ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

CULEGERI $1 STUDII

XXII.

COLINDE DIN ARDEAL

DATIN1 DE CRAC1UN SI CREDINTE POPORANE

CULEGERE CU ANOTATIUNI SI GLOSAR

DE

ALEXIU VICIU
PROFESOR Îlq BLAJ

SEDINTA DELA 27 MAW 1913

BUCURE$T1
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ GEROLD Sc Comp.
1914 35.40

www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA
SECTIUNEA LITERARik

SEDINTA DELA 26 MAIU 1912.

Pre$edinta d-lui I. Caragiani.

D-1 A. Biirseanu ceteste urmatorul raport despre manuscriptul :

Colinde din Ardeal, datini de Crüciwz ,si credinte poporane, cu-
legere cu anotatiuni $i glosar, de Alexiu Viciu, profesor In Blaj :
D-1 Al. Viciu, cunoscut prin glosarul sau de cuvinte dialectale din
graiul viu al poporului roman din Ardeal, tiparit in Analele Acad.
Rom., XXIX, Lit., prezenta o mare colectiune de colinde, fäcute cu
ajutorul elevilor sal din Blaj. Colectia cuprinde 191 colinde reli-
gioase, 121 sociale $i 39 urari de ale colindatorilor, serioase sau
glum*. Ea este precedatd, afard de precuvantare, de o introducere
de 91 pag., In care se vorbe$te despre fiinta $i originea colindelor,
felul lor, despre refren si invocatiune, despre Insemniitatea colindelor
ca cuprins $i forma, mai departe se aratä cateva obiceiuri de Craciun
din Ardeal, catevà credit* poporale, relative la Craciun $i la Ajun,
$i se vorbe$te despre colindat la celelalte popoare din Ardeal, afara
de Romani. lar la sfar$itul ei se aflä un glosar al cuvintelor arhaice
$i al provincialismelor cuprinse In colectiune $i se da literatura co-
lindelor poporului nostru, cunoscuta de autor.
Ce prive$te Insii$ colectiunea, cele 191 colinde religioase trateazà
diferite materii relative la Na$terea $i Botezul Domnului, la patima
$i moartea lui Isus, la Invierea $i inaltarea lui, ne arata pe Dumnezeu
calätorind pe pämant intovard$it de San-Petru, descriu raiul $i iadul,
$i vorbesc despre gre$eala lui Adam si despre judecata cea de apoi,
despre Sfirrtii : San-Petru, San-Nicoara, Sf. loan $i despre alte lu-
cruri $i persoane sfinte.

www.dacoromanica.ro
 IV

Unele din aceste colinde sunt create de popor, altele insä

anume o mare parte sunt de origine literar5. Asa sunt d. e. co-
-
lindele : 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 19, 26, 36, 37, 38, 39, 47,
50, 51, 86, 88, 89, 99, 109, 114, 118, 122, 123, 126, 130, 131,
135, 143, 144, 146, 147, 148, 149, 185 si 191.
Din aceste colinde de origine literarä, unele sunt mai vechi, fAcute
de dieci, cari la inceput Insisi umblau la colindat, cum se vede din
col. 4 («Cântarea päcurarilor»)
Noi acum, ortacilor, Cu pästorii dimpreund
Voi diecii, bunilor, Sä ne facem voia
Läudati CA ni s'a ndscut Hristos,
Si cântati Lumii spre folos ;
$i vä bucurati!
altele (ca 9 : «1osif cu Maria» ; 51 : «Veselie» ; 122 : «Prinderea lui
Isus» ; si 191 : «Patima lui Iosif») se par de datä cu totul recentä.
Ultima din acestea («Patima lui losif») se pare cal a fost alcatuità
de vreun scolar, care stia câte ceva din Istoria biblicä, cum aratä
versurile :
Asupra Egiptului, Rea veste I-a intälnit,
Pe calea Eufratului.... CA fiul sdu a pierit,
Care i-a fost mai iubit....
Iacob cel din veac numit
incheierea :
SfAi*tul zilelor vin (?),
De losif am dor i chin,
Rämän cu Beniamin,
Slavd Domnului. Amin.
Doua din colindele, despre cari e vorba, sunt reproduse din alte
colectiuni. Anume : col. 26 («Sculati, sculati, boieri mari») e «Florile
dalbe» din colectiunea «Poezii poporale ale Rom.» de V. Alecsandri,
iar col. 99 («Pogorlt-a Domnul sfânt») e «Avutul si säracul» din
colectiunea d-lui At. M. Marienescu.
Colindele sociale, cuprinse in despärtämântul B., in numär de 121,
sunt balade de voinicie, legende solare, mituri, traditiuni, romante
§i urAri impreunate cu laude la adresa acelora cärora li se colindä,
sau, cum le nurneste d-1 Viciu : «madrigale» (?).
Aceste colinde sunt in genere de origine poporald si, desì in mare
parte cuprind teme cunoscute din alte colectiuni, tutus sunt de
interes, infAtisändu-ne forme proprii Ardelenilor. Pe langà adevä-

www.dacoromanica.ro
iatele colinde, in aceastä parte s'a strecurat i o urare cu pluguI
111 «Colinda plugarilor»), auzitä la Ghime$ $i Adusä probabil
din Romania, un bocet (No. 112 «Zäbava Zorilor»), 2 doine (No. 114
«Doi pui$ori de cuc», $i 118 «Nuc cu frunza lard»), o strigMura cu
inceput de colinda (No. 120 «In robotä») $i, la No. 121, cântecul
glurnet al «Turcii» (Brezaiei).
In cateva din cele 39 uräri, multumiri i inchinäri cu paharul
ale colindätorilor, aflam diferite forme ale «Plugu$orului» : astfel in
urarea 4 («Multämita feciorilor»), 27 $i 36 («Urarea colacului»),
39 («Descântatul colacului la Turca»).
Ce se atinge de chipul in care s'a facut colectiunea, observam
fiind colectantii elevi dela gimnaziu, de multe ori n'au fost In
stare a reda Intreaga colinda, incht unele din colindele adunate au
ramas numai fragmente (ca d. e. piesele : 35, 150, 17 B., 23 B.,
44 B., 59 B., 71 B.); altii n'au inteles destul de bine cuvintele
le-au redat in forma gre$ita, cauzand astfel numeroase neclaritdti
confuziuni (d. e. «flacâi», in loc de «faclii», col. LI $i CLIII ; «Cä-s
mai sub vitei» juncii tinerei, probabil in loc de «Cd-s mai
subtirei», col. XCVIII ; ferica-mi la nob), In loc de «fericä-mi (ferice)
de noi», col. C ; «$ade gazda, cest domn bun» poate fi, foarte u$or,
«cest d'om bun», col. CVIII, ca i In multe alte Iouri ; «Spica-mi
ratezà, De pamânt pica» col. CXX trebue sa fie : «Chica-mi
ratezà, Pe pämänt pica» ; «De-aninosul tlorilor» din col. CXLVII :
arnirosul ; sfâr$itul col. CLXXIII «Sin-Nicoari» este lipsit de
inteles, confundandu-se corabiile, pe cari le trece acest Sfânt peste
mare, cu fântânile ce le sapä ; col. CLXXXII : «Da de beat ce i-a
dat? Datu-i-a mielul sugeirel»; col. II B. : «Sub sulitä brad Malt,
Sub stan vita ; Brad inalt» $i «Sub stan vita ; Stan de piatra» ;
col. V B. : «Si le-on vesele,ste, Voinica$ de arme», Iii loc de : «$i
te'nvesele$te» ; col. XIII B. : «Cea oaie mioara Cu lanita creata
Deind argint in gliia(ei»(?); col. XIX B. : «13di prin easel, serisei
masei Pan' la curtea cu hareu» ; col. XXI B. : «cerbu-i tälpior» §i
col. XXII B : «cerbu-i streitior» trebue sä fi fost : «cerbu-i tretior»
= de trei ani ; versurile : «Virgu5 aducând Virg de du5nic» din
col. XLIV B. trebue sa fi fost in original : «Vigu-$i aducand,
Vig (teanc) de dur$inic» ; cuvântul «dihorit» din col. XLVIII B. :
«Bate vântul dihorit» va fi fost, poate, «viforit» ; versurile :
«Batu-mi-se doi boi suri, lac mind din mdnund Prin cu-
nuna soarelui, Cam prin crucea bradului», din col. LIX B., sunt cu

www.dacoromanica.ro
 VI

totul neclare ; cuvintele : «Nice miere-mi ochesèle», din col. LXVII B.

trebue sd fi fost xNici mioare ochesèle», iar cuvântul (cocianului»
din versurile : «In vArful cocianuluiCleanga mäghiranului» poate
sA fi fost : «ciadiului» (chiverei ostäsesti); cuvintele «cunund» si
«lincet» din versurile olindei LXIX B. : «La fântânä, la cunund,
Unde curd apa bunA ;La fântânä la lincet,Unde curd apä'ncet»,
incA trebue di au fost rAu reproduse; ele nu pot aved in nici un
caz intelesul atribuit de d-1 Viciu : ocomunA, sat» si cuvântul compus
«lin-cet» ; versurile : «Plecati-vd vârfurile,SA v'ajung cu timpurile»
din col. LXXI B. Inca n'au nici un inteles ; in col. LXXVI B. vorba
«grdmAticu» a fost prefAcutä in «grämäditu», iar In loc de «Sare'n
vânt, sare'n pärnânt», se zice : «Sai in vânt, sai in pAmânt» ; altii
iards s'au simtit datori a modernizd unele expresiuni sau chiar a
fabrich versuri intregi, ca astfel piesele lor sä parä cu atât mai in-
teresante.
Exemple : Col. VI se incepe cu cuvintele : «In orasul Vetleem»,
pe când se stie cA poporul pronuntä : Vifleem, Vifleim sau Viflaim ;
in col. XIII intâlnirn versurile :
Si Egipt s'au dus
Cii dulcele prunc Isus...
Apoi iarg s'au inlors
In Nazaretul frutnos.
In col. XVI aflAm expresia nepopularä : «Tri zeThioare mi-1 apleacd ;
in col. XLVII («Viflaimul»)o povestire rimatA, fard nici o poezie,
aflam expresia, deasemenea nefolosità de popor : «Intre chimiri a
murit». Col. LXIX se incepe cu versurile : «Se preumblä Maica
sfântd. ; tot in aceastä col. afläm versul nu tocmai clar : «Nici de
vara, ce-i rdcoare». In col. CXXII ("Prinderea lui Isus») intalnim
versuri le :
Cfind Hristos gatà cu cum, Când luda I-a sdrutat,
Merse sub porn in gilding, Sar Evreii,l-au legal;
luda dupä el s'a dus L-au purtat pän' la Pilat
Si Evreii prin aseuns. 5i la casa cea de slat.
Col. CXXX («La grAdina raiului») pare intreagä artificialä :

`) Nu trebue uitat íns, cá i aceia, dela cari s'au auzit colindele, Inca au
fost, partea cea mai mare, copii, asg cg nici ei nu erau in stare, in multe
cazuri, a rosti cuvintele in forma lor adeväratg.

www.dacoromanica.ro
 VII

La gradina raiului,
La pomii iedemului
Ce veste s'a menunal?
Si incheierea :
Stelele mai maruntele
$i-acèle plangeau de jele,
Stelele pe jumatate
Se fdeurd 'ntunecate».
In col. CLI («Judecata lui Adam»), pe lângä expresia : «Pe Adam
judecheazd», care cu greu poate fi poporalà, afläm versurile lip-
site de inteles :
Nu te'nduri tu, raiu, de mine,
Cum ma indur eu de tine :
Ca un nue intr'o lumind,
Ca un brad intr'o tulpind!
versuri cari sunt o aducere arninte intunecatä din < Flora Unirii»
de V. Alecsandri :
Ca doi ochi inteo
Ca doi brazi intr'o tulpina.
In col. CLXXXV se foloseste expresia arhaicä «Maria-Vergura»,
reinviatä in biserica românä gr: cat., care cu greu cred ca se aude
in popor. In col. CLXXXVII («Fdclia dalbli») intâlnim versurile :
D'ash joaca de frumos (faclia)
$1 se'ntoarnd de voios
Inteun fesnic luminos!
In col. III B. («Colinda dtanei») afläin expresia : «Prin(ul lin-
pärat» ; In col. XIV («Väsálie») se zice : «Si porni tam vánat» ; In
col, XVI («In grlidina soarelui») :
Cu frine cu ciocotei,
Cu toate podoabe noi.
Col. XXVII ( Lupta voinicului cu leul») se Incepe cu cuvintele :
La floarea acqului,
La umbra gutiliului,
pe când varianta acestei colinde (XXVIII) are Inceputul cu mult
mai firesc :
Pe sub vita vinului,
La umbra gutaiului.

www.dacoromanica.ro
 VIII

Nepopularä mi se pare §i expresia «ca-un bun vecin», din

col. XXXI B. («Junelul») :
Ci-am venit, ca-un bun vedn,
"Sd mà lupt, leut, cu tine (v. 44 si 45),
ca §i «drdgulitd» din col. Lill B. («Märie prin grAdinä»):
«Nu md rupe, drägulitìí» (zice ruja cdtre fatä,v. 7), i mai de-
parte (v. 12 i 13):
De nu ti-oiu fi dragulita,
Mi-i arunca pe WWI .
Tot in aceasta colindä din urma (LII1 B.) afläm versul :
Fete mari cu salbe tari.
Expresia :
Dacg-aceste le gAtasi,
Cofa'n mana d'apucasi,
din col. LXVII I B. Mat nu poate fi poporald.
Inchinätura XXI din despArtdmântul «Uräri» pare intreagd mäie-
stria :
Faceti bine si iertati, Cu putinicd intelepciune,
Vorba sA nu ni-o'mputati, Sa ne facem haine bune.
Ca s'avem si noi folos C5 haine-avem cam ponosite,
De Nasterea lui liristos! Nici la domni nu-s prea
Noi umblAm sá distigdm pâne Sacu monolac, etc
De altfel la fiecare piesd se aratà numele colectantuIui §i comuna
de unde este el, afard de piesa 40, unde lipse$te indicarea comunei
in care a fost auzità aceastd colindä.
Ce prive$te transcrierea textelor, d-I Viciu si-a dat silinta sä re-
producd cuvintele a0 cum se- rostesc in popor. De multe ori insd
dânsul va fi stat la indoeald, cum sd reproducä in scris cutare sau
cutare vorbä sau expresiune, care se puted intelege in mai multe
feluri. Astfel am amintit cd in mai multe locuri cuvintele «cest domn
bun» puted sä fie foarte u$or «cest d'om bun» ; tot astfel d. e. In
col. LIV («Zor de zor», sau, mai blue zis : «Zori de zori») cuvintele :
Da-Le'-dânsu-incd-i cu ei,
Da-Le' dänsu-i
in care d-1 Viciu crede cA Le=Ler, se pot rosti §i scrie foarte bine
§i, poate, cu mai mult cuvânt :
D'ale dânsu'nc4-i cu ei,
D'ale dânsu-i imbräcat...

www.dacoromanica.ro
 TX

Cat pentru transcrierea versurilor, observ ca in multe locuri emi-

stihele, cari rimeaza intre sine, sunt transcrise In acela$ vers, pe
cand in col. CLXXVIII («Ce soare rasare mai de dimineata ?») ver-
surile ar fi trebuit daspartite Iii emistihe de eke O silabe.
Cu privire la gruparea pieselor (colindelor) trebue sa observ ca
adunandu-se foarte multe variante ale aceleias colinde, acestea nu
s'au grupat totdeauna la un loc, ci multe din ele sunt imprästiate.
Astfel d. e. col XCVII («Dumnezeu cu oile») seamand foarte mult
cu coh LXX («O chilie de tamale») si prin urmare trebuiau grupate
la un loc ; tot astfel trebuiau grupate la un loc piesele : CLIV («Joaca
Petru»), CLV («Petru In raiu»), CLVI («Petru In raiu») variantd,
CLX («Sub poalele ceriului») si CLXII («Taica Petrului»), fiind
toate de ;celas cuprins ; de altd parte, piesa CLXI («La rnijlocul
ceriului») trebuia asezata Iângd colindele CLVII, CLVIII, CLIX,
tratand toate aceeas materie. Dintre cele sojale : col. XLII ( <loan,
bun barbat ) e aproape identica cu XXV («Colinda lui Ion») ;
col. XLVI («Pe sub meri si pe sub peri))) e aproape aceeas cu XLV
(«Meri si peri»); col. LXXIII («Sora Solomie») seamana cu XXXIV
(«Sus la Täriglat») §i cu XXXVI («Sor' si frate») ; col LXXXV
(«Umblani colindand») seamäna cu LXXVI II («Gazda nu-i acasii») ;
piesele CVII («Sus la munte»), C1X («Trei pacurdrasi >) i CX ( <Trei
pacurarei») sunt variantele aceleias colinde si prin urrnare nu tre-
buiau intrerupte prin col. CVII («Albu-i dealul ) , col CXV B. si
CXVI B. (< Bradul $i teiul») trebuiau grupate langä CXC A., fiind,
cu deosebire aceste din urma, aproape identice.
De asemenea piesele XXVIII («Scoll, tu fiicä) i XCVI (< Pe sub
deal de pomisori») s'au introdus din greseala intre colindele reli-
gioase, pe când piesele XVIII B. («In deal de Rusalirn») si XIX B.
(«O find mandril»), introduse intre cele sociale, sunt de cuprins
religios.
In «Introducere cum am amintit la inceput d-1 Viciu da un
studiu intreg asupra colindelor ; multe ionsa din afirmarile sale, ca
d. e. cele relative la numele si originea colindelor, la refrenuri si
invocatiuni, la reminiscentele antice, cuprinse In collude, pot sà fie
controversate.
In «Glosar» nu s'au introdus toate cuvintele si expresiunile ne-
cunoscute sau rar intrebuintate In celelalte tinuturi locuite de Ro-
mani (ca d. e. câliliii, col. 57 ; ferie, ibidem ; iconar, col. 61 ; po
voras, col. 100 ; galileu, col.%126 (reminiscenta bisericeasca); boj

www.dacoromanica.ro
col. 153 ; arghisit, dto ; pdsturei, col. 168 ; brud, brudar, col. 174 ;
tird, col. 10 B. («Cujma savä toatà tied») ; ciocotei, col. 16 B. ;
cipcea, col. 26 B. (v. 6 : «SAri ici, särl cipcea»); bulzu dto (v. 25 :

4Bulzu mdrii ne-o 'mbulzit) ; sulbuc, ibidem (v. «Pe un sulbuc

29 :

mare de peste»); dihorit, col. 48 B. ; meinund, col. 59 B. ; iiori

col. 63 B. ; storcut, col. 79 B. ; dornnutut pe$telui, col. 82 B. ;
Voimii vamesd, col. 83 B. ; abei (urAri XIII) ; de altd parte, câtevä
cuvinte nu par explicate corect, sau sunt gre$it explicate (ca d. e.
addlior, presupus in legAturà cu germ. edel ; streitior, explicat cu :
mai mare, conducAtor, sau mai probabil «care streche», care
strè», pe când cuvântul acesta nu poate fi altcevä, decât o formA
coruptä dela tretior=de trei ani ; zârnei, explicat cu «zinA», pe
când in adevär e o planta).
Pe temeiul celor ardtate mai sus, pärerea subscrisului este ca
colectiunea d-lui Viciu nu se poate publicA in forma in care se aflä
acum, ci trebue inapoiatä autorului, ca s'o modifice in urmAtorul
mod :
1) SA deläture toate piesele a cdror origine literarä e evidentd,
sau cari au fost reproduse din alte colectiuni.
2) SA grupeze din nou diferitele piese, concentrând la un loc va-
riantele relative la aceea$ temd $i deläturând cu to tul pe cele fdra
nici o importantä.
3) SA restitue In forma originalä cuvintele rostite gresit sau stalcite

prin neintelegerea colectantilor.

4) SA omitA cu totul din «lntroducere» studiul asupra colindelor,
mArginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de CrAciun $i a fe-
lului cum se colindii la Românii din Ardeal.
5) SA introducä in glosar toate cuvintele necunoscute sau rar in-
trebuintate, chiar si atunci când n'ar puteä da explicarea lor.
6) SA deldture din glosar explicdrile nesigure sau echivoce, cari
pot face ca valoarea intregului glosar sä fie bänuitä.
FAcându-se aceste indreptdri, colectia d-lui Viciu s'ar puteä prim
in publicatia : Din vieata poporului român.
Bucure0, 25 Maiu v. 1912.

www.dacoromanica.ro
 xf

SEDINTA DELA 27 MAIU 1913.

Presedinta d lui I. Caragiani.

Se ceteste urmätorul raport al d-lui A. Beirseanu asupra culegerii

de Colinde, trimisä spre publicare de d-1 Al. Viciu i inapoiatd dupd
revizuirea fäcutd, in urma ardtdrilor d-lui Barseanu. Dupä aceste
ndreptdri, d-1 Barseanu propune publicarea culegerii, cdreia sí i se
facd indreptdrile arätate :
«D-1 Alexiu Viciu, profesor pensionar In Blaj, prezentd din
nou, revazutä conform propunerilor subscrisului din raportul din
25 Maiu v. 1912, colectiunea sa de Colinde, facutd cu ajutorul
fo$tilor säi elevi.
«Dansul a tinut seamä In deobste de ob-servarile cuprinse in acest
raport, ornitând din «Introducere» studiul ski despre Colinde $i
marginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de Cräciun ale Ro-
mânilor ardeleni, deläturând colindele de origine literarä prea pro-
nuntata si cele doud-trei reproduse din alte colectiuni, grupând la
olaltd variantele acelora$i teme, restituind in forma originaldunde
s'a putut cuvintele rostite gresit sau stâlcite prin neintelegerea
colectantilor, 5i In fine completând glosarul dela sfarsitul colectiunii
cu tin nurnär insemnat de cuvinte neintroduse In prima redactiune
deldturând dintrinsul mai multe explicdri nesigure sau prea in-
dräznete.
«In modul acesta extensiunea lucrdrii s'a redus in catvä, rämâ-
nand in despArtämântul A (Colinde religioase) 155 piese, In loc de
191, eke fusese mai inainte, iard in despärtämântul B (Colinde so-
ciale) 112, in loc de 121. In partea a treia (Uräri) a rämas acela$
numär de 39 piese.
«Cu toate aceste ameliordri, totu$ au mai scäpat din vedere
unele indreptári, pe cari le cred neapärat de lipsä, ca d. e. delatu-
rarea colindei religioase XXI («Vestea minunatä»), de origine evi-
dent literard $i de altfel prea cunoscutä, ca sd mai cuprindd loc $i
in aceastd culegere ; gruparea la un loc a pieselor CII, CIV si CV
din despärtämântul B, cari sunt variant* aceleia$ piese, despärtite
una de alta prin colinda CIII («Pe sub deal de pomi5ori»), care,
de$1 cu subiect tot din vieata pästorilor, se depärteazd mai mult de
celelalte, $i introducerea in glosar a tuturor cuvintelor arhaice $i
provincialismelor, cum sunt d. e. cuvintele : povora, bälut (LXXII),

www.dacoromanica.ro
 XII

botezeitniint. (XC), arghisit (CX), ferica (LXXXV B.), etc., cari lipsesc
si acuma.
cAceste indreptäri insä se pot face cu usurintä la ultima revidare
a manuscrisului sau chiar si in cursul tipäririi.
«Fäcändu-se si aceste indreptdri, sunt de pärere ca lucrarea d-lui
Al. Viciu sä se publice in colectia : Din vieata poporulai roinân.»
Propunerea d-lui Barseanu se aprobä.

www.dacoromanica.ro
 PRECUVANTA RE

Literatura poporanä am lindrägit-o la vatra pärinteascä. Acolo am

Invätat, ca prune, colinde, povesti si gâcituri. Ca bäiat de scoalä
mai de multe ori am copiat pentru fratii miei : «Coläcgritul» (1) fra-
telui Benedict, apoi doine si hore, cari au ajuns In bune mâni la
profesorii mei de liceu In Blaj. In cursul carierei mele de profesor
la numitul liceu am intrat constiu In arhiva cea bogatä a neamului
nostru $i am iesit cu un tezaur de creatiuni ale Muzei poporane.
Am convins pe elevii mei despre Insemnätatea productelor geniului
poporan i despre datorinta ce o avem ca sä le adunäm, sä le stu-
diem $i ash sä le transmitem posteritätii. Si elevii m'au priceput.
Onoare lor ! Ca albine särguincioase s'au slobozit In câmpul In-
-florit al literaturii populare. Dela Tulghe$ pänä la Brad $i din Ma-
ramuräs pänä la Olt, de pretutindeni au adunat $i Insemnat con-
$tiinciosi tot felul de literaturd poporand : basme, traditiuni, istorisiri,
legende, anecdote, gâcituri, fränturi de limbA ; doine, hore, colinde,
datini si credinte, Insemnäri despre portul $i tot ce priveste vieata
poporului român. Unele din acestea le-am publicat In foi. Dar ocu-
pandu-triä de colinde am constatat cä aceste ramäsite sfinte se pierd
pe incetul. Si 'And acum am pierdut multe dinteinsele. Colindele
beep a se uitä. Cultura modernä $i imprejurArile sociale schimbate
le amenintä cu päräsire. Cel ce s'a ocupat cu colindele va fi experiat
c'd trebue sa ceteascä multe variante ale aceleia$ colinde, ca sä poatà
aflà una mai completä $i mai aproape de textul original. De fapt :
unele colinde sunt un amestec din 3-4 felurite, sau si In cazul cel
mai bun, din 2-3 de acela$ fel. Temele nu sunt multe, dar mult
variate sunt colindele de aceea$ temä.
Multimea variantelor necomplete Ingreuiaza selectiunea, mai ales
când colinddtorul neintelegänd cuvintele vechi le poceste si reci-

(1) A apgrut acurn i a Ill-a editie a Tribunei, la Krafft in Sibiiu.

Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 2

teaza vorbe fára rost, ca d. e. anglicei (1)=-anglica, scorobèle=cord-

bioare; dalior=aurel(?) dujdnel, du,salnic, 1. d. du$inic, arh. uri-
gaiu (cocos,) 1. d. gaiu, hare, harca=arc, lebenjoard le-
beda, tedrior 1. d. stretior, pätrior, 1. d. paltior $. a. m.
Acest proces nefavorabil mi-a fost un indemn si ma ocup intaiu
de colinde si sä public acele ce pin'acum sunt inedite, ca ash sá
le pästram posteritatii.
Alt motiv pentru publicarea colindelor mi-a fost faptul ca in
unele pärti ale terii administratiunea le opreste in parte (turca), sau
de tot, ori le margineste in timp. Astfel se restrange uzul lor $i
se altereazd obiceiul cu privire la timp. Azi In putine locuri, ori
nicaieri, nu se mai colincla la Anul-Nou, cu alât mai putin la Bo-
boteazd, ori la Pasti. Colindatul cu turca a devenit obiceiu rar,
vasilca, plugusoru1 cu buhaiul e $i mai rar ; sorcova $i pitäräii
(bizarali) sunt locale, iar vifleimul, ca reprezentatie, s'a dat uitarii
$i au rämas numai colindele cu vifleimul, de care abii ne stiu spune
batranii cum era.
Obiceiul de a arunca copiilor poame pe horn (2), de acum nu se
mai poate practica, va ie$1 din uz, deodatä cu cuptoarele vechi t
ränesti, cu hoarne (covri) largi, cari raspund In tinclä sub «ursoaie»..
In locul acestor fel de cuptoare se introduc sobe de fier, $. a. $i
hoarne cilindre, inane peste coperi$. Cultura moderna, Imprejurarile
sociale schimbate, contactul mai intim cu alte popoare, cauzeaz1
pärisirea vechilor obiceiuri. Azi nu se mai varsä nuci, alune, mere,
prune pe horn, ca sä se bucure copiii la Craciun si la Anul-Nou,
ci se introduce, mai ales la orase, obiceiul german «Pomul de Cra-
ciun», tot rest din cultul soarelui, dar care nu-i obiceiu românesc.
Cu toate acestea cucereste teren.
Aà asistam la ingroparea obiceiurilor noastre sträbune.
In fata acestor fapte mi-am simtit datorinta de a salva ce se
poate.
%/kind ca. Onora Ea Acadernie Romana dela Inceput a incurajat
ajutat publicarea literaturii poporane si a tot ce priveste vieata
poporului roman, am indräznit i eu cu rugarea ca sa-mi tipareasca
In editura sa acest manunchiu de colinde, räminand ca in viitor
rind pe rind, sa public o Intreaga literatura populara dimpreunal

(1) Nume de floare. Se folose$te §i in aceastä formg.

(2) Ce existà §i in Sicilia.

www.dacoromanica.ro
 3

cu descrierea portului românesc de dincoace. Aduc cälduroase mul-

tumiri Ilustrei Academii Române, cä m'a sprijinit in propusul meu.
Astfel am putut da poporului roman «ale sale dintru ale sale», ca
sä-si vaza inteinsele tot sufletul säti ; iar invätatii neamurilor in aceastä
modestä culegere de datini si credit* sä aibd cu un criteriu mai
mult despre originea noasträ romanä, cum pe dreptul dorià
Sasul Schmidt, ca adecä : originea noastrd romanä sä räsarä din ro-
manitatea sdrbätorilor, datinelor si credintelor poporane, (in scrierea :
das Jailr und seine Tage in Meinung und Brauch der Rumänen
Siebenbiirgens, Hermannstadt 1866).
Cat voiu fi contribuit la ajungerea scopului acestuia, va judech
critica nepärtinitoare.
Blaj,ln Faur 1912. ALEXIU VICIU.

www.dacoromanica.ro
 DATINE $1 CREDINTE POPORANE.

A. CrAciunul.
_ Introducerea särbätorii dela Apuseni. Numele sirlAtorii. a) CrAciunul filo-
logilor, b) CrAciunul dup'd colinde si legenda poporalà.

In forma de azi, deosebit de alte sdrbdtori si In ziva de 25 Decemvrie,

a inceput a se särbh Cracinul la noi, in biserica orientala, numai
in secolul IV. Pan'atunci in Orient se obisnuià a se särbh Na#e-
rea Domnului deodatä cu Areitarea I (Epifania) la lordan. Uzul bi-
sericii apusene erä intemeiat in natura lucrului, cä dela 25 Martie
(Buna vestire) pând la 25 Decemvrie sunt chiar nouä luni ; de aceea
l-au primit si in Orient. Astfel särbätoarea Cräciunului vesel la 25
Decemvrie este introdusä in intreagd biserica crestind acum de 16
secoli.
De mult ce serbAm Craciunul, nu mai $tim insemnare a cuvântului,
cum multi nu mai inteleg astázi numele särbátorilor vechi ca Sei-
veisiere (1), Sângiorz (2), Seinzlene (3), Sânicoarei (4) $. a.
Särbätoarea Nasterii Domnului tot Creiciunu o numesc si frati.
Macedo-Români. Acestia ii mai zic $i Carciun, cum obisnuesc Megleno-
Românii ; Românii istrieni ii zic Bojichiu.
a) Filologi sträini si de ai no$tri au cercat sä stabileascd originea
etimologica a cuvântului Craciun. Dar pärerile invätatilor sunt
divergente $i chestiunea a rämas Inca nerezolvitä. Atât de grea este
explicarea stiintificA a cuvântului, incât ne aducem aminte de zisa
Stu-lui Augustin : Origines vocum sicut sotnniorum inter pretatio,
asä sunt de nesigure originele cuvintilor, ca eZplicarea visurilor.

(1) Sf. Vasile (la Anul nou).

(2) Sf. Gheorghe.
(3) Sf. Joan.
(4) Sf. Nicolae.

www.dacoromanica.ro
 6

Cel putin in cazul concret explicarea este foarte dificilä. Quot capita !
Dar &A vedem etimologiile pe rand.
1. Parerea invätatului slavist Miklosich (1) este ca numele Cräciun
se derivä din vechiul slay Krigun. Eruditul filolog nu urmäreste
insä mai departe originea cuvântului : de unde $i cum vine vorba aceea
In vechea slavä ? Oare nu Slavii au imprumutat-o dela Romani (Cfr.
Jagiö, Arch. /fir slay. Philolog. II, 610). Nu se poate oare ca Slavii
$i Bulgarii, cari traiau amestecati cu Românii In Dacia Aureliana,
sa fie primit deodatä cu crestinismul roman $i numirea sarbätorii ?
Daca s'ar puteä dovedl aceastä ipoteza, atunci cuvântul românesc
s'ar fi schimbat la Bulgari in Krae.un, la Rusi In Kerauni i Koraunti
(Cfr. $i maghiar. Karácson; slov. Kraònn; mic. slay. Keraunii. Astfel
avem numele särbatorii comun cu Slavii, cum avem $i obiceiul
colindatului i nurnele colindá, care in vechea slavä suna : Ko-
leda; in mic. dial. rus. Kolida, Koljado, Kolenda (sarb). La
Neogreci Kolanton (pron. Kolandon) inseamnä : covrigei, covrigi,
colácei, ce se dau copiilor cari umblä la colindat din poartä
poarta strigänd : «Christos s'a näscut !» Tot la Neogreci : ta Kólianta
=ajunul Craciunului, $i : ta Kálanta (pron. Kalanda ) = cantec de
felicitare in seara de Anul nou ; de aici verbul Kalantizo=lego ta
Kálanta= colincl (2).
2. Bazati pe aceste date faptice autorii Glosariului edat de Aca-
demia românä, raposatii Laurian-Maxim au crezut cá originea cu-
vântului Cräciun, ca si a colindei, este de a se cautä in limba ro-
mâna. Ei au propus etimologia : Craciun din Carnatione, (in)-car-
natione din incarnatio, Intruparea Cuvântului. Dar In$i$i au recu-
noscut imposibilitatea deductiunii fonetice. De aceea hazardará altd
etimologie, (nu mai fericita) din vorba presupusä : Crescitione=
timpul in care incep a creste zilele, insemnând paralel $i cresterea
cuvântului intrupat. Autorii acestei etimologii Insisi vad ea deduc-
tiunea este cea mai grea de justificat prin regulele foneticei române.
Ei insa totus incearca prin mijlocirea analogiei. Noi nu o mai re-
producem, fiind de tot neadmisibild.
3. Marele nostru filolog Hasieu, In Etimolog. Magn. Romaniae
I, deduce vorba chestionata (Craciun) din latín. Crastinum; iar pro-

(I) In opul: Die slav. Elect. im Rum. 26.

(2) Dupä Miklosich, Die christliche Terminologie der s!awischen Sprache.

www.dacoromanica.ro
 7

fesorul Aron Densu$ianu (in Istor. limbii si literaturii rom. ed. II,
pag. 111.) sustineä etimologia CrAciun < creationem.
Filologii noOri moierni lapädä aceste etimologii dimpreung cu
a lui Schuhard, care statorise rädäcina : Christi jejunium, (1) ca de tot
neadmisibilä. Ei cred cä. cea mai aproape de adevär este etimolo-
gia desvoltatä de Pericle Papahagi (2), anume Cräciun <caldtionem,
-dela calatio = chemarea poporului roman prin preut la 1-a zi a
htnii, ca sä-i vesteascd sgrbgtorile ce cad in acea lung, special in
Ianuarie, cam când se serbg la inceputul erei creOine §i Cräciunul.
Cu aceastä pgrere se unqte i profesorul Sextil PuFariu (3).
4. EWä cu aceste etimologizgri savante sunt cari sustin cg cea
mai adeväratä deductiune etimologicg a cuvântului Creiciun este
din bulgärescul Kra'eund, atat din punctul de vedere semantic cat
si din cel fonetic ; iar etimologia numelui bulggresc, dejä citat,
.este din verbul bulgäresc : Kra6i sii= a face pa§i, a merge ; deci
vorba l(rOunii corgspunde latinescului adventus, venirea, sosirea
(Domnului).
Dar sd vedem ce ne spun colindele i legenda poporang ?
b) In colindele dela Cráciun sgrbätoarea se personificä. Traditia
colindelor ne prezentä Cräciunul ca pe tin boier mare, boier bdtrlin,
domnul bun, care mänâncd cu Duatnezeu cu sfintii la masä. El e
Mo,s-Creiciun.

Bunä seara, Mos Cráciun,

Dà-mi sälas dupà cuptor

se roagg. Preacurata fecioard ; dar Crilciun nu-i prea milos, o refuzä

o indrumg la ieslea vitelor. In casä n'are loc pentru alti oaspeti,
pentrucg a0eaptä colindgtorii ; jar acetia sunt fetii lui
oaspeti buni, cu clan§ii vine §i Durnnezeu, veseli, buni, colindeitori,
_ospecioii lui Cräciun. Astfel S. Vergurd na0e pe fiul stint in ies-
lele boilor din staulul lui Cräciun, seara in zi de Jot. Aà ne spune
o colindä din Ceanul de. (Câmpie), cä Fecioara Maria :
Tot umblä din casä'n casà,
Si nimeni nu vrea s'o lasä,

(1) Literalblott, VII, 154.

(2) In Convorb. liter. (XXXV1I, 670-2).
(3) Etymol. Worterbuch der rumän. Sprache, nr. 407.

www.dacoromanica.ro
 8

Pia .Ioi de ccUrd seard

Inteo poiatA (1) se asezarg,
Acolo, pe fân uscat,
$i-a näscut Mare-Impärat.
Ask spune si traditia poporanä, cum mi-a impärtäsit elevul Laur
Radu din Uifalätt (1. Aiud), dupä spusa Mariei Ciumbrudean, tot
de acolo.
Särbätoarea CrAciunului este personificatá in colinde si nume i s'a
dat dupá al persoanei legendare. Bucatele puse pe maser sunt in-
sus Cráciunul. Inteo urare zic colindätorii :
CA nu intrarä bine'n casA,
$i Crácian erd pe masii
C'un parcel fript lângä el.
Pare indispensabil purcelul, ca sd facd särbätorlle vesele. Ask erä
si'n «Saturnaliile» Romanilor. Cfr. Epigr. lui Martial : «Iste tibi borur
faciet Saturnalia porcus». (VI.X1.).
Pe cum in timpul domniei lui Saturn curgeh lapte si miere, astfel
Creiciunul este deddlorul tuturor buneitei(ilor. Intr'o colindä (din
Ighiu) a§à gräeste Domnul cäträ Sfântul Ion :
MAi loane, SAntioane,
Ian iea-ti tu toiagul 2) tAu
$i te sue sus, mai sus,
Si iea Plana stapilor;
Si te scobori mai In jos,
Si iea roada viilor
Si le adA toate 'ncoace,
SA le dAm la acest domn bun,
C'a§ti-i legea (3) la Crdciun.

B. Obiceiuri de Craciun.
a) Colindele. Intre datinile de Cráciun locul prim il tine mo-
dul cum invatA tinerii colindele, textul si melodia lor.
Patruzeci de zile se pregäteste cre$tinul «cu post si cu rugAciuni,
cu mai multe 'nchinäciuni», ca sá poatä primi cu vrednicie pe oas-
pele ceresc. Tinerimea, ea tot veselä ; ea si in post isi aflä petre-
cerea, dar o petrecere demnä, pioasä : invatä colinde, cu cari sä
(1) =-. Staul, grajd.
(2) =.- BAWL
(3) Obiceiul.

www.dacoromanica.ro
 9

Intampine pe Christos pe parnant. In scopul acesta, junii se aduna

seara la o «gazda». Acolo un fecior mai istet, poate si un barbat,
care stie mai bine colindele, reciteaza din memorie textul, «vorbele»
colindelor, cum le-a invätat si el dela altul i acesta iards dela
altul, si cum s'a pästrat aceastä rnostenire, rämasa din mosi si
stramosi. Unul cântä inainte i ceilalti dupd el, 'And' le invatá.
Aceasta scoala de repetitie se tine in fiecare an. Cu cat drag umbla
feciorii la aceastä scoalä ! Ei stiu ea fac aceea ce au facut si pa-
rintii lor : o datorintä de pietate. Au si ei ambitia lor. Le-ar fi «ru-
sine de lume» sä uite colindele, cari le-au auzit in copilarie rasu-
nand sub ferestile caselor si la usi. Ar fi o dovada de släbiciune si
decadentä pentru juni, ca ei sa nu colinde la Craciun, cum au co-
lindat inaintasii lor, «Asa ne-am pomenit si asà-i legea din batrani»,
îi zic ei. Cuin ar fi Craciun färä colinde ? Ar fi pacat. Cel ce le-ar
paräsi, ar fi un Iudd, sau orice alta, numai nu Rumân, crestin ade-
värat. Asa-i convingerea poporului roman, care se leaga mortis de
cultul extern, de ceremonii. Acestea, inaiute de toate, i fdcute dupti
un tipic traditional, «cum ne-am pomenit !»
De multeori merge greu invätdtura, pentrucä textul este asa de
vechiu, cat in unele locuri nu-1 mai inteleg. Atunci zic vorbe ne-
intelese, ca odinioarä Salii lui Marte, când cântau al lor «car-
men saliare». Cuvintele neintelese usor se pocesc intru atâta, cat
nurnai cu greu sau de loc nu se pot recunoaste. De schimbat totus
nu schimbä nimic in text. Chiar prin vechimea lor colindele au um,
aer de sfintenie misterioasa. De aceea orice schimbare in colinde ar
fi identica cu o profanare. Doamne aparä !
Ash invatä junii a colincla. Colindatul junilor urmeazä asa:
Pan la miezul noptii feciorii insotiti de läutari, ori de fluerasi,
petrec la «gazda» lor. Dupa miezul noptii pornesc la colindat sub
conducerea unui viitav, care cere permisiunea gazdelor ca sá colinde
«feciorii satului». Toti le dau voie sá colinde la fereastä, ba unde-s
fete la casa, Ii primesc si in casd, unde cântä colinda, apoi invârt
putin fata la joc. Multumesc, ureazä, si se duc mai departe pe rand.
Inceputul Il fac dela popa, cu a cdrui binecuvântare pleacä la biraul
satului (primarul) si la alti oameni mai de cinste. In comunele mari
feciorii se impart in mai multe cete. Primarul desemneazd pärtile
satului pentru fiecare ceata, ca sa nu se intâmple dezordine. Cetele
de colinclatori se Impart apoi in câte cloud grupe. Astfel cântä al-
ternând, schimbându-se cu rândul, asa cá grupul I iu incepe i cantä

www.dacoromanica.ro
 10

o päreche de versuri, ori numai un vers i refrenul (invocatial, iar

grupul al 2-lea continud repetind mai intâiu versul din urmä si mai
adAugänd unni. AO urmeazA pAnä la capät. Strofa ultimä, sau ul-
timele 2 versuri le cântä la olaltä ambe grupele.
Colindele feciorilor sunt religioase in partea cea mai mare. Dar
stiu feciorii i colinde de cele lumesti (balade s. a.) ori sociale (ode,
madrigale s. a.) si le cântd potrivit dupd imprejurdrile gazdei la
care colindd i dupA starea lui social:A. Au colindä anumitä pentru
popa, pentru primarul, vätavul, s. a. m. d. De asemenea au cólinde
potrivite pentru gazda unde este fecior «junisan», «junel», pentru
gazda «cu fatä de mAritat», cu «fecior de insurat, ori cu copil de
botezat». Tot dupA aceste imprejurdri sociale si familiare potriveste
«vornicul» si «multAmita» sau urarea.
Copiii invatä colindele seara pe lângA vatrA din spusa pArintilor,
cum invatà rugAciunile in poala mamei. Colindele copiilor sunt reli-
gioase. Uneori pärintii sau bdtrânii fac haz spunându-le parodia:
Colindità cu coditä,
Leaga baba de portilä,
Si-o bate cu maiu,
Sa-i crepe ranza,
Sa manânce copii brânza..
Ori drept urare :
Dä-mi covrigu, c mi-i frigu,
Da-mi colacu, cà mi-i dragu!
Copiii de coalä, cei mai destepti si cu darul cântarii, invatau
mai nainte vrerne dela dascAlul bätran, ori dela diacul troparul zilei :
«Nasterea ta Christoase»... Acestia colindau in seara de Ajan cu
icoana NaîEerii, unibländ doi cu doi. Pe alocurea se obisnueste
acum.
12) Lüturenii. Este obiceiul feciorilor de a merge latureni,
oaspeti, la joe in satele invecinate. Cu junii de acolo incheie un fel
de hospitium", legAturri de ospitalitate, pe timpul at tin sArbAtorile
CrAciunului vesel. latd procedura junilor din comuna Gledin, cott.
Bistr.-NAsäud (1):
In prima saptAmânä din postul CrAciunului feciorii se impart in
douA grupe, numite ben/ (bere) (2). Fiecare grupA îi cautd un-
(1) Dupä impartäsirile elevului meu Alex. Harsan, la anul 1909.
(2) spun bätrânii c pdnii la 1818 Românii din pdrtili loezilui in apropierea
sarbaltorilor Cráciunului mai la toate casele fierbeau bore din bucate si la pe-
trecerile obisnuite numai de aceea beau. Acum s'a päräsit acea industrie po-
poranä.

www.dacoromanica.ro
 11

bdrbat jucdus mare. La casa acestuia se adand aproape in fiecare

seard i invatä a colinda. Semn de adunare se dd cu lucinul (corn
de bou). In acele Intruniri se sfätuesc si hotäräsc, in care sat sd
meargd spre a se tocmi leitureni. In scopul acesta aleg o deputa-
Iiune de 5-6 insi, feciori cari merg in satul care s'a hotärit.
Acolo Crag la gazda feciorilor din acea comunä. Acesta-i prime-
ste si-i omeneste cu de ale mâncdrii ; beuturä îi cumpärd feciorii
pe banii lor. Dupä ce se ospäteazä, fac tocmeata, ca in särbatorile
Cräciunului sd ineargd lätureni" unii la altii. De cumva pe feciorii
din acel sat i-au tocmit altii, îi cautd norocul in altä parte, intr'una
din cele 12 comune invecinate, cäci in celelalte nu au obiceiul acesta.
Dacd s'a fäcut tocmeala de läturenie, feciorii din satul acela invita
fetele si joaca la olaltä in casa gazdei, pind'n zori de zi, când
oaspetii se departd. Dupd câtevd zile läturenii tocmiti intorc vizita :
merg la ceia cu cari s'au tocmit lätureni i acolo asmenea ospA-
teazd si joaca o noapte intreagd .
In seara de Ajunul Criciunului feciorii se aduni la gazdä
aleg tisturile (magh.= oficialii) adecd : 2 vdtafi, 2 colceri si 2 cäprari
(caporali). Vdtafii, dupa gazdd, sunt conducdtorii feciorilor ; colcerii
veghiazd peste beutura de lipsd in titnpul ospätului ; cä'prarii poartii
grijä de colaci.
Dupd ce si-au ales tisturile", amândoud berile" (insotirile feciorilor)
merg mai intâiu la primarul satului. Aceasta, cu comitetul comunal,
Ie imparte casele la cari au sd umble la colindat grupele de colin-
clätori. Nu este iertat a-si colindà casete unlit attuia. Colindatul
Il incep amândoua insotirile dela casa primarului, de acolo merg la
preutul. Apoi se despart berile" si merg pe la casele desemnate
de primdrie. Dela fiecare casil capdtd câte un colac mare, care nu-i
iertat a I lua in posesiune, pana nu-1 alduesc (ureaza multumita
colacului" v. la urdri). Dacd nu gatil cu colindatul ptind in zori de
zi, continua' in ziva de CrAciun dupd. inserat. Du pd ce au terminat,
merg la gazda, unde-i asteapta fetele si läutarii, si joacd cu totii
rand târziu.
A douazi de Craciun toti feciorii din bere", imbracati särbato-
reste, se adund Inca inainte de amiazdzi la casa gazdei. Acesta impre-
una cu tisturile" purtând pe umeri in baltage" câte un colac mare,
intre chiuituri vesele si intre cântdrile läutarilor pleacd la satul
prietenilor cu cari fäcurä tocmeala in post. Când sunt aproape de
acea comund, dau semnalul cu bucinul. Prietenii li ies intru intam-

www.dacoromanica.ro
 12

pinare cu muzicanti i cu beuturd. Unde se 'ntAlnesc, se oaspdtd

mai intAiu bine, apoi pleacd mai departe. Ajunsi in sat, merg la
gazda. Aici mai Int Ain gazda feciorilor sositi, apoi tisturile îi predau
colacii cari i-au adus in bAltage punând in ei câte 10 1:5 taleri
de argint pentru colegii lor. La predarea colacilor tisturile fac
cunostinta unii cu altii. Se prezentd unul altuia cu cuvintele : unde
se af la sotul mieu veitavul (1)colcerul, cdprarul, sd se faca cu vole
buret la Mind cinste; cinstea-i micä, putinticd, ti-a marl Dum-
nezea norocul. Prin aceastd formuld se intdre$te legätura fdcutd
intre ei. Predarea colacilor si a banilor de argint este un fel de
cautiune depusd in mâna colegilor si la intoarcere acasd o prirnesc
inapoi dela colegi.
Dupd implinirea acestor formalitAti se incepe ospätul vesel. Dupd
ospdt ies afard In liber §i incep jocul, care tine pând seara. Atunci
oaspetii se impart in doud pärti $i merg la vAtavii berii din acel
sat. Aici se oaspdtd vdtavii pe cheltueala lor (a vätavilor) $i con-
tinua' jocul toatd noaptea.
A treia zi incep jocul de dimineatd, indatd dupd prânz (dejun).
De ale mâncdrii se ingrijesc feciorii din insofire, iar cortel (sAlas)
peste noapte au oaspetii la prietinii lor.
A patra zi dupd prânz mai joacd vreo cloud ore, apoi oaspefii
ldtureni se intorc acasd, insofiti de prietenii lor intre chiuituri ve-
sele $i cu multd voie bunà. Fiecare «läturean» isi mai alege i ceite-o
fatei, care asemenea Il insote$te 'And' la un anumit loc.
Toatd petrecerea i ceremonia ospetiei lAturenilor se repetd, cAnd
vin «pe ospät» prietenii unde au fost lAtureni. Si ace$tia vin dejà
a 4-a zi. Se oaspritä pAnd la a 6-a zi, atunci se intorc la vetrele
pdrintesti i cu aceste s'a terminat ldturenia.
In satele unde sunt cloud beri, se intocmesc a$à cà una merge
ca Idtureni in comuna anumitä, iar una rdmâne acasä, ca in continuu
sä fie joc in sat $i sd find neintrerupt din ziva a cloud pând intea
$asea.
Spesele ospetelor cu läturenii se repartizeazd pe feciorii insotirii
din bere, Insà asà cà vdtavii si ceilalti oficiali plätesc cevà mai mult.
In ziva de Anul-Nou, dupd ie$irea din bisericd, feciorii se adund
din nou la gazdd, unde-si platesc cota repartizatd. Dacd le-au mai

(1) Par'cä auzim formula romana: Ubi tu Gajus".

www.dacoromanica.ro
 13

rämas din colacii adunati cu colindatul in Ajun, aceia ii impärtesc

in schimbul speselor.
Dupa acestea to-4 feciorii insotiti de läutari se duc la primarul
satului, ca sä-i dea Inapoi colacul ce I-au primit dela dânsul (1). Se
reintorc apoi la casa gazdei, unde joacä pink' seara. Astfel cu ziva
de Anul-nou s'au terminat si petrecerile obisnuite in särbItori.
In aceste datini inteligentii rornâni din pärtile locului väd evolu-
tiunea petrecerilor romane cu joc, la cari au luat parte si Sabinii
cu fetele lor. La toatä intâmplarea ospetele dela Cräciun, cari sunt
in uzul general la Romani, sunt o evoluare a Saturnalelor. (Daspre
acestea vezi At. M. Márienescu in «Familia», 1874, pag. 475).
Petrecerile aici descrise aiurea se fac fdrä látureni, insotirea fe-
ciorilor are numirea de bute, la care contribue dejà de toamna o
anumità cantitate de must. Dupä ce au pierit viile si unde n'au fost
si nu sunt vii contribuesc feciorii i curnpärä vin, vinars, si petre-
cerea urmeazd cu joc câte 4 zile.
Când invitä feciorii fetele la joc, invitarea o fac dupg anumite
formule, si anume pe la Cugir doi feciori chemätori cu plo,ste pline
de vin zic asä: lntâiu cuvdntul lui Dumnezeu! A doua: se roaga
feciorii satulai, oaspetli sa faceti blue sa lasati, ca
am auzit ca aveti o fata frumoasa, la o petrecanie frumoasa, sä
vei placa ci dumneavoastra! Fete le toate duc cinste câte un colac
frumos impodobit cu mere, aluate s. a., care de aceea se nu-
meste mar.
Observ cà a merge latureni la joc in satul vecin este obiceiu in
multe pärti ale terii, chiar si in cursul anului Dumineca si in sir-
bätori, fie vara, fie In alt anotimp. Feciorii unguri de pe Târnava
mica incä au obiceiul de a merge lätureni la joc in comuna in-
vecinatd.
In satele unde junii se Insotesc la bere, bäietii feciorasi isi
petrec aproape la fel cu junii, dar sub supraveghierea pärintilor.
Si ei se constituesc in ben i îi aleg oficiali, ca i junii, dar nu
merg látureni, ci joacä turca (2). Despre turcl i jocul ei au scris :
G. Dem. Teoclorescu, «IncercAri critice asupra unor credinte, datine
si moravuri ale poporului român», Bucuresti 1874, pag. 24-28 ;

(1) Colacul prima dela pop» hied II inapoiazá, in ziva de CrAciun, când un
vätav il duce la bisericä, infigând in el 40 fileri.
(2) In jurul Albei-luliei, pe Secas s. a. se zice urc, iar prin t. Hateg cerb.

www.dacoromanica.ro
 14

Mangiuca S., op. cit. pag. 39-40 ; Tibolt Schmidt, In «Transil-

vania», an. XLII, No. II, pag. 135-146, cu ilustratiuni. Adaug obi-
ceiul din Cugir, cä in ziva de Anul nou turcasii umbla cu turca
prin sat intreband in glumä, cine s'ar afla s'o ierneze, i flindca nit
se afla nime, o puscd In mijlocul drumului. 0 pun apoi pe,o scarä
o Varese In casa, unde-o desfac si o strica (Comunic, d-1 Nicolae
Muntean, st.).
Observare :
E credinta poporanä, ca pe acela care :pace's turca, 11 pdreiseste-
ingerul pdzitor sase sdptdindni, §i In vremea aceea feciorul acela e
In stäpânirea diavolului. De aceea nu se prea imbie jucatori.
c) Petrecerea copiilor. In dimineata Ajunului (24 Dec.) copiii, de
6-10 ani, se scoald des de dimineatä, ieau sträitile (traistile) mari
in spate si umblä de-a lungul stradelor strigand in gura mare la
portile crestinilor : ! Dela fiecare casä iese cineva si le da
eke un coläcel (Gledin i jur).
In Muntii apuseni (Abrud, Bistra, Câmpeni, Sohodol, Boita) si
prin tara Hategului in dimineata Ajunului umbra' copiii cu pitdra
(pron. ptyitdra). Ei îi fac niste 'bate ghiläite (in rândeà) pe cari le
numesc colinde. Bâtele sunt pline de aschii albe din rand& Pleaca
in cete de câte 15, 20, 30 insi. Când intra In casa, zic : «Bun aju-
nul lui Cräciun» ! Când ies : «Noi iesim, D-zeu intra» ! (Bistra, Câm-
peni); prin Sohodol, cand vin la usa, zic : al-ne-veti a pitard?
Când ies : «Noi Copiii capätä banuti i coläcei (Aur. Gligor,
din Bistra, student). Prin Boita umbla pitäraii din casä in casä. Cancl
infra in curte, striga : «Buna dimineata lui Craciun ! mniata,
lui Crdciun.
Dati-mi i mie un bot (colAcel),
Sä fie vaca cu vitel,
Purceaua cu purcel
Si cäteaua cu cätei !

La Hateg pitarärii (pizärhii) copii, femei, bärbati, cand infra in

curte striga : gAici, aici !...» Dupa primirea darurilor : «rod in grâu,
rod in grail ! !» Const. Muntean, st. Cu «Sorcova» umblä pe la
Zernesti si Brasov. Influentä din Romania.
De nu capäta daruri, striga :
Bureti pe päreti,
Tot nevoi sä-aveti ;

www.dacoromanica.ro
 15

Bureti pe päreti,
Bipi (1) in cotet
Obiceiul pitärdilor, in aldturare cu Saturnalele Romanilor, le-a Its-
cris d-1 At. M. Mdrienescu in «Familia», 1874.
La tail (Campie, Murà, Tarnave) nu umbld copiii cu «pitdra»,
numai se adund dimineata in ajunul CrAciunului inteun deal din
capul satului. De acolo pleacä toti la olaltd vestind Nasterea Domnu-
lui. Oamenii Ii asteaptä pe la porti, dându-le câte un coldcel. (Lupu,
langd Blaj). Aceasta-i petrecerea copiilor. Bärba(ii i bàíránii incä-si
au petrecerea lor : Incepând din ziva de Crdciun, pan' la Anul-Nou, la
fiecare casd se pregätesc mancdrile cele mai alese. Bärbatii, ori-cand
le place, invitä la casa lor ope ospät», adecä la ospätat. Invitärile
se fac mai ales când ies din biserick sau când stau in jurul jocu-
lui. Nasul Ii invità finii, pdrintii pe fii, verii unii pe altii. (Gledin).
d) Petrecetea'bätrdnilor.-- In ziva a II-a de CrAciun pornesc doi
bätriini din comitet (reprezentanta) si umblä pe la toed casa. Dela
fiecare gazdä capät'd colac si carne de porc (muschi). Toate daru-
rile adunate la un loc le \rand si banii ii varsd In lada (cassa) bise-
ricii. Seara fac o cind comund din colacii cäpdtati si din carnea de
porc ce au rezervat. Adund comitetul si se oaspdtä. Asa se .nce-
peau si Saturnalele cu cinä comund, datd in fata templului lui Sa-
turnus. In legdturd cu acest obiceiu de a .se ospdtà, inseam cä si
Sdcuii serbeazd tot cu mese intinse í mancdri trei zile, incepind
din seara Ajunului. &Irbil din Timi îi cautä câte un oaspe bar-
bat, care douä zile sd petreacd la ei mancand si band cat poate.
A treia zi II duc acasä, insotindu-1 cu muzicä si cu multd veselie
(Hegyi Ödön in Tolnai Vildglapja, 1911, No. 52, pag, 3229).
e) Butucul Cräciunului. Colindatul tine toatd noaptea :
C5 ne vin colindätori
De cu searä pinä'n zori,
zice colinda. Dupä miazd-noapte umblä feciori a colindà. Astfel oa-
menii adulti nici nu se mai culcd, ci pun de cu sea ra un butuc mare
pe foc (unde mai sunt cuptoare vechi). Langd acele stau povestind
ascultand colindele. Bdtrânii se ingrijesc ca in seara de CrAciun
A' nu se gate /anal din lesiea vitelor, nici sd nu se stingd focul
in \rated. Obiceiul de a arde butucul Cräciunului se afld doard si

(1( Bipiu = pore gras, &eh' grasä.

www.dacoromanica.ro
 16

la Francezi sub numirea caiendeau, chalendal, cum citeaza Man-

giuca dupa Grimm (Deutsch. Mytholog. Berlin 1875, I. 521-2.)
Dintre popoarele din patrie 11 aflam la Sarbil din Bácska, cari ard
butucul (budnjak) in timpul cinii si a pranzului in trei zile dupä
olalta. A treia zi apoi copilul cel mai tanar din familie Il tranteste
de ustior. Cate scantei sar din ram4sita de butuc, atatia pui vor
scoate galitele in anul viitor (Flegyi Ödön, 1. cit.)
f) Alte obiceiuri. Paie pe jos, pe fata casii, astern oamenii in multe
locuri in partite ardelene, cat si in Ungaria (Toracul M.) intru a-
mintirea c Isus Christos s'a nascut pe paie in ieslea vitelOr. Da-
tina aceasta o afläm si la poporul maghiar (Hegyi Ödön, 1. cit. m.
s. pag. 3227).
Colindatul, sau mai bine uratul cu plugusorul si cu buhaiul este
in uz si prin Ardeal, d. e. pe Campie, in Chiciud (1), si Cott. Albei
inf. (2). Urdrile de aici lush' raman cu mult inapoia celor culese din
Romania de prof. Pasculescu si publicate de Acad. Rom. Bucuresti
1910, pag. 19-36. Vasilca pe la noi nu-i in uz. Descrierea plu-
gusorului i buhaiului, Qum si a Vasilcai a se vedea in «Incercari
critice» de G. Dem. Teodrescu i in «Sarbatorile poporului cu obi-
credintele etc. de C. Ra."dulescu-Codin si D. Mihalache, edit.
Academ. Rom. Bucuresti 1909, pag. 13-14. Aceste obiceiuri se ra-
porta la vieata agricolá. Prin ele se ureaza roadä in campuri i rre
aduc aminte de carmen fratrum arvaliunz.
Pe alocurea, sub Muntii apuseni, este obiceiul de a colindà si In
seara de «Boboteazä». Ceremonia se face ocolind grädinile cu mult
svon de clopotele, cu strigate si vuiete. Pomii se leagä cu legaturi
de paie. Acest obiceiu îi are fundamentul in Opalia.
Datina romand descrisä in notita descoperita de Du-Fresne
de a umbla mascati la casele oamenilor in noaptea de Anul Nou,
expresiunea in obiceiul ce existä pe alocurea (Tarnävi,
Aries (Luna), Mures, d. e. in Tampalaza, 1. Aiud) i in ziva de azi :
In Luna (Ariq) a 4-a zi de Craciun se triascheaza feciorii si umbla
prin sat facand haz si veselie (comunic. Nic. Hada, stud.).
In Teimpelhaza un fecior se deghizeazä in haine femeiesti, altul
in costum de Jidan, cu ochelari, cu barbd mare de fuior, al treilea
ramane in portul obisnuit In sat, dar poartá pe umär o biltd, de care

(1) Dupa impgrtäsírile lui P. Suciu, student.

