 Limita dintre vezica urinară şi uretră corespunde: a) bazei trigonului vezical, b) coliculului seminal, c) originii

ureterale, d) orificiilor canalelor ejaculatoare, e) vârfului trigonului vezical.

 Succesiunea straturilor ce alcătuiesc bursele testiculare din plan superficial spre profunzime este următoarea: a)
scrotum, dartos, fascie spermatică internă, fascie spermatică externă, seroasă, b) scrotum, celuloasă, dartos, seroasă, c)
scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă viscerală, seroasă parietală, d) scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă, e)
scrotum, dartos, celuloasă, seroasă.

 Rinichiul de tip pluripapilar: a) este doar cel stâng la taurine, b) este cel stâng la taurine şi ovine, c) se întâlneşte la
carnivore şi leporide, d) se întâlneşte la taurine şi suine, e) apare la taurine, unde papilele sunt individualizate prin şanţurile
adânci de pe suprafaţa rinichilor.

 Sinusul renal: a) este spaţiul din interiorul bazinetului, b) reprezintă prelungirile laterale ale bazinetului, c) este
cavitatea intrarenală delimitată de parenchim, d) este speţiul din jurul rinichiului, e) ocupă loja renală.

 Trigonul vezical: a) este amprenta vezicii biliare, b) are baza la originea crestei uretrale, c) este plasat pe podeaua
vezicii urinare, d) are baza pe linia orificiilor ureterale, e) este flancat de cele 2 creste uretrale.

 Glandele veziculare: a) lipsesc la speciile la care nu există ampule deferenţiale, b) lipsesc la carnivore şi
leporide, c) au la ecvine cavitatea largă şi pereţii subţiri, d) au la ecvine şi taurine pereţii groşi, boselaţi şi un aspect
torsionat, e) nu au raport cu canalul ejaculator.

 Reţeaua testiculară: a) reprezintă inflexiunile epididimului, b) este inclusă în capul epididimului, c) este
dependentă de septurile din albuginee, d) este dependentă de tubii seminiferi, e) este inclusă în coada epididimului.

 Sirinxul cu funcţie exclusiv respiratorie este prezent la: a) canide, b) porumbel, c) palmipede, d) galinacee, e)
toate răspunsurile sunt incorecte.

 Corpii cavernoşi sunt în totalitate torsionaţi la: a) motan, b) vier, c) cocoş, d) armăsar, e) gâscan.

 Artera testiculară nu are raporturi cu coada epididimului la: a) numai la armăsar, b) numai la ţap, c) la câine, d)
la iepuroi, e) la câine, cotoi şi iepuroi.

 Suprafaţa carunculilor uterini este excavată la: a) iapă, b) vacă, c) capră, d) oaie, e) iepuroaică.

 Procesul uretral se întâlneşte la: a) armăsar şi ţap, b) vier, c) cotoi, d) câine, e) taur, berbec şi iepure.

 Cordonul testicular şi gâtul pungii vaginale sunt scurte la: a) armăsar şi iepuroi, b) vier şi iepuroi, c) numai la
iepuroi, d) vier, carnivore şi iepuroi, e) cotoi şi vier.
 Artera testiculară nu are raporturi cu coada epididimului la: a) numai la armăsar, b) numai la ţap, c) la câine, d)
la iepuroi, e) la câine, cotoi şi iepuroi.

 Procesul uretral se întâlneşte la: a) armăsar şi ţap, b) vier, c) cotoi, d) câine, e) taur, berbec şi iepure.

 Cordonul testicular şi gâtul pungii vaginale sunt scurte la: a) armăsar şi iepuroi, b) vier şi iepuroi, c) numai la
iepuroi, d) vier, carnivore şi iepuroi, e) cotoi şi vier.

 Testicule relativ mici în raport cu talia animalului, uşor ovalare, cu axul oblic, situate în regiunea perineală şi cu
epididimul foarte voluminos ce acoperă extremităţile testiculului sunt prezente la: a) armăsar, b) taur, c) vier , d) canide, e)
iepuroi.

 Limita dintre vezica urinară şi uretră corespunde: a) bazei trigonului vezical, b) coliculului seminal, c) originii
ureterale, d) orificiilor canalelor ejaculatoare, e) vârfului trigonului vezical.

 Succesiunea straturilor ce alcătuiesc bursele testiculare din plan superficial spre profunzime este următoarea: a)
scrotum, dartos, fascie spermatică internă, fascie spermatică externă, seroasă, b) scrotum, celuloasă, dartos, seroasă, c)
scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă viscerală, seroasă parietală, d) scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă,
e) scrotum, dartos, celuloasă, seroasă.
  Glandele veziculare: a) lipsesc la speciile la care nu există ampule deferenţiale, b) lipsesc la carnivore şi
leporide, c) au la ecvine cavitatea largă şi pereţii subţiri, d) au la ecvine şi taurine pereţii groşi, boselaţi şi un aspect
torsionat, e) nu au raport cu canalul ejaculator.

 Reţeaua testiculară: a) reprezintă inflexiunile epididimului, b) este inclusă în capul epididimului, c) este
dependentă de septurile din albuginee, d) este dependentă de tubii seminiferi, e) este inclusă în coada epididimului.

 Corpii cavernoşi sunt în totalitate torsionaţi la: a) motan, b) vier, c) cocoş, d) armăsar, e) gâscan.

 Aspectul arborescent al venelor subcapsulare este prezent la rinichiul de: a) ecvine, b) rumeg ătoare, c) suine,. d)
carnivore, e) feline.

 Limita dintre vezica urinară şi uretră corespunde: a) bazei trigonului vezical, b) coliculului seminal, c) originii
ureterale, d) orificiilor canalelor ejaculatoare, e) vârfului trigonului vezical.

 Succesiunea straturilor ce alcătuiesc bursele testiculare din plan superficial spre profunzime este următoarea: a)
scrotum, dartos, celuloasă, seroasă, b) scrotum, celuloasă, dartos, seroasă, c) scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă
viscerală, seroasă parietală, d) scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă, e) scrotum, dartos, fascie spermatică internă,
fascie spermatică externă, seroasă.

 Desenul arterei testiculare pe marginea liberă a testiculului apare sub formă de ramuri paralele uşor fleuoase la: a)
numai la armăsar, b) la berbec şi ţap, c) la câine, d) la iepuroi, e) la câine, cotoi şi iepuroi.

 Canalul ejaculator: a) reprezintă porţiunea iniţială a uretrei, b) este comun glandei veziculare şi ampulei
deferenţiale, c) lipseşte la câine, însă este prezent la cotoi, specii la care glandele veziculare sunt reduse, d) se deschide la
nivelul uterului masculin, e) este mascat la vier de către valvula ischiatică.
 Diverticulul nazal şi nara falsă sunt prezente la: a) ecvine şi suine, b) carnivore şi leporide, c) rumegătoare, suine
şi ecvine, d) ecvine, e) leporide.

 Valvula ischiatică se întâlneşte la: a) rumegătoare şi ecvine, b) rumegătoare şi carnivore, c) carnivore şi leporide,
d) rumegătoare mari şi suine, e) rumegătoare şi leporide.

 Rinichii prezintă suprafaţă netedă şi sunt pluripapilari la: a) taurine, b) ovine, c) suine, d) taurine şi ovine, e)
leporide şi suine.

 Suprafaţa carunculilor uterini este plană la: a) iapă, b) vacă, c) capră, d) oaie, e) iepuroaică.

 Procesul uretral se întâlneşte la: a) armăsar, b) vier, c) cotoi, d) câine, e) taur, berbec şi ţap.

 Coloanele ureterale reprezintă: a) cele două pliuri ce pornesc de la ostium-urile ureterale şi ajung la originea
crestei uretrale, b) reliefarea ureterelor pe planşeul vezicii urinare la mascul, c) reliefarea traiectului submucos al ureterelor
pe tavanul vezicii urinare, d) reliefarea ureterelor pe podeaua vezicii urinare la femelă, e) nici un răspuns corect.

 Coliculul seminal: a) este întâlnit la mascul şi femelă, b) este prezent la femelă, c) marchează limita dintre
uretra urinară şi cea uro-genitală la mascul, d) reprezintă originea crestei uretrale, e) marchează vârful trigonului vezical.

 Trigonul vezical reprezintă: a) suprafaţa delimitată de uretere pe tavanul vezicii urinare, b) tavanul vezicii urinare,
c) suprafaţa delimitată de ostium-urile ureterale şi originea crestei uretrale, d) podeaua vezicii urinare, e) podeaua
cavităţii pelvine.

