Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colinde Din Ardeal - Datini de Crăciun Şi Credinţe Poporane - Culegere Cu Anoţiuni Şi Glosar PDF
Colinde Din Ardeal - Datini de Crăciun Şi Credinţe Poporane - Culegere Cu Anoţiuni Şi Glosar PDF
XXII.
DE
ALEXIU VICIU
PROFESOR Îlq BLAJ
BUCURE$T1
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ GEROLD Sc Comp.
1914 35.40
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
SECTIUNEA LITERARik
www.dacoromanica.ro
IV
www.dacoromanica.ro
iatele colinde, in aceastä parte s'a strecurat i o urare cu pluguI
111 «Colinda plugarilor»), auzitä la Ghime$ $i Adusä probabil
din Romania, un bocet (No. 112 «Zäbava Zorilor»), 2 doine (No. 114
«Doi pui$ori de cuc», $i 118 «Nuc cu frunza lard»), o strigMura cu
inceput de colinda (No. 120 «In robotä») $i, la No. 121, cântecul
glurnet al «Turcii» (Brezaiei).
In cateva din cele 39 uräri, multumiri i inchinäri cu paharul
ale colindätorilor, aflam diferite forme ale «Plugu$orului» : astfel in
urarea 4 («Multämita feciorilor»), 27 $i 36 («Urarea colacului»),
39 («Descântatul colacului la Turca»).
Ce se atinge de chipul in care s'a facut colectiunea, observam
fiind colectantii elevi dela gimnaziu, de multe ori n'au fost In
stare a reda Intreaga colinda, incht unele din colindele adunate au
ramas numai fragmente (ca d. e. piesele : 35, 150, 17 B., 23 B.,
44 B., 59 B., 71 B.); altii n'au inteles destul de bine cuvintele
le-au redat in forma gre$ita, cauzand astfel numeroase neclaritdti
confuziuni (d. e. «flacâi», in loc de «faclii», col. LI $i CLIII ; «Cä-s
mai sub vitei» juncii tinerei, probabil in loc de «Cd-s mai
subtirei», col. XCVIII ; ferica-mi la nob), In loc de «fericä-mi (ferice)
de noi», col. C ; «$ade gazda, cest domn bun» poate fi, foarte u$or,
«cest d'om bun», col. CVIII, ca i In multe alte Iouri ; «Spica-mi
ratezà, De pamânt pica» col. CXX trebue sa fie : «Chica-mi
ratezà, Pe pämänt pica» ; «De-aninosul tlorilor» din col. CXLVII :
arnirosul ; sfâr$itul col. CLXXIII «Sin-Nicoari» este lipsit de
inteles, confundandu-se corabiile, pe cari le trece acest Sfânt peste
mare, cu fântânile ce le sapä ; col. CLXXXII : «Da de beat ce i-a
dat? Datu-i-a mielul sugeirel»; col. II B. : «Sub sulitä brad Malt,
Sub stan vita ; Brad inalt» $i «Sub stan vita ; Stan de piatra» ;
col. V B. : «Si le-on vesele,ste, Voinica$ de arme», Iii loc de : «$i
te'nvesele$te» ; col. XIII B. : «Cea oaie mioara Cu lanita creata
Deind argint in gliia(ei»(?); col. XIX B. : «13di prin easel, serisei
masei Pan' la curtea cu hareu» ; col. XXI B. : «cerbu-i tälpior» §i
col. XXII B : «cerbu-i streitior» trebue sä fi fost : «cerbu-i tretior»
= de trei ani ; versurile : «Virgu5 aducând Virg de du5nic» din
col. XLIV B. trebue sa fi fost in original : «Vigu-$i aducand,
Vig (teanc) de dur$inic» ; cuvântul «dihorit» din col. XLVIII B. :
«Bate vântul dihorit» va fi fost, poate, «viforit» ; versurile :
«Batu-mi-se doi boi suri, lac mind din mdnund Prin cu-
nuna soarelui, Cam prin crucea bradului», din col. LIX B., sunt cu
www.dacoromanica.ro
VI
`) Nu trebue uitat íns, cá i aceia, dela cari s'au auzit colindele, Inca au
fost, partea cea mai mare, copii, asg cg nici ei nu erau in stare, in multe
cazuri, a rosti cuvintele in forma lor adeväratg.
www.dacoromanica.ro
VII
La gradina raiului,
La pomii iedemului
Ce veste s'a menunal?
Si incheierea :
Stelele mai maruntele
$i-acèle plangeau de jele,
Stelele pe jumatate
Se fdeurd 'ntunecate».
In col. CLI («Judecata lui Adam»), pe lângä expresia : «Pe Adam
judecheazd», care cu greu poate fi poporalà, afläm versurile lip-
site de inteles :
Nu te'nduri tu, raiu, de mine,
Cum ma indur eu de tine :
Ca un nue intr'o lumind,
Ca un brad intr'o tulpind!
versuri cari sunt o aducere arninte intunecatä din < Flora Unirii»
de V. Alecsandri :
Ca doi ochi inteo
Ca doi brazi intr'o tulpina.
In col. CLXXXV se foloseste expresia arhaicä «Maria-Vergura»,
reinviatä in biserica românä gr: cat., care cu greu cred ca se aude
in popor. In col. CLXXXVII («Fdclia dalbli») intâlnim versurile :
D'ash joaca de frumos (faclia)
$1 se'ntoarnd de voios
Inteun fesnic luminos!
In col. III B. («Colinda dtanei») afläin expresia : «Prin(ul lin-
pärat» ; In col. XIV («Väsálie») se zice : «Si porni tam vánat» ; In
col, XVI («In grlidina soarelui») :
Cu frine cu ciocotei,
Cu toate podoabe noi.
Col. XXVII ( Lupta voinicului cu leul») se Incepe cu cuvintele :
La floarea acqului,
La umbra gutiliului,
pe când varianta acestei colinde (XXVIII) are Inceputul cu mult
mai firesc :
Pe sub vita vinului,
La umbra gutaiului.
www.dacoromanica.ro
VIII
www.dacoromanica.ro
TX
www.dacoromanica.ro
col. 153 ; arghisit, dto ; pdsturei, col. 168 ; brud, brudar, col. 174 ;
tird, col. 10 B. («Cujma savä toatà tied») ; ciocotei, col. 16 B. ;
cipcea, col. 26 B. (v. 6 : «SAri ici, särl cipcea»); bulzu dto (v. 25 :
www.dacoromanica.ro
xf
www.dacoromanica.ro
XII
botezeitniint. (XC), arghisit (CX), ferica (LXXXV B.), etc., cari lipsesc
si acuma.
cAceste indreptäri insä se pot face cu usurintä la ultima revidare
a manuscrisului sau chiar si in cursul tipäririi.
«Fäcändu-se si aceste indreptdri, sunt de pärere ca lucrarea d-lui
Al. Viciu sä se publice in colectia : Din vieata poporulai roinân.»
Propunerea d-lui Barseanu se aprobä.
www.dacoromanica.ro
PRECUVANTA RE
www.dacoromanica.ro
2
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
DATINE $1 CREDINTE POPORANE.
A. CrAciunul.
_ Introducerea särbätorii dela Apuseni. Numele sirlAtorii. a) CrAciunul filo-
logilor, b) CrAciunul dup'd colinde si legenda poporalà.
www.dacoromanica.ro
6
Cel putin in cazul concret explicarea este foarte dificilä. Quot capita !
Dar &A vedem etimologiile pe rand.
1. Parerea invätatului slavist Miklosich (1) este ca numele Cräciun
se derivä din vechiul slay Krigun. Eruditul filolog nu urmäreste
insä mai departe originea cuvântului : de unde $i cum vine vorba aceea
In vechea slavä ? Oare nu Slavii au imprumutat-o dela Romani (Cfr.
Jagiö, Arch. /fir slay. Philolog. II, 610). Nu se poate oare ca Slavii
$i Bulgarii, cari traiau amestecati cu Românii In Dacia Aureliana,
sa fie primit deodatä cu crestinismul roman $i numirea sarbätorii ?
Daca s'ar puteä dovedl aceastä ipoteza, atunci cuvântul românesc
s'ar fi schimbat la Bulgari in Krae.un, la Rusi In Kerauni i Koraunti
(Cfr. $i maghiar. Karácson; slov. Kraònn; mic. slay. Keraunii. Astfel
avem numele särbatorii comun cu Slavii, cum avem $i obiceiul
colindatului i nurnele colindá, care in vechea slavä suna : Ko-
leda; in mic. dial. rus. Kolida, Koljado, Kolenda (sarb). La
Neogreci Kolanton (pron. Kolandon) inseamnä : covrigei, covrigi,
colácei, ce se dau copiilor cari umblä la colindat din poartä
poarta strigänd : «Christos s'a näscut !» Tot la Neogreci : ta Kólianta
=ajunul Craciunului, $i : ta Kálanta (pron. Kalanda ) = cantec de
felicitare in seara de Anul nou ; de aici verbul Kalantizo=lego ta
Kálanta= colincl (2).
2. Bazati pe aceste date faptice autorii Glosariului edat de Aca-
demia românä, raposatii Laurian-Maxim au crezut cá originea cu-
vântului Cräciun, ca si a colindei, este de a se cautä in limba ro-
mâna. Ei au propus etimologia : Craciun din Carnatione, (in)-car-
natione din incarnatio, Intruparea Cuvântului. Dar In$i$i au recu-
noscut imposibilitatea deductiunii fonetice. De aceea hazardará altd
etimologie, (nu mai fericita) din vorba presupusä : Crescitione=
timpul in care incep a creste zilele, insemnând paralel $i cresterea
cuvântului intrupat. Autorii acestei etimologii Insisi vad ea deduc-
tiunea este cea mai grea de justificat prin regulele foneticei române.
Ei insa totus incearca prin mijlocirea analogiei. Noi nu o mai re-
producem, fiind de tot neadmisibild.
3. Marele nostru filolog Hasieu, In Etimolog. Magn. Romaniae
I, deduce vorba chestionata (Craciun) din latín. Crastinum; iar pro-
www.dacoromanica.ro
7
fesorul Aron Densu$ianu (in Istor. limbii si literaturii rom. ed. II,
pag. 111.) sustineä etimologia CrAciun < creationem.
Filologii noOri moierni lapädä aceste etimologii dimpreung cu
a lui Schuhard, care statorise rädäcina : Christi jejunium, (1) ca de tot
neadmisibilä. Ei cred cä. cea mai aproape de adevär este etimolo-
gia desvoltatä de Pericle Papahagi (2), anume Cräciun <caldtionem,
-dela calatio = chemarea poporului roman prin preut la 1-a zi a
htnii, ca sä-i vesteascd sgrbgtorile ce cad in acea lung, special in
Ianuarie, cam când se serbg la inceputul erei creOine §i Cräciunul.
Cu aceastä pgrere se unqte i profesorul Sextil PuFariu (3).
4. EWä cu aceste etimologizgri savante sunt cari sustin cg cea
mai adeväratä deductiune etimologicg a cuvântului Creiciun este
din bulgärescul Kra'eund, atat din punctul de vedere semantic cat
si din cel fonetic ; iar etimologia numelui bulggresc, dejä citat,
.este din verbul bulgäresc : Kra6i sii= a face pa§i, a merge ; deci
vorba l(rOunii corgspunde latinescului adventus, venirea, sosirea
(Domnului).
