Formele nominale: substantive, pronume, numerale, adverbe de timp şi

de loc

În limbile dravidiene, formele nominale suferă inflexiuni în funcţie de caz. Pe lângă acest lucru,
substantivele, pronumele şi numeralele sunt diferenţiate prin număr şi gen. Adverbele de timp şi loc au
terminaţii în funcţie de caz şi de aceea sunt clasificate morfologic în cadrul formelor nominale, deşi din
punct de vedere sintactic îşi păstrează funcţia de a modifica verbul.

Diferenţa de gen apare la substantivele simple şi compuse, pronumele personale, demonstrative şi

interogative, precum şi la numeralele folosite ca adjective sau în cadrul predicatului. Ex: iru-wuru tammu-lu
– doi fraţi mai mici, bomma-lu rendu – păpuşile sunt două. În majoritatea limbilor dravidiene, verbele
copulative şi numele predicative preiau genul şi numărul subiectului nominal, spre deosebire de adjective
care nu formează niciun acord. În afară de masculin şi feminin, se face şi distincţia dintre uman şi non-
uman.

Terminaţiile genului nu apar mereu la substantive, ci de multe ori se transmit verbelor. De exemplu în
cazul substantivului propriu Kotai, putem traduce prin “Kotai a venit”: Kotai vantan dacă vorbim de un
bărbat, Kotai vandal dacă vorbim de o femeie şi Kotai vandadu dacă vorbim de un animal. Numeralele au o
particulă ce lipseşte când sunt atribuite unor substantive non-umane: mugguru manusulu – trei persoane,
mudu pustakalu – trei cărţi.

Cazurile sunt exprimate în limbile dravidiene prin morfeme flexionare sau uneori prin postpoziţii.
Cazurile din afara nominativului sunt numite cazuri oblice. Anumitor rădăcini ale cuvintelor li se adaugă
augmente pentru a forma o nouă rădăcină folosită în cazurile oblice. Ex: kannu – ochi va da rădăcina oblică
kanti, de unde se formează kantiki – ochiului, kantito – cu ochiul. Aceste augmente sunt numite upavibhakti
în gramatică clasică Telugu, iar mai nou morfeme goale sau de legătură.

Postpoziţiile sunt cuvinte independente care se adaugă pentru a marca un anumit caz. Multe dintre ele
şi-au pierdut înţelesul lor original şi sunt folosite acum doar cu acest scop. Ex: melinnu – de deasupra,
vittiynnu – din casă, virutyil ninru – din pământul. În acest caz -il ninru, -innu şi -nnu sunt postpoziţii ce
marchează ablativul.

În limbile dravidiene, pronumele este folosit ca un substitut al substantivului, prin urmare suferă
aceleaşi inflexiuni. Doar pronumele demonstrative şi interogative sunt diferenţiate în funcţie de gen.
Pronumele personale sunt forme de bază, nederivate din alte rădăcini. Tot în cadrul pronumelor personale
intra şi formele reflexive, care nu pot fi folosite decât pentru persoana a treia, motiv pentru care mai sunt
numite şi “persoană a patra”.

Numeralele se diferenţiază în funcţie de număr şi gen şi capătă inflexiuni după caz. Numeralele
cardinale sunt toate neutre (non-umane), Limbile literare au numerale simple pentru cele cardinale de la unu
la nouă şi o sută, iar pentru cele de la unsprezece la nouăzeci şi nouă şi de la o sută unu la nouă sute nouăzeci
şi nouă se folosesc numerale compuse. Doar limba Telugu are o denumire nativă pentru o mie, în rest toate
celalalte limbi folosesc pentru numeralele de la o mie în sus, inclusiv, cuvinte împrumutate din indo-ariana.
Limbile dravidiene centrale folosesc un sistem bazat pe trei genuri (masculin, feminin şi non-uman), dar în
alte sisteme există doar două, masculin şi non-masculin. Cât despre numeralele ordinale, acestea se formează
prin adăugarea unor sufixe adjectivale derivate de la verbele a sau aHn (a fi sau a spune) numeralelor
cardinale corespunzătoare.
 Verbele