 Singurele glande ale căror canale se deschid constant indiferent de specie în porţiunea pelvină a uretrei la mascul
sunt: a) glandele veziculare, b) glandele bulbouretrale, c) prostata, d) glandele uretrale (Littre), e) nici un răspuns corect.

 Diverticulul suburetral este prezent la: a) iapă şi scroafă, b) vacă şi pisică, c) vacă şi căţea, d) iapă şi căţea, e) vacă
şi scroafă.
  Rinichiul cu marginea laterală extrem de convexă este prezent la: a) rinichiul stâng la ecvine, b) rinichii de ovine,
c) rinichiul drept de suine, d) rinichiul drept de ecvine, e) rinichii de canide.

 Glandele ureterale sunt prezente în mod constant la: a) suine, b) canide, c) ecvine, d) taurine, e) leporide.

 La mascul, dispunerea formaţiunilor la nivelul plicii uro-genitale este: a) ureter, glandă veziculară, canal
deferent, utricul prostatic, canal deferent, glandă veziculară, ureter, b) ureter, canal deferent, utricul prostatic, canal
deferent, ureter, c) canal deferent, utricul prostatic, canal deferent, d) ureter, utricul prostatic, ureter, e) ureter, canal deferent,
glandă veziculară, canal deferent, ureter.

 Cordonul testicular şi gâtul pungii vaginale scurte sunt prezente la: a) armăsar şi iepuroi, b) vier şi iepuroi, c)
numai la iepuroi, d) vier, carnivore şi iepuroi, e) numai la vier.

 Testicule relativ mici în raport cu talia animalului, globuloase sau uşor ovalare, cu axul oblic, situate în regiunea
perineală şi cu epididimul foarte voluminos ce acoperă extremităţile testiculului sunt prezente la: a) armăsar, b) taur, c) vier , d)
câine, e) iepuroi.

 Muşchiul protractor penian este prezent la: a) taur, berbec şi ţap, b) cotoi şi iepuroi, c) câine şi iepuroi, d) taur şi
cotoi, e) nici un răspuns corect.

 Ovare alungite, de culoare galben-roză şi neincluse în bursa ovariană se întâlnesc la: a) iapă, b) oaie, c) vacă, de)
căţea, e) iepuroaică.

 Canalele epoforice sunt prezente în submucoasa vaginală la: a) iapă şi scroafă, b) vacă, scroafă şi iepuroaică, c)
scroafă, iepuroaică, căţea, d) iapă şi iepuroaică, e) căţea şi pisică.

 Glandele vestibulare mari sunt inconstante la: a) iapă, b) vacă şi iepuroaică, c) oaie, d) capră şi pisică, e) scroafă.

 Testiculele acoperite cu o albuginee fină şi elastică sunt prezente la: a) armăsar, b) taur, c) cocoş, d) vier, e) câine.

 Aspectul arborescent al venelor subcapsulare este prezent la rinichiul de: a) ecvine, b) rumeg ătoare, c) suine,. d)
carnivore, e) feline.

 Desenul arterei testiculare pe marginea liberă a testiculului apare sub formă de ramuri paralele uşor fleuoase la: a)
numai la armăsar, b) la berbec şi ţap, c) la câine, d) la iepuroi, e) la câine, cotoi şi iepuroi.

 Canalul ejaculator: a) reprezintă porţiunea iniţială a uretrei, b) este comun glandei veziculare şi ampulei
deferenţiale, c) lipseşte la câine, însă este prezent la cotoi, specii la care glandele veziculare sunt reduse, d) se deschide la
nivelul uterului masculin, e) este mascat la vier de către valvula ischiatică.

 Rinichii prezintă suprafaţă netedă şi sunt pluripapilari la: a) taurine, b) ovine, c) suine, d) taurine şi ovine, e)
leporide şi suine.

 Suprafaţa carunculilor uterini este plană la: a) iapă, b) vacă, c) capră, d) oaie, e) iepuroaică.

 Procesul uretral se întâlneşte la: a) armăsar, b) vier, c) cotoi, d) câine, e) taur, berbec şi ţap.

 Coloanele ureterale reprezintă: a) cele două pliuri ce pornesc de la ostium-urile ureterale şi ajung la originea
crestei uretrale, b) reliefarea ureterelor pe planşeul vezicii urinare la mascul, c) reliefarea traiectului submucos al ureterelor
pe tavanul vezicii urinare, d) reliefarea ureterelor pe podeaua vezicii urinare la femelă, e) nici un răspuns corect.

 Coliculul seminal: a) este întâlnit la mascul şi femelă, b) este prezent la femelă, c) marchează limita dintre
uretra urinară şi cea uro-genitală la mascul, d) reprezintă originea crestei uretrale, e) marchează vârful trigonului vezical.

 Trigonul vezical reprezintă: a) suprafaţa delimitată de uretere pe tavanul vezicii urinare, b) tavanul vezicii urinare,
c) suprafaţa delimitată de ostium-urile ureterale şi originea crestei uretrale, d) podeaua vezicii urinare, e) podeaua
cavităţii pelvine.
  Singurele glande ale căror canale se deschid constant indiferent de specie în porţiunea pelvină a uretrei la mascul
sunt: a) glandele veziculare, b) glandele bulbouretrale, c) prostata, d) glandele uretrale (Littre), e) nici un răspuns corect.

 Diverticulul suburetral este prezent la: a) iapă şi scroafă, b) vacă şi pisică, c) vacă şi căţea, d) iapă şi căţea, e) vacă
şi scroafă.

 Rinichiul cu marginea laterală extrem de convexă este prezent la: a) rinichiul stâng la ecvine, b) rinichii de ovine,
c) rinichiul drept de suine, d) rinichiul drept de ecvine, e) rinichii de canide.

 Glandele ureterale sunt prezente în mod constant la: a) suine, b) canide, c) ecvine, d) taurine, e) leporide.

 La mascul, dispunerea formaţiunilor la nivelul plicii uro-genitale este: a) ureter, glandă veziculară, canal
deferent, utricul prostatic, canal deferent, glandă veziculară, ureter, b) ureter, canal deferent, utricul prostatic, canal
deferent, ureter, c) canal deferent, utricul prostatic, canal deferent, d) ureter, utricul prostatic, ureter, e) ureter, canal deferent,
glandă veziculară, canal deferent, ureter.

 Cordonul testicular şi gâtul pungii vaginale scurte sunt prezente la: a) armăsar şi iepuroi, b) vier şi iepuroi, c)
numai la iepuroi, d) vier, carnivore şi iepuroi, e) numai la vier.

 Testicule relativ mici în raport cu talia animalului, globuloase sau uşor ovalare, cu axul oblic, situate în regiunea
perineală şi cu epididimul foarte voluminos ce acoperă extremităţile testiculului sunt prezente la: a) armăsar, b) taur, c) vier, d)
câine, e) iepuroi.

 Muşchiul protractor penian este prezent la: a) taur, berbec şi ţap, b) cotoi şi iepuroi, c) câine şi iepuroi, d) taur şi
cotoi, e) nici un răspuns corect.

 Uterul de tip bicornual neseptat este prezent la: a) vacă, b) oaie şi scroafă, c) vacă şi scroafă, d) iapă, e) iapă şi
căţea.

 Canalele epoforice sunt prezente în submucoasa vaginală la: a) iapă şi scroafă, b) vacă, scroafă şi iepuroaică, c)
scroafă, iepuroaică, căţea, d) iapă şi iepuroaică, e) căţea şi pisică.

 Testiculele acoperite cu o albuginee fină şi elastică sunt prezente la: a) armăsar, b) taur, c) cocoş, d) vier, e) câine.

 Artera testiculară nu are raporturi cu coada epididimului la: a) la câine, b) la iepuroi, c) la câine, cotoi şi iepuroi,
d) numai la armăsar, e) numai la ţap.

 Suprafaţa carunculilor uterini este excavată la: a) capră, b) oaie, c) iepuroaică, d) iapă, e) vacă.

 Procesul uretral se întâlneşte la: a) cotoi, b) vier, c) armăsar şi ţap, d) câine, e) taur, berbec şi iepure.

 Cordonul testicular şi gâtul pungii vaginale sunt scurte la: a) numai la iepuroi, b) vier şi iepuroi, c) armăsar şi
iepuroi, d) vier, carnivore şi iepuroi, e) cotoi şi vier.