Dar sd vedem ce ne spun colindele i legenda poporang ?
b) In colindele dela Cráciun sgrbätoarea se personificä. Traditia
colindelor ne prezentä Cräciunul ca pe tin boier mare, boier bdtrlin,
domnul bun, care mänâncd cu Duatnezeu cu sfintii la masä. El e
Mo,s-Creiciun.
www.dacoromanica.ro
8
B. Obiceiuri de Craciun.
a) Colindele. Intre datinile de Cráciun locul prim il tine mo-
dul cum invatA tinerii colindele, textul si melodia lor.
Patruzeci de zile se pregäteste cre$tinul «cu post si cu rugAciuni,
cu mai multe 'nchinäciuni», ca sá poatä primi cu vrednicie pe oas-
pele ceresc. Tinerimea, ea tot veselä ; ea si in post isi aflä petre-
cerea, dar o petrecere demnä, pioasä : invatä colinde, cu cari sä
(1) =-. Staul, grajd.
(2) =.- BAWL
(3) Obiceiul.
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
(1) Colacul prima dela pop» hied II inapoiazá, in ziva de CrAciun, când un
vätav il duce la bisericä, infigând in el 40 fileri.
(2) In jurul Albei-luliei, pe Secas s. a. se zice urc, iar prin t. Hateg cerb.
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
Bureti pe päreti,
Bipi (1) in cotet
Obiceiul pitärdilor, in aldturare cu Saturnalele Romanilor, le-a Its-
cris d-1 At. M. Mdrienescu in «Familia», 1874.
La tail (Campie, Murà, Tarnave) nu umbld copiii cu «pitdra»,
numai se adund dimineata in ajunul CrAciunului inteun deal din
capul satului. De acolo pleacä toti la olaltd vestind Nasterea Domnu-
lui. Oamenii Ii asteaptä pe la porti, dându-le câte un coldcel. (Lupu,
langd Blaj). Aceasta-i petrecerea copiilor. Bärba(ii i bàíránii incä-si
au petrecerea lor : Incepând din ziva de Crdciun, pan' la Anul-Nou, la
fiecare casd se pregätesc mancdrile cele mai alese. Bärbatii, ori-cand
le place, invitä la casa lor ope ospät», adecä la ospätat. Invitärile
se fac mai ales când ies din biserick sau când stau in jurul jocu-
lui. Nasul Ii invità finii, pdrintii pe fii, verii unii pe altii. (Gledin).
d) Petrecetea'bätrdnilor.-- In ziva a II-a de CrAciun pornesc doi
bätriini din comitet (reprezentanta) si umblä pe la toed casa. Dela
fiecare gazdä capät'd colac si carne de porc (muschi). Toate daru-
rile adunate la un loc le \rand si banii ii varsd In lada (cassa) bise-
ricii. Seara fac o cind comund din colacii cäpdtati si din carnea de
porc ce au rezervat. Adund comitetul si se oaspdtä. Asa se .nce-
peau si Saturnalele cu cinä comund, datd in fata templului lui Sa-
turnus. In legdturd cu acest obiceiu de a .se ospdtà, inseam cä si
Sdcuii serbeazd tot cu mese intinse í mancdri trei zile, incepind
din seara Ajunului. &Irbil din Timi îi cautä câte un oaspe bar-
bat, care douä zile sd petreacd la ei mancand si band cat poate.
A treia zi II duc acasä, insotindu-1 cu muzicä si cu multd veselie
(Hegyi Ödön in Tolnai Vildglapja, 1911, No. 52, pag, 3229).
e) Butucul Cräciunului. Colindatul tine toatd noaptea :
C5 ne vin colindätori
De cu searä pinä'n zori,
zice colinda. Dupä miazd-noapte umblä feciori a colindà. Astfel oa-
menii adulti nici nu se mai culcd, ci pun de cu sea ra un butuc mare
pe foc (unde mai sunt cuptoare vechi). Langd acele stau povestind
ascultand colindele. Bdtrânii se ingrijesc ca in seara de CrAciun
A' nu se gate /anal din lesiea vitelor, nici sd nu se stingd focul
in \rated. Obiceiul de a arde butucul Cräciunului se afld doard si
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
Bucuria slugilor.
In timpul Saturnalelor la Romani incetà deosebirea de clase. S clavi
iqi5i se bucurau de libertate (utere libertate decembris, Horat.),
stApânii le serviau la masd. Amintiri simbolice de etatea de aur dine
timpul domniei lui Saturn. Urmä de acest obiceiu afldm in colindele
dela Cräciun :
In col. cu Vifleimul la inceput, este un indemn la bucurie §i ye=
selie generald, cd zice :
Acum voi, ortacilor,
Voi diecii bunilor,
CAntati, läudati si vA bucuraV!
Cu gazdele dimpreund
Sd ne facem voia bund,
CA ni s'a näscut Hristos....
DO cu totii, de-orn cAntA (=sä cantäm),
Doar gazda colac ne-a da....
Slaga §i cu .slujnica
Ei acum s'or bucurd,
C'au ajuns si Nasterea!
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
COLINDE
A. Religioase:
Nasterea. Botezul Domnului, Dumnezeu pe pämânt. Patima si moartea lui
Isus. Invierea si Inglfarea. Raiul. Petru In raiu. MO. Varie.
1. Seara de ajun.
Asta-i seara de Ajun, Sus la vârful muntilor
Mâne-i ziva de Cräciun, 15. La crucile brazilor ;
and Dummnezeu s'a näscut A doua raz6 ce räze5te ?
$i pämântul 1-a fäcut. Jos la ses, la holde verzi ;
5. Sus ceriul I-a ridicat, A treia raja' ce räze5te?
In patru stâlpi I-a räzimat, In casä la cest orn bun.
Patru stâlpi tot de argint ; 20. Om bun, sä te vese1e5ti,
Mai frumos 1-a 'mPodobit Pe noi sä ne därue5ti
Tot cu stele märuntele, C'un colac de grâu curat,
10. Mai pe sus cu mai märele : Cu vin ro5u strAcurat,
Soarele cu razele, Cu doi galbeni române5ti.
Luna cu luminele. Gazdo, sä" te vesele5ti !
Intiia razA ce reize,ste?
Säcädate. Oct. Sumea, student.
www.dacoromanica.ro
22
UrmeazA dialogul :
Oh, iubitii mei crestini, Nu minciuni, ca tine, frate ;
Ce-am auzit in vecini ? Ne bat cu usile'n spate,
CA nu tunardm(1) bine'n'casä ImpreunA cu tine, frate !
$i CrAciun erà pe masä, 1-ul : Eu bine vAd si cred,
5. C'un purcel fript IângA el ; 15. CA' mi-i frig, de abià te vAd,
Noi bine cA ne-am cerut, Dar sd stee punga gata,
Gazda nu s'o priceput. SA ne dee gazda plata ;
Al 2-le : Feri, frate, in läturi $i sA mergem mai in jos,
SA-ti spun si io a'mele sfaturi: CA ne-steaptä bucuros.
- 10. Io stiu putinä carte,
www.dacoromanica.ro
23
nr. Ce sari-i?
Ce sarä-i aceastä sarà? Tri inele jos picâ,
Sara-i mare-alui Ajun, 25. Tri Ingeri le ridicâ ;
Mane- i ziva lui CrAciun, Tri Ingeri cu tri biciuri (2),
De-a näscut 5í Fiul-sfânt, La tri cornuri de pamânt,
5. Fiul-sfânt pe acest pämânt Tot trasnesc 5i tot plesnesc,
Mitutel, Infä5äte1 ; Sa ridice muntii crunti.
Fa5a-i verde, de mdtasä, 30. Muntii crunti I.5i
Scuticel de bumbäcel, Vài adânci I5i rämâneâ.
Cârpe-s albe de fuior, Intinse ceriu-a doua oard,
10. Legänel de pältinèl. Cum l'Intinse bin' s'ajunse.
Ploaia caldd de mi-1 scaldä ; Domnul tar' se bucurâ
Neaua ninge, nu-1 atinge ; 35. Si ceriul mi-1 däruià
Vint tragäna, de-1 leagäng, Tot cu lunä cu lumind
Tri zdnioare(1)mi-1 apleaca. $i soarele cu razale,
15. Dacd Domnul sfânt nästeà, $i cu stele-5i märuntele,
Mare lucru ce-mi fAcea? C'o stea mai mare'ntre ele.
Face ceriul 5i pä'rnântul. 40. Din aceea se vedeâ,
Face ceriul 'n douä zile De pämântul ddruiä.
Si pämântu 'n alte douä. Tot cu frunza i cu iarbä
20. Intinse ceriul pe pdmânt, $i eu vita vinului,
Cum 1-intinse, nu ajunse ; $i cu roada grâului,
Tare Domnul se 'ntristâ, 45. Cu izvoare curgatoare,
Mâna stângd scuturà, Pe pämânt is mergdtoare.
Cälanul mic. Nic. Georgescu, stud.
Y. Sara de arjun.
Asta-i sara de arjwi, Din pociunclii (3) flacâi (4).
De arjund.lui Cräciun. [aprinsä.
De când Domnul s'a näscut Faid albä de mdtasii.
In ieslele boilor, Maica fiul si-1 luara
5. Din grädele, luminele Si se duse, cat se duse,
(1) = Zdne.
(2) I. d. bice.
(3) Pociumbi,
(4) Faclii.
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
(1) Nasterii.
(2) Dupà fiecare vers.
(3) N'am putut aflà insemnarea acestui cuvânt. 13Anuesc cä ar fi dela Veil-
vori, (vilvoare) prin pronunfä forfatä, in grafia rimei. A. V.
(4) =-- Intre.
www.dacoromanica.ro
26
(1) = Purfiurd.
(2) -'=-- Deminutiv din: feregea, manta.
(3) =--- V& sub/ire de fachiol.
(4) E Obiceiu sä verse grâu peste masa gazdei.
(5) =._.- Pentru.
(6) -.=_.- Relele.
(7) =-- Fraged, deminut.
www.dacoromanica.ro
27
xm. De sculare.
$i te scoa1ä, cest domn Scoald $i pe fetii läi,
[bun, Fetii ti i fetele.
Leru-mi da, Leru-mi da !
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
Sculati, sculati.
Sculati, sculati, mari boieri, Prea de noapte-ati mane-
CA nu-i vremea de-a dormi, ¡cat (1),.
vremea de-a 'mpodobl ; Cä nici domnul nu-i sculat,
Cà nici noi n'am mai durmit 15. Cä el, de s'a pomenì (2),
5. De-a sail, de-alaltä El frumos v'a därui :
Din sara Ajunului C'un colac de gran curat,
Spre ziva Cräciunului, Cu ferdela (3) masurat,
Si-am plecat la colindat Oun pahar de vin curat,
$i pe Domnu1.1-am aflat. 20.. Cu feria rnasurat.
10. Venl doamna cestor curti la, säriti in cea grädina
$i din graiu a§a gal : $i va luati flori in mina_
«Ce stati, cete de feciori, $i veniti tot raurind
$i pe Domnul laudand !».
Cugir. Ion Munteanu.
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
Patru pästori.
