Sunteți pe pagina 1din 222

ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN


CULEGERI $1 STUDII

XXII.

COLINDE DIN ARDEAL


DATIN1 DE CRAC1UN SI CREDINTE POPORANE

CULEGERE CU ANOTATIUNI SI GLOSAR

DE

ALEXIU VICIU
PROFESOR Îlq BLAJ

SEDINTA DELA 27 MAW 1913

BUCURE$T1
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ GEROLD Sc Comp.
1914 35.40

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
SECTIUNEA LITERARik

SEDINTA DELA 26 MAIU 1912.

Pre$edinta d-lui I. Caragiani.

D-1 A. Biirseanu ceteste urmatorul raport despre manuscriptul :


Colinde din Ardeal, datini de Crüciwz ,si credinte poporane, cu-
legere cu anotatiuni $i glosar, de Alexiu Viciu, profesor In Blaj :
D-1 Al. Viciu, cunoscut prin glosarul sau de cuvinte dialectale din
graiul viu al poporului roman din Ardeal, tiparit in Analele Acad.
Rom., XXIX, Lit., prezenta o mare colectiune de colinde, fäcute cu
ajutorul elevilor sal din Blaj. Colectia cuprinde 191 colinde reli-
gioase, 121 sociale $i 39 urari de ale colindatorilor, serioase sau
glum*. Ea este precedatd, afard de precuvantare, de o introducere
de 91 pag., In care se vorbe$te despre fiinta $i originea colindelor,
felul lor, despre refren si invocatiune, despre Insemniitatea colindelor
ca cuprins $i forma, mai departe se aratä cateva obiceiuri de Craciun
din Ardeal, catevà credit* poporale, relative la Craciun $i la Ajun,
$i se vorbe$te despre colindat la celelalte popoare din Ardeal, afara
de Romani. lar la sfar$itul ei se aflä un glosar al cuvintelor arhaice
$i al provincialismelor cuprinse In colectiune $i se da literatura co-
lindelor poporului nostru, cunoscuta de autor.
Ce prive$te Insii$ colectiunea, cele 191 colinde religioase trateazà
diferite materii relative la Na$terea $i Botezul Domnului, la patima
$i moartea lui Isus, la Invierea $i inaltarea lui, ne arata pe Dumnezeu
calätorind pe pämant intovard$it de San-Petru, descriu raiul $i iadul,
$i vorbesc despre gre$eala lui Adam si despre judecata cea de apoi,
despre Sfirrtii : San-Petru, San-Nicoara, Sf. loan $i despre alte lu-
cruri $i persoane sfinte.

www.dacoromanica.ro
IV

Unele din aceste colinde sunt create de popor, altele insä


anume o mare parte sunt de origine literar5. Asa sunt d. e. co-
-
lindele : 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 19, 26, 36, 37, 38, 39, 47,
50, 51, 86, 88, 89, 99, 109, 114, 118, 122, 123, 126, 130, 131,
135, 143, 144, 146, 147, 148, 149, 185 si 191.
Din aceste colinde de origine literarä, unele sunt mai vechi, fAcute
de dieci, cari la inceput Insisi umblau la colindat, cum se vede din
col. 4 («Cântarea päcurarilor»)
Noi acum, ortacilor, Cu pästorii dimpreund
Voi diecii, bunilor, Sä ne facem voia
Läudati CA ni s'a ndscut Hristos,
Si cântati Lumii spre folos ;
$i vä bucurati!
altele (ca 9 : «1osif cu Maria» ; 51 : «Veselie» ; 122 : «Prinderea lui
Isus» ; si 191 : «Patima lui Iosif») se par de datä cu totul recentä.
Ultima din acestea («Patima lui losif») se pare cal a fost alcatuità
de vreun scolar, care stia câte ceva din Istoria biblicä, cum aratä
versurile :
Asupra Egiptului, Rea veste I-a intälnit,
Pe calea Eufratului.... CA fiul sdu a pierit,
Care i-a fost mai iubit....
Iacob cel din veac numit
incheierea :
SfAi*tul zilelor vin (?),
De losif am dor i chin,
Rämän cu Beniamin,
Slavd Domnului. Amin.
Doua din colindele, despre cari e vorba, sunt reproduse din alte
colectiuni. Anume : col. 26 («Sculati, sculati, boieri mari») e «Florile
dalbe» din colectiunea «Poezii poporale ale Rom.» de V. Alecsandri,
iar col. 99 («Pogorlt-a Domnul sfânt») e «Avutul si säracul» din
colectiunea d-lui At. M. Marienescu.
Colindele sociale, cuprinse in despärtämântul B., in numär de 121,
sunt balade de voinicie, legende solare, mituri, traditiuni, romante
§i urAri impreunate cu laude la adresa acelora cärora li se colindä,
sau, cum le nurneste d-1 Viciu : «madrigale» (?).
Aceste colinde sunt in genere de origine poporald si, desì in mare
parte cuprind teme cunoscute din alte colectiuni, tutus sunt de
interes, infAtisändu-ne forme proprii Ardelenilor. Pe langà adevä-

www.dacoromanica.ro
iatele colinde, in aceastä parte s'a strecurat i o urare cu pluguI
111 «Colinda plugarilor»), auzitä la Ghime$ $i Adusä probabil
din Romania, un bocet (No. 112 «Zäbava Zorilor»), 2 doine (No. 114
«Doi pui$ori de cuc», $i 118 «Nuc cu frunza lard»), o strigMura cu
inceput de colinda (No. 120 «In robotä») $i, la No. 121, cântecul
glurnet al «Turcii» (Brezaiei).
In cateva din cele 39 uräri, multumiri i inchinäri cu paharul
ale colindätorilor, aflam diferite forme ale «Plugu$orului» : astfel in
urarea 4 («Multämita feciorilor»), 27 $i 36 («Urarea colacului»),
39 («Descântatul colacului la Turca»).
Ce se atinge de chipul in care s'a facut colectiunea, observam
fiind colectantii elevi dela gimnaziu, de multe ori n'au fost In
stare a reda Intreaga colinda, incht unele din colindele adunate au
ramas numai fragmente (ca d. e. piesele : 35, 150, 17 B., 23 B.,
44 B., 59 B., 71 B.); altii n'au inteles destul de bine cuvintele
le-au redat in forma gre$ita, cauzand astfel numeroase neclaritdti
confuziuni (d. e. «flacâi», in loc de «faclii», col. LI $i CLIII ; «Cä-s
mai sub vitei» juncii tinerei, probabil in loc de «Cd-s mai
subtirei», col. XCVIII ; ferica-mi la nob), In loc de «fericä-mi (ferice)
de noi», col. C ; «$ade gazda, cest domn bun» poate fi, foarte u$or,
«cest d'om bun», col. CVIII, ca i In multe alte Iouri ; «Spica-mi
ratezà, De pamânt pica» col. CXX trebue sa fie : «Chica-mi
ratezà, Pe pämänt pica» ; «De-aninosul tlorilor» din col. CXLVII :
arnirosul ; sfâr$itul col. CLXXIII «Sin-Nicoari» este lipsit de
inteles, confundandu-se corabiile, pe cari le trece acest Sfânt peste
mare, cu fântânile ce le sapä ; col. CLXXXII : «Da de beat ce i-a
dat? Datu-i-a mielul sugeirel»; col. II B. : «Sub sulitä brad Malt,
Sub stan vita ; Brad inalt» $i «Sub stan vita ; Stan de piatra» ;
col. V B. : «Si le-on vesele,ste, Voinica$ de arme», Iii loc de : «$i
te'nvesele$te» ; col. XIII B. : «Cea oaie mioara Cu lanita creata
Deind argint in gliia(ei»(?); col. XIX B. : «13di prin easel, serisei
masei Pan' la curtea cu hareu» ; col. XXI B. : «cerbu-i tälpior» §i
col. XXII B : «cerbu-i streitior» trebue sä fi fost : «cerbu-i tretior»
= de trei ani ; versurile : «Virgu5 aducând Virg de du5nic» din
col. XLIV B. trebue sa fi fost in original : «Vigu-$i aducand,
Vig (teanc) de dur$inic» ; cuvântul «dihorit» din col. XLVIII B. :
«Bate vântul dihorit» va fi fost, poate, «viforit» ; versurile :
«Batu-mi-se doi boi suri, lac mind din mdnund Prin cu-
nuna soarelui, Cam prin crucea bradului», din col. LIX B., sunt cu

www.dacoromanica.ro
VI

totul neclare ; cuvintele : «Nice miere-mi ochesèle», din col. LXVII B.


trebue sd fi fost xNici mioare ochesèle», iar cuvântul (cocianului»
din versurile : «In vArful cocianuluiCleanga mäghiranului» poate
sA fi fost : «ciadiului» (chiverei ostäsesti); cuvintele «cunund» si
«lincet» din versurile olindei LXIX B. : «La fântânä, la cunund,
Unde curd apa bunA ;La fântânä la lincet,Unde curd apä'ncet»,
incA trebue di au fost rAu reproduse; ele nu pot aved in nici un
caz intelesul atribuit de d-1 Viciu : ocomunA, sat» si cuvântul compus
«lin-cet» ; versurile : «Plecati-vd vârfurile,SA v'ajung cu timpurile»
din col. LXXI B. Inca n'au nici un inteles ; in col. LXXVI B. vorba
«grdmAticu» a fost prefAcutä in «grämäditu», iar In loc de «Sare'n
vânt, sare'n pärnânt», se zice : «Sai in vânt, sai in pAmânt» ; altii
iards s'au simtit datori a modernizd unele expresiuni sau chiar a
fabrich versuri intregi, ca astfel piesele lor sä parä cu atât mai in-
teresante.
Exemple : Col. VI se incepe cu cuvintele : «In orasul Vetleem»,
pe când se stie cA poporul pronuntä : Vifleem, Vifleim sau Viflaim ;
in col. XIII intâlnirn versurile :
Si Egipt s'au dus
Cii dulcele prunc Isus...
Apoi iarg s'au inlors
In Nazaretul frutnos.
In col. XVI aflAm expresia nepopularä : «Tri zeThioare mi-1 apleacd ;
in col. XLVII («Viflaimul»)o povestire rimatA, fard nici o poezie,
aflam expresia, deasemenea nefolosità de popor : «Intre chimiri a
murit». Col. LXIX se incepe cu versurile : «Se preumblä Maica
sfântd. ; tot in aceastä col. afläm versul nu tocmai clar : «Nici de
vara, ce-i rdcoare». In col. CXXII ("Prinderea lui Isus») intalnim
versuri le :
Cfind Hristos gatà cu cum, Când luda I-a sdrutat,
Merse sub porn in gilding, Sar Evreii,l-au legal;
luda dupä el s'a dus L-au purtat pän' la Pilat
Si Evreii prin aseuns. 5i la casa cea de slat.
Col. CXXX («La grAdina raiului») pare intreagä artificialä :

`) Nu trebue uitat íns, cá i aceia, dela cari s'au auzit colindele, Inca au
fost, partea cea mai mare, copii, asg cg nici ei nu erau in stare, in multe
cazuri, a rosti cuvintele in forma lor adeväratg.

www.dacoromanica.ro
VII

La gradina raiului,
La pomii iedemului
Ce veste s'a menunal?
Si incheierea :
Stelele mai maruntele
$i-acèle plangeau de jele,
Stelele pe jumatate
Se fdeurd 'ntunecate».
In col. CLI («Judecata lui Adam»), pe lângä expresia : «Pe Adam
judecheazd», care cu greu poate fi poporalà, afläm versurile lip-
site de inteles :
Nu te'nduri tu, raiu, de mine,
Cum ma indur eu de tine :
Ca un nue intr'o lumind,
Ca un brad intr'o tulpind!
versuri cari sunt o aducere arninte intunecatä din < Flora Unirii»
de V. Alecsandri :
Ca doi ochi inteo
Ca doi brazi intr'o tulpina.
In col. CLXXXV se foloseste expresia arhaicä «Maria-Vergura»,
reinviatä in biserica românä gr: cat., care cu greu cred ca se aude
in popor. In col. CLXXXVII («Fdclia dalbli») intâlnim versurile :
D'ash joaca de frumos (faclia)
$1 se'ntoarnd de voios
Inteun fesnic luminos!
In col. III B. («Colinda dtanei») afläin expresia : «Prin(ul lin-
pärat» ; In col. XIV («Väsálie») se zice : «Si porni tam vánat» ; In
col, XVI («In grlidina soarelui») :
Cu frine cu ciocotei,
Cu toate podoabe noi.
Col. XXVII ( Lupta voinicului cu leul») se Incepe cu cuvintele :
La floarea acqului,
La umbra gutiliului,
pe când varianta acestei colinde (XXVIII) are Inceputul cu mult
mai firesc :
Pe sub vita vinului,
La umbra gutaiului.

www.dacoromanica.ro
VIII

Nepopularä mi se pare §i expresia «ca-un bun vecin», din


col. XXXI B. («Junelul») :
Ci-am venit, ca-un bun vedn,
"Sd mà lupt, leut, cu tine (v. 44 si 45),
ca §i «drdgulitd» din col. Lill B. («Märie prin grAdinä»):
«Nu md rupe, drägulitìí» (zice ruja cdtre fatä,v. 7), i mai de-
parte (v. 12 i 13):
De nu ti-oiu fi dragulita,
Mi-i arunca pe WWI .
Tot in aceasta colindä din urma (LII1 B.) afläm versul :
Fete mari cu salbe tari.
Expresia :
Dacg-aceste le gAtasi,
Cofa'n mana d'apucasi,
din col. LXVII I B. Mat nu poate fi poporald.
Inchinätura XXI din despArtdmântul «Uräri» pare intreagd mäie-
stria :
Faceti bine si iertati, Cu putinicd intelepciune,
Vorba sA nu ni-o'mputati, Sa ne facem haine bune.
Ca s'avem si noi folos C5 haine-avem cam ponosite,
De Nasterea lui liristos! Nici la domni nu-s prea
Noi umblAm sá distigdm pâne Sacu monolac, etc
De altfel la fiecare piesd se aratà numele colectantuIui §i comuna
de unde este el, afard de piesa 40, unde lipse$te indicarea comunei
in care a fost auzità aceastd colindä.
Ce prive$te transcrierea textelor, d-I Viciu si-a dat silinta sä re-
producd cuvintele a0 cum se- rostesc in popor. De multe ori insd
dânsul va fi stat la indoeald, cum sd reproducä in scris cutare sau
cutare vorbä sau expresiune, care se puted intelege in mai multe
feluri. Astfel am amintit cd in mai multe locuri cuvintele «cest domn
bun» puted sä fie foarte u$or «cest d'om bun» ; tot astfel d. e. In
col. LIV («Zor de zor», sau, mai blue zis : «Zori de zori») cuvintele :
Da-Le'-dânsu-incd-i cu ei,
Da-Le' dänsu-i
in care d-1 Viciu crede cA Le=Ler, se pot rosti §i scrie foarte bine
§i, poate, cu mai mult cuvânt :
D'ale dânsu'nc4-i cu ei,
D'ale dânsu-i imbräcat...

www.dacoromanica.ro
TX

Cat pentru transcrierea versurilor, observ ca in multe locuri emi-


stihele, cari rimeaza intre sine, sunt transcrise In acela$ vers, pe
cand in col. CLXXVIII («Ce soare rasare mai de dimineata ?») ver-
surile ar fi trebuit daspartite Iii emistihe de eke O silabe.
Cu privire la gruparea pieselor (colindelor) trebue sa observ ca
adunandu-se foarte multe variante ale aceleias colinde, acestea nu
s'au grupat totdeauna la un loc, ci multe din ele sunt imprästiate.
Astfel d. e. col XCVII («Dumnezeu cu oile») seamand foarte mult
cu coh LXX («O chilie de tamale») si prin urmare trebuiau grupate
la un loc ; tot astfel trebuiau grupate la un loc piesele : CLIV («Joaca
Petru»), CLV («Petru In raiu»), CLVI («Petru In raiu») variantd,
CLX («Sub poalele ceriului») si CLXII («Taica Petrului»), fiind
toate de ;celas cuprins ; de altd parte, piesa CLXI («La rnijlocul
ceriului») trebuia asezata Iângd colindele CLVII, CLVIII, CLIX,
tratand toate aceeas materie. Dintre cele sojale : col. XLII ( <loan,
bun barbat ) e aproape identica cu XXV («Colinda lui Ion») ;
col. XLVI («Pe sub meri si pe sub peri))) e aproape aceeas cu XLV
(«Meri si peri»); col. LXXIII («Sora Solomie») seamana cu XXXIV
(«Sus la Täriglat») §i cu XXXVI («Sor' si frate») ; col LXXXV
(«Umblani colindand») seamäna cu LXXVI II («Gazda nu-i acasii») ;
piesele CVII («Sus la munte»), C1X («Trei pacurdrasi >) i CX ( <Trei
pacurarei») sunt variantele aceleias colinde si prin urrnare nu tre-
buiau intrerupte prin col. CVII («Albu-i dealul ) , col CXV B. si
CXVI B. (< Bradul $i teiul») trebuiau grupate langä CXC A., fiind,
cu deosebire aceste din urma, aproape identice.
De asemenea piesele XXVIII («Scoll, tu fiicä) i XCVI (< Pe sub
deal de pomisori») s'au introdus din greseala intre colindele reli-
gioase, pe când piesele XVIII B. («In deal de Rusalirn») si XIX B.
(«O find mandril»), introduse intre cele sociale, sunt de cuprins
religios.
In «Introducere cum am amintit la inceput d-1 Viciu da un
studiu intreg asupra colindelor ; multe ionsa din afirmarile sale, ca
d. e. cele relative la numele si originea colindelor, la refrenuri si
invocatiuni, la reminiscentele antice, cuprinse In collude, pot sà fie
controversate.
In «Glosar» nu s'au introdus toate cuvintele si expresiunile ne-
cunoscute sau rar intrebuintate In celelalte tinuturi locuite de Ro-
mani (ca d. e. câliliii, col. 57 ; ferie, ibidem ; iconar, col. 61 ; po
voras, col. 100 ; galileu, col.%126 (reminiscenta bisericeasca); boj

www.dacoromanica.ro
col. 153 ; arghisit, dto ; pdsturei, col. 168 ; brud, brudar, col. 174 ;
tird, col. 10 B. («Cujma savä toatà tied») ; ciocotei, col. 16 B. ;
cipcea, col. 26 B. (v. 6 : «SAri ici, särl cipcea»); bulzu dto (v. 25 :

4Bulzu mdrii ne-o 'mbulzit) ; sulbuc, ibidem (v. «Pe un sulbuc


29 :

mare de peste»); dihorit, col. 48 B. ; meinund, col. 59 B. ; iiori


col. 63 B. ; storcut, col. 79 B. ; dornnutut pe$telui, col. 82 B. ;
Voimii vamesd, col. 83 B. ; abei (urAri XIII) ; de altd parte, câtevä
cuvinte nu par explicate corect, sau sunt gre$it explicate (ca d. e.
addlior, presupus in legAturà cu germ. edel ; streitior, explicat cu :
mai mare, conducAtor, sau mai probabil «care streche», care
strè», pe când cuvântul acesta nu poate fi altcevä, decât o formA
coruptä dela tretior=de trei ani ; zârnei, explicat cu «zinA», pe
când in adevär e o planta).
Pe temeiul celor ardtate mai sus, pärerea subscrisului este ca
colectiunea d-lui Viciu nu se poate publicA in forma in care se aflä
acum, ci trebue inapoiatä autorului, ca s'o modifice in urmAtorul
mod :
1) SA deläture toate piesele a cdror origine literarä e evidentd,
sau cari au fost reproduse din alte colectiuni.
2) SA grupeze din nou diferitele piese, concentrând la un loc va-
riantele relative la aceea$ temd $i deläturând cu to tul pe cele fdra
nici o importantä.
3) SA restitue In forma originalä cuvintele rostite gresit sau stalcite

prin neintelegerea colectantilor.


4) SA omitA cu totul din «lntroducere» studiul asupra colindelor,
mArginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de CrAciun $i a fe-
lului cum se colindii la Românii din Ardeal.
5) SA introducä in glosar toate cuvintele necunoscute sau rar in-
trebuintate, chiar si atunci când n'ar puteä da explicarea lor.
6) SA deldture din glosar explicdrile nesigure sau echivoce, cari
pot face ca valoarea intregului glosar sä fie bänuitä.
FAcându-se aceste indreptdri, colectia d-lui Viciu s'ar puteä prim
in publicatia : Din vieata poporului român.
Bucure0, 25 Maiu v. 1912.

www.dacoromanica.ro
xf

SEDINTA DELA 27 MAIU 1913.

Presedinta d lui I. Caragiani.

Se ceteste urmätorul raport al d-lui A. Beirseanu asupra culegerii


de Colinde, trimisä spre publicare de d-1 Al. Viciu i inapoiatd dupd
revizuirea fäcutd, in urma ardtdrilor d-lui Barseanu. Dupä aceste
ndreptdri, d-1 Barseanu propune publicarea culegerii, cdreia sí i se
facd indreptdrile arätate :
«D-1 Alexiu Viciu, profesor pensionar In Blaj, prezentd din
nou, revazutä conform propunerilor subscrisului din raportul din
25 Maiu v. 1912, colectiunea sa de Colinde, facutd cu ajutorul
fo$tilor säi elevi.
«Dansul a tinut seamä In deobste de ob-servarile cuprinse in acest
raport, ornitând din «Introducere» studiul ski despre Colinde $i
marginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de Cräciun ale Ro-
mânilor ardeleni, deläturând colindele de origine literarä prea pro-
nuntata si cele doud-trei reproduse din alte colectiuni, grupând la
olaltd variantele acelora$i teme, restituind in forma originaldunde
s'a putut cuvintele rostite gresit sau stâlcite prin neintelegerea
colectantilor, 5i In fine completând glosarul dela sfarsitul colectiunii
cu tin nurnär insemnat de cuvinte neintroduse In prima redactiune
deldturând dintrinsul mai multe explicdri nesigure sau prea in-
dräznete.
«In modul acesta extensiunea lucrdrii s'a redus in catvä, rämâ-
nand in despArtämântul A (Colinde religioase) 155 piese, In loc de
191, eke fusese mai inainte, iard in despärtämântul B (Colinde so-
ciale) 112, in loc de 121. In partea a treia (Uräri) a rämas acela$
numär de 39 piese.
«Cu toate aceste ameliordri, totu$ au mai scäpat din vedere
unele indreptári, pe cari le cred neapärat de lipsä, ca d. e. delatu-
rarea colindei religioase XXI («Vestea minunatä»), de origine evi-
dent literard $i de altfel prea cunoscutä, ca sd mai cuprindd loc $i
in aceastd culegere ; gruparea la un loc a pieselor CII, CIV si CV
din despärtämântul B, cari sunt variant* aceleia$ piese, despärtite
una de alta prin colinda CIII («Pe sub deal de pomi5ori»), care,
de$1 cu subiect tot din vieata pästorilor, se depärteazd mai mult de
celelalte, $i introducerea in glosar a tuturor cuvintelor arhaice $i
provincialismelor, cum sunt d. e. cuvintele : povora, bälut (LXXII),

www.dacoromanica.ro
XII

botezeitniint. (XC), arghisit (CX), ferica (LXXXV B.), etc., cari lipsesc
si acuma.
cAceste indreptäri insä se pot face cu usurintä la ultima revidare
a manuscrisului sau chiar si in cursul tipäririi.
«Fäcändu-se si aceste indreptdri, sunt de pärere ca lucrarea d-lui
Al. Viciu sä se publice in colectia : Din vieata poporulai roinân.»
Propunerea d-lui Barseanu se aprobä.

www.dacoromanica.ro
PRECUVANTA RE

Literatura poporanä am lindrägit-o la vatra pärinteascä. Acolo am


Invätat, ca prune, colinde, povesti si gâcituri. Ca bäiat de scoalä
mai de multe ori am copiat pentru fratii miei : «Coläcgritul» (1) fra-
telui Benedict, apoi doine si hore, cari au ajuns In bune mâni la
profesorii mei de liceu In Blaj. In cursul carierei mele de profesor
la numitul liceu am intrat constiu In arhiva cea bogatä a neamului
nostru $i am iesit cu un tezaur de creatiuni ale Muzei poporane.
Am convins pe elevii mei despre Insemnätatea productelor geniului
poporan i despre datorinta ce o avem ca sä le adunäm, sä le stu-
diem $i ash sä le transmitem posteritätii. Si elevii m'au priceput.
Onoare lor ! Ca albine särguincioase s'au slobozit In câmpul In-
-florit al literaturii populare. Dela Tulghe$ pänä la Brad $i din Ma-
ramuräs pänä la Olt, de pretutindeni au adunat $i Insemnat con-
$tiinciosi tot felul de literaturd poporand : basme, traditiuni, istorisiri,
legende, anecdote, gâcituri, fränturi de limbA ; doine, hore, colinde,
datini si credinte, Insemnäri despre portul $i tot ce priveste vieata
poporului român. Unele din acestea le-am publicat In foi. Dar ocu-
pandu-triä de colinde am constatat cä aceste ramäsite sfinte se pierd
pe incetul. Si 'And acum am pierdut multe dinteinsele. Colindele
beep a se uitä. Cultura modernä $i imprejurArile sociale schimbate
le amenintä cu päräsire. Cel ce s'a ocupat cu colindele va fi experiat
c'd trebue sa ceteascä multe variante ale aceleia$ colinde, ca sä poatà
aflà una mai completä $i mai aproape de textul original. De fapt :
unele colinde sunt un amestec din 3-4 felurite, sau si In cazul cel
mai bun, din 2-3 de acela$ fel. Temele nu sunt multe, dar mult
variate sunt colindele de aceea$ temä.
Multimea variantelor necomplete Ingreuiaza selectiunea, mai ales
când colinddtorul neintelegänd cuvintele vechi le poceste si reci-

(1) A apgrut acurn i a Ill-a editie a Tribunei, la Krafft in Sibiiu.


Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
2

teaza vorbe fára rost, ca d. e. anglicei (1)=-anglica, scorobèle=cord-


bioare; dalior=aurel(?) dujdnel, du,salnic, 1. d. du$inic, arh. uri-
gaiu (cocos,) 1. d. gaiu, hare, harca=arc, lebenjoard le-
beda, tedrior 1. d. stretior, pätrior, 1. d. paltior $. a. m.
Acest proces nefavorabil mi-a fost un indemn si ma ocup intaiu
de colinde si sä public acele ce pin'acum sunt inedite, ca ash sá
le pästram posteritatii.
Alt motiv pentru publicarea colindelor mi-a fost faptul ca in
unele pärti ale terii administratiunea le opreste in parte (turca), sau
de tot, ori le margineste in timp. Astfel se restrange uzul lor $i
se altereazd obiceiul cu privire la timp. Azi In putine locuri, ori
nicaieri, nu se mai colincla la Anul-Nou, cu alât mai putin la Bo-
boteazd, ori la Pasti. Colindatul cu turca a devenit obiceiu rar,
vasilca, plugusoru1 cu buhaiul e $i mai rar ; sorcova $i pitäräii
(bizarali) sunt locale, iar vifleimul, ca reprezentatie, s'a dat uitarii
$i au rämas numai colindele cu vifleimul, de care abii ne stiu spune
batranii cum era.
Obiceiul de a arunca copiilor poame pe horn (2), de acum nu se
mai poate practica, va ie$1 din uz, deodatä cu cuptoarele vechi t
ränesti, cu hoarne (covri) largi, cari raspund In tinclä sub «ursoaie»..
In locul acestor fel de cuptoare se introduc sobe de fier, $. a. $i
hoarne cilindre, inane peste coperi$. Cultura moderna, Imprejurarile
sociale schimbate, contactul mai intim cu alte popoare, cauzeaz1
pärisirea vechilor obiceiuri. Azi nu se mai varsä nuci, alune, mere,
prune pe horn, ca sä se bucure copiii la Craciun si la Anul-Nou,
ci se introduce, mai ales la orase, obiceiul german «Pomul de Cra-
ciun», tot rest din cultul soarelui, dar care nu-i obiceiu românesc.
Cu toate acestea cucereste teren.
Aà asistam la ingroparea obiceiurilor noastre sträbune.
In fata acestor fapte mi-am simtit datorinta de a salva ce se
poate.
%/kind ca. Onora Ea Acadernie Romana dela Inceput a incurajat
ajutat publicarea literaturii poporane si a tot ce priveste vieata
poporului roman, am indräznit i eu cu rugarea ca sa-mi tipareasca
In editura sa acest manunchiu de colinde, räminand ca in viitor
rind pe rind, sa public o Intreaga literatura populara dimpreunal

(1) Nume de floare. Se folose$te §i in aceastä formg.


(2) Ce existà §i in Sicilia.

www.dacoromanica.ro
3

cu descrierea portului românesc de dincoace. Aduc cälduroase mul-


tumiri Ilustrei Academii Române, cä m'a sprijinit in propusul meu.
Astfel am putut da poporului roman «ale sale dintru ale sale», ca
sä-si vaza inteinsele tot sufletul säti ; iar invätatii neamurilor in aceastä
modestä culegere de datini si credit* sä aibd cu un criteriu mai
mult despre originea noasträ romanä, cum pe dreptul dorià
Sasul Schmidt, ca adecä : originea noastrd romanä sä räsarä din ro-
manitatea sdrbätorilor, datinelor si credintelor poporane, (in scrierea :
das Jailr und seine Tage in Meinung und Brauch der Rumänen
Siebenbiirgens, Hermannstadt 1866).
Cat voiu fi contribuit la ajungerea scopului acestuia, va judech
critica nepärtinitoare.
Blaj,ln Faur 1912. ALEXIU VICIU.

www.dacoromanica.ro
DATINE $1 CREDINTE POPORANE.

A. CrAciunul.
_ Introducerea särbätorii dela Apuseni. Numele sirlAtorii. a) CrAciunul filo-
logilor, b) CrAciunul dup'd colinde si legenda poporalà.

In forma de azi, deosebit de alte sdrbdtori si In ziva de 25 Decemvrie,


a inceput a se särbh Cracinul la noi, in biserica orientala, numai
in secolul IV. Pan'atunci in Orient se obisnuià a se särbh Na#e-
rea Domnului deodatä cu Areitarea I (Epifania) la lordan. Uzul bi-
sericii apusene erä intemeiat in natura lucrului, cä dela 25 Martie
(Buna vestire) pând la 25 Decemvrie sunt chiar nouä luni ; de aceea
l-au primit si in Orient. Astfel särbätoarea Cräciunului vesel la 25
Decemvrie este introdusä in intreagd biserica crestind acum de 16
secoli.
De mult ce serbAm Craciunul, nu mai $tim insemnare a cuvântului,
cum multi nu mai inteleg astázi numele särbátorilor vechi ca Sei-
veisiere (1), Sângiorz (2), Seinzlene (3), Sânicoarei (4) $. a.
Särbätoarea Nasterii Domnului tot Creiciunu o numesc si frati.
Macedo-Români. Acestia ii mai zic $i Carciun, cum obisnuesc Megleno-
Românii ; Românii istrieni ii zic Bojichiu.
a) Filologi sträini si de ai no$tri au cercat sä stabileascd originea
etimologica a cuvântului Craciun. Dar pärerile invätatilor sunt
divergente $i chestiunea a rämas Inca nerezolvitä. Atât de grea este
explicarea stiintificA a cuvântului, incât ne aducem aminte de zisa
Stu-lui Augustin : Origines vocum sicut sotnniorum inter pretatio,
asä sunt de nesigure originele cuvintilor, ca eZplicarea visurilor.

(1) Sf. Vasile (la Anul nou).


(2) Sf. Gheorghe.
(3) Sf. Joan.
(4) Sf. Nicolae.

www.dacoromanica.ro
6

Cel putin in cazul concret explicarea este foarte dificilä. Quot capita !
Dar &A vedem etimologiile pe rand.
1. Parerea invätatului slavist Miklosich (1) este ca numele Cräciun
se derivä din vechiul slay Krigun. Eruditul filolog nu urmäreste
insä mai departe originea cuvântului : de unde $i cum vine vorba aceea
In vechea slavä ? Oare nu Slavii au imprumutat-o dela Romani (Cfr.
Jagiö, Arch. /fir slay. Philolog. II, 610). Nu se poate oare ca Slavii
$i Bulgarii, cari traiau amestecati cu Românii In Dacia Aureliana,
sa fie primit deodatä cu crestinismul roman $i numirea sarbätorii ?
Daca s'ar puteä dovedl aceastä ipoteza, atunci cuvântul românesc
s'ar fi schimbat la Bulgari in Krae.un, la Rusi In Kerauni i Koraunti
(Cfr. $i maghiar. Karácson; slov. Kraònn; mic. slay. Keraunii. Astfel
avem numele särbatorii comun cu Slavii, cum avem $i obiceiul
colindatului i nurnele colindá, care in vechea slavä suna : Ko-
leda; in mic. dial. rus. Kolida, Koljado, Kolenda (sarb). La
Neogreci Kolanton (pron. Kolandon) inseamnä : covrigei, covrigi,
colácei, ce se dau copiilor cari umblä la colindat din poartä
poarta strigänd : «Christos s'a näscut !» Tot la Neogreci : ta Kólianta
=ajunul Craciunului, $i : ta Kálanta (pron. Kalanda ) = cantec de
felicitare in seara de Anul nou ; de aici verbul Kalantizo=lego ta
Kálanta= colincl (2).
2. Bazati pe aceste date faptice autorii Glosariului edat de Aca-
demia românä, raposatii Laurian-Maxim au crezut cá originea cu-
vântului Cräciun, ca si a colindei, este de a se cautä in limba ro-
mâna. Ei au propus etimologia : Craciun din Carnatione, (in)-car-
natione din incarnatio, Intruparea Cuvântului. Dar In$i$i au recu-
noscut imposibilitatea deductiunii fonetice. De aceea hazardará altd
etimologie, (nu mai fericita) din vorba presupusä : Crescitione=
timpul in care incep a creste zilele, insemnând paralel $i cresterea
cuvântului intrupat. Autorii acestei etimologii Insisi vad ea deduc-
tiunea este cea mai grea de justificat prin regulele foneticei române.
Ei insa totus incearca prin mijlocirea analogiei. Noi nu o mai re-
producem, fiind de tot neadmisibild.
3. Marele nostru filolog Hasieu, In Etimolog. Magn. Romaniae
I, deduce vorba chestionata (Craciun) din latín. Crastinum; iar pro-

(I) In opul: Die slav. Elect. im Rum. 26.


(2) Dupä Miklosich, Die christliche Terminologie der s!awischen Sprache.

www.dacoromanica.ro
7

fesorul Aron Densu$ianu (in Istor. limbii si literaturii rom. ed. II,
pag. 111.) sustineä etimologia CrAciun < creationem.
Filologii noOri moierni lapädä aceste etimologii dimpreung cu
a lui Schuhard, care statorise rädäcina : Christi jejunium, (1) ca de tot
neadmisibilä. Ei cred cä. cea mai aproape de adevär este etimolo-
gia desvoltatä de Pericle Papahagi (2), anume Cräciun <caldtionem,
-dela calatio = chemarea poporului roman prin preut la 1-a zi a
htnii, ca sä-i vesteascd sgrbgtorile ce cad in acea lung, special in
Ianuarie, cam când se serbg la inceputul erei creOine §i Cräciunul.
Cu aceastä pgrere se unqte i profesorul Sextil PuFariu (3).
4. EWä cu aceste etimologizgri savante sunt cari sustin cg cea
mai adeväratä deductiune etimologicg a cuvântului Creiciun este
din bulgärescul Kra'eund, atat din punctul de vedere semantic cat
si din cel fonetic ; iar etimologia numelui bulggresc, dejä citat,
.este din verbul bulgäresc : Kra6i sii= a face pa§i, a merge ; deci
vorba l(rOunii corgspunde latinescului adventus, venirea, sosirea
(Domnului).
Dar sd vedem ce ne spun colindele i legenda poporang ?
b) In colindele dela Cráciun sgrbätoarea se personificä. Traditia
colindelor ne prezentä Cräciunul ca pe tin boier mare, boier bdtrlin,
domnul bun, care mänâncd cu Duatnezeu cu sfintii la masä. El e
Mo,s-Creiciun.

Bunä seara, Mos Cráciun,


Dà-mi sälas dupà cuptor

se roagg. Preacurata fecioard ; dar Crilciun nu-i prea milos, o refuzä


o indrumg la ieslea vitelor. In casä n'are loc pentru alti oaspeti,
pentrucg a0eaptä colindgtorii ; jar acetia sunt fetii lui
oaspeti buni, cu clan§ii vine §i Durnnezeu, veseli, buni, colindeitori,
_ospecioii lui Cräciun. Astfel S. Vergurd na0e pe fiul stint in ies-
lele boilor din staulul lui Cräciun, seara in zi de Jot. Aà ne spune
o colindä din Ceanul de. (Câmpie), cä Fecioara Maria :
Tot umblä din casä'n casà,
Si nimeni nu vrea s'o lasä,

(1) Literalblott, VII, 154.


(2) In Convorb. liter. (XXXV1I, 670-2).
(3) Etymol. Worterbuch der rumän. Sprache, nr. 407.

www.dacoromanica.ro
8

Pia .Ioi de ccUrd seard


Inteo poiatA (1) se asezarg,
Acolo, pe fân uscat,
$i-a näscut Mare-Impärat.
Ask spune si traditia poporanä, cum mi-a impärtäsit elevul Laur
Radu din Uifalätt (1. Aiud), dupä spusa Mariei Ciumbrudean, tot
de acolo.
Särbätoarea CrAciunului este personificatá in colinde si nume i s'a
dat dupá al persoanei legendare. Bucatele puse pe maser sunt in-
sus Cráciunul. Inteo urare zic colindätorii :
CA nu intrarä bine'n casA,
$i Crácian erd pe masii
C'un parcel fript lângä el.
Pare indispensabil purcelul, ca sd facd särbätorlle vesele. Ask erä
si'n «Saturnaliile» Romanilor. Cfr. Epigr. lui Martial : «Iste tibi borur
faciet Saturnalia porcus». (VI.X1.).
Pe cum in timpul domniei lui Saturn curgeh lapte si miere, astfel
Creiciunul este deddlorul tuturor buneitei(ilor. Intr'o colindä (din
Ighiu) a§à gräeste Domnul cäträ Sfântul Ion :
MAi loane, SAntioane,
Ian iea-ti tu toiagul 2) tAu
$i te sue sus, mai sus,
Si iea Plana stapilor;
Si te scobori mai In jos,
Si iea roada viilor
Si le adA toate 'ncoace,
SA le dAm la acest domn bun,
C'a§ti-i legea (3) la Crdciun.