 Testicule relativ mici în raport cu talia animalului, uşor ovalare, cu axul oblic, situate în regiunea perineală şi cu
epididimul foarte voluminos ce acoperă extremităţile testiculului sunt prezente la: a) armăsar, b) taur, c) vier, d) canide, e)
iepuroi.

 Limita dintre vezica urinară şi uretră corespunde: a) originii ureterale, b) orificiilor canalelor ejaculatoare, c)
vârfului trigonului vezical, d) bazei trigonului vezical, e) coliculului seminal.

 Rinichiul de tip pluripapilar: a) este doar cel stâng la taurine, b) este cel stâng la taurine şi ovine, c) se întâlneşte la
carnivore şi leporide, d) se întâlneşte la taurine şi suine, e) apare la taurine, unde papilele sunt individualizate prin şanţurile
adânci de pe suprafaţa rinichilor.

 Sinusul renal: a) este spaţiul din interiorul bazinetului, b) reprezintă prelungirile laterale ale bazinetului, c) este
cavitatea intrarenală delimitată de parenchim, d) este speţiul din jurul rinichiului, e) ocupă loja renală.
  Trigonul vezical: a) este amprenta vezicii biliare, b) are baza la originea crestei uretrale, c) este plasat pe podeaua
vezicii urinare, d) are baza pe linia orificiilor ureterale, e) este flancat de cele 2 creste uretrale.

 Glandele veziculare: a) lipsesc la speciile la care nu există ampule deferenţiale, b) lipsesc la carnivore şi
leporide, c) au la ecvine cavitatea largă şi pereţii subţiri, d) au la ecvine şi taurine pereţii groşi, boselaţi şi un aspect
torsionat, e) nu au raport cu canalul ejaculator.

 Reţeaua testiculară: a) reprezintă inflexiunile epididimului, b) este inclusă în capul epididimului, c) este
dependentă de septurile din albuginee, d) este dependentă de tubii seminiferi, e) este inclusă în coada epididimului.

 Corpii cavernoşi sunt în totalitate torsionaţi la: a) motan, b) vier, c) cocoş, d) armăsar, e) gâscan.

 Aspectul arborescent al venelor subcapsulare este prezent la rinichiul de: a) ecvine, b) rumeg ătoare, c) suine,. d)
carnivore, e) feline.

 Limita dintre vezica urinară şi uretră corespunde: a) bazei trigonului vezical, b) coliculului seminal, c) originii
ureterale, d) orificiilor canalelor ejaculatoare, e) vârfului trigonului vezical.

 Succesiunea straturilor ce alcătuiesc bursele testiculare din plan superficial spre profunzime este următoarea: a)
scrotum, dartos, celuloasă, seroasă, b) scrotum, celuloasă, dartos, seroasă, c) scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă
viscerală, seroasă parietală, d) scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă, e) scrotum, dartos, fascie spermatică internă,
fascie spermatică externă, seroasă.

 Desenul arterei testiculare pe marginea liberă a testiculului apare sub formă de ramuri paralele uşor fleuoase la: a)
numai la armăsar, b) la berbec şi ţap, c) la câine, d) la iepuroi, e) la câine, cotoi şi iepuroi.

 Canalul ejaculator: a) reprezintă porţiunea iniţială a uretrei, b) este comun glandei veziculare şi ampulei
deferenţiale, c) lipseşte la câine, însă este prezent la cotoi, specii la care glandele veziculare sunt reduse, d) se deschide la
nivelul uterului masculin, e) este mascat la vier de către valvula ischiatică.

 Rinichii prezintă suprafaţă netedă şi sunt pluripapilari la: a) ovine, b) suine, c) taurine şi ovine, d) leporide şi
suine, e) taurine.

 Suprafaţa carunculilor uterini este plană la: a) vacă, b) capră, c) oaie, d) iepuroaică, e) iapă.

 Procesul uretral se întâlneşte la: a) vier, b) cotoi, c) câine, d) taur, berbec şi ţap, e) armăsar.

 Coloanele ureterale reprezintă: a) reliefarea traiectului submucos al ureterelor pe tavanul vezicii urinare, b)
reliefarea ureterelor pe podeaua vezicii urinare la femelă, c) nici un răspuns corect, d) cele două pliuri ce pornesc de la ostium-
urile ureterale şi ajung la originea crestei uretrale, e) reliefarea ureterelor pe planşeul vezicii urinare la mascul.

 Coliculul seminal: a) marchează limita dintre uretra urinară şi cea uro-genitală la mascul, b) reprezintă
originea crestei uretrale, c) marchează vârful trigonului vezical, d) este întâlnit la mascul şi femelă, e) este prezent la femelă.

 Trigonul vezical reprezintă: a) suprafaţa delimitată de ostium-urile ureterale şi originea crestei uretrale, b)
podeaua vezicii urinare, c) podeaua cavităţii pelvine, d) suprafaţa delimitată de uretere pe tavanul vezicii urinare, e) tavanul
vezicii urinare.

 Singurele glande ale căror canale se deschid constant indiferent de specie în porţiunea pelvină a uretrei la mascul
sunt: a) prostata, b) glandele uretrale (Littre), c) nici un răspuns corect, d) glandele veziculare, e) glandele bulbouretrale.

 Diverticulul suburetral este prezent la: a) vacă şi căţea, b) iapă şi căţea, c) vacă şi scroafă, d) iapă şi scroafă, e)
vacă şi pisică.

 Rinichiul cu marginea laterală extrem de convexă este prezent la: a) rinichiul drept de suine, b) rinichiul drept de
ecvine, c) rinichii de canide, d) rinichiul stâng la ecvine, e) rinichii de ovine.
  Glandele ureterale sunt prezente în mod constant la: a) ecvine, b) taurine, c) leporide, d) suine, e) canide.

 La mascul, dispunerea formaţiunilor la nivelul plicii uro-genitale este: a) canal deferent, utricul prostatic, canal
deferent, b) ureter, utricul prostatic, ureter, c) ureter, canal deferent, glandă veziculară, canal deferent, ureter, d) ureter,
glandă veziculară, canal deferent, utricul prostatic, canal deferent, glandă veziculară, ureter, e) ureter, canal deferent,
utricul prostatic, canal deferent, ureter.

 Cordonul testicular şi gâtul pungii vaginale scurte sunt prezente la: a) numai la iepuroi, b) vier, carnivore şi
iepuroi, c) numai la vier, d) armăsar şi iepuroi, e) vier şi iepuroi.

 Testicule relativ mici în raport cu talia animalului, globuloase sau uşor ovalare, cu axul oblic, situate în regiunea
perineală şi cu epididimul foarte voluminos ce acoperă extremităţile testiculului sunt prezente la: a) câine, b) iepuroi, c)
armăsar, d) taur, e) vier.
 Septumul mediastinal derivă din: a) pleura parietală, b) fascia endotoracică şi pleura mediastinală, c) doar din fascia
endotoracică, d) doar din pleura mediastinală, e) doar din pleura viscerală.

 Diverticulul nazal şi nara falsă sunt prezente la: a) ecvine şi suine, b) carnivore şi leporide, c) rumegătoare, suine şi
ecvine, d) ecvine, e) leporide.

 La leporide pulmonul: a) are lobul apical stâng de formă triunghiulară, b) prezintă incizuri interlobulare superficiale, c)
are lobul apical drept cu aspect patrulater, d) este dispus în cavitatea pleurală, e) prezintă simetrie lobară.

 Pericardul fibros derivă din: a) pleura parietală, b) fascia endotoracică şi pleura mediastinală, c) doar din fascia
endotoracică, d) doar din pleura mediastinală, e) doar din pleura viscerală.

 Cornetul etmoido-turbinal este prezent la: a) ecvine şi taurine, b) numai la taurine şi leporide, c) la rumegătoare şi
leporide, d) speciile unde comunică cu sinusul maxilar superior, e) numai la leporide şi păsări.

 Desen lobular doar pe lobii cardiaci şi apicali există la: a) ecvine, b) taurine, c) ovine, d) caprine, e) suine.

 Ligamentul pulmonar: a) reprezintă hilul pulmonar, b) derivă din fascia endotoracică, c) suspendă vena cavă caudală şi
nervul frenic drept, d) reprezintă continuitatea pleurei diafragmatice cu pleura mediastinală, e) reprezintă continuitatea
pleurei medistinale cu pleura viscerală.

 Cartilajul laringian care oferă inserţie lig. vocal este: a) cartilajul inelar, b) cartilajul epiglotic, c) cartilajul
aritenoidian, d) cartilajul cricoid, e) nici un răspuns corect.

