar se $ie c4 atiit Riga
de pic5 &t gi Asul de car0 sunt la Est, iar acesta, irnediat ce va c&iga cu una din aceste
va reveni cup5. Vest va l%a declarantul s5 W g e , pentru men$nerea circula$ei, gi Va kcasa
ulterior restul de cupe. De aceea, degi cost5 o levati, Sud trebuie s5 lase Estul s5-gi f5ci Riga
de cupti, dup5 care, ju&d ping-pong doar cu acesta, va reaiiza cele noui levate.
Coup de Bath
Este un tip mai avansat de joc de a m h e , o tehnic5 folosit5 de declarant cu combi-
na$a AVx dup5 un atac facut cu Riga (din kg&-Dam5).
Numele tehnicii se trage de la celebra stapune de cur5 de ape minerale din sudul
Angliei, unde a fost executat5 prima oar&,31secolul trecut, la un joc de whist desG2urat
hqlubul Bath Whist Club.
F a p de un joc obignuit de W a r e , la care se lasii levata flancului p h 5 la epuizare,
acest tip de manew5 se practica cu scopul v5dit de a tenta flancul s5 continue.
Un exemplu :
R D 10 8 7 +
965
AV4
32
Vest atacii Riga iar declarantul il lasii sii cwge.
Este de fapt un banal joc de aminare, !n capcana
ciruia cad insti mulfi juciitori care, vkdnd cil au
clgtigat cu Riga, sunt tent* sii continue. Prin folosirea unor metode de semnalizare,
partenerul atacantului este dator s5-i transmit5 mesajul de a nu continua culoarea, pentru
a nu intra in furget-5. Oricum, fie cii adversarul grege$e continuind fie cii schirnbii ata-
cul, oferind astfel un tempo declarantului, avantajul apliciirii tehnicii este evident.
RD105 +
A86
V97
432
Amihind dgtigarea atacului de Riga, Vest nu va
mai putea continua ~i se va evita astfel spargerea
culorii.
Schirnbind pozifia, cu Valetul la mort gi Asul in mi.115, declarantul este dator sii cbt-
tige atacul, avhd o a doua finere pe masii. Sau avhd 10 x vizavi de AVx.
Tehnica este foarte valoroasii deoarece, dacii adversarii continuii, ei oferii douii leva-
te declarantului, iar dac5 trebuie sii abandoneze culoarea hcerchd altceva, ei pierd un
tempo gi ii permit declarantului sii preia inifiativa, lucru foarte important.
De obicei manevra este folositii la contractele de FA :
Sud joacii 3 FA ~i prime~teatacul de Rig5 de caro, pe care nu il ia (coup de .Bath),

obligiind Vestul sii contraatace. Acesta joacii trefli ~i Sud lasii levata Estului care ci~tigri
cu Riga qi revine caro.
h acest moment declarantul are contractul asigurat, chiar dacg va pierde impasul de
pick schimb, daci clgtiga atacul cu Asul, cind Est lua h a pe unul din impasele
negre ratate, el revenea caro gi Vestul hcasa patru levate.
Dacii cel mai adesea manevra de aminare tip este ugor de aplicat, uneori o falsti se-
curitate poate duce la un joc imprudent, care va fi sancfionat de adversari.
Jocul de levutri a1 decluruntului 305
Contract : 3 FA. Atac : v 5. Est pune Riga.

Mulpmit de ce vede la mort, la care se adaugfi gi o eventual5 p e r e in plus la cupti
avhd Valet-9, declarantul, gurmand, ia levata cu Asul $i pune pe mas5 As de treflii ur-
mat de Darn;.
C b d Vest nu rtispunde, el mai sperti s5 giseasc5 Riga de picti la Vest, a$a c5 face
irnpasul, care egueazii, gi adversarii mai trag gi patru levate de cup&.
Dac5 d5dea drumul atacului de doui on, declarantul cu greu mai putea s5 ca&.
Avind doar opt c%tigfitoare certe, era dator s5 se uite mai atent dup5 a noua.
Jocul de evitare
Prima impresie la folosirea expresiei de ,,evitare a adversarului periculos" este c5
adversarul periculos ar fi cel ce dejine ctiale care aduc caerea.
Sub acest aspect el este intr-adevk periculos dar, pentru a-$i valorifica drple, el are
uneori nevoie de ajutorul partenerului - in m5suri s i dea peste cap @erea insuficient
gardatA a declarantului.
& aceste situatii termenul de adversar periculos se refer5 la partenerul celui ce defi-
ne ewe de cidere, el trebuie p u t tn afara posibilitiitii de a lua h.
IatA csteva cazuri :
1. 742 Contract de FA, Vest atac5 8, Est pune decaml $i
AD 983 +
RV6
10 5 Sud ia cu Valetul. Adversarul periculos este Estul
$i trebuie evitat a i se da mihi.
54 Evident c5 dac5 Asul este la Est, culoarea e prote-
t
R6
jatg, dar dac5 este la Vest, trebuie s5 se evite cis-
tigarea m&i de c5tre Est (adversarul periculos).
3. Cum se aplicii principiul evitiirii cediirii msinii ciitre adversaml periculos :
rARV
v65
+985
6ADV107
49764 n 10832
v RV872 N vD109
+ R6 V E
S
+432
a43 aR82
rD5
vA43
+ A D V 107
a965
Sud joacii 3 FA gi primegte atacul de v 7.
Est pune Darna gi declarantul, cored, refbd sii clsige prirnele doua levate (pentru a
elirnina culoarea din mina Estului).
Cine este adversarul periculos ? Evident cii Vestul, care mai are k c 5 douii cupe ma-
jore gi nu are nevoie de ajutorul partenemlui pentm a le incasa.
N ~ sigure,ddeclarantul are gase gi hcii trei pot veni de la culorile
~ levatele
minore. De la care ? Clar cEi de la treflii, unde se poate irnpasa farzi grijii, fiindd dad
Vest are Riga el nu poate c&iga, iar dacii Est il are, nu poate face rau. Dacg ciigtigti gi
revine caro, declarantul pune Asul deoarece nu mai are nevoie gi de acest irnpas, cele
noug levate au fost objinute.
Trebuie rewut a p k d impasul trebuie executat spre miha d e v d nepericuloasi.
4. Un alt caz, in care protejarea unui onor insuficient gardat @ecare a d v e r s d pericu-
10s il poate da peste cap) dirijeaziijocul de evitare :
Tot 3 FA, atac Valet de cupii.

Declarantul are cinci levate sigure gi kc5 un vagon de la culorile minore.

Ce impas trebuie executat pentru a proteja Riga de pic5 ?
Cel de caro. Fiindc5 d a d egueazti, Vest nu va putea deranja. Pe c h d , dac5 se ia ata-
cul in d, gi nu pe mask gi se va impasa la treflii, Est va clgtiga gi declarantul va c5-
dea de trei ori pe retur de picii.
5. Un subtil joc de &are, gi totodati un joc de evitare a adversarului periculos, este

prezent gi in urm5toarea don2 :
Vest atacii mic de cup5 ^hpotriva m e i de pic5 declarati de Sud. Est pune Dama.
Ce s-ar putea pierde la acest joc ? 0 cup5, un atu gi doug trefle.
Adversarul periculos, ce trebuie evitat, este Vest, care, l u b d m h gi juchd trefla,
va putea da peste cap Riga. Pentru a sc5pa de acest pericol, nimic mai simplu, se las5
prima levati Estului.
A doua precau@e,tot pentru evitarea cediirii m h i i adversarului periculos, ar fi de
impasat la atu juciind r 8 din mi& gi l h h d levata Estului. Acest joc garanteazii con-
tractul gi cu atuul4 - 1.
fn concluzie, in astfel de cazuri

a) scopul declarantului este sii ^hpiediceadversarul periculos s5 ia m i h .
b) la contractele de f Z ~ atu
5 se a
m m ckjtigarea levatei, pentru a elirnina cartea de
retur dm m h adversarului periculos.
c) impasele se executi spre m h a nepericuloas5, incapabil5 s5 dea peste cap o pne-
re insuficient gardati.
d) nu se risc5 impase spre miha periculoasg dacii contractul este asigurat gi e x i d
levate suficiente ob$nute pe alte c&.
Defosarea perdantei
Combinhd o tehnid de joc de siguranpi cu una de evitare ~ialta de majorare a unei
culori prin tai, se poate veni de hac unui foarte comun caz :
Contractul este de 4 r , atac Rig5 de caro.

Cu Asul de cup5 la Est contractul pare beton, pierzhdu-se o
trefl5 qi dou5 cupe. Pentru ca Est s5 nu poat5 cQtiga m h , de-
clarantul lasii prima levatii flancului. Vest insisti cu caro. Pe As,
se defoseaz5 din miinii o trefl5 perdant5. Se continuii cu doui
tururi de atu, apoi As, Rig5 de trefla gi tai mare a treia treflii. Da-
c5 totul a decurs normal +i culoarea s-a majorat, existi venire pe
mas5 la Darna de atu gi se pot defosa doui cupe din d i i . Dad
trefla nu s-a majorat, r W e pnsa expasului de cupii.
C5nd mortul gi declarantul au acela~in h de c5rp ktr-0 culoare, nu sunt posibile

taiuri imediate. Dar dac5 poate fi modificat partajul qi defosatii una din c&$ pe o
ci@g5toare, se poate initia o acfiune de tai. Matricea tip a r a astfel
~ :
a752
vV3 Sud joacii 6 r qi Vest atacii trefl5.
+A54 Exist5 o perdant5 de cup5 qi una de caro. Dac5 declarantul joaci
4 65432 de dou5 on atu, va pierde contractul.
t
A R D v 10
Corect este sH se joace o singud daG atu $i apoi cup5, pentru
scoaterea Asului. Pe unul din onorii de cup5 se defoseazi caroul
vRD5 perdant +iapoi, dupg As-Rig&,un car0 va fi tGat pe mas5.
+R32
+AR
Un exemplu aproape identic, dar care mai necesit5 o precautiune in plus
rD97 Contract 4 r ,atac Dam5 de cup%
vA32 Perdante, clte una din fiecare culoare.
+ D 104 Cum se va face jocul ?
4DV53 fn nici un caz debutihd cu un tur de atu, deoarece acest joc ar
t
4 R v 10 8 5
insemna maltratarea donei.
L u h d cupa din atac, la levata a doua se va juba Riga de tre&
vR65 iar pe trefla majoratii se va defosa cupa perdantii.
+ RV3 Precautia de care s-a pomenit este Iegatii de m&nain care s-a c&-
4 R2
tigat prima levatii de cup%.DacSi s-a l5sat levata s5 vin5 la Riga,
este corect, dar dac5 s-a clgtigat cu Asul, nu. Adversarii vor
a m h a cGtigarea primei levate de trefl5, o vor lua pe a doua qi vor scoate pnerea decla-
rantului de cupii, acces imediat la mort neexisthd.
47654
v DV62
+AD87
a7
rAV rR2
vR83 N vA1097
4V105 V E 49432
aDV1098 S a654
bD10983
v54
4 R6
aAR32
Contract : 4 r . Atac : Dami%de treflH
Sud a ajuns htr-un contract optimist care, cu atac de cup&,ar fi consernnat repede
criderea, dar cu cel de treflii existi o gansii. Declarantul a h e r c a t sii pro& de ea, dar, pe
undeva, a gregit. A cigtigat atacul gi a jucat imediat Riga de caro gi car0 la As, urmat de
Darna de car0 pe care a defosat o cup5 perdantii. Dupii care a jucat dz ge mas5 atu, c5u-
t h d Valetul la Est. Dar a cwigat Vestul cu Valetul gi prompt a contraatacat cup&.Par-
tenerul a pus Asul gi a jucat a1 patrulea caro, pe care Vest 1-a suprat5iat cu Asul, adver-
sarii reu~indastfel s&-gifacii atuurile separat.
Unde a gre~itdeclarantul ? El trebuia sii joace ~i al patrulea caro gi sii defoseze gi
cealaltii cup5 perdantii. Un fel de perdantzi pe perdantii, combinat cu o t5iere de comuni-
cafie intre flancuri. Acest joc nu ar rnai fi permis adversarilor nici o manew& ei reali-
z h d doar dou5 levate de atu, pe l b i i cea de caro.
Perdantd pe perdantd
jocul declarantului intervine fiecvent posibilitatea de a aplica o tehnicii eficace de
joc numit5 ,,perclanti pe perdantil". Ea poate ûnbriicadiverse forme, dar toate au un nu-
mitor comun : cedarea voluntaril. a unei levate adversarilor.
I. Perdantd pe perdantd pentru a impiedica aa%ersarulsd c4tige mffna
r95
vRDlO
4A7643
a432
n A R D 102 nV8764
v43 N v5
4 109 V E 4DV8
aAD98 S aV1076
43
vAV98762
4R52
+R5
3 10 Bridge de la A la Z
fmpotriva contractului de 4 v, Vest debuteazii cu &-Rig5 de pick

Declarantul, peztru a nu risca cedarea celui de a1 treilea car0 Estului, care i-ar putea
reveni treflg gi 1-ar putea face s5 piard5 douii levate, efectuead un joc de perdanti pe
perdantil gi, in loc sii taie, defosed din miin5 un caro, care oncum era perdant.
f.n continuare, dup5 ce c w g g miha ~i scoate atuurile adverse, joacSr Rigg-As de
car0 gi taie al treilea tur, avind satisfhctia de a majora culoarea gi de a realiza contractul
cu o levati in plus. Venire pe mas5 cu atu gi douti defose de trefl5 pe caralele bune.
Presupunind c5 nu se majora caroul, contractul mai putea fi reugit dac5 Asul de tre-
flii era la Est.
2. Perdantd pe perdantd pentru a cd~tigao levatd, de tip1 impasului prin tai
Declarantul joac5 6 A gi prime* atacul de Riga de treflii.

Aparent, in afara perdantei de treflii, existi5 gi una de caro, dar care ar putea fi elimi-
nati printr-un eventual impas reugit. Ceea ce gi la cup2 s-ar putea kffipla.
Dar riscul de a rata irnpasele rogii gi de a permite adversarilor sEgi facg gi trefla,
este asumat inutil, deoarece exist5 o excelenti cale de joc de perdanti pe perdanti care
oferii ocazia de a sciipa de perdanta de treflii concornitent cu cl~tigareaunei levate.
Jocul decurge &&el : atacul se ia cu Asul gi sunt trase do& tururi de atu. Dupii care este
jucatii Dama de cup5 din miWi, acoperiti cu Asul, gi urmat5 de )Meld de cup5 pe care, daci
Est nu-1 amper& se d e f o s d trefla perdantii. Vest Gi face Riga dar decarul mesei serve@
la defosare.caroului perdant, f ?a rnai fi nevoie a apela la impasul la Dan+
3. Perdantd pe perdantd pentru a obpne posibilitatea unui tai la mort

Pentru a nu ajunge k situatia de a fi suprat&at de adversar, declarantul consimte si
cedeze levata, crehd, printr-un joc de perdanti5 pe perdanti5: posibilitatea de a deschide
un alt tai la mort, care nu poate fi *mpiedicat.
Sii exemplifich :
Jocul de levatci a1 declarantului 311
Sud joacii 3 r gi Vest atacii As-Rig2 de treflg ~i continug. Declarantul nu poate tiiia
cu o carte mica pe mas5 deoarece va fi supratiiiat, aqa cii defoseazii o cupii. Ciigigii apoi
orice retur, joac5 kg5-As de cup2 $i taie o cupii, dupi care scoate atuurile $i mai pierde
in final un caro, men{in&G contractul.
4. Perdantii pe perdantd, evitdnd adversarul periculos
Aici se apeleazii la solufia debarashii unei cii* mici fie pe o carte ciiytigiitoare, fie
sub forma de perdantii pe perdant.5, pentru a da apoi posibilitatea rnajoriirii culorii prin tai.
D e ~Vest
i este cel care a deschis cu 1+, Sud igi adjudecii contractul de 4 r . Dup5
atacul cu Riga de caro, patru perdante par inevitabile. 0 treflii, un caro gi douii cupe,
deoarece Asul este cu certitudine In &a deschidentului, motiv pentru care declarantul
este dator sii evite a da m&a adversarului periculos (Est).
Riga de car0 este liisat atacantului, care continuii cu Dama. Sud, care a remarcat
prima carte pus5 de Est, 2-ul, ceea ce presupune trei cgrp, lasii gi aceastii levatii flancu-
lui. Vest, lipsit de vreo alt.5 solulie, mai joacii o dat.5, oferind declarantului posibilitatea
defoski unei trefle mici. Tot ce se rnai cere este ca trefla s5 fie 3 - 3.
Urmeazii douii tururi de atu, pgstrind venire la mort, apoi Riga-As de treflii gi tai,
care majoreaz8 cea de a patra treflii la mort. Atu la As gi defosarea unei cupe perdante pe
trefla mare, joc %cut.
5. Perdantk pe perdantk pentru a plasa mdna
Este de fapt pozitia de baz5 la astfel de jocuri, deoarece adversarul c h i a i se oferil
m h a este obligat fie sii r e d ?n fur~etadeclarantului, fie sii joace ?n tai-defosii.
4432
v A 10
+D32
aRD965
rR1098 rV76
vRD9876 N v5432
+ 1098 V E +7654
+- S +83
nAD5
VV
+ ARV
rAV10742
Sud joacii mic glem de treflii, la care Vest atacii Riga de cup2 (din Rigii-Damii).
Declarantul ia cu Asul, scoate atuurile ?n douii tururi, dezbracii caralele triighd trei
tururi pe care le termini pe masii, dupii care joacg decarul de cup& din &H defZshd o
pic%perdant5. Vest va fi silit sg ofere a 12-a levatii.
Sii no% cii hainte de plasare, declarantul trebuie sii elimine caralele, pentru a pri-
va Vestul de retur ugor.
6. Perdantci pe perdunti? pentru a evita de aJi scurtat ~i a pierde controlul
rV54
vDV5
+ A R D 109
454 \
r ARDIO 49876
v 8764 N v32
+ 87 V E +632
4Rl02 S rDV93
r32
vAR109
+v54
*A876
Contract 4 v intr-un clasic fit Moysian (4 - 3). Atac As, Rig5, Dam5 de pica
Dac5 declarantul taie cea de a treia pic5, va pierde controlul atuului. Aga c5 se sal-
v e d defoshd pe a treia pic5 o trefl5 din mink Pe once continuare c@tig5, extrage
atuurile gi are suficiente levate s5 fac5 rnanga. Patru atuuri, cinci carale gi Asul de trefl5.
7. Perdantd pe perdantd pentru a preveni un tai
Este de fapt manevra clasic5 cunoscuti sub numele de ,,Scissors coup", ce ^hpiedi-
c& flancul s& poati trece m h a partenerului pentru a obpne un tai.
nR32
v RV9
+ 95
+RDV109
nADV109876 454
v 2 N v 76543
+ A3 V E 4 2
486 S 4A7543
4 -
v A D 108
+RDV108764
* 2
Sud joacii 5 + dup5 ce Vest a deschis cu 4 n. Atacul este v 2, manifest un
singleton. Dac5 declarantul urmeaz5 procedeul normal gi trece la extragerea atuului,
Vest ia imehat cu Asul, trece m h Estului pe trefl5 gi obfine taiul de cup5.
Pentru a evita ace& nepliicuti situage, existi un remediu. La levata a doua decla-
rantul, cisigind atacul pe mas&,joac5 de la mort Riga de pic5 pe care defoseaz5 din
mini5 2-ul de trefl5. Cel mai clasic transfer de perdanti.
Oferind m2na adversarului

h jocurile de schizii sunt fiecvente cazurile in care unul din flancuri igi Impinge
partenerul la sinucidere, triigbdu-gi c5'file cPgtig5toare gi strhtorindu-1 incf acesta nu
mai poate pgzi alte culori. La jocurile de FA pot fi create pozitii sirnilare, pentru a obliga
flancul, ciruia i se ofer5 m h , s5 revinii in avantajul declarantului.
nRV5
vV83
+RD74
4432
nD98 n7642
vAD5 N v 10762
486 ,1093
4R10876 S a v 9
A103
v R94
+AV52
+AD5
Contract 3 FA, atac 47. Sud ia Valetul Estului cu Dama. Levate sigure sunt opt.
Dcxi5 trefle, patru caraie gi dou5 pici. A noua ar putea veni de la localizarea corectii a
Darnei de pica, sau dac5 Asul de cup5 este la Est. Dar un juc&tor bun nu este dispus sii
fie pus hsitua~ade a ghici, atunci &d poate pune adversarul la lucru in avantajul s2u.
Jocul este 100 % sigur, cu condifia ca Est s5 fi avut dou2 trefle. Declarantul debu-
t d cu trei levate de caro, se va vedea de ce nu cu toate patru. Apoi Asul de trefl5 gi,
c h d Est codhmii ci mai a avut una, cedead &a Vestului cu trefl2. S2 presupunem c i
acesta i ~vai trage cele trei trefle majore. Declarantul nu are diiicultiiti ?XI a defosa, o pic5
~i a1 patrulea car0 din m h i ? iar de pe mas5 doui cupe. Finalul dc cinci c&$ va ar2ta
astfel :
4RV5
vV Dup5 cum se poate constaw returul Vestului de pic5 ofer2 trei
+R levate ?XI culoare, plus Riga de caro major, iar eel de cup5 pro-
t moveaz5 Riga, indferent unde ar fi Asul.
rA103
vR9
Combindnd doud linii de joc
Juc5torii lipsiti de experienp gi f
& un spirit analitic dezvoltat, au tendinp de a eva-
lua sursa de levate examinhd doar o singur5 culoare, care pare prorniptoare, f"ar5 a
combina Sansele.
Sud joad 3 FA, Vest atacg 43, Est pune Dama, r e e c%tigi-
tor gi revine A 2 . R e c o n e d culoarea de pick se pot presu-
pune cinci cirji la atacant $ipatru la Est.
Cgte levate sunt ? Una la pic%,una la cup5, patru la caro $i doui
la trefl2. Cea de a noua, la cup5 sau trefl5, ar putea veni de la
impasele respective, cu observatia c5 data un impas este ratat,
adversarii vor trage imediat c5derea.
Combinhd gansele, jocul se executi astfel : mai ?nt& Asul de
trefl5, o son&, poate Dama e seacii la Vest. Apoi car0 la Dam5
.yi trefl5 de pe tnas5, din mihi punind Riga. Existi Sansa, d e ~sunt i cinci ciirfi afari, si
cad5 Dama in doi. Dac5 Dama nu a aptirut, se efectueaz5 i v a s u l de cup%.Juchd astfel,
gansa a crescut de la 50 % la cca 68 %.
Sud joac5 3 FA cu atac de Rig2 de caro, gi continuare. Cii~tigia
treia levati.
S-ar p&ea cii dac5 impasul de pic2 Me, cele noui levate exist&
Dar dac5 dup5 ciigtigarea atacului se joac5 imediat pic5 gi impa-
sul este ratat iar Est revine cup5, declarantul nu va $ti dac5 are
nevoie de impas de cup5 sau nu: extrem de riscant. pentru c5 nu
cunowte distributia treflelor (care, ^mpiI$te 3 - 3, ii rezolv5 con-
tractul 6 r 5 a apela la impasul de cup%). ASa cat ^minte de a
face impasul de pici, se incearcii combinarea cu cea de a doua
gansii, trefla 3 - 3. Se va juca Rgi-Dam5 de treflii gi, dac5 ambii adversari riispund, este
OK, dacii nu, este poate necesar gi impasul de cupii.
Este standard, gi 2n flanc, a da clrumul gi a a m h a cfgtigarea unei levate, dac5 de
soarta ei depinde jocul. Dar c h d declarantul are gi o a doua opliune, dupii ce gi-a asigu-
rat levata, imediat va ataca o alt5 culoare, care este la rhdul ei o sursii poten$ali de le-
vate. De pildSl :
4654
vADV1054
+A
1432
rR73 r82
v98 N vR76
+V10982 V E + D7654
r 1098 5 a765
nADV109
v32
+ R3
1ARDV
Sud joacii 6 FA gi primegte cel mai neprietenos atac, Valetul de caro, care ii ia veni-
rea de pe masti la cupele ugor de majorat.
Sunt dou5 irnpase ce aduc jocul, cel de pic5 gi cel de cupii. Corect este sii se debute-
ze cu impasul de cupii. Se vine in mhii pe treflii gi se impaseazii la cupa. Est, in mod
corect, este obligat sii dea dnunul. Avhd asigurate douii levate la cup& declarantul igi
hdreapti acum aten$a spre pic5 unde, chiar dac5 impasul egueaz5, are circulafia
asigurag pentru a colecta cele 12 levate.
Jocul dupii probabilig$ gi combinarea diverselor game, f2ii a fi orbit doar de ce
sare in ochi, este apanajul bunului juciitor. Sii urm5rim in acest exemplu :
Sud joaci 3 FA gi prime* atacul de r 6, acoperit de Valet gi luat de As. Pervers cu
sine hsugi, declarantul continui cu impasul de caro, il pierde gi, fiindu-i scoasi finerea
de pici, nu mai poate trece de opt levate.
Impasul prezenta o gansi de 50 %, dar la treflg nu ar fi avut ganse ?
Jocul corect ar fi presupus la levata doua car0 la As, neglijhd impasul (?mfond s-a
mai v h t Rigi sec), gi trefli de pe masi. Dacii Est vrea si-i-gifaci imediat Asul, deja
sunt suficiente levate pentm contract, via culoarea de trefli. Daci di dnunul, Sud cb@-
g i o levati de trefli, care ii ajunge, gi se intoarce la carale, oferind Riga flancului. Com-
binhd aceste linii de joc, gansa crese de la 50 la 85 %, ceea ce nu este de lepi5dat.
Manewarea miiinilor bicolore

Principiul suspne c i atunci c h d declarantul se confiunti cu o miinti bicolorii, sii nu
extragg atuurile pWi c h d nu a rezolvat problema celei de a doua culori.
Premiza de la care se plead este ci, in cam1 h care culoarea secundari nu este dis-
tribuit5 echilibrat, este mai important s i se axeze jocul pe un tai h cruce, gi nu s i se joa-
ce bazat pe ,,aSacum arfi pldcut sdfie". 0 miini exemplu :
Contractul este 4 n qi se atac5 Dama de caro.

Declarantul taie a doua levat5 de car0 gi, daci se gribeqte s i tragi atuurile, va pierde
gi o cupi, pe l h g i celelalte doui pe minore.
Cel mai corect mod de a manevra dona va fi As, Rig5 de cup5 gi o cup5 tiiiati. Exis-
t5 doui ganse. Prima, cupa s5 fie 3 - 3, ~i cea de a doua, ca cel ce are doar doui cupe s i
nu aibi gi decarul de pici. Juchd dupi probabiliti9, declarantul gi-a dublat gansele de a
face contractul.
Dupi cum s-a precizat, c h d e x i d o culoare secundar5, ea trebuie majorat5 ^ k t e

de jucarea atuurilor.
Acelagi procedeu cere ca, pentru a r e p e controlul, s i se cedeze o levat5 flancului,
'de hdat5 ce culoarea secundaa oferi restul de tricuri necesar contractului.
Un astfel de exemplu :
Jocul de levat6 al declarantului 317
Sud joacii 6 4 cu atac Dam5 de cupii.

A v h d cinci levate de caro libere, declarantul testeaza atuul, juchd As gi Damii, cu
speranp c5 va face 13 levate. Dar c h d Est nu mai r5spunde: va trebui d joace prudent,
revenirea in miin5 1-ar putea face sii ajung5 la un numiir de atuuri mai mic deciit Vestul.
Jocul se cere manevrat astfel : deblocarea As-Regelui de car0 gi preluarea Valetului
de pic5 cu Riga, promoviind automat o levati de atu flancului. Dar defilarea caralelor gi
apoi a treflelor nu aduc nici o levati suplimentar5flancului, in afara decarului de pica.
Finalun' dejoc, eliminare ~iplasare de mrinci

Jocul de levati are trei faze, una de inceput, o alta de mijloc ~i cea de sfiirgit, care
este cea mai critic5 gi decisiv5 pentru reugita contractului.
Termenul de ,,end playy', folosit de terrninologia engled, nu trebuie inieles neaptirat
ca desemnhd jucarea ultimelor levate. El trebuie asociat cu o situa$ie dinamid pe care
declarantul o creeazii de obicei spre sfiirgitul jocului gi in care acesta forfeaz5 un adver-
sar s5 efectueze un joc sau retur in dezavantajul flancului, gi implicit spre fclosul decla-
rantului. Concret, o pozitie de final de joc este situatia creati de declarant prin elimina-
rea din mina sa gi a mortului a unor anumite culori, dup5 care, printr-o plasare de mh5,
se cedeaz5 miba adversarului oblighdu-1 sii fac5 un retur avantajos. Retur care va pro-
voca fie un joc in tai-defosti, ce permite hdepiirtarea unei perdante dintr-o m h 5 conco-
rnitent cu taiul dm cealalti, fie va oferi o yozifie de impas care va reugi deoarece va intra
in furgeta declarantului.
Finalurile de joc de care ne vom ocupa in cele ce urmeazi sunt de fapt jocuri de pla-
sare de mh5: preccdate de o eliminare. Celelalte tipuri de ,,end play", din care fac parte
jocurile de schiza gi manevrele cu atuul, sunt prezentate i i ~cadrul tehcilor de expert.
Cum despre toate aceste patru tipuri de finaluri de joc se pot scrie volume, aici vor f i
explicate gi prezentate doar ciiteva exemple, spre a fi asimilati t e h c a gi aplicatii cu
ugurinp.
Pentru a intelege avantajele folosirii unui final de joc bazat pe eliminare gi plasare
de m h 5 , s5 l u h rnai inti%contact cu t e h c a e-li unor culori gi cu consecinfele pe
cak Ie provoaca un joc in taidefosg.
Eliminare
Principiul cere cay^&te de a plasa mi3na adversarului, sii fie eliminate din arnbele
miini culorile ?n care acesta ar putea returna in deplin5 siguran*. 0 denurnire rnai plas-
tick gi mai descriptivii a eliminlrii este cea de dezbrircare, se zice frecvent cii adversanil
este dezbriicat de culorile posibile de retur.
Sud joacii 5 4 (3 FA ar fi fost mai ugor) gi prirnese atacul

favorabil de Rig&de caro. Declarantul dgtigii cu Asul, scoa-
te atuurile adverse gi continuii cu As-Rig&de cup2 gi tai de
cupii. Dupii care c e d e d m h a adversarilor, pe caro, cupa ti
caroul fiind ?n acest moment eliminate. Sii presupunem d
Vest cktigii gi joacii picii. Est poate avea RDx, dar ce folos.
Declarantul pune mic de pe mas2 gi Est suporti plasarea de
mhii care ofera cea de a 11-a leva%
Probabil cea mai mediatizati pozifie, de care toti jucgtorii sunt smtuifi sii se fereas-
c5, este cea in care, dacg ajung, vor fi silifi (prin cartea pe care o joacii) si5 pennitA decla-
rantului sii taie dmtr-o mhii gi concomitent sii defoseze o perdanti din cealalti.
0 matrice tip :
Atu este caro, declarantul mai are douii perdante,
o treflii gi o cupii, iar contractul nu permite decslt
pierderea unei singure levate.
Solu$a este sii i se dea m b Vestului pe treflii.
Acesta, c h d va returna pic& va da posibilitatea
declarantului sii taie la mort gi si5 defoseze
perdanta de cup5 din mhii.
fn astfel de pozi$i declarantul lasii flancul fki

alternativii, plas&ile @easunt bazate tocmai
pe ob$nerea unei situafii de tai-defosii.
*5
Sau :
2. rAD
r R Impasul are o sans& de reusit5 de 50 %. fn
nu R3 schimb, plasarea de mhii pe cup8 va face sg nu
conkazii f A mai fie nevoie de impas. deoarece va obliga Es-
465 tul sii r e d in firgeta de pick
v7
Jocul de levatd a1 declaranhrlui 319
Pentru reusita unor manevre de plasare de min5, este necesar ca declarantul s5 rnai
aib5 atuuri disponibile, capabile s5 anihileze returul adversarulgi plasat.
3. rAD
v 10
+6 Atu este cupa ~i declarantului i se cere sii reali-
+ 8 zeze patru din cele cinci levate restante. Prima
476 R miscare este elirninarea treflei din ambele a,
v- N V- tr5gbd Riga. Apoi plasarea de mh-ii, %cut5 pe
+32 V E +R9 caro. Est nu are decit dou5 alternative: s5 faci
* v 4.5
returul fatal h fur~etade picii, on s5 continue
car0 in tai-defosii, oferind declarantului posibili-
442 tatea de a t&a h mihi ~i a h d e p h Darna de
v8 pic5 perdanti de la mort.
+5
Dupii dezbdcare, adicii dup5 elirninarea culorilor in care adversarul ar putea retuma
&rB proble~ne,plasarea de d i i poate fi ficuti prin intermediul mai multor tehnici :
- cuoper~dinodoare~care~idec~$mortulauace~in
- cu un atu mic, spre unul major aflat h mina adversarilor
- printr-un joc de perdanti pe perdanti
- printr-un joc 51go1
- prin plasgri repetate de miin5
Sii exemplifictim :
1. Perdantii pe perdanti
nV5
vAR3 Declarantul joac5 6 + primind atacul de Rig5 de pic5 (din
+6543 Rigii-Damfi). Cktigii cu Asul, scoate atuurile adverse, eli-
+RV75 mi115 culoarea de cup5 din ambele miini defoshd un car0
r A
t pe a treia cupi, gi apoi, cu Valetul de pic5 c e d e d m h a
Vestului, din mi115 defoshd h c i o perdanti de caro. Vest
vD6 cktigii m h dar va trebui s5 rejoace ori h fireeta de caro,
+AD72 ori In tai-defosii la cup5 sau pic5.
+AD10932
2. Prin intermediul unei levate de atu
nA965 Declarantul se gtisege htr-un contract de 4 r ~i atacul este
vA54 cupii. Ia cu Asul gi taie o cup5 h &a. Joac5 Darna de pi-
+ A75 c5, invitind Vestul s5 acopere, dar acesta r~fuz5sii soope-
aR98 reze. Aga c5 pune Asul, Riga nu apare, mai taie o cup8, eli-
t
nDV10874
minhd culoarea, si cedeaz5 mina cu atu. Dac5 Vest este
cel ce cf ~tig5,el este plasat, qi orice minor&joacii, declaran-
v 10 tul a $i primit contractul. S5 presupunem cii Est cistig5 si
+ RV2 revine caro. Se hcearcii cigtigarea cu Valetul, dar el este
.-* D 102 acopent de Dami qi se ia cu Asul. Se trage ti Riga qi iar se
mai plaseazi &a, de data aceasta pe caro.
Adversaml, indiferent care, va trebui s5 joace ori ?n tai-defos5 pe ro$ii, ori d permiti
redarea a do115levate de treflii prin hqetele interioare, el Gind cel se desfhce culoirea.
3. Prin repetarea plas5rii cu o perdanti
+
Dupii deschiderea Sudului cu 1 ~i un baraj sever ficut de Vest cu 4 V , Nord s-a
sim$t obiigat s5 zic5 5 +, contract 2I care declarantul are patru perdante, aparent inevi-
tabile, excepthd cazul c5 ar putea opera douii plasiri de mi115 spre Vest.
Atacul este pic%,evident u3 singleton, luat cu Asul gi urmat de obligatoriile doui
tururi de atu. Vest este cam citit la distribufie : opt cupe, dou5 trefle gi o pic5. Ceea ce
mai las5 loc la doar douii carale. Declarantul trage cei doi onori de caro gi, fir2 s5 beer-
ce impasul stupid de cup%, joac5 As de cup5 u m t de plasarea cu Dama. Vest, cu doar
cupe 2I &5, este obligat s5 joace 31 tai-defos5. &a cii Sud poate s5 defoseze de la
mort caroul perdant qi din &5 pica perdanti, l5sind din nou mina Vestului, cea de a
doua levati a flancului. Urm5toarea cup5 o taie pe mas2 gi din m h 5 defoseazg cealalti
pic5 perdantii.
h final, un exemplu in care se vor putea observa la lucru mai multe tehnici de end
play ?n aceeqi don5 :
rA862
vA7
+R105
+A1042
4- rRVi
v 1086543 N v RV9
+V932 V E +AD6
+876 S *RDV95
rD1097543
vD2
+ 874
3+
Dupii ce Est a deschis cu 1 +, Sud se giisegte h situa$a de a juca 3 r pe care Est, cu

puzderia de puncte pe care le are, considersndu-se jignit, le contreazi. Vest atacii 8, +
Sud ia cu Asul gi taie o treflii. Atu la As gi altii treflii t5iatii. Urmeazi o plasare de mAni
cu atu. Est joaci o treflii major5. Acum declarantul poate redza jocul prin trei metode :
a) poate defosa un car0 perdant, l k h d m h a Estului gi obligbdu-1 sii revhi
intr-una din culorile roqii.
b) poate tiiia gi juca apoi As de cup% cupii, obligind Estul sii ciigtige gi s i des-
facii caroul.
c) poate t&a qi juca caro, punhd de la mort decarul, forjikd Estul sii ofere a
aoua levat5 pe car0 sau cup&.
Declarantul trebuie sii fie prudent gi sii taie de la a doua levat.5 gi apoi h c i o dat5
treflele, singura culoare ?ncare Est are retur sigur. Apoi plaseazii m h a adversarului cu
atu qi, printr-o defosare de perdantii in culoarea 3 - 3 sau printr-o plasare repetatii de
perdantii pe perdantii, realizeazii contractul contrat.
Lobul
Termenul a fost *mpnunutat de la tenis. Tehnica este fiecvent folosit.5 atunci c h d se
htrevede pericolul de a fi Gate cirple mari, de ciitre un adversar & u i a este necesar sii-i
fie mascatii calitatea culorii. Ea constii in jucarea culorii respective din miha slabii spre
cea tare. Dacii adversarul de pe locul doi taie, se contribuie cu o carte rnicii, dacii
dcfoseazii, se clgtigii cu un onor gi se repetii, manevra de cite ori va fi nevoie. Sii urmii-
rim un exemplu edificator :
Contract : 4 4.
Atacul debuteazii cu As, R i a de trefli gi un al treilea tur t&at de declarant.
Sud joacii apoi Rigi, Dam5 de atu, gi constatii cu destulii nepliicere cii are o perdantii
inevitabilii de atu. Acest lucru ridicii acum problema celei de a patra cupe care, in cazul
unui partaj defavorabil, ar deveni cea de a patra levatii a flancului.
..Pentxu a se evita pericolul, este bine sii se joace cupa spre m b lungii. Observhd
ciiderea Valetului, dupii ce se csgtigii cu Asul, procedeul tehnic corect recornan& sii se
treaca la mort pe car0 gi sit se joace iar cup5, spre onorii din mh5. Est nu are cupe, dar
cum nu are interes s5 taie a v b d o levat5 potential&de atu asiguraa, defosed. Sud i ~ i
realizeazil onorul $i repet3 manevra. Vine pe mas5 la car0 gi din nou cup5 spre mii.16.Est
defoseadi in continuare. Declarantul hcaseaz5 levata cu Dama gi % d5 lovitura de gra$e,
aindu-~icupa perdana cu atuul de pe masir. Est va putea supratiiia dac5 va dori, dar de-
clarantul reciigtigg m h a pe orice retur, gi cu Asul de pic&extrage apoi atuul restant de la
adversar .
Knock si scoop
Sunt termeni inadaptabili in terminologia rornibeascii de bridge.
Knock este o tehnic5 rar& care reugese s5 dea gata, catapultbd ?n aceeqi leva%
cei doi onori maxi adveqi - care ar fi trebuit s5 fac5 levate separat. Este un fel de p5di-
re reugia de declarant. Exemplul tip ar fi :
R ?n doi + A sec Cu onorii astfel plasati la Vest gi Est, Sud joacir Dama gi Vest
acoper5.
Sau a v b d :
432
v 10987 Se joacii 4 r cu atac de trefl5, t5iatii in turd doi. Neavhd
+V987 nici o venire pe mas&,singura gansii, ce se apropie de posi-
49876 bilitatea de a face jocul, este de a g b i Darna de atu seacii fi
4
t
R v 10 9 8 7 6
de a juca Riga in cap.
A debuta cu mic, chiar da& Asul este sec, nu rezolvii nimic,
v AR2 deoarece tot se va pierde Dama (31trei, in acest caz).
Iatti gi un exemplu care cere subtilitate :

Sud joacii 4 r gi, dupii atacul advers cu Riga de cupii, vede patru perdante. Doug la
atu, o cup5 $i ux caro.
htr-un meci pe echipe, unul din declaran$, care auzise de knock, a luat cu Asul ~ i ,
vcnind in m h 5 pe treflii, a jucat Dama de atu, poate fine. Dar Vest nu a acoperit, nu prea
avea de ce, gi declarantul a ctizut o dat5.
Cel de a1 doilea a jucat patru tururi de treflii, din nGn5 defosiind cupa perdant5, ciind
Est a refiuat s5 taie cu Asul. Vest a obpnut o levat5 i e W cu r 2 dar, dupii ce cupa de
retur a fost %at5, decapitarea intr-o singurii levat5 a onolilor maxi de picti a fost totu~i
obpnut5.
Scoop este manewa menitii sti scoat5 dintr-o srcgurii miscare doi onori advergi.
De exemplu :
D t A 76 5 4 Juchd Riga in cap, declarantul culege
RV109832 Dama seacii de la Vest.
Ix dac5 distiibu~aera :
D7654 t A tot Riga este mai bine sii se joace (poate
RV109832 Dama este seacii), decQ mic la Asul sec,
deoarece oricum Dama va face leva%
3 24 Bridge de la A la 2
MANEVRE $1 TEEKNICI DE JOC DE EXPERT

Manevre la culoarea de atu :jocuri de reducere la atu (reducere simplii, du-
blti, trip&, grand coup, reducere combinatti cu plasare, subtaiul gi akblul tai
mand-mort) - en passant - manevre diabolice (devil's coup) - smother play -
dispari@ede levatti prin constriingere la tai - manevra in foarfece (scissors)
Tehnici de expert : manevra lui Morton - Gambit - manevra lui Pitt - mane-
vra vienezd - manevra scamatomlui - manevra lui Robert
Probabil cg juc5toml de nivel mediu este mulpmit de prestatia sa, ignorhd complet
tehnicile de expert. h fond cazurile c h d va avea ocazia sg le foloseascg, dacii gi le-a
hsuqit, nu ating pragul a 10 % din done. Dar, h afar&de faptul cii sunt captivante, ele
demonstreazii cit de diverse pot f i soluwe de rezolvare a unor done, precum gi superio-
ritatea evident5 pe care st5pWea lor o confer5 expe@lor.
Prima parte a exemplelor de tehnicii care urmeazi sunt cazuri hdlnite fiecvent, gi
ele au fost prezentate ?n acest capitol doar fiindcg aplicarea lor nu st5 la hdemha d d t
a celor ce iau bridge-ul in serios gi sunt dornici de progres. A doua parte include cazuri
rare, care sunt prezentate mai degrabg pentru a lua cunogtinp cu fascinafia oferitii de
recitalul unui maestru.
Se afirmg tendenfios despre jocul unui expert cii este rezultatul cornbiniirii logicii cu
flerul. h realitate ins&., jocul acestuia este izvorit din judecarea la rece a problemei cu care
se confiunt5, asociat5 cu ceea ce este nurnit 21mod curent ,,prezen@la masti", competenp
care atribuie capacit5tilor sale de a g5si solutiile corecte ace1 aer de suspiciune.
MANEKW? LA CULOAREA DE ATU
Jocurile de reducere la atu

C b d se presupune cii este nevoie de preggtirea unei astfel de manevre ? cazurile
de dispropor$e intre numiirul de atuuri din m h a declarantului gi cea a mortului (scurt 21
atuuri, 1-2). Sau c h d adversarii au contrat gi sunt de presupus distributii dezechilibrate.
iar un atu potential a1 flancului nu mai poate fi prins himpas. I
Este important de retinut cii ,,lovitura de atu", aga cum este cunoscuti aceasti ma-
nevrii, nu poate reugi de& dacii declarantul are acelwi numL de atuuri cu adversarul,
inclusiv furqeta potentialg.
Debutul unei manevre de reducere de atu, pe care orice bun juciitor il cunom, fn
cazul h care s-a atacat in singletonul din mh5, const5 h efectuarea imediat5 a unui tai.
'
Aplicarea tebnicii poate fi hteleasg mai bine u d r i n d un exemplu de pozitie fin&

la ultimele doua car& conditia fiind ca declarantul sg se giiseascii la mort haintea
penultirnei levate :
Jocul de levatd a1 decl~rantului 325
v32 Atu este pica.

fir3 importanp + r ~ 8 Juchd cupa de pe masii, Est intrii, obli-
rD9 gat, in furgeta de atu.
Iat2 gi o alti neplgcu~pozi$e, redat2 in rnatrice, in care declarantul nu $-a luat m5-
surile de prevedere pentru reducerea numiirului de atuuri :
4 5 Atu este cupa, declarantul este la mort ~i
fir2 importan@ +
+DV
V94
trebuie sii fac5 ultimele trei levate.
Joacii treflii mjorii, Est defoseazii cam,
iar declarantul trebuie sii taie gi va fi
4 10
vV83 obligat sii piardii ultima leva&
Dacii Sud igi reducea numiirul de atuuri
mai devreme, se putea evita acest final nefericit de joc.
Pcntru reugita unor jocuri de reducere de atu, care pot deveni spectaculoase pentru
chibi$, cum este cazul grand coup-ului (unde declarantul taie de repetate on cZlrfi majo-
re pentru a ajunge la acelagi n d de atuuri cu adversarul s ~ u )se, cer hdeplinite urmii-
toarele condiiii :
1. o pozitie la atu cu furgeti in miin5 (contra adversarului).
2. existenp unui atu ce ar putea fi potenfial cfgtigat de adversar.
3. respectarea tempo-ului impus de reducere, pentru a fi la mort in pozifia final&.
4. suficiente reprize la mort pentru efectuarea repetatelor reduceri prin taiuri.
Cfteva exemple de reducere :
a). reducere simpla'
Sud joacii 4 r gi, dupii trei tururi de cup& Vest contraatacii caro. Declarantul ia cu
Asul ~ijoacii Dama de picii, efectufrnd impasul, reugit, gi repetat gi cu Valetul.
Prudent, deoarece s-ar putea ca Est sii mai aibii Riga de atuI I? doi, Sud va porni la
opei'apa de reducere. As-Rig5 de treflg ~i treflii tiiatii. Apoi Riga de caro gi car0 la Da-
mii. Fiind pe masii, va continua cu caro, realizfmd cu furgeta A-10 de atu ultimele doui
levate.
b). reducere dubld
Este prezentaa printr-un alt contract de 4 n, in care declarantul va fi nevoit s% efec-

tueze douii taiuri, pentru a ajunge la acelagi numitor comun cu Estul.
4D9
v ARDV
+ 10876
aRV3
48 rR762
v 109876 N v543
+ AR5 V E
S
+D92
& 10942 a765
rAV10543
v2
+v43
+AD8
Flancul hcaseazii trei levate de caro, dup%care Est contraatad cup%.Declarantul

ciigigii gi face de dou%on impas la Riga de atu, cu Dama gi cu 9, dar Vest nu mai a-
punde.
Riga de pic5 fiind initial in patru, Sud are nevoie de douii reduceri. Pentru prima el
taie o cup5 c&tigiitoare, apoi reintrg la mort cu Valetul de treflii gi rnai taie o cupi. Se
duce pe rnasii acoperind Dama de treflii cu Riga gi prezintil Asul de cupii.
Dacii Est taie, evident cii suprataie.
Dacii defosed treflii, la fel va face gi declarantul gi va continua, tot de la mort, cu o
treflii spre fiqetii, pozifia final5 fiind :
$i un a1 treilea exemplu, hcare contractul este de 6 r gi flancul atac5 Dama de ca-
ro:
432
vRV10
+AR32
4R987
48 rR974
v5432 N v 876
+ D V 109 V E + 876
*AD103 S a654
rADV1065
+AD9
+54
4V2
Contracti~lnu este ideal dar declarantul 11 poate realiza, alertat gi de cartea relevant5
fitrrJraxA de Vest la p r h d tur de atu.
Atacul se ia cu Riga gi se d5 un prim impas cu decarul. Se revine pe mas5 pe cup5 la
Valet gi se r e p 6 irnpasul. Partajul defavorabil cere folosirea reducerii, dar l u h d seama
in organizarea timingului ca la ultimele dou5 levate declarantul sti se g5seasc5 pe mas5.
Pentru aceasta este necesar sil, joace trefl5 din rnw spre Rig5. Evident c5 jocul nu se
poate face deck data Asul este la Vest. Acesta ia gi revine trefl5. Continuarea se va de-
rula astfel :
k g 5 de trefl5 gi trefl5 tAiat5. Caro la As gi tai de caro. As gi Dam5 de cup5 la Rig5.
Finalul de joc de la ultimele patru c w este :
1, -
VRV
+3
1 8
r- rR9 Dupg eliminarea cupelor, g5sin-
du-se pe masti, declarantul va
juca o minor5 gi Est va intra in
hrgeta de atu.
c). o tripld reducere

M h a a fost prezentat5 h 1924 de Milton Work, ca fiind jucatil intr-un club din
B r o w , dar este suspectati de a fi fost construit5 pro causa. Ilustreaz5 un veritabil
recital de taiuri, numai de c&rp cfqtigiitoare, pentru a rezista unui adversar care avea
AD98 de atu la un glem declarat.
n62
v ARD
+AD108
+ A D 102
4 -
vV109753 N
+632 V E
+8753 S
RV107543
v2
+ RV9
+RV
Contract rnic glem de picir; atac Valet de cupii.
Declarantul c w g i i gi joacii a h , p d d din m5ni decarul gi constahd cu greap cti
Vest este $can& Continuii cu Riga de car0 la As, gi din nou pi* mic de la Est, gi Valet
din mh5. Acum hcep reducerile. Valet de treflir la Damti, gi tai de cupir. Riga de trefl2
la As gi hcii o cupii tiiati. Valet de car0 la Dam5 gi treflir rnajori tiiati ?nmidi. Si in
h e , 9 de car0 la decar, Est rhpunde gi, h final, joacii un car0 de pe mas5 spre fbrgeta
de atu din mhii r e a l i h d hcir o levati%.
4.Grand coup
Manevra este astfel denumiti deoarece se efectueazii prin tiiierea unor c&$ majore.
Iati un astfel de exemplu, extrem de spectaculos, care ti justifid nurnele :
Contractul este de 7 n gi debuteazii cu atacul de treflii.