B. Obiceiuri de Craciun.
a) Colindele. Intre datinile de Cráciun locul prim il tine mo-
dul cum invatA tinerii colindele, textul si melodia lor.
Patruzeci de zile se pregäteste cre$tinul «cu post si cu rugAciuni,
cu mai multe 'nchinäciuni», ca sá poatä primi cu vrednicie pe oas-
pele ceresc. Tinerimea, ea tot veselä ; ea si in post isi aflä petre-
cerea, dar o petrecere demnä, pioasä : invatä colinde, cu cari sä
(1) =-. Staul, grajd.
(2) =.- BAWL
(3) Obiceiul.

www.dacoromanica.ro
9

Intampine pe Christos pe parnant. In scopul acesta, junii se aduna


seara la o «gazda». Acolo un fecior mai istet, poate si un barbat,
care stie mai bine colindele, reciteaza din memorie textul, «vorbele»
colindelor, cum le-a invätat si el dela altul i acesta iards dela
altul, si cum s'a pästrat aceastä rnostenire, rämasa din mosi si
stramosi. Unul cântä inainte i ceilalti dupd el, 'And' le invatá.
Aceasta scoala de repetitie se tine in fiecare an. Cu cat drag umbla
feciorii la aceastä scoalä ! Ei stiu ea fac aceea ce au facut si pa-
rintii lor : o datorintä de pietate. Au si ei ambitia lor. Le-ar fi «ru-
sine de lume» sä uite colindele, cari le-au auzit in copilarie rasu-
nand sub ferestile caselor si la usi. Ar fi o dovada de släbiciune si
decadentä pentru juni, ca ei sa nu colinde la Craciun, cum au co-
lindat inaintasii lor, «Asa ne-am pomenit si asà-i legea din batrani»,
îi zic ei. Cuin ar fi Craciun färä colinde ? Ar fi pacat. Cel ce le-ar
paräsi, ar fi un Iudd, sau orice alta, numai nu Rumân, crestin ade-
värat. Asa-i convingerea poporului roman, care se leaga mortis de
cultul extern, de ceremonii. Acestea, inaiute de toate, i fdcute dupti
un tipic traditional, «cum ne-am pomenit !»
De multeori merge greu invätdtura, pentrucä textul este asa de
vechiu, cat in unele locuri nu-1 mai inteleg. Atunci zic vorbe ne-
intelese, ca odinioarä Salii lui Marte, când cântau al lor «car-
men saliare». Cuvintele neintelese usor se pocesc intru atâta, cat
nurnai cu greu sau de loc nu se pot recunoaste. De schimbat totus
nu schimbä nimic in text. Chiar prin vechimea lor colindele au um,
aer de sfintenie misterioasa. De aceea orice schimbare in colinde ar
fi identica cu o profanare. Doamne aparä !
Ash invatä junii a colincla. Colindatul junilor urmeazä asa:
Pan la miezul noptii feciorii insotiti de läutari, ori de fluerasi,
petrec la «gazda» lor. Dupa miezul noptii pornesc la colindat sub
conducerea unui viitav, care cere permisiunea gazdelor ca sá colinde
«feciorii satului». Toti le dau voie sá colinde la fereastä, ba unde-s
fete la casa, Ii primesc si in casd, unde cântä colinda, apoi invârt
putin fata la joc. Multumesc, ureazä, si se duc mai departe pe rand.
Inceputul Il fac dela popa, cu a cdrui binecuvântare pleacä la biraul
satului (primarul) si la alti oameni mai de cinste. In comunele mari
feciorii se impart in mai multe cete. Primarul desemneazd pärtile
satului pentru fiecare ceata, ca sa nu se intâmple dezordine. Cetele
de colinclatori se Impart apoi in câte cloud grupe. Astfel cântä al-
ternând, schimbându-se cu rândul, asa cá grupul I iu incepe i cantä

www.dacoromanica.ro
10

o päreche de versuri, ori numai un vers i refrenul (invocatial, iar


grupul al 2-lea continud repetind mai intâiu versul din urmä si mai
adAugänd unni. AO urmeazA pAnä la capät. Strofa ultimä, sau ul-
timele 2 versuri le cântä la olaltä ambe grupele.
Colindele feciorilor sunt religioase in partea cea mai mare. Dar
stiu feciorii i colinde de cele lumesti (balade s. a.) ori sociale (ode,
madrigale s. a.) si le cântd potrivit dupd imprejurdrile gazdei la
care colindd i dupA starea lui social:A. Au colindä anumitä pentru
popa, pentru primarul, vätavul, s. a. m. d. De asemenea au cólinde
potrivite pentru gazda unde este fecior «junisan», «junel», pentru
gazda «cu fatä de mAritat», cu «fecior de insurat, ori cu copil de
botezat». Tot dupA aceste imprejurdri sociale si familiare potriveste
«vornicul» si «multAmita» sau urarea.
Copiii invatä colindele seara pe lângA vatrA din spusa pArintilor,
cum invatà rugAciunile in poala mamei. Colindele copiilor sunt reli-
gioase. Uneori pärintii sau bdtrânii fac haz spunându-le parodia:
Colindità cu coditä,
Leaga baba de portilä,
Si-o bate cu maiu,
Sa-i crepe ranza,
Sa manânce copii brânza..
Ori drept urare :
Dä-mi covrigu, c mi-i frigu,
Da-mi colacu, cà mi-i dragu!
Copiii de coalä, cei mai destepti si cu darul cântarii, invatau
mai nainte vrerne dela dascAlul bätran, ori dela diacul troparul zilei :
«Nasterea ta Christoase»... Acestia colindau in seara de Ajan cu
icoana NaîEerii, unibländ doi cu doi. Pe alocurea se obisnueste
acum.
12) Lüturenii. Este obiceiul feciorilor de a merge latureni,
oaspeti, la joe in satele invecinate. Cu junii de acolo incheie un fel
de hospitium", legAturri de ospitalitate, pe timpul at tin sArbAtorile
CrAciunului vesel. latd procedura junilor din comuna Gledin, cott.
Bistr.-NAsäud (1):
In prima saptAmânä din postul CrAciunului feciorii se impart in
douA grupe, numite ben/ (bere) (2). Fiecare grupA îi cautd un-
(1) Dupä impartäsirile elevului meu Alex. Harsan, la anul 1909.
(2) spun bätrânii c pdnii la 1818 Românii din pdrtili loezilui in apropierea
sarbaltorilor Cráciunului mai la toate casele fierbeau bore din bucate si la pe-
trecerile obisnuite numai de aceea beau. Acum s'a päräsit acea industrie po-
poranä.

www.dacoromanica.ro
11

bdrbat jucdus mare. La casa acestuia se adand aproape in fiecare


seard i invatä a colinda. Semn de adunare se dd cu lucinul (corn
de bou). In acele Intruniri se sfätuesc si hotäräsc, in care sat sd
meargd spre a se tocmi leitureni. In scopul acesta aleg o deputa-
Iiune de 5-6 insi, feciori cari merg in satul care s'a hotärit.
Acolo Crag la gazda feciorilor din acea comunä. Acesta-i prime-
ste si-i omeneste cu de ale mâncdrii ; beuturä îi cumpärd feciorii
pe banii lor. Dupä ce se ospäteazä, fac tocmeata, ca in särbatorile
Cräciunului sd ineargd lätureni" unii la altii. De cumva pe feciorii
din acel sat i-au tocmit altii, îi cautd norocul in altä parte, intr'una
din cele 12 comune invecinate, cäci in celelalte nu au obiceiul acesta.
Dacd s'a fäcut tocmeala de läturenie, feciorii din satul acela invita
fetele si joaca la olaltä in casa gazdei, pind'n zori de zi, când
oaspetii se departd. Dupd câtevd zile läturenii tocmiti intorc vizita :
merg la ceia cu cari s'au tocmit lätureni i acolo asmenea ospA-
teazd si joaca o noapte intreagd .
In seara de Ajunul Criciunului feciorii se aduni la gazdä
aleg tisturile (magh.= oficialii) adecd : 2 vdtafi, 2 colceri si 2 cäprari
(caporali). Vdtafii, dupa gazdd, sunt conducdtorii feciorilor ; colcerii
veghiazd peste beutura de lipsd in titnpul ospätului ; cä'prarii poartii
grijä de colaci.
Dupd ce si-au ales tisturile", amândoud berile" (insotirile feciorilor)
merg mai intâiu la primarul satului. Aceasta, cu comitetul comunal,
Ie imparte casele la cari au sd umble la colindat grupele de colin-
clätori. Nu este iertat a-si colindà casete unlit attuia. Colindatul
Il incep amândoua insotirile dela casa primarului, de acolo merg la
preutul. Apoi se despart berile" si merg pe la casele desemnate
de primdrie. Dela fiecare casil capdtd câte un colac mare, care nu-i
iertat a I lua in posesiune, pana nu-1 alduesc (ureaza multumita
colacului" v. la urdri). Dacd nu gatil cu colindatul ptind in zori de
zi, continua' in ziva de CrAciun dupd. inserat. Du pd ce au terminat,
merg la gazda, unde-i asteapta fetele si läutarii, si joacd cu totii
rand târziu.
A douazi de Craciun toti feciorii din bere", imbracati särbato-
reste, se adund Inca inainte de amiazdzi la casa gazdei. Acesta impre-
una cu tisturile" purtând pe umeri in baltage" câte un colac mare,
intre chiuituri vesele si intre cântdrile läutarilor pleacd la satul
prietenilor cu cari fäcurä tocmeala in post. Când sunt aproape de
acea comund, dau semnalul cu bucinul. Prietenii li ies intru intam-

www.dacoromanica.ro
12

pinare cu muzicanti i cu beuturd. Unde se 'ntAlnesc, se oaspdtd


mai intAiu bine, apoi pleacd mai departe. Ajunsi in sat, merg la
gazda. Aici mai Int Ain gazda feciorilor sositi, apoi tisturile îi predau
colacii cari i-au adus in bAltage punând in ei câte 10 1:5 taleri
de argint pentru colegii lor. La predarea colacilor tisturile fac
cunostinta unii cu altii. Se prezentd unul altuia cu cuvintele : unde
se af la sotul mieu veitavul (1)colcerul, cdprarul, sd se faca cu vole
buret la Mind cinste; cinstea-i micä, putinticd, ti-a marl Dum-
nezea norocul. Prin aceastd formuld se intdre$te legätura fdcutd
intre ei. Predarea colacilor si a banilor de argint este un fel de
cautiune depusd in mâna colegilor si la intoarcere acasd o prirnesc
inapoi dela colegi.
Dupd implinirea acestor formalitAti se incepe ospätul vesel. Dupd
ospdt ies afard In liber §i incep jocul, care tine pând seara. Atunci
oaspetii se impart in doud pärti $i merg la vAtavii berii din acel
sat. Aici se oaspdtd vdtavii pe cheltueala lor (a vätavilor) $i con-
tinua' jocul toatd noaptea.
A treia zi incep jocul de dimineatd, indatd dupd prânz (dejun).
De ale mâncdrii se ingrijesc feciorii din insofire, iar cortel (sAlas)
peste noapte au oaspetii la prietinii lor.
A patra zi dupd prânz mai joacd vreo cloud ore, apoi oaspefii
ldtureni se intorc acasd, insofiti de prietenii lor intre chiuituri ve-
sele $i cu multd voie bunà. Fiecare «läturean» isi mai alege i ceite-o
fatei, care asemenea Il insote$te 'And' la un anumit loc.
Toatd petrecerea i ceremonia ospetiei lAturenilor se repetd, cAnd
vin «pe ospät» prietenii unde au fost lAtureni. Si ace$tia vin dejà
a 4-a zi. Se oaspritä pAnd la a 6-a zi, atunci se intorc la vetrele
pdrintesti i cu aceste s'a terminat ldturenia.
In satele unde sunt cloud beri, se intocmesc a$à cà una merge
ca Idtureni in comuna anumitä, iar una rdmâne acasä, ca in continuu
sä fie joc in sat $i sd find neintrerupt din ziva a cloud pând intea
$asea.
Spesele ospetelor cu läturenii se repartizeazd pe feciorii insotirii
din bere, Insà asà cà vdtavii si ceilalti oficiali plätesc cevà mai mult.
In ziva de Anul-Nou, dupd ie$irea din bisericd, feciorii se adund
din nou la gazdd, unde-si platesc cota repartizatd. Dacd le-au mai

(1) Par'cä auzim formula romana: Ubi tu Gajus".

www.dacoromanica.ro
13

rämas din colacii adunati cu colindatul in Ajun, aceia ii impärtesc


in schimbul speselor.
Dupa acestea to-4 feciorii insotiti de läutari se duc la primarul
satului, ca sä-i dea Inapoi colacul ce I-au primit dela dânsul (1). Se
reintorc apoi la casa gazdei, unde joacä pink' seara. Astfel cu ziva
de Anul-nou s'au terminat si petrecerile obisnuite in särbItori.
In aceste datini inteligentii rornâni din pärtile locului väd evolu-
tiunea petrecerilor romane cu joc, la cari au luat parte si Sabinii
cu fetele lor. La toatä intâmplarea ospetele dela Cräciun, cari sunt
in uzul general la Romani, sunt o evoluare a Saturnalelor. (Daspre
acestea vezi At. M. Márienescu in «Familia», 1874, pag. 475).
Petrecerile aici descrise aiurea se fac fdrä látureni, insotirea fe-
ciorilor are numirea de bute, la care contribue dejà de toamna o
anumità cantitate de must. Dupä ce au pierit viile si unde n'au fost
si nu sunt vii contribuesc feciorii i curnpärä vin, vinars, si petre-
cerea urmeazd cu joc câte 4 zile.
Când invitä feciorii fetele la joc, invitarea o fac dupg anumite
formule, si anume pe la Cugir doi feciori chemätori cu plo,ste pline
de vin zic asä: lntâiu cuvdntul lui Dumnezeu! A doua: se roaga
feciorii satulai, oaspetli sa faceti blue sa lasati, ca
am auzit ca aveti o fata frumoasa, la o petrecanie frumoasa, sä
vei placa ci dumneavoastra! Fete le toate duc cinste câte un colac
frumos impodobit cu mere, aluate s. a., care de aceea se nu-
meste mar.
Observ cà a merge latureni la joc in satul vecin este obiceiu in
multe pärti ale terii, chiar si in cursul anului Dumineca si in sir-
bätori, fie vara, fie In alt anotimp. Feciorii unguri de pe Târnava
mica incä au obiceiul de a merge lätureni la joc in comuna in-
vecinatd.
In satele unde junii se Insotesc la bere, bäietii feciorasi isi
petrec aproape la fel cu junii, dar sub supraveghierea pärintilor.
Si ei se constituesc in ben i îi aleg oficiali, ca i junii, dar nu
merg látureni, ci joacä turca (2). Despre turcl i jocul ei au scris :
G. Dem. Teoclorescu, «IncercAri critice asupra unor credinte, datine
si moravuri ale poporului român», Bucuresti 1874, pag. 24-28 ;

(1) Colacul prima dela pop» hied II inapoiazá, in ziva de CrAciun, când un
vätav il duce la bisericä, infigând in el 40 fileri.
(2) In jurul Albei-luliei, pe Secas s. a. se zice urc, iar prin t. Hateg cerb.

www.dacoromanica.ro
14

Mangiuca S., op. cit. pag. 39-40 ; Tibolt Schmidt, In «Transil-


vania», an. XLII, No. II, pag. 135-146, cu ilustratiuni. Adaug obi-
ceiul din Cugir, cä in ziva de Anul nou turcasii umbla cu turca
prin sat intreband in glumä, cine s'ar afla s'o ierneze, i flindca nit
se afla nime, o puscd In mijlocul drumului. 0 pun apoi pe,o scarä
o Varese In casa, unde-o desfac si o strica (Comunic, d-1 Nicolae
Muntean, st.).
Observare :
E credinta poporanä, ca pe acela care :pace's turca, 11 pdreiseste-
ingerul pdzitor sase sdptdindni, §i In vremea aceea feciorul acela e
In stäpânirea diavolului. De aceea nu se prea imbie jucatori.
c) Petrecerea copiilor. In dimineata Ajunului (24 Dec.) copiii, de
6-10 ani, se scoald des de dimineatä, ieau sträitile (traistile) mari
in spate si umblä de-a lungul stradelor strigand in gura mare la
portile crestinilor : ! Dela fiecare casä iese cineva si le da
eke un coläcel (Gledin i jur).
In Muntii apuseni (Abrud, Bistra, Câmpeni, Sohodol, Boita) si
prin tara Hategului in dimineata Ajunului umbra' copiii cu pitdra
(pron. ptyitdra). Ei îi fac niste 'bate ghiläite (in rândeà) pe cari le
numesc colinde. Bâtele sunt pline de aschii albe din rand& Pleaca
in cete de câte 15, 20, 30 insi. Când intra In casa, zic : «Bun aju-
nul lui Cräciun» ! Când ies : «Noi iesim, D-zeu intra» ! (Bistra, Câm-
peni); prin Sohodol, cand vin la usa, zic : al-ne-veti a pitard?
Când ies : «Noi Copiii capätä banuti i coläcei (Aur. Gligor,
din Bistra, student). Prin Boita umbla pitäraii din casä in casä. Cancl
infra in curte, striga : «Buna dimineata lui Craciun ! mniata,
lui Crdciun.
Dati-mi i mie un bot (colAcel),
Sä fie vaca cu vitel,
Purceaua cu purcel
Si cäteaua cu cätei !

La Hateg pitarärii (pizärhii) copii, femei, bärbati, cand infra in


curte striga : gAici, aici !...» Dupa primirea darurilor : «rod in grâu,
rod in grail ! !» Const. Muntean, st. Cu «Sorcova» umblä pe la
Zernesti si Brasov. Influentä din Romania.
De nu capäta daruri, striga :
Bureti pe päreti,
Tot nevoi sä-aveti ;

www.dacoromanica.ro
15

Bureti pe päreti,
Bipi (1) in cotet
Obiceiul pitärdilor, in aldturare cu Saturnalele Romanilor, le-a Its-
cris d-1 At. M. Mdrienescu in «Familia», 1874.
La tail (Campie, Murà, Tarnave) nu umbld copiii cu «pitdra»,
numai se adund dimineata in ajunul CrAciunului inteun deal din
capul satului. De acolo pleacä toti la olaltd vestind Nasterea Domnu-
lui. Oamenii Ii asteaptä pe la porti, dându-le câte un coldcel. (Lupu,
langd Blaj). Aceasta-i petrecerea copiilor. Bärba(ii i bàíránii incä-si
au petrecerea lor : Incepând din ziva de Crdciun, pan' la Anul-Nou, la
fiecare casd se pregätesc mancdrile cele mai alese. Bärbatii, ori-cand
le place, invitä la casa lor ope ospät», adecä la ospätat. Invitärile
se fac mai ales când ies din biserick sau când stau in jurul jocu-
lui. Nasul Ii invità finii, pdrintii pe fii, verii unii pe altii. (Gledin).
d) Petrecetea'bätrdnilor.-- In ziva a II-a de CrAciun pornesc doi
bätriini din comitet (reprezentanta) si umblä pe la toed casa. Dela
fiecare gazdä capät'd colac si carne de porc (muschi). Toate daru-
rile adunate la un loc le \rand si banii ii varsd In lada (cassa) bise-
ricii. Seara fac o cind comund din colacii cäpdtati si din carnea de
porc ce au rezervat. Adund comitetul si se oaspdtä. Asa se .nce-
peau si Saturnalele cu cinä comund, datd in fata templului lui Sa-
turnus. In legdturd cu acest obiceiu de a .se ospdtà, inseam cä si
Sdcuii serbeazd tot cu mese intinse í mancdri trei zile, incepind
din seara Ajunului. &Irbil din Timi îi cautä câte un oaspe bar-
bat, care douä zile sd petreacd la ei mancand si band cat poate.
A treia zi II duc acasä, insotindu-1 cu muzicä si cu multd veselie
(Hegyi Ödön in Tolnai Vildglapja, 1911, No. 52, pag, 3229).
e) Butucul Cräciunului. Colindatul tine toatd noaptea :
C5 ne vin colindätori
De cu searä pinä'n zori,
zice colinda. Dupä miazd-noapte umblä feciori a colindà. Astfel oa-
menii adulti nici nu se mai culcd, ci pun de cu sea ra un butuc mare
pe foc (unde mai sunt cuptoare vechi). Langd acele stau povestind
ascultand colindele. Bdtrânii se ingrijesc ca in seara de CrAciun
A' nu se gate /anal din lesiea vitelor, nici sd nu se stingd focul
in \rated. Obiceiul de a arde butucul Cräciunului se afld doard si

(1( Bipiu = pore gras, &eh' grasä.

www.dacoromanica.ro
16

la Francezi sub numirea caiendeau, chalendal, cum citeaza Man-


giuca dupa Grimm (Deutsch. Mytholog. Berlin 1875, I. 521-2.)
Dintre popoarele din patrie 11 aflam la Sarbil din Bácska, cari ard
butucul (budnjak) in timpul cinii si a pranzului in trei zile dupä
olalta. A treia zi apoi copilul cel mai tanar din familie Il tranteste
de ustior. Cate scantei sar din ram4sita de butuc, atatia pui vor
scoate galitele in anul viitor (Flegyi Ödön, 1. cit.)
f) Alte obiceiuri. Paie pe jos, pe fata casii, astern oamenii in multe
locuri in partite ardelene, cat si in Ungaria (Toracul M.) intru a-
mintirea c Isus Christos s'a nascut pe paie in ieslea vitelOr. Da-
tina aceasta o afläm si la poporul maghiar (Hegyi Ödön, 1. cit. m.
s. pag. 3227).
Colindatul, sau mai bine uratul cu plugusorul si cu buhaiul este
in uz si prin Ardeal, d. e. pe Campie, in Chiciud (1), si Cott. Albei
inf. (2). Urdrile de aici lush' raman cu mult inapoia celor culese din
Romania de prof. Pasculescu si publicate de Acad. Rom. Bucuresti
1910, pag. 19-36. Vasilca pe la noi nu-i in uz. Descrierea plu-
gusorului i buhaiului, Qum si a Vasilcai a se vedea in «Incercari
critice» de G. Dem. Teodrescu i in «Sarbatorile poporului cu obi-
credintele etc. de C. Ra."dulescu-Codin si D. Mihalache, edit.
Academ. Rom. Bucuresti 1909, pag. 13-14. Aceste obiceiuri se ra-
porta la vieata agricolá. Prin ele se ureaza roadä in campuri i rre
aduc aminte de carmen fratrum arvaliunz.
Pe alocurea, sub Muntii apuseni, este obiceiul de a colindà si In
seara de «Boboteazä». Ceremonia se face ocolind grädinile cu mult
svon de clopotele, cu strigate si vuiete. Pomii se leagä cu legaturi
de paie. Acest obiceiu îi are fundamentul in Opalia.
Datina romand descrisä in notita descoperita de Du-Fresne
de a umbla mascati la casele oamenilor in noaptea de Anul Nou,
expresiunea in obiceiul ce existä pe alocurea (Tarnävi,
Aries (Luna), Mures, d. e. in Tampalaza, 1. Aiud) i in ziva de azi :
In Luna (Ariq) a 4-a zi de Craciun se triascheaza feciorii si umbla
prin sat facand haz si veselie (comunic. Nic. Hada, stud.).
In Teimpelhaza un fecior se deghizeazä in haine femeiesti, altul
in costum de Jidan, cu ochelari, cu barbd mare de fuior, al treilea
ramane in portul obisnuit In sat, dar poartá pe umär o biltd, de care

(1) Dupa impgrtäsírile lui P. Suciu, student.


(2) Az also fehér v. megye román népe, 239.

www.dacoromanica.ro
17

atiirnd o legdturd de cenu,sd. Insoliti de läutari i de multd lume


merg dela poartä la poartd, unde joacd §i strigd chiuituri vesele,
satirice, ca d. e. ;
Du-te 'n casA, tu rAnjitä,
CA ti-i vatra deslipitä.
Du-fe si ii-o lipeste,
5i apoi hai de te rAnjeste! (t)
In veselia generald nimeni nu se vatämä prin astfel de glume
licenfioase.

Bucuria slugilor.
In timpul Saturnalelor la Romani incetà deosebirea de clase. S clavi
iqi5i se bucurau de libertate (utere libertate decembris, Horat.),
stApânii le serviau la masd. Amintiri simbolice de etatea de aur dine
timpul domniei lui Saturn. Urmä de acest obiceiu afldm in colindele
dela Cräciun :
In col. cu Vifleimul la inceput, este un indemn la bucurie §i ye=
selie generald, cd zice :
Acum voi, ortacilor,
Voi diecii bunilor,
CAntati, läudati si vA bucuraV!
Cu gazdele dimpreund
Sd ne facem voia bund,
CA ni s'a näscut Hristos....
DO cu totii, de-orn cAntA (=sä cantäm),
Doar gazda colac ne-a da....
Slaga §i cu .slujnica
Ei acum s'or bucurd,
C'au ajuns si Nasterea!

C. Colinda la popoarele conlocuitoare.


RAmâne sd cercetäm dacd in obiceiul colindatului suntem influen-
lati de popoarele conlocuitoare, ori intors, clack' noi am avut in-
fluentä activA asupra lor.
Cu privire la Maghiari, constatäm cä ei peste tot n'au colinde.
Poporul maghiar nu colindä la CrAciun decAt numai in satele cu
poporatiune amestecatä cu Români. In Agristeu (Tarn. mid) d.. e.

(I) Comunic. de Durnitru Popa, st.


Virizt, Colinde din Ardeal. 2

www.dacoromanica.ro
18

am auzit Maghiari colindând la Crkiunul lor dar, numai lii seara


Ajunului (24 Dec.) si mimai cântece de Vifleirn, aà dar de caracter
religios. Tot asà si In Blaj-sat.
Colinda si colindatul la Maghiari este un Imprumut dela alte
popoare, colindele unguresti.. sunt imprumularea cea mai nouit,
zice Dr. G. Alexici. (Texte din liter, pop. rom. Budapesta 1899,
pag. 288.) Sunt date istorice sigure, ca pe la mijlocul secolului al
XVI-lea, atAt In tinutul de peste Dunäre, cat si mai vârtos in pärtile
ardelene, era In vigoare datina colindatului, care tineâ, cum se pare,
o sAptArnânä, ea zice G. Heltai (pe la 1552) «In Ardeal Indata dupa
ziva Nasterii Domnului nostru Isus Hristos, se incepe marele praznic
al diavolului: saptämana colindarii» (1) «Nici o indoeala ca asupra
colindelor maghiare din Ardeal au trebuit sà aibA mare influenta si
colindele noastre» (2).
Au Maghiarii urdri de Cráciun, cari le cadet' feciori si fete la
fereastä. $i acele urgri sunt numai de caracter religios (3).
Urdrile obisnuite la AnulNou, in versuri, sunt tot religioase. Cana
inceperea Anului-Nou si doresc ca acela sá aduca gazdelor bogAtie
in vite, pAsAri, vin, bucate, bani s. a.
Anul-Nou aduce veselie si bucurie, cad vesteste venirea Mesiei.
Pe acesta Il roagA in cântece sa dea poporului sau binecuvântarea
sa i darurile : grAu, vin s. c. a. (4)..
Maghiarii au reminiscente de cultul soarelui d. e. focurile, cele
fac pe dealuri ci sar peste ele in ziva de 24 hmie, adecd in soli-
stitiul de varä ; totus personificarea soarelui ce se Intoarce iarAs
catre noi, «dies natalis solis invicti», prin chipuri de animale, cum
avem noi Brezaia (turca, cerbul) si Vasilca, n'o au nici Maghiarii,
nici celelalte popoare din patrie.
Sash nu colindä la CrAciunul lor. Nu bucurosi primesc pe Ro-
mânii cari merg sa le colinde. Pe la Blaj s'au vazut si auzit uneori
colindatori feciorasi si fete de Sasi din satele vecine, dar acestia au
colindat niste cântece de Crkiun din cartile lor de bisericä. Ade-
vArate colinde nu au. Nu au nici numirea.

(1) Dr. G. Alexici, op. citat mai sus.


(2) Acelas, t. acolo.
(3) V. Palaz Néple. pag. 147. cit. d. Dr. Kis Aron, Magyar gyerazekAek
gyüjtemény, Budapest 1891. pag. 456.
(4) v. Dr. Kis Aron, op. cit., pag. 444-445.

www.dacoromanica.ro
19

Colindatul, cat bruma II au Maghiarii, I-au luat dela Români,


ce se vede din faptul cä n'au numire proprie pentru co1ind ì co-
Endat ci poporul folose$te cuvânt românesc : Kánted(=cântà, colindä),
iar colinda $i In scris o numesc tot a$A : Kolinda= Karácsonyi ének
cântec de Crkciun (1).
DatIne le Sa$ilor la särbätorile Crkciuriului n'au nimic comun cti
ale noastre, afark de vergelatul dela Anul-Nou, cand varsä plumb
topit, $i calendarul de ceapà (2). Irozii (Craii) se pare Ca' au fost in
obiceiu $i la Sa$il cum apare din opul : Herodes, Ein deutsches
Weihnachtsspiel aus Siebenbürgen, Hermannstadt 1855, de I. K.
Schuller, care la an 1860 a scris apoi un studiu despre Colin3a (v.
c. m. s.).
In timpul mai nou $i scriitorii maghiari au dat atentiune colindelor
noastre $i obiceiurilor impreunate cu acele. Aà, d. e. in revista
Ethnographia", an. 1901. N-r 5 az aradmegyei Kolindálás és turka
táncoltatis", de Czárán Gy. (Colindatul i jocul Turcei in comitatul
Aradului). Interesant essay" a apkrut tot acolo (an. 1904) din pana
cunoscutului arheolog Kiraly Pál : Bethlehemes játék Radnán" care
insk n'am putut-o avea la indemânä.
De o influened pasivei din partea Maghiarilor. $i a Sa$ilor nici
vorbä nu poate fi.
De Slavii de sud am fost influentati, de sigur, cum dovede$te
chiar numele sdrbätorii Cräciun" i unele datini, ca butucul
Crkciunului $. a. Despre colindele Slavilor de sud scrie D-r. Mar-
galits Ede Kolindák a Délszlávoknál" in aceea$ revistä etnograficä,
anul. 1900. In schimb insä nu se poate ignorà influenta romank
asupra Slavilor, cAci toate numirile slave ale colindei sunt din Ca-
lendae, cum recunosc marii slavi$ti Miklosich, Tomaschek $i M.
Drinov, apoi invatatii germani, ca Grimm $. a.
Poporul nostru prin bunul säu simt a indeplinit procesul de
amalgamare a särbätorilor pdgâne solare cu elementele credintei
celei nouä venite din Palestina, a$a cum in secolul al VI ordinä
Papa Gregoriu cel Mare (590-604), ca adeck skrbAtorile pägâne
sä se prefacä in cre$tine. Poporul nostru a tinut ceremoniile
timpul, $i a schimbat obiectul cultului. Se $tie cât de tare tineau
§i Românii la cultul extern, la formulele i modalitätile prescrise de

(1) v. Alsofehérvármegye romein népe, néprajzi tanulmdrzy, pag. 231 239.


(2) Comunicat binevoitor prin D-r R. Huss, profesor, Bistrita.

www.dacoromanica.ro
20

ceremonial. Ash tare am finut la acele si noi Românii. In modul


acesta au rgmas in vigoare ceremoniile religioase din cultul soarelui
obisnuite la Anul nou (ce se särbâ. In ultima sAptAmânä a lui De-
cenivrie). Colindele noastre sunt perpetuarea acelor cermonii i datini.
Nu le-am imprumutat dela alte popoare, ci sunt originale i proprii
ale noastre, ash. cât, .ce priveste colinda, am putea potrivi cuvintele
lui Quintilian (despre satir5) : colinda quidem tota nostra est.

www.dacoromanica.ro
COLINDE

A. Religioase:
Nasterea. Botezul Domnului, Dumnezeu pe pämânt. Patima si moartea lui
Isus. Invierea si Inglfarea. Raiul. Petru In raiu. MO. Varie.

1. Seara de ajun.
Asta-i seara de Ajun, Sus la vârful muntilor
Mâne-i ziva de Cräciun, 15. La crucile brazilor ;
and Dummnezeu s'a näscut A doua raz6 ce räze5te ?
$i pämântul 1-a fäcut. Jos la ses, la holde verzi ;
5. Sus ceriul I-a ridicat, A treia raja' ce räze5te?
In patru stâlpi I-a räzimat, In casä la cest orn bun.
Patru stâlpi tot de argint ; 20. Om bun, sä te vese1e5ti,
Mai frumos 1-a 'mPodobit Pe noi sä ne därue5ti
Tot cu stele märuntele, C'un colac de grâu curat,
10. Mai pe sus cu mai märele : Cu vin ro5u strAcurat,
Soarele cu razele, Cu doi galbeni române5ti.
Luna cu luminele. Gazdo, sä" te vesele5ti !
Intiia razA ce reize,ste?
Säcädate. Oct. Sumea, student.

ii. Sara lui Ajun.


Nariantä.)

Azi ii sara lui Ajun, Patru stâlpi 1-a räzimat,


Domnului Doamne ! Patru stâlpi tot de argint ;
IVIAine-i ziva de Cräciun, Mai frurnos I-a 'mpodobit :
Când Dumnezeu s'a näscut 10. Tot cu stele märuntele,
5. $i pämântul 1-a fäcut, Mai pe sus cu mai märele :
Sus ceriul 1-a ridicat, Soarele cu razele,

www.dacoromanica.ro
22

Luna cu luminele. Pe noi sä ne däruesti :


Ant Aia raz5 unde-mi razä ? C-un colac de grAu curat,
15. Sus la vArful muntilor, Cu vin rosu strAcurat :
La crucile brazilor ! 25 Cu doi galbeni românesti,
A doua razA unde-mi razä ? Gazdd, sä te veselesti !
Jos la ses, la holde verzi ! $i de acum, pAnA'n vecie,
A treia razA unde-mi razä ? Dumnii-Voastre bucurie
20. In casA la cest orn bun ! $i nouä de veselie.
Om bun sd te veselesti, 30. Amin Doamne, slavá Tie !

UrmeazA dialogul :
Oh, iubitii mei crestini, Nu minciuni, ca tine, frate ;
Ce-am auzit in vecini ? Ne bat cu usile'n spate,
CA nu tunardm(1) bine'n'casä ImpreunA cu tine, frate !
$i CrAciun erà pe masä, 1-ul : Eu bine vAd si cred,
5. C'un purcel fript IângA el ; 15. CA' mi-i frig, de abià te vAd,
Noi bine cA ne-am cerut, Dar sd stee punga gata,
Gazda nu s'o priceput. SA ne dee gazda plata ;
Al 2-le : Feri, frate, in läturi $i sA mergem mai in jos,
SA-ti spun si io a'mele sfaturi: CA ne-steaptä bucuros.
- 10. Io stiu putinä carte,

in. Sara din ea(sta) sarà.

Sara din ea sarä, Maica li 1-a dat


Sara lui Ajun, $i 1-au botezat
lNoaptea lui Cräciun, La rAul Iordan
Sfânt fiu s'a näscut Prin sfântul loan.
5. Dintr'o Maicä sfAntà. 15. Scump nume i-au pus :
Doi ingeri din ceriu Hiristos Isus,
Pruncul l-au cerut : Ca sä 'mpärAteasca
«DA-ni-1, MaicA, nouä, $i sä stApâneascA
Ca sA-1 botezim, Ceriul si pAmAntul
10. SA-1 increstingm ! » 20. $i pe noi de-a rAndul.
Spini (Tarn. micä.) Situ. Simonetti, student

(1) =--- Intraräm.

www.dacoromanica.ro
23

nr. Ce sari-i?
Ce sarä-i aceastä sarà? Tri inele jos picâ,
Sara-i mare-alui Ajun, 25. Tri Ingeri le ridicâ ;
Mane- i ziva lui CrAciun, Tri Ingeri cu tri biciuri (2),
De-a näscut 5í Fiul-sfânt, La tri cornuri de pamânt,
5. Fiul-sfânt pe acest pämânt Tot trasnesc 5i tot plesnesc,
Mitutel, Infä5äte1 ; Sa ridice muntii crunti.
Fa5a-i verde, de mdtasä, 30. Muntii crunti I.5i
Scuticel de bumbäcel, Vài adânci I5i rämâneâ.
Cârpe-s albe de fuior, Intinse ceriu-a doua oard,
10. Legänel de pältinèl. Cum l'Intinse bin' s'ajunse.
Ploaia caldd de mi-1 scaldä ; Domnul tar' se bucurâ
Neaua ninge, nu-1 atinge ; 35. Si ceriul mi-1 däruià
Vint tragäna, de-1 leagäng, Tot cu lunä cu lumind
Tri zdnioare(1)mi-1 apleaca. $i soarele cu razale,
15. Dacd Domnul sfânt nästeà, $i cu stele-5i märuntele,
Mare lucru ce-mi fAcea? C'o stea mai mare'ntre ele.
Face ceriul 5i pä'rnântul. 40. Din aceea se vedeâ,
Face ceriul 'n douä zile De pämântul ddruiä.
Si pämântu 'n alte douä. Tot cu frunza i cu iarbä
20. Intinse ceriul pe pdmânt, $i eu vita vinului,
Cum 1-intinse, nu ajunse ; $i cu roada grâului,
Tare Domnul se 'ntristâ, 45. Cu izvoare curgatoare,
Mâna stângd scuturà, Pe pämânt is mergdtoare.
Cälanul mic. Nic. Georgescu, stud.

Y. Sara de arjun.
Asta-i sara de arjwi, Din pociunclii (3) flacâi (4).
De arjund.lui Cräciun. [aprinsä.
De când Domnul s'a näscut Faid albä de mdtasii.
In ieslele boilor, Maica fiul si-1 luara
5. Din grädele, luminele Si se duse, cat se duse,

(1) = Zdne.
(2) I. d. bice.
(3) Pociumbi,
(4) Faclii.

www.dacoromanica.ro
24

10. $i s'a dat a hodini, $i se duse, cât se duse,


La umbra de ploput verde. $i s'a dat a odihni
Plopul umbra' nu-i tinek La umbra de fish' verde.
Maica eäu se odihnià, Tisa umbd d-i tined,
Pe plopul §i-1 blästema : 25. Maica bini se hodineä,
15 «Sä fii, ploape, blästemat Pe tisä o alduid (1):
De mine, de fiul mieu, «Sä fii, tisà, alduitä,
$i de domnul Dumnezeu. De mine de fiul mieu,
Bata' vântul, ori nu batä $i de Domnul Dumnezeu,
Frunza ta sh' se tot batä !» 30. Barä, vântul, ori nu batä
20, Maica fiul luad Frunza ta sä nu se batä».
$onfaläu. I. Copacianu.

vi. Sara mare.