 Pericardul fibros derivă din: a) pleura parietală, b) fascia endotoracică şi pleura mediastinală, c) doar din fascia
endotoracică, d) doar din pleura mediastinală, e) doar din pleura viscerală.

 Cornetul etmoido-turbinal este prezent la: a) ecvine şi taurine, b) numai la taurine şi leporide, c) la rumegătoare şi
leporide, d) speciile unde comunică cu sinusul maxilar superior, e) numai la leporide şi păsări.

 La canide pulmonul drept: a) are lobul apical de formă triunghiulară, b) prezintă incizuri interlobulare superficiale, c)
are lobul apical cu aspect patrulater, d) este dispus în cavitatea pleurală, e) prezintă desen lobular numai pe lobul
diafragmatic.

 Sinusurile para nazale prezente la carnivorte sunt: a) sinusul frontal, sinusul maxilar, sinusul sfeno-palatin, sinusul
zigomatic, b) sinusul frontal, sinusul maxilar, sinusul sfenoidal, c) sinusul frontal şi sinusul maxilar, d) sinusul maxilar şi
sinusul sfenoidal, e) sinusul lacrimal şi sinusul frontal.

 Cartilajul laringian care prezintă patru suprafeţe articulare acoperite cu cartilaj articular este: a) cartilajul tiroid, b)
cartilajul epiglotic, c) cartilajul aritenoidian, d) cartilajul cricoid, e) nici un răspuns corect.

 Desenul lobular pe toată suprafaţa pulmonară şi bronhia traheală sunt prezente constant la: a) suine şi caprine, b) ovine
şi caprine, c) suine şi taurine, d) taurine şi caprine, e) numai la taurine.
  Septumul mediastinal derivă din: a) pleura parietală, b) fascia endotoracică şi pleura mediastinală, c) doar din fascia
endotoracică, d) doar din pleura mediastinală, e) doar din pleura viscerală.

 Sinusurile para nazale prezente la carnivorte sunt: a) sinusul maxilar şi sinusul sfenoidal, b) sinusul lacrimal şi sinusul
frontal, c) sinusul frontal, sinusul maxilar, sinusul sfeno-palatin, sinusul zigomatic, d) sinusul frontal, sinusul maxilar, sinusul
sfenoidal, e) sinusul frontal şi sinusul maxilar.
 Bolta palatină este lipsită de creste palatine în treimea aborală la: a) ecvine, b) nici un răspuns corect, c) suine, d)
leporide, e) rumegătoare.

 Următoarea formulă dentară permanentă – I 3/3, C 1/1, PM 4/4, M 3/3 – este caracteristică: a) suinelor, b)
ecvinelor, c) rumegătoarelor, d) felinelor, e) nici un răspuns corect.

 Ligamentul duodeno-transvers la ecvine reprezintă: a) primul ligament al duodenului, b) al doilea ligament al

duodenului, c) ligamentul mijlociu al duodenului, d) ultimul ligament al duodenului, e) leagă duodenul la curbura tranversă
a colonului ascendent.

 La suine cecumul este: a) boselat cu 2 tenii, b) neboselat, c) neboselat cu 5 tenii, d) boselat cu 3 tenii, e) boselat,
dar nu prozintă tenii.

 Muşchiul diafragm la taurine se proiectează pe suprafaţa corporală trasând o linie curbă cu convexitatea orientată
cranial şi care uneşte: a) ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a VII-a şi articulaţia costo-condrală VI, b) ultima
coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a X-a, articulaţia costo-condrală VII, c) ultima coastă (pe linia tavanului),
jumătatea coastei a XI-a, articulaţia costo-condrală VI, d) ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a IX-a,
articulaţia costo-condrală VII, e) ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a IX-a, articulaţia costo-condrală
VI.

 Următoarea formulă dentară permanentă – I 2/1, C 0/0, PM 3/2, M 3/2 – este caracteristică: a) suinelor, b)
ecvinelor, c) leporidelor, d) felinelor, e) nici un răspuns corect.

 Diverticulul ventricular reprezintă: a) dilataţia stomacului la ecvine, b) porţiunea iniţială a duodenului, c)

porţiunea terminală a cheagului, d) porţiunea stomacului la suine, e) orificiul piloric.

 Reţeaua: a) este primul compartiment al prestomacelor, b) comunică cu sacul ruminal ventral, c) se proiectează pe
mica curbură a cheagului, d) se proiectează pe partea stângă a cavităţii abdominale, e) are mucoasa cu aspect de fagure şi
bogată în glande digestive.

 La ecvine, papilele caliciforme: a) sunt în număr de două ca la celelalte specii, b) sunt dispuse ca la suine, c) au
dispoziţie în forma literei “V” cu vârful orientat posterior, d) au dispoziţie sub forma literei “V” cu vârful orientat anterior, e)
lipsesc fiind suplinite prin numărul mare al papilelor foliate.

 Vălul palatin lipseşte la: a) canide, b) leporide, c) galinacee, d) feline, e) rozătoare.

 Faţa ventrală a cavităţii abdominale este ocupată în cea mai mare parte de către cecum la: a) canide, b) feline, c) suine,
d) ecvine, e) leporide.

 Lobul intermediar drept al ficatului foarte dezvoltat şi cu aspect dreptunghiular şi canalul cistic flexuos sunt prezenţe
constante la: a) canide, b) suine, c) leporide, d) feline, e) nici un răspuns corect.

 Glanda angulară este prezentă la: a) ecvine, b) suine, c) păsări, d) canide, e) leporide.

 Care dintre următorii muşchi se inseră pe procesul muscular al temporalului (porţiune timpanică): a) m. palato-stafilin,
b) nici un răspuns corect, c) m. palato-faringian, d) m. pterigo-faringian, e) m. ridicător al vălului palatin.

 Muşchiul ariteno-tiroidian este: a) muşchi al faringelui, b) muşchi extrinsec al laringelui, c) muşchi extrinsec profund
al laringelui, d) muşchi tensor al corzilor vocale, e) muşchi constrictor al glotei.

 Felinele sunt animale: a) doar izognate, b) numai anizognate, c) selenodonte şi anizognate, d) numai selenodonte, e)
numai hipselenodonte.
  Orificiile faringo-timpanice: a) sunt marcate de clape cu structură cartilaginoasă la ecvine şi canide, b) sunt
marcate de clape cu structură cartilaginoasă numai la ecvine, c) sunt marcate de clape cu structură cartilaginoasă numai la
canide, d) se deschid în comun la ecvine, e) se deschid în comun la rumegătoare.

 Scheletul pentru peretele dorso-lateral al faringelui este: a) aponevroza stafilină, b) prelungirea periostului de la
presfenoid, c) prelungirea periostului de la bazisfenoid, d) o structură musculo-mucoasă, e) m. pterigofaringian.

 Orificiul faringo-esofagian este plasat: a) dorsal de orificiul faringo-laringian, b) ventral de orificiul laringo-
faringian, c) cranio-dorsal de orificiul faringo-timpanic, d) la originea pilierului anterior al v ălului palatin, e) sub arcada
palato-faringiană la rumegătoare.

 Un dop musculo-mucos pediculat există la: a) orificiul cardia la ecvine, b) nivelul diverticulului gastric la suine, c)
nivelul orificiului piloric la suine şi canide, d) nivelul orificiului ceco-colic la leporide, e) nivelul orificiului piloric la suine.

 Veziculele conice (dorsală şi ventrală): a) sunt inegale la taurine, b) sunt inegale la ovine, c) prelungesc cranial sacii
ruminali, d) nu au raport cu sacii ruminali, e) sunt inegale, cea dorsală fiind mai voluminoasă.

 Reţeaua: a) este primul compartiment al prestomacelor, b) comunică cu sacul ruminal ventral, c) se proiectează pe
mica curbură a cheagului, d) se proiectează pe partea stângă a cavităţii abdominale, e) are mucoasa cu aspect de fagure şi
bogată în glande digestive.

 Limita dintre ileon şi jejun este marcată prin: a) lig. duodeno-colic, b) lig. duodeno-jejunal, c) lig. duodeno-tranvers,
d) originea lig. ileo-cecal, e) deschiderea în comun a canalului coledoc şi pancreatic principal.

 Creasta sublinguală: a) reprezintă locul de deschidere al glandei sublinguale monostomatice, b) reprezintă locul de
deschidere al glandei sublinguale polistomatice, c) reprezintă marginea ventrală a limbii, d) are la taurine şi suine dispoziţie
tranversală, e) este locul unde se deschid in comun canalele Warton şi Bartholin.