Patru pdstori se 'ntAlnirä $i s'o ducem lui Hristos
Lilioarä trandafir ! SA ne fie de folos ;
$i asà se sfAtuirä : 10. Cä Hristos n'a vrut sà nascà
«Haideti fratilor, sä mer- In palutei(1) iinpäräteascA,
[gem, Ci 'n ieslea dobitoceascA,
5. Flori frumoase sá culegem Ca pe om sà-1 mâniueascd.
$i sä facem cununitä, Din robia strAmosascä !»
Cununitä tot cu vitá,
Surduc. Al. Pegean.
(1) = Palat.
(2) = Lund.
(3) A tras in gazda.
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
Luceafär galbin.
Aler, luceafgr galbin, $i de Domnul am d'aflat
Ho-Leru-leo, sfânt Doamne- 15. In iesle de boi culcat,
[leo, (4) Mititel, Infr setel,
Ce te 'nvârti si ce te 'ntorci Scuticel de bumbAcel,
Ca 'n chipu lui Dumnezeu ? Fa,5e (5) dalbd de mdtasa.
5. Nu-mi esti fiu lui Dumnezeu ! Unde Domnul se ndsteâ,
Da mi-s nepotelul tau, 20. Pe sub boi roua caded,
Da-mi fa' bine, atâta bine, Pintre boi fläcdi (6) ardeg
De te abate pe la mine, $i din coarne luminèle,
Sà facem o cununitd, Luming lumea cu ele.
10. Cununitä din flori sfinte. Gazdo, sd te veselesti,
Sà umbldm, sà 'ncunjurgm 25. $i la multi ani sd trdesti.
Da de Domnu sd ne-afldm. VA' cântdm, và colindarn,
$i-am umblat si-am cunjurat Voud, gazdo, v'o 'nchinäm
ifisca. Martin Bralu.
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
Zori frumoase.
Doamne, Isuse Hristoase, Cei proroci mai de demult
Domnului Domnu! Pentru tine, Mos Adame,
Tu esti nou'd zori frumoase. Raba' Domnu cuie 'n palme.
Dela ceriu te-ai pogorît, 15. Pentru-a noastra mântuire
Dela Tatal ai venit. Rabdä Domnul rästignire.
5. Dumnezeu, Teal ceresc, Cä ne-a scos 'dela pieire
Postä sfânta a trimes $i ne-a dus la mântuire.
Pe Arhanghel Mihail $i de-acum pând 'n vecie
La o sfântä fecioritd (5), 20, Mila Domnului sä fie,
10. Sfânt lams i-a fost gatitet, Tuturor de bucurie
Pe cum a lost prorocitei (6) $i nouä de veselie.
Posaga de sus. (T.-Aries.) G. Boldea, student.
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
Mâne la prânz.
Cand o fi mane la prânz, Ra'n' la poala cerului,
Asteptam pe Dumnezeu, Unde-s pomii Infloriti,
Sd-1 pránzim, sä-1 ospätäm PicA toamna de roditi,
$i pe Domnul sä-1 petrecem De roditi, de grämäditi.
5. Pan' la poarta raiului,
Refren : Domnului Doamne !
Sallee), [1. Blaj ]. G. Boldea.
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
(1) = Legdnat.
www.dacoromanica.ro
43
Maica Sfânta.
(Variantä.)
(1) = leslea.
(2) = Ronfäl.
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
Dumnezeu cu oile.
Pe coasta cu florile, Fire-ati voi, cai, brástd-
Doamneleo, Domnului bun 1 Imati,
Dumnezeu cu oile. Sâ nu và mai säturati,
Dumnezeu a fluerat, Panä'n noaptea de Ispas,
5. Oile adunat. 25, $i-atuncia numai un cias !
Luatu-s'a, dusu-s'a, Luatu-s'a, dusu-s'a,
La turistea oilor La ieslele boilor
$i s'a dat de a odihnl ; $i s'a dat a odihni
Nu s'a putut odihnl $i s'a putut odihnl.
10. De rosura oilor, 30. Dacd zita s'a fäcut
De sbieratul mieilor. Fiul-sfânt eh' s'a ngscut :
El din graiu le-a blAstámat Din pociumbi, radii aprinse ;
Fire-ati voi, oi, blâstä- Din grädele, luminele,
[mate, Boii i-a blagoslovit
SA pierdeti Fang de pe voi 35. Fireai, boi, blagosloviti
15. $i mielutii de sub oi ! Ziva când yeti fi la jug,
Luatu-s'a, dusu-s'a and plugariu va prânzi,
La turistea cailor Voi inca' iti hodini ;
$i s'a dat de-a odihnl. Când plugariu o amiezâ,
Nu s'a putut odihnl 40. Voi iti sta'n loc mâncâ ;
20. De rosura cailor. Plugariul, dacâ-a
El din graiu i-a blästämat Bâta'n mánd va Iuâ,
La päsune v'a mânà !
Soro§tin. I. &on.
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
L. In poarta raiului.
Sus in poarta raiului, Ti-oiu aduce,
Sade-mi Maica Domnului Douä mere,
C'un fiat micut in bratä, 10. Doug. pere,
Dar fiutul nu mai tace. Toate patru aurèle,
5. Taci, fiule, Cu cheita dela raiu,
Taci, dragule, SA te faci mai mare craiu!
Cä m'oiu duce,
Sebes. Achim Arsu, comunic. I. Dcimboiu.
www.dacoromanica.ro
49
um La cea piatrà.
La cea piaträ rästurnatä, Douä mere, douä pere,
Hoi da Lerui, flori Doug tite dalbe-a' mele.
[de ,nlär ! (3) 10. Cu merele te i jucä,
$ede Maica 'ngenunchiatä Titele te-i desfatA !
C'un fiut micut In brate. Fiul plânge, stai e n'are.
Fiul plânge, stare n'are, Taci, fiule, nu mai plânge,
5. Maica sfântä-1 mângaiä-re : CI tie maica f i-a da :
Taci, fiiule,nu mai plânge, 15. $i cheile raiului
Cg tie maica ti-a da : $i sustariul de botez
(1) = Dulgheri.
(2) = Scána.
(3) Dupg fiecare vers.
wch, Colinde din Ardeal. 4
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
(1) .1t,stariu.
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
In deal la Rusalim.
Sus in deal de Rusalim Incet, incet prin brAdet.
(bis) 15. Sub tufA de tisA verde
ib Lerui, Doamne, Intinse arcu s'o sAgete ;
DupA-o tufA de mAlin Ea pripird (2) si gräeste :
Joacg o fiarA foarte mândrA, StAi, soare, nu sagetâ,
5. Da de mândrä-i argintie ; Ca' nu-i cine-ti pare tie,
Nime 'n lume nu si-o $tie, 20. CA-i, Doamne, Sfânta-Märie !
Numa' sora soarelui. Si-am venit $i am d'oblicit,
Cum o vede, inträ 'n casä, CA s'ai nAscut fiul sfânt,
Intrd 'n casA, spuse 'n masA : Si am venit sA-I botezAm,
10. Ciuda-i mare, ce vAzui ! Nume mare sa-i punem :
Soare arcu-$i intindeà, 25. Doamne, Domnul ceriului
Intr'acolo se duceâ Doamne $i al pAmântului !
Linu, lin prin cest mäli,i, (1) Doamne al nost, al tuturor !
Sebes. Mat. PO, comunic. I. Dimboiu.
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
'Ans. Mr dalior.
Jos in prundul mArii dalbe Intinse arcul sA-1 sAgete.
Este-un maru d'alior. (I) Pe mini nu mi-i sAgetà,
Nu stiu la mAr ce s'a 'nvälat, CA eu nu-s leu,
Nu stiu leu-i, 15. Nice smeu,
5. Nu §tiu smeu-i ; CA io-s Ion Santion
Cate mancä, NAnasul lui Dumnezeu.
Cate stria, Io-s de Dumnezeu trimes,
Cate pe mare le-arunc5, SA fac vài i s'A fac §es,
$i frunza o rumegara, 20. $i din vAi izvoará reci !
10. Jos pe mare-o aruncarä. Cine din izvoarA bea,
Toader, Toader harca5 (2) Tot pe Domnul pomenia.
Imare
Cicudiu (Camp.). Milt. Moldovan.
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
Purces-o..
Purces-o, purces-o La tri sä14è1e.
Domnul cu Sâti-Petru $i ei s'abäteau,
Ler oi, Ler oi, Doatnne, (1) 25. Sdla de cereau.
Pe cale, pe vale, Povora de mijloc
5. Pe drumul cel mare. Säla nu le da.
$i ei se luau 5i-apoi mi-0 porn iau
Pe cale 'nainte Pe cale 'nainte,
$i ei se uitau 30. $i ei se uitau
De läturi de cale De Mud de cale,
10.. $1 ei mi-si vedeau $1 ei vedeau
luminèle Tri-i§i luminèle
La tri säläOle. La tri sälä§èle.
$i ei s'abäteau, 35. Si ei s'abäteau,
SA la§ de cereau. Säla de cereau.
15. Povoras,s (?) mai mare Povora mai mic
Sä la§ nu le dare. Sälavl 11-1 da,
5i-apoi mi§i porniau Cina li-o gätà
Pe cale 'nainte 40. Berbecut
$1 ei se uitau Mândru-i ocärut (2),
20. De läturi, de cale Cu lânuta creatä,
$i ei vedeau Cu cornite 'ntoarse.
Tri-i§i luminèle Patul li-1 fäcek
www.dacoromanica.ro
61
Domnul pe pämânt.
Scoborit-a, scoborit Prin oras, prin Fägaras
Dumnezeu pe-acest pamânt, 15. La curtea saracului.
Tot sä vada Gata-i prânzu, sarac
$i sà creadä [mare ?
5. Ce fac domnii cu iobagii Pranzu-i gata din putin,
$i bogatii cu saracii. Poftim aid sä-1 prânzim ;
Se luarä, se duserä De nu ne-om fi saturat,
Prin oras, prin Fägaras 20. Merg In sat la 'mprumutat!
La curtea bogatului. Sui, Petre, pe stângul
10. Gata-i prânzu, bogat Emieu,
[mare? De vezi, Petre, ce-i vedea?
Prânzu-i gata, nu-i de voi, Tad casa bogatului
De niste boieri ca noi ! In mijlocul
Se luarä, se duserä 25. Bate 'n para focului.
(1) Diminut. din oacdr, oacard v.m.s.
(2) =-- Ca miirgäritarul.
(3) Ferial-mi ferice.
,(4) Poposit peste noapte.
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
(1) ...olovateri, probabil cä. inseinneazä mdrnmratd., curn gasim In col. LV.
«Este o piairà märmulat5D. De fapt, ungurescul sa/a=turmalinä, o specie
de piaträ cu fier.
(2) =-
(3) = Pe leingd.
(4) La dreapta mea.
www.dacoromanica.ro
64
Scoborit-a Dumnezeu.
(Variantä.)
Scoborit-a scoborit, Dumnezeu 1-a cuvântat,
Scoborit-a Dumnezeu Sara bunä luat.
La mijlocul satului, Se luarä, se duserä
La casa bogatului. 20. Pdn' la usa raiului,
5. Bunk' cina, bogat mare ! DA, te suie, Petre, suie
Bunä cina, nu-i de voi, Pe test umär drept al meu,
CA-i de boieri mari, ca noi ! De vezi, Petre, ce-i vedeä !
Dumnezeu s'a supärat 25. Väz casa sdracului
Sara bunä si-a luat. La mijlocul raiului,
10. Se luarä, Cum stä in slava Tatälui ;
Se duserà, Cum creste i mugureste,
PAna 'n capu satului Dumnezeu i-o därueste !