Mare-i sara de-asta' sad, De vezi, maico, ce-i ye-
Domn din ceriu! [dea-td?»
Ca' s'a nascut fiul sfânt, Ea mai bini 1-3 d'ascultat,
Mitutel, infäOtel ; 20. Puse jos vi-o hodinit,
Fa§a-i dalbä de mätasä, Jos la tail si-o privit
5. Scutecel de dujeinel (2), $i nimica n'o väzut,
Cap§oarä de pilloard (3). Numai aburi de päinânt ;
Ploaia caldä de Ini-1 scaldä ; N'au fost aburi din pAmânt,
Neaua ninge, de mi-1 unge ; 25. C'au fost oastea lui Irod,
Vântul bate, de-1 adoarme. Lui Irodu d'impärat,
10. Trec tri zâne §i-1 d'aplead. Foarte ràu s'a supärat,
Cea maid Sfântd-Märie Multi coconi mici s'au täiat,
Fiu'n brate si-a luat, Patruspre[ze]ce mii de prunci
Sus la munte si-a plecat. 20. De doi ani in jos mai mici.
Când fu 'n poala muntelui, Tot in sus i-au asvArlit
15. Fiu din graiu asà-a gräit $i 'n sAbii i-au sprijinit,
«Maico, maico, drägut' Ca sa.' 'ntâmple Dumnezeu ;
[maico, Dumnezeu nu s'a 'ntâmplat,
Pune jos §i hodine0e 35. C'a fost voia Tatälui
$i te uità jos la tad, $i mai mare a sfântului.
Voila (Hgära0 Dictata de Eva Gabor.
(1) Binecuveintd,
(2), Catifd, purpura.
(3) Val sublire.

www.dacoromanica.ro
25

vir. Sara Näscutului.


Ce sara e astA-sarA Sunt nuiele argintele,
Domnului Doamne ! Fiu1 sfänt In fäsifele,
Da i sara nelscutulni (1), 15. Scutecas de bumbAcas,
CA s'a näscut un fiu sfAnt, Legänas de patinas.
5. Fiul sfAnt pe acest pAmAnt. Trage-un \rant In deal senin,
In iesle de boi nAsch LeagA fiul cu chilin.
Cel ce toate le fäch, Ploaie caldA
Pe paiele grAului, 20. Fiul scaldä,
Pe flori dalbe-a fânului, Neaua ninge,
10. Ce pari is prejur de iesle Fiul plAnge,
Sunt In pari fáclii aprinse. SA fiti, gazde, sAnAtosi
Ce nuiele-s pintre pari? gazde, veselosi I
Mogos. Vas. Trifa.

Null. Ziva lui Ajun.


Azi e ziva lui Ajun, Da'o razA unde razA ?
Dai Dornnului Doamne (2), RazA'n vArful munfilor.
Si mAnc-i sfAntul CrAciun, A doua razA unde razà?
De-a cink si de a sta, RazA'n crucea brazilor.
5. De-a cinA si-a se rugA, 15. D'a tria razA unde razA ?
De-a rugi§i pe tin' Doamne, RazA'n poarta acestui domn.
Ungd rugA i lumin5 Uncle raza se ràzà,
Lungd, groasA, vederoasA Poarta'n dota despicà,
De ververi (3) si-ajunge'nf Ca sA tune (4) junii buni,
[ceriu, 20. Junii buni colindAtori.
10. Cu razele peste ceriu.
Päroseni. Nic. Todoran, student.

Colinda la ue afarà (noaptea).


Scoald, scoalà, gazdä bug, CA-i vremea de 'mpodobit,
Florile dalbe... CA buni oaspeti cA vA vin,
Ql nu-i vremea de durmit, 5. Oaspefi buni colindAtori

(1) Nasterii.
(2) Dupà fiecare vers.
(3) N'am putut aflà insemnarea acestui cuvânt. 13Anuesc cä ar fi dela Veil-
vori, (vilvoare) prin pronunfä forfatä, in grafia rimei. A. V.
(4) =-- Intre.

www.dacoromanica.ro
26

Si cu dânsii Dumnezeu! $i cea stângd busuioc :


Dumnezeu e mititel, Busuiocul fetelor,
Mititel, Infäsgel : 15. Trandafir nevestelor,
Fasä d'albá de mdtasd Grâu revarsä peste masd(4),
10. $i scutec de duinic (1), Sä iasd räul din casd ;
Felegioard(2) de puioard (3), Sändtatea lasd'n casä,
Mâna-i dreaptä cruce-aduce Boggia pre jur casd I
Gledin. A. Halwan, student.

x. Colinda ziva la u0.


Noi umblám si colindäm Cd-s in codri de-a vânare ;
Pe la usi de mari boieri, 5. Vâneazä pe Dumnezeu
$i boierii nu-s acasd, Dumnezeu e mititel,
Mititel infäsd01 si con-

timid ca cea de noaptea, apoi deschid usa si salutä astfel :


«Bunk' vremea, bunä vremea, jupâne gazdä ! Multämim drag
Domnului, c'am putut postl postul Cräciunului cu Dumniavoasträ
dimpreund !
Observare : Colinzile nrii 1XX din Gledin (Bistrita-Ndsäud) le
cântä numai f eciorli satului, cari dupd ce sfârsesc cu colinda
alduiesc (ureazá) astfel :
Tot sd te faci cu voia build, jupâne gazdä, pe-o (5) mândrd co-
lindä, pe cum si-o putut aduce feciorasii nostri aminte. Tot ce-or
fi gresit, Th.' bine si iartd, ca o gaza a noasträ inteleaptä, 6 abià
te vor gres1 rdufile (6) peste an.

xi. Dimineata de CrAciun.


Dimineata de Crdciun Tinerel si fragetel (7)
Ndscutu-mi-a un domn tindr, 5. Si mi-si face-un scuticel,
Domn tinár ca Dumnezeu, Scuticel de bumbdcel,

(1) = Purfiurd.
(2) -'=-- Deminutiv din: feregea, manta.
(3) =--- V& sub/ire de fachiol.
(4) E Obiceiu sä verse grâu peste masa gazdei.
(5) =._.- Pentru.
(6) -.=_.- Relele.
(7) =-- Fraged, deminut.

www.dacoromanica.ro
27

Fa,se dalbä de mAtasä, Fäch ceriul si pämântul.


Negrior (1) de pältior. Fäcù ceriu 'n cloud zile,
Vântul tragänä, $i pämântu 'n noua zile.
10. De mi-1 leagänä, 20. Tinse ceriul pe pämânt,
Si mi-si ploug ploaie caldà, Cumu-1 tinse, nu-1 cuprinse.
Ploaie calda de mi-1 scaldd, Domnul tare se 'ntrista.
$i ninge, de mi-1 $i din graiu a$A grdià :
[d'unge. Oi ! Harhanghel Mihailä,
Vânt leagänul trägänä, 25, Bagä mama 'n buzunar
15. Domnul tare cä crqteà, $i scoate-un biciu
Lucru mare cA-mi fäcea : [de foc I
(necompletatd.)
Cib. Ar. Costea, student.

Scoalà, gazdä burCa".


Sus te scoalä, gazdà bung, Grau row am rävärsat.
De scoalà i slujnicile, 15. La capul pamantului
S'ai mature curtile Este-o rece fântânitä
Cu vârful cositelor, De Dumnezeu d'oblicitä (3).
5. Cu calcaiul cismelor, Dumnezeu s'a scobortt,
$i gunoiul sus sd-1 ièe, Apa rece a beut,
In poala sugnei (2) elei verde 20. Mär de aur a mâncat,
la te scoa15, gazdä bunä, Roadá 'n grae lásat,
De scoalä i slugile, Roadä 'n grae pânä 'n brae,
10. Sd 'ntinda plugurile, $i 'n säcäri pand 'n brätäri,
Sà aram, sà sämänám, $i 'n ovese cat de dese,
Grau row sa rävärsám. 25. $i 'n alace cum s'or face !
Am arat sämänat,
Uroiul skuesc. P. Balms.

xm. De sculare.
$i te scoa1ä, cest domn Scoald $i pe fetii läi,
[bun, Fetii ti i fetele.
Leru-mi da, Leru-mi da !

(1) Probabil: legänior.


(2) Sugna i sucnd =-- fustä.
(3) Observatä, aflatà.

www.dacoromanica.ro
28

5. Fete mari lumini s'aprindA, SA rAstoarne rozor galben.


Feciori mari porti sa 10. FacA-mi fetii vi-o fântânä,
fdeschidA, SA scoboare Dumnezeu
SA porneascA plugurile, Cu lumini si cu prescuri
La arat, la sAmAnat ; Si cu dalbe 'nchinAciuni.
Spring. Nic. Pafia, scrisä de Em. Colbazi, student.

xiv. Sculati, mari boieri.


Sculati, sculati, mari boieri, StrigA popa 51 mai mare :
Florile dalbe, «Iesi, mAi diece, afarà,
De vedeti lumina' 'n ceriu, 15. De di 'n toacA de trei ori
Cum räsare, ca si-un soare ; $i crcipte#e (2) clopot mic !»
5, Dar nu-i soale rásarit, Colo, col' spre rAsArit
CA-i chilie de argint, Este-un mär mândru 'nflorit,
Chilie intunecoasd, Da la umbra márului
Pe din lontru-i cu mAtasà. 20. E fluta Domnului,
Colo, col' spre risärit Scoli, flu% de 'mpdrat,
10. In chilia de argint Cä de când ai adurtnit,
NouA popi, nouA dieci Florile s'au vestezit -
Si pe a-Ma patrierci (1). Otrava te-o otravit !
M.-Decea. Em. Pop.

XV. Sculati, boieri.


(Variantä.)

Sculati, sculati, boieri mari, 10. Da Dumnezeu ca si-un sfânt


Sculati voi, Romani plugari, S'a coborit pe pAmänt,
VA sculati si slugile, ApA rece a beut
SA 'ntindA plugurile, MAru rosu a mâncat,
5. SA mergem la samAnat ; La grâe roadd le-a dat.
SA. arAm, sA sAmAnAm, 15. Tot prin grail, pâtirn brat',
Brazda neagrä sA 'nturnAm. Pin sacari pAn' susuori,
In capul pAmântului Pin ovese, cel' mai dese,
Este o rece fântânitä. Pin alace,acum se face.
Oräsia de Mur. Liv. Anghel, student.
(1) --. Patriarhi.
(2) =.-. Clatin, cleitesc, miqc abid.

www.dacoromanica.ro
29

Sculati, sculati.
Sculati, sculati, mari boieri, Prea de noapte-ati mane-
CA nu-i vremea de-a dormi, ¡cat (1),.
vremea de-a 'mpodobl ; Cä nici domnul nu-i sculat,
Cà nici noi n'am mai durmit 15. Cä el, de s'a pomenì (2),
5. De-a sail, de-alaltä El frumos v'a därui :
Din sara Ajunului C'un colac de gran curat,
Spre ziva Cräciunului, Cu ferdela (3) masurat,
Si-am plecat la colindat Oun pahar de vin curat,
$i pe Domnu1.1-am aflat. 20.. Cu feria rnasurat.
10. Venl doamna cestor curti la, säriti in cea grädina
$i din graiu a§a gal : $i va luati flori in mina_
«Ce stati, cete de feciori, $i veniti tot raurind
$i pe Domnul laudand !».
Cugir. Ion Munteanu.

xvii. He, CrAciune.


He, Cräciune, he, stäpane. 15. Vint-a'n casa,
Asta-i sara lui Cräciun, Spus-a'n masa :
Lui Cräciun, boieriu batran. «Craciuneasä, steipaneaseir
Mânä sluga cea mai mare In coarnele la doi boi
5. Sa de la boi de mancare ; Ardu-mi doi luceferei ;
Vint-a'n cash', 20. Dar nu-s doi luceferei,
Spus-a'n masä : Cä-s doi fratiori de-ai miei ;.
«He, Cräciune, he stapane, $i'nainte, la zäbrele
Nu ma pot apropià Ardu-mi douä luminele ;
10. De mugitul boilor, Dar nu-s douà luminele,
De svonul albinelor !» 25. Ca-s douä surori de-a' mele
Mara sluga cea mai mica, Hei, Cráciune, hei stäpane
Ca sa vaciä De tri ani i jumätate
$i sa creadä. Te-am slujit in direptate !»-
Ciufud II. Blaj). Q. A. Viciu, student.

(1) --= Ati pornit.


(2) Degefità.

www.dacoromanica.ro
30

Dimineafa lui CrAciun.


Bung- i draga dimineata, «N'am venit ca sa prânzesc,
Dornnului Doamne, 20. Nice ca sa odihnesc,
Dimineata lui Craciun, C'am venit ca sa intreb
Lui Cräciun celui batrin ! De cel jig (1) de du,sulnic (2)
5. Cel d'om pe-afara se primbla, Ce sta'n culme necroit.
Dintr'o curte'n alta carte. Nu. i seibeia (3), sa-1 saba-
Când fu la a treia carte, [easä (4),
Väzir Domnul scoborind 25. Nid l. foarfeci ca sa-I cro-
Tot pe scari de luminari, [easca. !»
10, Pe scard dalba de cearä. «Ba, de-acele sunt de toate.
Curse'n cash' 5tii, Doamne, când mi le-ai
Spuse'n masa [dat ?
«Fii vesela, jupâneasa, Când mai mic m'ai botezat,
Ca ne vine-un Domn la Mai mare m'ai cununat.
[casä !» 30, Rare-ori la zile mari,
15. Cuvântul nu fu sfarsit, La sfintele dumineci,
Domnul din ceriu a sosit. La dalbele biserici,
«Buuu-i prânzul, jupâ- Tot cu sfinte prescurele
[neasa !» 5i cu dalbe luminele !»
«Dacd-i bun, hai, sa-I prân- 35. SA fiti, gazde sänätosi,
[zim !» 5i Ina gazde, veselosi !
Mogo. Vas. Trifa.
xix. Zori albe.
Zori albe s'au revärsat A doua raza ce Iraza-re ?
(bis), 10. Jos In sesul câmpului,
Cocos- galbin s'a cântat ; In coarnele plugului,
Dupa zori zitiä se face, In spicele grâului.
Dupa zi soare räsare, A treia razd ce raza-re?
5. Ràsii, soare, cu tri raid ! Sus In vârful muntilor
Intâia raza ce razä-re ? 15. La sälasul sterpelor,
Sus In naltul ceriului, In staulul mioarelor,
De-a direapta Tatalui.

(1) = Vig =val.


(2) =-- Porfird purpir catifed.
(3) = Croitor.
(4) Croeascit.

www.dacoromanica.ro
31

In mijlocul mieilor, SA träesti, sA dobândesti


In coadele strungilor. Tot binele ce-1 doresti,
Gazdo, sä te veselesti $i binele cel mai mare,
20. Si la multi ani sA träesti, Care sfArsit nu mai are !
Observare. AceastA colindA se cântä in ziva de CrAciun dimineata
in zori de zi.
Comunic. E. Dobrota.

xx. Azi e ziva de Cräciun.


Azi e ziva de Crkiun, 10. RazA-mi, Doamne, unde-si
llomnului domn din ceriu! [razA,
De când Domnul s'a nAscut Raz6-'n cruce de fereastA,
Si ISAmântul 1-a fäcut Inträ Dumnezeu in casA,
$i ceriul 1-a ridicat DupA mas5 grail rAvarsA,
2. Pe tri stAlpii de d'argint Sä fii, gazdä, sAnätoasA,
$i frumos I-a 'mpodobit 15. SA ne primesti bucuroasá
Tot cu stele märuntele C'un colac de grail curat,
$i cu luna cu lumina, C'o ferie de vinars !
Soarele cu razele.
Märgineni (Fägära). Ent. Pandrect.

xxI. Vestea minunatä.


0, ce veste minunatá PAstorii väzurd'n zare
In Vifleim ni s'aratd : 15. Din ceriu o lumina' mare,
C'a näscut din Duhul sfânt Ei ti fluerà, inerii cântà,
Ver gura curatA ! ibis'. Cu totii se bucurä.
5. CA la Vifleim Maria DupA o stea luminoasä,
SávArsind calAtoria, Dintre altele aleasà,
Intr'un mic sdlas, 20. Trei crai dupA ea mergeau,
Lâng'acel oras, Daruri aduceau.
A näscut pe Hristos. Veniti si noi credinciosii,
10. Pe fiul cel din vecie, SA cântäm cu cuviosii
Ce I-a trimes TatAl mie, $i in genunchi sä cAdem
SA se nascA si sA creascä 25. Lui sA-i-ne inchinAm !
SA ne mântueascA.
isläsä'ud. ...lef. Damian.

www.dacoromanica.ro
32

xxir. Mesia sosit In lume.


Azi în lume ne-a sosit 5. In scutece Infäsat
Mesia cel prea dorit, $i in brate-a fost purtat ;
Din fecioarä s'a näscut In chip de om a venit
$i cu lapte-a fost crescut ; $i pe noi ne-a mántuit.
Säliste. Comunic. de Const. Papa, student.

Patru pästori.
Patru pdstori se 'ntAlnirä $i s'o ducem lui Hristos
Lilioarä trandafir ! SA ne fie de folos ;
$i asà se sfAtuirä : 10. Cä Hristos n'a vrut sà nascà
«Haideti fratilor, sä mer- In palutei(1) iinpäräteascA,
[gem, Ci 'n ieslea dobitoceascA,
5. Flori frumoase sá culegem Ca pe om sà-1 mâniueascd.
$i sä facem cununitä, Din robia strAmosascä !»
Cununitä tot cu vitá,
Surduc. Al. Pegean.

xxiv. Cununä lui Hristos.


(Variantä la: ,Patru pastori".)
Haidati, fratilor, sA mergern, $i noi cu a noasträ mânä,
Raza soarelui, sora soa- S'o trimetem la Hristos
[relui! In orasul eel frumos,
Pe est' raturi (2) veseloase, Unde Hristos locueste
SA culegem flori frumoase, 10. $i pe toti ne stäpâneste.
5. SA 'mpletim si noi cununA,
Jara: Mile. Pop, clasa II, B.

xxv. Na§terea Domnului.


Coborit-a, coborit, 5. PAstoriul da a'ntren
Florile dalbe, De fecioara Maria.
Tri ingeri pe-acest pämânt, Tot umblä din casä'n casa
La pästori a säluit (3), $i nhne nu vrea s'o lasä

(1) = Palat.
(2) = Lund.
(3) A tras in gazda.

www.dacoromanica.ro
33

Rana J9i, de catre sara, $i-a näscut mare Imparat.


10. 'Nteo poiatã (1) se asezarA, Da, zo, nume cum i-au pus ?
Acolo pe fan uscat, Pusu-i-au aDomnul de sus».
Ceanul dewrt. Marifca Peitean.
Multi imitä :
Puicä neagrä baga'n sac, La fereasträ nu ti-om sta,
Scoalä, gazdä, clä colac ; 5. Ca ni-i scurtä bond* (2)
Ca colac de nu ni-i da, $i mä tern c'om Ingheta.
(Ceanul de§. Aceea).

xxvi. Naterea din fecioarà.


De candu-i ceriul Lurnii de folos.
$i cu pämantul Trei crai dela rasärit
N'a nascut din fag, 10. In Viflaim au venit
SA fie curatA ; Cu daruri gatite,
5. Numai Precista Lui Hristos numite.
Fäch aceasta : Darul cel de-atuncia
Nasch pe Hristos SA fie pe-aicia !
Cfáciunelul de sus. (Tarnava in.). I. Pop, student.

xxvii, La chilie de tamâie.


La chilie de tamale, Preumblä 'n jos, preum-
Sacle-mi sor' Santä-Märie [blä'n sus,
Cu soru-sa Solomie. Se luara, se duserä,
Sor' din graiu da si-o gait : Sub dumbrava plopilor.
5. Soro, soro Solomie, q Se puse sä hodineasca ;
Ce lucru poate sa fie, 15. Nu se putu hodinl
De bärbat nu mi-am d'avut, De juluitul (4) frunzelor.
$i tärhoasa (3) m'am gäsit? Ea din greu i-o blestemat :
Nu gandi, soro, nimica, Plopi-rni, plopi-mi, dragj
10. Ca-i naste pe Dumnezeu ! fde plopi,

(1) ..-- Staxd, grajd.


(2) -- Cojocel.
(3) --.-- Grea, Ingrecatà.
(4) --:--- Vuietul, freametul.
Walt, Colinde din Ardeal. X

www.dacoromanica.ro
34

Frunza voastra stare n'aibd, In ieslele boilor,


20. Pânä calea nu mi-ti trece ! Se puse sä hodineascd.
Se luarg, se duserg Boii 'ncep a pufgì,
D'1n turitea (1) oilor. Ea mai bini se hodini,
Se puse sà hodineascd ; 35. $i-a näscut pe Dumnezeu.
Nu se putù hodini Mititel infgsitel,
25. De rutnegul (2) oilor. Scuticel de dorjeinel (3),
Ea din greu le-o blestemat : Panzgtori de flori de mär,
Oi-mi, oi-mi, dragi de Fasa-i dalbd de mdtasd.
[oi-mi, 40. Din grädèle flori cresteg,
Gura voastrd stare n'aibd, Din pociumbi Mclii arded.
PAM calea nu mi-ti trece ! Noi d'umbldm colindäm,
30. Se luard se duserd Frumos gazdii i-o 'nchinärn !
Agristeu. Ioan Vida, cantor.

Luceafär galbin.
Aler, luceafgr galbin, $i de Domnul am d'aflat
Ho-Leru-leo, sfânt Doamne- 15. In iesle de boi culcat,
[leo, (4) Mititel, Infr setel,
Ce te 'nvârti si ce te 'ntorci Scuticel de bumbAcel,
Ca 'n chipu lui Dumnezeu ? Fa,5e (5) dalbd de mdtasa.
5. Nu-mi esti fiu lui Dumnezeu ! Unde Domnul se ndsteâ,
Da mi-s nepotelul tau, 20. Pe sub boi roua caded,
Da-mi fa' bine, atâta bine, Pintre boi fläcdi (6) ardeg
De te abate pe la mine, $i din coarne luminèle,
Sà facem o cununitd, Luming lumea cu ele.
10. Cununitä din flori sfinte. Gazdo, sd te veselesti,
Sà umbldm, sà 'ncunjurgm 25. $i la multi ani sd trdesti.
Da de Domnu sd ne-afldm. VA' cântdm, và colindarn,
$i-am umblat si-am cunjurat Voud, gazdo, v'o 'nchinäm
ifisca. Martin Bralu.

(1) Se zice si locul unde pasc oile; y. al meu, Glosar, tuliste,


(2) Rumegatul.
(3) Din arh. uqinic= catifek purpurl In alte colinde gäsim : dujanel, ne-
Intelegind vorba, au pocit-o.
(4) Dupd fiecare vers.
(5) = Panza de infasat.
(6) ---- Fdclii.

www.dacoromanica.ro
35

xxix. Zori. (1)


Zori-mi, zori, Poate n'auzisi
On cocos dei(=-- de cei)gai (2)
De ce nu zoriti Din mijloc de raiu
Mai de dimineatd, 10. Cà el mi se 'ntoarce
5. Poate nu puteti, Ca puiu 'n ghioace
Ca 'n ielea diminetii ; De jelea lu Moise...
Boutarul de jos. Comunic. Crimpian, student.

xxx. Zori de zori.


Fa'-te vesel, domnu-i bun, Veniti voi, junii buni,
Cd v4 vinu junii buni, \iliiiiai catelin, (4)
Junii buni colindktori, Ca soarele prin senin,
D'uspäcioii lui Crkiun, 25. $i skiti In cea grädinä,
5. Lui Crkiun älui biltrân, Cä'n si-o stupina',
Da-leo dânsu (3) 'fick-i cu ei, $i 'n stupind-i o fântâna,
Dale' dânsu-i limbracat Da 'n fântâna-i apa link.
In vesmântu-i mohorit Apà 'n vedre yeti luk,
Lungu-i, lat prejur pärnânt., 30. Rupe-un fir de trandafir
10. Pe la poale-i poleirit, $i-un strop5or (5) de busuioc
Pe de margini mkgärit ; 5i-mi viniti voi, junii buni,
Imprejur de mânecèle Rourând i prefureind, (6)
Luce stele maruntele ; Ca vara rnai greu plouând.
Intre doi umeri d'ai lui 35. Ca mi-s sfintif adurmiti
15. Luce-mi doi luceferei ; $i sfintii s'or desteptâ,
Da din fatä si din dos, Portile vor descuik ;
Da din fatä ce-i mai luce ? Jupânese mese-o'-'ntinde,
Luce soare cu razale ; Fete mari fklii o[r]-aprinde,
Dar din dosu ce-i mai luce? 40. Gazda 'n casa ne-a primi,
20. Luce-i luna cu lumina. Cu bun dar ne-a ddrul :
Cest domn bun ask grkià : Cu colac de grâu curat

(1) = Samanä mai mult a bocet.


(2) = Lezyu.
(3) Creiciun.
(4) = incet ; se zice In popor ceitinel; de aici catelin!
(5) = Putin, un strop.
(6) = Prouránd, din plour.

www.dacoromanica.ro
36

C'o spatd de goghinat (1), 45. i cu taler unguresc,


C'o ferie rasa (2) 'n masä, Frumos daru-i boieresc !
Cetea. Cornel Deïrdinu,s, st.

xxxi. FA-te vesel.


(Variantä la azori de zori».)

FA-te vesel, domnu bun, $i-am venit noic &din (6)


Domnului bun ! Ca soarele p'in senin !»
CA ne vin da'junii buni, 25. Cesti domni buni asâ
Junii buni, colinddtori, [grAirä:
D'uspiiciorii (3) lui Cräciun, Domnului bun !
5. Lui Cráciun Alui bAtrân, Ia, säriti in cea grädinä,
In vestmântu mohorit, Cä'n grádinä-i si-o stupinä,
Lung-mi-i, largul In pAmânt. In stupinä fântand,
Pe la poale-i polijit, (4) In fântânä-i apA linä.
Pe de margini märgärit, 30. Apä'n vedre veti luà,
10. Jur prejur de mânecele Rupe-un fir de trandafir
Lucesc stele märuntele ; Si-un strapsor(7) de busuioc
Intre doi umeri ai lui $i veniti voi lin mai lin,
Lucesc doi lace f erai (5), Rând în rând sa ploae Zn
Dar din fatd si din dos, [rand (8)
15. Dar din fatä ce-mi luciarä? 35. Ca vara mai greu ploánl,
Luciä soaie cu cäldurä. CA mi-s sfintii adurmiti
Dar 'din dos ce mai lueià? $i sfintii s'or desteptare.
Luciä luna cu lumina. Sfintii porti ne vor deschide,
Junii buni asâ. gräiâ-rä : Jupâne mese-'or intinde,
20. $i-am venit noi, junii buni, 40. Fete mari fAclii aprinde,
Junii buni, colindätori, Gazda 'n casä ne-a primi,
Noaptea pe la cântätori, Cu bun dar ne-a därul :

(1) Gothic, purcel.


(2) = Plinä, ca banita plinä rasä.
(3) Uspäcioriil= oaspetii.
(4) Poate pokirit (v. col. precedentl.)
(5)==demin. din luceafär.
(6) = Lin, usor, incet.
(7) = Steilpipr, prin metatezä i rotacizrn.
(8) Doarà: prourând (?)

www.dacoromanica.ro
37

C'un colac de grâu curat, Si cu doi tri d'argintei.


C'o spatä de godinat (1) Rärnâi, gazdä, sängtoasä.
45. C'o ferie (2) rasä 'n masa Cu colinda veseloasä !
Cetea. I. Frtincu, student.

Vesel, domn bun!


Vesel, vesel, domnu bun, Vine-un drag de Dumnezeu
Domnul, da D-lui Doamne(3)! Sa-si märite, sd-si Insoare
Cum sä nu ne veselim, Mai departe
Când i nouä cà ne vin Prin olate (4)
5 Veseli, buni colinddtori? 6. Mai aproape prin vecini,
Dar cu dânsii cine vine? Prin vecinii buni crestini.
M. Decea. Em. Poi, student.

Zori frumoase.
Doamne, Isuse Hristoase, Cei proroci mai de demult
Domnului Domnu! Pentru tine, Mos Adame,
Tu esti nou'd zori frumoase. Raba' Domnu cuie 'n palme.
Dela ceriu te-ai pogorît, 15. Pentru-a noastra mântuire
Dela Tatal ai venit. Rabdä Domnul rästignire.
5. Dumnezeu, Teal ceresc, Cä ne-a scos 'dela pieire
Postä sfânta a trimes $i ne-a dus la mântuire.
Pe Arhanghel Mihail $i de-acum pând 'n vecie
La o sfântä fecioritd (5), 20, Mila Domnului sä fie,
10. Sfânt lams i-a fost gatitet, Tuturor de bucurie
Pe cum a lost prorocitei (6) $i nouä de veselie.
Posaga de sus. (T.-Aries.) G. Boldea, student.

(1) =Godac, fiurcel.


(2) Ferievadret.
(3) Dupl fiecare vers.
(4) Olatc7, pl. olate §i otaturY, se zice i olete (v. al meu Glosar, sub
voc.) vorbà invechitä, o gäsim in Cronica lui Sincai toate -edificiile din ju-
rul casei.
(5) Ca Românii istrieni: feciorit, copilitä.
(6) .= Prorociserd.

www.dacoromanica.ro
38

xxxiv. Mândru-i ceriul!


De când Domnul s'a nä- In mijlocul ceriului
[scut Scrisä-i mâna Domnului ;
$i pámântul s'a fäcut, 10. In cea dreaptä si-o gäleatä.
$i ceriul s'a ridicat Da 'n gäleatd ce mai este?
Pe patru stâlpi de d'argint, Busuiocul fetelor,
5. Mândru-i ceriu 'mpodobit Trandafir nevestelor,
Tot cu stele märuntele Märu rosu junilor,
$i cu luna pintre ele. 15. Si crucea bätrânilor !
Refren : dupä fiecare vers : «Dom nului Doamne-o !»
13]4. Colect. A. V.

xxxv. Mär si pär.


La cea mäsurd rotundä, 20. Din tri tári dela tri domni :
Cu tinte galbini bätutà Una-i raza soarelui,
Este-un mär Una-i spicul grâului
$i este-un Si-una-i floarea jinului (3).
5. Face mere rosioare Strigá popa cel bätrAn
Cu frunzute rumegioare (1). 25. La diacul cel mai mic :
Nu stiu, cin' s'a 'ncumetat, afarä, mai diece !
De merele le-a mâncat El afarä si-a
$i frunza o-a rumegat. Clopotul 1-a tingänit
10. La trupina märului De tlirnat (4) 1-a räzärnat,
Este-un pat albut de brad, 30. 'N casä bunä veste-a dat :
Da In pat cine-i culcat? vin colindätori,
Da, zäu, Domnul tinerel, Noaptea, pe la cântätori.
Tinerel si 'nfäsätel, Treceti, voi juni, i sedeti!
15. In fase dalbe de mätasä Noi n'am venit sä sedem,
Dela doamna preuteasä, 35. C'am venit c'am auzit,
Cu cide (2) de bumbac, Cá s'a näscut Domnul
Cu tri pene'n comänac, [sfântl
Cu tri pene din tri tgri,
Fi1pis. mic. Jon Drecleian, student.

(1) Cam rumene.


(2) = Chichie (tichle)=.-saficd,
(3) Pronuntd vulg.-=vinului.
(4) = Balcon, pridvor.

www.dacoromanica.ro
39

xxxvi. Scarà de argint.


De când Domnul s'a näscut Soarele cu razele.
$i pdmântul 1-a fäcut, 10-. Soare, soare uncle raza ?
Ceriu'n sus I-a ridicat Raza'n vârful muntelui,
$i bine 1-a räzärnat La crucile bradului.
5. Cu tri stalpuri de argint Este-o scarà de argint,
$i frumos 1-o 'mpodobit : Se coboarä Domnul sfânt ;
Tot cu stele märuntele 15. Se coboarà-arareori
$i cu luna cu lurnina, La sfintele särbatori.
Ciunga. Ios. Bogdan, student.

Mâne la prânz.
Cand o fi mane la prânz, Ra'n' la poala cerului,
Asteptam pe Dumnezeu, Unde-s pomii Infloriti,
Sd-1 pránzim, sä-1 ospätäm PicA toamna de roditi,
$i pe Domnul sä-1 petrecem De roditi, de grämäditi.
5. Pan' la poarta raiului,
Refren : Domnului Doamne !
Sallee), [1. Blaj ]. G. Boldea.

MIMI. In sesul cel frumos.


Colo'n josu, mai in jos, 10. Ma ica-sfântd
Florile dalbe ! $i cu nouà- popi bätrâni
Colo'n sesul cel frumos $i cu nouä iconari.
Este-o dalbA mânästire Iconariul cel mai mic
5. Cu altare El in toacA si-a bätut
Sus pe mare. 15. De cu sarä'n vecernie,
Slujba sfântä Ivi iez de noapte itru (1) sfânt,
Cine-o cântä ? $i de prânz in liturghie
Cânt-o, cântd Zori de zi evanghelie !
Ciunga. Jos. Nicoard, student.

(1) = nuinecalul, ufrenia, slay. utro =dimineatä.

www.dacoromanica.ro
40

xxxix. Blestem si binecuvântare.


Pleacä Maica Domnului, $i din graiu a0 grilià :
Domnului Doamne, Fire-ati voi, cai, bleste-
SA mili nasca fiul sfânt , [mati,
Fiul sfânt pe acest pämânt, De mine, de dumnezeu,
Sub creangä de plopuli Mai tare de fiul meu ;
[verde. 35. $i voi, cai, sä n'aveti sat
5. Ploape, ploape, nalte Numa'n noaptea de Ispas,
[ploape, 5i-atuncia numai un ceas !
Ian apleacd-ti cloambele (1), Munci grele mi-o d'ajun-
Sä mi-ti nascä fiul sfânt, [gea,
Fiul sfänt pe acest pämânt ! Si se dal-A i plecarä
Plopul, dacl-mi d'auziä, 40. P'acest plaiu, picior de raiu,
10. Tot mai tare fâlfilià, Când fu la mijloc de plaiu,
Maica prinde a-1 blestemà : Sub creanga de tisd verde,
Fire-ai, ploape, blestemat Maica sfântä se oprià,
De mine, de Dumnezeu, Cäträ tisa"-a0 gräiâ :
Mai tare de fiul mieu ; 45. Tisä, tisä, creangä verde,
15. Batä vântul, ori nu batä, Ian apleacä-ti cloambele,
Frunza ta sä se tot sbatäl Sä mi-ti lined fiiul-sfânt,
Mund grele mi-o d'ajun- Fiul-sfânt pe acest pämânt !
[geà Tisa, daca-mi d'auzià,
$i se da-rä, i-mi plecâ-rd 50. Cloambele mi le-apleca,
Pe acest plaiu, picior de raiu. Maica prinde-a se rugä :
20. Când fu la mijloc de plaiu, Fire-ai tisä, alduità
La grajdurile cailor, $i in veci blagoslovitä
Gill Maica Precesta De mine, de Dumnezeu,
Din paiele gräului, 55. Mai tare de fiul meu !
Din florile fânului Munci grele mi-o d'ajun-
25. Stati voi, cai, de a roa- [gek
/ derea, $i se dare i-mi plecare
Sd mi-ti nascä fiul sfânt, P'acest plaiit, picior de raiu,
Fiul sfânt pe acest pämânt ! La grajdurile boilor.
Caii dacd-mi d'auziau, 60. Gräl Maica Precesta
Mai tare imi rontiiiau (2) Din paiele grâului,
30. Maica-sfântä-i blestemâ Din florile fânului :
(1) =Crengile.
(2) = Rodeau, rontaian.

www.dacoromanica.ro
41

Stag voi, boi, de-a roa- Maica-sfântd-i alduiâ (1)


Merea, $i din graiu aà grdià :
Sä mi-ti nascd fiul-sfant, Fire-ati voi, boi, alduiti
65. Fiul sfânt pe acest pärnânt ! $i in veci blagosloviti,
Boii, dacä-o auzid, 75. De mine, de Dumnezeu,
Cu rumegatul stäta, Mai tare de fiul meu.
Jos la iesle se plecarä $i voi, boi, sä aveti sat,
$i suflard de ajutarä ; De trei ori pe zi mâncäri
70. $i-aburird, de 'ncalzirä, $i de doua adäpäri !
T. Hafeg. .CantatA de Dan Rica, scrisa de Marian Hica, student.

XL. BlAstemul Maicei Domnului.


Primbld-mi-se, Doame, Da and ea cd-mi ajungeà
[primbld La mijlocul plaiului,
D'aleo, maica Domnului La fântâna raiului,
C'un fiu micutel in bratd, Puse jos, sä hodineasca
Cu cosita despletitä, 25 Sub tufa de tisä verde.
5. Peste fiu mic slob ozitä. Tisa verde, dacd-o vede,
Maica-mi dede a pleca Cu cloambele-o cuprindeà,
Cam pe plaiu, picior de raiu. Umbrd bund fäceà.
Puse jos sd Tiodineasca Maica-mi dede-a aldul :
Sub tufa de ploput verde. 30. Fire-ai, tisd, alduitä
10. Ploput verde, dacd-o vede, De mine, de fiul mieu,
Cu cleoambele-o sbiciuiä, $i de dragul Dumnezeu :
limbed' bunà nu-i faced. Fie yard, fie iarnd
Maica-mi dede-a blästdmA : Frunza ta verde sa stè !
Fire-ai ploput blästämat 35. Maica-mi dede d'a plecà
15. De mine, de fiul mieu Cam pe plaiu, picior de raiu.
$i de dragul Dumnezeu. Dacä ea cä-si ajungeà
Batd vântul, fie cet, (2) La vârvutu plaiului,
Frunza ta 'n loc sä nu stee ! Gäsi fiul botezat
Maica-mi dede- a pustini(3) 40. Tot de Ion Sântionu
20. Cam pe plaiu, picior de raiu ; $i de Pavel Apostolu.
'Clopotiva, f. (Hafeg.) A. lonas.