 Carunculii sublinguali: a) au la taurine marginile rotunjite şi plate, b) sunt la rumegătoare doar pliuri mucoase şi
marginea zimţată, c) reprezintă locul unde la ecvine se deschide canalul Bartholin, d) lipsesc la suine, e) prelungesc posterior
cutele carunculare.

 Care din speciile următoare nu prezintă floare involtă: a) iapa, b) vaca, c) scroafa, d) oaia, e) iepuroaica.

 Cornetul dentar extern reprezintă: a) mişuna, b) excavaţie de pe marginea de masticaţie a incisivilor la rumegătoare,
c) excavaţie de pe marginea de tăiere a incisivilor doar la ovine, d) excavaţie de pe marginea de tăiere a incisivilor numai la
carnivore, e) cavitatea cea mai largă a camerei pulpare.

 În panta flancului stâng se proiectează: a) jejunul la canide, b) colonul descendent la ecvine, c) colonul descendent la
rumegătoare, d) jejunul la suine şi canide, e) colonul ascendent la rumegătoare.

 Canalul pancreatic secundar: a) este prezent doar la ecvine, b) este prezent doar la canide, c) se deschide împreun ă cu
canalul coledoc, d) este prezent la ecvine şi canide, e) este prezent la ecvine, canide şi feline.

 Cel mai scurt colon este întâlnit la: a) canide, b) caprine, c) palmipede, d) ovine, e) toate răspunsurile sunt corecte.

 Glanda zigomatică: a) este prezentă la ecvine, b) reprezintă glanda sublinguală monostomatică, c) rezultă din
aglomerarea glandelor molare inferioare, d) este prezentă la feline, e) este porţiunea profundă a glandei lacrimale la taurine.

 La leporide cecumul este: a) boselat cu 2 tenii, b) neboselat, c) neboselat cu 5 tenii, d) boselat cu 1 tenie, e) boselat,
dar nu prozintă tenii.

 Formaţiunile moi care fac parte din structura unui dinte sunt: a) pulpa dentară, dentina, ligamentul alveolo-dentar
şi gingia, b) alveola dentară, pulpa dentară şi gingia,, c) pulpa dentară, ligamentul alveolo-dentar şi gingia, d) ligamentul
alveolo-dentar, dentina şi gingia e) dentina, cementul, pulpa dentară şi gingia.
  Glanda mandibulară se încadrează în categoria: a) glandelor disociate, b) glande genitale, c) glande diseminate, d)
glandelor aglomerate, e) nici un răspuns corect.

 Faţa ventrală a cavităţii abdominale este ocupată în cea mai mare parte de către cecum la: a) canide, b) feline, c)
suine, d) ecvine, e) leporide.

 Lobul intermediar drept al ficatului foarte dezvoltat şi cu aspect dreptunghiular şi canalul cistic flexuos sunt
prezenţe constante la: a) canide, b) suine, c) leporide, d) feline, e) nici un răspuns corect.

 Glanda sublinguală – porţiunea polistomatică nu este prezentă la: a) canide, b) ecvine şi leporide, c) suine şi
leporide, d) rumegătoare, e) nici un răspuns corect.

 Canalul cistic flexuos se întâlneşte la: a) ecvine, b) canide, c) suine, d) feline, e) leporide.

 Muşchiul crico-aritenoidian lateral este: a) muşchi al faringelui, b) muşchi extrinsec al laringelui, c) muşchi
intrinsec profund al laringelui, d) muşchi intrinsec suficial al laringelui, e) muşchi constrictor al glotei.

 Glanda zigomatică: a) este prezentă la ecvine, b) reprezintă glanda sublinguală monostomatică, c) rezultă din
aglomerarea glandelor molare inferioare, d) este prezentă la canide, e) este porţiunea profundă a glandei lacrimale la taurine.

 La suine cecumul este: a) boselat cu 2 tenii, b) neboselat, c) neboselat cu 5 tenii, d) boselat cu 3 tenii, e)

 La rumegătoarele mari pe partea dreaptă al peretelui abdominal al cavităţii abdominale se proiectează: a) rumenul,
foiosul, şi reţeaua, b) rumenul, splina, reţeaua şi rinichiul stâng, c) rumenul, reţeaua şi splina, d) colonul ascendent, e)
rumenul, colonul ascendent şi rinichiul stâng.

 Muşchiul diafragm la taurine se proiectează pe suprafaţa corporală trasând o linie curbă cu convexitatea orientată
cranial şi care uneşte: a) ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a VII-a şi articulaţia costo-condrală VI, b)
ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a X-a, articulaţia costo-condrală VII, c) ultima coastă (pe linia tavanului),
jumătatea coastei a XI-a, articulaţia costo-condrală VI, d) ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a IX-a,
articulaţia costo-condrală VII, e) ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a IX-a, articulaţia costo-condrală VI.

 Obrajii, tapetaţi pe faţa bucală cu piele cu păr, sunt întâlniţi la: a) ecvine şi leporide, b) rumegătoare mici, c)
leporide, d) canide, e) feline şi leporide.

 Muşchiul care atunci cand acţionează în comun cu simetricul trage limba înapoi, iar când acţionează singur
deviază lateral limba este: a) m. genioglos, b) m. ceratoglos, c) m. bazioglos (hioglos), d) m. stiloglos şi fibrele posterioare
ale m. genioglos, e) m. micul hioglos.

 Formaţiunile moi care fac parte din structura unui dinte sunt: a) pulpa dentară, dentina, ligamentul alveolo-dentar
şi gingia, b) ligamentul alveolo-dentar, dentina şi gingia, c) pulpa dentară, ligamentul alveolo-dentar şi gingia, d) pulpa
dentară, cement, gingia, e) dentina, cementul, pulpa dentară şi gingia.

 Glanda parotidă se încadrează în categoria: a) glandelor disociate, b) glande genitale, c) glande diseminate, d)
glandelor aglomerate, e) nici un răspuns corect.

 Prezenţa acinilor glandulari diseminaţi pe traiectul canalului parotidian este frecvent întâlnită la: a) ecvine, b)
suine, c) canide, d) leporide, e) rumegătoare.

 Muşchiul care atunci cand acţionează în comun cu simetricul trage limba înapoi, iar când acţionează singur
deviază lateral limba este: a) m. genioglos, b) m. ceratoglos, c) m. bazioglos (hioglos), d) m. stiloglos şi fibrele posterioare
ale m. genioglos, e) m. micul hioglos.

 Veziculele conice (dorsală şi ventrală): a) prelungesc cranial sacii ruminali, b) nu au raport cu sacii ruminali, c)
sunt inegale, cea dorsală fiind mai voluminoasă, d) sunt inegale la taurine, e) sunt inegale la ovine.

 Un dop musculo-mucos pediculat există la: a) nivelul orificiului piloric la suine şi canide, b) nivelul orificiului ceco-
colic la leporide, c) nivelul orificiului piloric la suine, d) orificiul cardia la ecvine, e) nivelul diverticulului gastric la suine.
  Reţeaua: a) se proiectează pe mica curbură a cheagului, b) se proiectează pe partea stângă a cavităţii abdominale, c)
are mucoasa cu aspect de fagure şi bogată în glande digestive, d) este primul compartiment al prestomacelor, e) comunică cu
sacul ruminal ventral.

 Limita dintre ileon şi jejun este marcată prin: a) deschiderea în comun a canalului coledoc şi pancreatic principal, b) lig.
duodeno-colic, c) lig. duodeno-jejunal, d) lig. duodeno-tranvers, e) originea lig. ileo-cecal.

 Creasta sublinguală: a) este locul unde se deschid in comun canalele Warton şi Bartholin, b) reprezintă locul de
deschidere al glandei sublinguale monostomatice, c) reprezintă locul de deschidere al glandei sublinguale polistomatice, d)
reprezintă marginea ventrală a limbii, e) are la taurine şi suine dispoziţie tranversală.

 În panta flancului stâng se proiectează: a) colonul ascendent la rumegătoare, b) jejunul la canide, c) colonul
descendent la ecvine, d) colonul descendent la rumegătoare, e) jejunul la suine şi canide.

 Glanda sublinguală – porţiunea polistomatică nu este prezentă la: a) nici un răspuns corect, b) canide, c) ecvine şi
leporide, d) suine şi leporide, e) rumegătoare.

 Muşchiul crico-aritenoidian lateral este: a) muşchi constrictor al glotei, b) muşchi al faringelui, c) muşchi extrinsec al
laringelui, d) muşchi intrinsec profund al laringelui, e) muşchi intrinsec suficial al laringelui.