Sud ia pe masti, defosind din m2nH o cupi, apoi hcaseazii Asul gi Riga de atu
Constatind dlstribu$a nefavorabili, va fi obligat sii recurgii la o reducere de atu

pentru a ajunge in final la acelwi nun& de a t u ~ rcui Estul.Dar in acelqi timp, pcntru a
avea o venire suplimentarii vital&la mort, va fi nevoit sii execute impasul de cupi, la
prima vedere inutil. El reugegte. UrmeaA un tai de treflg, un grand coup. Revine pe ma-
sii la Asul de cup2 gi rnai taie o treflii major& Rigii de car0 ~i car0 la Damii, urmat de o
ulW treflii t2iat5, un triplu tai de ciirp majore. Ajuns cu un car0 pentru ultirna oar5 la
mort, va realiza ultimele douii levate suprathd atuurile Estului.
e). reducere la atu combinatii cu plasare de d n i i pe atu

Exemplul serve$e pentru a demonstra cii gi adversarul dm s h g a declarantului poate
ajunge btr-o pozifie supusii t e h c i i de reducere la am, combinat5 de aceastii dat5 gi cu o
plasare de mi&%.
rR63
9876
+ 1043
aAR32
nD1097 4-
vV92 N v 10543
+ 76 V E
S
+DV985
aD765 aV1098
nAV8542
vARD
+ AR2
a4
Declarantul joacir 6 r ~iprime@ atacul de + 7.
CPgtig5 gi test& atuul, mic la Rig& Est defoseazi gi perspectiva sumbrii de pier-
dere a doug levate nu poate fi evitatil. Minus una.
Pentru a putea sii reziste la un partaj eventual de 4 - 0 la atu, declarantul ar fi trebuit
s i lnceapi astfel : la levata a doua treflii la As, urmat5 de tai de trefli. Atu la Rigii, con-
stathd dlstribufia defavorabilii, Riga de trefli, defoshld caroul, gi hcii un tai de treflii.
Dupii care se trag cele patru clgtigiitoare rogii, As de car0 gi As,Rigi,Dami de cupii, la
care Vest, vrea-nu vrea, trebuie s2i rkpund5i.
R h a s cii AV8 de atu, declarantul va pune n 8 pe mas& gi va a$epta linigtit cu
furgeta, ca Vest si-i ofere ultimele douii levate gi glemul.
f). Subtaiul combinat cu dublul tai mfini-mort
Opusii rnanevrelor prin care flancul uneori consimte voluntar s5 subtaie, pentru a
evita o sufocare in culoarea de a h , gi declarantul poate recurge c2teodat5 la astfel de
tehnici de subtai.
..Iati o pozifie de bazg :
r 102 Atu pic&, declarantul trebuie sii reali-

v RD zeze trci din cele cinci levate in joc.
5 Vest are m h a gi joacir cup&, iar Est
6- taie cu Asul de atu. fn acest moment
nDV9 r A soarta Sudului este pecetluiti deoarece
v2 N V - Vest, in mod normal, va mai putea face
+5 V E hcir douir levate de atu.
+ - '
6 -
lo Aga s-ar ?nthpla dacir declarantul ar
defosa Asul de treflir (pe returul de
nR864 car0 va fi obligat sii taie gi sir joace
v- atu). Dar dacii pe taiul Estului Sud sub-
+- taie cu o picti micii, situafia se schimbH
+A ?n mod spectaculos.
Returul de caro este tiiat gi Sud trage Asul de treflir.
Dacii Vest taie cu 9, declarantul suprataie cu decarul gi mai cedeazii hfinal un sin-
gur atu.
Dacir Vest taie cu un onor, declarantul defosed cupa gi, pe returul obligat al flan-
cului ?n atu, grafie furgetei cu decarul dubleton la mort gi R-8 ?n &Zi, realizeazir ultirne-
le douir levate.
Sir unniirirn un exemplu de tai concornitent &-mort, nurnit gi dublu tai, efectuat
de declarant. Este vorba de un rar final de joc descris de expertul elve$an Jean Besse, in
care declarantul, a v h d de fapt posibilitatea de a t5ia dintr-o gi a defosa din cealal-
ti, este obligat sir aleagii calea dublului tai (atkt la mort clt 9i supratai in d) ca,fiind
unica conduit5 clqhgirtoare. El se prezinti astfel :
Sud joaci 3 + pe deschiderea Vestului de 1 + gi prime* atacul de v 2.

v 8 de la mort f o q e d Riga Estului. Declarantul ia cu Asul gi joaci un car0 spre
k g % . Vest dB dnunul. Urmeazii Damii, Valet de cupii, gi din nou caro. Vest Pgi realizea-
d cele dou5 carale gi joacii o treflii rnicir, dar Sud pune Riga $ijoaci el o treflit pentru a
ob@e urm5torul final de joc :
r R V 102 CiLytigbd miha, cea mai but12 apkare pentru

+9
+
Vest este s i joace trefli, i,taidefos5. Decla-
r A D 8 r765 r a n d nu poate t5ia la mort pentru c i s-ar
4 107 +D9 gisi in m h a proasti%pentru a a k a pica, )i
r943 nici in mWi, defoshd pica de la mort, din
4D8 cauza blocajului de pici. fnschirnb, &c&va
tiiia la mort cu + 9 gi din mWi va supratiia cu Dama, va face jocul deoarece va putea
prezenta r 9 gi elimina astfel problemele de circulajie ?nculoarea de pici.
Tehnica servegte la reaharea unui tai aga-zis ,,pe &rig", cu ajutorul unui atu mai
mic in rang, cu toatii prezenp la adversari a unor c&p superioare. Termenul provine de
la jocul de gah, iar manevra se petrece uneori i,linal de joc. Condijia este ca declarantul
s5 se ggseascg dupB m b a cu atuul mai mare, ceea ce nu este greu de objinut de un jucg-
tor care a citit perfect pozifia ciqilor adverse. Iati cum arat5 matricea pur5 :
v7
+2
+7
4 9 +
r 10
3
Pica este atu. Sud joac5 de pe mas5 cup&gi
igi realizeazi atuul dm mhB ,,en passant",
indiferent de ce pune Estul.
Sau :
v2
+2
v R 10
+ :",
4 5
Atu pick Sud joac5 de pe mas5 cup5 gi, dacZ
Est taie, defoseazg. DacB nu taie, iqi realizea-
d r 5.
3
Iatii un exemplu fascinant, ce provine dintr-un concurs de echipe :

Majoritatea juc5torilor de pe N-S nu au putut evita contractul nenorocit de 3 FA, in
care adversarii au tras primele gase levate de cup5.
Printr-o licitafie, ce nu merit5 h s 5 a fi redat5, un singur jucgtor din Sud devine de-
clarant htr-un dubios contract de 4 A .
Vest atac%cupe in top gi Sud se vede obligat sii o taie pe a treia cu Dama. Est, wind
s5 fie congtiincios, gi-a sernnalat neputinfa defosind un car0 mic gi o trefl5 la fel de ne-
hsemnati, degi era mai bine s5 fi aruncat doar din caro.
Declarantul a tras cele dou5 pici majore, Asul gi Riga, constahd aparif a Valetului
la Vest. DupH care a continuat cu patru tururi de trefl5, la care Est a fost obligat s5 rh-
pun&. Pe ultima Sud a defosat un car0 din mini%.Au urmat Asul gi Riga de car0 pentru
a ajunge la a noua levat5 c&$tigat5.
Avhd ?nacest moment h mini3 o cup5 perclanti gi nouue de pi&, a jucat caro de
pe mas5. Est, r h s cu 10-7 la atu, a hv5pt pe pielea sa lecjia en passant, atunci chd
a fost nevoit s5-i ofere Sudului cea de a zecea levat5. Taie mic, este supraaiat, taie mare,
declarantul defoseaz5.
Iat5 un alt interesant exemplu de manew5 en passant. Sud are de jucat mic glem de
picti. Dona arati astfel :
Atacul este car0 mic. Mic de pe mas5 gi + 9 de la Est capturat cu Asul. UrmeazA
As, Rig5 de cup5 gi cup5 tfiiaa, Est defoseazH o treflg. Pic5 la As gi Dama de tre&
acoperit5 de Rig5 $i luati cu Asul. Valet de treflg $i treflii t&t5 la mort. Se continu2 cu
Riga de caro, la care toati lumea rgspunde, dup5 care se joac%a patra cup%de pe mas&,
tiiat5 de Est cu decarul $i supratfiiati cu Riga. Ultirna trefl5 din miin5 este t5iati cu Da-
ma de atu la mort, gi iat5 gi pozifia final3 creat5 pentru executia unui atu en passant :
v 8
+ 10 Cind declarantul cere v 8 de la mort, Est se pred5.
4 8
+ rV6 Dac5 taie cu Valetul Sud defoseaz5, dac5 taie mic de-
clarantul igi face r 8.
+2
Manevre ,,diaboliceHla atu

Disparitia unei levate ce aparpne flancului, fn culoarea de atu
Cunoscuti sub numele de devil 's coup, manevra are u d t o a r e a matrice tip :
1. rR9 Atu este pic%gi declarantul este pe mas& de
v3 unde joa& v 3. Flancul, care define in princi-
nD6 4V73 piu o levat5 de atu de necontestat, este anihilat.
v9 t
rA108
Daci Est taie mic, este supratikt gi restul apar-
fine Suddui. Daci & ' e cu Valetul, se ia cu
Asul gi se exemt&irnpasul ^hpotrivaVestului.
2. 0 alt.5variant5 :
rDV3 Atu este pica gi mha este la Sud. & mod
normal, Vest este fern con& c% va face
+'
v8
rA1087 fairs dou5 levate de atu, dar se ^qd Declarantul
.
importan@ joaEH +7 gi suprataie A7 pus de Vest cu
rR95 Valetul de pe mask de unde continu2 cu v 8
7 pe care fl taie in cu Riga.
Indiferent dac5 Vest suprataie (obligat s5 intre apoi hrgeta declarantului) sau
nu, el nu va putea cb~tigamai mult de o levati.
3. Sau:
rA3 Atu pici gi jocul pornegte de la mort.
+5
+
mod normal, flancul are doui levate de atu
rRV8 10 5 de pretins, dar nu gi c b d declarantul cere
vD de la mort + 5 .
rD92 Nu are nici o importan@dacii Est incearc5
s i tulbure apele tiihd, cu 10 sau cu 5, sau d e f o s d . fn primul caz este supratht, gi Vest
este prins in -eta combinati. Iar dacA Est defos- este suiicient ca Sud sg taie cu r 2.
4. Final de joc vi plasare de rnM la atu :
rD109 +
rRV7
Declarantul joaci 4 7 iar Vest, cbgtighd,
este obligat s5 revini in firgeti.
5. fn cadrul tehnicilor de dispariGe a unei levate de atu poate fi inclus5 gi o manevri
condusi en passant :
rA73 Atu car0 gi declarantul mai are nevoie de
~5 trei levate, degi aparent sunt doui perdante
+ 10 de atu gi una de pici. Trage Riga de atu,
trece la mort cu pic5 la As gi joaci cupa.
far2 impor-
tanta t r, v 109
D 9 Daci Est Me, Sud defosed. Daci nu o
face, declarantul igi realizeaz5 un atu en
465
passant.
+R76
6. 0 combinafiehtre o manevrii h atu gi o plasare de m h i i :
rR4
v5 Atu este pica gi de la mort se cere cup&
rAV9 &iI impor- tiiatil cu Dama. Vest nu are riposti gi se va
t
rD102
m u l w cu o singurii levatti.
Smother play
Este o manevrii extraordinar de spectaculoasii, care este prezentati in mai toate ck-
tile de bridge, doar pentru a savura subtilitatea unei astfel de tehnici, degi practic po$ si
a~tepfio via@ htreagii sii ai ocazia sg o aplici la masa de joc, pozifia fiind extrem de
rarg. mod miraculos, diavolesc, o levaa cert-5 a flancului dispare h fumyhtr-un final
de joc ob+ut de declarant printr-o plasare de &.
Iati o matrice tip, cu atu pic5 :
Declarantul mai are nevoie de doug levate

gi, in afara perdantei de treflii, pare evident
cii o levatti de atu ar rnai fi de cedat (Riga fn
doi la Vest, fa@ de Asul sec). Dar chd
Sud c e d e d Estului miha pe treflii, pe retu-
rul acestuia, la levata urmgtoare, Riga de
picti dispare ?nperdeaua de fum creati de
Sud.
-
+9
Sii u d r i r n printr-un exemplu conduita hvduit5 h ina jocului declarantului
Contractul este de 6 r gi primegte atacul de Dam5 de trefli. Declarantul realizead

cP are o perdanti de cup5 gi glernul depinde de reugita impasului de atu. Aga c5 ia akcul
cu Riga gi face de douP ori impasul contra Regelui de pick La a1 doilea impas, constag
cP Riga nu poate fi capturat, Asul de la mort rimbind sec.
Sud va continua cu As de trefl5, tai de treflii, cele trei carale mari ~i As-Rig5 de cu-
p5. Vest, pin5 h acest moment, a rhpuns. Unneazri v2, $i Est cfgtig5, pozitia final5
fiind :
rA
v97
e R7 N vD Pe orice retur, declarantul taie gi Riga de pic5 ad-
v8 v E +v vers disparein h.
s 4 9
r 109
v2
D i s p e a unei levate de atu, prin constrtingere la tai

Declarantul joac5 5 igi, in afar5 de o pic& douP levate de atu par a fi de pierdut.
Dar existi o pozi$e de final in care, dac5 ultimul adversar are de rispuns la culoarea
ceruti, partenerul va fi hghesuit. U d f i jocul :
Sud taie a doua pic5 atacati, j o d As, Rig5 de cup5 ~i cup5 tiiati, vine pe tai de
pic5 in mi115 gi mai taie o cup&.Continu5 cu trei tururi de car0 t e m h h d pe mas5, pen-
tru urm5torul final:
r 10
+A9 Cind este ceruti pica de pe mas&.Est taie cu Dama
r~ gi, la penultima levati, revine i8. Declarantul ci-
iR4 't
+6
+ D 10 8 tegte perfect m h a gi pune mic, limitbd astfel ad-
versarii la o singur5 levati%de atu.
+v7
Manevra fn foarfecti (scissors coup)
Manevra, pe care inifial Culbertson o nurnise ,,lovitura f & nume", a fost ulterior
rebotezati ,,Scissors coup" deoarece, precum o foarfeci, ea are scopul de a t&a, c h d
poate fi executati, comunicafiahtre flancuri. De fapt este o extindere a unui joc de evi-
tare. Daci declarantul htrevede riscul unui tai, el poate distruge comunicaple htre
flancuri, Ampiedicindcirculafia de oferire a taiului, cu ajutorul unui joc de perclanti3 pe
perdanti efectuat printr-o alti culoare. Un exernplu ilustrativ :
r1098
v94
+AV65
aD962
rR432 rAD765
+A87 N v65
+7 V E
S
+984
4 ~ ~ 1 0 8 7 av43
r V
v RDV1032
+RD1032
a5
Sud joa& 4 v qi prime9te atacul standard de As de trefli. Dupi prima levati Vest
contraatac8 singletonul de caro.
Dac5 declarantul ignori riscul unui tai 9i se repede sti scoati atuurile, Vest ia cu
Asul, ii trece mina partenerului pe pic5 qi realized taiul de caro. 0 ckiere.
Pentru a preveni acest lucru Sud are la h d e m m foarfecele ce taie comunica$a.
La levata a doua, dupi ce a avut griji s i cwige la mort contraatacul, el trebuie sg
joace Dama de trefli @e care nu o poate c w g a decgt Vest), defosind din mh5
singletonul de pici. Legitura dintre adversari a fost astfel tiiiatii, eliminarea perdantei de
pic5 pe Dama de trefl8 blocbd transmisia spre m h care poate oferi taiul.
Un alt exemplu de tiiiere a comunicatiei printrs manevri de per- pe perclanti3 :
Sud joacii un rezonabil contract de 4 r la care ar avea de pierdut doui atuuri qi o

trefli, cia: atacul Vestului cu + 2, mamfest un singleton, poate conduce la hcii o levatit
pentru flanc, taiul.
&adar, pentru a *mpiedicaEstul s i cwige rnha qi sii ofere astfel taiul, declarantul
joacii Asul de cup&,apoi Dama, acoperit5 cu Riga, gi continua cu decarul de cupi pe
care defoseazi perdanta de trefli. Vest clqtigii dar este %I imposibilitate de a trece miina
partenerului, gi Sud nu va mai pierde decit cele douii levate de atu.
TEHNICI DE EXPERT
Manevra lui Morton (Morton's Fork coup)

Cardmalul Morton era cancelar a1 regelui Henry a1 VII-lea qi, insacinat fiind cu
strhgerea dgnlor, era cunoscut ca unul ce storcea qi ultimele resurse ale contribuabili-
lor. Pohtica sa se baza pe principiul c i cei ce afi~auopulen@ qi un trai bogat pot fi im-
puqi la biruri grele fiindcii dovedeau c i au bani. Iar cei ce duceau un trai modest nu erau
scutili nici ei deoarece Morton suspea c i daci cheltuiesc p u p se cheam5 cii au bani
puqi deoparte. Oricum o luau, contribuabilii erau obligafi sii suporte povara birurilor lui
Morton.
De la acest episod istoric se trage numele unei rnanevre tehnice ce se aplicii qi la
bridge, unde o astfel de situatie, %I care flancul se giiseqte h t r s dllemii la care nu are
solutie de ieqire, se petrece deseori.
S i vedem printr-un exemplu cum opereazi aceasti rnanevrti, foarte fiecventii, cu-
noscut5 sub numele de Morton 's Fork coup qi pus5 %I valoare dupi unii autori de exper-
tul american Milton Work.
Sud joacii 6 r , dupi o deschidere de 1 %I Vest. Acesta atacii Riga de caro,

dechrantul taie, scoate atuul flancului qi prezintit 4 6.
Soarta flancului este pecetluit.5. D d pune Asul, cele douii perdante ale declarantu-
lui la cup2 vor dispilrea. Una se va defosa pe Asul de caro iar cealaltii pe Dama de treflii.
Dacii pune mic, Dama de pe mas5 face levat5, iar pe Asul de car0 se va defosa Riga de
treflii din mi&, singura levat5 a flancului r i h h h d una de cupii.
Gambit
Garnbitul, termen ^mprumutat de la #ah, semnificii sacrificiul deliberat al unei leva-
te, efectuat cu scopul de a c w g a levate ulterioare, fn general este considerat ca o mane-
vrii psihologicii, ckeia ii cad victim&adversarii.
Expertul american Frank Vine a publicat o sene de articole admirabile despre im-
plica$ile survenite ca urmare la capcana gambitului h relaNle dintre adversari gi in de-
teriorarea randarnentului lor h donele urmZitoare.
Un exemplu de gambit oferit adversarilor, cu scopul de a obwe acces la mort, gi
reac$a diver~ilorE - V la ,,dam1 otr&vit9'htr-un tumeu de perechi :
Sud joacii 6 4 , gi prime* atacul pasiv de 8 de atu. Declarantul gi Estul acoperi pe

r h d , 9, 10 gi Damii.
Declarantul, hcerchd sii-gi facii o venire pe mas5 la cele dou5 carale majore pentru
a-gi defosa treflele, joac2 din mini 6 de atu gi, c h d Vest,defosea.i5, pune mic de la
mort.
La una din mese Estul a c w g a t levata cu Valetul gi jocul s-a hcheiat. Returul de
Valet de treflii a fost luat cu Asul, un atu mic la 7 gi defosarea treflelbr pe carale, plus
cupele 3 - 3, oferii glemul.
La cea de a doua masii Est a suspectat el ceva gi a dat drumul picii mici jucate de
declarant. Acesta a jucat cupele majore gi pe a 13-a a defosat de pe mas5 o trefli. Est nu
a mai rezistat gi a t5iat. Si aici glemul s-a %cut.
Victorios s-a dovedit hsii un jucgtor din Est care nu a acceptat nici oferta de atu rnic
fi nici taiul cupei majore, defoshd gi el o treflii. Declarantul a jucat As gi Dam2 de tre-
flii: ci$tigat?i cu Riga. Urm?irind defosele partenerului, Vest a continuat treflii gi Est a
suprat5iat mortul, consernnkdu-se o ciidere gi nereu~itagambitului hcercat de decla-
rant.
Manevra lui Pitt

Este un joc de deblocare cunoscut hcii de pe vremea whist-ului, caracterizat printr-
un impas efectuat ^mpotriva adversdui din &gay combinat cu o reducere de atu ?XI
rniinii, facuti cu scopul de a permite defosarea pe ultimul atu de la mort a unei ck$ care
blocheazii o culoare liberii de pe rnasii.
Dona lui Pitt ar5ta astfel :
Sud joac5 4 r dupii ce, ?n cursul licitafiei, Est a licitat cupa. Vest atacii v 9, luat cu
Asul de Est, care revine culoarea.
Declarantul c&igii gi trage Asul de pic5, pe care deblocheazg r 8 de la mort, pentru
a menpe In mhii o pozifie de impas contra picilor lungi de la Vest. Est pune Dama de
pick Urrneazg As de car0 gi caro, cu speranp, confirmati, a unui partaj cu sol. Vest c@-
tigii gi contraatacii treflii. Pitt defoseazii de la mort gi las5 levata Estului. Acesta revine
cupii, pe care declarantul o taie cu Riga gi hcepe impasele de atu contra Vestului. 47
trece, gi r 5 spre hrgeta V-9. Pe ultima pic&, care extrage atuul de la flanc, aruncii din
mini caroul care blocheazii culoarea liberii a mortului gi restul de levate ii aparfin.
Manma vienezri (Coup de Vienne)

Pentru ilustrare ne vom servi chiar de dona originarg, jucati k t r s partid5 de whist
ktr-o cafenea gi prezentati h 1863 in presa vienezii.
Tehnica este una de strhtorare, precedati de o deblocare spectaculoas5.
Pentru executarea ei este necesar ca adversarul supus strhtoriirii, cel care de@e
cartea de ameninpe, sii fie obligat sii defoseze primul, scopul loviturii vieneze fiind sii
transfere ameninpea hcealalti mihi.
h realitate este o manevrii de pregiitire a unei str4mtork-i care, pentru nivelul tehnic
actual a1 juciitorilor, nu prezinti o dificultate insurmontabilii, dar care atunci c b d a fost
executati, cu mai bine de 130 de ani h ptirea senzafionalii.Iati dona :
Contract : 7 FA. Atac : Valet de trefl5.

Declarantul c+tigl levata $i se decide sii incaseze toate treflele de la mort. Pe ulti-
ma, Est hcepe sii fie strhtorat deoarece:
- ~ ~ c a r ~ , c u l ~ m o ~ d a i n e m j ~ ~ ~ ~ a
dac5 defoseaz5 o cup5, ultima cup5 a declarantului devine major%.
- dac5 defoseazg pic& elibereaza dou5 levate pentru adversari.
S-a decis s5 defoseze o cup&, de fapt cea mai bun5 solu$e gi cea rnai mica nenoroci-
re, deoarece nu majora dech h c 5 o levati - care nu asigura k c 5 contractul advers.
Sud defoseazi o pic5 pe a patra trefl5. h acest moment, dac5 declarantul se decide
sii continue cu cupele cfqtigiitoare, el nu va putea face jocul deoarece Est, care d e f o s d
dup%mort, igi va putea dirija defosa ln h c $ e de cele precedente ale mortului.
Declarantul trebuie, $i aga a gi procedat, si%deblocheze Asul de pic5 (aceasta este de
fapt rnanevra vienezg) pentru a-gi crea h m h a proprie, care depne Valetul de pic& o
ameninme ce va functions ^mpotriva Regelui.
A tras deci Asul de pic&,dup5 care a defilat cupele, defoshd de la mort gi Dama de
pic5, $i s a ajuns la urrngtoarea pozifie final% de patru c51$ :
Pe ultima cup5 Est este inexorabil

schizat pic5-car0, deoarece :
+- - dac5 defoseaz5 Riga de pic&,va ma-
498 rR jora Valetul Sudului care, dup5 ce il .va
v - N v- trage, va face impasul de caro
+ R9 +V108 asigurhdu-~irestul de levate.
i-
S +- - dac5 defoseazi caro, toate caralele
rV mortului se majoreazk dup%ce impasul
v3 la Rig5 reugege $i se joacB $i Asul.
652
S -
S5-i zicem Wunderschirn! anonimului c5irfag vienez.
Jocul de levatti al declarantului 341
Manevra scamatorului
Sub acest nume este cunoscutir o manevrii de perdantir pe perdantir combinat cu o
plasare de m b a , pe urma c&eia dlspar doua perdante, la fel ca intr-un nun~&rde presti-
digitatie.
Executarea ei il constrhge pe adversar sii revinii h tai-defosii.
Sud joac5 6 4 .yi prime~teatacul de v 2, aparent un singleton.

Se pare cii exist2 dou5 perdante de cupii, dar sii nu ne griibim cu concluziile.
Declarantul va manevra, dupa cbtigarea atacului cu Asul, astfel : va t5ia in m%15
cele doua trefle de la mort, combinat cu extragerea atuurilor. Va hcasa .yi cele trei carale
chtigstoare, pentru a ajunge GI urmiitoarea pozigie final5 :
nV87
v75
- Sud joacii caroul perdant dm m&15, cu
*- care plaseazii m h a Vestului, de la
mort defoshd o cupa. Vest nu mai
n- n-
v - N v RDV poate reveni deck in culorile minore,
+ v lo V E +- in tai-defos5, pennilind declarantului
sii arunce de la mort hcii o datii cup5 .yi
aAV10 aD9
sii taie ?nm h a .
nD
v986
+6
a-
Manevra lui Robert

Este botezat5 dupii numele expertului maghlar Robert Darvas a c h i carte, Right
thr~ughthe pack, este in topul celor mai citite .yi iubite ciirfi de bridge, .yi a fost jucatir de
el la Viena contra campionului austriac Dr.Stern, care a %cut-o public5.
Stiut fiind c&Darvas era unul din cei mai mari creatori de done complicate, pare
mai degrabii o compozifie deciit un caz real, dar beneficiul dubiului nu ne poate ^mpiedi-
ca s&nu o admir5un gi sii o incerch, dac5 se va ivi o asemenea ocazie. Este tot un final
de joc asemhiitor manevrei in dublu tai, propice unei reduceri de atu din m&nalung&,
ficut5 in scopul constr8ngerii flancului de a oferi o levat&de atu in plus.
Sud joacg 4 + contrate Si Vest a t a d Dama de cup&,gi Rig&,Valet, As cad haceeqi

levatii.
Urmeazii Riga de car0 la Asul Vestului gi manque in Est. Contraatac de treflii.
Robert, care v h s e un Rig5 sec, gi-a dat seama cil singura speranp ar fi s&mai gii-
seasc&unul la fel. A pus Asul, a c h t Riga, gi a putut face irnpasul de pic&.Reugit. A
incasat gi Asul, a tras cele dou&trefle rnajore ~ iaviind
, acum lectura c&r@orreconstitui-
t5,a cedat m b cu pic&Estului.
h miin5 cu Riga de pic&,Est revine

cup&.Sud taie din miin5 cu + 4 gi
suprataie la mort cu + 5. Taie o
treflg de la mort cu + 6 $i prezinti
ultima pi&.
Vest, pefitru a ^mpiedica mortul s5
taie cu + 9, ar trebui s&taie cu de-
carul, dar acum sa creead furteta
de car0 mi%&-mort care-1 *hipiedid
sii mai fac&vreo altii leva&
SCHIZELE
Ce este o schizd? - Ce condifii se cer? - Cumfuncfioneazii o schizii? - Mane-

vre ajutritoare - Aincipalele tipuri de schicci dpozi@onalddirectri - simplii au-
tomatd -prin tai - dubld - tnpld - la atu) -Apiirarea hpotriva schizelor
Ce este o schizd ?
Schiza este o tehnicii de joc care constrhge un adversar sg defoseze o carte c w g b
toare sau o gardii esenfialii a unei c w .
Vreme hdelungatii schizele, numite $i jocuri de strhtorare, au fost considerate ca
firnd apanajul experplor, mul$ juciitori apreciindu-le ca excesiv de dificile. h realitate
ele sunt mai greu de recunoscut deck de executat, gi nu de pupne ori juciitorii hcepiitori
ajuig sii realizeze o schizii fa sii-ti dea seama ce se hthplii. fn prezent strimtorarea
adversarului, ca o tehnicii aduciitoare de levate, face parte in mod curent din repertoriul
bridge-istic.
Concret, schiza este acea manevrii prin care declarantul i ~pune
i un adversar, citeoda-
t5 pe ambii, h situa$a de a defosa o carte chtigiitoare, promovhd una de rang inferior
deputii de el. Aceastii constrhgere la defose se petrece h timpul defiliiii unei culori libe-
re, gi aplicarea manevrei, cel pu@ hformula cea mai simplii, nu prezintii o dificultate ma-
jorii. Avhd asimilate nofiunile teoretice privind executarea manevrei gi identificind d i -
nile care se preteazi unei astfel de tehnici, realizarea unei schize devine facili.
Termenul de schizii a fost introdus In vocabularul de bridge de americanul Sidney
Lenz. Ea face parte din categoria jocurilor de final, ce au loc in general la ultimele trei-
patru cZirfr. Strimtorarea adversarilor conduce de obicei la ob@erea unei levate supli-
mentare, rnai rar a mai multor levate. Excepthd cazurile cind o schizii poate fi evitatii h
fazele de hceput ale jocului, prin defose, atachd venirile vitale sau distrugind amenin-
p e a , h cea mai mare park a c h l o r juciitonil care suportii schiza este o victim5 fdrB
sciipare a compresiunii la care este supus.
Schiza se produce h momentele ?ncare unul, sau ambii adversari, a v h d mai mult
de o culoare de protejat, sunt forjafi s i facii defose care conduc la abandonarea controlii-
rii culorii critice. Cel mai des este vorba de exact douii cdori pe care un adversar hcear-
cii a le proteja. Cind un singur adversar este h aceasti situafie, avem de-a face cu o
schizii simplk cind ambii sunt strhtorafi, schiza este dublii.
Frecvenp jocurilor h care sunt prezente distribufii ce se preteazi unor jocuri de
strhtorare este de aproximativ 10 %, dar de fapt sunt gi rnai putine cazurile in care ele
sunt aplicate efectiv. Referitor la fiecvenfa relativii a diverselor tipuri de schlzii, dupi o
statistic5 a lui E.Wolfe, avem udtoarele date :
- schize simple, directe, in douii culori 48 %
- schize simple automate hdouii culori 40 %
- schize duble 6%
- schize triple 2%
- restul combinafiilor 4%
Din examinarea datelor rezulti cii schizele simple acoperi aproape 90 % din cazuri,
gi de aceea ne vom ocupa de ele h amfiuut.
Ce condifii se cer pentru instaurarea unei schize ?
Cele cinci elemente esenfiale, care trebuie htrunite pentru ca o schizii sii functione-
ze, sunt :
1. Identificarea adversarului supus ameninw strhtor&ii (uneori ambii), singu-
rul posesor al c w l o r superioare.
2. Posesia cdrfilor de ameninfare , inferioare c&pi adversarului dar susceptibile
de a deveni ciifiigiitoare d a d acesta este constribs s&defoseze.
3. Cartea schizantd, respectiv posesia unei cii* majore dintr-o culoare pe care ad-
versarul nu o are gi care il d e t e d s i defoseze gnerea din culoarea critic5.
4. Veniri, hpleghdu-se prin aceasta posibilitatea declarantului de a face leggtura
cu m h a h care s-a gkit cartea de ameninwe care a devenit majorg.
5. Timing perfect coordonat de impunerea manevrei. Aceasta presupune cedarea
levatelor admise mai pufin una, dezbricarea adversarilor de posibilitatea de a
mai defosa o carte nefolositoare, pentru ca acegtia sii nu mai aibir deciit c w ,,ac-
tive", asigurarea circulatiei prin plasarea jocului h &a potrivitii atunci c h d se
trage cartea schizant5 gi legiitura cu &p h care se giisegte ameninprea.
Pentru ca o schizii s i hcjioneze s-a spus cii este necesar ca restul levatelor decla-
rantului, mai pu@ una, sir fie cQhgiitoare. fn acest scop declarantul trebuie sii cedeze
adversarilor, in stagiile premergitoare, levatele pe care le poate pierde p h i la limita
permisii de contract, mai pu@ una.
Acest proces de reducere al numirului de perdante, la faza care si-i permit5 decla-
rantului declangarea schizei, se numeqte ,,rectificarea nur&iitorii", gi el elimi.nZ posibili-
tatea flancului de a furniza fir5 constringere vreo carte in timpul manevrei.
Este evident ciil h impunerea schizei adversarului, trebuie sg se extragg culorile
laterale in care acesta ar putea defosa. Prin rectificarea numZiriitorii adversarul trebuie
constrhs la a nu mai avea decdt cdrti active, fir5 c&$ nefolositoare de care s-ar putea
dispensa. .,
h mai toate schizeie, distrugerile sunt provocate atunci c h d declarantul joacg ulti-
ma sa carte cwigiitoare (neimplicati in schizg). fn schizele pozifionale, ameninmle
sunt intotdeauna dupi victim&, gi ele sunt efective deoarece adversarul trebuie si
defoseze inaintea m h i i cu ameninFrea.
A~adar,ca s5 poatfi fi schizat un adversar, trebuie identificate doua culori care ar
putea fi controlate de cgtre acesta iar apoi, obligindu-1 la defose, s5 fie adus in situatia
de a nu mai putea men@e garda ambelor culori.
Cumfuncfhneazci o schizd ?
Pentru a inielege procesul, vor fi prezentate ciiteva pozif;li tip :
Jocul de levatti a1 declarantuhi 345
Schiza' simpld directd

4-
VAV
+- Teoretic declarantul are o perdantii de cup&. Dar
*v c h d joac5 42 major, Vest este iremediabil
schizat, pentru c5 defosa lui transform5 automat
o perdantii din m2na mortului in carte cktig5-
toare.
h acest caz, un singur adversar esu schizat.
Schiza dubld
La jucarea Damei de treflii majore, Vest trebuie

s5 degardeze pica, pentru a pbtra controlul la
cup% De la mort se va duce qadar cupa, care nu
mai este necesarii drept carte de ameninme.
La rhdul S ~ UEst, , ca sg pzstreze controlul de
caro, va fi obligat s5 renunp ~i el la pic&,gi ast-
fel cele dou5 pici ale mortului devin majore.
Vest a fost schizat pic5-cup5, iar Est pic&-caro.
Tripld schizd sau schizd progresivd
C b d Sud joac5 A 2 (cartea schizantii), Vest, ca

s5 nu rnajoreze treflele, va defosa un Rig5 rogu,
iar Sud va defosa de la mort cupa perdantii.
Va continua apoi cu Dama devenitii majorii (ju-
ctind culoarea defosatii de Vest) gi igi va strhto-
ra a doua oarii adversarul, care nu mai poate re-
zista.
Clarificarea termenilor de ,,ameninwe" ~i ,,carte de circula$eV :
acest final de trei c w , ameninwle hpotriva

Estului sunt atit Valetul de car0 din mhg, c&t$1
Valetul de cup5 de la mort.
C h d Sud joacg 4 10, defoshd de la mort + 4,
Est nu rezistli, on renun@ la Riga de caro, ori la
garda de cupg.
Valetul de car0 este carte de ameninpire, As-
Valet de cup%este numit o dublil ameninpire iar
v 2 este cartea de circula$e.
Iatli cgteva exemple de ciirp de ameninjare :

AV = Valetul este ameninpire ^hpotriva adversarului care pose& R i g g - D d .
AR9 = 9 este ameninwe ^hpotriva adversarului care d e 9 e Dd-Valet-decar.
A R D 3 = 3 este ameninpe pentru adversarul care are Valetdecar in patru, iarIi
patru ciirp la partener.
Manevre ajutdtoarepentru instaurarea schizei
marea majoritate a cazuriior, instaurarea schizei vine de la sine, s-ar putea spune.
C&d perdantele gi rectificiind n d g t o a r e a , se trag toate levatele cfQtigBtoare Si, dacii
schiza este posibilk ea se va materializa. unele situa$i ^%IS&, ameninwe nu sunt
p e t e de acelagi jucgtor, gi pentru ca schiza sSi opereze, ele trebuie izolate htr-o singud
mik-15. Acest lucru se poate face fie transferhd ameninpea, fie izolhd-o.
Transferul amenintHrii
rR875
vD9
+RD65
+AD9
44 r V 10
I
vA1032 N v 87654
+V983 V E
S
+ 10
aV1087 aR6542
rAD9632
VRV
+ A742
a3
Dup5 o deschidere de 1 FA a Nordului, Sud devine declarant in contractul de mic
$ern de pic5. Vest atac5 Valetul de treflg.
Declarantul vede cB nu vor fi probleme dacii va g k i caroul3 - 2, aSa cii ia atacul cu

Asul ~i extrage atuurile adverse. Apoi joacii Dama de cup&, pe care Vest o cbtigii gi
continuii cupa.
Levata la care avea drept flancul a fost cedatfi, q a d Sud trece la controlul caroului,
jucilnd Asul gi Riga, dar ceea ce constatii nu este plicut. 0 schizii simp15 ar putea fi im-
pus%,dacii acela~ijucBtor (Vest, care fine caroul) ar avea gi Riga de treflii, dar din atac se
pare cii acesta este la Est.
&a cii declarantul $i propune s& transfere Vestului ameninpea, din atac
presupunilndu-se cii define gi decarul de treflB. JoacB deci Dama de treflii. Est trebuie sB
xopere, sa sii nu ofere defosB de car0 Sudului, gi este t&at h ~n-. Deciaantul $i-a
creat astfel ameninpea de treflB cu 9, transferilnd gi aceastir culoare h grija aceluiqi
juciitor. Urmeazii defilarea atuului gi, la ultimele trei cSirfi, situafia va fi :
+D6
a9
+ V9
4 10
r2
+ x 5
Ultima pic& este pus5 pe mas5 gi Vest nu mai
poate giisi o defosii care sii ^hpiedice contrac-
tul.
+ 74
lzolarea amenintilrii
hcercarea de a gBsi un adversar care sii fie singuml care gardeazii culorile de
ameninpire, se vor hdIni cazuri ?ncare una din culori ar putea fi protejat5 de ambii
adversari. SB vedem cum se rezolvg o astfel de situafie :
Atacul, contra 7 r, este Darna de cupii.

Marele glem de picti ar fi fost imbatabil dacB declarantul ar fi avut o cup5 mai pufin
gi un car0 mai mult.
Contractul nu poate reugi decit PM schizii. Care sunt culorile lungi care ar putea
constitui o ameninpire ? Cupa gi trefla. Execufia loviturii, dupii extragerea atuurilor, este
urmiitoarea : Rigii-As de treflii gi treflii Giatit. DupB a1 treilea tur de treflii numai unul din
348 Bridge & la A la Z
adversari o are pe a patra, qi declarantul speri ca Vest s i fie acela, adicg adversarul care
protejeazii ~i cupa. Cantinui cu Rig2 gi As de caio $i trage picile pi3n.i la ultima. Pozi$ia
ultimelor trei cgqi este :
vR8
+
46 Pe ultima pick Vest nu poate rezista.
v V 10 Tiind o trefli, declarantul a executat ceea ce
6 D + D lo 9 se nume$e izolarea ameninw, prin aduce-
48 rea ei h aceeqi miid cu depnitorul cupelor.
v53
Cum aratd principalele tipuri de schizd?

1. Schiia simplil pozitionali directil
Este cea care opereazii ^hpotiva unui singur juciitor ;acesta se ggse~tedupi cartea
schizanti ~i haintea ambelor cgrji de ameninpire, ceea ce permite declarantului sri
defoseze dependent de defosa adversarului. Matricea tip este :
btr-o astfel de pozi$e, flancul este prim $
capcanfi de cartea schizantii (Asul de treflg) gi
nu poate menpne garda.
Declmtul nu trebuie deciit sii urrn&reascA
dacii a a p h t cartea care poate sii-i bati ame-
ninpea, h spew Asul de pic%,sau, dad nu a
apgrut, va functiona ameninpea dubli de
As-Valet.
Iati qi un exemplu complet :

Sud joac& 4 4 . Vest atacg Asul de cup&(din As-Rig&), dup&care contraatacii + 4.

Est ia cu Asul ~i ii dii un tai. Vest iese treflg, conform dorinpi partenerului, care a retur-
nat mic de caro.
Num&rbdlevatele perdante, totalul este deja patru, dup& necazul pricinuit de taiul
de caro. Sigura vans5 r h i n e a cea a schizei, deoarece au fost cedate cele trei levate ce se
cuveneau adversarilor.
Ce ciirp de amenin- ex&&? Dama de cups ar fi una,iar cea de a doua %eta Rigs-8 de
treflii, cu condifiaca Vest s&aib&patru trefle, gi nu Est s&fie cel ce control& culoarea.
Sunt true EirB excepfie toate atuwile, refine@expresia ,,ultima carte schizeazs ad-
versarul", ?ncazul de fa@ ultima pic& Jucgtorii necxperirnentafi s a t refractari 2-1a se
despiirp de pre9osul atu, dar uneori este esenfial.
PoziGa final&este cea din diagram5 :
n-
vD
4 -
*R8
n - n- Riga de caro este cartea scbizanti.
Vest nu mai poate defosa %r&a oferi jo-
vA N vV
+- V E 410 cul.
* V 10 +D
2. Schiza simplg automats

htr-0 astfel de schkti, cAte o ameninpre se aflii &I fiecare &, ~i anume : o ame-
ninpre &I m b care are ~i cartea schizautii, ~i o dubl&ameninpre %I cealalti mb&,unde
existi ~i o carte nefolositoare, ce poate fi zvirlitti pe schizanti. Matricea tip este :
*- C h d Asul de treflii opereazii, de la mort

498 RD
A
v - N VA se defoseazs cupa, iar Est sufer5 in tiicere
qi nu are salvare. Pe mas& tl amenin@As-
+5 V E +-
*- s *- Valet de ~ i d iar
Riga de cup&
, &I miin&declarantul are
n2
Si un exemplu in care o schid automati este preferabil5 unui impas, care nu are
sans5 - cartea impasabil5 fiind sigw la cel care a deschis. Dona se prezint2 astfel:
Est Sud Vest Nord

14 2v Pas 3 v
Pas 4v
Vest atac5 r 9 la Valetul Estului. Acesta returned atu gi Sud cktig5.
hcerchd s5 taie o pic&,declarantul continu5 pica. Est ia cu Riga .yi revine iar cupi,
clgigat5i cu Asul de ciitre Vest care joacg gi a treia pic5.
Poate reuqi impasul de car0 ? Categoric nu, punctele restante sunt la deschident. Ar
putea fi t&at un car0 qi, dacii Riga era in doi, se majored D m (cu Riga in trei, nu
sunt suficiente veniri la mort).
Dar cea mai fi-umoas5 solupe r i m h e o schiz5 care, iat& este posibil5, datoritir deca-
d u i de pic5 gi a amenin@rilor de caro. Nu este nevoie decit de jucarea tuturor c&ig&-
toarelor la treflii, urmate de cup&. Finalul de trei c51$ va fi :
+AD10
4A C h d se trage V 9, Est este schizat qi ul-
+V65 f +R8 timele dou5 levate vor a p w e declaran-
tului, fie cu As-Darn5 de caro, fie cu deca-
r 10
v9 rul de pic5 gi Asul de caro.
+2
3. Schiza prin tai
general, in jocurile de schiz5 atuurile s-au limitat la a t5ia c w l e mari ale adver-
sarilor ~i la a izola ameninprile.
Uneori ins5 atuurile pot juca un rol mult mai activ, senrind la obfinerea unei a doua
cg* schizante, prin Srfixnifareaunei duble fineri a adversarului.
Exemple tip :
Atu este caro.

C&nd declarantul joac5 trefl&la As, Estul
nu are salvare. On rikrhe cu Asul sec de
pic& - caz in care pica mic5 a mortului
este Gat&, majorihd Riga, circulalia fiind
asigurati de Asul de cup5 - on defoseazii
unul din onorii de cup&,promovhd Vale-
tul (la care se va ajunge prin tai de pici,
dupri ce 2n prealabil a fost tns Asul de
cupa).
Atu cup5.
C h d declarantul joa& cup5 la decar, Est
piite~teca in exemplul precedent. Inhfe-
rA8 rent din ce culoare defoseazS restul leva-
v- telor vor aparfine Sudului. Defoseaz5 pi-
+ RD c&,Sud taie o pic%gi se duce la pica rnajo-
rat5 a mortului cu Asul de caro.
a-
Defoseazii caro, face bun Valetul. Decla-
rantul trage Asul de caro $i vine in m h i
cu tai de pici.
SB urm- un astfel de caz concret :
Contract : 4 4 . Atac : Rig&de cup&.

'Est preia cu Asul ~i revine atu. Vest igi face Dama, trage ~iAsul gi apoi gi a treia
pic&,pnvhdu-1 pe declarant de posibilitatea de a Gia vreo cup5 la mort.
Sunt nou5 levate, ~i cea de a zecea ar fi simp& dac5 trefla ar fi 4 - 3, dar existii peri-
colul ca Est s i aib5 lungime ?nculoare. De aceea declarantul temporizeazii gi mai joacii
un atu, de la mort defosbd caro. S-a ajuns in urm5toarea pozifie:
C h d pe um5toarea pi& se a m c &caroul, Est este codhmtat cu dilema : defoseazii

o trefl5, f i c b d ca trefla mortului s&poat5 fi majorat5 printr-un tai, sau m c i un caro,
majorbd + 8 din m h a declarantului.
4. Schiia dublH
rR72
v9876
+A52
aRV7
443 rV1098
v ARDVlO N v54
+D98 V E eV10764
a986 S a32
rAD65
V32
+ R3 \
&AD1054
Sud joac5 5 a. Vest debuteaz5 cu trei tururi de cupg, la al treilea Est nu mai rispun-
de, declarantul taie ~i scoate atuurile adverse.
fn acest moment jocul n-ar avea probleme dac5 picile ar fi 3 - 3, dar pare imposibil
dup5 ce Est a arztat dubletoanele de cup5 .yi atu.
Declarantul incearci pica, qi trage Rig5, Dam5 gi As. Dup5 cum a p r e v b t , cel care
nu mai r5spunde este Vest.
Pozifia final5 aratii astfel :
Pe ultirnul atu, ambii adversari vor fi

schizafi, trebuind s&pn5 cite o culoare,
nu o pot p h gi pe a treia.
Pe + 10 Vest se desparte de un caro,
Sud arunci cupa, iar Est, care trebuie s i
controleze pica, se desparte gi el de un
caro. Si astfel minusculul + 2 face ul-
tima levatii.
SB urm&rimun al doilea astfel de exemplu, h care juciitorii din flanc, obligafi s&
gardeze culorile rogii, fiind supugi unei str&ntor&ri,nu vor putea controla cea de a treia
culoare, pica.
rR72
vR876
+A83
+ 1064
rD93 4 10854
vV4 N vD1095
+ RDV9654 V E + 102
+ 7 S +V32
rAV6
vA32
+7
+ARD985
Licitafia :
Vest Nord Est Sud
3+ pas Pas 5 +
pas 6+
Atac : Riga de caro.
Examhind mortul, doar unsprezece levate certe pot fi numiirate. Cea de a dou5s-
prezecea ar putea veni fie de la impasul de Dam&de pic&,fie mizhd pe o distribufie 3 -
3 a cupelor, fie de la o schizg. 0 dub15 schizg, dac&unul dm jucgtori trebuie s5 p&ca-
roul iar celdalt cupa, nici unul nu va putea garda pica.
&a c&declarantul, pentru a rectifica num5r5toarea, a pus mic pe atac gi a luat cu
Asul a doua levati, din miin5 defosind o cup& Dup&ce a scos atuurile, a testat cupa,
jucind As-Rig&gi tai la al treilea tur. Dar culoarea nu era 3 - 3 gi cupa mica nu s-a majo-
rat. ..Aga cH a mai tras o dati atu, ajungind hurmitoarea pozifie final5 :
rR7 Cind joacii ultirna treflii, Vest, obligat sii
v8 pni caroul, s-a despgrpt de o pick De-
6 8 clarantul a defosat caroul inutil iar Est,
rD93
6V +
rAV6
r 1085
VD
la rindul lui dator s5 pgstreze cupa, a
defosat $i el o pic&. Prin urmare, nici
unul din adversari nu rnai controlat pica,
~i cel de a1 treilea tur de pic5 a revenit
i5
declarantului, indiferent de pozifia Darnei (rilmasii in doi si, %I realitate, neirnpasabilg).
5. Schiza trip13
Este denumiti gi progresivg, sau repetati, deoarece trei c5r$ de ameninwe, care
hcfioneazii ^mpotrivaaceluiagi adversar, il sufocg succesiv.
h goan5 dupii senza$onal Sud, In loc s5 joace un rezonabil contract de rnic ~lemde
pic& dificil gi acela, se decide, dupg controlul prin Blackwood, sii declare rnarele $em
pe FA, contrat cu plgcere de Est care dup5 cum se va vedea, are prea multi carte.
Vest atacii caro, declarantul pune Asul, impasul ratat ar aduce imediat cgderea, pi
defiled picile. h momentul51care o va trage pe ultirna, situatia arat2 astfel :
Vest defoseazg un caro, Nord o cup&,

iar pe Est incep s5-1 string5 pantofi.
S5 presupunem cii defosead o.cupi.
r - Declarantul trage Asul, Riga $i apoi
v 8, pe care de la mort defosed o
vDV10
6R
treflg. A doua oar5 Est este strkto-
rat ; dacii defoseazg o treflii (Riga de
' lo caro este exclus), Sud cH$g~ ultirne-
le trei levate cu Rigii, As gi i9.
Jocul de levatri a1 declarantului 355
6. Schiza cu atu
Strhtorarea unui adversar este destul de fiecvent executatii prin interme&ul culorii
de atu. Diagrama aliiturati este sernnificativii gi ilustreazii perfect tehnica.
r 1062
vA83
+D85
a A 84 3
rA84 r95
vV5 N v 10972
+V10974 +A3
iR107 S 4DV965
rRDV73
vRD64
+ R62
a2
Contract: 4 r . Atac: Valet de caro.
Far8 acest atac, rnanga nu ar fi prezentat probleme.
Est ia cu Asul gi revine 3-ul, atriigind atenjia partenerului cii era dubleton. Decla-
rantul cggtigii gi joac5 din &ii Riga de pic&.Vest plonjed cu Asul gi continuii caro,
oferind partenerului taiul cerut. Est revine cup5 din secven@.
Declarantul nu mai poate pierde nici un joc, dar pentru aceasta este la cheremul par-
tajului 3 -3 la cupii sau a1 atuului invers distribuit, caz in care i-ar r&nine un atu la mort
pentru taiul cupei perdante.
Dar nici una din aceste condijii nu este indeplinit5. Sii abandoniun ? Nu este c m l
deoarece, dacii ambele culori critice, cupa gi trefla, sunt controlate de acelqi juciitor, in
spep Est, el va putea fi schizat cu atu.
Cum a continuat declarantul jocul ? A luat returul in m&Gi cu Dam& a tras Dama
de atu sperind alt partaj qi a continuat cu As de treflii gi treflii t5iat5 pentru a crea urmii-
toarea pozijie final5 :
A 10
vA8
+-
+84
48 r-
vV N v972
+ 107 V E
S
+-
aR *DV
rV7
vR64
+-
a-
C h d declarantul joacii atu mic la decar, brusc pe Est 1 apuc5 sughlpd. Dac5 se des-
parte de o cup5, culoarea-i liberg. Dac5 arunc5 o treflii, declarantul taie o dat5'trefl5ma-
jorhd 8-ul gi revine pe mas5 la Asul de cup5 gi aruncii perdanta.
Dup5 cum a$i remarcat, dac5 dispozitivul se pune in funcfiune gi se potrive*, flan-
cul nu poate face nimic iar declarantul igi trece manga la realizgri. Condioa impus5 pre-
supune folosirea timingului corect in rezolvarea donei.
Care este apcirarea impotriva schizelor ?

Dup5 cum s-a putut constata in majoritatea cazurilor, soarta celor supugi strhtor5-
rii este pecetluit5 gi ei nu se pot salva. Dar exist2 gi situa$i h care, dac5 un aptir5t.m
atent a sesizat intenoa declarantului de a efectua un joc de schid, el poate hcerca s5
scape de ameninpre, prin intermediul dtorva principii de apkare ce se folosesc ûnpo-
triva schizelor. Ele se refer5 indeosebi la :
1. Atacarea imediatd a venirilor vitale, gtiind c5 reugita schizei depinde de
menNerea circulaoei htre ambele mihi.
2. Necooperdnd la instaurarea ameninwi, prin izolarea ei.
De pildii cu ARDlO5, la mort fiind patru c&$, gi d declarantul este smgleeton, nu
este indicat s5 se continue doarea gi d se dea ocazie dechntdui d taie de douii on.
htotdeauna flancul trebuie s5 hcerce s5 nu lase declarantului c w care ar putea
exercita presiune. De pildii, la un joc de culoare, Vest are secvenp respectivg gi a c w -
gat primele dou5 levate :
Dac5 mai are o p r i d gi inc5 o culoare de
ARDlO5 +
9762
84
V3 protejat, va continua culoarea astfel kc&
sH poat5 juca gi un a1 patrulea tur *mainte
de a fi strhtorat.
Sau flancul se poate aranja astfel h c h ambii parteneri s5 poat5 controla culoarea.
Cazul tipic ar fi :
V54 Dac5 dupg prima levat5 cu Asul, Vest
AR32 +6 D 10 9 8 7 continui cu Riga, numai Est va define
ameninprea. Dacil h schimb va juca mic,
ambii juc5tori vor avea p carte mai mare
deciit Valetul de la mort.
3. Defoscind.
C h d declarantul obligii la defose gi amenin* par a fi h arnbele d i n i , dou5 re-

guli trebuie urmate :
* Cihd ambii juc5tori pot garda o dub15 ameninpre, se defoseazii mai
degrabii din culoarea care se afl5 in sthga, p h t r h d o gar& *unpotriva celei din
dreapta.
Jocul de levatci a1 declarantului 3 57
* C h d existi%o amenintare format5 din douii c*, pe care ambii jucii-

tori o pot pki, gi o ameninpre simp15 pe care de asemenea ambii juciitori o pot
garda, juc5torul care este b dreapta dublei ameninw trebuie sii renunp la piis-
trarea ei, concentrhdu-pi atenga asupra pbtriirii controlului fa@ de ameninprea
sirnplii.
4. Ruincind timingul pe care gi-1 propune declarantul gi neasisthdu-1 la con-

struirea pozi$ei.
De pil& la FA nu este indicat sii se tragi buc-111, a patra letrat.5, decgt dac5 se gtie de
unde va veni a cincia, deoarece aceasti carte ar putea fi un debut de schuii care va acti-
om ^hpotriva partenerului. 0 astfel de situafie apare deseori, gi principiul cere sii fie
protejati m h a parknerului, mai curhd dedt &a proprie, fiindcii altfel nu se va face
de&t ceea ce se numese ,,lovitura dentistului", extrac$a suportirid-o far5 anestezie par-
tenerul. Iat.5 $i exemplul :
Vest atacii r 7 la un contract de 3 FA. Est ia cu Dama gi revine 9.

Declarantul joacii la o gansii. Clgtigii cu Asul gi btoarce culoarea Vestului.
Avhd opt levate sigure, s-ar putea ca Est, dacii Vestul trage toate ciigigiitoarele la
picii, sii fie in dificultate.
Si ktr-adevgr, q a se gi htfimplii. Estul poate defosa douii cupe gi o treflii, dar, c h d
declarantul c&@igiigi joacii As, fig5 de trefl5, va fi schizat cupii-caro. Pe chd, dacii par-
tenerul siiu se abpne sii facii pe dentistul gi nu trage gi ultima pic5 ci revine cup8 (con-
form apelului), declarantul nu va obpne a noua levati%.
Regula lui 14
fn finalul expunerii vastei problematici a schizelor, vii vom prezenta o fmrte utilii
metod2 simp15 cu ajutorul ciireia se poate stabili dacii, gi chd, este posibilii obpnerea
unekextralevate chtigiitoare prin intermediul unei schize. Este vorba de asa-numita Re-
gula lui 14, formulati astfel :
Adunafi numdrul levatelor inevitabil a f i pierdute cu numdrul levatelor conside-
rate drept c@tigdtoare sigure ~i cu numdrul cdqilor de ameninfaredegnute.de un ad-
versar. D a d totalul este 14, o schizd este posibild Dacd e 13, nu existd pozifie de
schizr2
Aceasti5 regulii poate fi aplicatil hcg de la prima levatil, sau in once moment al jocu-
lui ?ncare declarantul constatti cii ii lipsegte o levatti pentru a-gi realiza contractul. f.n
c a d schizelor duble regula se poate aplica f i e c h i adversar ?n parte.
Regula lui 14 nu ajutii la determinarea conditiilor necesare reugirii schizei, ~i nici nu
hdicii procedeul tehnic de execu$e a schizei, ea spune doar dacii o schizii este posibilii
sau nu.
Justificarea regulii este logic%.Strhtorarea unui adversar (vi& poten$alii) se
produce pentru cil el nu are suficiente locuri disponibile pentru a piistra toate cSufile ce ar
putea bvinge contractul. Cu alte cuvinte el este hgriidit de lirnita celor 13 ch$ din I&-
n5.
Un exemplu de funcGonare a regulii lui 14 :
Sud joacH 4 V, dupH ce a deschis cu 1 v gi Vest a intervenit prin contra de apel.

Atacul a fost As, Rig& Dam&de treflii, urrnat de Valet de caro.
Declarantului ii lipse~teo levatti, care ar putea veni de la irnpasul de pic5 (pup
probabil sii reugeasd, @ n d searna de contra-ul Vestului) sau de la o distribu~e3-3 a
caralelor (de asemenea cu probabilitate redusii).
Este posibilii o schizii ? I
Se aplicii regula lui 14. Sud are trei levate care trebuie cedate (sau au fost deja ce-
date) ~i gase levate c;@igiitoare care pot fi jucate imediat (cinci cupe gi Asul de car0 deja
&tigat). Vest trebuie sii piistreze douii pici, adicii Riga gardat, gi trei carale, 1098. Adu-
n h d , 3+6+2+3 = 14, rezultA cii schiza este posibilii gi ea va reuqi (contra Vestului care
nu va putea garda qi caroul gi pica).
Declarantul :creeazd impresia cti vrea sd taie - simuleazd c i defoseazi din

culoarea criticti - cd vrea sti obfinti o venire - ascundefaptul cd este singleton
-persuadeazd adversarului sd continue - simuleazd intenfie de tai
A fura c2te o levati, induchd adversarul in eroare asupra structurii d i n i i , este o

operaGune destul de fkecventi, iar a pretinde cii ai o altfel de m b i i decgt cea realii poate
piiciili adversarii, determinhdu-i sii tragii concluzii gregite.
Declarantul in special are cale liberii in folosirea unor asemena tactici. f.n flanc ast-
fel de intenfii din partea unui juciitor pot piiciili uneori qi partenerul, cu rezultate nedori-
te, aga c5 in apiirare manevre1e de pgciilire trebuie incercate cu multi grijii. De pila, a
sernnaliza ^weliitorin flanc, induce in eroare in prhul rind partenerul.
Sii examiniim o serie de pozi$i de pacidire, din care unele sunt obligatorii gi once
bun juciitor este dator sii le cunoascii gi sii le foloseascii atunci c h d rnatricea se potriveg-
te. Iati ciiteva manevre care se executi la culoarea de atu gi nu numai:
1. V54 Declarantul incearcii un joc de piicdire cu Valetul.
- t D 10 8 Corect este ca Est sii nu acopere, deoarece, cu ze-
AR97632 ce atuuri, declarantul inten$ona de fapt sii p d
Asul sau Riga, dar nu-1 costa nimic sii-ncerce apa.
2. D953 Nu-1 cost5 nimic pe declarant s5 pomeascg cu
A t R8 Darna, gi, dacii Est este obosit, va acoperi.
V107642
3. V654 Si in aceast5 pozifie Est nu va fi singurul care va
D t R 10 2 acoperi, ca sii-gi protejeze pu$n decarul.
A9873
4. Cine n-a auzit de impasul chinezesc, in fapt tot un joc de p5cZdire ? Cu
A5 nu cost&nimic sii pomesi cu Darna, prethzibd cii
t
D3
faci un impas. Dacii Vest are Riga, dar nu gi Vale-
tul, poate se va decide sii nu acopere.
5. Sau avind: AV83 Declarantul joacg Darna gi, cind Vest nu acopera,
t
D 10
ia cu Asul gi revine mic spre decar. Iar Est, data
are Riga, poate c a e a in trans5 gi nu-1 va pune,
intrebindu-se de ce nu a Scut impas declarantul.
6. 0 veche piiciilealii, care gi-a demonstrat de multe ori virtufile, este de a adormi un
flanc lipsit de vigdeng. Cu :
Ple&d cu Valetul, sirnulind un impas impotriva
V10853 Damei, declarantul poate pbilli un adversar in Est
t
R
s5 nu punti Asul, acesta nestiind cii ba'triinele
doamne igi ,,trkgeau fntotdeauna A~ii,ck pe urmd
nu-i maifi5ceaum.
7. Dupl o licita$ie nedemni de a fi pornenit5 : 1 + - 1 v
3 + - 3 FA, Sud plhge dupii glemul
rR de treflii dar hcearc5 totugi sii facii cit mai multe
VV levate, fiind ^htr-un concurs de perechi.
+ ADv 8765 Ia atacul de pic5 cu Riga, dar din mib5 are grijii sii
+AD103 punii Dama. Dupii care joacii As de caro gi D d
rAD3
t de caro, ca gi c h d nu ar fi avut nici una ?nW.
Est ia cu Riga gi, cuminte, ?ncurajat gi de alegerea
v 109876 atacului, revine picii, pentru douiisprezece levate,
+3 adversarii punindu-gi la p5lEirie As-Rigii-Dam5 de
cupii.
4RV92
Certi r h h e constatarea cii variatele manewe de piicdire ale declarantului au ca

scop fie sii ascundii o sliibiciune, fie s5 nu dezviiluie forp re&, fie sunt un bluf Gcut cu
inten$a de a deruta adversarii asupra distribugei. Pentru o familiarizare cu &el de teh-
nici, s5 urmEirim o sene de exemple ilustrative ale temei.
Declarantul creeazd impresia adversarului cd ar vrea sd taie
h - u n decent contract de 4 v, declarantul are o c e f i perdant5 de caro, una de pici
gi una cel pu* de cup& Asul, cu condi$a sii poat5 localiza Valetul :
rV5
vD8
+V76543
+AR3 \
~ 9 8 7 6 2 rRD103
vV43 N vA2
D V E +R1098
aV987 S *642
rA4
vR109765
+ A2
*Dl05
Atac : r 9.
Dupi cum se vede, manewarea atuului nu este prea ugoarii cu AV432 la adversari
Cum stau cupele?