(1) Alduia --= binecuvântà.


(2) Liniste
(3) Pribegi.

www.dacoromanica.ro
42

xim. Blestemul Maicei Sfinte.


(Variantà.)

Maica-stantA s'a pornit Cu Or galben despletit


Cu pAr galben despletit 15. La teiu verde infrunzit.
La plop verde si 'nfrunzit. Maica-sfântä asà-a grail :
Maica-sfantA asà-a graft : Stai tu, teiu, de hobonit,
5. Stai tu, plop, de hobo- SA se nascA fiul sMnt !
[nit (1), Teiu-a stat de hobonit
SA se nasca fiul-sfant ! 20. $i s'a nAscut flu! dint
Plop n'a stat de hobonit, Maica-sfantá ask-a graft :
Nu s'a näscut fiul sfAnt, Fireai tu, teiu, fericit,
Maica-sfântä asa-a grAit : De mine si de Dumnezeu,
10. Fire-al tu, plop, blAstAmat, Mai tare de fiul meu :
De mini si de Dumnezeu, 25. SA se facA cruci din tine
Mai tare de fiul mieu ! La toate bisericile
Maica-sfantä s'a pornit SA se'nchine noroadele !
eusa. .ofron Moldovan. Comunicat de Emil Precap, student.

XLII. Maica Sfântä.


Scob orit- a, scob orit, 15. De mine, de Dumnezeu
Florile dalbe, $i de cel fiut al meu.
Maica-sfantà pe pdmant, Voi sal nu VA sAturati,
Ca sa." nascA fiul-sfant. Nunia'n ziva de Ispas,
Se luarA, se duserA 5i-atuncia numai un cias !
5. Chiar In curtea lui CrAciun. 20. Se luarä, se duserA
Ce sA mä fac eu,CrAciune, lar 'n curtea lui Craciun :
Grele munci CA m'au ajuns ! Ce sä mA fac eu,CrAciune,
Du-te 'n ieslea cailor ! Girdle munci, cä m'au ajtms !
Se luarä, se duserä Du-te'n ieslea boilor !
10. Tocma 'n ieslea cailor. 25. Se luarA, se dusera
Stati voi, cai, de-a roa- Tocma'n ieslea boilor :
[derea! Stati voi, boi, de-a ru-
Cai n'o stat de-a roaderea, [mega !
Maica-sfantA-i blAstana : Boii-au stat de a rumega,
Fire-ati voi, cai,blästAmati, Maica-sfanta atunci na'stea,

(1) = Legdnat.

www.dacoromanica.ro
43

30. Boii suflâ de 'ncälzià. Cu voi sä se häräneascg


Maica-sfântA-i alduià : Tofi Rumânii, toti cr2stinii.
Fire-ati voi, boi, alduiti, $i pe voi sä vä sloboazA
$i In veci blagosloviti 40 'N toatä ziva la amiazä,
De mine, de Dumnezeu, S5 vA rupeti colti de iarbä,
35. $i de äst' fiat al meu. SA va' udati buzele,
Cu voi sA se folosascA, Buzele cu apele !
Ibänesti. D. Farca, student.

Maica Sfânta.
(Variantä.)

Cam spre ziva de Cräciun Pan s'o na0e fiul sfânt,


Maica-sfântä se duceà, Fiul-sfânt pe acest pätnânt !
Plaiu de munte-o 'ndireptà Bol de samä c4-qi bägâ,
La iesclia (1) cailor. 25. Maica-sfântä-i
5. Maica-sfântä asà ziceA : Fire-ati voi, boi, alduiti
Stati voi, cai, de-a sdron- De mine, de fiul sfânt,
[fella (2) Car' s'a näscut pe pämânt:
Pn s'a nte fiul-sfant, Toatä ziva sA arati
Fiul-sfânt pe acest pämânt ! 30. Nemâncati, neadApati !
Cai de samä nu-si Maica-sfânta' se duceâ,
10. Maica-sfântà-i blästätnA : Plaiu de munte o 'ndireptà,
Fire-ati voi, cai, blästä- La umbruta plopului.
fmati Maica-sfântä aà ziceà :
De mine, de fiul sfânt, 35. StAi tu, ploape, de-a te
Car' s'a näscut pe pämânt ! [bate,
$i voi, cai, sA n'aveti sat, Pân' e naste fiul-sfânt,
15. Numa-'n ziva de Ispas, Fiul sfânt pe-acest pämânt !
$i-atuncia numa un cias ! Plop de sarnä nu-si
Maica-sfântä se duceâ,. Maica-sfântà-I blästemA :
Plaiu de munte-o 4ndireptà 40. Tu, ploape, sä te tot bati
La iesclia boilor. $i de boare si de soare,
20. Maica sfântä aà ziceä: Mai mult noaptea pe rä-
Stati voi, boi, de a ru- [coare
[megi,

(1) = leslea.
(2) = Ronfäl.

www.dacoromanica.ro
44

Maica-sfAntá se duceA, Maica-sfAntA-o alduià :


Plaiu de munte-o 'ndireptA, 50. Fire-ai, tisä, alduitA,
45. La umbra de Usk' verde. $i In veci blagoslovitA,
Maica-sfAntA-asä ziceä De mini si de flul sfänt,
St Ai tu, tisd, de a cldtl! Car' s'a nAscut pe pämânt
Tisa 'n samA cA-si bAgi,
Cetea. Corn. Darna,s, stud.

xLnr. Maica luminatä.


Colo 'n dealu, dupä dealu, Tot cheile raiului.
Este-o dalbá mänästire ; $i raiul 1-ii descuiA,
In mänästire cine sede ? Pe Dumnezeu 1-ii vedeä,
$ede maica Iuminatä, 20. Mitutel i 'nfäsätel
5. C'un fiut micut î brate. Cu fase dalbä de mAtasä,
Fiul plânge, nu mai tace, LegAnut de pältinut !
Maica nu mai sti ce-a face. Nici cu-aceea nu dceà. ;
Maicä-sa din graiu gräià : MaicA-sa din graiu gräià :
Taci, flule, nu mai plAnge, 25. Taci, fiule, nu mai plAnge,
10. CA eu, maicA, cA ti-oiu da Cà pe tin' te- or rästignI
Douä mere, douA pere, PAgAnii de Jidovii.
SA' te joci In raiu cu ele ! Dar si noi i-om rästignI
Nici cu-aceea nu tAceä. La capetul judecii (1),
MaicA-sa din graiu grAià : C'acolo si noi vom fi
15. Taci, fiule, nu mai plAnge, La capetul judecii.
CA tie maica ti-a da,
Ragla, Bistritz-Nds,ud. G. Morariu.

xLv. Maica cu fiu 'n brate.


Luä maica fiu 'n brate Maica sfäntA-1 blästämà-re :
Si-I duse, Cat 11 duse, Firea-i tu, plo p, blAstämat
Puse jos sA hodineasc6 10. De mine, de Dumnezeu,
Sub tufä de plopu-si verde, Mai tare de fiul mieu!
5. Plopu-i mare, Luä maica flu 'n brate
D'umbrA n'are $i 11 duse eat 11 duse ;
Cä-s florile-a märului ! Puse jos sa hodineascA,

(1) = Vech. rom. judetjadecata'.

www.dacoromanica.ro
45

15, Ca-s florile-a márului ! Si-1 duse, cat duse,


Sub tufa de märu-si verde, Puse jos, sä hodineascä
Máru-i mare, 30. Sub turà de:tisk verde.
D'umbrä n'are Tisa-i mare,
CA-s florile märului ! D'umbräli are,
20. Maica sfânt1-1 blästäma-re Ma ica sfanta o veliced(1)-re :
Firea-i tu, mär, blästämat Firea-i, tisä, velicità,
De mine, de Dumnezeu, 35. De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul mieu ! Mai tare de fiul meu !
Tie frunza sä nu-ti stee, Tie frunza sà nu-ti pice
25. Nici cu Vint, Nici cu vânt,
Nici färä vânt ! Nici fdrä vant f
Luä-si maica fiu'n brate
Chimitelnic de Carnpie, dela diacul Latrân. A. V.

xLvI. 0 chilie de anglie (2).


Colo'n josu, mai din jos, De sbieret1 mieilor.
O chilie de anglie Fire-ati blästemate, oi,
$ede'n ea Sânta-Märie. Cazä lana de pe voi,
$i sede sä hodineascA, Mielutii de lâng6 voi !
51. Pe Domnul cel sfânt sà-1 20. $i s'a luat i s'a dus,
[timed. Cätre Viflaim in sus,
N'a putut sä hodineascä, La tufistea cailor.
Nici pe Domnul sfânt sa-1 $i s'a pus sä hodineascg,
[used. Pe Domnul cel sfânt sk-1
S'a luat maica, s'a dus, [nascä.
Cätre Rusalim in sus, 25. N'a putut sä hodineascä,
10. La tu145tea (3) oilor Nici pe Domnul sfânt
$i s'a pus sä .hodineascä, [sä-1 nasck,
Pe Domnul cel sfânt sä-1 De rosura cailor.
[nascA. Fire-ati voi, cai, bläste-
N'a putut sä hodineascA, [mati,
Nici pe Domnul-sfânt sà-1 Voi sä nu %TA skturati,
[nasc4, 30. Nice ziva, nici noaptea
15. De rosura oilor,
(1)= Fericià (?)
(2) In unele variante : Mille de kimelie.
(3) = TuriVea.

www.dacoromanica.ro
46

Pänä'n ziva de Ispas, Pe Domnul cel sfânt


$i atunci numai un ceas ! [sä-1 nascâ .
$i s'a luat i s'a dus $i s'a pus si-a hodinit,
CAtre Viflaim in sus Pe Domnul-sfânt I-a näscut.
35. La ieslea dobitoceascä, Din grâdèle luminèle,
40. Din pociumbi fc1ii ardea-le
SpAtac (Blaj). Org. Zdrenghea, cornunie. de I. Velicea.

Dumnezeu cu oile.
Pe coasta cu florile, Fire-ati voi, cai, brástd-
Doamneleo, Domnului bun 1 Imati,
Dumnezeu cu oile. Sâ nu và mai säturati,
Dumnezeu a fluerat, Panä'n noaptea de Ispas,
5. Oile adunat. 25, $i-atuncia numai un cias !
Luatu-s'a, dusu-s'a, Luatu-s'a, dusu-s'a,
La turistea oilor La ieslele boilor
$i s'a dat de a odihnl ; $i s'a dat a odihni
Nu s'a putut odihnl $i s'a putut odihnl.
10. De rosura oilor, 30. Dacd zita s'a fäcut
De sbieratul mieilor. Fiul-sfânt eh' s'a ngscut :
El din graiu le-a blAstámat Din pociumbi, radii aprinse ;
Fire-ati voi, oi, blâstä- Din grädele, luminele,
[mate, Boii i-a blagoslovit
SA pierdeti Fang de pe voi 35. Fireai, boi, blagosloviti
15. $i mielutii de sub oi ! Ziva când yeti fi la jug,
Luatu-s'a, dusu-s'a and plugariu va prânzi,
La turistea cailor Voi inca' iti hodini ;
$i s'a dat de-a odihnl. Când plugariu o amiezâ,
Nu s'a putut odihnl 40. Voi iti sta'n loc mâncâ ;
20. De rosura cailor. Plugariul, dacâ-a
El din graiu i-a blästämat Bâta'n mánd va Iuâ,
La päsune v'a mânà !
Soro§tin. I. &on.

xLvIn. Sub d'umbrele mArului;


Sub d'umbrele mgrului Fiul plânge si nu'nceatâ,
Sede Maica Domnului 5. Maica Sfântâ, Preacuratà,
C'un fiut micut in bratg. In poalä si 1-a luat,

www.dacoromanica.ro
47

Sus pe plaiu ca.' si-a plecat. 30. De mini si de fiul sfânt,


Când pe plaiu cä se prindeä, Pänä-i fi pe acest pämânt,.
Maica plop verde-si vedeä, Batà vântul, ori nu batà,
10. $i la plop CA s'abäteä, Frunza ta sä se tot batä !
Puse jos si odihnià. Fiul plânge si nu'nceatä,.
Plopul umbrd nu-si dedeä ; 35. Maica Sfântä, Preacuratä
Maica greu mi-1 blästämä : In poalä si 1-a luat
Fire-ai, ploape, päräsit Si pe plaiu cä si-a plecat.
15. De mini si de fiul sfânt,'- and pe plaiu a se prindeä,.
Pänä-i fi pe-acest pämânt, Maica vitä isi vedeä
Bata.' vântul, ori nu batä, 40. $i la vita' s'abäteà,
Frunza ta sä se tot batä ! Puse jos si hodinià,
Fiul plange si nu 'nceatà, Vita verde umbrä-si dete,
20. Maica Sfântä, Preacuratä, Maica bine-o d'alduiä :
Jri poalä si 1-a luat Sä fii, vita, d'alduitä
Si pe plaiu cä a plecat. 45. $i In veci blagoslovità
Când pe plaiu cä se prindeä, De mini si de fiul sfânt,
Maica pär verde vedeä Pänd-i fi 'The acest pgmânt E
25. $i la pär a s'abäteà, Sä dai, vita% feria
Puse jos si odihnià ; Si strugurele copu
Pärul umbrä nu-si dedeä, 50. $i urechita (1) felea (2).
Maica greu Ill blästänià : $i boboana sfürtariu (3) !
Sä fii, pere-o, päräsit
Spring. Nic. Streljean, comunic. de Em. Colbazi.

lam Din aintea raiului.


Dinaintea raiului I 10. PleacA-ti, ploape, cleom-
Primblä-si Maica Domnului [bele,.
'Cu mintia-i de argint, De sä.-mi nascd fiul sfânt,
Care razämä 'n pämânt Fiul sfânt pe-acest päinânt I
5. $i de-aici mi se luà Plopul samä nu-mi bägä,.
Pe cel plaiu, picior de raiu, Cleoambele nu-si aplecà,
Când fu plaiul jumgtate, 15. Fiul-sfânt nu se nästeä,
Puse jos sä odihneascä. Maica greu mi-1 blästemä :.
Maica-mi rupse de-mi gräl :

(I) = Arifia de strugure.


(2) --- Jumätate de «cop».
(3) .= PAtrar (1/4).

www.dacoromanica.ro
48

Fire-ai, ploape, blästAmat Maica bine-o alduià :


De mine, de-o maicä sfântä : Fire-ai, tisä, alduitg
Bata" vântu, fiei ceatii, (1) 35. $i in veci blagoslovitä,
20. Frunza ta sä se tot batä. De mine, de Dumnezeu,
$i de-aici mi se duceg, Mai tare de fiul säu :
Pe cel_ plaiu, picior Lie raiu. Fie iarnA, fie varä,
Când fu 'n vArful plaiului, Franza ta verde sä stè !
Puse jos sä odihneascä 40. Treiizvoare-mi ízvoreg. :
25. Sub umbra de tisA verde. Un izvor de lapte dalce,
Maica-mi rupse de gräise : Un izvor de vinut ro5u
Pleacd-fi, tisg, cleoambele, $i altul de mirul sfeint ;
De sä-mi nascä fiul-sfânt, Cel de lapte-1 apleck,
Fiul sfânt pe acest pämânt ! 45. Cel de vin mi-1 botezà,
30. Tisa bine-o ascultà Cel de mir mi-1 miruià,
Si cleoambele le plug, Fiul-sfânt incA-mi cre#eg.
Fiul-sfânt n4teA. 5i-o 'nchinäin cu sAngtate !
T Hafeg-. Ion Medrea, student.

L. In poarta raiului.
Sus in poarta raiului, Ti-oiu aduce,
Sade-mi Maica Domnului Douä mere,
C'un fiat micut in bratä, 10. Doug. pere,
Dar fiutul nu mai tace. Toate patru aurèle,
5. Taci, fiule, Cu cheita dela raiu,
Taci, dragule, SA te faci mai mare craiu!
Cä m'oiu duce,
Sebes. Achim Arsu, comunic. I. Dcimboiu.

LI. La vârful muntilor.


Sus la vârful munfilor, 5. Cu fiutu IângA ea.
Florile d'albe, Fiufu tare plângeA,
Este-o baie bgläioarg, Maica-sfântA-1 mânggià :
Da'n baie cine §edeA Taci, fling', nu mai plânge,
Maica sfântä Precesta CA fie maica fi-a çla

(1) Ceatdvreme cfr. cet,

www.dacoromanica.ro
49

10. Doug mere argintèle, Taci, fiutd, nu mai plânge,


SA" te joci, fiut, cu ele ! 20. Cä tie mama ti-a da
Fiutu ash ziceä : Doug mere aurele,
Nu plâng, maicA, de aceea. SA te joci, fiut, cu ele !
Uitg-te, mdicutä, 'n jos, Fiutu, asä zica :
15. De vezi fauri fäurind, Nu plâng, maicg, de aceea.
Mie piroane fäcând ! 25. Uitg-te, mgicutd, 'n sus,
Si fiiutu tot plângeg, De vezi bärda,si (1) bärduind
Maica-sfântä-1 mânggià : $i mie cruce fAcând !
Blaj. Corn. Bocan, comunic. Ion alma.

LII. Pe fefele munfilor.


Pe fetele rauntilor, StA pe-o pia trä rAzdmatä
Linu-i vântul, vântule lin de 10. C'un fiut micut in bratä.
[varä ! Fiu 'ncepe de-a crânci(2),
Este-o dalbä ma nästire. Maica sfântä a-1 opaci :
In mänästire cine cântA Taci, fiule, nu crâncl,
5. Cântä noug popi bâtrâni CA maica tie ti-a da
$i cu noug diecei. 15. Douä mere,
Slujba sfântA cine-o ascultä? Doug pere,
D'ascultä-o Maica sfântä. Doug fife dalbe-a mele !
Lupu. Nic. Benchea, student.

um La cea piatrà.
La cea piaträ rästurnatä, Douä mere, douä pere,
Hoi da Lerui, flori Doug tite dalbe-a' mele.
[de ,nlär ! (3) 10. Cu merele te i jucä,
$ede Maica 'ngenunchiatä Titele te-i desfatA !
C'un fiut micut In brate. Fiul plânge, stai e n'are.
Fiul plânge, stare n'are, Taci, fiule, nu mai plânge,
5. Maica sfântä-1 mângaiä-re : CI tie maica f i-a da :
Taci, fiiule,nu mai plânge, 15. $i cheile raiului
Cg tie maica ti-a da : $i sustariul de botez

(1) = Dulgheri.
(2) = Scána.
(3) Dupg fiecare vers.
wch, Colinde din Ardeal. 4

www.dacoromanica.ro
50

Si scaunul de judef. $i peste an tot voioasä ;


Cu cheile.i descuià, Firea-i, gazdd, sdnAtos
Cu usteriu-i botezd, Si peste an tot voios.
20. Din scaun Ii judech ! Voie buna si-o colindà (1)
Firea-i, gazdä, sdnAtoasd Si-un cdrnat legat de grindà
Blaj. Colect. A. I Wirt.

Observatiune. Aceastd colindd, mult variatd, in Pusta-Camaras


(Câmpie) sä incepe asà :
Pe marginea Dunarii
,-Este-o piaträ rästurnatd...
apoi continué cu putine schimbari, dar dupd versul 11, variaza astfel :
Nici cu èlea nu tdced, Mdturice de argint,
Maicasfântd-1 alduià : SA mättiri tu ceriul sfânt,
Taci, fiule, taci, dragule, Ceriul sfânt de neg.urèle,
Cd fie maica ti-a da-re : Pamântul de tine (2) grele.
Comunic. I. Pop, student.

Luv. La cea piatrà.


(Varianta.)

La cea piatrd rästurnatä, Fiul plânge, stare n'are,


Ziorel de zi ! Maicd-sa din graiu grdiä-re :
Sede maica'ngenuchiatd, Taci, fiule, nu mai plânge,
C'un flirt micuf in !mate. 15. Cä maica fie fi-a da :
Fiul plange, se scânceste ; Si cheile raiului
5. Maica sfânta-1 opäceste, $i susteriul de botez
Taci, fiule, nu mai pldnge, $i scaunul de judet.
Cá rnaica tie fi-a da Cu cheile-i descuià
Doua mere, cloud pere, 20. $i pe Domnul veded ;
Doud fife dealbe-a'rnele ; Din scaun Ii judecà,
10. Cu merele te-i jucâ, Din susteriu ii botezd !
Titele te-i rdsfdtd !
Scrisa de Pant Hole, student.
(1) = Colacul sau covrigul ce se da dupa colind.
(2) pl. din find = noroiu.

www.dacoromanica.ro
51

Fiu din piaträ.


Este-o piatrA lecovatd, (1) Matura'n maim i-a pus,
Leru-i, Doamne ! Sa mäture pamântul ;
Sede Maica 'ngenunchiatà, PArnântul de gozurèle,
SA nascä fiul din piatrd. $i cerul de negarele (2).
5. Fiu din piaträ s'a näscut,
(Somfalau Urn. m.). Zenovia Copacian,

Lyr. Este o piaträ màrmurata.


Colo josu, mai in josu, 10. Doua tite dalbe-a mele,
Este-o piatrá märmuratá, $i scaunul de judet
Maica sfântä-i razámatA, $i ciubäru de botez !
C'un fiut micut in brata ; Ba, zo, mie nu-mi trebue,
5. Fiul plânge, stare Ware, Nici ciubaru de botezu,
Maica-sa din graiu graia-re ; 15. Nici scaunu de judetu.
Taci, fiule, taci, dragule, Fur' (3) cheile raiului,
CA tie maica ti-a da-re : SA descuiu raiul meu,
Douä mere, douA. pere, Sa vedem pe Dumnezeu !
Refren : Zudrel de zi, dupä fiecare vers.
Silvasul-rom. G. Boldea.

Maica sfântà cu pruncul.


Colo josu, rnai in jos, 5. $ede, sede Maica sfântd
Zivarel de ziva ! (4) C'un fiut micut in bratd.
Colo'n sesul cel frumos, Fiul plânge, stare n'are,
Este-o masa de matasa, 'Maica-sa hodina n'are,
Dar la aras1 ciiw sede ? Ea din graiu asà-i graih-re :

(1) Intr'o variantà (ce urnieazA) se zice: (piatrA marmnrala». Mi se p.are cä


aceasta explica vorba neinteleasg «lecovata., care in vreo limba veche va fi
insemnat piatrà, cum aveni d. e. sada-gura=gura-gura Cfr. si leuca petra.
(2) Negarele, diminutiv din negurä ; intelesul versului final ar ti : sa dea lu-
mina. De fapt este imposibil a nu intrevedeà in aceasta colinda un res din
cultul lui Mithras=Sol in\ ictus, ce se sgrl.), dupa datina Fenicienilor, la 25
Dec. Nithras se numeste cel ce s'a nascul din skinca, din peg era adrinca». S.
Justin Mart, in dial. c. Triphon, 70: «Deo invicto Mithrae et petrae
Cit. durä Dr. At. M. Marienescu, Cultal piigtin, edit. Acad. Rom., pag. 250.
(3) = Numai.
(4) Se repeteazg dupà fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
52

10. Taci, fiule, taci, dragule, 15. $i perele mânch !


a tie maica ti-a da-re Si scaunul de judetu
Douä mere, douä pere, $i gäleata de botezu ;
Doud tite dalbe-a mele ; Din scaun Ii judecâ,
Cu titele te-i rdsfätä, Din galeatd-i botezd !
13Ia j, O. A. //kin, student.

',Arm. La o masä de mätasà.


La o masd de mdtasd, Doud mere, cloud pere,
Ziorel ç1e laid $i titele dalbe-a'mele,
faupä fiecare vers) 10. $i cheile raiului,
$ede-mi maica 'ngenunchiatd $i ,su,steriul (1) de botez,
C'un fiut micut in bratä ; $i scaunul de judet ;
5. Fiul plânge, stare n'are. Cu cheile-i descuiâ,
Taci, fiule, nu mai plânge, Cu susteriu-i botezâ,
Cd tie maica ti-a da, 15. Din scaun ii judeca !
Säncel. I. Barbat.

Luc. Doi luceferi.


Rdsdrit au, rdsärit Ca tie maica da :
Doi luceferi gAlbiori. $ustariul dela botez
Nu-s luceferi gälbiori, $i cârja dela judet
CA-i o dalbd mänästire 20. $i cheile raiului.
5. Cu pAretii de tdmAie, In toarta sustariului
Cu podu de sfântd cearä, Scrisd-i floarea raiului ;
Cu usa de sfântd rugd. Pe buza sustariului
Sfânta rugA cine-o cântä ? Scrisä-i vita vinului
Noud popi, noud dieci 25. $i 'n fundul sustariului
10. Si pe-atâta patrierci. Doi porumbi porum-
Sfânta slujbd cine-o-ascultd ? [bitA,
Dar ascultä Maica sfântä Tot ascultd toaca 'n ceriu,
Cu fiut micut in bratä. Toaca 'n ceriu si slujba 'n
Fiul plânge, stare n'are, [raiu.
15. Maicd-sa din graiu grdiA-re : $i tie maica ti-a da
Taci, fiule, nu mai plânge, 30. $i cheile raiului,

(1) .1t,stariu.

www.dacoromanica.ro
53

Si raiul vei descuià, Numa-odatä-i genunchik


Ce-i vedeà ti-i minunà : ladu ti s'a descuià ;
Trupuri dalbe, 1nflorite, Ce-i vedek ti-i minuna :
De Dumnezeu däruite 40. Trupuri negre putrezite,
35. $i de popä spovedite. De popä nespovedite,
Ti-i tipâ si pâti la iad ; De Dumnezeu päräsite !
Panade. Vid. Sdbeidu, st.

LX. Mânästire cu noud altare.


Mängstire cu nouà altare, Fiul plângeä, nu taceä,
Cu usile ''n jos pe mare, Maica sfântä-1 mângra :
Cu razele cAtre soare. Tacio-mi, fiut, tacio-mi,
La altariul cel mai mare [dragä,
5. Slujba sfântä cine-o cântä ? Ca io tie eh' ti-oiu da
Cânt'o-un zäu si- un Dum- 20. Douä tite dalbe-a mele,
fnezeu. Sä te joci, fiut, cu ele !
Dar de-ascultat cine-o as- Fiul plângeä, nu-mi tdceä,
[cultä? Maica sfântd-1 mângâià :
Dar ascultà Maica sfântä Tacio-mi, fiat, tacio-mi,
C'un fiut micut pe bratä. [dragä,
10. Fiul plângeä, nu-mi täceä, 25. Cii io tie cä ti-oiu da
Maica sfânta-1 mânglià : Cheitele raiului,
Tacio-mi, fiut, tacio - mi C'alea ti-au fost date tie,
dragä, Din dalba copilirie !
Ca io tie cä ti-oitt da, Si-o 'nchindm cu sänätate
Douà mere, dou'd pere, 30. Pe la toti si pe la toate !
15. SA te joci, fiut, cu ele !
Bueuresti (Zarand.) I. Fugeitei. student.

LxI. Poala Ceriului.


Poala ceriului, $i 'n brat le puneâ.
Poarta raiului ! $i cele din bratä
De primblä-se primblä 10. Frumos dinflorià.
Cea STâng-Märie, $i ea s'a uitat
5. Cu pasul päsià, Sus spre räsärit
Flori sfinte rupeä. $i ea si-a väzut
$i 'n mâni le prindeä 0 razà-mi de soare.

www.dacoromanica.ro
54

15. Tu raz-mi de soare, 25. Da crucea cea sfântd,


Tu esti d'umblätoare $i 'n mâna direaptä
$i esti väzätoare ! $ustariu de botez
DA de stire 'n ceriu, $i s'o botezat ;
In ceriu la ingeri, Bun nurne si-a pus,
20. C6 din mine s'a naste, 30. Dulcele «lsus»,
Din maid.' curatä Domnul ceriului
Ficut fard tatä ! $i-al pämântului.
$i el si-o luat $i noi ne 'nchinäm
In mâna cea stângä Dalbä-i sänätate !
M.-Decea. Em. Pop.

Lx.n. Sub rosu de rAsärit.


Sub rosu de rgsärit, In mari legi ck" mi-1 bägarl :
Domnului bun, In legea lui Durnnezeu,
Este-un mär dulce 'nflorit. 20. Sä creascä da fiu-säu.
Sub umbruta märului Fiul din brate-a sburat
$ade - mi, Doamne, Maica Peste- o Ma re,
[sfântä Peste-o zare,
5. C'un fiut micut In brate, La cea mänästire mare.
Cu cosita despletitä, 25. In mijloc de mänästire
Jos pe fiu-e slobozitä. Este-o masä dalb4 'ntinsi ;
Dar de lucru ce lucreazà? Imprejur, Doamne, de mask*
Tot de botez se gateazei (1). Sunt tot jituri de mátasä,
10. Dar' nänas pe cine chiamä? Darä 'n jituri eine sade ?
Pe loon Sântion, 30. $ade-mi, doamne, fiul sfânt,
NAnasul lui Dumnezeu. Cu arcutul Incordat,
Da, zAu, nume cum i-or Sus spre ceriu Ii ridicat,
[pune Ca el ceriul sa-1 rästoarne.
Tot Isuse Hiristoase, Din ceriu tare mi-1 rugarä
15. C'alea-s nume mai frumoase, 35. Prea-sfântä Dumineca-re :
Din toatà lumea alese. Fiu ceriul nu-1 rästurnä,
Fiul, dac6-1 botezarä, CA mai sunt si credinciosi,

(1) Prin analogie I. 1. d. se geitege.

www.dacoromanica.ro
55

Credincio$i lui Dumnezeu Si noi iarA ni-o 'nchinAm


Si tuturor zilelor, Tot In dalbA-i sAnAtate.
AO. Mai vârtos Vinerilor !
Blaj. O. A. Viciu, student.

In deal la Rusalim.
Sus in deal de Rusalim Incet, incet prin brAdet.
(bis) 15. Sub tufA de tisA verde
ib Lerui, Doamne, Intinse arcu s'o sAgete ;
DupA-o tufA de mAlin Ea pripird (2) si gräeste :
Joacg o fiarA foarte mândrA, StAi, soare, nu sagetâ,
5. Da de mândrä-i argintie ; Ca' nu-i cine-ti pare tie,
Nime 'n lume nu si-o $tie, 20. CA-i, Doamne, Sfânta-Märie !
Numa' sora soarelui. Si-am venit $i am d'oblicit,
Cum o vede, inträ 'n casä, CA s'ai nAscut fiul sfânt,
Intrd 'n casA, spuse 'n masA : Si am venit sA-I botezAm,
10. Ciuda-i mare, ce vAzui ! Nume mare sa-i punem :
Soare arcu-$i intindeà, 25. Doamne, Domnul ceriului
Intr'acolo se duceâ Doamne $i al pAmântului !
Linu, lin prin cest mäli,i, (1) Doamne al nost, al tuturor !
Sebes. Mat. PO, comunic. I. Dimboiu.

Lxiv.-0 fiará mândrä.


Sus in deal de Rusalim, Corinde, Doamne, corinde !
DupA-o tufd de mdlin, 10. LuA harcu de-a stânga
JoacA, joacA-O fiarA mândrA, Si sägeata de-a dreapta ;
Corinde, Doamne, corinde ! LuA 'ncet prin cest fAget,
5. Nime 'n lume nu $i-o vede, lin prin eest pelin
Numa Ion d'arca$ mare ; Si d'a le,,cu (4) se dadurA,
PAO prin casA, scrisA masA, 15. Corinde, Doamne, corinde !
Pân' la curtea cu harcu, (3), Sub tufa de tisä verde,

(1). Malin §i melin=liliac (Prunus padus.)


(2) Prifiege, greibege.
(3) = Arcul.
(4) = Peindd.

www.dacoromanica.ro
56

Trase harcu sä sagete ; Dacä-acele plinl-le-oiu,


Fiara grAbl de-a gal : Jos la tarä duce-m'oiu,
MA loan; d'arcas mare, 30. Corinde; Doamne, corinde!
20. Da nu da de mä stricA ! Chiei in mânä luA-mi-oiu,
Io nu-s fiarä ce-ti pare tie, Biserica descua-mi-oiu,
Corinde, Doamne, corinde ! Slujbá mândrA
CA-s doamna SAntä-Märie. Slujba mândrä cine-o as-
Si Dumnezeu m'a läsat [cultA ?
25. Sä fiu fiara codrilor 35. Ascultä-o Maica sfântä,
Nouà ani si nota zile Corinde, Doarnne, corinde
$i pe-atâte sgptämâne.
Brad. I. German., student.

Lxv. Ion Sântion.


Sculati, sculati, mari boieri, 10. Prinse-un puiu de UN-
De vä sculati fetele, fcioard. (1)
SA mäture curtile, Scos-au harcu s5-1 sägete..
Sä astearnä mesele, El din graiu asà-a gräit
5. SA umple pAharAle ! Pe mini nu md sägetâ,
Cà boierii-s dusi de-acasä, Cd io-s Ion Sântion
Da s'o dus in codrii verzi, 15. Mnasu lui Dumnezeu.
In codrii verzi de-a vânare. Cä pe mine m'a trimes,
$i vAnarä pânä'n sarA, Sd cunun i sä botez !
ilea comunic. T. Hurglii, student .

Vânätori de-ai lui Pilat.


Coborit-au coborlt, $i când fu mai lâng5. sarA,
Çorinde-mi, Doamne, Au vânat un vultur sur.
[corinde-mi ! Vultur sur din graiu grAià :
VAnAtori de alui Pilat 10. Vânätori de a lui Pilat,
Cu ogarii pe pAmânt Nu gräbiti spre moartea
$i cu soimii sus in vânt. [mea,
5. $i vAnarA, cât vAnarA, CA voi nu stiti cine-s eu,
Zi de varA pAng'n sarg, CA io-s Ion Sântion

(1) --= Lebejoard din lebedä.

www.dacoromanica.ro
57

Nänasu lui Dumnezeu. De fumul tämâilor,


15. $i mä due, c'am auzit, 20. De-adunarea sfintilorr
CA s'a näscut Fiul sfânt. De sborul albinelor,
Si mä duc ca sä-1 botez ; De mirosul florilor !
Da nu mä pot apropià
Teiti. lon Beoheri, student

lava Se primblä cea S-Mgrie.


Poa la ceriului, Ch' din mini s'a naste,
Poarta raiului, Din maicd curatä
De primblä-se, primblä Ficut (1) färä tatà ;
Cea Sântä-Märie. 20. $i el si-o luat
5. Cum pasul päsià, In mâna cea stângä
Flori sfinte rupeâ Crucea sa cea sfântä,
$i 'n mâni le prinda $i 'n mâna cea dreaptä
$i 'n brat le pun& Sustariu de botez.
$i ea s'a uitat 25. $i el s'a botezat,
10. Sus spre räsärit Bun nume si-a pus :
$i Ea si-o väzut Sant Hristos Isus,
D'oi razä-mi de soare : Domnul ceriului
Tu, razä-mi de soare, 5i-al pämântului.
Tu esti umblAtoare, 30. $i noi ne 'nchinäm,
15. DA de stire 'n ceriu, Dalbei sänätate.
In ceriu la ingeri,
Decea. Alih. .tef, student.

Lx-vm. Poarta ceriului.


Poarta ceriului, Din gurä gräind :
Corindeo, corindeo ! Bucurä-te, maicg,
Gura raiului, Cä din tin' va naste
De primblä-se, primblä, 10. Un fiu WA tatä
Pe de-asupra ei $i fär' de pkate !
5. Vineti porumbei Nu s'a bucurat,
Din aripi plesnind, Mai räu s'a 'ntristat.
(1)=-- Fiut.

www.dacoromanica.ro
58

Câfi sfinfi c'o chemat, 30. La dull de lapte,


15. Toti ea' §i.au venit ; De si 1-aplecat.
Numai n'a venit Deci 1-a luat
Ion Säntion. Pe palmele lui,
Cand Ion sosia, Dulci bratele lui.
Ficutu nästea. 35. $i el si 1-a dus
20. Si el I-a luat La raid de mir,
Pe palmele lui, De 1-a botezat
Dulci bratele lui, $i I-a crestinat,
$i el mi 1-a dus Nume cä i-a dat :
La raul de vin, 40. Domnul ceriului
25. De si-l-a scäldat. $ial pdmantului.
Deci 1-a luat El sä stApaneascd
Pe palmele lui, Ceriul si pämântul
Dulci bratele lui, $i pe noi de-a randul !
$i el §i 1-a dus
oro§tin. I. Bian, student.

'Ans. Mr dalior.
Jos in prundul mArii dalbe Intinse arcul sA-1 sAgete.
Este-un maru d'alior. (I) Pe mini nu mi-i sAgetà,
Nu stiu la mAr ce s'a 'nvälat, CA eu nu-s leu,
Nu stiu leu-i, 15. Nice smeu,
5. Nu §tiu smeu-i ; CA io-s Ion Santion
Cate mancä, NAnasul lui Dumnezeu.
Cate stria, Io-s de Dumnezeu trimes,
Cate pe mare le-arunc5, SA fac vài i s'A fac §es,
$i frunza o rumegara, 20. $i din vAi izvoará reci !
10. Jos pe mare-o aruncarä. Cine din izvoarA bea,
Toader, Toader harca5 (2) Tot pe Domnul pomenia.
Imare
Cicudiu (Camp.). Milt. Moldovan.

(1) --= Allot-.


(2) --=Arcas.

www.dacoromanica.ro
59

Lax. Se scoboarä Domnul sfânt.