Glanda zigomatică: a) este prezentă la ecvine, b) reprezintă glanda sublinguală monostomatică, c) rezultă din aglomerarea
glandelor molare inferioare, d) este prezentă la canide, e) este porţiunea profundă a glandei lacrimale la taurine.
1. Artera testiculară nu are raporturi cu coada epididimului la: a) numai la armăsar, b) numai la ţap, c) la câine, d) la
iepuroi, e) la câine, cotoi şi iepuroi.

2. Glanda zigomatică: a) este prezentă la ecvine, b) reprezintă glanda sublinguală monostomatică, c) rezultă din
aglomerarea glandelor molare inferioare, d) este prezentă la feline, e) este porţiunea profundă a glandei lacrimale la taurine.

3. La leporide cecumul este: a) boselat cu 2 tenii, b) neboselat, c) neboselat cu 5 tenii, d) boselat cu 1 tenie, e)
boselat, dar nu prozintă tenii.

4. Diverticulul nazal şi nara falsă sunt prezente la: a) ecvine şi suine, b) carnivore şi leporide, c) rumegătoare, suine
şi ecvine, d) ecvine, e) leporide.

5. Suprafaţa carunculilor uterini este excavată la: a) iapă, b) vacă, c) capră, d) oaie, e) iepuroaică.

6. Procesul uretral se întâlneşte la: a) armăsar şi ţap, b) vier, c) cotoi, d) câine, e) taur, berbec şi iepure.

7. Formaţiunile moi care fac parte din structura unui dinte sunt: a) pulpa dentară, dentina, ligamentul alveolo-dentar
şi gingia, b) alveola dentară, pulpa dentară şi gingia,, c) pulpa dentară, ligamentul alveolo-dentar şi gingia, d) ligamentul
alveolo-dentar, dentina şi gingia e) dentina, cementul, pulpa dentară şi gingia.

8. Glanda mandibulară se încadrează în categoria: a) glandelor disociate, b) glande genitale, c) glande diseminate, d)
glandelor aglomerate, e) nici un răspuns corect.

9. Cordonul testicular şi gâtul pungii vaginale sunt scurte la: a) armăsar şi iepuroi, b) vier şi iepuroi, c) numai la
iepuroi, d) vier, carnivore şi iepuroi, e) cotoi şi vier.

10. Testicule relativ mici în raport cu talia animalului, uşor ovalare, cu axul oblic, situate în regiunea perineală şi cu
epididimul foarte voluminos ce acoperă extremităţile testiculului sunt prezente la: a) armăsar, b) taur, c) vier, d) canide, e)
iepuroi.

11. Cartilajul laringian care oferă inserţie lig. vocal este: a) cartilajul inelar, b) cartilajul epiglotic, c) cartilajul
aritenoidian, d) cartilajul cricoid, e) nici un răspuns corect.

12. Faţa ventrală a cavităţii abdominale este ocupată în cea mai mare parte de către cecum la: a) canide, b) feline, c)
suine, d) ecvine, e) leporide.
 13. Lobul intermediar drept al ficatului foarte dezvoltat şi cu aspect dreptunghiular şi canalul cistic flexuos sunt
prezenţe constante la: a) canide, b) suine, c) leporide, d) feline, e) nici un răspuns corect.

14. Glanda angulară este prezentă la: a) ecvine, b) suine, c) păsări, d) canide, e) leporide.

15. Crestele palatine au marginea aborală dantelată la: a) ecvine şi feline, b) nici un răspuns corect, c) suine şi canide,
d) leporide şi palmipede, e) ovine şi caprine.

16. Care dintre următorii muşchi se inseră pe procesul muscular al temporalului (porţiune timpanică): a) m. palato-
stafilin, b) nici un răspuns corect, c) m. palato-faringian, d) m. pterigo-faringian, e) m. ridicător al vălului palatin.

17. Următoarea formulă dentară permanentă – I 2/1, C 0/0, PM 3/2, M 3/2 – este caracteristică: a) suinelor, b)
ecvinelor, c) leporidelor, d) felinelor, e) nici un răspuns corect.

18. Muşchiul ariteno-tiroidian este: a) muşchi al faringelui, b) muşchi extrinsec al laringelui, c) muşchi extrinsec
profund al laringelui, d) muşchi tensor al corzilor vocale, e) muşchi constrictor al glotei.

19. La leporide pulmonul: a) are lobul apical stâng de formă triunghiulară, b) prezintă incizuri interlobulare
superficiale, c) are lobul apical drept cu aspect patrulater, d) este dispus în cavitatea pleurală, e) prezintă simetrie lobară.

20. Pericardul fibros derivă din: a) pleura parietală, b) fascia endotoracică şi pleura mediastinală, c ) doar din fascia
endotoracică, d) doar din pleura mediastinală, e) doar din pleura viscerală.

21. Limita dintre vezica urinară şi uretră corespunde: a) bazei trigonului vezical, b) coliculului seminal, c) originii
ureterale, d) orificiilor canalelor ejaculatoare, e) vârfului trigonului vezical.

22. Succesiunea straturilor ce alcătuiesc bursele testiculare din plan superficial spre profunzime este următoarea: a)
scrotum, dartos, fascie spermatică internă, fascie spermatică externă, seroasă, b) scrotum, celuloasă, dartos, seroasă, c)
scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă viscerală, seroasă parietală, d) scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă, e)
scrotum, dartos, celuloasă, seroasă.

23. Felinele sunt animale: a) doar izognate, b) numai anizognate, c) selenodonte şi anizognate, d) numai selenodonte,
e) numai hipselenodonte.

24. Orificiile faringo-timpanice: a) sunt marcate de clape cu structură cartilaginoasă la ecvine şi canide, b) sunt
marcate de clape cu structură cartilaginoasă numai la ecvine, c) sunt marcate de clape cu structură cartilaginoasă numai la
canide, d) se deschid în comun la ecvine, e) se deschid în comun la rumegătoare.

25. Scheletul pentru peretele dorso-lateral al faringelui este: a) aponevroza stafilină, b) prelungirea periostului de la
presfenoid, c) prelungirea periostului de la bazisfenoid, d) o structură musculo-mucoasă, e) m. pterigofaringian.

26. Orificiul faringo-esofagian este plasat: a) dorsal de orificiul faringo-laringian, b) ventral de orificiul laringo-
faringian, c) cranio-dorsal de orificiul faringo-timpanic, d) la originea pilierului anterior al vălului palatin, e) sub arcada
palato-faringiană la rumegătoare.

27. Diverticulul ventricular reprezintă: a) dilataţia stomacului la ecvine, b) porţiunea iniţială a duodenului, c)
porţiunea terminală a cheagului, d) porţiunea stomacului la suine, e) orificiul piloric.

28. Un dop musculo-mucos pediculat există la: a) orificiul cardia la ecvine, b) nivelul diverticulului gastric la suine,
c) nivelul orificiului piloric la suine şi canide, d) nivelul orificiului ceco-colic la leporide, e) nivelul orificiului piloric la suine.

29. Veziculele conice (dorsală şi ventrală): a) sunt inegale la taurine, b) sunt inegale la ovine, c) prelungesc cranial
sacii ruminali, d) nu au raport cu sacii ruminali, e) sunt inegale, cea dorsală fiind mai voluminoasă.

30. Reţeaua: a) este primul compartiment al prestomacelor, b) comunică cu sacul ruminal ventral, c) se proiectează pe
mica curbură a cheagului, d) se proiectează pe partea stângă a cavităţii abdominale, e) are mucoasa cu aspect de fagure şi
bogată în glande digestive.
 31. Limita dintre ileon şi jejun este marcată prin: a) lig. duodeno-colic, b) lig. duodeno-jejunal, c) lig. duodeno-
tranvers, d) originea lig. ileo-cecal, e) deschiderea în comun a canalului coledoc şi pancreatic principal.

32. Creasta sublinguală: a) reprezintă locul de deschidere al glandei sublinguale monostomatice, b) reprezintă locul de
deschidere al glandei sublinguale polistomatice, c) reprezintă marginea ventrală a limbii, d) are la taurine şi suine dispoziţie
tranversală, e) este locul unde se deschid in comun canalele Warton şi Bartholin.

33. Carunculii sublinguali: a) au la taurine marginile rotunjite şi plate, b) sunt la rumegătoare doar pliuri mucoase şi
marginea zimţată, c) reprezintă locul unde la ecvine se deschide canalul Bartholin, d) lipsesc la suine, e) prelungesc posterior
cutele carunculare.