(2) Az also fehér v. megye román népe, 239.

www.dacoromanica.ro
 17

atiirnd o legdturd de cenu,sd. Insoliti de läutari i de multd lume

merg dela poartä la poartd, unde joacd §i strigd chiuituri vesele,
satirice, ca d. e. ;
Du-te 'n casA, tu rAnjitä,
CA ti-i vatra deslipitä.
Du-fe si ii-o lipeste,
5i apoi hai de te rAnjeste! (t)
In veselia generald nimeni nu se vatämä prin astfel de glume
licenfioase.

Bucuria slugilor.
In timpul Saturnalelor la Romani incetà deosebirea de clase. S clavi
iqi5i se bucurau de libertate (utere libertate decembris, Horat.),
stApânii le serviau la masd. Amintiri simbolice de etatea de aur dine
timpul domniei lui Saturn. Urmä de acest obiceiu afldm in colindele
dela Cräciun :
In col. cu Vifleimul la inceput, este un indemn la bucurie §i ye=
selie generald, cd zice :
Acum voi, ortacilor,
Voi diecii bunilor,
CAntati, läudati si vA bucuraV!
Cu gazdele dimpreund
Sd ne facem voia bund,
CA ni s'a näscut Hristos....
DO cu totii, de-orn cAntA (=sä cantäm),
Doar gazda colac ne-a da....
Slaga §i cu .slujnica
Ei acum s'or bucurd,
C'au ajuns si Nasterea!

C. Colinda la popoarele conlocuitoare.

RAmâne sd cercetäm dacd in obiceiul colindatului suntem influen-
lati de popoarele conlocuitoare, ori intors, clack' noi am avut in-
fluentä activA asupra lor.
Cu privire la Maghiari, constatäm cä ei peste tot n'au colinde.
Poporul maghiar nu colindä la CrAciun decAt numai in satele cu
poporatiune amestecatä cu Români. In Agristeu (Tarn. mid) d.. e.

(I) Comunic. de Durnitru Popa, st.

Virizt, Colinde din Ardeal. 2

www.dacoromanica.ro
 18

am auzit Maghiari colindând la Crkiunul lor dar, numai lii seara

Ajunului (24 Dec.) si mimai cântece de Vifleirn, aà dar de caracter
religios. Tot asà si In Blaj-sat.
Colinda si colindatul la Maghiari este un Imprumut dela alte
popoare, colindele unguresti.. sunt imprumularea cea mai nouit,
zice Dr. G. Alexici. (Texte din liter, pop. rom. Budapesta 1899,
pag. 288.) Sunt date istorice sigure, ca pe la mijlocul secolului al
XVI-lea, atAt In tinutul de peste Dunäre, cat si mai vârtos in pärtile
ardelene, era In vigoare datina colindatului, care tineâ, cum se pare,
o sAptArnânä, ea zice G. Heltai (pe la 1552) «In Ardeal Indata dupa
ziva Nasterii Domnului nostru Isus Hristos, se incepe marele praznic
al diavolului: saptämana colindarii» (1) «Nici o indoeala ca asupra
colindelor maghiare din Ardeal au trebuit sà aibA mare influenta si
colindele noastre» (2).
Au Maghiarii urdri de Cráciun, cari le cadet' feciori si fete la
fereastä. $i acele urgri sunt numai de caracter religios (3).
Urdrile obisnuite la AnulNou, in versuri, sunt tot religioase. Cana
inceperea Anului-Nou si doresc ca acela sá aduca gazdelor bogAtie
in vite, pAsAri, vin, bucate, bani s. a.
Anul-Nou aduce veselie si bucurie, cad vesteste venirea Mesiei.
Pe acesta Il roagA in cântece sa dea poporului sau binecuvântarea
sa i darurile : grAu, vin s. c. a. (4)..
Maghiarii au reminiscente de cultul soarelui d. e. focurile, cele
fac pe dealuri ci sar peste ele in ziva de 24 hmie, adecd in soli-
stitiul de varä ; totus personificarea soarelui ce se Intoarce iarAs
catre noi, «dies natalis solis invicti», prin chipuri de animale, cum
avem noi Brezaia (turca, cerbul) si Vasilca, n'o au nici Maghiarii,
nici celelalte popoare din patrie.
Sash nu colindä la CrAciunul lor. Nu bucurosi primesc pe Ro-
mânii cari merg sa le colinde. Pe la Blaj s'au vazut si auzit uneori
colindatori feciorasi si fete de Sasi din satele vecine, dar acestia au
colindat niste cântece de Crkiun din cartile lor de bisericä. Ade-
vArate colinde nu au. Nu au nici numirea.

(1) Dr. G. Alexici, op. citat mai sus.

(2) Acelas, t. acolo.
(3) V. Palaz Néple. pag. 147. cit. d. Dr. Kis Aron, Magyar gyerazekAek
gyüjtemény, Budapest 1891. pag. 456.
(4) v. Dr. Kis Aron, op. cit., pag. 444-445.

www.dacoromanica.ro
 19

Colindatul, cat bruma II au Maghiarii, I-au luat dela Români,

ce se vede din faptul cä n'au numire proprie pentru co1ind ì co-
Endat ci poporul folose$te cuvânt românesc : Kánted(=cântà, colindä),
iar colinda $i In scris o numesc tot a$A : Kolinda= Karácsonyi ének
cântec de Crkciun (1).
DatIne le Sa$ilor la särbätorile Crkciuriului n'au nimic comun cti
ale noastre, afark de vergelatul dela Anul-Nou, cand varsä plumb
topit, $i calendarul de ceapà (2). Irozii (Craii) se pare Ca' au fost in
obiceiu $i la Sa$il cum apare din opul : Herodes, Ein deutsches
Weihnachtsspiel aus Siebenbürgen, Hermannstadt 1855, de I. K.
Schuller, care la an 1860 a scris apoi un studiu despre Colin3a (v.
c. m. s.).
In timpul mai nou $i scriitorii maghiari au dat atentiune colindelor
noastre $i obiceiurilor impreunate cu acele. Aà, d. e. in revista
Ethnographia", an. 1901. N-r 5 az aradmegyei Kolindálás és turka
táncoltatis", de Czárán Gy. (Colindatul i jocul Turcei in comitatul
Aradului). Interesant essay" a apkrut tot acolo (an. 1904) din pana
cunoscutului arheolog Kiraly Pál : Bethlehemes játék Radnán" care
insk n'am putut-o avea la indemânä.
De o influened pasivei din partea Maghiarilor. $i a Sa$ilor nici
vorbä nu poate fi.
De Slavii de sud am fost influentati, de sigur, cum dovede$te
chiar numele sdrbätorii Cräciun" i unele datini, ca butucul
Crkciunului $. a. Despre colindele Slavilor de sud scrie D-r. Mar-
galits Ede Kolindák a Délszlávoknál" in aceea$ revistä etnograficä,
anul. 1900. In schimb insä nu se poate ignorà influenta romank
asupra Slavilor, cAci toate numirile slave ale colindei sunt din Ca-
lendae, cum recunosc marii slavi$ti Miklosich, Tomaschek $i M.
Drinov, apoi invatatii germani, ca Grimm $. a.
Poporul nostru prin bunul säu simt a indeplinit procesul de
amalgamare a särbätorilor pdgâne solare cu elementele credintei
celei nouä venite din Palestina, a$a cum in secolul al VI ordinä
Papa Gregoriu cel Mare (590-604), ca adeck skrbAtorile pägâne
sä se prefacä in cre$tine. Poporul nostru a tinut ceremoniile
timpul, $i a schimbat obiectul cultului. Se $tie cât de tare tineau
§i Românii la cultul extern, la formulele i modalitätile prescrise de

(1) v. Alsofehérvármegye romein népe, néprajzi tanulmdrzy, pag. 231 239.

(2) Comunicat binevoitor prin D-r R. Huss, profesor, Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 20

ceremonial. Ash tare am finut la acele si noi Românii. In modul

acesta au rgmas in vigoare ceremoniile religioase din cultul soarelui
obisnuite la Anul nou (ce se särbâ. In ultima sAptAmânä a lui De-
cenivrie). Colindele noastre sunt perpetuarea acelor cermonii i datini.
Nu le-am imprumutat dela alte popoare, ci sunt originale i proprii
ale noastre, ash. cât, .ce priveste colinda, am putea potrivi cuvintele
lui Quintilian (despre satir5) : colinda quidem tota nostra est.

www.dacoromanica.ro
 COLINDE

A. Religioase:
Nasterea. Botezul Domnului, Dumnezeu pe pämânt. Patima si moartea lui
Isus. Invierea si Inglfarea. Raiul. Petru In raiu. MO. Varie.

1. Seara de ajun.
Asta-i seara de Ajun,
Mâne-i ziva de Cräciun,
and Dummnezeu s'a näscut
$i pämântul 1-a fäcut.
5. Sus ceriul I-a ridicat,
In patru stâlpi I-a räzimat,
Patru stâlpi tot de argint ;
Mai frumos 1-a 'mPodobit
Tot cu stele märuntele,
10. Mai pe sus cu mai märele :
Soarele cu razele,
Luna cu luminele.
Intiia razA ce reize,ste?
Säcädate.
Sus la vârful muntilor
15. La crucile brazilor ;
A doua raz6 ce räze5te ?
Jos la ses, la holde verzi ;
A treia raja' ce räze5te?
In casä la cest orn bun.
20. Om bun, sä te vese1e5ti,
Pe noi sä ne därue5ti
C'un colac de grâu curat,
Cu vin ro5u strAcurat,
Cu doi galbeni române5ti.
Gazdo, sä" te vesele5ti !
Oct. Sumea, student.

ii. Sara lui Ajun.

Nariantä.)

Azi ii sara lui Ajun, Patru stâlpi 1-a räzimat,

Domnului Doamne !
IVIAine-i ziva de Cräciun,
Când Dumnezeu s'a näscut
5. $i pämântul 1-a fäcut,
Sus ceriul 1-a ridicat,
Patru stâlpi tot de argint ;
Mai frurnos I-a 'mpodobit :
10. Tot cu stele märuntele,
Mai pe sus cu mai märele :
Soarele cu razele,

www.dacoromanica.ro
 22
Luna cu luminele.
Ant Aia raz5 unde-mi razä ?
15. Sus la vArful muntilor,
La crucile brazilor !
A doua razA unde-mi razä ?
Jos la ses, la holde verzi !
A treia razA unde-mi razä ?
20. In casA la cest orn bun !
Om bun sd te veselesti,
UrmeazA dialogul :
Oh, iubitii mei crestini,
Ce-am auzit in vecini ?
CA nu tunardm(1) bine'n'casä
$i CrAciun erà pe masä,
5. C'un purcel fript IângA el ;
Noi bine cA ne-am cerut,
Gazda nu s'o priceput.
Al 2-le : Feri, frate, in läturi
SA-ti spun si io a'mele sfaturi:
- 10. Io stiu putinä carte,
in. Sara din ea(sta) sarà.
Sara din ea sarä,
Sara lui Ajun,
lNoaptea lui Cräciun,
Sfânt fiu s'a näscut
5. Dintr'o Maicä sfAntà.
Doi ingeri din ceriu
Pruncul l-au cerut :
«DA-ni-1, MaicA, nouä,
Ca sA-1 botezim,
10. SA-1 increstingm ! »
Spini (Tarn. micä.)
(1) =--- Intraräm.
www.dacoromanica.ro
Pe noi sä ne däruesti :
C-un colac de grAu curat,
Cu vin rosu strAcurat :
25 Cu doi galbeni românesti,
Gazdd, sä te veselesti !
$i de acum, pAnA'n vecie,
Dumnii-Voastre bucurie
$i nouä de veselie.
30. Amin Doamne, slavá Tie !
Nu minciuni, ca tine, frate ;
Ne bat cu usile'n spate,
ImpreunA cu tine, frate !
1-ul : Eu bine vAd si cred,
15. CA' mi-i frig, de abià te vAd,
Dar sd stee punga gata,
SA ne dee gazda plata ;
$i sA mergem mai in jos,
CA ne-steaptä bucuros.
Maica li 1-a dat
$i 1-au botezat
La rAul Iordan
Prin sfântul loan.
15. Scump nume i-au pus :
Hiristos Isus,
Ca sä 'mpärAteasca
$i sä stApâneascA
Ceriul si pAmAntul
20. $i pe noi de-a rAndul.
Situ. Simonetti, student
 23
nr. Ce sari-i?
Ce sarä-i aceastä sarà?
Sara-i mare-alui Ajun,
Mane- i ziva lui CrAciun,
De-a näscut 5í Fiul-sfânt,
5. Fiul-sfânt pe acest pämânt
Mitutel, Infä5äte1 ;
Fa5a-i verde, de mdtasä,
Scuticel de bumbäcel,
Cârpe-s albe de fuior,
10. Legänel de pältinèl.
Ploaia caldd de mi-1 scaldä ;
Neaua ninge, nu-1 atinge ;
Vint tragäna, de-1 leagäng,
Tri zdnioare(1)mi-1 apleaca.
15. Dacd Domnul sfânt nästeà,
Mare lucru ce-mi fAcea?
Face ceriul 5i pä'rnântul.
Face ceriul 'n douä zile
Si pämântu 'n alte douä.
20. Intinse ceriul pe pdmânt,
Cum 1-intinse, nu ajunse ;
Tare Domnul se 'ntristâ,
Mâna stângd scuturà,
Cälanul mic.
Y. Sara de arjun.
Asta-i sara de arjwi,
De arjund.lui Cräciun.
De când Domnul s'a näscut
In ieslele boilor,
5. Din grädele, luminele
(1) = Zdne.
(2) I. d. bice.
(3) Pociumbi,
(4) Faclii.
www.dacoromanica.ro
Tri inele jos picâ,
25. Tri Ingeri le ridicâ ;
Tri Ingeri cu tri biciuri (2),
La tri cornuri de pamânt,
Tot trasnesc 5i tot plesnesc,
Sa ridice muntii crunti.
30. Muntii crunti I.5i
Vài adânci I5i rämâneâ.
Intinse ceriu-a doua oard,
Cum l'Intinse bin' s'ajunse.
Domnul tar' se bucurâ
35. Si ceriul mi-1 däruià
Tot cu lunä cu lumind
$i soarele cu razale,
$i cu stele-5i märuntele,
C'o stea mai mare'ntre ele.
40. Din aceea se vedeâ,
De pämântul ddruiä.
Tot cu frunza i cu iarbä
$i eu vita vinului,
$i cu roada grâului,
45. Cu izvoare curgatoare,
Pe pämânt is mergdtoare.
Nic. Georgescu, stud.
Din pociunclii (3) flacâi (4).
[aprinsä.
Faid albä de mdtasii.
Maica fiul si-1 luara
Si se duse, cat se duse,
 24
10. $i s'a dat a hodini,
La umbra de ploput verde.
Plopul umbra' nu-i tinek
Maica eäu se odihnià,
Pe plopul §i-1 blästema :
15 «Sä fii, ploape, blästemat
De mine, de fiul mieu,
$i de domnul Dumnezeu.
Bata' vântul, ori nu batä
Frunza ta sh' se tot batä !»
20, Maica fiul luad
$onfaläu.
vi. Sara mare.
Mare-i sara de-asta' sad,
Domn din ceriu!
Ca' s'a nascut fiul sfânt,
Mitutel, infäOtel ;
Fa§a-i dalbä de mätasä,
5. Scutecel de dujeinel (2),
Cap§oarä de pilloard (3).
Ploaia caldä de Ini-1 scaldä ;
Neaua ninge, de mi-1 unge ;
Vântul bate, de-1 adoarme.
10. Trec tri zâne §i-1 d'aplead.
Cea maid Sfântd-Märie
Fiu'n brate si-a luat,
Sus la munte si-a plecat.
Când fu 'n poala muntelui,
15. Fiu din graiu asà-a gräit
«Maico, maico, drägut'
[maico,
Pune jos §i hodine0e
$i te uità jos la tad,
Voila (Hgära0
(1) Binecuveintd,
(2), Catifd, purpura.
(3) Val sublire.
www.dacoromanica.ro
$i se duse, cât se duse,
$i s'a dat a odihni
La umbra de fish' verde.
Tisa umbd d-i tined,
25. Maica bini se hodineä,
Pe tisä o alduid (1):
«Sä fii, tisà, alduitä,
De mine de fiul mieu,
$i de Domnul Dumnezeu,
30. Barä, vântul, ori nu batä
Frunza ta sä nu se batä».
I. Copacianu.
De vezi, maico, ce-i ye-
[dea-td?»
Ea mai bini 1-3 d'ascultat,
20. Puse jos vi-o hodinit,
Jos la tail si-o privit
$i nimica n'o väzut,
Numai aburi de päinânt ;
N'au fost aburi din pAmânt,
25. C'au fost oastea lui Irod,
Lui Irodu d'impärat,
Foarte ràu s'a supärat,
Multi coconi mici s'au täiat,
Patruspre[ze]ce mii de prunci
20. De doi ani in jos mai mici.
Tot in sus i-au asvArlit
$i 'n sAbii i-au sprijinit,
Ca sa.' 'ntâmple Dumnezeu ;
Dumnezeu nu s'a 'ntâmplat,
35. C'a fost voia Tatälui
$i mai mare a sfântului.
Dictata de Eva Gabor.
 25

vir. Sara Näscutului.

Ce sara e astA-sarA Sunt nuiele argintele,
Domnului Doamne ! Fiu1 sfänt In fäsifele,
Da i sara nelscutulni (1), 15. Scutecas de bumbAcas,
CA s'a näscut un fiu sfAnt, Legänas de patinas.
5. Fiul sfAnt pe acest pAmAnt. Trage-un \rant In deal senin,
In iesle de boi nAsch LeagA fiul cu chilin.
Cel ce toate le fäch, Ploaie caldA
Pe paiele grAului, 20. Fiul scaldä,
Pe flori dalbe-a fânului, Neaua ninge,
10. Ce pari is prejur de iesle Fiul plAnge,
Sunt In pari fáclii aprinse. SA fiti, gazde, sAnAtosi
Ce nuiele-s pintre pari? gazde, veselosi I
Mogos. Vas. Trifa.

Null. Ziva lui Ajun.

Azi e ziva lui Ajun,
Dai Dornnului Doamne (2),
Si mAnc-i sfAntul CrAciun,
De-a cink si de a sta,
5. De-a cinA si-a se rugA,
De-a rugi§i pe tin' Doamne,
Ungd rugA i lumin5
Lungd, groasA, vederoasA
De ververi (3) si-ajunge'nf
[ceriu,
10. Cu razele peste ceriu.
Päroseni.
Da'o razA unde razA ?
RazA'n vArful munfilor.
A doua razA unde razà?
RazA'n crucea brazilor.
15. D'a tria razA unde razA ?
RazA'n poarta acestui domn.
Uncle raza se ràzà,
Poarta'n dota despicà,
Ca sA tune (4) junii buni,
20. Junii buni colindAtori.
Nic. Todoran, student.

Colinda la ue afarà (noaptea).

Scoald, scoalà, gazdä bug, CA-i vremea de 'mpodobit,
Florile dalbe... CA buni oaspeti cA vA vin,
Ql nu-i vremea de durmit, 5. Oaspefi buni colindAtori

(1) Nasterii.
(2) Dupà fiecare vers.
(3) N'am putut aflà insemnarea acestui cuvânt. 13Anuesc cä ar fi dela Veil-
vori, (vilvoare) prin pronunfä forfatä, in grafia rimei. A. V.
(4) =-- Intre.

www.dacoromanica.ro
 26

Si cu dânsii Dumnezeu! $i cea stângd busuioc :

Dumnezeu e mititel,
Mititel, Infäsgel :
Fasä d'albá de mdtasd
10. $i scutec de duinic (1),
Felegioard(2) de puioard (3),
Mâna-i dreaptä cruce-aduce
Gledin.
Busuiocul fetelor,
15. Trandafir nevestelor,
Grâu revarsä peste masd(4),
Sä iasd räul din casd ;
Sändtatea lasd'n casä,
Boggia pre jur casd I
A. Halwan, student.

x. Colinda ziva la u0.

Noi umblám si colindäm Cd-s in codri de-a vânare ;
Pe la usi de mari boieri, 5. Vâneazä pe Dumnezeu
$i boierii nu-s acasd, Dumnezeu e mititel,
Mititel infäsd01 si con-

timid ca cea de noaptea, apoi deschid usa si salutä astfel :

«Bunk' vremea, bunä vremea, jupâne gazdä ! Multämim drag
Domnului, c'am putut postl postul Cräciunului cu Dumniavoasträ
dimpreund !
Observare : Colinzile nrii 1XX din Gledin (Bistrita-Ndsäud) le
cântä numai f eciorli satului, cari dupd ce sfârsesc cu colinda
alduiesc (ureazá) astfel :
Tot sd te faci cu voia build, jupâne gazdä, pe-o (5) mândrd co-
lindä, pe cum si-o putut aduce feciorasii nostri aminte. Tot ce-or
fi gresit, Th.' bine si iartd, ca o gaza a noasträ inteleaptä, 6 abià
te vor gres1 rdufile (6) peste an.

xi. Dimineata de CrAciun.

Dimineata de Crdciun Tinerel si fragetel (7)
Ndscutu-mi-a un domn tindr, 5. Si mi-si face-un scuticel,
Domn tinár ca Dumnezeu, Scuticel de bumbdcel,

(1) = Purfiurd.
(2) -'=-- Deminutiv din: feregea, manta.
(3) =--- V& sub/ire de fachiol.
(4) E Obiceiu sä verse grâu peste masa gazdei.
(5) =._.- Pentru.
(6) -.=_.- Relele.
(7) =-- Fraged, deminut.

www.dacoromanica.ro
 27
Fa,se dalbä de mAtasä,
Negrior (1) de pältior.
Vântul tragänä,
10. De mi-1 leagänä,
Si mi-si ploug ploaie caldà,
Ploaie calda de mi-1 scaldd,
$i ninge, de mi-1
[d'unge.
Vânt leagänul trägänä,
15. Domnul tare cä crqteà,
Lucru mare cA-mi fäcea :
Cib.
Scoalà, gazdä burCa".
Sus te scoalä, gazdà bung,
De scoalà i slujnicile,
S'ai mature curtile
Cu vârful cositelor,
5. Cu calcaiul cismelor,
$i gunoiul sus sd-1 ièe,
In poala sugnei (2) elei verde
la te scoa15, gazdä bunä,
De scoalä i slugile,
10. Sd 'ntinda plugurile,
Sà aram, sà sämänám,
Grau row sa rävärsám.
Am arat sämänat,
Uroiul skuesc.
xm. De sculare.
$i te scoa1ä, cest domn
[bun,
Leru-mi da, Leru-mi da !
(1) Probabil: legänior.
(2) Sugna i sucnd =-- fustä.
(3) Observatä, aflatà.
www.dacoromanica.ro
Fäch ceriul si pämântul.
Fäcù ceriu 'n cloud zile,
$i pämântu 'n noua zile.
20. Tinse ceriul pe pämânt,
Cumu-1 tinse, nu-1 cuprinse.
Domnul tare se 'ntrista.
$i din graiu a$A grdià :
Oi ! Harhanghel Mihailä,
25, Bagä mama 'n buzunar
$i scoate-un biciu
[de foc I
(necompletatd.)
Ar. Costea, student.
Grau row am rävärsat.
15. La capul pamantului
Este-o rece fântânitä
De Dumnezeu d'oblicitä (3).
Dumnezeu s'a scobortt,
Apa rece a beut,
20. Mär de aur a mâncat,
Roadá 'n grae lásat,
Roadä 'n grae pânä 'n brae,
$i 'n säcäri pand 'n brätäri,
$i 'n ovese cat de dese,
25. $i 'n alace cum s'or face !
P. Balms.
Scoald $i pe fetii läi,
Fetii ti i fetele.
 28

5. Fete mari lumini s'aprindA, SA rAstoarne rozor galben.

Feciori mari porti sa 10. FacA-mi fetii vi-o fântânä,
fdeschidA, SA scoboare Dumnezeu
SA porneascA plugurile, Cu lumini si cu prescuri
La arat, la sAmAnat ; Si cu dalbe 'nchinAciuni.
Spring. Nic. Pafia, scrisä de Em. Colbazi, student.

xiv. Sculati, mari boieri.

Sculati, sculati, mari boieri,
Florile dalbe,
De vedeti lumina' 'n ceriu,
Cum räsare, ca si-un soare ;
5, Dar nu-i soale rásarit,
CA-i chilie de argint,
Chilie intunecoasd,
Pe din lontru-i cu mAtasà.
Colo, col' spre risärit
10. In chilia de argint
NouA popi, nouA dieci
Si pe a-Ma patrierci (1).
M.-Decea.
StrigA popa 51 mai mare :
«Iesi, mAi diece, afarà,
15. De di 'n toacA de trei ori
$i crcipte#e (2) clopot mic !»
Colo, col' spre rAsArit
Este-un mär mândru 'nflorit,
Da la umbra márului
20. E fluta Domnului,
Scoli, flu% de 'mpdrat,
Cä de când ai adurtnit,
Florile s'au vestezit -
Otrava te-o otravit !
Em. Pop.

XV. Sculati, boieri.

(Variantä.)

Sculati, sculati, boieri mari, 10. Da Dumnezeu ca si-un sfânt

Sculati voi, Romani plugari,
VA sculati si slugile,
SA 'ntindA plugurile,
5. SA mergem la samAnat ;
SA. arAm, sA sAmAnAm,
Brazda neagrä sA 'nturnAm.
In capul pAmântului
Este o rece fântânitä.
Oräsia de Mur.
(1) --. Patriarhi.
(2) =.-. Clatin, cleitesc, miqc abid.
S'a coborit pe pAmänt,
ApA rece a beut
MAru rosu a mâncat,
La grâe roadd le-a dat.
15. Tot prin grail, pâtirn brat',
Pin sacari pAn' susuori,
Pin ovese, cel' mai dese,
Pin alace,acum se face.
Liv. Anghel, student.

www.dacoromanica.ro
 29
Sculati, sculati.
Sculati, sculati, mari boieri,
CA nu-i vremea de-a dormi,
vremea de-a 'mpodobl ;
Cà nici noi n'am mai durmit
5. De-a sail, de-alaltä
Din sara Ajunului
Spre ziva Cräciunului,
Si-am plecat la colindat
$i pe Domnu1.1-am aflat.
10. Venl doamna cestor curti
$i din graiu a§a gal :
«Ce stati, cete de feciori,
Cugir.
xvii. He, CrAciune.
He, Cräciune, he, stäpane.
Asta-i sara lui Cräciun,
Lui Cräciun, boieriu batran.
Mânä sluga cea mai mare
5. Sa de la boi de mancare ;
Vint-a'n cash',
Spus-a'n masä :
«He, Cräciune, he stapane,
Nu ma pot apropià
10. De mugitul boilor,
De svonul albinelor !»
Mara sluga cea mai mica,
Ca sa vaciä
$i sa creadä.
Ciufud II. Blaj).
(1) --= Ati pornit.
(2) Degefità.
www.dacoromanica.ro
Prea de noapte-ati mane-
¡cat (1),.
Cä nici domnul nu-i sculat,
15. Cä el, de s'a pomenì (2),
El frumos v'a därui :
C'un colac de gran curat,
Cu ferdela (3) masurat,
Oun pahar de vin curat,
20.. Cu feria rnasurat.
la, säriti in cea grädina
$i va luati flori in mina_
$i veniti tot raurind
$i pe Domnul laudand !».
Ion Munteanu.
15. Vint-a'n casa,
Spus-a'n masa :
«Craciuneasä, steipaneaseir
In coarnele la doi boi
Ardu-mi doi luceferei ;
20. Dar nu-s doi luceferei,
Cä-s doi fratiori de-ai miei ;.
$i'nainte, la zäbrele
Ardu-mi douä luminele ;
Dar nu-s douà luminele,
25. Ca-s douä surori de-a' mele
Hei, Cráciune, hei stäpane
De tri ani i jumätate
Te-am slujit in direptate !»-
Q. A. Viciu, student.

Dimineafa lui CrAciun.
Bung- i draga dimineata,
Dornnului Doamne,
Dimineata lui Craciun,
Lui Cräciun celui batrin !
5. Cel d'om pe-afara se primbla,
Dintr'o curte'n alta carte.
Când fu la a treia carte,
Väzir Domnul scoborind
Tot pe scari de luminari,
10, Pe scard dalba de cearä.
Curse'n cash'
Spuse'n masa
«Fii vesela, jupâneasa,
Ca ne vine-un Domn la
[casä !»
15. Cuvântul nu fu sfarsit,
Domnul din ceriu a sosit.
«Buuu-i prânzul, jupâ-
[neasa !»
«Dacd-i bun, hai, sa-I prân-
[zim !»
Mogo.
xix. Zori albe.
Zori albe s'au revärsat
(bis),
Cocos- galbin s'a cântat ;
Dupa zori zitiä se face,
Dupa zi soare räsare,
5. Ràsii, soare, cu tri raid !
Intâia raza ce razä-re ?
Sus In naltul ceriului,
De-a direapta Tatalui.
(1) = Vig =val.
(2) =-- Porfird purpir catifed.
(3) = Croitor.
(4) Croeascit.
www.dacoromanica.ro
30
«N'am venit ca sa prânzesc,
20. Nice ca sa odihnesc,
C'am venit ca sa intreb
De cel jig (1) de du,sulnic (2)
Ce sta'n culme necroit.
Nu. i seibeia (3), sa-1 saba-
[easä (4),
25. Nid l. foarfeci ca sa-I cro-
[easca. !»
«Ba, de-acele sunt de toate.
5tii, Doamne, când mi le-ai
[dat ?
Când mai mic m'ai botezat,
Mai mare m'ai cununat.
30, Rare-ori la zile mari,
La sfintele dumineci,
La dalbele biserici,
Tot cu sfinte prescurele
5i cu dalbe luminele !»
35. SA fiti, gazde sänätosi,
5i Ina gazde, veselosi !
Vas. Trifa.
A doua raza ce Iraza-re ?
10. Jos In sesul câmpului,
In coarnele plugului,
In spicele grâului.
A treia razd ce raza-re?
Sus In vârful muntilor
15. La sälasul sterpelor,
In staulul mioarelor,
 31

In mijlocul mieilor, SA träesti, sA dobândesti

In coadele strungilor. Tot binele ce-1 doresti,
Gazdo, sä te veselesti $i binele cel mai mare,
20. Si la multi ani sA träesti, Care sfArsit nu mai are !
Observare. AceastA colindA se cântä in ziva de CrAciun dimineata
in zori de zi.
Comunic. E. Dobrota.

xx. Azi e ziva de Cräciun.

Azi e ziva de Crkiun,
llomnului domn din ceriu!
De când Domnul s'a nAscut
Si ISAmântul 1-a fäcut
$i ceriul 1-a ridicat
2. Pe tri stAlpii de d'argint
$i frumos I-a 'mpodobit
Tot cu stele märuntele
$i cu luna cu lumina,
Soarele cu razele.
Märgineni (Fägära).
10. RazA-mi, Doamne, unde-si
[razA,
Raz6-'n cruce de fereastA,
Inträ Dumnezeu in casA,
DupA mas5 grail rAvarsA,
Sä fii, gazdä, sAnätoasA,
15. SA ne primesti bucuroasá
C'un colac de grail curat,
C'o ferie de vinars !
Ent. Pandrect.

xxI. Vestea minunatä.

0, ce veste minunatá
In Vifleim ni s'aratd :
C'a näscut din Duhul sfânt
Ver gura curatA ! ibis'.
5. CA la Vifleim Maria
SávArsind calAtoria,
Intr'un mic sdlas,
Lâng'acel oras,
A näscut pe Hristos.
10. Pe fiul cel din vecie,
Ce I-a trimes TatAl mie,
SA se nascA si sA creascä
SA ne mântueascA.
isläsä'ud.
PAstorii väzurd'n zare
15. Din ceriu o lumina' mare,
Ei ti fluerà, inerii cântà,
Cu totii se bucurä.
DupA o stea luminoasä,
Dintre altele aleasà,
20. Trei crai dupA ea mergeau,
Daruri aduceau.
Veniti si noi credinciosii,
SA cântäm cu cuviosii
$i in genunchi sä cAdem
25. Lui sA-i-ne inchinAm !
...lef. Damian.

www.dacoromanica.ro
 32

xxir. Mesia sosit In lume.

Azi în lume ne-a sosit
Mesia cel prea dorit,
Din fecioarä s'a näscut
$i cu lapte-a fost crescut ;
Säliste.
5. In scutece Infäsat
$i in brate-a fost purtat ;
In chip de om a venit
$i pe noi ne-a mántuit.
Comunic. de Const. Papa, student.

Patru pästori.
Patru pdstori se 'ntAlnirä
Lilioarä trandafir !
$i asà se sfAtuirä :
«Haideti fratilor, sä mer-
[gem,
5. Flori frumoase sá culegem
$i sä facem cununitä,
Cununitä tot cu vitá,
Surduc.
$i s'o ducem lui Hristos
SA ne fie de folos ;
10. Cä Hristos n'a vrut sà nascà
In palutei(1) iinpäräteascA,
Ci 'n ieslea dobitoceascA,
Ca pe om sà-1 mâniueascd.
Din robia strAmosascä !»
Al. Pegean.

xxiv. Cununä lui Hristos.

(Variantä la: ,Patru pastori".)
Haidati, fratilor, sA mergern, $i noi cu a noasträ mânä,
Raza soarelui, sora soa- S'o trimetem la Hristos
[relui! In orasul eel frumos,
Pe est' raturi (2) veseloase, Unde Hristos locueste
SA culegem flori frumoase, 10. $i pe toti ne stäpâneste.
5. SA 'mpletim si noi cununA,
Jara: Mile. Pop, clasa II, B.

xxv. Na§terea Domnului.

Coborit-a, coborit, 5. PAstoriul da a'ntren
Florile dalbe, De fecioara Maria.
Tri ingeri pe-acest pämânt, Tot umblä din casä'n casa
La pästori a säluit (3), $i nhne nu vrea s'o lasä

(1) = Palat.
(2) = Lund.
(3) A tras in gazda.

www.dacoromanica.ro
 33
Rana J9i, de catre sara,
10. 'Nteo poiatã (1) se asezarA,
Acolo pe fan uscat,
Ceanul dewrt.
Multi imitä :
Puicä neagrä baga'n sac,
Scoalä, gazdä, clä colac ;
Ca colac de nu ni-i da,
(Ceanul de§. Aceea).
xxvi. Naterea din fecioarà.
De candu-i ceriul
$i cu pämantul
N'a nascut din fag,
SA fie curatA ;
5. Numai Precista
Fäch aceasta :
Nasch pe Hristos
Cfáciunelul de sus. (Tarnava in.).
xxvii, La chilie de tamâie.
La chilie de tamale,
Sacle-mi sor' Santä-Märie
Cu soru-sa Solomie.
Sor' din graiu da si-o gait :
5. Soro, soro Solomie, q
Ce lucru poate sa fie,
De bärbat nu mi-am d'avut,
$i tärhoasa (3) m'am gäsit?
Nu gandi, soro, nimica,
10. Ca-i naste pe Dumnezeu !
(1) ..-- Staxd, grajd.
(2) -- Cojocel.
(3) --.-- Grea, Ingrecatà.
(4) --:--- Vuietul, freametul.
Walt, Colinde din Ardeal.
www.dacoromanica.ro
$i-a näscut mare Imparat.
Da, zo, nume cum i-au pus ?
Pusu-i-au aDomnul de sus».
Marifca Peitean.
La fereasträ nu ti-om sta,
5. Ca ni-i scurtä bond* (2)
$i mä tern c'om Ingheta.
Lurnii de folos.
Trei crai dela rasärit
10. In Viflaim au venit
Cu daruri gatite,
Lui Hristos numite.
Darul cel de-atuncia
SA fie pe-aicia !
I. Pop, student.
Preumblä 'n jos, preum-
[blä'n sus,
Se luara, se duserä,
Sub dumbrava plopilor.
Se puse sä hodineasca ;
15. Nu se putu hodinl
De juluitul (4) frunzelor.
Ea din greu i-o blestemat :
Plopi-rni, plopi-mi, dragj
fde plopi,
X
 34
Frunza voastra stare n'aibd,
20. Pânä calea nu mi-ti trece !
Se luarg, se duserg
D'1n turitea (1) oilor.
Se puse sà hodineascd ;
Nu se putù hodini
25. De rutnegul (2) oilor.
Ea din greu le-o blestemat :
Oi-mi, oi-mi, dragi de
[oi-mi,
Gura voastrd stare n'aibd,
PAM calea nu mi-ti trece !
30. Se luard se duserd
Agristeu.
Luceafär galbin.
Aler, luceafgr galbin,
Ho-Leru-leo, sfânt Doamne-
[leo, (4)
Ce te 'nvârti si ce te 'ntorci
Ca 'n chipu lui Dumnezeu ?
5. Nu-mi esti fiu lui Dumnezeu !
Da mi-s nepotelul tau,
Da-mi fa' bine, atâta bine,
De te abate pe la mine,
Sà facem o cununitd,
10. Cununitä din flori sfinte.
Sà umbldm, sà 'ncunjurgm
Da de Domnu sd ne-afldm.
$i-am umblat si-am cunjurat
ifisca.
(1) Se zice si locul unde pasc oile; y. al meu, Glosar, tuliste,
(2) Rumegatul.
(3) Din arh. uqinic= catifek purpurl In alte colinde gäsim : dujanel, ne-
Intelegind vorba, au pocit-o.
(4) Dupd fiecare vers.
(5) = Panza de infasat.
(6) ---- Fdclii.
www.dacoromanica.ro
In ieslele boilor,
Se puse sä hodineascd.
Boii 'ncep a pufgì,
Ea mai bini se hodini,
35. $i-a näscut pe Dumnezeu.
Mititel infgsitel,
Scuticel de dorjeinel (3),
Panzgtori de flori de mär,
Fasa-i dalbd de mdtasd.
40. Din grädèle flori cresteg,
Din pociumbi Mclii arded.
Noi d'umbldm colindäm,
Frumos gazdii i-o 'nchinärn !
Ioan Vida, cantor.
$i de Domnul am d'aflat
15. In iesle de boi culcat,
Mititel, Infr setel,
Scuticel de bumbAcel,
Fa,5e (5) dalbd de mdtasa.
Unde Domnul se ndsteâ,
20. Pe sub boi roua caded,
Pintre boi fläcdi (6) ardeg
$i din coarne luminèle,
Luming lumea cu ele.
Gazdo, sd te veselesti,
25. $i la multi ani sd trdesti.
VA' cântdm, và colindarn,
Voud, gazdo, v'o 'nchinäm
Martin Bralu.
 35

xxix. Zori. (1)

Zori-mi, zori, Poate n'auzisi
On cocos dei(=-- de cei)gai (2)
De ce nu zoriti Din mijloc de raiu
Mai de dimineatd, 10. Cà el mi se 'ntoarce
5. Poate nu puteti, Ca puiu 'n ghioace
Ca 'n ielea diminetii ; De jelea lu Moise...
Boutarul de jos. Comunic. Crimpian, student.

xxx. Zori de zori.

Fa'-te vesel, domnu-i bun,
Cd v4 vinu junii buni,
Junii buni colindktori,
D'uspäcioii lui Crkiun,
5. Lui Crkiun älui biltrân,
Da-leo dânsu (3) 'fick-i cu ei,
Dale' dânsu-i limbracat
In vesmântu-i mohorit
Lungu-i, lat prejur pärnânt.,
10. Pe la poale-i poleirit,
Pe de margini mkgärit ;
Imprejur de mânecèle
Luce stele maruntele ;
Intre doi umeri d'ai lui
15. Luce-mi doi luceferei ;
Da din fatä si din dos,
Da din fatä ce-i mai luce ?
Luce soare cu razale ;
Dar din dosu ce-i mai luce?
20. Luce-i luna cu lumina.
Cest domn bun ask grkià :
Veniti voi, junii buni,
\iliiiiai catelin, (4)
Ca soarele prin senin,
25. $i skiti In cea grädinä,
Cä'n si-o stupina',
$i 'n stupind-i o fântâna,
Da 'n fântâna-i apa link.
Apà 'n vedre yeti luk,
30. Rupe-un fir de trandafir
$i-un strop5or (5) de busuioc
5i-mi viniti voi, junii buni,
Rourând i prefureind, (6)
Ca vara rnai greu plouând.
35. Ca mi-s sfintif adurmiti
$i sfintii s'or desteptâ,
Portile vor descuik ;
Jupânese mese-o'-'ntinde,
Fete mari fklii o[r]-aprinde,
40. Gazda 'n casa ne-a primi,
Cu bun dar ne-a ddrul :
Cu colac de grâu curat

(1) = Samanä mai mult a bocet.

(2) = Lezyu.
(3) Creiciun.
(4) = incet ; se zice In popor ceitinel; de aici catelin!
(5) = Putin, un strop.
(6) = Prouránd, din plour.

www.dacoromanica.ro
 36
C'o spatd de goghinat (1),
C'o ferie rasa (2) 'n masä,
Cetea.
xxxi. FA-te vesel.
(Variantä la azori de zori».)
FA-te vesel, domnu bun,
Domnului bun !
CA ne vin da'junii buni,
Junii buni, colinddtori,
D'uspiiciorii (3) lui Cräciun,
5. Lui Cráciun Alui bAtrân,
In vestmântu mohorit,
Lung-mi-i, largul In pAmânt.
Pe la poale-i polijit, (4)
Pe de margini märgärit,
10. Jur prejur de mânecele
Lucesc stele märuntele ;
Intre doi umeri ai lui
Lucesc doi lace f erai (5),
Dar din fatd si din dos,
15. Dar din fatä ce-mi luciarä?
Luciä soaie cu cäldurä.
Dar 'din dos ce mai lueià?
Luciä luna cu lumina.
Junii buni asâ. gräiâ-rä :
20. $i-am venit noi, junii buni,
Junii buni, colindätori,
Noaptea pe la cântätori,
(1) Gothic, purcel.
(2) = Plinä, ca banita plinä rasä.
(3) Uspäcioriil= oaspetii.
(4) Poate pokirit (v. col. precedentl.)
(5)==demin. din luceafär.
(6) = Lin, usor, incet.
(7) = Steilpipr, prin metatezä i rotacizrn.
(8) Doarà: prourând (?)
www.dacoromanica.ro
45. i cu taler unguresc,
Frumos daru-i boieresc !
Cornel Deïrdinu,s, st.
$i-am venit noic &din (6)
Ca soarele p'in senin !»
25. Cesti domni buni asâ
[grAirä:
Domnului bun !
Ia, säriti in cea grädinä,
Cä'n grádinä-i si-o stupinä,
In stupinä fântand,
In fântânä-i apA linä.
30. Apä'n vedre veti luà,
Rupe-un fir de trandafir
Si-un strapsor(7) de busuioc
$i veniti voi lin mai lin,
Rând în rând sa ploae Zn
[rand (8)
35. Ca vara mai greu ploánl,
CA mi-s sfintii adurmiti
$i sfintii s'or desteptare.
Sfintii porti ne vor deschide,
Jupâne mese-'or intinde,
40. Fete mari fAclii aprinde,
Gazda 'n casä ne-a primi,
Cu bun dar ne-a därul :
 37

C'un colac de grâu curat, Si cu doi tri d'argintei.

C'o spatä de godinat (1) Rärnâi, gazdä, sängtoasä.
45. C'o ferie (2) rasä 'n masa Cu colinda veseloasä !
Cetea. I. Frtincu, student.

Vesel, domn bun!

Vesel, vesel, domnu bun,
Domnul, da D-lui Doamne(3)!
Cum sä nu ne veselim,
Când i nouä cà ne vin
5 Veseli, buni colinddtori?
Dar cu dânsii cine vine?
M. Decea.
Vine-un drag de Dumnezeu
Sa-si märite, sd-si Insoare
Mai departe
Prin olate (4)
6. Mai aproape prin vecini,
Prin vecinii buni crestini.
Em. Poi, student.

Zori frumoase.
Doamne, Isuse Hristoase,
Domnului Domnu!
Tu esti nou'd zori frumoase.
Dela ceriu te-ai pogorît,
Dela Tatal ai venit.
5. Dumnezeu, Teal ceresc,
Postä sfânta a trimes
Pe Arhanghel Mihail
La o sfântä fecioritd (5),
10. Sfânt lams i-a fost gatitet,
Pe cum a lost prorocitei (6)
Posaga de sus. (T.-Aries.)
Cei proroci mai de demult
Pentru tine, Mos Adame,
Raba' Domnu cuie 'n palme.
15. Pentru-a noastra mântuire
Rabdä Domnul rästignire.
Cä ne-a scos 'dela pieire
$i ne-a dus la mântuire.
$i de-acum pând 'n vecie
20, Mila Domnului sä fie,
Tuturor de bucurie
$i nouä de veselie.
G. Boldea, student.

(1) =Godac, fiurcel.

(2) Ferievadret.
(3) Dupl fiecare vers.
(4) Olatc7, pl. olate §i otaturY, se zice i olete (v. al meu Glosar, sub
voc.) vorbà invechitä, o gäsim in Cronica lui Sincai toate -edificiile din ju-
rul casei.
(5) Ca Românii istrieni: feciorit, copilitä.
(6) .= Prorociserd.

www.dacoromanica.ro
 38
xxxiv. Mândru-i ceriul!
De când Domnul s'a nä-
[scut
$i pámântul s'a fäcut,
$i ceriul s'a ridicat
Pe patru stâlpi de d'argint,
5. Mândru-i ceriu 'mpodobit
Tot cu stele märuntele
$i cu luna pintre ele.
Refren : dupä fiecare vers : «Dom nului Doamne-o !»
13]4.
xxxv. Mär si pär.
La cea mäsurd rotundä,
Cu tinte galbini bätutà
Este-un mär
$i este-un
5. Face mere rosioare
Cu frunzute rumegioare (1).
Nu stiu, cin' s'a 'ncumetat,
De merele le-a mâncat
$i frunza o-a rumegat.
10. La trupina märului
Este-un pat albut de brad,
Da In pat cine-i culcat?
Da, zäu, Domnul tinerel,
Tinerel si 'nfäsätel,
15. In fase dalbe de mätasä
Dela doamna preuteasä,
Cu cide (2) de bumbac,
Cu tri pene'n comänac,
Cu tri pene din tri tgri,
Fi1pis. mic.
(1) Cam rumene.
(2) = Chichie (tichle)=.-saficd,
(3) Pronuntd vulg.-=vinului.
(4) = Balcon, pridvor.
www.dacoromanica.ro
In mijlocul ceriului
Scrisä-i mâna Domnului ;
10. In cea dreaptä si-o gäleatä.
Da 'n gäleatd ce mai este?
Busuiocul fetelor,
Trandafir nevestelor,
Märu rosu junilor,
15. Si crucea bätrânilor !
Colect. A. V.
20. Din tri tári dela tri domni :
Una-i raza soarelui,
Una-i spicul grâului
Si-una-i floarea jinului (3).
Strigá popa cel bätrAn
25. La diacul cel mai mic :
afarä, mai diece !
El afarä si-a
Clopotul 1-a tingänit
De tlirnat (4) 1-a räzärnat,
30. 'N casä bunä veste-a dat :
vin colindätori,
Noaptea, pe la cântätori.
Treceti, voi juni, i sedeti!
Noi n'am venit sä sedem,
35. C'am venit c'am auzit,
Cá s'a näscut Domnul
[sfântl
Jon Drecleian, student.
 39

xxxvi. Scarà de argint.

De când Domnul s'a näscut
$i pdmântul 1-a fäcut,
Ceriu'n sus I-a ridicat
$i bine 1-a räzärnat
5. Cu tri stalpuri de argint
$i frumos 1-o 'mpodobit :
Tot cu stele märuntele
$i cu luna cu lurnina,
Ciunga.
Soarele cu razele.
10-. Soare, soare uncle raza ?
Raza'n vârful muntelui,
La crucile bradului.
Este-o scarà de argint,
Se coboarä Domnul sfânt ;
15. Se coboarà-arareori
La sfintele särbatori.
Ios. Bogdan, student.

Mâne la prânz.
Cand o fi mane la prânz, Ra'n' la poala cerului,
Asteptam pe Dumnezeu, Unde-s pomii Infloriti,
Sd-1 pránzim, sä-1 ospätäm PicA toamna de roditi,
$i pe Domnul sä-1 petrecem De roditi, de grämäditi.
5. Pan' la poarta raiului,
Refren : Domnului Doamne !
Sallee), [1. Blaj ]. G. Boldea.

MIMI. In sesul cel frumos.

Colo'n josu, mai in jos, 10. Ma ica-sfântd
Florile dalbe ! $i cu nouà- popi bätrâni
Colo'n sesul cel frumos $i cu nouä iconari.
Este-o dalbA mânästire Iconariul cel mai mic
5. Cu altare El in toacA si-a bätut
Sus pe mare. 15. De cu sarä'n vecernie,
Slujba sfântä Ivi iez de noapte itru (1) sfânt,
Cine-o cântä ? $i de prânz in liturghie
Cânt-o, cântd Zori de zi evanghelie !
Ciunga. Jos. Nicoard, student.

(1) = nuinecalul, ufrenia, slay. utro =dimineatä.

www.dacoromanica.ro
 40
xxxix. Blestem si binecuvântare.
Pleacä Maica Domnului,
Domnului Doamne,
SA mili nasca fiul sfânt ,
Fiul sfânt pe acest pämânt,
Sub creangä de plopuli
[verde.
5. Ploape, ploape, nalte
[ploape,
Ian apleacd-ti cloambele (1),
Sä mi-ti nascä fiul sfânt,
Fiul sfänt pe acest pämânt !
Plopul, dacl-mi d'auziä,
10. Tot mai tare fâlfilià,
Maica prinde a-1 blestemà :
Fire-ai, ploape, blestemat
De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu ;
15. Batä vântul, ori nu batä,
Frunza ta sä se tot sbatäl
Mund grele mi-o d'ajun-
[geà
$i se da-rä, i-mi plecâ-rd
Pe acest plaiu, picior de raiu.
20. Când fu la mijloc de plaiu,
La grajdurile cailor,
Gill Maica Precesta
Din paiele gräului,
Din florile fânului
25. Stati voi, cai, de a roa-
/ derea,
Sd mi-ti nascä fiul sfânt,
Fiul sfânt pe acest pämânt !
Caii dacd-mi d'auziau,
Mai tare imi rontiiiau (2)
30. Maica-sfântä-i blestemâ
(1) =Crengile.
(2) = Rodeau, rontaian.
www.dacoromanica.ro
$i din graiu a0 grilià :
Fire-ati voi, cai, bleste-
[mati,
De mine, de dumnezeu,
Mai tare de fiul meu ;
35. $i voi, cai, sä n'aveti sat
Numa'n noaptea de Ispas,
5i-atuncia numai un ceas !
Munci grele mi-o d'ajun-
[gea,
Si se dal-A i plecarä
40. P'acest plaiu, picior de raiu,
Când fu la mijloc de plaiu,
Sub creanga de tisd verde,
Maica sfântä se oprià,
Cäträ tisa"-a0 gräiâ :
45. Tisä, tisä, creangä verde,
Ian apleacä-ti cloambele,
Sä mi-ti lined fiiul-sfânt,
Fiul-sfânt pe acest pämânt !
Tisa, daca-mi d'auzià,
50. Cloambele mi le-apleca,
Maica prinde-a se rugä :
Fire-ai tisä, alduità
$i in veci blagoslovitä
De mine, de Dumnezeu,
55. Mai tare de fiul meu !
Munci grele mi-o d'ajun-
[gek
$i se dare i-mi plecare
P'acest plaiit, picior de raiu,
La grajdurile boilor.
60. Gräl Maica Precesta
Din paiele grâului,
Din florile fânului :
 41
Stag voi, boi, de-a roa-
Merea,
Sä mi-ti nascd fiul-sfant,
65. Fiul sfânt pe acest pärnânt !
Boii, dacä-o auzid,
Cu rumegatul stäta,
Jos la iesle se plecarä
$i suflard de ajutarä ;
70. $i-aburird, de 'ncalzirä,
T. Hafeg. .CantatA de Dan Rica, scrisa de Marian Hica, student.
XL. BlAstemul Maicei Domnului.
Primbld-mi-se, Doame,
[primbld
D'aleo, maica Domnului
C'un fiu micutel in bratd,
Cu cosita despletitä,
5. Peste fiu mic slob ozitä.
Maica-mi dede a pleca
Cam pe plaiu, picior de raiu.
Puse jos sd Tiodineasca
Sub tufa de ploput verde.
10. Ploput verde, dacd-o vede,
Cu cleoambele-o sbiciuiä,
limbed' bunà nu-i faced.
Maica-mi dede-a blästdmA :
Fire-ai ploput blästämat
15. De mine, de fiul mieu
$i de dragul Dumnezeu.
Batd vântul, fie cet, (2)
Frunza ta 'n loc sä nu stee !
Maica-mi dede- a pustini(3)
20. Cam pe plaiu, picior de raiu ;
'Clopotiva, f. (Hafeg.)
(1) Alduia --= binecuvântà.
(2) Liniste
(3) Pribegi.
www.dacoromanica.ro
Maica-sfântd-i alduiâ (1)
$i din graiu aà grdià :
Fire-ati voi, boi, alduiti
$i in veci blagosloviti,
75. De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu.
$i voi, boi, sä aveti sat,
De trei ori pe zi mâncäri
$i de doua adäpäri !
Da and ea cd-mi ajungeà
La mijlocul plaiului,
La fântâna raiului,
Puse jos, sä hodineasca
25 Sub tufa de tisä verde.
Tisa verde, dacd-o vede,
Cu cloambele-o cuprindeà,
Umbrd bund fäceà.
Maica-mi dede-a aldul :
30. Fire-ai, tisd, alduitä
De mine, de fiul mieu,
$i de dragul Dumnezeu :
Fie yard, fie iarnd
Frunza ta verde sa stè !
35. Maica-mi dede d'a plecà
Cam pe plaiu, picior de raiu.
Dacä ea cä-si ajungeà
La vârvutu plaiului,
Gäsi fiul botezat
40. Tot de Ion Sântionu
$i de Pavel Apostolu.
A. lonas.
 42

xim. Blestemul Maicei Sfinte.

(Variantà.)

Maica-stantA s'a pornit Cu Or galben despletit

Cu pAr galben despletit
La plop verde si 'nfrunzit.
Maica-sfantA asà-a graft :
5. Stai tu, plop, de hobo-
[nit (1),
SA se nasca fiul-sfant !
Plop n'a stat de hobonit,
Nu s'a näscut fiul sfAnt,
Maica-sfântä asa-a grAit :
10. Fire-al tu, plop, blAstAmat,
De mini si de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu !
Maica-sfantä s'a pornit
eusa. .ofron Moldovan. Comunicat de Emil Precap, student.
15. La teiu verde infrunzit.
Maica-sfântä asà-a grail :
Stai tu, teiu, de hobonit,
SA se nascA fiul sMnt !
Teiu-a stat de hobonit
20. $i s'a nAscut flu! dint
Maica-sfantá ask-a graft :
Fireai tu, teiu, fericit,
De mine si de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu :
25. SA se facA cruci din tine
La toate bisericile
SA se'nchine noroadele !

XLII. Maica Sfântä.

Scob orit- a, scob orit,
Florile dalbe,
Maica-sfantà pe pdmant,
Ca sa." nascA fiul-sfant.
Se luarA, se duserA
5. Chiar In curtea lui CrAciun.
Ce sA mä fac eu,CrAciune,
Grele munci CA m'au ajuns !
Du-te 'n ieslea cailor !
Se luarä, se duserä
10. Tocma 'n ieslea cailor.
Stati voi, cai, de-a roa-
[derea!
Cai n'o stat de-a roaderea,
Maica-sfantA-i blAstana :
Fire-ati voi, cai,blästAmati,
15. De mine, de Dumnezeu
$i de cel fiut al meu.
Voi sal nu VA sAturati,
Nunia'n ziva de Ispas,
5i-atuncia numai un cias !
20. Se luarä, se duserA
lar 'n curtea lui Craciun :
Ce sä mA fac eu,CrAciune,
Girdle munci, cä m'au ajtms !
Du-te'n ieslea boilor !
25. Se luarA, se dusera
Tocma'n ieslea boilor :
Stati voi, boi, de-a ru-
[mega !
Boii-au stat de a rumega,
Maica-sfanta atunci na'stea,

(1) = Legdnat.

www.dacoromanica.ro
 43
30. Boii suflâ de 'ncälzià.
Maica-sfântA-i alduià :
Fire-ati voi, boi, alduiti,
$i In veci blagosloviti
De mine, de Dumnezeu,
35. $i de äst' fiat al meu.
Cu voi sA se folosascA,
Ibänesti.
Maica Sfânta.
(Variantä.)
Cam spre ziva de Cräciun
Maica-sfântä se duceà,
Plaiu de munte-o 'ndireptà
La iesclia (1) cailor.
5. Maica-sfântä asà ziceA :
Stati voi, cai, de-a sdron-
[fella (2)
Pn s'a nte fiul-sfant,
Fiul-sfânt pe acest pämânt !
Cai de samä nu-si
10. Maica-sfântà-i blästätnA :
Fire-ati voi, cai, blästä-
fmati
De mine, de fiul sfânt,
Car' s'a näscut pe pämânt !
$i voi, cai, sA n'aveti sat,
15. Numa-'n ziva de Ispas,
$i-atuncia numa un cias !
Maica-sfântä se duceâ,.
Plaiu de munte-o 4ndireptà
La iesclia boilor.
20. Maica sfântä aà ziceä:
Stati voi, boi, de a ru-
[megi,
(1) = leslea.
(2) = Ronfäl.
www.dacoromanica.ro
Cu voi sä se häräneascg
Tofi Rumânii, toti cr2stinii.
$i pe voi sä vä sloboazA
40 'N toatä ziva la amiazä,
S5 vA rupeti colti de iarbä,
SA va' udati buzele,
Buzele cu apele !
D. Farca, student.
Pan s'o na0e fiul sfânt,
Fiul-sfânt pe acest pätnânt !
Bol de samä c4-qi bägâ,
25. Maica-sfântä-i
Fire-ati voi, boi, alduiti
De mine, de fiul sfânt,
Car' s'a näscut pe pämânt:
Toatä ziva sA arati
30. Nemâncati, neadApati !
Maica-sfânta' se duceâ,
Plaiu de munte o 'ndireptà,
La umbruta plopului.
Maica-sfântä aà ziceà :
35. StAi tu, ploape, de-a te
[bate,
Pân' e naste fiul-sfânt,
Fiul sfânt pe-acest pämânt !
Plop de sarnä nu-si
Maica-sfântà-I blästemA :
40. Tu, ploape, sä te tot bati
$i de boare si de soare,
Mai mult noaptea pe rä-
[coare
 44
Maica-sfAntá se duceA,
Plaiu de munte-o 'ndireptA,
45. La umbra de Usk' verde.
Maica-sfAntA-asä ziceä
St Ai tu, tisd, de a cldtl!
Tisa 'n samA cA-si bAgi,
Cetea.
xLnr. Maica luminatä.
Colo 'n dealu, dupä dealu,
Este-o dalbá mänästire ;
In mänästire cine sede ?
$ede maica Iuminatä,
5. C'un fiut micut î brate.
Fiul plânge, nu mai tace,
Maica nu mai sti ce-a face.
Maicä-sa din graiu gräià :
Taci, flule, nu mai plAnge,
10. CA eu, maicA, cA ti-oiu da
Douä mere, douA pere,
SA' te joci In raiu cu ele !
Nici cu-aceea nu tAceä.
MaicA-sa din graiu grAià :
15. Taci, fiule, nu mai plAnge,
CA tie maica ti-a da,
Ragla, Bistritz-Nds,ud.
xLv. Maica cu fiu 'n brate.
Luä maica fiu 'n brate
Si-I duse, Cat 11 duse,
Puse jos sA hodineasc6
Sub tufä de plopu-si verde,
5. Plopu-i mare,
D'umbrA n'are
Cä-s florile-a märului !
(1) = Vech. rom. judetjadecata'.
www.dacoromanica.ro
Maica-sfAntA-o alduià :
50. Fire-ai, tisä, alduitA,
$i In veci blagoslovitA,
De mini si de flul sfänt,
Car' s'a nAscut pe pämânt
Corn. Darna,s, stud.
Tot cheile raiului.
$i raiul 1-ii descuiA,
Pe Dumnezeu 1-ii vedeä,
20. Mitutel i 'nfäsätel
Cu fase dalbä de mAtasä,
LegAnut de pältinut !
Nici cu-aceea nu dceà. ;
MaicA-sa din graiu gräià :
25. Taci, fiule, nu mai plAnge,
Cà pe tin' te- or rästignI
PAgAnii de Jidovii.
Dar si noi i-om rästignI
La capetul judecii (1),
C'acolo si noi vom fi
La capetul judecii.
G. Morariu.
Maica sfäntA-1 blästämà-re :
Firea-i tu, plo p, blAstämat
10. De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu!
Luä maica flu 'n brate
$i 11 duse eat 11 duse ;
Puse jos sa hodineascA,
 45

15, Ca-s florile-a márului ! Si-1 duse, cat duse,

Sub tufa de märu-si verde,
Máru-i mare,
D'umbrä n'are
CA-s florile märului !
20. Maica sfânt1-1 blästäma-re
Firea-i tu, mär, blästämat
De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu !
Tie frunza sä nu-ti stee,
25. Nici cu Vint,
Nici färä vânt !
Luä-si maica fiu'n brate
Chimitelnic de Carnpie, dela diacul Latrân.
Puse jos, sä hodineascä
30. Sub turà de:tisk verde.
Tisa-i mare,
D'umbräli are,
Ma ica sfanta o veliced(1)-re :
Firea-i, tisä, velicità,
35. De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu !
Tie frunza sà nu-ti pice
Nici cu vânt,
Nici fdrä vant f
A. V.

xLvI. 0 chilie de anglie (2).