Hei Linu-i, Linu-i Leru-i $i cu luna cu lumina,
Lin ! 10. Soarele cu razele.
De când Domnul &tit nAscut DAr soarele unde razA?
$i pAmântul 1-a fAcut, RazA 'n vârful muntilor,
Hoi Linu-i . . . La fântâna sfintilor.
$i ceriul 1-a ridicat Este-o scara de argint,
5. In trei stAlpi 1-a räzimat, 15. Se scoboarä Domnul sfânt,
Hoi Linu-i. . Domnul sfânt pe acest pA-
$i frumos 1-a 'mpodobit [mânt.
Tot cu stele mAruntele, Se scoboard-arareori :
Hoi Linu-i. . . La sfintele sArbAtori.
Cu luceferi printre ele
Ciuguzel Silv. Man, student.
mou. De s'a pogorit.
De s'a pogorit, Doamne leo, 20. CA-s triai curätei.
De s'a pogorit $i unul 1-au mânat, Doamne
Pe scarä de cearä, Doamne leo,
leo, $i unul 1-au mânat,
Pe scarä de cearA CA lor sA gate, Doamne
5. Cu tri sfinti a lui,Doamne leo, leo,
Cu tri sfinti a lui CA lor sA gate
$i-unul 1-a mânat, Doamne 25. CinA i hodinA, Doamne Ieo,
leo, CinA i hodinä
$i. unul I-a mânat, 5i-un colac de grâti, Doamne
CA lor gate, Doamne leo,
[leo, Si-un colac de grAu,
10. CA lor gate Care I-a lucrat, Doamne leo,
CinA i hodinA, Doamne leo, 30. Care 1-a lucrat
CinA i hoclinA Cu junci tinerei, Doamne leo,
Si-o bute de vin, Doamne leo, Cu junci tinerei,
$i o bute de vin Cä-s mai subtirei, Doamne
15. Care 1-a lucrat, Doamne leo, leo,
Care 1-a lucrat CA-s mai subtirei.
Cu boi bourei, Doamne leo, 35. $i unul 1-au mânat, Doamne
Cu boi bourei, leo,
CA-s mai curAtei, Doamne leo, 51 unul 1-au mánat

www.dacoromanica.ro
60

Cá lor sà 111 gate, Doamne Care el si-a supt


leo, 54. NouLsäptämâni,Doamne leo,
Cä lor sä gate Notfäsiptämâni
Cinä §i hodinä, Doamne leo, La nouä mumâni, Doamne
40. Cind i ho.diná leo,
Si-un miel sugärel, Doamne La nouä mumâni,
leo, Nouà primäveri,Doamne leo,
Si-un miel sugärel, 50. Nouä primäveri
Care el supt, Doamne La nouä miuäri, Doamne leo,
leo, La nottä miuäri !
Mähaci. Susana Pop.

Purces-o..
Purces-o, purces-o La tri sä14è1e.
Domnul cu Sâti-Petru $i ei s'abäteau,
Ler oi, Ler oi, Doatnne, (1) 25. Sdla de cereau.
Pe cale, pe vale, Povora de mijloc
5. Pe drumul cel mare. Säla nu le da.
$i ei se luau 5i-apoi mi-0 porn iau
Pe cale 'nainte Pe cale 'nainte,
$i ei se uitau 30. $i ei se uitau
De läturi de cale De Mud de cale,
10.. $1 ei mi-si vedeau $1 ei vedeau
luminèle Tri-i§i luminèle
La tri säläOle. La tri sälä§èle.
$i ei s'abäteau, 35. Si ei s'abäteau,
SA la§ de cereau. Säla de cereau.
15. Povoras,s (?) mai mare Povora mai mic
Sä la§ nu le dare. Sälavl 11-1 da,
5i-apoi mi§i porniau Cina li-o gätà
Pe cale 'nainte 40. Berbecut
$1 ei se uitau Mândru-i ocärut (2),
20. De läturi, de cale Cu lânuta creatä,
$i ei vedeau Cu cornite 'ntoarse.
Tri-i§i luminèle Patul li-1 fäcek

(1) Repetat tot dupg al 2-lea vers.


(2) =: Cu fide negre fie bot, 1ncolo tot alb.

www.dacoromanica.ro
61

45. Trestie märunta, 60. Berbecuti bäluti


ledera 'nfloritä. Mândri ocdruti (1),
5i-apoi se eulcau, Cu lânutä ere*,
Si-apoi se sculau Creata märgäreatä (2),
Des de dimineata. 65. Cu cornitä 'ntoarsä,
50. $i ei se spälau Aurut imi varsä.
Pe fatä, pe brata, El din graiu gräià :
Pe dalba-i pelita. Fericti (3) mi de noi,
Si-apoi porniau Cine-a mas (4) la noi
Pe cale 'nainte. Noapte-i asta noapte,
55. Povoras mai mic 70. Ca pe cat le-am dat,
Oile-si pornià Mai mult ne-a läsat :
$i el se uita Säratate 'n noi,
'Napoi peste oi Sändtate 'n oi.
$i el mi-si vedea
Obs. Tot la al 3-lea vers refrenul :
Ler oi, Ler oi, Doamne !
Z. Be,scheri, student.

Domnul pe pämânt.
Scoborit-a, scoborit Prin oras, prin Fägaras
Dumnezeu pe-acest pamânt, 15. La curtea saracului.
Tot sä vada Gata-i prânzu, sarac
$i sà creadä [mare ?
5. Ce fac domnii cu iobagii Pranzu-i gata din putin,
$i bogatii cu saracii. Poftim aid sä-1 prânzim ;
Se luarä, se duserä De nu ne-om fi saturat,
Prin oras, prin Fägaras 20. Merg In sat la 'mprumutat!
La curtea bogatului. Sui, Petre, pe stângul
10. Gata-i prânzu, bogat Emieu,
[mare? De vezi, Petre, ce-i vedea?
Prânzu-i gata, nu-i de voi, Tad casa bogatului
De niste boieri ca noi ! In mijlocul
Se luarä, se duserä 25. Bate 'n para focului.
(1) Diminut. din oacdr, oacard v.m.s.
(2) =-- Ca miirgäritarul.
(3) Ferial-mi ferice.
,(4) Poposit peste noapte.

www.dacoromanica.ro
62

Sui,Petre, pe dreptul mieu, In mijlocul raiului,


De vezi, Petre, ce-i vedeà ? 30. Bate 'n raza soarelui !
Vád casa säracului
comunic. Roman Pop, elev cl.

monv Domnul pe pämânt.


(Variantà.)
Coborît-a, coborît, Dumnezeu cu sotu säu
Coborit-a Domn din ceriu Se luarä si plecarä
Pe-0 scara dalba de ceara. Pe dunguta iadului,
Sfântul soare räsäria, 35. La casa bogatului.
5. Sfânia.. ceara se top& Acolb, daca ajungeà,
Dumnezeu si sotuI säu Dumnezeu din grain gräia
Se luara si plecard Uitä, Petre, 'n stânga mea,.
Peste vii, peste mosii, Spune-mi mie, ce-i vedeä !
La mijlocul satului, 40. Ce vazui, mä späimantai
10. La casa bogatului. \fad casa bogatului
Acolo, dacä ajungià, Chiar sub talpa iadului,
Dumnezeu din graiu grgia : In cutite ascutite !
Bunä sara, muncitori ! Dumnezeu cu sotul säu
Multam vouä, cersitori ! 45. Se luarä i plecarä
15. Gata-i cina s'o cinam? Pe dunguta raiului,
Cina-i gata pentru noi, La casa saracului.
Cä-s mai mare domn ca voi ! Acolo, dacä ajungea,
Dumnezeu cu sotul säu Dumnezeu din graiu graia
Se luara si-mi plecara 50. Uite, Petre, In dreapta
20. Peste vii, peste [mea,
La capätul satului, Spunemi mie ce-i vedeà !
La casa säracului. Ce väzdi mä 'mbucurai
Acolo, dacä ajungea, Väd casa saracului
Dumnezeu din graiu gräià : D'in mijlocul raiului
25. Bunä sara, muncitori ! 55. Stand cu mesele Intinse
Multam vouä, calatori ! $i tot ca mâncari cuprinse !
Gata-i cina, s'o ? Dumnezeu cu sotul sau
Cina-i gata, cam putinä ; Se luarä si sburarä,
Hai cu toti, s'o cinäm Sus la ceriu se ridicarä.
30. Dacä nu ne-om säturb, 60. O cântäm si-o colindäni
Bunu-i Domnul, mi-o mai da ! $i la gazda i-o 'nchinam
Cib. Aron Costea, student.

www.dacoromanica.ro
63

my. Piatrà §olovatä.


Piatra, piatra ,solovatd (1) Cina-i gata, nu-i de voi,.
Lerului Doamne, CA- i de oameni ca si noi
$ede-o maid 'ngenunchiata, Haida, Petre, haide draga,.
Ca sa. nasca fiu din piatra. Haida la cel cap de sat,
5. Fiu din piatra s'a nascut, 20. Nimerim la orn sarac :
MAtura 'n mAna i-au pus, Bunä sara, om sarac :
Ca sä mature pAmântul, Gata-i cinA, s'o cinAm ?
PAmântul de gozurèle, Cina gata, n'o avern,
Si ceriul de negurèle. Bateir (2) de-om Imprumutà,
10. Haida,Petre, haida, draga, 26. Noi de cina tot v'om da !
Haida la cel cap de sat,. Da casa bogatului
Nimerim la orn bogat Arde 'n para focului,
Bunä seara, orn bogat ! Iar casa saracului
Multumim, calicilor ! Joaca 'n spuma laptelui.
15. Gata-i cina, s'o cinam ?
Sebq. Veron. Balan, comunic. Ion Dimboiu.
mom. Cóborit-a umnezeu.
Coborît-a, cobora, Säracul la prânz era ;
Coborlt-a Dumnezeu Bunu-i prânzul, om sarac E
La mijlocul satului, 15. Bunu-i, numai putinel,
La casa bogatului ; DAm cu totii p'ingd (3) el ;
5. Bogatul la prAnz era. CA de nu ne-om sätura,
Bunu-i prânzul, orn bo- Durnnezeu mai mult
[gat ? [ni-a da r
Bunu-i, numai nu-i de voi, Dumnezeu s'a bucurat
Cd-i de domni mari, ca 20. $i de-acolo s'a luat.
[si noi ! Se luara, se duserA,
Dumnezeu s'a suparat Pan' la tufa de mar dulce.
10. $i de-acolea s'a luat $ezi tu, Petre, 'n drep-
PAn'n capul satului, pul (4) mieu,
La casa saracului.

(1) ...olovateri, probabil cä. inseinneazä mdrnmratd., curn gasim In col. LV.
«Este o piairà märmulat5D. De fapt, ungurescul sa/a=turmalinä, o specie
de piaträ cu fier.
(2) =-
(3) = Pe leingd.
(4) La dreapta mea.

www.dacoromanica.ro
64

De vezi, Petre, ce-i veda ! De vezi, Petre, ce-i vedeà !


25. Vai, Doamne, ce väzui eu, Vai, Doamne, ce-am vä-
Ce väzui, intinerii [zut eu,
Da casa säracului Ce và.zui, imbatrânii :
Tocma 'n fruntea raiului, Da casa bogatului,
La scaunul Domnului ! 35. Tocma 'n fundul iadului,
30. Si sui, Petre, 'n stângul In vdpaia focului !
[ mieu (1)
Ciunga. Jos. Bogdan, student.

Scoborit-a Dumnezeu.
(Variantä.)
Scoborit-a scoborit, Dumnezeu 1-a cuvântat,
Scoborit-a Dumnezeu Sara bunä luat.
La mijlocul satului, Se luarä, se duserä
La casa bogatului. 20. Pdn' la usa raiului,
5. Bunk' cina, bogat mare ! DA, te suie, Petre, suie
Bunä cina, nu-i de voi, Pe test umär drept al meu,
CA-i de boieri mari, ca noi ! De vezi, Petre, ce-i vedeä !
Dumnezeu s'a supärat 25. Väz casa sdracului
Sara bunä si-a luat. La mijlocul raiului,
10. Se luarä, Cum stä in slava Tatälui ;
Se duserà, Cum creste i mugureste,
PAna 'n capu satului Dumnezeu i-o därueste !
La casa säracului. 30. Dä, te suie, Petre, suie
Buda* cina, särac mare ! Pe cest umär stâng al mieu,
15. Bunk' cina, nu.i de unde ! De vezi, Petre, ce-i vedeä !
Mers-a 'n sat la 'mpru- Väz casa bogatului
hutat, La mijlocul iadului,
Pe Dumnezeu 1-a cinat, 35. Arde 'n para focului !
onfalät.t. Zenovi Cope-lc ean.

Domnul bun.
Costa-i Domnul bun, Când el si-a fäcut
Doamne leo ! Casa lângd drum,
Bun gând gândit, 5. Masa-i peste drum.

(1) Pe umärul sting.

www.dacoromanica.ro
65

Cati drumari treed, Boul bourel


.Pe toti Ii prânzià. La iesle zäcând,
Când fu mai 'napoi Frumos rumegand.
$i s'or nimerit $i si-o mai gäsit
10. Negri cersitori, Mielul sugarel
D'alghill (1) vânätori 25. La oaie sugând,
$i lor le-a belit (2) Cu coada batand.
Boul bourel, $i-apoi väzut,
$i 1e-a mai belit CA cersitori,
15. Mielul sugarel, Ca-i domn Dumnezeu
$i s'or d'ospätat 30. Cu Patru-Sinpetru.
Tri zile deplin. Noi o colindäm,
$Pnapoi s'o 'ntors Gazdii i-o 'nchinäm.
20. $i si-o mai gäsit
Bozias (Tim. mid). Z. Duma, student.

Tri mese a lui Hristos.


Colo jos, mai din jos Domnu rupse din griiitä(3):
Sunt tri mese-a lui Hristos. 20. Dalelei, jupâne gazdä,
Dar 1a masä cine sede ? Vinde-mi mie-acest pähar !
$ede Domnul Dumnezeu. Ori mi-1 vinde, ori mi-1
5. Da doile corn de masa? [schimbä !
$ade Petru Sant San-Petru. Fii-ti,Doamne, iertatoriu,
Da triile corn de masä ? Nici nu-1 vând, nici nu-I
Sede Ion Sântion. schimb,
Da patrulea corn de masa ? 25. CA mi-i dat dela nanasu ;
10. $ede gazia cest domn bun Mai de mic m'a botezat,
$i inchinä c'un pähar, Mai mare m'a cununat,
C'un pähar galbin de aur ; $i tot mie mi 1-a dat !
Da 'n fundul paharului Doamne, Doamne, drägut
Scrisa-i vita vinului ; [Doamne,
15. Da'n coasta pdharului 30. Fa-mi i iiie lo.c in raiu!
Scrisä-i floarea raiului ; Domnu ru)sä de-mi
Da'n toarta päharului, [gräipsä :
Scrisu-i spicul graului. Nu-mi purtà de-acele griji!

(1) D'alghi-si=d'albili.
(2) = A Miat.
(3) = Graiu.
Viciu, Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
66

Când 'or fi acele vrem Jos In raiu te-or slobozl.


Eu la tini trimete-voiu 40. Undei loc de a hodinl.
35. Vreo doi-tri ingeri de-ai Sh te, domn bun, veselesti,
[mei $i-o 'nchinäm cu sat-Mate t
$i pe tin' luk-te-vo r, Refren : dui-A fiecare vers
Sus In ceriu aduce-te-or ; Leru-leo Leru-i Doamneo !
Sus in cer, printre d'ingeri,
$orostin. I. Bian, student.

Lxxx. Tri mese a lu Hristos.


Colo josu, mai In josu, Scrisä-i vita vinului.
Leru-leo, Leru-i Doamneo ! Da 'n coasta päharului
Sunt tri mese a lu Hristos ; Scrisä-i floarea raiului ;
Da la mask' cine sede? In toarta pAharului
5. Leru-leo, Leru-i Doamneo, 20. Scris-ii firul grâului.
$ede Domnul Dumnezeu ; D'alele, jupâne gazdA,
L'al doilea corn de masä Vindemi mie acest pähar
$ede Petru Sfânt Sân-Petru, O mi-lvinde, o mi-lschimbát.
D'al triile corn de masä Fii-mi, Doamne, iertätor
10. Sede Ion Sfint-Ion. 25. Nici nu-1 vându,
D'al patrulea corn de rnasä Nici nu-I schimbu,
$ede gazda, cest dom bun, Ca" mi-i dar dela nasu.
$i inchinä c'un pähar, De micut m'a botezat,
Cu palm galbin de aur ; Mai mare m'a cununat,
15. In fundul pTharului 30. 5i-atunci mie mi 1-a dat
$orostin. I. Bian.

Maica supAratà.
Colo sus, Doamne, mai sus, Când Hristos näscând In
. Fl.prile dalbe, [lume
Sub cea cruce rninunatá Mai mare punându-i nume,
$ede maica supäratd. Cocosi negri au cântat,
Tree trei sfinti si mi-o d'In- 10. Iuda 'n talpe s'a sculat
[treabá $i din gurä a cuvântat :
5. Ce esti, maid, supitiratä ? Voi, pägânilor de vitä.
Aio ! Doamne, cum Dati-mi trizeci de arginti
[n'as Sä vi-1 dau, sal-1 restigniti

www.dacoromanica.ro
67

15. Restegneste-1 tu, Pilate, SfAnt sange si ap A curse.


CA' la tine se vin toate, . Ceriul s'a Ingreunat,
CA de nu-I vei restignl, PamAnt s'a cutremurat,
Noud 'mparat nu ni-i fi ! Luna 'n sange s'a 'nchegat.
Nici cuvAntul nu-1 ras- 25. SA fiti, gazde, sAnatosi
[punse, $i 'nca, gazde, veselosi !
20. Pe Flristos pe cruce-1 puse,
Mogos. Vas. Trifa, student.

Lxxxii. Umb15 maica dupá fiu.


Umbla maica dupd fiu Si In frunte luna plind
Tot plAngand si intrebAnd : 10. Stralucià ca o lumina !
N'ati vazut pe fiul sfant? Maica, daca-i fiu asà,
Ba, noi, poate, 1-am Noi slabd veste ti-orn da,
[vazut Ca-i la poarta lui Pilat,
5. Numai nu 1-am cunoscut ! Rastignit pe lemn de brad !
A cunoaste 1-ati putut : 15. Maica plange 0. se
Ca pe fata fiului ['nfrange,
Scrisa-i raza soarelui, Inima-i inoatä 'n sange.
Densus. Val. Paveloniu, student.
LXXXIII. Tri colindkori.
Tri -colindätori Tri colindatori,
Tri colindatori, Dai Domnului Domn l
Dai Domnului Domn ! N'ati vast fiul mieu?
Pe la toatä casa, 20. N'afi vast fiul mieu?
5. Pe la toata casa, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! Poate 1-am vazutu,
Ei s'o nimerit, Poate 1-am vazutu,
Ei s'o nimerit, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! 25. Nu 1.am cunoscutu,
10. La Sântd-Märie Nu 1-am cunoscutu,
La Santa-Marie, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! Lesne-i de a-1 cunoaste,
Pe ei i-o 'ntrebat, Lesne-i de a-1 cunoaste,
Pe ei i-o 'ntrebat, 30. Dai Donmului Domn !
15. Dai Dornnului Domn ! Fetioara lui,
Tri colinddtori, Fetioara lui,

www.dacoromanica.ro
68

Dai Domnului Domn ! Ba, noi I-am vazutu,


Spuma laptelui, 50. Ba, noi 1-am vazutu,
35. Spuma laptelui, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn ! 'N poarta lui Pilatu,
Pusculita lui, 'N poarta lui Pilatu,
Pusculita lui, Dai Domnului Domn !
Dai Domnuluí Dornn ! 55. Pe cruce de brad,
40. Durdu-i(1) cerului, Pe cruce de brad,
Durdu-i cerului, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Dotnn ! Dar' in tälpi i 'n palmi,
Sabi* lui, Dar' in talpi i 'n
Sabi* lui, Dai Domnului Domn I
45. Dai Domnului Domn ! Cuie i-o bätutu,
Fulger cerului, Cuie i-o bälutu
Fulger cerului, Dai Domnului Domn !
Dai Domnului Domn !
Agristeu. Benedict Viciu, notar.

LXXXIV. Can' m aica.


Cata maica dupa fiu, 10. Da noi nu I-am cunoscut.
Sora soarelui, Ala-i lesne de a-I cunoaste,
Raza soarelui, Ca la el in frunte-i scris
Tot plângincl i d'intreband, Soarele cu razäle,
5. Sora soarelui, Sfânta lung cu lumina !
Raza soarelui, 5. Dar asà noi I-am vazut
N'ati väzut voi fiul meu? In curtile lui Pilat,
Da noi si de I-am vazut, Restignit pe lemn de brad.
Teius. St. Pop, student.

Imay. Cam pe langa mare.


Cam pe lângä mare (bis) Cu cai potcoviti.
Pe drumul cel mare, 5. Mama lui Ion
Suluri(2) de voinici Si-alui Sântion

(1) = Durduitul= tunetul.


(2) = Stoluri.

www.dacoromanica.ro
69

Starä (1) i 'ntrebarA : TrasA-i prin sAgeatd?


N'ati vAzut, vAzut, Cam pe ochi plecatA ;
Pe unde-ati irecut Fetisoara lui
10. Drag fiut al mieu ? Spuma lap telui,
Poate 1-am vAzut, 20. Ochisorii lui
Nu 1,am cunoscut ! DouA mure negre
Voi 1-ati cunoscut : Dintr'un rugut verde.
15. Chivareaua lui
Câmpie. I. Scimpeilean, student.

LxxxvI. Pe langa lunA.


Sus in ceriu, pe lâng5 lunA, Patriarcul cel mai mare
Florile dalbe, Iese seara'n preumblare,
Este-o dalbA de luminä, 10. Bate toaca de trei ori,
Da, zo, ahaia nu-i $i clopotu 'n trei stAmpAri,
CA-i o dalbA mAnAstire. C'o intrat jidovii 'n tarA
5. In mAnaistire cine sede ? SA prindä pe Hristos lark
$ed doi popi i doi dieci SA-1 ducA la restignire
$i vreo patru patrie /rid. 15. Pentru a noastrA mAntuire.
Luna (Aries). Ehe Mazere, student.

LXXXVII. Vestea rea.


UmblA maica dupA fiu, $i pe frunte lund plinä,
Raza soarelui, Luna plinA cu luminA ;
Tot plAngând si intreband : Ina pe-ai lui umerei
N'ati vAzut pe fiul mieu ? StrAlucesc luceferei !
5. Poate cA noLl-am vAzut, 15. MaicA, dacA e ask
DarA nu 1-am cunoscut ! Noi îfi dAm o veste rea :
DacA cumva I-ati vAzut, CA.i la curtea lui Pilat,
A-1 cunoaste 1-ati putut, Restignit pe lemn de brad
CA pe fata fiului Maica plAnge si se 'nfrAnge,
10. ScrisA-i raza soarelui, 20, Inima-i InoatA 'n sange,
Surdne. Al. Peltean, student.

(1)=-: Sidtu(rd).

www.dacoromanica.ro
70

Lxxxviii. La piatra rästurnatä.


Colo 'n josu, mai In jos, Jidovii 1-au rdstignit,
Este-o piatrà rästurnatä, Pe cruce de brad 1-au pus,
Dar la piatrà cine vede ? Cu sulita 1-au sträpuns ;
$ede-mi Maica Preacuratà. Pe cruce albA de brad.
5. Mergu-mi sfintii §i mi-o 15. Soarele s'a 'ntunecat,
VntreabA Stelele 'ncepurà-a plânge,
Ce stai, maicd, supäratà? Cd se varsá-atâta sânge,
Cum sä nu stau supäratà: Luna 'n sänge s'a 'mbräcat,
Trii cocoi negri-au cântat, Muntii s'au cutremurat,
Iuda 'n talpe s'a sculat, 20. Pietrile s'au despicat,
10. Pe Hristos el 1-a vândut. Apele s'au tulburat !
Cliciunelul de sus. Jon Välean.

LxxxIx. 0 cruce de mär dùlce.


Colo'n josu, mai In jos, Fiu'n bratá i-a'murit
Domnilor 'nostri domni ! $i din gurä a0-a graft :
Este o cruce de inn. dulce, Mdturita raiului,
Lângä cruce cine sede ? 10. De cu ea vei rndturä,
5. Maica Sfântä räzämatä Fiutu ti s'a sculà !
C'un fiut micut In bratä.
IbAnesti. Dum. Feírca student.

xc. Ce soare räsare ?


Ce soare räsare Cam la Rusalim,
Mai de dimineatä $i noi sä vedem
Intr'un corn de casà, 15. Grâne né"rodite,
La mijloc de mask' Skäri ne'nflorite.
5. $ade Dumnezeu, $i noi ne-om d'abate
$ade §i prive$te De laturi de drum,
$i din graiu gräe§te : La linä fântânä,
Ioane, loane, 20. Jos cä orn §edeâ,
lea ploscä din cuiu Apà rece-orn bea.
10, $i-un colac de grail Si 'n jurul fäntânii
5i-1 leaga la brâu, Crescut-o, näscut-o
$i noi sä ie§irn Un paltin galbin :

www.dacoromanica.ro
71

25. Sus frunza mAruntä, SAngeleimi curgek


Jos umbra rotundA. Pe pAmant cAcleh.
La umbrA seda 55. Si io nu-1 lAsam
Domnul Dumnezeu. Ash pieitoriu,
$ade i priveste Si io mi-1 veliam (1),
30. $i din graiu grdeste Vita vinului ;
Cc mA ispititi ? Si unde mä 'ncingeh
Cä voi bine stiti, 60. C'un brAu de mAces,
Bine ca si mine, Tare mA strAngeh,
CA noi sä iesim Carnea-mi c'o frAngeà,
35. Cam la Rusalim ; Pe pämAnt cädeh,
La linA fintAnä $i eu mi-o veleam
Jos cA vom sedeh, 65. Spicul grAului ;
Apä rece-om bea, Si unde cg-mi puneh
Si vom hodinl ; Cununä de spini,
40, Dar ne-or d'oblici Pe cap mi-o puna,
Cana de Jidovi.. Tare-o apAsà,
Toti eh' si-o sea' pat 70. Chica-mi retezh,
Pe mine m'au prins Pe pämänt pich,
Si pe min' m'au dus $i io n'cr läsam
45. In poarta lui Pilat Ash pieitoare,
$i m'au rästignit $i eu mito veleam
Pe cruce de brad. 75. Mir botezämänt.
$i unde ch-mi bAteh Crestinii-or alergh
Cuie de *le De s'or botezh
50. Prin Palmele mele, $i s'or crestinà !
Prin palme, prin talpe, $i noi ne-o 'nchindm
Tare le bäteh, 80. La sfintii pärintii.
Blaj. I. Covaciu, student.

xci. Vinderea lui Isus.


Pe Hristos cin' l-a glitat?(2) 5. L-a vändut la-alui dusmani.
Leru Lerului Doamne, Dati-mi 30 de d'arginti,
luda 'n cash' i-a intrat, SA vi-1 dau, sä-I rästigniti !
hida, läcomos de bani, Hristos, dacA-a auzit,

(1) Simplul verbului Inven [?].


(2) =Dal gala, rdfius.

www.dacoromanica.ro
72

A fugit de s'a ascuns Ingerii o 'nceput a plânge,


10. In grading sub un porn ; 20. Ca se varsd-atâta sânge ;
$i s'a dus de 1-a adus Sangele nevinovat
Pan' la casa lui Pilat. E päcat cä s'a värsat.
Acolò dacd-au ajuns, Luna 'n sange s'a 'mbracat,
Ei sfatu "1-au sfätuit, Soarele s'a 'ntunecat,
15. Pe Hristos 1-au rästignit : 25. Munfii s'au cutremurat,
Pe cruce de brad I-au pus, Apele s'au turburat,
Cu sulita 1-au sträpuns, Pietrile s'au despicat,
Sangele parau a curs ; luda 'n patru a crapat.
Ciunga. Ios. Bogdan, student.

Zori dalbe surori.


Zori, zori,zori dalbe su- Cum va pasc fânefele
rori, 10. $i Ara beau izvoarele !
Nu gräbiti cu zorile, Fata tad! (1) a strigat,
Dumnezeu cu oile, Jidovii s'au adunat
Pe fan* jidove0i. Tot cu furci qi cu topoare,
5. Nime 'n lume nu-1 vedeä, Pe Dumn-ezeu sa-1 omoare.
Numa' o. fatä de Jidov : 15. Dar_ D-zeu, ca §i-un sfânt,
Sculaji, Jidovi, nu dor- A trimes ploaie qi vânt
(miti, Si-o .ceatä pan' in parnânt,
Ca voi nici nu banuifi, Pe Jidovi i-a potopit.
Cacova. Onigd student.

xcm. Zori.
(Variantä.)

Zori, zori, zori, Far' o fata de Jidov,


Dalbe surori ! Ea cofa in mana-a luat
Nu pc/zit/ (2) cu zorile, $i la apa-a alergat,
Ca câmpu cu florile ; 10. Fata alba a spalat
Dumnezeu cu oile $i 'napoi cà s'a 'nturnat,
5. Pe fan* jidove§ti ; Acasa cum a sosit,
Nime 'n lume nu-1 vazii, Ea din graiu a0-a grait :
(1) =Tulai = tolvaj magh. hotii!) exclamatie de alarmä.
"(2) = Greibig, Se zice i reflexiv : mä päzesc = gräbesc.

www.dacoromanica.ro
73

Nu vedeji, Jidovilor, Cu securi i cu topoare.


15. Nu vedeji voi, orbilor, 20. Pe Dumnezeu sä.-1 omoare ;
Cum vä pasc fânajele Dumnezeu, ca mare sfânt,
$i vä beu izvoarele? A trimes ploaie si vânt,
Jidovii au alergat Pe Jidovi i-a potopit.
Ciufud (Blaj.) Vasite Morariu, student.

xciv. Trei cocosi.


Trei cocosi mândru-au 15. Si-i singe nevinovat !
[cântat, Hai, Pilate, rdstignesteli
Zori de zita 'n rävärsat. Ba, io nu 1-oiu ea's-
Iuda din somn s'a sculat, [tign1 !
Pe Cristos 1-a inselat, Nouä 'mPärat nu ne-fi !
5. $i la Jidovi 1-a vindut Dar Pilat s'a supärat
Cu treizeci de bani de- 20. Si rästignirii 1-a dat.
[argint. Singele pe stilp a curs
Jidovii räu 1-au legat Din ranele lui ¡sus ;
Pe-o cruce albg de brad. Cu sulija 1-au sträpuns,
-- Hai, Pilate, rästigneste-1, Pämint s'a cutremurat,
10. Ch" de nu li-i rästign1, Stelele au Ikrämat,
Nouä 'mpärat nu ne-i fi ! Luna 'n singe s'a 'mbräcat,
Hai, Pilate, restigneste-I ! Soarele s'a 'ntunecat,
Ba, io nu 1-oiu restigni, Lumea toatd s'a Iniristat !
Cä 'n el pAcat n'am aflat
Blaj, D. Scurtu.

xcv. Dalbä mânästire.


Colo jos pe prundul mdrii Mare oaste se-aduni-re :
Este-o dalbä minästire 10. Inaintea octiei merg
Cu pärejii de tämiie. Tri mesteri, tot mesterind
In mänästire cine sade ? Cruce de brad ei fäcând,
5. $epte popi, septe dieci SA puie pe fiul sfânt.
$i pe-atnia patrierci. Inapoia oAei (1).
Diecelul cel mai mare Merg trei fauri fäurind,
Mândru clopot clätini-re, Cule de ojel fäcând,

(1) Genetiv arhaic dela oaste.

www.dacoromanica.ro
74

SA batà la fiul sfânt. Sângele §uroiu curgeä.


Când sus pe cruce-I suià, Maica sfântä §i sosiä ;
Cuiele i le bäteä. Cu pAharul de argint
20. Tot prin mâini si prin pi- Sângele l-a sprijinit,
[cioare SA fie de miruit,
$i prin dalbe titisoare. Cât om träl pe pämânt.
Cánd cuile le bäteä,
Rag la, Bistr.-Ms., G. Morariu.

xcvi. Intreabá sfintii.


D'Intreabä d'intreabä-si, Pe Domnul Isusu
[D9amne-o, $i ei mi I-au adus
Sfinti pe Dumnezeu : La curtea lui Pilat,
Din ce s'au fAcutu 30. De I-a rästignit
Miru si vinu, Pe-o cruce de brad.
5. Vita mirului : unde-i bäteá.
Ce mä ispititi? ! Prin tälpi si prin pälmi,
En dai corindeo! Cuie se-ajungeá,
Cä voi bine stiti, 35. Sangele pornià
Bine ca si mine ! $i-unde jos curä,
10. Dar noi sä. pleam, Ros vin se fäceä,
[Doamne-o, Lumea se-aduná,
La Ierusalim De se ospätä ;
$i sä cAutärn 40. $i unde-1 incingeä
Doamne-leo ! Pe sfânt trupul lui
Grâne de rodit, Cu-un beau de mAces,
15. Säcäri de 'nflorit, Pe uncle ajungeà,
Oarzele de coapte, Carnea-i culega,
En dai corindeo! 45. 5i-unde jos cildeä
Coborim la linä, Ro§ grâti se fäce5. ;
La linä o fântând Lumea se strângeä,
20. En dai corindeo, Bine se hränià.
$i apa sä bem $i unde-i punk
$i sä hodinim, 50. Pe sfânt capul lui
Pân am hodihRit, Cununä de spini,
Cânii de Jidovi De räi märdcini,
25. TO cd Când se apAsà,
Numa prinsu Sudoarea curä,

www.dacoromanica.ro
75

55. $i unde jos pica, De se boteza


Sfânt mir se fäcea, $i se 'ncrestina.
Lumea s'adurià
Sorostin. 1. Bian, student.

xcvii. Jos, pe mare 'n jos.


(Colinda

Colo jos, pe mare 'n jos, 10. Incärcatà, 'mpovoratá


Domnu, dai, Domnului Tot de sfinti si de ingeri.
[Doamne ! Când de stan s'apropiat,
Vine-o neagrä corabie Stan In patru a crepat,
Incärcatä, 'mpovdratá Domnu la ceriu s'a 'neiltat!
5. Tot de cânii de Jidovi, 15. S'a 'nälfat Domnul la ceriu
Aducând pe Dumnezeu Printre sfinti, printre Ingeri,
Incuiat In stan de piaträ. Sus la poarta raiului
Colo sus, pe mare 'n sus De-a direapta Tatalui.
V ine o dalbä corabie
Bdgdu. T. Feledean, comunic. Vet, Cripn.

xcvm. Crestinii.

La cea mänästire mare, CAtre-un diecel mai mic


Ho, Leru-i, d'ai, Doamne ! Dä in toacA de tri-ori
Scrisu-i mare lucru tare(bis), Si 'n clopot In tri stârnp'äri,
Scrise-mi-s nota altare. Sä räsaie soarele
5. In altare Pe toate hotaräle ;
Jos pe mare Sà räsaie, sä sclipeascä,
Slujba sfântä. Pe Jidovi sä-i potopeasca.
Cine-o cântä ? Sä rätnaie crotinii,
Cânt-o notiä popi bätrâni Cä mai cred la Dumnezeu
10. $i cu noug diecei. Cu lumini si cu prescuri
Gräl popa cel bätrân $i cu dalbe 'nchinäciuni !
Cut. I. REIP;Ico, student.

www.dacoromanica.ro
76

xcix. Haida frate.


Haida, frate, haida, dragA, Taci, fiutule, nu plânge,
Sä facem cask' de piatrA, CA s'au sculat 0g-dull
Ca moartea sä nu räsbatä. Set' omoare crotinii!
CA din casA luminoasä, DA-mi, máicuto, cheile,
5. Duce 'n groapa 'ntunecoasd. SA descuiu odAile,
Dar' acolo cini ceteste ? SA-mi ieau mäturicea 'n
M a ica-s fan tä Preacuratä, [mânä,
C'un fiut micut in bratA. SA mätur cu ea pämântul,
Fiutu 'ncepe-a scâncl : PAmântul de gunoièle
10. NiaicasfântA a-1 opAci : Si ceriul de negurèle !
CraifalAu (Tarnava mid.) Liv. Aluman, student.

c. Coräbiile.

Colo'n susu, mai in susu, Felice de cei postelnici


Hoi Leroi Ler Doamne ! Cari-mi postesc posturile
Vine-o neagr5.- corabie Si-mi ajunA ajunurile :
IncArcatA 'npoväratA, 20. Posturile le postesc
5. Tot de Jidovi de cei rAi, LAturghii Inch' cinstesc ;
Dumnezeu incä 'ntre ei. LAturghii i pArästase,
Tot îl bat si-1 chinuesc Cum se duc de veseloase
Si pe cruce-1 rAstignesc, Inaintea Domnului
Tot pe crucea bradului ; 25. Ca firutu grâului.
10. Pun cununA 'n capul lui 0, vai de cei nepostelnici,
Din clenglle (1) spinului. Care postul nu-1 postesc,
Colo jos, pe mare 'n jos LAturghii cA nu cinstesc,
Vine o dalbd corabie LAturghii si pArAstase,
IncdrcatA, 'mpovAratä 30. Cum se duc de obidoase
15. Tot de sfinti de cei mai Inaintea Domnului
[sfinti, Ca si pleava grAului
Si de negri cAlugAri. Dinaintea vântului.
Chinee$. G. Florea, coniunic. de Aron Jgnat, st.

(1) Crengile.

www.dacoromanica.ro
77

La masä.
Nimerim In astA cad Petru din graiu Itni grAiA
La-aceastd cinstitA masA, 20. Spune, Doainne, adev Arat,
Da la masà cine sede ? CA destul te-am intrebat
Sede Domnul Dumnezeu, CAndu-i coada veacului,
5. linpreunA cu sfinti de-ai SfArsitul pAmântului,
In al 2-le corn de masA Concenirea(1) gr;lului ?
Sede-mi, Doamne, cine-mi 25. Gräl Domnul Dumnezeu :
Nede, Lasà, Petre, cä-fi-oiu
Sede Ion SAntion ; [spune,
In al 3-le corn de mash' Semne pe ceriu Iti voiu pune ;
10. Sede-mi, Doamne, cine-mi Si iacd, Petre, ti-oiu spune :
[sede, CAnd a da fecioru 'ri tatA,
Sede Petru SAn-Petru ; 30. Fata mare 'n maicA-sa-re,
In al 442 corn de masA Finu-so 'n nAnasu-so,
Sede-mi, Doamne, cine-mi Fing-sa 'n nAnasa,
[sede, Atunci Ii coada veacului,
Sede-mi da jupAnul gazdA. Sfàrsitul pAmAntului.
15. Tot inchiná c'un pAhar, 35. Luna se va 'ntunecA,
C'un pAhar galbin de aur, Stelele toate-or pick
Tot inchinä si primescu Soarele s'a 'mbrAcA 'n sAngel
$i pe Domnul pomenescu. Ingerii-or Incepe-a plAnge.
Spätac. Aur Aron, student.

Vânätorii lui Cräciun.