34. La ecvine, papilele caliciforme: a) sunt în număr de două ca la celelalte specii, b) sunt dispuse ca la suine, c) au
dispoziţie în forma literei “V” cu vârful orientat posterior, d) au dispoziţie sub forma literei “V” cu vârful orientat anterior, e)
lipsesc fiind suplinite prin numărul mare al papilelor foliate.

35. Care din speciile următoare nu prezintă floare involtă: a) iapa, b) vaca, c) scroafa, d) oaia, e) iepuroaica.

36. Cornetul dentar extern reprezintă: a) mişuna, b) excavaţie de pe marginea de masticaţie a incisivilor la
rumegătoare, c) excavaţie de pe marginea de tăiere a incisivilor doar la ovine, d) excavaţie de pe marginea de tăiere a
incisivilor numai la carnivore, e) cavitatea cea mai largă a camerei pulpare.

37. În panta flancului stâng se proiectează: a) jejunul la canide, b) colonul descendent la ecvine, c) colonul descendent
la rumegătoare, d) jejunul la suine şi canide, e) colonul ascendent la rumegătoare.

38. Canalul pancreatic secundar: a) este prezent doar la ecvine, b) este prezent doar la canide, c) se deschide împreună
cu canalul coledoc, d) este prezent la ecvine şi canide, e) este prezent la ecvine, canide şi feline.

39. Cornetul etmoido-turbinal este prezent la: a) ecvine şi taurine, b) numai la taurine şi leporide, c) la rumegătoare şi
leporide, d) speciile unde comunică cu sinusul maxilar superior, e) numai la leporide şi păsări.

40. Desen lobular doar pe lobii cardiaci şi apicali există la: a) ecvine, b) taurine, c) ovine, d) caprine, e) suine.

41. Ligamentul pulmonar: a) reprezintă hilul pulmonar, b) derivă din fascia endotoracică, c) suspendă vena cavă
caudală şi nervul frenic drept, d) reprezintă continuitatea pleurei diafragmatice cu pleura mediastinală, e) reprezintă
continuitatea pleurei medistinale cu pleura viscerală.

42. Rinichiul de tip pluripapilar: a) este doar cel stâng la taurine, b) este cel stâng la taurine şi ovine, c) se întâlneşte la
carnivore şi leporide, d) se întâlneşte la taurine şi suine, e) apare la taurine, unde papilele sunt individualizate prin şanţurile
adânci de pe suprafaţa rinichilor.

43. Sinusul renal: a) este spaţiul din interiorul bazinetului, b) reprezintă prelungirile laterale ale bazinetului, c) este
cavitatea intrarenală delimitată de parenchim, d) este speţiul din jurul rinichiului, e) ocupă loja renală.

44. Trigonul vezical: a) este amprenta vezicii biliare, b) are baza la originea crestei uretrale, c) este plasat pe podeaua
vezicii urinare, d) are baza pe linia orificiilor ureterale, e) este flancat de cele 2 creste uretrale.

45. Glandele veziculare: a) lipsesc la speciile la care nu există ampule deferenţiale, b) lipsesc la carnivore şi
leporide, c) au la ecvine cavitatea largă şi pereţii subţiri, d) au la ecvine şi taurine pereţii groşi, boselaţi şi un aspect torsionat,
e) nu au raport cu canalul ejaculator.

46. Reţeaua testiculară: a) reprezintă inflexiunile epididimului, b) este inclusă în capul epididimului, c) este
dependentă de septurile din albuginee, d) este dependentă de tubii seminiferi, e) este inclusă în coada epididimului.

47. Vălul palatin lipseşte la: a) canide, b) leporide, c) galinacee, d) feline, e) rozătoare.

48. Cel mai scurt colon este întâlnit la: a) canide, b) caprine, c) palmipede, d) ovine, e) toate răspunsurile sunt corecte.
 49. Sirinxul cu funcţie exclusiv respiratorie este prezent la: a) canide, b) porumbel, c) palmipede, d) galinacee, e)
toate răspunsurile sunt incorecte.

50. Corpii cavernoşi sunt în totalitate torsionaţi la: a) motan, b) vier, c) cocoş, d) armăsar, e) gâscan.
51. Bolta palatină este lipsită de creste palatine în treimea aborală la: a) ecvine, b) nici un răspuns corect, c) suine, d)
leporide, e) rumegătoare.

52. Care dintre următorii muşchi se inseră pe procesul muscular al temporalului (porţiune timpanică): a) m. palato-
stafilin, b) m. tensor al vălului palatin, c) m. palato-faringian, d) m. pterigo-faringian, e) nici un răspuns corect.

53. Glanda sublinguală – porţiunea polistomatică nu este prezentă la: a) canide, b) ecvine şi leporide, c) suine şi
leporide, d) rumegătoare, e) nici un răspuns corect.

54. Următoarea formulă dentară permanentă – I 3/3, C 1/1, PM 4/4, M 3/3 – este caracteristică: a) suinelor, b)
ecvinelor, c) rumegătoarelor, d) felinelor, e) nici un răspuns corect.

55. Canalul cistic flexuos se întâlneşte la: a) ecvine, b) canide, c) suine, d) feline, e) leporide.

56. Muşchiul crico-aritenoidian lateral este: a) muşchi al faringelui, b) muşchi extrinsec al laringelui, c) muşchi
intrinsec profund al laringelui, d) muşchi intrinsec suficial al laringelui, e) muşchi constrictor al glotei.

57. La ecvine muşchiul tiro-aritenoidian: a) este muşchi extrinsec al laringelui, b) este muşchi intrinsec superficial al
laringelui, c) are rol de relaxator al corzilor vocale şi dilatator al glotei, d) are rol de constrictor al glotei, e) constituie baza
anatomică a corzilor vocale.

58. La leporide pulmonul drept: a) are lobul apical asemănător cu cel al pulmonului stang, b) este simplu şi aerat de
bonhia traheală, c) are lobul apical fără desen lobular şi ventilat de bronhia traheală, d) prezintă desen lobular pe toată
suprafaţa, e) lobul apical este bipartit şi ventilat de bronhia traheală.

59. La canide pulmonul drept: a) are lobul apical de formă triunghiulară, b) prezintă incizuri interlobulare
superficiale, c) are lobul apical cu aspect patrulater, d) este dispus în cavitatea pleurală, e) prezintă desen lobular numai pe
lobul diafragmatic.

60. Septumul mediastinal derivă din: a) pleura parietală, b) fascia endotoracică şi pleura mediastinală, c) doar din
fascia endotoracică, d) doar din pleura mediastinală, e) doar din pleura viscerală.

61. Aspectul arborescent al venelor subcapsulare este prezent la rinichiul de: a) ecvine, b) rumegătoare, c) suine,. d)
carnivore, e) feline.

62. Limita dintre vezica urinară şi uretră corespunde: a) bazei trigonului vezical, b) coliculului seminal, c) originii
ureterale, d) orificiilor canalelor ejaculatoare, e) vârfului trigonului vezical.

63. Succesiunea straturilor ce alcătuiesc bursele testiculare din plan superficial spre profunzime este următoarea: a)
scrotum, dartos, celuloasă, seroasă, b) scrotum, celuloasă, dartos, seroasă, c) scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă
viscerală, seroasă parietală, d) scrotum, dartos, celuloasă, fibroasă, seroasă, e) scrotum, dartos, fascie spermatică internă,
fascie spermatică externă, seroasă.

64. Desenul arterei testiculare pe marginea liberă a testiculului apare sub formă de ramuri paralele uşor fleuoase la : a)
numai la armăsar, b) la berbec şi ţap, c) la câine, d) la iepuroi, e) la câine, cotoi şi iepuroi.

65. Canalul ejaculator: a) reprezintă porţiunea iniţială a uretrei, b) este comun glandei veziculare şi ampulei
deferenţiale, c) lipseşte la câine, însă este prezent la cotoi, specii la care glandele veziculare sunt reduse, d) se deschide la
nivelul uterului masculin, e) este mascat la vier de către valvula ischiatică.

66. Glanda zigomatică: a) este prezentă la ecvine, b) reprezintă glanda sublinguală monostomatică, c) rezultă din
aglomerarea glandelor molare inferioare, d) este prezentă la canide, e) este porţiunea profundă a glandei lacrimale la taurine.
 67. Ligamentul duodeno-transvers la ecvine reprezintă: a) primul ligament al duodenului, b) al doilea ligament al
duodenului, c) ligamentul mijlociu al duodenului, d) ultimul ligament al duodenului, e) leagă duodenul la curbura tranversă a
colonului ascendent.