La casa säracului. 30. Dä, te suie, Petre, suie
Buda* cina, särac mare ! Pe cest umär stâng al mieu,
15. Bunk' cina, nu.i de unde ! De vezi, Petre, ce-i vedeä !
Mers-a 'n sat la 'mpru- Väz casa bogatului
hutat, La mijlocul iadului,
Pe Dumnezeu 1-a cinat, 35. Arde 'n para focului !
onfalät.t. Zenovi Cope-lc ean.
Domnul bun.
Costa-i Domnul bun, Când el si-a fäcut
Doamne leo ! Casa lângd drum,
Bun gând gândit, 5. Masa-i peste drum.
www.dacoromanica.ro
65
(1) D'alghi-si=d'albili.
(2) = A Miat.
(3) = Graiu.
Viciu, Colinde din Ardeal.
www.dacoromanica.ro
66
Maica supAratà.
Colo sus, Doamne, mai sus, Când Hristos näscând In
. Fl.prile dalbe, [lume
Sub cea cruce rninunatá Mai mare punându-i nume,
$ede maica supäratd. Cocosi negri au cântat,
Tree trei sfinti si mi-o d'In- 10. Iuda 'n talpe s'a sculat
[treabá $i din gurä a cuvântat :
5. Ce esti, maid, supitiratä ? Voi, pägânilor de vitä.
Aio ! Doamne, cum Dati-mi trizeci de arginti
[n'as Sä vi-1 dau, sal-1 restigniti
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
(1)=-: Sidtu(rd).
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
xcm. Zori.
(Variantä.)
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
xcvm. Crestinii.
www.dacoromanica.ro
76
c. Coräbiile.
(1) Crengile.
www.dacoromanica.ro
77
La masä.
Nimerim In astA cad Petru din graiu Itni grAiA
La-aceastd cinstitA masA, 20. Spune, Doainne, adev Arat,
Da la masà cine sede ? CA destul te-am intrebat
Sede Domnul Dumnezeu, CAndu-i coada veacului,
5. linpreunA cu sfinti de-ai SfArsitul pAmântului,
In al 2-le corn de masA Concenirea(1) gr;lului ?
Sede-mi, Doamne, cine-mi 25. Gräl Domnul Dumnezeu :
Nede, Lasà, Petre, cä-fi-oiu
Sede Ion SAntion ; [spune,
In al 3-le corn de mash' Semne pe ceriu Iti voiu pune ;
10. Sede-mi, Doamne, cine-mi Si iacd, Petre, ti-oiu spune :
[sede, CAnd a da fecioru 'ri tatA,
Sede Petru SAn-Petru ; 30. Fata mare 'n maicA-sa-re,
In al 442 corn de masA Finu-so 'n nAnasu-so,
Sede-mi, Doamne, cine-mi Fing-sa 'n nAnasa,
[sede, Atunci Ii coada veacului,
Sede-mi da jupAnul gazdA. Sfàrsitul pAmAntului.
15. Tot inchiná c'un pAhar, 35. Luna se va 'ntunecA,
C'un pAhar galbin de aur, Stelele toate-or pick
Tot inchinä si primescu Soarele s'a 'mbrAcA 'n sAngel
$i pe Domnul pomenescu. Ingerii-or Incepe-a plAnge.
Spätac. Aur Aron, student.
(1) = Sfdr,situl.
www.dacoromanica.ro
78
aw. NAvoda0i.
Pe marginea märii (bis), Din picioare scdparând
Lin vântule, lin vântule lin 5i din gurd foc tipâri,d :
[de varà ! Ce voi bateti fiul mieu?
Mergu-mi noud nävodasi 15. Cä elli mic, nu sti spune ;
Impletind la nävod verde. Cându-i coada veacului,
Impletirä, nu-1 gätirä, Sfärsitul vileagului ;
5. Pe cea mare-1 aruncarä Dar io you'd spune-voiu,
5i nimica nu aflarà ; Când Ii coada veacului,
Fär' un puiu de Iudisoarä, 20. Sfärsitul vileagului :
Tot 11 bat si mi-lintreabA : Când a da ficior in tatä,
Cându-i coada veacului, Fatd mare'n maicä-sa-re
10. Sfärsitul vileagului ? (1) Finu-so'n nänasu-so,
Vine maica puiului Find-sa in nasá-sa
Cornunie. At. Trif, student,
(2)
www.dacoromanica.ro
79
Nouä NAvodari.
Colo'n josu, mai in josu SfArsitul pätnAntului ?
Sunt doi codri negri mari, Vini mama puiului
Hoi Leroi, hoi da Leroi ! Din picioare scäpdrAnd
Si cu nouä nävodari, 20. Si -din gurä foc tipAnd :
5. Impletesc indvodesc. Ce bateti voi puiul mieu,
Le'mpletirä, le gätirä, Cà e lud (2) si e Goland (3)
Jos pe mare le-aruncard, 5i- i tinär nepriceput.
$i nimica nu vAnarä. CA kt vouä spune-v'oiu,
Le-aruncarA-a doua oard, 25. CAndu-i coada veacului,
10. Si nimica nu vAnarä ; SfArsitul pämântului :
Le-aruncarA- a treia oat-6, CAnd a da ficioru 'n tata
Si vAnarA.un puiu de Iudä. $i ficuta In maicuta
$i tinerii mi-1 bäteau, $i finutu 'n nändsutu
13ätrânii mi-1 ispitiau : 30. Si finuta 'n nänäsuta,
15. Spune, spune, puiu de IudA, Atunci Ii coada veacului,
Cându-i coada veacului, Sfiirsitul pAmAntului !
Observ. refrenul se repetA tot la al 2-lea vers.
Vorbele : ficu(a, finutu, finuta se rostesc cu ci= fi : ci-cuta
cinutu, cinut a.
Teius. Ion Bescheri.
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
(1).= firimar.
(2)= avuti, ON:rag.
(3) Rugaciuni.
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
Pe bogati i-ai getzdilcit (1). 30. Loc 'in raiu nu ti-ai gatit.
25. Vine soru-sa lui Petru : C-ai fost tot täglideirigt (2),
Petre, Petre, frate al mieu, Când ai dat vinu 'n credinta,
Fa-mi si mie loc 'in raiu! Lemne strâmb e aicrestat (3),
Loc 'in raiu cu mine n'ai ; Masurile le-ai stricat,
Cat ai trait pe pamânt, 35. Banii deplin i-ai luat !
Ciunga. los. Bogdan, student.
www.dacoromanica.ro
86
(1) Diminutiv din .1-ovu, ca din Nonu, Nonic s. a. Intr'o variantá din Tam-
pAhaza gisim numele lovis, ambele aceste se dau lui S. Petru.
(2) In pronuta locald : l'ut`u.
(3) In pronunta localä: Mt.
(4) Se zice a-1 trage (bani)=a-/ pecieftsi in bani, a-i stoarce bani.
(5) Dativ etic.
(6) In col. prececlenta din Cisteiul roman se zice Jovic. Care-i textul origi-
nal,n'am putut aflà.
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
(1) = unde.
(2) viori, viorele.
(3) = multumesc, cum se aude In uzul vulgar, passim.
(4) = venit; formä obisnuitä la poporul fled carte.
(5) v. s. z. cu lumina.
(6) Vulgar 1. d. pocnesti.
www.dacoromanica.ro
90
Fericea-mi.
Fericea-mi de el, Do amne 5. Mär dulce 'nflorit
[leo ! Cu flori de d'argint,
Cum Parn ferecat Cu mere de aur.
Mai bun loc i-am dat : Când boarea boriti(2),
In mijloc de raiu Merele cdcled,
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
cxxvm. Om bun.
(Variantä.)
(1) pentru.
(2) _ alti zic : troapa, in intelesul de semnul, steagul sau crucea.
(3) Pe alocuria d. e. si pe la Urisiu, Gurghiu, se pronunta merel 1. d. merge:
(4) .= Sgeitaiet = scutura.
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
CXXXIV. San-Nicoarä.
Gazda, cest domn bun, Hand fAntAni reci :
Bun gAnd gAndit. 5aizeci crestinesti,
De pranz si-a gAtit Cinzeci pägAnesti.
La prAnz chemat Celea pAgAnesti
5. Tot oameni bAtrAni, Bine le-o brodit
Vecini de cei buni, De le-o izvorit ;
Toti boieri din sat. Cele crestinesti
si-o chemat, Marea le-a trecut
Toti cA i o venit, De le-o podobit.
10. Numa' n'o sosit $i noi o 'nchinAm
SfAntu Sänicoard (1). DalbA-i sAnAtate
Lucru cA i-o-avut La jupAnu gazdA !
Jos pe cAmpii seci
Silvasul torn. J. Boldea.
(1) S. Nicolae.
(2) ca
(3) --= intram in lduntru.
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
(1) Popi.
(2) Cantori.
(3) Increstinez.
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
(1) La altar.
(2) = bate, loveste, izbe0e.
(3) = prinse a gral.
(4) = jilt = jet (fotoliti).
www.dacoromanica.ro
102
Trei flori.
(Variantä.)
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
exLvI. la scoalà.
la scoalA, id scoalä De dui eu m'oiu duce,
Cest d'om bun din scaun, Dar nu mä pot duce,
CA ti-o poruncit CA lui Dumnezeu
Drag Donmul din ceriu, Cd-i mai trebueste
.5. De tu sA te duci 25. Vin de nou'd ani,
Pan' la Dumnezeu ! Sä fie lucrat
De dus eu m'oiu duce, $i neblästämat !
Da nu mä pot duce, Ia scoalA, ia scoalA
CA lui Dumnezeu Cest d'om bun din scum,
10. Multe-i trebuesc ; 30. CA ti-o poruncit
Cä-i mai trebueste Drag Domnul din ceriu,
Grail de nouA ani, De tu sA te duci
SA fie lucrat Pan' la Dumnezeu !
$i neblästämat ! De dus eu rn'oiu duce,
15. la scoalà, ia scoalä 35. Dar nu mA pot duce,
Cest d'om bun din scaun, CA lui Dumnezeu
CA ti-o poruncit CA-i mai trebueste
Drag Domnul din ceriu, O cupä de vin
De tu sA te duci $1.-un fipAu de grau.
20. Pan' la Dumnezeu ! 40. Din tipAu de grail
www.dacoromanica.ro
105
caLvm. 0, lsose!
0, Isuse Hiristoase, SA 'mpene (2) raiul cu ele..
Tri stele-s prea luminoase : Raiule, grädinä dulce,
Una rAde, una plânge, Dela tin' nu m'as mai duce
Una floricele strânge, De mirosul florilor,
5. Floricele gälbinèle, 10. De sbonul (3) albinelor !---
M. Decea. Em. Pop, st.
www.dacoromanica.ro
106
Mänästire cu 9 altare.
Face Domnul, ce mai face, Cätre cel diac mai mic
Face Domnu-o mändstire, Mai curând si mai de grabi
Nouä soapre, nouä-altare, Tu afarA sä
Nouä popi, nouä dieci 10. Clopot kalbin sä-mi clätesti,_
5. $i pe atâta patrierci. SA meargd räsunetul
GrAl cel preot bAtrAn Patru cornuri de pämânt,
(1) = lin.
(2) Se repetä dupa fiecare vers.