În limbile dravidiene, baza verbală poate fi recunoscută în forma verbului la imperativ singular, deşi în
Telugu şi Konda acest lucru nu este mereu valabil. Sunt trei feluri de baze verbale: simple, complexe şi
compuse. Cele simple sunt identice cu radacina monosilabică a verbului sau adaugă a doua silabă cu ajutorul
unei vocale scurte (man – a fi, para – a despărţi). Cele complexe au, pe lângă rădăcină, un sufix ce are
diverse roluri, precum cel de tranziţie sau în pronunţie. Cele compuse au baza verbală formată din două sau
mai multe rădăcini de cuvinte ( akam – înăuntru => akappatu – a fi inclus). Din punct de vedere morfologic,
un verb poate fi finit sau infinit(nominal). Cele finite au în plus faţă de cele nominale acordul în gen, număr
şi persoană cu subiectul propoziţiei. Unele limbi moderne, precum Malayalam, au pierdut parţial sau total
acest acord.

Împărţirea timpurilor, în urma reconstituirii limbii proto-dravidiene, pare să fie cea alcătuită din trecut
şi alte timpuri. Mărcile trecutului sunt litere dublate precum -kk, -cc, -tt sau alte grupuri de litere: -in, -i, -t.
Ex: tiHn – a mânca => tintt.

Celelalte timpuri au evoluat diferit în diversele limbi ale familiei. Spre exemplu vechea Malayalam
avea terminaţii diferite ale verbului pentru fiecare persoană, care au dispărut însă în secolul paisprezece.
Viitorul apropiat din Tamil a fost înlocuit de aorist, a cărui terminaţie la toate persoanele s-a schimbat în
Malayalam din –um în –u. Telugu pe de altă parte nu are nimic comparabil cu aceste forme verbale, iar în
dravidiana centrală apare un fel de gerunziu viitor nemaintalnit nicăieri.

Sufixele personale ale verbelor finite reflectă diferenţa de gen şi număr de la persoana a treia. În Toda
şi Brahui se păstrează doar diferenţa de număr, pe când în Malayalam sufixele au dispărut de tot. Există o
asemănare fonologică între acestea şi pronumele personale/demonstrative.

Verbele nominale sunt numite participii în gramatică tradiţională şi nu fac niciun acord în număr, gen
său persoană aşa cum se întâmplă cu cele finite. Toate, în afară de participiul continuu şi infinitivul, au la
bază forma de trecut a verbului. Formarea negativului verbelor estet controversată.

Un caz foarte curios este cel al aşa numitelor verbe în serie, unde două verbe finite alcătuiesc o
construcţie inseparabilă în care atât verbul principal cât şi cel auxiliar se acordă cu subiectul.
I sg cepp-a-n(u) ay-ti-ni ‘Eu nu am spus’

I pl ceppa-m(u) ay-ti-mi ‘Noi nu am spus’

II sg cepp-a-w(u) ay-ti-wi ‘Tu nu ai spus’

II pl cepp-a-r(u) ay-ti-ri ‘Voi nu aţi spus’

III m sg cepp-a- . d(u) ayy-e(n)‘El nu a spus’

III n-f sg cepp-a-d(u) ayy-e(n)‘Ea/El nu a spus’

III pl cepp-a-r(u) ay-i -ri ‘Ei/Ele nu au spus’

 Adjective şi adverbe

Există puţine cuvinte care sunt la bază adjective. Anumite sufixe derivă adjectivele din formele
nominale sau verbale, iar clasificarea lor se face datorită rolului pe care îl joacă în determinarea
substantivului. Cât despre adverbe, cele de bază sunt în mare parte modale.

Adjectivele de bază din limbile dravidiene se clasează în primele cinci din cele şapte categorii
semantice ale adjectivelor (1. dimensiune; 2. culoare; 3. vârsta; 4. valoare; 5. proprietăţi fizice; 6. însuşiri
umane; 7. viteză). A şasea categorie este în mare parte acoperită de adjective nominale, iar a şaptea de cele
adverbiale. Toate limbile dravidiene au la bază cel puţin trei feluri de adjective: descriptive, demonstrative şi
cantitative. Ultimele două categorii mai sunt numite şi limitative.