68. La suine cecumul este: a) boselat cu 2 tenii, b) neboselat, c) neboselat cu 5 tenii, d) boselat cu 3 tenii, e) boselat,
dar nu prozintă tenii.

69. Diverticulul nazal şi nara falsă sunt prezente la: a) ecvine şi suine, b) carnivore şi leporide, c) rumegătoare, suine
şi ecvine, d) ecvine, e) leporide.

70. Valvula ischiatică se întâlneşte la: a) rumegătoare şi ecvine, b) rumegătoare şi carnivore, c) carnivore şi leporide,
d) rumegătoare mari şi suine, e) rumegătoare şi leporide.

71. La rumegătoarele mari pe partea dreaptă al peretelui abdominal al cavităţii abdominale se proiectează: a) rumenul,
foiosul, şi reţeaua, b) rumenul, splina, reţeaua şi rinichiul stâng, c) rumenul, reţeaua şi splina, d) colonul ascendent, e)
rumenul, colonul ascendent şi rinichiul stâng.

72. Rinichii prezintă suprafaţă netedă şi sunt pluripapilari la: a) taurine, b) ovine, c) suine, d) taurine şi ovine, e)
leporide şi suine.

73. Suprafaţa carunculilor uterini este plană la: a) iapă, b) vacă, c) capră, d) oaie, e) iepuroaică.

74. Muşchiul diafragm la taurine se proiectează pe suprafaţa corporală trasând o linie curbă cu convexitatea orientată
cranial şi care uneşte: a) ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a VII-a şi articulaţia costo-condrală VI, b) ultima
coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a X-a, articulaţia costo-condrală VII, c) ultima coastă (pe linia tavanului),
jumătatea coastei a XI-a, articulaţia costo-condrală VI, d) ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a IX-a,
articulaţia costo-condrală VII, e) ultima coastă (pe linia tavanului), jumătatea coastei a IX-a, articulaţia costo-condrală VI.

75. Procesul uretral se întâlneşte la: a) armăsar, b) vier, c) cotoi, d) câine, e) taur, berbec şi ţap.

76. Obrajii, tapetaţi pe faţa bucală cu piele cu păr, sunt întâlniţi la: a) ecvine şi leporide, b) rumegătoare mici, c)
leporide, d) canide, e) feline şi leporide.

77. Muşchiul care atunci cand acţionează în comun cu simetricul trage limba înapoi, iar când acţionează singur
deviază lateral limba este: a) m. genioglos, b) m. ceratoglos, c) m. bazioglos (hioglos), d) m. stiloglos şi fibrele posterioare ale
m. genioglos, e) m. micul hioglos.

78. Formaţiunile moi care fac parte din structura unui dinte sunt: a) pulpa dentară, dentina, ligamentul alveolo-dentar
şi gingia, b) ligamentul alveolo-dentar, dentina şi gingia, c) pulpa dentară, ligamentul alveolo-dentar şi gingia, d) pulpa
dentară, cement, gingia, e) dentina, cementul, pulpa dentară şi gingia.

79. Glanda parotidă se încadrează în categoria: a) glandelor disociate, b) glande genitale, c) glande diseminate, d)
glandelor aglomerate, e) nici un răspuns corect.

80. Prezenţa acinilor glandulari diseminaţi pe traiectul canalului parotidian este frecvent întâlnită la : a) ecvine, b)
suine, c) canide, d) leporide, e) rumegătoare.

81. Coloanele ureterale reprezintă: a) cele două pliuri ce pornesc de la ostium-urile ureterale şi ajung la originea
crestei uretrale, b) reliefarea ureterelor pe planşeul vezicii urinare la mascul, c) reliefarea traiectului submucos al ureterelor pe
tavanul vezicii urinare, d) reliefarea ureterelor pe podeaua vezicii urinare la femelă, e) nici un răspuns corect.

82. Coliculul seminal: a) este întâlnit la mascul şi femelă, b) este prezent la femelă, c) marchează limita dintre uretra
urinară şi cea uro-genitală la mascul, d) reprezintă originea crestei uretrale, e) marchează vârful trigonului vezical.

83. Trigonul vezical reprezintă: a) suprafaţa delimitată de uretere pe tavanul vezicii urinare, b) tavanul vezicii urinare,
c) suprafaţa delimitată de ostium-urile ureterale şi originea crestei uretrale, d) podeaua vezicii urinare, e) podeaua cavităţii
pelvine.
 84. Singurele glande ale căror canale se deschid constant indiferent de specie în porţiunea pelvină a uretrei la mascul
sunt: a) glandele veziculare, b) glandele bulbouretrale, c) prostata, d) glandele uretrale (Littre), e) nici un răspuns corect.

85. Diverticulul suburetral este prezent la: a) iapă şi scroafă, b) vacă şi pisică, c) vacă şi căţea, d) iapă şi căţea, e) vacă
şi scroafă.

86. Rinichiul cu marginea laterală extrem de convexă este prezent la: a) rinichiul stâng la ecvine, b) rinichii de ovine,
c) rinichiul drept de suine, d) rinichiul drept de ecvine, e) rinichii de canide.

87. Glandele ureterale sunt prezente în mod constant la: a) suine, b) canide, c) ecvine, d) taurine, e) leporide.

88. La mascul, dispunerea formaţiunilor la nivelul plicii uro-genitale este: a) ureter, glandă veziculară, canal deferent,
utricul prostatic, canal deferent, glandă veziculară, ureter, b) ureter, canal deferent, utricul prostatic, canal deferent, ureter, c)
canal deferent, utricul prostatic, canal deferent, d) ureter, utricul prostatic, ureter, e) ureter, canal deferent, glandă veziculară,
canal deferent, ureter.

89. Cornetul etmoido-turbinal este prezent la: a) ecvine şi taurine, b) numai la taurine şi leporide, c) la rumegătoare şi
leporide, d) speciile unde comunică cu sinusul maxilar superior, e) numai la leporide şi păsări.

90. Cordonul testicular şi gâtul pungii vaginale scurte sunt prezente la: a) armăsar şi iepuroi, b) vier şi iepuroi, c)
numai la iepuroi, d) vier, carnivore şi iepuroi, e) numai la vier.

91. Testicule relativ mici în raport cu talia animalului, globuloase sau uşor ovalare, cu axul oblic, situate în regiunea
perineală şi cu epididimul foarte voluminos ce acoperă extremităţile testiculului sunt prezente la: a) armăsar, b) taur, c) vier, d)
câine, e) iepuroi.

92. Muşchiul protractor penian este prezent la: a) taur, berbec şi ţap, b) cotoi şi iepuroi, c) câine şi iepuroi, d) taur şi
cotoi, e) nici un răspuns corect.

93. Ovare alungite, de culoare galben-roză şi neincluse în bursa ovariană se întâlnesc la: a) iapă, b) oaie, c) vacă, de)
căţea, e) iepuroaică.

94. Sinusurile para nazale prezente la carnivorte sunt: a) sinusul frontal, sinusul maxilar, sinusul sfeno-palatin,
sinusul zigomatic, b) sinusul frontal, sinusul maxilar, sinusul sfenoidal, c) sinusul frontal şi sinusul maxilar, d) sinusul maxilar
şi sinusul sfenoidal, e) sinusul lacrimal şi sinusul frontal.

95. Cartilajul laringian care prezintă patru suprafeţe articulare acoperite cu cartilaj articular este: a) cartilajul tiroid,
b) cartilajul epiglotic, c) cartilajul aritenoidian, d) cartilajul cricoid, e) nici un răspuns corect.

96. Desenul lobular pe toată suprafaţa pulmonară şi bronhia traheală sunt prezente constant la: a) suine şi caprine, b)
ovine şi caprine, c) suine şi taurine, d) taurine şi caprine, e) numai la taurine.

97. Uterul de tip bicornual neseptat este prezent la: a) vacă, b) oaie şi scroafă, c) vacă şi scroafă, d) iapă, e) iapă şi
căţea.

98. Canalele epoforice sunt prezente în submucoasa vaginală la: a) iapă şi scroafă, b) vacă, scroafă şi iepuroaică, c)
scroafă, iepuroaică, căţea, d) iapă şi iepuroaică, e) căţea şi pisică.

99. Glandele vestibulare mari sunt inconstante la: a) iapă, b) vacă şi iepuroaică, c) oaie, d) capră şi pisică, e) scroafă.

100. Testiculele acoperite cu o albuginee fină şi elastică sunt prezente la: a) armăsar, b) taur, c) cocoş, d) vier, e) câine.