Pentru a-qi vedea problema rezolvati, declarantul ia atacul cu Asul qi, prompt,
returneazi culoarea, ca unul care ar don s i fxti un tai de pic5 la mort.
Poate cineva si-i dea un vot de blam Estului cSi a jucat As de cup& cupi, ca s5 ;n-
piedice taiul de pic5 ?
Declarantul simuleazi c i defoseazii din culoarea critici
Este o tehnic5 excelenti de a defosa din culoarea in care sunt c51$ perdante, qi este
kgrijoriitor de mare n u m h l celor ce, in flanc, isi indreapt5 imediat atentia spre respec-
tiva culoare, ca nu cumva declarantul sa apuce sk-qi defoseze perdantele. Umtirifi un
astfel de caz :
rRD5
v ADVlO
+D54
+D42
4942 47
vR973 N v8542
+V62 V E
S
+ 10983
4R53 4AV86
rAVlO863
v 6
+AR7
4 1097
Ambi$i insuficient controlate au condus Sudul, dup5 deschiderea de 1 FA a partene-

rului, la un glem mizerabil. S i presupunem c5 secvenfa a fost: 1 FA - 3 r - 4 4 - 6 r .
Miraculos, declarantul scap5 de atacul ucigq de trefli, un Vest cuminte i-a atacat
atu. A cwigat in mbii gi qi-a irnaginat o solufie prin care ar putea face jocul dac&va
irnpasa prin tai la cup5 ?tnpotriva Estului. A jucat cup5 la As gi a continuat cu Dama,
l5sati s5 curg5.
Instinctul ar cere sa se scape de o trefl5 in aceasti levati dar, 6 c h d o astfel de
defosg, Vest automat ar reveni trefl5 qi planul s-ar duce pe rip&.Aga c5 Sud a creat o
falsg imagine, defoshd din mini + 7.
Pronosticul s-a adeverit. C@tigind levata cu Riga de cupi, Vest a returnat prompt
caro. Surpriz5 arnari pentru flanc. Declarantul a luat cu Riga, a tras qi Asul de pic5 qi
apoi pe cel de caro. S-a dus la mort cu un atu la Rig5 qi a defosat cele trei trefle perdante
pe Valet-decar de cup5 qi pe Dama de caro.
Declarantul creeazii impresia cti incearcii obfinerea unei veniri pe masd
Si acest joc deceptiv este o gdugci pe care au mai hghlfit-o mulfijuciitori in flanc.
Dupi o deschidere de 2 FA qi un 3 FA sec zis de Nord, declarantul primefle atacul
de pfc5, cu r 5, qi iati ce vede :
Opt levate de v2rf exist&, $i &ii acest atac nefiiifesc, ~i a noua putea fi obpnutA cu o
cupii. Cum nu serveste la nirnic sii a m h e ciiqtigarea, declarantul ia Dama cu Asul Si
introduce o diversiune. Trage As, Rig5 de treflii, dupii care joacii Riga de cup%.
Ce poate ^memnaoare wa ceva, decit ceea ce gi declarantul lasii s i se c r e d ?
Cii este cu As-Rig5 de trefli seci In gi hcearc5 sir convingii flancul sii ia leva-
ta, pentru a-$i putea crea o venire la mort pe Dama de cup&
Cu o furSetA atit de frumoasii la cup& Est nu va fi singurul care va da dnunul. Dar
cum o supkare nu vine niciodat5 singurii, dupii aceast5 ispravii declarantul pune + 8 pe
rnasii si le arat&adversarilor cele nouii levate (o picii, o cupii, douii carale ~i cinci trefle).
Poate cii stratagema nu ar avea reugiti printre adversari care i ~semnalizeazii
i corect
distribu$a, deoarece Est ar fi putut sesiza cii Sud mai are o trefl5.
Declarantul dd impresia cd nu este singleton fn culoarea de atac
fn general se recornand5 ca un joc de piidire sii fie ekecutat tat fim de debut, chiar
de a extrage atuurile, pentru a mi 0% flandui &a sii s d z e . Acest principiu este
foarte important $i este bine sii fie retinut, ~ ufiind
t d extragerea atuurilor este primul prilej
pentm adversari de a-gi rnanifesta interesd pentru ~ . e culoare.
o Iatii Si exernplul :
Jocul de levatd al declarantului 3 63
Licitafia, dus5 in stilul old fashion :

Sud Vest Nord Est
1r pas 2r Pas
3v pas 4r Pas
6r
Atac : Valet de trefl5.
Deqi Nord gi-a spus toati cartea, Sud este justificat in a declara glemul, care nu ar fi
ridicat probleme dac5 Riga de cup5 ar fi la Est, ba chiar gi dac5 se pierde impasul, cu
condifia ca Vest s5 nu contraatace caro.
Dar ^mainte de a clarifica cupa, declarantul a pus in funcfiune o tactic5 defensiv5 de
mare succes, acoperind atacul cu Darna, ca gi c h d ar mai avea o treflg. fn fond, ce de-
clarant ar acoperi dacg are Asul sec ? Est pune Riga gi Sud ia cu Asul. Joac5 o singur5
dati atu spre mort la Riga gi executii impasul de cup&.Vest ciqtigii cu Riga gi, cu satis-
facfie, hcearc5 s5 realizeze cfderea, cu decarul de treflg. Dar far5 succes.
Persuadarea flancului de a persevera in culocrea atacatd

0 situajie destul de des hdlnitii in practicii, gi cu suficienfi sorp de izbhdii pentru a
o bcerca, este crearea falsei iluzii ci este in interesul flancului s5 persevereze ?nculoa-
rea 7.n care a debutat atacul. Binehples c5 pentru aceasta declarantul trebuie s6 i ~mas- i
cheze intenfia cu o perdea de fum care s5 nu lase adversarilor posibilitatea de a-i citi c5r-
rile. Exemplul provine dintr-un tumeu american de echipe :
Sud a jucat la ambele mese 3 FA, cu acelagi atac, r 5. Primul declarant a cistigat cu
Darna Valetul pus de Est si s-a dus pe mas5 la car0 pentru a face impasul contra Regelui
de cup&. Cii~tigind,gi gtiind cg Sud mai are qi Asul de pic&, Vestului nu i-a fost prea
greu sii numere p h g la nou5. Doug pici, patru carale gi trei cupe. Se irnpunea deci un
contraatac, care numai la trefl5 putea fi atractiv. A pus deci Valetul de trefl5 pe mas5 gi
declarantul a c h t o datii.
'.La cealaltii mas5 Sud a fost rnai imaginativ. A cfgtigat atacul cu Asul, h loc de
DamSi, dind impresia Vestului c i partenerul lui ar avea DVx. Aga c&,atunci cind acesta
a ciqtigat cu Riga de cup& a htors liniSfit pic%¶convins Gnd cii declarantul va cMea cel
pupn o dac. Cit de mult s-a ^-elat, a constatat atunci c b d Sud a c w g a t cu Darna qi i-
a aliniat cele nouii levate.
Acelqi tip de joc se poate executa qi cu udtoarele combinafiide c&r$i :
1. 75 Atacul este 4.
t
A D 10
9 Nu poate fi nimic greqit ?na c w g a cu Dama, gi nu cu
decarul.
2.
+
R85
AV4
lo
Atacul este 3.
Se a t i g g cu Asul, qi nu cu Valetul.
3. 93 Atacul este 4.
t
RV6
lo Se va lua cu Riga, deoarece, poate, Vest va continua cu
o carte micii la Valetul presupus la partener. Oricum, $i
dacii lua cu Valetul, Riga tot nu valora nirnic pe orice
retur al Estului.
Un alt joc de piiciilire, de acelqi tip, a fost executat de renumitul expert maghiar
dinaintea celui de al doilea rbboi mondial, doctorul Paul Szigeti.
Sud joacii 3 FA, licitatia nu se rnai cunoqte, qi atacul este 16, favorabil desigur.
Cu atac de pic5 cinci perdante ar fi fost irnediate.
Est contribuie cu Dama iar dr.Szegeti pune Valetul !
Binelnfeles cii flancul a continuat culoarea. Sud a luat acum levata cu Asul.
Caro din d i n 1 la Asul Vestului care, mistificat gi convins cii Riga de treflii este la
partenerul siiu, continuii treflii. Senzatie ! k g a apare la declarant gi se aliniazi cele no-
uii
'
levate : douii trefle, doui cupe qi cinci carale.
Neavhd nevoie decit de douii levate la treflii, declarantul qi-a piiciilit adversarii
12sis;indu-leprima levatii ~idindu-le impresia c3 ar avea As-Valet sec.
Simularea unei intenei de tai

0 subti15 manevr5 de piicilhe poate da rezultat ?n cazurile ?n care adversarul poate
fi convins c5 nu este cazul s5 taie. Iat5 un exemplu :
Contractul este de 4 v gi Riga de trefl5 este atacat.

Prima levat5 este Iiisat5, cum spun principiile de tehnic5 elementar& adversarului.
Vest continu5 gi Sud ia cu Asul.
La prima vedere jocul pare simplu. Se trag dou5 atuuri mari gi se incearci5 defosarea
celei dt: a treia trefle pe caroul mare. Dar pentru ca acest lucru sii fie posibil, este necesar
ca adversarul care d e p e cupa major5 s5 aib5 cel p u p trei carale, caz in care declarantul
va pierde doar o trefl5, o pic5 gi o cup5.
&a cum stau ^m5 c5rrfile, bunele inten$i ale declarantului sunt sortite egecului, Est
avhd doar dou5 carale.
S%h c e r c h o mic5 diversiune. As de car0 gi caro mic la Rig&,urmat de Valet, ca gi
cum s-ar hcerca promovarea prin tai a decarului. Inoculhdu-i-se ideea c5 Dama de caro
ar fi la Vest, gi ca s5 nu taie o perdantli &d ocazia declarantului s5 defoseze h levat5,
este posibil ca Est s5 dea drumul. Declarantul va c%tiga cu Dama, se va duce pe mas5 la
Asul de pic5 gi va juca decarul de car0 pe care va defosa trefla perdantii.
12.
REMEMBER
Principiile gi probabilit5ge matematice ?nmanewarea culorilor
Pregiitirea planului de joc
Care sunt c&le de cwgare a levatelor ?
Reconstituirea mihilor adverse
Asigurarea circulafiei
Importanpi tempo-ului
Rolul timing-lui
Extragerea atuului
Taiurile cu &a scurta
Jocurile de siguranp
Evitarea adversarului periculos
C h d gi cum se execut2 impasele
Jocul de aminare
Jocurile de eliminare gi plasare de rnhg
Conditiile pretinse pentru instaurarea unei schize i
Jocul de eschivare
PARTEA A V-a
JOCUL f~ APAIRARE
Jocul iiz apcirare 369
PRINCIPIILE JOCULUI h APARARE
F5r5 indoial5, au dreptate cei care susfin c5 apiirarea este cel rnai dificil comparti-
ment al jocului de levati. Juc5torul din flanc este privat de avantajul declarantului care,
v5zhd 26 de c5$, ale sale gi ale mortului, igi poate construi cu mare exactitate planul
de campanie.
Dac5 obiectivul licitafiei a fost de a se ajunge in contractul potrivit, iar rolul decla-
rantului este mai apoi cel de a-1 hdeplini, tot astfel, cel a1 adversarilor este de a-1 ^knpie-
dica s5-1 realizeze gi de a-1 face s5 ca&.
h c 5 de pe vremea whist-ului jocul h flanc gi-a pus la punct armele unei apk5ri cst
mai eficace, inscriindu-se firesc in ceea ce numim h mod curent common sense bridge.
Apgrarea este o actiune care cere in prirnul r h d cooperare htre parteneri, adesea
jucgtorul din flanc este dator s t g i protejeze partenerul gi, prin ceea ce htreprinde, s8-1
ajute s5 nu gregeascg gi s5 devin5 eficient.
Principiile apdrdrii sunt standard in toate sistemele sau En felegerile Entre parte-
neri. 90 % din juc5tori construiesc apiirarea cfilauzindu-se dup5 aceleagi proceduri, ugor
de inleles de c5tre partener gi a ckor eficacitate a fost demonstrati. Doar juc5torii de
halt nivei, ce joacfi mereu *knpreunii, folosesc in anumite segmente ale apk5rii o codifi-
care sofisticati.
D e ~ avantajele
i declarantului h atingerea obiectivului s5u sunt de necontestat, inih-
ativa jocului ii aparfine apBrBrii, ea fiind cea care declangeazg atacul la prima levati.
Cele dou8 arme care coordoneaz8 strategia flancului in ap5rare sunt atacul gi sem-
nalizdrile. Atacul initial nu trebuie irosit cu nici un prel, deoarece poate este singurul
prilej oferit flancului de a hvinge contractul.
Tempo-ul acordat flancului prin inceperea jocului la prima levati r h h e deci esenti-
al. Mai apoi, in toate fazelejocului, prin semnaliz5ri - apelbd, descurajhd, contribuind la
culoare sau defosbd - ambii juc5tori igi transmit, furnizhd c5rple cuvenite mesajului,
informatia care se consider5 c5 va fi cea mai util5 gi va conduce la c5derea contractului.
Conduita jocului h apkare poate fi activd (agresivfi) sau pasivd. Cea activii igi pro-
pune s5 dezvolte rapid levate care, prin agteptare, nu ar putea fi obpnute. Obiectivul jo-
curilor pasive este de a nu oferi adversarului, prin atac, levate care costii, dar ele au
dezavantajul c5 transfer5 declarantului tempo-ul gi controlul miiinii prin pierderea inifia-
tivei. Ciind h s 5 datele sunt insuficiente, un atac pasiv, de siguran$?i, cel pu* nu va oferi
adversarilor o levati suplimentarfi.
Licitajia adversarilor gi nivelul contractului sunt criteriile ce pot deterrnina alegerea
unui atac activ sau pasiv.
Atiit atacul ciit gi intreaga apfirare ulterioarfi sunt conduse potrivit unui plan e~afodat
de danc ~ a i n t ede prima levatii. Succesul unei apgrgri eficiente cere o coordonare ex-
trem de atenti din partea ambilor juc8tori.
Mai mulii factori influenieazii alegerea atacului. Licitatiile care au avut loc, forp gi
distriblifiile presupuse ale adversarilor gi ale partenerului, Gcerea lui, scorul, calibrul
adversarilor.
Altfel este condus jocul h apaare dacii contractul advers este pe culoare gi altfel
dac5 este de Erg de atu. Jocul de culoare pretinde d~tigarearapid5 a levatelor ce aduc
ciiderea, pe c h d la &rii de atu, de obicei, jocul este o curs2 lung5 btre declarant qi flanc
h promovarea culorilor lungi, care sii furnizeze levatele ce lipsesc at3t declarantului &t
gi flancului.
De fapt, phii la urn&, daci sintetizh, conduita apiir5rii trebuie condusg @hd
seama de cinci elemente :
1. distributia hjurul mesei a celor patru culori
2. situatia punctelor de onor
3. ciite levate sigure, sau ugor de promovat, are declarantul
4. ciite levate sigure are la dispozi$e flancul
5. la ce strategie se va apela
Ele se vor completa ulterior de
1. cartea de atac (selectatii potrivit criteriilor ce au fost impuse)
2. reacfia partenerului la atac
3. ce a relevat prima levatii, privind o p w e a aleasii
4. ce plan a adoptat sau ce se presupune cii va adopta declarantul gi ce conclu-
zii rezulG din evolutiajocului
Ciiteva principii, care gi-au demonstrat valabilitatea, recomand5 aplicarea unei con-
duite, aga-zise de ,,bun-simf', a flancului :
- sii aleagii cu mare grijii culoarea gi cartea de atac, hfunctie de planul propus.
- sii revinii h culoarea partenerului, atunci c h d nu se impune un contraatac.
- sii nu contraatace, schimbhd planul de atac, decit cu scopuri bine precizate.
- sii sernnalizeze corect distribufia gi atitudinea, p e ~ ma transmite mesajul dorit.
- la atac, sau la chtigarea miinii, s5 foloseascii semnalizarea de preferin15 (atitu-
dine sau distribufie).
- sii numere htotdeauna punctele presupuse a fi pe l@a declarantului, deduchd
cste ar putea avea partenerul.
- sii caute premergittor jocului s5 ia deciziile, sau dupg ce a v h t mortul gi a intuit
linia de joc a declarantului, pentru a nu transmite ulterior, prin 'momente de inde-
cizie la levatele critice, informafii adversarilor.
- sii hcerce s5 fie cgt mai discret h defose pentru a nu releva declarantului distri-
buiia miiinii. dhdu-i ocazia sii o ,,citeascii" qi pe a partenerului sgu.
- s5 urmfireascii cu atenfie defosele partenerului, pentru a aprecia ce s5 se joace
atunci ciind va ciiqtiga mha.
- sii hcerce, dacH este posibil, sii-1 determine pe declarant sH decidit prematur o so-
lutie, h avantajul flancului, hainte de a f i avut posibilitatea de a testa $i alti linie
de joc.
Jocul in apdrare
- s5 analizeze jocul declarantului, linia de joc urmaM de acesta oferind mai intot-
deauna informatii privind culorile ce ar trebui protejate de linia flancului.
- sii hcerce s5 reconstituie mina deciarantului, a&t din punctul de vedere al dstribufi-
ei cit $1 al punctelor de onor, gi s5 calculeze levatele probabile ale axei adverse.
- s5 nu defoseze automat., diind ocazia declarantului s5 reconstituie anumiite &stribu$ii.
- s5 fin5 cu dintii de culoarea lung5 a mortului gi s5 nu dea ocazia ca ea s%fie ma-
jorati, dac5 o controlead. Adic5 s5 cunoascti gi s5 aplice principiul parititii, po-
trivit c h i a este corect s5 se p5streze o lungirne egal5 cu culoarea secundar5 a
mortului, hcazul in care are un stoper la ea. De exemplu cu ARD6 la mort ~i cu
7432 la flanc, culoarea trebuie garciati.
- s5 examineze dac5 nu este utili amfinarea cigtiggrii, la prima ocazie sau chiar gi
la a doua, a unei levate oferite de declarant. Poate c5 procedhd astfel se vor pu-
tea t&a comunicatiile intre mort gi declarant.
- sa nu uite c5 edificarea ap&kii se bazeaz5 pe principiul menfinerii comunicahi-
lor intre parteneri.
regula de a juca in tarele mortului gi a reveni in slabul lui, aplicat5 cu discem5-
mi&, cind indcaliile sunt vagi sau insuficiente, poate fi avantajoasti.
- c h d exist5 dubiu asupra culorii ce ar trebui jucat5, s%examineze cwile mortu-
lui. Dac5 acesta este h sthga, se va juca h tarele lui, htr-o culoare spart.5,
RV932 , AD43 etc. C h d mortul este in dreapta, se va reveni acolo unde este
slab, d h d ocazia partenerului s5 beneficieze de un irnpas nereu~ita1 declarantu-
hi. Bineinfeles c5 aceste optiuni trebuie cintiirite in funcfie de licitafia ce a avut
loc gi levatele precedente jucate.
- m h a doua pune h general mic, iar mina treia pune mare (imcearc5 s5 cii$tige le-
vata).
- s5 nu abandoneze nici un moment lupta. Automatismele gi lipsa de interes in ob-
$nerea de levate de c5tre flanc pot fi ruhiitoare.
- s5 fogeze declarantul (mina lung5) s5 taie, nu mortul.
Printre aga-zisele reguli ,pacrosante", care se recomandg de obicei, nu este nici una
care nu se cuvine a fi amendat2 in anumite ocazii gi examhati3 prin prisma situatiei con-
crete, deoarece aplicarea lor far5 discernimht poate conduce la instaurarea unor de-
prinderi gregite in viitor, de care este mai greu s5 se debaraseze. Cum ar fi ':
m h doua pune mic
. mina treia pune mare
. in tarele mortului la atac
hslabul mortului la retur
. nu se atac5 de lhgii un onor etc.
cind existi un dubiu, se atacii atu
se a t a d htotdeauna dm secvente solide gi se agteapt5 cu cele sparte
%npotrivaFA se atacti intotdeauna cea mai lung5 culoare
. nu se defoseaz5 in aga fel incit s5 se degardeze un onor
La joc de culoare -La joc defdrd atu

Planul de joc al apiirfirii se construie@e%c&d deducfii in func@ede licitafia au*
gi apoi din primele infonnafii oferite de etalarea mortului, de reacfiile partenerului gi
declarantului la atacul %cut.
h elaborarea planului se va fine cont de udtoarele elemente :
1. aprecierea numiirului de levate certe pe care se poate conta gi depistarea sursei
unor levate suplimentare, examiniind independent fiecare culoare in parte.
2. distribufiaprobabilii gi punctajul declarantului gi mortului.
3. vizualizarea d i n i i partenerului (punctaj, distributie, levate posibile).
4. alegerea tacticii de apiirare (pasivii sau activii).
5. alegerea culorii gi selectarea ciupi de atac.
6. cbtikirea interesului de a ataca atu, pentru diminuarea ferfei de tai a declarantului
7. g%irea punctului slab al declarantului gi concentrarea atacului asupra acestuia.
8. revizuirea opfiunilor dupii atac, funcfie de modul in care declarantul igi dirijeazsi
jocul.
* La jocul de culoare se poate deduce de la bun kceput care este linia de joc pe
care vrea s5 o adopte declarantul, gtiut fiind c5 existi doar patru modalitZti de a juca o
m M la culoare, urmhd ca flancul sii aplice antidotul natural la fiecare dintre aceste
variante :
a) joc de tai, in care declarantul hcearcii sii giiseascii levate executibd taiuri cu
atuul mortului. Flancului i se cere sii vadi?i dacii, prin jocuri repetate de atu, nu va putea
distruge potenfialul de tai.
b) tai & cruce, in care declarantul se ^hbarcii intr-un joc de tai,mhii-mort. Flan-
cul trebuie s i joace imehat, ~i sii rejoace atu, chiar sacrificind o eventualii levat2 de atu,
pentru a reduce potenfialul de tai din ambele mfini.
c) declarantul extrage atuurile adverse vi trece si-gi promoveze levatele ciigtigsitoa-
re in celelalte culori, ca la un joc de FA. fn astfel de cazuri se recornan&, ca cea mai
potrivia politic&, a conduce pasiv apiirarea, fir5 acfitmi spectaculoase, evithd
deschiderea unor culori in dezavantajul flancului.
d) joc de promovare a unei culori la mort. fn astfel de tipuri de joc, c h d declaran-
tul hcearcii sii majoreze o culoare la mort prin tai gi apoi sii extragii atuurile, actiunea
poate fi contracaratil prin forprea mortului s i taie sau prin scoaterea venirilor la mart,
chiar cu sacrificiu de levat5 (coup de Merrimac) - pentru a nu-i permite sZ e?rtragg
atuurile gi sii ajungii apoi la mort spre a beneficia de cfgtigiitoare. Dacii o ascfel de apira-
re nu se poate aplica, flancul trebuie sii caute repede levate cQtig5toare in alt2 parte.
* La jocul de FA este gi mai simplu. in general declarantul se va apuca de o
culoare de la care are nevoie sii obfinii levate. Acest lucru apare evident in special c h d
la mort se aflii o culoare lung&,sau daci exist5 o culoare pe care declarantul a licitat-o
Jocul in aprirare 3 73
de douii ori, ori una de care nu se leagii gi care se presupune cii o are liberii. Flancul va
trebui sii-gi dirijeze apkarea baziindu-se pe aceastii deducjie, atst ttûnpiedic5ndintenfiile
declarantului ciit gi hcercsnd sii-gi promoveze propria culoare ^bintea adversarului s5u.
CARTEA DE ATAC
Atacuri standard - Atacuri frirri indica@ispeciale - Atacuri intpotn'va 3 FA

gambling - Atacuri c8ndflancul a licitat -Atacuri cand contractulfinal afost
contrat - Atacuri impotriva ~lemurilor
Cartea de atac poate fi comparati cu sunetul de goarnii ce vestea pornirea biitiiliei pe

c h p u l de luptii. Ea reprezintii cartea de vizitii prin care sunt prezentate intenfiile flan-
cului.
Cartea de atac con+e un mesaj pe care partenerul este dator sii-1 recep$oneze qi sii-1
ducii mai departe, cooperind. Pe ea cliidese htreaga strategic a flancului. A biijbiii la
atac conduce aproape sigur la pierderea ganselor apiiriirii.
Ceea ce urmiiregte flmcul prin atac este s l hcerce sii hvingii contractul declarat,
prin obfinerea unui nurnk de levate care sii reprezinte ciiderea.
La jocul de fdrd atu, levate se pot obfine de obicei prin promovarea unor culori
lungi gi prima alegere a atacului se va hdrepta spre o asernenea posibilitate.
La jocurile de culoare, prin cartea de atac se va hcerca :
- fie obfinerea ciit mai rapid5 a unor levate h culorile declarate de flanc,
- fie promovarea unor c&$ din combinajiile de onor de@ute,
- fie cggtigarea unor levate prin taiuri.
! contractele h care a avut loc o licit&e competitivii alegerea atacului este rnai
n
ugoarii deciit h cele in care nu a avut loc nici o intervenjie (de tip 1FA-3FA), deoarece
h a1 doilea caz lnformatiile sunt insuficiente, degi deductii pot fi trase gi din astfel de
declarafii.
Cartea de atac trebuie considerat5 ca avind, ?nprimul rhd, o conotahe tacticii, gi ea
trebuie alead h b c $ e de licitafia care a avut loc gi de conformafia mginii. Nu se atacl
far5 un scop bine deterrninat. 0 vorbti din bridge spune cii ,,atacurile orbe~tisuntflcute
dour de jucfitorii care nu aud'.
Avantajul conferit flancului de a avea ini$ativa oferiti prin atac, ciigtigiind un tem-
po, trebuie valorificat. Atacul se &deazii dupii principiul ,,s5 fie productiv gi sigur".
Pentru selectarea judicioasii a c5@i de atac este necesarii o bun5 analizii a licitatiei, a
informafiilor ob+ute despre declarant, despre mort, despre m h a partenerului. Aproape
jumktate dm contracte sunt livrate adversarilor din cauza unor atacuri ,,neinspirate", ca
sii folosim un eufernism.
Considerajiile de luat h vedere la alegerea c&$i de atac sunt determinate de :

- aprecierea levatelor probabile ale declarantului gi ale flancului.
- tipul apiiriirii, activii sau pasivii.
- nivelul contractului $i incidenp cu factorul timp pentru dezvoltarea actiunii.
De obicei, atacantul are de ales htre patru posibile planuri :
1. sii hcaseze rapid levatele de ciidere.
2. sii joace ca s5 taie.
3. sii joace astfel h c i t s5 foqeze declarantul s5 se scurteze.
4. s5 opteze pentru un joc de ageptare.
Dacii atacul nu este comandat (evident), decizia se va lua pnhd seama de u d t o r i i
factori, h ordine :
a) atacul trebuie sii fie activ sau pasiv ?
b) ce culoare se alege ?
c) ce carte se atacii ?
Alegerea culorii de atac se face prin excludere, dupii principiul : din asta nu-i bine,
nici din asta, atu nu e cazul ... , rbmdne ... .
Alegerea ciirpi de atac diferii funcfie de contract - de far5 de atu, de culoare sau de
glem. knpotriva FA cel rnai bun atac este cel efectuat %I culoarea h care flancul de@e
lungimea, cele mai multe c&$, cu intenfia de a o majora dup5 eliminarea @enlor decla-
rantului. Dacii jocul este de culoare, scopul este de a hcasa rapid levate sau de a promo-
va imediat o culoare, gi nu de a face un joc de ageptare. De exemplu, dacii la un joc de
FA este logic ca din AV852 sii se atace o carte micii, la culoare, din m732,ar fi o sinu-
cidere sCi se atace una micii gi nu onorii.
Atacurile h culoarea de atu sunt de intrevht atunci c h d se presupune cH declaran-
tul i$i va baza jocul pe un tai h cruce, h miin5 gi la mort, de pildii atunci c h d fiecare a
propus cite o culoare gi au ales ca atu pe cea de a treia. Expresia ,,cdnd e$ti in dubiu,
atacb atu" este foarte departe de adeviir totugi.
Si atacurile din singleton pot fi atractive, dar nu automate, conditia este de a avea
stop in culoarea de atu gi posibilitatea de a trece m6na partenerului, spre a se oferi taiul.
Cu lungime de atu, sau levate certe de atu, ele nu sunt recornandate. Este de preferat ata-
cul unei culori lungi, pentru a for@declarantul sii se scurteze, tiiind.
Unul din principiilejocului in apiirare recomandii returul h culoarea atacatii de parte-
ner. Evident h s 5 cii, analiziind situafia, dacii planul se cere schitnbat, se va contraataca, dar
a v h d bune motive ~i explicafii pertinente de dat partenerului dac5 acesta va fi nemulp-
rnit. Modificarea orientkii Si contraatacul pe parcursul jocului re& din an& compor-
tamentului declarantului gi cunoa.$erea tehnicilor de joc cu mortul pe cark acesta le folose$-
te. Dupii efectuarea atacului. planul inifial trebuie analizat qi reajustat h func$e de :
- vederea mortului
- atitudinea partenerului
- reacfia declarantului fa@ de atac gi intentiile decelate privind planul de joc a1
acestuia
- piistrarea miinii
- pierderea msinii
Jocul in avcirare 375
ATACURI STANDARD (ce se intelege prin)
Spre deosebire de licitafie, care ?n bridge-ul modem a evoluat foarte mult, la capito-
lul atacuri gi sernnaliz5rijocul nu s-a schunbat fa@ de ceea ce se juca pe vremea auction
bridge-ul-iii gi apoi a contract bridge-ului. 90 % dintre bridge-igti se &deaz5 la atac du-
p5 metoda standard, pus5 in practicii de vreme indelungati. Fiind bine cunoscut5, ea
permite juciitorilor s5 foloseasd un limbaj comun pentru a transmite mesajul corect.
Aplicarea procedeelor standard conduce la o eficacitate maxim5 a acfiunilor.
Alegerea c@ii de atac dm diverse combinafii de c51$ este condus5 in general dup5
tabele de atacuri standard, prezentate in paginile u d t o a r e . Ele se cer respectate deoa-
rece mai intotdeauna clarificl confonnafia culorii gi intenfiile. Referinfa se face, ?ngene-
ral, la udtoarele situa$i :
a) atacul din combinatii de onori

Cu unele excepfii, se atac5 cea mai mare carte din secvenfe de onori (As dm AR,
k g i din RD, Dm% din DV10, As din ARV10) gi capul secvenfei interioare (Valet dm
RVlOx). Se evitii ambiguitatea atacului, cu Riga at2t din AR ciit gi dm RD. Nen,tiune :
acest atac implicd existen,ta ,vi a altor ciirti /cel putin una). Excepfie este in cazul in care
AR sunt dubleton, situafiein care se atac5 Riga urmat de As.
b) atacul cu a patra din lungime
Sunt cunoscute aga-zisele culori lungi spark, de tipul RV643 sau D9743, din care se
atacii a patra, iar partenerul #e cont de regula lui 11. Dezavantajul este cii nu dii lungi-
mea exacti gi cartea poate fi confundati cu atacul din trei ck$ cu un onor. La jocurile
de FA insB, unde se atacii din lungime, acesta este procedeul standard.
c) atacul din trei cdqi mici

Sunt dou5 gcoli. Cea care recornand5 cea mai mare, 862, cu avantajul de a transmite
partenerului lipsa unei c5qi mai man ?n respectiva culoare, gi cu dezavantajul c5 deseori
nu se poate face distincfia de un dubleton. Si cea care prefer5 MUD (middle, up, down),
in care atacul este cartea mijlocie umati de cea mai mare, avantajoas5 pentru c5 parte-
nerul va recunoagte mai ugor singletoanele sau dubletoanele.
d) atacul din lungime de cd@ mici

Cu o astfel de culoare, trebuie s5 se pnii searna de mesajul ce se doregte a avea prio-
ritate. Dac5 acesta este de distribufie, se atacP a patra, intenfionihd continuarea cu a cin-
cia. Dacii se doregte transmiterea unui mesaj de lips5 de for@ ?n culoarea respectivii, se
atac5 cea mai mare sau u-toarea (8762,7532).
e) atacul din dubleton

Cea mai mare urmatg de cea mic5. Excepfia de examinat o fac doar combinafiile in
care este un onor in doi (Rx,Dx), camri in care, ?n general, nu se atac5 deciit dacii par-
tentrul a licitat culoarea.
8 din trei ca'r# incluzdnd un onor

0 carte mic5 promite un onor (R82, D74 sau V95). & extensie, nu mai este conside-
rat standard atacul cu cea mai mare carte dacii culoarea a fost licitat5 de partener, ci cu
cea mai mic5, in special la FA. Doar dacii se dorege piistrarea d i n i i sau sii fie impasat
mortul, se atacl onorul.
g) din culori lungi incluzdnd un onor

A patra din lungime (excepthd cazul c h d sunt in secvenp), dar ^hpotrivajocurilor
de culoare nu este recomandat atacul de sub un As.
h) problema decarului
.: Decarul are statut de onor, aga cii atacul lui provine de regulii dintr-o secvenfi in-
terioarii (AN97 sau DN96) si trebuie evitat a-1 considera cap de secvenp de tipul
10976. Mai poate fi gi dubleton, sau, dacii nu cauzeazg dezastre, este acceptat doar 7x1
combinatia 10987, d a d aceasta poate fi demduiti gi nu creeazii dubii.
ATACURI F.&& INDICATII SPECIALE

(atunci clnd flancul nu a licitat)
Dacii adversarii au %cut o licitage direct5, gen IFA - 3FA sau 1r - 4 4 degerea
atacului este condus5 dupg sistemul standard, la fel ca ~iapelurile gi semnalizkile.
Dacii licitatia adversg a fost m i explicit5, la alegerea atacului se vor lua in conside-
rare gi informatiile ob$nute ; existi o culoare clarfi, ce culoare pare periculoasii de a fi
atacat5 etc. C h d adversarii au licitat douii culori gi au c h i t de acord sii o aleagg ca atu
pe cea de a treia, se poate presupune c5 jocul declarantului se va orienta spre un joc de
dublu tai gi, aga cum am mai spus, cel mai devastator poate fi atacul cu atu.
A. impotriva contractelor de FA
Cfiteva recomandiiri :
- Cel mai important lucru este de a stabili care mfinii prirneazii, cea proprie sau cea a
partenerului. Cu alte cuvinte, daci jucafi pentru dumneavoastrii sau pentru partener. Da-
c5 culoarea proprie lung5 este slab5 si reprizele insuficiente,,iar marea parte a punctelor
flancului este la partener, atunci ataca$ pentru el. Eliberarea unei culori depinde de
numHrul de ocazii de a reciigtiga flancui m h a .
- Prirnul lucru de luat in considerare in cazul unui atac din lungime f;ne de capacitatea
de a majora cgr$ile mici ale culorii gi de problema reprizelor (proprii sau ale parteneru-
lui).
- Cartea atacata transmite partenerului un mesaj asupra distributiei culorii, gi implicit qi
asupra celorlalte culori, dupii studierea mortului si a reactiilor declarantului.
- Atacul cu o carte mica, din lungime, aplicgnd regula lui 11, cere atentie din partea
celui de pe locul trei.
- Din secvente, atacul cel mai sigur ~i mai protejat este cel din secventa de tipul V1096,
DV1095.
Jocul zn apdrare 377
- Daca combinafia de ck$ conjine gi ciufi maxi, dar care nu sunt h secvenp, se atacii a
patra (RD73. (Retineti cd doud cdrp aldturnte nu constituie o secventd). Contra FA,
avind W x x htr-o culoare, nu se recomandii atacul din acea culoare. Presupuniind cii se
atacii k g a gi adversarii au Vxx la mort gi Axx h m M , atacantul cade intr-un fel de ,,coup
de Bath" ~inu va mai putea continua, =ii.a oferi o a doua levat5h culoare declarann~lui.
- Atacul corect din secvenle este cea mai mare, conform tabelei standard, iar din
secvenlele interioare - a doua (Ay1086. Sau decarul, prin acord prealabil).
- Atacul cu Asul este convenfional. De pildii, a v h d o secvenB cu ARD1087 sau
ARV1083, atacul ficut cu Asul cere partenerului deblocarea eventualului onor (Valetul,
respectiv Darna) ;dacii acesta nu apare, vkind mortul, conduita ulterioarii se clarificii.
- Atacul dintr-o culoare scurtii poate conduce uneori un partener neavizat la concluzia
cii este a patra din lungime, dar el este posibil avind, de pildfi:
+
a V53 v D943 + 10863 72. Caroul nu este atractiv deoarece va fUmizapoate o
+
levati, iar htre v 3 gi 7, ik5 nici o indicage ~ipentru a nu oferi leva% este de ales trefla.
- Cind avefi o scurtime h doi ~ialta h trei, nefolositoare, este mai corect sii atacafi din cea
h trei, deoarece posibilitatea de a o continua gi a-i trece m b pxtenerului este mai mare.
Avkd r R97 v 862 + 97654 6 72, ve$ alege V 8. El este superior cu lnuli caroului,
unde trebuie sii avefi noroc si g&i$ un fit excelent ca si putefi spera gi majorarea culorii.
- Informafiile fkrnizate de licitafia adversii sunt importante pentru alegerea atacului. De
exemplu, dupii o licitafie :
1. NORD SUD
14 2v avhd: AD1073
3 3 FA v D 10 7 6 Atacul culorile majore este exclus,
V2 corect este Valetul de treflii.
+V105
2. NORD SUD avhd: 4A852 Nord are o miinii bun5 cu car0 lung gi
1 1a 9732 puternic. Nu se recomandii, h gene-
3 * 3 FA + 10 9 7 ral, atacul unui As ^hpotriva contrac-
+A95 telor de FA, dar aici licitafia il cere,
gi Asul de treflii este superior atacu-
lui pasiv de cups.
3. SUD NORD avhd: a R 83 Cupa a fost declarat5 de deschident,

1v 2+ v DV6 5 iar de liingi cei doi Rigi este inhibant
2 FA 3 FA + 632 si%ataci, aga c i cea mai p u p rea ale-
+R g5 gere este + 6.
4. SUD NORD avind: a R 974 Deschdentul este tare, deci pica este
1a 1+ v D543 exclusii, trefla poate conduce la pier-
2a 3+ +8 dere de levat5, cupa este neatractiva,
3 FA +v986 declarantul are stopuri, q a cii, degi
singleton, prin excludere, + 8 este
rnai indicat, sau, totu~i,cupa.
- hpotriva unor contracte parpale de FA, atacul de qteptare este de recomandat. Nu
sunt suficiente inforrna~pentru a cunoqte plasamentul onorilor advergi, exist&riscul de
a oferi levate chiar din atac, se alege rfiul cel rnai mic, ata&d neutru. De exemplu, dupZ
ce Sud a deschis cu 1 FA, pasat roat5 :
1. Din: A 8 4 3 2. Din: r D V 9 7
v Dl032 vRV32
+A75 vefi ataca r 8. + 1097 vefi ataca + 9.
+RD7 +A5
3. Din: 4D85 4. Din: r R75

vR62 v A v 8 7 3 vefi ataca nor-
+ D73 vefi ataca + 3. +V7 mal, v 7.
*Dl073 +542
Jocul in mdna a treia (dupd un atac din lungime) :
Regula , , m b treia pune cea rnai mare" este core& - scopul fiind fie de a c&tiga
levata, fie de a-1 obliga pe declarant sfi iroseascfi o carte mare ca sfi o cwige - cu corecN
?ncazul in care la mort exist5 un onor sau nu. De exemplu :
R63
1.
2 + D95 Dacfi Nord pune rnic, se va pune Dama.
2. D9 3 Se pune Valetul, dacfi Nord pune mic. Dacii

2 + AV 4 de la mort se pune onorul, se acoperfi.
4.
5 D 10 3 Se pune Dama; nu decarul.
I a ciiteva
~ exceptii mai subtile, %I care e prezentati gi m h a declarantului :
1.
D9752 ;
R1084
AV 6
Corect este Valetul. Dacg se pune Asul $i se
revine Valetul, declarantul mai are o @ere
cu 108, cu conditi? ca Est sZ nu ia &a.
92 Corect este Darna. DacZ se ia cu Asul$ se revine
2.
V10843 +
R76
AD5 c u D a m a , d e c ~ v a ~ ~ i n u v a
turd trei (va mpe municafle flancului).
Corect este 7, pe mic jucat de la mort (regula
3.
V8642 +
D95
R3
A107 hill).
4. v74
I39652 +
A8
R 10 3 Corect este 10 pe rnic de la mort. ~i nu Riga.
Jocul in apcirare 379
- Cind mEina a treia are c&@ al5turate (de rang echivalent) din care va juca, corect este
s5 pun5 cea mai mic5 suficient mare. Exemplu, DV8, VU3 etc.
- Cind mortul are o secvenw de onori, niciodatii nu trebuie acoperit automat ci anali-
zat contextul, oppunea fiind 15satii pentru mai Grziu.
B. impotriva contractelor de culoare
- Atacurile din combinafii de c5rp de onor libere sau ugor promovabile sunt cele rnai
bune, ele vor fi efectuate conform tabelelor standard.
- Secvenjele de culori solide sunt cele mai atractive ;ARV3, RDV42, DV108 etc.
- Un principiu, adesea ignorat, este cel ce recomandii s5 nu se atace de sub un As. De
ling5 un alt onor este posibil. Deci, a v h d dou5 culori nelicitate de adversari din care
una conpne un As, este de preferat atacul in cea SrH As.
- Atacurile de ling5 onori neprotejati sunt de evitat. Dacii h s 5 o culoare este Rxx ~i o
alta Dxx, este preferabil atacul de l a 5 Rig5 dech de l h g 5 D d .
- Din dubleton de AR se atac5 Riga. As urmat de mic semnifica tot dubleton. Din dou5
rnici se atacii cea mai mare.
- Definerea ?mcibune pii* din forp atacantului in culoarea secundarii a declarantului
trebuie sii mfluenleze atacul.
- Atacul cu atu se face astfel :
. din kxx sau Rxx se atac5 mic.
. din VlOx se atac5 tot mic.
. cu patru atuuri, nu se recornand5 ;e preferabil5 forpea declarantului.
. din dou5 sau trei mici, se atac5 cartea micii.
- Informatiile din 1 i c i t . a adversg sunt cele rnai bune surse privind dirijarea atacului.
Iati o do& in care atacul, Scut doar cu scopul de ,,a vedea mortul", cum se rnai spune,
ofer5 contractul :
r A
vD10764
+RD108
iR102
rDV1076 rR9854
v ARV N v9853
+4 V E +32
S
aADV3 695
432
v2
+AV9765
a8764
Licitafia :
Vest Nord Est Sud
1r contra 2r 3+
4r 5+ Pas Pas
contra pas Pas Pas
Atacul de As de cup5 a oferit contractul. Nord are sigur lungime de cup5 (care se va
majora) gi, de asemenea, are mai mult ca sigur Riga de treflit. Cel rnai corect atac, gi sin-
guru1 care hvingea contractul, era As de trefl5 urmat de Dam5 de trefl5.
Atacurile din dubletoane ~i tripletoane
La contractele de culoare adverse, htre un dubleton far5 valoare gi o culoare cu trei
c k p mici, este mai atractiv atacul din dubleton. Invers declt la FA.
Aceste atacuri sunt considerate atacuri proaste ~i duc la pierdere de tempo, ?n a k a
cawlui c h d dubletonul oferii ~i Sanse de tai. Prin procedeul elimh&rii, apar totugi ca-
zuri c h d ele ribkin cele mai atractive. Dac& de pila, declarantul joac5 un contract de
pic5 gi dumneavoastr5avefi :
1. rRD3 2. rR62
vAD72 vAD72 Atacul din dubleton este cel indicat.
+D932 + 87
687 6D932
Dar nu gi ?n cazul c h d adversarii joac5 maqa gi avefi :
3. rRD76
+AD Aici atacul de car0 este cornandat, $i nu dubletonul de trefl5.
+DV1065
687
Atacurile din culorile scurte sunt pornite aqadar cu dorin@ de a realiza levate prin
tai. Ele nu reprezint5 ûs&o prioritate atunci c h d flancul a licitat gi exist5 alte opfiuni.
Atacul din singleton
Nu trebuie automat considerat drept excelent, uneori poate fi foarte primejdios pen-
tru flanc. Condifiile ideale pentru un atac din singleton presupun :
. o levat5 sigur5 de atu care permite flancului s5 clgtige miha tnainte de a pier-
de controlul jocului. Adic5 Ax, Axx sau Rxx, dar nu gi DVx, deoarece cu aceastii corn-
binaiie levata natural5 de atu, care exist5 in principiu, nu poate fi suplimentati prin tai.
. parteneml a licitat gi existi o b e gans5 de a-i trece mina pentru obfinereataiului.
. cu patru sau mai multe atuuri, chiar mici, atacul din singleton nu este atractiv.
Mult mai devastator este atacul ktr-o culoare lung5 la care declarantul s5 fie forpt s i
I
taie, scurtindu-se primejdios la atu gi pierzhd controlul.
. doar cgnd altceva mai atractiv nu existi gi gansele de levate par minime.
. contra ~lemuriloruneori poate fi justificat doar dac5 parteneml are Asul sau se
presupune c5 il are pe cel de atu. ca s5 poat5 oferi taiul.
. un fig5 singleton nu este de recornandat, exceptfind cazurile ?n care partenerul
a licitat culoarea. Recornandarea se aplic5 gi pentru DamZ.
. nu se recomandii atacul unui singleton in culoarea secundarii a declarantului,
decgt dac5 exist5 o levat5 rapid5 de atu gi posibilitatea de a da miha psrtenenilui. Altfel
se picrde tcnypo gi se impaseazg iixpotriva partenerului.
. cu levati certii de atu, DV10, atacul din singleton nu este indicat, gi nici cu
D x . ;in schimb, cu RLY,aSa cum s-a spus, poate fi acceptat.
. nu se atac5 din singleton c h d nu exist5 gansa ca partenerul s5 cfigtige &a.
Nivelul contractului conditioneaz5 atacul flancului. Unul trebuie s5 fie atacul contra
unei parpale gi altul ^mpotrivamaqei. I&i citeva exernple, pe w e declarate de adversari:
1. Adversariijoac5 5 + gi dumneavoastr5 avefi :
rAR5
vRD6 Atacul este &ga de cup5 pentru a promova Dama gi, even-
+ 765 tual, cu AR de pic5, s5 facefi ckderea.
+DV92
2. Adversariijoac5 4 v ~i dumneavoastr5 ave$ :
rRD6
v543 Atacul de car0 este cel mai indicat, el nu ofer5 nimic decla-
+DV98 rantului gi, f i c b d un joc de ageptare, poate vefi face dou5
+AR3 levate de pic5 ~idouH de trefl5.
Daca adversarii joac5 un contract de 3 FA obignuit, oblinut nonnal de o ax5 despre

care se presupune c5 de@e punctele pretinse 3n general pentru un astfel de contract (25-
28 P.O.), conduita apk5rii este una standard.
fn schimb, hpotriva unui 3 FA de tip gambling - care presupune o culoare minor5
lung5, de gapte levate sigure, ~i se bazeazg pe un atac favorabil pentru a fura eventual
contractul - pentru a preveni riscul, atacul recornandat este un As din levatele certe, spre
,,a vedea mortul". Dup5 care conduita se irnpune de la sine, ca ~i h cazurile in care ad-
versarii vor mai pierde m h . Promovarea de culori lungi sau din secvente de onor nu
are game gi nu este indicat5, deoarece, data declarantul cQtig5 mha, ap5rarea devine
dificil5, constrhs5 piin2 la sufocare de defilarea culorii lungi.
fn aceste situa$i, atacul este orientat exclusiv de licita$a pe care a %cut-o linia in
apHrare.
Daci doar unul din flancuri a licitat, corect este ca partenerul siiu s5 atace culoarea aces-
tuia. Chiar da& ea este s d la atacant, tempo-ul poate fi esen$al pentru majorarea ei.
Dac5 flancul a deschis, nu trebuie uitat cH el are ~i for@, dar dac5 doar a intervenit, a
%cut-o poate tocmai ca s5 sugereze un atac. Este admis in unele cazuri ca atacantul s5
ignore propunerea partenerului, pentru o alt5 solu$ie,dar numai cu bune motive.
Iati dteva exemple de atac, dupii ce partenerul a deschis cu 1 v gi adversarii joaci

*ii de atu (cartea core& pentru atac este cea marcati) :
1. 45432 2. 4543 3. h D V 1 0 5 4 4. hDV1087
v2 v86 vD62 v5
+5432 +
873 + 765 +842
18765 1 ~ 9 4 3 2 187 17654
Sau, dupi urmiitoarea secven@de licitafie :
Nord Est Sud Vest
11 1+ 1 FA Pas
2 FA pas 3 FA pas general
5. rD1072 6. 4 4 3 2 7. 4 8 7 6 4
vV103 vDV1076 v76
+26 +3 +2
4R642 1A432 1V95432
fn cazul h spep, a v b d una din urmiitoarele distribufii la caro, cartea de atac va fi :
-
A3 ; R3 ; D3 ; V5 ; -m5 ; R32 ; RVZ; A32 ; D93 ; V42 ;
A543 ; R543 ; D543 ;DV32 ; 11032 ; 8732.
Ceea ce trebuie repnut este c i regula de atac cu cea rnai mare in culoarea parteneru-
lui este amendati c h d avefi trei cii@ cu un onor, caz hcare se atacii cea mai rnicii.
C b d ambii jucitori din flanc au licitat gi suntefi in dubiu asupra atacului, este de
preferat sii atacafi culoarea licitatfi de partener, dar nu gi in cam1 in care el a licitat, de
pildii, cupii, dumneavoastrii picii, gi ave$ : r RDV97 v R72 + 654 41 87. Vefi ataca
Riga de picii. Dacii ins5 culoarea de pici, degi aji licitat-o, arati altfel, nu este indicat sii
atacaji din ea. Iati un exemplu in care culoarea dumneavoastrii ar putea fi distribuiti
astfel:
R87
A V 10 5 4
D62
+ 93 Atachd din aceasti culoare, adversarii vor p e
de doui ori.
B. impotriva contractelor de culoare

a) Atacul din combinatii de onori urmeazi procedura standard. ,
Dacii la FA, cu RD965, se atad a patra, la contract de culoare sej& Riga, care are me
ritul d va receptiona ~isernnalizarea partenerului. Cu AD953 la FA se va ataca 5, dar la cu-
loare, 21principiu, se va evita atacul de aici, gi Innici un caz nu se va face cu o carte mi&.
b) Din onori neprotejati atacul este de evitat. Cel mai comun exemplu este :
A 107 Atacul din aceasti culoare duce inevitabil la
1.
V54 a +
R92
D863 trei levate pentru adversari; neatachd de aici
flancul are asiguratii o levatii.
Jocul fn apdrare 3 83
Similar, atacul de sub Rig5 duce la pierderea levatei ?n culoarea respectivii :
Sau, o alG distribufie ?n care atacul cu Riga (din RD) este riscant :
4. Atacul cu mic din onor ?ntrei culoarea partenerului poate fi amendat dac5 se pre-
supune din licitafie cii, de fapt, mortul controleaz5 culoarea. De exemplu, dupii secvenfa:
Sud Vest Nord Est
1 FA pas 21 2v
Pas Pas 2 FA Pas
3 FA pas Pas Pas
este posibil ca cupa sii fie distribuitii astfel :
R105
D32 +
84
A V 9 7 6 Este mai bun atacul cu Dama, el va clanfica
culoarea pentru partener.
c) Atacurile din dubletoane, atunci &d partenerul a licitat, nu r e p r e d o prioritate.
Atacul din singleton este util, pentru cLS existci Sansa de a da mhnaparteneruluipen-
tru a obtine taiul.
d) Exceptii la atacul culoriipartenerului Ciiteva exemple :
1. r R 8 73 Partenerul a deschis cu 1 A $i adversarii joacii un contract de
v5 cupii. Este mai bun atacul cu Darna de treflii deck cel h cu-
+ v 743 loarea partenerului.
+DV109
2- rR873 Aceea~ilicitafie, acela~icontract.
v6 Binehteles c5i atacul va fi Asul de caro, urmhd s&se decid5 7x1
+ARV turul urmiitor dacii se va trece pe culoarea de pic%.
aV9865
Adversariijoacii 3 +, dupii o licitaiie :
Sud Vest Nord Est
1+ contra pas IV
3+ pas general
Evitati sii atacati cupg, declarantul poate avea kga. Dana de
pic5 este atacul natural, care nu oferii nimic adversarilor.
e) Cdnd se atacd atu ?

Analizhd licitafia, se ajunge uneori la concluzia cii atacul cu atu, ruinfind
posibilit5tile de tai ale declarantului, poate fi cel mai bun pentru flanc, dacii alte
priorit@ nu se impun. Acesta este cazul atunci c h d :
11. LicitMa sugereazii cii linia de joc a declarantului se va baza pe procedeul de tai in
cruce. Cu un ideal Axx la atu, se atacii atu mic, continuhd la prima ocazie cu Asul gi cu
a treia. Dar ~idin Rxx, sau hunele circumstanf:e,gi din Dxx, este eficace.
21. C h d partenerul a deschis cu 1 FA, adversarii au @tigat licitafia gi aveti o m h i
echilibratii. Un atac in atu va transfoxma curhd jocul declarantului dintr-un joc de cu-
loare htr-mu1 de FA.
31. C k d este necesar sii Ahpiedicatiintentiile de tai la mort. Astfel de cazuri sunt
simple de recunoscut, &d declarantul are un singleton pe masii, dar expertiza intervine
atunci c h d pozitia este mai complicatti. Un exemplu tipic va fi util :
473
vADV72
+32
+RD98
rR6 rA52
99865 N vR103
+DV109 V E
S
+ R76
aAV3 a7654
rDV10984
v4
+A854
a 102
Licitafia :
Vest Nord Est Sud
1+ 1v Pas 1r
Pas +
2 2 2r
Pa Pas Pa
Vest atacii Dama de car0 ~i declarantul dti b u l , cu intenfia sii ciigtige a doua le-
vati ~i sii facii un tai. Dacii Vest, ?nconkxtul licitatiei, nu contraatacii farii goviiialii &ga
de pica, urmat de picii, Sud va face comod jocul pierziind douii carale, o treflii ~i doui
pici. Prezumfia cii este necesar, gi foarte probabil dupii licitatie, ca partenerul sii aibii
Asul de atu, este obligatorie pentru ca a p h r e a sii fie una efectivii.
41. C h d pe un fit 4 - 4 a1 declarantului, aveti, de ce nu, cinci atuuri.
5/. C h d partenerul a transformat un contra de ape1 a1 dumneavoastrii htr-unul de
penalizare, indiferent ce aveti la atu, chiar vi singleton.
61. C h d dubiul planeazii asupra atacului, cu conditia sii nu vii supunefi partenerul la
impas. Pe vremea whist-ului, dar gi acum, refigiul juc5torilor t i ~ r a t era i culoarea de
atu care hsii, de fapt, cel mai adesea rezolvii o dilemii a declarantului.
71. C h d se atac5 atu, gi culoarea nu este in sec~ei1f5, se ataeii cea mai rricii (983.
hpotriva contractelor de culoare sau a contractelor de sacrificiu contrate, conduita
flancului este dictat5 de p ~ c i p i u lhcasibii levatelor sigure gi a celor irnediat
promovabile. Licitajia coordoneaz5 atacul, gi el se conduce la fel ca gi canuile con-
tractelor h a l e necontrate. Iar c h d partenerul a transformat un contra de ape1 intr-unul
de penalizare, se atac5 atu. Flancul trebuie s5 extrag5 cit mai multe din atuunle decla-
rantului pentru a-i anihila forp de tai gi a transforma dona intr-una de FA.
Ne vom referi in cele ce u r m e d la contractele de FA contrate. Urm5toarele situajii
pot fi Intiilrute mai des :
a) Adversarii au licitat direct manga. 1 FA - pas - 3 FA - contra.

Este o strategic gregit5 a contra, bazat pe o culoare lung5 liberti, at5t timp c&t
partenerul nu gie care trebuie sZ fie atacul. Conduita acestuia, mai ales dac5 este slab, va
fi s5 aleaga in aceast5 situatie culoarea lui mai s c u d , sau una din majore, de asemeni
cea nlai scurtii.
Din: r R 75 Din: r R 7 5 4
v 10976 v97
+ 9652 +
va ataca 8. + 76 va ataca V 9.
+83 + 10652
b) Adversarii au licitat mansa si mortul a licitat o culoare :

Sud Vest Nord Est
1. 1+ pas 1v pas
2 FA pas 3 FA contra Est cere s5 i se atace cup5.
2. 1r pas 2v pas
2 FA pas 3 FA Contra Est cere s5 se atace cupg.
3. 1 R. pas 1+ 1v
1 FA pas 2 FA pas Est cere atac de cupZ; chiar dac5 avefi
3 FA pas pas contra singleton, nu v5 ghdifi la altceva.
c) Adversarii au licitat manga si partenerul a contrat culoarea spusd de mort.