Umblä, d'umblä, ce miii Da-1 tot bat si intreabâ
Limb Iá? Spune, spune, puiu de
VAnAtorii lui CrAciun [Ina,
Lerui Doamne ! 10. Cându-i coada veacului,
Zi de varA, Ora 'n sarA, Sfarsitu1 päinântului ?
5. $i nimica nu vAnarA, Vine mama puiului :
Lerui Doamne ! Ce-mi tot bateti pumu1
Undu-i colea cAtrà sarä, mieu?
Da vanarA-un puiu de Ina, Da-1 batem si-1 Intrebärn
Lerui Doamne ! 15. Cându-i coAda veacului,

(1) = Sfdr,situl.

www.dacoromanica.ro
78

Sfärsitul pämântului ? Finu-so in nasu- so,


Când a da fecioru 'n tatd, 20. Finä-sa in na0-sa,
Fata mare 'n maicä-sa-re, Atunci se gatà lurnea
Ciuguzel. Eman. Irimie, student.

cm. SfArOtul lumii.


0, tu Doamne, bine stii, CA-i ca firul paiului,
Cându-i sfârsitul lumii, Ca firul crepat in patru,
In patru cornuri de lume 10. Acolo sä vezi päcatul !
Vii si mortii sä se-adune ! Omul care-i päcätos,
5. Sä se-adune 'n Vifleim, Cade de pe punte jos,
Unde-a fost Adam dinaiu, Cade pe tn stan de piaträ,
Pe la puntea raiului, Nu mai vede lumea 'ndatä.
Algrnor. Eng. Pusca.,5, student.

aw. NAvoda0i.
Pe marginea märii (bis), Din picioare scdparând
Lin vântule, lin vântule lin 5i din gurd foc tipâri,d :
[de varà ! Ce voi bateti fiul mieu?
Mergu-mi noud nävodasi 15. Cä elli mic, nu sti spune ;
Impletind la nävod verde. Cându-i coada veacului,
Impletirä, nu-1 gätirä, Sfärsitul vileagului ;
5. Pe cea mare-1 aruncarä Dar io you'd spune-voiu,
5i nimica nu aflarà ; Când Ii coada veacului,
Fär' un puiu de Iudisoarä, 20. Sfärsitul vileagului :
Tot 11 bat si mi-lintreabA : Când a da ficior in tatä,
Cându-i coada veacului, Fatd mare'n maicä-sa-re
10. Sfärsitul vileagului ? (1) Finu-so'n nänasu-so,
Vine maica puiului Find-sa in nasá-sa
Cornunie. At. Trif, student,

cv. Nouà nAvodai.


Colo josu, mai in josu, Impletesc nAvoade verzi,
Colo'n sesul cel frurnos, Impleti Luni si'mpletl Marti,
Suntu-m 9 ngvodasi, Impletl Miercuri toatä ziva ;,

(2)

www.dacoromanica.ro
79

CAndu-i Joi In prAnziil mare, Mare ludal) s'a ivit.


Ndvoadele le gAtarä Ce-mi bateti voi fiul mieu,
$i pe mare le-aruncarA, 20. C'ala-i mic, nu vä sti spune,
10. Dar nimica nu-mi vAnarA, Dar eu \rota spune-v'oiu,
Le-aruncarA a doua oarä CAndu-i coada veacului,
$i nimica nu-mi vAnara. SfArsitul pämAntului :
Le-arunoarä a treia oard and s'or pArl frati cu fratii,
Si-mi vAnard un puiu de IudA. 25. Ficiorii cu tätânii,
15. Uite'n sus si uite'n jos, Fetele cu maicile ;
Uite'n sus spre räsärit, C'or fi vii pe toate väi
Uite'n jos cäträ sfintit, Si-or fi morti pe toate gropir
Ciunga. los. Bogdan, stud.

Nouä NAvodari.
Colo'n josu, mai in josu SfArsitul pätnAntului ?
Sunt doi codri negri mari, Vini mama puiului
Hoi Leroi, hoi da Leroi ! Din picioare scäpdrAnd
Si cu nouä nävodari, 20. Si -din gurä foc tipAnd :
5. Impletesc indvodesc. Ce bateti voi puiul mieu,
Le'mpletirä, le gätirä, Cà e lud (2) si e Goland (3)
Jos pe mare le-aruncard, 5i- i tinär nepriceput.
$i nimica nu vAnarä. CA kt vouä spune-v'oiu,
Le-aruncarA-a doua oard, 25. CAndu-i coada veacului,
10. Si nimica nu vAnarä ; SfArsitul pämântului :
Le-aruncarA- a treia oat-6, CAnd a da ficioru 'n tata
Si vAnarA.un puiu de Iudä. $i ficuta In maicuta
$i tinerii mi-1 bäteau, $i finutu 'n nändsutu
13ätrânii mi-1 ispitiau : 30. Si finuta 'n nänäsuta,
15. Spune, spune, puiu de IudA, Atunci Ii coada veacului,
Cându-i coada veacului, Sfiirsitul pAmAntului !
Observ. refrenul se repetA tot la al 2-lea vers.
Vorbele : ficu(a, finutu, finuta se rostesc cu ci= fi : ci-cuta
cinutu, cinut a.
Teius. Ion Bescheri.

(1) luda eel mare, tatäl puiului.


(2) = Prostu!, simplu.
(3) Nebun, prost.

www.dacoromanica.ro
80

cvii. De n'ar fi gre§it Adam.


De n'ar fi gresit Adam, Mä scosesi din raiu afarA.
In pAcate nu eram ; 10. Bucuros, DOamne, as iesl,
Da Adam, dad-a gresit, Dar nu mä pot despärtl
In päcate ne-am trezit. De mirosul florilor,
5. Rupse Domnu de-a gräl : De svonul albinelor,
Mergi, Adame, dela mine, De para fAcliilor,
Cä n'ai fäcut nici un bine ! 15. De fumul tiimAelor !
0, Doamne, pentru o
[gresea1ä,
onfaläu. I. Copacean, student.

cvm. Scaun de judet.


Colo 'n susu, mai In susu, 10. Märu-'n gurä 1-ai sfärmat,
Sus In poarta ceriului, Rdu trupu s'a 'nveninat !
De-a direapta Tatälui, El de-aici s'a luat
Este-un scaun de judet. Pe marginea raiului,..
5. Dar' In scaun cine sede ? Dacd 'n raiu nu 'lid 'ndu-
Sede mos-de-mos Adam, [rai,
Cam pe cArjä rAzAmat, 15. Cä io 'n tine-am contenit (1)
De-1 juded Dumnezeu : Ca albina 'ntr'un oprit !
Stii tu, Adame, ori nu stii :
Craifaläu. Un feciorscrisä de Liv. Illurean, student.
0 variantä Incepe a§à:
Domnului mieu ! 10. Când In raiu slobod te-am
Sus In poarta ceriului, pus :
De-a dreapta Tatälui, Nimica nu ti-am oprit,
Jilturi scrise (2), Numai pomul raiului,
5. Mese 'ntinse ; Din äla sA nu mánânci ?
Da In jilturi cine sede ? Iesi afarg-acum din raiu !
$ede Adam, mos bAtrAn, 15. Iesire-as si nu nil 'ndur,
De 1 judecä Dvmnezeu : De dulceata raiului, etc.
$tii, Adame, ce ti-am spus,
Oräsia-Mures. Liviu Anghel.

(1) Am avut bine ca inteun contenit(oprit); asemänareodela vitele duse la


päsune in contenit. Ca albina care areflori destule inteun aoprit».
(2) Frumoase tea scrise», sau azugrävite».

www.dacoromanica.ro
81

Judecata lui Adam.


A cui sunt aceste curti, $ede-mi Petru, sfânt San-
Aste curti, aste päluti (1), [Petru.
Ask nalte, minunate, Da 'n al 4-le corn de mask
De Domnul sfânt läudate ? Sede gazda, cest orn bun,
5. In mijlocul curtilor 20. C'un 'Altar galbin de aur.
Este-o mask' de mAtasä, In fundul päharului
Spre desfätare aleasd. , Scrisä-i raza soarelui ;
Da la mash' cine sede ? In toarta päharului
$ede rnosu nost' Adam Scrisu-i spicul grâului ;
10. In cârjä rdzAmat, 25. In buza pdharului
De Dumnezetr judecat Scrisä-i floarea vinului ;
Pentru greul sAu pAcat. $i acest pAhar frumos
In al doile corn de masA Il cinsteste lui Hristos,
Sede-mi Ion Sântion, Care- acuma s'a näscut
15, NAnasul lui Dumnezeu. 30. Din veci fdrA inceput.
In al 3-le corn de mask
Copand. Val. Sandru, stuCent.

CX. Raiule, grádiná dulce.


Raiule. grädind dulce, Du-te pe pämänt cu ceati !
Dela tin' nu m'as mai duce, Oh ! Iovä, poamä amarä,
De mirosul 15. SA iesim din raiu afarA !
De bojul albinelor, Oh, vai, serpe din pustie,
5. De fumul tämâielor, Ce-mi fäcusi acurna mie ? !
De para ! (2) Fire- ai , serpe, arghis.1 :
GrAl Domnul cu mänie : Unde te-or gäsi durmind,
Du-te, Adame, dela mine, 20. Capul sä-ti fie sdro bit ;
Cä te-ai scäpat de cel bine. $i pe mine sA mA 'ngroape
10. Meri din raiul cel frumos, La päräul Geanului,
Pe pämântu 'ntunecos ! Apa Iordanului.
Lash' raiul cu dulceatA,
Ciunga. Jos. Bogdan.

(1) peilug=palute, palate.


(2) =
Vida, Colinde din Ardeal. 6

www.dacoromanica.ro
82

ma. Joacä Petru.


$i joad, joad Petru 'n Loc in raiu cu min' tu n'ai,.
raiu ; j 15. 134n4 ce-ai fost pe pâmânt,
$i strig4 un frate de-alui Loc in raiu nu ti-ai gätit ;
[Petru : C6 mi-ai fost tot crâsmäritä,
Petre, Petre, frate al mieu, Si mi-ai bägat apd 'n virt
Fd-mi si mie. loc in raiu ! Si-ai luat banii deplin !
5. Loc in raiu cu mine n'ai, 20. $i striga rnaid-sa lui Petra:
Cä pân' ce-ai fost tu pe Petre, Petre, fiul maichii,.
[pämânt, FI-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu nu ti-ai g'ätit ; Loc in raiu cu min' tu ai,.
a mi-ai fost birdu (1) sätesc, C4 pan' ce-ai fost pe pämânt,
Pe geizdaci (2) ii omeniai, 25. Locu 'n raiu ti I-ai gätit..
10. Pe sáraci ii odriai ! Când era Simb4tä sara,
$i strig4 o sod de-alui Lucrurile le läsai,
[Petru : $i de prescuri te-apucai ;
Petre, Petre, frate al mieu, De prescuri si de lumini,
Fä-mi si mie loc in raiu ! 30. $i de mari tachinliciani (3)._
Silvawl rom. I. Boldea.

mi. Petru In raiu.


Primblä-se Petru prin raiu, Cum, drag4 maicä, face-
Primblä'n sus si primblä'n [ti-as ?
[jos, Pan' ai fost pe ceea lume,.
Raiul lui ii luminos. Crismäritä fostu-ti-ai,
Da nime nu mi-1 vedeä, 15. Cupe mici tinutu-ti-ai,
5. Fär' d'o maid, ce-si d'aveä. Loc din raiu pierdutu-ti-ai !.
Maica din gud gräiä : Primblä-se Petru prin raiu,.
Petre, Petre, Maid Petre, Primblä'n sus si primblä'n
FA-mi si mie loc in raiu, hos,,
Loc in raiu, lângä al Mu, Raiul lui e luminos ;
10. Lângä-al tdu e ca si-al täu ! 20. Nime'n lume nu-1 vedea,
Petru din graiu ii gräià : Far' d'un tatä, cell. d'aveä.
C

(1).= firimar.
(2)= avuti, ON:rag.
(3) Rugaciuni.

www.dacoromanica.ro
83

Tatäl din graiu ii gräià : Pan' ai fost pe ceea lume,


Petre, Petre, taicä Petre, va mare fostu-ti, ai,
Fa-mi i mie loc in raiu, Garduri mari saritu-ti-ai,
25. Loc in raiu, langa al tau, 50. Loc in raiu pierdutu-fi-ai f
Langa al täu e ca si-al tu ! Primbla-mi -se Petru'nraiu,
Petru din gut% gráià : Primblä'n sus si primbla'n
Cum, drag taica, face- [jos,
Raiul lui e luminos ;
Pan' ce-ai fost pe ceea lume, Nime'n lume nu-1 vedea,
30. Biräu mare fostu.ti-ai, 55. Fär' d'un frate, ce-1 d'ava,
Bani cu strâmbu luatu-ti-ai, Frate din gura-mi grdia :
Pe saraci hulitu-ti-ai, Petre, Petre, frate Petre,
Loc in raiu pierdutu-fi-ai ! Fa-mi i mie lac in raiu,
35. Prim blä-se Pe tru prin raiu, Loc in raiu, langa al täu,
Primblä'n sus si primbla'n 60. Langa-al tau e ca si-al tau !
[jos, Petru din gurä graia :
Raiul lui e luminos ; Cum, drag frate,face-fi-as?
Nime'n fume nu-1 vedea, Pan-ce ai fast in ceea lume
Far' d'o sofa ce-si d'avea. Ti-ai pus stâna langa drum ;
40. Sora din gull gräià : 65. Cali drumari cá i-or trecut,
Petre, Petre, frate Petre, TO la tin' s'or abätut.
mie loc in raiu, Cu brafiza i-ai hating,
Loc in raiu Iângä al täu, Cu lapte i-ai adapat,
Lânga-al täu e ca si-al tau ! Loc in raiu fi-ai cäpätat I
45. Petru din gurä gräia : 70. $i- o cantam si-o colindam
Cum, drag sora, face-fi-as, $i la gazda ni-o 'nchinäm !
Clopotiva (Hateg). A. Ionaf.

cxm. Petrea'n raiu.


(Varianfl.)

Petrea in raiu s'a radii (1) Petre, Petre, sfant San-


Bucinând si trâmbitând. [petre,
Nime'n lume nu-1 aude Du si mine(2) 'n raiu cu tine !
Numai singur tata-säu. Bucuros, tata, te-as duce ;
5. Tata-säu din graiu gräià : Dar cat in Iume fi-ai trait,

(1) =filecat, fiornit.


(2) = pe mine.

www.dacoromanica.ro
84

10. Loc In raiu nu ti-ai 25. Tot lucrul ti 1-ai lucrat


Tot birdu (1) sätesc ai fost, Cu säracele din sat,
Si portia (2)-ai scos prea plata nu li-o ai dat,
[gros ; Fär' zdpsitele (4) din sate
Dumnezeu cd te-a väzut, Si-ai zis, maicà, cd-s plätite,
Loc in raiu nu ti-a fäcut ! 30. Si poinile (5) de sub ciur,
15. Petrea'n raiu s'a rdduit (3) Si-ai zis, destul.
Bucinand i trambitand. Dumnezeu, cä te-a väzut,
Nime'n lume nu-1 aude, Loc in raiu nu ti-a fäcut !
Numa' dulce maid-sa. Raiule, grädind dulce,
Maid sa din graiu gräià : 35. Dela tin' nu m'as mai duce,
20. Petre,Petre, sfant Sanpetre, De-aninosul (6) florilor,
Du si mine'n raiu cu tine ! De fumul tämaielor,
Bucuros, maid, te-as duce, De glasul päserilor,
Dar' cat in lume ti-ai träit, De gersu (7) ingerilor !
Loc in raiu nu ti-ai gätit:
Ghirisul rorn. A. Blaga.

cm. Sub poalele ceriului.


Sub poalele ceriului Loc in raiu cu mine ai ;
De sede, Doamne, mai sede, Cat ai trait pe pämant
sede-mi Petru sfant Sanpetru. 15. Loc in raiu cä ti-ai gätit !
Vine tatäl lui Petru : Vine fratele lui Petru:
5. Petre, Petre, fiul rnieu, Petre, Petre,frate al-mieu,
Fd'-mi i mie loc in raiu ! Fä-mi si mie loc in raiu !
Loc in raiu cu mine ai ; Loc in raiu cu mine n'a i ;
Cat ai trdit pe pdmant, 20. Cat ai trdit pe pänfant,
Loc in raiu cä ti-ai gätit ! Loc in raiu nu ti-ai gätit.
10. Vine mama lui Petru : C'ai fost tot birdu
Petre, Petre, fiul mieu, [domnesc, (8)
Fd-mi i mie loc in raiu ! Pe graci i-ai särdcit,
(1) primar.
(2) =darea.
(3) = rah`, v. m. s.
(4) --- zdsite.
(5)=--coadele, gozurile ce cad din ciur.
(6) = rnirosul.
(7) =glasul, verstd.
(8) = efiistat de mo,sie dornneascd.

www.dacoromanica.ro
85

Pe bogati i-ai getzdilcit (1). 30. Loc 'in raiu nu ti-ai gatit.
25. Vine soru-sa lui Petru : C-ai fost tot täglideirigt (2),
Petre, Petre, frate al mieu, Când ai dat vinu 'n credinta,
Fa-mi si mie loc 'in raiu! Lemne strâmb e aicrestat (3),
Loc 'in raiu cu mine n'ai ; Masurile le-ai stricat,
Cat ai trait pe pamânt, 35. Banii deplin i-ai luat !
Ciunga. los. Bogdan, student.

cxv. Taica Petrului.

Striga-si taica Petrului : Loc in raiu, ca tu nu ai


Petreo, Petreo, drägut Mult ai fost pe acest
[Petre, [patnant ;
FA-mi si mie loc in raiu! 20. Crismarita, cd mi-ai fost,
Loc in raiu, Ca' tu nu ai. Mäsuri strâmbe ai tinut
5, Mult ai fost pe acest $i ai bagat apä in vin
['Damara ; Si-ai luat plata deplin !
_Turd mare (4) cat ai fost, Striga-5i fratii Petrului :
Legiuri stâmbe ai tinut ! 25. Petreo, Petreo, drägut
Striga-si maica Petrului : [Petre,
Petreo, Petreo, dragut Fl-mi si mie loc in raiu ?
[Petre, Loc in raiu tu, frate, ai.
10. Fä-mi si mie loc In raiu! Mutt ai fost pe acest
Loc in raiu tu, mama, n'ai. [pamant ;
Mult ai fost pe acest pamânt, Päcurariu la oi ai fost,
Lucru in sat Ca' ti 1-ai dat, 30. Ti-ai pus stana langadrum ;
Si plata n'o ai mai dat ! CO drumari pe drum
15. Striga-si sora Petrului : [treceau,
Petreo, Petreo, dragut Petre, TO la tini se dedulceau,
Fa-mi si mie loc in raiu! $i pe toti ii miluiai !
5orostin. I. Bian, student.

(1) .--.. imbogätit.


(2) =---- crismäritä, birtäsitä.
(3) , ai crestat fals pe rävas.
(4) Ajutor de primar.

www.dacoromanica.ro
86

cxvi. Sus In poarta raiului.


Sus in poarta raiului, CA pdn' ai fost pe pAmAnt,
De-a direapta Tatälui 25. Tot crismärif A mi(5)-ai fost
Sede-mi lovic (1) rAzAmat $i la bogati cá le-ai dat
Pe nouä scAnduri de brad. Tot vin row pipArat,
5. Vine tata lui Iovic, Tar la säraci cd le-ai dat
Mai departe 'ngenunchind, Vin cu apA arnestecat !
Mai de-aproape se rageind: 30. Vine-un frate a lui Iovic,
MAI, Iovic, fiutti (2) tatii, Mai departe, etc., (ca mai sus)
FA-mi si mie loc in raiu ! Loc in raiu
10. Loc In raiu Tu, frate, n 'ai,
Tu, tatA, n'ai, C'd pän'ai fost pe pámAnt,
CA pan' ai fost pe pämAnt, 35. Tot cu bAta 'n drum ai stat,
Tot (3) bireiu la sat ai fost, Ce ai gAsit,
Pe säraci tare i-ai tras (4), Ai omorit !
15. Pe bogat Vine sora lui lovic
Tu 1-ai läsat ! ...[ca mai sus]
Vine mama lui Iovic, Loc in raiu
Mai departe.'ngenunchind, 40. Tu, soro, n'ai,
Mai de aproape se rugAnd : CA" pAn' ai fost pe pämAnt,
20. MAi, Iovic, fiutu mamii, Tot . . VA si da mi-ai lost,
FA-mi si mie loc in raiu! Garduri multe särit-ai,
Loc in raiu Locu'n raiu pierdutu-l-ai I
Tu, mamä, n'ai,
Cisteiu-rom. Nic. Mar:es, preut.

cxvii. Sus In poarta raiului.


(Varianta celei precedente.)

Sus in poarta raiului, $ade Jovis (6) räzämat


De-a direapta TatAlui, Pe nouä scancluri de bract.

(1) Diminutiv din .1-ovu, ca din Nonu, Nonic s. a. Intr'o variantá din Tam-
pAhaza gisim numele lovis, ambele aceste se dau lui S. Petru.
(2) In pronuta locald : l'ut`u.
(3) In pronunta localä: Mt.
(4) Se zice a-1 trage (bani)=a-/ pecieftsi in bani, a-i stoarce bani.
(5) Dativ etic.
(6) In col. prececlenta din Cisteiul roman se zice Jovic. Care-i textul origi-
nal,n'am putut aflà.

www.dacoromanica.ro
87

5. Vine tatAl lui Iovis, CAci, cat ai fost pe pämant,


De departe 'ngenunchind, 25. Cu säracii ti-ai lucrat,
$i de aproape rugand : 1-nip numai le-ai dat,
Iovis, Iovis, dragu tatii, $i iadu cä. 1-ai aflat !
Fä-mi si mie loc In raiu ! Vine sora lui Iovis :
10. Loc in raiu Iovis, Iovis, frate-mieu,
Tu, tatä, n'ai, 30. Fd-mi i mie loc in raiu !
Cäci cat ai fost pe pämant, Loc in raiu
Tot birdu sätesc ai fost, Tu, soro, n'ai,
Pe säraci i-ai necäjit, CAci cat ai fost pe pämant,
15. Pe gazde(2) i-ai boghfit, Nouä fete-ai oträvit
$i iadul cA 1-ai gäsit ! 35. $i iadu 1-ai dobandit !
Vine mama lui Iovis, Vine frate lui lovis :
De departe 'ngenunchind, Iovis, Iovis, frate-mieu,
$i de aproape rugand : Fä-mi i mie loc in raiu !
.20. Iovis, Iovis, dragu mamii, Loc in raiu
Fg-i §i mamii loc in raiu ! 40. Tu, frate, ai,
Loc in raiu CAci cat ai fost pe pämant,
Tu, mamä, n'ai, Cu tofi bine te-ai avut !
TamOhaza (Aiud). Laurian Maior, student.

luda 'n raiu.


Sub ceriu-si de räsärit, 15. Ce esti, Petre, necäjit?
Domnului Doamne, $i San-Petru räspundea :
FrumoasA mash' e 'ntinsä ; Doamne, .Dumnezeul
Dar la mask' cine sede ? [mieu,
5. Sede-mi Domnul Dumnezeu Am scäpat de-am adurmit,
Tot cu sfinti in jurul säu. luda cheia mi-a furat
$i de lume ei vorbiau, 20. $i in raiu cal s'a bägat,
De San-Petru pomeniau. Multe lucruri si-a luat :
Nici cuvantul nu-1 gätarä, Luä luna cu lumina,
10. San-Petru se arätarA. Soarele cu razgle,
Cu paharul i-a intins, Scaunul de 'mpäräfie
Ins4 Petru n'a primit, 25. $i Will de vitejie !
CA el a fost necäjit. Dumnezeu din graiu grAiä
Dumnezeu din graiu gräl :

(2) = bogati, avuti.

www.dacoromanica.ro
88

Cari din sfinti se va aflà, 40. Dupa Iuda pan' la iad,


Lucrurile-a le 'nturnà Tot tränisnd i fulgerând
Atunci sfintii au tAcut, $i in sbiciu de foc pocnind.
30. Ca.. de luda s'au temut. Iuda, când Il auzià,
Apoi Ilie-a venit, Sta in loc i amorta.
Cätre Domnul a grAit : 45. Dar Ilie l-a luat
Doamne, Dumnezeul mieu, $i cu lantu I-a legat,
Dä-mi mie ce-oiu cere eu ! Lucrurile i-a luat
35. Dumnezeu din graiu gräià: $i in raiu cä le-a bägat
Mergi, alegeti tot p' ales ! De dreptii s'au luminat
$i Hie si-a ales 50. $i strâmbii s'au supärat..
Träsnet, fulger tot p'ales. 5i-oicânta'm §i-o colinam,
$i apoi 6' a plecat $i la gazdä ni-o 'nchinäm
Ciopotiva (Hateg). A. Iona.2.

CX1X. luda 'n raiu.


(Variantà.)
Sus la vita vinului, C'a intrat Iuda in raiu,
La umbra gutâiului, Ltiä luna cu lumina,
Un' prânzeste Dumnezeu 15. Soarele cu razele,
Cu toti sfintii 'n jurul säu, $i gäleata de botezu
5. Vine Petru, sfânt Sânpetru $1 scaunu de judetu !
C'un cAlut albut de flori ; Nu fii, Petre, supärat !
Darä nu-i albut de flori, Care dintre sfiinti s'a aflà
Ci e albut de sudori. 20. Sä se clued, sd le- aducä?
Bun prânzu, Doamne, la Oral Sfânt Ilie
voi ! D4-mi, Doamne, armele
10. Hai, Petre, la prânz cu noi ! mie,
N'am vint, Doamne, sä C'oiu tfäsni fulgera,
(pränzesc, $i Iuda s'a späimânta,
C'am venit sä-ti povestesc 25. Toate'n raiu mi le-a bAga !
Abrud. N. Lmoar.
cxx. luda 'n raiu.
(Variantä din Sâncel I. Blaj.)
Sus la vita vinului, 5. Nimerl Petru Sân-Petru.
La umbra gutâiului, Hal, Petre, cunoi la prânzt
Und' prânzeste Dumnezeu, N'am vint, Doamne, sä
Dumnezeu cu sotu-säu, prânzesc,

www.dacoromanica.ro
89

C'am vint sA ma' jäluesc, CA oiu lua biciu 'ntr'o mAnä


CA rni-o tunatluda 'n raiu ; 5i-oiu träsnl fulgerà
10. Ce-o fost bun, tot a luat, 15. Iuda 'n raiu s'o spAimAntà,
Ce-o fost räu, tot o läsat ! Ce-o fi bun, tot o lAsA,
Nu te, Petre, supdrA, Ce-o fi rAu, tot va luä !
Scrisä de G. Boldea.

cxxi. luda 'n raiu.


(Variantä de pe Tarn.-mare.)

Sus la vita vinului, CA io-am vint sä tAnguesc


La floarea smochinului, Iuda 'n raiu cä a tunat,
Un (1)prAnzeste Dumnezo, Ce-a fost bun, tot a luat
Dumnezo cu sotu-so, C'o luat luna cu mAna, (5).
Nirnereste sfAntu Petru Soarele cu razele !
Cu cal alb, tot asudat. Petre, nu te späimAntà,
Nu-i asudat de sudori, CA ti-oiu da un biciu de foc,
Da mi-i 'mpodobit cu flori, Sä pogneA(6)camla mijloc,
Tot cu flori i cu ghiori (2). Cà Iuda s'a spAimAntà,
El din graiu cä mi-si gräià Ce-o luat, tot va lAsk !
Bun prAnz, Doamne, pe la Si noiumblAm i colindäm,
[prAnz ! Frumos gazdii i-o Inchingm,_
Haida, Petre, sä-1 I-o Inchindm cu sän Mate..
[prAnzim ! CA si gazda ne-a cinstl
Numai, Doanme-ti C'un colac de grâti curat,
[multämim (3), C'o pecie de porc gras,
CA io n'am vint (4) sä 5i c'o gurd de vinars.
prAnzesc,
Frâua Tarn.-mar e.
Scrisä din gura unui plugar de I. Dopft, student_

(1) = unde.
(2) viori, viorele.
(3) = multumesc, cum se aude In uzul vulgar, passim.
(4) = venit; formä obisnuitä la poporul fled carte.
(5) v. s. z. cu lumina.
(6) Vulgar 1. d. pocnesti.

www.dacoromanica.ro
90

wool. L a mijlocul Ceriului.


La mijlocul ceriului Curnu-i legea raiului,
Mare haldi (1) adunatd, 25. $i raiul 1-a 'ntunecat,
Tot de sfinfi da cei mai Curnu-i legea iadului !
[sfinfi. Gen Domnul Dumnezeu :
Vine sfântu Harhanghelu Mäi Ioane, Sântioane,
5. Tot trásnind i fulgerând ; Mare-mi esti, pufin pri-
De departe-a fulgerat, [cepi !
Si de aproape-a genunchiat 30. Mergi, iea sbiciul cel de
$i din gurd a cuvântat : [foc
Bunä halcd, sfinfilor, Si träsneste 'n tri locuri,
10. Ce vorbifi si sfätuifi In tri locuri, in tri chipuri,
$i pe Domnul pomenifi, Cä luda s'a spdimântà
Pomenifi-I si nu-1 stifi ? Si ce-a luat, tot va da.
Tu sezi, Doamne, 35. Da-va luna cu lumina
[prânzesti, $i soarele cu razdle
$i raiul nu fi-1 grijesti, $i scaunul de judef
15. Iuda 'n, raiu cà mi-a tunat, $i cäldarea de botez
Ce-a fost bun, tot a luat : $i cheile raiului ;
Luä luna cu lumina, 40, $i in raiu cd le-a bägd
Soarele cu razdle $i raiul s'a lumind,
Si scaunul de judef, Cumu-i legea raiului ;
20. $i cAldarea de botez $i iadul s'a 'ntuneck
$i cheile raiului ; Curnu-i legea iadului !
$i in iad cä le-a bägat 85. Si-o 'nchiram spre sänd-
Si iadul 1-a luminat, Rate !
Flget. Vas. Trif.

Fericea-mi.
Fericea-mi de el, Do amne 5. Mär dulce 'nflorit
[leo ! Cu flori de d'argint,
Cum Parn ferecat Cu mere de aur.
Mai bun loc i-am dat : Când boarea boriti(2),
In mijloc de raiu Merele cdcled,

(1) halce1---sgomot, gälägie.


(2) ---= adid.

www.dacoromanica.ro
91

10. Domnul le strAngeä La frati, la nepoti,


$i le dImpArtià Pe la noi, la tot!.
M. Decea. Em. Pop.
cxxIv. Ferice-om de el.
Ferice-om de el-otn, Merele-au cäzut,
Cä 1-ai fericit Dumnezeu a venit
$i 1-ai däruit Din graiu si-a grAit :
C'o casà, c'o masA. Cin' te-a däruit ?
La mijloc de masä 15. Drag Domnul Hristos,
5. Märu-i rAsärit, CA i-o mânecat
Frumos d'inflorit Pe grele 'ntunereci
Cu flori de d'argint, La sfinte bisereci,
Mere le de d'aur. Tot cu luminèle
10. $i-un vânt a bätut, 20. $i cu prescurèle !
Craifaldu (Tarn. mica.) Liv. Muresan, student.

CX XV. Ferecan de el.


Ferecan de el ! 20. Plug vânät cu boi,
Ca. bine 1-o ferecat Plugari amândoi !
$i bun loc i-a dat : Da tu ce ti-ai dat,
La mijloc de raiu De ti-ai d'apucat?
5. La masd galbinA. Da io cä mi-am dat
Imprejur de mag 25. De mi-am d'apucat
Jinturi (1) de mdtasä ; 0 turmä de oi,
Deasupra pe mash' Ciobanii-amândoi !
Un mär märgärit Da tu ce ti-ai dat,
10. Vândt d'inflorit. De ti-ai d'apucat?
Boarea când boria, 30. Da' io CA mi-am dat,
Märu-mi clAtink De mi-am d'apucat,
Merele-mi picA. La sfinte dumineci,
Boieriu le-adunä, La albe bisereci,
15. Bioeriu se 'ntreba : Tot cu luminèle
Da tu ce ti-ai dat, 35. $i cu prescurèle
De ti-ai d'apucat? $i cu rugAciuni
Da io cA mi-am dat, $i cu 'nchinäciuni !
De mi-am d'apucat,
Sebes. P. Maniu.

(1) L d. jilturi . jefuri.

www.dacoromanica.ro
92

cxxvi. Domnul bun.


1. Ccind bard feceorii in casd.

Cesta-i Domnul bun, ati gola$i limi trec,


Doamne-le-o ! Pe toti ii imbraca,
Cesta-i Domnul bunu, Pe toti ii Imbracä.
Bun gând i-o gindit, Cesta-i Domnul bun.
De el i-o facut, Rugeiduni rugat (1),
Del i.-o facutu Rugaciuni rugat,
Casa laugh' drum, Dumnezeu i-a dat
Masa peste drum, Locul sfânt In raiu,
Masa peste drum ; Doamne-le-o !
CAP flämânzi 1mi trec, Locul sfânt in raiu
Pe toti li satura, Tot la mese 'ntinsa,
Pe toti iii satura ; La lumini aprinsa,
Cati satoi imi tree, La lumini aprinsa.
Pe tot ii d'adapä, Cesta-i Domnul bun !
Pe toti ii d'adapa ;
AgriOeu, (Târn. mica%) Comunic, de Benedict Viciu.

0 varianta, tot de acolo, continua a0 :


La mijloc de mash' Boarea raiului,
Porn §i-o rasarit, Pom se legänk
Vânat i-o 'nflorit. Merele-mi pich,
Floarea-i de argintu, Masa 'mpodobià,
Merele-s de aur ; Raiu se veselià.
D'unde and trägeä
Comunic. de Ion Viciu, cantor.

11. Când %es feciorii din casd.

Pe noi ne-o läsat Tu soatä (sotule) värttiga(3),


Cea Santa-Mgrie Scoala-te 'n picioare,
Troapa lui Jordan (2). De le multumqte

(1) In gratia ritmului s'a elidat reflexivul si verb. auxiliar (s'a.)


(2) De a se Intoarce,cum s'a Intors Iordanulca sd iasä. _
(3) Necunoscut. Inte1ege pe primul colindätor, conducätoru1.

www.dacoromanica.ro
93

De (1) un colac de grâu, Pe usä ne scoasà.


De-o cuph de vinu ! Tu, gazdä frumoasà,
Crucea (2) ni se 'ntoarsä, Rämâi sänätoasä. !
Agristeu. Comunic. de Ion Viciu, cantor,

CXX1r11. Cest d'om bun.


Fericean de elu, 1
Despre raiu din sus
De cest d'om bun, Bura-mi d'aburâ,
Cum 1-ai fericiat, 15. Märuls geicinci (4),
Drag Dornnu i-ai dat Merele-mi pick
5. Casa 'n locu bun : Cest domn le stringeà,
D'1n rnijloc de raiu, Bine le pun&
Unde-s mese 'ntinse, Cä el bine stià,
Fäclii dalbe-aprinse. 20. Ca" ei vi-or venl
Sus pe masä 'mi sta Fetii lui CrAciun,
10. Un mär märgärint $i el cä li-a da
Cu flori de d'argint, La ficele lui
Cu merà (3) de auru. Si la fii lui.
Clopotiva (Hajez). A. Ionaq.

cxxvm. Om bun.
(Variantä.)

Gazda, cest om bun, 10. UV goli li veniä,


Doamne leo, TO ii imbräch ;
Bun gaud si-o gândit. Câti desculti vena,
Casä si-a zidit, Toti ii Incältà.
5. Pomi a risädit, La mijloc de masä
Masa Iângd drum. 15. Un porn d'aurit,
Chti drumari treceä Frumos inflorit.
Si se abäteä, Din sus despre raiu
Toti ii häränià ; 0 boare bätek

(1) pentru.
(2) _ alti zic : troapa, in intelesul de semnul, steagul sau crucea.
(3) Pe alocuria d. e. si pe la Urisiu, Gurghiu, se pronunta merel 1. d. merge:
(4) .= Sgeitaiet = scutura.

www.dacoromanica.ro
94

Tot in mär lovià ; In sân le MO.,


20. Merele cädeä, La säraci le da,
Gazda le strângeä, Pomeanäli fäceä !
Oräsia de Mures. Liv. Anghel..

CXXIX. Domn bun.


Domn bun,ce te-ai bucurat, 10. Pintru cine te-ai gältat,
Florile dalbe, De nu te pui la cinat :
Mare masäai incärcat Ori ai fii de botezat,
$i in sus si mai in jos, Sau feciori de insurat?
5. Cu piisturti (1) de matasd Eu n'am fii de botezat,
$i pe ea mâncare-aleasä ; 15. Nici ficiori de cununat ;
Sus pe masä, vas cu vin, Eu astept pe Dumnezeu,
Lângä el paharul plin ; Dumnezeu cu soful säu,
Pe masä colac de grâu. SA-mi petrec cina cu ei !
Oräsia de Mures. Liv. AngheL

cxxx. Domnul bun.


Cesta-i domnul bun, Da si-o d'oblicit,
Boierul bätrân, Frumos s'a gätit
Bun gind si-a gândit, $i cä s'a luat
De prânz si-a gälit, Pe-o dalbA de cale,
5. La prânz a chernat 15. Pe-o razd de soare,
Tot vecini bgtrâni Pând si-o d'ajuns
$i ingeri din ceriu. La linä fântânä,
Toti a si-au venit. Unde iarba-i creatä,
Sfeuzta Daminecii In patru se 'mpleteste,
10. Cd ea n'a stiut, 20. Verde putrezeste.
Spring. Ion Saligean, scrisä de Em. Colbazi..

cxxxi. Cel boier bogat.


Cel boier bogat, Dumnezeu i-a dat :
D omnului, domn, Masa 'ngälbioarä,
Pe cum s'a rugat 5. Galbind de cearà ;

(1) Pästurd --= merindare ; aici : fatä de masä.

www.dacoromanica.ro
95

Pomu räsärit Pe feciori de craiu


Cu clenge de-argint. La Dumnezo 'n raiu.
Vântu trägänä, Facd-si pominèle
Mere le pick, 15. Pe la sufietèle
10. Gazda le-adunâ. at de putinèle.
$i le trimetek
Silva§u1 rom. G. Boldea, student_

cxxxii. Umblânt a colina.