{3) Magh. baie, scaldà.
(4) = S. Petru.
www.dacoromanica.ro
107
Bradul §i teiul.
Colo'n jos, Doanme, mai Se mustrA teiul cu bradul :
[jos, . Mài, teiule, frate-mi esti,
Este-o mask' de mätasä : Cu mine ce te sfádesti?
Da la masä cine sede? 10. CA eu sunt un lemn de brad,
Maica sfântä, de ceteste, La tofi oamenii li-s drag.
5. $i pe domnul pomeneste. Mesterii mä. târguesc,
Da 'n doile corn de masä ?
(1) Se repetà dupà fiecare vers.
(2) 0 variantà:
Ce lucru poate s'a. fie,
Ce margini de'mpärätie.
(3) Aceeas variantg : Nu mi-si tin duminecile.
www.dacoromanica.ro
108
(1) = croesc.
(2) Dupä fiecare vers.
(3) croesc.
(4) dau la rândeà.
www.dacoromanica.ro
109
Sociale.
Balade de voinicie, Legende solare, Mituri, Traditiuni, Romante, Madrigale.
Varie.
1. Snare räsärit.
Soare-mi pare cä räsare, Mesce-le, grdeste-le :
Soarele Domnului nostru, Befi, boieri, si lacu4i(2),
Da di ce si-o rasarit? $i rugafi pe D-zeu,
Soarele Domnului nostru, 15. De sä-mi creascä Ion mare,
5. Da di ce sunt mese'ntinse ? Sä1 väd cu junii junind(3),
Soarele Domnului nostru, Cisme negre Incälfând,
Dar la mese cine sede ?... Grele arme incingänd,
Sedu-mi, zdu, boierii färii, Pe bun cal Incälecând,
Boierii TArii Moldovii ; 20. Mândrä oaste d'Infrângänd;
10. Vin pe masä cin' le me,sce(1)? Cum frâng junii fetele,
Mesce muma lui Ion ; De le ieau inelele.
Sorostin. I. Bian, st.
www.dacoromanica.ro
110
(1) freinsera.
(*) Dupä fierare- vers refrenul : Leru-mi, dai Lera-mi, Doamne.
(3) chitit.
(4) --= fecior in casci.
(5) =_- supärare, întristare, pärere de rgu.
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
v. Väscut-a, crescut-a.
Näscut-a, cre;Cut-a ln tivere (3) puned.
Fiu mic fdr' de tatd, Dragä maica lui
Din maid. curatä. 20. Ce fu sd se facd,
'Ntr'o luna nästea, Ca de dor sä.i treacd ?
5. 'Ntr'o Lund' crestea. Ea cä se fdcea
$i el se ducea, Micä-i päsärea.
Slugä se bäga, $i ea cd-mi sburà,
Arme-si cumpära. 25. Pin pomii lui craiu,
Dragd maica lui In fereastd la craiu,
10. Ce fu sä se facd, $i ea cä-mi vedea.
Ca de dor sä-i -treacd ? Drag fiutul ei
Ea cd se fdceà La masä sezand,
Iedere 'nbubita (1), 30. Cu craiu petrecand,
Iedere 'nflorità. Pdharul umpleä,
15. Cati cocisi (2) trecea, La craiuinchina.
addpa, $i te-onveseleste (4)
Iedere-si rupea, Voinicas de arme.
Cib. Aron Costect, student.
(i) Scriitorul colindei, Ar. Costea, din Cib, airing c'a ash se pronunta' pe la
: edere nu iedera" ; iinbubitd» = impupitä.
(2) surugiu.
(3) = chivere.
(4) S'a scris fidel cum a rostit colindätorul cântând I. cl, si te 'nveseleste.
(5) = ban ita.
www.dacoromanica.ro
113
Junelu tinerel.
De rugat se roagá Sus la vârfuri nalte,
Junelu tinerelu, 20. La livezi mai verzi,
Dai Domnului Doarnne, La izvoare red.
Ca el sä mi-si batä Vin fete de Greci,
5. Toate vârfurile $i tu sa-ti d'alegi
$i toate gestrele. Fata Grecului
Mai vârtos sa-mi batä 25. Cea mai mituticá,
La piatra musatà, Cea mai frumusicl ;
La vadul cerbilor. Dinainte In chia.
10. Toti cerbii-mi yen* Fir de ruminicii (1);
Toti mi-1 gorgonici. Dinapoi In bräu
Mai pe urrnä-mi vine 30. Spicutel de grâu ;
un cerbut murgut, Dinainte 'n fata
$i tu sä te-arunci. Fir de iarbA creatä !
15. D'In coarnele lui $i te veseleste,
Leagän de mätasä ; Junelu tinerelu,
$i tu sä te arunci, 35. Cá noi ti-o 'nehinäm
te-a duce Dalbdi sänätate !
T. Hateg. Comunic, Toma Vafrit, studeni.
(1) romonird.
you,. Colinde din Ardeal.
www.dacoromanica.ro
114
x. Junii buni.
Ce te, gazdo, vesele0, Mi-a§ alege doi din voi,
[Junii buni Doi din voi, cei dinapoi.
De masa-ti impodobe0i? $i-or sari in cea grädina,
Peste masa grâu rävarsa 10. In cea gradina 'n stupind,
$i pe masa vadra rasa. $i 'n stupina-i fântânâ,
5. De yeti fi voi junii buni, In fântând apa lina.
Junii buni colindatori, Rupe-un fir de calafir (4).
www.dacoromanica.ro
115
x. Pâr§ovan loan:
Umblä Pârsovan loan Si ne scoate 'n primavarä,
Pin padure de scumpie, Pan' iesim la camp afara,
Cu fluer mare ferecat, C'apoi noi te-orn därul
Stä pe bâtä razämat : 15. La Pastile luminate
5. Ptriu, ptriu, ptriu, Ghloabele (3) pline de
[oile mele, [lapte ;
CA de când nu v'am La Ispas un vraf de cas ;
[ptru-ptruit, La Sangiorz un miel frumos,
Eu tot bine c'am albit ! La Sfântä Maria-mare
Grai oaia baläoaia : 20. Un balmos mare'n cäldare,
Domnul nost, stapanul Cojoc bun, paná 'n pamant,
nost', Cujma sued toatä WA,
10. Nu ne la'sa la foal (2), Cujma creafa toga
Ci ne lama 'n astä iarnä fsdranki (4).
Lupsa, Comunic. P. &Mau.
Trei jocuri.
Colo sus, D oamn e, mai sus, Pinteni galbeni sbarnäià
Florile dalbe, $i din gurä cuvântà :
Aude-se, ce se aude, Ho, ho, ho, murgutulmeu,
Sunt tri jocuri In tri locuri. 10. Rabdä-te tu nemâncat,
Da 'n tot jocul cine jciacä ? Nemâncat, neadap at,
5. Joacd Ion, fecior bun. Cum ma rabd eu ne'nsurat !
Peana dalba-i flutura, Ca eu de m'oiu tnsura,
www.dacoromanica.ro
116
Vânätorii.
D'oi, cerata-mi cerii (1), Ea din graiu grgig
Dai Ler, Eblen (2), fiu cu mine
Negri-si vângtori Colo jos, mai jos,
Ei mi-si d'oblicià, La livezi-mi verzi,
La iest värf de munte 15. La tarini intregi,
5. Sunt fiere tnärunte, Ca noi sä ne am
Suntu-si mii 5i sute. Mand câmpilor,
Ciuta cea mai mare, Roaa holdelor !
Ea a mi-si d'aveg-re Noi s'o veselim,
Cerbu-i stretior, 20. Dalbäi sängtate,
10. Gura-i pältior ; La gazde, la toate !
Brad. Romul Rimbeq, student.
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
Ruga vângtorilor.
(Variantä, t. Hafeg,)
De rugat se roagA 10. Gura-i pAltior.
Dai Leru-i Doamne, Ler, Pe spatele lui
[jupâne gazdà ! Covor de mätasA :
Negri vânAtori, In coarnele lui
De tu sä ne lavi Cunung de zärng ;
In codri de-ai täi, 15. In pintenii lui
5. CA ne-am auzit, Päliar de argintu.
CA ai fiere multe, Covor de mAtasá
Multe §i märunte. Mai bine ar sta
Printre fericèle In masi la.dumnia-ta ;
Cerbu-i strätior (4), 20. Cununá de zänä
(1) = ca.
(2) = o plantg.
(3) = farfurii.
(4) = mai mare, conduator (?) poate: tr et ior
www.dacoromanica.ro
119
XVIII. Vásalie.
Väsalie, bun bärbat, Pe coastele Lotrului,
Ler Doamne leo ! Pe luncile Jiului.
Tunä'n grajdiu ferecat, $i \rattail, cat vanarä,
Scoate murgul inselat, 10. Zi de varà panä'n sara.
5. Inselat, bine gAtat Cand fuse mai langa sará,
$i porneste la tanat A vanat o ciutä-linä.
(1) = au venit.
(2) =_- cu lana alba ca argintul si strävezie ca ghiata.
(3) =
(4) calonfir.
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
(1) zlibred.
(2) =-- minunel
(3) Diminufiv din June.
(4) Dupà fiecare vers.
(5) == slobozit, letsat.
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
Voinicul de asarg.
DupA luna, dupg soare, CA ti-oiu da oi i ti-oiu da
Este-o dalbA de chilie ; [boi,
Da'n chilie cine sede ? Ti-oiu da buti cu bani
Da ta, fatA [mArunti
5. Tot coase i chindise§te 13a, zAu, mie nu-mi trebue
La guleru tatA-säu, 15. Nice oi §i nice boi,
La nAframa frate-sAu ; FAr' de voinicul cel de-a-
La gulere bArbAte0, [sarA,
La nä frame voiniceFti. Ce sta 'n poartA rAzimat,
10. Tu tà, fatä dalbA, Cu Or galbin rAtezat,
Coase-mi $i mie-o nAframd ; Cu palow ferecat !
Blaj. D. Scurtu. stud. lic.
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
Cunun'n" finului.
Gradina cu florile, 10. Dar cu ce 1-orn däruire ?
[Leru-i Doamne ! Därui-l-orn ca doi boi,
Printre flori cine se primblä? Cu doi boi, mai multe oi
Primbla-si And cu. Märie ; Finu-i mic si daru-i mic,
Tot alerg si îi culeg Dar cu ce I-om därui?
5. Din vinete, mohorîte, 15. Darul-l-om cu doi junci,
Din alghioare (1), rosioare, Cu doi junci cu coarne lung i
Ca sä facd-o cununioard, Fie-si Ana sandtoasd
Sä-si cunune un finisor. Si Maria cea frurnoasä !
Finu-i mare, daru-i mare ;
Coroiu (TArn. mia.) Jos. Comes, student..
(1) albioare.
(2) = tanto., rni.ndru.
(3) = codru.
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
129
(1) = Viena.
(2) Cari au sA fe te. .
(3) = trec.
(4) ---- pestrif, impodobit.
Colinde din Ardeal. 9
www.dacoromanica.ro
130
murgA priponitä.
Colo'n grgdina cea micg, Vine micu grämaticu (2)
Hai Linu-i Lin, Leru-i Lin ! Cu pintenii zurgind,
Este o murgA priponitg. Cu peana de-argint clgtind.