Partenerul cere atacul in culoarea licitad de mort.
Sud Vest Nord Est

1. 1 FA pas 3r contra
3FA pas pas contra Est cere s5 i se atace pic5.
2. 1 + pas 1v contra
1 FA pas 3 FA contra Est cere s5 se atace cup&
d ) Adversarii au licitat manSa ~ipartenerula contrat licitafii convenfionale.

* adversarii au folosit Stayman-ul :
Sud Vest Nord Est
1 FA pas 2 * pas Est cere sg i se atace treflg.
2+ pas 3 FA contra
Sau :
1 FA pas 2+ contra Ataca$ treflg, parteneml poate avea o
2v pas 2 FA pas m b g : rA53 v943 +65 *RDV98,
3 FA pas pas Pas gi trefla va fi majorat2 ^hainteca repri-
za de As de pic5 s5 fie scoas5.
* adversarii au cue-bidat :
Sud Vest Nord Est
1 v pas 2r pas
4 * pas 4+ contra Est cere atac de caro.
4v Pas 6v Pas gl.
* adversarii au folosit Blackwood-ul :
Sud Vest Nord Est
1v pas 2r pas
4 FA pas 5 + contra Est cere atac de caro.
6v Pas pas Pas
e) Unul din partenerii fn apdrare a licitat.

C h d doar unul dintre parteneri a vorbit gi contractul final este contrat de acesta, se
cere atacul culorii licitate de el, indiferent de dtt de atractivg ar fi fost o alti culoare. De
exemplu, adversarii joaci 3 FA dupg ce parteneml a licitat pici. Cu :
r8
v R DV 7 6 Atacul de r 8 este superior celui $e Rig5 de cupg.
+a432
a962
C h d atacantul a vorbit gi contractul final de FA este contrat de partener, se cere
atacul 2n culoarea licitat5.
f) Ambli parteneri au vorbit.

Contractul final de 3 FA, contrat de parteneml atacantului, produce kc5 destule ne-
hielegeri htre apirgtori. Este bine de atacat culoarea licitat5 .proprie sau cea a
partenemlui? Corect este, at5t din ratiuni de bung 2nplegere ckt $1 dz?oritZi faptului c i se
cBgig5 un tempo spre forfa acestuia, s5 atacati culoarea spusg de el.
hpotriva unor qlemuri declarate voluntar de adversari, conduita apkiirii este evi-
dent alta decit pentru contractele mai joase. Flancului ?i este suficient5 o levati contra
unui mare glem, sau douii ^%npotrivarnicului glem.
Excepthd qadar qlemurile declarate h sacrificiu de adversui, la care problema este a
numhlui de &ideri obpute de flanc, sau cele ,,de pus pe mud" la care, &ii vreo minune,
nu-i nimic de %cut, atenpa trebuie concentratti asupra celor in care e x i d o gansii de a le in-
vinge. Cartea de atac r h h e decisiv5 deoarece, poate, un al doilea tempo nu va mai exista.
Dm5 levate trebuie dutate rapid *unpotriva micului qlem qi una contra marelui glem.
De obicei, daca este vorba de un mare $em, se recomandi o apiirare pasivii, cu un
atac ce nu d5 leva%. h schirnb, contra unui mic glem se cere un atac agresiv, care sii
aducii rapid doui levate flancului.
Dacii adversarii au declarat voluntar qlemul, chiar posesia a doi Aqi, de pild5, nu
justificii un contra. Bunul simj goptew cii unul din adversari este probabil gicanii htr-
una din culori, dacd nu sunt sinucigafi.
Chid atacantul are un As, care se presupune a fi cert, orientarea atacului pretinde s%
se caute mai h t i i promovarea unei alte levate, htr-o alt5 culoare. Avhd un onor mare,
R73 sau D73, pe lhgii un As htr-o alt2 culoare, un atac bun este o carte micii de ling5
onor. Dar nu neapiirat 3 (ca la atacurile standard) ci 7, hcerchd gi sii piiciifi declarantul
asupra conjinutului culorii. Poate partenerul are celdalt onor pereche a1 culorii qi a doua
levati a fost promovat5. Chiar gi far5 a avea eventualul As, atacul de l k g 5 un onor ma-
re poate fi o acfiune agresivii care ar putea da roade. Dar evident cii nu dacii licitafia aci-
versa a plasat culoarea in m h a adversarului, sau dacH declarantul qia comunicat for@
licitind %rii de atu, ceea ce ar presupune ciiderea h vreo furge%.
0 actiune impulsivii ar fi jucarea de la bun hceput a Asului, data acesta exist5, far5
a explora altceva kainte. 0 astfel de alegere a atacului nu poate fi victorioasii gi nu face
dectit sii majoreze probabil restul onorilor dm cikple declarantului. Dar, pe de alt5 pa*,
se zice cii multe qlemuri au fost acute fiindcil adversarii nu gi-au tras Asul. Aqa cii nu se
poate interzice un atac ce aduce o prim5 leva%, dar el este hsii de evitat atunci cind nu
exist5 perspectivii pentru o a doua levat5.
Sigur r h h e cii, in dirijarea atacului, poate mai mult ca orichd, trebuie filtrate lici-
tafiile %cute de adversari. De obicei h contractele de ~ l e mele sunt mai elocvente decit
h contractele de mang5, qi mai descriptive privind distributia qi fitul, existenfa culorii
secundare, scurtimile declarate h cue-bid etc. Deducfiile din licit+e, analizate cu dis-
c e r n h h t , dicteazii conduita atacului. Obiectivul este de a promova levata de ciidere
hainte ca adversarul sii realizeze douiisprezece levate. Atacurile din practica standard
r h h cele rnai clare.
Rezumhd conduita atacului, el se va dirija astfel :
a) dintr-o secvenp solid5 de onori.
b) de lhgii un onor mare (Riga sau Dama), exceptind cazurile c h d culoarea a fost
licitat5 de adversari.
c) din RDxx, exceptind, din nou, cazul $ care culoarea a fost licitad de adversari,
dar cu menfiunea c5 semnaiizarea atitudirui de ciitre partener trebuie pus%la
punct gi poate diferi de cea standard.
d) dintr* culoare nelicitatti de adversari, cu speranp de a promova levati la partmer.

e) dm singleton, dac5 exist5 o sans5 rezonabilg fie de a g5si Asul h culoare la par-
tener, fie Asul de atu (dacii licitatia nu a relevat existenfa celor patru Agi la ad-
versari), pentru a o b 9 e un tai.
hpotriva micului glem de FA, data nu existti o secvenp solida de onori, este reco-
mandabilii politica de agteptare gi p r i m e d considerentul, ca gi contra marilor glemuri,
de a nu oferi levati prin atac. fmpotriva ~lemurilorla culoare, atacul din atu, sau dintr-o
lungime care este gi a mortului, &tine cel mai sigur adeseori.
Atacurile impotriva ~lemurilorcontrate
Sunt conduse potrivit conventiei Lightner. Considerbd d nu este vorba despre
glemuri declarate h sacrificiu gi d o cZidere, chiar contratii, ^kptnva unuia declarat volun-
tar este o palid5 compensa~ein caz de reugiti, contrele Lightner cer un atac neobknuit. Cu
alte cuvinte In nici un caz culoarea licitati de flanc, ci una in w e partenend va putea tiia din
atac (doM@ exprimat5 p M contra-ul dat). C h d se presupune d un atac normal este cel
mai potrivit, nu se di contra, pentru a nu fi interpretat gi tratat ca un contra Lightner.
Alegerea culorii dup5 un contra Lightner este o s a r c a dificil5, deoarece, dac5 nu a
fost ,,ghlcit5", achunea poate fi dat2 peste cap. Ordinea optiunilor este :
1. cea mai lung5 culoare a atacantului, care a fost licitat2 de declarant sau de parte-
nerul acestuia.
2. una din culorile nelicitate 7n care are ceamai mare lungime, gi pe care, este de
presupus, partenerul o va tiiia.
3. prima culoare licitat5 de mort.
Deterrninarea culorii ,,neobignuite" este de fapt o alegere htre dou5 culori, deoarece
culoarea proprie licitatti de ax5 gi culoarea de atu sunt excluse.
Sii prezenth conduita atacurilor *mpotriva~lemurilorprin citeva exemple.
Atacuri contra mic glemurilor la culoare
1. r6
vA62 hpotriva 6 r sau 6 v , atacati 5. Este cea mai
+9853 bun%gansii de a promova s levatti cWg5toare hainte
*Dl0753 dealuamiinacu V A .
2. 474
vD73 hpotriva 6 r atacafi ingelgtor v 7, din aceleagi con-
+A843 siderente.
a8754
3. rR2 h p t r i v a 6 a atacati v 9. Aveh prea multe puncte
~ 9 8 6 pentru a spera s5 promovati cu ajutorul partenerului o
+DV76 levati din minore. Partenerr11 are o m h 5 nul5, aga c5,
+R1082 pentru siguraiii5: atacati neutru.
Jocul in apiirare 3 89
4. rR743 hpotriva 6 v atacafi r 3. Este de recomandat jocul

v- agresiv, hcerchd sii promovezi o levati h culoare.
+ 863 Poate partenerul are o levat5 de atu.
+ 1086432
Atacuri contra micului glem de FA

hpotriva ~lemurilorde FA este recornandat un atac pasiv de siguran$i, ?n special
c h d din licitafie rezulti c5 adversarii au d i n i echilibrate.
1. rD74 Sud Nord
vV973 2 FA 4 FA Este prea periculos s5 atacafi de sub
+D652 6 FA onori, q a c5 atacafi 4 8.
&87
2. 4V743 Sud Nord
vR6 1 FA 6 FA Din nou trebuie sii facefi un atac de
+ 875 agteptare. Fie + 8, fie + 7, sunt proba-
*Dl064 bil cele rnai corecte carp.
3. 4 D 10 6 Sud Nord
v742 2+ 2V Atacafi r 6. De acesta &ti declarantul
+ 85 3+ 4+ nu are o m&ni balansatii, gi de aceea
aA8532 4FA 5 + este recomandabil s5 atacafi ofensiv ca
6 FA gi hcam1 fn care s-ar fi jucat 6 + .
4. ~ 7 6 2 Sud Nord
~ 8 5 4 1 FA 6 FA Atacafi 1 7. Orice atac In cup5 sau
+A532 pic5 nu face deckt s5 impaseze parte-
+D87 nerul.
Atacuri contra marelui $em

hpotriva marelui glem, fie de culoare fie pe FA, pe 6 t posibil se va face un atac pasiv
de siguranp. Nu ave$ nevoie s5 vSi promova$ o levati, ave$ nevoie sii nu pierdeti vreuna.
Contra 7 FA, atacafi + V.
Contra 7 + atacafi un atu, adesea cel

mai necostisitor atac contra unui mare
glem.
3. A932 Nord Sud Riscafi atacul de v 7,deoarece licitafia
v R7 1 v 3& este relevat& Decarantul este probabil
+ 8765 4v 4 FA singleton, dar nu va risca impasul,
+V632 5v 5 FA c h d sper2 c2 trefla ii ofer2 ~apteleva-
6+ 7F* te.
MQinileaxei arat5 astfel :
mhamortului: aAD v 5 +RDV hARD10987
miha declarantului : 4 R6 + A109 4 4
V ADV10965
TABELE DE ATACURI
Atacuri standard impotriva contractelor la culoare - Atacuri standard impotri-

va contractelor de FA - Atacuri ~i semnaliziri, altele dectit standard (MUD,
Atacuri gi semnalizrin' italiene)
A). Atacuri standard impotriva contractelor la culoare
Cea mai mare carte, dintr-o secventd A patra din lungime

de onori sau din onori aldturati : (dintr-o culoare spartd) :
-
ARDxx RV742
-
RDVx R1063
D V 10 D743
k109x V964
1098x 10863
ZRXX Dl06132
-R D l o x
DV9x
v108x Cea mai mare carte, din dubletoane
ARx
A _R (dmdubleton)
(atuulface exceptie) :
-9 6
-7 4
Cea mai mare carte, dintr-o secvenfd
-3 2
A5
interioard precedatd de un onor : -
10 3
RE109 D6
Ru92 R8
Dl097 (cu observatia cli aiacul cu figs sau Darna din
A41102 dou2 clirfi nu este recornandat, excepthd cazul
in care culoarea a fost licitatli de partener)
Cea mai micd, din trei cdrfi MiJocia, din trei mici (M. U.D.) :
conduse de un onor : 9 63
R73 824
D 104 753
v95
10 6 2 obsewatie : mulp joacli atacul celei mai mari,
ca ~i la dubleton.
Cea mai mica' carte, din doud sau trei atuuri : 9 4, 7 3, 8 6 2, R 8 V 10 5

3 92 Bridge de laA la Z
B). Atacuri standard impotriva contractelor de fir3 atu
Cea mai mare carte, din secventd de Cea mai mare carte, dintr-o secventd
onon' mari sau aldturafi : interioard precedatd de un onor :
ARDxxx ADV10xx
-
RDVxx AVlO9x
DV10xx Rx108x
~109xxx Du9xx
-
ARVxxx
-
R D 10xx
-
DV9xx Cea mai micd, din trei cu un onor :
-
V108xx A83
R96
D 102
A patra din lungime, dinttco culoare V74
lungd cu perspective : 1063
Este un atac mai pugn atractiv, dacg licitaw
A10724 sugereazil altceva.
RV8632
D8632 Cea mai mare, din doud sau trei mici :
10753 -7 4
965432 -8 6
AR623 -9 6 5
DV542 752
R981 Este un atac m&t de obicei atunci c b d rezultil
din licitafie c3 orice alt2 alternativg este mai
pugn bung, sau c h d partenerul a licitat culoa-
rea respectivil.
Observatie :
1). S-a adoptat sistemul modem a1 capului de secven@ din onori al5turafi (A din AR,
R din RD),dar atragem aten$a cititorului c5 inc5 multi juc5tori joacii Riga din ambele
combinatii, ceea ce provoacil ambiguiG$.
2). Tabela de atacuri standard, ca orice principiu de bun sim? hbridge, nu este liter5
de evanghelie ~i trebuie folosit.5 h contextul jocului, pentru be1 rnai mare avantaj a1 celui
care atac5.
I
C). Atacuri yi semnaliziri, altele decPt standard
MUD
Termenul deriv5 dm inifialele expresiei middle-up-down, iar partizanii atacului cu

cartea mijlocie dm trei c w rnici il consider5 superior atacului cu cea rnai mare carte sau
cea rnai micii, care provoacii ambiguitiifi (este singleton, este dubleton, are nr! onor su-
perior ?).
Jocul in apdrare 3 93
Juchd MUD, de pil& din 972 se va ataca 7 gi se va continua apoi cu 9. Sau din
754, 5. a1 doilea tur se joac5 cea mai mare gi apoi a treia.
Atacurile $i semnalizarile italiene
Sunt de o mare claritate gi marea majoritate a experfilor le folosesc, deoarece defosa

partenerului se refer5 at2t la atitudinea acestuia fa@ de atac ciit gi la num5rul de c w pe
care le de$ne. Metoda hc$oneaz5 astfel :
Ahcul cu Asul : - cere partenemlui s5-9i arate dstribugia.

Atacul cu Riga : - prornite cel pupn trei din onorii mari gi cere partenerului s5
se deblocheze.
Atacul cu Dama : - se face din secvenp ADVx, RDXX, DVlOx, DV9x, gi cere
partenerului s5 acopere ~i s5 rev&, dac5 este posibil.
Atacul cu Valetul : - se face dintr-o secvenp slab5, ca. de pildfi DVxx, V109x,
VlOxx.
-4tac1:: cu 10 : - promite o culoare solid5 cu unul sau doi onori superiori, ca
de pild5 AVlOx, RVlOx, A109x, R109x, D109x.
Atacul cu 9 : - din combinafia 109x sau 9x.
Sernnaliz~rileitaliene sunt cunoscute gi sub numele de inverse (fa@ de standard). 0
carte mare descurajeaz5, o carte mica incurajeaz5, paritatea sugereazi preferint-5 pentru
altii culoare, astfel :
Semnalizarea partenerului, atunci c h d contribuie la culoare, se bazeazii pe num5rul
de cii$ definut, cu referire la paritatea lor.
htr-adeviir, exceptihd cele patru ci%$ de onor intr-o culoare, r h h cinci c q pare
(10, 8, 6, 4, 2) gi patru impare (9, 7, 5, 3). Evident, uneori nu sunt la dispozitie dec2t
unele din aceste ci%$ pentru a transmite mesajul. Acesta poate fi pozitiv, ^hplace i cu-
loarea, gi negativ, oferind gi o indicafie asupra culorii in care ar avea preferin*.
Ck$ile pare transmit un mesaj negativ cu privire la culoarea jucati 9i preferential
pentru o alta. C5$le impare transmit mesaj pozitiv gi direct.
Mesajul este de o mare claritate c h d se rispunde la culoare. Preferinp pentru o alti
culoare indlcatii de o carte par5 se face dup5 principiul clasic al semnalizkii preferenfia-
le. 0 carte cu sot micg se refer5 la cea mai ieftinii culoare plauzibilg din celelalte, iar una
cu sof mare la cea mai scumpg. De exemplu, intr-un contract cu atu caro, dac5 se
defoseazg :
r 2 ,aceasta semnific5 r e f u de pic5 gi apel de trefl5.
r 8 , este de asemenea refuz de pic5 ins5 apelul este de cup5.
v 3 ,este un apel de cup5.
Aceastii dualitate a semnalizinlor italiene le fac extrem de eficace. Apelhd cu o
singur5 carte, este evident un avantaj asupra sistemului clasic in doi timpi.
Pentru folosirea defoselor italiene se cere dep58irea nivelului de kcepgtor.
DESPRE SEMNALIZARI
Semnalizcirile standard (semnalizarea de atitudine, semnalizarea de distribufie)

- Apelurile de preferin pi (Lavinthal) - Apelul Smith
0 semnalizare trebuie considerati ca un mijloc de a transmite partenerului anumite

infonnafii care sii-1 ajute In conduita apiiriirii. Dacfi judtorii nu igi transmit semnaliziiri
corecte, sau omit sii o facii, jocul lor de levati va pierde extrem de mult.
Sernnaliziirile se fac atunci c h d partenerul atacii sau k timpul jocului de levatil.
Ftiispunziind la culoare sau defoshd, se ofer5 posibilitatea de a semnaliza.
Sunt folosite patru tipuri de sernnalizfiri :
a) de atitudine (mcurajare sau descurajare a culorii jucate).
b) de distribufie (cu referire la culoarea jucati). Se comunicii doar n d m l c5qilor
depute.
c) de preferin@ (pentru o anumiti culoare. AS dori sd-mi joci ... ).
d) de transmitere a unor informafii vitale, cum ar fi combinafii de onori, distribufia
celorlalte culori, potential de tai, de+erea unor c* specifice importante.
0 semnalizare este facut5 de oricare dmtre apkgtori atunci c h d contribuie la o le-
vati jucati de flanc sau de declarant. Ea cere ins5 gi o oarecare discrefie, deoarece in-
formatia furnizati este valabilii gi pentru declarant. Dacii il ajuti, poate cii nu este bine s i
fie dati. Doar dacii este mai utilii constmini apgrgrii, semnalizarea este obligatorie.
& privinp apelului, cu carte mare, respectiv micii, standard se consider8 c&p mari
cele de la 6 in sus, iar mici in jos. V L h d k s 5 c5rple mortului, aceasti regulfi poate fi
alterati (de exemplu, uneori un 4 urrnat de un 2 este apel).
Apelul de preferin* (suit preference signal) este prezentat pe larg deoarece rnarea
majoritate a juc5torilor 1-au inglobat in codul standard.
SEMNALIZARILE STANDARD
Sernnalizarea se conduce dupii un cod care permite juciitorului In apiirare sii vizuali-
zeze cfirple partenemlui gi, folosindu-gi discerniirn2ntu1, sii joace cu eficienp.
l
a). Semnalizarea de atitudine se face cu referire la culoarea jucati de partener, sau

~ 2 n dse defoseaz5. Se consider5 c5 o carte mare este un apel, sugereazfi interes privind
culoarea jucat-5 gi cere continuarea, pe cind o carte mica refuz5 culoarea gi propune
adoptarea unei alte linii de joc. Cind se atac5 cu onor, de exemplu Dama dm DVlOxx,
se cere partenerului atitudine fat5 de culoarea jucat2. Dac5 o prim5 carte este de atitudi-
ne, cea de a doua va fi de distributie.
D a d don$ ca partenerul s5 continue culoarea pe care a atacat-o, sernnalizafi cu cea
mai mare carte de care vii putefi despsrfi comod. & caz contrar, dati una micl. Aceasta
este semnalizarea de atitudine. Ea se bazeazii on pe forp k onori, ori pe lungirne.
Jocul fn apirare 395
Semnalizarea de atitudme poate fi aplicatii gi cind se defoseaz5. 0 defos5 cu o carte

mare sugereaz5 for@in culoarea respectiv5, implicit m a micii - nirnic de ape!at.
principiu, acest tip de semnalizare nu se folosegte atunci cind doar se contribuie
la o levatii, Gr5 a o cigtiga.
Semnalizarea de atitudine func$oneaz5, concret, astfel :
*&rnizarea ccirtii la atacul partenerului :
- o carte mare (minimum 6, in principiu) = te rog continuk culoarea ,imi place.
- o carte mica = te rog contraatacd o altd culoare.
* semnalizare in doi timpi :
- mare $i apoi mic = te rog continud culoarea.
- mic urmat de mai mare = te rog schimbd culoarea.
* semnalizare prin intermediul defoselor :
- o carte mare (6 sau mai mare) = te rog sd joci culoarea din care am defosat.
- o carte mica = te rog sd nu joci culoarea din care defosez.
Si, dac5 se petrece in doi timpi :
- mare gi apoi mic = te rog sd-mi joci aceastd culoare.
- mic $i apoi rnai mare =joack o altd culoare.
Un caz rnai special 91 reprezintii semnalizarea cu un onor.
Sermakarea cu un onor neobknuit de mare este un apel de mare claritate gi un mesaj
evident. Juciitorul care o folosm g a r a n w posesia onorului de sub cel cu care semnalea-
zii, dar nu neap5uat gi secvenw. Cea ma.folositii este cea dm combina$a Dam&-Valet.
Defosind Dama pe atacul cu Asul sau cu Riga (din As-fig&),se promite obligatoriu Valetul.
Din dubleton cu Dama nu se apeleazi, deoarece cr& ambiguitatea posesiei Valetului.
0 Dam5 nu este niciodatii folositii din start ca o semnalizare mare-mic. C h d , la
prima levatii, se joac5 Darna, aceasta transmite partenerului mesajul c5 va putea fi ci$-
gati levata urmiitoare, fie cu Valetul, fie cu un tai.
b). Semnalizarea de distributie se face fie cind depnerea onorilor este cunoscutii,
fie cind declarantul, sau mortul, joac5 prima oar5 o culoare. Este o semnalizare in doi
timpi, mare-mic = n m 5 r cu sot de c w , rnic spre mare = num5r fZr5 sot.
Este de la sine inteles c5 atunci c h d atitudmea a fost fZcutii cunoscuti, de prim5
importan@ este semnalizarea distribufiei, dar gi aici trebuie %cut5 menfiunea c5 semna-
lul trebuie dat doar dac5 servegte mai mult intereselor flancului gi nu declarantului.
0 semnalizare de distributie, Gcutii deci pentru a informa partenerul asupra num5iru-
lui de c w defrnute in culoarea respectivi, functioneazii astfel ( c h d se contribuie la cu-
loarea jucat5 de declarant sau de la mort, dar nu culoarea de atu) :
- mare, urmat de mic = detin un numkr cu soJ de ccirti.
- mic, urmat de mare = depn un numkrfird so{ de ckrti
0 semnalizare de distribufie aparte este semnalizarea cu atu.
Procedura standard este sg sernnalizezi dac5 ai trei sau mai multe c*, in special
c h d acest apel atrage atentia asupra posibilitii$i de a tiiia la un moment, a v h d cu ce s5
o faci. Semnalul se face cu mijlocia din trei cgrfi, deoarece nu ar fi util s5 fie Gcut cu
3 96 Bridge de Ea A la Z
dubleton. Cihd nu este cazul, informafia nefiind utilii partenerului, nu este bine ca auto-
mat sii se transmit5 mesajul asupra numiirului de ciirp h culoarea de atu.
Aceea~isemnalizare se folosegte gi c h d s-a realizat un tai, hainte ca atuurile sii fi
fost extrase. De pildii, din 1072 primul tai se face cu 7. Dacg apoi, la primul tur de atu,
partenerul a cfqtigat cu Asul, se va contribui cu 2, transmi@d mesajul existeqei a hcii
unui atu, rnai mare decft 7.
Semnalizarea cu atu poate fi utilii partenerului qi pentru cii oferii date cu privire la
numiirul de atuuri detinut de declarant. Iat5 un exemplu de semnalizare cu atu :
nA973
vA64
+ 86
4RD64
462 4RV84
v872 N vRV
+AV974 V E +Dl0532
a975 S a83
rD105
vD10953
R
iAV102
Sud joad 4 v, dupii o licitage mmtestatii, $i Vest ataci 4 6. Declarantul la55 levata si
cwgti spre &. Est ia cu Riga ~irevine culoarea. Sud +ti@ cu decarul gi j& cup&la As
~i retur spre &. Est ia cu Riga. Vest, la prima cup& a pus 7 iar la a doua 2, ceea ce indid
posesia unui a1 treilea atu. Est rej@ p i d pentru tai, iar Asul de caro reprezinti ckierea.
c). Semnalizgri la atacuri impotriva glemurilor

Atunci chd, contra unui glem, un juciitor atacii dintr-o culoare la care are As ~iRig&,
cu Darna vizibilii la mort, fiecvent se pune htrebarea: cum trebuie sii semnalizeze parte-
nerul, atitudine sau distributie ?
Nu exist5 o regull precisii, dar htr-o astfel de pozitie, c h d este vital de a realiza
caderea, se recomandii ca miha a treia s9 semnalizeze distribvlia, $i nu atitudinea. fn felul
acesta partenerul va $ti dacii poate sii tragii ~i a1 doilea onor sau va contraataca, deoarece
acesta nu va supraviepi $i va fi tiiiat. I
APELURlLE DE PREFERINTA (Lavinthal)

Cunoscute sub numele de Suit preference signal ( S P S ) sau Lavinthal, dupii nurnele
expertului american Hy Lavinthal, care le-a inventat h anul 1931, ele transmit informafii
vitale printr-o sernnalizare de preferin@pentru o anurne culoare.
Considerat irnediat ca un mare c4qtig oferit jocului in apirare, datoritii claritfitii me-
sajului, acest tip de ape1 a fost rapid acceptat gi, h prezent, este folosit de majoritatea
expertilor. Aplicarea lui nu abroga folosirea codului de semnalizare standard, ci il com-
pleteaza eficient. De vreme ce sernnalizarea standard transmite mesaje cu referire numai
la culoarea efectiv jucati (de atitudine sau de distribu$ie), Lavinthal-ul conduce la o in-
formatie privind o alt5 culoare specific2 de preferin@.
Mecanismul de aplicare a unui ape1 de preferinti pentru o anume culoare, din cele
doui culori r h a s e disponibile [altele deciit atuul (sau culoarea pe care o joaci declaran-
tul la FA) ~i culoarea k care se face semnalul] este u d t o r u l :
Cele dou5 culori r a s e sunt una mai scumpi gi una mai ieftini. De exemplu, atu
este pica gi semnalizarea se face ktr-o levati h care se joaci caro. Cele dou5 culori rg-
mase sunt cupa (cea scumpi) gi trefla (cea rnai ieftinii). Jucarea unei c5rp de car0 inutil
mari sugereaz5 cupa ai a uneia mici trefla. 0 carte mijlocie arati dezinteres pentru aplica-
rea semndului.
Existi patru posibilititi de aplicare a Lavinthal-ului, far5 a omite, In prealabil, selec-
tarea celor doui culori r h a s e :
1). Contribuind la culoare.
Unul din apiritori contribuie cu o carte inutil mare, sugerind preferin@ pentru cea
mai scumpi culoare rhnas2, sau cu o carte mica, preferhd-o pe cea mai ieftin5. Exem-
plele prezentate sunt chiar cele ale inventatorului apelului :
Sud joacg 3 4, dup5 ce Nord a deschis cu 1 iiar Est a intervenit cu 1 V .

Vest atac5 Asul de cupi.
La atacul partenerului Est, ?nloc s5 sugereze continuarea culorii apelind cu 7, cere,
punhd 2 de cupi, contraatacul de treflg (cea mai ieftini culoare din cele dou5 culori
r h a s e , dupi excluderea atuului gi a culorii jucate).
Vest va contraataca trefli, Est realizeaz5 Dama gi Asul gi ofer5 un tai. Se continua
cupa qi flancul face cea de a cincia levati.
2). Ape1 preferential la atac.
Unul din juciitori ataci o carte inutil mare, sau rnicii, pentru a dirija returul, avind o
preferin$ pentru o culoare specific5 (excluzhd culoarea k care se joac2 gi cea de atu).
De exemplu :
Sud Vest Nord Est

1r pas 1FA 2+
2A pas general
Atac + 3, cu chitate un smgleton. Est ia Darna Nordului cu Asul gi revine Valetul de
caro, o carte ce nu era necesari (era suficient 9) dar care dirijeaz5parbmerul pentru un retur ?n
cup5 (cea mai scurnp5 culoare t5ma.G). Vest taie 8i revine v 2. Sud pune mic ~iDarna cA@gii.
Acest joc, sugerhd Valetul de cup5 k &a declarantului (cu V10862 Vest ar fi
atacat Valetul), ii impune Estului s5 trag5 $i Asul (pe care altfel nu-1 mai ficea) gi s5 re-
vin5 iar caro, promov2nd k c 5 o levati de atu ,,en passant" pentru flanc. Dacil Sud taie
mare, aptirarea mai face un atu, iar dacg, sperind ktr-un miracol (DV dubleton la Est),
taie cu r 9, Vest suprataie cu Valetul.
Prima defos5, cu carte mare sau mic& sernnaleazir care din cele dou5 culori r h a s e
se cere atacati. Folosind defosele Lavinthal ca procedurti standard, acest lucru trebuie
Eicut cunoscut adversarilor, pentru a nu fi confimdate cu cele normale. De exemplu :
Jocul in apdrare 399
Licitafia :
Sud Vest Nord Est
I pas 24 pas
3 FA pas general
Vest atacii Valetul de treflii, Dama de la mort face levat&iar Est defoseazii + 2, o
preferin@pentru cea mai iefiini culoare (dintre pic5 Si cupii).
!n metoda standard, pentru a cere cupa ar fi apelat cu v 9, sacrificind eventual o
levat2.
Dsclarantul, aflat htr-un contract cam optimist, pe care nu il poate face deciit cu
Riga de car0 la Est, impaseazii, pierde la Rig%,iar flancul realizeazii ~i patru levate de
cup%,pentru o cadere.
C h d unul dm apzriitori face un atac sau joc ce poate fi recunoscut ca fiind contrar
celui de uz curent, el trebuie interpretat tot ca un semnal de preferiniii.
Licitajia :
Est Sud Vest Nord
14 4v 4n pas
Pas 5v contra pas genera]
Vest atacii n 4 iar partenerul lui, p r e s u p d d cii declarantul nu are de fapt nici o
picii, pune Asul.
C h d Vest vede Asul tiiiat, va reahza cii este vorba de un joc neobi~nuit- care re-
prezintii un semnal de preferin@ al partenerului pentru cea mai scumpa din cele douii
culori r h a s e , car0 gi trefl5.
Fiirii un astfel de apel, poate cii Vest, cQtighd cu Asul de cup& ar fi putut gre~i
contraatacul.
Cele mai practice apeluri de preferin* sunt :

a) cele folosite &d se joad o carte pe care partenerul o va triia ;prin cartea jucatii
i se transmite partenerului ce culoare s5 revin5 dup5 tai. Dac5 se oferi tai cu o carte ma-
re, se cere s5 se returneze culoarea mai scumpii din cele dou5 r-se (se exclude culoa-
rea de atu si cea jucatri), iar dac5 este jucati o carte mick se cere returul celei mai iefti-
ne. 0 carte intermediarg, cititi ca atare, denoti dezinteres fa* de retur.
b) cele folosite hurm5toarele cazuri
1. c h d mortul este singleton.
2. c h d mortul are o culoare secundar5 gi atuuri puternice.
3. c h d m h a a treia a licitat culoarea gi are cel pufin gase &.I$.
4. c h d este prea clar c5 o carte mare nu poate sugera continuare gi nici c5 cel
ce face apelul de preferin* poate fi scurt hculoarea respectiv5.
Doug exemple vor demonstra cel rnai bine funcfionarea defoselor Lavinthal :
1. Atu este cupa. Declarantul extrage atuurile iar unul din adversari, nemaiavhd,
defoseaz5 astfel:
- o trefl5 sau un car0 mare araa interes pentru pic5
- o trefla mica sau o pic2 mare arat5 interes pentru car0
- o pic3 m i d sau un car0 mic arata interes pentru trefle
2. Se joaca FA si declarantul trage trefle majore. Dac5 unul din adversari defoseaz5:
- o cup&mare sau un car0 mare arati interes pentru pic5
- o pic5 mare sau un car0 mic arati interes pentru cup5
- o pic5 m i d sau cup5 mic5 arati interes pentru car0
Este important de rejinut c5 fonnularea , p a t 5 interes pentru" nu hseamn5 neapiirat
c5 cere atacarea culorii respective. Este doar un semnal care ajuti partenerul s5 filtreze
informa;tia qi s&o foloseasci, dac5 giisegte de cuviin* s5 o fac5. Ar fi ridicol ca, avhd
r AD9742 V 4 + D95 iD93 gi defoshd pe culoarea de cup& s5 apelezi pentru
pic5 degardhd tinerile pe minore. Se va defosa mai kt&4 4 gi apoi r 2, complethd
astfel apelul. Acesta nu poate fi ape1 de trefl5 fiindc5 nu s-a debutat cu 4 2, ci cu 4 ur-
mat de 2, qi nici de car0 deoarece atunci prima defos5 ar fi fo? o pic5 mai mare.
APELUL SMITH
Este un inteligent semnal de atitudine care pennite flancului s5-qi manifeste intere-
sul sau dezinteresul fa15 de culoarea atacati de partener *mpotriva unui joc de fk-5de
atu. El se & la prima ocazie c h d declarantuljoac5 o altri culoare. O carte mare hrniza-
ti la o astfel de levat5 transmite mesajul : ,,mi-a pl5cut atacd, continuti", pe c&nduna
mica sugereaz5 s5 se abfin5.
Jocul in apcirare 40 1
APARAREA ~ P O T R I V ACONTRACTELOR ADVERSE DE CULOARE

$I TEHNICI DE JOC SPECIFICE
Apcirare activii sau pasivii - Cartea de atac - Returul - Semnalkarea - fn tare-

le mortuhi, in slabul lui - Jocul Zn mdna doua ~ia treia - Intercalarea ciirp'lor
intermediare in mdna treia - Chad se acoperii un onor ~icdnd nu - Cdnd se
acoperci un onor la atu - Cartea corectii de jucat la levatd ~ijucarea ciiqii de-
mascate - Deblocarea - fmpiedicarea intenfiilor de tai ale declarantului - Pro-
vocarea pierderii controlului la atu - Forfarea mortului sci taie - hnpiedicarea
eliber6rii unei culori - Amiinarea cbtigiirii unei Ievate - Levate in culoarea de
atu - Oportunitatea taiurilor - Uppercut-ul - Refuzul suprataiului - Taiul ,,en
passant" a1flancului - Impasul impotriva partenerului - Jocul in tai-defosii -
Evitarea manevrei in coup de Bath - Evitarea plascin'lor de miin&in final de
joc - Numiirarea adversarului - A ajuta partenerul sii nu gre~eascd- Jocuri
de piiccilire
Singurul obiectiv al flancului este acela de a ^hpiedica realizarea contractului ad-
vers iar apkarea, h vederea atingerii lui, este condusii in h c f i e de informafiile ob@ute
din licitape. Succesul acpunilor flancului este condifionat de alegerea judicioasii a atacu-
lui ~i de o sernnalizare cored&.
Dac&^hpotriva contractelor de far5 de atu apiirarea parcurge un lung drum de agtep-
tare in promovarea unei culori lungi, la jocul de culoare ea este mai rapid&.fncasarea
levatelor certe, promovarea imediati a altora, obpnerea unor levate de atu prin tai, sau
alte modalit5ji de ^hpiedicare a planului de joc al declarantului, reprezint5 obiective
imediate. De exemplu, dacii la FA dm RD742 se atacii 4, h vederea promoviirii la un
moment dat a c w l o r din lungirne, la culoare cartea de atac este k g a , majoriind imediat
Dama.
D e ~ sunt
i ~i cazuri c h d apiirarea are o conduit5 pasivii, cu intenfia de a.nu oferi le-
vati declarantului, in general apkarea ^hpotriva contractelor adverse de culoare r i m b e
una preponderent activii, condusii printr-un asalt irnediat, pentru a-i nu da ocazia decla-
rantului sii-~ipun5 in aplicare planul de joc.
Tactica flancului, decisii prin cartea de atac, nu r h h e neschimbati dac5 din infor-
m a ~ l objinute
e dup5 etalarea mortului, semnalizarea partenerilor ~i planul ales de decla-
rant, apar date ce impun modficarea acesteia.
fn afara procedeelor standard de atac ~i semnalizare, un n d r important de princi-

pii de t e h c 5 de joc trebuie respectate ~i folosite de c&treflanc. Neaplicarea lor corect5
poate conduce la neinplegeri htre parteneri qi la niiruirea planului de ap5rare conceput.
& expunerea tehnicilor specifice de joc in ap5rare s-a apelat la o sene de exemple
care.vor ugura injelegerea lor.
Apdrare activd sau pasivd

Dacii la FA, aga cum s-a spus deja, linia de apiirare are tendinja de a promova culoa-
rea lungii, la jocul de culoare apiirarea poate fi condusi h doui maniere.
Cea rnai obignuit5 este un atac agresiv, Eicut cu intentia de a hcasa levatele ce pot
face contractul s i c&, far5 a lisa declarantul sii preia controlul gi s5-gi dezvolte propri-
ul plan. Aceasta este o apiirare activd.
Cea de a doua este una de Weptare, pasivd, gi este dictatii de grija de a nu oferi de-
clarantului o levati pe gratis.
Calea de ales se precizead prin hsiigi cartea de atac, iar pentru determinarea ei stau
la hde& informafile date de licitatie. Judechd astfel, dupii ce s-a v h t gi mortul, se
stabilegte linia de ap5rare.
De ajutor rnai sunt gi alte citeva aspecte. Mortul este rnai slab decitt licitafia pe care
a &cut-o ? Dacii reiese cii este aga, trebuie hclinat pentru o apiirare pasivg. Din contra,
dac5 este rnai tare deciit era de ageptat dupii licitatie, se va adopta o apiirare activ5.
Apoi, are declarantul destule levate pentru contractul declarat ? Dacii riispunsul este po-
zitiv, hcercati s i ob$ne$ ^kaintea lui ciiderea. Dacii ii lipsesc, jucati cu grijii sii nu-i fa-
cefi vreun cadou.
Cartea de atac
Debutul apiiririi il reprezinti cartea de atac. Prin cartea de atac partenerul este in-
format asupra culorii gi intenfiilor generale ale atacantului (secvenfe de onori, scurtimi,
promoviri, ^hpiedicarea actiunilor declarantului). Semnalizarea debuteazii prin ksugi
atacul efectuat.
Alegerea ciirfii de atac a fost expusit pe larg h subcapitolul3.
Returul
Dacii la FA, a insista pentru majorarea culorii atacate rib-he regula de baz& la jo-
curile de culoare, unde blitz krieg-ul este necesar, dacii strategia o cere, poate fi &cut
orice contraatac. Revenirea In culoarea partenerului este determinat5 de levata preceden-
tii, judechd culoarea h izolare gi h contextul contraatacului.
Cartea de retur la jocurile de culoare este aleasii h functie de atacul &cut, de levate-
le ulterioare, de reacfiile declarantului gi de urgen@dezvoltirii planului de aphare.
Semnalizarea
h apiirare, sernnalizarea standard trebuie aplicatii riguros. Apel, hcurajare, refuz .yi
semnalul de preferin*. Doar cooperhd prin semnalizare, pot fi obfinute cele rnai bune
rezultate.
La un joc de culoare, cind partenerul ataci, este normal s i i se dea un semnal de
hcurajare, de atitudine, pentru a-1 face sii continue sau nu, funcfiede tiirie sau distributia
respectivii. Iar h cazul h care declarantul joacii o culoare, un semnal de distributie este
u~dicat,dar numai dacH ii serve9te rnai mult partenerului decgt declarantului.
Jocul in apiirare 403
Semnalizarea de preferin@ (S.P.S./suitpreference signal.)este destinatii, h princi-

piu, jocurilor de culoare deoarece aici sunt dou5 d o r i , atuul gi cea ?njoc, care facilitea-
z i transrniterea preferinfei pentru una din celelalte doug.
De exemplu, Sud joac5 5 s,Est a licitat cupa gi partenerul lui a atacat Asul in cu-
loare. Mortul are: 4 R1072 V 8 e RV32 4 RV32.
Estul, avhd r AD9 v RD7643 + 72 4 74, va sernnaliza cu Dama de cups,
un ape1 clar pentru pic5.
Iati un alt exemplu de semnal de preferin@ care, daci este corect interpretat, condu-
ce la cidere. Sud este forpt s5 joace 5 V, dup5 o licitafie in care adversarii au contestat
r n q a pe nlajora gi I-au ^%npins la nivel de cinci.
rAD73
vR1076
eD1098
a2
n 1052 nRV94
v2 N v43
43 V E eA765
4ARlO8765 S +v94
486
vADV985
+ RV2
aD3
Licitatia :
Sud Vest Nord Est
1v 3 * 4v 5 *
Pas pas 5v pas general
Atac As de trefl5, Est pune Valetul. Cum se continui ?
Evident c5 pica, culoarea pentru care Est gi-a argtat preferinp.
F k 5 un contraatac imediat de pic5, declarantul face jocul defoshd perdanta de pic5
pe a1 patrulea caro, dup5 ce elibereazi culoarea.
fn tarele mortului gi in slabul lui
Aceste principii ale whist-ului au fost de mult amendate. R k n h totugi cazuri c h d

ele pot fi aplicate, dac5 alte prioritiifi nu se impun.
Se poate ataca in tarele mortului data acesta are o culoare sparti SCUM(ADx sau
RVx), dar nu gi dac5 are ADxxx, deoarece lungirnea ei o poate face ugor de majorat de
c5tre declarant.
Returul h slabul mortului este mai clar, deoarece pozijia partenerului, dup5 decla-
rant, este favorabili captur5rii onorilor advergi. Iatii un exemplu :
Licit@a :
Sud Vest Nord Est
1v pas 4v pas general
Vest ataci r 8. Est cbgtig2 cu Asul gi contractul depinde de retur. Acesta se va face
21 caro (slabul mortului), cu + 8 (pentxu a nega vreun onor ?nculoare). Vest va cwiga
ugor gi va reveni, fa&probleme, pic& fn final va mai hcasa doui levate de caro.
Pe alt retur, declarantul va elimina culorile negre gi va plasa m h Vestului.
Jocul in A n n a h u a #i a treia
Regula veche, ce vine tot de pe vremea whist-ului, potrivit cHreia m h a doua pune
mic iar &a treia mare, r e e k general core&. Dar c h d intenwe flancului sunt
clare, ea se cuvine a fi la rfindul ei arnendati.
De obicei, k &a a doua nu folosegte jocul unei cirp rnari, care va captura numai
drj~ mici. De pild2 :
fn nici urn1 din aseste excmple, dac5i Sud joaci, nu servegte la nimic s i se punEi
Asul ^(%I afara situatiei c h d este imperios necesar2 c&jtigarea imediati a levatei sau pen-
tru a nu lisa deciarantul s i fure eventuala singurii levati lipsi).
fn m h a a treia, principiul spune s i se hcerce cbgtigarea levatei cit mai economic

posibil, sau s i se intercaleze, impasfind mortul, pentru a obliga declarantul si-gi folo-
seasti cH@e superioare.
In general, pe atac de carte mici gi E r i onori la mort, mina treia pune mare, sau
dintr-o secven@,cea mai micii suficient mare (din DVlO, decarul ;din RDx, Dama).
. Mai greu este jocul 2I m h a doua. El difer5 dac5 juc2torul se g&e$te dupi decla-
rant, sau dacH arc de jucat cu mortul ?ndreapta lui. f ~ pprimul
l caz, vk&d mortul,con-
duita este mai u$or de decis.
Jocul r^napiirare 405
a. RVlO R32 fn ambele exernple, cind declarantul

A654 + b.
A75 + va juca mic dm mWi, Vest va plme,
Eirii ezitare, mic.
Cu mortul in dreapta, de unde declarantul joacii o carte micii, mina a doua va pune
tot mic :
+
R104
Sau, cu :
D93 Pe 4 jucat de la mort, Est va pune 3.
+
V32
R54
Dac5 de la mort se va juca 2, se va pune 4.
Dacg se va juca Valetul, se acoperii cu Riga.
A intercala, doar pentru a forp rrAna a treia, nu este corect. Iat5 o pozifie, 7.n care a
intercala decarul costi o levatil :
A954
R 10 3 +
V8762
D Dacii Vest ar fi avut RD3, el trebuia sii intercaleze.
Intercalarea ciirp'lor intermediare in mina a treia

M h a a treia pune invariabil mare nu este o regulii absolut5. fn principiu, intenGa pe
locul trei este de a ciigtiga levata. Solu$a c o r e d este intotdeauna dat5 de ewe mortu-
lui fn culoarea respectivg. DacH la mort sunt numai mici, sigur cii trebuie pus5 car-
tea cea mai mare, dar dacii sunt gi c w de onor, cel mai eficient lucru este sg se interca-
leze o carte intermediar5. Ciiteva exemple vor demonstra conceptul :
a. AV9
D 732 +
865
R 10 4 Vest atacii mic gi, pe 9 de la mort, Est pune 10.
b. D93
R 654 +
10 8 7
AV2 Vest atacii mic, Est trebuie s5 punii Valetul dac5
de la mort s-a pus rnic.
c. V65
R 10 9 7
A32
+ D84 Vest atacii 10, mortul pune mic gi Est la fel.
d. AD9
V753 +
864
R 10 2 Vest atacii mic, mortul pune 9 iar Est 10.
e. 954 Vest atacii mic, mortul pune mic iar Est 8. Cind
.. D 7 6 2 +
AR 3
V 10 8 declarantul ia cu Asul sau kga, Vest va $ti cB
V10 sunt la Est.
Cdnd se a c o p d un onor ~i cdnd nu
P ~ c i p i ugeneral,
l care zice sii se acopere un onor cu onorul superior, se aplicii con-
f o h d u - s e urmtitoarelor reguli :
(a) h miha a doua se acoperii onorul jucat de la mort dacii acesta este singular, in spe-
ranfa cii se va promova levati partenerului sau ?nm h a proprie :
1. D2 2. D2
V1065 t R943 sau: 1074 t R3
A87 AV9865
Dar nu gi in cazul c h d onorul nu poate fi capturat, gi nici nu promov& levata
partenerului (exemplul3) sau declarantului i se cunoagte lungirne culoarea respectivii:
v3 v753
3.
872 +
A D 109
R 6 5 4 sau:
4.
D
A10986
t R42
(b) C b d mortul are o secven@i de onori, din care se joacii, niciodati nu se acoperg ime-
diat, a v h d deschide op$unile ulterioare :
5. DV82 V 105
1054 +
A96
R73 sau:
6.
D 86
A743
t R92
h cazul 5, dacii Est acoperii imediat, g i expune partenerul la un impas ulterior, iar
in 6, dacii nu acoperii, declarantul nu mai poate continua. Dacii ar face gregeala de a aco-
pen Valetul cu Riga, declarantul va face douii levate ?nculoare.
(c) C h d declarantul joacii un onor din mhg, nu se acoperii dacii la mort este un singur
onor, gi se acoperii dacii sunt doi.
A754 AV832
7.
R83 +
v102
D96 sau:
8.
R54
10 7
t D96
&I 7, un singur onor este la mort gi Valetul nu se acoperg, in schimb in cazul 8 se

acoperk deoarece sunt doi onori vizibili la mort.
Iat%gi o capcan&,in care poate fi atras Vest, dar pe care nu trebuie s s accepte :
9. A1054 10. iAV84
D7 t 862 sau : D73 t 52
RV93 R1096;
&I cazul 9, c h d Sud joacii Valetul, dacii este cunoscut faptul c&are lungimea, este
gregit sg se acopere. Similar in 10, dac&se joacSi decarul.
Avhd doi onori, este corect s& se acopere ori de cfite ori declarantul pornegte cu o
carte mai mare decfit 9 :
11.
. RV4
AD65
+
10 9 7
832 sau :
12.
RD87
A954
V 106
+ 32
Jocul Zn apcirare 407
h exemplul 11, c h d Sud joacl 9, Vest trebuie s l acopere. fn 12 la fel, c b d Sud

joacl 10, Vest intercaleazii un onor.
Cdnd se a c o p d un onor la atu (Onorul de atu in impas)

fn general, principiul recomandii s l nu se acopere, in afar&de situa@e h care este clar
d aceast5 acfune va s e fl~ ancului.Cel mai des declarantul va c w g a dacii i se acoperii gi
de multe ori el aplid intentionat manevra,in speranp c l flancul cade in c a p d .
Principiul este valabil fiindcl ambele &ini au iungimea culorii de atu. L u h d in
considerare, cu d i s c e r n ~ b t ,lungimea atuului declarantului gi a partenerului, decizia
este mai ugoarii. Iat5 cfiteva exemple :
1. V986 Fiirii hdoiall c l Valetul nu trebuie acoperit. De-
3 t D72 clarantul probabil c5 va pune Riga, el doar I-a
AR1054 provocat pe Est.
2. V982 C h d Valetul este jucat de pe masl, Est nu poate
R t D3 cMiga nimic acoperind.
A107654
3. D654 Este inadmisibilg acceptarea provociiri, dac5 se
A t R2 pornegte cu Dama de la mort.
V109873
4. 10 5 Declarantul a declarat direct maqa. Deci are
6 t D73 probabil gapte atuuri. Nu servegte la nimic aco-
ARV9842 perirea decarului jucat de la mort. Este o capca-
n i ugor de v h t .
fn final, iati un exemplu de joc fin Gcut de flanc intr-un turneu :
'Sud joacl 6 V, dupl ce ~ i - alicitat ambele majore. Vest, in intentia dt: a-.$i proteja
pica, atacii atu. Declarantul pune Valetul de pe masl. Trebuie Est s5 acopere ?
Evident cii nu este cazul, deoarece, in felul acesta, declarantul are cale liberii sii taie
pici pe mas5 &ii ca Est sH poaa suprattiia. Dacii nu acoperii, declarantul nu va putea t5ia
douii pici pe mas5 gi va ciidea o daa.
Cartea corectri dejucat la levatri ~ijucarea crirfii demascate
C h d se presupune d declarantul intenfioned sii dea mina partenerului, pe locul
doi se joacii mare; la fel se proceded atunci c h d onorul va cMea in levati (vezi de-
blocarea). Pentru a ûnpiedica declarantul s i reconstituie in intregime culoarea, este co-
rect ca, dupii ce acesta a efectuat un impas ûnpotriva unui juciitor, juciitorul sii contribuie
in turd urmiitor cu cartea demascati. Poate declarantul va crede cii juciitorul este
dubleton gi va gregi continuarea. De exemplu :
Dupii ce declarantul joacii din mhii gi impa-
Dl07 +
RV5
A963
842
s e d cu succes la Valet iar apoi trage Riga,
Vest trebuie si%pun3 Dama. Dacii contribuie
cu decarul, distribufiaeste demascatti.
Deblocarea
Sunt numeroase astfel de cazuri, Tn care este corect ca flancul, pentru a evita plasa-
rea de mbii, sii se deblocheze. Iat5 o astfel de situa$e :
v83
+V953 Atu este cup&. Sud joacii Asul de treflii. Da-
cii Vest nu debloched, i de va plasa mina
rD5
+lo8
R2
+ rV2
+6 cu Riga gi va fi obligat sii revinit in tai-defosii
+ D 10 4 (la fel trebuie sii procedeze gi dacii are Da-
v 1072 ma).
+A76
Un caz mai subtil, dar unde nu-i salvare fTua adoptarea unei mhuri extreme de de-
blocare, este umfitorul :
r ~ 9 3
v964
+ R2
+AD874 \
nA72 r R
vD10753 N vA82 I
+ 1098 V E + 76543
a65
S i R1092
rD108654
vRV
+ADV
a v 3
Sud joacii 4 r cu atac de cup5 mic5. Est ia cu Asul ~i pare simplu sZ revin5 culoa-
rea. Observao ce se inthpl5. Declarantul va c8qtiga: se va duce la Riga de caao $i va
Jocul fn apiirare 409
Gia a treia cupii. Va reveni pe car0 in m h i i gi va juca gi Dama, dupii care va continua cu
atu. Est, cu Riga see, va fi fomt sii revinii h -eta de As-Dam8 de treflii sau htai-
defosii. La Ievata a doua Est trebuia sil scape de Riga de pi@ gi abia apoi sil continue cupa.
Desigur d,avind Asul in loc de R@, deblocarea la atu ar fi fost rnai ugor de v h t .
fmpiedicarea intentiilor de tai ale declarantului
Este una din cele rnai obi~nuitemaneme executate h flanc. Inten$ile de tai ale de-
clarantului sunt uneori evidente, iar infonnatia s-a obpnut din licit+a adversarilor. Ele
pot fi ^mpiedicate sau diminuate atacind atu, qi perseverhd cu atu. Alte situa@ devin
clare cind mortul are un singleton, gi cind se imp'me a juca atu pentru a diminua posibi-
litii$le de tai. Uneori manevra trebuie executati chiar cu prep1 sacrificiirii unei levate de
atu, cel rnai adesea acest joc se dovedegte profitabil. Iati un exemplu spectaculos dintr-o
situatie realii la masa de joc :
Nord Est Sud Vest

1v pas 1r pas
2v Pas 3v Pas
4v
Atac : Valet de treflii.
Est ar fi putut eventual liisa levata Sudului, care ar fi putut avea dubleton, dar asta ar
fi permis taiurile de caro. Aga c5 a pus Asul gi a constatat cii declarantul avea Dama sea-
cii. Se impune returul de atu. Dar cu ce carte ?
Returul ucigag este Riga de atu. Declarantul nu s-a mai putut salva. A c2gtigat CIJ
Asul, a tras Asul de car0 gi a tZat un car0 cu Dama. A mai defosat un caro pe Riga de
treflii dar in final a trebuit sii piardii douii levate de cupii, Valetul gi 9, gi hcii un caro.
Mai pufin ugor este un contraatac de atu atunci cind ameninprea taiurilor nu este
absolut evident%,dar se poate htrevedea. Un astfel de exemplu, in care flancul a contra-
atacat perfect, sperind sii giiseascii la partener cartea utilii pentru a bate contractul, este
prezentat la pagina 382.
Provocarea pierderii controlului la atu

Scurtarea numkului de atuuri ale declarantului, prin obligarea acestuia la taiuri re-
petate, poate conduce la ceea ce se nume* pierderea controlului la atu. Tactica este
efectivii mai intotdeauna c h d unul din apkiitori este lung in atu m
( special c h d are pa-
!
tru CHI$). Un exemplu va face clarH manevra :
Sud se giisege in contractul de 4 r gi flancul debut& cu trei tururi de cupii.