Colo'n josu, mai din jos,
O chilie de anglie
$ede'n ea Sânta-Märie.
$i sede sä hodineascA,
51. Pe Domnul cel sfânt sà-1
[timed.
N'a putut sä hodineascä,
Nici pe Domnul sfânt sa-1
[used.
S'a luat maica, s'a dus,
Cätre Rusalim in sus,
10. La tu145tea (3) oilor
$i s'a pus sä .hodineascä,
Pe Domnul cel sfânt sä-1
[nascA.
N'a putut sä hodineascA,
Nici pe Domnul-sfânt sà-1
[nasc4,
15. De rosura oilor,
(1)= Fericià (?)
(2) In unele variante : Mille de kimelie.
(3) = TuriVea.
De sbieret1 mieilor.
Fire-ati blästemate, oi,
Cazä lana de pe voi,
Mielutii de lâng6 voi !
20. $i s'a luat i s'a dus,
Cätre Viflaim in sus,
La tufistea cailor.
$i s'a pus sä hodineascg,
Pe Domnul cel sfânt sk-1
[nascä.
25. N'a putut sä hodineascä,
Nici pe Domnul sfânt
[sä-1 nasck,
De rosura cailor.
Fire-ati voi, cai, bläste-
[mati,
Voi sä nu %TA skturati,
30. Nice ziva, nici noaptea

www.dacoromanica.ro
 46
Pänä'n ziva de Ispas,
$i atunci numai un ceas !
$i s'a luat i s'a dus
CAtre Viflaim in sus
35. La ieslea dobitoceascä,
SpAtac (Blaj). Org. Zdrenghea, cornunie. de I. Velicea.
Dumnezeu cu oile.
Pe coasta cu florile,
Doamneleo, Domnului bun 1
Dumnezeu cu oile.
Dumnezeu a fluerat,
5. Oile adunat.
Luatu-s'a, dusu-s'a,
La turistea oilor
$i s'a dat de a odihnl ;
Nu s'a putut odihnl
10. De rosura oilor,
De sbieratul mieilor.
El din graiu le-a blAstámat
Fire-ati voi, oi, blâstä-
[mate,
SA pierdeti Fang de pe voi
15. $i mielutii de sub oi !
Luatu-s'a, dusu-s'a
La turistea cailor
$i s'a dat de-a odihnl.
Nu s'a putut odihnl
20. De rosura cailor.
El din graiu i-a blästämat
Soro§tin.
xLvIn. Sub d'umbrele mArului;
Sub d'umbrele mgrului
Sede Maica Domnului
C'un fiut micut in bratg.
www.dacoromanica.ro
Pe Domnul cel sfânt
[sä-1 nascâ .
$i s'a pus si-a hodinit,
Pe Domnul-sfânt I-a näscut.
Din grâdèle luminèle,
40. Din pociumbi fc1ii ardea-le
Fire-ati voi, cai, brástd-
Imati,
Sâ nu và mai säturati,
Panä'n noaptea de Ispas,
25, $i-atuncia numai un cias !
Luatu-s'a, dusu-s'a,
La ieslele boilor
$i s'a dat a odihni
$i s'a putut odihnl.
30. Dacd zita s'a fäcut
Fiul-sfânt eh' s'a ngscut :
Din pociumbi, radii aprinse ;
Din grädele, luminele,
Boii i-a blagoslovit
35. Fireai, boi, blagosloviti
Ziva când yeti fi la jug,
and plugariu va prânzi,
Voi inca' iti hodini ;
Când plugariu o amiezâ,
40. Voi iti sta'n loc mâncâ ;
Plugariul, dacâ-a
Bâta'n mánd va Iuâ,
La päsune v'a mânà !
I. &on.
Fiul plânge si nu'nceatâ,
5. Maica Sfântâ, Preacuratà,
In poalä si 1-a luat,

Sus pe plaiu ca.' si-a plecat.
Când pe plaiu cä se prindeä,
Maica plop verde-si vedeä,
10. $i la plop CA s'abäteä,
Puse jos si odihnià.
Plopul umbrd nu-si dedeä ;
Maica greu mi-1 blästämä :
Fire-ai, ploape, päräsit
15. De mini si de fiul sfânt,'-
Pänä-i fi pe-acest pämânt,
Bata.' vântul, ori nu batä,
Frunza ta sä se tot batä !
Fiul plange si nu 'nceatà,
20. Maica Sfântä, Preacuratä,
Jri poalä si 1-a luat
Si pe plaiu cä a plecat.
Când pe plaiu cä se prindeä,
Maica pär verde vedeä
25. $i la pär a s'abäteà,
Puse jos si odihnià ;
Pärul umbrä nu-si dedeä,
Maica greu Ill blästänià :
Sä fii, pere-o, päräsit
Spring. Nic. Streljean, comunic. de Em. Colbazi.
lam Din aintea raiului.
Dinaintea raiului
Primblä-si Maica Domnului
'Cu mintia-i de argint,
Care razämä 'n pämânt
5. $i de-aici mi se luà
Pe cel plaiu, picior de raiu,
Când fu plaiul jumgtate,
Puse jos sä odihneascä.
Maica-mi rupse de-mi gräl :
(I) = Arifia de strugure.
(2) --- Jumätate de «cop».
(3) .= PAtrar (1/4).
www.dacoromanica.ro
47
30. De mini si de fiul sfânt,
Pänä-i fi pe acest pämânt,.
Batà vântul, ori nu batà,
Frunza ta sä se tot batä !
Fiul plânge si nu'nceatä,.
35. Maica Sfântä, Preacuratä
In poalä si 1-a luat
Si pe plaiu cä si-a plecat.
and pe plaiu a se prindeä,.
Maica vitä isi vedeä
40. $i la vita' s'abäteà,
Puse jos si hodinià,
Vita verde umbrä-si dete,
Maica bine-o d'alduiä :
Sä fii, vita, d'alduitä
45. $i In veci blagoslovità
De mini si de fiul sfânt,
Pänd-i fi 'The acest pgmânt E
Sä dai, vita% feria
Si strugurele copu
50. $i urechita (1) felea (2).
$i boboana sfürtariu (3) !
I 10. PleacA-ti, ploape, cleom-
[bele,.
De sä.-mi nascd fiul sfânt,
Fiul sfânt pe-acest päinânt I
Plopul samä nu-mi bägä,.
Cleoambele nu-si aplecà,
15. Fiul-sfânt nu se nästeä,
Maica greu mi-1 blästemä :.

Fire-ai, ploape, blästAmat
De mine, de-o maicä sfântä :
Bata" vântu, fiei ceatii, (1)
20. Frunza ta sä se tot batä.
$i de-aici mi se duceg,
Pe cel_ plaiu, picior Lie raiu.
Când fu 'n vArful plaiului,
Puse jos sä odihneascä
25. Sub umbra de tisA verde.
Maica-mi rupse de gräise :
Pleacd-fi, tisg, cleoambele,
De sä-mi nascä fiul-sfânt,
Fiul sfânt pe acest pämânt !
30. Tisa bine-o ascultà
Si cleoambele le plug,
Fiul-sfânt n4teA.
T Hafeg-.
L. In poarta raiului.
Sus in poarta raiului,
Sade-mi Maica Domnului
C'un fiat micut in bratä,
Dar fiutul nu mai tace.
5. Taci, fiule,
Taci, dragule,
Cä m'oiu duce,
Sebes.
LI. La vârful muntilor.
Sus la vârful munfilor,
Florile d'albe,
Este-o baie bgläioarg,
Da'n baie cine §edeA
Maica sfântä Precesta
(1) Ceatdvreme
www.dacoromanica.ro
48
Maica bine-o alduià :
Fire-ai, tisä, alduitg
35. $i in veci blagoslovitä,
De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul säu :
Fie iarnA, fie varä,
Franza ta verde sä stè !
40. Treiizvoare-mi ízvoreg. :
Un izvor de lapte dalce,
Un izvor de vinut ro5u
$i altul de mirul sfeint ;
Cel de lapte-1 apleck,
45. Cel de vin mi-1 botezà,
Cel de mir mi-1 miruià,
Fiul-sfânt incA-mi cre#eg.
5i-o 'nchinäin cu sAngtate !
Ion Medrea, student.
Ti-oiu aduce,
Douä mere,
10. Doug. pere,
Toate patru aurèle,
Cu cheita dela raiu,
SA te faci mai mare craiu!
Achim Arsu, comunic. I. Dcimboiu.
5. Cu fiutu IângA ea.
Fiufu tare plângeA,
Maica-sfântA-1 mânggià :
Taci, fling', nu mai plânge,
CA fie maica fi-a çla
cfr. cet,

10. Doug mere argintèle,
SA" te joci, fiut, cu ele !
Fiutu ash ziceä :
Nu plâng, maicA, de aceea.
Uitg-te, mdicutä, 'n jos,
15. De vezi fauri fäurind,
Mie piroane fäcând !
Si fiiutu tot plângeg,
Maica-sfântä-1 mânggià :
Blaj.
LII. Pe fefele munfilor.
Pe fetele rauntilor,
Linu-i vântul, vântule lin de
[varä !
Este-o dalbä ma nästire.
In mänästire cine cântA
5. Cântä noug popi bâtrâni
$i cu noug diecei.
Slujba sfântA cine-o ascultä?
D'ascultä-o Maica sfântä.
Lupu.
um La cea piatrà.
La cea piaträ rästurnatä,
Hoi da Lerui, flori
[de ,nlär ! (3)
$ede Maica 'ngenunchiatä
C'un fiut micut In brate.
Fiul plânge, stare n'are,
5. Maica sfântä-1 mângaiä-re :
Taci, fiiule,nu mai plânge,
Cg tie maica ti-a da :
(1) = Dulgheri.
(2) = Scána.
(3) Dupg fiecare vers.
wch, Colinde din Ardeal.
www.dacoromanica.ro
49
Taci, fiutd, nu mai plânge,
20. Cä tie mama ti-a da
Doug mere aurele,
SA te joci, fiut, cu ele !
Fiutu, asä zica :
Nu plâng, maicg, de aceea.
25. Uitg-te, mgicutd, 'n sus,
De vezi bärda,si (1) bärduind
$i mie cruce fAcând !
Corn. Bocan, comunic. Ion alma.
StA pe-o pia trä rAzdmatä
10. C'un fiut micut in bratä.
Fiu 'ncepe de-a crânci(2),
Maica sfântä a-1 opaci :
Taci, fiule, nu crâncl,
CA maica tie ti-a da
15. Douä mere,
Doug pere,
Doug fife dalbe-a mele !
Nic. Benchea, student.
Douä mere, douä pere,
Doug tite dalbe-a' mele.
10. Cu merele te i jucä,
Titele te-i desfatA !
Fiul plânge, stai e n'are.
Taci, fiule, nu mai plânge,
CI tie maica f i-a da :
15. $i cheile raiului
$i sustariul de botez
4
 50

Si scaunul de judef. $i peste an tot voioasä ;

Cu cheile.i descuià, Firea-i, gazdd, sdnAtos
Cu usteriu-i botezd, Si peste an tot voios.
20. Din scaun Ii judech ! Voie buna si-o colindà (1)
Firea-i, gazdä, sdnAtoasd Si-un cdrnat legat de grindà
Blaj. Colect. A. I Wirt.

Observatiune. Aceastd colindd, mult variatd, in Pusta-Camaras

(Câmpie) sä incepe asà :
Pe marginea Dunarii
,-Este-o piaträ rästurnatd...
apoi continué cu putine schimbari, dar dupd versul 11, variaza astfel :
Nici cu èlea nu tdced, Mdturice de argint,
Maicasfântd-1 alduià : SA mättiri tu ceriul sfânt,
Taci, fiule, taci, dragule, Ceriul sfânt de neg.urèle,
Cd fie maica ti-a da-re : Pamântul de tine (2) grele.
Comunic. I. Pop, student.

Luv. La cea piatrà.

(Varianta.)

La cea piatrd rästurnatä, Fiul plânge, stare n'are,

Ziorel de zi ! Maicd-sa din graiu grdiä-re :
Sede maica'ngenuchiatd, Taci, fiule, nu mai plânge,
C'un flirt micuf in !mate. 15. Cä maica fie fi-a da :
Fiul plange, se scânceste ; Si cheile raiului
5. Maica sfânta-1 opäceste, $i susteriul de botez
Taci, fiule, nu mai pldnge, $i scaunul de judet.
Cá rnaica tie fi-a da Cu cheile-i descuià
Doua mere, cloud pere, 20. $i pe Domnul veded ;
Doud fife dealbe-a'rnele ; Din scaun Ii judecà,
10. Cu merele te-i jucâ, Din susteriu ii botezd !
Titele te-i rdsfdtd !
Scrisa de Pant Hole, student.
(1) = Colacul sau covrigul ce se da dupa colind.
(2) pl. din find = noroiu.

www.dacoromanica.ro
 51

Fiu din piaträ.

Este-o piatrA lecovatd, (1)
Leru-i, Doamne !
Sede Maica 'ngenunchiatà,
SA nascä fiul din piatrd.
5. Fiu din piaträ s'a näscut,
(Somfalau Urn. m.).
Matura'n maim i-a pus,
Sa mäture pamântul ;
PArnântul de gozurèle,
$i cerul de negarele (2).
Zenovia Copacian,

Lyr. Este o piaträ màrmurata.

Colo josu, mai in josu,
Este-o piatrá märmuratá,
Maica sfântä-i razámatA,
C'un fiut micut in brata ;
5. Fiul plânge, stare Ware,
Maica-sa din graiu graia-re ;
Taci, fiule, taci, dragule,
CA tie maica ti-a da-re :
Douä mere, douA. pere,
Refren : Zudrel de zi, dupä fiecare vers.
Silvasul-rom.
10. Doua tite dalbe-a mele,
$i scaunul de judet
$i ciubäru de botez !
Ba, zo, mie nu-mi trebue,
Nici ciubaru de botezu,
15. Nici scaunu de judetu.
Fur' (3) cheile raiului,
SA descuiu raiul meu,
Sa vedem pe Dumnezeu !
G. Boldea.

Maica sfântà cu pruncul.

Colo josu, rnai in jos,
Zivarel de ziva ! (4)
Colo'n sesul cel frumos,
Este-o masa de matasa,
Dar la aras1 ciiw sede ?
5. $ede, sede Maica sfântd
C'un fiut micut in bratd.
Fiul plânge, stare n'are,
'Maica-sa hodina n'are,
Ea din graiu asà-i graih-re :

(1) Intr'o variantà (ce urnieazA) se zice: (piatrA marmnrala». Mi se p.are cä

aceasta explica vorba neinteleasg «lecovata., care in vreo limba veche va fi
insemnat piatrà, cum aveni d. e. sada-gura=gura-gura Cfr. si leuca petra.
(2) Negarele, diminutiv din negurä ; intelesul versului final ar ti : sa dea lu-
mina. De fapt este imposibil a nu intrevedeà in aceasta colinda un res din
cultul lui Mithras=Sol in\ ictus, ce se sgrl.), dupa datina Fenicienilor, la 25
Dec. Nithras se numeste cel ce s'a nascul din skinca, din peg era adrinca». S.
Justin Mart, in dial. c. Triphon, 70: «Deo invicto Mithrae et petrae
Cit. durä Dr. At. M. Marienescu, Cultal piigtin, edit. Acad. Rom., pag. 250.
(3) = Numai.
(4) Se repeteazg dupà fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
 52
10. Taci, fiule, taci, dragule,
a tie maica ti-a da-re
Douä mere, douä pere,
Doud tite dalbe-a mele ;
Cu titele te-i rdsfätä,
13Ia j,
',Arm. La o masä de mätasà.
La o masd de mdtasd,
Ziorel ç1e laid
faupä fiecare vers)
$ede-mi maica 'ngenunchiatd
C'un fiut micut in bratä ;
5. Fiul plânge, stare n'are.
Taci, fiule, nu mai plânge,
Cd tie maica ti-a da,
Säncel.
Luc. Doi luceferi.
Rdsdrit au, rdsärit
Doi luceferi gAlbiori.
Nu-s luceferi gälbiori,
CA-i o dalbd mänästire
5. Cu pAretii de tdmAie,
Cu podu de sfântd cearä,
Cu usa de sfântd rugd.
Sfânta rugA cine-o cântä ?
Noud popi, noud dieci
10. Si pe-atâta patrierci.
Sfânta slujbd cine-o-ascultd ?
Dar ascultä Maica sfântä
Cu fiut micut in bratä.
Fiul plânge, stare n'are,
15. Maicd-sa din graiu grdiA-re :
Taci, fiule, nu mai plânge,
(1) .1t,stariu.
www.dacoromanica.ro
15. $i perele mânch !
Si scaunul de judetu
$i gäleata de botezu ;
Din scaun Ii judecâ,
Din galeatd-i botezd !
O. A. //kin, student.
Doud mere, cloud pere,
$i titele dalbe-a'mele,
10. $i cheile raiului,
$i ,su,steriul (1) de botez,
$i scaunul de judet ;
Cu cheile-i descuiâ,
Cu susteriu-i botezâ,
15. Din scaun ii judeca !
I. Barbat.
Ca tie maica da :
$ustariul dela botez
$i cârja dela judet
20. $i cheile raiului.
In toarta sustariului
Scrisd-i floarea raiului ;
Pe buza sustariului
Scrisä-i vita vinului
25. $i 'n fundul sustariului
Doi porumbi porum-
[bitA,
Tot ascultd toaca 'n ceriu,
Toaca 'n ceriu si slujba 'n
[raiu.
$i tie maica ti-a da
30. $i cheile raiului,

Si raiul vei descuià,
Ce-i vedeà ti-i minunà :
Trupuri dalbe, 1nflorite,
De Dumnezeu däruite
35. $i de popä spovedite.
Ti-i tipâ si pâti la iad ;
Panade.
LX. Mânästire cu noud altare.
Mängstire cu nouà altare,
Cu usile ''n jos pe mare,
Cu razele cAtre soare.
La altariul cel mai mare
5. Slujba sfântä cine-o cântä ?
Cânt'o-un zäu si- un Dum-
fnezeu.
Dar de-ascultat cine-o as-
[cultä?
Dar ascultà Maica sfântä
C'un fiut micut pe bratä.
10. Fiul plângeä, nu-mi täceä,
Maica sfânta-1 mânglià :
Tacio-mi, fiut, tacio - mi
dragä,
Ca io tie cä ti-oitt da,
Douà mere, dou'd pere,
15. SA te joci, fiut, cu ele !
Bueuresti (Zarand.)
LxI. Poala Ceriului.
Poala ceriului,
Poarta raiului !
De primblä-se primblä
Cea STâng-Märie,
5. Cu pasul päsià,
Flori sfinte rupeä.
$i 'n mâni le prindeä
www.dacoromanica.ro
53
Numa-odatä-i genunchik
ladu ti s'a descuià ;
Ce-i vedek ti-i minuna :
40. Trupuri negre putrezite,
De popä nespovedite,
De Dumnezeu päräsite !
Vid. Sdbeidu, st.
Fiul plângeä, nu taceä,
Maica sfântä-1 mângra :
Tacio-mi, fiut, tacio-mi,
[dragä,
Ca io tie eh' ti-oiu da
20. Douä tite dalbe-a mele,
Sä te joci, fiut, cu ele !
Fiul plângeä, nu-mi tdceä,
Maica sfântd-1 mângâià :
Tacio-mi, fiat, tacio-mi,
[dragä,
25. Cii io tie cä ti-oiu da
Cheitele raiului,
C'alea ti-au fost date tie,
Din dalba copilirie !
Si-o 'nchindm cu sänätate
30. Pe la toti si pe la toate !
I. Fugeitei. student.
$i 'n brat le puneâ.
$i cele din bratä
10. Frumos dinflorià.
$i ea s'a uitat
Sus spre räsärit
$i ea si-a väzut
0 razà-mi de soare.
 54
15. Tu raz-mi de soare,
Tu esti d'umblätoare
$i esti väzätoare !
DA de stire 'n ceriu,
In ceriu la ingeri,
20. C6 din mine s'a naste,
Din maid.' curatä
Ficut fard tatä !
$i el si-o luat
In mâna cea stângä
M.-Decea.
Lx.n. Sub rosu de rAsärit.
Sub rosu de rgsärit,
Domnului bun,
Este-un mär dulce 'nflorit.
Sub umbruta märului
$ade - mi, Doamne, Maica
[sfântä
5. C'un fiut micut In brate,
Cu cosita despletitä,
Jos pe fiu-e slobozitä.
Dar de lucru ce lucreazà?
Tot de botez se gateazei (1).
10. Dar' nänas pe cine chiamä?
Pe loon Sântion,
NAnasul lui Dumnezeu.
Da, zAu, nume cum i-or
[pune
Tot Isuse Hiristoase,
15. C'alea-s nume mai frumoase,
Din toatà lumea alese.
Fiul, dac6-1 botezarä,
(1) Prin analogie I. 1. d. se geitege.
www.dacoromanica.ro
25. Da crucea cea sfântd,
$i 'n mâna direaptä
$ustariu de botez
$i s'o botezat ;
Bun nurne si-a pus,
30. Dulcele «lsus»,
Domnul ceriului
$i-al pämântului.
$i noi ne 'nchinäm
Dalbä-i sänätate !
Em. Pop.
In mari legi ck" mi-1 bägarl :
In legea lui Durnnezeu,
20. Sä creascä da fiu-säu.
Fiul din brate-a sburat
Peste- o Ma re,
Peste-o zare,
La cea mänästire mare.
25. In mijloc de mänästire
Este-o masä dalb4 'ntinsi ;
Imprejur, Doamne, de mask*
Sunt tot jituri de mátasä,
Darä 'n jituri eine sade ?
30. $ade-mi, doamne, fiul sfânt,
Cu arcutul Incordat,
Sus spre ceriu Ii ridicat,
Ca el ceriul sa-1 rästoarne.
Din ceriu tare mi-1 rugarä
35. Prea-sfântä Dumineca-re :
Fiu ceriul nu-1 rästurnä,
CA mai sunt si credinciosi,
 55
Credincio$i lui Dumnezeu
Si tuturor zilelor,
AO. Mai vârtos Vinerilor !
Blaj.
In deal la Rusalim.
Sus in deal de Rusalim
(bis)
ib Lerui, Doamne,
DupA-o tufA de mAlin
Joacg o fiarA foarte mândrA,
5. Da de mândrä-i argintie ;
Nime 'n lume nu si-o $tie,
Numa' sora soarelui.
Cum o vede, inträ 'n casä,
Intrd 'n casA, spuse 'n masA :
10. Ciuda-i mare, ce vAzui !
Soare arcu-$i intindeà,
Intr'acolo se duceâ
Linu, lin prin cest mäli,i, (1)
Sebes.
Lxiv.-0 fiará mândrä.
Sus in deal de Rusalim,
DupA-o tufd de mdlin,
JoacA, joacA-O fiarA mândrA,
Corinde, Doamne, corinde !
5. Nime 'n lume nu $i-o vede,
Numa Ion d'arca$ mare ;
PAO prin casA, scrisA masA,
Pân' la curtea cu harcu, (3),
(1). Malin §i melin=liliac (Prunus padus.)
(2) Prifiege, greibege.
(3) = Arcul.
(4) = Peindd.
www.dacoromanica.ro
Si noi iarA ni-o 'nchinAm
Tot In dalbA-i sAnAtate.
O. A. Viciu, student.
Incet, incet prin brAdet.
15. Sub tufA de tisA verde
Intinse arcu s'o sAgete ;
Ea pripird (2) si gräeste :
StAi, soare, nu sagetâ,
Ca' nu-i cine-ti pare tie,
20. CA-i, Doamne, Sfânta-Märie !
Si-am venit $i am d'oblicit,
CA s'ai nAscut fiul sfânt,
Si am venit sA-I botezAm,
Nume mare sa-i punem :
25. Doamne, Domnul ceriului
Doamne $i al pAmântului !
Doamne al nost, al tuturor !
Mat. PO, comunic. I. Dimboiu.
Corinde, Doamne, corinde !
10. LuA harcu de-a stânga
Si sägeata de-a dreapta ;
LuA 'ncet prin cest fAget,
lin prin eest pelin
Si d'a le,,cu (4) se dadurA,
15. Corinde, Doamne, corinde !
Sub tufa de tisä verde,
 56
Trase harcu sä sagete ;
Fiara grAbl de-a gal :
MA loan; d'arcas mare,
20. Da nu da de mä stricA !
Io nu-s fiarä ce-ti pare tie,
Corinde, Doamne, corinde !
CA-s doamna SAntä-Märie.
Si Dumnezeu m'a läsat
25. Sä fiu fiara codrilor
Nouà ani si nota zile
$i pe-atâte sgptämâne.
Brad.
Lxv. Ion Sântion.
Sculati, sculati, mari boieri,
De vä sculati fetele,
SA mäture curtile,
Sä astearnä mesele,
5. SA umple pAharAle !
Cà boierii-s dusi de-acasä,
Da s'o dus in codrii verzi,
In codrii verzi de-a vânare.
$i vAnarä pânä'n sarA,
ilea
Vânätori de-ai lui Pilat.
Coborit-au coborlt,
Çorinde-mi, Doamne,
[corinde-mi !
VAnAtori de alui Pilat
Cu ogarii pe pAmânt
$i cu soimii sus in vânt.
5. $i vAnarA, cât vAnarA,
Zi de varA pAng'n sarg,
(1) --= Lebejoard din lebedä.
www.dacoromanica.ro
Dacä-acele plinl-le-oiu,
Jos la tarä duce-m'oiu,
30. Corinde; Doamne, corinde!
Chiei in mânä luA-mi-oiu,
Biserica descua-mi-oiu,
Slujbá mândrA
Slujba mândrä cine-o as-
[cultA ?
35. Ascultä-o Maica sfântä,
Corinde, Doarnne, corinde
I. German., student.
10. Prinse-un puiu de UN-
fcioard. (1)
Scos-au harcu s5-1 sägete..
El din graiu asà-a gräit
Pe mini nu md sägetâ,
Cd io-s Ion Sântion
15. Mnasu lui Dumnezeu.
Cä pe mine m'a trimes,
Sd cunun i sä botez !
comunic. T. Hurglii, student .
$i când fu mai lâng5. sarA,
Au vânat un vultur sur.
Vultur sur din graiu grAià :
10. Vânätori de a lui Pilat,
Nu gräbiti spre moartea
[mea,
CA voi nu stiti cine-s eu,
CA io-s Ion Sântion
 57
Nänasu lui Dumnezeu.
15. $i mä due, c'am auzit,
CA s'a näscut Fiul sfânt.
Si mä duc ca sä-1 botez ;
Da nu mä pot apropià
Teiti.
lava Se primblä cea S-Mgrie.
Poa la ceriului,
Poarta raiului,
De primblä-se, primblä
Cea Sântä-Märie.
5. Cum pasul päsià,
Flori sfinte rupeâ
$i 'n mâni le prinda
$i 'n brat le pun&
$i ea s'a uitat
10. Sus spre räsärit
$i Ea si-o väzut
D'oi razä-mi de soare :
Tu, razä-mi de soare,
Tu esti umblAtoare,
15. DA de stire 'n ceriu,
In ceriu la ingeri,
Decea.
Lx-vm. Poarta ceriului.
Poarta ceriului,
Corindeo, corindeo !
Gura raiului,
De primblä-se, primblä,
Pe de-asupra ei
5. Vineti porumbei
Din aripi plesnind,
(1)=-- Fiut.
www.dacoromanica.ro
De fumul tämâilor,
20. De-adunarea sfintilorr
De sborul albinelor,
De mirosul florilor !
lon Beoheri, student
Ch' din mini s'a naste,
Din maicd curatä
Ficut (1) färä tatà ;
20. $i el si-o luat
In mâna cea stângä
Crucea sa cea sfântä,
$i 'n mâna cea dreaptä
Sustariu de botez.
25. $i el s'a botezat,
Bun nume si-a pus :
Sant Hristos Isus,
Domnul ceriului
5i-al pämântului.
30. $i noi ne 'nchinäm,
Dalbei sänätate.
Alih. .tef, student.
Din gurä gräind :
Bucurä-te, maicg,
Cä din tin' va naste
10. Un fiu WA tatä
$i fär' de pkate !
Nu s'a bucurat,
Mai räu s'a 'ntristat.
 58

Câfi sfinfi c'o chemat, 30. La dull de lapte,

15. Toti ea' §i.au venit ; De si 1-aplecat.
Numai n'a venit Deci 1-a luat
Ion Säntion. Pe palmele lui,
Cand Ion sosia, Dulci bratele lui.
Ficutu nästea. 35. $i el si 1-a dus
20. Si el I-a luat La raid de mir,
Pe palmele lui, De 1-a botezat
Dulci bratele lui, $i I-a crestinat,
$i el mi 1-a dus Nume cä i-a dat :
La raul de vin, 40. Domnul ceriului
25. De si-l-a scäldat. $ial pdmantului.
Deci 1-a luat El sä stApaneascd
Pe palmele lui, Ceriul si pämântul
Dulci bratele lui, $i pe noi de-a randul !
$i el §i 1-a dus
oro§tin. I. Bian, student.

'Ans. Mr dalior.
Jos in prundul mArii dalbe
Este-un maru d'alior. (I)
Nu stiu la mAr ce s'a 'nvälat,
Nu stiu leu-i,
5. Nu §tiu smeu-i ;
Cate mancä,
Cate stria,
Cate pe mare le-arunc5,
$i frunza o rumegara,
10. Jos pe mare-o aruncarä.
Toader, Toader harca5 (2)
Imare
Cicudiu (Camp.).
Intinse arcul sA-1 sAgete.
Pe mini nu mi-i sAgetà,
CA eu nu-s leu,
15. Nice smeu,
CA io-s Ion Santion
NAnasul lui Dumnezeu.
Io-s de Dumnezeu trimes,
SA fac vài i s'A fac §es,
20. $i din vAi izvoará reci !
Cine din izvoarA bea,
Tot pe Domnul pomenia.
Milt. Moldovan.

(1) --= Allot-.

(2) --=Arcas.

www.dacoromanica.ro
 59

Lax. Se scoboarä Domnul sfânt.

Hei Linu-i, Linu-i Leru-i $i cu luna cu lumina,
Lin ! 10. Soarele cu razele.
De când Domnul &tit nAscut DAr soarele unde razA?
$i pAmântul 1-a fAcut, RazA 'n vârful muntilor,
Hoi Linu-i . . . La fântâna sfintilor.
$i ceriul 1-a ridicat Este-o scara de argint,
5. In trei stAlpi 1-a räzimat, 15. Se scoboarä Domnul sfânt,
Hoi Linu-i. . Domnul sfânt pe acest pA-
$i frumos 1-a 'mpodobit [mânt.
Tot cu stele mAruntele, Se scoboard-arareori :
Hoi Linu-i. . . La sfintele sArbAtori.
Cu luceferi printre ele
Ciuguzel Silv. Man, student.
mou. De s'a pogorit.
De s'a pogorit, Doamne leo, 20. CA-s triai curätei.
De s'a pogorit $i unul 1-au mânat, Doamne
Pe scarä de cearä, Doamne leo,
leo, $i unul 1-au mânat,
Pe scarä de cearA CA lor sA gate, Doamne
5. Cu tri sfinti a lui,Doamne leo, leo,
Cu tri sfinti a lui CA lor sA gate
$i-unul 1-a mânat, Doamne 25. CinA i hodinA, Doamne Ieo,
leo, CinA i hodinä
$i. unul I-a mânat, 5i-un colac de grâti, Doamne
CA lor gate, Doamne leo,
[leo, Si-un colac de grAu,
10. CA lor gate Care I-a lucrat, Doamne leo,
CinA i hodinA, Doamne leo, 30. Care 1-a lucrat
CinA i hoclinA Cu junci tinerei, Doamne leo,
Si-o bute de vin, Doamne leo, Cu junci tinerei,
$i o bute de vin Cä-s mai subtirei, Doamne
15. Care 1-a lucrat, Doamne leo, leo,
Care 1-a lucrat CA-s mai subtirei.
Cu boi bourei, Doamne leo, 35. $i unul 1-au mânat, Doamne
Cu boi bourei, leo,
CA-s mai curAtei, Doamne leo, 51 unul 1-au mánat

www.dacoromanica.ro
 60

Cá lor sà 111 gate, Doamne Care el si-a supt

leo, 54. NouLsäptämâni,Doamne leo,
Cä lor sä gate Notfäsiptämâni
Cinä §i hodinä, Doamne leo, La nouä mumâni, Doamne
40. Cind i ho.diná leo,
Si-un miel sugärel, Doamne La nouä mumâni,
leo, Nouà primäveri,Doamne leo,
Si-un miel sugärel, 50. Nouä primäveri
Care el supt, Doamne La nouä miuäri, Doamne leo,
leo, La nottä miuäri !
Mähaci. Susana Pop.

Purces-o..
Purces-o, purces-o La tri sä14è1e.
Domnul cu Sâti-Petru $i ei s'abäteau,
Ler oi, Ler oi, Doatnne, (1) 25. Sdla de cereau.
Pe cale, pe vale, Povora de mijloc
5. Pe drumul cel mare. Säla nu le da.
$i ei se luau 5i-apoi mi-0 porn iau
Pe cale 'nainte Pe cale 'nainte,
$i ei se uitau 30. $i ei se uitau
De läturi de cale De Mud de cale,
10.. $1 ei mi-si vedeau $1 ei vedeau
luminèle Tri-i§i luminèle
La tri säläOle. La tri sälä§èle.
$i ei s'abäteau, 35. Si ei s'abäteau,
SA la§ de cereau. Säla de cereau.
15. Povoras,s (?) mai mare Povora mai mic
Sä la§ nu le dare. Sälavl 11-1 da,
5i-apoi mi§i porniau Cina li-o gätà
Pe cale 'nainte 40. Berbecut
$1 ei se uitau Mândru-i ocärut (2),
20. De läturi, de cale Cu lânuta creatä,
$i ei vedeau Cu cornite 'ntoarse.
Tri-i§i luminèle Patul li-1 fäcek

(1) Repetat tot dupg al 2-lea vers.

(2) =: Cu fide negre fie bot, 1ncolo tot alb.

www.dacoromanica.ro
 61

45. Trestie märunta, 60. Berbecuti bäluti

ledera 'nfloritä. Mândri ocdruti (1),
5i-apoi se eulcau, Cu lânutä ere*,
Si-apoi se sculau Creata märgäreatä (2),
Des de dimineata. 65. Cu cornitä 'ntoarsä,
50. $i ei se spälau Aurut imi varsä.
Pe fatä, pe brata, El din graiu gräià :
Pe dalba-i pelita. Fericti (3) mi de noi,
Si-apoi porniau Cine-a mas (4) la noi
Pe cale 'nainte. Noapte-i asta noapte,
55. Povoras mai mic 70. Ca pe cat le-am dat,
Oile-si pornià Mai mult ne-a läsat :
$i el se uita Säratate 'n noi,
'Napoi peste oi Sändtate 'n oi.
$i el mi-si vedea
Obs. Tot la al 3-lea vers refrenul :
Ler oi, Ler oi, Doamne !
Z. Be,scheri, student.

Domnul pe pämânt.
Scoborit-a, scoborit Prin oras, prin Fägaras
Dumnezeu pe-acest pamânt, 15. La curtea saracului.
Tot sä vada Gata-i prânzu, sarac
$i sà creadä [mare ?
5. Ce fac domnii cu iobagii Pranzu-i gata din putin,
$i bogatii cu saracii. Poftim aid sä-1 prânzim ;
Se luarä, se duserä De nu ne-om fi saturat,
Prin oras, prin Fägaras 20. Merg In sat la 'mprumutat!
La curtea bogatului. Sui, Petre, pe stângul
10. Gata-i prânzu, bogat Emieu,
[mare? De vezi, Petre, ce-i vedea?
Prânzu-i gata, nu-i de voi, Tad casa bogatului
De niste boieri ca noi ! In mijlocul
Se luarä, se duserä 25. Bate 'n para focului.
(1) Diminut. din oacdr, oacard v.m.s.
(2) =-- Ca miirgäritarul.
(3) Ferial-mi ferice.
,(4) Poposit peste noapte.

www.dacoromanica.ro
 62
Sui,Petre, pe dreptul mieu,
De vezi, Petre, ce-i vedeà ?
Vád casa säracului
comunic. Roman Pop, elev cl.
monv Domnul pe pämânt.
(Variantà.)
Coborît-a, coborît,
Coborit-a Domn din ceriu
Pe-0 scara dalba de ceara.
Sfântul soare räsäria,
5. Sfânia.. ceara se top&
Dumnezeu si sotuI säu
Se luara si plecard
Peste vii, peste mosii,
La mijlocul satului,
10. La casa bogatului.
Acolo, dacä ajungià,
Dumnezeu din graiu grgia :
Bunä sara, muncitori !
Multam vouä, cersitori !
15. Gata-i cina s'o cinam?
Cina-i gata pentru noi,
Cä-s mai mare domn ca voi !
Dumnezeu cu sotul säu
Se luara si-mi plecara
20. Peste vii, peste
La capätul satului,
La casa säracului.
Acolo, dacä ajungea,
Dumnezeu din graiu gräià :
25. Bunä sara, muncitori !
Multam vouä, calatori !
Gata-i cina, s'o ? Dumnezeu cu sotul sau
Cina-i gata, cam putinä ;
Hai cu toti, s'o cinäm
30. Dacä nu ne-om säturb,
Bunu-i Domnul, mi-o mai da !
Cib.
www.dacoromanica.ro
In mijlocul raiului,
30. Bate 'n raza soarelui !
Dumnezeu cu sotu säu
Se luarä si plecarä
Pe dunguta iadului,
35. La casa bogatului.
Acolb, daca ajungeà,
Dumnezeu din grain gräia
Uitä, Petre, 'n stânga mea,.
Spune-mi mie, ce-i vedeä !
40. Ce vazui, mä späimantai
\fad casa bogatului
Chiar sub talpa iadului,
In cutite ascutite !
Dumnezeu cu sotul säu
45. Se luarä i plecarä
Pe dunguta raiului,
La casa saracului.
Acolo, dacä ajungea,
Dumnezeu din graiu graia
50. Uite, Petre, In dreapta
[mea,
Spunemi mie ce-i vedeà !
Ce väzdi mä 'mbucurai
Väd casa saracului
D'in mijlocul raiului
55. Stand cu mesele Intinse
$i tot ca mâncari cuprinse !
Se luarä si sburarä,
Sus la ceriu se ridicarä.
60. O cântäm si-o colindäni
$i la gazda i-o 'nchinam
Aron Costea, student.

my. Piatrà §olovatä.
Piatra, piatra ,solovatd (1)
Lerului Doamne,
$ede-o maid 'ngenunchiata,
Ca sa. nasca fiu din piatra.
5. Fiu din piatra s'a nascut,
MAtura 'n mAna i-au pus,
Ca sä mature pAmântul,
PAmântul de gozurèle,
Si ceriul de negurèle.
10. Haida,Petre, haida, draga,
Haida la cel cap de sat,.
Nimerim la orn bogat
Bunä seara, orn bogat !
Multumim, calicilor !
15. Gata-i cina, s'o cinam ?
Sebq.
mom. Cóborit-a
Coborît-a, cobora,
Coborlt-a Dumnezeu
La mijlocul satului,
La casa bogatului ;
5. Bogatul la prAnz era.
Bunu-i prânzul, orn bo-
[gat ?
Bunu-i, numai nu-i de voi,
Cd-i de domni mari, ca
[si noi !
Dumnezeu s'a suparat
10. $i de-acolea s'a luat
PAn'n capul satului,
La casa saracului.
(1) ...olovateri, probabil cä. inseinneazä mdrnmratd., curn gasim In col. LV.
«Este o piairà märmulat5D. De fapt, ungurescul sa/a=turmalinä, o specie
de piaträ cu fier.
(2) =-
(3) = Pe leingd.
(4) La dreapta mea.
www.dacoromanica.ro
63
Cina-i gata, nu-i de voi,.
CA- i de oameni ca si noi
Haida, Petre, haide draga,.
Haida la cel cap de sat,
20. Nimerim la orn sarac :
Bunä sara, om sarac :
Gata-i cinA, s'o cinAm ?
Cina gata, n'o avern,
Bateir (2) de-om Imprumutà,
26. Noi de cina tot v'om da !
Da casa bogatului
Arde 'n para focului,
Iar casa saracului
Joaca 'n spuma laptelui.
Veron. Balan, comunic. Ion Dimboiu.
umnezeu.
Säracul la prânz era ;
Bunu-i prânzul, om sarac E
15. Bunu-i, numai putinel,
DAm cu totii p'ingd (3) el ;
CA de nu ne-om sätura,
Durnnezeu mai mult
[ni-a da r
Dumnezeu s'a bucurat
20. $i de-acolo s'a luat.
Se luara, se duserA,
Pan' la tufa de mar dulce.
$ezi tu, Petre, 'n drep-
pul (4) mieu,
 64

De vezi, Petre, ce-i veda ! De vezi, Petre, ce-i vedeà !

25. Vai, Doamne, ce väzui eu, Vai, Doamne, ce-am vä-
Ce väzui, intinerii [zut eu,
Da casa säracului Ce và.zui, imbatrânii :
Tocma 'n fruntea raiului, Da casa bogatului,
La scaunul Domnului ! 35. Tocma 'n fundul iadului,
30. Si sui, Petre, 'n stângul In vdpaia focului !
[ mieu (1)
Ciunga. Jos. Bogdan, student.

Scoborit-a Dumnezeu.
(Variantä.)
Scoborit-a scoborit,
Scoborit-a Dumnezeu
La mijlocul satului,
La casa bogatului.
5. Bunk' cina, bogat mare !
Bunä cina, nu-i de voi,
CA-i de boieri mari, ca noi !
Dumnezeu s'a supärat
Sara bunä si-a luat.
10. Se luarä,
Se duserà,
PAna 'n capu satului
La casa säracului.
Buda* cina, särac mare !
15. Bunk' cina, nu.i de unde !
Mers-a 'n sat la 'mpru-
hutat,
Pe Dumnezeu 1-a cinat,
onfalät.t.
Dumnezeu 1-a cuvântat,
Sara bunä luat.
Se luarä, se duserä
20. Pdn' la usa raiului,
DA, te suie, Petre, suie
Pe test umär drept al meu,
De vezi, Petre, ce-i vedeä !
25. Väz casa sdracului
La mijlocul raiului,
Cum stä in slava Tatälui ;
Cum creste i mugureste,
Dumnezeu i-o därueste !
30. Dä, te suie, Petre, suie
Pe cest umär stâng al mieu,
De vezi, Petre, ce-i vedeä !
Väz casa bogatului
La mijlocul iadului,
35. Arde 'n para focului !
Zenovi Cope-lc ean.

Domnul bun.
Costa-i Domnul bun, Când el si-a fäcut
Doamne leo ! Casa lângd drum,
Bun gând gândit, 5. Masa-i peste drum.

(1) Pe umärul sting.

www.dacoromanica.ro
 65

Cati drumari treed, Boul bourel

.Pe toti Ii prânzià. La iesle zäcând,
Când fu mai 'napoi Frumos rumegand.
$i s'or nimerit $i si-o mai gäsit
10. Negri cersitori, Mielul sugarel
D'alghill (1) vânätori 25. La oaie sugând,
$i lor le-a belit (2) Cu coada batand.
Boul bourel, $i-apoi väzut,
$i 1e-a mai belit CA cersitori,
15. Mielul sugarel, Ca-i domn Dumnezeu
$i s'or d'ospätat 30. Cu Patru-Sinpetru.
Tri zile deplin. Noi o colindäm,
$Pnapoi s'o 'ntors Gazdii i-o 'nchinäm.
20. $i si-o mai gäsit
Bozias (Tim. mid). Z. Duma, student.

Tri mese a lui Hristos.

Colo jos, mai din jos
Sunt tri mese-a lui Hristos.
Dar 1a masä cine sede ?
$ede Domnul Dumnezeu.
5. Da doile corn de masa?
$ade Petru Sant San-Petru.
Da triile corn de masä ?
Sede Ion Sântion.
Da patrulea corn de masa ?
10. $ede gazia cest domn bun
$i inchinä c'un pähar,
C'un pähar galbin de aur ;
Da 'n fundul paharului
Scrisa-i vita vinului ;
15. Da'n coasta pdharului
Scrisä-i floarea raiului ;
Da'n toarta päharului,
Scrisu-i spicul graului.
Domnu rupse din griiitä(3):
20. Dalelei, jupâne gazdä,
Vinde-mi mie-acest pähar !
Ori mi-1 vinde, ori mi-1
[schimbä !
Fii-ti,Doamne, iertatoriu,
Nici nu-1 vând, nici nu-I
schimb,
25. CA mi-i dat dela nanasu ;
Mai de mic m'a botezat,
Mai mare m'a cununat,
$i tot mie mi 1-a dat !
Doamne, Doamne, drägut
[Doamne,
30. Fa-mi i iiie lo.c in raiu!
Domnu ru)sä de-mi
[gräipsä :
Nu-mi purtà de-acele griji!

(1) D'alghi-si=d'albili.
(2) = A Miat.
(3) = Graiu.
Viciu, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 66
Când 'or fi acele vrem
Eu la tini trimete-voiu
35. Vreo doi-tri ingeri de-ai
[mei
$i pe tin' luk-te-vo r,
Sus In ceriu aduce-te-or ;
Sus in cer, printre d'ingeri,
$orostin.
Lxxx. Tri mese a lu Hristos.
Colo josu, mai In josu,
Leru-leo, Leru-i Doamneo !
Sunt tri mese a lu Hristos ;
Da la mask' cine sede?
5. Leru-leo, Leru-i Doamneo,
$ede Domnul Dumnezeu ;
L'al doilea corn de masä
$ede Petru Sfânt Sân-Petru,
D'al triile corn de masä
10. Sede Ion Sfint-Ion.
D'al patrulea corn de rnasä
$ede gazda, cest dom bun,
$i inchinä c'un pähar,
Cu palm galbin de aur ;
15. In fundul pTharului
$orostin.
Maica supAratà.
Colo sus, Doamne, mai sus,
. Fl.prile dalbe,
Sub cea cruce rninunatá
$ede maica supäratd.
Tree trei sfinti si mi-o d'In-
[treabá
5. Ce esti, maid, supitiratä ?
Aio ! Doamne, cum
[n'as
www.dacoromanica.ro
Jos In raiu te-or slobozl.
40. Undei loc de a hodinl.
Sh te, domn bun, veselesti,
$i-o 'nchinäm cu sat-Mate t
Refren : dui-A fiecare vers
Leru-leo Leru-i Doamneo !
I. Bian, student.
Scrisä-i vita vinului.
Da 'n coasta päharului
Scrisä-i floarea raiului ;
In toarta pAharului
20. Scris-ii firul grâului.
D'alele, jupâne gazdA,
Vindemi mie acest pähar
O mi-lvinde, o mi-lschimbát.
Fii-mi, Doamne, iertätor
25. Nici nu-1 vându,
Nici nu-I schimbu,
Ca" mi-i dar dela nasu.
De micut m'a botezat,
Mai mare m'a cununat,
30. 5i-atunci mie mi 1-a dat
I. Bian.
Când Hristos näscând In
[lume
Mai mare punându-i nume,
Cocosi negri au cântat,
10. Iuda 'n talpe s'a sculat
$i din gurä a cuvântat :
Voi, pägânilor de vitä.
Dati-mi trizeci de arginti
Sä vi-1 dau, sal-1 restigniti

15. Restegneste-1 tu, Pilate,
CA' la tine se vin toate, .
CA de nu-I vei restignl,
Noud 'mparat nu ni-i fi !
Nici cuvAntul nu-1 ras-
[punse,
20. Pe Flristos pe cruce-1 puse,
Mogos.
Lxxxii. Umb15 maica dupá fiu.
Umbla maica dupd fiu Si In frunte luna plind
Tot plAngand si intrebAnd :
N'ati vazut pe fiul sfant?
Ba, noi, poate, 1-am
[vazut
5. Numai nu 1-am cunoscut !
A cunoaste 1-ati putut :
Ca pe fata fiului
Scrisa-i raza soarelui,
Densus.
LXXXIII.
Tri -colindätori
Tri colindatori,
Dai Domnului Domn !
Pe la toatä casa,
5. Pe la toata casa,
Dai Domnului Domn !
Ei s'o nimerit,
Ei s'o nimerit,
Dai Domnului Domn !
10. La Sântd-Märie
La Santa-Marie,
Dai Domnului Domn !
Pe ei i-o 'ntrebat,
Pe ei i-o 'ntrebat,
15. Dai Dornnului Domn !
Tri colinddtori,
www.dacoromanica.ro
67
SfAnt sange si ap A curse.
Ceriul s'a Ingreunat,
PamAnt s'a cutremurat,
Luna 'n sange s'a 'nchegat.
25. SA fiti, gazde, sAnatosi
$i 'nca, gazde, veselosi !
Vas. Trifa, student.
10. Stralucià ca o lumina !
Maica, daca-i fiu asà,
Noi slabd veste ti-orn da,
Ca-i la poarta lui Pilat,
Rastignit pe lemn de brad !
15. Maica plange 0. se
['nfrange,
Inima-i inoatä 'n sange.
Val. Paveloniu, student.
Tri colindkori.
Tri colindatori,
Dai Domnului Domn l
N'ati vast fiul mieu?
20. N'afi vast fiul mieu?
Dai Domnului Domn !
Poate 1-am vazutu,
Poate 1-am vazutu,
Dai Domnului Domn !
25. Nu 1.am cunoscutu,
Nu 1-am cunoscutu,
Dai Domnului Domn !
Lesne-i de a-1 cunoaste,
Lesne-i de a-1 cunoaste,
30. Dai Donmului Domn !
Fetioara lui,
Fetioara lui,
 68

Dai Domnului Domn ! Ba, noi I-am vazutu,

Spuma laptelui, 50. Ba, noi 1-am vazutu,
35. Spuma laptelui, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! 'N poarta lui Pilatu,
Pusculita lui, 'N poarta lui Pilatu,
Pusculita lui, Dai Domnului Domn !
Dai Domnuluí Dornn ! 55. Pe cruce de brad,
40. Durdu-i(1) cerului, Pe cruce de brad,
Durdu-i cerului, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Dotnn ! Dar' in tälpi i 'n palmi,
Sabi* lui, Dar' in talpi i 'n
Sabi* lui, Dai Domnului Domn I
45. Dai Domnului Domn ! Cuie i-o bätutu,
Fulger cerului, Cuie i-o bälutu
Fulger cerului, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn !
Agristeu. Benedict Viciu, notar.

LXXXIV. Can' m aica.

Cata maica dupa fiu, 10. Da noi nu I-am cunoscut.
Sora soarelui, Ala-i lesne de a-I cunoaste,
Raza soarelui, Ca la el in frunte-i scris
Tot plângincl i d'intreband, Soarele cu razäle,
5. Sora soarelui, Sfânta lung cu lumina !
Raza soarelui, 5. Dar asà noi I-am vazut
N'ati väzut voi fiul meu? In curtile lui Pilat,
Da noi si de I-am vazut, Restignit pe lemn de brad.
Teius. St. Pop, student.

Imay. Cam pe langa mare.

Cam pe lângä mare (bis) Cu cai potcoviti.
Pe drumul cel mare, 5. Mama lui Ion
Suluri(2) de voinici Si-alui Sântion

(1) = Durduitul= tunetul.

(2) = Stoluri.

www.dacoromanica.ro

Starä (1) i 'ntrebarA :
N'ati vAzut, vAzut,
Pe unde-ati irecut
10. Drag fiut al mieu ?
Poate 1-am vAzut,
Nu 1,am cunoscut !
Voi 1-ati cunoscut :
15. Chivareaua lui
Câmpie.
LxxxvI. Pe langa lunA.
Sus in ceriu, pe lâng5 lunA,
Florile dalbe,
Este-o dalbA de luminä,
Da, zo, ahaia nu-i
CA-i o dalbA mAnAstire.
5. In mAnaistire cine sede ?
$ed doi popi i doi dieci
$i vreo patru patrie /rid.
Luna (Aries).
LXXXVII.
UmblA maica dupA fiu,
Raza soarelui,
Tot plAngând si intreband :
N'ati vAzut pe fiul mieu ?
5. Poate cA noLl-am vAzut,
DarA nu 1-am cunoscut !
DacA cumva I-ati vAzut,
A-1 cunoaste 1-ati putut,
CA pe fata fiului
10. ScrisA-i raza soarelui,
Surdne.
(1)=-: Sidtu(rd).
www.dacoromanica.ro
69
TrasA-i prin sAgeatd?
Cam pe ochi plecatA ;
Fetisoara lui
Spuma lap telui,
20. Ochisorii lui
DouA mure negre
Dintr'un rugut verde.
I. Scimpeilean, student.
Patriarcul cel mai mare
Iese seara'n preumblare,
10. Bate toaca de trei ori,
$i clopotu 'n trei stAmpAri,
C'o intrat jidovii 'n tarA
SA prindä pe Hristos lark
SA-1 ducA la restignire
15. Pentru a noastrA mAntuire.
Ehe Mazere, student.
Vestea rea.
$i pe frunte lund plinä,
Luna plinA cu luminA ;
Ina pe-ai lui umerei
StrAlucesc luceferei !
15. MaicA, dacA e ask
Noi îfi dAm o veste rea :
CA.i la curtea lui Pilat,
Restignit pe lemn de brad
Maica plAnge si se 'nfrAnge,
20, Inima-i InoatA 'n sange,
Al. Peltean, student.
 70

Lxxxviii. La piatra rästurnatä.

Colo 'n josu, mai In jos,
Este-o piatrà rästurnatä,
Dar la piatrà cine vede ?
$ede-mi Maica Preacuratà.
5. Mergu-mi sfintii §i mi-o
VntreabA
Ce stai, maicd, supäratà?
Cum sä nu stau supäratà:
Trii cocoi negri-au cântat,
Iuda 'n talpe s'a sculat,
10. Pe Hristos el 1-a vândut.
Cliciunelul de sus.
Jidovii 1-au rdstignit,
Pe cruce de brad 1-au pus,
Cu sulita 1-au sträpuns ;
Pe cruce albA de brad.
15. Soarele s'a 'ntunecat,
Stelele 'ncepurà-a plânge,
Cd se varsá-atâta sânge,
Luna 'n sänge s'a 'mbräcat,
Muntii s'au cutremurat,
20. Pietrile s'au despicat,
Apele s'au tulburat !
Jon Välean.

LxxxIx. 0 cruce de mär dùlce.

Colo'n josu, mai In jos,
Domnilor 'nostri domni !
Este o cruce de inn. dulce,
Lângä cruce cine sede ?
5. Maica Sfântä räzämatä
C'un fiut micut In bratä.
IbAnesti.
Fiu'n bratá i-a'murit
$i din gurä a0-a graft :
Mdturita raiului,
10. De cu ea vei rndturä,
Fiutu ti s'a sculà !
Dum. Feírca student.

xc. Ce soare räsare ?

Ce soare räsare Cam la Rusalim,
Mai de dimineatä $i noi sä vedem
Intr'un corn de casà, 15. Grâne né"rodite,
La mijloc de mask' Skäri ne'nflorite.
5. $ade Dumnezeu, $i noi ne-om d'abate
$ade §i prive$te De laturi de drum,
$i din graiu gräe§te : La linä fântânä,
Ioane, loane, 20. Jos cä orn §edeâ,
lea ploscä din cuiu Apà rece-orn bea.
10, $i-un colac de grail Si 'n jurul fäntânii
5i-1 leaga la brâu, Crescut-o, näscut-o
$i noi sä ie§irn Un paltin galbin :

www.dacoromanica.ro
 71

25. Sus frunza mAruntä, SAngeleimi curgek

Jos umbra rotundA. Pe pAmant cAcleh.
La umbrA seda 55. Si io nu-1 lAsam
Domnul Dumnezeu. Ash pieitoriu,
$ade i priveste Si io mi-1 veliam (1),
30. $i din graiu grdeste Vita vinului ;
Cc mA ispititi ? Si unde mä 'ncingeh
Cä voi bine stiti, 60. C'un brAu de mAces,
Bine ca si mine, Tare mA strAngeh,
CA noi sä iesim Carnea-mi c'o frAngeà,
35. Cam la Rusalim ; Pe pämAnt cädeh,
La linA fintAnä $i eu mi-o veleam
Jos cA vom sedeh, 65. Spicul grAului ;
Apä rece-om bea, Si unde cg-mi puneh
Si vom hodinl ; Cununä de spini,
40, Dar ne-or d'oblici Pe cap mi-o puna,
Cana de Jidovi.. Tare-o apAsà,
Toti eh' si-o sea' pat 70. Chica-mi retezh,
Pe mine m'au prins Pe pämänt pich,
Si pe min' m'au dus $i io n'cr läsam
45. In poarta lui Pilat Ash pieitoare,
$i m'au rästignit $i eu mito veleam
Pe cruce de brad. 75. Mir botezämänt.
$i unde ch-mi bAteh Crestinii-or alergh
Cuie de *le De s'or botezh
50. Prin Palmele mele, $i s'or crestinà !
Prin palme, prin talpe, $i noi ne-o 'nchindm
Tare le bäteh, 80. La sfintii pärintii.
Blaj. I. Covaciu, student.

xci. Vinderea lui Isus.

Pe Hristos cin' l-a glitat?(2) 5. L-a vändut la-alui dusmani.
Leru Lerului Doamne, Dati-mi 30 de d'arginti,
luda 'n cash' i-a intrat, SA vi-1 dau, sä-I rästigniti !
hida, läcomos de bani, Hristos, dacA-a auzit,

(1) Simplul verbului Inven [?].

(2) =Dal gala, rdfius.

www.dacoromanica.ro
 72

A fugit de s'a ascuns Ingerii o 'nceput a plânge,

10. In grading sub un porn ;
$i s'a dus de 1-a adus
Pan' la casa lui Pilat.
Acolò dacd-au ajuns,
Ei sfatu "1-au sfätuit,
15. Pe Hristos 1-au rästignit :
Pe cruce de brad I-au pus,
Cu sulita 1-au sträpuns,
Sangele parau a curs ;
Ciunga.
20. Ca se varsd-atâta sânge ;
Sangele nevinovat
E päcat cä s'a värsat.
Luna 'n sange s'a 'mbracat,
Soarele s'a 'ntunecat,
25. Munfii s'au cutremurat,
Apele s'au turburat,
Pietrile s'au despicat,
luda 'n patru a crapat.
Ios. Bogdan, student.

Zori dalbe surori.

Zori, zori,zori dalbe su-
rori,
Nu gräbiti cu zorile,
Dumnezeu cu oile,
Pe fan* jidove0i.
5. Nime 'n lume nu-1 vedeä,
Numa' o. fatä de Jidov :
Sculaji, Jidovi, nu dor-
(miti,
Ca voi nici nu banuifi,
Cacova.
Cum va pasc fânefele
10. $i Ara beau izvoarele !
Fata tad! (1) a strigat,
Jidovii s'au adunat
Tot cu furci qi cu topoare,
Pe Dumn-ezeu sa-1 omoare.
15. Dar_ D-zeu, ca §i-un sfânt,
A trimes ploaie qi vânt
Si-o .ceatä pan' in parnânt,
Pe Jidovi i-a potopit.
Onigd student.

xcm. Zori.
(Variantä.)

Zori, zori, zori, Far' o fata de Jidov,

Dalbe surori ! Ea cofa in mana-a luat
Nu pc/zit/ (2) cu zorile, $i la apa-a alergat,
Ca câmpu cu florile ; 10. Fata alba a spalat
Dumnezeu cu oile $i 'napoi cà s'a 'nturnat,
5. Pe fan* jidove§ti ; Acasa cum a sosit,
Nime 'n lume nu-1 vazii, Ea din graiu a0-a grait :
(1) =Tulai = tolvaj magh. hotii!) exclamatie de alarmä.
"(2) = Greibig, Se zice i reflexiv : mä päzesc = gräbesc.

www.dacoromanica.ro
 73
Nu vedeji, Jidovilor,
15. Nu vedeji voi, orbilor,
Cum vä pasc fânajele
$i vä beu izvoarele?
Jidovii au alergat
Ciufud (Blaj.)
xciv. Trei cocosi.
Trei cocosi mândru-au
[cântat,
Zori de zita 'n rävärsat.
Iuda din somn s'a sculat,
Pe Cristos 1-a inselat,
5. $i la Jidovi 1-a vindut
Cu treizeci de bani de-
[argint.
Jidovii räu 1-au legat
Pe-o cruce albg de brad.
-- Hai, Pilate, rästigneste-1,
10. Ch" de nu li-i rästign1,
Nouä 'mpärat nu ne-i fi !
Hai, Pilate, restigneste-I !
Ba, io nu 1-oiu restigni,
Cä 'n el pAcat n'am aflat
Blaj,
xcv. Dalbä mânästire.
Colo jos pe prundul mdrii
Este-o dalbä minästire
Cu pärejii de tämiie.
In mänästire cine sade ?
5. $epte popi, septe dieci
$i pe-atnia patrierci.
Diecelul cel mai mare
Mândru clopot clätini-re,
(1) Genetiv arhaic dela oaste.
www.dacoromanica.ro
Cu securi i cu topoare.
20. Pe Dumnezeu sä.-1 omoare ;
Dumnezeu, ca mare sfânt,
A trimes ploaie si vânt,
Pe Jidovi i-a potopit.
Vasite Morariu, student.
15. Si-i singe nevinovat !
Hai, Pilate, rdstignesteli
Ba, io nu 1-oiu ea's-
[tign1 !
Nouä 'mPärat nu ne-fi !
Dar Pilat s'a supärat
20. Si rästignirii 1-a dat.
Singele pe stilp a curs
Din ranele lui ¡sus ;
Cu sulija 1-au sträpuns,
Pämint s'a cutremurat,
Stelele au Ikrämat,
Luna 'n singe s'a 'mbräcat,
Soarele s'a 'ntunecat,
Lumea toatd s'a Iniristat !
D. Scurtu.
Mare oaste se-aduni-re :
10. Inaintea octiei merg
Tri mesteri, tot mesterind
Cruce de brad ei fäcând,
SA puie pe fiul sfânt.
Inapoia oAei (1).
Merg trei fauri fäurind,
Cule de ojel fäcând,
 74

SA batà la fiul sfânt. Sângele §uroiu curgeä.