StrigA fata de Impgrat : Sare'n vânt, sare'n pgmânt,
5. Cine 'n lume s'ar aflä, Sare'n coama murghlui,
SA-mi preumble murguta, Sare 'n mare de trei ori.
Trei sute de zloti i-as da !
Spusä de Ar Ciungan.
(1) = statura
(2) Grainalic = scriitor.
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
Un strat de busuioc.
(1) Brodeaza.
(2) Poate : ciacaului, (chiverii)?
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
LL Marea Mare.
Vine marea cât de mare, Da Máriuta negri.
Mär d'aur ! (2) 15. Ea pde §i chindise§te
Dar de mare margini n'are ; La gulere voinice§ti,
Margini bat in varf de La prapori impärätqti.
munti, Si-mi cântä d'un cântecel,
5. Stropii sar in nourei. Jelnicel i frumwl.
Dar de mare ce-i aduce ? 20. Nime 'n lume n'o-auzià
Aduce brazi incetinati Numa' d'impäräteasa ;
Cu molizi alaturati. Ea aude räspunde
Printre brazi, printre molizi, Ho, ho, ho, Märiuto, ho !
10. Noatà 'noatä-un bou-vi ne- Nu mai cântà-a0 frumos,
[gru. 25. Ca' 'mpäratu-i la vânat
Da 'ntre coarne ce miji Si-i aproape e'riturnat,
poartä ? $i pe tine te-o-auzl
Poartä un leagän de mätasà. $i pe tin' te va 'ndrägl
Dar in leagän cine sede ? Si pe min' mä va uri !
ScrisA de Aur. Bulicrea, st.
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
(1) = dulámái.
(2) Ciirámbul.
www.dacoromanica.ro
139
(1) = numai.
(2) --= aruncd.
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
(1) alergd.
(2) 0 ori
(3) = 1. d. un.
(4) Pronuntä cu i Intreg, dottä silabe: ni-ci.
(5) = fericia =felicità.
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
(I) =o sord.
(2) Futeii, o constelatiune.
www.dacoromanica.ro
145
Sunt trei cai dela trei crai, 15. -- Ba io, frate,n'oiu venire,
Hoi, Leru-i, Doamne ! Pän tu, frate, nu-i chemä
D'unu-i rosu ca focul, SfAntul soare nAnas mare,
D'unu-i sur ca porumbal (1), Da si luna nAnasa,
5. D'unu-i negru ca corbul. Gelinua (2) sockítei (3),
Hoi, Leru-i, Doamne ! 20. Ba f u,steii (4) starostei,
MI poartA la Teligrad Luceferii feciorii
Este-un fecior de 'mpärat, $i stelele fetele !
Cu pär galbin rätezat ; Hoi Leru-i, Doamne !
10. Multä carte o d'invgat Nice vorba n'a sfArsit
Cu alui sorä d'inga el. 5. $i el toate le-a 'mplinit,
El din graiu cä si-o gräit: $i din gurA ask-a vorbit :
Sorä, sorä Salomie, Soil, sorä Salomie,
Hai cu mine 'n cununie I Hai cu mine 'n cununie !
www.dacoromanica.ro
146
Sor si frätior.
Colo josu, mai In jos, ilo- 15. SorA, sorioara mea,
- [rile dalbe (2) CA nu-s nori de ploaie grea
Pe cel lit verde frumos pefitorii täi ;
Pascu-mi-se, adapA-mi-se Vin la mini, te cer pe tini,
O turmA mare de oi. $i cer mult pe langA tine :
5, De pazit cin' le päzià? 20. Cer 500 de oi sute
Dar 'un sor si-un $i pe-atke oi cornute
Dar' pe nume cum Ii chiarnA? $i 70 de berbeci
Da Maria cu Ion. $i-un pluguf plahit (3) de b oi:
Ei de pazit le paziau, $i murguful cel din grajd,
10. CAtrA strungA le strângeau. 25. Inselat i infrInat,
Soru-sa din graiu grAià : Cum e bun de 'ncAlecat
Frate, frätiorul mieu, Acela, frate, mi se cade
Mulge douA, slobozi notia, Cam de fala frafilor,
CA grei nori de ploaie yin ! De cinstea pArinfilor !
Micäsasa. Isidor Raica, st.
(1) = multe.
(2) Dupä fiecare vers.
(3) = pläviu, plävan.
www.dacoromanica.ro
147
Cold 'n josu mai 'in jos Dar nu-s stele luminoase,
Räsarit-au douà stele, 5. CA-s doua surori frumoase ;
Douä stele Iuminoase. Una rade, una plange,
www.dacoromanica.ro
148
DouA stele.
(Varian tä.)
DouA surori.
Colo'n sus, pe prundurèle, CA noi de mânä ne-orn duce,
Räsärit-au douA stele ; Una'n sus la RAsArit,
Da, zAu, cele cA nu-s stele, 10. Una 'n jos cAträ Sfinfit ;
CA-s cloud surori de-a mele, Si-atunci, soro, ne-orn intalnl,
5. Una plange, una ride, Cand a face ploptil pere
Ceai ce fade, aà zice : $i rächita
Taci tu soro, nu mai plânge, SA rnancgm, soro, din ele !
Ragla, Bistr.-Ms. G. Morariu, st.
(1) =
www.dacoromanica.ro
149
Mirelu-i tinerel.
Cel Murgu'n pinteni strange-
Dai Ler ! [1-oiu,
Mirel murgu gätik Sus, la tine, säri-oiu,
SA mi-si piece de-a vânâ. 15. Cosita
Sus in muntii Nistrului, Sus In turnuri pune-oiu,
5. In pämântul Turcului, Sä ti-o batà vânturile,
La fetele Grecului. Ca pe mirel gândurile !
fata din polatei: (3) Särbätori dupä Cräciun,
Unde, mirel, ti-ai d'um- 20. Atunci Ii vremea dd 'nsurat
[blat, $i fete de märitat.
De ti-i murgu-asà. asudat? Da'nsurä m'oiu ;
10. $i mirel din graiu gräià Da läsà. m'oiu ?
Taci, fatk nu mania (4), $i fii veselk fecioark
Cä úacà m'-ii mänib, 25. Cu vreo dalbä de colina
Brad. Romul Rimbaq, student.
(1) = banita.
(2) vadra
(3) palat
(4) FärA pronumele md.
www.dacoromanica.ro
150
Umbigin colindând.
Noi umblAm tot colindând SA coboare'n jos la farA
$i pe Domnul lAudând, Cu secerea su-suoarä,
Noi d'umbldm din casA'n casA, 10. SA secere la sAcarl
Gazda noastrA nu-i acasä, $i la grâu de primAvarA,
5. CA-i in värful muntelui, Tot in paiu ca trestia
SA urzascd (1) stupii lui, $i'n gratin( ca mazärea.
SA facä scarA de cearä,
Cacova, (Aiud). Stef Oniga, student.
Obs. Intr'o variantä din Spini (Tärn. midi) vers. 6 sunk' :
iè ceara stupului ; iar intealta gAsim acela vers : SA rAteze stupii
lui. In textul retinut de noi vorba urzascd poa'te insemnä : sä le facá
ursita = ucidd,. In Lexic. Bud. aflAm ursesc, constituo, destino,
decerno ; végezni, rendelni, etc.
www.dacoromanica.ro
151
(1) = egumeni .
(2) Plur. dela luceafár.
(3) = minune.
(4) = utrenia, s. miinecatul .
(5) Dupä &care vers.
(6) = friine
(7) loves find 'Meet, pplind.
. (8) =-_ porumbei.
www.dacoromanica.ro
152
Colinda gazdei.
(la care invatä feciorli a colinclà.)
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
=my. Ferica-mi.
Ferica-mi de el, 20. Peunii jotati (1),
De-acest boierel, La nuntä-s chemati ;
Bin' 1-a ferecat Dar de ti-ai vedeä
$i bun loc i-a dat : Dragi fetele lui,
5. In mijloc de raiu Tie ti-ar päreä
Tot la mese 'ntinse, Dalbesi lebe joare (2)
La fäclii aprinse. Pe fermuri de mare ;
Dar de 1-ai vedeä, Dar de ti-ai vedeá
Tie ti-ar päreä, Dragi boiti (3) ai lui,
10. CA-i-si sfântul soare, Tie ti-ar päreä
Cam prin prânzul mare ; 30. Cerbu-ititior,
str,
Dar de .0-al vedeä Sä-mi fie päscuti
Dragä doamna lui, Pin cei var5i (4) de munti,
Tie fi-ar päreá, Prin cei brazi rnärunti ;
15. Cä-i-si luna plinä, Dar de ti-ai vecla
Cam pe lângä cinä ; 35. Dragi vacile lui,
Dar de li-ai veda Tie ti-ar Ora
Dragi ficiorii lui, Ciute-s mohorIte,
Tie li-ar pärek La lunci scoborIte,
www.dacoromanica.ro
158
Fericu.
Fericu, fericu-i, Doamne, Cu flori de d'argint ;
De cine-i fericu? Pintre flori i mere,
De-un boieriu bätrán ! 15. Pe-o gurä de raiu
Ce locut mai este Boare Irni trägeâ,
5. Mijlocut de raiu, Märu-mi legänâ,
La masä gälbioarä, Merele-mi pick
Galbira de cearà. Masa-mi gramuni (1),
Jur prejur de masä 20. Boieriu le-alegek ;
Sunt jituri frumoasä. Carele-s mai mari,
10. Scrisu-mi-a, mai scris Da(2)-le la domni mari ;
Märu-i márgärit, Carele-s mai mici
Mândru d'inflorit Da-le la voinici !
Bucure0 (Zarand). Ion Fugal&
(1) =
(2) = le dAda.
(3) Diminut. din baier.
(4) Poala hainei.
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
Domn bun.
(Variantä.)
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
162
(1) Jude=primar. Obs. feciorii, And pleacd la colindat, merg intâiu la ju-
dele colindd aceasta.
(2) =-- stretior(?).
www.dacoromanica.ro
163
(1) = durnai.
(2) .----- värfurile.
(3) =--- Mentha crisfia.
www.dacoromanica.ro
164
(1) = cazut.
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
Trei pficurgrei.
(Variantä.)
www.dacoromanica.ro
169
Albu-i dealul.
Albu-i dealul, de ce-i alb? 0, mânch-v'ar lupii, oi,
Tot de vite si de oi. De când umblu dupä voi
Dupä ele cine-mi umblä ? Sunt mai alb eu deck voi t
Dumblä-tni Petru, fät fru- Vä pasc in fan* verzi,
Lmos. 10. V'adäp in izvoare red !
5, El din grain ash gräià :
Refren : Vita-i verde i arde, dupä fie care vers.
Vale (Sibilu). Scrisä de A. Sava.
Blestem de mama'.
Hai Linu, Linu-i, Leru-mi Un drumariu pe drum treceà,
[Linu! 5. El la serpe se ducea
La marginea drumului, Ckre serpe ash zicek :
Mâncä-un serpe p'on voinic. Lasä, serpe, pe voinic
(1)= sbici.
www.dacoromanica.ro
170
C. Uräri.
i. Urarea dela fereastä.
Astazi avem o zi mare, Poftind la toti sanAtate :
Noi cre§tinii fieke-care, La cei de aproape i departe,
Ne veselim prea frumos Ca Nakerea lui Hristos
De Naterea lui Hristos, SA vA fie de folos.