Adverbele din limbile dravidiene, conform lingvistului Caldwell, nici măcar nu există. Fiecare cuvânt
folosit ca adverb este de fapt altă parte de vorbire care doar funcţionează sintactic ca un adverb. Ele sunt în
principal derivate din:

a) forme nominale flexionare sau inflexionare care arăta timpul şi locul, precum şi acelea conţinând
pospozitii ce arată scopul, modul, etc.

b) verbe infinite precum durativul, infinitivul, participiul perfect

c) substantive sau adjective calitative la care se adaugă infinitivul verbului ‘a fi’

În afară de acestea, ceea ce ar putea fi considerat ca adverbe de bază este un grup de onomatopee care
nu ar putea fi folosite altfel decât cu sens adverbial. În acest caz este des întâlnită reduplicarea (mada-
mada, cusi-cusi, tini-tini).
 Lexic

Lexicul dravidian este alcătuit din cuvintele native şi cele împrumutate. Vocabularul nativ dravidian se
compune din termeni ce definesc cultura, relaţiile sociale şi de rudenie, flora şi faună, fenomene naturale,
materiale, resursele naturale, etc. În urma contactului dintre indo-ariana şi dravidiană, cu mai mult de un
mileniu înaintea erei noastre, cea dintâi a împrumutat mai mult structura decât elemente din lexicul
dravidian. Franklin Southworth estimează că optzeci şi opt de elemente au fost împrumutate în sanscrită din
dravidiană.

Cele patru limbi literare, după desprinderea de proto-dravidiana de sud, au evoluat în mod diferit,
izvoarele literare apărând încă de la începutul erei creştine în Tamil, Malayalam din secolul al
doisprezecelea, Kannada din al optulea, iar Telugu din al unsprezecelea. De aceea regăsim împrumuturi din
sanscrită doar în texte scrise în Tamil şi Kannada, bănuindu-se că acestea au avut loc cu două-trei secole
înaintea apariţiei literaturii în acele limbi. În Telugu găsim ca dovadă de împrumut doar numeralul ‘o mie’.
Cuvintele au fost răspândite cu timpul şi celorlalte limbi, care nu le-au împrumutat însă direct din sanscrită.

În timpul ocupării nordului Indiei de către moguli (între secolele paisprezece şi optsprezece) limbile
dravidiene de sud au împrumutat elemente din persană (limbă de stat) şi arabă (limbă religioasă). Se
înregistrează mai mult de o mie de cuvinte provenite din Dakkhini Urdu. Ex: gumasta – cleric, munasabu –
administrator de sat.

Odată cu descoperirea Indiei de către portughezi în secolul şaisprezece, comerţul cu acesta a adus în
cadrul limbilor dravidiene în jur de o sută de cuvinte împrumutate, majoritatea desemnând obiecte folosite
zilnic (kamisu – cămaşă, chavi – cheie). Aceste cuvinte sunt considerate originar dravidiene de către
vorbitorii nativi, spre deosebire de cele de origine englezească, ce sunt uşor de recunoscut, fiind mai recente,
de la începutul secolului nouăsprezece.

În ceea ce priveşte neologismele şi termenii tehnici care sunt introduşi în limbile dravidiene vorbite
astăzi, aceştia sunt preluaţi uneori sub forma adaptată limbii. Un caz aparte îl constituie Tamil, unde s-a
observat o tendinţă de a creea termeni proprii pentru cuvintele împrumutate, care apoi sunt înlocuite în uz de
aceştia.

Skinuri:
-Victorious Janna (am fost platinum s2)
-Victorious Elise
-Aristocrat Vayne
-Chosen Master Yi
-Crimson Elite Riven
-Desperada Cassiopeia
-Deadly Kennen
-Earthrune Skarner
-Loch Ness Cho'Gath
-Nightblade Irelia
-Noxus Hunter Anivia
-Prom Queen Annie
-Ravager Nocturne
-Renegade Talon
-Sorceress Lux
-Spectral Fiddlesticks
-Spooky Gangplank
-Vindicator Vayne
-Arcade Sona
-Hextech Anivia
-Midnight Ahri
-Headhunter Nidalee
-Pool Party Leona
-Astronaut Teemo
-Scorched Earth Xerath
-Volcanic Wukong
-Pharaoh Amumu
-Judgement Kayle

Campionii care NU ii am: Brand, Draven, Fiora, Galio, Hecarim, Jinx, Karma, Lissandra, Lucian, Lulu, Miss Fortune, Nami, Quinn,
Sejuani, Shyvana, Swain, Syndra, Varus, Viktor, Volibear, Yasuo, Zed, Zyra.

pomak6 020986asdf