Declarantul taie gi joacii o pic5 spre Rigii. Est trebuie sii se a b w sil ia irnediat
fiindcii, dacH va c@tiga gi va continua cupa, declarantul va putea %a la mort gi va de@e
controlul m2inii. Est va refuza gi u d t o r u l tur de atu gi, in acest moment, oricum ar ju-
ca, declarantul pierde controlul. Dacti nu mai joacii atu .yi trage caralele, Est va Gia al
treilea car0 gi va face gi Asul de atu. Daci rnai joacii kc%o dati atu, Est ia cu Asul gi
returul celei de a patra cupe ii va fi fatal.
Avhd lungirne k culoarea de atu (cel p u p patru ciiqi), este preferabil sH-1 faci pe
declarant sii taie, pentru a se scurta, decit sii hcerci sii obfii taiuri. Iati un alt exemplu
tipic de forpre a declarantului :
n543
v 1098
+ADV
47654
49876 r 2 '
v6 N vA5432
+ 1098 V E
S
+6543
IARDV9 6832
r ARDVlO
v RDV7
+ R72
a 10
Sud se gisevte h contractul de 4 n gi, aparent, ar avea unsprezece levate (cinci pici,
trei cupe $i trei carale). Dar cum o nenorocire nu vine niciodatb singurd, Vest are gi pa-
Jocul in apdrare 41 1
patru atuuri qi trefle de defilat. El atacii As qi bgii de treflii, iar declarantul taie. Joacii de
douii ori atu, constat5 proasta distribufie, gi atacii culoarea de cupii. Est ia imedat gi mai
rejoacii o dat5 treflii. Tot ce poate face declarantul este s5 se resemneze gi sii defoseze pe
urmiitoarele douii tururi de treflfi, dupii care ar putea tiiia pe masii, limithdu-se astfel la
o ciidere, cu ktreaga compasiune a celor din jur.
Foqarea mortului sii taie
0 astfel de manevrii are ca scop scurtarea mortului la atu, pentru a ^mpiedica decla-
rantul sii efectueze impasuri repetate ^mpotrivaonorului flancului.
Sud se giise~tektr-un contract de 6 r :
Vest atacii Asul de treflg, Est contribuie cu Dama. Partenerul lui o interpreteazii ca
un apel preferenfial pentru cup&qi confuzia creatii pune contractul pe masii.
Dacii Vest continua treflii, declarantul era obligat sii taie la mort gi nu mai putea
impasa Riga h trei a1 Estului, iar flancul hcasa caerea.
0 apkare oarbii, dacii Sud are o perclanti de cup%aceasta nu are cum sii se evapore-
ze. Aga cii nu era cazul sii se interpreteze Dama Estului ca un semnal de preferinp, ci ca
un apel de a continua, protejindu-se astfel onorul ^mpotrivairnpasului.
hpiedicarea elibertirii unei culori de critre declarant

C&d mortul are o culoare lung5 gi este lipsit de veniri, flancul trebuie sii anlbe csg-
tigarea levatei, pentru a htrerupe comunicaiiile declarantului cu mortul. Partenerul este
dator sii sernnaleze distribuiia, cu sot sau fxii soh pentru a $ti c b d trebuie s5 cigtige
levata.
RDV1098 Est va pune Asul doar i~turd doi, qtiind cii
72 t A43 declarantul este dubleton (din semnalizarea
65 Vestului).
C h d declarantul, lipsit de veniri pe masii, efectueazii un impas pe care, dacii il va
rep&, va majora culoarea, onorii fiind *mpii'fi{i, m&a a doua trebuie sii joace onorul
din Rx sau Rxx, ori Dx sau Dxx.
R42 t D76 Vest va pune Riga din primul tur.

85
Amanarea cdgtigcin'i unei levate

Este o tehnici aproape obligatorie $i care poate da rezultate efective excelente. Ca-
zul se prezint5 de obicei astfel :
R D 10 C h d declarantul joacii din & gi pune Dama
t A52 de la mort, &area c@tigiiriiil poate convin-
ge sii revin5 h m5ni gi sii joace din nou spre mort, p&d Riga, hcredinpt c i Asul se
gisegte la Vest.
Iat.5 un caz mai subtil :
r 10974
v876
+AD5
+A86
r32 485
vAV53 N v942
+832 +V1076
sv953 S +Dl074
rARDV6
vRDIO
+ R94
sR2
Sud joaci 6 r gi primegte un atac de caro. Declarantul scoate atuurile adverse, eli-
mini treflele gi caralele tenninhd pe mask de unde joac5 cup5 gi pune Riga. Daci Vest
ia cu Asul, foarte fiumos, dar tocmai a livrat contractul.
Corect este s i ambe. Declarantul se va duce la mort cu atu ~iva repeta expasul spre
D d - 10, f a 5 succes indiferent ce se va decide sii punk
Levate la culoarea de atu
,
Apiirarea are ganse de a obfine levate la atu prin :
a) levate naturale.
I
b) taiuri.
c) intermediul promovirii unei levate, forfhd declarantul la un supratai, ce condu-
ce astfel la o levati natural5 de atu (aga-zisul uppercut).
Cfiteva principii standard sunt valabile :
- sii nu supratai c5nd ai acelagi numtir de atuuri cu declarantul.
:s i amhi clgigarea levatei de atu, data ai Asul h patru, p h i la a1 treilea tur.
- sZ forjezi declarantul sii taie pentru a-l face sii piardii controlul atuului.
- sii eviti taiul unei perdante h timp ce declarantul defoseazii.
Jocul in aptitare 413
Oportunitatea taiurilor
(1). Exceptind cazurile uzuale in care flancul a adoptat ca plan de atac objinerea de
taiuri, mai existi unele situa$i care impun flancului obligalia de a-qi forfa partenerul sii
taie, chiar ~tiindcii acesta va fi suprat5iat. Scopul este de a nu liisa o carte major5 in mi-
na advers5, pentru o eventual&defosg ulterioarii. De pil& :
4854 Atu este pi&. Vest joa& As-Rig&de
+
VDV93 cup&qi hcii o cupii. Est taie (cu 6, ca
rA3 r 7 6 2 un debut de sernnal indicind ulterior
vAR542 v 10 8 posesia a trei atuuri). Sud suprataie
rRDV109 ~ijoacii atu. Vest ci#gii cu Asul ~ i ,
v76 viizhd 2-ul partenerului, .$he cii
acesta mai are un atu. Va mai juca odati cupii, Est va t5ia qi va fi supraaiat, dar cupele
mortului nu vor putea furniza defose.
(2). Un alt principiu, deseori ignorat de flanc, intervine in situajiile c h d declarantul a
lhat sii treneze la flanc un atu major ~iincepe sii joace o culoare alEiturati liberii. Regula
cere sii tiiaji la prima ocazie, pentru a nu liisa declarantul sii defoseze %I mod repetat. 0
singurii amhare poate fi fatal& dacii acesta are douii perdante pe care vrea sii le
defoseze qi nu t5iati imediat, va sc5pa de ele.
(3). Evitafi s5 tiiati o culoare ,,?n gol", cum se zice, fiindcii declarantul va pune o carte
mic& perdant5 oricum. De exemplu :
A765 Vest atacii Dama, declarantul ia cu
DV1094 t 8 Asul qi continu5 culoarea. Este o
R32 greqealii sii t&afi, deqi avefi singleton,
fiindcii nu serve$e la ci~tigareaunei levate care, ulterior, va reveni .$ aga partenedui.
Daci Est taie, Sud va pune perdanta in levati.
(4) De asemenea, este greqit sii forpji partenerul sii taie, atunci c h d i s-ar putea oferi
ocazia declarantului sii defoseze.
rR72
v D743
*R853
+A9
nD108 r 6
v86 N v ARV95
*v9 V E D 1074
aRV8654 S aD102
nAV9543
v 102
+ A62
a73
'. Sud joacii 3 4, pe deschlderea Estului de cupii. Acesta ia atacul de V 8 cu Valetul
si trage gi Riga.
Ju&d rutinier, far5 a giindi apgrarea, el ar putea continua cu o cup5 micg, oblighdu-
$i partenerul s5 taie (cu costul unei levate potenfiale de atu) in timp ce declarantul va
defosa o perdanti din minore. Sau ar putea trage Asul de cup& declarantul va tiia gi va fi
supratiiat, cu acela$ cost de pierdere a unei levate potentiale de atu, &d ca ulterior,
dupg extragerea atuurilor adverse, s5-qi defoseze o perdanti pe Dama de cup5 majorati.
ambele cazuri contractul va fi realizat. h schirnb, dac5 Est contraatad la levata a treia
treflg, declarantul va pierde cinci levate (dou5 cupe, o pic& un car0 gi o trefl5).
Aceastii tehnia de dstigare a levatelor 'm culoarea de atu, bctioneaz5 in felul

u d t o r : partenerul este trimis s5 taie o culoare secundar& pentru a-1 obliga pe declarant
s i suprataie, promoviind astfel o levati natural5 de atu flancului. Pentru reugita manevrei
este obligatoriu ca partenerul s5 colaboreze ~i s5 execute taiul cu cel mai mare atu pe
care il are, ~inu s5 o fac5 rutinier, cu un atu mic. Vom exemplifica.
a). finalul de Sase ciirfi a1 unei done in care se joacg cu atu pic%:
4543
v -
4
+4 3 Vest are mina $i joac5 un' caro, o carte
AV2 I rD6 dintr-o culoare secundar5 ce a fost
v- eliminati %I levatele precedcnte din
+D2 mina Estului. Est taie cu Dama, pro-
I movind Valetul partenedui. Dacg taie
a98 a R765
rAR10987 cu 6: actiunea este colapsati.
v-
+-
a-
Deseori, cel care cere uppercut-ul are carte major5 in culoarea pe care vrea sg o taie
partenerul, dar nu o joacg deliberat, tocmai pentru a-gi obliga partenerul s5 taie.
Cu urmtitoarele distribulii ale atuului :
b). 432 Un tai a1 culorii jucate, ficut cu Riga,
D 10 t R8 provoac5 un uppercut ~i dou5 levate
AV9765 pentru Vest.
c). AD54
R96 t 8 fn ambele situafii, dacii Vest este in
V10732 miburg provoace un tai de cstre parte-
ner, se va promova o levati de atu
4. 643 flancului.
10 7 5 t D
~ ~ ~ 9 8 2
Obsewutie: dacii declarantul are vreo perdantii intr-o altii culoare, el trebuie s-o
defoseze in nmp ce Est taie.
Jocul tn aprirare 415
e). S5 urm5rim un exemplu concret :

4854
v7542
+ RDV
+RDlO
rV76 r 103
vARDV6 N v93
+72 ,10983
*A65 S &V9874
rARD92
v 108
+A654
632
Sud joac5 4 r cu atac de As, Rig5 de cup%.Est apeleazi cu 9 m a t de 3. Vest ar
putea continua cu o cup5 mare dar, pentru a nu-1 induce pe partener ?n eroare gi a-1 face s5
defoseze, trage mai ?nt& Asul de trefl5 - spre a-i transmite ~imai clar mesajul c5 numai de
la atu mai poate veni o levat2 - ~i continua cu o cup2 mica. Speranp lui este c5 partenerul
are un onor de atu (indiferent care) cu care va *a. fn speg Est va *a cu 10, oblighd de-
clarantul s i suprataie cu Dama gi promovind In acest fel Valetul partenerului.
Cele mai frecvente gregeli care se produc ?nzona uppercut-ului sunt, practic, trei :
I . partenerul nu taie, doar fiindc5 s-a jucat o carte major&.
2. nu taie cu cel mai mare atu gi & peste cap operafia.
3. flancul neglijed sii realizeze ?n prealabil levata(e1e) din culorile algturate, per-
rnipind declarantului s5 defoseze o perdantii.
Un exemplu :
Sud se ggse~te?n4 r gi Vest atac5 Asul de caro. Pe apelul partenerului, continu5 cu

k g a gi, luat de val, sper5 s3-gi promoveze o levatil de atu dac5 Est ar avea Valetul. Zis gi
5cM. Continu5 caro, Est taie cu Valetul, dar Sud defoseaza h g a sec de trefl5 gi contrac-
tul este realizat. Ce greqeal5 a Ecut Vest ? fnainte de a oferi taiul, care nu promoveazri
uppercut-ul decit dac5 Est are Valetul, trebuia s5 tragii Asul de treflii.
Refuzul suprataiului
Flancul poate obfine uneori o levati suplimentar5la atu, refuzbd s5 suprataie.

Culoarea de atu este cea din diagram5, iar Est joac5 o culoare la tai :
a). AV t Sud taie cu Dama, Vest refuzii sii suprataie,
R D 1095 defoseazg gi igi va realiza apoi ambele atuuri.
b). R105 t Sud taie cu Dama, Vest nu suprataie gi astfel

ADV98 va face doui levate de atu.
c). A952 t Sud taie cu un onor. Dac5 Vest refbz5 s5

RDV1043 suprataie, va face dou5 levate de atu.
d). D932 t Foarte des aceasti pozifie este judecati gre-

ARV1087 $it. C h d Sud taie cu Valetul, Vest trebuie s5
se ab@& s5 suprataie ~i va beneficia astfel de
doui levate.
Iat5 un exemplu spectaculos :

4 9
vV103
+R9876
aAD32
nD85 nR2
vD2 N vAR9876
+v43 V E +Dl02
S
a 107654 +98
nAVlO7643
v54
+ A5
RV
Sud se ggseqte ?n4 n dup5 ce Est a deschis cu 1 V .

Vest atacii Dama de cup5 gi contin~5cup5, la Rig2 si apoi As.
Declarantul taie a treia cup5 cu Valetui de picii, pentru a tenta supr~taiul.Dacj flan-
cul cade k capcan5, ap5rarea este tenninatii.
RecP~tighdmiha: Sud va scoate atuurile printr-un sirnpiu impas impotriw Estului
gi va tabla.
h schimb, refuzgnd s5 suprztaie qi aleghd o defosii, Vest va face dou5 levabe de atxi
(dup5 ce cartea mo;iulni va fi aco:>erit5 de partenerul s5u cu Riga).
Jocul iiz apiirare 417
Taiui ,,en passant" a1 flancuiui

Degi tehnica face parte din arsenalul declarantului mai degrabii, se ivesc uneori ca-
zuri ~ 2 n dSi flancul igi poate promova o levatii de atu en passant.
4 4
R Atu este pica. Declarantul nu are deciit levate
cigtiggtaare. Dar pe returul de treflg al Estului,
"* D +A8 suferg o loviturii en passant , deoarece Vest are
rV5 un atu mai mare deciit 55-1 din Sud.
Zmpasul Empotriva partenerului

Este considerat ca o manevrii dificil5. Dac5 la un joc de FA, pe atacul partenerului,
este o eroare ca, pe locul trei, a v h d RV6 h culoare, sP se pu&i Valetul, la un joc de cu-
loare Valetul este cartea corecti. Dacii declarantul ia cu Asul, culoarea devine clarii pen-
tru atacant. Dealtfel, este de presupus qi c5 atacantul nu a jucat de sub As.
Iat2 un caz, frecvent jucat gresit :
D973 +
A 105
R 2 6
V84
Pe atacul Vestului cu o carte micg, dac5 Nord
pune rnic, trebuie jucat 8 si nu Valetul. Gregind,
declarantul va avea trei levate, impasind ulterior
Dama.
Jocul in tai-defossri
Reputafia proasti ?n rhdul juciitorilor a revenirii ?n tai-defosg, bazatii pe
consecintele unui astfel de joc - ce ii permite declarantului sg taie dintr-o mhii in timp
ce defoseazg din cealaltil - este pe deplin justificatii ~i flancul trebuie s-o evite pe c&t
posibil. Declarantul trebuie ^mpiedicat sB se aranjeze htr-o asemenea poziiie de final de
joc, ce-i va obliga pe adversari sii joace htai-defosg. Uneori o astfel de situatie este de
neevitat, alteori unul din apiiriitori c face incon~tientde pericol, returnind gre~itsau in-
suficient de atent. De p i l a :
rD6 Atu este cupa. Vest are m h a . DacH va jtica ca-
ro, declarantul taie pe mas5 qi defoseaz5
n 107
* D T
r 92
n V4
.6
perdanta de pic5.
Vest trebi~iesg joace pica, ~i nu in tai-dcfos5, iar
Sud va mai plerdc o levatii.
r D
Iat5 si un exemplu in care, dac5 flancul - destul de i n d o c t ~ ade
t grozBvia unui joc
in tai-defosi - fine cu once pre! sii 11 evite, de-abia at?mciva provoca un adev2rat dezas-
tru:
Sud joacii 6 r cu atac de Dam5 de cupii. Declarantul cigtigii, extrage atuurile, taie
cupa de la mort ~i joacii As-kgii de caro qi caro, plashdu-i m b a Estului.
De~i,dac5 reconstituia distribufia declarantului, putea $ti cii acesta are patru trefle.
Est, de fiica jocului in tai-defos5, a revenit treflii. Declarantul a jucat la onorii ^mpf$i!i
$i a %cut jocul.
Once retur htr-o culoare rogie era, ce-i drept, ?n tai-defosii, dar nu ii servea cu nimic
declarantului, cu c2te patru trefle in ambele miini. Silit sii desfacfi singur culoarea dc
trefli, nu putea sii nu piard5 o levatfi.
Un taidefos5 nu poate provoca un dezastru, dac5 flancul gie d nu exist5 o defosii util5.
Iat5 ~i un alt exemplu, ?n care un joc in tai-dcfos5 reu~egtes5 provoace un uppercut
ce aduce ciiderca :
rADV93
v765
+ 65
*RV5
A R4 r I0876
v A94 N v 102
+ARV932 V E +D74
a98 S + 10732
452
vRDV83
4 108
*AD64
Licilaiia :
Suii Vest ~"Vorr! Est
I 2+ 24 pas
2a pas 3v pas
4 v
x-.--
c.;t- de':.?-:s.:?:~l
i - i ~ As. EizB dcl ccirc.
Dupa filul cum i a semnalizat partenerul, Vest $tie cii acesta are trei c5@. Si mai
$tie Si ca de la pic5 nu se poate a~teptala levat5 ~i nici de la tretlfi probabil, cea de a do-
ua culoarz a declarantului. Inventiv. el va construi un plan in care ar putca obfine douii
levate de atu.
Mai intdi continu5 cu un a1 treilea caro, in tai-defos8.
Declarantul taic pe mas5 $i joaca atu spre miha, punind Valetul. Vest ciigtiga cu
Asul gi continua cu un al patrulea tur de caro, pe care partenerul il taie cu miraculosul
decar. Declarantul termini cu o levat5 ?n minus: dupi imaginativa a c e e de uppercut
provocat5 de Vest.
Evitarea manevrei fn ,,Coup de Bath"
Tactica declarantului, a v h d In m h i AVx intr-o culoare, este de a da dnlmul unui

atac &cut cu f i g a dm RDxx, in speranp ca flancul sii continue gi sii cad5 in capcana
fur~eteide As-Valet.
Solufia de evitare a unei astfel de situaiii se gase$te in cartea fumizati de partenerul
atacantului. $i care trebuie s i fie relevanti. Descurajare cu o carte mica, sau ape1 cu
echlvalenfa atacului .
a).
RD107 +
843
AV6
952
b).
RD109 +
A54
V73
862
in ambele cazuri, Est avertizeazii prin 2, refuz2nd culoarea.

543 Aici, decarul este un rcfuz a1 culorii, el neaga
c).
RD876 +
AV2
109 Valetul $i semnaleaz5 dubleton. Daci ar fi a w t
V10, ar fi pus Valetul.
Evitarea plasiriior de mhnd fnfinal dejoc
Manevrele denumite ,,final de joc", in care declarantul plaseazi mina flancului pen-
tru un retur in favoarea sa (tai-defosii, impas gratuit etc.), sc executi prin eliminarea cu-
lorilor de retur din mAinile adverse, fo-d jocul intr-o anume culoare.
Studiind jocul declarantului, uneori flancul poate evita o plasare de m2n5, printr-o
deblocare. De exemplu :
A10973 Ciind Sud joaca k g a din mhii, Vest, care daca
D5
R64
t V82 va primi m h a la un moment dat nu va putea
juca dcciit In favoarea declara2tului, evident cB
se va debloca. in caz contrar, declarantul ii va plasa miina, I~sindu-Is i - ~fac5
i Danla in
turul unnator.
Reconstituirea distribu$ei declarantului, a punctajului dewut gi a levatelor certe,

este obligatorie pentru flanc gi trebuie facut2 la fiecare don& piing c h d devine un auto-
matism. Far5 aceste mformafii, tot mai exacte dupa fiecare levat2, nu se poate conduce
cu succes o apgrare, aceasta pu&d fi realizatii cu ajutorul licitafiei, atacului, sernnalizii-
rii, vederii mortului gi a levatelor precedente, apelhd gi la numgrarea ping la 13.
Ciiteva estirniiri ale distributiei declarantului :
a). 1v 1r Cu rnajora in cinci, b). 1v 1r Probabil cinci cupe
3v declarantul are pro- 2a gi patru trefle.
babil gase cupe ~i o
miin5 peste minim.
c). I r 2+ Cel pufin zece c5Gi dl. 1 c(r 2& Sase pici gi o mhii
2v 3FA pemajore. 3r peste medie.
4v
el. 1v 24 Cinci cupe gi patru 0. 1 4 1 FA Probabil noug car$
3 + trefle. 2 S. pe minore.
De pild5, dup5 licitatia :

Sud Nord
l v 2 4
2v 3 v
4v - se va interpreta c5 declarantul are o miin5 minimala, dar
cu care accept5 invitafia. Dupg atac $i etalarea mortului, se vor calcula punctele partene-
rului gi se va decide ce trebuie rejucat.
Iat5 dona complet5 :
Sud, conform licitagiei, are cca 14 puncte iar la mort se viid 10; la Est sunt 6 puncte,
zSa ck Vest are probabil 10. Se cere ~2 cor.tl.atac Imeciizt i x ~pi&, gi ng revevire in cc-
loare.
Motive de nemulpmire, datorate indeplinirii contractului de ciitre declarant, pot

apiirea de la gre~elicomise de flanc in retururi.
Pot oare ele fi evitate, ~i cine este de vinii?
SB urmiirim un caz concret :
Vest deschide cu 1 V, urmati de douii pas-uri, iar Sud declarii 4 4 .

Atacul este As-RigB de car0 $i tai de caro oferit partenerului, care a semnalat
dubletonul.
Est revine cupii, culoarea de deschidere a partenerului, Si tavanul cade peste ei. De-
clarantul cf gtigii, scoate atuurile $i pe douB carale de la mort "iSiaruncB treflele.
Cine a gregit? Evident cii Vestul. Dacii htrevedea problemele partenerului, era da-
tor sit tragii mai kt&Asul de treflB gi apoi sii ofere taiul.
Jocuri de pciccilire
Jocurile de piiciilire nu sunt monedii curenti in arsenalul tehcilor de joc.

Jucgtorii mai pufin versati sunt sfatuifi sii le foloseascii cu pzrcirnonie deoarece, cel
mai adesea, cel care va fi indus h eroare va fi propriul partcner.
Pe de altii parte, sunt multe cazuri In care defosarea ^qe!gtoare este obligatorie, pen-
tru a nu da ocazia declarantului sii citeasd corect miinile adverse.
Un joc de piiciilire pleacii de la ideea de a induce In eroare adversarul, oferind o
imagine dfcritii a conformaliei m f i i sau distributiei fa@ de cea real&
.-Vom apela la un exemplu h care semnalizarea hseliitoare este aproape obligatorie,

~i va funcfiona efectiv, dacii adversarul cade in capcana.
Contract 4 n jucat de Sud, dup5 ce Vest a deschis cu 1
Vest atac5 Asul, urmat de Riga de caro.

Est semnalizeaz5 cu 8 gi apoi cu 7, d h d impresia c5 ar fi dubleton.
Vest conti?,u5 cu un al treilea car0 iar declarantul, temhdu-se de un supratai, face
taiul cu Darna. In fond picile pot fi 2 - 2 iar Riga de trefl5 la Vest.
C h d Est riispunde la culoare, contractul nu mai poate fi realizat. Est va face levata
de atu gi Riga de treflg. 0 ciidere.
Jocul in apirare 423
APAMREA ~ P O T R I V ACONTRACTELOR DE FARA DE ATU

$1 TEHNICI DE JOC SPECIFICE
Regula lui 11 - Regula lui 15 - Tehnici spectjke dejoc de levatri

Cdteva reguli ale mecanismului apirin'i - Ce carte trebuiejucatri fn mina tre-
ia dupd un atac a1 partenerului - Deblocarea - Cfind trebuie contraatacat -
Ciind e corect de acopen't un onor - impiedicarea eliberdrii unei culori lungi a
declarantului - Amfinarea c@tigiin'i unei levate ~i menfinerea circulatiei Zntre
apircitori - Majorarea unei culon' - Romovarea de levate cfi@igcitoare - Dis-
tragerea potentialului unei culori cu onorii divizati - Semnalizarea la FA -
Manevra Merrimac - Manevra Deschapelles - Jettisonare - Mcisuri extreme -
Jocuri de priccilire
Ciiteva principii :
* Ca regulii general&, trebuie retinut5 ideea c%rolul apiiriirii in contractele de
FA, pentru a invinge contractui, este de a dezvolta qi valorifica o culoare lung&.Prin ur-
mare, recornandarea este de a continua culoarea respectivg ori de c2te ori juciitorii in
apiirare iau mha, pentru a scoate pnerea (@erile) declarantului.
* Esenfial pentru flanc este sii menfinii deschise cGle de comunicafie cu parte-
nerul, mai ales c h d este lipsit de reprize.
* De asemenea, este vital ca, uneori, flancul sii refuze o levat5 la prima sau chi-
ar la a doua oportunitate, pentru a face dificilg circulafia declarantului. Deoarece jocui
declarantului se bazeazg pe obwerea levatelor lipsii, el oferg o foarte bung indicalie
flancului asupra intentiilor sale.
* Pe atacul partenerului trebuie krnizat2 cartea corect2, pentru a nu oferi in-
formatii false, iar returul se va conforma aceleia~ireguli.
* Un foarte important principiu cere ca, la atacul cu un-onor contra unui con-
tract de FA advers, s%se semnalizeze atitudinea, gi nu dstribufia. Intregul plan de apiira-
re a1 flancului este cliidit pe informatiile date de atac.
* Contra FA advers este important sii fie uneori deblocat2 culoarea atacatg, pen-
tru fluidizarea jocului.
* C h d contractul este direct (lFA3FA), primul lucru ce trebuie facut este sta-
bilirea punctelor posibile la partener ?(%I h c t i e de numPrul punctelor din m h a proprie),
pentru a decide planul ?napiirare.
Determinarea situafiei punctelor flancului este o actiune deseori ignoratii, in
special de ctitre inceptitori. Ea se traduce prin dilenla : ,joc pentru mine sau pentru par-
tener?" Avhd pu@e puncte (2-4), este imgosibil sii fie eliberatii culoarea lung5 a ata-
cantului, gi este mai bine sii se ggseascii, cu discerniimhlt, folosind limbajul atacului,
culdarea partenerului ~i s%se joace pcntru el.
424 - Bridge de la A la Z
REGULA LUI 11
Un procedeu important de reconstituire a cuiorii atacate, dacii atacul este inifiat
dintr-o lungirne (regula stmdard cere sii se atace a patra carte / ex.: RV653), este dat de
regula lui 11. Print?-un simplu calcul aritmetic se poate determina numgrul c&$lor rnai
mari deck atacul aflate in celelalte mgini.
Regula lui 11 a fost formulatti de R.F.Foster in 1889 ?ncartea sa intitulatii Whist
manual, ~i ea este de fapt o formu15 matematicii desemnatii sii interpreteze cartea de
atac. Formula constti in a scgdea din cifia 11 valoarea c w i atacate, iar rezultatul obfinut
reprezintii n d n i l de cii+ mai mari deciit cea atacati pe care le define mortul, partene-
rul atacantului ~i declarantul. De pild5, 6 (cartea de atac) scgzut din 11 = 5. Informatia
este foartc utilii juciitorului de pe locul trei care, v ~ ce are d ~ice define el, va
~ mortul
putea aproxima destul de corect ce mai are declarantul ~i va putea astfel decide exact ce
carte trebuie sii fumizeze la levati. Este evident c5 aceasti informahe funchoneazg atit
pentru flanc ciit Si pentru declarant, dar arma o are flancul.
Csteva exemple v5 vor fi prezentate :
V85 Vest a atacat 6. De la mort s-a acoperit cu 8. Ce
a).
S&d
6 + R94 carte va pune Est ?
6 din 11, remit5 cinci c&$ mai mari d d t cea atacat5. Doug sunt la mort, dou5 are
Est, deci declarantul are o singu1-5 carte mai mare d d t 6 ( ~aw~cta
i ar trebui sii fie un onor).
Est trebuie sii ampere cu 9, pentru a-1 limita pe declarant la o singurii levatii in aceasti culoare.
La fel ca ~i in cazul precedent. Exist5 patru c5qi
V93 mai mari, iar declarantul are una. Dac5 mortul aco-
b).
7 + 105 per5 cu 9, Est pune 10, dac5 de la mort se joacii 3:
Est poate lini~tits5 contribuie cu 5.
Pe atacul cu 5, vase ci* mai mari exis%, douii la
c).
V 8652 +
D94
A3
R 10 7mort, trei la Est ~i una la Sud. Est trebuie, dacii de
Ia Nord se acoperi, sii faci la fel. Pe 9 -+ decarul,
pe Dam5 -+Riga, pe rnic -,7.
d). S5 urmgrirn ,,pe viu" cum hcfioneaz5 regula :
JocuE in apdrare 425
fmpotriva contractului de 3 FA declarat de Sud, care a deschs cu 1 V, Vest atacti

4 5. Est acoperfi trefla momlui cu Dama $1 declarm-DJ~cii$t?giicfi h g a . Vine apoi la
mort pe Valetul de caro, de unde continua cu Valetul de pick Ce carte va pune Est ?
Evident c5 Asul. Apliciind regula lui 11, Est gtie cH declarantul nu mai are nimic la
trefl5 (s-a constatat deja c5 nu a a n t decgt o singur5 carte mai mare de 5): iar o m.hare a
ck~tigiiriilevatei de pic5 poate declanga un dezastru. Declarantul, prin jocul pHc5litor de
Valet de pica, simuliind un eventual impas la Dam&,incearcii sH h r e o levati de pic5 f i va
rediza cele nou5 levate necesare contractului - cu cinci carale, o treflil, o pic%$i douH cupe
(dac5 are r R gi vAR) - hainte ca flancul s5-gi trag9 cele patru eventuale c5rp csgtiga-
toare la treflg (dac8 Vest a atacat dm cinci). 0 cgdere, ?nioc de contract realizat.
REGULA LUI 15
Formula matematic5 pus5 in valoare de Foster este in prezent viciat5 de faptul c5
mulii juc5tori (^GI infelegere prealabil5 cu partenerul gi informhd adversarii) ataca in
special a treia carte din lungime sau chiar a cincia sau a gasea.
Robert Traub a demonstrat c5 aplicarea regulii lui 15 permite reconstituirea. IatSL
tabelul pentru atacurile cu a treia, a patra, a cincia ~i a gasea dm lhgirne :
Atacul I Regula ~uma 1
A 3-a din lungime 3 + 12 = 15
A 4-a din lungime 4 + 11=15
A 5-a din lungime 5 + 10 = 15
A 6-a din lunghe 6+9=15
I I I
Cartea de atac $i regula corespdtoare, adunate, fac htotdeauna 15. La atacul

cu a patra din lungime se va folosi regula (15-4) lui 11, cu a treia regula (15-3) lui 12
etc. Deci, de fapt, regula lui 11 este inclus5 gi face parte din regula lui 15.
Criteva reguli ale mecanismului apdrdn'i

Referindu-ne la aprecierea, tratati izolat, a tehnicii de joc, Erg irnplicaiiile tactice
pe care de fapt le impune atacul, procedeele standard acceptate de toatti lumea, a$a cum
s-a mai spus, previid :
1. Dac5 s-a atacat cea mai mare carte din trei mici (742), h turul urmitor se furni-
zeazti cea nlai mid.
2. Revenirea in culoarea partenerului se face cu mijlocia din trei c5rfi $i cu cea rnai
mica din patru.
3. Juciitorul de pe locul doi (avhd, de pild5, k g a ) va acoperi un onor jucat de la
mort doar daca acesta este lipsit de suport (D73), dar nu o va face dac5 onorul este pro-
tejat (DV9). AmbAnd la prima levati (procedur5 standard), va evita eventualul impas ce
poate fi dat impotriva decarului %I trei a1 partenerului.
4 Ciind declarantul are la mort doi sau trei onori (RD103) gi joac5 dm mhti, pe
locul doi nu trebuie pus imelat Asul.
5. Pentru a proteja prinderile partenerului, c h d de la mort se joacg o culoare h ca-

re juc5tnm! de pe !ocul doi are Ax sau, ?ns~ecial,RY,onom1 trehuie pus imediat Si re-
venit in culoarea partenerului. Iati un caz :
nAR
*AD7
+A32
4V10654
nDV10984 432
vV32 N v 10654
+ 65 V E
S
eV10987
*A2 4 R3
4765
vR98
+ RD4
4D987
Contra 3 FA Vest a atacat pic5 qi declarantul a jucat de la mort o treflg rnic5. Dac6
Est nu pune imediat Riga ca sH rejoace pick apiirarea nu va mai h i n g e contractul.
Ce carte trebuiejucatii, fn mmta a treia, pe un atac alpartenerului ?
Similar contractelor la culoare, qi %I cazul FA povafa este, cum deja se gie, ca pe
locul trei s5 se joace cea mai mare carte. Ea este valabilg htr-un caz tip :
a).
AV543 $
D 109
R862
Dar nu qi In :
10 4 Aici, ca qi h cazul clasic, este corect de jucat
b).
V9822 +
R75
AD6 Dama, deoarece obligii declarantul sB ciqtige
imediat qi se men+e circula$a. cu partene-
rul. Juchd standard, Asul qi apoi Dama, declarantul nu va lua deciit in him1 trei.
La fel qi h cazul :
Q. Punkid Valetul, declarantul este limitat la o
D9543 AV2 singurs levatfi. Juchd automat Asul qi reve-
R1087 nird apoi Valetul,\declarantul ia cu Riga dar
rnai fine o dati, in cazul cii Est nu mai are ocazia s5 rejoace culoarea.
Apelhd la regula lui 11 :
Declarantul nu poate avea decst o singuri
d).
lRD854 +
V2
1075
A93 carte rnai mare de 6, a ~ c5
se ia cu Asul.
a nu costa nimic s5
Similar cazului precedent. Declarantul m

e).
A108632 +D5
V4
R97 goate avea As-Darn9 ci doar o sinpurti carte
rnai mare de 6 .
Jocul in apdrare 427
Returul in culoarea de atuc apartenerului

Cb~tighdlevata pe atacul partenerului, dac5 alte considerente nu cer un contraatac,
este normal sii se revini in culoarea jucatii. Principiul standard cere ca return1 s5 fie facut
cu cea mai mare carte r h a s g dacg culoarea a fost &I trei, $i cu a patra dac5 ea a fost ini-
{ial in patm sau mai multe cirfi. De exemplu : A83 ; A952. h felul acesta, partenerul
poate reconstitui distributia declarantului hculoarea respectivg.
De exemplu, ^hpotriva unui contract de 3 FA, regula func~oneaziiastfel :
76 Cii~tighdcu Asul, Est revine 8. Sild acoperii
RV 92 -/-
Dl054
A 82 cu 10, capturat dc Valet. Dacii Vest va trage
Riga, declarantul i ~vai face Dama. Dar citind
distribufia, Vest se va abfine sg continue qi va juca altceva, aqtepthd ca partenerul s5i ii
rejoace ulterior spre furget.5 &IcBo dat.5.
schimb, cu :
Est, clqtighd cu Asul, va reveni a patra, res-
RV92 +
76
D 105
pectiv 2. Vest va lua cu Valetul ~ i de, data
A 8 4 2 aceasta, poate trage linigtit ~i Riga rcalizhd
imediat patru levate.
Deblocarea
Deblocarea unui onor egal cu eel atacat, in contextul de+erii a doar dou5 c5r& este
obligatorie, permi@d partenerului sbqi tragii ulterior culoarea. Cel mai comun caz este:
a).
DVlO83 +
A54
972
R6
Pe atacul partenerului cu Dama, Est trebuie sii
deblocheze Riga, indiferent dacii declarantul a
pus Asul sau nu.
Sau :
b).
RD1063 +
754
V98
A2
Dack pe Riga din atac, Est nu acoperg cu Asul,
culoarea este blocatti qi circulaga ruinatti, b e c e
declarantul are no& levate pe celelalte culori.
Mai subtilg este situafia &I care Est trebuie sEi deblocheze char cu riscul de a pierde
o levati :
c). A2 Vest atacii 6 ~ideclarantul di d m u l . Est cQtigH
V9765
10 8 3
+ RD4 cu Dama, iar la levata a doua se deblocheazi re-
venind Riga, la Asul sec, in speranp cii partene-
rul are mkia din exemplul al5turat.
654 Vest atacii Valetul (dintr-o secven* interioarii)
dl.
AV1072
R98
+ D3 gi Est uit2 sii deblocheze Dama. Dacii declaran-
tul este kspirat ~idB dnunul, cul?area r W e
blocatii ~i nu mai poate furniza levate, dm lips5 de reprizc exterioare. In schirnb, dac5
Est pune Dama, Sud e obligat s5 ci$tige irnediat.
Crind trebuie contraatacat ?

Revenirea in culoarea partenerului este, la FA, cel rnai corect lucru. i n d e p ~ t e l e
zile ale whist-ului, a nu reveni in culoarea partenerului era considerat de-a dreptul o jig-
nire iar anecdota spune cii nu era permis decit in douii cazuri : c h d nu aveai carte ?n
culoarea respectivii sau dacii ai decedat subit.
fapi evidentei constatate ^%SI&, in multe ocazii se irnpune un contraatac. Astfel de
decizii sunt esenfiale in conduita apiiriirii. Informafiile fumizate de cartea de atac, etala-
rea mortului, aprecierea levatelor declarantului gi a punctelor lui slabe, dicteazii hot5ri-
rea. Ambii juciitori sunt responsabili de schimbarea liniei de atac. Decizia impwhdu-
se, r h h e de stabilit cu ce carte trebuie contraatacat. Iatii un caz :
hnpotriva 3 FA, Vest atacii Valetul de treflii.

Declarantul ciqtigii in mhii gi face un impas la car0 pornind cu Dama, gi il repet5,
dupii ce prima oar5 a fost liisat sii ciqtige. Est ia cu Riga ~i trebuie sii ggseascii un con-
traatac, deoarece returul in culoarea de atac a partenerului nu are perspective. De la tre-
flii deci nu pot veni levate, de la cup5 greu de crezut, $ d n d seama cii Sud a deschis cu 1
FA, aga c5 nu rikine decit pica. Dar ce carte ? Cartea core& este Dama. Sud ia cu Ri-
ga qi, c h d va cHuta a doua levatii de cupii, Vest va csgtiga cu Riga $i va trece m h a par-
tenerului revenind picii, unde ii vor astepta trei levate.
Crind este corect de acoperit un onor

Uitind vechea regulii a whist-ului care zicea cH ,,onorul se acoperfi intotdenuna",
pentru a deterrnina dac5 trebuie sau nu sri se acopere un onor, principiile recomandii :
Sii se acopere onorul jucat de la mort, daci el nu este protejat, 'in speranta de a pro-
mova o carte la partener, ~i sH nu se acopere deciit ulterior f c h d nu rnai este o aiti alege-
re), dacH onorul este gardat.
SB exemplificiun :
a).
Ds
V1093
~
+ 6
Evident c5 ar fi gre~itsH se acopere irnediat,
R 7 4 2 sau ultsrior,
5
b). DV95 Unica sznsa este de a acoperi Dama, poate
432 f R 10 ulterior Sud va impasa !a &car.
A876
c). V432 h i i l de acoperit Valetul, poate cii declzrantul
5 t D87 juca la o distribu$e 2-2 a culorii.
AR1096
dl. V 107 Dac5 se acoperii, Sud va face trei levate.
A92 t D54 Neacoperind ~i l5sSnd Valetul s5 cb~tige,va fi
R863 limitas la douii.
el. D4 Neacoperind Darna cu Riga, declarantul va

10 8 2 t R3 face toate levatele.
AV9765
0. V6 Riga este bine gardat, a$a c5 nu trebuie acope-
854 t R732 rit Valetui.
A D 109
g). D a d la mort sunt doi onori, ~i se joac5 din m h 5 un al treilea, aces@ trebuie aco-
perit. \
AV874
D93 t R62 Decarul trebuie acoperit.
10 5
h). Si un caz similar :
R10876
D32 t A 94 Valetul trebuie acoperit.
v 5
i). A952 Bineinjeles c5, dac5 Sud joac5 Valetul, acesta
RD84 t 63 trebuie acoperit. Cu intenfii de p5c5lire, se
V 107 poate pune Riga, qi nu Dama.
fmpiedicarea eliberdrii unei culori lungi a declarantului

Trei pozifii sunt standard, gi ele sunt indlmte at2t la jocul de FA ciit 9Si la cel de cu-
loare. T e h c a de a a m h a c+tigarea unei levate poate ^mpiedica declarantul sH-~ivalo-
rifice o culoare lung5 la care nu mai are acces, nemaiavind veniri in m h a respectivg.
1). RDV87 Declarantul atac2 culoarea cu 10. Est dB dru-
92 t A64 mu1 in primul tur ~i observa semnaliziirile par-
10 5 3 tenerului.
Acesta are obligafia de a-qi semnaliza distribufia (cu so# sau fZr5) pentm a-1 iflor-
ma k h d este oportun s5 c%tige.
(Sernnalizarea este cea standard : o carte mare urmatli de una micii, distribuhe cu
sof, o carte micH urnat5 de una mai mare, distributie grii sol).
C h d Sud continuii culoarea, Est rnai d5 drumul inc5 o dat5, qtiind cH declarantul
este cel care are trei c 5 a . Dacii Vest semnaliza cii el are trei ciirfi, lua din turul doi.
2). ADV73 Sud pomeqte la eliberarea culorii impasind cu
962 f R54 decarul, pe care il lasii sii curgii. Est amiinii
10 8 cg~tigarea,irnpasul este repetat cu Valetul, dar
acum Est cbqtigii iar Sud nu igi poate valorifica culoarea decit data are o alt5 venire la
mort.
3). DV1052 Declarantul joacl rnic de pe masii. Dacg ambii
R76 t A83 adversari dau drumul in prirnul tur, culoarea
94 nu mai poate fi majorati decit dacl Sud are
dou5 veniri pe mas& una ca s l elibereze culoarea iar a doua ca s l beneficieze de ea.
Amiinarea catigirii unei levate ~i men6nerea circulafiei Zntre apiriiton'

Patru pozijii sunt uzuale in astfel de cazuri, c b d lipsa de veniri gi obligafia menfine-
rii comunicatiei cu partenerul impun aplicarea unei astfel de tehnici (chd unul din jucii-
tori atacii culoarea licitat5 de partener).
1). D2 Vest atacii 5, Est c w g i i cu Riga qi revine 8
A9753 t R84 (rnijlocia din trei). Vest ambg cbgtigarea leva-
V106 tei. Ulterior, cind Est c2qtigEi m&nape o
alt5 culoare, revine cu 4 iar partenerul face restul de levate.
2). (a)
26 +
AV
D52
R 10 9 8 4 3
Vest atacii 7, declarantul pune Valetul iar Est
& drumul, confirmhd cu o carte mare cii do-
reqte continuarea culorii.
Ulterior, c b d Vest ciisgii pe o altli culoare, scoate Asul de la mort, dar acum Est
are culoarea liberg Si patru levate ~Qtigiitoare.Remarcati cii dacii Est punea Riga la pri-
ma levat5 qi in turul doi scotea Asul, declarantul mai avea o finere iar partenerul nu mai
avea carte de rejucat in culoare.
@) A6 DacH pe atacul psrtenerului in culoarea dvs.
93 +
D V 10
R 8754 2 avefi insuficiente veniri pentru a majora singur
culoarea: dati drumul In primul tur.
Veti permite astfcl partenerului sii o mai joace o dat5, mentinhd comunicatiile intre
flancliri.
3). 654 Declatantui are doc5. jineri in culoarea licitat2
72 $ R D 1.0 9 3 de Est gi atacati de partenerul iui cu 7. Ob-
AV8 ervati cii dacii Est intercale~z5Dama, Sud
va da drurnul gi va controla ulterior culoarea cu cele dou5 f i r i (AV). schmb, dacii
Est pun= 9, oblighd declarafitui sP ci~tisecu Vdetul, rnai Grziu, c h d partenerul lui va
continnil culoareti, Dims sc~ateAsul ~ima;l?reaz8 restul cZqiior.
4).
85 +
432
DV9
-4 R 10 7 6
Vest atacii 8 impotriva contractu!ui de FA.
Parteneml, credidnd decla.rantv.1 CIA DV9, d3
d m u l , apelhd. C h d partenerul lui cagtigfi o
levat5 ~i revine k culoarea inifialit, restul de levate le vor apqine.
Majorarea unei culori

T e h c a de bazii presupune atacarea repetati a culorii lungi pentru a scoate stopul
declarantului. Continuareajuciirii cuiorii este o obligafie a flancului, &ctat5 prin atac.
Elementul wital ?naceastfi acfiune este tempo-ui, factorul timp a v h d o mare ponde-
re k aprecierea numiirului de reprize, suficiente sau nu, pentru a majora culoarea. Regu-
la lui 11 servegte la stabilirea lui, iar citirea corectii a miinii declarantului decide conti-
nuarza sau contraatacul.
Promovarea de levate cligtigcitoare

Regula generalii prevede ca atunci c h d o acgiune de promovare este condusii dintr-o
secvent5 de onori, sii se joace cartea cea mai mare iar partenerul sii semnaleze atitudinea.
Distrugerea potenfialului unei culori cu onorii divi~afi,~

Exemplul standard este similar cu cel de la joc de culoare, in care se ^mpie&c%elibe-
rarea unei culori de ciitre declarant :
AV1043 C h d declarantul joacii din m m , Vest este

R62 t D95 obligat sii pun5 Riga. Excepthd cazurile c h d
87 declarantul are alte veniri pe masii, culoarea
este anihilati.
Neacoperind, Est c i ~ t i g 5dar Vest este victirna irnpasului repetat.
Semnalizarea la FA
- CSnd declarantul kcearcii sii majoreze culoarea lung8 a mortuhii, flancul este
dator s5 semnalizeze Qstributia.
- Scopul sernnalsrii este de a indica partenerului cea mai buni linie de apiirare.
Nu trebuie *mii niciodati utilizate ciirple potenjiale pentru a semnaliza, este suficientii
defosarea ci.@or inutde. $i nu trebuie omis faptul c5 sernnalizarea este urm%itii Qide decla-
rant.
- C h d m h a a treia are un onor egal cu cel atacat, trebuie s5 semnalizeze atitu-
dinea (?mi place atacul), pentru ca partenerul s5 continue (de exemplu, se atac5 Dama gi
partenerul, cu R82 sau R854, trebuie sii kcurajeze cu 8 ; dac5 are 82, 854, sau 8542, va
descuraja).
Manevm Merrimac (sau Hobson coup)
Manevra i ~trage
i numele de la cargoul Menimac pe care ciipitanul siiu, G.Hobson,
1-a Ecut sii egueze h 1898 la intrarea in porn1 Santiago pentru a impiedica iegirea in
larg a flotei spaniole &n port.
Tehnica apeleazii la knock-out-area venirii vitale pe mas5 a declarantului, unde se
intrevede defilarea unei culori lungi. Aplicarea ei este caracteristicii la contractele de
FA, dar poate interveni gi la cele de culoare.
Numele manevrei este potrivit, deoarece unul din flancuri atad, printr-un sacrificiu
deliberat, venirea pe mas5 a declarantului, cu scopul de a-l impiedica sii beneficieze de
culoarea secundarii ce va fi promovat5 gi care va constitui o sursii de multe levate. El
scoate veniren de pe masa', cum se spune in argoul bridge-igtilor.
Exemplul pe care ^11 vom prezenta va clarifica modul de aplicare in practicii a acestei
tehnici :
r632
v32
+ RDV1098
+A3
487 rDV109
rAR54
v RD4
432
aDV42
Vest atacii v 6, "hpotriva unui contract de 3 FA jucat de Sud. Est ia cu Asul gi, pen-
tru a *mpie&ca utilizarea caralelor, contraatacii Riga de treflii. Considerhd cii Est nu ia
prirnul caro, declarantul nu va putea ajunge astfel la nouii levate, realizhd doar trei trefle.
doua pici, douii cupe gi un caro. Returul rutinier, cupii, oferii declarantului zece levate.
Manevra este combinatii gi cu alegerea momentului h care flancul igi va realiza sto-
pul in culoarea respectivii, adicii doar atunci c h d declarantul i ~ epuizeazii
i leg5tura cu
morhil, impiedichd venirea pe mask.
in exemplul prezentat rernarcati gi obligatia Vestului de a sernnaliza numiin11 de
c&fi pe care 'il define ?nculoarea critic5, pentru ca partenerul lui s i $tie c h d sii c2gtige
ievata. la primul sau a1 doilea tur. R e p e w , o carte mica - distribuQe fir5 so!, una Inare
urmat5 de una mica - distribufie cu sot.
Mhrtevm lui Deschnpelles

A1eu.Honore Deschapelles (1780-1874): nwnit ~i G~~illaurne Le Breton. a fost ul~uI
dbtre cei mai renumiti juciitori de whist, legendar pcntru tchnica lui de joc de Ie~attta.
De-altfel el a ~i scris o carte de referin9 in domeniu, intitulat5 T?.clitedz~whist, care a
sen!;^ multor 3ene"n:ii la deslngirezi tajnefor khnicii de joc.
Paternitaxea tehnicii h care ne vom referi i se atribuie lui Deschapelles gi ea constii
in sacdfiau! a c i c k f i mar?, capbll5 dc a face l e ~ a t gdar c z e devine astfe! pierdutii, cu
scopul tactic de a crea o venire ciitre mina partenerului. 0 pozitie de bazi :
A5 Dorind sii creeze o veriire in m h Vestului, pe
D73 f R 8 64 As, Est pune Riga.
V1092
I a cum
~ se aplicii tehnica, printr-un exemplu concret :
Sud se gase~tehtr-un contract de 3 FA $i Vest a atacat A 6. Dupii cum vede@,Est

face prirneie douii levate, dar nu are retur h culoare. Apreciind corect, dupi propria sa
for@ (12 P.O.),cii singura lor Sans5 ar fi ca Vest s&de@g o venire la cupii, aplic5 inane\
vra lui Deschapelles Si joacii Riga de cupii. Nu mai are importanlii daca declarantul ia
irnediat sau lasii levata sii treacii o da% Est va fi h miisurii, atunci cind va clgtiga la ca-
ro, sii-i treacii m h a partenerului pe cupii.
Jettisonare
0 mult mai spectaculoasii rnanewii, meniti sii ofere o reprizii partenerului, este aga-
zisa jettisonare. Tennenul este rnaridresc gi hsemna aruncarea peste bord a kcarciituri-
lor de pe coriibii hcaz de furtunii, pentru a salva vasul, iar manevra a fost botezatii astfel
de expertul arnerican G.Mott Smith.
In bridge, el se traduce prin defosarea unei cii* c2qtig8toare de ciitre flanc, acliune
care blocheazii culoarea.
Destul de rarii, manevra poate folosi in trei cazuri : pentru a impiedica defilarea cu-
lorii respective de ciitre declarant sau, din contra, pentru a facilita operaiiunea, pentru a
crea o venire h mina partenerului gi, In final, pentru a evita un tai a1 acestora. Cum fun-
ctioneazZ ? Culoarea critic5 este distribuitg, de pildii, astfel :
65 Dacii declarantului i sz ofera prilejui s5 o joa-
.V 4 2 t
RD10987
A3 ce de pe m2s5, flancul nu are salvare $i cinci
levate vor putea fi trase. Dac5 insa, ?ncursul
434 Bridge de lr A la Z
levatelor precedente, Estul are posibilitatea s5 defoseze, arunckd Asul, declarantul nu

va putea folosi culoarea decit dac5 ,,vede prin cfiqi".
Sii vedem un exemplu de evitare a unei schize, printr-o aruncare peste bord a unui
As.
a76
v9753
+R874
*A103
a ARIO rV9842
v4 N v86
+AV1063 V E +D9
aRV94 S a8652
rD53
v ARDV102
+52
aD7
Licita$a :
Vest Nord Est Sud
1+ pas Pas 1v
2 1 2v Pas 4v
Atacul este Riga de pi&, urmat de contraatac de atu. Declarantul cigtigg in m h 5 gi
joacii Dama de pic&.Vest ci~tigiiqi continua cu pic&. Sud taie la mort gi pome~tela defi-
larea atuurilor, pentru a strhtora Vestul care, dac5 h finalul de yatru c5@ nu a aruncat
Asul de caro, va permite declarantului sti marcheze hdeplinirea contractului.
Cel rnai renurnit exemplu din aceasti categorie este cunoscut $i sub nurnele de Coup
de 1'Empereur, deoarece i-a fost atribuit Ampkatuluivietnamez Bao-Dai, o patemitate
pus5 sub semnul hdoielii hs5. Jocui prezintii o b o a s 5 manierii de defosare a unei
c5rfi majore ktr-o culoare pe care declarantul vrea s5 o promoveze, Eicuti pentru a crea
o venire in m h a partenerului.
rRD1092
vR3
+A6
aD543
aA73 rV84
vAV1094 N v762
+R985 V E + D74
48
S AV1092
46 5
vD85
+V103.2
aAK76
Vest, ~i $5 a c c e p t j l ~cg Bao-T?ai fos: are!a, z ota.czt V;ale1'~!!de supii ?:npctrir:s
contiactuiui de 3 FA juca,t de Sud. Dcclarai?tul p u x Riga (jocr:i corect) ~i %lnein m h 5
.JocuE in aplirare - 43 5
la Asul de tretia. Continua cu pica la Rigii, face levata, a$a cB revine in m2n2 pe treflB
pentnl a rejuca &n nou gicii. In acest moment vest defoseazii spectacu!os -4sul de pick
Acest gest pennitc partenerului s2 controlcze culoarea cu Valetul gi, hacela~itimp, ii ofe-
ric posibilitatea sa ii rejoace cupa. F5r5 jettisonare, declarantul igi elibereazii pica gi reali-
zeazii contractul. Dupii defow admirabikl a Vestului, Sud nu va rnai face de&t gaptejocuri.
Mlisuri extreme
Am menfionat posibilitatea existentei unor situatii in care contractul advers nu poate
fi hvins decit adopthd solufii extreme, plechd de la presupunerea cii partenerul deline
cartea necesarii pentru reugita planului. Iatii un astfel de exemplu :
rD8
v5
+ 643
aRDV10987
rRV72 rA93
v32 N vV1098764
+RV10987 V E
S
+2
aA a32
n 10654
vARD
+AD5
+654
Licitafia :
Nord Est Sud Vest
3a pas 3 FA pas
Vest atacii Riga de caro, cartea corect5 care ar putea captura o Dam5 seac5 la Nord,
sau aflat5 eventual la partener. La levata a doua Sud joacii o trefla.
Pare clar cii declarantul are nou5 levate. Oare ? Depinde de retur. Contraatacul de
pica apare ca unica solutie. Dar cum trebuie jucata culoarea ? Mic la As $i retur nu adu-
ce dech trei levate. Corect este Rrga. Est, dacii colaboreaz~efectiv, deblocheazii 9, ia
apoi m b a cu Asul gi revine hfurgeta V-7 a partenerului.
C h d flancul igi joacic ,,ultima gansa intr-o culoare, traversbd m h a declarantului,

este necesar sa joace onorul (din ~ x x sau x Yxx sau &), pentru a fi sigur ca declaran-
tul nu poate sii dea drumul gi sii cfigtige partenerul mina. Exemplul tipic :
A D 10 6 +
965
R87
V42
Flancul nu poate dstiga trei levate decit dacic
Est revine Valetul.
Jocuri de pcicilire
Principiul acestora porne9te de la ideea cii o carte in~eliitoarepoate induce in eroare
declarantul asnpra distribu@eiadverse. Se practicii asemenea jocuri :
- fie atunci c h d se refuz5 cigtigarea unei levate, d e ~eai ar fi putut fi ciigtigat5,
- fie atunci c h d declarantul este Ecut sii creaa cii flancul nu are o alt5 solufie.
fn categoria situatiilor in care este obligatorie hrnizarea unei cii$ h~eliitoareintra
cazurile la care face referire expresia ,joacd cartea despre care se gtie cd o ai".
1. A964 Declarantul pleac5 de la mort gi a impasat Dama
753 +
RV8
D 10 2 in prirnul tur, iar apoi trage Riga. Este obligatoriu,
fiind Est, sii contribui@cu Dama, deoarece poate
declarantul va impasa ?nturul trei cu 9 contra decarului in Vest. Daca nu o face@,nu
poate gregi, 9tiind cii va giisi culoarea 3 - 3.
2.
R 10 +
AD864
V92
753
Cu R10, pentru a crea irnpresia c5 b g a este
singleton, el se pune imedat, deoarece decarul ar
putea ciqtiga levati dacii adversarului i s-a sugerat
cii Riga era sec.
3. Partenerul poate salva eventual o levatii, punhd la hcercare declarantul care va de-
cide ce trebuie sii joace, dupii ce i-a reugit impasul, ?ncombinafia :
AD64
R5 +
V872
10 9 3
Juchd 9 la prima levati (sau lo), Est poate crea
irnpresia de singleton, iar Sud trebuie s5 aceascg
In turul urm5tor : sii joace Valetul din m h i i sau
mic? Dacii se vine automat cu mic la prima levatii, Sud nu are solutia deciit de a trage
Asul, gi se va alege cu patru levate.
Exist5 destule situafii ?ncare pot fi folosite &el de tehnici, recornandate totugi a
fi folosite cu zgiircenie. De pila, pe atacul partenerului, avhd AR5 iar la mort fiind
vizibile trei car$ mici, a cfqtiga cu Riga, a trage Asul gi a reveni este banal. Dar daci
declarantul are Dl06 gi contractul este de FA ? Luhd cu Asul gi revenind GrI ezit5x-i 5,
adversarul ar putea fi piiciilit. Sau cu :
AD3
RV9765 +
10 8
542
Atacul standard, cu a patra din lungime, oferii trei
tinen declarantului. Un atac hgelitor cu
Valetul sau Riga il va restrhge la douii.
0 veche stratagemg, care ,,mai we" Inca neaqteptat de des, este gi unniitoarea :
4 9
vRDV
+DV109
sRV1097
bRDV138 ~ 3 2
r432 N * 8765
+52 V E +R83
iF532 S *AD4
4A764
~ A 1 0 9
+A764
iF84
fmptriva contractu!ui de 3 FA, Vest atac5 Riga de pica, continuii cu Dama $1 apoi
cu 7k'2!'l:.l?l!, !?!a! CL! . k ~ 1 .
Deciai-antuljoacii dm m h 5 treflii $i utlpaseaz5 cu Valetul.
Est trebuie s5 cfgtige cu Asul ~i s5 revinii 8 de caro. De ce ? Declarantul, sigur de
reu~itaimpasului la Dama de treflii; isi va numiira nou5 levate pe calea a trei cupe, o pi-
cii, patru trefle $i un caro. De fnca picilor nu va risca impasul la caro $i va pune Asul.
C k d va repeta apoi impasul la treflg Est va incasa Dama ~i va prezenta h g a de caro,
colectind caderea.
Tot in categoria jocurilor de pacalire intrii gi aga-zisul .,caz Dams-zece".