Noi umblärn a colindà, Mere-orn doi dintre noi,
0i, ea' dragu-mi-i ! L-orn aduce sus pe sus ;
Noi umblärn a colindà, Sus pe sus, pe lângA lung,.
0i, eh' mi-i si drag, C'o mânä tiind de lunä,
5. Dintr'o casä 'ntealtd mg ; 15. C'una ,impletind cununa ;
Gazda noasträ nu-i acasd, Da cununa a cui a fi ?
C5.4 In codru de-a vânà. Fi-va, fi-va a gazdii !
De vânat, ce mi-a vânà? Si te, gazdä, veseleste,
Mi-a yank un puiu de ludd ! Cä colindä nu mai este !
10. Dupä el, car' 1-orn manä ?
Cetea. Corn. Ddriirna f_

CXXXIII. Sfânta Duminea.


Cesta-i domnul bun, 15. La mijloc de cale
Doame-leo ! Ea In loc si-a stat,
Boieriul bátrânu In läturi s'a Uitat
Bun &id si-a gindit, Si ea si-o väzut
De prânz si-a gAtit, 0 linä fântânä.
5. La pranz si-a chemat. 20. La lina fântând
Câti eh' si-a chemat, Cele trei flori sfinte,
Toti 6 si-au vinit ; Din rain rgsdrite :
Numa' n'a vinit Ele se pâriâ
Sfânta Duminecg, Si se-adeverià
10. Dalba besericä. Care-ar fi mai mare?'
Dacä-o d'oblicit, Dumnezeu stiind
_
Pe-o cale-o pornit, Si pe-aici trecând,
Pe-o dalbä de cale, Le zise grAind :
Pe-o razä de soare. Dragi florile mele,,

www.dacoromanica.ro
96

Ce vA voi pAriti Ea si-o cuvAntat :


Si v'adeveriti Ba, io sunt mai mare,
Care-ati fi mai mare, CA de n'as fi eu,
CA voi mie-mi sunteti 45. N'ar fi botezare.
Una ca si d'alta ! Nici 'ncrestinare !
-35. Floarea grAului Floarea vinului
Ea si-o cuvAntat : Ea si-o cuvAntat :
Ba, eu sunt mai mare, Ba, eu sunt mai mare,
CA de n'as fi eu, 50. CA de n'as fi eu,
N'ar fi sat in casA, N'ar fi veselie,
-40. Nici colac pe masA ! Nice bucurie. !
Floarea mirului
L upu (Map. Nic. Benchea, stmlect.

CXXXIV. San-Nicoarä.
Gazda, cest domn bun, Hand fAntAni reci :
Bun gAnd gAndit. 5aizeci crestinesti,
De pranz si-a gAtit Cinzeci pägAnesti.
La prAnz chemat Celea pAgAnesti
5. Tot oameni bAtrAni, Bine le-o brodit
Vecini de cei buni, De le-o izvorit ;
Toti boieri din sat. Cele crestinesti
si-o chemat, Marea le-a trecut
Toti cA i o venit, De le-o podobit.
10. Numa' n'o sosit $i noi o 'nchinAm
SfAntu Sänicoard (1). DalbA-i sAnAtate
Lucru cA i-o-avut La jupAnu gazdA !
Jos pe cAmpii seci
Silvasul torn. J. Boldea.

cxxxv cSfânta Simicoarä"»=-S. Nicolae.


Deschide-mi, deschide-mi, $i sA-fi colinclAm !
lai Domnului Doamne, Cesta-i domnul bun,
De (2) noi sA-fi lilt:tram (3) 5. Boieriul bAtrAn,

(1) S. Nicolae.
(2) ca
(3) --= intram in lduntru.

www.dacoromanica.ro
97

Bun gand si-o &Ida, Panä'n drumul mare.


Bun pranz si-o gatit. Pe drum ce-mi vedea ?
Da la prânzul lui Mica o negurice
Si la masa lui 30. Batand pulberice (3)
10. Pe cini mi-o chemat? $i el tot cured(4)
Tot din ceriu, din ceriu, Pan ' o ajungea ;
Toti sfintii din ceriu. Din gura-mi gräia :
Pe câti mi-o chemat, Sfântä Simicoarä,
Toti ea si-or venit, 35. De ce n'ai venit
15. Numa n'o venit Cand ti-am poruncit?
Santa Simicoard (1). De ce n'am venit ?
$ezând, asteptând De ce n'am putut,
Cu prânzul pe masa, Ca eu cl mi-am fost
Cu sfintii d'in casä, 40. La brudar pe brud,
20. El tot astepth La bruclari pe mare,
Pan' la prazul mare. Lor a s'o 'necat
Dad el vedea, Noua coroboale (5),
Ca ea nu venia, Noua si cu doted.,
El 6' mi se lua 45. Cari se roaga noud
25. Pe o rare-ca'rare(2) Cu cupa 'nchina,
Pe o razd de soare, Din tiPtiu (6) täià,
Clopotiva (Hateg). A. iona.5.

Boieriul din sat.


Boieriul din sat Ce te-ai zabovit,
Bun gand si-a gândit : De mi te-ai gandit ?
La pranz si-a chemat La vaclul de mare
Toti boieri din sat. 10. Eu mi-am Inecat
5. Dintâiu si-a chemat NouI coreibèle (8).
Sfântul Sânicoara (7). Dintr' aceie noua

(1) =-- Sftintul Niculae.


(2) -..--- cdrare, cfr. laurbdlaur, etc.
(3) .--.-- Prey`, deminutiv din pulbere.
(4) -,---- fugid, akrgà.
(5) ...---- cordbioare.
(6) fidniqoard.
(7) =-- Sf. Nicolae.
(8) ..-- cordbioare.
Vicia, Colinde din Ardeal. 7

www.dacoromanica.ro
98

Numai mi-am scos Una dintre ele


Una dintre ele li luna câncl Ii plind,
1 5. li soare când räsare, Cam pe dupä dud !
Vara 'n prânzul mare ;
Urican. E. Zugrav, student

cxxxvii. DallA mAngstire.


Face-si domnu, ce-si mai Zice floarea grâului :
[face, Toate flori, voi sunteti
Face-si dalbd mänästire ; [flori,
Dar de mare cât de mare ? Da io-s floarea grâului
Nouä usi, noud altare ; $i sânt trupul Domnului !
5. Slujba sfântd cine-o cântd ? 20. Zice floarea vinului :
Cântd nouä pochi (1) bdtrâni, Toate flori, voi sunteti
$i cu nouä diecei (2). [flori,
Dar diacu cel mai mare Da io-s floarea vinului!
lasd-afard 'n preurnblare, Da io-s floarea vinului
10. De triori toaca mi-o bate, Si-s sângele_Domnului !
De triori In tri locuri: 25. Zice floarea mirului
De cu sard vecernealä, Toate flori, voi sunteti flori,.
Miez de noapte itru sfânt, Da io-s floarea mirului,
Zori de ziud vanghelie, Car' miruesc oamenii
15. Pe la prânz ii liturghie. Si-mi crestinesc crestinii! (3).
Obs. Dupd flecare vers :
Florileom dalbe !
Silvasul rom. G. Boldea..

cxxxviii. Drag soare.


Drag soare rdsare 5. Bun rându-i, frumos,
'N toate laturile, Dar dela Hristos,
'N toate vadurile. Cà sunt mese 'ntinse
Sus la aceasta curte $i fáclii aprinse.

(1) Popi.
(2) Cantori.
(3) Increstinez.

www.dacoromanica.ro
99

1mprejur de mese Sunt mai mare eu,


10. Ji(ari (1) is direse, 40. CA unde nu-s eu,
Crucis peste mese Nici o crestinare
Sunt trei floricele, Nici o botezare !
Tri mohoritele. Drag Domnut din ceriu
Ele se mtistrà : $ade, le priveste
15. Care sunt mai mari? 45. Chiar bine gräeste :
Drag Domnut din ceriu Voi tri floricele,
$ade, le priveste Tri mohoritele,
$i din graiu gräeste. Ce vä voi mustrati,
Floarea grâului Cä, zäu, voi tustrele,
20. Chiar bine gräia 50. Ca' sunteti a m ele.
$i s'adeverià : Floarea gräului
Lângä Dumnezeu Chiar bine gräià,
Sunt mai mare eu, Ca-i pelita (2) mea.
Ca unde nu-s eu, Floarea vinului
25. Nu-s colaci pe maA 55. Chiar bine graià
Nici un sat in cash' ! $i s'adeveriâ :
Floarea vinului E singele meu
Chiar bine gräiä $i a toata lumea.
$i s'adeverià : Floarea mirului
30. Lângä Dumnezen 60. Chiar bine gräià
Sunt mai mare eu, $i s'adeverià :
Cà unde nu-s eu, E botezul meu
Nici o veselie, $i a toata lumea.
Nici o bucurie ! $i ei se botezà.
35. Floarea mirului 65. Din pagâni crestini.
Chiar bine gräià Oameni de cei buni.
$i s'aaverià ; Dalba-i sänatate !
Längä Dumnezeu
Cetea. Opiu.

Cxxxix. Ce soar e räsare.


Ce soare räsare mai de D'ai Domnului, Doamne !
[dirnineatä, Mai de dirnineatà

(1) --- jeptri.


(2) ---= carrea, trupul.

www.dacoromanica.ro
100

Id la ceasta cask' (rep.). Nu vA tot mustrati


5. Jil(uri (1) de mätasá. $i v'adevärati,
Deasupra pe mask' unde 1111-s eu,
Sunt tri floricèle (rep.), Nici o cin5 'n casI (rep.),
Tri mohoricèle (2). 30. Nici-un prânz mask!
Floarea mirului Floarea vinului
10. 5i-alui Dumnezau 5i-a lui Dutnnezäu
Sede si priveste, D'ai Domnului, Doamne,
Da chiar le grAeste : Sede si-mi priveste
TAceti, flori, WO, 35. Da chiar le gräeste :
Surorile mele, TAceti, flori, tAceti,
15. Nu vä tot mustrafi Surorile mele,
$i v'adevärati, D'ai Domnului Doamne,
CA uncle nu-s eu, Nu và tot mustrati
Nici o botezare (rep.), 40. $i v'adevärati,
Nici o 'ncrestinare. CA unde nu-s eu,
20. Floarea graului Nici o bucurie,
$i-alui Dumnezeu Nici o veselie !
5ede si-mi priveste, $i và veseliti
Da chiar le gräeste : 45. Domnilor, boieri,
TAceti, flori, tAceti, CA noi c'o 'nchinäm.
25. Surorile mele, DalbA-i sänätate !
Cugir. Nic. Munteanu, st.

CXL. Trei floricele.


La masa rotundA CA eu când rodesc,
Doamne leo, Täri îmi miruesc !
Sunt trei floricele, Floarea vinului
Ele se mustrau Ea ask ziceä :
5. $i s'adeveriau 15. CA eu sunt mai mare,
Una pe alta CA eu când roclesc,
Care sunt mai mari? Täri inveselesc.
Floarea mirului Floarea grâtilui
Ea ash ziceâ Ea asâ ziceâ :
10. CA eu sunt mai mare, 20. Ba, en sunt mai mare,

(1) jet. Vorba ji4 este räspânditA prin Ora, d. e, i pe Tarnave.


(2) cam moliorite.

www.dacoromanica.ro
101

Cá eu când rodesc, Läturghii frumoase,


Täri imi häränesc. Iará: färd mine
Din mini fac prinoasä, Nu slujeste (1) n hue !
Oräsia Mur. Liv. Anghel.
cm. Trei flori.
Ce soare-mi räsare, 30. Nici o veselie,
Mai vârtos räsare Nici o bucurie f
Des de dimineatä, Floarea mirului
Bumneste (2) 'n fereastä? Rupse si räspunse :
5. 'N fereasträ bumnih, Ba-s mai bunk' eu,
Masa gälbinià. 35. De voi de-amândouä ;
La un corn de masä Cä eu de n'as fi.
D'oi, sede-si mai sede Nice nu ar fi
Floarea grâului. Nici o botezare,
10. L'al doilea cornu Nici o eresfinare.
D'oi, sedesi mai sede 40. De-asupra pe mask'
Floarea vinalui. 5ezdu (4) de mätasá,
L'al 3-le cornu De-asupra 'n sezäu
D'oi, sede-si mai sede Dragul Dumnezeu
15. Floarea inirului. Sede si priveste,
Floarea grâului 45. Din gurd gräeste :
Rapse (3) si räspunse : -- Ceste tri flori sfiinte
Cä-s mai butfd eu, Dela raiu venite,
De voi de-amândou5 ; Ce vä voi pâriti
20. CA de n'as fi eu, $i v'adeverifi?
Nice nu ar fi 50. C6 voi mie-mi sunteti
Nici colac in casä, Una ca si alta :
Nici pith' pe masä ! Floarea graului
Floarea vinului Pelicioara mea ;
25. Rupse si räspunse : Floarea vinului
Cä-s mai bunä eu, 55. Drag sângele mieu;
De voi de-amândouä ; Floarea mirului
0' de n'as fi eu, Sudorile mele !
Nice nu ar fi
CAlanul mic. N. Georgescu.

(1) La altar.
(2) = bate, loveste, izbe0e.
(3) = prinse a gral.
(4) = jilt = jet (fotoliti).

www.dacoromanica.ro
102

Trei flori.
(Variantä.)

La o masä de mätasA, Le- Scrisd-i floarea mirului.


[ru-i Doamne (1), Tot se scaldä(2) si se intreabä
Mese 'ntinse, jituri scrise. 25. De mArire, ce-i mai mare ?
La 'ntâile corn de masA Strigä floarea vinului
Sede-mi, Doamne, cine-mi Din fundul päharului :
[sede ? De märire io-s mai mare,
5. Sede bunul Dumnezeu. CA io, Doamne, când rodes c,
L'al doile corn de masä 30. Tara, lumea-o 'nveselesc.
Sede-mi, Doamne, cine sede? Tot se scaldA se'ntreabä
5ede Ion-Sântion, De mgrire, ce-i mai mare ?
Nänasu 1 ui Dumnezo. StrigA floarea grâului
10. L'al triile corn de masA Din toarta päharului :
Sede, Doamne, cine sede ? 35. De mArire io-s mai mare,
Sede Petru Stint &In-Petra. Ch" io, Doamne, când rodesc,
L'al patrulea corn de masg Tara, lumea-o häränesc.
Sede Doamne, cine sede ? Tot se scaldA si se'ntreabi,
15. Sede-si jupânu gazdä, De märire ce-i mai mare ?
Tot inchin c'un pahar, 40. Strigä floarea mirului
C'un pAhar mare de dar. Din buza pAharului :
Da'n fundul pAharului De märire io-s mai mar,
ScrisA-i floarea vinului ; CA io, Doamne, când rodesc,
20. Da'n toarta pAharului Tara, lumea-o miruesc !
ScrisA-i floarea grâului, 45. Sus la ceriu sà le 'naltäm,
Da'n buza pAharului Jos la gazde le inchinäm
Uifaläu (Mures), D. Gherinan, st.

Noi umbläm la colindat.


Noi umblAm la col indat (3) 5. Sä facä scarà de cearA,
Dintr'o casä 'ntealtA cash*, SA se scoboare la tarä
Doamna noasträ nu-i acasA, Cu secerea su-suoarà,
CA-i in värful muntelui, SA secere la säcarA

(1) Dupä fiecare vers.


(2) Cele trei flori.
(3) Dupà fiecare vers: Hoi unit, linu leru-i ¡inn.

www.dacoromanica.ro
103

Si la grâu de primAvara,. SA ne facä prescurèle,


10. SA ne facA coläcei, Sa' colindäm pentru ele.
SA colindAm pentru ei ;
Sílvasul rorn. G. Bo klea.

mu,nr. Mandrä stea.


Despre dalbul rAsArit (1) Pan' la poarta ceriului,
Mândrä stea mi s'a ivit; $i 'ndäräpt s'a d'inturnat
Da nu-si merge, cunt se 25. Si in grajd ch s'o bägat,
[merge, Peste boi cA s'o uitat.
CA-si merge inteal CA parte, Väzù boul bourel
5. Intealtä parte pe departe, Tot la iesle rumegand,
Tot prin cânii de strAini Mai frumos de cum a fost ;
$i prin negri de crestini, 30. In poiatä si-o tunat (3),
Pan' la poarta ceriului. Peste oi cA s'o uitat,
Nimeri la cest d'om bun. Väzu mielul sugärel
10. Cest d'om bun sälas i-a dat, Tot la manfd-sa sugând,
Da de cinA ce i-a dat ? Mai frurnos de cum si-a fost,
Datu-i-a bou bourel ; 35. $i in casA si-o tanat,
Da de beut ce i-a dat ? Peste mask' s'a uitat,
Datu-i-a mielul sugärel ; VAzù covor de mätasA
15. Asternutul ce i-a dat ? Mai frumos de cum si-a fost ;
Datu-i-a covoru de mätasä ; Peste came (4) s'a uitat,
Coperisul ce i-a dat ? 40 . Väzu vidra inflorita
Datu-i vidra (2) ne'nflorità. Mai frumos de cum si-a fost!
Dach ziva s'a fäcut, Fii vesela', jupAneasA,
20. Cest d'om bun l-a petrecut CA pe cin' ai säläsluit
Tot prin cânii de strAini Mai frumos te-a dAruit,
$i prin negri de crestini, 45. Mai frumos de cum ti-ai fost r
orci5tin. I. Bian.

(1) Refren : Doamne leo, Domnulegi ban. dupA fiecare vers.


(2) 0 planta de apà.
(3) Intral.
(4) Culmea cu haine.

www.dacoromanica.ro
104

cam Se scoboarä Dumnezeu.


Se scoboarA Dumnezeu, 10. Pe la mani cu pleto,sele (3),
Märul lui Da lion, Pe la genunchi cu curèle.
Pe scarä dalbA de ceara Du-te, maicA, du-te, dragä,
Si pe cuie (1) de tämâie, Du-te, maicA 'n târg in raiu
5. $i pe praguri de toiaguri (2), cumpärä mäturèle,
Pe fanefe jidovesti. 15. CA am sä mätur cu :
Jidovii 1-au doblicit PAmantul de gozurèle,
$i 'nainte i-au $i ceriul de negurèle !
prinserä legarä
Ciunga. Jos. Bogdan, st.

exLvI. la scoalà.
la scoalA, id scoalä De dui eu m'oiu duce,
Cest d'om bun din scaun, Dar nu mä pot duce,
CA ti-o poruncit CA lui Dumnezeu
Drag Donmul din ceriu, Cd-i mai trebueste
.5. De tu sA te duci 25. Vin de nou'd ani,
Pan' la Dumnezeu ! Sä fie lucrat
De dus eu m'oiu duce, $i neblästämat !
Da nu mä pot duce, Ia scoalA, ia scoalA
CA lui Dumnezeu Cest d'om bun din scum,
10. Multe-i trebuesc ; 30. CA ti-o poruncit
Cä-i mai trebueste Drag Domnul din ceriu,
Grail de nouA ani, De tu sA te duci
SA fie lucrat Pan' la Dumnezeu !
$i neblästämat ! De dus eu rn'oiu duce,
15. la scoalà, ia scoalä 35. Dar nu mA pot duce,
Cest d'om bun din scaun, CA lui Dumnezeu
CA ti-o poruncit CA-i mai trebueste
Drag Domnul din ceriu, O cupä de vin
De tu sA te duci $1.-un fipAu de grau.
20. Pan' la Dumnezeu ! 40. Din tipAu de grail

(1) Fu#eii dela scarà.


(2) Lumini de ceard galbend.
(3) DoarA dirninut. din pleatd, pär impletit [?], ori funii impletite in mai
Inulte plete.

www.dacoromanica.ro
105

SA ne sämän'Am 45. Sd ne slobozim


Roada câmpului, Pe est' câmpuri seci,
Meana (1) graului ; Tot izvoare reci.
Din cupa de vin
Clopotiva. A. Iona?..

CXINII. La poarta ceriului.


Sus la poarta ceriului 5. In brate cu FiuI säu ;
Este-un scaun de mAtasà, lar la mâna de-a stânga
Dar pe acela cine sade? Sade-mi Maria-Vergura,
5ade-mi Domnul Dumnezeu, Cu Fiul alAturia.
Bog (1. Turda). Jul. Mureqan, comunic. de En. Hochman..

caLvm. 0, lsose!
0, Isuse Hiristoase, SA 'mpene (2) raiul cu ele..
Tri stele-s prea luminoase : Raiule, grädinä dulce,
Una rAde, una plânge, Dela tin' nu m'as mai duce
Una floricele strânge, De mirosul florilor,
5. Floricele gälbinèle, 10. De sbonul (3) albinelor !---
M. Decea. Em. Pop, st.

CXLIX. Fáclia dalbä.


Sub rosu de räsärit, Ea se 'ntoarnA cam voioasä,
Florile dalbe ! Uhl frate ash. zise :
Subt o tufä de molid, 10 ,Soa re,soa re, domnu-si mare,
Joad-mi d'o fäclie dalbd. Nu stii tu ce-am väzut eu :
AO joacA de frumos, Sub rosu de räsärit
5. Intr'un fesnic (4) luminos, Joacg d'o fAclie dalbä ;
Nime'n lume n'o vedeA-re D'ash joacä de frumos
FArä sora soarelui ; 15. Intr'un fesnic luminos I

(1) .---- mana, roada.


(2) = sel umplet.
(3) = svonul.
(4) --= luminar, sf epic.

www.dacoromanica.ro
106

Soare, dad-si d'auziä, 25. Soare, soare, domnu-si


Mândrd razd sloboziA, [mare,
Cet (1) facet cä se luA, Nu grAbl cu moartea mea,
Cet, incet prin cel nucet, CA io nu-s joc de fAclie,
20. Linu, lin prin cel inelin. AO cum îfi pare tie,
Si cum mergeA el asA, CA io joc de bucurie,
De fesnic s'apropià, 30. CA s'a nAscut fiul-sfânt,
Scoase arcu sä-1 sägete ; Fiul-sfânt pe-acest pAmint !
Da fesnicu din graiu grAià
Obreja. Sim Meirginean, student.

cr.. Cocos galbin.


Cocos galbin si -a cântat, 10. Nu-i mai bun ca plugul bun,
Florile-mi dalbe (2), CA rdstoarnä brazda neagrd,
Jos la mare s'a läsat, Si pe brazdd grâu räsare,
Apä 'n arepi si-a luat, Ce la paiu Ii trestios,
Sus la ceriu s'a ridicat, $i la spic ii lurninos !
5. Ca sä facä un feredeu (3), 15. Nu-i mai bun ca omul bun,
SA se scalde Dumnezeu, CA se -scoald 'n dimineatA
Dumnezeu si sotul säu (4). Si el se spalä pe fata"
Tot sg scaldd si se 'ntreabA $i mere la bisericA
Ce-i mai bun pe-acest pä- Cu fMcdf i cu lumini,
[niânt? 20. Si mai multe rugAciuni !
Luna (Aries). Nic. flada, student.

Mänästire cu 9 altare.
Face Domnul, ce mai face, Cätre cel diac mai mic
Face Domnu-o mändstire, Mai curând si mai de grabi
Nouä soapre, nouä-altare, Tu afarA sä
Nouä popi, nouä dieci 10. Clopot kalbin sä-mi clätesti,_
5. $i pe atâta patrierci. SA meargd räsunetul
GrAl cel preot bAtrAn Patru cornuri de pämânt,

(1) = lin.
(2) Se repetä dupa fiecare vers.
{3) Magh. baie, scaldà.
(4) = S. Petru.

www.dacoromanica.ro
107

SA-1 audA norodul, $i sara la vecernie,


SA vie la sfânta rugä, Miez de noapte 'n utrenie !
15. Zori de zi In läturghie,
Chinces. Nic. Ignat, st.
Mare-i vorlA §i adunare.
Sus la poarta raiului, Ei mähnitii cä vor merge
Flai Leru-rni, da Leru-mi Dinaintea Sfântului
[Doamneo ! (1) Ca pleaua päringului
Mare-i vorba de adunare Inaintea vântului !
De säteni, 20. Fedce de cei postelnici,
5. De poporeni, Care-mi postesc posturile
De negri-si cAlugärasi ; 5i-mi dajunA-ajunurile
Tot vorbesc ski gomonesc Si mi-si tin duminecile !
$i pe Sfântul pomenesc : Ei voiosi cä mi s'or duce
De unde este si cum este, 25. Inaintea Sfântului
10. 'N ce margini de pämânt Ca gräuntul grâului.
[este, (2) Noi umblAm
De judecA sufletele $i-o colindäm,
Cele bune, cele rele. Frumos gazdei i-o 'nchinäm,
Vai de ei de nepostelnici, 30. Ca sä fie sanAtoasä
Cari nu-si postesc posturile, Cu dalba-i de jupineasä !
15. Nu-si ajund ajunurile (3).
Agristeu. Benedict Vicin, notar.

Bradul §i teiul.
Colo'n jos, Doanme, mai Se mustrA teiul cu bradul :
[jos, . Mài, teiule, frate-mi esti,
Este-o mask' de mätasä : Cu mine ce te sfádesti?
Da la masä cine sede? 10. CA eu sunt un lemn de brad,
Maica sfântä, de ceteste, La tofi oamenii li-s drag.
5. $i pe domnul pomeneste. Mesterii mä. târguesc,
Da 'n doile corn de masä ?
(1) Se repetà dupà fiecare vers.
(2) 0 variantà:
Ce lucru poate s'a. fie,
Ce margini de'mpärätie.
(3) Aceeas variantg : Nu mi-si tin duminecile.

www.dacoromanica.ro
108

Icoane mA curuesc (1), Tot poporu-si face cruce.


Cu argint mà zugrAvesc, De cu sara In vecerne,
15. In bisericA ma bagä, 20. Miez de noapte itros dint,
Tot poporul mi se roagá, Zori de ziuA-evanghelie,
In bisericA m'or duce, Pe la 'prAnz Ii leturghie !
Ceanul des. A. Pony., student.

CLIV. Bradul i teiul.


(Variantä.)

Colo'n jos, Doamne, mai 10. Cu mine ce te sfAdesti,


[j os, CA eu sunt un lemn de brad,
LilioarA i a'nost' Domn (2), La toti oamenii li-s drag ;
Este-o masA de mAtasA. Mesterii mA tArguesc,
Da la masA cine sede? Icoane mA curuesc (3),
5. Maica-sfantä, de ceteste, 15. In bisericA má bagá
$i pe Domnul 'pomeneste. $i tot omul mi se roagA.
'N al (toile corn de masA $i 'n bisericA m'or duce,
Se mustrá teiul cu bradul : Tot pop oru-si face cruce I
Mäi, teiule, frate-mi esti,
Cianul des. (Câmpie). foncq Patean.

cmr. Bradul teiul.


(Colindà ode zdurit» In presara A nului nou.)

Colo 'n vArful muntelui, In patru fete ma. cioplesc,


La poalele codrului Cu aur Ind poleesc,
Sunt.imi douà lemnisoare : In biserici cA ma' bagA,
Bradul verde, teiu d'alb. Toti oamenli mi se roagA ;
5. Zise bradul cAtre teiu : 15. In bisericA ma' pune,
Mäi, teiule, teicios, Oamenii sA mi se 'nchine !
Tu nu esti nicide-un folos! Zise teiul cAtre brad ;
Ba io-s de mare f olos. Mii, bradule, brddios,
Pe mini mesterii mA taie, Tu nu esti nici de-un folos I
10. Má taie, mA gheluesc (4), 20. Ba, io-s de mare folos

(1) = croesc.
(2) Dupä fiecare vers.
(3) croesc.
(4) dau la rândeà.

www.dacoromanica.ro
109

Din mine fac sindila, $i-ar fl vai de cinstea ta I


De-acoper biserica. Asta-i bradul cel stufos,
Cä de n'ar fi sindila, Asta-i domnul cel frumos ;
In bisericä ar plouâ, Asta-i tufa cea stufoasà,
25, Aurul fi 1-ar spälâ. 30. Asta-i doamna cea frumoasä.
Voila (Olt). A. Serban, st.

Sociale.
Balade de voinicie, Legende solare, Mituri, Traditiuni, Romante, Madrigale.
Varie.

1. Snare räsärit.
Soare-mi pare cä räsare, Mesce-le, grdeste-le :
Soarele Domnului nostru, Befi, boieri, si lacu4i(2),
Da di ce si-o rasarit? $i rugafi pe D-zeu,
Soarele Domnului nostru, 15. De sä-mi creascä Ion mare,
5. Da di ce sunt mese'ntinse ? Sä1 väd cu junii junind(3),
Soarele Domnului nostru, Cisme negre Incälfând,
Dar la mese cine sede ?... Grele arme incingänd,
Sedu-mi, zdu, boierii färii, Pe bun cal Incälecând,
Boierii TArii Moldovii ; 20. Mândrä oaste d'Infrângänd;
10. Vin pe masä cin' le me,sce(1)? Cum frâng junii fetele,
Mesce muma lui Ion ; De le ieau inelele.
Sorostin. I. Bian, st.

Brad Malt §i Stan de piaträ.


Tipa-un voinic dintr'un C'un cal albu-i pintenog
[munte Sub sulifä brad inalt,
C'un cal negru-i pintenog, Sub stan vifà. Sian de
Sub sulifd brad Malt, [piatrd :
Sub stan vita'. Brad mnalt : 10. Eu cu tine nfa voiu bate.
Cini cu mine se va bate ? Ei dädurä, se bdturä
Tipa altul, dintr'alt munte, Zi de varä 'An sub sarä,
(1) mestecei.
(2) triiifi bine.
(3) iraind vieatil de June.

www.dacoromanica.ro
110

Când erà mai Iângi sara, Rude-aproape, frätiori ;


Cali jos Ingenunchiará, 20. Dar anume cum Ii chiatna?
15. Sulitele se fragard(1) Da N. si cu N.
Si ei Inca se 'ntrebarä, Ei sa fie sänatosi
Care .din cini s'a nascut? Si'n sarbätori veselo$42).
Rude-aproape s'au gasit ;
Sorostin. I. Bian, st.
Colinda cAtanei.
Ferica de elu, Dacä tu fei duce,
Dai Domnului Doamne ! 25. In cele täri straine,
De fiu de na$teä, In cele limbi pägâne,
'Ntre, lung cre$teä ; Ceia domni mai mari
5. Cand luna Impliniä, Tu prinde-i Mani ;
Armele'ncingeä, Cele doamne mari,
CA pe el II ceru 30. Prinde-le mumâni :
Tri kle -tri laturi ; Cei ficiori de domni,
Unul cä mi-1 cere, Prinde-i fratiori,
10. Tifra,s (3) Ungura$ ; Celi fete de domni
Altul ca. mi-1 cere : Prinde-le surori !
(4) lui Craiu ; 35. Dragd maica lui,
Altul ca mi 1 cere : Ca de jalea lui
Fecior de 'mparat. Si de beinat(5) mare
15. Când taica 11 da, Ce foc sa se faca,
Maica nu mi-1 da ; Doru sa-i mai treaca.
Când maica mi-1 da, 40. Ea ca se fäceä
Taica nu mi-1 da. Neagrä negureä
La vremea de-apoi In lunca Oltului,
20. Da- lzpr amândoi. In vatra Motrului,
Când taica-1 Incältä, Doara-$i va vedeä
Maica-1 Inv* : 45. Drag fiutul ei,
Fiule, fiuk, ficioru maicii, Sau cu cai la apä,

(1) freinsera.
(*) Dupä fierare- vers refrenul : Leru-mi, dai Lera-mi, Doamne.
(3) chitit.
(4) --= fecior in casci.
(5) =_- supärare, întristare, pärere de rgu.

www.dacoromanica.ro
111

Sau ca sä si-i pascä. Dar ea nu-si vedeà


$i ea nu-si vedeà Drag fiutul ei,
Drag fiutul ei, 65. Nici cu cai la apä,
50. Nici cu cai la apa, Nici ca sä-i mai pascA !
Nici ca sä-i mai pasca% Ea de jelea lui
Ea de jelea lui $i de bänat mare
$i de &Mat mare Ea cA se Meek
Ce foc sä se facä? 70. Pasere mäiasträ
55. Ea c51 se acea La domni In fereasträ.
Neagrd negurea $i ea se uità
In lunca Jiului In casä pe ZAbrea
In vadul Diului, $i ea mi-si vedea
Doarä vedea 75. Drag fiutul ei
60,.. Drag fiutul ei : La masä sezând,
Sau cu cai la apä, Cärti dalbe scriind,
Sau ca sä-i mai pascA ; In lume trimetând.
Romos (Orgstie). fratii Ordeal::

Iv. Stoluri de voinici.


Mergu-rni mid, mai mici 15. Cu inel de argint ;
Stoluri de voinici, Fiul cel mai mare
Cu cai pogänici (1) Cu inel din soare.
Nainte le sta Chiväreaua lui
5. $i mi-i Intreba. Spuma laptelui,
Muma lui Ion 20. Täiatä 'n sägeatd,
$i-alui Sintion : Cam pe ochi plecatà.
N'ati väzut, väzut, Ba väzut
Pe unde ati trecut, In curtea lui Cräciun
10. Doi fiuti ai nostri ? Biserici sfintind,
Noi de i-am vázut, 25. Apostoli cetind ;
Nu i-am cunoscut ! Mai mari cununâ,
Lesne-i de a-i cunoaste : Mai mici botezâ
Fiul cel mai mic
Ciuguzel. Em.

(1) = logani, ad. avani, neastampArati.

www.dacoromanica.ro
112

v. Väscut-a, crescut-a.
Näscut-a, cre;Cut-a ln tivere (3) puned.
Fiu mic fdr' de tatd, Dragä maica lui
Din maid. curatä. 20. Ce fu sd se facd,
'Ntr'o luna nästea, Ca de dor sä.i treacd ?
5. 'Ntr'o Lund' crestea. Ea cä se fdcea
$i el se ducea, Micä-i päsärea.
Slugä se bäga, $i ea cd-mi sburà,
Arme-si cumpära. 25. Pin pomii lui craiu,
Dragd maica lui In fereastd la craiu,
10. Ce fu sä se facd, $i ea cä-mi vedea.
Ca de dor sä-i -treacd ? Drag fiutul ei
Ea cd se fdceà La masä sezand,
Iedere 'nbubita (1), 30. Cu craiu petrecand,
Iedere 'nflorità. Pdharul umpleä,
15. Cati cocisi (2) trecea, La craiuinchina.
addpa, $i te-onveseleste (4)
Iedere-si rupea, Voinicas de arme.
Cib. Aron Costect, student.

rt. Ion bun voinic.


Dual Ion bun voinic, 10. $i nu-i place cum se 'ntoarce.
El bun cal cd d'avea. $1-1 tinù, cat il inù,
De tinut cu ce-1 tina ? Din ajun 'And in Cfáciun,
Cu grail rosu vanturat, Panä 'n zi de Boboteaza
5. Cu ferdela (5) mdsurat. $i il strigä vanzátoriu.
De adäpat cu ce-1 addpd? 15. -- 5i-ai, mä vinde, doamne,
Cu vin rosu sträcurat, [vinde,
Cu feria mäsurat. Numa-mi cere pretul mieu :
Cuml-adapä, in grajd il bagä Nouä carà cu säcarä,

(i) Scriitorul colindei, Ar. Costea, din Cib, airing c'a ash se pronunta' pe la
: edere nu iedera" ; iinbubitd» = impupitä.
(2) surugiu.
(3) = chivere.
(4) S'a scris fidel cum a rostit colindätorul cântând I. cl, si te 'nveseleste.
(5) = ban ita.

www.dacoromanica.ro
113

Noud buti cu bani nfärunti, Cân d cu Turcii ne-am bätut


Nouä vii culegátoare, Ne-am bätut i ne-au bätut
20. Noua moristi umblätoare ! 25. $i'n mare ne-au aruncat,
Si-ai, mä vinde, Doamne, $i nimic nu ti-ai udat,
[vinde, Far' un corn de chepeneag
Numa-ti adä, Doamne- $i-am suflat i 1-am uscat !
[aminte,

Micasasa. Vas. Idu.

Junelu tinerel.
De rugat se roagá Sus la vârfuri nalte,
Junelu tinerelu, 20. La livezi mai verzi,
Dai Domnului Doarnne, La izvoare red.
Ca el sä mi-si batä Vin fete de Greci,
5. Toate vârfurile $i tu sa-ti d'alegi
$i toate gestrele. Fata Grecului
Mai vârtos sa-mi batä 25. Cea mai mituticá,
La piatra musatà, Cea mai frumusicl ;
La vadul cerbilor. Dinainte In chia.
10. Toti cerbii-mi yen* Fir de ruminicii (1);
Toti mi-1 gorgonici. Dinapoi In bräu
Mai pe urrnä-mi vine 30. Spicutel de grâu ;
un cerbut murgut, Dinainte 'n fata
$i tu sä te-arunci. Fir de iarbA creatä !
15. D'In coarnele lui $i te veseleste,
Leagän de mätasä ; Junelu tinerelu,
$i tu sä te arunci, 35. Cá noi ti-o 'nehinäm
te-a duce Dalbdi sänätate !
T. Hateg. Comunic, Toma Vafrit, studeni.

vin. V äsiiu tinerel.


Cam pe lângä mare, Crescut-o, näscuto
Jos pe drumul mare, 5. Verde-un
De läturi de cale, Galbän pältinior.

(1) romonird.
you,. Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
114

Sus frunza-i märunta, 30. Eu de insurat


Jos umbra-i rotunda ; ca mi-s insurat
Da sub frunza lui mi-s cununat.
10. $i la d'umbra lui Tu, când mi-i vedea
Cine se d'umbre0e Jupâneasa mea
$i se hodineFte? 35. 'N zori de dimineatä
Vasiu tinere I, In rochitä creatä,
Voinic ging4el. Iar in murg de sara
15. Pe drum imi trecea 'N sumnd pestricioara.
Totii (1) cu negotu. Naltatul'mpäratu
Mai vârtos treceà 40. Lin gura graià :
Naltatu 'mpärat; Daca-i treaba
Pe drum imi trecea Hai, noi sà schirnbam
20. Din gura-mi graià [jupânesele,
Vásiiu tineret, Ca eu ti-oiu mai da
Voinic ging4el, Card cu comoara,
Tu când ti-i insurà, 45. Bufi cu bani märunti ;
Eu te-oiu cuntma. La noua cumnati
25. Väsiiu tinerelu Nota cai
Din gura-mi graia La notiä surori
Naltate 'mparate, Nouä cingatori,
Fii mai iertatoriu 50. La nou'd cumnate
Si cuviintiltoriu (2); Noua potilate (3).
Clopotiva. Andr.

x. Junii buni.
Ce te, gazdo, vesele0, Mi-a§ alege doi din voi,
[Junii buni Doi din voi, cei dinapoi.
De masa-ti impodobe0i? $i-or sari in cea grädina,
Peste masa grâu rävarsa 10. In cea gradina 'n stupind,
$i pe masa vadra rasa. $i 'n stupina-i fântânâ,
5. De yeti fi voi junii buni, In fântând apa lina.
Junii buni colindatori, Rupe-un fir de calafir (4).