Când sus pe cruce-I suià, Maica sfântä §i sosiä ;
Cuiele i le bäteä. Cu pAharul de argint
20. Tot prin mâini si prin pi- Sângele l-a sprijinit,
[cioare SA fie de miruit,
$i prin dalbe titisoare. Cât om träl pe pämânt.
Cánd cuile le bäteä,
Rag la, Bistr.-Ms., G. Morariu.

xcvi. Intreabá sfintii.

D'Intreabä d'intreabä-si, Pe Domnul Isusu
[D9amne-o, $i ei mi I-au adus
Sfinti pe Dumnezeu : La curtea lui Pilat,
Din ce s'au fAcutu 30. De I-a rästignit
Miru si vinu, Pe-o cruce de brad.
5. Vita mirului : unde-i bäteá.
Ce mä ispititi? ! Prin tälpi si prin pälmi,
En dai corindeo! Cuie se-ajungeá,
Cä voi bine stiti, 35. Sangele pornià
Bine ca si mine ! $i-unde jos curä,
10. Dar noi sä. pleam, Ros vin se fäceä,
[Doamne-o, Lumea se-aduná,
La Ierusalim De se ospätä ;
$i sä cAutärn 40. $i unde-1 incingeä
Doamne-leo ! Pe sfânt trupul lui
Grâne de rodit, Cu-un beau de mAces,
15. Säcäri de 'nflorit, Pe uncle ajungeà,
Oarzele de coapte, Carnea-i culega,
En dai corindeo! 45. 5i-unde jos cildeä
Coborim la linä, Ro§ grâti se fäce5. ;
La linä o fântând Lumea se strângeä,
20. En dai corindeo, Bine se hränià.
$i apa sä bem $i unde-i punk
$i sä hodinim, 50. Pe sfânt capul lui
Pân am hodihRit, Cununä de spini,
Cânii de Jidovi De räi märdcini,
25. TO cd Când se apAsà,
Numa prinsu Sudoarea curä,

www.dacoromanica.ro
 75
55. $i unde jos pica,
Sfânt mir se fäcea,
Lumea s'adurià
Sorostin.
xcvii. Jos, pe mare 'n jos.
(Colinda
Colo jos, pe mare 'n jos,
Domnu, dai, Domnului
[Doamne !
Vine-o neagrä corabie
Incärcatä, 'mpovdratá
5. Tot de cânii de Jidovi,
Aducând pe Dumnezeu
Incuiat In stan de piaträ.
Colo sus, pe mare 'n sus
V ine o dalbä corabie
Bdgdu.
xcvm. Crestinii.
La cea mänästire mare,
Ho, Leru-i, d'ai, Doamne !
Scrisu-i mare lucru tare(bis),
Scrise-mi-s nota altare.
5. In altare
Jos pe mare
Slujba sfântä.
Cine-o cântä ?
Cânt-o notiä popi bätrâni
10. $i cu noug diecei.
Gräl popa cel bätrân
Cut.
www.dacoromanica.ro
De se boteza
$i se 'ncrestina.
1. Bian, student.
10. Incärcatà, 'mpovoratá
Tot de sfinti si de ingeri.
Când de stan s'apropiat,
Stan In patru a crepat,
Domnu la ceriu s'a 'neiltat!
15. S'a 'nälfat Domnul la ceriu
Printre sfinti, printre Ingeri,
Sus la poarta raiului
De-a direapta Tatalui.
T. Feledean, comunic. Vet, Cripn.
CAtre-un diecel mai mic
Dä in toacA de tri-ori
Si 'n clopot In tri stârnp'äri,
Sä räsaie soarele
Pe toate hotaräle ;
Sà räsaie, sä sclipeascä,
Pe Jidovi sä-i potopeasca.
Sä rätnaie crotinii,
Cä mai cred la Dumnezeu
Cu lumini si cu prescuri
$i cu dalbe 'nchinäciuni !
I. REIP;Ico, student.

xcix. Haida frate.
Haida, frate, haida, dragA,
Sä facem cask' de piatrA,
Ca moartea sä nu räsbatä.
CA din casA luminoasä,
5. Duce 'n groapa 'ntunecoasd.
Dar' acolo cini ceteste ?
M a ica-s fan tä Preacuratä,
C'un fiut micut in bratA.
Fiutu 'ncepe-a scâncl :
10. NiaicasfântA a-1 opAci :
CraifalAu (Tarnava mid.)
c. Coräbiile.
Colo'n susu, mai in susu,
Hoi Leroi Ler Doamne !
Vine-o neagr5.- corabie
IncArcatA 'npoväratA,
5. Tot de Jidovi de cei rAi,
Dumnezeu incä 'ntre ei.
Tot îl bat si-1 chinuesc
Si pe cruce-1 rAstignesc,
Tot pe crucea bradului ;
10. Pun cununA 'n capul lui
Din clenglle (1) spinului.
Colo jos, pe mare 'n jos
Vine o dalbd corabie
IncdrcatA, 'mpovAratä
15. Tot de sfinti de cei mai
[sfinti,
Si de negri cAlugAri.
Chinee$.
(1) Crengile.
www.dacoromanica.ro
76
Taci, fiutule, nu plânge,
CA s'au sculat 0g-dull
Set' omoare crotinii!
DA-mi, máicuto, cheile,
SA descuiu odAile,
SA-mi ieau mäturicea 'n
[mânä,
SA mätur cu ea pämântul,
PAmântul de gunoièle
Si ceriul de negurèle !
Liv. Aluman, student.
Felice de cei postelnici
Cari-mi postesc posturile
Si-mi ajunA ajunurile :
20. Posturile le postesc
LAturghii Inch' cinstesc ;
LAturghii i pArästase,
Cum se duc de veseloase
Inaintea Domnului
25. Ca firutu grâului.
0, vai de cei nepostelnici,
Care postul nu-1 postesc,
LAturghii cA nu cinstesc,
LAturghii si pArAstase,
30. Cum se duc de obidoase
Inaintea Domnului
Ca si pleava grAului
Dinaintea vântului.
G. Florea, coniunic. de Aron Jgnat, st.
 77
La masä.
Nimerim In astA cad
La-aceastd cinstitA masA,
Da la masà cine sede ?
Sede Domnul Dumnezeu,
5. linpreunA cu sfinti de-ai
In al 2-le corn de masA
Sede-mi, Doamne, cine-mi
Nede,
Sede Ion SAntion ;
In al 3-le corn de mash'
10. Sede-mi, Doamne, cine-mi
[sede,
Sede Petru SAn-Petru ;
In al 442 corn de masA
Sede-mi, Doamne, cine-mi
[sede,
Sede-mi da jupAnul gazdA.
15. Tot inchiná c'un pAhar,
C'un pAhar galbin de aur,
Tot inchinä si primescu
$i pe Domnul pomenescu.
Spätac.
Vânätorii lui Cräciun.
Umblä, d'umblä, ce miii
Limb Iá?
VAnAtorii lui CrAciun
Lerui Doamne !
Zi de varA, Ora 'n sarA,
5. $i nimica nu vAnarA,
Lerui Doamne !
Undu-i colea cAtrà sarä,
Da vanarA-un puiu de Ina,
Lerui Doamne !
(1) = Sfdr,situl.
www.dacoromanica.ro
Petru din graiu Itni grAiA
20. Spune, Doainne, adev Arat,
CA destul te-am intrebat
CAndu-i coada veacului,
SfArsitul pAmântului,
Concenirea(1) gr;lului ?
25. Gräl Domnul Dumnezeu :
Lasà, Petre, cä-fi-oiu
[spune,
Semne pe ceriu Iti voiu pune ;
Si iacd, Petre, ti-oiu spune :
CAnd a da fecioru 'ri tatA,
30. Fata mare 'n maicA-sa-re,
Finu-so 'n nAnasu-so,
Fing-sa 'n nAnasa,
Atunci Ii coada veacului,
Sfàrsitul pAmAntului.
35. Luna se va 'ntunecA,
Stelele toate-or pick
Soarele s'a 'mbrAcA 'n sAngel
Ingerii-or Incepe-a plAnge.
Aur Aron, student.
Da-1 tot bat si intreabâ
Spune, spune, puiu de
[Ina,
10. Cându-i coada veacului,
Sfarsitu1 päinântului ?
Vine mama puiului :
Ce-mi tot bateti pumu1
mieu?
Da-1 batem si-1 Intrebärn
15. Cându-i coAda veacului,
 78
Sfärsitul pämântului ?
Când a da fecioru 'n tatd,
Fata mare 'n maicä-sa-re,
Ciuguzel.
cm. SfArOtul lumii.
0, tu Doamne, bine stii,
Cându-i sfârsitul lumii,
In patru cornuri de lume
Vii si mortii sä se-adune !
5. Sä se-adune 'n Vifleim,
Unde-a fost Adam dinaiu,
Pe la puntea raiului,
Algrnor.
aw. NAvoda0i.
Pe marginea märii (bis),
Lin vântule, lin vântule lin
[de varà !
Mergu-mi noud nävodasi
Impletind la nävod verde.
Impletirä, nu-1 gätirä,
5. Pe cea mare-1 aruncarä
5i nimica nu aflarà ;
Fär' un puiu de Iudisoarä,
Tot 11 bat si mi-lintreabA :
Cându-i coada veacului,
10. Sfärsitul vileagului ? (1)
Vine maica puiului
cv. Nouà nAvodai.
Colo josu, mai in josu,
Colo'n sesul cel frurnos,
Suntu-m 9 ngvodasi,
(2)
www.dacoromanica.ro
Finu-so in nasu- so,
20. Finä-sa in na0-sa,
Atunci se gatà lurnea
Eman. Irimie, student.
CA-i ca firul paiului,
Ca firul crepat in patru,
10. Acolo sä vezi päcatul !
Omul care-i päcätos,
Cade de pe punte jos,
Cade pe tn stan de piaträ,
Nu mai vede lumea 'ndatä.
Eng. Pusca.,5, student.
Din picioare scdparând
5i din gurd foc tipâri,d :
Ce voi bateti fiul mieu?
15. Cä elli mic, nu sti spune ;
Cându-i coada veacului,
Sfärsitul vileagului ;
Dar io you'd spune-voiu,
Când Ii coada veacului,
20. Sfärsitul vileagului :
Când a da ficior in tatä,
Fatd mare'n maicä-sa-re
Finu-so'n nänasu-so,
Find-sa in nasá-sa
Cornunie. At. Trif, student,
Impletesc nAvoade verzi,
Impleti Luni si'mpletl Marti,
Impletl Miercuri toatä ziva ;,
 79

CAndu-i Joi In prAnziil mare, Mare ludal) s'a ivit.

Ndvoadele le gAtarä
$i pe mare le-aruncarA,
10. Dar nimica nu-mi vAnarA,
Le-aruncarA a doua oarä
$i nimica nu-mi vAnara.
Le-arunoarä a treia oard
Si-mi vAnard un puiu de IudA.
15. Uite'n sus si uite'n jos,
Uite'n sus spre räsärit,
Uite'n jos cäträ sfintit,
Ciunga.
Ce-mi bateti voi fiul mieu,
20. C'ala-i mic, nu vä sti spune,
Dar eu \rota spune-v'oiu,
CAndu-i coada veacului,
SfArsitul pämAntului :
and s'or pArl frati cu fratii,
25. Ficiorii cu tätânii,
Fetele cu maicile ;
C'or fi vii pe toate väi
Si-or fi morti pe toate gropir
los. Bogdan, stud.

Nouä NAvodari.
Colo'n josu, mai in josu SfArsitul pätnAntului ?
Sunt doi codri negri mari, Vini mama puiului
Hoi Leroi, hoi da Leroi ! Din picioare scäpdrAnd
Si cu nouä nävodari, 20. Si -din gurä foc tipAnd :
5. Impletesc indvodesc. Ce bateti voi puiul mieu,
Le'mpletirä, le gätirä, Cà e lud (2) si e Goland (3)
Jos pe mare le-aruncard, 5i- i tinär nepriceput.
$i nimica nu vAnarä. CA kt vouä spune-v'oiu,
Le-aruncarA-a doua oard, 25. CAndu-i coada veacului,
10. Si nimica nu vAnarä ; SfArsitul pämântului :
Le-aruncarA- a treia oat-6, CAnd a da ficioru 'n tata
Si vAnarA.un puiu de Iudä. $i ficuta In maicuta
$i tinerii mi-1 bäteau, $i finutu 'n nändsutu
13ätrânii mi-1 ispitiau : 30. Si finuta 'n nänäsuta,
15. Spune, spune, puiu de IudA, Atunci Ii coada veacului,
Cându-i coada veacului, Sfiirsitul pAmAntului !
Observ. refrenul se repetA tot la al 2-lea vers.
Vorbele : ficu(a, finutu, finuta se rostesc cu ci= fi : ci-cuta
cinutu, cinut a.
Teius. Ion Bescheri.

(1) luda eel mare, tatäl puiului.

(2) = Prostu!, simplu.
(3) Nebun, prost.

www.dacoromanica.ro
 80

cvii. De n'ar fi gre§it Adam.

De n'ar fi gresit Adam,
In pAcate nu eram ;
Da Adam, dad-a gresit,
In päcate ne-am trezit.
5. Rupse Domnu de-a gräl :
Mergi, Adame, dela mine,
Cä n'ai fäcut nici un bine !
0, Doamne, pentru o
[gresea1ä,
onfaläu.
Mä scosesi din raiu afarA.
10. Bucuros, DOamne, as iesl,
Dar nu mä pot despärtl
De mirosul florilor,
De svonul albinelor,
De para fAcliilor,
15. De fumul tiimAelor !
I. Copacean, student.

cvm. Scaun de judet.

Colo 'n susu, mai In susu,
Sus In poarta ceriului,
De-a direapta Tatälui,
Este-un scaun de judet.
5. Dar' In scaun cine sede ?
Sede mos-de-mos Adam,
Cam pe cArjä rAzAmat,
De-1 juded Dumnezeu :
Stii tu, Adame, ori nu stii :
Craifaläu. Un feciorscrisä de Liv. Illurean, student.
0 variantä Incepe a§à:
Domnului mieu !
Sus In poarta ceriului,
De-a dreapta Tatälui,
Jilturi scrise (2),
5. Mese 'ntinse ;
Da In jilturi cine sede ?
$ede Adam, mos bAtrAn,
De 1 judecä Dvmnezeu :
$tii, Adame, ce ti-am spus,
Oräsia-Mures.
10. Märu-'n gurä 1-ai sfärmat,
Rdu trupu s'a 'nveninat !
El de-aici s'a luat
Pe marginea raiului,..
Dacd 'n raiu nu 'lid 'ndu-
[rai,
15. Cä io 'n tine-am contenit (1)
Ca albina 'ntr'un oprit !
10. Când In raiu slobod te-am
pus :
Nimica nu ti-am oprit,
Numai pomul raiului,
Din äla sA nu mánânci ?
Iesi afarg-acum din raiu !
15. Iesire-as si nu nil 'ndur,
De dulceata raiului, etc.
Liviu Anghel.

(1) Am avut bine ca inteun contenit(oprit); asemänareodela vitele duse la

päsune in contenit. Ca albina care areflori destule inteun aoprit».
(2) Frumoase tea scrise», sau azugrävite».

www.dacoromanica.ro
 81

Judecata lui Adam.

A cui sunt aceste curti,
Aste curti, aste päluti (1),
Ask nalte, minunate,
De Domnul sfânt läudate ?
5. In mijlocul curtilor
Este-o mask' de mAtasä,
Spre desfätare aleasd. , Scrisä-i raza soarelui ;
Da la mash' cine sede ?
$ede rnosu nost' Adam
10. In cârjä rdzAmat,
De Dumnezetr judecat
Pentru greul sAu pAcat.
In al doile corn de masA
Sede-mi Ion Sântion,
15, NAnasul lui Dumnezeu.
In al 3-le corn de mask
Copand.
$ede-mi Petru, sfânt San-
[Petru.
Da 'n al 4-le corn de mask
Sede gazda, cest orn bun,
20. C'un 'Altar galbin de aur.
In fundul päharului
In toarta päharului
Scrisu-i spicul grâului ;
25. In buza pdharului
Scrisä-i floarea vinului ;
$i acest pAhar frumos
Il cinsteste lui Hristos,
Care- acuma s'a näscut
30. Din veci fdrA inceput.
Val. Sandru, stuCent.

CX. Raiule, grádiná dulce.

Raiule. grädind dulce,
Dela tin' nu m'as mai duce,
De mirosul
De bojul albinelor,
5. De fumul tämâielor,
De para ! (2)
GrAl Domnul cu mänie :
Du-te, Adame, dela mine,
Cä te-ai scäpat de cel bine.
10. Meri din raiul cel frumos,
Pe pämântu 'ntunecos !
Lash' raiul cu dulceatA,
Ciunga.
Du-te pe pämänt cu ceati !
Oh ! Iovä, poamä amarä,
15. SA iesim din raiu afarA !
Oh, vai, serpe din pustie,
Ce-mi fäcusi acurna mie ? !
Fire- ai , serpe, arghis.1 :
Unde te-or gäsi durmind,
20. Capul sä-ti fie sdro bit ;
$i pe mine sA mA 'ngroape
La päräul Geanului,
Apa Iordanului.
Jos. Bogdan.

(1) peilug=palute, palate.

(2) =
Vida, Colinde din Ardeal. 6

www.dacoromanica.ro
 82
ma. Joacä Petru.
$i joad, joad Petru 'n
raiu ; j
$i strig4 un frate de-alui
[Petru :
Petre, Petre, frate al mieu,
Fd-mi si mie. loc in raiu !
5. Loc in raiu cu mine n'ai,
Cä pân' ce-ai fost tu pe
[pämânt,
Loc in raiu nu ti-ai g'ätit ;
a mi-ai fost birdu (1) sätesc,
Pe geizdaci (2) ii omeniai,
10. Pe sáraci ii odriai !
$i strig4 o sod de-alui
[Petru :
Petre, Petre, frate al mieu,
Fä-mi si mie loc in raiu !
Silvawl rom.
mi. Petru In raiu.
Primblä-se Petru prin raiu,
Primblä'n sus si primblä'n
[jos,
Raiul lui ii luminos.
Da nime nu mi-1 vedeä,
5. Fär' d'o maid, ce-si d'aveä.
Maica din gud gräiä :
Petre, Petre, Maid Petre,
FA-mi si mie loc in raiu,
Loc in raiu, lângä al Mu,
10. Lângä-al tdu e ca si-al täu !
Petru din graiu ii gräià :
(1).= firimar.
(2)= avuti, ON:rag.
(3) Rugaciuni.
www.dacoromanica.ro
Loc in raiu cu min' tu n'ai,.
15. 134n4 ce-ai fost pe pâmânt,
Loc in raiu nu ti-ai gätit ;
C6 mi-ai fost tot crâsmäritä,
Si mi-ai bägat apd 'n virt
Si-ai luat banii deplin !
20. $i striga rnaid-sa lui Petra:
Petre, Petre, fiul maichii,.
FI-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu cu min' tu ai,.
C4 pan' ce-ai fost pe pämânt,
25. Locu 'n raiu ti I-ai gätit..
Când era Simb4tä sara,
Lucrurile le läsai,
$i de prescuri te-apucai ;
De prescuri si de lumini,
30. $i de mari tachinliciani (3)._
I. Boldea.
Cum, drag4 maicä, face-
[ti-as ?
Pan' ai fost pe ceea lume,.
Crismäritä fostu-ti-ai,
15. Cupe mici tinutu-ti-ai,
Loc din raiu pierdutu-ti-ai !.
Primblä-se Petru prin raiu,.
Primblä'n sus si primblä'n
hos,,
Raiul lui e luminos ;
20. Nime'n lume nu-1 vedea,
Far' d'un tatä, cell. d'aveä.
C
 83
Tatäl din graiu ii gräià :
Petre, Petre, taicä Petre,
Fa-mi i mie loc in raiu,
25. Loc in raiu, langa al tau,
Langa al täu e ca si-al tu !
Petru din gut% gráià :
Cum, drag taica, face-
Pan' ce-ai fost pe ceea lume,
30. Biräu mare fostu.ti-ai,
Bani cu strâmbu luatu-ti-ai,
Pe saraci hulitu-ti-ai,
Loc in raiu pierdutu-fi-ai !
35. Prim blä-se Pe tru prin raiu,
Primblä'n sus si primbla'n
[jos,
Raiul lui e luminos ;
Nime'n fume nu-1 vedea,
Far' d'o sofa ce-si d'avea.
40. Sora din gull gräià :
Petre, Petre, frate Petre,
mie loc in raiu,
Loc in raiu Iângä al täu,
Lânga-al täu e ca si-al tau !
45. Petru din gurä gräia :
Cum, drag sora, face-fi-as,
Clopotiva (Hateg).
cxm. Petrea'n raiu.
(Varianfl.)
Petrea in raiu s'a radii (1)
Bucinând si trâmbitând.
Nime'n lume nu-1 aude
Numai singur tata-säu.
5. Tata-säu din graiu gräià :
(1) =filecat, fiornit.
(2) = pe mine.
www.dacoromanica.ro
Pan' ai fost pe ceea lume,
va mare fostu-ti, ai,
Garduri mari saritu-ti-ai,
50. Loc in raiu pierdutu-fi-ai f
Primbla-mi -se Petru'nraiu,
Primblä'n sus si primbla'n
[jos,
Raiul lui e luminos ;
Nime'n lume nu-1 vedea,
55. Fär' d'un frate, ce-1 d'ava,
Frate din gura-mi grdia :
Petre, Petre, frate Petre,
Fa-mi i mie lac in raiu,
Loc in raiu, langa al täu,
60. Langa-al tau e ca si-al tau !
Petru din gurä graia :
Cum, drag frate,face-fi-as?
Pan-ce ai fast in ceea lume
Ti-ai pus stâna langa drum ;
65. Cali drumari cá i-or trecut,
TO la tin' s'or abätut.
Cu brafiza i-ai hating,
Cu lapte i-ai adapat,
Loc in raiu fi-ai cäpätat I
70. $i- o cantam si-o colindam
$i la gazda ni-o 'nchinäm !
A. Ionaf.
Petre, Petre, sfant San-
[petre,
Du si mine(2) 'n raiu cu tine !
Bucuros, tata, te-as duce ;
Dar cat in Iume fi-ai trait,
 84
10. Loc In raiu nu ti-ai
Tot birdu (1) sätesc ai fost,
Si portia (2)-ai scos prea
[gros ;
Dumnezeu cd te-a väzut,
Loc in raiu nu ti-a fäcut !
15. Petrea'n raiu s'a rdduit (3)
Bucinand i trambitand.
Nime'n lume nu-1 aude,
Numa' dulce maid-sa.
Maid sa din graiu gräià :
20. Petre,Petre, sfant Sanpetre,
Du si mine'n raiu cu tine !
Bucuros, maid, te-as duce,
Dar' cat in lume ti-ai träit,
Loc in raiu nu ti-ai gätit:
Ghirisul rorn.
cm. Sub poalele ceriului.
Sub poalele ceriului
De sede, Doamne, mai sede,
sede-mi Petru sfant Sanpetru.
Vine tatäl lui Petru :
5. Petre, Petre, fiul rnieu,
Fd'-mi i mie loc in raiu !
Loc in raiu cu mine ai ;
Cat ai trdit pe pdmant,
Loc in raiu cä ti-ai gätit !
10. Vine mama lui Petru :
Petre, Petre, fiul mieu,
Fd-mi i mie loc in raiu !
(1) primar.
(2) =darea.
(3) = rah`, v. m. s.
(4) --- zdsite.
(5)=--coadele, gozurile ce cad din ciur.
(6) = rnirosul.
(7) =glasul, verstd.
(8) = efiistat de mo,sie dornneascd.
www.dacoromanica.ro
25. Tot lucrul ti 1-ai lucrat
Cu säracele din sat,
plata nu li-o ai dat,
Fär' zdpsitele (4) din sate
Si-ai zis, maicà, cd-s plätite,
30. Si poinile (5) de sub ciur,
Si-ai zis, destul.
Dumnezeu, cä te-a väzut,
Loc in raiu nu ti-a fäcut !
Raiule, grädind dulce,
35. Dela tin' nu m'as mai duce,
De-aninosul (6) florilor,
De fumul tämaielor,
De glasul päserilor,
De gersu (7) ingerilor !
A. Blaga.
Loc in raiu cu mine ai ;
Cat ai trait pe pämant
15. Loc in raiu cä ti-ai gätit !
Vine fratele lui Petru:
Petre, Petre,frate al-mieu,
Fä-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu cu mine n'a i ;
20. Cat ai trdit pe pänfant,
Loc in raiu nu ti-ai gätit.
C'ai fost tot birdu
[domnesc, (8)
Pe graci i-ai särdcit,
 85
Pe bogati i-ai getzdilcit (1).
25. Vine soru-sa lui Petru :
Petre, Petre, frate al mieu,
Fa-mi si mie loc 'in raiu!
Loc 'in raiu cu mine n'ai ;
Cat ai trait pe pamânt,
Ciunga.
cxv. Taica Petrului.
Striga-si taica Petrului :
Petreo, Petreo, drägut
[Petre,
FA-mi si mie loc in raiu!
Loc in raiu, Ca' tu nu ai.
5, Mult ai fost pe acest
['Damara ;
_Turd mare (4) cat ai fost,
Legiuri stâmbe ai tinut ! 25.
Striga-si maica Petrului :
Petreo, Petreo, dragut
[Petre,
10. Fä-mi si mie loc In raiu!
Loc in raiu tu, mama, n'ai.
Mult ai fost pe acest pamânt,
Lucru in sat Ca' ti 1-ai dat,
Si plata n'o ai mai dat !
15. Striga-si sora Petrului :
Petreo, Petreo, dragut Petre,
Fa-mi si mie loc in raiu!
5orostin.
(1) .--.. imbogätit.
(2) =---- crismäritä, birtäsitä.
(3) , ai crestat fals pe rävas.
(4) Ajutor de primar.
www.dacoromanica.ro
30. Loc 'in raiu nu ti-ai gatit.
C-ai fost tot täglideirigt (2),
Când ai dat vinu 'n credinta,
Lemne strâmb e aicrestat (3),
Masurile le-ai stricat,
35. Banii deplin i-ai luat !
los. Bogdan, student.
Loc in raiu, ca tu nu ai
Mult ai fost pe acest
[patnant ;
20. Crismarita, cd mi-ai fost,
Mäsuri strâmbe ai tinut
$i ai bagat apä in vin
Si-ai luat plata deplin !
Striga-5i fratii Petrului :
Petreo, Petreo, drägut
[Petre,
Fl-mi si mie loc in raiu ?
Loc in raiu tu, frate, ai.
Mutt ai fost pe acest
[pamant ;
Päcurariu la oi ai fost,
30. Ti-ai pus stana langadrum ;
CO drumari pe drum
[treceau,
TO la tini se dedulceau,
$i pe toti ii miluiai !
I. Bian, student.
 86

cxvi. Sus In poarta raiului.

Sus in poarta raiului,
De-a direapta Tatälui
Sede-mi lovic (1) rAzAmat
Pe nouä scAnduri de brad.
5. Vine tata lui Iovic,
Mai departe 'ngenunchind,
Mai de-aproape se rageind:
MAI, Iovic, fiutti (2) tatii,
FA-mi si mie loc in raiu !
10. Loc In raiu
Tu, tatA, n'ai,
CA pan' ai fost pe pämAnt,
Tot (3) bireiu la sat ai fost,
Pe säraci tare i-ai tras (4),
15. Pe bogat
Tu 1-ai läsat !
Vine mama lui Iovic,
Mai departe.'ngenunchind,
Mai de aproape se rugAnd :
20. MAi, Iovic, fiutu mamii,
FA-mi si mie loc in raiu!
Loc in raiu
Tu, mamä, n'ai,
Cisteiu-rom.
CA pdn' ai fost pe pAmAnt,
25. Tot crismärif A mi(5)-ai fost
$i la bogati cá le-ai dat
Tot vin row pipArat,
Tar la säraci cd le-ai dat
Vin cu apA arnestecat !
30. Vine-un frate a lui Iovic,
Mai departe, etc., (ca mai sus)
Loc in raiu
Tu, frate, n 'ai,
C'd pän'ai fost pe pámAnt,
35. Tot cu bAta 'n drum ai stat,
Ce ai gAsit,
Ai omorit !
Vine sora lui lovic
...[ca mai sus]
Loc in raiu
40. Tu, soro, n'ai,
CA" pAn' ai fost pe pämAnt,
Tot . . VA si da mi-ai lost,
Garduri multe särit-ai,
Locu'n raiu pierdutu-l-ai I
Nic. Mar:es, preut.

cxvii. Sus In poarta raiului.

(Varianta celei precedente.)

Sus in poarta raiului, $ade Jovis (6) räzämat

De-a direapta TatAlui, Pe nouä scancluri de bract.

(1) Diminutiv din .1-ovu, ca din Nonu, Nonic s. a. Intr'o variantá din Tam-
pAhaza gisim numele lovis, ambele aceste se dau lui S. Petru.
(2) In pronuta locald : l'ut`u.
(3) In pronunta localä: Mt.
(4) Se zice a-1 trage (bani)=a-/ pecieftsi in bani, a-i stoarce bani.
(5) Dativ etic.
(6) In col. prececlenta din Cisteiul roman se zice Jovic. Care-i textul origi-
nal,n'am putut aflà.

www.dacoromanica.ro

5. Vine tatAl lui Iovis,
De departe 'ngenunchind,
$i de aproape rugand :
Iovis, Iovis, dragu tatii,
Fä-mi si mie loc In raiu !
10. Loc in raiu
Tu, tatä, n'ai,
Cäci cat ai fost pe pämant,
Tot birdu sätesc ai fost,
Pe säraci i-ai necäjit,
15. Pe gazde(2) i-ai boghfit,
$i iadul cA 1-ai gäsit !
Vine mama lui Iovis,
De departe 'ngenunchind,
$i de aproape rugand :
.20. Iovis, Iovis, dragu mamii,
Fg-i §i mamii loc in raiu !
Loc in raiu
Tu, mamä, n'ai,
TamOhaza (Aiud).
luda 'n raiu.
Sub ceriu-si de räsärit,
Domnului Doamne,
FrumoasA mash' e 'ntinsä ;
Dar la mask' cine sede ?
5. Sede-mi Domnul Dumnezeu
Tot cu sfinti in jurul säu.
$i de lume ei vorbiau,
De San-Petru pomeniau.
Nici cuvantul nu-1 gätarä,
10. San-Petru se arätarA.
Cu paharul i-a intins,
Ins4 Petru n'a primit,
CA el a fost necäjit.
Dumnezeu din graiu gräl :
(2) = bogati, avuti.
www.dacoromanica.ro
87
CAci, cat ai fost pe pämant,
25. Cu säracii ti-ai lucrat,
1-nip numai le-ai dat,
$i iadu cä. 1-ai aflat !
Vine sora lui Iovis :
Iovis, Iovis, frate-mieu,
30. Fd-mi i mie loc in raiu !
Loc in raiu
Tu, soro, n'ai,
CAci cat ai fost pe pämant,
Nouä fete-ai oträvit
35. $i iadu 1-ai dobandit !
Vine frate lui lovis :
Iovis, Iovis, frate-mieu,
Fä-mi i mie loc in raiu !
Loc in raiu
40. Tu, frate, ai,
CAci cat ai fost pe pämant,
Cu tofi bine te-ai avut !
Laurian Maior, student.
15. Ce esti, Petre, necäjit?
$i San-Petru räspundea :
Doamne, .Dumnezeul
[mieu,
Am scäpat de-am adurmit,
luda cheia mi-a furat
20. $i in raiu cal s'a bägat,
Multe lucruri si-a luat :
Luä luna cu lumina,
Soarele cu razgle,
Scaunul de 'mpäräfie
25. $i Will de vitejie !
Dumnezeu din graiu grAiä
 88

Cari din sfinti se va aflà, 40. Dupa Iuda pan' la iad,

Lucrurile-a le 'nturnà
Atunci sfintii au tAcut,
30. Ca.. de luda s'au temut.
Apoi Ilie-a venit,
Cätre Domnul a grAit :
Doamne, Dumnezeul mieu,
Dä-mi mie ce-oiu cere eu !
35. Dumnezeu din graiu gräià:
Mergi, alegeti tot p' ales !
$i Hie si-a ales
Träsnet, fulger tot p'ales.
$i apoi 6' a plecat
Ciopotiva (Hateg).
Tot tränisnd i fulgerând
$i in sbiciu de foc pocnind.
Iuda, când Il auzià,
Sta in loc i amorta.
45. Dar Ilie l-a luat
$i cu lantu I-a legat,
Lucrurile i-a luat
$i in raiu cä le-a bägat
De dreptii s'au luminat
50. $i strâmbii s'au supärat..
5i-oicânta'm §i-o colinam,
$i la gazdä ni-o 'nchinäm
A. Iona.2.

CX1X. luda 'n raiu.

(Variantà.)
Sus la vita vinului, C'a intrat Iuda in raiu,
La umbra gutâiului, Ltiä luna cu lumina,
Un' prânzeste Dumnezeu 15. Soarele cu razele,
Cu toti sfintii 'n jurul säu, $i gäleata de botezu
5. Vine Petru, sfânt Sânpetru $1 scaunu de judetu !
C'un cAlut albut de flori ; Nu fii, Petre, supärat !
Darä nu-i albut de flori, Care dintre sfiinti s'a aflà
Ci e albut de sudori. 20. Sä se clued, sd le- aducä?
Bun prânzu, Doamne, la Oral Sfânt Ilie
voi ! D4-mi, Doamne, armele
10. Hai, Petre, la prânz cu noi ! mie,
N'am vint, Doamne, sä C'oiu tfäsni fulgera,
(pränzesc, $i Iuda s'a späimânta,
C'am venit sä-ti povestesc 25. Toate'n raiu mi le-a bAga !
Abrud. N. Lmoar.
cxx. luda 'n raiu.
(Variantä din Sâncel I. Blaj.)
Sus la vita vinului, 5. Nimerl Petru Sân-Petru.
La umbra gutâiului, Hal, Petre, cunoi la prânzt
Und' prânzeste Dumnezeu, N'am vint, Doamne, sä
Dumnezeu cu sotu-säu, prânzesc,

www.dacoromanica.ro
 89

C'am vint sA ma' jäluesc, CA oiu lua biciu 'ntr'o mAnä

CA rni-o tunatluda 'n raiu ;
10. Ce-o fost bun, tot a luat,
Ce-o fost räu, tot o läsat !
Nu te, Petre, supdrA,
5i-oiu träsnl fulgerà
15. Iuda 'n raiu s'o spAimAntà,
Ce-o fi bun, tot o lAsA,
Ce-o fi rAu, tot va luä !
Scrisä de G. Boldea.

cxxi. luda 'n raiu.

(Variantä de pe Tarn.-mare.)

Sus la vita vinului, CA io-am vint sä tAnguesc

La floarea smochinului,
Un (1)prAnzeste Dumnezo,
Dumnezo cu sotu-so,
Nirnereste sfAntu Petru
Cu cal alb, tot asudat.
Nu-i asudat de sudori,
Da mi-i 'mpodobit cu flori,
Tot cu flori i cu ghiori (2).
El din graiu cä mi-si gräià
Bun prAnz, Doamne, pe la
[prAnz !
Haida, Petre, sä-1
[prAnzim !
Numai, Doanme-ti
[multämim (3),
CA io n'am vint (4) sä
prAnzesc,
Frâua Tarn.-mar e.
Scrisä din gura unui plugar de I. Dopft, student_
Iuda 'n raiu cä a tunat,
Ce-a fost bun, tot a luat
C'o luat luna cu mAna, (5).
Soarele cu razele !
Petre, nu te späimAntà,
CA ti-oiu da un biciu de foc,
Sä pogneA(6)camla mijloc,
Cà Iuda s'a spAimAntà,
Ce-o luat, tot va lAsk !
Si noiumblAm i colindäm,
Frumos gazdii i-o Inchingm,_
I-o Inchindm cu sän Mate..
CA si gazda ne-a cinstl
C'un colac de grâti curat,
C'o pecie de porc gras,
5i c'o gurd de vinars.

(1) = unde.
(2) viori, viorele.
(3) = multumesc, cum se aude In uzul vulgar, passim.
(4) = venit; formä obisnuitä la poporul fled carte.
(5) v. s. z. cu lumina.
(6) Vulgar 1. d. pocnesti.

www.dacoromanica.ro
 90

wool. L a mijlocul Ceriului.

La mijlocul ceriului Curnu-i legea raiului,
Mare haldi (1) adunatd, 25. $i raiul 1-a 'ntunecat,
Tot de sfinfi da cei mai Curnu-i legea iadului !
[sfinfi. Gen Domnul Dumnezeu :
Vine sfântu Harhanghelu Mäi Ioane, Sântioane,
5. Tot trásnind i fulgerând ; Mare-mi esti, pufin pri-
De departe-a fulgerat, [cepi !
Si de aproape-a genunchiat 30. Mergi, iea sbiciul cel de
$i din gurd a cuvântat : [foc
Bunä halcd, sfinfilor, Si träsneste 'n tri locuri,
10. Ce vorbifi si sfätuifi In tri locuri, in tri chipuri,
$i pe Domnul pomenifi, Cä luda s'a spdimântà
Pomenifi-I si nu-1 stifi ? Si ce-a luat, tot va da.
Tu sezi, Doamne, 35. Da-va luna cu lumina
[prânzesti, $i soarele cu razdle
$i raiul nu fi-1 grijesti, $i scaunul de judef
15. Iuda 'n, raiu cà mi-a tunat, $i cäldarea de botez
Ce-a fost bun, tot a luat : $i cheile raiului ;
Luä luna cu lumina, 40, $i in raiu cd le-a bägd
Soarele cu razdle $i raiul s'a lumind,
Si scaunul de judef, Cumu-i legea raiului ;
20. $i cAldarea de botez $i iadul s'a 'ntuneck
$i cheile raiului ; Curnu-i legea iadului !
$i in iad cä le-a bägat 85. Si-o 'nchiram spre sänd-
Si iadul 1-a luminat, Rate !
Flget. Vas. Trif.

Fericea-mi.
Fericea-mi de el, Do amne 5. Mär dulce 'nflorit
[leo ! Cu flori de d'argint,
Cum Parn ferecat Cu mere de aur.
Mai bun loc i-am dat : Când boarea boriti(2),
In mijloc de raiu Merele cdcled,

(1) halce1---sgomot, gälägie.

(2) ---= adid.

www.dacoromanica.ro
 91

10. Domnul le strAngeä La frati, la nepoti,

$i le dImpArtià Pe la noi, la tot!.
M. Decea. Em. Pop.
cxxIv. Ferice-om de el.
Ferice-om de el-otn, Merele-au cäzut,
Cä 1-ai fericit Dumnezeu a venit
$i 1-ai däruit Din graiu si-a grAit :
C'o casà, c'o masA. Cin' te-a däruit ?
La mijloc de masä 15. Drag Domnul Hristos,
5. Märu-i rAsärit, CA i-o mânecat
Frumos d'inflorit Pe grele 'ntunereci
Cu flori de d'argint, La sfinte bisereci,
Mere le de d'aur. Tot cu luminèle
10. $i-un vânt a bätut, 20. $i cu prescurèle !
Craifaldu (Tarn. mica.) Liv. Muresan, student.

CX XV. Ferecan de el.

Ferecan de el ! 20. Plug vânät cu boi,
Ca. bine 1-o ferecat Plugari amândoi !
$i bun loc i-a dat : Da tu ce ti-ai dat,
La mijloc de raiu De ti-ai d'apucat?
5. La masd galbinA. Da io cä mi-am dat
Imprejur de mag 25. De mi-am d'apucat
Jinturi (1) de mdtasä ; 0 turmä de oi,
Deasupra pe mash' Ciobanii-amândoi !
Un mär märgärit Da tu ce ti-ai dat,
10. Vândt d'inflorit. De ti-ai d'apucat?
Boarea când boria, 30. Da' io CA mi-am dat,
Märu-mi clAtink De mi-am d'apucat,
Merele-mi picA. La sfinte dumineci,
Boieriu le-adunä, La albe bisereci,
15. Bioeriu se 'ntreba : Tot cu luminèle
Da tu ce ti-ai dat, 35. $i cu prescurèle
De ti-ai d'apucat? $i cu rugAciuni
Da io cA mi-am dat, $i cu 'nchinäciuni !
De mi-am d'apucat,
Sebes. P. Maniu.

(1) L d. jilturi . jefuri.

www.dacoromanica.ro
 92

cxxvi. Domnul bun.

1. Ccind bard feceorii in casd.

Cesta-i Domnul bun, ati gola$i limi trec,

Doamne-le-o ! Pe toti ii imbraca,
Cesta-i Domnul bunu, Pe toti ii Imbracä.
Bun gând i-o gindit, Cesta-i Domnul bun.
De el i-o facut, Rugeiduni rugat (1),
Del i.-o facutu Rugaciuni rugat,
Casa laugh' drum, Dumnezeu i-a dat
Masa peste drum, Locul sfânt In raiu,
Masa peste drum ; Doamne-le-o !
CAP flämânzi 1mi trec, Locul sfânt in raiu
Pe toti li satura, Tot la mese 'ntinsa,
Pe toti iii satura ; La lumini aprinsa,
Cati satoi imi tree, La lumini aprinsa.
Pe tot ii d'adapä, Cesta-i Domnul bun !
Pe toti ii d'adapa ;
AgriOeu, (Târn. mica%) Comunic, de Benedict Viciu.

0 varianta, tot de acolo, continua a0 :

La mijloc de mash' Boarea raiului,
Porn §i-o rasarit, Pom se legänk
Vânat i-o 'nflorit. Merele-mi pich,
Floarea-i de argintu, Masa 'mpodobià,
Merele-s de aur ; Raiu se veselià.
D'unde and trägeä
Comunic. de Ion Viciu, cantor.

11. Când %es feciorii din casd.

Pe noi ne-o läsat Tu soatä (sotule) värttiga(3),

Cea Santa-Mgrie Scoala-te 'n picioare,
Troapa lui Jordan (2). De le multumqte

(1) In gratia ritmului s'a elidat reflexivul si verb. auxiliar (s'a.)

(2) De a se Intoarce,cum s'a Intors Iordanulca sd iasä. _
(3) Necunoscut. Inte1ege pe primul colindätor, conducätoru1.

www.dacoromanica.ro
 93

De (1) un colac de grâu, Pe usä ne scoasà.

De-o cuph de vinu ! Tu, gazdä frumoasà,
Crucea (2) ni se 'ntoarsä, Rämâi sänätoasä. !
Agristeu. Comunic. de Ion Viciu, cantor,

CXX1r11. Cest d'om bun.

Fericean de elu, 1
Despre raiu din sus
De cest d'om bun, Bura-mi d'aburâ,
Cum 1-ai fericiat, 15. Märuls geicinci (4),
Drag Dornnu i-ai dat Merele-mi pick
5. Casa 'n locu bun : Cest domn le stringeà,
D'1n rnijloc de raiu, Bine le pun&
Unde-s mese 'ntinse, Cä el bine stià,
Fäclii dalbe-aprinse. 20. Ca" ei vi-or venl
Sus pe masä 'mi sta Fetii lui CrAciun,
10. Un mär märgärint $i el cä li-a da
Cu flori de d'argint, La ficele lui
Cu merà (3) de auru. Si la fii lui.
Clopotiva (Hajez). A. Ionaq.

cxxvm. Om bun.
(Variantä.)

Gazda, cest om bun, 10. UV goli li veniä,

Doamne leo, TO ii imbräch ;
Bun gaud si-o gândit. Câti desculti vena,
Casä si-a zidit, Toti ii Incältà.
5. Pomi a risädit, La mijloc de masä
Masa Iângd drum. 15. Un porn d'aurit,
Chti drumari treceä Frumos inflorit.
Si se abäteä, Din sus despre raiu
Toti ii häränià ; 0 boare bätek

(1) pentru.
(2) _ alti zic : troapa, in intelesul de semnul, steagul sau crucea.
(3) Pe alocuria d. e. si pe la Urisiu, Gurghiu, se pronunta merel 1. d. merge:
(4) .= Sgeitaiet = scutura.

www.dacoromanica.ro
 94

Tot in mär lovià ; In sân le MO.,

20. Merele cädeä, La säraci le da,
Gazda le strângeä, Pomeanäli fäceä !
Oräsia de Mures. Liv. Anghel..

CXXIX. Domn bun.

Domn bun,ce te-ai bucurat,
Florile dalbe,
Mare masäai incärcat
$i in sus si mai in jos,
5. Cu piisturti (1) de matasd
$i pe ea mâncare-aleasä ;
Sus pe masä, vas cu vin,
Lângä el paharul plin ;
Pe masä colac de grâu.
Oräsia de Mures.
10. Pintru cine te-ai gältat,
De nu te pui la cinat :
Ori ai fii de botezat,
Sau feciori de insurat?
Eu n'am fii de botezat,
15. Nici ficiori de cununat ;
Eu astept pe Dumnezeu,
Dumnezeu cu soful säu,
SA-mi petrec cina cu ei !
Liv. AngheL

cxxx. Domnul bun.

Cesta-i domnul bun,
Boierul bätrân,
Bun gind si-a gândit,
De prânz si-a gälit,
5. La prânz a chernat
Tot vecini bgtrâni
$i ingeri din ceriu.
Toti a si-au venit.
Sfeuzta Daminecii
10. Cd ea n'a stiut,
Spring.
Da si-o d'oblicit,
Frumos s'a gätit
$i cä s'a luat
Pe-o dalbA de cale,
15. Pe-o razd de soare,
Pând si-o d'ajuns
La linä fântânä,
Unde iarba-i creatä,
In patru se 'mpleteste,
20. Verde putrezeste.
Ion Saligean, scrisä de Em. Colbazi..

cxxxi. Cel boier bogat.

Cel boier bogat, Dumnezeu i-a dat :
D omnului, domn, Masa 'ngälbioarä,
Pe cum s'a rugat 5. Galbind de cearà ;

(1) Pästurd --= merindare ; aici : fatä de masä.

www.dacoromanica.ro
 95
Pomu räsärit
Cu clenge de-argint.
Vântu trägänä,
Mere le pick,
10. Gazda le-adunâ.
$i le trimetek
Silva§u1 rom.
cxxxii. Umblânt a colina.
Noi umblärn a colindà,
0i, ea' dragu-mi-i !
Noi umblärn a colindà,
0i, eh' mi-i si drag,
5. Dintr'o casä 'ntealtd mg ;
Gazda noasträ nu-i acasd,
C5.4 In codru de-a vânà.
De vânat, ce mi-a vânà?
Mi-a yank un puiu de ludd !
10. Dupä el, car' 1-orn manä ?
Cetea.
CXXXIII. Sfânta Duminea.
Cesta-i domnul bun,
Doame-leo !
Boieriul bátrânu
Bun &id si-a gindit,
De prânz si-a gAtit,
5. La pranz si-a chemat.
Câti eh' si-a chemat,
Toti 6 si-au vinit ;
Numa' n'a vinit
Sfânta Duminecg,
10. Dalba besericä.
Dacä-o d'oblicit,
Pe-o cale-o pornit,
Pe-o dalbä de cale,
Pe-o razä de soare.
www.dacoromanica.ro
Pe feciori de craiu
La Dumnezo 'n raiu.
Facd-si pominèle
15. Pe la sufietèle
at de putinèle.
G. Boldea, student_
Mere-orn doi dintre noi,
L-orn aduce sus pe sus ;
Sus pe sus, pe lângA lung,.
C'o mânä tiind de lunä,
15. C'una ,impletind cununa ;
Da cununa a cui a fi ?
Fi-va, fi-va a gazdii !
Si te, gazdä, veseleste,
Cä colindä nu mai este !
Corn. Ddriirna f_
15. La mijloc de cale
Ea In loc si-a stat,
In läturi s'a Uitat
Si ea si-o väzut
0 linä fântânä.
20. La lina fântând
Cele trei flori sfinte,
Din rain rgsdrite :
Ele se pâriâ
Si se-adeverià
Care-ar fi mai mare?'
Dumnezeu stiind
_
Si pe-aici trecând,
Le zise grAind :
Dragi florile mele,,

Ce vA voi pAriti
Si v'adeveriti
Care-ati fi mai mare,
CA voi mie-mi sunteti
Una ca si d'alta !
-35. Floarea grAului
Ea si-o cuvAntat :
Ba, eu sunt mai mare,
CA de n'as fi eu,
N'ar fi sat in casA,
-40. Nici colac pe masA !
Floarea mirului
L upu (Map.
CXXXIV.
Gazda, cest domn bun,
Bun gAnd gAndit.
De pranz si-a gAtit
La prAnz chemat
5. Tot oameni bAtrAni,
Vecini de cei buni,
Toti boieri din sat.
si-o chemat,
Toti cA i o venit,
10. Numa' n'o sosit
SfAntu Sänicoard (1).
Lucru cA i-o-avut
Jos pe cAmpii seci
Silvasul torn.
cxxxv cSfânta Simicoarä"»=-S. Nicolae.
Deschide-mi, deschide-mi,
lai Domnului Doamne,
De (2) noi sA-fi lilt:tram (3)
(1) S. Nicolae.
(2) ca
(3) --= intram in lduntru.
www.dacoromanica.ro
96
Ea si-o cuvAntat :
Ba, io sunt mai mare,
CA de n'as fi eu,
45. N'ar fi botezare.
Nici 'ncrestinare !
Floarea vinului
Ea si-o cuvAntat :
Ba, eu sunt mai mare,
50. CA de n'as fi eu,
N'ar fi veselie,
Nice bucurie. !
Nic. Benchea, stmlect.
San-Nicoarä.
Hand fAntAni reci :
5aizeci crestinesti,
Cinzeci pägAnesti.
Celea pAgAnesti
Bine le-o brodit
De le-o izvorit ;
Cele crestinesti
Marea le-a trecut
De le-o podobit.
$i noi o 'nchinAm
DalbA-i sAnAtate
La jupAnu gazdA !
J. Boldea.
$i sA-fi colinclAm !
Cesta-i domnul bun,
5. Boieriul bAtrAn,
 97

Bun gand si-o &Ida, Panä'n drumul mare.

Bun pranz si-o gatit. Pe drum ce-mi vedea ?
Da la prânzul lui Mica o negurice
Si la masa lui 30. Batand pulberice (3)
10. Pe cini mi-o chemat? $i el tot cured(4)
Tot din ceriu, din ceriu, Pan ' o ajungea ;
Toti sfintii din ceriu. Din gura-mi gräia :
Pe câti mi-o chemat, Sfântä Simicoarä,
Toti ea si-or venit, 35. De ce n'ai venit
15. Numa n'o venit Cand ti-am poruncit?
Santa Simicoard (1). De ce n'am venit ?
$ezând, asteptând De ce n'am putut,
Cu prânzul pe masa, Ca eu cl mi-am fost
Cu sfintii d'in casä, 40. La brudar pe brud,
20. El tot astepth La bruclari pe mare,
Pan' la prazul mare. Lor a s'o 'necat
Dad el vedea, Noua coroboale (5),
Ca ea nu venia, Noua si cu doted.,
El 6' mi se lua 45. Cari se roaga noud
25. Pe o rare-ca'rare(2) Cu cupa 'nchina,
Pe o razd de soare, Din tiPtiu (6) täià,
Clopotiva (Hateg). A. iona.5.

Boieriul din sat.

Boieriul din sat Ce te-ai zabovit,
Bun gand si-a gândit : De mi te-ai gandit ?
La pranz si-a chemat La vaclul de mare
Toti boieri din sat. 10. Eu mi-am Inecat
5. Dintâiu si-a chemat NouI coreibèle (8).
Sfântul Sânicoara (7). Dintr' aceie noua

(1) =-- Sftintul Niculae.

(2) -..--- cdrare, cfr. laurbdlaur, etc.
(3) .--.-- Prey`, deminutiv din pulbere.
(4) -,---- fugid, akrgà.
(5) ...---- cordbioare.
(6) fidniqoard.
(7) =-- Sf. Nicolae.
(8) ..-- cordbioare.
Vicia, Colinde din Ardeal. 7

www.dacoromanica.ro
 98
Numai mi-am scos
Una dintre ele
1 5. li soare când räsare,
Vara 'n prânzul mare ;
Urican.
cxxxvii. DallA mAngstire.
Face-si domnu, ce-si mai
[face,
Face-si dalbd mänästire ;
Dar de mare cât de mare ?
Nouä usi, noud altare ;
5. Slujba sfântd cine-o cântd ?
Cântd nouä pochi (1) bdtrâni,
$i cu nouä diecei (2).
Dar diacu cel mai mare
lasd-afard 'n preurnblare,
10. De triori toaca mi-o bate,
De triori In tri locuri:
De cu sard vecernealä,
Miez de noapte itru sfânt,
Zori de ziud vanghelie,
15. Pe la prânz ii liturghie.
Obs. Dupd flecare vers :
Florileom dalbe !
Silvasul rom.
cxxxviii. Drag soare.
Drag soare rdsare
'N toate laturile,
'N toate vadurile.
Sus la aceasta curte
(1) Popi.
(2) Cantori.
(3) Increstinez.
www.dacoromanica.ro
Una dintre ele
li luna câncl Ii plind,
Cam pe dupä dud !
E. Zugrav, student
Zice floarea grâului :
Toate flori, voi sunteti
[flori,
Da io-s floarea grâului
$i sânt trupul Domnului !
20. Zice floarea vinului :
Toate flori, voi sunteti
[flori,
Da io-s floarea vinului!
Da io-s floarea vinului
Si-s sângele_Domnului !
25. Zice floarea mirului
Toate flori, voi sunteti flori,.
Da io-s floarea mirului,
Car' miruesc oamenii
Si-mi crestinesc crestinii! (3).
G. Boldea..
5. Bun rându-i, frumos,
Dar dela Hristos,
Cà sunt mese 'ntinse
$i fáclii aprinse.
 99

1mprejur de mese Sunt mai mare eu,

10. Ji(ari (1) is direse, 40. CA unde nu-s eu,
Crucis peste mese Nici o crestinare
Sunt trei floricele, Nici o botezare !
Tri mohoritele. Drag Domnut din ceriu
Ele se mtistrà : $ade, le priveste
15. Care sunt mai mari? 45. Chiar bine gräeste :
Drag Domnut din ceriu Voi tri floricele,
$ade, le priveste Tri mohoritele,
$i din graiu gräeste. Ce vä voi mustrati,
Floarea grâului Cä, zäu, voi tustrele,
20. Chiar bine gräia 50. Ca' sunteti a m ele.
$i s'adeverià : Floarea gräului
Lângä Dumnezeu Chiar bine gräià,
Sunt mai mare eu, Ca-i pelita (2) mea.
Ca unde nu-s eu, Floarea vinului
25. Nu-s colaci pe maA 55. Chiar bine graià
Nici un sat in cash' ! $i s'adeveriâ :
Floarea vinului E singele meu
Chiar bine gräiä $i a toata lumea.
$i s'adeverià : Floarea mirului
30. Lângä Dumnezen 60. Chiar bine gräià
Sunt mai mare eu, $i s'adeverià :
Cà unde nu-s eu, E botezul meu
Nici o veselie, $i a toata lumea.
Nici o bucurie ! $i ei se botezà.
35. Floarea mirului 65. Din pagâni crestini.
Chiar bine gräià Oameni de cei buni.
$i s'aaverià ; Dalba-i sänatate !
Längä Dumnezeu
Cetea. Opiu.

Cxxxix. Ce soar e räsare.

Ce soare räsare mai de D'ai Domnului, Doamne !
[dirnineatä, Mai de dirnineatà

(1) --- jeptri.

(2) ---= carrea, trupul.

www.dacoromanica.ro
 100

Id la ceasta cask' (rep.). Nu vA tot mustrati

5. Jil(uri (1) de mätasá. $i v'adevärati,
Deasupra pe mask' unde 1111-s eu,
Sunt tri floricèle (rep.), Nici o cin5 'n casI (rep.),
Tri mohoricèle (2). 30. Nici-un prânz mask!
Floarea mirului Floarea vinului
10. 5i-alui Dumnezau 5i-a lui Dutnnezäu
Sede si priveste, D'ai Domnului, Doamne,
Da chiar le grAeste : Sede si-mi priveste
TAceti, flori, WO, 35. Da chiar le gräeste :
Surorile mele, TAceti, flori, tAceti,
15. Nu vä tot mustrafi Surorile mele,
$i v'adevärati, D'ai Domnului Doamne,
CA uncle nu-s eu, Nu và tot mustrati
Nici o botezare (rep.), 40. $i v'adevärati,
Nici o 'ncrestinare. CA unde nu-s eu,
20. Floarea graului Nici o bucurie,
$i-alui Dumnezeu Nici o veselie !
5ede si-mi priveste, $i và veseliti
Da chiar le gräeste : 45. Domnilor, boieri,
TAceti, flori, tAceti, CA noi c'o 'nchinäm.
25. Surorile mele, DalbA-i sänätate !
Cugir. Nic. Munteanu, st.

CXL. Trei floricele.

La masa rotundA CA eu când rodesc,
Doamne leo, Täri îmi miruesc !
Sunt trei floricele, Floarea vinului
Ele se mustrau Ea ask ziceä :
5. $i s'adeveriau 15. CA eu sunt mai mare,
Una pe alta CA eu când roclesc,
Care sunt mai mari? Täri inveselesc.
Floarea mirului Floarea grâtilui
Ea ash ziceâ Ea asâ ziceâ :
10. CA eu sunt mai mare, 20. Ba, en sunt mai mare,

(1) jet. Vorba ji4 este räspânditA prin Ora, d. e, i pe Tarnave.

(2) cam moliorite.

www.dacoromanica.ro
 101

Cá eu când rodesc, Läturghii frumoase,

Täri imi häränesc. Iará: färd mine
Din mini fac prinoasä, Nu slujeste (1) n hue !
Oräsia Mur. Liv. Anghel.
cm. Trei flori.
Ce soare-mi räsare, 30. Nici o veselie,
Mai vârtos räsare Nici o bucurie f
Des de dimineatä, Floarea mirului
Bumneste (2) 'n fereastä? Rupse si räspunse :
5. 'N fereasträ bumnih, Ba-s mai bunk' eu,
Masa gälbinià. 35. De voi de-amândouä ;
La un corn de masä Cä eu de n'as fi.
D'oi, sede-si mai sede Nice nu ar fi
Floarea grâului. Nici o botezare,
10. L'al doilea cornu Nici o eresfinare.
D'oi, sedesi mai sede 40. De-asupra pe mask'
Floarea vinalui. 5ezdu (4) de mätasá,
L'al 3-le cornu De-asupra 'n sezäu
D'oi, sede-si mai sede Dragul Dumnezeu
15. Floarea inirului. Sede si priveste,
Floarea grâului 45. Din gurd gräeste :
Rapse (3) si räspunse : -- Ceste tri flori sfiinte
Cä-s mai butfd eu, Dela raiu venite,
De voi de-amândou5 ; Ce vä voi pâriti
20. CA de n'as fi eu, $i v'adeverifi?
Nice nu ar fi 50. C6 voi mie-mi sunteti
Nici colac in casä, Una ca si alta :
Nici pith' pe masä ! Floarea graului
Floarea vinului Pelicioara mea ;
25. Rupse si räspunse : Floarea vinului
Cä-s mai bunä eu, 55. Drag sângele mieu;
De voi de-amândouä ; Floarea mirului
0' de n'as fi eu, Sudorile mele !
Nice nu ar fi
CAlanul mic. N. Georgescu.

(1) La altar.
(2) = bate, loveste, izbe0e.
(3) = prinse a gral.
(4) = jilt = jet (fotoliti).

www.dacoromanica.ro
 102

Trei flori.
(Variantä.)

La o masä de mätasA, Le- Scrisd-i floarea mirului.

[ru-i Doamne (1),
Mese 'ntinse, jituri scrise.
La 'ntâile corn de masA
Sede-mi, Doamne, cine-mi
[sede ?
5. Sede bunul Dumnezeu.
L'al doile corn de masä
Sede-mi, Doamne, cine sede?
5ede Ion-Sântion,
Nänasu 1 ui Dumnezo.
10. L'al triile corn de masA
Sede, Doamne, cine sede ?
Sede Petru Stint &In-Petra.
L'al patrulea corn de masg
Sede Doamne, cine sede ?
15. Sede-si jupânu gazdä,
Tot inchin c'un pahar,
C'un pAhar mare de dar.
Da'n fundul pAharului
ScrisA-i floarea vinului ;
20. Da'n toarta pAharului
ScrisA-i floarea grâului,
Da'n buza pAharului
Uifaläu (Mures),
Tot se scaldä(2) si se intreabä
25. De mArire, ce-i mai mare ?
Strigä floarea vinului
Din fundul päharului :
De märire io-s mai mare,
CA io, Doamne, când rodes c,
30. Tara, lumea-o 'nveselesc.
Tot se scaldA se'ntreabä
De mgrire, ce-i mai mare ?
StrigA floarea grâului
Din toarta päharului :
35. De mArire io-s mai mare,
Ch" io, Doamne, când rodesc,
Tara, lumea-o häränesc.
Tot se scaldA si se'ntreabi,
De märire ce-i mai mare ?
40. Strigä floarea mirului
Din buza pAharului :
De märire io-s mai mar,
CA io, Doamne, când rodesc,
Tara, lumea-o miruesc !
45. Sus la ceriu sà le 'naltäm,
Jos la gazde le inchinäm
D. Gherinan, st.

Noi umbläm la colindat.

Noi umblAm la col indat (3) 5. Sä facä scarà de cearA,
Dintr'o casä 'ntealtA cash*, SA se scoboare la tarä
Doamna noasträ nu-i acasA, Cu secerea su-suoarà,
CA-i in värful muntelui, SA secere la säcarA

(1) Dupä fiecare vers.