5. Care a fost mult doritä 15. $i sfântul Anul-Nou
Notiä lumii cei(celei) gre§itä. SA-1 ajungeti sänäto§i,
Pentru aceea noi umbläm Sängtok §i veseloi !
Si pe Domnul läudärn, SA fii gazdA sänätoasä
Cu glas mic, cop ilaresc, Si gäzdoaia veseloasä !
10. Vestind darul cel ceresc.
Agristeu (Tarn. mica). A. V.
(1) Virgug i virg, cel dintaiu diminutiv din vig (val), magh. vég.
www.dacoromanica.ro
171
u. Multämita feciorilor.
(Urare In casa.)
Multämita feciorilor.
(Varianta. 1-a).
(1) Asa pronunta numai In colinda aceasta; In uzul cotidian zic : chicioake.
(2) = trOos = comanda.
(3) = gold, coafisd, de fiorc.
(4) .= sii.1 find matte site.
www.dacoromanica.ro
172
v. Multämitä.
(Se ccintd dupä colina.)
www.dacoromanica.ro
173
Multäm RA.
(Urare dupä colina Varianta I.)
vn. Multämitä.
(Dupà colinclä. Varianta II.)
Multämitä.
(Urare.)
www.dacoromanica.ro
174
Urare.
Aceasta bucurie sufleteasca Pe cum si Dumnii-tale !
Tot omul bine s'o cunoascä, Dumnia-voastra, gazde,
Ca' nu poate sä targueascä (1), [iertati.
In asta vieata lumeasca. Samä ra (2) pe noi nu luati,
5. Acest praznic luminat 15. Pentruca facem amintire
Noi cu drag 1-am asteptat, Despre nasterea cu marire t
S'auzim ingeri cântand, Darul care ni-li-ti da,
Pe copii bucurand, Noi cu drag If vom lua,
Vestind la toti voie bund, Pecum Hristos si Maria
10. La tot omul dimpreund : 20. Aur, smirnä si tamaia.
Dela mic, pang la mare,
Rusor. Ion Bárle, st.
x. MultArnitA.
Colea peste drum De colac frumos,
La acest gazdä bun Crucea (3) ni s'a 'ntors,
Band si mancand, Pe use ne-a scos.
Gazdei multämind Tu gazda frumoasa,
5. De dar, de pahar, 10. Ramai sänätoasa !
Ciufud (1. Blaj). Vas. Moraria, st.
MultAmità.
Rämai, gazda, sängtoasä, Dela noi dela vreo doi,
Cu co linda veseloasa, Dela doi colindatori.
www.dacoromanica.ro
175
Urare hazlie.
Baga mâna, Grecii cu minciunile
Scoate punga, I§i vând strä maturile ;
Scoate banii grosi cudunga : Pe deaproape, pe departe,
$i pätacu si wtacu, (4) Sa 'nvAtAm putinä carte.
5. SA-4 impArtesc cu ortacu. 15. Putinicä 'fftelepciune,
Nu giândì, mai frate, SA ne facem haine bune :
CA io nu stiu carte. $uba cu ,sinor (5)
CAci când da dascalu in mine, Ii fäcuta cu mutt dor,
MA loviä tot peste vine, $uba cu comanac,
10. Strigam «tulai», vai de mine! 20. Iarna-i greucomanacu 'n cap..
(1) = grajd.
(2) _--- bun de tuat in ciitane
(3) = bor$ul.
(4) Ban vechiu de aramä =4 cr.
4 (5) gai tan.
www.dacoromanica.ro
176
xIv. Urare.
Bunk' sara, sara lui 10. SI cântdm,
[CrAciun ! SA colinddm,
Noi suntem ni0e prunci Pe Dumnezeu läudäm !
[mai mid,. De ni4i da un can-IA.01,
AdunAm la gramAdici I Inchepe (4) In intztu,sdl (5) !
Ingerii cantau, 15. Sai, cocn din pod pe vatrA !
5. Apostolii jucau, A dat o spatä de porc
Noud ne spuneau In oala dela foc.
Cuvinte sfiinte, Dar tu, oath', ce gande0i,
SA le tinem minte. De nu mai forfote#1(6)?
Noi am venit la jupAnul 20. Gazdo, sA te veseleti
[gazdA $i la multi ani sA trAe0i !
Cifaläv. Iac. Brad, cl'n Tämpähaza, commie Laur. Radu.
www.dacoromanica.ro
177
Multämita pruncilor.
Aist praznic luminat Stogul cat casa,
Cu mult drag 1-am asteptat, Colacul, cat masa,
S'aud ingerii cantand Covrigul nici mai mare nici
$i craii cAldtorind, [mai mic,
5. La DumniavoastrA, gazda Numai cat rotita plugu-
[bunä, 10. [lui,
$i la tot neamul de a'mpre- Tipti(2) 'n straita pruncului.
[unA :
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
Fericl-l-ar Dumnezeu pe ju- [gazdä toti sä-i multumim ;
[panul gazdà De-a fi de MO, s'o tragä
In poarta ceriului, [prin dinfi !
In poarta raiului ! Amin, si-o cupà de vin,
Ne-a däruit jupanu gazdä $i una de vinars,
[c'o merindare de in ! S'o tragern pe sub nas !
40. De-a fi de in, la jupânu
www.dacoromanica.ro
183
Urarea banilor.
Ni-o därt\it cest domn bun Ban ii-i fácek
Si doamna Domnului Scânteile särià,
C'un florint de argint 10. Pe Tigani ii frigeà,
In Buda-nouà (3) fäcut. Cestdornn bun bine-i stringea
5. Da banii cine-i Ewa? $i bine gi-i puneà
Doi Tigani motäntani. Pe doua roate rdInburate (4)
Cu ciocanele da, $i puna 12 mugte injugate
(1) =--
(2) onomatopee, itnitând sunetul
(3) = Budapesta.
(4) = stricate.
www.dacoromanica.ro
184
Urarea brânzii.
Ni-o däruit cest domn bun 10. Cest down bun bine o strin-
$i doamna Dumnialui geà
Cu brAnzA dela oi, CA Oa cA vin lui Cra-
fAcutä pe dinapoi. Eciutt
5. Da brAnza cine-o fAiceA? DArueascA-1 D-zeu
Doi ciobani motAntani In poarta raiului,
Cu inacioacele(1) mari ; In poala ceriului,
Ei cu mAcioacele da, 15. Unde-a fi si bine a träl
Oile brânzá fAceA,
Clopotiva (t. Ha(eg). A. Ionas.
(1)
www.dacoromanica.ro
185
Vornicie.
(Uurare.)
www.dacoromanica.ro
186
xxxiii.'Mult Amite.
a) Pentru bani: Luati seama, feciori ai nostri, cd aici se sward
un boieriu de cinste si de omenie, ca Dumnezeu sä-1 tie ; cinsteste
feciorii nostri cu saisprezece galbini de aur ; nottä nu ne pare ca-s
saispräzece galbini, da ne pare cA-i o comoarä 'ntreagA cräeascä, ca
Dumnezeu sä-1 tie si zileascti!(2) De unde dumnialui s'o cheltuit
de-a golit, D-zeu umplä cu sute nenumdrate, cu mii nesocotite (3),
cu 70 de pärti mai multe ! prindeti bucurosi, sä-i petreceti sl-
nätosi ! Aveti urechi de a auzi si gurä bunk' de-a multumi !
Toti : li multam !
b) Pentru vin: Dupà un dar si alt dar ! Cinsteste feciorii nostri
c'o cupd de vin. Nota nu ne pare cd-i o cupä de yin ; ne pare
butea deplin. De unde Dumnialui s'o cheltuit de-a golit, D-zett
(1) Ploscup.
(2) Set' treleascd multe zile (timp).
(3) Ce nu se fioatc calculd.
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
55. Vai si amar cine-a secerà 85. De noua ani si 9 zile sterpe,
[cu ele, Cu coamele 'ntraurite,
CA räu 1-a durea peste sele ! Cu cozile 'ntrargintite,
Jupâneasa gazdoa ie se'ntâlni Când din jos se 'nsäninà,
[pe cale Jupâtiu-gazda-mi vânturh,
Cu-un Tigan mare, 90. Cu cozile felezura (iepele).
Cu doba 'n spinare, Pe nAri vânt träge,h,
60. $i c'o baba bätrânä De colb II alegea,
Cu secerea pe mânä, Cu urechile in sac II punek
Pe unde mergeh, le nici cAus nu-i trebuià.
Mare polog fäceh : 95. Jupâneasa gAzdoaie tot Thai
Unde manunchiu puneh, [mestera fusera :
65. Snopul Il legà; CA 'march' nouA carA mocä-
Unde snopu Il legh, [nesti
Claia o fäceâ, $i-o dus la moara la IbA-
Caruta o 'ntorceà [nesti.
$i-o furculice, burculice Auzind hoata de moara
70. In snop o implänth. Atâtea cara cu povarä,
$i'n arunch, 100. CarAle scârtAind
Cu sulu legh, Boii racnind,
La cele doua suri a jupânului Pogänicii 'n sbiciu pocnind,
[gazdA-1 adunk Puse coada pe spinare
Jupanu-gazdä tot mai me- $i o kid la fuga mare
[ster fuserd : 105. Pe coasta dealului a frägari,
75. Strânse finii si vecinii Pe cum Ii treaba ii (ei).
Cu douä lemne hodolemne, Dar morariul, tâlhariul,
Cu grumazi de piele Cu ciocanele 'n mana,
$i 'ncepurä a ciocani, Cu cioarecii 'neretiti,
A minte ca cum ar imblatl 110. Cu luleaua in dinti ;
80. Si din toate legumele (1) -1 Mordrita, talhärita
[scotch, C'o scäfitä de gräuntä,
Numai din una nu-I puteh, $i cu una de tärâta :
Anume din pleavä. Ptriu, ptriu, ptriu! si, na,
Dar jupanul gazdA avea [ma, na !
[noua iepe suriepe (2), 115. Moara sta si se uità,
(1) = gozurile.
(2) = sire» = aprige.
www.dacoromanica.ro
190
..
(1) Lemnul dela garlà. Altcum rästoc-ul este germanism din vie* mill-
tail a grAniterilor : Ladstock.
(2) --= celce poartd sacul cis colaci.
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
192
Nuci, ColAcuti
CA-s mai dulci ; De cei molcuti !
Gazda cäsei le imparte alune, nuci, colaci, prune uscate, mere, pere s. a.
Bizäräii multumesc, zicând :
Cate sindrile la gazda pe casä,
Atâta galbini la gäzda pe masA !
Comunic, Silv. Bichicean, st.
(1) Täranii nostri numesc desceintec orice versuri recitate nu cantate. Prin
.§erbeni (Gurghiu), de unde am aceasta urare, se zice si nuratut la. turd.
(2) cocean de varzä.
(3) -... locului ce,-1 ara.
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
194
www.dacoromanica.ro
195
(1) = cApetenie la "Mari. Nume dat in glumg celui ce poarta sacul cu colaci
dupl colindätorii cu turca. 0 tristä retniniscentä de jaful TAtarilor.
www.dacoromanica.ro
GLOSAR
de cuvinte arkaice fi provincialisme.