Combinajia Dam5 cu decar dubleton este mai intotdeauna stinjenitoare pentnl ap5-
rare, fiind prea transparenti atunci c&ld trebuie s5 furnizezi la levatit.
Stim c5 principiul cere ca o Dan15 ?n trei, care a fost impasatit, sB fie defosati la le-
vata a doua, pentru a nu dezv5lui distribufia. Dar cum este bine s5 fie manewatit p5c5li-
tor combinaiia D-10 ? A
Defosa hgelBtoare a Damci in ~ N I I LtL ur~a fost cu succes experimentat8 gi meriti a fi
retinuti, h d d poate conduce declarantul pe o pistii fals5, care fie d va fi un plan de joc
pcrdant. fie d va impune impasul ^mpotrivadecarului, presupus cu lungirae la partener.
Un astfcl de joc p5cditor a fost cu strglucire izbutit in exemplul care u r m d :
Contract : 6 v . Atac : f i g 8 de pica.

Slemul nu este nici pe departe excelent dar, jucind pedestrian, declarantul - dup5 ce
va defosa o trefl5 pe Asul de pica, va lnajora caioul cu un tai la mort, va trage Riga de
cup& va reveni in m h 5 cu un tai de pic2 gi cu Asul de cup8 va incasa Dama Vestuiui --
i ~va
i realiza cu ugurinp contractul a v b d doar o trefl2 de pierdut.
Dar cind a pornit la aplicarea acestui plan gi a tras As-hgii de caro, Vest a deblocat
Dama ~i Valetul, &c&id inutil taiul vreunui caro pentru a rnajora culuarea. ASa ca Sud a
continuat cu atu la RigB. Vest, decis s5 Iupte piing la capat, a contribuit cu Dama.
Nu-i aSa c5 e seac5 ? Poate fi oare blaniat declarantul cii a impasat contra
presupusului decar in patru la Est ? Surpriza ! Vest cB~tigacu decaml iar partenerul lui
i ~hic e ~i lev-atade cadere cu Asul de treflB.
QUIZ
(referitor la cartea de atac)
h toate exemplele ce urmeaz5 sunteb Vest, la atac, cu indicatiile hrnizate de licita-

fie. Ce carte vefi a&a gi de ce ?
Lzcitatia Mdna Vestului A tac
! Sud / Vest I Nord 1 Est 1
; ;1 I E
1) 1 FA pas
i Atac normal cu a patra din culoa- I

1R863 rea lung%.
2) - 1A rR85
Pas
5*
pas
11 44
pas
pas
v3
Diminueazg capacitatea de tai a
mortului. Este de preferat atacului
cu nR.
4 4
Partenerul nu poate fi creditat cu
nimic. Cea mai bun5 solupe r5-
m h e caro, de preferat celei de a
patra pici.
5)
3 FA
1r
Pas
pas
pas
2v
Pas
pas
1
I
I
partener. +
Singunrl prilej de a juca pentru
+ 3
Ce altceva ?
1I
pas Pas *Dl053 1
6) 1 v j pas ln Pas nD963 f 4 3 I
1 i FA 1
pas
declarantului, iar trefla este exclu-
I
I v / pas n A942
3 FA j pas vRD2 Cap de semer$5 intcrioar2. Dacli
I 6 v i
1 Cap de recvent5 in rea rnai bun2 /
pas /
I
i
pas
I
'
!
I
;
I
I *AR5 ! culoare. Aveti dou3 levate cerle I
dac5 Sud Psi va bazi jocd pe cu-
j ioarea dr trefl2, s i a 5 ;rt% s:hl?.i- i
i
_- !
-2
i j
L - i I g3si un itnor de csr9 la Est. ,I
Jocul in apiirare 439
pas 2 FA pas 4 V5 s6
pas pas pas v876 , A patra din cea mai lung3 culoare.
+D96 Cu un firav suport (SV) la parte-
a AR76 5 ner, vefi putea elibera culoarea,
avand o posibil2 repriz5 cu +D.
pas 24 pas 4V62 46
Pas vA98 Nici o alt2 culoare nu e atractivg,
+D8 atacul de atu va &a din posibilith-
aR6543 tile de tai pi, in plus, nu va oferi
vreo informatie declarantului.
2 FA 4 52 +R
pas
pas pas
pas
pas v A6
+ V76 54
I Depi nu e cea mai lung5 culoare,
trefla va putea produce 2, char 3 /
aRDV2 levate pentru apaare.
degi lungi, sunt prea slabe pentru
a putea f i eliberate. 1
14
44
2v
pas
2FA
pas
pas
pas
rA972
v RDV6 54
+3
/ vR
Nu singletonu1 de cam, atuurile
dvs. sunt prea bune pentru a le I
* 109 risipi pe taiuri. 0 aparare mai I
bun&este de a forp declarantul s i
se scurteze, t5ind.
1 FA pas 2 FA pas 4 86 + 8
3 FA pas vAD76 Nici una din culorile ropii nu este
+AD85 atractivs pentm atac, a$a c8 debu-
tali cu o cuioare scurta.
Pas n 5 (sau A 6)
Pas Actversarii au sigur 4 3 la atu $i,
Pas dup2 IicitGe, Nord are probabil .$
cup& Nu vh atingep de a& cu-
loare, iar onorii in minore vor face
levatti, dup2 FA-ul spus de Sud.
34 v2
pas Est a incercat s5-i impiedice sA
contra ajungh In cel mai bun contract, iar
acum a dat un contra (Lightner).
Va taia probabil culoarea m o d u i
i 4 A va fi ciiderea.
Pas
Pas
n4
Nord, cu o licitatie limita peste
I
contra-ili de apel, ar putea ayea
ceva mai muit deciit un sinlplu
suport. VcIi continua, duph ce yeti
lua mina, cu Asul $i a treia pic&,
fmpiedicind un eventual joc de tai
in cnlce a1 declarantului. I
i
17) 1 1 + I pas 1 1v I pas / 4RV64 n4

/I 2 1 pas 3+ pas vV643 1 Cu curaj. Ave$ a 4 cert si o $a-
1 54 Pas pas Pas rD95 /s de lwata cu r D Dac3 parte-
I
! I *A3 i nerul are o eventual3 4 D, vep
obpne ciiderea inainte de a fi prea
tArziu.
18) l + ' p a s
1 PA pas I 14
pas
pas
pas
4V97
v65
r R 10 9 6 4
4 5
Ar putea fi de ajutor partenerului.
Cu ambele culori rosii licitate,
!
+R75 I acestea par a nu avea viitor.

4 AD 76 5 Singurul atac pe care nu trebuie
Pas 1 v 976 sM face& este cel de pica (spe-
rV104 r k d c& 4 R este in m h a Sudu-
&76 lui). Ave* deci de ales intre cde-
lalte trei culori, v 9 p k h d su-
i perior celorlalte variante.
20) 14 pas 2r pas 4976 A 6
24 Pas 44 I Pas v R6 in situqii disperate ati putea in-
974 cerca V R, dar e putin probabil ca
* R D 10 8 5 v A s&fie la partener. Atacul de
atu va reduce miicar din posibili-
t3tile de tai.
l i 1+ 4 965 V 4
44 pas v4 Aveti nevoie de patru levate pen-
rD9654 tru a invinge contractul. Atacul de
I + AR3 2 car0 duce la pierderea unui tempo
in acfiunea de promovare a
taiului.
22) l 1 v contra pas pas hADV5 vD

Pas vD Chiar fiind singleton. Este atac
rAR54 cornandat, dup5 ce partenerul a
I *D876 considerat ca ar fi o afacere s3 II
1 paseze contra-ul de apel,
I I
I
tr~sformilndu-1in pendizare.
!
Atac pasiv, far&nici o preferinla. )

Ceea ce $ti@sigur este cii nu tie- /
buie s3 atacati din cuiorile in care I
1 avep Riga ((dupri deschide:ea de I
/ 2FA). -..
-+ I
I
vS76 i kV II
Coinra-ul Estului o czre. I
I
!
Jocul in apcirare 44 1
----
1 1v
25) pas 1a ' pas 4854
! 4 D
Siligura sperm@ este sii foqatr
1
I
/
I
+ A D V 10 5
4V8 // Sudul ~2 c2rtige cu Riga (fie in
m h 2 fie la mort) $i, daci Est va
!,
'
pnnde n~sna, sii fie capabil sa
I revid cdoarea.
1v pas 493 a9
2 pas v765 ~ s t cel
e mai corect, nu face9 gre-
4 4 Pas pas Pas +RV76 geala de a debuta cu treflele. Cu
4ARD6 c6t mai repede vefi diminua posi-
bilitiifile de tai la mort, cu a t k mai
sigure vor fi caralele dvs.
27) - 14 pas 48753 48
1v pas 14 Pas v 84 Contra-ul, un Lightner mai speci-
3v Pas al, cere atac in prima culoare lici-
6v Pas tatii de mort.
pas Pas pas
28) 1 4 . l h 2 1 2v *AD1065 V 9
contra pas 3 pas v 972 Axa dvs. a licitat, fiecare, cste o
3 FA pas pas contra + R 10 5 culoare $i Est a contrat. AveB deci
pas pas pas 487 de decis intre culoarea dvs. $i a
lui. Cum la pica trebuie aSteptat,
veti ataca culoarea partenerului.
29) 2 v pas 3v pas 4 R6 54 4 FA a fost BW ~i 5 v doi Agi.
4FA pas 5v pas vV76 o trefla mijlocie
7v Pas pas Pas +5 Nu sunt sperante de tai de caro,
176542 aga c2 ~tacatide siguran@, agep-
tiind cu 4 R.
30) 14 14 2& 2v 4RV6543 vR
31 pas 3v contra v R4 Est a fost c2t se poate de clar, $i ii
3 FA pas pas contra +763 vefi face o surpriz2 pliicutii cu
pas pas pas 1R5 atacul dvs.
31) - 1v hRDV6 aR
2c contra pas pas v4 A t u d e dvs. nu trebuie irosite pe I
Pas +AV102 taiuri,este maiprofitabil s2 desfacep
4RD94 alte culori. Si da& S.zl va fi forpt 6
taie, aG putea promova chiar $i a 9.
32) 14 pas 2 4 pas bR65 a5
2+ Pas 34 pas vD543 Mortul este marcat cu scunime de
44 Pas pas Pas + AV8 car0 $i trei atuuri. Yii protejafi
- *D76 levatele dvs. de car0 atachd atu.
33) 1 FA pas 3 FA pas n853 r8
pas pas vD4 Este mai bine s5 hcercap evenlualii I
+ R6 culoare a partenerului, deciit trefia
486532 dvs. lamentabilk cu atit de puwe
I veniri. $i este prefedil culoarea in ,
trei dec& ccea in doi. i
Pas +3
Cu o culoare In cixci ~i reprize in
culorile alaturate, pure9 spera in
R8
I
promovarea culorii.
I
pas 4 ,R
v V4 Neobi~nuitdar justificat. Cu atilt
+97653 de pupne valori, v&putep a e p t a
la ceva la partener. Alegep majora
+8642
in care pute9 oferi un ajutor. I
i
1 FA pas 2* Pas 4 76
24 pas 3 FA pas vDV94 Nord a adtat dezinteres pentru 4
pas pas +A104 ~i este rnarcat cu patru Eiir$ila v
(datorits Stayman-ului). Motiv
pentru care atacul in v, cea mai
bun&culoare, trebuie respins.
Pas l* 1+ 4AR2 vV
1 FA pas 2 FA pas v V 10 9 8 4 Evident, cu doug veniri certe in
3 FA pas mh& ~i singleton in culoarea par-
tenerului.
+A
Atacafi un As, dac5 il avep, con-
tra unui 3 FA gambling. Sud poa-
te avea Wpte trefle ~i o onere la
cups. Semnalizarea partenerului
va decide continuarea.
pas 4RD97
I
5
vD432 68
+ A5 Un atac pasiv, dupg o deschidere
de 2 FA
--
*843
I
A
vD10987
I I
I I+85
*743
I
~ o r m a ldintr-o
, culoare in cinci.
I
41) / ;: contra pas pas 4 RDV8

vV1098
i+5
1 5
Nu aveli de ales, partencrul a ;
i transformat contra-ul. a ~ ac& se
i
I
1 I *ARv5 j cere atac de atu. I
i
I
*D
j3&
4432
1 marcat CY ;inere in
h(~rt-d/ este
i caro gi dvs. nu a\ eli alte oca-
i
; pas i
I
pss / a8541 1 711 de 3 ~ r i r d s 78n3. pei::m r 1
i
-
i
4 -
i - 2 - ---! debuta, standard, cu o carte mi&. i
pas 12+ pas 14765 i I
149
pas WAD4 1 &V
1I
e 53
iV10765 I
I
Din cea mai solid2 se~venta.
-
. .-- -- --
I
Pas 14 + 3
pas 34 Declcirantul nu poate extrage ra-
Pas pas pid atuurile din cauza *A. $i fi-
ind destul de slab, sunt Sanse ca
partenerul sil poat2 prinde m h ~i
sil vii dea taiul.
pas 3v r5
pas pas Jucap pentru tai, orice prindere a
, partenerului va oferi taiul ~ile\~ata

de ciidere.
pas vR75 Din cauza marelui pericol a1 cdo -

Pas 4 V76 rii lungi de treflil dc la mort (cu-
Pas loare sigur liberii, p n h d cont de
treflele dvs.), trebuie sB juca$
ofensiv.
pas 124 Pas 4 5 v6
v D 10 7 6 5 Partenerul poate avea ceva atuuri
+A52 $i t&ia la un moment dat sau, poa-
49853 te, declarantul va 5 scurtat.
45
contra Nu v i g h d i p la secventa de s , sau
*A765 la licitapa declarantului, atunci
iV1098 c h d aveD singleton in culoarea
partenerului ~i atuuri destule.
1v 4RV5 a6
4v vAD87 Axa dvs. are foqa $i adversarii
contra +RV87 speri c&S* va fi un bun sacrificiu
1 65 I contra man~ei wlnerabile. Taiaji-
I le din forp de tai, inainte de a vil
Wage Ievatele.
pas 4 ~ 5 4 v3
Pas vR1053 Licitapa sugereazd c2 la cup2 este
Pas +A65 punctul slab, a ~ acil atacul aici
pas 1 654 este justificat, d e ~ inu llpsit de
risc in cazul in spetit. -- -
REMEMBER
Foarte multe ap5r5ri sun? pierdute din lips5 de interes, neg!i.;entZ. sau Joc rutinier.
aSa c5 v5 recomanckn s5 we$ seama de c&tevasfaturi :
* num5rafi levatele presupuse ale declarantului (imediat dup5 atac gi etalare).
* incercati s5 deduceti c4te puncte de onor. ce fo@ sau distributie ar putea avea partenerul,
numktindu-v5 propriile puncte.
* revedep licitapa. Cu ajutorul ei vcti putea stabili dstributia ~i foqa declarantului. incercap
6 folositi licitaiia adversa in interesul acliunilor flancdui.
* gindifi cartea de atac a partenerului, ea v5 pcrmitc reconstituirea dstribupei culorii. locali-
zarea cwilor de onor lips2 ~i intentiile acestuia.
* evitati atacuri ce pot fi tiliate la mort. C h d declarantul este pus s5 taie, corect este s5-l for-
{ati s5 o fac5 din m h a lung5 gi nu din cea scurt51. Un atac repetat ce obligi declarantul s5 se scur-
teze. il poate conduce ia pierderea controlului in atu.
* evitap s5 aplicati, Era vreo implicatie tactic%,jocul in tai-defos5.
* c~itafi.in special pe Iocul doi, s5 incercati s2 ci~tigatidoar c5qi Bra importanti.
* c h d constatap cii declarantul are un plan de joc in dublu tai, la prima ocazicjucati atu. pen-
tru a reduce din potentialul de tai din ambele miiini.
* nu contraatacaji intr-o alt5 culoare decht d a d avep un scop bine determinat, care va schim-
ba planul ap5r5rii.
* folosifi scmnalizarea num5mlui de atuuri chnd aveti trei ~i intenpi de tai.
* nu supratilia$ automat declarantul sau mortul.
* evitati lipsa de decizic, salvati-v5 partenerul de griji atunci chnd puteG decide singur.
* dac2 v5 teme9 c5, jucind intr-o culoare determinati'i?ali putea da levat5, v5 puteti ghida dup5
principiul : fiind "Idreapta mortului, se joad in tarele acestuia (dac5 nu a rcie~itcii declarantul
are completarea), iar fiind in sthga, in slabul acestuia.
* c h d intr-o culoare avep aceea~ilungime cu mortul, incercap s%nu defosati din ea, pentru a
putea p5stra controlul culorii, evit4nd majorarea ei.
* pAstrati-v&o carte de revenire, pentru a evita plaskile de n1h5.
* cind nu suntep decis dac5 s5 atacati in culoarea proprie sau in cea a partenerului, pentru
menpnerea bunei inielegeri jucap culoarea lui. Ce se poate intAmpla ? D a d iese bine, va fi mul-
{urnit, iar d a d nu, repro~urinu v5 va aduce. Pe c h d dac5 ati atacat-o pe a dumneavoastr5 $i iese
prost, sigur va reactions.
* nu v%jucao caqile f2r5 a incerca s5-i transmiteti un mesiij partenerului.
* onorul nu se acoper5 cu un alt onor deciit data se majoreaza*astfel o carte proprie sau se
promovcu5 o levati partencrului.
* ~ 2 n dpresrpuneti c5 partenerul a atacat dintr-o scurtime ~i avefi Asul in culoare, nu-1 puneti
imediat, relineji-1 pentnt le~ataurm5toare (dac3 partenerui a avut dub!eton, ulterior ii veti ofeii
taiul).
* ~ 2 n dmottul apare cu o solid5 culoare secundarii, lung% usor de malorat. prinn preocupare
este distrugercr! venirilor pe mas%.
* fiecart caite jucati aj~~trila reconstituirea in2inilor si la numsrarea distribu~ilor.
* c~iiatis j semrrdiza{icu c5rtj mari care ar ingrenca controiul. Mai hine defosafio carte nero-
lositoare dintr-o a115 culoare.
* nu abandonati Icpta inainte tie a se fi terninat dona.
* edtarez ji indifcrcnfa d ~ lzs pi.:.:d:re. Fili ag-rcsir.. dert gi plin de speant.5
PARTEA A VI-a
MISCELANEA
Miscelanea 447
Spre deosebire de abaterile, consemnate ca infractiuni gi strict reglementate cu pe-

nalizdri in CoduI international de bridge, pentru incdlcdrile aduse eticii jocului, d e ~ i
ele sunt menrionate, nu existd penalizdri. Un cod, practic nescris, ce s-a cristalizat de-
a lungzrl anilor, a stabilit reguli de eticd gi compovtare la masa de joc, a cdror violare
este consideratci necinste, lipsd de fair-play. Ele sunt desttll de pupn cunoscute gi frec-
vent incdlcate, de multe ori neintentionat. De aceea, vom trece in revistri principalele
reguli, care trebuie respectate pentru ca o partidci sd se desf2goai-e corect gi in spirit
sportiv.
Un juciitor trebuie s5 menfin5 in permanen@ o conduit5 politicoasii, curtenitoare,

fa@ de partener gi fa@ de adversari. S5 se ab$5 de la orice remarc5 sau acfiune, obser-
vafii malitioase, manierisme sau indicafii sub^m~elese,care ar putea provoca confuzie ori
nepl5cere altui juciitor, sau ar diiuna desfaSur5rii agreabile a partidei. 0 atitudine conve-
nabilii il oblig5 :
s5 acorde suficientii atenfiejocului (s5 nu se arate dezinteresat de m h a proprie sau
sii cearii fiecvent repetarea licitafiei).
s5 nu facii comentarii fZ~iimotiv in timpul licitafiei sau jocului de levatii .
sii nu scoatii cartea din m h i i hainte de a-i veni rhdul, mai ales dac5 acea carte es-
te potential cf Stiggtoare.
s5 nu aranjeze levatele intr-o manierii dezordonat5, 6 c h d astfel dificilii reconstitu-
irea jocului.
s%nu pretind5 sau sii cedeze levate atunci c h d exist5 dubii asupra rezultatului fi-
nal.
sii nu prelungeascii jocul in mod inutil, cu scopul de a deruta adversarii.
sii nu foloseasc5 licitatii artificiale sau conventii pe care nu le-a explicat clar adver-
sarilor ~i pe care le cunoa~tedoar el cu partenerul.
Violiiri ale convenienfelor, comportiiri lipsite de etic5 ale juciitorilor la mas5, ma;
sunt consicierate .-ji :
. folosirea unor denumiri diferite pentru o aceea~ideclarajic ( un caro, o ciiriilut5 sau
pas, pasez, am pasat etc.) sau in argou.
. exprimarea aprobiirii sau dezaprobiirii vizavi de o licitalie sau joc, ori faj5 de distri-
butia carfilor sau valoarea mginii proprii.
. manifestarea cu anticipatie a intenfiei de a c l ~ t ~ gsau
a ceda o levata, haintea incheie-
rii acesteia.
. comportament inadecvat timpul licitafiei sau jocului, cu sruopul de a atrage atentia
asupra semnificafiei unui incident sau a n u m b i u i de levate inc5 necesar pentru reaiiza-
rea :ontractului.
. declaratii rnarcate de insistenp, manicrism, ezitare, grab5 excesivii.
. gesturi, remarci, ton sau vorbiri accentuate, htreb5ri puse nejustificat ori neautorizat
+ lipsa de curtoazie.
. varialii de tempo hlicitafie sau joc.
. examinarea insistenti a figurii unui alt juciitor h timpul licita$ei sau hcercarea de a-i
vedea c5qile ori pozitia in minii a cSlrfii ce este extras5 pentru a fi jucatii.
. lipsa de interes evidenti in cursul jocului (skgi amestece c5qile h m h 5 , etc.).
. piiriisirea far5 motiv a mesei de joc, hainte de sfhgitul partidei h curs.
. nerespectarea unei etici a limbajului, adici evitarea unor expresii jenante, explozii
temperamentale sau wlgare. Astfel de atitudini pot atrage penalizEiri h cluburi sau con-
cursuri.
Juc5torii pot s5 profite pe propriul lor risc de ezitiirile gratuite, remarcile sau atitu-
dinea adversarilor, dar ei trebuie sii evite a-qi crea un avantaj neloial dm ezitiirile,
lnflexiunile in voce sau gesturile cu emfazi Ecute de propriul partener. Corect este s5 se
atrag5 politicos atenfia adversarilor asupra infracfiunilor comise de axa proprie neinten-
fionat gi, dirnpotriv5, nu este permis a le camufla (exemplu cazurile de renonsii sau de
amestec a1 ci@lor, ^mpiedicSnd reconstituirea levatelor etc.). Un juciitor are dreptul
(mai putin mortul) de a atrage aten$a partenerului pentru a-1 ^mpiedica s5 cornit5 o
renonsii, o iregularitate, o licita$e sau atac peste rind.
Spectatorii (chibigi) au urm5toarele obligatii :

. sii priveascii ciiqile unui singur juc5tor.
. s%nu manifeste nici o reacfie h timpul licitazi sau jocului.
. s5 se ab@5 de la orice manierism sau remarcii (inclusiv conversafie cu jucgtorii).
. s5 nu deranjeze, 7n nici un caz, un juc5tor.
. sti nu atrag5 atentia asupra unei neregularitiifi sau erori gi nici sii discute vreo o pro-
blemg referitoare la joc, cu exceptia cazului in care i se cere piirerea.
. un chibif serios trebuie sii r h i n i i tiicut $i htre done. Juciitorii pot fi tulburaFi (dis-
trafi), c h d ei ar trebui sii riimSnii concentrati asupra jocului h continuare.
Regulile de bun5cuviin@ nu exclud gi anumite practici, la care se poate obiecta cii

sunt lipsite de fair-play, gi an7une:
- a lua ci@ de pe mass h timpul ^mp5@riidonei.
- a schimba cartile cu mortul inainte de joc sau, ca mort, a te uita in ciir$Ie advcrsaiilor.
- a atrage atenfia asupra scomlui 21beneficiul partenemlui, de pild5 in cazul unei m5rci
parfiale (c5nd este suficientii o licitafie la nivel minim). & principiu fiecare juc5tor'igi
tine scorul, iar dacri unul singur se ocupri de acest lucm, el este obligat'inainte de fiecare
nou5 don%s5 comunice situafia scorului qi cvlnerabilitatea.
- a conlite deliberat o abatere, chiar fiind dispus a suporta consecinfele.
- a licita sau juca folosind un manierism oarecare, care ar putea transmite informatii
partenerului: sau a lua not5 de o astfel de infomatie. Declarahile se fac pe un ton uni-
form, i"ar5 interogatii in intonahe, Er5 grab5 sau pauze prclungite.
.- a ezita 31mod deliberat cu scopul de a induce eroare un adversar. Sau a etita h i n -
te de a contribui la leva%, ztuncl ~ 2 n dde fapt ciiloarea respettiv5 e single:~ln.
Misceianea 449
- a licita sau juca cu o accentuare special&(emfazg), sau a se folosi de inflexiuni ale

vocii care ar putea fbrniza partenerului anumite informafii asupra con~inutuluimP1nii
proprii.
- a se ridica de la mas5 gi a-gi examina c8qile k timpul ^hpHrhrii lor, sau a-gi rearanja
mina atunci c i d IIU rnai are carte k culoarea cerut8.
- a manifests satisfactia sau nemulfumirea la atacul, jocul, defosa, licitafia partenerului.
Comunicarea htre parteneri nu se poate face prin intermediul unor remarci, gesturi sau
intreb5ri insistente puse adversarilor, ci doar prin intermediul licitaiiei Si jocului propriu-
zis.
- a trage deducfii dm ezit5rile sau licita$ile &cute cu lnflexiuni de voce.
- a se preggti s5 joace levata urm5toare kainte ca precedenta s5 se fi kchis, sau a lua
levata kainte ca to$ s5 fi contribuit la ea, deoarece un astfel de procedeu poate informa
partenerul asupra ciiqilor detinute.
La alegerea partenerilor prin intermediul pachetului de c5ql nu se obignuiegte s5

se trag8 din primele patru c5qi aflate la margine, ~i nici s5 se ia o carte aliituratfi celei
trase de un alt juc5tor. De asemeni, nu se obi~nuiegtea le expune pe fa@ kainte ca fieca-
re juciitor s5 fi ales cite o carte.
fn timpul impcir@rii cdrfilor orice don5 trebuie reQstribuit5 dac5 vreo carte,
indiferent de rangul ei, a fost dat5 pe fa@. De asemeni, nu-i este permis unui jucgtor a - ~ i
lua propriile car$ gi a se uita k ele kainte ca toate s5 fi fost distribuite.
i n timpul licitatiei, c h d ii vine rhdul, un jucgtor poate cere revederea licita$ei,

dar ea trebuie %cut5 integral de c5tre unul &n adversari. Este, de asemeni, nepennis5
explicarea unei licita$i atunci c h d a fost ficutri. 0 l h u r i r e asupra ei trebuie dat5 nu-
mai dac5 adversarul o cere, atunci c h d i-a venit rkndul, gi numai de c5tre partenerul
celui care a licitat.
Se recornand5 amharea discut5rii unei miini, a unei licitei sau joc, pin5 la termi-
narea partidei, sau eventual pentru la sErgitul donei, afar5 de cazul in care partenerul
este de acord. Se evitri astfel descurajarea lui gi instaurarea unui climat de nemulfumire
gi neatenfiek dona urm5toare.
fn timpul jocului de levati nici unui juc5tor nu ii este permis s5 comenteze nu-
d r u l de levate ce mai sunt necesare pentru a kvinge contractul, respectiv pentru a-1
indeplini. Adversarii nu au voie s5 se refere la numgrul de levate pe care le-au cigtigat
piin5 in ace1 moment. !n general, este interzis a atrage atenjia asupra num5rului de leva-
te ckgtigate sau pierdute, in beneficiul propriei axe.
Fiind mort, nu este permis s5 schimbi s5rjile cu dcclarantul, s5 te uifi in c5qile ad-
versarilor sau s5 te scoli de la mas5 pentru a privi jocul declarantului din spatele lui.
Este interzis5 impr5gtierea levatelor cdgtigate gi deranjarea ordinii lor, pentru a nu
rnai putea fi numiirate sau reconstituite.
care vor contribui la fmbunitcitirea calitifii jocului, prestatiei la masa dejoc gi

vti vor ajuta sci deveniti un partener agreabil
Cum s i deveniti un partener agreabil la joc ?

* Nu insistah, la masa de joc, ,, s5 dati lecfii" partenerului sau adversarilor.
Trebuie sH ~ t i fcH,
i aproape Eirg exceptie, to$ partenerii reactioneazii defavorabil la
criticii. Rezultatul nu poate fi decit dezastruos, cu o influent5 irnediat.2 asupra donelor
urmiitoare. DacH-l putefi felicita sau hcuraja: asta-i cu totul aitceva. Nu uitqi versul
,,Cet animal est tres mechant. quand on I 'attaque il se defend" .
* Potrivifi-vHjocul la calibrul partenerului. Dacii este lipsit de expenen@,nu-1 coplegiti
cu ,,expertizaXdurnneavoastrH. Oferiti-i acestuia tot sprijinul pe care i-1 puteti da, el este
de aceeagi parte a baricadei, sunteti o echip5.
* Nu perseverati incerchd s5 jucab levata doar dumneavoastr5 ~i nu monopolizati lici-
tatia de Grii de atu.
* Nu v5 plsngeti tot timpul cii avefi doar c5rp proaste. Poate c5 jocul dumneavoastrii
trebuie reimprosp5tat.
* hcercati s5-i faceh ugoarii viap partenerului, descriind de la prima oportunitate va-
loarea miinii.
* Cgutafi sH vH ^hbunHt5htipermanent jocul, citind, studiind, jucind fiecvent cu parte-
neri diferiii sau participhd la concursuri.
Acordati hcredere partenerului prin anunprile pe care le faceti. Procedati cu ace-

eagi seriozitate Si la jocul levatei. Continuati sH vH perfecfionati licitafia .$ jocul %v5-
tiZind, dar nu uitati cti bridge-ul este un joc. Un joc fascinant pe care se cuvine sii il prac-
ticati cu plgcere, fie cH vefi c l ~ t i g afie cH veti pierde. Havefiln , distrati-v5 $i profitafi
de buna-dispozifie oferitii de partida de bridge, dar nu uitati c5 bridge-istuI nu este un
perdant .
Clteva recomandsri, care fac parte din aga-zisul common sense, .vH vor perrnite sH
evitab neintelegerile ~i s i jucati cu orice partener ocazional, nefamiliarizat poate cu
secvenle artificiale sau semna!izBri speciale. Aceste principii le cunoagtefi prea bine,
dar... . le-a uitat partenerul :
. Respectafi intocrnai sistemul de licitafie qi de semalizare convenit.

.Nu incercafi actiuni unilaterale sau impulsive.
.Nu relicita$ fir5 a avea valorile suplimefitare prerinse..
."\iu Kdositi iicita$i sofisticate cti pzrtzncri i?.=inf.c;rmafisau lipsifi de irnag~nalie
. Evitafi s5 facefi baraje pe deschiderea partenerdui.
.Ferifi-vB, in caz de misfit, de a ^mpingelicitaf a prea sus.
. Fisafi mai inti! atuul, apoi nivelul contractului.
. Rczolvafi culoarea secundarii ^haink de a extrage atuu!, pentru a nu da ocazia adversa-
rilor s5 semnalizeze.
. C h d aveti de ales intre o u~oariisupralicitare sau o subevaluare, practica zice s i fii
retinut c h d deschizi dar, eventual, s5 supralicitezi ~ 2 n degti repondent.
. Dacg ati anunpt o m h Z foarte tare, este datoria partenerului sii se ocupe de investigafi-
ile de glem.
. Nu luati decizii indoielnice ciind nu suntefi ultimul la vorbire. DacH suntefi ?n dubiu,
lisafi partenerul (care este intr-o rnai bung pozi$e) s5 decidii.
.Nu ctiutafi, dacB sunteti juc5torul cu mai multi expenen*, sii acaparati jocul de levatii ;
decit un expert juciind un contract gregit, rnai bine unul mai slab in cel potrivit.
. Ori de ciite ori puteo face o descriere completa a miinii printr-o singurii licitatie, pre-
ferafi-o unor metode complicate.
. La fiecare vorbire pe care o faceti, ghditi-vii gi cum se va desfa~uralicitaha In conti-
nuare gi cum suntefi preggtit sii facefi fa* in tururile urmiitoare.
.Dafi friu liber instinctelor de ,,gambler" c h d m h a are un fit excelent, dar jucaCi con-
servativ c h d este in misfit.
. Fifi alert pe tot timpul jocului, pentru a nu cornite erori mecanice. Evitaji automa-
tismele, fiecvente in jocul ?n apiirare, ~i nu jucafi rutinier, striiduifi-vii mereu s5 vii miirifi
gansele de cigtigare a levatelor. Nu abandonali lupta p h 5 la ultima levata.
. Nu c5utati cu tot dinadinsul sa irnpunefi drept atu cea rnai puternica culoare a dumnea-
voastrii, ci pe cea care ii convine cel rnai mult gi partenerului, fitul conteazg.
. Este indicat ca onorii sB captureze tot ciirji man.
. Dacii la un joc de FA un adversar insisti ?n promovarea unei culori, presupuneh cii el
are, probabil, si o reprizg htr-o altii culoare.
. C h d avefi o culoare secundarii liberii, primul g h d trebuie s5 fie eliminarea atuurilor
adverse.
. Ciind viXi decideti sii descurajati sernnalizhd un refuz, trebuie sti vii ghditi si dacg con-
traatacul nu va strica rnai mult.
. CBile dlrecte sunt cele rnai recomandabile. Declarafi cit rnai rapid ce vreh s5 jucafi,
c h d nu sunt rnai multe op!iuni, lipsind in acest fel adversarul de lnformafii suplimenta-
re;
. In partidii liberg tactica nu recomanda .$emurile hazardate si nici barajele spectaculoase
pentru galerie. Calculafi la rece avantajele fieciirei actiuni gi nu uitaf cii rnai urmeazii gi
m alt rober.
Nu contrati, dac5 aceastii actiune ii va fi de folos declarantului ?n localizarea unor va-
lori care ii lipsesc, oferindu-i astfel posibilitatea de a realiza contractul sau dc a alege
altul la care nu avef ripostii. Principiul cere ca, dup5 un contra de penalizare, ulterior sB
fiti In m8surg s%contrati eficient orice tentativii de refwgiere intr-o altii culoare.
. Nu recontrafi din lacomie de cigtig, provockd eventuala refugiere a adversarilor htr-
un sacrificiu care se poate dove& rnai putin rentabil decit contracrul k care ggseafi.
, & flanc, hpotriva unui contract advers de FA, decidefi-v5 hainte de atac daca jucafi
pentnl dumneavoastrii sau pentru partener gi nu atacafi automat o lungime, dac2 nu zveti
suficiente reprize pentru a o putea gi valorifica.
. incercaji s5 stabilifi levateie probabile ale declarantului. Aceasta este o cale de a dedu-
ce pe ce se poate conta la partcncr.
. C h d aveti un num5r egal de atuuri cu declarantul, in general nu se recornand5 s5-i-l
suprat5ia9.
. Se zice c5 juc5teml c2re a dec!aqat B!ack..x7ood-ul este de obicei cel care plaseaz5 con-
tractul final.
. Nu pasati niciodatii o licitafie forcing a partenerului, ...flrd a chema mai intdi Salvarea.
. Faceti deschderi de baraj on de ciite ori suntefi ?n mkur5, respecthd condifiile cerute.
Nu uitqi c5 ce nu-i place adversarului nu poate fi deciit bun pentru linia dumneavoastr5.
. Interven9ile ?n licitalie sunt cu a&t rnai bune cu c k c h d sunteti rnai scurt in culoarea
deschidentului. A v h d lungime in culoarea adversarului, fiti prudent.
* Aceste sfaturi nu sunt un ghid pentru juciitorii ,,cu statut", ci pentru truditorii de rcind.
S5 menjion5m si existenp ,,pe pis@" a unor mituri qi practici , ce pot fi deseori
ingeldtoare :
- A juca cea rnai mare carte la atac in culoarea partenerului. Nimic rnai gre~it,sunt
standard cazurile c h d trebuie nuanpt atacul.
- Revenire intotdeauna in culoarea atacatd de partener. Aceasti5 regul5 are mai multe
merite deck precedenta, dar qi aici sunt nenumarate situa@e c h d este necesar contraa-
tacul in alti culoare. Analiziind num5rul de levate necesar pentru a b i n g e contractul,
se ajunge deseori la concluzia c5 alt joc este rnai bun deck continuarea culorii.
- Nu se ataci? niciodatd de ldngd un Rigd. Aceasti5 regul5 se cuvine a fi amendatii. Desi

atacul nu este in principiu atractiv, s y t cazuri c h d el se dovedeste cel mai corect, mai
ales c h d alt atac ar fi $i rnai riscant. In orice caz este mai pu$n riscant dech un atac din
Vx sau Dx, care este atroce.
- Acoperiti intotdeauna un onor cu un onor. Evident c5 nu-i asa. Corect este s5 acoperi
doar dac5 pofi promova astfel o carte c5qtig5toare in miina proprie sau ?n cea a partene-
rului.
\
- Atacul in tdrin mortulzii ~i returul in slabul lui. Principiul are sens uneori, deqi altele
sunt prevederile standard vizavi de c5r$le de atac $i de retur. Ele tin seama de licitatie,
lungirnile mortului, planui prezumat a1 declarantului etc.
- Cu ~ p intotdeauna,
t cu noud niciodatd. Se refer5 la a face impasul la Dam5, ctnd ai
opt sau noua c5rfi la culoare. ,4plicat5 singular la o culoare, aSa este, dar hjocul corn-
plex a1 unei done pot fi luate in consideratie qi alte variante.
Iat5 ~i criteva intrebdri ce intervin In cercurile de hcepatori qi care cer i,lnele
.15rp13rL-i:
. * L A..
1 . Trebuie sd-mi repet culoarea in cinci ? general nu, decilt daca nu aveti altii al-
ternativ5 (o alt5 culoare, FA).
2 . Se poate deschide cu I FA cu o majord in cinci ? Este bine s5 ne @em de regulile

de baz3 care, plechd de la principiul Golden Rule (man~ade 4 V I A ,), ne cer s5
identifich posibilitatea deschiderii cu majora h cinci dac5 o avem. Dar, pe de alt5
parte, dac5 avefi un FA maximal, cu toate culorile stopate, deschderea cu 1 FA
poate fi o opfiune viabilii. Cu un dubleton negardat, ab$ne$-v5 gi deschidep cu ma-
jora.
3. Se cere, cdnd se deschide cu FA, a avea toate culorile gardate ? Da ,yi nu. Este
foarte obignuit, piha ~i la deschiderea de 2 FA, a avea uneori o culoare insuficient
protejata. Dar, pe de altii parte, dac5 v5 angajap s5 jucafi hfinal FA, nu o puteti face
daca, de pild8, aji licitat trei culori fir5 a avea stop in a patra. Sau sa nu aveti stop in
culoarea licitat5 de adversari.
4 . De unde ~ t i udacd partenerul nu a deschis cu o minord En trei ? Nu ~tirn,yi nici

nu ne intereseazg. S5 l i c i t h , conform sistemului, ceea ce avem de spus : majora,
FA sau susfinerea minorei (dar cu minimum patru c5rfi). Deschidentul, d a d are
numai trei c5$, va redeclara FA.
5. Se poate interveni cu o culoare fn patru ? h general nu se recornand%, nici chiar

la Radio Erevan. Dar cum nici o mdnif nu seamifnd cu alta, dac5 nu ave$ o mih5
potrivitii pentru contra de ape1 ,yi ea este tiiri~oar5,pute$ interveni la primul nivel cu
o culoare hpatru frumoas5, de pild5 cu ARV9, sau, dup5 1+, cu :
n A93 v RDV9 + 1087 4 A103 ,puteti spune 1 v .
CODUL INTERWATIONAL DE BRIDGE
Principalele abateri ~i modul lor de rezolvare

Codul internafional de bridge contract, aGt pentru bridge-ul de concurs c&t~i pentru
partida liberg, este elaborat de c5tre Federafia mondial5 de bridge (WBF) ~ ih, decursul
anilor, i s-au adus permanent ûnbunitiifiri. Primele preocupgri pentru editarea unor legi
de conduitii, semnalate de istoria bridge-ului ca a v h d loc la sErrgitul secolului trecut, au
a p a a u t Portland Club-ului din Londra care ~i in prezent, al5turi de Liga european5 de
bridge (EBL) ~i Liga amencan5 de bridge contract (ACBL), colaboreazi la perfecfiona-
rea acestuia.
Legile contract bridge-ului au drept scop definirea procedurii corecte de urmat pen-
tru a remedia abateri de la Cod ce au avut loc ?ncursul licitafiei sau jocului, gi desem-
neaz5 cel mai adecvat remediu pentru toate cazurile in care un juc5tor - accidental, prin
neglijenw sau necunoa~tere- deranjeaz5 desEisurarea normal5 a jocului sau beneficiazg
involuntar de un avantaj nejustificat.
Juctitorul vinovat trebuie s5 accepte penaliz5rile impuse, o cale legalti de ape1 exis-
t2nd doar h cazurile h care partea penalizatii consided c5 legea a fost incorect interpre-
tat5 vi aplicat5.
Legile nu pot acoperi absolut toate situatiile ce pot apkea, gi nici nu pot rezolva
perfect echitabil orice dferend. Ocazional, chiar juctitorii trebuie s5 repare neajun-
sul a p h t . Principiul de bazi este: axa care a cornis o iregularitate are obligajia de a nu
beneficia direct de aceasta, iar oponenfii sunt hdreptiijifi s5 profite, ca rezultat indirect,
printr-o sans5 ulterioar5.
Scopul legilor nu este hsti de a interveni sau prehthpin? practici neonorabile, si
nu sunt p r e v h t e penalitgti contra unor viol5l-i intentionate. Inc5lcarea premeditat5 a
legilor reprezintii o problem5 de etic5, un atac la obligafiile morale.
Nu exist5 obligatia de a atrage atenfia asupra unei infrachuri involuntare comisi de
propria ax5. Este h s 5 indicat a avertiza partenerul asupra unei eventuale viol5ri a legilor
jocului, de exemplu asupra unei renonse sau vcrbiri ori atac peste rfind.
Respectarea strict5 a legilor Codului international de bridge este obligatorie, cu pe-
naliziiri extrem de severe in bridge-ul de concurs, dar vi, ndanpt. in partida liberg. Pu-
tini juc5tori pot memora ins5 Ifitregul Cod, adesea extrem de complicat, ava c5 aici v5
vom prezenta. sumar, doar c2teva dintre neregulariatile cele mai frecvent hdlnite.
Carte c.pusd
a) in timpul distribuirii cilrfilor Once carte espusi (nu numai un onor) conduce la
redistribuirea d ~ n e i .
b) in timpul licitatiei Cind un juc5tor expune accidental o cartc care poatc fi v5zutA
de partener, at-.~nci:
- dac5 nu este iril onor $1 nu a fost atacat5 przmahir. ea rgrnhe cxpus2 ye
masg pslna la hcheierea licitatiei.
Miscelanea 45 5
- daca este un onor sau a fbst ataca6 prematur, ea va rBn2ne expus5 pe tot timpd
licitagei qi partenerul celui xitovat va pasa un tur. Dacii jucgtorul vinovat devine
ulterior juc5tor hflanc, cartea exyusii va fi considerat5 ca o carte p e & ~ .
c) in timpul jocului.
- A d declarantul expune accidentid o carte, el o poate relua Gr5 penalizare. h-
s5, daci a scos-o din mi115gi a $nut+ pe fap5 lhga mas5, eel trebuie s-ojoace.
- c h d un juciitor h flanc expune accidental o carte, vizibil5 pentru partene-
rul s5u, aceasta r h i n e expusa ca o carte penalizatii. Si, dacii este rindul
siiu sii joace, trebuie jucatii cartea respectiv5.
Dac5 douii sau mai multe ciufi sunt jucate simultan, atunci :
- dacii aparfin unui juc5tor ?n flanc, acesta trebuie s-o aleagii pe cea pe care
doregte s-o joace, restul r h b i n d expuse gi devenind cii* penalizate.
- dacii declarantul a jucat dou5 sau mai multe cii*, de la el sau de la mort,
el va alege cartea dorit.5 iar restul ciiqilor vor fi repuse 31r n h respectivii.
Schimbare de licitatie
a) Schimbare permis5. C h d este Eicut.5 imediat, "dintr-o suflare", cu condifia ca lici-
tajia ^docuitiis5 fi fost legal5 (suficientii).
b) Schimbare ilegal5. Dacii licitajia nu a fost corectat.5 imediat, fir5 pauz5, noua lici-
tafie este anulatii gi :
- dacii prima licitafie a fost legalii, juc5torul vinovat are dou5 opfiuni :
. poate men@e aceastii licitafie neschirnbatii gi partenerul siiu trebu-
ie s5 paseze un tur.
. poate face o nou5 licitaGe gi partenerul s5u trebuie s5 paseze pin5
la sargit.
- dacii prima licitaGe nu a fost legal5 (a fost o licitajie insuficientii, sau h
afara rfindului etc), se aplicii penalizarea adecvatii.
- dac5 la sagitul licitafiei juciitorul vinovat devine juciitor ?n flanc, ?nfun-
cfie de licitafia Eicutii gi apoi corectatii, se vor aplica diversele tipuri de
penaliz5ri la atac (interzicere a unei culori, obligaiia de a ataca o anume
culoare).
Licitatie insuficientci
0 licitaiie insuficientii, dacii n-a fost urmatii de o alt5 licitajie, trebuie s5 fie corecta-
tii gi juciitorul vinovat are urmiitoarele alternative :
1) 0 poate hlocui cu cea mai joas5 licitafie suficient5 culoarea numit5. Nu se aplicii
penaliziiri.
2) 0 poate ^hlocui cu o licitaiie suficientil in alt5 culoare, la orice nivel dore~te,iar par-
tenerul siiu trebuie sii paseze phii la sErgit.
3) Poate pasa, Partenerul s5u trebuie sii paseze pbii !a sErgit gi, dac5 devine atacant,
declarantul poate cere sau interzice un mume atac.
Licitatie peste r6nd

Licitafia va reveni la juciitoml ce trebuia, h mod normal, sii liciteze gi :
1) daca dup5 licitatia Eicut2 peste r h d nu se mai licitase, partenerul juciitomlui vinovat
va pasa pin2 la sgrrgit. C h d ii va veni rindul, juciitoml h culpii va putea face orice
licita~ielegal5 doregte. hsii, dacii liciteazii o culoare diferit2 de prima, el va deveni
subiectul unor penalitiili de atac (dacii va fi h flanc).
2) dacii a rnai intervenit o licitafie, gi dacii era rhdul partenerului juciitorului vinovat sii
liciteze, acesta va fi obligat s i paseze p h i i la sfiirrgitul licitafiei. Dacii va deveni ata-
cant, se vor aplica penaliziiri de atac.
3) dacii licita$a a continuat gi a venit rsndul jucitorului din dreapta celui vinovat sii
liciteze, atunci :
- dacii ace- pax&& vinovatul ivi va reafim declarafiaEir3penalizare (dad licitafia
in afari4 de rind era insuficiena se vor aplica r e m e adecvate licitafiei insuficiente).
- dac2 adversarul din dreapta contreazii sau recontreazii, juc2torul vinovat poate face
orice licitaiie legal3 dar partenerul siiu trebuie sii paseze un tur. Dac2 juciltorul vi-
novat i ~schimbii
i licitapa sau devine atacant, se vor aplica penaliz2ri de atac.
Dreptui de a revedea licitatia
in timpul licitatiei, orice juciitor, atunci c h d ii vine rindul sH liciteze gi daci nu
este subiectul unui pas de penalizare, poate cere adversarilor revederea licitafiei. Dar nu
este etic sii o cearii daca este evident c i nu avea nevoie de aceast2 informatie.
La sfirqitul licitafiei, declarantul poate cere revederea licitafiei, hainte de a juca la
prima levatii. Un juciitor h flanc are acest drept doar hainte ca partenerul siiu sii atace
sau sii joace la prima levat2.
in timpul jocului, once juciitor poate htreba ,,care e contractul ?"
Atac peste rind
Notli : once atac peste r b d devine valabil daci este acceptat de adversar sau dac5 s-a
continuatjocul inainte de a se sernnala neregula.
1) Dacii atacul peste r5nd s-a Eicut la prima levat2 :
a) declarantul il poate accepta
b) declarantul poate cere ca respectiva carte sH fie considerati carte penalizaa
c) declarantul poate permite ca juc5rtorul vinovat sii-.$ reia cartea gi cere partene-
mlui acestuia sii joace sau nu culoarea respectivg
d) dacl declarantul, uitiind cii este declarant, expune una sau mdi multe carti ca $i
cum ar fi fcst mort,atacul va fi acceptat ~i declarantul devine mort
2) Dacii atacul peste riind s-a %cut ?ncursul jocului :
a) dacg ,ins aparpne declarantului (a jucat din m%?i sa-a de la mort d e ~trebu~a
i
invers, sau a jucat c h d era rindul adversarilor de a o face), adversarii au
dreph! de a accepta sau nu.
b) dacl ~m!ucZtor in flanc a atacat peste r h d , declarantui poate accepta sau
paatn consilcra carrca drcpt o carte penalizatl.
a) iSi poate atenliona partenerul de unde trebuie s i joace (din m% sau de la mort)
b) Poate preinthpina o renonsi, intrebhdu-qi partenerul, aknci c h d acesta nu mai
rgspunde la culoare, dacii nu are carte h culoarea respectivg
c) Mortului nu-i este permis s i comenteze licitajia, jocul saE scorul, on intreba care
este contractul finalhtirnpul jocului
d) Nu poate cere sii vadg ultirna levatii jucatii
Mortul nu are voie s i priveascii ciiqile din m h a partenerului sau ale adversarilor,
caz in care i ~va
i pierde automat drepturile, strict lirnitate de reguli.
Deqi mortul poate actiona pentru a preveni o abatere, el nu are dreptul s i atrag5
atentia asupra nici uneia dupi ce ea a fost cornisii (de exemplu : ai pus ? de ce ?).
Mortul are dreptul s i atingi c5qile expuse numai dupi ce a primit instrucpuni preci-
se ?n acest sens de la declarant (ce culoare ~i care carte).
turnee, doar dupii ce jocul s-a terminat, nu inainte, mortul poate cherna arbitrul.
C i q i penalizate
Termenul de carte penalizatd apare des atunci c h d este vorba de Atac peste r h d ,
Joc peste r h d , Carte expusf, Renonsf sau Prea puline car$ intr-o mhlna. Se referg
la penaliziirile impuse juciitorilor h flanc (niciodati contra declarantului sau mortului),
pentru expunerea prematurii, neintenfionat5sau accidental5 a unei ciix$.
Cartea expusi, ce devine sau este tratatii ca o carte penalizatd, va fi lgsati expusi qi
va fi jucat5 la prima ocazie in oricare din situaiiile : riispuns la culoare, defosg, atac sau tai.
Dacii este rhdul uni jucstor din flanc sii joace, htimp ce partenerul siiu are o carte
penalizati expusi, la cererea declarantului el poate :
- sit joace din culoarea cii@i penalizate
- sii nu joace acea culoare, c&ttimp are mina
Dupii ce declarantul a ales una din aceste doui alternative, cartea penalizati poate fi
reluatii de juciitorul in culpii. Dacii declarantul nu qi-a exercitat dreptul de a alege, cartea
expusi continuii s i fie carte penalizati.
Cazul rnai multor c w i penalizate :
- daci flancul are mai multe cirp penalizate, declarantul poate specifica ca-
re s i se joace
- dacii un adversar are mai multe c5@ penalizate htr-o culoare, qi declaran-
tul cere partenerului celui vinovat sii joace acea culoare, jucitorul vinovat
i$i va relua cgqile expuse
- c h d ciiqile penalizate sunt dm mai multe culori, declarantul poate in-
terzice partenerului juciitorului vinovat s i joace k acele culori. Ciiqile
penalizate din cuioarea interzisi vor fi reluate hm h a juciitorului vinovat
C h d unui juciitor i se cere sii atace sau sii joace 21concordang cu o carte penaliza-
tii ~i el estc incapabil sii o facii (manque, sau ioate ciiqile sale sunt in culoarea in-
terzisg de declarant), el poate juca once carte. Insg, cartea penalizati r&nhe sxpu-
s i .$iea va fi jucatii ia prima ocazie.
458
- Bridge de la A la Z
Dreptul de a revedea levatelejucate

. Dacii declarantul dore~tesfi revad5 ultima levat5, el o poate face dacii el sau mortul nu
au jucat hcii in noua levat5.
. Un juciitor in flanc poate revedea ultima levatii dacii nici el nici partenerul lui nu au
jucat hcii ?nnoua levatti.
. Mortul nu poate cere revederea ultimei levate jucate.
Renonsa
(atunci cdnd un jucZitor nu rdspunde intr-o levatd la culoare, degi are carte in acea culoare).
1) Procedura de corectie atunci cind juc5torul h culpii igi di seama de eroare hainte ca
el sau partenerul sii fi jucat la levata urmiitoare :
a) daci eroarea apa#ne declarantui (din m h proprie sau de las mort:, nu se aplici pe-
nalizari gi cartea este repusi la locul ei. Adversarii pot rejuca apoi orice carte ~i
schimba corespunz5torjocul. Totu~i,daci eroarea nu a fost observatg inainte ca de-
clarantul s i joace ~ide la mort, el i ~poate
i corecta eroarea dar nu poate replasa la lo-
cul ei cartea jucata de la mort.
b) dac5 eroarea a fost cornis5 de un jucgtor in flanc, acesta va trebui sll rilspun& la cu-
loare dar cartea jucata eronat va rgmdne carte penalizatg.
2) Procedura de corectie dacii, dupi renonsii, jocul a continuat :
- daca axa vinovata a mai cQtigat minimum dou5 lwate dup5 consumarea renonsei (nu a
fost corectatg inainte ca juciitorul vinovat sau partenerul sgu s?i fi jucat la levata urmitoare),
ea va ceda adversaxilor dou5 levate la sf"argitu1jomlui.
- dac5 nu a cii~tigatdeck una, atunci va ceda doar una.
- d a d nu a mai cPgtigat nici o leva@ nu se aplica penalizare.
3) Dacii se produce o renonsii la levata a 12-a, gi ciiqile nu au fost amestecate, levata
trebuie reconstituitii gi jocul reluat gi cu levata a 13-a. Se aplicii penalizare dacii
renonsa a fost fZcut5 inaintea partenerului, $i anwne se poate specifics care dntre
ultirnele douii ciir$ r h a s e trebuie pus5 ?nlevatii. Dacii renonsa a fost remarcat5 du-
pii ce ciiqile au fost arnestecate, nu exist5 penalizare.
Revendicarea levatelor restante
C2nd un juciitor pretinde ultimele levate, el crede c5 define controlul absolut ~i do-
revte sii nu mai piardi tirnpul. Dar deseori se h t h p l 5 sii nu fie ass, sau adversarii s5
creadii cii pretenfia este eronat5.
1) C h d declarmtul r e c l e restul de levate, el trebuie sii-Si exputG &$le ~i planul de joc.
Apoi :
- orice adversar poate cere clarificiiri.
- dacti adversarii accept5, pretentia este admisti.
- adversarii ivi pot expune ciqile pe mas5 pentnr exarninare.
- orice incertitudine in privinp jocului va fi rezolvat5?nfavoarea advcrsanlor.
2) C h d un juc5tor in flanc reclam2 rcstul de levate, el $i arati una sau toate A$le declaran-
tului Accs'a poatc inslsta ca jocul sti co~tinue.Dac5 flancul $-a e q u s c5$le, &du-i astfcl
gaCe~ed111 informa$ ilicite. ci@iicacestuia ar ~uteafi tratate u1terior drept c* penalimte.
Miscelanea 459
A. Sisteme de licitafie :Sistemui standard - Trej7a de precizie - Trejla albastrd

-ACOL -La majeure cinquibme
B. Convenfii :Key Card B W - Ronzara B W - FA neobianuit - Michael's cue
bid - Bicolorele Ghestem - Checkback - Convenfii de atac ~i semnnlizare, alte-
k decrit standard: Busso, Russinow, Romane, Jurnalist - Convenfii dupd des-
chiderea adversri de 1 FA: Landy, Ripstra, Cappelletti Hamilton
Pe &ur5 ce un ju&r de bridge p r o g r e s d , el simte nevoia de a ^hglobain arsenald

cuno$njelor sale metode mai avansate, care s5-i creasc5 perforrnanfele. Folosirea unor sis-
teme cu secvenle rnai elaborate, cu deschideri axtificiale, precurn gi introducerea in sistem a
unor convenfii cu paleti larg5 de utilizare, servesc perfect scopului.
in cele ce urmeaz55 v5 vom prezenta foarte sumar, pentru a v55 familiariza, ciiteva
sisteme de larg5 rgsphdire, precum gi cele mai importante convenfii care pot fi ugor
inglobate in orice sistem gi sunt de mare folos. Cei ce vor dori sii le aprofundeze vor tie-
bui s5 apeleze la literatura specific5 hdomeniul respectiv.
Ar mai fi de adiiugat c5 nu este suficient a adopta un sistem sofisticat, sau cit mai
multe conveniii, pentru a deveni un juc5tor mai bun decit ceilalti. Lucrkd in echlp5 cu
partenerul, citind literaturg din domeniu ~i jucind cit rnai mult, numai astfel se depggeg-
te stadiul de ,,ve~nicincepiftor".
A. SISTEME DE L I C I T A P
Pe l h g 5 sistemul natural standard, w a cum v-a fost prezentat %I acest volum, pe
glob se bucur5 de o mare rksphdire alte citeva sisteme, excelente toate. Un sistem natu-
ral, cum este denurnit de pild5 Standard-ul american, este cel care presupune ca atunci
c h d licitezi pic5 ai pic5, c h d spui FA ai o miin5 echlibrat5 etc.
Dar gi %I sistemele naturale pot fi hglobate gadgeturi, convenfii, unele - cum ar fi
Stayman-ul, Blackwood-ul sau contra-ul negativ - fiind practic adoptate de rnai toatii
lumea gi considerate ca E c h d parte aproape din natural.
Vom incepe prezentarea cu :
SZSTEMUL DE LZCZTATIE STANDAD

(folosit de WBF in turneele individuale, cel mai util atunci c h d jucati cu parleneri ocazionali)
1).DESCHIDERI (pe pnncipiul la longue d 'abord)

a) 1 +/+ - cea mai bun5 minor5
b) 1 V/A - minimum cinci c w i
C) "1 FA - 14 - 18 P.O.
d) 2a - 21 - 24 P.O. sau 8-9 levate de joc, forcing nedeterminat
e) 2 + - peste 25 P.O. balansat sau peste 9 levate de joc. Forcing de m a q 5

,f) 2 *!c - semibaraj major
gj 2 F A - 21-22 P.O. balansat
h) 3 la culoare - baraj, in levate de joc
i) 3 F A - gambling (%r5 @eri exterioare, culoare solid2 de minim gapte c5#)
j) 4 la culoare - baraje ?n levate de joc
2). R.&PUNSURI LA DESCHIDERE

a) riispunsurile se vor baza pe principiul la longue d 'abord
b) 1 FA - natural, nonforcing
c) once schimbare de culoare - forcing pentru un tur
d) 2 FA - 11-12 P.O.
e) susfinerea culorii de deschidere cu sau fir5 salt - nonforcing
f ) schimbare de culoare cu salt - forcing
g) r5spunsuri la deschiderea de 2 a :
-2 + - 0-2 controale, orice distributie
- 2 v / 4 , 3 *I + - 3-4 controale, mininlum cinci c 5 a
- 2 FA - 3-4 controale, balansat (eventual minora in cinci)
- 3 v l 4 , 4 .t./+ - minimum 5 controale, minimum cinci c5;i
-3FA - minimum 5 controale, balansat (eventual minora in
cinci)
obs. :dupii rdspunsul de 2 FA, licitapa de 3 trefie este Baron (cere culori de patru ckrfi)
h) r5spunsurile la deschiderea de 2 + :
-2v -Gr5Agi70-5P.0.
- 2 r - 1 As major
- 2 FA - %ri A$i, peste 7 P.0.
- 3 a - Asul de trefl5
- 3 + - Asul de car0
- 3 v / 4 - fir5 Agi, minimum 6 c5rj1, culoare bun5
- 2 F A -2A9i
obs.: licitaren man~eide cdtre repondent este un anun,t mai slab decdt licitarea unei
culori, sou sus,tincre simplLi.
i) rispunsurile la deschderea de 2 v / h :
- 2 FA - releu, tare, cere precizarea scurtirnii, dac5 nu existi se repet5 culoarea
- susfir?ereaculorii de deschidere, chiar cu salt - continuare a ba~ajuiui
j) rispunsurile la deschiderea de 1 FA :
-2+ - Stqman clasic
- 2 +Ir!*/FA - transfer pe cupi, pici, treflg. care
k) riispunsurile la deschiderea de 2 F.4 :
- 3 - Baron
- 3 9 /rr .- transfer pe cup%'picg
If drrpg deschicierite de baraj, schimbuI de culoare este forcicg.
Miscelanea 46 1
3). LICITATiI & INTERVENTIE
a) once licitafiede culoare - natural

b) licirarea cu salt a unei culori noi - tending de barzj
cj FA la mvel minim - natural
d) cue-bid - m h a foarte tare, peste 20 P.O.
e) schimb de culoare dup5 intervenfiapartenerului - nonforcing
f) pas - poate fi o pregtitire hvederea penaliz5rii
TREFLA DE PRECIZIE
Sistemul a fost dezvoltat gi pus h valoare de C.C.Wei h anii '63. El este bazat pe
deschiderea artificial5 de 1 (peste 16 puncte, mhti excentric5) ,pe majorele hcinci gi
deschiderile de 2 V / A slabe. Principalele prevederi ale sistemului sunt :
* Dupfi deschiderea de 1 a :
1 + = 0-7 puncte, r5spuns negativ. Dacfi adversarii intervin, un contra sugereazfi
5-7 puncte.
Restul r5spunsurilorYrespectiv 1 V / A, 2 a/+ sunt pozitive, peste 8 puncte, culoare
hcinci gi devin forcing de man@
1 FA = 8 - 10 puncte.
2 FA = 11 - 13 sau peste 16 puncte.
3 F A = 14- 15puncte.
Dup5 r5spunsul negativ, 1 FA din partea deschidentului = 16-18, 2 FA = 19-21 gi
3 FA = 25-27 puncte.
Culorile spuse de deschident sunt hcinci.
* Deschderile de 1 + ,1 V gi 1 n sunt limitate, phti in 15 puncte, cu majorele hcinci.