(2) Cele trei flori.
(3) Dupà fiecare vers: Hoi unit, linu leru-i ¡inn.

www.dacoromanica.ro
 103
Si la grâu de primAvara,.
10. SA ne facA coläcei,
SA colindAm pentru ei ;
Sílvasul rorn.
mu,nr. Mandrä stea.
Despre dalbul rAsArit (1)
Mândrä stea mi s'a ivit;
Da nu-si merge, cunt se
[merge,
CA-si merge inteal CA parte,
5. Intealtä parte pe departe,
Tot prin cânii de strAini
$i prin negri de crestini,
Pan' la poarta ceriului.
Nimeri la cest d'om bun.
10. Cest d'om bun sälas i-a dat,
Da de cinA ce i-a dat ?
Datu-i-a bou bourel ;
Da de beut ce i-a dat ?
Datu-i-a mielul sugärel ;
15. Asternutul ce i-a dat ?
Datu-i-a covoru de mätasä ;
Coperisul ce i-a dat ?
Datu-i vidra (2) ne'nflorità.
Dach ziva s'a fäcut,
20. Cest d'om bun l-a petrecut
Tot prin cânii de strAini
$i prin negri de crestini,
orci5tin.
(1) Refren : Doamne leo, Domnulegi ban. dupA fiecare vers.
(2) 0 planta de apà.
(3) Intral.
(4) Culmea cu haine.
www.dacoromanica.ro
SA ne facä prescurèle,
Sa' colindäm pentru ele.
G. Bo klea.
Pan' la poarta ceriului,
$i 'ndäräpt s'a d'inturnat
25. Si in grajd ch s'o bägat,
Peste boi cA s'o uitat.
Väzù boul bourel
Tot la iesle rumegand,
Mai frumos de cum a fost ;
30. In poiatä si-o tunat (3),
Peste oi cA s'o uitat,
Väzu mielul sugärel
Tot la manfd-sa sugând,
Mai frurnos de cum si-a fost,
35. $i in casA si-o tanat,
Peste mask' s'a uitat,
VAzù covor de mätasA
Mai frumos de cum si-a fost ;
Peste came (4) s'a uitat,
40 . Väzu vidra inflorita
Mai frumos de cum si-a fost!
Fii vesela', jupAneasA,
CA pe cin' ai säläsluit
Mai frumos te-a dAruit,
45. Mai frumos de cum ti-ai fost r
I. Bian.
 104

cam Se scoboarä Dumnezeu.

Se scoboarA Dumnezeu,
Märul lui Da lion,
Pe scarä dalbA de ceara
Si pe cuie (1) de tämâie,
5. $i pe praguri de toiaguri (2),
Pe fanefe jidovesti.
Jidovii 1-au doblicit
$i 'nainte i-au
prinserä legarä
Ciunga.
10. Pe la mani cu pleto,sele (3),
Pe la genunchi cu curèle.
Du-te, maicA, du-te, dragä,
Du-te, maicA 'n târg in raiu
cumpärä mäturèle,
15. CA am sä mätur cu :
PAmantul de gozurèle,
$i ceriul de negurèle !
Jos. Bogdan, st.

exLvI. la scoalà.
la scoalA, id scoalä De dui eu m'oiu duce,
Cest d'om bun din scaun, Dar nu mä pot duce,
CA ti-o poruncit CA lui Dumnezeu
Drag Donmul din ceriu, Cd-i mai trebueste
.5. De tu sA te duci 25. Vin de nou'd ani,
Pan' la Dumnezeu ! Sä fie lucrat
De dus eu m'oiu duce, $i neblästämat !
Da nu mä pot duce, Ia scoalA, ia scoalA
CA lui Dumnezeu Cest d'om bun din scum,
10. Multe-i trebuesc ; 30. CA ti-o poruncit
Cä-i mai trebueste Drag Domnul din ceriu,
Grail de nouA ani, De tu sA te duci
SA fie lucrat Pan' la Dumnezeu !
$i neblästämat ! De dus eu rn'oiu duce,
15. la scoalà, ia scoalä 35. Dar nu mA pot duce,
Cest d'om bun din scaun, CA lui Dumnezeu
CA ti-o poruncit CA-i mai trebueste
Drag Domnul din ceriu, O cupä de vin
De tu sA te duci $1.-un fipAu de grau.
20. Pan' la Dumnezeu ! 40. Din tipAu de grail

(1) Fu#eii dela scarà.

(2) Lumini de ceard galbend.
(3) DoarA dirninut. din pleatd, pär impletit [?], ori funii impletite in mai
Inulte plete.

www.dacoromanica.ro
 105

SA ne sämän'Am 45. Sd ne slobozim

Roada câmpului, Pe est' câmpuri seci,
Meana (1) graului ; Tot izvoare reci.
Din cupa de vin
Clopotiva. A. Iona?..

CXINII. La poarta ceriului.

Sus la poarta ceriului 5. In brate cu FiuI säu ;
Este-un scaun de mAtasà, lar la mâna de-a stânga
Dar pe acela cine sade? Sade-mi Maria-Vergura,
5ade-mi Domnul Dumnezeu, Cu Fiul alAturia.
Bog (1. Turda). Jul. Mureqan, comunic. de En. Hochman..

caLvm. 0, lsose!
0, Isuse Hiristoase, SA 'mpene (2) raiul cu ele..
Tri stele-s prea luminoase : Raiule, grädinä dulce,
Una rAde, una plânge, Dela tin' nu m'as mai duce
Una floricele strânge, De mirosul florilor,
5. Floricele gälbinèle, 10. De sbonul (3) albinelor !---
M. Decea. Em. Pop, st.

CXLIX. Fáclia dalbä.

Sub rosu de räsärit,
Florile dalbe !
Subt o tufä de molid,
Joad-mi d'o fäclie dalbd.
AO joacA de frumos,
5. Intr'un fesnic (4) luminos,
Nime'n lume n'o vedeA-re
FArä sora soarelui ;
Ea se 'ntoarnA cam voioasä,
Uhl frate ash. zise :
10 ,Soa re,soa re, domnu-si mare,
Nu stii tu ce-am väzut eu :
Sub rosu de räsärit
Joacg d'o fAclie dalbä ;
D'ash joacä de frumos
15. Intr'un fesnic luminos I

(1) .---- mana, roada.

(2) = sel umplet.
(3) = svonul.
(4) --= luminar, sf epic.

www.dacoromanica.ro
 106
Soare, dad-si d'auziä,
Mândrd razd sloboziA,
Cet (1) facet cä se luA,
Cet, incet prin cel nucet,
20. Linu, lin prin cel inelin.
Si cum mergeA el asA,
De fesnic s'apropià,
Scoase arcu sä-1 sägete ;
Da fesnicu din graiu grAià
Obreja.
cr.. Cocos galbin.
Cocos galbin si -a cântat,
Florile-mi dalbe (2),
Jos la mare s'a läsat,
Apä 'n arepi si-a luat,
Sus la ceriu s'a ridicat,
5. Ca sä facä un feredeu (3),
SA se scalde Dumnezeu,
Dumnezeu si sotul säu (4).
Tot sg scaldd si se 'ntreabA
Ce-i mai bun pe-acest pä-
[niânt?
Luna (Aries).
Mänästire cu 9 altare.
Face Domnul, ce mai face,
Face Domnu-o mändstire,
Nouä soapre, nouä-altare,
Nouä popi, nouä dieci
5. $i pe atâta patrierci.
GrAl cel preot bAtrAn
(1) = lin.
(2) Se repetä dupa fiecare vers.
{3) Magh. baie, scaldà.
(4) = S. Petru.
www.dacoromanica.ro
25. Soare, soare, domnu-si
[mare,
Nu grAbl cu moartea mea,
CA io nu-s joc de fAclie,
AO cum îfi pare tie,
CA io joc de bucurie,
30. CA s'a nAscut fiul-sfânt,
Fiul-sfânt pe-acest pAmint !
Sim Meirginean, student.
10. Nu-i mai bun ca plugul bun,
CA rdstoarnä brazda neagrd,
Si pe brazdd grâu räsare,
Ce la paiu Ii trestios,
$i la spic ii lurninos !
15. Nu-i mai bun ca omul bun,
CA se -scoald 'n dimineatA
Si el se spalä pe fata"
$i mere la bisericA
Cu fMcdf i cu lumini,
20. Si mai multe rugAciuni !
Nic. flada, student.
Cätre cel diac mai mic
Mai curând si mai de grabi
Tu afarA sä
10. Clopot kalbin sä-mi clätesti,_
SA meargd räsunetul
Patru cornuri de pämânt,
 107

SA-1 audA norodul, $i sara la vecernie,

SA vie la sfânta rugä,
15. Zori de zi In läturghie,
Chinces.
Mare-i vorlA §i adunare.
Sus la poarta raiului,
Flai Leru-rni, da Leru-mi
[Doamneo ! (1)
Mare-i vorba de adunare
De säteni,
5. De poporeni,
De negri-si cAlugärasi ;
Tot vorbesc ski gomonesc
$i pe Sfântul pomenesc :
De unde este si cum este,
10. 'N ce margini de pämânt
[este, (2)
De judecA sufletele
Cele bune, cele rele.
Vai de ei de nepostelnici,
Cari nu-si postesc posturile,
15. Nu-si ajund ajunurile (3).
Agristeu.
Miez de noapte 'n utrenie !
Nic. Ignat, st.
Ei mähnitii cä vor merge
Dinaintea Sfântului
Ca pleaua päringului
Inaintea vântului !
20. Fedce de cei postelnici,
Care-mi postesc posturile
5i-mi dajunA-ajunurile
Si mi-si tin duminecile !
Ei voiosi cä mi s'or duce
25. Inaintea Sfântului
Ca gräuntul grâului.
Noi umblAm
$i-o colindäm,
Frumos gazdei i-o 'nchinäm,
30. Ca sä fie sanAtoasä
Cu dalba-i de jupineasä !
Benedict Vicin, notar.

Bradul §i teiul.
Colo'n jos, Doanme, mai Se mustrA teiul cu bradul :
[jos, . Mài, teiule, frate-mi esti,
Este-o mask' de mätasä : Cu mine ce te sfádesti?
Da la masä cine sede? 10. CA eu sunt un lemn de brad,
Maica sfântä, de ceteste, La tofi oamenii li-s drag.
5. $i pe domnul pomeneste. Mesterii mä. târguesc,
Da 'n doile corn de masä ?
(1) Se repetà dupà fiecare vers.
(2) 0 variantà:
Ce lucru poate s'a. fie,
Ce margini de'mpärätie.
(3) Aceeas variantg : Nu mi-si tin duminecile.

www.dacoromanica.ro
 108

Icoane mA curuesc (1), Tot poporu-si face cruce.

Cu argint mà zugrAvesc,
15. In bisericA ma bagä,
Tot poporul mi se roagá,
In bisericA m'or duce,
Ceanul des.
De cu sara In vecerne,
20. Miez de noapte itros dint,
Zori de ziuA-evanghelie,
Pe la 'prAnz Ii leturghie !
A. Pony., student.

CLIV. Bradul i teiul.

(Variantä.)

Colo'n jos, Doamne, mai 10. Cu mine ce te sfAdesti,

[j os,
LilioarA i a'nost' Domn (2),
Este-o masA de mAtasA.
Da la masA cine sede?
5. Maica-sfantä, de ceteste,
$i pe Domnul 'pomeneste.
'N al (toile corn de masA
Se mustrá teiul cu bradul :
Mäi, teiule, frate-mi esti,
Cianul des. (Câmpie).
CA eu sunt un lemn de brad,
La toti oamenii li-s drag ;
Mesterii mA tArguesc,
Icoane mA curuesc (3),
15. In bisericA má bagá
$i tot omul mi se roagA.
$i 'n bisericA m'or duce,
Tot pop oru-si face cruce I
foncq Patean.

cmr. Bradul teiul.

(Colindà ode zdurit» In presara A nului nou.)

Colo 'n vArful muntelui, In patru fete ma. cioplesc,

La poalele codrului
Sunt.imi douà lemnisoare :
Bradul verde, teiu d'alb.
5. Zise bradul cAtre teiu :
Mäi, teiule, teicios,
Tu nu esti nicide-un folos!
Ba io-s de mare f olos.
Pe mini mesterii mA taie,
10. Má taie, mA gheluesc (4),
Cu aur Ind poleesc,
In biserici cA ma' bagA,
Toti oamenli mi se roagA ;
15. In bisericA ma' pune,
Oamenii sA mi se 'nchine !
Zise teiul cAtre brad ;
Mii, bradule, brddios,
Tu nu esti nici de-un folos I
20. Ba, io-s de mare folos

(1) = croesc.
(2) Dupä fiecare vers.
(3) croesc.
(4) dau la rândeà.

www.dacoromanica.ro
 109

Din mine fac sindila, $i-ar fl vai de cinstea ta I

De-acoper biserica. Asta-i bradul cel stufos,
Cä de n'ar fi sindila, Asta-i domnul cel frumos ;
In bisericä ar plouâ, Asta-i tufa cea stufoasà,
25, Aurul fi 1-ar spälâ. 30. Asta-i doamna cea frumoasä.
Voila (Olt). A. Serban, st.

Sociale.
Balade de voinicie, Legende solare, Mituri, Traditiuni, Romante, Madrigale.
Varie.

1. Snare räsärit.
Soare-mi pare cä räsare, Mesce-le, grdeste-le :
Soarele Domnului nostru, Befi, boieri, si lacu4i(2),
Da di ce si-o rasarit? $i rugafi pe D-zeu,
Soarele Domnului nostru, 15. De sä-mi creascä Ion mare,
5. Da di ce sunt mese'ntinse ? Sä1 väd cu junii junind(3),
Soarele Domnului nostru, Cisme negre Incälfând,
Dar la mese cine sede ?... Grele arme incingänd,
Sedu-mi, zdu, boierii färii, Pe bun cal Incälecând,
Boierii TArii Moldovii ; 20. Mândrä oaste d'Infrângänd;
10. Vin pe masä cin' le me,sce(1)? Cum frâng junii fetele,
Mesce muma lui Ion ; De le ieau inelele.
Sorostin. I. Bian, st.

Brad Malt §i Stan de piaträ.

Tipa-un voinic dintr'un
[munte
C'un cal negru-i pintenog,
Sub sulifd brad Malt,
Sub stan vita'. Brad mnalt :
Cini cu mine se va bate ?
Tipa altul, dintr'alt munte,
(1) mestecei.
(2) triiifi bine.
(3) iraind vieatil de June.
C'un cal albu-i pintenog
Sub sulifä brad inalt,
Sub stan vifà. Sian de
[piatrd :
10. Eu cu tine nfa voiu bate.
Ei dädurä, se bdturä
Zi de varä 'An sub sarä,

www.dacoromanica.ro
 110

Când erà mai Iângi sara, Rude-aproape, frätiori ;

Cali jos Ingenunchiará, 20. Dar anume cum Ii chiatna?
15. Sulitele se fragard(1) Da N. si cu N.
Si ei Inca se 'ntrebarä, Ei sa fie sänatosi
Care .din cini s'a nascut? Si'n sarbätori veselo$42).
Rude-aproape s'au gasit ;
Sorostin. I. Bian, st.
Colinda cAtanei.
Ferica de elu, Dacä tu fei duce,
Dai Domnului Doamne ! 25. In cele täri straine,
De fiu de na$teä, In cele limbi pägâne,
'Ntre, lung cre$teä ; Ceia domni mai mari
5. Cand luna Impliniä, Tu prinde-i Mani ;
Armele'ncingeä, Cele doamne mari,
CA pe el II ceru 30. Prinde-le mumâni :
Tri kle -tri laturi ; Cei ficiori de domni,
Unul cä mi-1 cere, Prinde-i fratiori,
10. Tifra,s (3) Ungura$ ; Celi fete de domni
Altul ca. mi-1 cere : Prinde-le surori !
(4) lui Craiu ; 35. Dragd maica lui,
Altul ca mi 1 cere : Ca de jalea lui
Fecior de 'mparat. Si de beinat(5) mare
15. Când taica 11 da, Ce foc sa se faca,
Maica nu mi-1 da ; Doru sa-i mai treaca.
Când maica mi-1 da, 40. Ea ca se fäceä
Taica nu mi-1 da. Neagrä negureä
La vremea de-apoi In lunca Oltului,
20. Da- lzpr amândoi. In vatra Motrului,
Când taica-1 Incältä, Doara-$i va vedeä
Maica-1 Inv* : 45. Drag fiutul ei,
Fiule, fiuk, ficioru maicii, Sau cu cai la apä,

(1) freinsera.
(*) Dupä fierare- vers refrenul : Leru-mi, dai Lera-mi, Doamne.
(3) chitit.
(4) --= fecior in casci.
(5) =_- supärare, întristare, pärere de rgu.

www.dacoromanica.ro
 111

Sau ca sä si-i pascä. Dar ea nu-si vedeà

$i ea nu-si vedeà Drag fiutul ei,
Drag fiutul ei, 65. Nici cu cai la apä,
50. Nici cu cai la apa, Nici ca sä-i mai pascA !
Nici ca sä-i mai pasca% Ea de jelea lui
Ea de jelea lui $i de bänat mare
$i de &Mat mare Ea cA se Meek
Ce foc sä se facä? 70. Pasere mäiasträ
55. Ea c51 se acea La domni In fereasträ.
Neagrd negurea $i ea se uità
In lunca Jiului In casä pe ZAbrea
In vadul Diului, $i ea mi-si vedea
Doarä vedea 75. Drag fiutul ei
60,.. Drag fiutul ei : La masä sezând,
Sau cu cai la apä, Cärti dalbe scriind,
Sau ca sä-i mai pascA ; In lume trimetând.
Romos (Orgstie). fratii Ordeal::

Iv. Stoluri de voinici.

Mergu-rni mid, mai mici 15. Cu inel de argint ;
Stoluri de voinici, Fiul cel mai mare
Cu cai pogänici (1) Cu inel din soare.
Nainte le sta Chiväreaua lui
5. $i mi-i Intreba. Spuma laptelui,
Muma lui Ion 20. Täiatä 'n sägeatd,
$i-alui Sintion : Cam pe ochi plecatà.
N'ati väzut, väzut, Ba väzut
Pe unde ati trecut, In curtea lui Cräciun
10. Doi fiuti ai nostri ? Biserici sfintind,
Noi de i-am vázut, 25. Apostoli cetind ;
Nu i-am cunoscut ! Mai mari cununâ,
Lesne-i de a-i cunoaste : Mai mici botezâ
Fiul cel mai mic
Ciuguzel. Em.

(1) = logani, ad. avani, neastampArati.

www.dacoromanica.ro
 112

v. Väscut-a, crescut-a.
Näscut-a, cre;Cut-a ln tivere (3) puned.
Fiu mic fdr' de tatd, Dragä maica lui
Din maid. curatä. 20. Ce fu sd se facd,
'Ntr'o luna nästea, Ca de dor sä.i treacd ?
5. 'Ntr'o Lund' crestea. Ea cä se fdcea
$i el se ducea, Micä-i päsärea.
Slugä se bäga, $i ea cd-mi sburà,
Arme-si cumpära. 25. Pin pomii lui craiu,
Dragd maica lui In fereastd la craiu,
10. Ce fu sä se facd, $i ea cä-mi vedea.
Ca de dor sä-i -treacd ? Drag fiutul ei
Ea cd se fdceà La masä sezand,
Iedere 'nbubita (1), 30. Cu craiu petrecand,
Iedere 'nflorità. Pdharul umpleä,
15. Cati cocisi (2) trecea, La craiuinchina.
addpa, $i te-onveseleste (4)
Iedere-si rupea, Voinicas de arme.
Cib. Aron Costect, student.

rt. Ion bun voinic.

Dual Ion bun voinic,
El bun cal cd d'avea.
De tinut cu ce-1 tina ?
Cu grail rosu vanturat,
5. Cu ferdela (5) mdsurat.
De adäpat cu ce-1 addpd?
Cu vin rosu sträcurat,
Cu feria mäsurat.
Cuml-adapä, in grajd il bagä
10. $i nu-i place cum se 'ntoarce.
$1-1 tinù, cat il inù,
Din ajun 'And in Cfáciun,
Panä 'n zi de Boboteaza
$i il strigä vanzátoriu.
15. -- 5i-ai, mä vinde, doamne,
[vinde,
Numa-mi cere pretul mieu :
Nouä carà cu säcarä,

(i) Scriitorul colindei, Ar. Costea, din Cib, airing c'a ash se pronunta' pe la
: edere nu iedera" ; iinbubitd» = impupitä.
(2) surugiu.
(3) = chivere.
(4) S'a scris fidel cum a rostit colindätorul cântând I. cl, si te 'nveseleste.
(5) = ban ita.

www.dacoromanica.ro
 113

Noud buti cu bani nfärunti, Cân d cu Turcii ne-am bätut

Nouä vii culegátoare, Ne-am bätut i ne-au bätut
20. Noua moristi umblätoare ! 25. $i'n mare ne-au aruncat,
Si-ai, mä vinde, Doamne, $i nimic nu ti-ai udat,
[vinde, Far' un corn de chepeneag
Numa-ti adä, Doamne- $i-am suflat i 1-am uscat !
[aminte,

Micasasa. Vas. Idu.

Junelu tinerel.
De rugat se roagá Sus la vârfuri nalte,
Junelu tinerelu, 20. La livezi mai verzi,
Dai Domnului Doarnne, La izvoare red.
Ca el sä mi-si batä Vin fete de Greci,
5. Toate vârfurile $i tu sa-ti d'alegi
$i toate gestrele. Fata Grecului
Mai vârtos sa-mi batä 25. Cea mai mituticá,
La piatra musatà, Cea mai frumusicl ;
La vadul cerbilor. Dinainte In chia.
10. Toti cerbii-mi yen* Fir de ruminicii (1);
Toti mi-1 gorgonici. Dinapoi In bräu
Mai pe urrnä-mi vine 30. Spicutel de grâu ;
un cerbut murgut, Dinainte 'n fata
$i tu sä te-arunci. Fir de iarbA creatä !
15. D'In coarnele lui $i te veseleste,
Leagän de mätasä ; Junelu tinerelu,
$i tu sä te arunci, 35. Cá noi ti-o 'nehinäm
te-a duce Dalbdi sänätate !
T. Hateg. Comunic, Toma Vafrit, studeni.

vin. V äsiiu tinerel.

Cam pe lângä mare, Crescut-o, näscuto
Jos pe drumul mare, 5. Verde-un
De läturi de cale, Galbän pältinior.

(1) romonird.
you,. Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 114

Sus frunza-i märunta, 30. Eu de insurat

Jos umbra-i rotunda ; ca mi-s insurat
Da sub frunza lui mi-s cununat.
10. $i la d'umbra lui Tu, când mi-i vedea
Cine se d'umbre0e Jupâneasa mea
$i se hodineFte? 35. 'N zori de dimineatä
Vasiu tinere I, In rochitä creatä,
Voinic ging4el. Iar in murg de sara
15. Pe drum imi trecea 'N sumnd pestricioara.
Totii (1) cu negotu. Naltatul'mpäratu
Mai vârtos treceà 40. Lin gura graià :
Naltatu 'mpärat; Daca-i treaba
Pe drum imi trecea Hai, noi sà schirnbam
20. Din gura-mi graià [jupânesele,
Vásiiu tineret, Ca eu ti-oiu mai da
Voinic ging4el, Card cu comoara,
Tu când ti-i insurà, 45. Bufi cu bani märunti ;
Eu te-oiu cuntma. La noua cumnati
25. Väsiiu tinerelu Nota cai
Din gura-mi graia La notiä surori
Naltate 'mparate, Nouä cingatori,
Fii mai iertatoriu 50. La nou'd cumnate
Si cuviintiltoriu (2); Noua potilate (3).
Clopotiva. Andr.

x. Junii buni.
Ce te, gazdo, vesele0, Mi-a§ alege doi din voi,
[Junii buni Doi din voi, cei dinapoi.
De masa-ti impodobe0i? $i-or sari in cea grädina,
Peste masa grâu rävarsa 10. In cea gradina 'n stupind,
$i pe masa vadra rasa. $i 'n stupina-i fântânâ,
5. De yeti fi voi junii buni, In fântând apa lina.
Junii buni colindatori, Rupe-un fir de calafir (4).

(1) = Tauti (Täut) = Slovac.

(2) = de cuveint.
(3) = invelitoare de cap la femei.
(4) ---- calonfir ="calapar.

www.dacoromanica.ro
 115

Si-o ,stibld (1) de busuioc Si pe voi v'or därul

15. Si-ti muià-o In fântânä 20. C'un colac de gran curat,
Si yeti mere rourând, Cu vin rosu sträcurat,
Peste mari boieri stropind, Cu doi galbeni romänesti.
Mari boieri s'or pomenl Gazdo, sä te veselesti
Säcädate. Ana fi .Safta Roman; comunic. Oct. Sumea, student.

x. Pâr§ovan loan:
Umblä Pârsovan loan
Pin padure de scumpie,
Cu fluer mare ferecat,
Stä pe bâtä razämat :
5. Ptriu, ptriu, ptriu,
[oile mele,
CA de când nu v'am
[ptru-ptruit,
Eu tot bine c'am albit !
Grai oaia baläoaia :
Domnul nost, stapanul
nost',
10. Nu ne la'sa la foal (2),
Ci ne lama 'n astä iarnä
Lupsa,
Si ne scoate 'n primavarä,
Pan' iesim la camp afara,
C'apoi noi te-orn därul
15. La Pastile luminate
Ghloabele (3) pline de
[lapte ;
La Ispas un vraf de cas ;
La Sangiorz un miel frumos,
La Sfântä Maria-mare
20. Un balmos mare'n cäldare,
Cojoc bun, paná 'n pamant,
Cujma sued toatä WA,
Cujma creafa toga
fsdranki (4).
Comunic. P. &Mau.

Trei jocuri.
Colo sus, D oamn e, mai sus, Pinteni galbeni sbarnäià
Florile dalbe, $i din gurä cuvântà :
Aude-se, ce se aude, Ho, ho, ho, murgutulmeu,
Sunt tri jocuri In tri locuri. 10. Rabdä-te tu nemâncat,
Da 'n tot jocul cine jciacä ? Nemâncat, neadap at,
5. Joacd Ion, fecior bun. Cum ma rabd eu ne'nsurat !
Peana dalba-i flutura, Ca eu de m'oiu tnsura,

(1) = crengupl, cotor, meinuchiu.

(2) nu ne päritsì.
(3) = putinele.
(4) ------ trente.

www.dacoromanica.ro
 116

Bung doamng titoiu luk, .20. Cu colac de grâu curat,

15. Doamnä tie, gaza mie. Cu pätutu 'mperinat !
$i pe tine te-o tineä : Si Ion sä creased mare,
Cu gräjdutul mäturat, C5.-1 cântgm si-1 colindgm,
Cu apg rece adäpat ; In mila Dotnnului it däm !
Si pe mine m'o tineâ
Mogos. Vas. Trifa, student.

Vânätorii.
D'oi, cerata-mi cerii (1), Ea din graiu grgig
Dai Ler, Eblen (2), fiu cu mine
Negri-si vângtori Colo jos, mai jos,
Ei mi-si d'oblicià, La livezi-mi verzi,
La iest värf de munte 15. La tarini intregi,
5. Sunt fiere tnärunte, Ca noi sä ne am
Suntu-si mii 5i sute. Mand câmpilor,
Ciuta cea mai mare, Roaa holdelor !
Ea a mi-si d'aveg-re Noi s'o veselim,
Cerbu-i stretior, 20. Dalbäi sängtate,
10. Gura-i pältior ; La gazde, la toate !
Brad. Romul Rimbeq, student.

xm. Negri-0 vânätori.

De roagil-se, roagg In mijloc de livezi
D'oi la Dumnezeu, Cerbu-i stretior (3),
Da-Lerui Doamne ! Gura-i pältior.
Negri-si vângtori, hi coarnele lui
5. Sg-i sloboazä jos, 15. Cununä de flori ;
Pe poale in jos, Pe salele lui
Jos cu negura. Arme voinicesti ;
Ei si-au d'oblicit (bis) Pe spatele lui
Aici la D-voastrg, Masa (4) de mätasg,
10. C'aveti livezi verzi, 20. D'indoitä'n sasg,

(1) fierei. (?).

(2) = blem, vino.
(3) = trellor (?)
(4) = mcIsdrild, faid de masel.

www.dacoromanica.ro
 117

De 1-am puteâ prinde, De 1-am putea prinde,

Cununa-am luh-o,
D'in dar cui vom da-o?
Da noi cä i-om da o
25. Tot la fata gazdei.
, De 1-am putea prinde,
Armele le-orn luà ;
D'in dar cui le-orn da ?
Tot noi cà le-orn da
30. Feciorului gazdei !
Sebes.-
XIV.
(Variantä.)
De roagei-se (1), roagä
Negri-si vânätori
La jupânul gaz`dä,
De (2) pe ei sä-i lase
5. D'In branistea lui,
Ei i.o d'obricit (3)
D'o droaie de ciute.
Dark' printre elute
Cerbu-i teitrior, (4),
10. Gura-i peitrior (5),
Coarne ciugeirele (6).
Pe grumazii lui
Bilierel (7) de bani,
Pe spatele lui
15. Covor rosior,
Pe alele lui
Agristeu.
Masa am luk-o ;
D'in dar cui vom da-o !
Da noi Ca' om da-o
35. Jupânesei gazdei !
De 1-am puteä. prinde
Cerbul cu totul
D'In dar cui I-orn da ?
Tot noi cà 1-orn da
40. Jupânului gazdä !
Romul Dimboiu, comunic. I. Dimboiu.
vânàtori.
Brâu lat ferecat.
Dar noi si-om vâná
Covor rosior ;
20. Dar noi cui 1-orn da?
Da-l-om cestui gazdä.
Dar noi si-orn vânä
Brâu lat ferecat,
Dar noi cui 1-orn da?
25. Da-l-om ficior (8) gazdii ;
Da noi si-om vânà
Bäierel de bani,
Da noi cui 1-orn da?
Da-l-om fetii gazdii,
30. Cântând, colindând,
Gazdii i-o 'nchineind.(9)
loan Viciu, cantor.

(I) Azi se obisnueste supinul : de rugat.

(2) = ca, pentru ca.
(3) = au observat, I. d. doblicit, oblicit.
(4) = schimbare din tretior = In anul al 3-lea.
(5) Doarä : incepe anul al 4-le [?]. Intealtele : pältior.
(6) N'am putut aflà explicarea ; de nu cumva e din magh. sugár, sudar
subtirel, svelt.
(7) = baierä, colan, cordeä, leglturä.
(8) = feciorului.
(9) = inchinându-i-o.

www.dacoromanica.ro
 118

xv. Ruga vânätorilor.

De roagA-se, roagg, Poarte-o veseloasä ;
Negri vânAtori 20. Da'n spatele lui
De jupânul gazdA, Arme voinice§ti ;
De (1) el sä-i sloboadá Da noi cui le-om da ?
'N livezile lui, Cinstea lui [N.: feciorul
CA 0-o d'oblicit, gazdei]
CA sunt fiere multe, CA e d'om de ele,
Multe §i märunte ; 25. De-a i le tineA ;
La mijloc o fiará: Tina-le sAngtos,
10. Cerbu-i tretior, Poarte-le veselos !
In coarne ; Da 'n genunchii lui
Da 'n coarnele lui Tdiere (3) galbine.
Cununä de zdriza (2); 30. Dar noi cui le-om da?
Da noi cui orn da-o ? Cinstea,la gazda,
15. Da-om [fetei gazdei], CA e d'om de ele,
ca-i doamnä de ea, De a-si le tineä.
De a io tineä ; Fie sänätos,
Tinä-o sänAtoasg, 35. Fie veselos !
Sorostin. I. Bian, st.

Ruga vângtorilor.
(Variantä, t. Hafeg,)
De rugat se roagA 10. Gura-i pAltior.
Dai Leru-i Doamne, Ler, Pe spatele lui
[jupâne gazdà ! Covor de mätasA :
Negri vânAtori, In coarnele lui
De tu sä ne lavi Cunung de zärng ;
In codri de-ai täi, 15. In pintenii lui
5. CA ne-am auzit, Päliar de argintu.
CA ai fiere multe, Covor de mAtasá
Multe §i märunte. Mai bine ar sta
Printre fericèle In masi la.dumnia-ta ;
Cerbu-i strätior (4), 20. Cununá de zänä

(1) = ca.
(2) = o plantg.
(3) = farfurii.
(4) = mai mare, conduator (?) poate: tr et ior

www.dacoromanica.ro
 119

Mai bine ar sta Pinar inchinat

In cuiu la Dumneata Tot spre sänätate !
Scrisä de fratii Ordean din Romos.

xvii. Doi frati.

Fericean de el, 20. ,La noi i-or vend (1)
De cest domnu bun, Lotri, sä ne fure
Cum 1-ai fericiat, Cea oaie mioarg,
Doi fii mici i-ai dat ; Cu lanita creata,
5. La oi i-a manat, DA'n d'argint, in ghiatä ! (2)
Oile sä-mi pascA, 25. Lag, frate, lasä,
Lin prin chiar Eu, and m'oiu scula,
-Pin verde pelin. Jos i-oiu depärta !
Strunga le era La livezui verzi
10. Cel cercut de lunä ; Yin fete de Greci
Focul le era 30. $i tu ti-i d'alege
Cea razä de soare. Fata Grecului
Frate cel mai mare Cea mai micucea,
La foc se culch-re. Cea mai frumusea.
15. Frate cel mai mic Dinainte'n vitä
La foc imi sedea, 3a. Fir de rorniindli (3),
'N fluerä-mi trägea, Dinapoi in pär
Din gurk-rni -gräia : Fir de calaprir (4) r
Scoalà, frate, scoalä,
Clopotiva (Ha(eg). A. fona,s.

XVIII.
Väsalie, bun bärbat,
Ler Doamne leo !
Tunä'n grajdiu ferecat,
Scoate murgul inselat,
5. Inselat, bine gAtat
$i porneste la tanat
Vásalie.
Pe coastele Lotrului,
Pe luncile Jiului.
$i \rattail, cat vanarä,
10. Zi de varà panä'n sara.
Cand fuse mai langa sará,
A vanat o ciutä-linä.

(1) = au venit.
(2) =_- cu lana alba ca argintul si strävezie ca ghiata.
(3) =
(4) calonfir.

www.dacoromanica.ro

Ciuta dede jos de vad,
El o Mid (1) Bra vad.
15. Se 'ntälni cu mari boieri ;
Mari boieri 11 intrebard:
VAsä-lie, bun bärbat,
Ce murgul asudat,
Soimii-s vineti festeliti,
20. Ogari dalbi is obositi !
Väsälie, bun bärbat,
El ash d'o cuvântat:
Ce mg, voi, da ispititi,
C'am vânat o ciutä-lind :
25, Ciuta dede jos de vad,
Eu o ttiiaiu (2) fat% vad,
De-aia-i murgul asudat,
Soimii-s vineti festeliti,
Ogari dalbi is obositi !
30. Strigä fata GiurgiuleancA :
Nu-1 credeti voi, mari bo-
[ieri,
Teius.
XIX. Trei feciori.
Felice de cest domn bun
CA mi-vi are tri
P'Al mai mare cum si-1
[chiarna?
Dar 11 chiamä
5. Vii-mi päzeste,
Grâu pândeste.
Mijlocelul cum si-1 chiamä?
Da si-1 chiamä Mic5une1;
Micsunelu oi pázeste,
10. Oi pazeste, miei pande0e.
Pe cel: mai mic cum si-I
[chiamä?
(I) apuca s. laie fuga.
(2) V. m. s.
(3) Diminut. din gangur.
www.dacoromanica.ro
120
CA-are o dragg ibovnicä.
Si-i cale de nota zile,
El o calcA 'n douà zile.
35. De aia-i murgul asudat,
Soimii-s vineti,
Ogari dalbi-s obositi.
VAsalie, bun bArbat,
El ash d'o cuvântat :
40. Taci tu, fatA Giurgiu-
fleanck
Din varful Giurgiului,
CA de nfoiu suI la tine,
Zo cA nu-i pAti-o bine.
Eu cosita ti-oiu täiä-o,
45. Sus hi varf ti-oiu ridica-o
De ti-or bate-o vânturile
Ca pe ficiori gändurile,
Când vremea de 'nsurat
La fete de märitat !
I. BeFheri, spusä de tatà-so.
Da si-lchiamä Grangurel(3).
Grangurel caii-mi päzeste
15. Cai pAzeste, potcoveste.
Poruncit-a Dumnezeu,
Dumnezeu in sfatul säu,
La ficiorul d'Umblä-lin
SA trimeatä buti cu vin,
Bufi cu vin, carä cu grâti.
20. Poruncit-a Dumnezeu,
Dumnezeu in sfatul sAu,
La ficioru Micsunel,
SA trimeatä berbeci grasi,
Berbeci grasi i miei sugaci.

25. Poruncit-a- Dumnezeu,
Dumnezeu in sfatul sat',
La ficioru Grangurel,
Micgsasa.
xx. In grädina soarelui.
Colo josu, mai in josu,
In grädina soarelui,
Joaca-un june calul bun ;
Da nu-I joacä, cum sa-1 joace,
5. Ca-1 Intoarce curcubeu
In chipul lui Dumnezeu.
Nime 'n lume nu-1 vedea,
Far o dalbä 'mpärateasa
Pe-o jeb rated (1) din
fereasträ.
10. Curse'n casa,
Spuse 'n masa,
Spuse 'n masd la 'mpäratu :
Ciudd (2) taicä, ciudä drag*
Ciudä taica, ce väzui :
15. Colo 'n josu
Mai in josu,
In grädina soarelui,
Joacä-un june calul bun ;
Dar' nu-1 .joaca, cum sà-1.
fjoace,
20. CA-1 intoarce curcubeu
In chipul lui Dumnezeu !
Cälanul mic.
xxi. Doi voinici.
Pe cea lunca mandrä 'n josi
Domnului Doamneo ! (4)
Grele neguri s'au slobost (5);
(1) zlibred.
(2) =-- minunel
(3) Diminufiv din June.
(4) Dupà fiecare vers.
(5) == slobozit, letsat.
www.dacoromanica.ro
121
SA frimeatá cai hraniti,
Cai, hraniti §i potcoviti.
Marian Cosma.
Impárat, daca-auzia,
Curse 'n grajdul ferecat,
Scoase murgul
25. Imelat, bine 'nfrânat
Cu frane cu ciocotei,
Cu podoabe toate noi.
Salta' ici, salta colea,
30. Pan' pe june-I ajungea :
E bun jocu, junelas? (3)
Dacd-i bun, hai, sä-1 ja-
[cäm!
N'am vint, ca sa-1 jucam,
C'arn vint caii sa-i schitn-
bam!
Ba, 'mParate,
3 5. CA eu calul n'oiu sehimbi !
Caal täu e murgu mai mare
Si-i sta bine sub orn mare;
Al mica e murgu mai mie
51-i stà bine sub voinic !
40. $i te june, vesele§te,
C'o 'nchinäm cu sänätate I
N. Georgescu.
Dar prin neguri cini se
.1 primblä ?
5. Da Todica cu Costica
 122

Pe cai negri 'mpodobifi ; Ca-s podobifi de-asudori.

Da nu-s podobifi cu flori
,
pring. Dictatä de Florea Marcu, scrisä de Em. CoThazd, st.

xxii. Trei pene.

Pare soare, când räsare,
Lerunda Leru-i Doamne,
Da nu-i soare rasärit,
Ca-i Ion impodobit
5. Cu trei pene (1) 'n comänac :
Iclod.
xxiii. A vana.
Nimerirn la cest domn bun,
Forile dalbe de max,
Da'cest domn bun cd nu-i a-
[casi,
CA-i In codru a vâna.
5. Dupa el cine-(3) orn mâna,
Merem (4) doi dintre noi,
Cari-orn fi cu cioareci noi ;
L-orn aduce sus, pe sus,
Sus, pe sus, pe Iânga luna,
Bistra.
xxiv. Pe sub meri §i pe sub peri.
Dinaintea cestei curt,
,
Hoi Lerui, märului!
Crescutu-mi-o,'nfloritu-mi-o
Vreo doi meri si vreo doi
[peri.
5. Pe sub meri si pe sub peri
Prirnbla-mi-se o copilifä ;
Se tot primblä si se roaga :
$orostin.
Una-i peana crinului,
Una-i a bujorului
Ce pun fetele 'n cosife
$i ficiorii 'n chiverigi(2).
V. Barna, st.
10. C'o mânä finând de lima,
Cu una 'mpletind cununá.
Dar' cununa cui om da-o ?
Da i-om da-o gazdei noui,
Ca bine nea därui :
15. La Ispas
- C'un bulz de cas ;
La Cräciun
C'un purcel bun.
Sep. Simu, st.
Pomii, pomisorii miei,
Plecafi-vä ramurile,
10. Sa-mi culeg vreo clod' flori !
$i sa-mi fac o cununitä !
Dar anume cum o chiarra?
. . . . , fatä dalbä,
Sä si-o poarte sanatoasä
15. Fi 'n. sarbatori veseloasä !
I. Bian, student.

(1) Pene =-- vtiste, buchete.

(2) Cujmcl.
(3) = pe cine?
(4) Vulgar mergem.

www.dacoromanica.ro
 123
xxv. Scoli tu, &A.
La umbrufa pomului,
Haia Ler si flori de mär !
Scrisu-i patul domnului ;
Dar in pat cine-i culcat ?
5. Da o &I de 'mpdrat.
Scoli tu, &A, nu durml,
Sâncel (Blaj).
xxvi. Fica mamei.
Are maica numa' o ficA !
tica, Leru, tical
Fica rupse de-a grAl
Ce-mi-i, maicA, acest bo-
[rit (1),
5. Bate vântul viforit?
Maicä-sa din graiu gräià
Fica mea st draga mea,
De cu sard bate-afarA,
'N miez de noapte la fereaslä,
10. 'N zori de zitiä Inträ 'n casA
Fica rupse de a grAl :
Ce mi-i, maicä, acest bo-
[rit ?
Bate vântul viforit ?
MaicA-sa din graiu grAià
15. Fica mea i draga mea,
Nu e vântul viforit,
CA aceia-s cuscri täi,
Vin la min',te cer pe tine
5i mai cer, ficä, cu tine,
20. CA cer plug vandt de boi,
FicA, cu plugariu cu tot ;
5i mai cer, ad, cu tine,
(1) Boare(?)
(2) ---- erghelii.
(3) Sdrbdtori, fietreceri de yard.
(4) =fdfiturd,
www.dacoromanica.ro
CA nu-i vremea de-a durmi,
CA-i vremea de-a 'mpodobl,
Pe la usi
10. Cu flori de ruji,
La feresti
Cu flori domnesti.
Vas. Corbean, st.
CA cer ciurde mari de vaci,
FicA, cu ciurdariu cu tot ;
25. 5i mai cer, ficA, cu tine,
CI cer stave (2) mari de cai,
Ficä, cu stAvariu cu tot !
$i mai cer, fick, cu tine,
CA Cer turme mari de oi,
30. Ficä, cu cioban cu tot !
Ficä-sa din graiu grAià
LasA, maicä, lasA, dragg,
C'or venì nedeiele (3),
Nedeiele cu jocurile
35. $1 eu frumos schimbh-m'oiu
$i la joc io duce-m'oiu,
Nu m'oiu pune lângA el,
CA." m'oiu pune drept cu el ;
$i el bine uità-s'o,
40. La statul mieu, filcutul (4)
[mieu,
$i din plug vânät de boi,
LAsa-vor numai cu doi ;
$i din ciurde mari de vaci,
LAsà-vor pe douA vaci ;
45. $i din stave mari de cai,

Numai murgul sA i-1 dai ;
Si din turme mari de oi,
Romos (Orästie).
xxvii. Pe kindle soarelui.
Pe luncile soarelui,
Flori vinetioare de mär !
Grele ploi plouatu-mi-au,
Luncile s'au noroit,
5. Prin noroiu flori au
Fete flori au d'oblicit
Si la ele dusu-s'or.
Tot aleg
$i ittni culeg,
10. Numai Stanca, ochii-i negri,
Tot alege
$i culege,
Si de loc nu mai alege.
Feciori fete-au d'oblicit
15. $i la ele dusu-s'or,
Le tot prind §i le slobod ;
Numai Stanca, d'ochi-§i ne-
[gr
Romos (Orastie).
Voinicul de asarg.
DupA luna, dupg soare,
Este-o dalbA de chilie ;
Da'n chilie cine sede ?
Da ta, fatA
5. Tot coase i chindise§te
La guleru tatA-säu,
La nAframa frate-sAu ;
La gulere bArbAte0,
La nä frame voiniceFti.
10. Tu tà, fatä dalbA,
Coase-mi $i mie-o nAframd ;
Blaj.
www.dacoromanica.ro
124
LAsA-vor pe zece oi
Fratii Ordean.
Cum o prind, n'o mai slobod.
Si o tot saltà §i-o Intreabal
20. Stanch', StancA,
[negri,
; Ce ti-s ochii d'argintati
Si sprâncene d'aurite ?
Stanca din graiulmi grAià :
Deaceea's ochii-argintati
25. $i sprâncenele-aurite
Am tri frati
5i-s cam bogati :
Unul spalA aurul,
Al Aluia-i galbinul :
30. Unul bate argintul,
Al Alula-i talerul ;
Unul umblä cu plugul,
Al Aluia-i colacul !
Fratii Ordean.
CA ti-oiu da oi i ti-oiu da
[boi,
Ti-oiu da buti cu bani
[mArunti
13a, zAu, mie nu-mi trebue
15. Nice oi §i nice boi,
FAr' de voinicul cel de-a-
[sarA,
Ce sta 'n poartA rAzimat,
Cu Or galbin rAtezat,
Cu palow ferecat !
D. Scurtu. stud. lic.
 125
xxix. Dinaintea cestor curti (1).
I. Dinaintea cestor curti,
Flori dalbe de mär !
Dinaintea cestor curti
Este o masä de mAtasd,
5. Flori dalbe de mär !
I. Este-o masä de mätasä ;
Duriä mask' cine-mi sede
Flori dalbe de mär !
II. Dupà masä cine-mi sede ?
10. Sede-mi (N. N.) fatä dalbd,
Flori dalbe de lair !
J. $ede-mi (N. N.) fatä dalbä,
Da de lucru ce lucreaz5 ?
Florile dalbe de mär !
15. Il. Da de lucru ce-si lu-
[creaa?
Guleras tätâne säu,
Florile dalbe de mär !
I. Guleras tátâne-sau
$i näframä frate(lui)
20. Florile dalbe de mgr !
II. $i näframä frate-säu.
Da zäu, dânsei ce i-om da ?
Florile dalbe de mär !
I. Da'záu, dânsei ce i-om da ?
Iclod.
xxx. Ana prin grädin5.
Pleacä-si d'Ana prin grä-
[dinä,
Cununä de vinetèle ! (2)
Prin grädinä la fânt2nä,
Cu cisrnele tropotind,
(I) Obs. Se cântä in douä grape,
(2) Repet. dupä fiecare vers.
www.dacoromanica.ro
25. Da-i-om buti cu bani märunti!
Florile dalbe de mär !
II. ba-i-om buti cu bani märunti,
Da-i-om cara eu coinoarä,
Florile dalbe de mär !
30. I. Da-i-om carà cu comoarä,
Da, zdu, dânsei nu-i trebue,
Florile dalbe de mär !
II. Da, zâu, dânsei nu-i trebue
Nice buti. du bani märunti,
35. Florile dalbe de mär !
I. Nice buti cu bani märunti
Nice carä cu comoark
Florile dalbe de mär !
II. Nice call cu comoarà,
40. Numa' cel voinic de-asarä,
Forile dalbe de mär !
1. Numa cel voinic de asarà !
Cä-i cu pärul retezat,
Florile dalbe de mär ?
45. II. Cä-i cu pärul rätezat,
Voinic ca el nu-i In sat.
Florile dalbe de mär !
I-II. Voinic ca el nu-i In sat !
Victor Barna, student.
5. Cu rochita vânt trägind,
Mâneci largi boare fäcând,
Cercei galbeni sbärnäind ;
Cu mânile ca rujile,
Cu botele ca florile.
 126
10. La fântând a sosit,
Apá 'n botd luat :
$i 'n botitä si 'n vedritä,
$i 'ndäräpt s'a Inturnat,
Cu tri juni s'a 'ntâmpinat,
15. Cu tri juni ca tri peuni,
Ruja-i arde In cositd,
Apa-i joacd in vedritä.
Unu-i cerh mdr din sân,
Unu-i cerh inelusu,
20. D'altu-i cerh cununita.
Al c'a cerut mar din sari
Ea din greu I-a blästämat,
Sa'adate. Comunic. Oct. Sumea, student, dela Ana i Safta Roman..
xxxi. MArie prin gràdinä.
Pleacä -mi Märie prin
[grddind,
Ficioritä d'ochesitä (2),
La dalba-i bisericutä.
Ea värh o rujulitA,
5. Tinse mâna ca s'o rupä,
Ruja gräind ii gräise :
Nu ma' rupe, Mariutd,
Da' ma' lash' 'n tri dumineci,
CA.' mai frumoasd m'oiu face,
10. $i mi-i rupe i m'ii pune
Coroiu.
XXXII. Grädina cu florile.
Grädina cu florile,
Suntu-mi flori de toate flori,
Da ca una nu-i nici una,
(I) =-- slay?/ = ban de argint.
(2) Repet. dupà fiecare vers.
(3) = fuste groase.
www.dacoromanica.ro
$i din gurä-a cuvântat :
Putrezire-ai ca dânsu,
25. Ca dânsu, ca mär rosu !
Al c'a cerut inelusu :
Petrece-te-ai prin dânsu,
Prin dânsu ca degetu 1
Al c-a cerut cuntinita,
30. Ea din greu Il bldstärnâ
Cununà- te-ai cu dânsa,
Cu dânsa, cu doamnä-sa !
Fii tu (N.N.) sAnAtoasä,.
Cum esti dalbd si frumoasä,
35. SA dai husop(1) bucuroasä
Dinainte 'n cununitd !
De nu ti-oiu fi drdgulitä,
M'ii aruncâ pe ulitA,
$i m'or cAlch mari drumari,
15. Mari drumari cu mai bunicai,
lard junii cu
Fete mari cu salbe tari,
Bdtrânele cu sucaele (3),
Babele cu labele
20. Iar Mdrie cea frumoasd,
Ea sd fie sändtoasd !
Jos. Comes, student..
Ca Märie, fatä bunk' !
5. Da pe tin, Mdrie, hdi,
Cine mi te-a 'mpodobit

Asa mândru si gatit,
Cu argint pänä 'n pämânt
Si cu aur [And 'n brâu?
10. Doi pärinti, cari te-au bale,
Lapte dulce te-o scaldat,
Flori de mar te-o 'nfästgat,
Sä fii draga pruncilor,
spring.
Cunun'n" finului.
Gradina cu florile,
[Leru-i Doamne !
Printre flori cine se primblä?
Primbla-si And cu. Märie ;
Tot alerg si îi culeg
5. Din vinete, mohorîte,
Din alghioare (1), rosioare,
Ca sä facd-o cununioard,
Sä-si cunune un finisor.
Finu-i mare, daru-i mare ;
Coroiu (TArn. mia.)
xxxIv. Ferice de-un boieriu.
ferice !
De cine-i ferice ?
De un boieriu batrân.
Cà el ca-mi-si d'are
Ficd mândra ta're ;
De frumoasa 'n lume
Ea soatä nu are,
Numa sfântu soare.
Dalb pdcurarelu
10. Ca el si-o cerut-o.
Dupd el n'a mere (merge),
(1) albioare.
(2) = tanto., rni.ndru.
(3) = codru.
www.dacoromanica.ro
127
Ca otava juncilor,
Ca chiperiul (piper)Grecilor,
15. Ca sarea berbeçilor,
Vin rosu boierilor,
Mar rosu copiilor,
Ca tämâia popilor !
Marie Matie.f, comun. Em. Colbazi.
10. Dar cu ce 1-orn däruire ?
Därui-l-orn ca doi boi,
Cu doi boi, mai multe oi
Finu-i mic si daru-i mic,
Dar cu ce I-om därui?
15. Darul-l-om cu doi junci,
Cu doi junci cu coarne lung i
Fie-si Ana sandtoasd
Si Maria cea frurnoasä !
Jos. Comes, student..
Ca-are oi prea multe,
Câtä frunza 'n munte,
Si ei i se preste
15. Untul alegând
Si oi eiobänind.
D'un voinic tifra,s (2),
Tifras d'Unguras,
Ca el mi-o cerut-o ;
20. Dupa el n'a mere,
C'are vii prea multe,
Câte frunze 'n munte (3)
 128

Si i se ureste 25. Banii numArând. .

Vinul crsimArind,
Spätac. Ater. Aron, student .

xxxv. Fica frumoasà.

(Variantä la aFerice de-un boieriu».)
Da lbA jupâneasA, In strungA Wind,
Cea ficA frumoasA, Oi multe mulgând.
De frum oasA táre, 20. $i pe ea mi-o cere
SoatA 'n lume n'are ; Ficior de 'mpArat,
5. Ba ea cA-si mai are : mai bun bArbat.
Sora soarelui Si ea asà--mi zice,
Si-a pAmântului. CA-acolo se duce,
CA pe ea mi-o cere 25. CA ei cà i-i drag
Multi din multe pArti Sara, dimineata
10. $i ea asà-mi zice, Hinteie (1) chiclzind (2),
CA ea nu s'a duce, In târguri mari mergând.
CA pe ea mi-o cere Da 'n târg ce si-o luà
Dalbul pAcurariu. 30. Haine de mAtasA
Si ea asà-mi zice, Ca l'o 'mpArAteasä,
15. CA ea nu s'a duce, Iar la limpArat
CA ei 1-i urit Un &it (3) ferecat.
Sara, dimineata
Auzitä In Hob. Uricani (Jiu), dela Ion Serban, bdne, comunic. G. Fireza, st.

xxxvi. Corinda fetei.

Fick' mândrA de 'mpArat,
Dimineata te-ai sculat
$i pe cap te-ai pieptAnat
Si mândru mi te gAtiai,
5. Mai mândru te Impletiai
D'1n cositä 'n sasA vitA,
Din sase 'n douAsprAzece.
Dad asâ mi te gdtasi,
Cofa 'n mânA d'apucasi
(1) = träsuri, caleste.
(2) --- chill = gäiì frumos, impodobi.
{3) =bät.
10. Si la mare alergasi,
Apg 'n cofd d'apucasi,
$i 'napoi te inturnasi
$i te 'ntAlnisi cu d'un june.
June mär rosu-apuck
15. Dar fica din graiu grAià.:
DA-mi tu, June, märul
[rosu,

www.dacoromanica.ro

CA dacä nu
Eu din greu te-oiu bids-
PutrezeascA-ti d'inima,
20. Ca mAr rosu d'aista !
Da-inainte cum mergeà,
Cun alt june se 'ntAlniA.
June d'inelu-apuch
$i fica din graiu gräiA
25. Da dA-mi, june, d'inelu,
CA clack' nu mi 1-ii da,
Io din greu te-oiu blAstAmA,
PAnA-ce t'-ii covrigk
Lugasul de sus (Bihor).
Colinda la fatä mare.
Nimerii la cest orn bun,
CA.i cu casa l'Angä drum
$i mi-si d'areo fatd mare
$i mi-o cer la poartA mare.
5. Ce mai cer pe lângi ansa ?
Ceru-mi cinzeci de berbeci,
Toti berbecii dela Beciu(1),
Cu coarnele rAsucite
T. Olt.
De roagA-se, roagd
Dalba fecioritA
Dalba de (N. N.)
S'o invredniceascA
5. Jos la drum de tail,
Unde s petrec (3),
Greci negutAtori.
(1) = Viena.
(2) Cari au sA fe te. .
(3) = trec.
(4) ---- pestrif, impodobit.
Colinde din Ardeal.
129
da, Ca d'inelul d'aista !
30. Da inainte cum mergek
[tAmA, C'un alt june se 'nfalnià.
June apucä cununa,
$i fica din graiu grAià :
Da dA-mi, june, cununa,
35. Cununk-te-ai cu dAnsa,
Cu dânsa, cu doaninA-sa !
5i-ai fi, ficA, veseloasA,
Sà plAtesti corinda noastrA,
Cu tri sute de florinti
40. $i p'atAtia bani mArunti.
$i cu aur poleite.
10. Tot mai cer pe lángl dAnsa
Ceru-mi cinzeci de mioare
PrimAvara Ptatoare (2).
$i mai cer pe lAngä dânsa
Ceru-mi pe murgu din grajd
15. D'inselat si d'infrAnat,
Cumu-i bun de 'ncAlecat.
Eug. Cr4an.
Colinda unicei fete.
CAti Greci cA trecurä,
Peana mi-i väzurA ;
10. Dar un Grec bogat
'Napoi s'a uitat,
$atra-a luminat ;
Jur in jur de satil
Tifrä(4)-mi comAnac
9
www.dacoromanica.ro
 130

15. CA, zgu, cg mi-o ieau, P'o mândrg colindg,

Cg, zgu, cg n'o ieau! Dela Domnul p'o izbandl.
Da lba fecioritä I-o 'nchingm.de sAngtate,
Dalba de (N. N.) Cg-i mai bung decAt toate.
Fie-mi sgatoasg, 25. Dela noi, dela vreo doi,
20. Fie veseloasg Mai vârtos dela Hristos !
Gledin. Al. Har.san, student.

xxxix. Colinda fetei frumoase.

Tie, Am), ti-o fácut,
Ler, Ano, leo !
Cine tie ti-a fácut
Stat (1) Malt ca de voinic,
5. F.afa dalbg i frumoasg,
Ochii negri mânggiosi
Pe din sus cu firuri trase,
Unde-i Ana cea frumoasg?
Tilisca.
Ea sg fie sAngtoasd,
10. 0 cântAm colindrgm,
Ano, v'o 'nchingm.
Sä fiti, Ano, sgnatoasg ;
Unde-i Ana ch frumosA ?
Ea sg fie s'Ingtoasg !
15. Si pgrintii sä trdeascg,
Ca sg si-o cäsgtoreascg.
Marlin Bratu.

murgA priponitä.
Colo'n grgdina cea micg, Vine micu grämaticu (2)
Hai Linu-i Lin, Leru-i Lin ! Cu pintenii zurgind,
Este o murgA priponitg. Cu peana de-argint clgtind.
StrigA fata de Impgrat : Sare'n vânt, sare'n pgmânt,
5. Cine 'n lume s'ar aflä, Sare'n coama murghlui,
SA-mi preumble murguta, Sare 'n mare de trei ori.
Trei sute de zloti i-as da !
Spusä de Ar Ciungan.

XLI. Fica gazdei.

Da, zo, fica gazdei, Rume- Si pe cap s'a pieptenat,
[nele ochi-si negri ! 5. La fântâng-a alergat,
Dimineata s'a sculat Cofe 'n mâni a-apucat.
Si pe fatA s'a spglat Dar fântâna-i tulburatä,

(1) = statura
(2) Grainalic = scriitor.

www.dacoromanica.ro
 131
De voinici incunjurata ;
Unu-apucä inelu;
10. Da-mi, voinice, inelu,
Ruginire-ai, ca dânsu,
Or. Cristur.
XLII Susana, fatä da1136.
Pe cel ses, pe cel luncet,
Leganel de castan verde,
Dar in leagän cine sede ?
Da Snsana, fatä dalbä,
5. Ea nu sede sa-si tacä,
Cà ea-si trage-un fincel
5i-si incepe-un cântecel :
Cântecu-'mpäratului.
Impäräteasa-o d'auzia
10. $i din gurd-ash graiä :
Iclod.
Doi med
Florile, flori dalbe-s de
[mär ! (1)
la, iesiti voi, de vedeti,
Cum räsaru-si doi iisori. (?)
Da nu-s aceia doi iisori,
5. Ca-s doi meri adäliori. (?)
Da la d'umbia cestor meri
Cine-si, Doamne, ca-si mai
[sede?
Sede asta-i fata dalba ;
Da de lucru ce lucreaza?
10. Tot inveirstei (2) la cununa ;
Cat invarstä, nu-i de-ajuns.
Ea se roagä márului,
Cib.
(1) Dupä fiecare vers.
(2) = impleteqte.
(3) =-- crengile.
(4) ,__-- inifileteascel
www.dacoromanica.ro
Unu-apucä mar din sail ;
Da-mi, voinice, mgrutu,
Putrezire-ai, ca dânsu!
Nic. Racovipn, student.
Tu, Susano, fatä &ILA,
Ce cânti tu asä frumos
Cântecu-'mpäratului,
Cà 'mpäratul nu-i acasä,
15. Cä-i in codru la vânat
5i-e vremea de 'nturnat
Si-ii drumul cam pe ad
Si pe tine te-a auzi
$i pe mine m'o tint
20. pe tine te-a 'ndragl !
I. Barna, st.
Märului si soarelui (?),
Sa-si aplece vârvurile,
15. Varvurile si stedpurile (3),
Sa-si rupä niste mläditä,
Sd-mi veirste (4) o cununitä,*
Cununa de cununie,
Astäzi; mane, ziva-mi vine.
20. Ziva mea Dumineca,
C'avem fii de-a botezà,
Fete mari de-a märità;
Prea departe nu le-om da,
Fär' prin straini si vecini ;
25, Pe la oameni de cei buni !
A. Costea, student.
 132

xLIv. Feciorita (1).