Nr. roman. indicA colinda, cel arabic randul, B. indica colindele sociale,
U. urArile.
www.dacoromanica.ro
198
putem) -1.'d. blem (Cris) mergem, ccitelin, in graiul viu ; câtinel (Tar-
aidem, vino, B. XII, 12. nave)=Incet, XXX, 23 ; XXXI, 23.
bomboancY, cu reduplicatiune din ceatei, alma vântul, fie-si ceatel»
boanä, boabä, XLVIII, 51. cfr. in-cetri,
bogat, In uzul vulgar (pe Somes, XL1X, 19 v. si mai jos : cet.
etc.) se aude: bogeit, mult, destul, cecede, vitei-, cu coarnele plecate
B. LXVI, 46. sau intoarse in afarl, U. IV, 10,
boqi, bouleni, B. LXXXIV, 28. si In uzul vulg. passim.
boj, a ul albinelor», onomatop. ceruld, diminut. din cearä, L d.
CX, 4. = svonul. fiarei, fiari mica, fierutä, B. XII, I.
bolund, magh. bolond, nebun, sim- - pronunta destul de frecventä
plu, prost, se aude si In uzul vul- In Ardeal, ce=fe.
gar, passim, B. LIX, 18. ce.yesc, acesestep=tiveste, B. LXXXII,
bomborète din boambit I. d. boanä 24.
s'a diminutivat=mici boane, grä- cet, in-cet, CXLIX,
unfe, LIII, 35. 18 ; subst. : aBatä vântul,
bondifit; bundità, cojocel , XXVaMul- fie cet», XL, 17.
tämitás, 5. chichi, pron. vulg.. 1. d. chitl, impo-
bori, a-, a trage boare, vânt usor, dobl, B. XXXV, 27.
adie, CXXIII, 8 de aici: borit chichie, L d. tichie, se pronunta.
vânt, B. XXVI, 4. cicle (v. col. «Mgr si Or», XXXV,
brud, pod ; brudar, podar cu (pod 17, din Filpisul mic.
umblätor D. chindisì, brodà; in uz general, B.
brunj, brus, bot, un codru de cas, XLVII, 13.
de pâne, etc., CIII, 24. Cuvântul stri- chiverilei diminut. d. chivärä, sapcl,
cat din bulz, cum 11 gäsim In col. B. XXII, 9.
B. CIV, 10; CV, 11. cioco-boco onomatopee si joc de cu-
buriumcg, butucas, in gluing I. d. vinte imitând sunetul imbläciilor,
vita de vie, care se zice si bucium, cum e si ciuru-buru" imitând su-
ploscutä, Ur. ,X XXII. netul cernutului cu ciurul, U. XXV,
but.; v. rn. s., B., XXIII, 16. 25 -26.
bumnesc,bumneste,bufneste, izbeste, cioldoman, pronuntä
loveste, onomatopee, CXLI, 4. man, sold, coapsä mare de pore,
U. XXXIX, 143.
C. ciricuq vorbä pocitä In glumä din
cafton J. d caftan, B. LXXXIII, 13. latin. clericus, pronuntata pe ungu-
calafir, calonfir ; in graiul viu nu- rie clericfq: de aici: cirictq, teo-
mai calapär, B. IX, 13. log, cleric, U. XII, 4.
calateir, In graiul, viu numai asà, vechiu slavonism In infelesul
calonfir, B. XVII, 37. de minune, B. XX, 13.
Came, canaf, ciucure, B. LXXXII, 16. ciugdrel magh. sugár, sudar=sub-
ceist, pronuntä vulgarä foarte rä span- tirel, B. XIV, 11.
dità 1. d. cAzut, B. XCVI, 31. cltifitepte 1. cl. clgteste, clätinä, misci
cdVigâ, a-, a Diu', alivezi asti- lin, XIV, 16.
gatep=grijite, B. XCII, 41. Cuvân- clengi pl. din cleanget, creangi, C.
tui este In uz general In Murrtii 11.
apuseni. cloambli, pl. cloambe, se zice
www.dacoromanica.ro
199
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
LITERATURA COLINDELOR
1. Sulzer, Dr. losef, Geschichte des .....-18. Bárseanu, Andreiu, Cincizeci de
Transalpinischen Daciens, Wien colinde, Brasov 1890.
1782 (special t. II, 403 : turca). =.19. Sbiera, Dr. loan, Colinde, Cer- .
2. Pann, Anton, Cantece de stea nauti 1888.
si de Vicleim, Bucuresti 1830. 20. Daul, Tcodor, Colinzi si cântece
3. Marienesca, Dr. Atan. M., Co- popor., Arad 1888.
linde, Pesta 1859. 21. Alexici, Dr. G., Texte din lite-
4. Idem, Saturnalia si pitäräii, Fa- ratura poporanä rom., Budapesta
milia, 1874. 1899, pag 139-172, note : 286-290.
5. ldem, Cultul pägin i crestin,Bu- 22. Ciura, Alex., Colinde, Orästie
curesti 1884. 1908.
6. Schuller,foh. Karl, aKolinda.»Eine 23. Reidulescu-Codin, C. si D. Mi-
Studie fiber romänische Weih- halache, Särbatorile poporului ro-
nachtslieder, Hermannstad 1860. man, Bucuresti 1909.
7. Idem, Herodes, Ein deutsches - 24. Vasiliu, Mex., Catece, uräturi
WeihnachisspielausSiebenbürgen. si bocete (pag. 173-189 : uräturi
Hermannstadt 1859. la S. Vasile.)
8. Schmidt, Wilhelm, Das Jahr und 25. Plisculescu, Nic., Literaturä popu-
seine Tage, in Meinung und Ge- lark' rom. Bucuresti 1910.
brauche der Rumänen Siebenbür- 26. Olkinescu, C. Dim., Teatrul la
gens, Hermnanstadt 1866. Romani. P. 1. Datini, näravuri,
9. Theodorescu, G. Dem., Studii, jocuri, petreceri. Bucuresti 1897.
Romanu11869-1874 (25 Dec.1869). 27. Densu§ian, Aron, Revista criticä-
10. Idem, Notiuni despre colindele liter. 1.
romäne, Bucuresti 1879. 28. Ducange, Glossarium mediae et
11. Idem, lncercari critice asupra infimae latin. Parisiis 1840-1850.
unor credinte, datine si moravuri, 29. Czdran Gyula, in a Ethnographiall,
Bucuresti 1874. 1901. aAradrnegyei kolindálás es
12. ldem, Poezii populare, Bucuresti turka táncoltatás».
1885. 30. Kirdly Pal, ibid., aBethlehemes
43. Bdnfilli, Petru, Colindele Crä- játél Radnán», an. 1904.
ciunului si ale Pastilor. Sibiiu 1875. 31. Moldovan, G. Dr., Alsófehér vár-
14. Burada, T. Teod., 0 cälatorie in megye roman népe, N. Enyed
Dobrogea, Iasi 1870. 1899, pag. 231 239.
15. Mangiunca, Sim., Cälindariu pe 32. Schmidt, Tibot, a Etnografie :
1887, Oravita 1881. Turca in comitatul Hunedoarei», in
16. Gaster, M., Literatura popularä aTransilvanian, revista Asociatiu-
rom. Bucuresti 1883. nii pentru literatura rom. si cultura
17. larnik-Bdrseanu, Doine si stri- poporului roman, Sibiiu 1911, an.
gaturi din Ardeal, Brasov 1895, XLII, II, pag. 135 - 146, cu 6 ilus-
col. 1-V, pag. 418-429. tratiuni.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag. P ag.
Precuvântare 1 X ix. Zori albe 30
Datine si credinte poporane. xx. Azi e ziva de Cräciun 31
A. Cräciunul . 5 Vestea minunatà. . .
B. Obiceiuri de Cräciun. . 8 Mesia sosit In lume . 32
a) Colindele Patru pdstori . .
b) Läturenii 10 xxiv. Cununä. lui Hristos (var.
c) Petrecerea copiilor . 14 la gPatru pästoria)
d) a bätrânilor.. 15 XXV. Nasterea Domnului .
e) Butucul CrAciunului . XXVI. Nasterea din fecioarä 33
f) Alte obiceiuri 16 xxv.u. La chilie de fan-file. .
C. Colinda la popoarele conlo- Luceafär galbin. . . 34
cuitoare 17 xxrx. Zori 35
xxx. Zori de zori
COLINDE XXXI. F6-te vesel ! (var. celei
A. Religioase. precedente). . . . 36
i. Sara de ajun . . . . 21 Vesel, domn bun . . 37
n. Sara lui A jun (variantä) D
Zori frumoase . . . D
www.dacoromanica.ro
209
Pag. Pag.
www.dacoromanica.ro
210
Pag. Pag.
cxxxlv. Sâ n-Nicoarä . . . . 96 XVIII. Väglie . 11 9
cxxkv. Sfânta Simicoará (S. xrx. Trei ficiori 1215
Niculae) XX. In grádina soarelui 121
cxxxv. Boierul din sat . . 97 Doi voinici
cxxxvii. Dalbä. mânästire . 98 XXII. Trei pene 199
cxxxvm. Drag soare . XXIII. A vânà
cxxxIx. Ce soare räsare? . 99 muv. Pe sub men i pe sub
CXL. Trei floricele . . . . 100 peri.
CX LI. ei flori 101 XXV. Scoli, tu ficä . . . 123.
CXLII. Trei flori (variantä) 102 XXVI. Fica mamei . .
CXLIII. Noi umbläm la colindat a XXVII. Pe luncile soarelui. 124-
CXLIV. Mândrä stea . . . . 103 xxym. Voinicul de asarä .
CXL V. Se scoboarä Dumnezeu 104 XXIX. Dinaintea cestor curti 195
CXLVI. la scoaldi xxx. Ana prin grädinä . .
CXLVII. La poarta cerului . . 105 XXXI. Marie, prin grádinà. 126
cxLvIII. 0, Isuse ! . . . . xxxIt. Grädina cu florile.
C XLIX. Fáclia dalbä . . . . XXXIII. Cunung finului . . 127
.
www.dacoromanica.ro
211
Pag. Pag.
LIX. Lupta junelui cu leul XCVII. Un mgr si-un pär. . . 164
(variantg) . . . . 140 xcvm. Doi boleti bätrâni . D
www.dacoromanica.ro
212
Pag. Pag.
XIX. Mu ltämitá; urare mare xxx. Uratul peciniei (=at--
(variantä) . . . . 178 nil= pentru carne) 184
xx. aMultämita feciorilorp xxxr. Plata colindei (urare) 185
(mare) In dimineata VornIcie (urare) .
CrAciunului . . . . 179 xxxm. Multämite a) pentru
xxl. Multumita (cu glume) 180 bani, b) pentru vin. 186
xxll. Inchinare cu päharul XXXIV. Urare (umor) . . . 187
xxm. Multämità la o *Mehl- XXXV. Urarea colacului . . 188
nare (räspuns). . 181 xxxvi. Urarea copiilor . . . 190
XXIV. Urarea colacului dela )(XXVII. » pitärdilor" . . 191
fereastrà xxxvm. u pizdräilor
xxv. Urarea colacului In . .
casä 182 XXXIX. Descântecul colacului
xxvi. Urarea colacului. . -3) la gturcä» (Urare cu
xxvir. Urarea banilor (pen- turca). 192
tru bani) 183
xxvirr. Urarea brânzii . . 184 Glosar. 197
xxIx. Urarea rachiei . . Literatura colindelor. . . 207
www.dacoromanica.ro
DIN VIEW POPORULIJI ROMAN:
www.dacoromanica.ro