* 2 este deschldere natural& cu o culoare h Sase sau h cinci cu o major5 hpatru. Pe
rkpunsul de 2 + ,cerere de clarificare, cu minim gi patru c5rp pe major5 ea este declara-
t5, cu maximum este spus5 cu salt, iar cu gase c5x$ ?ntrefl5 gi Gr5 major5 se repet5 cu-
loarea.
* 2 + = tricolor&,4-4-4-1 cu singleton 31car0 gi 11-15 puncte, sau culoare de car0 natu-
ralti (ca gi 2 a).
* 2 v / n = slabe, culoare in Sase.
* 2 FA = standard, 22-24 puncte.
* 3 FA = gambling.
Principalul dezavantaj a1 deschiderilor cu o trefl5 tare apare atunci c h d rhpunsurile
sau descrierea miinii sunt kgreunate de intervenliile adversarilor, care ^mpie&c5 dialo-
gul pas cu pas. Pe de altti parte, avhd multe trepte disponibile gi precizarea de for!;,
sistemele ce folosesc deschiderea de o trefl5 tare par cel mai bine pregfitite pentru Iicita-
tiile ce conduc sigur la man25 ~i $ern.
462 Bridge a2 la A la Z
TREFLA A L B A S T ~(Blue Team Club)
Sistemul folosevte deschiderea de o trefl5 forcing cu milini de la 17 puncte h sus.

Riispunsurile sunt date pe controale (As=2 controale, kg5=l control) :
1+ = negativ, 0-2 contioalz sub 6 puncts.
1V = 0-2 controale, peste 6 puncte.
1r = 3 controale.
1 FA = 4 controale. Si a9a mai departe, treapt.2 dupfi treapt.2.
Salt, 2 v/h = major5 in gase cu doi onori, sub 6 puncte.
Dac5 existii interveniie dupii deschidere, pas-ul este echivalent cu 1+, iar contra cu
a doua treapt.2.
Deschiderea de o treflg este forcing p h 5 la 1 FA.
- Deschiderile de 1+ / v / r sunt limitate phii la 16 puncte gi pot fi acute gi cu culori

in patru.
- 1 FA poate fi 13-15 cu trefl5, sau 16-18 normal.
- *
2 = deschidere limitat5 cu trefla ?n cinci cu o major5 sau h vase. Mspunsul de 2
este artificial, forcing gi cere descriere.
- 2 + = tricolor5 tare, 4-4-4- 1 cu 17-24 puncte.
- 2 v 14 = baraj, 6-1 1 puncte, culoare in gase.
- 3 FA = gambling.
ACOL
Este sistemul standard folosit in cea rnai mare parte a cornonwealth-ului britanic.
Fa@de standardul american, principalele deosebiri sunt :
a) deschiderea de 1 FA e slabii, 12-14, eventual schirnbatii h caz de vulnerabilitate.
b) deschiderile de 1 la culoare au tendin@de a fi mai slabe.
c) deschiderile se pot face cu patru car$ la culoare ~ipe majore.
d) frecvente licitalii limitate gi invitationale.
e) 2 & artificiale, tari,forcing p h 5 la 2 FA (nouii sau rnai multe levate de joc).
f ) deschiderile de 2 +lvln, forcing un tur, opt levate de joc.
Deschiderile tari (e ~ iaujfost detalzate in cadrul capitolului II bag. 135.
Este foarte asemriniitor standardului american. !n Franp gi ?n Germania este jucat de

aproape majoritatea bridge-iqtilor, cu meniiunea cfi gentm deschiderile de unu la culoare
exist5 o limiti maxim5 superioar5celorlalte sistemc (a~a-zisulForum Digeman).
Regulile de bazfi ce guverneaz5 sisternu1 sunt :
1. Pentru a deschide cu 1v sau cu 1 4 sunt necesare cel putin cinci car$.
2. Deschiderea cu cea mai bung minor5 cere ca: in absenta ur~eimajore in cmci. sii se
dsschidfi cu mintncra cea mai Iun&
3. Deschderea dc 1 FA se situeaza ktre 16-18 P.O. gi cere o distributie echiibratii.
Modern, sistemul La majeure cinquieme folose~tedeschiderea de 2 *ca forciqg

nedeterminat, de 2 + ca forcing de man95 iar cele de 2 V I A slabe. Dar in sistemul clasic,
tzblou! cleschiderilor aratfi astfe! :
. 1 pe minor5 = de la 13 P.O. p h 5 la 23 P.O.D. gi minimum trei cwi.

. 1 pe major5 = de la 13 P.O. sau 14-23 P.O.D. cu minimum cinci cwi.
. 1 FA = 16-18 P.O. ~iQstribufieechllibrati.
. 2 * = de la 23 P.O. sau 24 P.O.D. on mai mult. Once fel de distribufie, forcing de
mmg5.
2 + /v 14 = 20-23 P.O.D., culoare %-I Sase cu cel pufin trei onori.
2 FA = 2 1-22 P .O., dtstribufieechilibratii.
Ideea care a condus la descoperirea unor licitatii convenfionale a fost fir5 hdoialii
dorinp de a exprima cfit mai precis mumite caracteristici ale m&nii, care printr-o singu-
r5 vorbire natural5 nu ar fi fost posibil5.
0 conventie este qadar o licitafie artificialii, sau un joc cu o semnificafie aparte,
care se abate de la sensul natural gi care a fost stabilitii gi pus5 la punct %I urma unei in-
felegeri prealabile cu partenerul. Cu alte cuvinte, printr-o convenfie se liciteazii o culoare
care de fapt nu este cea real5 gi care transmite un mesaj exact sau cere un riispuns precis
din partea partenerului. Ceea ce obligii axa care declangeazii o convenfie (lucru p r e v b t
in Codul internahonal de bridge la capitolul Alertd) s5-gi informeze adversarii asupra
conveniiilor folosite, at2t la hceputul partidei, cat gi h momentul c h d o aplicii, prin
aga-zisa alertare (se tapeaz5 in mas5 gi partenerul celui ce a ficut o licitatie artificial5
este dator s5 le explice clar gi detaliat adversarilor sensul licitafiei, dacii ace~tiao cer).
Aceastii obligatie fine de codul de fair-play a1 bridge-ului, d h d posibilitatea adversanlor
s5 fie %-I cunogtin@de cauzii ~i sii se poatii apiira.
De aceea in partid5 liberi, in rober bridge, in special contra unor adversari ocazio-
nali, nu este etic ca acegtia s5 fie coplegiti cu licita$i conventionale la care nu au preg5tit
contrajoc de apiirare. Char gi %I bridge-ul competifional, h turnee pe grupe valorice, nu
este permis5 deciit folosirea convenfiilor arhicunoscute, pe care adversarii Stiu s5 le re-
zolve.
& fine, un avertisment se cuvine a fi %cut fa@ de capcana pe care o reprezintii in-
globarea h sistem a prea multor conventii (^mlume sunt peste 400) cu o micg fiecvenp,
in special fiindcii pot fi uitate de unuI din parteneri sau gregit inlelese in unele situafii.
Succintele prezentiiri care urmeaz5 vor trebui mai pe larg studiate de ctitre cei ce
doresc sii le foloseasc5, pnn consultarea ~i a altor surse din literatura de strict5 speciali-
tate existent5 in domemul acesta. Deci scopul acestui subcapitol nu este de a vii pune la
indemkii in extenso cele mai uzitate convenjii. Spafiul nu o perrnite. Cititoml care va.
dori sii hglobeze in arsenalul siiu citeva gadgeturi, o va putea face adaptind in sistem
unele dm cele ce v5 vor fi prezentate, pentru secvenfele integrale apelhd la literatura

special5 a domeniului. Ceea ce facem aici este sH fun avocatul unora dmtre ele gi s5 vii
sf5tuim sii le includeti %I sistemul folosit, deoarece sunt utile gi permit descrierea multor
situafii care, folosind doar licitatia standard, nu pot fi transmise corect gi la timp partene-
rului, !n acelaqi timp, atragem atenfia c5 nu a d o p ~ dneap5rat 20-30 de conven$i ve$
deveni un juc5tor mai bun gi, pe de altii parte, mai ales dacii nu aveti inten$a s5 deveniti
un star a1 bridge-ului competitional gi veg juca in diverse companii, nu le veti putea
aplica cu unii care nu le cunosc sau nu se pot apiira de secvenfele artificiale, iar bridge-ul
dvs. nu va fi etic.
Accepthd necondifionat faptul cii sistemele moderne de licitalie gi o bun5 parte din
convenhi au condus la o evolutie favorabilii asupra preciziei licitafiei gi deci gi a randa-
mentului, iar bridge-ul competifional este climatul in care pot crege campioni, nivelul
de licitatie gi joc fiind net superior, nu putem uita totugi o realitate. Pentru majoritatea
dintre noi bridge-ul r i m h e un joc, un hobby, dorit a fi ciit mai pliicut gi relaxant, iar cu
ajutorul notiunilor hrnizate in aceasti carte il vom juca mai bine deciit cci care nu
ciitugi de pu$n sii progreseze.
KEY CARD B W
!n aceast5 convenfie, de r&puns la 4 FA, Riga de atu este considerat ca al cincilea

As gi este inclus ?nscala de riispunsuri, care aratii, dupg declanqarea BW, astfel :
5 * = 0 sau 3 Aqi
5 + = !sau 4 Agi
5 v = 2 sau 5 Agi gi neagii Dama de atu
5 a = 2 sau 5 Agi gi Dama de atu
+
Dupii 5 sau 5 + ca rHspuns la 4 FA, cel ce a declangat conventia poate, prin 5
FA, sH se intereseze de existenp Damei de atu. Repondentul, &5 a o avea, revine la cu-
loarea de atu la nivelul minim, sau face salt ori un cue-bid de control de turul doi - daca
o are.
0 versiune a BW-ului originar folositi in sistemul i t a l i c dar in prezent rnai riisph-

dit5 deciit BW-ul clasic, propune dupii 4 FA urm5toarele r5spunsuri :
5 6 = Osau34i
5 + = 1 sau 4 Aqi
5v = 2A~i
5 r = 2 Agi plus Riga de atu
varianta originar55 v gi 5 r argtau 2 Asi de aceea~iculoare ,sau de rang egal etc.
Miscelanea 465
FARADE ATU NEOBI$iVUIT

Conveiljia este destinatii descrierii unei miiini ce conlke o bicolorii, h principiu de
5 - 5, prin licitarea unui FA care nu poate fi in mod logic considerat ca fiind natural.
Ea se efectueazg printr-o intervenhe cu salt in FA: dupii deschlderea adversii; ~i in
principiu numegte o bicolorg a celor douii culori diferite ca rang (dacii adversarii au lici-
tat o singurg culoare). De exemplu, dupii 1 v / r - 2 FA = bicolorii de minore
dupii 1 i f + - 2 FA = bicolorii de majore
Dacii adversarii au licitat dou&culori, bicolora se refer5 la cele douii culori restante.
De exemplu, 1+ - pas - 1r - 2 FA (bicolorii treflg-cupii).
Prin urmare, o interventie simp12 de 1 FA este natural&,iar cu o m h i i tare, de valoa-
rea unei deschlderi de 2 FA, se folosegte contra de ape1 gi apoi eventual FA.
Conventia este larg riisphditii, in general se face cu miini sub valoarea unei des-
chideri (8- 11112 pun&), cu intentia de-a conduce axa la un eventual sacrificiu profita-
bil.
Intervenfia de 2 FA, fie c2 este directi fie cu o mhti pasatii, cere partenerului sii
aleagii ca atu culoarea cea rnai bine fitatii dm cele sugerate a fi 5 - 5. Vizuali~hdm h a
intervenientului, cu doar trei c w in una din aceste douii culori, repondentului ii este
ugor s& aleagii. De exemplu, dacii 2 FA a fost spus cu minorele gi acesta are trei c w
htr-o culoare gi dou&in cealalti, este obligat s-o liciteze pe cea rnai bine fitat:. Iar dacii
are, sii presupunem, cinci cii* intr-una din aceste culori, cel rnai corect r5spuns va fi
licitarea cu triplu salt a acesteia. Principiul barajului, care cere a nu liisa adversarii sii
vorbeascii nestingherifi, trebuie aplicat.
Ceea ce i se poate reproga conventiei este cii adversarilor le este mult rnai uSor sii
reconstituie distributiile adverse, dar acest impediment se regiisegte in rnai toate conven-
tiile ce precizeazii clar distribufiile, iar omletd nu se poate faceflrd a spurge oudle. De
multe ori hsii adversarii vor decide gregit, fiind lipsifi de spatiu de descriere.
MICHAEL 'S CUE-BID

Destinatii s5 faciliteze h licitafile competitive descrierea unor miiini bicolore, con-
ventia a fost inventatii de expertul american Mike Michael gi este una din cele rnai flexi-
bile gi populare conventii. Conditii pretinse :
a) distributia : 5-4 sau 5-5 (cu 6-4 nu se recomandii utilizarea).
b) culori promise prin cue-bid :
2 4 spuse dup& 1+ = v gi 4
2 + spusedupg 1 + = v $i r
2 v spusedupiilv = r g i + s a u +
2 A spusedupii 1 4 = v gi 4 sau +
c) punctajul variazii h funche de nivelul de vorbire gi de vulnerabilitate, dar, cum con-
ventia are ca scop tiiierea dm spatiul de licitajie a1 adversarilor gi un eventual sacrificiu
hpotriva lor, condijiile sunt sub nivelul ileschlderii. h general, intre 6 - 11 P.O.,ma-
ximum doua ievate defensive, punctajul concentrat h cu!orile vizate, conforma$e solidii
a culorilor vizate
Cu c2t nivelul licitafiei este rnai ridicat, cu atit con&$iilepretinse cresc.
Rdspunsuri dupd un cue-bidpe minore (1 + - 2+ sau 1+ - 2 +) :

1. 2 v sau 2 r = alegere de cdoare, stop, cer pa-tenerului sii paseze.
2. 3 V sau 3 n = invitationale gi cer partenerului s5 declare mansa dac5 e maximal.
3. 4 V sau 4 n = stop ?nman& fie datoriti valorilor necesare, fie ca un sacrificiu
hiticipat.
4. 3 FA = natural, stop, cere partenerului s5 paseze.
+
5 . cue-biduri in continuare, respectiv 3 sau 3 +, se fac cu o carte extrem de pu-
ternici gi intenhi de $em.
6. 2 FA cer descriere din partea partenerului. Aceasta se face astfel :
3 + = are 4 v g i 5 n
3 + = are 5 V gi4 r
3 v = are 5 - 5 pe majore, minimal
3 n = are 5 - 5 pe majore, maximal
+
7. 2 + dup5 2 a, respectiv 3 dup5 2 +, aratii definerea minorei spuse, Gr5 dorin-
@ de a juca vreo major5.
Rdspunsuri dupd cue-bid fdcut pe majore (2 v dup5 1 v ,respectiv 2 n dupi 1 4):

1. dac5 se alege de citre repondent cealalti major5 cunoscuti = nonforcing, stop.
2. 2 FA = interogativ, cere precizarea culorii minore necunoscute.
3. salt direct htr-una din mangele pe major5 = stop. Fie cu valorile necesare, fie ca
un sacrificiu anticipat.
4. 3 + sau 3 + = pentru a fi jucate la acest nivel h minora spus8, indiferent care
este de@-iutZi de partener.
5. 3 FA = natural, spre a fi jucat.
6. 3 4, dup5 ce partenerul a licitat 2 v pe 1 v , este invitahonal pentru pic&.
7. cue-bid ln continuare pe major5 arati interes de glem cu m h 5 foarte puternic5.
Apbarea contra conventiei Michael's cue-bid.

Stiind c5 mina este obstructivg, apgrarea nu e foarte dificili, mai ales daci se cu-
noagte faptul c5 intervenientul are majorele. Exist5 secvente specializate ce tind la a rs-
mine in ofensiv5 gi la g5sirea celui mai potrivit contract.
* Dup5 un cue-bid minor :
- 2 FA = natural, invita$onal. cu stop 3I ambele majorq.
- 3 FA = natural, stop hambele majore.
- Sus$inerea mhorei deschidentuIui = nonforcing. Cu salt, tent5 de baraj.
- Cealalti minor5 = ncnforcing, cu bun5 culoare ca a t . .
- 2 V , respectiv 2 n = in~itafional,cu stop in majora respectiva, in drum spre an
eventual 3 FA daca partefierul controleaza cealaltii major&.
- Contra = cu interes de a penaliza adversarii.
* Dup5 un cue-bid pe majore :
- 2 FA ,yi 3 FA = naturale ~i promit stop in culorile adverse.
- Suslinerea simp15 = nonforcing.
- Salt k m m ~ =5 tent%de baraj.
- 3 4 ,respectiv 3 + = nonforcing, cu o culoare bun3 de atu de joc.
Miscelanea 457
Contrele de penaiizare sunt mai dficil de adrmnistrat datoriti faptuiui cii nu este cu-
noscuti cea de a doua culoare a intervenientului.
BICOLORELE GHESTEhf
Elaboratii de expertul fiance2 Pierre Ghestem, aviind o gamii larg5 de precizare a
bicolorelor definute, aceastii convenfie, redutabilii in apiirare, dii posibilitatea determinii-
rii rapide a unui excelent atu, existenp fitului reprezenthd o sursii suplimentarii de leva-
te de joc. Condi9ile de declangare a convenfiei pornesc de la miini limitate in P.O., sub
deschidere (7-1 l), p h 5 la cele ce au $i pretentiile cerute de deschideri, cu condiiia deji-
nerii unei bicolore de minimum 5 - 5.
Interventiile se fac astfel :
1) Pe deschiderile adverse de 1+/v / r :
a) cue-bid = bicolorii de treflii ~iculoarea de rang superior rhasii. Si anume,
1+ - 2 + = treflii gi picii; 1V - 2V = trefla gi pic;; 1 4 - 2 4 = treflii gi cupii.
b) salt la 2 FA = bicolorii de treflii gi culoarea de rang inferior rhasii. 1+ - 2 FA
= treflii gi cup5 ; 1v - 2 FA = treflii gi car0 ; 1 r - 2 FA = trefl5 ~i caro.
c) salt in 3 a = neagii trefla gi culoarea de deschdere. 1+ - 3 i = cup5 gi pic5 ;
1 v - 3 a =carogipicii; l r - 3 i =carogicupg.
2) Pe descluderea de 1+, care poate fi pregiititoare sau convenfional5, existi udtoarele
posibilitiiji :
+
1 - 2 i = natural, culoare de trefl5 ; 1+ - 2 + = cup2 gi pic2 ;
l i - 2 F A = c a r o g i c u p i i ; l a - 3 +=carogipic5.
fn cazul in care avem o bicolorii cu treflii, nu r i m h e deciit solufia de a o anunp du-
p5 ce mai int% am interveniP2u cealaltii culoare a bicolorei.
Rfispunsurile partenerului sunt guvernate de regulile normale ale apelurilor. Astfel :

- pit15 la 8 puncte, se va alege culoarea cu fitul cel mai bun, la cel mai jos nivel.
- intre 8-1 1 puncte, se va licita cu salt culoarea ?n fit.
- peste 12 puncte, se va cue-bida, formuihd pretenfii de man$%.
- ?n caz de misfit total, se va anunfa culoarea proprie de minimum gase c-, stop.
CHECKBACK ( sau Stayman intlniat)
Dupii o secvenF : minor5-rnajorii-fir5 de atu, repondentul dore~tes5 joace fie o par-
fial5, fie sii invite la man85 sau glem 51oriciye dm culori sau fir2 de atu, hcercind s8-~i
descrie c k max degrabii m h a la nivel jos. In acest scop, o eficientii conveniie este aga-
zisul checkback, destinatii investigrii posibilitijii ca axa sii detin8 un eventual fit de opt
ciirfipe majore (5-3 sau 4-4). Sii exernplifich :
Intr-o secvenp : 1+ - 1r
1 FA - 2 i juciind standard, licitaiia de 2 a este natural5 gi
nu este forcing. Jucind checkback, ea devine artificial5 gi forcing. Are ca scop fie giisi-
rea,,unui fit 5 - 3 la pic& fie unul de 4 - 4 la cupii. Doug m2in.i exemplu ale
deschldentului lhuresc hncfionarea :
1. n 9 5 3 V D V 3 2 + R D 9 5 4 A D
2. 4 D 9 v D V 3 2 r R D 9 5 4 A 3 2
Cu prima mhii, deschidentul va ignora faptul d are patru c&$ la cup5 gi va susfine
pica repondentului. Cu m h a doua, el poate sii-gi anunp cupa in patru.
Dacii nu are nici patru cupe, nici trei pici, deschidentul va continua natural repethd
caroul sau spunhd bcii o dat5 FA.
Cel ce declan~azgun Stayman htiirziat ar trebui sii aibii o mhii de tipul :
a. r R V 1 0 3 2 v R 7 3 + A 6 4 4 7 6
b. n R V 1 0 3 2 v A 9 8 6 + A 6 4 4 7
CONFZNTII DE ATAC 81SEMNALIZARI, ALTELE DECAT

CELE STANDARD
BUSS0 (sau atacuri de atitudine)
Principiul de la care pleacii este cel potrivit c h i a cu &t cartea atacati este rnai mi-
cii, cu atiit culoarea respectivii este mai plficut5, gi viceversa. Astfel, ^hpotriva unui con-
tract de FA :
a) atacul unui 9 din 952 transmite lipsa unei levate potenfialein aceast5 culoare.
b) atacul cu 6 din D862 sugereaz.5 interes moderat.
c) atacul cu 2 din RV8742 sugereazg o culoare pentru care e x i d interes.
ATACURI RUSINOW
Se aplicii doar la contractele de culoare, doar la prima levat5 gi nurnai data partene-
rul nu a licitat culoarea. Are avantajul cii oferii posibilitaaa de a determina cu precizie
onorii definufi.
Atacul Rusinow prevede ca din doi onori aliiturafi sii se atace cartea mai mica (Da-
mii dm RigB-Dd). Doar dacii acegia sunt dubleton, se revine la normal.
Juchd Rusinow, partenerul gtie exact c h d atacantul are gi o a treia carte. Dacii ata-
cii Riga urmat de Darnii, este dubleton gi aceastii informafie poate fi folositoare b multe
situafii (se poate prelua, oferi un tai etc.).
Accst tip de atacuri a fost preluat ulterior de italieni, in cadrul aga-numitelor atacuri
romane.
ATACURI ROMANE
atacurile romane, dintr-o culoare lungii, jucarea Asului neagii k g a , Riga neagii
Dama etc. in cadn~lunei secvenje interioarc de tipul RVlO se atac5 decarul. Un tabel de
atacuri, cartea marcat2 reprezentind atacul, arati astfel :
ATACURI JURNALIST
Au fost propuse de edtorii Bridge World Magazine In anii '65 gi combing Rusinow
cu BUSSO,popular Incercurile de experp.
Atacurile Jurnalist functioneaz2 astfel :
A). hnpotriva contractelor de culoare
a) dm combinajii de onori, a1 doilea, ca gi la Rusinow.
b) din cii* mici, func$e de distribu$e :
- distribu$e cu sot, a treia.
- distribu~e51% sol: cea mai mica.
B). hnpotriva contractelor de %I% atu
As = normal, provenind dintr-o culoare ARVxx sau ARlOxx, cu cere-
re de deblocare a onorului din partea partenerului, sau sernnalizare de
distribufie.
g = promite Dama sau Asul, dar nu ambele.
Dam5 = promite Valetul sau RD 109. Cere de asemenea deblocare, dacii parte-
nerul are Valetul.
Valet = neagii onor superior dar promite decarul.
10 = garanteazii unul din onorii superiori (A, R sau D). De pildii A109,
R109, D109, AVlO sau RVlO.
9 = prornite decarul dar nimic rnai mare.
fn capitoiul jocului in apcirare @ag.392) giisili $ aite convenpi de atac 8i semnaiizare(lMUD

$i Itaiiene)
LANDY
Apiirarea sugeratii de expertul Alvin Landy oferii posibilitatea de a descrie o bicolo-

rii major&(unele variante o joacii prorni*d cinci cupe gi patru pici), dupii o deschidere
adversa de 1 FA.
principiu juciitorul care declangeazii convenfia Landy trebuie creditat cu o m i n i
echivalentii cu o deschidere (cel p u p 13 puncte), ~i el o face declarind 2 +.
Espunsuriie sunt urmiitoarele :
1) pas, mini slab5, cu lungime mare de treflii, posibil h gase.
2) 2 +, idem ca la punctul precedent, cu lungime de caro.
3) 2 v sau 2 4 . Repondentul este slab ~i plaseazfi contractul In majora lui cea n a i
lunga (o poate avea chiar Intrei). Cere stop.
4) 3 v sau 3 r este natural gi invitafional,char cu trei carji dar cu m h i i tare.
5) man95 dlrectil pe majore. Cu excelent fit ?nculoarea spusii gi valori corespunzg-
toare.
6 ) 2 FA, licitatie hcurajant2, cere partenemlui s i spun5 rnajora daci o are h cincl.
Asemiingtoare cu Landy %I multe privinfe, ea promite ambele majore in patru qi to-

*
lerang pentru minora prin care se declanqeaz5 convenfia - respectiv 2 avhd gi treflk
*
sau 2 avhd qi caro. De fapt o tricolor5 gi puncta.. de deschidere. Espunsurile se pot
clasifica astfel :
1) pas = fit pe rninora respectivk slab, cere pas ulterior.
2) 2 v sau 2 r = fit pe majora respectivg (eventual %I trei), slab, cere pas.
3) 3 V sau 3 r = invitational, cu fit de minimum patru c5@, peste 10 P.O.D.
4) cealalti minor5 = slab, minimum gase c51$, stop.
5) 2 FA = forcing de mangg, cu excelent fit pe cel p u p una din culorile
intervenientului. Cere descriere.
CAPPELLETTI - HAMILTON
Este una din cele mai bune convenfii jucate :npotriva deschiderii adverse de 1 FA
gi, %r5 indoialg, cea mai practic5. Drept creatori iqi disputi onoarea Michel Cappelletti
qi Fred Hamilton. S5 definim funcfionarea :
1) Contra este pentru penalizare gi sugereazg o m h 5 tare echilibras, echivalentii
unei deschideri de 1 FA tare, care o dep&eqte pe cea a deschidentului. Partenerul va cal-
cula dac5 au sau nu ûnpreun5 21 de P.O.,caz h care adversarii nu sunt in m5rsur5 s5
realizeze contractul, gi va pasa, transformhd contra-ul in penalizare, sau va continua cu
licita$iile convenfionale ce se aplicii dac5 deschiderea de 1 FA ar fi fost a partenerului.
2 iva fi Stayman iar 2 + gi 2 v transferuri etc.
2) 2 isugereaz5 o m b 5 monocolor5 intr-o culoare oarecare. De obicei %I gase sau
mai multe c5rfi. Repondentului i se cere s5 s p d 2 +, artificial, ceea ce ii va permite
intervenientului s%-ginumeasc5 culoarea real5. Dac5 2 sunt contrate, repondentului i
se cere s5 nu intervin5 in licitafie. Dac5 o face, atunci descrie o m h 5 bun5 proprie. Deci,
dac5 ar spune 2 +, nu ar fi releu - ca in cazurile c h d nu a intcrvenit contra, ci ar fi cu-
loarea lung5 real5.
3) 2 v promite bicolor5 de majore. Ideal 5 - 5, dar mai des 5 - 4.
4) Dac5 intervenfia este 2 v sau 2 r , se promite majora respeciivii qi m a din culorile
minore. Dac5 repondentul nu are toleran@ pentru majora numit5, el poate licita 2 FA
pcntru a cere precizarea minorei.
5) 2 FA Ca in muIte alte licitatii h apiirare, asemenea intervenfie promite ambele
minore.
6) Dac5 d n a a fost pasantii qi in reveil contreaz5. cere partenerului s5 Iiciteze trefl2i
Apoi va pasa cu treflii; va continua cu capo dacii are caro-cup5
DESPRE BRIDGE-ul COMPETITIONAL
Concursuriie de perechi - Concursurile de eclzipe - Turneul individual -
Bridge prin Internet - Organizatiile conduccitoare ale bridge-ului - Campiona-
tele mondiale - Festivaluri, turnee, alte concursuri de bridge - Chicago bridge
Contract bridge-ul jucat de milioane de persoane in partid5 liber5 cu prietenii ca un

joc de societate, fiind un hobby captivant, nu este unicul mod de a practica jocul. h c 5
din anii de debut juc5torii gi-au dat seama de valenlele sale sportive gi au trecut la orga-
nizarea lui gi sub form5 de competitii. Interesul a crescut de la an la an, bridge-ul de
concurs cu caracter sportiv, h care elementul de sans6 este eliminat, captivhd tot rnai
multi practicanfi. Competifiile de bridge s-au hchegat sub &verse forme de concurs :
turnee de perechi, de echipe, formule mixte, individuale. Au luat fiin@ in rnai toate @rile
federalii de bridge, care ~i-aufixat ca scop promovarea bridge-ului competihonal.
Bridge-ul de concurs este calea ideal5 pentru un standard mai ridicat ~i in prezent
exist5 milioane de juc5tori care prefer5 aceasti%form5 de joc rober-bridge-ului. Bridge-ul
sportiv, 21care jocul devine o htrecere ~i rezultatele sunt ciasificate, este considerat ca
treapta superioar5 a acestui joc.
competifii tofi juciitorii au aceleagi done de rezolvat gi concuren@ se departajeazti
l i c i h d sau juchd mai bine deciit adversarii problemele ce apar la masa de joc.
Posibilitatea de a juca &verse forme de concurs in cluburi este luat5 In seam5 de
mulfi juctitori, lipsiTi de condifiile de a le juca acas5. Cert este c5, prin intermediul clu-
burilor ~i a1 asociatiilor ce se ocup2i de bridge-ul competifional, jocul a c5p5tat o nouii
dknepsiune.
In cele ce urmeaz5 veti lua cunogtin@ cu formele de concurs pe care le ^knbrac5
bridge-ul competitional : turnee de perech, de echipe gi in&viduale, organizat h formu-
le open, mixt, ferninin, seniori, juniori, universitar gi ~colar, sau pe criterii de valoare.
Recent, prin Internet, o nou5 erg s-a deschs, hplus, bridge-ului. Iar recunoqterea lui ca
sport olimpic va fi desigur benefica gi va asigura acestui sport intelectual locul pe care 11
merit5 in mileniul trei.
V5 vom prezenta pe scurt cum se desfii~oartidversele forme de concurs, forurile de
conducere ale bridge-ului gi principalele competitii cu caracter tradi9onal.
Concursurile de perechi
Cea rnai popularti forma de htrecere este cea htre perechi. Formula prevede ca pe-
rechile ce se afl5 pe axa Nord-Sud s5 fie stafionare iar cele de pe Est-Vest s5 circule ~ i
h final, axele s5-~icompare rezultatele htre ele.
Unitatea de joc este un numar de done (de reguiti 24/26), jucate pereche contra ace-
loragi adversari; dup5 joc cartile sunt reintroduse in etuiuri (aga cum au fost ^mpiirfite)$i
transmise la o a1t5 masa - circulztia etuiurllor htrc mesele de joc urrnhd ur, mumit
sens, in timp ce adversarii urm5tori vin de la o alt5 mas5, din celiilalt sens. Tali concu-
ren;ii vor juca astfel, phi5 la sf^r$itul turneului, acelea~idone, timpul de joc acordat fie-
ctirei done fiind de re515 7 minute.
(Etuiul este un plic special cu patru buzunare, in jecare ajldndu-se cdrtile unui ju-
ca'tor. Pe el este inscriptionatd vulnerabilitatea f i pozitia distribuitorului).
Rezultatele fieciirei done se hscriu h figele de scor ce hsofesc etuiul,
vulnerabilitgtile gi distributiile sunt desemnate artificial iar marca este cea oficialg pre-
v&uG hCodul international de bridge.
htr-un turneu de perechi important este s i marchezi rnai mult deciit adversarii titi
(tofi ceilalfi jucgtori ce se giisesc pe aceeagi axii. De pild5, daci toti joacg o man95 pe
majore, fiind vulnerabili, vor scrie h figs donei ciite 620 h dreptul numiirului lor de
concurs. Dar cel ce va face o levatit h plus va scrie 650, sau daci o va juca pe FA - 630,
bgtindu-i pe toti cei ce au scris doar 620. Deci nu conteazg ciit de mult scrii, ci faptul cii
ai scris rnai mult dec2t ceilalfi. fn turneele de perechi este foarte important sii joci ce joa-
cii tot c h p u l concurentilor gi sB hcerci s8-i depQegti.
La terminarea sesiunii organizatorii calculeazi ~i atribuie un numrir de puncte por-
nind de la top gi ajungind pin5 la zero, pentru fiecare dong, gi transcriu rezultatele intr-
un centralizator. Cel ce a totalizat cele rnai multe puncte devine cii~tiggtor.Aceste sco-
run se pot uvor traduce h procentaje (numiirul de puncte obgnut de un juciitor in toate
donele : topul fieciirei done x numiirul de done = %), h general partea superioarii a cla-
samentelor este ocupatti de cei ce realizeaz5 peste 60 % htr-o sesiune. h prezent aceste
calcule se fac extrem de repede cu ajutorul computerelor.
Marile turnee de perechi comportii rnai multe sesiuni, pentru ca norocul, ce poate
interveni datoriG unor adversari slabi (care te lasii s5 faci levate in plus), sri poat5 fi
aplatizat. h concursurile de perechi conteazii cel rnai mult s5 faci miraculoasa ,,levati in
plus" care ifi oferg rnai multe puncte f a g de ,,restul siilii".
Concursurile de echipe
0 echipii de bridge poate fi formati dm patru, cinci sau gase juciitori (evident c i
numai patru dintre ei joacri in acelagi timp), iar meciurile de echipe sunt concursuri h
care rnai multe formatii se intilnesc intre ele rind pe r2nd Si, dup5 un numgr prestabilit
de done, potrivit unei scale de pwlctzj, se procedeazg la stabilirea hvingitorului meciu-
lui h hnctie de rezultatele obtinute in fiecare dong.
Cum se joac5 ?
htiil~lirilesunt directe, intre dou5 echlpe desemnate a fi adversari h turul respectiv,
jar jocul are loc la dou5 mese (de obicei ir~hcgperi diferite, fiindc5 aceleqi done se vor
juca la ambele mese). Una din echipe igi a~eazrihtr-o sal5 o pereche pe Word-Sud iar la
cealalt2 mas5 a doua pereche pe Est-Vest. Implicit, echipa adversa ocup5 locurile r h a -
se libere. Echipa numitri gazdii este cea care i$i poate alege poziha. Fiindcg acelea~i
done sunt jucate pe parcursul meciului la ambele mese, perechli N-S, respectiv E-V: 'ii
revin ciir$ilepe care le a~ dversarii lor la ceala.lti masa.
Meciurile intre echpe pot ûnbr5ca fcrma unor tururi coaplete, unde fiecare echpii
h cazul a dour\.gnlpe,
joaca cu toa.te celelaite (!:neori chiax tur-retur), sau pot conti;_?~-!a,
dupii un prim round robin cu o final5 h patru sau opt - de obicei trechdu-se pe siste-
mu1 K.O., din lips2 de timp, pentru a desemna ciigtigiitoml.
Cum rezultateie ar putea fi complet asem5~toarepe parcurs, la yauza (dupa 8-16
done) gi la sGrgitu1 ^mdInirii se procedeazti la compararea rezultatelor don5 de dong $i la
stabilirea diferentelor. Procedeul este extrem de simplu. De exemplu, dac5 o ech~pg,pe
N-S, a realizat 3 FA + 1 gi a marcat vuherabil fiind 630 (500 manga gi 130 pentru 3
FA+1), iar adversarii au jucat doar 2 FA just ficute (= 120), dferenp neti este de 5 10 h
favoarea primilor. Aceste diferenfe se transformi in IMP (international match points),
conform unui tabel de translatare p r e v b t de Codul international de bridge qi care este
prezentat mai jos. Numinil total de IMP h favoarea fiectirei echipe este transfonnat ^m
puncte de victorie, dupti o scalti de la -5 la +25/30, gi, cumulat meci dupg meci, va sta-
bili campionul.
& turneele de echipe este foarte important sii poti aprecia ce se joacii de citre adver-
sari in cealalti salii gi daci un sacrificiu nu ar fi mai lucrativ. Si in nici un chip s i lagi
nelicitatii o mangfi sau glem, dacii sunt motive sti crezi cii gi la masa cealaltii vor rations
la fel.
Compariind metodele de scor ale dlverselor meciuri de echipe ce se joaca de obicei

in tumee gi h campionate, gisim patru formule : round robin (fiecare cu fiecare, o dat5
sau tur-retur), swiss, knock-out qi board a match.
1. fn sistemul de meciuri h care fiecare joacH cu fiecare, avem de-a face cu un cla-
sament asemhitor unuia de fotbal, dar dupi scala de punctaj a Codului de bridge. Din
pticate numirul mare de echpe care se hscriu de obicei ktr-o competitie nu pennite
folosirea acestui model, cel mai performant, gi se apeleazti la formule cu meciuri mai
scurte ca durat5 sau cu eliminiri succesive.
2. Swiss team. Un concurs de echlpe dup5, acest sistem este un tur incomplet de joc
(nu se poate juca fiecare cu fiecare din cauza numiirului mare de echipe), recurgbdu-se
la metoda prin care dupi fiecare meci se face un clasament, transformhdu-se rezultaml
&rect dat de IMP cQtigate fa@ de cele pierdute in puncte de victorie (de !a -5 la +25).
Apoi, cei clasafi pe primele doui locuri joacii intre ei, urmgtorii doi la fel, gi aSa mai de-
parte p h 8 la coada clasamentului. Dupi al doilea meci se htocme~teun nou clasament
31care invingitorii joacii htre ei gi h v i n ~ iagigderea
i (1 cu 2, 3 cu 4 etc.).
fn general echipele nu trebuie s5 joace hpotriva unui adversar deja htiihit decgt o
data. fn astfel de cazuri, pentru cuplarea meciurilor, se ia u d t o r u l clasat.
Lungimea meciurilor (de regulg 7 sau 8 done) este stabiliti de organizatori h funcfie
de numgnl de echpe hscrise gi de timpul destinat intregu!ui concurs, ~i este c~municati
de la hceput participanjilor. Timpul de joc pentru 8 done este de obicei o ori.
La finele fiecgrui meci, indifcrent de tipul de concurs, perechea E-V vine gi ISi
compari scorul ob@ut la fiecare don5 cu partenerii, stabilind diferenja. Ea este conver-
tit2i.h International Match Points (IMP) potrivit baremului iiat de o scalii ce face parte
din Codul international de bridge gi care se preziilts astfel :
International Match Points

-
Diferen,tG in pcte IMP Dzjerentd in puncte IMP Diferen,td in pcte IMP
20 - 40 1 370 - 420 9 1500 - 1740 17
50 - 80 2. 430 - 490 10 1750 - 1990 18 I
90 - 120 3 500 - 590 11 2000 - 2240 19
130 - 160 4 600 - 740 12 2250 - 2490 20
170 - 210 5 750 - 890 13 2500 - 2990 21
220 - 260 6 900 - 1090 14 3000 - 3490 22
270 - 310 7 1100 - 1290 15 3500 - 3990 23
320 - 360 8 1300 - 1490 16 4000 qi peste 24
Diferenp in IMP suferii apoi, dupi cum s-a spus, o nouii conversiune in puncte de
victorie. & general, transformarea h astfel de puncte se face dupi formule ce variazi in
funcfie de nurniirul de done jucate, gi ele merg de la +25 p h i i la 0 sau chiar -5, conform
tabelului :
Convertirea IMP-urilor in puncte de victorie K) e.
3. Knock-out teams. Form5 de competifie pe echipe folositii atunci c h d sunt foarte

multe echipe inscrise in concurs gi principiul este cel de climinare imediatii a echipei
care a pierdut. hving5titorii avanseazi in runda urmitoare gi, treptat-treptat, numiirul
forrnatiilor se reduce pentru a ajunge htr-o final5 in doi care va deserrina cbgtigiitorul.
Spre deosebire de Swiss, care este un meci scurt, h KO h mod normal se joacii me-
ciuri mai lungi, ce pot merge de la 24 de done pbni la 64 in competiJiilefoarte in~portan-
te. Cornpararea scorulilor se face pe parcurs, la 8/16 done. sau in final, folosindu-se. ca
Jte fome de concursuri de echipe, scala IMP. Eventualele conditii speciaie
:de organizatori (recalificare dup5 dou5 hfringeri etc.).
'?
I a match. Acest tip de mmeciuri pe ec!~ipe este ccnsidarxt ca cea n ~ a iGificilii
oncurs. Ficcare echipa joac5 un numar mi? de done ûnpo?rjvacelorlalte (de
regul5 3 , 4 sau 5) ~i fiecare dona este tratat5 indwidual. Se atribuie un punct dac5 ai cPg-
tigat-o, o !umiitate de punct dacfi este egahtate gi zero puncte daca ai pierdut-o. Diferenta
cu care ai c5~tigatdona poatc fi ncscmnificativii, +lo0 la +90, dupii cum poatt: fi +2210
la -1 100, tot un punct primegte ~Qtigatorul.
Board a match h~bmiijocul de perechi (unde te striidui sP bcii o levatii ?nplus fapi
de adversarii ce joacii acelqi contract) cu meciurile de echipe, scorurile fieciirui meci
jucat cumulhdu-se intr-un clasament h a l .
Turneul individual
Este o competifie in care fiecare jucktor evolueazii pe cont propriu, a v h d r h d pe
r5nd parteneri diferig, iar calculul rezultatelor este similar turneelor de perechi.
Deoarece partenerii, de multe on, nici nu se cunosc dmaintc de a juca ûnpreunfi,
sistemul de licitafie folosit este de obicei cel natural, cu foarte pu@e conveniii admise.
Pentru a evita diferenle mari de valoare, care pot provoca denaturari majore de re-
zultate, se procedeaza de regulil la repartizarea concuren$lor pe grupe valorice.
Din cauza dificultii~ilorpe care le ridicl circulafia juciitorilor, a donelor, inscrierea
rezultatelor $i calculele, acest tip de concurs nu este deciit rnai rar organizat, comple-
mentar pe lhgii turneele obignuite.
Bridge prin Internet

Acest mod de a juca bridge-ul a marcat o spectaculoasfi cregtere in ultimii ani. Se
estimeazii c l nurn2rul juciitorilor este de ordmul sutelor de mii. Compania OK Bridge
din San Diego a condus deja doul campionate mondiale de echipe desfigurate prin
Internet. La edifia din anul 2000, o pliicutii surprizl a provocat-o o echpii romheascii
care, dupii luni de meciuri, a ajuns 31final5 9i a cQ~tigattitlul biithd o valoroasii forma-
tie reprezenthd SUA. Alte doul companii, E-bridge-ul gi ACBL-ul deruleaza 24 de ore
din 24 turnee de bridge prin Internet.
Organizatiile conduca'tnare ale bridge-ului

Forul conduciitor a1 bridge-ului este WBF, Federatia mondiala de bridge. Ea a
fost infiinpti in 1958 la Oslo gi numiirfi in prezent peste 100 de federafii nafionale afilia-
te. & sarcina ei revin promovarea bridge-ului, organizarea marilor competifii gi elabora-
rea Codului internaiional de bridge. Pregedmtele se alege pentru un mandat de patru ani
ce poate fi reinnoit, in prezent in h t e a federafiei fiind francezul Jose Damiani. Este o
organizafie nonprofit care are suport financiar din ccotizafiile federaliilor nalionale ~ ii,n
cea mai mare parte, dm sponsorizkri.
Federatiile nationale existii dupii cum am mai spus in peste 100 de @ri, in multe
dintre ele bucurhdu-se de sprijinul statului, care le-a recunoscut ca organizafii sportive.
fn actiunile de promovare a bridge-ului competi@onalca sport, pe primul loc se si-
tueqii in prezent recunoaSterea de cZtre Foml oiirnpic a bridge-ului ca sport, reugitii a
c h i artizan este Jose Damiani. Acceptarea bridge-ului ca disciplina olimpicii este in
476 Bridge de In A In Z
faza de recunoaStere de ciitre organizatiile olimpice nationale. Ceea ce a condus la in-

cluderea h Olimpiada de iamii din 2002 a bridge-ului, printr-o prezeniii demonstrativii,
cu Sanse ca, atunci c h d procesul de aderare va fi complet gi toate comitetele olimpice
nationale o vor accepta, sii facii gi el parte din familia sporturilor olimpice.
Federa$a europeanii de bridge.