Fecioritd-mi d'ochesitA, Io am fost mica eibrei1uicil(3},
Ce ti-i fata -rumenitä, Focu 'n fata mi-a särit
Cu-ochisorii d'auriti 15. $i fata mi-a rumenit I
Si sprâncene CA de-ai fi tu fatä bunä,
5.
D'argintene? (2) Ti-ai mutà pasii nainte
-- Am tri frati Cu cheitA la läditä,
Din doi bArbati SA ne scoti cite-o grositä
$i toti tri sunt buni bärbati : 20. Bagä mina pAnA 'n cot
Unu frate aur face, $i ne scoate cite-un zlot.
10 . Unu frate shinteiazà, Fii, fatd, cu voia bunk
Unu frate d'argint face, Cä ti-am spus câte-o miciunä.
Mai pe sus cu .firu-i tras.
Bucuresti (Zarand). comunic. sL

XLV. Strat de busuioc.

Colo susu mai din susu,
Hai Leroi Ler Doamne !
Este-un strat de busuioc
Cu cärare pe mijloc
Da' cärarea cine-o face ?
Face-o, face-o boul sur,
Cu copite potcovite,
Cu coarnele 'nteaurite.
Dar' In coarne ce p oartä ?
PoartA-un leagän de mAtasä.
Brosteni.
10. Da'n leagän cine-i culcat ?
Ana fatä de 'mpArat.
Scoalä, Ano, nu durml,
Cà doar' de-asard ti-a fi
CA de când ai adurmit,
15. Florile te-au näpädit
$i pe gurd si pe nas,
Si pe dalbu-ti de obraz,
$i prin sin ti s'au bAgat,
Scoald, fatA de 'mpärat I
Nic. Seca ,san, st.

xLvI. Strat de busuioc..

(Variana.)

Colo susu, mai In susu, Este-un strat de busuioc,

Leru-mi da, Leru-mi Cu cArarea prin mijloc.
[doamne ! 5. Da cärarea cine-o face?

(1) Se colina numai unde este fatà mare la casà.

(2) =-- argintii.
(3) Zablae= hid nu fa fa mare.

www.dacoromanica.ro
 133

Da o face boul sur, Tu... fatä &HA,

Cu copite de d'aur, Coase-mi i mie-o näfrämä,
Cu coarnele de d'argint ; Cä ti-oiu da buti
Da in come ce mi-si poartä? Cu bani märunfi,
10. Poartä-un leagän de mAtasä ; 20. Ti-oiu da carà
Da in leagän cine sede? Cu comoarä
Da... fatä dalbd, voinicul cel de asarä,
Tot coase si chindiseste Ce stA 'n poarld rAzAmat,
La näfrämi impärätesti, Cu Or galbin rätezat !
15. La gulere bärbätesti.
Bagau. Ro skin, st.

Un strat de busuioc.

Colo'n josu, . CA-ti dau buti

Mai in josu Cu bani mArunti
Este-un strat dn busuioc dau carä
Cu di-are pin mijloc ; Cu comoartl!
5. Da' cgrarea cine-o face ? Da, zo, mie
Da o face boul sur, Nu-mi trebue,
Cu copite potcovite, Nice carä cu comoarä
Cu coarnele' aurite. 25. Nice buti cu bard märunti,
Da, zo, 'n coarne ce Nici mioare-mi ochisoarA,
[poartá? Fär pe voinicul de-asarg,
10. Poartä un leagAn de mAtasä. CA stä 'n poartä räzemat.
Da in leagän cine sede In vârful cocianului (2)
Da MAria, fatä dalbä. Cleanga mAgheranului,
Tot coase i chindise#e (1) In mijloc,
Lk näfrämi impärätesti, Parä de foc,
15. La gulere voinicesti. Pe margine busuioc.
Tu Märie, fatä dalbä, Refren : «Ristos Domnului
Coase-mi si mi-o niframä, [nostru».
Silvas.-rom. G. Boldea, student.

(1) Brodeaza.
(2) Poate : ciacaului, (chiverii)?

www.dacoromanica.ro
 134
xLvIIL Printre men
Florileon dalbe !
Printre men i printre peri
Primblä-mi-se mari boieri,
Mari boieri cu caii buni,
Sä-si caute vinurile,
5. Vinurile-de vinoase
$i fetele de frumoase.
Nu-si gäsià fatä placä,
Fä'r' pe Ana, fatà dalbä.
Spring. Maria Matig, comunic. Em.Colbazi, st.
xu.x. Pe dealul cu stanjinii.
Pe dealul cu sttinjinii (2),
Doru m'a ajuns !
Doi mândri plugärei,
Lumea mea !
5. C'o mânä plugul fineä,
Doru m'a ajuns !
Cu una flori culegeä,
Lumea mea.
Cununità le'mpletiä,
10. Doru m'a ajuns !
La vale le trimeteä,
Lumea mea !
Da ficuta cestei gazde,
Filpis.
L. V'o doi men i v'o doi peri.
V'o doi men i v'o doi peri,
Florile dalbe, lemn de mär !
$i printre ei vi§inei ;
(1) = comuna, sat.
(2) = planta Iris germanica.
(3) = au nimerit, au sosit.
www.dacoromanica.ro
i printre peri.
la-ti tu, And, bota 'n mâná
10, $i te card la fântânä,
La fântâna ai de piatra,
Uncle cued apä 'ndatä,
La fântânä, la cumund, (1)
Unde curà apà bunä ;
15. La fântânà la lincet,
Unde curä apa 'ncet !
Dora m'a ajuns t
15. Sä se gate'n särbätori,
Lumea mea !
Doar' i-or vent pefitori,
Doru m'a ajuns
Când florae s'au uscat,
Lumea mea !
Petitorii iau picat (3),
Doru m'a ajuns !
Florile s'au vestejit,
Lumea mea !
25. Petitorii i-au venit,
Doru m'a ajuns t
I. Dredetan, st.
Dar printre ei cin' se plimblä?
5. Se primblä Sfânta Märie.
Se tot primblä si se roagä
 135
Pomi-§i, pomiwrii miei,
Plecati-vä vârfurile,
Sä v'ajung cu timpurite (1),
10. CK-s mai mici de-a 'ncre§tink
Si mai mari de-a märità !
M. Sancraiu.
LL Marea Mare.
Vine marea cât de mare,
Mär d'aur ! (2)
Dar de mare margini n'are ;
Margini bat in varf de
munti,
5. Stropii sar in nourei.
Dar de mare ce-i aduce ?
Aduce brazi incetinati
Cu molizi alaturati.
Printre brazi, printre molizi,
10. Noatà 'noatä-un bou-vi ne-
[gru.
Da 'ntre coarne ce miji
poartä ?
Poartä un leagän de mätasà.
Dar in leagän cine sede ?
LIL Vine marea.
(Varianti.)
Vine marea cât de mare,
Ler, d'Ano !
Darà marea ce mi-§i duce ?
Duce spini §i märkini
5. $i brazii din rädlcini.
Sus in crucea bradului
Este-un leagän de mätasä ;
(1 ) Doar cu tämfilele (?) capului.
(2) Se repetä dupà fiecare vers.
www.dacoromanica.ro
Dar la cei mari ce le-'om da?
Le-om da oi le-om da boi !
Dar la cei mici ce le-om da?
15. Le om da miele ochi$èle,
Leom da buti cu bani märunti.
D ictatä de Pavel Rat.
Da Máriuta negri.
15. Ea pde §i chindise§te
La gulere voinice§ti,
La prapori impärätqti.
Si-mi cântä d'un cântecel,
Jelnicel i frumwl.
20. Nime 'n lume n'o-auzià
Numa' d'impäräteasa ;
Ea aude räspunde
Ho, ho, ho, Märiuto, ho !
Nu mai cântà-a0 frumos,
25. Ca' 'mpäratu-i la vânat
Si-i aproape e'riturnat,
$i pe tine te-o-auzl
$i pe tin' te va 'ndrägl
Si pe min' mä va uri !
ScrisA de Aur. Bulicrea, st.
Dar in leagán cine §ede ?
Sede N., faa dalb5.
10. Ea coase i chindise0e
La altite femeie#i,
La steaguri impäräte0,
La gulere voinicqti.
(Anä, ALA) fatá bunä,
 136

15. AnO sA se veseleascA, Pe masa sA o trAnteasca

0 cununä sä gAteascA, $i la multi ani sä trdeasci.
T. Olt, Ion Olariu, st.

LII1. Colinda lui Ion.

Ion si-a d'avut, Ea si-o poruncit
Dai Domnului Doamne, La Ion sä vile
Tri ibovnicele : La holdele lui,
Pe una o chemarä CA s'o prins a coace,
5. DalbA Muresanä. 25. Si vin päsärèle
Pe una o chemarA $i duc spicurèle.
Romana-i Romanti (I), Vine corbu negru,
Pe una o chemara Duce spicu 'ntregu.
Neagra TArnOveanä. Neagra TarnAveand
10. Dalba MuresanA 30. Ea si-o poruncit
Ea si-o poruncit La Ion, sA viie
La Ion sO viie La viile lui,
La oile lui, CA s'o prins a coace
C'o prins a fAtä. Si vin päsärèle
15. Berbecuti bAluti, 35. $i duc bomborèle (2) :
Miele ochisèle ; $i vin gräurei
$i vin vulturei $i duc strugurei ;
$i duc Vine coarba neagrA,
Si vin far' de ei. Duce vita 'ntreagA.
20. Romana RomanA
Ciunga. Jos. Bogdan.

my. Ion bun bárbat.

Ion bun bärbat, Una cum se chiama?
El s'a lAudat, Romana-i Romanä ;
CA el a mi-si are Alta cum se chiamA?
Trei ibovnicèle, Alba-i Muresanl ;
5. Ca trei floricèle. 10. Alta cum si-o chiarhä ?

(1) Din nurnele bärbätesc Roman, ce i azi este In uz [cunosc Omni cu

acest numb s'a fäcut femeninul Romana, ca Ion, Ioana, Oana, Todor, To-
dora, Sandu, Sanda, etc.
(2) Boane, boabe.

www.dacoromanica.ro
 137
Neagra-i Tarnoveanä.
Ea si-o porunci : (1)
Vie Ion, vie,
Vie de un'sA vie,
15. CA oile lui
Prins-au a fAtA,
$i vin valturei
$i ieau mielusei
$i se duc cu ei !
20. Alba-i MuresanA
Ea si-o poruncit :
Vie Ion, vie,
De unde-i, sA vie,
CA holdele lui
25, Prins-au a se coace,
$i via pdsärèle
Bistra.
Calul lui Ion.
BAgA-si Ion calu 'n grajd
5i-1 tinù, cat si-1 tinù :
Din ajun, panä 'n CrAciun ;
Scoate calul sä si-1 joace,
5. Doamne leo, Domnului bun !
SArl ici, särl cipcea,
SArl 'n curtea soarelui ;
Nu-i plAcù dim si-1 jud,
Iarä'n grajd cá mi-1 bAgA
10. 5i-1 tinù, cat 11 tinù,
Para in zi de BoboteazA. .
Cand fu zi de BoboteazA,
Scoate calul sä si-1 joace.
SArl ici, sari cipcea,
15. Sárl 'n curtea soarelui ;
Nu-i pliicù cum 1i jucá ;
(I) A trimes vorbd.
www.dacoromanica.ro
$i ieau spicurèle
$i se duc cu ele
$i vin fàrà ele !
30, Romana-i Romanä
Ea si- o poruncit :
Vie Ion, vie,
De unde-i, sà." vie,
CA viile lui
35. Prins-au a se coace.
$i vin vâlturei
$i ieau strugurei
$i se duc cu ei ;
Vine mierla neagrA
40. $i iea vita 'ntreagl
$i vine si lupu
$i iea si butucu !
Sept. Simu, student.
Vanzätor si 1-o fAcut.
De vinde-mA, doamneo,
[vinde,
Numa, pretu sA mi-I cei ;
20. Ceru4 buti cu bani märunti
Ci-Inc5 card cu comoarA.
Di-ti adA, doamne, aminte :
arid cu Turcii ne-am bgtut,
Ne-am bAtut.si ne-au bätut,
25. Bulzu märii ne-o 'mbulzit,
Multi voinici s'o präpAdit;
Multi voinici cu multi cai
[murgi.
Numai eu m'am poticnit
Pe un sulbuc mare de peste
 138
30. $i pe tine te-am stropit
Pe cornul daleichiei(1),
$orotiri.
Lupta voinicului cu leul.
Sus la vita vinului,junelui
[bun !
La umbra gutâiului
$ede-un voinic, odihneste
$i calul si-I potcovoste.
5. MaicA-sa la el priveste
$i in lacrimi fälueste
$i din graiu ash grAieste :
Ce gaud, june, ti-ai gândit
Doar ti-i gAnd de cätänit,
10. Ori dor de cäsätorit?
El din graiu asà-i grAià
Maicä, mAiculeana mea,
Nu mi-L gând de cätänit,
Nice de cAsätorit ;
15. Dar mA due. cA-am auzit,
CA sus, in vârful muntelui,
La poalele bradului,
Este-un leu, un cAne rAu ;
Eu mA duc, maicg, la el !
20. Bine vorba nu sfärsià,
$i pe drum cA se luà,
PAn' in vârful muntelui,
La poalele bradului.
Leul, dacA mi-1 vedek,
25. El din graiu gräi'a :
Ce-ai venit, voinicule?
Ti-ai smintit cärärile,
Romos, Orästie.
(1) = dulámái.
(2) Ciirámbul.
www.dacoromanica.ro
Pe tureactil (2) cismii,
$i pe teaca
Bian.
Ori urit zilele ?
Voinicul din graiu gräià,
30. CAträ leu ask zica. :
N'arn smintit cArgrile,
Nici n'am urit zilele,
Ci-am venit, cä-am auzit,
CA esti leu, un cäne ráu ;
35 SA ne-alegem de viteji :
In luptd sä ne luptäm,
O 'n sAbii sà ne tAiem,
O 'n puscäsä ne 'mpuscAm
Se luarg, se luptarl
40. Zi de varA, pang 'n ;
Când fu soare la sfintit,
Puse voinic pe leu jos ;
Leul din graiu îi gralà.
$i cgtrA june zicea :
45. Nu gräbi sä-mi iei vieata,
Ci mA leagä 'n curea neagrA
$i ml scoate jos la tail,
Jos la tara 'n targul mare,
Pe ulita Grecilor,
50. De-ti fä falä fratilor
$i cinste pArintilor,
C'ai prins leu nevAtämat,
Nici de sabie täiat,
Nici de puscä impuscat,
55. Numai in lupiä luptat !
Fragi Ordean.
 139

LVII. Lupta voinicului cu leul.

(Variantä.)

Pe sub vita vinului, ju- El pe cal a 'ncälecat,

[nelui bun,
La umbra gutâiului,
Un voinic calu-si gatià,
Si-1 gätià si-1 potcovia
5. Cu potcoave de arama,
Cu cuie de skink' 'ntoarsä ;
Nime 'n lume nu-1 vedea,
Ftird (1) draga maica lui,
Pe-o zabrea de-abia-1 zarià,
10. De lacrami de-abia-1 vedeà.
Ea din graiu asa gräià :
Lio, Lio, dragu maicii,
Ce calul asa-1 gätesti,
11 gatesti si-1 potcovesti
15. Cu potcoave de aramä,
Cu cuie de sarma 'ntoarsä ;
Ori ai pus gaud de 'nsurat,
.' Ori ai gaud de präpädit?
N'am pus end deinsurat,
20. Nici &dui de präpädit !
Nici vorba n'a ispravit,
Sorotin;
Sus la munte-a alergat,
S'aduca leul legat,
25. Ne'mpuscat, nesägetat,
Numai viu, nevatamat.
Gäsl leul adurmit ;
Stat-o 'n loc, s'a socotit :
Sägeta-l-va, ori pusch-l-va?
30. Si calul a rtnchezat,
$i leul s'a desteptat.
Ei in lupta s'au luptat.
Zi de yard, pan' sub sara.
Când era mai Iânga sark
35. Latu 'n cap ea i-1 fiparil (2)
5i-a scoborlt jos la tara,
Cine 'n lume 1'1 veda,
Cu mirare isi ziceâ. :
0, ce maica 1-a bliat,
40. De-aduce leul legat,
Ne 'mpuscat, nesägetat,
Numai viu, nevätämat !
I. Bian.

'NHL Lupta junelui cu leul.

Poruncit-a Impäratul,
[Domnului Doamne,
Cine 'n lume s'a d'aflare
S'aduca pe leu legat,
Leu legat nevatamat?
5. Nime 'n lume nu s'aflare,
Numai Petru, bun junelu.
Petru daca-mi auzia-re,
Tuna 'n grajdiul ferecat,
Scoate murgul d'Inselat,
10. D'inselat, bine gätat,
D'inchingat cu douä chingi.
Pe murgut Incälecä-re,
Incepe murgul de a sältà-re

(1) = numai.
(2) --= aruncd.

www.dacoromanica.ro
 140
Saltd-mi ici,salta-mi coleare,
15. Saltä-'n varful muntilor.
Subt un spine d'Inflorit
Gasi leul d'adurmit,
D'adurmit, ne ',mend (1).
Petru din graiuimi gräiare :
20. Scoalä, leu, fratele mieu,
$i-ori In pusti sä ne puscam,
O 'n sabii sä ne taiern !
Leul din graiu Imi grdiare:
Nici In ptIsti nu ne puscam,
25. Nici In sabii ne talent,
Dar' In luptä sà ne luam,
CA lupta e mai direapta
$i-i de Dumnezeu läsatá !
$i-mi luptati-ozi de varä,
30. Cand fu In cea(2) cap de sarä,
Aduse leu pe Petru ;
Cum l'aduse, jos mi-1 puse.
T. Hales..
Luc. Lupta junelului cu lent.
(Variantä.)
Sub ceru-si de räsdrit,
[Junelu bun !
Mándru-i pomu rit !
Sub poalele pomului
Sede-un june hodineste
5. $i murgutu-si potcoveste
Cu potcoave de molotru (4),
Cu cunie (cuie) de sârma
[Intoarsa,
Ce la drumu-s ghimpu-
[roase-
(1) netrezit, nedefteptat.
(2) Acord. cu sarg.
(3) Pe.
(4) --= melilothus, chimin.
(5) proastil.
www.dacoromanica.ro
$i luptara-a doua-oara.
Când fu mn cea cap de sará,
35. D'aduse Petru pe leu ;
Cum 1-aduse, jos mi-1 puse,
lega, nu-1 vätämä,
Peste (3) murg incalecl.
Cati pe Petru mi-il vecleare,
40. Toti pe Petru-mi fericeare :
Ferice de tine, Petre,
Ce maicuta ti-ai d'avut,
Te-a scäldat, te-a aplecat,
C'o mânä tità ti-a dat,
45. C'un picior te-a leginat.
Impärat tie ti-a da-re
Din cetate-a tria parte
$i din tail jumatate !
Si-o 'nchinäm cu sätta-
[tate.
Comunic. de Ben. Sucitt.
Vaud june potcovià,
10. Maica-sa la el vena,
$i din gura asa. graià :
Ce rand, june, d'ast rand
De tu murgu-ti potcovesti
Cu potcoave de molotru,
15. Cu cunie de sarmä 'ntoarsa,
Ce la drumu-s ghimpu-
[roase ?
June din gura graia :
Maica mea, bo1undd(5)e§ti
 141
Mare esti, putin pricepi,
20. De nu mi te (1),
DA eu mi-am indoblicit(2)
Peste vArful muntilor.
Prin crucile brazilor,
In tor4tea (3) sterpelor
25. Este un leu, îi cane rAu,
Duce-m'oiu, d'aduce-l-oiu!
PAnA june cuvAnta,
El pe murg si 'ncAlecä.
SaltA ici, sang coleà,
30. Peste varful muntilor,
Pin crucile brazilor,
In toristea sterpelor.
Gäsi leul adurmit,
D'adurmit, nepomenit (4).
35. PAnä june se gandià,
Leu din somn se pomenid(5)
$i din graiu asà-mi gräiA :
Ce rind, june, de-Asta rind,
De la mine ti-ai. venit ;
40. CA la mine n'o venit
Om mirean de pe pämânt !
Sau in pusti sä ne'mpuscAm,
Sau, in säbi sä" ne täiem,
Sau in lupte sà ne lugm !
45. Ba in lupte, cg-s mai
[drepte !
Clopotiva (Hategl,
Junelul.
Strigä'n lume, strigä'n tarA,
Le junelu-i tinerel! (6)
(1) =-- pricefii, bagi samei.
(2) = observed.
(3) = locul unde se dä mâncare la oi.
(4) = nede.Veptat, nu trezit.
(5) = se Ireziei, e deftefità.
(6) Dupä fiecare vers.
(7) Pronuntk ca Istro-Romeinii pe a tonic ca oa, deci afla-re.
www.dacoromanica.ro
Se luptarA-o zi de vark;
Cand îi fu in murg de sarä,
D'aduse june pe leu.
Cum l'aduse,
50. Jos mi-1 puse ;
Bägd mâna'n buzunariu,
Scoase o sfoard de mAtasà,
Impletitä in cinci, in sasá,
$i'n grurnazi cä mi i-o trase
55. $i-apucA pe plaiu In vale.
Cine 'n lume mi-1 veda,
Toti pe el mi-1 fericeà :
Fericean de tine, june,
De tine, de maicA-ta,
60. C'a scäldat infdsiat !
Cä-i aduci un leu legat,
Leu legat, nevätämat !
Leu din gurA gräià :
D'alele, stápanul mieu,
65. SlAbeste-mä din curele,
CA la drum nu mai pot mere !
Pe june mintea-1 trägeà,
Din curele-1 mai slAbià.
Leu din gurd asà. grAià :
70. Rämâi june, sänätos,
CA eu la mAnA ti-am fost,
Tu stApAn de mini n'ai fost !
A. Iona,s.
Cine s'a, pute5. d'af1oard(7)'
SA ne-aducA-un leu legat,
 142
5 . Leu legat, nevAtAmat?
Nime 'n lume nu s'afla,
Numa-un junel ne'nsurat,
Curse (1) 'n grajdul ferecat,
Scoase murgul inselat,
10. Inselat, bine gAtat
Cu podoabe toate nouA.
Maicd-sa asa-i grala :
Ce ti-i gandul, junela,s?
D'o (2) ti-i gaud de cAtAnie,
15. D'o ti-i gand pe 'nsurA-
[ciune?
$i junelu-asà-i gala :
D'aleu, dragA maica mea,
Nici una nu-i de-acelea,
Mie vestea m(i)a venit,
20. SA ma' due la oi, la munte,
CA toate le inanc'-u' (3) leu,
Leu, leu îi cane rAu !
Sus pe murg incdleca.
$i la munte se lua ;
25. Sus la muntii Glajului,
Pe sub poala bradului,
Vede ur ma leului.
Tot pe urmä se lira,
Se luà si sé ducea,
30. Pang pe leu mi-1 d'aflà.
Sub un spin mandru 'nflorit,
Aici leu sta-adurmit,
Florile l'or nApädit.
Junel sta si se gandia. :
35. Da pusca-1 oiu,da täial-oiu ?
Para junel se gandra,
$i leul se destepta
Brad.
(1) alergd.
(2) 0 ori
(3) = 1. d. un.
(4) Pronuntä cu i Intreg, dottä silabe: ni-ci.
(5) = fericia =felicità.
www.dacoromanica.ro
$i din gi-aiu as'a gräia :
Ce-ai catat, junel, pe-aicia?
40. 0' zile d'urItu-ti-ai,
0' moarte voitu-ti-ai? !
Nid (4) zile n'am d'utit,
Nici moarte n'am voit,
Ci-am venit ca-un bun vecin,
45. Sa' mà lupt, leut, cu tin !
Se luarA, se luptarA
Zi de yard, panä 'n sarA.
Cand Ii Joi de caArA sarA,
De luptA iar' s'apucarA,
50. $i luptà leu pe junel,
$i luptà i mi-1 purta.
Dede leu a se 'nmuià
$i junel se 'mbärbdta :
Cum 'it prinse, jos mi-1 p use ;
55. Sgarda 'n cap ca.' i-o tiph
$i-asà bine mi-1 strange'. !
Sus pe murg incAleck,
Jos la tat% cobora.
CatA lume tA-1 vedea,
60. ToatA lumea-1 fereca (5),
Fereck pe maicA-sa,
CA ce fiu ea si-a scAldat,
De ne-aduce-un leu legat,
Leu legat nevAtdmat,
65. Nici p'on loc nu-i puscat,
Numa &in luptà luptat !
$i fii vesel, junela,s,
Ca la Pasti, ca la CrAciun,
Ca la sfinte dumineci,
70. Ca la dalbe bisereci.
Comunic. Rom. Rimbas, student.

LXI.
Pand-i Ion la vAnat, Hai
Lerui Doamne,
Leu 'n curte si-a tunat.
Hoi le-leu, un due rAU,
N'ai vAzut un fiu al mieu?
Ba, io, zäu, ti I-am vAzut,
CA-i In codru la vanat !
Si-a vanat, cAt a vAnat,
Zi de yard pan' sub sarA.
CAnd a fost mai lângl sarA,
10. 5i-a vanat o mandrA fiard.
Fiara lui din -grain gräià :
Brosteni.
LXII.
Colo jos,
Mai In ios,
Hoi leru-i Doamne,
Este o turmA de oi dalbe.
5. Oile cine le paste?
Da le paste sfAntul soare
Cu soru-sa cea mai mare ;
Soru-sa din graiu grAià-r e
Frate, fratisoru mieu,
Silvasul rom.
Sus la Tariglat (1).
Colo -sus la TAriglat
Este-un fecior de 'mpArat
Tot In lance räzAmat,
Cere-o fatA de craiu mare :
5. Hai tu, sorA, dupA mine,
(1) Tarigrad Constantinopol.
(2) ca porumbelul.
www.dacoromanica.ro
143
Leu 'n curte.
Eu nu sunt cine gandesti,
Ca sunt Ion-Santion,
Trimes dela Dumnezeu,
15. SA mai mAsur pärnAntul,
PAmAntul cu umbletul
51 ceriul cu stânjinul.
Unde-a fi pAinant mai mult,
SA fac deal si sä. fac vale ;
20. SA fac coaste oilor
$i luncile boilor,
VAi adânci, izvoare reci !
Nic. Secei;an, st.
Colo jos.
10. Hai sA 'nturnAm oile,
CA grei nuori s'au ridicat !..
D'aceia nu-s nuorii grei,
CA-Aia-s petitorii tAi.
Vin la mini, te cer pe tini ;
15. Ceru-mi turma jumAtate,
Eu le-oiu da a 3-a parte ;
Ceru-mi car cu 6 boi,
Eu le voiu da numa' doi !
G. Boldea, st.
C'am tri cai ca i tri crai;
Unu-i rosu ca focu,
Unu-i negru ca corbu,
Unu-i sur ca porumbul (2),
10. Atunci, frate, ti-oiu vini,
 144
Cand tu mie-mi vei aduce
Sfantu soare arias mare,
$i lunuta nanäsuta,
Luceferii ficiorii
15. $i stelele fetele !
S'o luat pe lunch' 'n sus
$i pe toate le-au adus.
$i s'o dus in cununie.
rom.
may. Sora Salomie.
La poarta la Tarigrad
Este-un ficior de 'mparat,
Tot in hut panä 'n genunchi
$i 'n curèle pana. 'n sele,
5. Cu tri cai dela tri crai :
Unu-i rosu ca focu,
Unu-i negru ca corbu,
Una-i sur ca porumbu.
El pe soru-sa 'ntalnia,
10. Catte dinsa-ash grdia. :
Sorà, sorä Salomie,
Pune cartea 'n vanghelie,
Tipä-ti carja pe chilie,
Hai cu min' la cununie !
15. Ba io, frate, nu m'oiu duce,
Panä tu, frate, mi-ii face
Pod de-aramä peste vamd,
Pod de argint peste pamant !
Nici din loc nu se data,
20. Pan' acèle le fäcea
$i din gurä-ask gala :
Soro, soro Salomie,
Pune cartea 'n vanghelie,
Calanul mic.
(I) =o sord.
(2) Futeii, o constelatiune.
www.dacoromanica.ro
Popa prinse-a cununa,
20. Icoanele-a suspinà ;
$i icoana Precestii
Din fundul bisericii :
Lasä, las', popä sarbesc
Ca i Dumnezeu te.a bate,
25. SI cununi un sor (1) cu'n
[frate t
I. Boldea, st.
Hai cu min' la cununie I
25. Ba io, frate, nu m'oiu duce;
Para cand nu mi-ii aduce
Sfantul spare nanas mares.
Sfanta luna mare nunä,
Stelele fetele,
30. Luceferii feciorii
$i fusteii (2) starostele.
Nici din loc nu se data,.
Pan' acele le fäcea.
$i de manä se luara
35. $i 'n biserica intrara,
Toti sfintii se aplecarä,
Icoanele läcramarä ;
Dar icoana Precestii
Din fundul bisericii
40. Tot plangeà si läcrama_
$i din gurä cuvanta :
Alelei, popo Ignate,
Popo, nu-i cu direptate,
SA cununi sora cu frate.
45. $i la Dumnezeu e vama,
Unde dai sufletu 'n sama
N. Georgescu, st.
 145

'Av. Un frate §i o sorä.

Co lea j os, pe-un ses frumos,
Grea turrnA de oi imi paste.
Da la oi cine päzeste?
Da un frate si o soil !
5. GrAl sora cAträ frate :
Frate, frafioru-mieu,
Mulge-fi douä, slob ozi notiä,
Si te uifi la räsärit,
Ce nuori grei ni-s'au ivit !
10. El din graiu asà. gräiA :
Sorä, sorioara mea,
Da, zeu, Ala nu-s nuor i grei,
DA-5ia-s pefitorii täi ;
Vin la min', te cer pe tine,
)3Ia j.
15. $i cer murgul de sub mine ;
Cer cinci sute de oi sute
$i o sutA de berbecèi,
SA te duci, sorA, cu ei !
Ea din graiu ask gräià :
20. Eu atuncia ea' m'oiu duce,
CAnd ei mie mi-or aduce
SfAntul soare nänas mare,
SfAnta lunä nuna bunä,
Si stelele fetele,
25. Si luceferii feciorii,
Si tot haine de anglie
Din crestet TAM' 'n cAlcAie !
D. Scurtte, st.

L XVI. Sor §i frate.

(Variantä.)

Sunt trei cai dela trei crai,
Hoi, Leru-i, Doamne !
D'unu-i rosu ca focul,
D'unu-i sur ca porumbal (1),
5. D'unu-i negru ca corbul.
Hoi, Leru-i, Doamne !
MI poartA la Teligrad
Este-un fecior de 'mpärat,
Cu pär galbin rätezat ;
10. Multä carte o d'invgat
Cu alui sorä d'inga el.
El din graiu cä si-o gräit:
Sorä, sorä Salomie,
Hai cu mine 'n cununie I
15. -- Ba io, frate,n'oiu venire,
Pän tu, frate, nu-i chemä
SfAntul soare nAnas mare,
Da si luna nAnasa,
Gelinua (2) sockítei (3),
20. Ba f u,steii (4) starostei,
Luceferii feciorii
$i stelele fetele !
Hoi Leru-i, Doamne !
Nice vorba n'a sfArsit
5. $i el toate le-a 'mplinit,
$i din gurA ask-a vorbit :
Soil, sorä Salomie,
Hai cu mine 'n cununie !

(1) .----- porunzbelul.

(2) -= constelatia.
(3) = buceitareasel.
(4) = constelage.
Vide, Colinde din Ardeal. la

www.dacoromanica.ro
 146
Ba io, frate, n'oiu venl-re,
30. PAn' tu, frate, nu mi-ii face
Pod de-aramä peste vamA,
Pod de-argint peste pAmAnt !
Bine vorba n'o sfarsit
$i el toate le-a 'mplinit,
35. $i de mAna o-a luat
$i 'n bisericA-a intrat,
Icoanele-au lacramat.
Girisul rom.
Sor si frätior.
Colo josu, mai In jos, ilo-
- [rile dalbe (2)
Pe cel lit verde frumos
Pascu-mi-se, adapA-mi-se
O turmA mare de oi.
5, De pazit cin' le päzià?
Dar 'un sor si-un
Dar' pe nume cum Ii chiarnA?
Da Maria cu Ion.
Ei de pazit le paziau,
10. CAtrA strungA le strângeau.
Soru-sa din graiu grAià :
Frate, frätiorul mieu,
Mulge douA, slobozi notia,
CA grei nori de ploaie yin !
Micäsasa.
'Amu. Un sor c'un fräfior.
Colo 'n]osu, mai In josu,
Colo 'n râtul cel frumos,
[Leru-i Doamne !
(1) = multe.
(2) Dupä fiecare vers.
(3) = pläviu, plävan.
www.dacoromanica.ro
Da icoana Precestii
Din fundul bisericii
40. Suspina si lAcrAma
Si din gurA cuvântà :
Alele, popA bAtran....
Da nu vezi tu,popä, 'n carte,
De cununi tu sor cu frate
45. CA si Dumnezeu te-a bate,
Când strAine sunt bogate(1)?
Aur. Blaga, student.
15. SorA, sorioara mea,
CA nu-s nori de ploaie grea
pefitorii täi ;
Vin la mini, te cer pe tini,
$i cer mult pe langA tine :
20. Cer 500 de oi sute
$i pe-atke oi cornute
$i 70 de berbeci
$i-un pluguf plahit (3) de b oi:
$i murguful cel din grajd,
25. Inselat i infrInat,
Cum e bun de 'ncAlecat
Acela, frate, mi se cade
Cam de fala frafilor,
De cinstea pArinfilor !
Isidor Raica, st.
Paste-o turmä de oi dalbe.
Da la turmA cine d'umblä?
5. D'urnblä-un sor cu-un fräfior
 147
Gill sorà catrA frate :
D, frate, cu bata 'n oi,
vin nuori de ploaie grei !
Fratele din graiu grAià :
10. Nu te, soro, spAimantà,
Cà nu-s nuori de ploaie grei,
Cd-Aia-s petitorii tAi !
Vin la mini, te cer pe tini
Si cer multe p'inga tine,
15. Si-mi cer sute de oi ute
$i ceru-mi zeci de berbeci ;
Uioara.
ram Douà stele.
Colo jos, in prundurèle,
Rdsärit-au douA stele ;,
Ba, zo, acele Ca' nu-s stele,
Cä mi-s cloud surorèle.
5. Una tide, una plange.
Ai ce Hide (1), mese-intinde,
Ai ce plange, mese strange.
D'ai ce râcle-aO zicti :
Taci, tu dragd sora-mea,
10. C'am auzit de' (2) tata,
CA pe noi, soro, ne-a da (3) :
Desrnir (Cârnpie).
tax. Douä stele.
(yariantd.)
Cold 'n josu mai 'in jos
Räsarit-au douà stele,
Douä stele Iuminoase.
(1) Ai ce reide" = aceea care reide.
(2) = dela.
(3) ---- märita.
(4) = Apus, Vest.
(5) =salcia.
www.dacoromanica.ro
mii de miorèle,
De care-s mai oche$èle !
Soru-sa din graiu gräià :
20. Nu te, frate, spAimânta,
CA nu ma' pun laugh' el.
CA m'oiu pune dirept el
Fata dalbA (cat) ce-o vede...
Uita sute de oi ute,
25. Uita-mi zeci de berbeci,
mii de miorèle,
De care-s mai oche§èle I
Baciu, student.
Pe una la räskrit,
Unde-i grâul cel rodit ;
Pe una la sciiptitat (4),
15. Unde-i graul cel curat.
Noi, soro,-atunci ne-om
[vedea,
and o face plop ul pere
Si rAchita v4inèle,
Meiteiprul (5) mere dulci,
20. Sa ducem, soro, la prunci !
Al. Pop. st.
Dar nu-s stele luminoase,
5. CA-s doua surori frumoase ;
Una rade, una plange,
 148
Ai ce rade aà zice :
Taci tu, sorä, nu mai plânge,
CA i nouá ne-or venl,
10. Ne-or veni de ne-or peti ;
Peti-ne-or doi diecei
$i ne-orn duce dupA ei.
Cântatä de o femeie din Petroseni. Scrisä de Jos. Comes, student.
DouA stele.
(Varian tä.)
Colo 'n jos pe prundurèle,
Florile dalbe,
RAsärirä cloud stele ;
Nu-s stele ca stelele,
5. CA-s ca douA surorèle
Una rade, una plânge.
Cea ce rade,
Focu-aprinde ;
Cea ce plange,
10. Focu stânge.
GrAi una cäträ alta
Da tu, soro, de ce plângi?
Cetea.
DouA
Colo'n sus, pe prundurèle,
Räsärit-au douA stele ;
Da, zAu, cele cA nu-s stele,
CA-s cloud surori de-a mele,
5. Una plange, una ride,
Ceai ce fade, aà zice :
Taci tu soro, nu mai plânge,
Ragla, Bistr.-Ms.
(1) =
www.dacoromanica.ro
Pe mine, soro, m'or duce
Colo 'n sus la rAsArit,
15-. Unde-i locul mai vestit ;
$i pe tine, soro, te-or duce,
Colo'n jos la Bälgärad,
Unde-i locul mai bogat !
Da io, soro, cum
Iplânge,
C'am auzit pe tata
15. Gomoninti-i. (1) cu mama,
CA pe noi sä ne despartd :
Una 'n sus, cAtrA Apus ;
Una 'n jos spre RäsArit.
Noi atunci si ne ''ntalnirn,
20. Când s'o 'ntalnl deal cu deal,
Cand a crqte jugul mugur,
$i tanjala frunzd verde ;
Nici atuncia nu-i nädejde !
Corn. Därdmuf.
surori.
CA noi de mânä ne-orn duce,
Una'n sus la RAsArit,
10. Una 'n jos cAträ Sfinfit ;
Si-atunci, soro, ne-orn intalnl,
Cand a face ploptil pere
$i rächita
SA rnancgm, soro, din ele !
G. Morariu, st.
 149
LxxIII. Doi frati.
Colo 'n dealu de cel dealu
Rdsgritu-mi- o doi sori.
Da nu-s doi sori,
CA-s doi frätiori,
5. Vin dela domnie,
Se duc la 'mpärätie.
Dar ei nu vin cum se vine :
Cai din guri muscându-se,
Frätiori jucândn se.
10: Oral frate cAtre frate :
Noi acolò duce-ne-om,
Caii scumpi
Câmpie, Ardeal.
Mirelu-i tinerel.
Cel
Dai Ler !
Mirel murgu gätik
SA mi-si piece de-a vânâ.
Sus in muntii Nistrului,
5. In pämântul Turcului,
La fetele Grecului.
fata din polatei: (3)
Unde, mirel, ti-ai d'um-
[blat,
De ti-i murgu-asà. asudat?
10. $i mirel din graiu gräià
Taci, fatk nu mania (4),
Cä úacà m'-ii mänib,
Brad.
(1) = banita.
(2) vadra
(3) palat
(4) FärA pronumele md.
www.dacoromanica.ro
In grajd de piatrà bägh-
[ni-i-or ;
De mâncare ce le-or da?
15. Da grail rosu vânturat,
Cu feldera (1) mäsurat
Dar de beut ce li-or da?
Da vin rosu sträcurat,
Cu feria (2) mäsurat !
20. Da, zeu, nottä ce ni-or da?
Un colac de grâti curat
$i o ferie rasä 'n masä !
Rämâi, gazdä, sändtoasà.
A. V.
Murgu'n pinteni strange-
[1-oiu,
Sus, la tine, säri-oiu,
15. Cosita
Sus In turnuri pune-oiu,
Sä ti-o batà vânturile,
Ca pe mirel gândurile !
Särbätori dupä Cräciun,
20. Atunci Ii vremea dd 'nsurat
$i fete de märitat.
Da'nsurä m'oiu ;
Da läsà. m'oiu ?
$i fii veselk fecioark
25. Cu vreo dalbä de colina
Romul Rimbaq, student.
 150

my. Gazda nu-i acasä,

Noi umblAm la colindat SA facA pita rotundà
Dintr'o cash' 'n altA cask', $i colaci ca sà ne-ajungA ;
Gazda noasträ nu-i acasä, SA bage la slued 'n glug
in vârful muntelui, SA-1 mâne cu vacile
5. SA reteze stupii lui, 15. Pe coasta cu fragile ;
SA facä scarA de cearA, SA-1 mâne cu oile
Sä scoboare 'n jos la Ora, Pe coasta cu florile ;
Cu secerea sub suoark, SA-I mâne cu viteii
SA secere la sAcarA Pe coasta cu dedefeii.
10. $i la grâu de primdvarA.
Sibiiu. Oct . Simtion, stud.

Umbigin colindând.
Noi umblAm tot colindând SA coboare'n jos la farA
$i pe Domnul lAudând, Cu secerea su-suoarä,
Noi d'umbldm din casA'n casA, 10. SA secere la sAcarl
Gazda noastrA nu-i acasä, $i la grâu de primAvarA,
5. CA-i in värful muntelui, Tot in paiu ca trestia
SA urzascd (1) stupii lui, $i'n gratin( ca mazärea.
SA facä scarA de cearä,
Cacova, (Aiud). Stef Oniga, student.
Obs. Intr'o variantä din Spini (Tärn. midi) vers. 6 sunk' :
iè ceara stupului ; iar intealta gAsim acela vers : SA rAteze stupii
lui. In textul retinut de noi vorba urzascd poa'te insemnä : sä le facá
ursita = ucidd,. In Lexic. Bud. aflAm ursesc, constituo, destino,
decerno ; végezni, rendelni, etc.

mom. Colinda popii.

Colo'n josu, mai in jos, 5. Da nu-i luciu luceafAr,
Linu-i Linu, Leru-i Linu! CA-i o sfântA dalbl rugd(1),
Colo'n §esul cel frumos Dar' in rugA cini se roa&?
Joacä un luciu luceafAr, RoagA nouä popi de tari

(1) ---= oratoriu, Ipc de raga'.

www.dacoromanica.ro
 151
$1 cu notiä egumei (1)
10. $i cu noua diecei
$i cu nouä preuti sfinti.
Dar diacu cel mai mic
Lash' cartea d'a cetire
$1 din ruga cä
'15. Dând in toacä 'ntdia oara ;
Când a 'ntors a treia oara,
negri ridicara,
Cata 'n sus si catä 'n jos,
Cata 'n sus spre räsärit,
20. Väzù luna si soarèle
$i doi galbeni luce fere (2) ;
Dar diacu cel mai mare
El in rugä se'nturnarä :
Pudd(3)mare, ce-am %/nit!
25. Väzui luna i soarele
$i doi galbeni lucefere!
Alei, Iudä ne'nteleaptä,
Mare esti, putin pricepi ;
Oledin.
myll. Colinda primarului.
Dar a cui-is este curti,
Linu-i, Linu, Leru-i Linu !(5)
Aà nalte minunate ?
De departe-s holburate,
5. De d'aproape-s poleite,
Pe din lontru-s zugravite
Tot de f rdie i de ;sal (6).
Darä Domnul Dumnezeu
(1) = egumeni .
(2) Plur. dela luceafár.
(3) = minune.
(4) = utrenia, s. miinecatul .
(5) Dupä &care vers.
(6) = friine
(7) loves find 'Meet, pplind.
. (8) =-_ porumbei.
www.dacoromanica.ro
Ca nu-i luna, nici soarele,
30. Nici doi galbeni lucefere,
Ca sunt doi storcufi(?) din
[ceriu,
$i cu doi fiuti de-ai lor,
Cari vin la sfinta rugä,
S'asculte vecernia,
35. Miez de noapte-itroasele(4),
In zori de zitil slujbe grele.
Dare-ar domnul Dumnezeu,
Ca si domnul de parinte
El sa-mi fie sanätos,
40. Sanatos si veselos
Pe d'o mândra de colindä
Dela Domnul pe-o izbandä.
I-o 'nchinärn de sal-Mate,
Ca-i mai bund decat toate,
45. Dela noi, dela vreo doi,
Mai vârtos dela Hristos !
Al. Harfan, student.
$i cu jupânul birau,
10. Sed in poarta räzimati
Inteun bat albut de brad.
Da si stand si gomonind (7)
negri ridicând,
Catä 'n sus si catä 'n jos,
15. Catä 'n sus spre räsärit,
Väzù stol de porumbroi (8)
 152
Mestecati cu gangurasi,
La picioare rosioate,
La-unghisoare rotunjoare,
20. $i tot din unghile lor
Pica-pica' spic de grAu
Sub tufa de iarbd nalb5,
SA se facA Idcrazda, (1)
LAcrAzAu i feredeu, (2)
25. SA se scalde Dumnezeu
$i cu jupAnul birAu.
Ei se scaldä si se 'ntreabA :
Ce-i mai bun pe acest
[pArnAnt?
Nu-i mai bun ca boul
[bun,
30. CA munceste zi de varA,
Zi de yard pänä 'n
NeadApat si nemäncat !
Ei se scald'a i se'ntreabA :
Ce-i mai bun pe-acest
[pAmAnt ?
Gledin.
Colinda gazdei.
(la care invatä feciorli a colinclà.)
Sub umbra de lemn de
ftein,
Flori din toate flori 43)
Mändre mese sunt intinse,
PIngä mese sunt scaune ;
5. Dar la masa cine sede?
Sede Domnul Dumnezeu.
Da l'al doile corn de masA?
$ede Petru, stint Sän-Petru.
L'al treilea corn da masd?
(1) loc de osfidtare, (maghiarism).
(2) baie, scalda (magh.)
(3) Dupä fiecare vers.
www.dacoromanica.ro
35. Nu-i mai bun ca calul bun,
CA mi-si duce cap de otn;
El mi-si pune el mi-si scoate.
Ei se scaldA si se 'ntreabA :
Ce-i mai bun pe acest
[pámânt ?
40. Nu-i mai bun ca omul bun !
CA bine ne-o omenit,
Omeneasca-1 Dumnezeu
Cu darul sfiintii Sale !
Dare-ar bunul Dumnezeu,
45. Ca si jupAnul biräu
El sA-mi fie sAnAtos,
SAnkos si veselos,
Pe d'o mAnclrä de colindA,
Dela Domnul p'o izbAndA..
50. I-o 'nchinäm de sänkate,
CA-i mai bunk' deck toate,
Dela noi dela vreo doi,
Mai vArtos dela Hristos !
AL Hallam
10. $ede Ion-Sântion,
NAnasul lui Durnnezeu.
L'al patrulea corn de masa?
$ede da jupAnul gazdA.
Da de lucru ce-si lucreazA?
15. El- inchina cu-un pAhar
$i pAharu-i gälbior,
GAlbioru-i, cd-i de flori.
Da'n gura pgharului
Scrisä-i raza soarelui ;
 153
20. Da'n toarta päharului
Scrisu-i spicul graului ;
Da'n fundul pAharului
Scrisä-i poama vinului.
Dar ei band i gomonind (1)
25. Si ochi negri ridicand,
CatA 'n sus si cata 'n jos,
Catä 'n sus spre rAsärit,
Värit sluga cea 'ncrezutä
Viind tare ca vantu,
30. $i sosirA ca gandu.
Cum sosirA-asa. gräirä
Bun pranzul la d-voasträ !
Dacä-i bun, haida la el !
CA n'am venit d'a pranzire,
35. C'am venit a jäluire :
Iuda 'n raiu cA si-a intrat,
Tare raiul I-a prädat.
Dar anume ce-a luat?
Da sustariul de botez
Gledin.
Lxxx, La, gazda feciorilor.
(Dupä ce ies din bisericä.)
leni (3) rgsari, soare !
In toate laturile,
Dai Domnului Doamne !
In toate laturile,
5. In toate vadurile !
Soare räsäria,
Fereasta lovia,
Casa 'ngAlbinia,
Masa d'aurià ;
10. Jur prejur de mask'
(1) veselind i povestind.
-(2) tine.
(3) ia! interj.
www.dacoromanica.ro
40. Si scaunul de judet !
Nu gandl, slugä, nimica,
Na (2) tunu i fulgeru ;
CA cu tunu tu-i tuna,
Cu fulgeru-i fulgera,
45. Iuda 'n raiu s'a spAimanta,
Toate jos cA le-a läsà
$i sustariul de botez
$i scaunul de judet !
Darear Domnul Dumne-
[zeu,
50. Ca si jupanul de gazdä,
El sä- mi fie sänätos,
Sänätos si veselos.
P'o d'o mandrà de colindä,
Dela Domnul pe-o izbandä !
55. I-o 'nchinäm de sAnAtate,.
CA-i mai bunä decat toate.
Dela noi, dela vreo
Mai vartos dela Hristos !
Al. Haqan, student.
Jituri de matasA.
$i 'ntr'un corn de masä
Cine cA mai sede?
De sezut mai sede
15. Floarea graului ;
In al 2-le corn
Cine cg mai sede?
De sezut mai sede
Floarea vinului ;
20. In al 3-le corn
 154

Cine CA mai sede? Ba-s mai mare eu,

De sezut mai sede De voi de-amândou'A,
Floarea mirului ; 45. CA unde nus eu,
La-al 4-le corn Cununie nu-i,
25. Cine cà mai sede? Botez nu se face !
De sezut mai sede Dragul Dumnezeu
Etragul Dumnezeu. $ede i priveste
Sed si se privesc 50. $i chiar le gräieste :
$i se-adeveresc. Voi, trei floricèle,
30. Floarea grâului : Trei mohoricèle,
Ba-s mai mare eu, Ce vA tot pâriti
De voi de-amandoaua ; $i v'adeveriti ?
CA unde nu-s eu, 55. CA' voi toate trele,
Sat in casä nu-i, Una ca i alta :
3 5. Copii nu se cresc ! Floarea grâului
Floarea vinului : Dragu sat al meu ;
Ba-s mai mare eu, Floarea vinului
De voi de-amândoua. 60. Drag sângele meu ;
Cà unde nu-s eu, Floarea mirului
40. Veselie nu-i, Sudoreaua mea !
Ospat nu se face ! $i te veseleste
Floarea mirului Ler, jupâne gazd'A. !
Romos (Orästie). fratii Ordean.

mom. Colinda vätavului (feciorilor).

Tipa marea n' gura mare,
Vdtav de mare ! (1)
Cine 'n lume s'ar d'aflare,
S'o 'nnoate in ceea parte ?
5. Nime 'n lume nu s'aflare
Färä (N. N.) bun viteaz.
Dimineata s'a sculat,
S'o laid (2), s'o .pieptänat,
De stiri la cornelci (3) o dat :
10. Comelci, comelci, dragi
[cornelci
voi murgul meu,
Cel de dar dela nAnas !
Si-un comelciu frâu-i puse,
Al doile saua-i puse,
15. Al treile nainte-1 duse.
Iar (N. N.) e buri viteaz :
In sulitA se rAiämarà

(1) Dupa fiecare vers.

(2) = *Vat.
(3) servitori.

www.dacoromanica.ro
 155
5i pe murg se aruncarä.
Murgul prinde a särire.
20. Sari 'n vânt, sari 'n pämânt
Sari 'n termure de mare
$i nirnica nu-mi d'udare,
Far un corn de eapeneag
$i-o sfercuA (1) de palosii,
25. Ca murgul se poticnira
De domnutul (?) pqtelui ;
Cä nu-i mandru, cum sä fie,
Ca-i cu solzii de d'auru
Lloom. Colinda unde este fecior si fatä.
Vine marea cat de mare,
Linu-i, Linu, Lent-i linu(2),
Da de mare margini n'are ;
Marginile bat luncile
5. $i stropii stropesc nuorii.
Da'n agesturi (3) ce-mi
[aduce?
Brazi inalti, incetinati,
Cu molizi alaturati.
Printre brazi, printre molizi
10. Noata, noatä boul sur,
Cu copite 'ntraurite
$i cu coarne 'ntrargintite,
Da'ntre coarne ce-mi
[aduce?
Este-un leagän acätat
15. Cu frai roii räsucite,
Cu eitnad (4) panä'n pamant.
(1) Diminut. din sarcr=vdrful.
(2) Se repetä dupä fiecare vers.
(3) = latin aggestus, din ad-gero, aduc; deci. ceeace aduce apa.
(4) = ciucuri, canafi.
(5) = bolnav.
(6) = tiveste.
www.dacoromanica.ro
$i cu ochii de taleru.
30. Iar (N. N.) e bun viteaz,
C'o sarit Innotat.
El sa-mi fie sänätos,
Sanatos i veselos
Pe d'o mândra de colindä,
35. Dela Dumnul p'o izbandä !
I-o 'nchinant de sanätate,
Ca-i mai buna decat toate,
Dela noi, dela vreo doi,
Mai vartos dela Hristos !
fiar,san.
Da'n leagän cine-i culcat?
(N. N.) mort de beat,
Mort de beat, mort de be-
[teag(5)
20. Da la capu-i cine §ede?
$ede-mi dalba fecioritä
Cu dalba de (N. N.)
Da de lucru ce-mi lu-
[creafa?
Ea imi coase i-miceseste(6).
25. Ea cosându i ceOnd,
ochii ridicand,
Catä'n sus i cata'n jos,
Cata'n sus pe mare'n sus,.
Wet noted sänioare
30. $i cu notta Greci bogati,
Viind tare ca vântu,
Sosind iute ca ga ndu.
 156

Cum sosirä-asA grairA 45. $i din greu mi-i vAmuirA,.

Ce ti-i fata ceast' voi-
[nick
35. Sorä-ti-i, ori frate ti-i ?
Nici mi-i sofa', nici mi-i
[frate,
Fdr' mi-i Voimä vamesA.
Ea din somn de s'a trezl,
Cat de greu va vAmul,
4Q. Tot de meiji (1) i de mAtäsi
$i de valuri de gioldan(2)
$i de viguri (3) de postavuri !
Nice vorba nu sfArsirä
$i din somn cA se trezirA,
Gledin.
Tot de mAji si de mAtAsi,
$i de valuri de postavuri.
Dar (N. N. feciorul) e bun
Iviteaz
$i N. N. (fata) îi fatA dalbA.
50. Ei sä-si fie sAnAtosi,
SAnA tosi i veselosi.
Pe d'o mAndrA de colindä,
Dela Domnul p'o izbAndA,
Li-o 'nchindm de sänätate,
55. CA-i mai bunä deck .toate,
Dela noi, dela vreo doi,
Mai vartos dela Hristos !
Al. flat-sun, student.

Colindà la oricare orn din sat,

Cesta-i Domnul bunu, Galbini lucefere ;
Bun gaud gänditu, Jur in jur de mAneci
Tot din tinerete 20. Tot sfinte Dumineci,
Pâtiä. 'n batrânete. Jur In jur de poale
5. Ca el sA mi-si fad' Stele märuntele.
Rugä pe pAnfant. $i el 61 mi-si merse
$i dacä-o gätirä, Tot la ruga lui
si tocmirA : 25. $i se InchinarA
Nouä egumei, Si se poclonirä
10. Nou'd diecei, $i din graiu grAirA :
NouA preuti sfinti. Voi, slugile mele,
$i el se 'mbrAcarä Slugiti-mi cu drept,
Inteun cafton (4) dalbu 30. PAre io oiu trAire ;
Lung pän' In pämänt, CA dacä-oiu murire,
15- Bine mohorit ; Vou6 voiu lasAre
In spate si 'n piept Tot sufletul mieu
Luna cu soarele, Pe pAlmile voastre,

(1) =-- vechi mäsuri de pond-100 punti, ca 50 kilogr.

(2) = giulgiu (jolgiu).
(3) = valuri.
(4) caftan.

www.dacoromanica.ro
 157

35. Dragi bratele voastre ; Merg imprästiate,

Dar voi sä-1 suiti Ca pleava p'in vânt.
In poala ceriului, Dar jupânu gazdi
In poarta raiului, Fie sänätos,
Unde se petrec 50. Fie veselos :
40. Toate sufletele Po' mândrä colindä.
Si drepte si strâmbe. Si-o 'nchinám de sänätate,
Sufletele drepte CA-i mai bunä deck toate,
Mergând revärsat, Dela noi, dela vreo doi,
Ca grail vânturat ; 55. Mai vârtos dela Hristos !
45. Sufletele strâmbe
Gledin. Al. Ilarsan, student.

=my. Ferica-mi.
Ferica-mi de el, 20. Peunii jotati (1),
De-acest boierel, La nuntä-s chemati ;
Bin' 1-a ferecat Dar de ti-ai vedeä
$i bun loc i-a dat : Dragi fetele lui,
5. In mijloc de raiu Tie ti-ar päreä
Tot la mese 'ntinse, Dalbesi lebe joare (2)
La fäclii aprinse. Pe fermuri de mare ;
Dar de 1-ai vedeä, Dar de ti-ai vedeá
Tie ti-ar päreä, Dragi boiti (3) ai lui,
10. CA-i-si sfântul soare, Tie ti-ar päreä
Cam prin prânzul mare ; 30. Cerbu-ititior,
str,
Dar de .0-al vedeä Sä-mi fie päscuti
Dragä doamna lui, Pin cei var5i (4) de munti,
Tie fi-ar päreá, Prin cei brazi rnärunti ;
15. Cä-i-si luna plinä, Dar de ti-ai vecla
Cam pe lângä cinä ; 35. Dragi vacile lui,
Dar de li-ai veda Tie ti-ar Ora
Dragi ficiorii lui, Ciute-s mohorIte,
Tie li-ar pärek La lunci scoborIte,

(1) --= frumos gdtag.

(2) = dirninut. din lebedd.
(3) = bouleni.
(4) ---- vârfuri.

www.dacoromanica.ro
 158

Sä-mi fie päscute ; Prin celi-ierbi

.40. Dar de ti-ai vedeâ 45. Nalte, nedlcate ;
Dragi oile lui, SA-mi fie adäpate
Tie ti-ar pdreä In celi-izvoare calde.
Sä-mi fie päscute
Tehq. I. BeFheri, auzitä dela tatä-s5u.

Fericu.
Fericu, fericu-i, Doamne, Cu flori de d'argint ;
De cine-i fericu? Pintre flori i mere,
De-un boieriu bätrán ! 15. Pe-o gurä de raiu
Ce locut mai este Boare Irni trägeâ,
5. Mijlocut de raiu, Märu-mi legänâ,
La masä gälbioarä, Merele-mi pick
Galbira de cearà. Masa-mi gramuni (1),
Jur prejur de masä 20. Boieriu le-alegek ;
Sunt jituri frumoasä. Carele-s mai mari,
10. Scrisu-mi-a, mai scris Da(2)-le la domni mari ;
Märu-i márgärit, Carele-s mai mici
Mândru d'inflorit Da-le la voinici !
Bucure0 (Zarand). Ion Fugal&

'Java. Scoalä gazdà.

(Colindä de zeinrit de pe Olt.)
Scoalä, gazdd, nu durmire,
Cä. nu-i vremea de-a durml,
C6-i vremea de-a 'mpodobi
Gaztla sus cd se sculark
5. Mätura 'n mâng-§i luark
Curtile îi mäturard.
Când el-A la isprävit,
Iatä, taicä, ce-am ggsit !
Voila.
Am gäsit un fir de d'aur,
10. Sä mi-1 duci, taick la faur,
Ca sä-mi faca-un beiierel (3).
Ce va ramâneä din el,
SA ImpArte#i la Arad,
Sä ne fac5. parte 'n raiu,
15. CA iraiu-i luminos, -
Ca §i poala (4) lui Firistos !
Pict. Serban, student.

(1) =
(2) = le dAda.
(3) Diminut. din baier.
(4) Poala hainei.

www.dacoromanica.ro
 159

LxxvII. In jur de masä.

Jur de jur de mask" Ingeri le-adurrà
Covor de mätasä, 10. In raiu le bäga.
La mijlocul mesii Da tu ce ti-ai dat,
Märu-i märgärel, De fi-ai adunat?
5.. Vândt Inflorit, Plug cu sasd boi,
Mere de d'argint Pogänici (1) sunt doi
Vântul clätinä, 15. Si-o turmd de oi,
Merele cädeä, Päcurari sunt doi.
Ungurei. I. Dancu, st-

LXXXVIII. Doi boieri bogati.

Doi boieri bog*, 10. Merele pica ;
Domnului Dornnu, Ingerii veniau
Pe cum s'au rugat, $i le culegeau,
Dumnezeu le-a dat: $i le trirneteau
5. Masä gälbioarä, Pe fatä de craiu,
Lumina" de cearä, 15. Pe poartà de raiu
Pomu räsddit, Sus la Sutlefèle,
Cu mere de-argint. Sal mänânce si ele
Vântu trägänä, Cat de pufinèle.
Desmir (Câmpie). Al. Pop, st,

LXXXIX. Doi boieri bogati.

(Variantä.)

Domnului nostru! Da-n mijlocul mesei

Doi boieri bogafi, Porn îi räsärià
De ce s'au rugat $i poame Ikea
Dumnezeu le-a dat : 10. $i In raiu le duceä
5. Masä gäIbioarg, Pe la guritele,
Cu lumini de cearl ; Pe la sufletèle !
spring. Marie Matief, comunic. de Ern. Colbazi, st..

-0) Bâiatul care ntdnd boii.

www.dacoromanica.ro
 160

XC. Domnul bun.

Cesta-i domnul bun, 10. Cati drumari treceâ,
Doamne Leo ! La masä-i puneä ;
Bun gänd si-a gindit ; Vântul trägänä,
Pe cum a gindit, Merele pick
5. Asà-a si acut : Ingerii veniau
Casd Iângl drum, 15. Si le culegeau
Masä peste drum Si le trimeteau
Si-un porn' reiveinat (1), Pe poartä de raiu
De mere 'ncärcat. La fete de craiu.
Ceanul des. O. lsaic, student.

Domn bun.
(Variantä.)

Nimerim (2) la cest domn Rupe (4)-orn doi dar dintre

[bun, [noi.
Dar domn bun n'a fost Care-or fi cu cioareci noi.
[acasä, Domn bun acasà-a sosit
Fost-a 'n codru a vânare, $i un prânz mare si a &it.
Dupä I cine (3)-'om mânä-re?
Refr. «Domnului Domnu» dupg fiecare vers.
Belioara. G. Boldea.

xcii. Tani cu trei fii.

Fer.icean de elu, Unul 1-a invätat
Domn I-a fericatu Sä fie popä 'n sat.
Hai Leromi Doamne, 10. Unul 1-a 'nvätat
Dornn la fericatu, Plugärel de camp.
5. Trei ficiori i-a datu. Altul 1-a 'nvätat
Trei ficiori i-a dat, PAcurariu de oi.
Bine i-a Invätat. Al ce 1-a .'nvätat

(I) =reiceinat, (Cistelec) crelcdnos, riimurat.

(2) Sosim.
(3)=pe cine?
(4) = despärfi, detasà.

www.dacoromanica.ro
 161

15. SA fie popä 'n sat, Iar eel de apoi,

El cA a venit Päcurariu de oi,
$i el s'a ivit El cA a venit
La tAicutul lui 45. $i el s'a ivit
$i la mgicuta lui. La täicutul lui
20. CA ei sä mi-si vinA $i la mäicuta lui.
$i el sà le spunA, CA ei sä purceadd (3)
Cati pruncuti In sat $i ei sA mi-si vadä
El a botezat, 50. Cate flori pe munte,
Cate fete mari Atate oi de multe ;
25. A dus la altariu. Cate-s viorèle,
Cate sufletèle Atate-s miorèle.
A scos din munci grèle. Câtiis anglicei (4)
Cel ce 1-a 'nvätat 55. P'atata-s berbecèi ;
Plugärel de camp, Mii de miorèle,
30. El cA a venit Berbeci printre ele.
$i el s'a ivit Oile-s frumoase
La tdicutul lui $i foarte lanoase.
$i la mAicuta lui. 60. Is foarte lanoase
CA ei sA vinä 5i-s tare läptoase !
35. Pan' la cea grädinä Dar täicuta lor
$i ei sä vadä $i mäicuta lor,
Cum mai stau grämadd Ei- s'au veselit
Stoguri peste stoguri, 65. Si au multämit
Vraari (1) peste vrauri, Domnului prea bun
40. Ho Ide sämänate, Sanfului Cräciun.
Livezi cd5tigate (2) ;
Rachita (Mnat). Scrisä de Ion invätätor, la an. 1896, cum dins ul
a aUzio dela WA seu, cu 46 ani, mai inainte In comuna.Petroasa.
XCIII. Ce-i mai bun ?
Sus imi Dacä cade, ce se face?
Jos imi cade, Da se face-un feredeu (5),

(1) ---- vrav = vraf.

(2) = grijite.
(3) sc tneargd.
(4) Diminutiv din anglici, 1. d. aglici, din aglica Primula yetis.
(5) Feredeu = baie, scaldg.
Al. Vititt, Colinde din Ardeal. 11

www.dacoromanica.ro
 162

5. Un' se scaldA Dumnezeu, Ce-i mai bun ca calul bun?

Dumnezeu cu fiul säu; El calea de nouA zile
Si se scaldä 15. Ti-o calcA in douä zile !
$i se 'ntreabA Ce-i mai bun pe acest pà-
Ce-i mai bun pe-acest pA- [mânt?
[mânt? Ce-i mai bun ca viea bung,.
10. Nu-i mai bun ca boul bun ; Cä vara mi te 'ndulceste,
El îi trage brazdä neagrA $i iarna mi te 'ncAlzeste I
$i mi-ti face One dalbA !
Sebes. Mar. Gh. Pop, comunic. I. Dimboia, st.

xcm. Colinda judelui(1).

Sus in munti imi ploau5, Nu nfa' sAgetà,
La câmp cade rouä, Nici nu m'alungâ,
O jupAne jtidel CA eu ti-oiu luà
Cea rouä din câmpi 25. Cele cloud coarne,
5. Cu ploaia din munti, Cele cloud razA,
O jupâne jude I 0 jupâne jude !
Ea s'o d'adunat Te-oiu purtà cu cam
Jur prejur de lac, Peste munti märunti,
O jupâne Jude ! 30. Cu brazii cArunti,
10. $i ea s'a fAcut O jupâne jude !
Trestie mAruntä, Peste munti mai mari
IederA 'nfloritA, $i cu brazi mai rari,
O jupâne jude ! O jupâne jude !
Dar cine paste?' 35. Unde apa picA,
15. Cerbu IreVior (2), Pietrele despicA,
Muma cerbilor, Uncle apa curei,
O jupâne jude ! Nime n'o tulburA,
Dar cine-1 pândeste? O jupâne jude !
Manu, bun voinicu, 40. Unde iarba creste,
20. 0 jupâne jude ! In patru se'mpleteste,
Manule, Manule, Nime n'o 'ncAlceste,

(1) Jude=primar. Obs. feciorii, And pleacd la colindat, merg intâiu la ju-
dele colindd aceasta.
(2) =-- stretior(?).

www.dacoromanica.ro
 163

0 jupâne jude ! 0 jupâne jude !

Dar cine si-o paste? $i noi ne'nchinäm
45. Cea cititä vânätä, Dalbä sänätate !
Mama cerbilor,
T. cat. I. Oloriu, st.

xcv. Ziori de ziori.

(De zäurit.)
Vai ziori de ziori ! Vai ziori de ziori !
Ce vä rävärsati, Vinete-s brädete,
Vai ziori de ziori ! Dalbele fägete,
AO de dimineatd (bis), 15. Fulgulet de d'aur
5. Vai ziori de ziori ! Cin' 1-o d'apucat
Noaptea de astä noapte (bis), $i s'a mânecat?
Vai ziori de ziori ! Gazda, cest domn bun
Putinsomn somnai (1) (bis), Cu lumini in mâni,
Vai ziori de ziori. 20. Cu prescuri in brate
10. Frumos vis visai (bis), La dalbe dumineci,
Unde io erai (bis), La sfinte biserici,
In veirsii (2) muntilor (bis),
Voilà (Fäggra). Dict de Eva Gabor.

xcvi. V'o doi meri §i v'o doi peril,

Dinaintea cestor curti
Cresc florile márului !
Crescutu-mi-o, näscutu-mi-o
V'o doi meri si v'o doiperi,
5. Cresc florile mdrului !
La vârfuri apropiati,
La trupini mai depärtati,
Cresc florile märului !
La vârful la v'o doi meri
10. Este un pat mare'ncheiat,
Cresc florile märului !
s
Cu scânduri dalbe de brad ;
Dar in pat ce-i asternut?
Cresc florae märului !
15. Ismei creatä (3), märgäreatä !
CApätâiu ce este pus?
Cresc florile märului !
Busuiog si mägheran.
Dar in pat cine-i culcat?
20. Cresc florile märului !
Este gazda, cest domn bun,
Cu dragä jupâneasa lui,

(1) = durnai.
(2) .----- värfurile.
(3) =--- Mentha crisfia.

www.dacoromanica.ro
 164
Cresc florile märului !
Ei durmir5, cât durmirA,
25. PAnä ei se pomenirä,
Cresc fiorile mArului !
Grì unul cdtre altul :
Dormi tu, Voino, dormi,
nu dormi?
Cresc florile märului !
Voilä (Fagäras).
xcvn. Un mär 5i un pär.
Colo josu,
Mai In josu,
Este-un mär
Si este-un pär ;
5. In vârfutu pArului
Sunt doi pui de turtureA.
Tot ascultä toaca 'n ceriu,
Toaca 'n ceriu i slujba 'n
fraiu.
Slujba-i sfAntä cine-o cântä?
Dui-A fiecare vers: Lerui doamnea!
Silvasul rom.
xcviii. Doi boieri bätrâni.
RoagA-ti-se, roag5
Doi boieri bgtrâni ;
La ce se rugA,
Dumnezeu le da :
5. Masa 'n gälbiori,
Galbenä de flori.
Märu 'ntr'aurit,
Cu mere de-argint ;
Ragla, Bistr.-Näs.
(1) = cazut.
www.dacoromanica.ro
30. CA eu nu mai pot durmi,
Cä mi-o cdst (1) inele grele,
Cresc florile märului !
De nu pot durmi de ele.
Bate-mi boarea raiului,
De doboarä flori de mär,
35. Flori de mär i cu de päru,
Cresc florile märului !
G. Gabor, st.
CAnt-o nouà pochi bAtrâni
10. Si cu nouä diecèi.
GrAI popa cel bätrAn
La diacu cel tinär,
SA dea 'n toacd de tri ori,
De tri ori pe tri läturi,
15. Ca sä-mi cAnte cocosii,
Sä se scoale fetele,
SA-si pieptene cozile,
Sä mäture curtile.
G. Boldea, st.
Märul se clätià,
10. Merde curd,
Gazda le strangeA
$i le trimeta
Pe-un ficior de-a lui
La usa de raiu,
15. La o fatA de craiu.
G. Morariu, st.
 165

xcnc. Sculati baled.

Sculati boieri, nu somtu4i(1),
Cà nu-i vremea de somnat,
CA-i vremea de colindat,
CA cocoii §i-au cântat,
5. De tri ori pâta 'n
Cu tri raze (2) In tri lAturi.
Intâia razA razA?
'ban vär,sii (3) muntilor,
Pe poalele brazilor ;
Boian.
10. $i-a doua razA d'unde razA?
Razi 'n §es
La grâne verzi ;
5i-a tria razA unde-mi razA ?
Razä cruce de fereastä,
15. La fereastA 'n asta casA.
SA fii, gazdA, sAnAtoasA,
La anul mai veseloasA !
Scumpu, st.

a. Floare cu trei räzi§oare.

Coc.4 gain mi-a cântat,
Florile-mi dalbe !
Flori albe s'au revärsat
5i din flori floare rAsare,
5. Floare cu trei rAzioare.
IntAia razá ce-mi razál-na?
RazA 'n vârful muntilor,
Pe-poalele brazilor !
A doua razA ce-mi razd-na?
10. RazA 'n cruce de fereastA,
La fereastA 'n asta casA.
A treia razá ce-mi razA-na?
RazA 'n §es
La holde verzi,
Tilisca.
15. De le coace, le räscoace.
$i v'alegeti doi din voi,
Macar (4) sotii amAndoi
5i plecati la rourat
Ca vara,
20. Ca primAvara.
CAti cu rota ajunge-s'or,
Cei bAtrâni sfinti-se-vor,
Cei mai mici mai face-s'or !
Gaza, sA te veseleti,
25. $i la multi ani sA trde0i.
Cá noi umbläm i colindräm,
Vota, gazde, v'o InchinAm.
Scrisä de Martin Brain.

CI. Colinda päcurariului.

Dalbul pAcurariu CA are oi multe,
Ei s'a lAudat, Multe i märunte,

(1) = duriniti sonzn.

(2) Zorile, cu 3 raze in 3 lAturi.
(3) =
(4) =fie.

www.dacoromanica.ro
 166
5. Cate flori pe munte ;
Cate-s floricele,
Atate-s miorèle ;
Cafi Is d'aglicei (1),
Atafi berbecei !
10. Pacurariu mal mare
ChiamA oi nainte ;
PAcurariu mai mic
Dà 'n oi
Dinapoi.
15. Pacurariu mai mica
Din graiu 1ml grdia :
PAcurariu mai mare,
Rom os, Hateg.
cu. Colo jos pe .dupä deal.
Colo 'n jos pe dupl deal,
Florile dalbe,
Este un biet de pAcurariu.
El cu fluera ziceà,
5. Oile toate zAceA,
Nutria' o beatA de mielutA
Cete a.
cm. Pe sub deal de pomi§ori.
Pe sub deal de pomisori,
Ler, o Ler; Doamne,
Mare card de oi i'mi paste.
Ricurariu cine le este?
5. Da, zo, Petru bun voinic.
Mare Vint eh si-o bAtut,
Florile s'au scuturat,
Oi mai bin' s'au aturat,
(1) --= aglici = Primula officinalis.
(2) = de doi ani.
(3) Rilsfrcinte.
(4) Lolol, floc, smoc.
www.dacoromanica.ro
Intoarce oi 'napoi,
CA nouà ni-a fätat
20. 0 mieoarä fiasträ (2)
Un berbecel orfies
Cu coarnele 'ntoarse,
In aur suvoalse (3),
Cu latel (4) de-argint,
25. Razimä 'n pämant.
5i te veselesti, dalbe p A-
[curariu,
Ca noi ne 'nchinAm in alb5.
[sAnAtate !
Fratii Ordean.
5 edeà. 'n coate si 'n genunche,
Se ruga la Maica Sfantä,
SA-o scoatA din iarnä 'n varl,
10. CA ea bine a cinstl-o :
La Sangiorz c'un miel frutnos,
La Ispas c'un drob de cas.
Corn DarcimuF, st.
Mare sbier cA si-au sbierat,
10. Dumnezeu s'a indurat,
Jos la ele-o scoborit
51 din graiu asà-a grAit :
Petre, Petre bun voinic,
Ale cui sunt ceste oi?
15. Ce mä, Doamne, ispitesti,
D'ale tale si-ale mele :
 167

Eu le pasc si le grijesc, Un miel frumos ;

Tu le cresti si le multesti ! La !spas
Fie, Petre, toate-a tale, Un brunj (1) de cas,
20. Numai iu mie sä-mi dai : 25. SA 'mpArtim pe la sAraci !
La SAngeorz
Coroiu. Ios. Comes student

my. Ruga mioarei.

(Variantä la CII.)

Colo'ndealu, dupA dealu Ca s'o scoatä'n primIvarA,

Esteun tinär pkurariu. CA bunä platl-i va da-rA :
Päcurariu zica'n tri,scei (2), La Ispas
Oile 'ncepurA-a plânge ; 10. Un bulz de cas,
5. Numai miaua mioreA La Sângeorz
Lui Dumnezeu se rugh, Un miel frumos.
Ragla (Bistr.-Nasäud.) G. Morariu, st.

cv. Ruga miugrii (miorii).

(Varianfa.)

Colo'n dealu, dupA deal S'o scoatA'n primAvarA,

Este- un Wet de pkurariu,
Tot zica c'o fluereci, (3)
Toate oile-mi skiä
5. Numa-o biatA de mivarä
$ede'n cote sen genunchie
$i se roagrt Maicii sfinte,
Poiana (Aiud).
CA ea frumos o va cinsti :
10. La SAngioliz c'un mielfrumos,
La Ispas c'un bulz (4)de cas,
La Rusäle-o lAnA mare,
La Crkiun c'un surnan (5)
[bun.
Aur. Deac, st.

cvi. Sus la munte.

Sus la munte, pintre vAi $i cu opt pAcurArei.
Sunt opt turmate de oi Da pe unul mi-1 minark

(1) =-- bulz = bru;, codru.

(2) --,--- fluer.
(3) Diminutiv dinfluerd.
(4) = bof de cas; cocolos.
(5) Sisman V sucman ----- tundra, ghebl.

www.dacoromanica.ro
 168

5. Sali intoarca oile. 85. Ingropati-rni-o 'n pämânt

Când oile le'ntorcea, Cu doputul cdträ vânt.
Lui grea lege (1) Ii facea : Când vântul o trägärfa,
O sä-1 puste, o taie. Toate oile-or juca.
Pe mine nu ma puscati, Cate oi mandre,
10. Fail capul mi-1 20. Toate m'or plânge pe vai ;
Si pe mine ma'ngropati Cate oi mândre, cornute,
In strunguta oilar, Toate m'or plânge pe
In jocutul [munte!
Draga fluerita mea
Ceanul des. A. Poruf, st.

cvii. Trei päcurära§i.

Tri pacurarasi pe munte,
Hoi Leru-mi Doamne !
Cei mai mari is veri primari,
Cel mai mic Ii sträinel,
5. Ca si-o lunii de inel (2).
Tofi pe el Ca mi-1 mânà,
SA bata oile 'n sat.
Rana oile batea,
Mare lege ij, facea :
TO. O sa-1 puste, o sä 1 taie.
El din graiu asa graia. :
Pe mine nu ma puscati,
Fara capul luati.
Ciunga.
Si pe mine ma 'ngropati
15. In staulul mieilor,
In strung* oilor ;
Pe mine pämânt nu puneti,
Far' scumpä gluguta mea
$i fluera la cureà.
20. Când vântul va tragäna,
Fluerita mi-a calla :
0i, oi, oi mândre cornute,
Mândru mi-ti cânta p e munte !
0i, oi, oi mândre mutate,
25. Mândru mi-ti canta pe ste !
Ios. Nicoarei. st.

Trei pficurgrei.
(Variantä.)

Trei pacurarei pe munte Ca si-o lume (3) de inel,

Si toti trei mi-s frati de cruce, 5. Tot pe el ca mânà,
Numai unu-i singurel, Oile de le 'nturna.

(1) --= judecatd.

(2) = piatra (scumpà) ce este in inel, se zice fund, passim.
(3) piatra din inel.

www.dacoromanica.ro
 169

Pân' mergeâ [An' vinià, C'am o glugá cu cureh,

Legea lui cä i-o fAceh : Fluera-i bägatä in ea;
0 sä-1 puste, o sä-1 taie. 15. Când vântul va träganh
10. El din graiu ash. gräih-re : Fluera va fäsunh,
Pe mini nu mi-ii impusch, Oile s'or inturrià !
Nici capul nu mi-ti täih,
Bistra. Sept. Simu, student,

Albu-i dealul.
Albu-i dealul, de ce-i alb? 0, mânch-v'ar lupii, oi,
Tot de vite si de oi. De când umblu dupä voi
Dupä ele cine-mi umblä ? Sunt mai alb eu deck voi t
Dumblä-tni Petru, fät fru- Vä pasc in fan* verzi,
Lmos. 10. V'adäp in izvoare red !
5, El din grain ash gräià :
Refren : Vita-i verde i arde, dupä fie care vers.
Vale (Sibilu). Scrisä de A. Sava.

cx. La luncile soarelui.

Colo j os, 10. Rupsei doamna florilor ;
Mai in jos, Doi pe SUS cà mi-o duce4.
La luncile soarelui, Doi pe jos ea' mi-o is pitid
Grele ploi chi mi-o plouat, Ce esti, floare, ash frumoasä,
5. Vânt cu soare-o sghiciulat(1) De esti drag-A junilor,
Zi devarä 15. Ca laptele pruncilor,
Pânä 'n sark Ca vinul boierilor,
Pânä Ca' se bägarä ; Ca pita säracilor ?
Rupsei una, rupsei douä,
Silvasul rom. Ion Boldea st

Blestem de mama'.
Hai Linu, Linu-i, Leru-mi Un drumariu pe drum treceà,
[Linu! 5. El la serpe se ducea
La marginea drumului, Ckre serpe ash zicek :
Mâncä-un serpe p'on voinic. Lasä, serpe, pe voinic
(1)= sbici.

www.dacoromanica.ro
 170
PAzeke-ti tu drumul täu,
CA maicä-sa mi I-a dat
10. C'un picior I-a leganat,
Cu gura 1-a blästämat :
Mânce-ti §erpii trupul tau,
Asinip.
cxii. Sus la drumul mare.
Sus la drumul mare,
Ler, da Ler, nevastä
Cam pe lângA cale,
Crescut-o, näscut-o
5. Verde-un verzigir,
Galbin pältior.
$i dacA-o slujit
La mari ca la mari
La domni de cei mari,
Baits.
C. Uräri.
i. Urarea dela fereastä.
Astazi avem o zi mare,
Noi cre§tinii fieke-care,
Ne veselim prea frumos
De Naterea lui Hristos,
5. Care a fost mult doritä
Notiä lumii cei(celei) gre§itä.
Pentru aceea noi umbläm
Si pe Domnul läudärn,
Cu glas mic, cop ilaresc,
10. Vestind darul cel ceresc.
Agristeu (Tarn. mica).
(1) Virgug i virg, cel dintaiu diminutiv din vig (val), magh. vég.
www.dacoromanica.ro
CUm mi-ai rupt tu pieptuI
[meu ;
Mânce-ti §erp i matele,
15. Cum mi-ai rupt tu bratele,
Chiar In ziva de Rusale,
C'atuncia-i ziva mai mare !
Tul. Gruipi, student.
10. $i lui cä i-au dat
Murgu de 'nvatat.
Pe murgu 'nvätând,
Virga,3 (1) aducând,
Virg de du§inic.
15. $i te 'nveseleke
Cinkitä nevastà
$i-o inchinäin cu sänätate !
Colinda din Hartagani.
Poftind la toti sanAtate :
La cei de aproape i departe,
Ca Nakerea lui Hristos
SA vA fie de folos.
15. $i sfântul Anul-Nou
SA-1 ajungeti sänäto§i,
Sängtok §i veseloi !
SA fii gazdA sänätoasä
Si gäzdoaia veseloasä !
A. V.
 171

u. Multämita feciorilor.
(Urare In casa.)

Dupd ce au colindat la fereasta preutului, acesta-i sloboade In

casà, ii pofteste sà seaza si-i omeneste. Feciorii sed In jurul mesei, apoi
cântä colinda : «Cesta-i Domnul bun, Doamne leo, De el si.a bent casa
lâng5 drum» s. c. I. Când terminA aceasta, la un semn al «vätavului»
toti se ridicA antând :
Scoalä-te 'n cicioare (1), Troapa (2) ni se 'ntoarse,
De le multämeste ftofi lesJ
De-un colac de griiu, Pe usA ne scoase ;
De-o cupä de vinu ! Tu gazdA frumoasA,
Rdmai sängtoasä !
AgriOeu (Tarn. mica). A. V.

Multämita feciorilor.
(Varianta. 1-a).

Vätavul : Acum ai nostri 15. CA ni se pare cä-i porcul tot.

[frati !
in picioare vä sculati,
Cu urechile ascultati,
CA ne därueste jupanul-
[gazdA :
5. C'un dar mare,
Mândru tare,
Ca pelita lui Hristos,
SA-1 primim toti bucuros :
C'un colac de grau curat,
10. Intre Santämärii sämänat,
Pe sama noasträ gätat.
C'un .olc/u-bold (3)
Dela jupan gazdA din pod.
NouA nu ni se pare soldu-
[bold,
Dar de-ar fi Intreg porcu,
Cu ochii ne-ar vedeà,
Cu urechile ne-ar ascultà,
Cu nasul ne-ar ramA,
20. Cu unghiile ne-ar dáramA,
Cu coada sus la cer ne-ar
krunch,
Numa pe min' si pe gazda
[ba !
Jar se 'ntoarce jupanu
[gazdA
De-a sail,
25. De alaltd sarA,
Mai vartos din eastä sati,
C'o comoarA, crAiascA,
Dumnezeu sA-1 zileascei (4),

(1) Asa pronunta numai In colinda aceasta; In uzul cotidian zic : chicioake.
(2) = trOos = comanda.
(3) = gold, coafisd, de fiorc.
(4) .= sii.1 find matte site.

www.dacoromanica.ro
 172

Intru multi ani sA trgeascA ! S'ajungA, sA ne mai cin-

30. De unde Dumnealui de- steascA,
,seartii (1), Intru multi ani cu pace
Cu miea i cu suta sä do- $i cu sAnAtate
[bandeascA. SA trAeascA !
Dumitra. Sim. Marcu. student.

iv. Multämita feciorilor.

(Varianta II.a.)

Stati, frati, Grâu cu mâna-a rAvArsat,

CA bine s'a prieeput jupâ- 15. Dumnezeu de mare mand
[nul gazdA [1-a 'neArcat !
Cu dalba de jupâneasA Din fir in paiu,
5. Dela luna la siiptAmana, Din paiu In mAnunchiu,
Mai vârtos de acuma, Din mAnunchiu in snop,
C'a prins 12 boi bourei Din snop in claie,
Cu coarnele lungi 20. Din claie 'n stog,
De aici pan' la Turci, Din stog pe arie
10. Hegheg (2) pan' la M ândrä §i frumoasà.
[amiaz, SA trAiti Dumnia-voastrA
Cecale (3) dupA amiaz. (Toti :) Mare multam, Mare
Iqind In câmpul cu florile [multam ! !.

BrazdA neagrA a rAsturnat,

Decea. Ein. Pop, student.

v. Multämitä.
(Se ccintd dupä colina.)

Sculati, frati, i nu mai beti, 5. DArueascA-1 Dumnezeu,

Leru-i Doamne ! Sus In poarta raiului,
$i la gazdA-i multdmiti, De-a direapta TatAlui !
Din ce dar ne-a dAruit,
Bägdu. T. Feledean, agricultor.

\(1) = iea, gole,sie.

(2) = ascutite.
(3) = plecate s. intoarse in afarit.

www.dacoromanica.ro
 173

Multäm RA.
(Urare dupä colina Varianta I.)

Acest praznic luminat Dintr'o fecioritä

Noi cu drag 1-am asteptat, Mind de credintA,
S'auzim ingerii cântând, 15 Ca sà ne sloboazA
Magii cu steaua cAlAtorind. Cu strälucitä razA
5. AstAzi se vesteste Din Munca cea de tot mare
$1 se prAznueste La-a raiului desfAtare.
Zi veselitoare Poftim, sä
La toti p e sub soare : 20 . SA vä veseliti,
Ingerul sfatului, Vietuind in bunA pace,
10. Fiul Tatälui Cum si luí Dumnezeu '11

La noi a venit, [place !

$1 s'a omenit (1)
M. Decea. Sim Stef, student.

vn. Multämitä.
(Dupà colinclä. Varianta II.)

Eu sunt popä sAriman, SA-mi cumpAr nAdragi de-an-

SA-nii dèe gazda un ban,
SA fie gros la dungi
$1 cu sporiu la pungA.
5. SA-mi dèe vr'o septe, opt,
SA-mi umple punga de tot.
SA merg In târg la Orästie,
Silvavi rpm.
[glie.
SA-1 croim pe pulpe,
10. SA fugim dupä vulpe ;
Vulpea ii poamä. vicleanä,
Eu sunt ficior de cAtanä.
Dictatä de T. Boldea, plugar.

Multämitä.
(Urare.)

AstAzi se vesteste 5. AstAzi s'a näscut

$i se preamäreste Cel far' de 'nceput.
Zi veselitoare Fiul cel frumos,
Lumii pe sub soare. La noi a venit

(1) --- s'a Peat ()In.

www.dacoromanica.ro
 174
Si s'a umilit.
10. Dintr'o feciorita
Mina de credinta,
Ca sä ne sloboaza
La stralucitä rag,
Chimitelnic de Camp. Dictatii de diacul odogenar,1885, scrisA de A. Viciu.
Urare.
Aceasta bucurie sufleteasca
Tot omul bine s'o cunoascä,
Ca' nu poate sä targueascä (1),
In asta vieata lumeasca.
5. Acest praznic luminat
Noi cu drag 1-am asteptat,
S'auzim ingeri cântand,
Pe copii bucurand,
Vestind la toti voie bund,
10. La tot omul dimpreund :
Dela mic, pang la mare,
Rusor.
x. MultArnitA.
Colea peste drum
La acest gazdä bun
Band si mancand,
Gazdei multämind
5. De dar, de pahar,
Ciufud (1. Blaj).
MultAmità.
Rämai, gazda, sängtoasä,
Cu co linda veseloasa,
(1) TalcueascA (?)
(2) = rea, pronuntd din Munti apus.
(3) = steagul, comanda.
www.dacoromanica.ro
Din murrea- cu. tare
15. La raiu in desfätare I
Poftim sa träiti,
Sa \TA veseliti !
Pe cum si Dumnii-tale !
Dumnia-voastra, gazde,
[iertati.
Samä ra (2) pe noi nu luati,
15. Pentruca facem amintire
Despre nasterea cu marire t
Darul care ni-li-ti da,
Noi cu drag If vom lua,
Pecum Hristos si Maria
20. Aur, smirnä si tamaia.
Ion Bárle, st.
De colac frumos,
Crucea (3) ni s'a 'ntors,
Pe use ne-a scos.
Tu gazda frumoasa,
10. Ramai sänätoasa !
Vas. Moraria, st.
Dela noi dela vreo doi,
Dela doi colindatori.
 175

5. CO cärbuni in vatra, Cum stau cioarecii pe

Atâta boi in poiatd (1);
Cate paseri sburätoare,
Atâtea vaci mulgAtoare !
Scobori, cocos, jos din pod,
10. Lag acolo al tau norod,
SA te tragem in frigare,
Sä te presäräm cu sare !
Aoidna (Aries).
Lesne-as fugl dupä vulpe ;
15. CA vulpea e cam vicleanä,
Dar' io-s fecior de cAtank (2).
Ca la acest praznic mare
Chtstilifd (3) cinste n'are,
Numai colac i cârnat,
20. Ca Ala tine bine sat !
Aur. Deac, st.

xrr. Dupà colindä.

Slobozi-ne, gazdä, 'n casa, $i noi suntem
C'afarä ploua de varsä, 5. Nu putern umblä desculti
In tinda ninge de frige !
Bla j. A. V.
Observare : Insinuarea este hazlie. Vorba : «cirictt$i» este defor-
mata inadins, din latinescul : clericus, «clericus», cum se ziceä mai
demult la clericii seminaristi.

Urare hazlie.
Baga mâna,
Scoate punga,
Scoate banii grosi cudunga :
$i pätacu si wtacu, (4)
5. SA-4 impArtesc cu ortacu.
Nu giândì, mai frate,
CA io nu stiu carte.
CAci când da dascalu in mine,
MA loviä tot peste vine,
10. Strigam «tulai», vai de mine!
Grecii cu minciunile
I§i vând strä maturile ;
Pe deaproape, pe departe,
Sa 'nvAtAm putinä carte.
15. Putinicä 'fftelepciune,
SA ne facem haine bune :
$uba cu ,sinor (5)
Ii fäcuta cu mutt dor,
$uba cu comanac,
20. Iarna-i greucomanacu 'n cap..

(1) = grajd.
(2) _--- bun de tuat in ciitane
(3) = bor$ul.
(4) Ban vechiu de aramä =4 cr.
4 (5) gai tan.

www.dacoromanica.ro
 176

Nu vA uitati c'asta-i atd(1), fiarA vicleatO,

CA i pe la noi ti de trea- 30. A vAzut cA-s fecior de
[bd (2). [cdtand (3),
Pe cum stati i ascultati, $i s'a ascuns dupá-un
Bariii aà si mi-i dati : [butum de viie,
20. Winne sd se intinzä, Ca pe gazda D-zeu sA-I tiie,
De pungA sA se prinzA, Punga gata,
SA scoatä cke-un leu, doi, 35. Zece bAnuti plata !
Sä ne facem nádragi noi.
Blaj. Ion Moldovanu, student.

xIv. Urare.
Bunk' sara, sara lui 10. SI cântdm,
[CrAciun ! SA colinddm,
Noi suntem ni0e prunci Pe Dumnezeu läudäm !
[mai mid,. De ni4i da un can-IA.01,
AdunAm la gramAdici I Inchepe (4) In intztu,sdl (5) !
Ingerii cantau, 15. Sai, cocn din pod pe vatrA !
5. Apostolii jucau, A dat o spatä de porc
Noud ne spuneau In oala dela foc.
Cuvinte sfiinte, Dar tu, oath', ce gande0i,
SA le tinem minte. De nu mai forfote#1(6)?
Noi am venit la jupAnul 20. Gazdo, sA te veseleti
[gazdA $i la multi ani sA trAe0i !
Cifaläv. Iac. Brad, cl'n Tämpähaza, commie Laur. Radu.

xv. «Multämita banilor».

(Urare dupä ce au primit bani.)

la stati, frati, i ascultati, De coaste §i de arnati,

Vedeà-v'a§ unflati $i de coceni degerati !

(1) = abä, se zice i habä, pänurä albA mai finä.

(2) = de folos.
(3) =-- de luat la cätane.
(4) =-- incape.
(5) =--sacut mar4or.
<6) =fierbi cu clocot, ca varza.

www.dacoromanica.ro
 177

5. S'a sculat jupanul gazdä, Mie nu mi se pare cA-s

La lunä, la sAptämanä, [doi-tri
Cu datu *in de 'liana', CA mie mi se pare comoarä
Cu tri acftrllisori (1) rntreagA,
Grosi In dungä, Ca Dumnezeu sä-1. trAeascä,
10. Sporiu la pungA ; Multi ani !
Silvas. rom. Spusä de Indrei Boldea, plugar.

xvi. Multumita pentru bani.

(Variantà.)

Ne mai cinsteste jupanul gazdä I cu 12-13 galbini de aur, Ala

Inca (=nici aceia) nu se ieau, cum nouà o vouä vi se pare : sA iei
bata susuoarA, sà mei (=mergi) pe la scoalä, sä tipi pe la moarä, cu
tundra ruptä su-suoará, cä àia (galbinii) se ieau din muncä si din
pungä. CA jupanu gazdä punga golit i pe noi ne-a cinstit.
Dumnezeu sä-1 cinsteascA cu mila sa cereascd, cu masa raiului, cu
bunul pAmantului !
Dela jupanul gazdä este dat, dela noi binecuvantat, dela toatä
(=intreaga) masa : mare multam 1
Toti: Mare multam ! !
Blaj. O. A. Viciu, st.

Multämita pruncilor.
Aist praznic luminat Stogul cat casa,
Cu mult drag 1-am asteptat, Colacul, cat masa,
S'aud ingerii cantand Covrigul nici mai mare nici
$i craii cAldtorind, [mai mic,
5. La DumniavoastrA, gazda Numai cat rotita plugu-
[bunä, 10. [lui,
$i la tot neamul de a'mpre- Tipti(2) 'n straita pruncului.
[unA :

Ceanul des. Vasile Pdtean, plugar.

(1) = asprifori (bani märunti de argint).

(2) Aruncd-1.
wait, Colinde din Ardeal. 12

www.dacoromanica.ro
 178
Multämitä (urare) mare.
Acest praznic luminat
Noi cu drag 1-am asteptat,
S'auzim ingerii cântând,
Pe magi cu steaua calato-
[rind.
5. Calatorii dau veste buna
La tot neamul dimpreung,
Pe cum sunteti si Dumnia-
[voastra,
Fete cinstite, de limba noas-
[tra.
Faceti bine $i iertati
10. Si vorba nu mi-o 'mputati,
Ca s'avem $i noi folos
De nasterea lui Hristos !
(Indata zice altul, dupa el) :
Hop, jupâne gazda, frate,
Sa-ti spun si-ale mele fapte,
15. a i eu am Invätat
Ca $i tin' la carte.
Grecii cu minciuni le
1$i \rand stramaturile,
135gäu. T. Feledean, comunic. Vict. Cri fan.
Multämita (urare) mare.
(Variantà.)
Vornicul : Bung sara, sara,
[jupâtie gazda !
Bine ca ti-a adus D-zeu sara
din ia-sarä !
Ziva sfantului Craciun de
[mane
Cu mai multa bucurie, cu
[mai multa veselie,
(I) =-- slab, amärât.
(2) = ban vechiu = 2 creari = 4 fileri.
www.dacoromanica.ro
Cei cu dulceturile
20. Tftn cetatile.
Intrai la jupanu gaz&Vrr
[casä,.
Väzui Craciunu pe masa.
La jupanugazda i s'ar cadeà,,
Sà bage mana'n pungulita,.
25. Sa scoatä o roajbti (1) de
[gro,sitä (2).
Sà bage mana'n buzunariu,
sa scoata o roajba de cre-
[tariu..
eu pan'am Invatat,
Multä bataie-am rabdat,
30. Ca ma bateà jupanu dascal
[peste vine
Si io strigam «vai de mine !»
SA ramai, gazdä, sanatoasa.
Cu colinda veseloasa.
Anul nou, sfântul Botez
35. SA va fie de folos !
5. Ca Dumnezeu sa te tie.
Pre de acum intfun an
Sà fii mai vesel $i mai voios
Cu o miie de parti !
Aveti frati, ficiori, gura de.
[a multäml,.
10. CA ne darueste jupanul
[gazda.
 179

C'un colac de grail curat, Vorn.: $i iar aveti, frati, fi-

Dintre Santä-Märii sarnanat, [ciori, gurä de a rnultaml,
Pe a noasträ samä gitat ! CI ne darueste jupanu
Tott: Mare multam ! [gazda
15. Vornicul: tar aveti, feciori, 25. Cu-un dar dupà al doile
[gura de a multämi, fdar.
Cä ne darueste jupânul gazdd Dupa al treile dar
Cu-un dar, cu al doile dar : Cu 12 floreni.
C'o pecie de godinat (1), De unde Dumnialui cleseartd,
Din ziva lui Ignat2) Cu miia, cu suta, sà nu se
20. Pe a noastra .sarnä gätat ! [cunoasca !
Toti: Mare multarn 1! Toti: Mare multam ! !

Presaca (Säcas). Al. Pop.

xx. Multämita feciorilor. Urare.

In diminaela Cräciunului.

Vornicul : Buna vremea, Cum nu-i dar mandru

[buna vrernea ! [frumos
Multgmitä milostivului, CA-i pelita lui liristos :
C'am ajuns ziva nasterii C'un colac de grau curat,
[Domnului cu pace, cu Pe cum Dumenzeu l-a dat.
sanätate ! 15. Dar äl mai mult la gazda
sg ajungern si sfântul Botez [in cos,
5. Tot cu bucurie i cu veselie ! SA-1 mance cu cäsenii D-Sale
Ia, sculati, feciori, sculati, [sänätos,
CA si jupanu gazda s'a sculat Da si npuä ne-a dat,
De-0 luna, de-o säptamana, Cat s'a 'ndurat.
Mai vartos ^Ln asta zi bung. Toti avem mani sa. primim
10. Ne cinsteste jupLnu gazda 20. $i gurä sa.i multdmim !
ku-un dar mandru fruinos, Toti: Mare rnultam !
Cetea. Ion Frâncu, student.

(1) = niu,schiu de pore.

(2) r_-- Ifl 20 Dec. (2 Ianuarie).

www.dacoromanica.ro

Multämitä (cu glume).
S'a sculat jupAnul gazdA
De-o lunä, de-o sdptämâng,
Mai vârtos cu asta zi burtä.
Da noi incA a§teptAm dela
5. Un colac de grail frumos,
Ca pelita lui Hiristos,
N'am gândit cä-i un colac
[de grail frumos,
C'am gândit cä-i stogul cu
Warta cu tot.
A luat jupAn gazda douä-
lemne hodolemne,
10. Azi face dot., mine face boc,
Pän'a 'mblätit stogul tot.
$i dupd-ce 1-a gAtat,
Cu vânturea,sca (1) 1 a luat,
In felderel (2) 1-a bägat.
15. Din felderä 'n saci,
Sacii i-a pus In car,
Mähaci.
Inchinare cu pAharul.
De pe scaun mä sculai,
C'un pähar galbin ti-inchinai,
Intr'un vârf de paltin,
Din vArful vArfärilor,
5. Din trupina florilor,
De unde sughitä
Fata fecioritä
Cu mâneci pestrità :
SA träe§ti, vere, bäditä,
10. CA' de mi-i §ti mul(dmi (4),
Paharul 1-i i dobAndl.
(1) = lopata de vanturat grâul.
(2) = veche mäsurä de capacitate, c. 25 1.
(3) = pomanä.
(4) = Inchina, salutà.
www.dacoromanica.ro
180
La car a prins §asä jtmci
De cei cu coarnele lungi,
$i a pornit la moarA.
20. Da, zeu, morile
'S pe coasta cu florile.
Dar morariul inteun cias
[cu noroc,
S'a dus
$i le-a adus,
25. Le-a luat de cioc
$i le-a pus la loc.
5i-a fäcut tritärâte §i o fäinä
Dintr'o liträ-o mdmäligA.
Da noi nu vrem sA ne mandril
[toatA multämita,
30. Cum §i-a mâncat Tiganul pita:
SArnbätä §i-a cApItat-o,
Duminecá si-a mâncat-o,
Luni a fost häl mai flämând,
...tu-1 In comând (3).
Sim. Piirclut, student.
C'oiu Inchink la väru
[dincoace,
15. Cä cu ochiu-mi trage
Si cu mâna-mi face,
Dumnisale de mine-i place.
Troscotel de p'ingä drum,
Voie bunä cui Inchin !
20. Troscotel de p'ingA cale,
Cinste i dragoste'n fata
[Dumnitale !
Comunic. Em. Precufi, st.
 181

XXIII Multämità la o Inchinare.

ias (1) fântänd Pentru casä,
Pate oaia bdtrând ; Pentru masd,
Un fir pa0e, Pentru dalba jiipâneasä,
Unul cre0e, 10. Pentru noi, pekru amândoi,
5. Unu 'n patru se 'mplete0e, Pentru-un car cu ase boi
Dumnitale-ti multdme§te
Seu5a. Em. Prerufi, st.

xxvi. Urarea colacului dela fereastra.

Bunk' sara, bung sara, ju- 20. De ar fi un porc Intreg,
[pâne gazda! [cu nasu ne-ar rânià,
Pare-mi bine c'am ajuns Cu gura ne-ar muKd,
[sara din ia'sard cu pace, cu Cu coada 'n ceriu ne-ar
[sändtate ! aruncd,
la stati, frati, i ascultati, 25. Porcu intreg îi la jupânu
5. Bine sama s'o luati, [gazdä in pod, sä-1 mänânce
Cá jupânu gazda de loc [cu copii sändtos !
Dèe-i D-zeu noroc, cinstl-l-ar Ne-a cinstit jupânu gazdd
D-zeu cu darulicu mila lui, [cu vreo 3 4 asprivni ;
Cä dânsul incd ne cinstete : Noua nu ni se par
10. C'un colac de grdu curat, [3 4 aspri§ori ;
Dintre Sântämärii sdnidnat. Notiä ni se pare cä-i o co-
Uri cât de voinici ne tinem, [moard crdeascd.
Pe statu stdm, 30. Ca jupânu gazdd, multi ani
Pe pälmi toti Il ludm, [sd trdeascä.
15. De dupä' colac abià ne vedem, cunune finiori
Pe gura sacului Cu cai forditori,
[Mg-Am ! Cu ciocote, cu clopote.
Ne-a cinstit jupânu gazdä Pe la câte vdi or trece, toti
[c'un cioloboc de pore ; [or zice :
Noud nu ni se pare cd-i 35. Felice de voi i cin' v'a fe-
[un cioloboc de pore, [ricit pe voi,
Nouä ni-se pare, cdi un
[porc intreg.

(1) Scurtat din aiasta = acea sta ; fie Nagel aceasta.

www.dacoromanica.ro
 Fericl-l-ar Dumnezeu pe ju- [gazdä toti sä-i multumim ;
[panul gazdà De-a fi de MO, s'o tragä
In poarta ceriului, [prin dinfi !
In poarta raiului ! Amin, si-o cupà de vin,
Ne-a däruit jupanu gazdä $i una de vinars,
[c'o merindare de in ! S'o tragern pe sub nas !
40. De-a fi de in, la jupânu

PAnade. Vic. Sciblidig.

xxv. Urarea colacului in casä.

Vornicul : Stati, frati, §i ascultati
Bine sama sA luati :
Jupânu gazdà de dimineafd s'a sculat, pe fatà s'a spälat, grâu
row 'n saci a bägat, sacii i-a Intäpo§at, pe car i-a tipat ; a prins
patru tulunci cu coarnele lungi ; s'o suit in cârnpu câmpiilor, brazdä
neagrä rästurnä grâu row rävärsä. A vint jupânu gazdä acasä, a
adunat toti nepoteii, toti cârligeii, toate nepotelele, toate cârligelele, la
holdä s'a dus i din paiu In märunchi a pus ; din marunchi In snopi,
din snopi in claie, din claie 'n stog. S'a apucat cu dou'd lemne
hodrobele cu grumazi de piele, vai de cin se häräne0e cu ele ; azi
«ciac, mâne bac», pän din pleava le-a ales. Jupânu gazdà de dimineatä
s'a sculat, pe bratä, pe fatá s'a spälat, prin ciur l-a luat, prin ciur
o 'mprejurat, in saci l-a bAgat, pe car i-a tipat, la moarä i-a dus.
Moara n'a gäst-o la loc, c'a fost In pârlog ; luat-o de cioc si-a
pus-o la loc, tot lea% de leatä, pän Joi dimineatá. Dimineata au
fost tri tArita §i-o fAinä i o miert à de mämäligä. Jupâneasa gaz-
doaie de dimineatä s'a sculat, prin sitä o luat, prin sità o 'mpr4tiat
§i 'n troacá l-a btat. S'a apucat cu douä mâni unite, ca douä
tânjeli pârlite i ne-a facut un colac, noua gazda ni-l-a dat. Ne-a
cinstit jupânu gazdd cu-un pähar de vin ; nou'd nu ni se pare un
pahar de vin, cä ni se pare butea deplin. Bern i ne linbätäm, butea
sä i-o stricäm ; cu cercurile sä umplem bercurile, cu doagele pâr-
loagele, cu fundurile prundurile, cu dopurile cioncurile. Amin !
PAnade. Viet. Sdbeidus. sr.
xxvi. Urarea colacului.
Vornicul: Hoi, dupä un Ne-a däruit cest domn bun
[dar §i al 2-le dar : Cu doamna Dumnialui

www.dacoromanica.ro
 183

C'un colac de grail frumos, $i grâul curA,

5. Pe lita lui Hristos ! 25. Ele cioco boco, (2)
Pe WO stàni, pe palmi II Grâtil ciuru buru.
[tinem, Cest domn bun 11 strângek
De dupà el abià ne vedem! Intr'un burdulag de oaie-1
Cât e dela s'ämänat On' la PAgà si-1 ducea
[secerat, La moarä la Vâlceä,
Multe ploite 1-au plouat : 30. Unde chichirezul se'ntorceà
10. Ploaia a plouat de 1-a udat ; Färina mai märuntek se fäceä,
Neaua a nins de 1-a lins ; Cest domn bun bine strângeä ,
Vântul a bätut de 1-o Si acasg o duce A,
[scutura t, Intenn burdulag de pämânt
Multe päsärele pest& el au [o bägh
[sburat ; 35. $i se coceä,
Dar mai multe nu 1-au väzut. $i vinià vremea gi-o scoteä
45. Cest domn bun la el se duceà, $i bine o puneà,
Cu douä secerele i mi-Itäià Ca' gtieà cà vin fetii lui
Si acas6-1 aducea [Cräciun.
Si pe patru cräci I! puneà Därueascä-1 Dumnezeu
Si pe el ge puneâ 40. In poarta raiului,
20. Cu cloud lemnu,sele In poala ceriului,
Ca grumdzii de piele (1), Unde o fi, gi bine-o träl
Ca vai de ele, Multi ani !
$i bäteâ, bätea,
Clopotiva. A. lonaf, preut.

Urarea banilor.
Ni-o därt\it cest domn bun Ban ii-i fácek
Si doamna Domnului Scânteile särià,
C'un florint de argint 10. Pe Tigani ii frigeà,
In Buda-nouà (3) fäcut. Cestdornn bun bine-i stringea
5. Da banii cine-i Ewa? $i bine gi-i puneà
Doi Tigani motäntani. Pe doua roate rdInburate (4)
Cu ciocanele da, $i puna 12 mugte injugate

(1) =--
(2) onomatopee, itnitând sunetul
(3) = Budapesta.
(4) = stricate.

www.dacoromanica.ro
 184

15. $i le da pe-o ulitä rea, 20. CA stià cà vin fetii lui

Roatele se frAngeä, [Cräciun
Mustele mura, DArueascd-1 Dzeu In poarta
Banii rAmAneä. [raiului,
Cest domn bun bine-i strin- In poala ceriului, unde-a
[geA, [fi si bine a träl !
.Clopotiva (t. Hateg). A. lonas.

Urarea brânzii.
Ni-o däruit cest domn bun 10. Cest down bun bine o strin-
$i doamna Dumnialui geà
Cu brAnzA dela oi, CA Oa cA vin lui Cra-
fAcutä pe dinapoi. Eciutt
5. Da brAnza cine-o fAiceA? DArueascA-1 D-zeu
Doi ciobani motAntani In poarta raiului,
Cu inacioacele(1) mari ; In poala ceriului,
Ei cu mAcioacele da, 15. Unde-a fi si bine a träl
Oile brânzá fAceA,
Clopotiva (t. Ha(eg). A. Ionas.

xxxix. Urarea rachiei.

Ni-o dgruit cest domn bun Sau Ong mai apoi.
$i doamna Dumnialui 10. Cercurile apucarA bercurile,
C'o bute de vin cräeascä, fundurile prundurile.
Ca gazdele cAsei sä träeaseä. Eu mA dau cAträ cep,
5. Butea cu tri cercuri, C'ask mä pricep.
SA ne fie pAnA Miercuri ; $i gazda cAsei sä träeascI
Cercurile cam moi, 15. La multi ani !
SA ne fie Ora Joi,
-Clopotiva (t. Hateg). A. Ionas.

XXX. Uratul peciniei (c5rnii).

Hoi, dupd-un dar si al Ni-o däruit cest domn bun
doile dar ! Cu doamna Dumnialui :

(1)

www.dacoromanica.ro
 185

Cu-un puiu de godinac (1) CA urechile dacA-ar fi,

5. Viu, nevAtAtnat, Cu ele v'ar auzl,
Insä-i vätärnat, 15. Cu ochii v'ar vedeA,
CA de-ai sta a cAutà, Cu picioarele v'ar dripul (2),
Multe cele n'ai aflà. Cu coada peste ochi v'ar
CA nu-s urechile, Ce platel (3) de voi, feciori
10. Nu-s ochii, [fAlosi,
Nu-s picioarele, SA umblati cu ochii scosi !
Nu-i coada,
Clopotiva, Hateg, A. Jonas, preut.

xxxi. Plata colindei.

(Urare.)

Nu gändi, gazdä drägutä, Fär pe-o ferie de vinars

CA ti-orn colinclä 'n cre- Când orn inträ noi In casà,
[dinfd (4), Feria sä fie pe masA !
Nici pe muschi, nici pe câr-
[nati,
Rag la, Bistr. Ngs. G. Morarin, st.

Vornicie.
(Uurare.)

Ficiori, ficiori colindätori ! Din luna lui Cuptoriu secerat,

Rink' voi ati stat, De fatä mare frArnAntat
De-ati colindat, $i de gazda notfa dat,
Cinstitul gazciä bine s'a gitat 10. De noi primit,
5. C'un colac de grâu curat, De D-zeu blagoslovit !
Dintre Sântämärii sämänat,
DupA un dar si al doilea dar :
Ne mai cinsteste gazda
C'un poplog (5) bun de porc,
15. Nouà ni se pare cA-i porcu 'ntreg,
(1) = godac.
(2) = celled.
(3) = folos.
(4) In credingi = pe credit, in asteptare.
(5) Darah, bucatä mare.

www.dacoromanica.ro
 186

macarcA stirn bine cä porcu îi la cinstitul gal& in pod. Sä-I mä-

nânce sänätos, cu fetele, cu ficiorii cu copii D-sale ; darà voi toti
s'aveti gull de «Mare multam !»
Tog : Mare multam !
Mare multam !
Dupà un dar si-al doile dar
Vine al triile dar :
Ne cinsteste gazda cu doisprece, trisprece galbini de aur, nota
nu ni se pare, cA-s doisprece, trisprece galbini de aur, ci ni se pare
cA-i comoard cräeascä, ca cinstitul gazdd Intru multi ani sä träeascä.
Dara voi toti sà aveti gurà de mare multäm, mare multam, :mare
multam ! !

Dupà un dar si al 2-le si al 3-le si al 4-le dar : Ne cinsteste gazda

c'un buciumas (1) de yin ; notiä nu ni-se pare cA-i un buciumas de
vin, cä ni se pare cA-i butea deplin ; macar stim bine cä butea
intreagi-i la cinstitul gazdä In pivnità. Sä-o bèe sänätos si veselos
cu fetele, cu ficiori, cu sotia-sa i cu copii ! Darà voi foti sä aveti
gurà de mare multam, mare, mare multam !
To(i: Mare multam ! !

Uifalgu, Comnnic lac. Radu.

xxxiii.'Mult Amite.
a) Pentru bani: Luati seama, feciori ai nostri, cd aici se sward
un boieriu de cinste si de omenie, ca Dumnezeu sä-1 tie ; cinsteste
feciorii nostri cu saisprezece galbini de aur ; nottä nu ne pare ca-s
saispräzece galbini, da ne pare cA-i o comoarä 'ntreagA cräeascä, ca
Dumnezeu sä-1 tie si zileascti!(2) De unde dumnialui s'o cheltuit
de-a golit, D-zeu umplä cu sute nenumdrate, cu mii nesocotite (3),
cu 70 de pärti mai multe ! prindeti bucurosi, sä-i petreceti sl-
nätosi ! Aveti urechi de a auzi si gurä bunk' de-a multumi !
Toti : li multam !
b) Pentru vin: Dupà un dar si alt dar ! Cinsteste feciorii nostri
c'o cupd de vin. Nota nu ne pare cd-i o cupä de yin ; ne pare
butea deplin. De unde Dumnialui s'o cheltuit de-a golit, D-zett

(1) Ploscup.
(2) Set' treleascd multe zile (timp).
(3) Ce nu se fioatc calculd.

www.dacoromanica.ro
 187

sä-i umplA cu sute nenumArate, cu mii nesocotite, cu 70 de pärti

Inai multe ! Sä--1 prindeti bucurosi, sä-1 beti sAnAtosi !
Aveti urechi de-a auzi si gull de-a multAml ! Tofi: ii multam !
Cetea. I. Frincu.

xxxiv. Urare (umor).

la stati, frati, si ascultati,
Vedeà-v'as unflati
De coceni (1) degerati,
De pitä prAjitA,
5. De gAiriä friptd,
De cocosu rosu sA vA scoatA
[ochii,
Numai mie si la gazda ba.
Jupânu gazdä bine ne-a däruit
C'un colac de grâu cur at,
10. Intre SântAmArii sämänat ;
C'o pecie (2) de pore gras,
NouA ni se pare cä-i porcu
['ntreg.
De ar fi p orcu intreg,
Cu nasul ne-ar ran*
15. Cu picioarele ne-ar calck
Cu pärul ne-ar .intApà,
Cu coada'n ceriu ne-ar aruncà,
Numai pe mine si pe jupânu
[gazdA ba.
MA uitai pe-o ferestuicA,
20. VAnti pe jupânu gazdä
Prinzând patru junci,
Cu coarne lungi,
SA meargA la moarA la Târ-
Ra-parta,
*päInaca.
Uncle macinA grata.
25. Târta-pârta nu-i acasA,
Nice draga-i jupâneasä,
CA-i pe coasta cu florile,
PArAsindu-si morile.
Ufa' douA ciocAnèle bocAnèle
30. $i fäch tot cioroboc-boc,
NW ce a mers moara la loc.
Dintr'o miertà si-o päträritä
Mäcinä tot tri fAini si-o
[tAritA,
Din tri tärâtä o fAinA,
35. Din tri mierte-o mämäligA.
$i in sac le-a bAgat
$1 bine 1-a legat.
DacA a sosit acasA,
H dAdit la a sa jupâneasl.
40. Jupâneasa gAzdoaies'a apucat,
FAina 'n sitä o-a bägat,
S'a-apucat cu niste mâni smo -
[lite
Ca niste tânjeli pârlite
$i 'n cuptoriu 1-a bägat,
45. Nouä la colindAtori ni l-a (lat.
La multi ani, multi ani
SA trAeascA,
SA se veseleascA !
Spus4 de ion Podariu.

(O .----, coceni de varzä.

(2) = naughiu.

www.dacoromanica.ro
 188
xxxv. tfrarea cólaculul.
Hei, dati §i mAnati plug
[cu 12 boi,
Boi boureni; In coarne cu inei,
Perechea cu 500 de lei.
Boii dinainte cu coarne polite,
5. Boii dinapoi cu coarne de
[cusutoriu,
Boii dela mate cu coarne
['mpreunate.
Asard la jupânu gazdA am
[Inserat,
$i nu ne-am Inchinat ;
Astäzi om Thsera i ne-om
[inchina.
10, Când o fost Joi dimineata,
A strâns jupAnu gazdä 24
[de plugurçle
$i s'a dus In coastele leru-
[salimului
Si 'ncepurä a brazdà :
Cat lungi, cat curmezi,
15. Cat cu ochii n'a cuprins.
$i dadurA cu plugul intr'o
[radacinuta
$i-1 facurd nimic §i fArAmutä.
$i s'a dus la un Tigyina,s (1)
$i i-a dat un galbina§.
20. La tocmit, 1-a ferecat,
Pe brazda 1-a aruncat,
Brazdä neagrä a rästurnat,
GrAu row a aruncat
$i cu grapa 1-a grapat.
25. Colbu'n ceriu s'a ridicat,
Dumnezeu cu picuri 11 pi-
[cura
(1) =---- meger faur, cum sunt de obiceiu la sate si azi.
(2) = de corn (lemn tare).
www.dacoromanica.ro
Si grâul tot mai mândru §i
[mai frumos era.
Când era la luna la saptä-
- [mâna,
Se cocea holdina.
30. Dar' jupânu gazda tot mai
[rne0er fusärä :
Se duse la un grajd de piaträ,
Si-a ales un cal graur
Cu pua de aur ;
Pe cal a 'ncalecat,
35. La holdá a alergat.
Vazù holda de departe :
Din paiu spic, din spic mar-
[gärit,
$i rupse tri spice de grAti
[curat
$i 'n buzunariu le-a bagat,
40. Acasä s'a inturnat
$i la jupâneasa gazdoaie
[le-a dat.
JupArieasa gazdoaie tot mai
[me§tera fuserA :
Alerga la un grajd de piatra.
$i-a ales un cal graur
45. Cu §aua de aur,
Cu fraul de cusutoriu,
SA fie iute umblatoriu,
i
S'a dus la tArg la Bänätäl
$i cumpärä 9 oca de fier
50. $i noud de otel,
Sa facä seceréle,
Cu manuchi de cornurèle (2),
SA secere nepoti i nepotèle
$i copile tinerèle,
 189

55. Vai si amar cine-a secerà 85. De noua ani si 9 zile sterpe,
[cu ele, Cu coamele 'ntraurite,
CA räu 1-a durea peste sele ! Cu cozile 'ntrargintite,
Jupâneasa gazdoa ie se'ntâlni Când din jos se 'nsäninà,
[pe cale Jupâtiu-gazda-mi vânturh,
Cu-un Tigan mare, 90. Cu cozile felezura (iepele).
Cu doba 'n spinare, Pe nAri vânt träge,h,
60. $i c'o baba bätrânä De colb II alegea,
Cu secerea pe mânä, Cu urechile in sac II punek
Pe unde mergeh, le nici cAus nu-i trebuià.
Mare polog fäceh : 95. Jupâneasa gAzdoaie tot Thai
Unde manunchiu puneh, [mestera fusera :
65. Snopul Il legà; CA 'march' nouA carA mocä-
Unde snopu Il legh, [nesti
Claia o fäceâ, $i-o dus la moara la IbA-
Caruta o 'ntorceà [nesti.
$i-o furculice, burculice Auzind hoata de moara
70. In snop o implänth. Atâtea cara cu povarä,
$i'n arunch, 100. CarAle scârtAind
Cu sulu legh, Boii racnind,
La cele doua suri a jupânului Pogänicii 'n sbiciu pocnind,
[gazdA-1 adunk Puse coada pe spinare
Jupanu-gazdä tot mai me- $i o kid la fuga mare
[ster fuserd : 105. Pe coasta dealului a frägari,
75. Strânse finii si vecinii Pe cum Ii treaba ii (ei).
Cu douä lemne hodolemne, Dar morariul, tâlhariul,
Cu grumazi de piele Cu ciocanele 'n mana,
$i 'ncepurä a ciocani, Cu cioarecii 'neretiti,
A minte ca cum ar imblatl 110. Cu luleaua in dinti ;
80. Si din toate legumele (1) -1 Mordrita, talhärita
[scotch, C'o scäfitä de gräuntä,
Numai din una nu-I puteh, $i cu una de tärâta :
Anume din pleavä. Ptriu, ptriu, ptriu! si, na,
Dar jupanul gazdA avea [ma, na !
[noua iepe suriepe (2), 115. Moara sta si se uità,

(1) = gozurile.
(2) = sire» = aprige.

www.dacoromanica.ro
 190

Si-o apucä de r4toc (1) Mâna slugä in cämard

$i-aduse moara la loc, Dupä-o sita rail de nägarä,
$i puse o piaträ peste alta 135. Pentru a nosti feciori de
$i dädh farina gata. [afara -,
120. La moara lui Covrig Sluga de tâlhariu mare,
Nu-i farina' nici un pic. Aduse o sita deasä de mätasa
Eu ma suii in sus la cos Pentru a nosh feciori din
$i mä'mbie cu cârmoji. casà.-
$i 'n loc de lapte-mi dau bors. 5i-a facut acest colac minunat,
125. Intr'un värf de plop 140. Pe piatra morii mäsurat,
Un iepure schiop Taie-1 In cloud,
Treiera la bob. Dä-ne si nouä ;
Paiele 'n crengi se acatau, Taie-1 in trei,
Gräuntele jos picau, Dä si lui Indrei ;
130. Slugi caräle le Incärcau 145. TaieI in patru,
$i acasg inturnau. Da la colceriu (2) saracu t
Jupâneasa gazdoaie tot mai
[mesterà fuserà :
Gledin. A. llär,san, student_

xxxvi. Urarea copiilor.

(In Bistra, Muntii apus.)

Dupace inträ 'n casä, un copil pgseste in frunte si zice :

Acest praznic lurninat
Noi cu drag 1-am asteptat ;
S'auzim ingerii cântând,
Magii dupä stea cälätorind,
Aducänd o veste bung,
La tot neamul dimpreuná,
$i dumnitale, gazdä bunä !
Are gazda sase boi
La coarne auriti,
Marsä 'n câmpu Rusalimului,
Trask' brazdä 'mpärateasca,
Ca Dumenzeu sä vä träeasca.
Faceti bine si iertati,
Pe noi sa." nu ne alungati,.
Ci In casä ne chemati .
Sä träiti zile senine
$i mutt aril in fericire,
Sa.' aveti mare folos
De Nasterea lui Hristos 1"
Scris5. de Aar. Gligor, st.

..
(1) Lemnul dela garlà. Altcum rästoc-ul este germanism din vie* mill-
tail a grAniterilor : Ladstock.
(2) --= celce poartd sacul cis colaci.

www.dacoromanica.ro
 191

xxxvil. Urarea pitärAilor.

Bunä ziva lui Ajun, Si cu cuie de carnat;
Cä-i mai bunä alui CrAciun, 10. Dä-ne poame,
Cä-i cu miei si cu purcei, Ca' ni-i foame,
Cu pästorii dupl ei. Dä-ne nuci,
5. Scoalä, gazdA, nu durml, Cd-S mai clulci,
C51 nu-i vremea ide durmit, DA-ne alune,
Trebe calul potcovit 15. Cä-s mai bune.
Cu potcoave de colac,
Resita. Cornelia Frentiu, st..

xxxvii. Urarea pizärdilor (1).