Dupii WBF ~i ACBL (American Contract Bridge League), un rol extrem de impor-
tant h promovarea bridge-ului competitional il are EBL (European Bridge League), care
grupeazii peste 40 de @ri afiliate. Ea organizeaza campionatele europene la categoria
open, feminin, mixt, juniori gi seniori.
EBL a fost ^hfiinpt5 in 1947 la Copenhaga de ciitre opt $ri, ^hlocuind IBL
(International Bridge League), niiscut in 1932 la un congres h Olanda gi ?XI funcfiune
p h i i ?XI 1939. h timpul celui de a1 doilea rgzboi mondial, conform tristei cuget5ri latine
inter arma silent musae, a stagnat orice activitate h acest domeniu.
Printre $rile cu man federafii europene se num5rii Olanda, Franp, Italia gi Anglia,
cu zeci de mii de membri afiliafi. Activitatea federafiei romhe de bridge este recunos-
cut5 ca sport gi face parte din rninisterul sporturilor, a v h d h prezent un numtir de cca
1000 de membri afiliaji.
Campionatele mondiale
Sub egida WBF, sunt organizate mai multe campionate mondiale.
Bermuda Bowl. Sub acest nume este cunoscut campionatul mondial de echipe. El
este accesibil fieciirui campion zonal prezent sunt nouii zone care grupeaz5, ?XI gene-
ral, @rile de pe acelagi continent). fn ultimii ani zonelor mai importante le este permis sil
participe cu mai mult de o echipii (de pila, zona europeanii are dreptul la patru echipe).
Campionatul este organizat din doi h doi ani. gi gi-a luat nurnele de la insulele
Bermude unde, h 1950, s-a jucat prima edifie h prezenta formulii. fn primul an au luat
parte ecfipele din SUA, Marea Britanie gi Europa, au urmat Sase campionate doar intre
SUA gi Europa, iar dupii aceea s-a extins mereu ajunghd la formula actualii.
Un prim campionat mondial a fost de fapt tumeul ce a reunit in 1937, la Budapesta,
18 echipe, aliituri de echipele Statelor Unite @I care jucau gi sofii Culbertson) aflhdu-se
gi cele dou5 mari echipe ale Austriei gi Ungariei, in final5 Austria cQtig5nd hfafa SUA.
Venice Cup. Este campionatul deschis echipelor feminine, htr-o formulii similar5
celei h care este organizat Bermuda Bowl. Are loc tot la doi ani, h pLalel cu cel open,
gi a debutat ?n19'74 la Venetia.
Olimpiada de echipe. Are loc la fiecare patru ani. hscrierea este admisii fiecirci
afiliate la WBF cu c5te o echipg. Se josc5 ln doug categorii, open ~i f e d .
Datorit5 numimlui mare de participanfi, nu este posibilii organizarea in formula
fiecare cu fiecare gi se recurge la repartizarea pe grupe (ultima oar%patru la open $i dou5
la ferninin) cu capi de szrie, iar apoi, in faza a doua, la meciuri fonnula KO.
CBgtig2orul olin~iadeiprirne~tec u p Var.dc;-bik.
.almnd ap 0 s ap snuoq
un IS gzeaymw as 'lzz11va.I ale'ial ap Irugunu @ut?l ad 'ale~bedalIoqur nrluad 'bog
= J E 'xa) a?enaI 3p p p n u sfi~d33und ap 00s eurpd are pqe1aqt.M etmur 0 ' ( 0 2 ~
= A t 'xa) I!qenaqtuau 'Iezyea~11n3~1 ap jmgumu snld apund ap 00s ap n y m d un ale
~ m
S 0 .alqliqelaulnt ap IS jeuy lw3e.1luo3 ap Ieupualap alsa le31ldnp e ~ . p p p p u p
alsa oaumI yeoji: e3l2d e ap ea3 xq m~ ' y r q e l a q n ~alsa a l f t p a ~ n q u l s ~am3j j exe
~!a11t?yS enop t? '11qeraulm alsa nu !uaunjJ e r q d UI . ( ~ a ) aapajrp ~ $y~l!qeraulm
rupd nt? auop ruled a p 3 .(qmlad ap aaurtq) ~ e & ~ deln ap ~ ~a:, n3 lol?qurase
puty la 'e3l.ew as e ap Inpour q gsuo3 a3puq iaqol ap ?iej ?p~iuasa~ & a l a j ~ a
~ p g ~ tv?pdm a l e tuluad luaprjns alsa a l n u p ap 02 ap q x e w un ?:, eke
'auop ~ 1 e ieop
d p z o r as oZe:,ry3 un e~ .a8p!rq laqoi a1 IS e3 1a allq ? q ~ y 3 sas ales
'va1asoS p nes ealymp p un IS JQI 'uoi?3nf mled aped en1 ~ o a3puq d oZ!e:,193 un ey
.apada.x!t?w a u y q as es a p ~ p e d123p o p nt! 'aped ncam
ale3 ap alaqol al19un1 ap d!s!i:,~ld 'a.1~3o3e:,g3 u ~ puey8uo uolpnf e.~$g:, a11~3ap
'amd as qua^^ lsoj e IS auop p ap aSp!~qIS Jpnuap alsa ~ e w ln-a8puq o Z e q 3
3Bpirq o8vqy3 InsIz
- o h alsa 'qnur ap uraipa osa8unlaid as uoaun a:, 'paqg epgxad q rolaiaqol e a w n 3 s
el aonp an:, rS smn3uo:, ap !nln-a3puq alakava p~quro:, am3 aspuq ap epuuoj 0
.amo$
-3apxI ap !1i3a,al pup1 nes aZ!puq IS pq:,nr npa:,uo:, apugsap $od a apun a3y1p1 un3
x
y
-01 ~ n aim:,e~ nes 'a3puq p a l n3 'xnl ap uwoqaq3ed ad ala!zeor3 gzeazpZ10 a s
~upzuosuodsu p IS alau3sui ap a l a q ulp p v a ~ o i da p n p a A urp 'aau
-1) el jesep ~o1-d p q ury 1pa1d qio:,e e ap 1nura)sys 1 p q d s t ~alsa o d o ~ n zUI
.smn3uo3 ap atnuuoj aqnw mu p ~ ~ aale:, I
l d alfz loiInur ~ I . jnsm31ed ad f i n p ~ ~ i s
~ u n l j wq 3rpouad ?zzazpx?810 'in-a3puq n:, Inwsunl pqla103 'uo1ow01d I S I ~ A I ~
.aledpg.md $?lei few o n:, sm311o:, un a l p
Icnw IS 'qe301 aaurw ? z e a z p b o ale3 q aIrz ~ e q u g d e ale
s qnp are3ag ~m .unsln:,
- U O ~el a~ed131uedap 1iy111q1sodaqnur ap uralwa g s v a 'r$!)aduro:, lo~ueure q e u~
.pe ap $2 el ?mgd uo$?3nr no 'ajeuoz ruai
-uo ad aleurnasap 'aleuo$eu adppa aped neI are3 el ' u o ranad
~ ~ a~e~puow io~aleuo
-m3e p z fop q ~ o rrrp
p e a ~ e z ~ 8spap
i o e 8~ ' , , a y ~ale3 t?de~auaiI"ap l ~ s a j f u t
aivw ~ u 301
r InsaJaiy ap d e . ~'!Jo!u~! n~Juadad!y~aap p p u o w 1n~auo!dura3
.umlquasox o d n ~aynqule as are:, el 'ap18u @nd ~euruau3sq n3 adppa ap ieuoidm3 un
16 gzsaz,z!w3ioas '!apeydunlo ale rq~aradap alaawn) n3 ~ z ~ e i eqd ' ~ ~ j ~ajawiljn
pa o~
-f-TOFasIS py *aj 'uado '~uoZ!ale:,tuled y ip?ohdsap a s .aleuo~ieu~ayierapa
1" uqwam ap Itu?urnu ap ag3unj ut q~!qqs 'q3a~adap ~ p m u~pnut! un a u 3 s ~IS-as
si20d g M 21 Cpii'gE I & 3iessg !6 ~ r i BIidi2il Bi 101 301 aiV -1q3aiad ap F P E ~ ~ ' W ! ~ O
in principiu scorurile parfiale nu se raporteaza donei urm5toare, doar in unele cer-
curi se acceptti xest !ucru.
Dezavantajul fa@ de rober este acela d acolo vulnerabilitatea este determinati de
faptul c5 ai realizat o mang5, pe c h d la Chicago este irnpusii de cele patru pozitii
NDDT.
Chcago se poate juca ~i in axe fixe un anurnit num5r de done, eventual rotind
vulnerabilititile dup5 fiecare set de patru done.
0 don5 pasatii este reimpgqiti de acela$ jucgtor, iar dac5 dona a debutat cu o licita-
fie peste r h d ea este continuati de la cel ce a vorbit, doar dac5 acesta a pasat licita$a
revine la cel ce a dat c5r$le, far5 penalizare.
Trechd peste dezavantajul conferit de faptul c5 vulnerabilitatea impus5 artificial nu
te las5 eventual s5 te aperi, Chicago are o larg5 popularitate, in special in SUA Si in r h -
dul juc5torilor de concurs, ca un bun mijloc de antrenament pentru concursurile propriu-
zise.
Miscelanea 479
DESPRE PROBABILITATILE MATELMATICE,

prezentate prin tabele ajutiitoare
Repartiga la adversari a crirfilor lipsti

Nr. de cBrfi Impwea Probabili-
a d w i l o a r t i l o r lips5 tate mate-
1
declarant $i maticii
mn
Not8 : Cele mai ,,sensibileJ' distribupi sunt cele cu astevisc. Va' recomandZim s6 le me-
morati, fiindcd sunt cele rnai frecvente iar cunoasterea lor vd va permite sk gdsip solu-
tiile corecte .
Cele rnai importante concluzii, ce se cuvin a fi rejinute, sunt acelea potrivit ciirora,
dacii numiirul ciiqilor lips2 este cu sot, înpii@rea lor la adversari tinde sii fie una
dezechilibratii, ceea ce se traduce prin faptul cii, de pildii la Sase caqi lipsii, reziduul este
inai degrabii 4-2 deciit 3-3 - cum ar p5rea la o analizii cc nu line seama de probabiliG$i (
48 % contra 36 % ). Un numiir arii sot de cii$lipsii pe de alt5 parte , 5 - 7, ~indes5 se
dividii h cele douii m2ini adverse c&tmai echilibrat posibil, f a c h d de pild5 distnbufia
3-2 ca cea mai probabila ( 68 % ) atunci c h d lipsesc cinci c5@.
Frecvenfa distribuirii celor patru culori htr-o m8nd
r I
I
11 ::1
3.
4-4-3-2
5-3-3-2
5-4-3-1
1 21,6
15,5
12,9
%
%
%
/
/
9.
10.
11.
5-5-2-1
4-4-4-1
7-3-2-1
3,2
3,O
1,9
%
%
%
5-4-2-2 10,6 % 12. 6-4-3-0 1,3 %
5.
4. 1 4-3-3-3 10,5 % 13. 5-4-4-0 1,2 %
6. 6-3-2-2 5,6 % 14. 5-5-3-0 0,9 %
7. 6-4-2-1 4,7 % 15. 6-5-1-1 0,7 %
1
:
8. 6-3-3-1 3,4 % restul combinatii

lor reprezintii 3,O %
Sunt posibile 39 de tipuri teoretice de distribufii ale celor patru culori intr-o mil&,
iar probabilitatea de a avea o singuril culoare este practic zero.
Distributiile aga-zise echilibrate sunt cele mai fiecvente. Putefi remarca cum cele
cinci distribufii din capul tabelei ocupi, singure, peste 70 % din probabilitiifi.
Dac5 am face o evidenfiere a m i l o r preponderent bicolore, tricolore sau
monocolore, am putea constata :
- bicolore (5-4,4-4, 6-4,5-5 etc.) = 55 %
- monocolore (5-3, 6-3 etc.) = 40,8 %
- tricolore = 4,2 %
Probability cu privire la impase

Sansa de a cbgiga un impas
Sansa de a cfgtiga dou5 impase
Sansa de a cfgtiga trei impase
Sansa de a cilqtiga exact unul d n doui impase
Sansa de a cf~tigacel pufin mu1 din douil impase
Sansa de a cf gtiga exact unul din trei impase
$ansa de a c%tiga exact douZ din trei impase
Sansa de a cf~tigacel pufin doui din trei impase
$ansa de a cfgtiga cel pufin unul din trei impase
\
Frecvenfa lungimilor Probabilitate de culoare scurtii

Culoare in 4 35,08 % culoare ln 3 10,54 %
Culoare in 5 44,34 % dubleton 53,81 %
Culoare in 6 16,55 % singleton 30,54 %
Culoare in 7 334 % .$can5 5,11 %
&loare in 8 0,47 O/o Daca in cele dou5 milini existi3 un sin-
Culoare in 9 0,02 % gleton, probabilitatea ca ~i adversarii d
aih5 unul este de 37.7 %.
Miscelanea 48 1
Bistribufia atuului intre cei doi parteneri

(dupi in1.7estigarea a 1053 de done jucate in Campionatele Mondiale)
Probabilitdfi de Eefinere a unui onor gardat

Nr. de cg+ Onor sec Onor in doi Onor in trei Onor in patru
definute de % % % %
linie
11 52 48 -
10 26 52 22
9 12 41 37
8 5 27 41
7 2 16 36
6 1 9 27
I 5 074
031
4
2
I
1
18
10
Aceste probabilitiii sunt util a fi cunoscute in toate situaliile k care, adversarii

a v h d cunoscut un numiir de c* intr-o culoare, trebuie s5 decideTi dacii impasafi sau
nu. De pildi, v5 lipsesc dou5 c5rp : vefi juca 6rii impas, sunt mai multe probabilit5$ ca
onorul s5 cad5 (52 %). La trei sau patru ci+ lipsi vefi impasa contra h g i i dar nu zi con-
tra Damei sau Valetului. Sanseie de a g5si Riga scc sunt sub 50 % k m.bele c m r i , dar
pentru a giisi Dama singleton sau dubleton sunt de 78 % c h d avep trei cii+ afarri qi de
53 % c h d v5 lipsesc patru. La cinci sau Sase car$ lips5 vefi impasa contra Rigii sau
Damei, dar nu gi contra Valetului. Probabilitatea de a giisi Dama singleton sau dubleton
a scHzut sub 50 %. Iar dacH v5 lipsesc Sapte sau opt ciqi, irnpasali gi contra Rigii, ~i
contra Damei ~i a Valetului. Si in cam1 Valetului, ~anselede a-1 g5si in trei au s c h t
sub 50 %.
Probabilitdtile de jit Entr-o culoare

- -
ate sfi se gise&ci un anumit num& de atuurl la partener (%)
unul din
I
Probabilitatea de regdsire a A~ilorfntr-o mdnd

I
Nr. de Agi
I
Probabilitate ( % ) I
I
Verificare (la 840 done reale )
I
Probabilitatea de a define un rzumdr exact de cdr$

Entr-o culoare spectjicd
N u m h l de car$
in respectiva
culoare
0
Probabilitate ( % )
1,27909
1 de 1955 de done reale)
0hsen;iitie: numGrul de cnzriri in care ize voin qtcptn ca cel p?r.tinLJ CU!;~?ZF'!;s A 8 e
a~[fci,
~isiribuitfi pe parcursui a 100 de done, esfe de p t r u ori mr are.
Probabilitatea de plasament a rinei cdrti de onor la adversari,
chnd distribuga acestora este cunoscutii
I Distributia Bobabilitate
I I
100 % la cel cu 5 cZr$

80 % la cel cu 4 c%r$
60 % la cel cu 3 carti
100 % la cel cu 4 ci@
75 % la c d cu 3 c i e i
2-2 50 %
3-0 100 % la cel cu 3 cMi
2-1 66,67 % la cel cu 2 d r f i
2-0 100 % la cel cu 2 cBrp
1-1 50 % I
Probabilitatea gdsirii unui anumit numdr de puncte de onor

fntr-o mtind
(folosind numii&oarea P.O. : 4 - 3 - 2 - 1)
I Numiirul punctelor de onor I Probabilitate ( % )

484 B*e tie la A la Z
VOCABULAR
A captura :a c i ~ t i g ao levatii cu o carte mai mare decft cea furnizaZi de adversar.

A da drumul (duck) : a juca o carte mica in go1 qi a ceda levata, deqi putea fi cfqtiga-
t5, din ratiuni tactice.
Amlnare Cjoc de) :joc prin care se refuzi cuigarea unei levate.
Anun! :o vorbire Ecutii de unul din jucgtori, in tirnpul licitatlei.
A 4-a culoare forcing : licitarea celei de a patra culori, intr-o secven@ necontestati de
adversari, indicii posesia unor puncte suficiente pentru a face manSa posibilg, dar
Er5i a avea la indemhii o licitatie convenabilg. Cere descriere suplirnentarii gi nu
promite automat cea de a patra culoare.
Apel : ecou, cu c5irfile jucate in ordinea mare-mic, Ecut in apgrare. Standard, el expri-
m5i interesul de a se juca in continuare culoarea.
Apel preferential : sistem de sernnalizare, numit Lavinthal (dupg numele expertului
american care l a inventat), prin care cel ce ii oferg partenerului un tai, sau cu alt5
ocazie, semnalizeaz5, prin cartea pe care o joacg, culoarea care sg-i fie rejucat5.
Dup5 principiul, o carte mare - culoarea cea rnai scumpi din cele doug rgmase, o
carte micii - cea mai iefthti.
(A) rgspunde la culoare :a juca la levatii o carte din culoarea ce a fost cerutg de atac.
A reveni :a rejuca ?nculoarea atacatii de partener.
A supralicita : a licita in exces, peste nivelul valorii m f i . ( A sublicita = a descrie
timid m h a , depreciind valoarea cgrplor).
Atac : prima carte jucati la o levatii, initial qi ulterior (vezi si cartea de atac, pentru
prima levatii).
Atitudine : semnal dat, prin cartea furnizat5, de partener, ce exprima punctul de vede-
re privitor la cartea jucat5i (hcurajator sau nu).
Atu : culoarea hcare s-a Ecut declaratia final5 qi pe care va fi jucat contractul. Ea are o
putere mai mare decft once carte din celelalte culori (vezi tai).
Blackwood : convenjie folosit5 In licitajiile de qlem, care crre ca scop, dupg stabilirea
fitului, s5i controleze posesia A~ilorgi Regilor, pentru a evita pierderea primelor
dou5 levate.
Buc (book) : termen uzitat pentru a iiesemna primele Sase levate. Licitafia incepe de la
nivelul de buc. Se poate folosi ~i de cgtre defensivg, a v h d sensul flancul $-a t%-
cut numtirul de levate la care avea dreptul. Dac5 se vor mai face ~i altele suplimen-
tare, declarantul va cddea (argou).
Carte de atac : prima carte jucatii la hceputul jocuiui. ,4tacul e Ecut de peisoana din
st2nga declarantului. El se face inainte ca mortul s5-gi expunii cgqile.
Ciidere : levata cP7tigat5 de adversari Li plus, peste num5irul celor la care dec1arar:tul s-
a angajat p r h contr~ct.Ctiderile se marcheazii dup5i tabela de scor % func!ie de
num5rul tor, vulnerabilitzte ~i dzzg au fost cor;trate sau w .
Chibit : spectator ai urlei partide de bridge.
Contra de ape1 : c licitafie ficutii in internentie, dup5 deschderea advers5, care invie
partenem!. s5. vnrbeasc5.
Contra de penalizare : anuni %cut de un juc5ior care se aSteapt5 ca adversarii sii nu-
Si poatii realiza contractul, si are ca scop de a dubla marca atribuit5 de tabeia de
scor pentru c5deri.
Contract : ultima vorbire, ce kcheie licita$a, care a determinat culoarea gi nivelul la
care se va juca (poate fi gi contrat sau recontrat), gi care a fost urmati de trei pas-
uri consecutive. ReprezintZi angajamentul pe care ~i l a luat declarantul pentru a rea-
liza un numtir de levate, stabilit prin licitalie.
Control (licitatie de control): dejinerea unui As, kg%, sican5 sau eventual singleton
intr-o culoare anume, care ii va permite juciitorului s5 cigige primul sau a1 doilea
tur (controleazii culoarea).
Conventie : orice licitafie care, prin hlelegere prealabilii htre parteneri, este destinati
sil transmiti un anumit mesaj (care nu se refed de fapt la culoarea licitatii, a v b d o
semnificatie special&).Este un cod, gi adversarilor trebuie sii li se explice sensul li-
citafiei.
Coup (manevrH, loviturii): tehnicii de joc avansat5, care permite ci~tigareaunor levate
prin procedee speciale.
Cue-bid : licitarea unei culori declarate de adversari, ce nu se intenfioneazil s5 devinii
atu, facut5 pentru a ar5ta existenpi controlului h culoarea respectivg, sau pentru a
anunp o &i? foarte putenrici.
Culoare alituratii :o alt5 culoare decit cea de atu, ce poate fi o sursl de levate.
Culoare solidi : o culoare care nu con$ne perdante (ex.: ARDV10).
Culori majore : cupa qi pica sunt denumite si culori majore, deoarece sunt superioare
in rang treflei ~i caroului ~i fiindcl necesiG un n d r mai rnic de levate pentru a
marca o manag.
Culori minore :trefla qi caroul.
Deblocare :jucarea inutilil a unei c51$ rnari intr-o levati, pentru rafiuni de circulalie gi
de menajare a venirilor.
Dedarant :juc5torul care a numit primul culoarea ce a devenit contractul final ~i care
va juca &a (ti cu ctirple mortului).
Dedublare : suprapunere (far2 folos) de valori ce exist5 in aceea~iculoare la ambii
parteneri (ex.: AR sec cu DV sec, sau A cu $ican5).
Degardare : defosarea unor ciirji mici, ce conduce la situafia in care o care, de regul5
un onor, nu nisi este protejat.
Defosii : fbrnizarea unei c51$ dmtr-o aiti culoare decit cea cerut5 (deoarece aceasta ii
llpse~tejucatorului), dar cu care nu se poate cPgtiga levata.
Deschidere : prima vorbire Bcutii la kceputul licitafiei, prin care este numit un ~ ~ u m
num5r de levate la culoare sau &ri? atu pe care cel ce a deschis se angajeaz5 sH le
fa&.
Distribuitor (donneur) :juc5torul care imparte c w l e la kceputul fieciirui joc. Distri-
buitorii se succed pe rind la a da cwilc, In sensul acelor de ceas.
Distribu{ie : felul in carc se reghesc cele patm culori in totalul de 13 c5+ ale unei
r n h i (co~fomafiarn%nii), sau felul in care cele 13 c5qi ale unei cutor! Sunt ^m-p8r-
fite in mdinile celor patm juc5tori.
Distributie echilibratii : o m h 5 care nu confine singletoane sau sicane, $i nici lun-
gimi rnai mari de patm c56.
Dons : cele 52 de c5$i aga cum au fost distribuite, cgte 13 la fiecare din cei patm jucb
tori.
Dubleton (doubleton) :un total de numai dou5 c5+ de@ute htr-o culoare.
EIiminare : procedeu de joc a1 declarantului prin care sunt extrase din m h a adversari-
lor toate cg*le din culorile in care ar putea face un retur in deplinii siguranp ;dup5
care, de obicei, urmeaz5 o plasare de mih5 ce aduce retur k favoarea declarantu-
lui.
Etalare : ingirarea cu fapi in sus a c5qilor partenerului declarantului, care astfel devine
mort. Ea are loc dupi incheierea licitatiei gi efectuarea de cfitre adversarul din s t h -
ga declarantului a atacului inifial.
Fiirii de atu : iicitatie, sau contract, la care nu se propune o culoare spre a fi atu ~i la
care c&igarea levatelor nu se poate face prin tai ci doar riispunzhd la culoare, pe
principiui ,,cea mai mare, duce ".
Final de joc : pozitie special5 creati de declarant (de obicei la ultimele levate), in care
unul &tre adversari este forfat sir fac5 un retur defavorabil pentru el.
Fit : termen folosit pentru a desemna acceptarea de citre parteneri a unei culori care ar
putea deveni un atu convenabil. 0 culoare fitati presupune un nun& de minimum
opt cii* intre cele dou5 miiini (4-4, 5-3 etc.). Se poate folosi ~i pentm a desernna
anumifi onori depnuti de cei doi juc5tori.
Flanc :juc5tor In apgrare. Axa care a pierdut licit&a ~i care incearc5, in apgrare: sil
^hpiedice declarantul s5-gi realizeze contractul. Ea define privilegiul de a face ata-
cul initial.
Forcing :un anunj de sistem (culoare nou5, schimbare de culoare cu salt etc.) care nu
poate fi pasat si cere in mod obligatonu partenerdui s5 vorbeasc5 ; asigurg astfel
axa c5 licitatia este men@utii deschis5 ?ncontinuare pentru cea mai bun5 decizie
ulterioarg.
Forcing de man?%: o licita$e care indic5 obligativitatea continugrii dialogului phi%
c h d o mag5 a fost atins5.
Forcing pas : un pas spus in anumite situatii de indecizie gi care cere partcnenlfui fie
s5 liciteze fie s5 contreze.
Gambling : a risca la joc. Se folosese pentru a caracteriza o Iicita!ie sau joe &cut la
noroc, riscant, dar pe care se contcaz5 c5 ar putea reu~i.
Impas : tehnic5 de joc prin care se reuqeste cigtigarea unei levate cu o cam care nu
este cea mai mare in rang, datorit.5 unei combinatii in carc: cartea ce se d o r e p a fi
capturat2i este favorabil plasatii. ExistZ dferite tipuri de impas.
Intermediare : c5qi care pot deveni valoroase, de tipul 10,4, 8.
hterventie : vor5ire BcutA de un adversar a1 deschidentutui, care 7n;nfelegesa pakzipe
la licitatie, jocul imbr8ciind isn caracter compc~ti:.
Invitatie : licitafie care inviti partenerui, dar nu il oblig5, sii vorbeascfi in continuare,
h c 5 are va!sri ~dp~raentare.
Jocul de levat5 : cea de a doua parte a jocului de bridge, in care, dupii terminarea lici-
ta$ei, se procedeazii la jucarea c&$lor in cadrul contractului dec!arat..
Levatg : gmpul dc patru c m hrnizatc r b d pe r i d , %I seiisuf zcclor Ce ceas, de catitre
fiecare jucfitor (atacul, plus cele trei cfi$ consecutive).
Levate defensive : levatele imediate, considerate certe, gi c x e pot fi obfinutecu cfiqile
de v2rf (A, AR, RD etc.). Combinafie de cfiqi care cQtig5 levati ?napgrare.
Levate de joc : levatele ce se agteapti a fi cfgtigate, cu o distribufie normal5 a caqilor
adverse, ignorbd posibilit5file de tai. Calculul m f i i se poate face gi apreciind
numiirul de levate ce trebuie neap5rat pierdute, restul reprezentikd levatele de joc
(de exemplu : a v h d DV1098 ktr-o culoare, dup5 ce sc cedeazfi A gi R, r h i n trei
levate certe de joc).
Levate suplimentare :levate realkite peste n d d elor pretinse de contraad firral.
Licitatie : seria compl& de vorbiri pe care le fac cei patru juc5tori k scopul adjudeckii
contractului (pas, un n& de levate la culoare sau f&riatu, contra sau recontra).
Licitatie cu salt : un anunt %cut ink-o culoare sau Eir5 atu la un nivel mai kalt deciit
cel la care se putea face (ex.: 1 r - 2 r ). Se pot face licitafii cu salt in aceea~iculoare
sau intr-o alt5 culoare, dup5 cum exist5 gi intervenjie cu salt sau cu dublu salt.
Licitatie de apropiere : stil de licita$e in care se eviti consumarea de spa@ mare de
licit+e dac5 este posibil (one over one).
Licitafie de baraj: licitalie ce descrie o miin5 cu o culoare foarte lung2 (7, 8, 9 cwi),
cu levate de joc qadar, ins5 lipsit5 de for@in P.O., gi are ca scop jenarea vorbirii
adverse prin licitarea la paliere ridicate.
Licitatie insuficientii : licita$e ce numegte un numfir de levate irierior licitafiei pre-
cedente, sau o culoare mai iefiinii. 0 astfel de licitafie este supusfi unor penalizfiri
(deoarece se presupune c5 poate furniza informafii neautorizate partenerului), gi
trebuie corectati potrivit Codului de bridge.
Licitatie inversati : o redeclarafie intr-o culoare mai scumpfi deciit cea licitati la in-
ceput. Are loc atunci c h d deschidentul, sau partenerul lui, liciteazg in a1 doilea tur
de licitafie o culoare de rang superior primei. 0 astfel de licitafie presupune, din
partea celor ce o fac, mfini puternice.
Licitafie de incercare (trial bid) : este de obicei efectuati dupfi o suspnere simp15
pe o culoare major5, htr-un efort de a juca manga, ~i cere in general sprijin 7x1 cu-
loarea respcctivfi, deschdentul promignd valori suplimentare.
Licitafie de inchidere : o licita~econsiderat8 ca final5, care cere partcnerului sii sto-
peze orice continuare.
Limit (bid) : licitafie care definege cit mai exact d a unui juciitor privind foqa ~i
distributia (ex.: sus@erea simpla, riispunsui dc 1 FA etc.).
Manevrii : vezi coup.
Many5 : un rezultat de cei pu$n 100 de puncte marcat de catre una dm axe k fig2 de
.,scar dedesubtul liniei. Manga poate fi ob!inuti prin declararea unui contract de
+
3 FA, 4 V sau 4, 5 + on , dar ea poate fi realizata hi prin ~i multe scoruri par-
tiale. Un eventual scor partial existent este anulat dac5 adversarii declar5 $i fac intre
timp manga.
Misfit : nepotrivire in rnai multe culori htre parteneri, care nu pot g%i o culoare de aatu
convenabil5 (ex.: unul are cupe gi trefle, cel5lalt pici gi carale etc.).
Mort : partenerul declarantului. Denumit astfel fiindcg, dupg terminarea licitafiei $i
atac, i ~etaleaz5
i c5qile gi nu ia parte la joc. Declarantul joac5 cu arnbele miini.
MUD : denumiti dup5 inifialele cuvintelor middle, up, down, reprezint5 o meto& de
atac dintr-o combinatie de trei c5qi (far5 onori) prin care se alege pentru joc cartea
din mijloc.
Nivel :num5rul de levate licitat fpalier).
Nonforcing :once licita$e ce poate fi pasati de partener.
Onori (P.O.) : c5qile mari, h spe@Asul, Riga, Dama, Valetul gi decarul. Punctele de
onor servesc pentru evaluarea miinii: A=4, R=3, D=2, V=l.
Onor gardat : o carte de onor inso$% de suficiente c w rnici pentru a fi protejat5 ca s5
nu cadi h levata unei c&$ mari jucate (ex.: Dxx).
Paqialii :orice contract final sau scor sub nivelul rnangei.
Pas : licitatie ce poate fi %cut5 atunci c h d un juc5tor nu are nici o altii declara$e de
Eicut (culoare, FA, contra sau RC). Un pas inifial sau pe parcursul unei licitafii
nehcheiate nu exclsde vorbirile ulterioare in tururile umiitoare.
Pas de penalizare :un pas care transform5 un contra de ape1 htr-o penalizare.
Penalizare : scor care se marcheaz5 de c5tre adversari pentru ctideri, atunci c h d un
contract este nehdeplinit. Dac5 adversaril au contrat, penalizarea este mai mare.
Termenul este folosit gi pentru anumite pedepse ce se aplic5 h c m l unor abateri la
Codul de bridge.
Perdantii : o carte ce nu poate c%tiga levat5 gi va fi capturatii de o carte mai mare deti-
nut5 de adversar.
PerdantH pe perdantii : tehnic5 de joc prin care declarantul d e f o s e d o perdant2
dintr-o culoare pe o alti carte din cealaltii mh5, tot perdant5, cu scopul de a obp-
ne anumite avantaje ulterioare joc.
Peste linie : locul unde se marcheazg pe figa de scor punctele realizate prin levate su-
plimentare, c5deri adverse, prime de onori, man$e, glem ~i rober.
Plasare de mAn5 : o tehmc5 de h a 1 de joc prin care se cedeaz5 m h a adversarului,
care va pierde o levatii sau mai multe prin returul pe &areva fi foqat sEl facii in
avantajul declarantului.
Preferinti : o iicitarie care exprim5 simpla agreare a unei culori fa@ de o alta gi este un
semn de sliibiciune..
Promovare : eliberarea unei cuIori prin foqarea adversaruiui sbgi realizeze ciii$!e de
rang superior.
Puncte de distributie : P.D. Intr5 in considerahe in evaluarea foqei unei m2ini ~i se
atribuie num5rului de c5qi h culorile lungi. precum $i scurtimiicr (gican5,
singleton gi dubleton), ele reprezenthd valori suplin~entarein aprecierea m h i i .
Rang :vdoarea unor c5r$ in raport cu altele din aceeagi culoare.
RIspuns negativ : o lici'tlie a repondentului care exprima posesia mci m h i nepotri-
cite uzui ,t?i5sp,mscccst~.ctiv.
R5spuns pozitiv : un r5spuns ce promite m i t e valori gi acceptii continuarea dlalo-
gului.
Recontra (RC.): licitzge prin care unul d;r,jiicitt~riiliniei contrate corfirm5 cii se
agteapt5 ca axa sa sii realizeze contractul. Recontra-ul dubleazg marca prev&zutiih
tabela de scor. Folosit de aserneni ût sistem pentru a confirma deschidentului, ce a
fost contrat de apel, de$inerea unei miini cu o f o e apreciabilii (minimum 10 P.O.).
Nu promite fit, ci doar punctaj.
Redeclaratie : a doua vorbire a deschidentului.
Redeschiderea licitatiei (rhveil): este o intenenfie Ecut.5 sub diverse fonne dupa
dou5 pas-uri consecutive, &r&de care licita$a s-ar fi hcheiat. Are scopul de a proteja
axa pleciind de la presupunerea c&, intrucit adversarii s-au oprit htr-un contract de
nivel minhn, forp axei proprii este superioarii celei adverse gi dona trebuie reveil-atii.
Regula lui 11 : o formulii matematic&folositii la jocul de FA care permite ca, atunci
c h d atacul s-a &cut cu a 4-a dm lungime, sii se determine, prin scaderea valorii c5r-
fii din 11, cite c5Q mai man deck cea jucati se gasesc In celelalte trei miini.
Renonsii : omisiune de a contribui la o culoare cerut5, degi existi carte h culoarea res-
pectivg. Renonsa influenieazii uneori dramatic jocul gi este sever penalizat2 (vezi
Codul international de bridge). Observati imediat, ea trebuie corectati.
Repondent : partenerul juc5torului care a deschis licitafia, gi care va face la rhdul sau
un anunf.
Rober : partida iiberii de bridge. Roberul se hcheie c h d una dm axe realizeazti, prima,
douii maqe haintea celeilalte. Pentru c&tigarea roberului se acor& o prim% con-
form tabelei de scor. Un rober se poate ciigtiga ût doar d o ~ mange,
& sau h d o ~ & din
trei.
Sacrificiu : o licitafie %r&game de realizare a contractului, Gcutii cu scopul deliberat
de a obstrucfiona licitafia adversg gi de a salva astfel o eventual5 maq5 sau ~ l e ma1
adversarilor.
SchIz5 (stribtorare) :termen specific destinat unor variate tehmci de joc avansat, prin
care adversarii sunt siliti s&defoseze dintr-o anumit5 culoare sau culori, degardiind
astfel proteclia anurnitor c5$.
Scor par/ial :un contract sub nivelul mangei.
SecventH : (de licitafie) fntreaga desEgurare a procesului licitaiiei.
(de car$) Doug sau de obicei trei CHI$ consecutive ût rang (ex.: V109).
Semnalizare : metodg de transmitere de mformafii intre juciitorii h apkare. Ea poate
fi Ecuti aGt ciind se riispunde la culoare ciit gi c h d se defoseaza. Standard, o carte
mic5, descurajant5, poate fi folositi pentru a comunica partenerului cii nu a %cut un
atac bun, pe c h d o carte rnai mare decit era necesar este incurajanti.
Semnaiizare de distributie : are loc in tirnpul jocului de levati gi, aplicsnd-o, un
ap5rator ii spune partenerului cite cBr$ are intr-o culoare. Standard, jucbd o carte
mai mare urnat5 de una mich se semnalizeazii o distribu~ecu sot, iar j m h d ?nor-
dine ascendentii, mic spre mai mare, se indici un numiir Gri so! de c&$.
Singleton : se spune atunci c h d este detinuta o singurii carte htr-o culoare.
Sistem : o metodii completii de licitalie.
Sp!inter : o !icita$c crr &&lu salt a unei cii1oi;l ( & q B agrcarca ahiului), care transmite
scurtime (singleton sau manque) in culoarea respectivii; este forcing de mane5 gi de-
not5 ambifii de ~lem.
Stayman : convenfie prir. care licitafia (artificial@ de 2 It. deschiderea de 1 FA
este o investigare a unui fit pe culorile majore.
Stoper (stop) :o carte din culorile adversarului, capabilii de a cii~tigaleva&
Sub linie : locul unde se marcheazi pe fiaa de scor punctele ce se ob@ din contractele
zise qi ficute. 100 de puncte scrise aici reprezintii cQtigarea unei maqe.
Supratai : un tai executat cu un atu mai mare deciit cel cu care un alt jucgtor a tiiiat la
levata respectivii.
Susfinere, sprijin : o licitatie de accept %cut5 in culoarea partenerului ( 1A-2&), ceea
ce presupune un numiir convenabil de cii* h culoarea respectivi, de obicei patru
(sau trei, in sistemele cu majora in cinci), qi care este in principiu un acord privind
culoarea ce va deveni atu.
$icanH (manque sau void): lipsa unei culori htr-o &5.
$!ern : un contract care prevede realizarea a 12 levate (mic $em) sau a 13 levate (mare
~lem).Licitarea gi realizarea glemurilor este recompensatii in tabelele de scor cu pri-
me importante, in func$ie de vulnerabilitate.
Tai :jocul unei car$ din culoarea de atu pe o culoare care lipsege, cu intrnfia de a cis-
tiga levata. Taiul nu este obligatoriu.
Tai in cruce : o tehnicii de joc h care declarbntul, profitiind de existenla unor culori
scurte in ambele miiini, poate obline un numiir de levate crescut prin taiuri repetate
intre m5n5 ~i mort.
Tempo : unitate de timp pe parcursul jocului, a cirei posesie confer2 avantaje in dez-
voltarea planului de joc.
Transfer (licitatie de) : conventie folositi5 dupi deschiderea de FA, prin care se cere
deschidentului s5 transfere culoarea spusii de repondent in cea imediat superioarg,
scopul fiind de a deveni declarant juciitorul cu miina tare.
Trick :termenul englez universal foIosit pentru a desernna o levatii.
Uppercut : un tai ficut de unul din apifitori, cu o carte mare sau intermediarii de obi-
cei. care forfeazii declarantul sii taie la rhdul Iui, dar care promoveazH astfcl o !evatZ
de atu la partener. ,
Venire : cartea care ?ti permite s i ajungi dintr-o m h 8 in cealaltii, care face legiitxa.
Vorbire : orice licitatie, contra. recontra sau pas.
Vulnerabil : denumire dat5 axei care a cigigat prima man@. Vuherabilitatea afectea-
z%scala de penaliziiri pentru csderi, care devine mas oneroasg.
Zoni : termen k argou care ~recizeazBc5 una sau arnbele axe au realizat prima man$&
.yi sun: vulnerabile (se giisesc h zonii).
INDEX
Abateri de la codul de bridge 454-458 Cedare de atu major 277
Acoperirea onorilor 406,428-429 Checkback (convenpa) 467-468
A doua vorbire a deschidentului 105-108 Chibit 448
Ajuthd partenerul s&nu gre$easc& 42 1 Chicago bridge 477-478
Alegerea culorilor 66 Clasificarea deschiderilor 43,82-84
A m h e a cii~tigilriide levate in flanc 4 12, Codul internafional de bridge (abateri de la)
430 454-458
Amhare extragere atu 283-284 Combiniind doufi linii de joc 3 14-316
Aminare tai 278 Concursuri :
A 4-a culoare forcing 9 1 de perechi 47 1-472
Apkare activa sau pasivg 402 de echipe 472-473
A p h r e a impotriva schizelor 356-357 individuale 475
Apeluri de preferin18 (Lavinthal) 396-400 prin internet 475
Apeluri Smith 400 Coiltraatacul 428
Aprecierea perspectivelor de contract 84, Contra competitiv 2 10
88-89 Contra de ape1 178-185,222
Asigurarea circulafiei 289-29 1 Contra de penalizare 218-221
Atacul impotriva 3 FA Gambling 381 Contra de susfinere (support bid) 223
Atacul c h d flancul a licitat 38 1- 384 Contra indicativ de atac 223
Atacul in atu 384 Contra negativ 21 1-212,222
Atacul cind contractd final a fost contrat Contra neobi~nuit(Lightner) 223
385-386 Coup de Bath 303-305,419
Atacul impotriva $lemurilor 387-390 Coup de 1'Empereu.r 434
Atacuri jurnalist 469 Cue-bid 141-143, 191
Atacuri romane 468 Culbertson 6 1,63,240
Atacuri standard 375
impotriva contractelor de FA 376-379 Deblocare 291-293,295,408
impotriva contractelor de culoare 38 1 Deblocarea in flanc 408,427
din dubleton 380 Deducfii din n u m h r e 298-301
din singleton 380 Defosa Lavinthal 398-399
Auction bridge 14 Defosarea perdantei 308-309
Deschapelles 432-433
Baron (convenfia) 133 Deschiderea de 2 * 136
Bermuda Bowl 476 Descliderea de 2 + Multi 151
Blackwood (convenpa) 143-144,223-224 Deschideri de 1 FA 126-128
Blocare 293-294 Deschideri de 2 FA 133-134
Board a match 473 Deschideri de baraj 146-147, 152-153
Bridge plafond 14 Deschderi de douii slabe 149-151
Busso (conventia) 468 Deschlderi de unu la cdoare 85-90
Deschideri de unu pe culori majore 116
Calculul levatelor perdante 237 Deschideri pe culori minore 110-115
Cappelletti - Hamilton (convenfia) 470 Deschiaeri pe locul trei 89
Cartea de atac 373-374 Deschlderi pe locul patru 90
Carte expusti 454-455 Deschideri tari 133-138
Carte penalizatfi 457 Deschideri tari in sistemul francez 135-136
Caile de cl~tigarea levatelor 232 Doi pestc m u 96-98, 120
~ e d k e mgnii
a 3 13-314 Drury (convenGa) 119-120
Cedare de atu cu extragere incompleta 284
Elirninare $i plasare de miin5 3 17-321 Internenpa prin FA 186

En passant 33 1-332 Intewentia prin 2 FA (neobi~nuit) 188
Evaluarea rniinilor 74-80 Intervenoa prin 3 FA 188
Evaluarea in levate perdante 81 Inverted minor raise 114-115
Evaluare nivel contract 77,81 Izolarea amenin$hii 347
Evaluarea zonei de $em 139-140
Expasul 262 fmpiedicarea eliberZIrii culorilor de cZItre
Extragerea atuurilor 272-273 declarant 41 1,429-430
Extragere incompleta 277 fmpiedicarea intenfiilor de tai ale
declarantului 409
1 FA forcing 120
2 FA Jacoby (convenfia) 122 Jettisonare 433-435
3 FA Gambling 138 JOCde amhare 30 1-303
Factorul Delta 168 Joc de elirninare $i plasare de m&iil 3 17-
Factorul timp 240, 285-287, 369 321
Fast amval 70 Joc de evitare 305-307
Fail de atu neobisnuit 194,465 Joc En go1 296-298
Fit 26 Jocul Pn mhna a 2-a ~i a 3-a 404-405
Free bid 184,204 Jocul in m h a 3-a 426
Forpea mortului sil taie 41 1 Jocul ^m tai-defosil 417-419
Gambit 338 Jocuri de pilcillire ale declarantului 359-
Gerber (convenfia) 144 365
Ghestem (convenfia) 467 Jocuri de pilcaire in apaare 421-422,436-
Grand coup 328 43?
Grand slam force (Josephine) 145 Jocuri de reducere la atu 324-328,329
Jocurile de siguranw 255-258,267,268,
IMP (international match points) 474 276
Impasele : 259-270 Josephine (convenpa) 145
adinc 266 Jucarea c w i demascate 408
bidirectionale 26 1 Jucarea culorii secundare 277-278
directe 260
indirecte 262 Key Card BW (convenoa) 464
interior 265 Knock $i scoop 322-323
neobisnuit (backward) 265 Knock aut team 474
prin t& 263-264 .
repetate 261 Landy (convenfia) 469
Impasul impotriva partenerului 4 17 Law of reciprocical fits 2 16
Intercalarea drfilor intermediare 405 LebensoN (c~fiventia) 208-209
lntervenfia dupil deschiderile adverse de 2 Levate certe 233
slabe 189 Levate defensive 3 3
IntenTenliadup2 deschiderile adverse de Levateincerte 233
baraj 190 Levate in flanc la atu 412-414
Intervenpa prin bicolore 193 Levate pnn promovare 233,24 1
Intewentia pnn contra de ape1 179-181 Levate prin majorare 234
Interventia prin cue-bid 192 Levateprintai 234-235
Internenpa prin crdoare : 171 -
Ljcitapa I + 2 a 113
, simp15 171-175 *
L~citatia1 - 1 6 X 15
cu salt 176 Licitatia comprtdivi 203-204
cu d i n i tari 177 Licitaf~aim.erjat3 92
cu culoare Pn patru 177 Licitapa Ixt :::te:\enti; 167-13
Miscelanea
Licitafii cu marc2 partjal2 154-155 Principiul apropierii 63

Licitafii cu salt 93-95 Principiul ::celei mai bune sanse" 251,253-
Liciiafii de sacrificiu 2 13 254
Licitafii de glem 139-141 Principiul citirii d i n i l o r 238
Licitatii de transfer 130-132 Principiul de necesitate 25 1, 254
Licirapi forcing $i nonforcing 93 Principiui forcingului 63
Limit bid 69,2 16 Principiul paririlfii 2 16
Lobul 321 Principiul prudeniei 239, 25 1
Lovitura dentistului 357 Principiul de securitate 64
Prioritagle rispunsurilor 101-103
Manevra lui Morton 337 ProbabilitAo matematice 71,238, 479-483
Manevra lui Pitt 339 Puncte bune, puncte proaste (evaluare) 75-
Manevra lui Robert 341-342 78
Manevra scamatorului 341 Puncte de victorie 474
Manevra vienezfi 339-340
Manevrarea culorilor 25 1-258,267 Mspunsurile :
Manevrarea culorilor dupil probabilitap repondentului 99-104, 108-109
253 cu mdini pasate 104
Manevrarea mgnilor bicolore 3 16 Mspunsuri la contra de ape1 181-183
Manevre ,,diabolice7' la atu 333 Rhpunsuri la deschiderile de baraj 148-
Manevre pentru instawarea schizei 346 149
Menpnere control la atu 275-276 Mspunsuri la deschiderile de unu pe culori
Merrimac 432 majore 116-119
Michael's cue-bid 192, 465-466 Mspunsuri la deschiderile de 1 FA 127
Milton Work 30 Nspunsuri la deschiderea de 2 137-138
Misfit 26 Mspunsurile axei deschidentului dupil
Mort inversat 28 1 intervenoe 206-207
MUI) 392 Reconstituirea mliinii adversarilor 298-300
Multicoloured two diamonds 151-152 Recontra 224
Redeclarapile deschldentului de unu pe
Namyats (convenpa) 152 majore 124-125
Num2rarea adversarului 420 Reducere (la am) simp12 325
Obiectivele licitapei 64 Reducere dub12 326
Reducere trip15 327
Oferire de levat2 la atu 279
Regula lui 213 147, 168
Oferind m h a adversarului 313
Regula lui 815 30
Parul donei 70 Regula lui 11 422,424-425
Pas-ul capcan& 169 Regula lui 14 357-358
Pas-ul de penalizare 184 Regula lui 15 425
Perspective de contract 88, 89 Regia lui 20 90
PerdantA pe perdantfi 309-3 13 Reguli de etica 447-449
Pierderea controlului la atu 4 10 Re& de supratai in flanc 416
Planul de joc al declarantului : Refuz de tai 275
la contractele de FA 242-243 Remember 58, 164,228,366,442
la contractele de culoare 245-247 Renonsfi 458
Planul de joc in ap2rare : Responsive double 205,222
Ia culoare 372 Returul 402
la.FA 372 Reveil-ui 195-202
Principiile jocului in apaare 369-37 1 Ripstra (convenfia) 470
Principiul alegerii limitate 55-57 Roman BW (conveniia) 464
Rusinotv (conventia) 468 Stayman (conventia) 128-130, 134
Strategia controlului m h i i 239
Scfliza 343-357 Subtaiul 329-33 1
simpla pozi(ional8 direct% 348 Swiss team 473
automati 349-350
prin tai 350-352 Tabele cle atacuri 39 1-392
dub13 352-354 Tai en passant in flanc 4 17
trip13 354 Tai in cruce 279-280
laatu 355 Taiuri la mort 274,278-279
Scissors coup 336 Tarele $i slabul mortului 403
Schema de IJdspunsuri la deschiderea de 1 la Teoria levatelor totale 2 14-216
culoare 103 Teoria locurilor vacante 53
Schema redeclaraoilor deschidentului de 1 Teoria simetriei 53, 240
la culoare 108 Test de calitate 171
Scorul (marca) la bridge 46-48 Texas 130-132
Semnalizarea de atitudine 394 Timing 287-289
Semnalizarea de distribujie 395 Top and bottom cue-bid 194
Semnalizarea de preferin@ 403 Transfer de tai pe alt&culoare 274
SemnalizM italiene 393 Transfer de ameninwe 346-347
Semnalizihi standard 394-396,402-403 Traversarea m & ~declarantului
i 435
Sisteme de licitatie : 459 Trial bid 124
ACOL 135,462
majeure cinquieme 462-463 Value bid 2 16
standard WBF 459-46 1 Vernes J.R. 197,214
trefla albastr3 462 Vocabular de bridge 484
trefla de precizie 46 1
Smother play 334-335 LTppercut 4 14-415
Speraqa in levate 84 Whist 13-15, 21
Splinter (convenpa) 123, 145
ACBI, American Contract Bridge

League P.O. puncte de onor
B.W. Blackwood (cgnvenha) P.D. puncte de distribufie
C.A. contra de ape1 P.O.D. puricte de onor gi distribuhe
C.N. contra negativ P.O.D.S. puncte de onor, distribu$e gi.
C.R. contra responsiv scurtini I
EBL European Bridge League P.V. puncte de victorie

F.A far5 de atu R.D. responsive double
E .M.P. international match points R.C . recontra
1.M.R inverted minor raise S .P.S suit preference signal
L.L T lesea levatelor totale (T.L.T.) T.L.T. teoria levatelor totali: (LL?')
L.T.C. iosin,a trick count W.B.F. World Bridge Fcd:rrrtiar.
ALDER, PHILLIP : You can play Bridge, Thames Methuen, Londra, 1983.
ANDERSEN, RON : Lebensohl Complete, Devyn Press, Louisville, 1987.
BAFBOW, GLmO : I1 libm completo de2 bridge, Mursia, Milano, 1968.
BESSIS, MICHEL & KERLERO, MARC : Le syst&med 'enchdrespangais, Rocher, Pans,
1994.
COFFIN, GEORGE S. : Bridge playpom A to 2, Faber and Faber, Londra, 1955.
COHEN, LARRY : To bid or Not to bid, The Laws of Total Tricks, Karen Callum, Little
Fulls, 1992.
DE SERPA, ALLAN : Logical Bidding, Serpa USA, 1997.
EWEN, ROBERT : Doubles, Prentice Hall, Englewood Cliffs, N. J., 1973.
EWEN, ROBERT : Openings Leads, Prentice Hall, Englewood Cliffs, N. J., 1970.
FROST, H. FREiDERM & TRAUB, ALEC : Bridge Odds Complete, G.Co& Publisher,
Waltham, 197 1.
GHELLI, NINO : La difsa nel Bridge, Mursia, Milano, 1978.
HARDY, MAX : Competitive Bidding, Devyn Press, Louisville, 1996.
HARDY, MAX : Two over one gameforce, Devyn Press, Lousville, 1997.
HAYDEN-TRUSCOTT DOROTHY : Winning declarer play, Award Books, N.Y., 1970.
JMS, P. & LEBEL, M. : La majeure cinquidme, Rocher, Pans, 1976.
KANTAR, B. EDWIN : Defensive Bridge Play, Wilshire Book Co., Hollywood, 1976.
KANTAR, B. EDWIN : Introduction to declurer'splay, Prentice Hall, N.J., 1968.
KANTAR, B. EDWIN : lntroduction to defender's play, Prentice Hall, N.J., 1972.
KAPLAN, EDGAR : Competitive Bidding in Modern Bridge, Cornerstone Library, NY,
1968.
KARPIN, FRED : The Finesse, Prentice Hall, N.J., 1972.
KEARSE, AMALXA : Bridge Convention Complete, Devyn Press, Louisville, 1990.
KELSEY, HUGH : Slam Bidding, Victor Gollancz, Londra, 1979.
KELSEY, HUGH : Simple Squeezes, Victor Gollancz, Londra, 1985.
KELSEY, HUGH & GLAUERT, MICHAEL : Bridge Odds for practical players, Victor
Gollancz, Londra, 1980.
KLINGER, RON : Bridge Basics, AB Publication, Sidney, 1983.
LAWRENCE, MIKE : Overcalls, Ed. Max Hardy, Las Vegas, 1988.
LAWRENCE, MIKE : Balancing, Ed. Max Hardy, Las Vegas, 1988.
LAWRENCE, MIKE : Two over one, Ed. Max Hardy, Las Vegas, 1987.
LAWRENCE, MIKE : Passed Hand Bidding, Lawrence & Leong Publ., Oackland, 1989.
LAVINTHAL, HY : Suit-preference Signals, Faber and Faber, Londra, 1964.
MAC LEOD, IAN & DONOVAN, PETER : Bridge is still an easy game, Ashiond Press,
Southampton, 1988.
MARSTON, PAUL : Winning decision in compentive bidding, Grand Slam books,
Australia, 1995.
MOLLO, VICTOR & GARDNER MCO : Card Play Technique, Faber and Faber, Lon-
dra, 1971.
MOREHEAD, ALBERT H. : Morehead on Bidding, Macmillan Co., New Vork, 1964.
NORTH, FREDDIE : Bridge Basic Defence, Batsford, Londra, 1997.
REESE, TERENCE : Reese on play, Arnold Publishers, Londra, 1959.
RF.FsE, TERENCE. :Master Play, Cornerstone Library, New Ynrk, 1966.
REESE, TERENCE : The play of the cards, Penguin Books, Harmondsworth, 1967.
REESE, TERENCE & DORMER, ALBERT : The Complete Book of Bridge, Faber and
Faber, Londra, 1973.
REESE, TERENCE & DO- ALBERT : How to play a better game, Steinand Day,
New York, 1969.
REESE, TERENCE & BIRD,DAVID :How the experts do it, Faber and Faber, Londra,
1985.
ROTI-I,DANNY : Signal success in Bridge, Victor Gollancz, Londra, 1989.
VERNES, JEAN-RE& : Bridge distributionnel, Le Bridgeur, Paris, 2000.
VERNES,JEAN-RENk& BERNARD, C-ES : L 'dvaluation des mains au bridge, Le
Bridgeur, Paris, 1995.
The ACBL Bridge Bulletin, Memphis, coleche, 1950-2000.
The Dictionary of Suit Combination, Jean Marc Roudinesco, Londra, 1,997.
The Official Encyclopedia of Bridge, Henry Francis, Alan Truscott $i altii, ed. V-a,
ACBL Memphis, 1994.
Editura Recif
Tehnoredactare computerizat5:
Liliana Neamfu
Bun de tipar : Noiembrie 2001
Telefon : 3213501 autor
3322705 edifiirii
I / I
ISBN 9733179-59-2

Coriolan Neamtu - Bridge de La A La Z PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coriolan Neamtu - Bridge de La A La Z PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grafica copeqilor ,,rose skty" a fost realizatf de :

I hazard the opinion that the essentials for

(indrhesc s5 afirm cii pentru a juca bine

bit - atacuri cdndflancul a licitat - atacuri cdnd contractulJina1

Doud mari capitole, jocul de levatd a1 declarantului qi jocul in apdrare, pentru'prima

Etirnologia cuvhtului bridge, ca nurne a1 jocului, este un subiect controversat, unii

Zeci de ani au existat, h paralel, partizani ai whist-ului, care il jucau cu

juciitor de bridge milionarul Harold Vanderbild. Acesta, in timpul unei croaziere cu

De ce este nevoie pentru a juca bridge - Pachetul de ctirfi - Preliminariile

c51filor, cel de a1 doilea pachet este amestecat de partenerul distrihuitorului gi plasat h

Rangul ciqilor - Denumirea si rangul culorilor

Denumirea si rangul culorilor

Jocuri de culoare ~ijocuri defiirti atu (FA)

Despre tai ~i despre defosii

No*unile &fit ai misfit

DESPRE DISTRIBUTII $1 TIPURI DE ~ I N I

Cum se liciteazci diversele tipuri de mdini - Cum se invafci numlirarea ccir@lor

fn vocabularul de bridge inGlnun, crind ne referim la distribu@i, expresia de

Cum se liciteazri diversele tipuri de mdini ?

fn luarea deciziei de a licita, dou5 criterii guvemeaz5 :

Cu o m h 5 monocolorCi, evident c5 nu sunt probleme h a o licita. Nu avefi decQto

Cum se invafd numdrarea cdr$lor i e ~ i t e~i

Felul h care trebuie jucate c w l e ktr-o anumitjl culoare, ?n vederea obfinerii

Se glumegte spunhd c i oricine $tie s5 numere pin5 la treisprezece este expert.h

DESPRE PUNCTELE DE ONOR, PUNCTELE DE DISTRIBUTIE,

Cdile de realizare a levatelor - Punctele de onor (PO.) - Punctele de

Cdile de realizare a levatelor

Teoreticienii bridge-ului au ajuns la concluzia, dobhditi prin experiengi

Punctele de onor (P. 0.)

Punctele de distributie ( P .D.)

A =4 pentru a 5-a carte +1 dubleton =1

TABELUL LEVA TELOR DEFENSIW SZGURE

A R in aceea~iculoare = 2 levate defensive

Calculul levatelor perdante

Un alt mijloc de evaluare, care se efectueazii imediat ce declarantul vede mortul gi

Jocul de levatii - Declarantul gi mortul - Cum se desfiigoard jocul de levatii -

Jocul de levati nu este unul automat. hainte de a juca la o levati trebuie s5 ne

Cum se desfigoarri jocul de levati ?

Ciile de ciigtigare a levatelor

Levatele sunt cf gtigate prin rnai multe procedee :

Modul h care aceste t e h c i sunt folosite va fi prezentat atGt h capitolul referitor la

Cum se desf&oarti licitafia - Praentarea graficri ai comentarea unei secvenfe

Prin interrnediul licitatiei, ambele axe concureaza la adjudecarea unui contract,

Concomitent cu dialogul privind stabilirea unui atu convenabil gi atingerea nivelului

Principiile licitaliei cer ca prin intennediul ei partenerii s%-gitransmiti mformafii c2t

Cum se desf&oarci licitafia ?

C h d o axii dewe marea majoritate a punctelor de onor, licitatia va fi un dialog

Aceasta este o licitalie ficutii de un juciitor cu intenfia de penalizare a licitaliei

Prezentarea graficd ~i comentarea unei secvenfe de licitatie

Prezentarea grafici h texte a unei done de bridge si a licitafiei desEgurate este

Sud Vest Nord Est

S5 comenth aceasti IicitaJie :

Ce se Zn felege prin contracte ~i evaluarea lor Zn puncte - Contractele de manpi

Contracte ~i echivalarea lor Zn puncte

Bridge-ul se joac5 pe puncte, ~ i atunci

Stiind c5 pentru o man@ sunt necesare 100 de puncte, s5 c a l c u l h ce contracte

Pentru a fi ^m &ura de a transmite parknerului de la prima vorbire fbrp aproximativii

5 t h deja d realizarea unei V e , dintr-odati sau prin swruri parfiale, presupune

Ce este un sistem de licitage ?

intrucit cele rnai atractive contracte de man95 sunt 4 v gi 4 4, cu conditia ca axa

Ce determinci valoarea unei miiini ?

Forp miinii cregte c h d milinile se completeaz5, sunt fitate, gi scade in cam1