Bunä dimíneata lui CrAciun !
Apoi dacA le dai nuci, mere, alune, etc., ureaz4 asä :
Sä trälti,
S5 'mbätrâniti.
Sä trditi ca niste boieri !

Dacd nu capätä poame pentru urat, ies descântând :

Bureti pe pareti, Tot d'ele märunte (3).
Tot nevoi (2) s'aveti ; De aci pin Ia punte !
(13Aita cott. Huniad.)

xxxvm. Urarea bizärAilor".

(Variantà.)

Bunä dimineata, neata lui Miei, miei cu purcei !

[Aj un ! 5. Fuge baba dupà ei.
Cä-i mai bung a lui Cräciun, Alune,
$i a lui Domnul cel mai bun 1 Cä.-s mai bune !

(1) Pioeird se numeste o vergeä, ca sorcova, cu care umblä copiii la colin-

dat in Ajunul si in dimineata Cräciunului ; de aici se numesc eipizilrai (Abrud,
Bäita, Hateg) ; pe la Clopotiva (t. Hateg) se numesc pitärili; pe alocurea si bi-
zeirai. La intrare in curte strigä :
(2) = epilefisie.
(3) --= nevoi rele.

www.dacoromanica.ro
 192

Nuci, ColAcuti
CA-s mai dulci ; De cei molcuti !
Gazda cäsei le imparte alune, nuci, colaci, prune uscate, mere, pere s. a.
Bizäräii multumesc, zicând :
Cate sindrile la gazda pe casä,
Atâta galbini la gäzda pe masA !
Comunic, Silv. Bichicean, st.

XXXIX Descântul colacului la turcä (I).

( Urare cu ,turca.)

VAtavul colindAtorilor cu Când erä la mijlocul

turca strigä vesel : pnântului (3),
Hei, ho, ha, ho ! Stati, 20. Se rupse fierul plugului.
Stati, frati, si-ascultati, Mânati mAi, etc. c. m. s.
Vedeà-v'as umflati Se uitarä jupânu gazdä
De coaste si de cârnati [Map oi
5. Si ide coceni (2) dege- Si socotirä cA destulA aräturä
[rati, [fAcurA.
CA de cocos fript Si 'ncepurA cu mâna dreaptA
Ochii v'o sdrit ; 25. Grit' rosu a rAvArsà,
De pitA cu sare Cugura pe Dumnezeu rugi !
....gura, ce vA are !.. .114ânati mAi C. m. s.
10. Vara s'o desprimävärat, Dä, Doamne, ploaie si soare,
Väile s'o desghetat, SA creascA grâul mare :
Cumu-i mai bine de-arat. 30. Paiul _c_a trestia ;
Apoi : Mânati bAieti ! Spicul, ca vrabia ;
Turca5ii (In cor) : Hei, ho, aräuntul, ca mazerea !
[ha, ho I Mânati mäi ! c. m. s.
15. Se luard jupânul gazda si La luna, la sAptämâna,
[se duserä 35. La anul, la jumAtate
In câmpul Ierusalimului la Se luard jupânu gaz dA,
[arat Se duserá cätarä grâul
Si arark cât ararA, 5i4 gisirA 'n pârgA de copt,
Zi de varä pänd 'n sará. Se luárg jupânu gazdä

(1) Täranii nostri numesc desceintec orice versuri recitate nu cantate. Prin
.§erbeni (Gurghiu), de unde am aceasta urare, se zice si nuratut la. turd.
(2) cocean de varzä.
(3) -... locului ce,-1 ara.

www.dacoromanica.ro
 193

40. Se duserA in târgul Ierusa- Mânati mAi !.. c. m. s.

[limului
SA cumpere fier ai (*le,
SA facA niate carligAtele,
Cari sA taie bine grâu cu ele.
DarA surdini (1) ai neate
[nepotele,
45 Cari tAie bine cu ele (cu
[carligAtelele).
Se duserä jupânu gazdA ai
[le puserà
La capu pAmântului(locului),
La jelita vântului.
Una cu maina dreaptä täià,
50. Alta cu stânga polog Mc&
Etra'stea, rii,stea (2), drâstea,
râatea,
Din marunchiu in märunchiti,
Din mArufichi In snop,
Din snop in claie,
55. Din claie 'n car,
Din car in stog,
Din stog in arie !
MAnati trai ! c. tn. s.
Dar ava jupânu gazdä ai
[12 iepe-hotoiepe
60. Cu potcoavele de-argint,
Cari bat bine la pArnant :
Una cu potcoavele
Alta cu närile vânturà
ca urechile'n sac IMO.,
65. Pe carä-1 'kick&
Dar mai are jupânu gazdä
doi boi mocäneati,
Cu cari duce la moarA la
[IbAneati,
Boii rândAaei,
70. In trup numai ca ei,
In coarne de 25 de lei,
De ge mirA toti de ei,
CA-s chiar ca niate smei !
Mânati mäi L C. m. s.
75. Se duserA la moat*
Dar c... a de moarä
VAzând atâta povoarl,
Auzând carAle scârtâind,
Biriaii mânând,
80. Tare s'a späimântat
$i de fried mare
Puse coada De sttinare
5i-o luà pe scoe (3) la vale.
Dar morariul, meater mare,
85. $tiind rândul, de când pA-
mântul,
5i-o apticA de piscoae (4),
Moara de loc se mai moaie,
0 luà de diirdoc (5)
$i-o tipä iar la loc.
90. Puse ö piatrA pest cealaltà
$i scoasA o tArâtA latA,
De cand foametea bAgatA.
Da hualrà fArina aim se curl,
CA curä aur ai märgaritärltt

(1) = scoase la lucru.

(2) Onomatopee imitând sunetul secerilor.
(3) canal.
(4) Piscoiu mic canal la moarA, pe care curge fAina In
(5) L d. deirlog.
Colinde din Ardeal. 13

www.dacoromanica.ro
 194
95. In curtile dumnii-voastre,
[boieri mari.
MAnati mai L. c. m. s.
Dar jupâneasa gAzdoaie
Auzind caräle scat-01nd,
Biriii mânând,
100,Cu farina venind,
Dimineata se sculà,
Meinuri albe sufulca (1)
Si apuca o sita rarä
De nägara
105. $i una deasä
De naatasä,
$i totface ciuru-buru, ciuru-
buru,
Ca toti turca,sii (2) sa pupe
[fruntea.
MAnati mài ! c. m. s.
110. Facii o covata de farina
$i se NO 'n aluat pànà
['n unghii,
Cu neste mâni soponite,
Ca neste tânjeli pArlite,
Ca neste leuci cOrnite,
SA faca un colac de grau
[frumos
Ca fata lui Hiristos,
Unul de grâu de varA
SA ni-1 dèe noug, la turcasi
lafara,
Mânati mai L. c. m. s.
120. Dati-ne, ce ni-ti da,
Ce vi-ti Indura,
(1) 0 variantä zice:
Cu nepe mcini soponite (albe)
Ca nege tánjeli pârlite.
(si acele-s albe).
(2) = colindkorii cu turca.
(3)= pld mare.
www.dacoromanica.ro
CA stiu ca nu ni-ti da
Marea
Cu sarea ;
125. Nici nu ni-ti da
Ca pärintii Dumnii-voastre
Mate potcovite,
GAste 'mbrobodite,
Vaci cu vitei,
130. Scroafe cu purcei.
MAnati mäi L. c. m. s.
Ne däruira jupAnu gazdä
C'un colac de grail frumos,
Ca fata lui Hiristos ;
135. Dar nouä nu ni se pare ca-i
[colac,
Ne pare cA-i stogul cu totuL
Cu adevärat, cd de-ar fi
[stogul cu totul,
Cu paielene-ar impiedeck
Cu plevele toate
140. Ochii ni i-am scoate.
MAnati mai ! c. m. s.
Ne daruirä jupAnu gazda
$i c'un cioldoman (3) de.
[pore ;
Dar nouä nu ne pare ca-i
[cioldoman de pore ;,
145. Ne pare ca-i porcul cu totul,
Cu adevärat, cA de-ar fi.
[porcul cu totul,
Cu nasul ne-ar râma,
Cu picioarele ne-ar
 195

Cu coada 'n ceriu ne-ar Nu mai pociu,

[ridicà, Marzac (1)
150. Numa pe mini si pe gazda 155. Na bagd 'n sac !
[ba ! Opriti feciori !
$i ask Margociu, Ha, ho, ho, ho, ho, ho t
lbänesti (Gurghiu). Comunic. D. Färcas, student.

(1) = cApetenie la "Mari. Nume dat in glumg celui ce poarta sacul cu colaci
dupl colindätorii cu turca. 0 tristä retniniscentä de jaful TAtarilor.

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR
de cuvinte arkaice fi provincialisme.
Nr. roman. indicA colinda, cel arabic randul, B. indica colindele sociale,
U. urArile.

4. drjun, pronunta locala. 5opfaläu,

abd = abA, patina albA mai finä,
U. XIII, 21.
abures, «vântul a aburat» a tras o
boare.
addlior, adoi meri adAliori». SA fie
din alior, d'alior,adalior? Expli-
care n'am aflat.
afloa-ra, aflA, pronunta istro-rom.,
obisnuita sporadic si prin Muntii
apuseni, B. LX, 3.
agest, pl. agesturi, ce aduce apa,
rául, cAnd vine mare. Din lat
aggero, gessi, gestum, aduc, B.
LXXXII, 6.
aldul, maghiarism foarte comun,
mai ales prin Tara Hategului, =
binecuvantà.
alghioare, = albioare, cu ghi =
bi, B. XXXIII, 6.
aglicei, anglicei, diminut din an..
glica 1. 0. cfglica, floarea : pri-
mula veris, B. XCII, 54. B. CI, 8 :
eati-s d 'aglicei».
anglie, se zice mai mull clespre haine
frumoase de materie din Anglia,
aici despre odaie : a chilie de
anglieD=frumoasa.
aninos, 1. d. a-miros = miros, pro-
nunta dela Ghiris-rom., CXIII, 8.
argintene, spreincene", B. XLIV,
4-5, ca argintul [1.
TArnava-micA, A. y. 1. ----= ajun.
cfsprilifori, diminut. din aspri, bani,
mica monetA de argint, U. xy, 8.
B.
belièrel, diminut d. baier, legatoare
legatura, colan : bilierel de pani",
B. my, 13.
ban4, = Wks, pare lucra In baie,
B. 35 fine.
banal, intristare, magb. bánat, B.
III, 37.
barda.;, dulgher, maiestru care lu-
era cu barda ; deci : a barduì a
ciopll cu barda, LI, 26.
bat, bat B. XXXV, 33.
bardr, rnagh., si dad, LXXV, 24.
bell, A, a tliA, d. e. oiboi, porci
s. a., se aude si In uzul familiar,
LV111, 12.
beteag, maghiarism tare raspandit
in pArtile ardelene, = bolnay, B.
LXXXII, 19.
biritu, magh. biró, primar, jude In
comunä, CXVI, 23 ;---nTe curte=epi7
stat de mosie domneasca (boie-
reascA) CX, 18, CXIV, 22.
bizarai, v. pizArä, pizarai si pitA-
rAi.
blen, (cu sufixa en=em, cum conjugä
Istro-Romanii zicánd d. e. puten.

www.dacoromanica.ro
 198
putem) -1.'d. blem (Cris) mergem,
aidem, vino, B. XII, 12.
bomboancY, cu reduplicatiune din
boanä, boabä, XLVIII, 51.
bogat, In uzul vulgar (pe Somes,
etc.) se aude: bogeit, mult, destul,
B. LXVI, 46.
boqi, bouleni, B. LXXXIV, 28.
boj, a ul albinelor», onomatop.
CX, 4. = svonul.
bolund, magh. bolond, nebun, sim-
plu, prost, se aude si In uzul vul-
gar, passim, B. LIX, 18.
bomborète din boambit I. d. boanä
s'a diminutivat=mici boane, grä-
unfe, LIII, 35.
bondifit; bundità, cojocel , XXVaMul-
tämitás, 5.
bori, a-, a trage boare, vânt usor,
adie, CXXIII, 8 de aici: borit
vânt, B. XXVI, 4.
brud, pod ; brudar, podar cu (pod
umblätor D.
brunj, brus, bot, un codru de cas,
de pâne, etc., CIII, 24. Cuvântul stri-
cat din bulz, cum 11 gäsim In col.
B. CIV, 10; CV, 11.
buriumcg, butucas, in gluing I. d.
vita de vie, care se zice si bucium,
ploscutä, Ur. ,X XXII.
but.; v. rn. s., B., XXIII, 16.
bumnesc,bumneste,bufneste, izbeste,
loveste, onomatopee, CXLI, 4.
C.
cafton J. d caftan, B. LXXXIII, 13.
calafir, calonfir ; in graiul viu nu-
mai calapär, B. IX, 13.
calateir, In graiul, viu numai asà,
calonfir, B. XVII, 37.
Came, canaf, ciucure, B. LXXXII, 16.
ceist, pronuntä vulgarä foarte rä span-
dità 1. d. cAzut, B. XCVI, 31.
cdVigâ, a-, a Diu', alivezi asti-
gatep=grijite, B. XCII, 41. Cuvân-
tui este In uz general In Murrtii
apuseni.
www.dacoromanica.ro
ccitelin, in graiul viu ; câtinel (Tar-
nave)=Incet, XXX, 23 ; XXXI, 23.
ceatei, alma vântul, fie-si ceatel»
cfr. in-cetri,
XL1X, 19 v. si mai jos : cet.
cecede, vitei-, cu coarnele plecate
sau intoarse in afarl, U. IV, 10,
si In uzul vulg. passim.
ceruld, diminut. din cearä, L d.
fiarei, fiari mica, fierutä, B. XII, I.
- pronunta destul de frecventä
In Ardeal, ce=fe.
ce.yesc, acesestep=tiveste, B. LXXXII,
24.
cet, in-cet, CXLIX,
18 ; subst. : aBatä vântul,
fie cet», XL, 17.
chichi, pron. vulg.. 1. d. chitl, impo-
dobl, B. XXXV, 27.
chichie, L d. tichie, se pronunta.
cicle (v. col. «Mgr si Or», XXXV,
17, din Filpisul mic.
chindisì, brodà; in uz general, B.
XLVII, 13.
chiverilei diminut. d. chivärä, sapcl,
B. XXII, 9.
cioco-boco onomatopee si joc de cu-
vinte imitând sunetul imbläciilor,
cum e si ciuru-buru" imitând su-
netul cernutului cu ciurul, U. XXV,
25 -26.
cioldoman, pronuntä
man, sold, coapsä mare de pore,
U. XXXIX, 143.
ciricuq vorbä pocitä In glumä din
latin. clericus, pronuntata pe ungu-
rie clericfq: de aici: cirictq, teo-
log, cleric, U. XII, 4.
vechiu slavonism In infelesul
de minune, B. XX, 13.
ciugdrel magh. sugár, sudar=sub-
tirel, B. XIV, 11.
cltifitepte 1. cl. clgteste, clätinä, misci
lin, XIV, 16.
clengi pl. din cleanget, creangi, C.
11.
cloambli, pl. cloambe, se zice
 199
cleoambd (Blaj) creangä, -pas-
sim, XXXIX, 6.
cocif vizitiu, magh., in uzul general,
B. V, 15.
colciriu, scurtat din coldar, care
poartä sacul cu colaci, U. XXXV,
146.
colindö, colacul, covrigul, ce se clä
' colindätorilor drept räsplatä pentru
colindat, LIII, 25.
colindrei,a -,a colinclà, gäsim numai
odatä in col. B. c. 26. afloare tu
trei räzisoare» din Tilisca (Sibiiu).
omând, comândare, pomara, U.
XXI, 34.
-comelci, servitori, slugi, B. LXXXI,
9, 10.
concinirea, sfärsitul, capetul, nimi-
cirea, CI. 24.
onteni, a --«Cä eu bine am contenit,
Ca albina 'ntr'un ofirit». Vorbele
contenit si ofirit sunt substantive
sinonime: päsunatul oprit pânä
creste bine iarba ; deci infelesul
este : am avut bine, mi-a Jost bine,
ca albinei care are flori destule
inteun oprit s. contenit, CVIII,
15--16.
cordbèle, mici coräbii, coräbioare,
CXXXVI, 11.
cornurèle,mdnunchi de -, din lemn
.de corn, U. XXXV, 52.
coroboale, pocit din cordbile, cork"-
bioare (v. m. s.), mici coräbii,
CXXXV, 43.
(cránci, se-, a se scâncl, a plânge
suspinknd, LII, 11.
in graiul viu pretutin-
deni, = credit, U. XXXI, 2. ape
asteptare» cum se mai zice.
creftinesc, I. d. increstinez, CXXX VII,
29.
cruce, steag (cu cruce in evul mediu
mai incoace), comanclà, U. X, 7.
-crucer0i, diminut. din cruceriu, crei-
far = mica monetä de aramä in
- valoare de 2 fileri.
www.dacoromanica.ro
cuiu, la scArile cele simple = fustel,
CXLV, 4.
cumund, pron. popor. 1. d. comunä[?],
B. XLVIII, 13.
curci, imprf. din forma poporall:
a ceird, a curge, B. XC1V, 37. B.
XCVIII, 10. in inteles de a pia.
cured, imprf. verbului a dire, a
alerga, a fugl, prf. cursei, curse,
P. LX, 8.
curuiesc cu epentezà, I. d. croesc,
CLIII, 13 ; CLIV, 15..
custà, a-, a till, a existà, a fi.
cuvântà, 1. d. binecuvântà: «Dum-
nezeu I-a cuvântat», LXXVII, 18.
cumânteitor, «Fii mai iertätor si
cuvântätor» = gratios de a da
cuvânt, B. VIII, 29.
D.
da, a - dupd cinevii, a märità, B.
LXIX, 11.
dalior, poate : d'alior, aurel [?],
mar-, LXI X. v. si addlior
dárdoc, clarlog, U. XXXIX, 88.
de a) ca conjuncfiune finalä =-- ca,
col. sf. Simicoarg, CXXXV, 2. B.
XIV, 4. (b) ca prepozifiune
dela : «C'am auzit de tata.
aCA pe noi, soro, ne-a da I»,
B. LXIX, 10.
descântec, rostirea (nu cântarea) ver-
surilor, versuri rostite aDescân-
tecul colacului», U. XXXIX.
dieci(, diminut. din diac, cantor la
biserica, XCV, 5, 7.
d'oblia, d'obria, a oblici, a bägà
de samä, a vedeä, aflà, v. col.
Negri-si vânätori, B. XIII, 6 ; B.
XIV, 6.
dräftea-rägea, enomatop., care imi-
teazä sunetul secerii, U. XXXIX, 51.
dripl, strivl, ale-a, U. XXX, 16:
dujetnel, diqatnic i dufinic, arh.
purpurà, catifeâ ; d'urfinis,)
VI, 5 ; IX, 10.
 200
dulachie, mantà, dulamä, cornul
cornul mantalei, B. LV, 31.
durdu,-icerului, durduitul, tunetul,
LXXXIII, 40.
P.
facutul, fApturä, talie, stäturä, B.
XXVI, 40.
fagadarita, carcimäritä, birtäsitä,
CXIV, 31.
far', 1. d. färä; se foloseste i in
graiul vulgar (passim) in Intelesul
de numai,LVI, 16 (col. din Spring).
fatatoare, mieoare-, ca un particip
futur dela a fatà = cari au sä.
fete, B. XXXVII, 12.
feciorita, mid fecioarä,
asá zic Românii istrieni
copil, copilitä, XXXIII, 9.
f ele, magh., 1/2 cupä; uz general
la noi.
felegioara, diminut. d. ferega
feldera i ferdela, B. VI? 5.
ferdala, XVI, 18. germanism In gra-
iul viu pânà astäzi, veche mksurä
de capacitate pentru solide, cam
25 L., banitä, B. LXXIII, 16; U.
XXI.
fereca, a-, a felicia, fetid, ca in
Tetravang. lui Coresi. De aici: f e-
recan, ferica, ferecat, CXXIII, 2;
CXXV, 1-2; B, LX, 60.
fericu, aceeas, B. LXXXV.
fericean, fericiat,-= ferice, fericit,
B. XVII, 1, 3. fericit, C. LXXXV.
feredeu, magh., baie, local de bái,
scaIde, CL. 5, B, LXXVIII, 24.
ferie, vadrä, B. LXXIII, 19.
luminar (si in uzul vul-
gar, passim), sfesnic, CXLIX, 5.
, fiustra, mieoara -, de doi ani, B.
CI, 20.
icut, fiut, se prouuntä pe alocurea
0 ciao:, LXVI1, LXVIII,
flacai, metate4 din fäclii, V, 6 ; CX,
6 ; XXVIII, 21.
www.dacoromanica.ro
fluerea, diminut. cl. fluera, B. CV,
3., CH: fluerä; pe la Säcädate se
aude : floierä (Oct. Sumea, st.).
forfotefte, oala-, fierbe cu clocot,
U. XIV, 19.
fraie, pl. dip frau, B. LXXVIII. 7.
frangara, I. d. frânseeä, B. II, 15,
fustei, constelatiunea care seamank
cu fusteii dela räsboiu, constä din
douä linii paralele din ate trei
stele, B. LXIV, 31. B. LXVI, 2Q.
G.
gaiu, cocaf-, negru, XXIX. 8, B.
C. 1.
gat, dau gata, räpun, XCI, 1.
gateaza, a gätà, gäteste, LXII, 9.
gazda, stapanul cäsei,- este in uz
general.
gagclac, magh., avut, bogat; cle aici
a &Wad, a se-, a se imboggi ;
toate sunt in uzul general, col.
CXI, 9.
gers, pronuntä localä I. d. vers
glas, d. e. pe la Ohirisul rom.,
CXIII, 39.
gestre, B. VII, 5: «Toate värfurile
«Si toate gestrele:
n'am putut aflä insemnarea.
gheluesc, magh., dau la rânda,
CLV, 10.
glzioabei, se zice i dioaba, steand,
pitting, B. X, 16.
gioldan, giulgiu, B. LXXXII, 41.
godinat, purcel, godacel, godac, U.
XIX, 18; se pronuntá i goghinac,
XXX, 43.
gomoni, a petrece vorbind, a po-
vest?, sopti, B. LXXI, 15. B.
LXXVIII, 13.
gorgoni, «TO cerbii-mi yiniá,
«TO mi-I gorgonia
fugià de el, 13. VII, 10.
grafta, graiul, LXXIX, 19.
gramadit i griimödic, stalcitä din
grämätic.
Grangurel, 1. d. gangurel, diminut.
 201
din gangur, nume de cal, In col.
a Trei frati».
griluq, se zice si grauntä (fern.),
graunte, B. LXXVI, 13.
grositd, veche moneta mica de aramä,
ca 'la 4 fileri, U. XVIII, 25.
grumurà, incarch, ingrarnadi,
LXXXV, 19 ; cfr. lat. grumus, ita I.
grumo, groma.
H.
haled, sgomot, galägie. In graiul
viu se aude holed, cum este si
intr'o colinda din Agristeu (Tarn.
mica) amare-i holed si adunaren,
CXXIL, 2.
harcu, arc, de aici harcas mare,
LXIV, 8 ; areas m., LXIX, 11.
heghes, rnagh., cu coarne ascutite,
U. IV, 9.
hinteu, magh., caleascä, butd, B.
XXXV, 27.
hoboni, a se leganà, a se el:it], XL1, 5.
hurat, urat, prin $erbeni (Gurghiu,
U. XXXIX, nota.
husos, vechiu ban de argint, sfant,
B. XXX, 35.
I.
iedere, iedera, B. V, 13.
iesclie, iesle, se pronunta mai mult
iescle, (Tarnavi) XLIII, 4; V. si V,
4: aiesclelen.
iisori, «Cum räsaru-si doi
B. XLIII, 3 (?).
imbubil,-d, impupitä, Imbobocitä,
B. V, 13.
impänd, umplek CXLVIII, 6.
impoivand, a, acoped cu toale.
indsel, fecior in casa, servitor, B.
III, 12.
inchefted, provincialism, incapea, U.
XIV, 14.
inchineiciune, rugaciune, CXI, 30.
indoblia, v. doblicl, oblicl.
ingd, dingd: edinga el» B. LXVI,
www.dacoromanica.ro
langa, de langa ; aPinga»,
U. XXXII1, t, 1. d. pe langa.
invdrstd, irnpleteste, face evrasta»
(buchet), ori muting de flori, B,
XLIII, 10.
isme1,creatd,planta: Mentha crispa,
B. XCVI, 15.
Intrebk B. CX, 12.
itros, itru, din slay. utro, dimineata,
deci sIujba manecatului in biserick
aUtrenian, CLIII, 20.
jebruicd, mica zährea, B. XX, 9.
jig, pronunta locala j=v. vig, magh.
veg=--val, XVIII, 22.
filt, jet ; jint, pl.uri; JI,t, pl.ud,
germ., jet, CXXXVIII, 10.
jotat, frumos, B. LXXXIV, 20.
judecii, «la eapetul judecii,
C'acolo.si noi vom fin, XLIV,
29; presupune Nominativ. judecd,
judet, judecata.
juhcit, onomatop., vuit, vuiet, XXVII,
16.
junelas, dublu diminut. din june,
B. XX, 29.
jurdejur,jurimprejur,B.LXXXVII,1.
jurat mare, ajutorul de primar, --
e in uz general, CXV, 6.
L.
magh. lakmározi), local
unde se oasplta, B. LXXVIII, 23.
Maul, aläcuiti» --= traiti bine, B. I,
13. (magh. jól lakni).
lat, pl.c7, lolot, smoc, floc, B. CI,
24.
¡chit, spalat, B. LXXXI, 8; este si
in graiul viu, In Muntii apuseni, etc.
lebenjoaret, diminut. din lebedd, B.
LXXXIV, 25.
lecovatd, probabil : mArmuratA, curn
.este In altä colindä ; ceva vorba.
straveche (cfr. celt. leuk leuka,
piatra.
lege, judecata, osanda ; cfr. expresia
 202
poporanä: merg la lege ; i-a fäcut
legea s. a., B. CVI, 7.
legurnd, pl. e, gozuri prin
buruieni, U. XXXV, 80.
legumei, stälciturA a vorbei nein-
telese: egumeni, B. LXXVII, 8.
magh., panda", LXIV, 14.
libicioard, dimin. din lebecIA, lebe-
joarä, LXV, 10.
lincet SA nu fie o compozitiune
din lin §i cet; (Meet), cari ambele
inseamnA aceeas ; deci lin? B.
XLIII, 15.
lucefère, pl. din luceafär, B. LXXVII,
20 ; tot asA : luceferel, pl, lu-
luceiferèle; luceferui, diminut. din
luceafAr, la pl., XXXI, 13.
lud, simplu, prostut, CVI, 22.
luntrd, a , eluntrdm», intrAm In
launtru ; contras din läunträm,
CXXXV, 2.
lund de inel, se numeste piatra
(scumpA) ce este in Mel, B. CVII,
5 ; CVIII, 4, lume.
N.
mdcioace, pl. din macioacA (?), inä-
dud, M. XXVIII, 7.
meiji, pl. din majä, veche mäsurä
de pond (= 50 KI, 100» fonti.»), B.
LXXX II, 40.
malini melin, planta liliacul, LX111.
meirgdret,i ismd a ----- isma creatä,
Mentha crispa. b=ca märgäritarul :
oCu lAnuta creatä, CreatA mar-
geireatd.»
vechiu ban unguresc.
meirsac, tätar, cel ce poartA sacul cu
colaci dupA colindatorii cu turca,
U. XXXIX.
mas, din arhaic, mdnère, am ,am
poposit, LXXII, 68.
masd, fatä de masä, mäsärità, B.
XIII, 17.
meitdprul,rächita, salcia,B.LXIX,19.
matufel, In glumg sacul in care
colindAtori adunä colacii c. 1;
www.dacoromanica.ro
sacu-i märisor,incäpätor, de acea pe
cum la o sticlä mare îi zic in glumä
mdtuA asà-i zic si la sacul cet
mare, U. XIV, 14.
meqce, mestecä, amestecA, B. I, 10.
meaner', 1. d. manA, roadä, CXL VI, 43.
mine, ca i cine, la Acuzativ fArk
prepozitia pe, CXIII, 7.
mohoricel, cam mohorit, CXXX1X, 8.
molotru, melllothus, chimin, B.LIX, 6.
multdmi, a , in intelesul de a
salutà s. de a räspun de la o salutare,
U. XXiI, 10, 12 si XXIII, titlul :
multämitä ( räspuns) la o in-
chinare».
N.
na, tine, primeste, B. LXXIX, 42.
näddiesc, met inteleg, pricep, B.
LIX, 20.
naframe, pl. dela nAframä, care in
uzul vulgar face pluralul nAfrAmi,
maramA, B. XXVIII, 9.
niiscutul, arh. (la Coresi), nasterea,
VII : Sara näscutului nasterii.
neivodasi i ndvodari, pescuitori cu
nAvodul, CIVCVI.
nedee, särbare, petrecere de varä cu
joc, obisnuitA in tam Hategului,
si pe flu, XXVI, 33.
nepomenit, nedesteptat, netrezit din
somn, B. LVIII, 18.
nesocotit, miile" necalculate.
Urarea din Cetea (Teius).
nevoie, este si in uzul general, epi-
lepsie, U. XXXVIII. »Tot nevoi
d'Cle (=de cele)mdrunte»,==rele.
nici, 2 silabe: ni-ci, B. LX, 42.
nimeri, a , a sosl pe neasteptate
ca din intAmplare. MA si In
uzul vulgar, B. XCI, 1.
O.
o, ori, B. LX, 14, 15.
ociirut, diminut. d. oacdr, cu pete
negre pe bot, incolo tot alb, LXXII,
41.
 203
olatd, pl.e i olaturi; In uzul vul-
gar se aude i olete (V. al meu
Glosar de cuvinte dial, sub voc.),
vorbä invechitä. O gäsirn $i In
Cronica lui $incai, passim, edi-
ficiile din jurul casei, XXXII, 10.
omeni, In infelesul de a cinstl, os-
Ott este In uz general; In intele-
lesul de : s'a facut om, In U.
VI, 12.
or, aLa noi si-or venit»=-.au venit»,
B. XVII, 20.
Genitivul de formä arhaicg
dela oaste, XCV, 10.
P.
paIos, B. LXXXI, 24.
pcilutd, pl. 014, palat, CIX, 2.
pdsturd, este In uz si In graiul viu de
pe Târnava niicä, in intelesul de :
merindare in col.=mäsärità, fatä
de masä. Pe alocuria pdsturti se
numeste crätinta
pdtac, veche monetà ung. de aramä
ca la 7 cr.----14 fileri.
J.zesc, ma gräbesc, es te si In uzul
vulgar (Gherla).
pe, pentru, X. Observ, B. LXXVII, 40.
pècine, in uzul vulgar la tarä ; pecie,
XX, 17; U. XIX, 18 ; M.1XXXIV, 11 ;
pe la Hateg $i pe jiu: pecine, U.
XXX, titlul.
trup, CXXXVIII, 53. Cfr.
zicerea : edrac iinpeNat» = In-
trupat.
pene, pl. din peand, buchet, flori in pä-
lärie, si in uzul vulgar, B. XXII, 5.
petrec, se , tree. Cfr. zicerea etoate
tree $i se petrec», B. XXXVIII, 6.
pica, au picat =au nimerit, sosit pe
nea$teptate, B.XLIX, 21.
piscoiu, mic canal la moarä, U.XXXIX.
copiii cari in ajunul
Craciunului colindà, ureazä cu «pi-
zdra» s. sorcova, U. XXXVIII,
XXXVIII.
www.dacoromanica.ro
plävan, B. LXVII, 23.
platd, folos, dobânda, U. XXX, 18.
Pociunchi, pro nun% lo calk' In Sonfaläu
(Târnava micg) 1. d. pociumlii, stâl-
pi$ori ; remarcäm chi= ghi = bi;
V, 6. «Sara de arjun».
pogdniciu, a) pogoniciu, servitor mic
care mânä bofi prin$i in jug. B.
LXXXVII, 14 ; b) ca ad jectiv : avan,
neastâmpärat, 1. d. pogani, B.IV, 3.
poiatd, grajd, staul, XXV, 10. U.
XI, 6 ; e in uz general la Românii
ardeleni.
fibine, ecoadep de gralu, gozuri, ce
cade sub ciur, CXIII, 30.
fioivan, magh. (col de cai.
poldrit, XXX, 10, doara (?) poleit ?
',okra, XXXI, 8. palat, B. LXXII, 7.
polijit, V. polärit.
pomeni, a , a desteptà s. trezi din
somn, $i in uzul vulgar, passim,
B. LIX, 36.
ponosit, frecat, tocit, uzat ; tare uzi-
tat $i In graiul viu.
porge, dare, CXIII, 12 ; este $i la
uzul vulgar, pe Câmpie.
porumbcqi, porumbei (paseri), B.
LXXVII1, 16.
porunci, a, a vesti, trimite vorbä ;
este In uzul vulgar In intreg Ar-
dealul, B. LIV, 12.
poplog, posomog, bucatä, därab
mare, U. XXXII.
Potilat, (pron. pochilat), magh. pa-
tyolat, invelitoare pe cap la
femei, B. VIII, 51.
povoraf, orn de rând, iobagiu care
poartà poverile (contr. nobil, ne-
me$) (?), LXXII.
preinzesc, transitiv = Ii dau de prânz,
este gi in graiul viu, in uz general,
XXXVII, 3.
prejur, prejur masda, Mil pre-
pozit. de= in jurul ; bogitga pre-
jur easel", IX, 19. V
prourd, «prourând», cu r = i, =
plourà, XXX, 33.
 204
puioare, väl de fachiol, IX, 11.
Pulberice, deminut. cl. pulbere, praf,
CXXXV, 30.
purced,plec, merg, LXXII. Purces-a,
B. XCII, 48.
pustinì, pronuntä dela liateg, pustil,
In Intelesul de a pribegl, XL, 19.
Tt
radi, rddui, ppocop. din arklui
(magh. ered), a pleca, porni, CXIII,
1, 15.
rcimburat, stricat, roate -e, stricate,
U. XXVII, 13.
reigoc, germ. Ladstock, lemnul dela
garlä, U. XXXV, 116.
rat, pl. râturi ( magh. rét), este general
in graiul viu, = luncä, livadä,
XXIV, 3.
rein, pl. rifuri, rele, X. observ.
rdvtinat, fácAnat, faimuros, crä-
cAnos, B. XC, 8.
ritzd, a-, a revärsi raze, a rada,
I, 13, «rAzeste
roajba, despre unelte rele : räu, ho-
dorogit, invechit, de nimic, U.
XVIII, 25.
musätel, In uzul general,
B. XVII, 35.
rongini, a roade cu sgomot, ron-
tal, XXXIX, 29.
met, In intelesul de local : loc de
rugäciuni, capelä, orator, B.
I-XXVII, 5.
rurnegul, rumegatul, XXVII, 25.
rumegior, rumenior, cam rumen,
XXXV, 6.
rup, rupse a graP=prinse, Incepù,
CXLI, 17.
probabil romonitä, B.
VII, 27.
S. S.
scibeiu, magh., croitor ; de aici : ad-
buesc, croesc ; substantivul &Mau
e frecvent in graiul poporan, ver-
bul insä nu-i In uz, XVIII, 24.,
www.dacoromanica.ro
sbier, B. CIII, 9. sbiere si:sbierat,
cum gäsim in LXVII, 11. iJ in
graiul viu, passim.
pl. din sea, B. LuvIa, 7.
a=--, a trage In gazriä, XXV,
4.
sbonul, svonul, CXLVIII, 10.
scafilitat, apusul, vestul, 13. L XXII,
14.
scoc, canal, U. XXXIX, 83.
scris, ca-, frumps ca scris, ca pic-
tat, este i in gralui viu, CVIII,
In adaus.
sdran/d, treat*, este In uzul vul-
gar general, B. X, 23.
sdronldni,onomatop., rontäl, X1111,6-
sezdu, jet, «jilt», CXLI, 41.
sfärtariu,114dintr'un Intreg, cupä,
XLVIII, 51.
sfercugd, dimin. din sfirc, B. LXXXI,
24.
sgeicinez,asgâtäi, scuturA,CXXVIII,15.
sghicitaes, sbiciulà, a sbid, - despre
vânt, BCX, 5.
Simicoard, cSfeinta ---», Sfintul
Nicoarà, S. Niculae, CXXXV.
ginor, gaitan, Q. XIII, 17.
sluji, a - a face slujba sfântä (Ii-
turghia) In bisericA, In uzul ge-
neral, CXL, 26.
magh., bucätäresä,B.LXVI,
19.
goldu-boldu, joc de cuvinte, cuvinte
gemene, (coapsä) mare, U. III, 12.
golovatä, piatra (?), potecä mär-
muratfi, din magh. sala = turma-
ling, piatrà cu fier, LXXV.
somnet, a - somn, a durml, a trage
un somn, BXCV, 7. B. XCIX, 1 ;
«nu somnati»-nu durmiti.
stillfiurile, stâlpärile, ramuri, B. XLII,
15.
stánjin, floarea : Iris germanica, B.
XLIX.
steificineasa, XVII, 17. stäpâtiä,
dpa m
stat, stäturA, B. XXXIX, 4.
 205
stavd, erghelie ; e in uz 'general)
B. XXVI, 26.
gtíbld, steblä, cotor, mânunchiu, B.
IX, 14.
stocuI, B. LXXVII, 30 : aCä sunt doi
storcuti din ceru. Si cu doi fiuti
de ai lorun ; n'am putut aflä In-
semnarea ; doari germ. Storch,
barzä (?).
striimb, in intelesul de fals, este In
uz general la popor : ao jurat
strirnbn, CXIV, 33.
strdpsor prin mefatez i rotaci-
zarea lui I din_ stâlpsor, trengutà,
XXXI, 33.
striltior, probabil din : tretior (= de
trei ani).
stretior, B. LXXXIV, 30 ; B. XIII, 10.
stropgor, diminut. d. strop, .= pu-
tintel ; dar mai probabil cà o
vrut sä zicà stritibsor, (v. mai sus
crengutà, XXX, 31.
su, 1. d. so, (ca Sicilianii) din sdu,
pronume poses.
sucna, B. XXXI, 18, surnnit, in uzul
vulg. gener. sugnd, fustä.
sulbuc, un- mare de peste, grämadä.
Este si In graiul viu pe la Brad
si jur. Comuni cat prin Virg. Pe-
rian, st., B. CV, 13.
suman, tundrä, ghebä, des in graiul
viu, B. XV, 13.
suPdrat, trist, intristat, CX.
surdini, a scoate la lucru, U. XXXIX.
uriep, aiepe en sirepe, iuti,
U. XXXV, 83.
sugtac, veche monetä de aramä, c.
4 fil. U. XII , 4.
suvols, coarne in aur suvoalse, räs-
frânte, B. CI, 23.
T. T.
Idler, pl. e, farfurie, B. XV, 29.
taiu, ao tale» = iea fuga, taie fuga,
B. XVIII, 13.
Tariglat, I. d. Tarigrad, Constan ti-
nopol
www.dacoromanica.ro
tdrmq, magh.,pridvor,balcon,XXXV,
29.
gfrd, chitit, impodobit, B. III, 10 ; B.
XXXVIII, 14
tifras, mândru, tantos, B. XXXIV,
17.
tind, simplul verbului intind, XII, 20.
a Tinse ceruln.
lip, pron. /tiP, provincialism general
in Ardeal, arunc, BXXVII ; B.
LVII, 35.
gpdu, (pron. Mptiu), magh., pâni-
soara, CXXXV, 47.
tivdrd, pron. loc. chivdrd sapc5, B.
V, 18.
toiag, luminä de cearä galbenä In
mâna mortului, s. pentru morti,
CXLV, 5.
torigte, turiste i tuliste, locul unde
se dà de mâncare la oi, XXVII, 22.
Told, Täuti, Slovacii, B. VIII, 16.
treabei, cä si -pe la noi ii de treabdh=
de trebuintà:de folos, U. XIII, 22;
. cfr. zicerea poporani : anu-i de
treabän, anu-i de folos.
tregtior, cuvânt stricat din stretior,
iar acesta, probabil, din tretior,
13. XCIV, 15.
tretior, al trene, B. XCIV, 15.
troapa, WI:1os (Ia Alecsandri), co-
mandà, poruncä, semn, cruce, steag,
col. CXXV, p. II, cfr. grec.cpoirii=
tntoarcere, U. II.
tuligtea, identic cu toristea, turistea,
cu 1=r, XLVI, 10.
tulai, interject., exclamare de spaimä,
de alarmä, din magh. tolvaj =
hotii, XC1I, 11.
tun, intru, II, 33 ; VIII, 19 si In
uzul vulgar, foarte comun.
turca ,s, colinatorii cu turca, U.
XXX1X.
tureacul, cismei, provincialism In
intreg Ardealul, cärâmbul cismei,
B. LV, 32.
 206
U.
un, u' leu, B. L X. 21.
un', mai ales Inaintea dentalei t
unde, se aude i In graiul viu.
urechird, de strugure, mica aripä
de , XLVIII, 50.
derivat din oaspetii, cum
se zice i in graiul vulgar pretutin-
deni : ospecioi, XXXI, 4, si us-
N ieioi, XXX, 4.
urzese, decid soartea, fa. c ursita, pun
capät, sfärKsc, ucid, B. LXXVI, 6.
In lexic. Bud. sub voc. aflam
sgsc, statuo, constituo, destinov de,
cerno : toate Insamnä aproape a-
ceeas: urzesc.
V.
veintureaca, lopata de vanturat
grâtil, U. XXI, 14.
vtirfi, 1. d. vär fi, várfuri, B. LXX,
XIV, 32.
veirst, impletesc, Invrast, fac vrastä
(buchet) din flori, fac cununä, B.
XLIII, 17.
www.dacoromanica.ro
vártdpil, CXXV. p. 11, (?) condu-
cator (?).
pdst, pronuntä poporanä aproape
generalä In Ardeal =väzut, passim.
ververi VIII, 9. poate flacärä,
vori (?).
veil, (?) simplul verbului : invell.
velici, a, probabil din slay. velik
--= mare ; deci : a märl, fetid, XLV,
33.
vidra, o plantä de apa, comunic.
Lud. Munteanu, st., Hateg.
virguq, diminut. din vig, acesta e
din magh. vég val.
Z.
abreiluied, In graiuT virr oriblae, fe-
tiscanä, B. XL1V, 13.
odpsite,
o plantä, num ire In uzul ge-
neral, BXV, 13
oduri a, a colindh a 2 zi de Craciun
dimineata, obiceiu in Tara Oltului,
CLV.
grill, a, v. act. trans. a-i da zile
multe, U. III, 28.
 LITERATURA COLINDELOR
1. Sulzer, Dr. losef, Geschichte des
Transalpinischen Daciens, Wien
1782 (special t. II, 403 : turca).
2. Pann, Anton, Cantece de stea
si de Vicleim, Bucuresti 1830.
3. Marienesca, Dr. Atan. M., Co-
linde, Pesta 1859.
4. Idem, Saturnalia si pitäräii, Fa-
milia, 1874.
5. ldem, Cultul pägin i crestin,Bu-
curesti 1884.
6. Schuller,foh. Karl, aKolinda.»Eine
Studie fiber romänische Weih-
nachtslieder, Hermannstad 1860.
7. Idem, Herodes, Ein deutsches
WeihnachisspielausSiebenbürgen.
Hermannstadt 1859.
8. Schmidt, Wilhelm, Das Jahr und
seine Tage, in Meinung und Ge-
brauche der Rumänen Siebenbür-
gens, Hermnanstadt 1866.
9. Theodorescu, G. Dem., Studii,
Romanu11869-1874 (25 Dec.1869).
10. Idem, Notiuni despre colindele
romäne, Bucuresti 1879.
11. Idem, lncercari critice asupra
unor credinte, datine si moravuri,
Bucuresti 1874.
12. ldem, Poezii populare, Bucuresti
1885.
43. Bdnfilli, Petru, Colindele Crä-
ciunului si ale Pastilor. Sibiiu 1875.
14. Burada, T. Teod., 0 cälatorie in
Dobrogea, Iasi 1870.
15. Mangiunca, Sim., Cälindariu pe
1887, Oravita 1881.
16. Gaster, M., Literatura popularä
rom. Bucuresti 1883.
17. larnik-Bdrseanu, Doine si stri-
gaturi din Ardeal, Brasov 1895,
col. 1-V, pag. 418-429.
www.dacoromanica.ro
.....-18. Bárseanu, Andreiu, Cincizeci de
colinde, Brasov 1890.
=.19. Sbiera, Dr. loan, Colinde, Cer- .
nauti 1888.
20. Daul, Tcodor, Colinzi si cântece
popor., Arad 1888.
21. Alexici, Dr. G., Texte din lite-
ratura poporanä rom., Budapesta
1899, pag 139-172, note : 286-290.
22. Ciura, Alex., Colinde, Orästie
1908.
23. Reidulescu-Codin, C. si D. Mi-
halache, Särbatorile poporului ro-
man, Bucuresti 1909.
- 24. Vasiliu, Mex., Catece, uräturi
si bocete (pag. 173-189 : uräturi
la S. Vasile.)
25. Plisculescu, Nic., Literaturä popu-
lark' rom. Bucuresti 1910.
26. Olkinescu, C. Dim., Teatrul la
Romani. P. 1. Datini, näravuri,
jocuri, petreceri. Bucuresti 1897.
27. Densu§ian, Aron, Revista criticä-
liter. 1.
28. Ducange, Glossarium mediae et
infimae latin. Parisiis 1840-1850.
29. Czdran Gyula, in a Ethnographiall,
1901. aAradrnegyei kolindálás es
turka táncoltatás».
30. Kirdly Pal, ibid., aBethlehemes
játél Radnán», an. 1904.
31. Moldovan, G. Dr., Alsófehér vár-
megye roman népe, N. Enyed
1899, pag. 231 239.
32. Schmidt, Tibot, a Etnografie :
Turca in comitatul Hunedoarei», in
aTransilvanian, revista Asociatiu-
nii pentru literatura rom. si cultura
poporului roman, Sibiiu 1911, an.
XLII, II, pag. 135 - 146, cu 6 ilus-
tratiuni.
 CUPRINSUL
Pag. P ag.
Precuvântare 1 X ix. Zori albe 30
Datine si credinte poporane. xx. Azi e ziva de Cräciun 31
A. Cräciunul . 5 Vestea minunatà. . .
B. Obiceiuri de Cräciun. . 8 Mesia sosit In lume . 32
a) Colindele Patru pdstori . .
b) Läturenii 10 xxiv. Cununä. lui Hristos (var.
c) Petrecerea copiilor . 14 la gPatru pästoria)
d) a bätrânilor.. 15 XXV. Nasterea Domnului .
e) Butucul CrAciunului . XXVI. Nasterea din fecioarä 33
f) Alte obiceiuri 16 xxv.u. La chilie de fan-file. .
C. Colinda la popoarele conlo- Luceafär galbin. . . 34
cuitoare 17 xxrx. Zori 35
xxx. Zori de zori
COLINDE XXXI. F6-te vesel ! (var. celei
A. Religioase. precedente). . . . 36
i. Sara de ajun . . . . 21 Vesel, domn bun . . 37
n. Sara lui A jun (variantä) D
Zori frumoase . . . D

Sara din easarA . . 22 XXXIV. Mândru-i cerul. . . 38

IV. Ce sara-i ? 23 xxxv. Mär si Or
V. Sara de arjun . XXXV1. Scarä de argint. . 39
V/. Sara mare 24 xxxvii. Mine la prânz . .
vu. Sara näscutului (nasterii) 25 XXXVIII. In sesul cel frumos. .
vui. Ziva lui Ajun. . . . . xxxix. Blestem i binecuvân-
Ix. Colindä la usä afarà, tare 40
noaptea XL. Blestemul Maicii Dom-
X. Colindä. la usa afarà, ziva. 26 nului 41
xi. Dimiheata de Crächin. Blestemul Maicli Sfinte
XII. Scoalà, gazdä bunk* . . 27 (var.) . 42
xiii. De sculate. . . . . . . XLII Maica Sfântä. . . . 43
SCulati, mari boieri. . 28 XLIII. (varianta
xv. Sculati boieri (var.) precedentei) . . .
XVI. Schlati, sculati, . . . . 29 xuv. Maica luminatä . . . 44
xvu. He, Cräciune. . . . XLV. Maica cu fiu 'n brate
Dimineata lui Cräciun 30 XLVL O chilie de anglie . . 45

www.dacoromanica.ro
 209

Pag. Pag.

XLVII. Dumnezeu cu oile . . 46 LXC. Ce soare rgsare? . . 70

xr..v.ur. Sub d'umbrele märului xcl. Vindere.a lui Isus . . 71
XLIX. Dinaintea raiului . . 47 xcrI. Zori, dalbe surori . 72
L. In poarta raiului . . 48 xcru. Zori (variantä) .
XL La värful muntilor. xcnr. Trei cocosi . . . . 73
LII. Pe fetele muntilor . 49 XCV. Dalbä mänästire .
mu. La cea piaträ . . . . xcvr. Intreabä sfintii . 74
UV. » D (variantä) 50 xcvn. Jos, pe mare 'n jos . 75
LV. Fiu din piaträ . . . . 51 xcvm. Crestinii
LVL Este o piaträ märmuratä » xclx. Haida, frate 76
LVII. Maica Sfântä cu pruncul » C. . Coräbiile
LVIII. La o masä de mätasä 52 c. La masä 77
LIX. Doi luceferi Vânätorii lUi Cräciun.
Lx. Mänästire cu 9 altare . 53 cm. Sfarsitul lmuii.. . 78
Lxr. Poala cerului Nävodasii
LxII. Sub rosu de räsärit . 54 CV, Notiä nävodasi . . D

In deal la Rusalim . 55 CVI. Nouä nävodari . . 79

=v. 0 fiarà mándrä cva. De n'ar fi gresit Adam 80
Lxv. Ion Sântion 56 cvm. Scaun de judet .
Lxvr. Vânätori de ai lui Pilat Judecata lui Adam . 81
LxvIr Se plimblä cea Sântä-Märie 57 CX. Raiule, grädinä dulce
Lxxur. Poarta cerului . Joacä Petru . . . . 82
LxIx. Mär d'alior . . . . 58 Petru in raiu . . . .
Lxx. Se scoboarà Domnul Sfânt 59 cxr11. Petrea In raiu Olariantä) 83
LXXI. De s'a pogorit . . =v. Sub poalele cerului 84
Purces-o 60 cxv. Taica Petrului . . 85
Lxxn.r. Domnul pe pämânt 61 cxvr. Sus In poarta raiului 86
LXXIV. Domnul pe pärnânt cxvIt. Sus in poarta raiului
(variantä).. . . . , 62 (variantä) 9

Lxxv. Piaträ solovatä . . . 63 Iuda 'n raiu . . . 87

Lxxvr. Coborita Dumnezeu . CXIX. luda 'n raiu (var. 1) 88
LXXVI Scoborlt-a Dumnezeu(var.) 64 CXX. n » (var. 2).
D

xxvIII.Domnul bun cxxl. » D » (var. 3) 89

LxxIx. Tri mese a lui Hristos 65 cxxn. La mijlocul cerului . 90
Lxxx. Tri mese a lui Hristos cxxm Fericea-mi
(variantä) . . . C6 =cry. Fericea-mi de el . 91
Lxxxr. Maica supäratä . cxxv. Fericean de el!. .
Lxxxir. Umblä maica dupä fi.0 67 CXXVI. Domnul bun 1-2 . . 42
XLXXIII. Tri colindätori . . cxxvIr. Cest d'om bun . 93
Lxxxiv. Catà maica 68 cxxvm. Om bun
LXXXV. Cam pe lângä mare Domn bun . . . 94
Lxxxvr. Pe Iânga lunä . . . 69 CXXX. DomnuI bun . .
LxxxvILYestea rea . . . . D CXXXI. Cel boier bogat . .

XXXVIL La piatra rästurnatä . 70 cxxx[r. UmblAm a colinclà. . 95

LxxxIx O cruce de mär dulce * Sfänta Duminecl . .

Viciu, Colinde din Ardeal. 14

www.dacoromanica.ro
 210

Pag. Pag.
cxxxlv. Sâ n-Nicoarä . . . . 96 XVIII. Väglie . 11 9
cxxkv. Sfânta Simicoará (S. xrx. Trei ficiori 1215
Niculae) XX. In grádina soarelui 121
cxxxv. Boierul din sat . . 97 Doi voinici
cxxxvii. Dalbä. mânästire . 98 XXII. Trei pene 199
cxxxvm. Drag soare . XXIII. A vânà
cxxxIx. Ce soare räsare? . 99 muv. Pe sub men i pe sub
CXL. Trei floricele . . . . 100 peri.
CX LI. ei flori 101 XXV. Scoli, tu ficä . . . 123.
CXLII. Trei flori (variantä) 102 XXVI. Fica mamei . .
CXLIII. Noi umbläm la colindat a XXVII. Pe luncile soarelui. 124-
CXLIV. Mândrä stea . . . . 103 xxym. Voinicul de asarä .
CXL V. Se scoboarä Dumnezeu 104 XXIX. Dinaintea cestor curti 195
CXLVI. la scoaldi xxx. Ana prin grädinä . .
CXLVII. La poarta cerului . . 105 XXXI. Marie, prin grádinà. 126
cxLvIII. 0, Isuse ! . . . . xxxIt. Grädina cu florile.
C XLIX. Fáclia dalbä . . . . XXXIII. Cunung finului . . 127
.

CL. Cocos galbin . . . . 106 xxxiv. Ferice de-un boieriu

CLI. Mânästire cu 9 altare XXXV. Fica frumoasà. . . . 125
CLII. Mare-i vorbä si-adunare 107 XXXVI. Corinda fetei . . . .
CLI1I. Bradul i teiul . . . Colinda la fatä mare 129
CLIV. D D (var.) 108 xxxvm. Colinda unicei fete . 2
CLV. » » (de zäurit) XXXIX. Colindafetei frumoase 134
XL. O murga priponitá .
B. Sociale. XLI. Fica gazdei . . . . .
1. Soare rdsärit . . . . 109 XL II. Susana, fatä dalbd . 131
II Brad Inalt Stan de xLIII. Doi meri adáliori . .
piaträ. xLIv. Fecioritä 132
Çolinda cAtanei. . 110 xLv. Strat de busuioc .
iv. Stoluri de voinici . 111 XLVL » » a (variantä)

v. Näscut-a, crescut-a 112 Un strat de busuioc 133.

vi. Ion bun voMic. . xLvm. Printre men i pintre
viL Junelu tinerel. . 113 peri 134-
vm. Väsii tinerel. xux. Pe dealu cu stânjânii
Ix. Junii buni. 114 L. V'o doi men i v'o
X. Pârsovan loan 115 doi peri
XL Trei jocuri . LI. Marea mare . . . 135.
XII. Vânätorii 116 L II. Vino marea . . .
Negri-si vânätori . a LIII. Colinda lui Ion . . 136
XIV. » D (vs- LIV. Ion bun barbat . .
riantä) 117 LV. Calul lui Ion . . . 137
xv. Ruga vânätorilot . 118 LVI. Lupta voinicului cu leul 135
XVI. Ruga vânätorilor (var. LVII. D

din f. Hateg.) . . (variantä) . . . 139

XVII. Doi frati 119 LVIII. Lupta junelui cu leul »

www.dacoromanica.ro
 211

Pag. Pag.
LIX. Lupta junelui cu leul XCVII. Un mgr si-un pär. . . 164
(variantg) . . . . 140 xcvm. Doi boleti bätrâni . D

LX. junelul 141 XCIX. Sculati boieri . . . . 165

LXI. Leu 'n curte . . 143 C. Floare cu trei räzisoare
LXII. Colo jos CI. Colinda pgcurariului
Lxm. Sus la Täriglat CII. Colo jos, pe dupä deal 166
LXIV. Sora Salomie . . 144 cm. Pe sub deal de pomisori
LXV. Un frate si-o sorg . 145 CIV. Ruga mioarei . . . . 167
LXVI. Sor i frate (variantd) CV. » miugrii (mioarei)
LxvIL Sor si frgtior . . . . 146 (variantg) . . . .
LXVIII. Un sor c'un frätior D CVI. Sus la munte . .
LxIx. Douä. stele 147 CVII. Trei päcurgrasi . 168
LXX. » » (variantä) cvm. Trei pacurgrasi .
LXXI. » a CIX. Albu-i dealu. . . . 169
il-a). 148 CX. La luncile soarelui . .
LXXII. Doug surori . . . CXI. Blestem de mamä . .
LXXIII. Doi frati . . . . 149 CXII. Sus la drumul mare 170
LXXIV. Mirelu-i tinerel . . C. Ural-I.
LXXV. Gazda nu-i acasä . . 1;0
LXXVI. Umbläm colindând . Urarea dela fereastrà »
LXXVII. Colinda popii . . . . Multämita feciorilor,
LXXVIII. Colinda primariului 151 urare In casä . . . 171
LXXIX. Colinda gazdei . . . 152 Muhämita feciorilor,
LXXX. La gazda feciorilor 153 varianta I-a . . .
LXXXI. ColindavAtavului (fe- Mu ltämita feciorilor,
ciorilor) 154 varianta 2-a. . . . 172
LXXXII. Colinda unde este f e- Multämitg, ciinlare
cior i fatä. . . . 155 dupä colindä . . .
Lxxxm. Colinda oricärui om Multämitä,urare dupä
din sat 156 colindfi, var. 1-a . 173
LXXXIV.Ferica-mi . 157 Muhämitä, urare dupl
LXXXV. Fericu . . . . 158 colindä, var. 2-a. .
LXXXVI. Scoalk gazdä ! . . . VIII. Multärnitä, urare .
LXXXVII. In jur de masä . . . 159 IX. Urare . . . . . . 174
Lxxxvm.Doi boieri bogati. . D X. Multämita, urare .
LXXXIX. » D » (va- XI.
riantä) XII. Dupä colindä, umoris-
xc. Domnul bun . . . 160 tick . . . . . . 175
(variantä) XIII. Urare hazlie. . . . .

Tatäl .cu trei fii . . XIV. D . . 176

xcm. Ce-i mai bun ? . . . 161 XV. aMultämita banilor»
xcIv. Colinda junelui . . . 162 (=----pentru bani) . .
xcv. Ziori de ziori . . . 163 XVI. Multämita pentru bani 177
=TT. V'o doi meri si v'o XVII. Multämita pruncilor .
doi peri XVIII. Multä mitä (ura re mare) 178

www.dacoromanica.ro
 212

Pag. Pag.
XIX. Mu ltämitá; urare mare xxx. Uratul peciniei (=at--
(variantä) . . . . 178 nil= pentru carne) 184
xx. aMultämita feciorilorp xxxr. Plata colindei (urare) 185
(mare) In dimineata VornIcie (urare) .
CrAciunului . . . . 179 xxxm. Multämite a) pentru
xxl. Multumita (cu glume) 180 bani, b) pentru vin. 186
xxll. Inchinare cu päharul XXXIV. Urare (umor) . . . 187
xxm. Multämità la o *Mehl- XXXV. Urarea colacului . . 188
nare (räspuns). . 181 xxxvi. Urarea copiilor . . . 190
XXIV. Urarea colacului dela )(XXVII. » pitärdilor" . . 191
fereastrà xxxvm. u pizdräilor
xxv. Urarea colacului In . .
casä 182 XXXIX. Descântecul colacului
xxvi. Urarea colacului. . -3) la gturcä» (Urare cu
xxvir. Urarea banilor (pen- turca). 192
tru bani) 183
xxvirr. Urarea brânzii . . 184 Glosar. 197
xxIx. Urarea rachiei . . Literatura colindelor. . . 207

www.dacoromanica.ro
 DIN VIEW POPORULIJI ROMAN:

I. Flora din Cartel, de Pompiliu Pârvescu, 1908 . . L. 3.

II. Cimiliturile rorneinesti, de T. Pamfile, 1908 . . . » 1.
111. Poezii populare din Marantures, de Tit Bud, 1908 » 1.
IV. Cântece si ureituri, de Al. Vasiliu, 1909 » 5.-
V. Din literature popularet, de N. Pdsculescu, 1909 » 6.
VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 . . . . ;, 1.
VII. Seirbeitorile poporului, de C. Rädulescu-Codin si
D. Mihalache, 1910 » 1.
VIII. Industria casnicei la Romeini, de T. Pamfile.
Premiul «Neuschotz» din 1909, 1910 . . . » 10.
1X. flore si chittituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 » 2.
X. Legende,traditii si amintiri istorice, de C. Rädulescu-
Codin, 1910 » 1,50
XI. Särbätorile de varei la Romani, de T. Pamfile, 1911 » 2.
XII. Cetntece de tarä, adunate de T. Pamfile, 1913 . . . » 4.
XIII. Boll si leacuri la oameni, vite si päsäni, dupd da-
tinile i credintele poporului roman adunate din
comuna Tepu (Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 . » 1,
XIV. Catece poporale romdnesti din Co;nitatul Bihor
(Ungaria), culese si notate de Béla Bartók, 1913 » 5.
XV. Vrenzuri lutelepte. Povestiri si legende românesti,
culese de D. Furtunä, 1913 » 1 .-
XVI. Agriculture la Romani, de T. Pamfile, 1913 . » 5.
XVII. Ingerul Romeinului, povesti si legende din popor,
culese de C. Rädulescu-Codin, 1913
XVIII. Povestea lama de demult, dupà credintele poporu-
lui roman, de T. Pamfile, 1913 » 9.-
XIX. Seirbätorile la Români. Seirbeitorile de toamnet si
Postul Creiciunului, de T. Pamfile (Sub preset").
XX. Sat-bettor-de la Romani, Creiciunul, de T. Pamfile.
(Sub preset).
XXI. Superstitille poporului roman, de G. F. Ciausanu.
Premiul Adamachi din 1913. (Sub preset). . .

www.dacoromanica.ro