(1) = Tauti (Täut) = Slovac.


(2) = de cuveint.
(3) = invelitoare de cap la femei.
(4) ---- calonfir ="calapar.

www.dacoromanica.ro
115

Si-o ,stibld (1) de busuioc Si pe voi v'or därul


15. Si-ti muià-o In fântânä 20. C'un colac de gran curat,
Si yeti mere rourând, Cu vin rosu sträcurat,
Peste mari boieri stropind, Cu doi galbeni romänesti.
Mari boieri s'or pomenl Gazdo, sä te veselesti
Säcädate. Ana fi .Safta Roman; comunic. Oct. Sumea, student.

x. Pâr§ovan loan:
Umblä Pârsovan loan Si ne scoate 'n primavarä,
Pin padure de scumpie, Pan' iesim la camp afara,
Cu fluer mare ferecat, C'apoi noi te-orn därul
Stä pe bâtä razämat : 15. La Pastile luminate
5. Ptriu, ptriu, ptriu, Ghloabele (3) pline de
[oile mele, [lapte ;
CA de când nu v'am La Ispas un vraf de cas ;
[ptru-ptruit, La Sangiorz un miel frumos,
Eu tot bine c'am albit ! La Sfântä Maria-mare
Grai oaia baläoaia : 20. Un balmos mare'n cäldare,
Domnul nost, stapanul Cojoc bun, paná 'n pamant,
nost', Cujma sued toatä WA,
10. Nu ne la'sa la foal (2), Cujma creafa toga
Ci ne lama 'n astä iarnä fsdranki (4).
Lupsa, Comunic. P. &Mau.

Trei jocuri.
Colo sus, D oamn e, mai sus, Pinteni galbeni sbarnäià
Florile dalbe, $i din gurä cuvântà :
Aude-se, ce se aude, Ho, ho, ho, murgutulmeu,
Sunt tri jocuri In tri locuri. 10. Rabdä-te tu nemâncat,
Da 'n tot jocul cine jciacä ? Nemâncat, neadap at,
5. Joacd Ion, fecior bun. Cum ma rabd eu ne'nsurat !
Peana dalba-i flutura, Ca eu de m'oiu tnsura,

(1) = crengupl, cotor, meinuchiu.


(2) nu ne päritsì.
(3) = putinele.
(4) ------ trente.

www.dacoromanica.ro
116

Bung doamng titoiu luk, .20. Cu colac de grâu curat,


15. Doamnä tie, gaza mie. Cu pätutu 'mperinat !
$i pe tine te-o tineä : Si Ion sä creased mare,
Cu gräjdutul mäturat, C5.-1 cântgm si-1 colindgm,
Cu apg rece adäpat ; In mila Dotnnului it däm !
Si pe mine m'o tineâ
Mogos. Vas. Trifa, student.

Vânätorii.
D'oi, cerata-mi cerii (1), Ea din graiu grgig
Dai Ler, Eblen (2), fiu cu mine
Negri-si vângtori Colo jos, mai jos,
Ei mi-si d'oblicià, La livezi-mi verzi,
La iest värf de munte 15. La tarini intregi,
5. Sunt fiere tnärunte, Ca noi sä ne am
Suntu-si mii 5i sute. Mand câmpilor,
Ciuta cea mai mare, Roaa holdelor !
Ea a mi-si d'aveg-re Noi s'o veselim,
Cerbu-i stretior, 20. Dalbäi sängtate,
10. Gura-i pältior ; La gazde, la toate !
Brad. Romul Rimbeq, student.

xm. Negri-0 vânätori.


De roagil-se, roagg In mijloc de livezi
D'oi la Dumnezeu, Cerbu-i stretior (3),
Da-Lerui Doamne ! Gura-i pältior.
Negri-si vângtori, hi coarnele lui
5. Sg-i sloboazä jos, 15. Cununä de flori ;
Pe poale in jos, Pe salele lui
Jos cu negura. Arme voinicesti ;
Ei si-au d'oblicit (bis) Pe spatele lui
Aici la D-voastrg, Masa (4) de mätasg,
10. C'aveti livezi verzi, 20. D'indoitä'n sasg,

(1) fierei. (?).


(2) = blem, vino.
(3) = trellor (?)
(4) = mcIsdrild, faid de masel.

www.dacoromanica.ro
117

De 1-am puteâ prinde, De 1-am putea prinde,


Cununa-am luh-o, Masa am luk-o ;
D'in dar cui vom da-o? D'in dar cui vom da-o !
Da noi cä i-om da o Da noi Ca' om da-o
25. Tot la fata gazdei. 35. Jupânesei gazdei !
, De 1-am putea prinde, De 1-am puteä. prinde
Armele le-orn luà ; Cerbul cu totul
D'in dar cui le-orn da ? D'In dar cui I-orn da ?
Tot noi cà le-orn da Tot noi cà 1-orn da
30. Feciorului gazdei ! 40. Jupânului gazdä !
Sebes.- Romul Dimboiu, comunic. I. Dimboiu.
XIV. vânàtori.
(Variantä.)
De roagei-se (1), roagä Brâu lat ferecat.
Negri-si vânätori Dar noi si-om vâná
La jupânul gaz`dä, Covor rosior ;
De (2) pe ei sä-i lase 20. Dar noi cui 1-orn da?
5. D'In branistea lui, Da-l-om cestui gazdä.
Ei i.o d'obricit (3) Dar noi si-orn vânä
D'o droaie de ciute. Brâu lat ferecat,
Dark' printre elute Dar noi cui 1-orn da?
Cerbu-i teitrior, (4), 25. Da-l-om ficior (8) gazdii ;
10. Gura-i peitrior (5), Da noi si-om vânà
Coarne ciugeirele (6). Bäierel de bani,
Pe grumazii lui Da noi cui 1-orn da?
Bilierel (7) de bani, Da-l-om fetii gazdii,
Pe spatele lui 30. Cântând, colindând,
15. Covor rosior, Gazdii i-o 'nchineind.(9)
Pe alele lui
Agristeu. loan Viciu, cantor.

(I) Azi se obisnueste supinul : de rugat.


(2) = ca, pentru ca.
(3) = au observat, I. d. doblicit, oblicit.
(4) = schimbare din tretior = In anul al 3-lea.
(5) Doarä : incepe anul al 4-le [?]. Intealtele : pältior.
(6) N'am putut aflà explicarea ; de nu cumva e din magh. sugár, sudar
subtirel, svelt.
(7) = baierä, colan, cordeä, leglturä.
(8) = feciorului.
(9) = inchinându-i-o.

www.dacoromanica.ro
118

xv. Ruga vânätorilor.


De roagA-se, roagg, Poarte-o veseloasä ;
Negri vânAtori 20. Da'n spatele lui
De jupânul gazdA, Arme voinice§ti ;
De (1) el sä-i sloboadá Da noi cui le-om da ?
'N livezile lui, Cinstea lui [N.: feciorul
CA 0-o d'oblicit, gazdei]
CA sunt fiere multe, CA e d'om de ele,
Multe §i märunte ; 25. De-a i le tineA ;
La mijloc o fiará: Tina-le sAngtos,
10. Cerbu-i tretior, Poarte-le veselos !
In coarne ; Da 'n genunchii lui
Da 'n coarnele lui Tdiere (3) galbine.
Cununä de zdriza (2); 30. Dar noi cui le-om da?
Da noi cui orn da-o ? Cinstea,la gazda,
15. Da-om [fetei gazdei], CA e d'om de ele,
ca-i doamnä de ea, De a-si le tineä.
De a io tineä ; Fie sänätos,
Tinä-o sänAtoasg, 35. Fie veselos !
Sorostin. I. Bian, st.

Ruga vângtorilor.
(Variantä, t. Hafeg,)
De rugat se roagA 10. Gura-i pAltior.
Dai Leru-i Doamne, Ler, Pe spatele lui
[jupâne gazdà ! Covor de mätasA :
Negri vânAtori, In coarnele lui
De tu sä ne lavi Cunung de zärng ;
In codri de-ai täi, 15. In pintenii lui
5. CA ne-am auzit, Päliar de argintu.
CA ai fiere multe, Covor de mAtasá
Multe §i märunte. Mai bine ar sta
Printre fericèle In masi la.dumnia-ta ;
Cerbu-i strätior (4), 20. Cununá de zänä

(1) = ca.
(2) = o plantg.
(3) = farfurii.
(4) = mai mare, conduator (?) poate: tr et ior

www.dacoromanica.ro
119

Mai bine ar sta Pinar inchinat


In cuiu la Dumneata Tot spre sänätate !
Scrisä de fratii Ordean din Romos.

xvii. Doi frati.


Fericean de el, 20. ,La noi i-or vend (1)
De cest domnu bun, Lotri, sä ne fure
Cum 1-ai fericiat, Cea oaie mioarg,
Doi fii mici i-ai dat ; Cu lanita creata,
5. La oi i-a manat, DA'n d'argint, in ghiatä ! (2)
Oile sä-mi pascA, 25. Lag, frate, lasä,
Lin prin chiar Eu, and m'oiu scula,
-Pin verde pelin. Jos i-oiu depärta !
Strunga le era La livezui verzi
10. Cel cercut de lunä ; Yin fete de Greci
Focul le era 30. $i tu ti-i d'alege
Cea razä de soare. Fata Grecului
Frate cel mai mare Cea mai micucea,
La foc se culch-re. Cea mai frumusea.
15. Frate cel mai mic Dinainte'n vitä
La foc imi sedea, 3a. Fir de rorniindli (3),
'N fluerä-mi trägea, Dinapoi in pär
Din gurk-rni -gräia : Fir de calaprir (4) r
Scoalà, frate, scoalä,
Clopotiva (Ha(eg). A. fona,s.

XVIII. Vásalie.
Väsalie, bun bärbat, Pe coastele Lotrului,
Ler Doamne leo ! Pe luncile Jiului.
Tunä'n grajdiu ferecat, $i \rattail, cat vanarä,
Scoate murgul inselat, 10. Zi de varà panä'n sara.
5. Inselat, bine gAtat Cand fuse mai langa sará,
$i porneste la tanat A vanat o ciutä-linä.

(1) = au venit.
(2) =_- cu lana alba ca argintul si strävezie ca ghiata.
(3) =
(4) calonfir.

www.dacoromanica.ro
120

Ciuta dede jos de vad, CA-are o dragg ibovnicä.


El o Mid (1) Bra vad. Si-i cale de nota zile,
15. Se 'ntälni cu mari boieri ; El o calcA 'n douà zile.
Mari boieri 11 intrebard: 35. De aia-i murgul asudat,
VAsä-lie, bun bärbat, Soimii-s vineti,
Ce murgul asudat, Ogari dalbi-s obositi.
Soimii-s vineti festeliti, VAsalie, bun bArbat,
20. Ogari dalbi is obositi ! El ash d'o cuvântat :
Väsälie, bun bärbat, 40. Taci tu, fatA Giurgiu-
El ash d'o cuvântat: fleanck
Ce mg, voi, da ispititi, Din varful Giurgiului,
C'am vânat o ciutä-lind : CA de nfoiu suI la tine,
25, Ciuta dede jos de vad, Zo cA nu-i pAti-o bine.
Eu o ttiiaiu (2) fat% vad, Eu cosita ti-oiu täiä-o,
De-aia-i murgul asudat, 45. Sus hi varf ti-oiu ridica-o
Soimii-s vineti festeliti, De ti-or bate-o vânturile
Ogari dalbi is obositi ! Ca pe ficiori gändurile,
30. Strigä fata GiurgiuleancA : Când vremea de 'nsurat
Nu-1 credeti voi, mari bo- La fete de märitat !
[ieri,
Teius. I. BeFheri, spusä de tatà-so.
XIX. Trei feciori.
Felice de cest domn bun Da si-lchiamä Grangurel(3).
CA mi-vi are tri Grangurel caii-mi päzeste
P'Al mai mare cum si-1 15. Cai pAzeste, potcoveste.
[chiarna? Poruncit-a Dumnezeu,
Dar 11 chiamä Dumnezeu in sfatul säu,
5. Vii-mi päzeste, La ficiorul d'Umblä-lin
Grâu pândeste. SA trimeatä buti cu vin,
Mijlocelul cum si-1 chiamä? Bufi cu vin, carä cu grâti.
Da si-1 chiamä Mic5une1; 20. Poruncit-a Dumnezeu,
Micsunelu oi pázeste, Dumnezeu in sfatul sAu,
10. Oi pazeste, miei pande0e. La ficioru Micsunel,
Pe cel: mai mic cum si-I SA trimeatä berbeci grasi,
[chiamä? Berbeci grasi i miei sugaci.

(I) apuca s. laie fuga.


(2) V. m. s.
(3) Diminut. din gangur.

www.dacoromanica.ro
121

25. Poruncit-a- Dumnezeu, SA frimeatá cai hraniti,


Dumnezeu in sfatul sat', Cai, hraniti §i potcoviti.
La ficioru Grangurel,
Micgsasa. Marian Cosma.
xx. In grädina soarelui.
Colo josu, mai in josu, Impárat, daca-auzia,
In grädina soarelui, Curse 'n grajdul ferecat,
Joaca-un june calul bun ; Scoase murgul
Da nu-I joacä, cum sa-1 joace, 25. Imelat, bine 'nfrânat
5. Ca-1 Intoarce curcubeu Cu frane cu ciocotei,
In chipul lui Dumnezeu. Cu podoabe toate noi.
Nime 'n lume nu-1 vedea, Salta' ici, salta colea,
Far o dalbä 'mpärateasa 30. Pan' pe june-I ajungea :
Pe-o jeb rated (1) din E bun jocu, junelas? (3)
fereasträ. Dacd-i bun, hai, sä-1 ja-
10. Curse'n casa, [cäm!
Spuse 'n masa, N'am vint, ca sa-1 jucam,
Spuse 'n masd la 'mpäratu : C'arn vint caii sa-i schitn-
Ciudd (2) taicä, ciudä drag* bam!
Ciudä taica, ce väzui : Ba, 'mParate,
15. Colo 'n josu 3 5. CA eu calul n'oiu sehimbi !
Mai in josu, Caal täu e murgu mai mare
In grädina soarelui, Si-i sta bine sub orn mare;
Joacä-un june calul bun ; Al mica e murgu mai mie
Dar' nu-1 .joaca, cum sà-1. 51-i stà bine sub voinic !
fjoace, 40. $i te june, vesele§te,
20. CA-1 intoarce curcubeu C'o 'nchinäm cu sänätate I
In chipul lui Dumnezeu !
Cälanul mic. N. Georgescu.
xxi. Doi voinici.
Pe cea lunca mandrä 'n josi Dar prin neguri cini se
Domnului Doamneo ! (4) .1 primblä ?
Grele neguri s'au slobost (5); 5. Da Todica cu Costica

(1) zlibred.
(2) =-- minunel
(3) Diminufiv din June.
(4) Dupà fiecare vers.
(5) == slobozit, letsat.

www.dacoromanica.ro
122

Pe cai negri 'mpodobifi ; Ca-s podobifi de-asudori.


Da nu-s podobifi cu flori
,
pring. Dictatä de Florea Marcu, scrisä de Em. CoThazd, st.

xxii. Trei pene.


Pare soare, când räsare, Una-i peana crinului,
Lerunda Leru-i Doamne, Una-i a bujorului
Da nu-i soare rasärit, Ce pun fetele 'n cosife
Ca-i Ion impodobit $i ficiorii 'n chiverigi(2).
5. Cu trei pene (1) 'n comänac :
Iclod. V. Barna, st.
xxiii. A vana.
Nimerirn la cest domn bun, 10. C'o mânä finând de lima,
Forile dalbe de max, Cu una 'mpletind cununá.
Da'cest domn bun cd nu-i a- Dar' cununa cui om da-o ?
[casi, Da i-om da-o gazdei noui,
CA-i In codru a vâna. Ca bine nea därui :
5. Dupa el cine-(3) orn mâna, 15. La Ispas
Merem (4) doi dintre noi, - C'un bulz de cas ;
Cari-orn fi cu cioareci noi ; La Cräciun
L-orn aduce sus, pe sus, C'un purcel bun.
Sus, pe sus, pe Iânga luna,
Bistra. Sep. Simu, st.
xxiv. Pe sub meri §i pe sub peri.
Dinaintea cestei curt, Pomii, pomisorii miei,
,
Hoi Lerui, märului! Plecafi-vä ramurile,
Crescutu-mi-o,'nfloritu-mi-o 10. Sa-mi culeg vreo clod' flori !
Vreo doi meri si vreo doi $i sa-mi fac o cununitä !
[peri. Dar anume cum o chiarra?
5. Pe sub meri si pe sub peri . . . . , fatä dalbä,
Prirnbla-mi-se o copilifä ; Sä si-o poarte sanatoasä
Se tot primblä si se roaga : 15. Fi 'n. sarbatori veseloasä !
$orostin. I. Bian, student.

(1) Pene =-- vtiste, buchete.


(2) Cujmcl.
(3) = pe cine?
(4) Vulgar mergem.

www.dacoromanica.ro
123

xxv. Scoli tu, &A.


La umbrufa pomului, CA nu-i vremea de-a durmi,
Haia Ler si flori de mär ! CA-i vremea de-a 'mpodobl,
Scrisu-i patul domnului ; Pe la usi
Dar in pat cine-i culcat ? 10. Cu flori de ruji,
5. Da o &I de 'mpdrat. La feresti
Scoli tu, &A, nu durml, Cu flori domnesti.
Sâncel (Blaj). Vas. Corbean, st.

xxvi. Fica mamei.


Are maica numa' o ficA ! CA cer ciurde mari de vaci,
tica, Leru, tical FicA, cu ciurdariu cu tot ;
Fica rupse de-a grAl 25. 5i mai cer, ficA, cu tine,
Ce-mi-i, maicA, acest bo- CI cer stave (2) mari de cai,
[rit (1), Ficä, cu stAvariu cu tot !
5. Bate vântul viforit? $i mai cer, fick, cu tine,
Maicä-sa din graiu gräià CA Cer turme mari de oi,
Fica mea st draga mea, 30. Ficä, cu cioban cu tot !
De cu sard bate-afarA, Ficä-sa din graiu grAià
'N miez de noapte la fereaslä, LasA, maicä, lasA, dragg,
10. 'N zori de zitiä Inträ 'n casA C'or venì nedeiele (3),
Fica rupse de a grAl : Nedeiele cu jocurile
Ce mi-i, maicä, acest bo- 35. $1 eu frumos schimbh-m'oiu
[rit ? $i la joc io duce-m'oiu,
Bate vântul viforit ? Nu m'oiu pune lângA el,
MaicA-sa din graiu grAià CA." m'oiu pune drept cu el ;
15. Fica mea i draga mea, $i el bine uità-s'o,
Nu e vântul viforit, 40. La statul mieu, filcutul (4)
CA aceia-s cuscri täi, [mieu,
Vin la min',te cer pe tine $i din plug vânät de boi,
5i mai cer, ficä, cu tine, LAsa-vor numai cu doi ;
20. CA cer plug vandt de boi, $i din ciurde mari de vaci,
FicA, cu plugariu cu tot ; LAsà-vor pe douA vaci ;
5i mai cer, ad, cu tine, 45. $i din stave mari de cai,
(1) Boare(?)
(2) ---- erghelii.
(3) Sdrbdtori, fietreceri de yard.
(4) =fdfiturd,

www.dacoromanica.ro
124

Numai murgul sA i-1 dai ; LAsA-vor pe zece oi


Si din turme mari de oi,
Romos (Orästie). Fratii Ordean.

xxvii. Pe kindle soarelui.


Pe luncile soarelui, Cum o prind, n'o mai slobod.
Flori vinetioare de mär ! Si o tot saltà §i-o Intreabal
Grele ploi plouatu-mi-au, 20. Stanch', StancA,
Luncile s'au noroit, [negri,
5. Prin noroiu flori au ; Ce ti-s ochii d'argintati
Fete flori au d'oblicit Si sprâncene d'aurite ?
Si la ele dusu-s'or. Stanca din graiulmi grAià :
Tot aleg Deaceea's ochii-argintati
$i ittni culeg, 25. $i sprâncenele-aurite
10. Numai Stanca, ochii-i negri, Am tri frati
Tot alege 5i-s cam bogati :
$i culege, Unul spalA aurul,
Si de loc nu mai alege. Al Aluia-i galbinul :
Feciori fete-au d'oblicit 30. Unul bate argintul,
15. $i la ele dusu-s'or, Al Alula-i talerul ;
Le tot prind §i le slobod ; Unul umblä cu plugul,
Numai Stanca, d'ochi-§i ne- Al Aluia-i colacul !
[gr
Romos (Orastie). Fratii Ordean.

Voinicul de asarg.
DupA luna, dupg soare, CA ti-oiu da oi i ti-oiu da
Este-o dalbA de chilie ; [boi,
Da'n chilie cine sede ? Ti-oiu da buti cu bani
Da ta, fatA [mArunti
5. Tot coase i chindise§te 13a, zAu, mie nu-mi trebue
La guleru tatA-säu, 15. Nice oi §i nice boi,
La nAframa frate-sAu ; FAr' de voinicul cel de-a-
La gulere bArbAte0, [sarA,
La nä frame voiniceFti. Ce sta 'n poartA rAzimat,
10. Tu tà, fatä dalbA, Cu Or galbin rAtezat,
Coase-mi $i mie-o nAframd ; Cu palow ferecat !
Blaj. D. Scurtu. stud. lic.

www.dacoromanica.ro
125

xxix. Dinaintea cestor curti (1).


I. Dinaintea cestor curti, 25. Da-i-om buti cu bani märunti!
Flori dalbe de mär ! Florile dalbe de mär !
Dinaintea cestor curti II. ba-i-om buti cu bani märunti,
Este o masä de mAtasd, Da-i-om cara eu coinoarä,
5. Flori dalbe de mär ! Florile dalbe de mär !
I. Este-o masä de mätasä ; 30. I. Da-i-om carà cu comoarä,
Duriä mask' cine-mi sede Da, zdu, dânsei nu-i trebue,
Flori dalbe de mär ! Florile dalbe de mär !
II. Dupà masä cine-mi sede ? II. Da, zâu, dânsei nu-i trebue
10. Sede-mi (N. N.) fatä dalbd, Nice buti. du bani märunti,
Flori dalbe de lair ! 35. Florile dalbe de mär !
J. $ede-mi (N. N.) fatä dalbä, I. Nice buti cu bani märunti
Da de lucru ce lucreaz5 ? Nice carä cu comoark
Florile dalbe de mär ! Florile dalbe de mär !
15. Il. Da de lucru ce-si lu- II. Nice call cu comoarà,
[creaa? 40. Numa' cel voinic de-asarä,
Guleras tätâne säu, Forile dalbe de mär !
Florile dalbe de mär ! 1. Numa cel voinic de asarà !
I. Guleras tátâne-sau Cä-i cu pärul retezat,
$i näframä frate(lui) Florile dalbe de mär ?
20. Florile dalbe de mgr ! 45. II. Cä-i cu pärul rätezat,
II. $i näframä frate-säu. Voinic ca el nu-i In sat.
Da zäu, dânsei ce i-om da ? Florile dalbe de mär !
Florile dalbe de mär ! I-II. Voinic ca el nu-i In sat !
I. Da'záu, dânsei ce i-om da ?
Iclod. Victor Barna, student.

xxx. Ana prin grädin5.


Pleacä-si d'Ana prin grä- 5. Cu rochita vânt trägind,
[dinä, Mâneci largi boare fäcând,
Cununä de vinetèle ! (2) Cercei galbeni sbärnäind ;
Prin grädinä la fânt2nä, Cu mânile ca rujile,
Cu cisrnele tropotind, Cu botele ca florile.

(I) Obs. Se cântä in douä grape,


(2) Repet. dupä fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
126

10. La fântând a sosit, $i din gurä-a cuvântat :


Apá 'n botd luat : Putrezire-ai ca dânsu,
$i 'n botitä si 'n vedritä, 25. Ca dânsu, ca mär rosu !
$i 'ndäräpt s'a Inturnat, Al c'a cerut inelusu :
Cu tri juni s'a 'ntâmpinat, Petrece-te-ai prin dânsu,
15. Cu tri juni ca tri peuni, Prin dânsu ca degetu 1
Ruja-i arde In cositd, Al c-a cerut cuntinita,
Apa-i joacd in vedritä. 30. Ea din greu Il bldstärnâ
Unu-i cerh mdr din sân, Cununà- te-ai cu dânsa,
Unu-i cerh inelusu, Cu dânsa, cu doamnä-sa !
20. D'altu-i cerh cununita. Fii tu (N.N.) sAnAtoasä,.
Al c'a cerut mar din sari Cum esti dalbd si frumoasä,
Ea din greu I-a blästämat, 35. SA dai husop(1) bucuroasä
Sa'adate. Comunic. Oct. Sumea, student, dela Ana i Safta Roman..

xxxi. MArie prin gràdinä.


Pleacä -mi Märie prin Dinainte 'n cununitd !
[grddind, De nu ti-oiu fi drdgulitä,
Ficioritä d'ochesitä (2), M'ii aruncâ pe ulitA,
La dalba-i bisericutä. $i m'or cAlch mari drumari,
Ea värh o rujulitA, 15. Mari drumari cu mai bunicai,
5. Tinse mâna ca s'o rupä, lard junii cu
Ruja gräind ii gräise : Fete mari cu salbe tari,
Nu ma' rupe, Mariutd, Bdtrânele cu sucaele (3),
Da' ma' lash' 'n tri dumineci, Babele cu labele
CA.' mai frumoasd m'oiu face, 20. Iar Mdrie cea frumoasd,
10. $i mi-i rupe i m'ii pune Ea sd fie sändtoasd !
Coroiu. Jos. Comes, student..

XXXII. Grädina cu florile.


Grädina cu florile, Ca Märie, fatä bunk' !
Suntu-mi flori de toate flori, 5. Da pe tin, Mdrie, hdi,
Da ca una nu-i nici una, Cine mi te-a 'mpodobit

(I) =-- slay?/ = ban de argint.


(2) Repet. dupà fiecare vers.
(3) = fuste groase.

www.dacoromanica.ro
127

Asa mândru si gatit, Ca otava juncilor,


Cu argint pänä 'n pämânt Ca chiperiul (piper)Grecilor,
Si cu aur [And 'n brâu? 15. Ca sarea berbeçilor,
10. Doi pärinti, cari te-au bale, Vin rosu boierilor,
Lapte dulce te-o scaldat, Mar rosu copiilor,
Flori de mar te-o 'nfästgat, Ca tämâia popilor !
Sä fii draga pruncilor,
spring. Marie Matie.f, comun. Em. Colbazi.

Cunun'n" finului.
Gradina cu florile, 10. Dar cu ce 1-orn däruire ?
[Leru-i Doamne ! Därui-l-orn ca doi boi,
Printre flori cine se primblä? Cu doi boi, mai multe oi
Primbla-si And cu. Märie ; Finu-i mic si daru-i mic,
Tot alerg si îi culeg Dar cu ce I-om därui?
5. Din vinete, mohorîte, 15. Darul-l-om cu doi junci,
Din alghioare (1), rosioare, Cu doi junci cu coarne lung i
Ca sä facd-o cununioard, Fie-si Ana sandtoasd
Sä-si cunune un finisor. Si Maria cea frurnoasä !
Finu-i mare, daru-i mare ;
Coroiu (TArn. mia.) Jos. Comes, student..

xxxIv. Ferice de-un boieriu.


ferice ! Ca-are oi prea multe,
De cine-i ferice ? Câtä frunza 'n munte,
De un boieriu batrân. Si ei i se preste
Cà el ca-mi-si d'are 15. Untul alegând
Ficd mândra ta're ; Si oi eiobänind.
De frumoasa 'n lume D'un voinic tifra,s (2),
Ea soatä nu are, Tifras d'Unguras,
Numa sfântu soare. Ca el mi-o cerut-o ;
Dalb pdcurarelu 20. Dupa el n'a mere,
10. Ca el si-o cerut-o. C'are vii prea multe,
Dupd el n'a mere (merge), Câte frunze 'n munte (3)

(1) albioare.
(2) = tanto., rni.ndru.
(3) = codru.

www.dacoromanica.ro
128

Si i se ureste 25. Banii numArând. .


Vinul crsimArind,
Spätac. Ater. Aron, student .

xxxv. Fica frumoasà.


(Variantä la aFerice de-un boieriu».)
Da lbA jupâneasA, In strungA Wind,
Cea ficA frumoasA, Oi multe mulgând.
De frum oasA táre, 20. $i pe ea mi-o cere
SoatA 'n lume n'are ; Ficior de 'mpArat,
5. Ba ea cA-si mai are : mai bun bArbat.
Sora soarelui Si ea asà--mi zice,
Si-a pAmântului. CA-acolo se duce,
CA pe ea mi-o cere 25. CA ei cà i-i drag
Multi din multe pArti Sara, dimineata
10. $i ea asà-mi zice, Hinteie (1) chiclzind (2),
CA ea nu s'a duce, In târguri mari mergând.
CA pe ea mi-o cere Da 'n târg ce si-o luà
Dalbul pAcurariu. 30. Haine de mAtasA
Si ea asà-mi zice, Ca l'o 'mpArAteasä,
15. CA ea nu s'a duce, Iar la limpArat
CA ei 1-i urit Un &it (3) ferecat.
Sara, dimineata
Auzitä In Hob. Uricani (Jiu), dela Ion Serban, bdne, comunic. G. Fireza, st.

xxxvi. Corinda fetei.


Fick' mândrA de 'mpArat, 10. Si la mare alergasi,
Dimineata te-ai sculat Apg 'n cofd d'apucasi,
$i pe cap te-ai pieptAnat $i 'napoi te inturnasi
Si mândru mi te gAtiai, $i te 'ntAlnisi cu d'un june.
5. Mai mândru te Impletiai June mär rosu-apuck
D'1n cositä 'n sasA vitA, 15. Dar fica din graiu grAià.:
Din sase 'n douAsprAzece. DA-mi tu, June, märul
Dad asâ mi te gdtasi, [rosu,
Cofa 'n mânA d'apucasi
(1) = träsuri, caleste.
(2) --- chill = gäiì frumos, impodobi.
{3) =bät.

www.dacoromanica.ro
129

CA dacä nu da, Ca d'inelul d'aista !


Eu din greu te-oiu bids- 30. Da inainte cum mergek
[tAmA, C'un alt june se 'nfalnià.
PutrezeascA-ti d'inima, June apucä cununa,
20. Ca mAr rosu d'aista ! $i fica din graiu grAià :
Da-inainte cum mergeà, Da dA-mi, june, cununa,
Cun alt june se 'ntAlniA. 35. Cununk-te-ai cu dAnsa,
June d'inelu-apuch Cu dânsa, cu doaninA-sa !
$i fica din graiu gräiA 5i-ai fi, ficA, veseloasA,
25. Da dA-mi, june, d'inelu, Sà plAtesti corinda noastrA,
CA clack' nu mi 1-ii da, Cu tri sute de florinti
Io din greu te-oiu blAstAmA, 40. $i p'atAtia bani mArunti.
PAnA-ce t'-ii covrigk
Lugasul de sus (Bihor).

Colinda la fatä mare.


Nimerii la cest orn bun, $i cu aur poleite.
CA.i cu casa l'Angä drum 10. Tot mai cer pe lángl dAnsa
$i mi-si d'areo fatd mare Ceru-mi cinzeci de mioare
$i mi-o cer la poartA mare. PrimAvara Ptatoare (2).
5. Ce mai cer pe lângi ansa ? $i mai cer pe lAngä dânsa
Ceru-mi cinzeci de berbeci, Ceru-mi pe murgu din grajd
Toti berbecii dela Beciu(1), 15. D'inselat si d'infrAnat,
Cu coarnele rAsucite Cumu-i bun de 'ncAlecat.
T. Olt. Eug. Cr4an.

Colinda unicei fete.


De roagA-se, roagd CAti Greci cA trecurä,
Dalba fecioritA Peana mi-i väzurA ;
Dalba de (N. N.) 10. Dar un Grec bogat
S'o invredniceascA 'Napoi s'a uitat,
5. Jos la drum de tail, $atra-a luminat ;
Unde s petrec (3), Jur in jur de satil
Greci negutAtori. Tifrä(4)-mi comAnac

(1) = Viena.
(2) Cari au sA fe te. .
(3) = trec.
(4) ---- pestrif, impodobit.
Colinde din Ardeal. 9

www.dacoromanica.ro
130

15. CA, zgu, cg mi-o ieau, P'o mândrg colindg,


Cg, zgu, cg n'o ieau! Dela Domnul p'o izbandl.
Da lba fecioritä I-o 'nchingm.de sAngtate,
Dalba de (N. N.) Cg-i mai bung decAt toate.
Fie-mi sgatoasg, 25. Dela noi, dela vreo doi,
20. Fie veseloasg Mai vârtos dela Hristos !
Gledin. Al. Har.san, student.

xxxix. Colinda fetei frumoase.


Tie, Am), ti-o fácut, Ea sg fie sAngtoasd,
Ler, Ano, leo ! 10. 0 cântAm colindrgm,
Cine tie ti-a fácut Ano, v'o 'nchingm.
Stat (1) Malt ca de voinic, Sä fiti, Ano, sgnatoasg ;
5. F.afa dalbg i frumoasg, Unde-i Ana ch frumosA ?
Ochii negri mânggiosi Ea sg fie s'Ingtoasg !
Pe din sus cu firuri trase, 15. Si pgrintii sä trdeascg,
Unde-i Ana cea frumoasg? Ca sg si-o cäsgtoreascg.
Tilisca. Marlin Bratu.

murgA priponitä.
Colo'n grgdina cea micg, Vine micu grämaticu (2)
Hai Linu-i Lin, Leru-i Lin ! Cu pintenii zurgind,
Este o murgA priponitg. Cu peana de-argint clgtind.
StrigA fata de Impgrat : Sare'n vânt, sare'n pgmânt,
5. Cine 'n lume s'ar aflä, Sare'n coama murghlui,
SA-mi preumble murguta, Sare 'n mare de trei ori.
Trei sute de zloti i-as da !
Spusä de Ar Ciungan.

XLI. Fica gazdei.


Da, zo, fica gazdei, Rume- Si pe cap s'a pieptenat,
[nele ochi-si negri ! 5. La fântâng-a alergat,
Dimineata s'a sculat Cofe 'n mâni a-apucat.
Si pe fatA s'a spglat Dar fântâna-i tulburatä,

(1) = statura
(2) Grainalic = scriitor.

www.dacoromanica.ro
131

De voinici incunjurata ; Unu-apucä mar din sail ;


Unu-apucä inelu; Da-mi, voinice, mgrutu,
10. Da-mi, voinice, inelu, Putrezire-ai, ca dânsu!
Ruginire-ai, ca dânsu,
Or. Cristur. Nic. Racovipn, student.
XLII Susana, fatä da1136.
Pe cel ses, pe cel luncet, Tu, Susano, fatä &ILA,
Leganel de castan verde, Ce cânti tu asä frumos
Dar in leagän cine sede ? Cântecu-'mpäratului,
Da Snsana, fatä dalbä, Cà 'mpäratul nu-i acasä,
5. Ea nu sede sa-si tacä, 15. Cä-i in codru la vânat
Cà ea-si trage-un fincel 5i-e vremea de 'nturnat
5i-si incepe-un cântecel : Si-ii drumul cam pe ad
Cântecu-'mpäratului. Si pe tine te-a auzi
Impäräteasa-o d'auzia $i pe mine m'o tint
10. $i din gurd-ash graiä : 20. pe tine te-a 'ndragl !
Iclod. I. Barna, st.
Doi med
Florile, flori dalbe-s de Märului si soarelui (?),
[mär ! (1) Sa-si aplece vârvurile,
la, iesiti voi, de vedeti, 15. Varvurile si stedpurile (3),
Cum räsaru-si doi iisori. (?) Sa-si rupä niste mläditä,
Da nu-s aceia doi iisori, Sd-mi veirste (4) o cununitä,*
5. Ca-s doi meri adäliori. (?) Cununa de cununie,
Da la d'umbia cestor meri Astäzi; mane, ziva-mi vine.
Cine-si, Doamne, ca-si mai 20. Ziva mea Dumineca,
[sede? C'avem fii de-a botezà,
Sede asta-i fata dalba ; Fete mari de-a märità;
Da de lucru ce lucreaza? Prea departe nu le-om da,
10. Tot inveirstei (2) la cununa ; Fär' prin straini si vecini ;
Cat invarstä, nu-i de-ajuns. 25, Pe la oameni de cei buni !
Ea se roagä márului,
Cib. A. Costea, student.

(1) Dupä fiecare vers.


(2) = impleteqte.
(3) =-- crengile.
(4) ,__-- inifileteascel

www.dacoromanica.ro
132

xLIv. Feciorita (1).


Fecioritd-mi d'ochesitA, Io am fost mica eibrei1uicil(3},
Ce ti-i fata -rumenitä, Focu 'n fata mi-a särit
Cu-ochisorii d'auriti 15. $i fata mi-a rumenit I
Si sprâncene CA de-ai fi tu fatä bunä,
5.
D'argintene? (2) Ti-ai mutà pasii nainte
-- Am tri frati Cu cheitA la läditä,
Din doi bArbati SA ne scoti cite-o grositä
$i toti tri sunt buni bärbati : 20. Bagä mina pAnA 'n cot
Unu frate aur face, $i ne scoate cite-un zlot.
10 . Unu frate shinteiazà, Fii, fatd, cu voia bunk
Unu frate d'argint face, Cä ti-am spus câte-o miciunä.
Mai pe sus cu .firu-i tras.
Bucuresti (Zarand). comunic. sL

XLV. Strat de busuioc.


Colo susu mai din susu, 10. Da'n leagän cine-i culcat ?
Hai Leroi Ler Doamne ! Ana fatä de 'mpArat.
Este-un strat de busuioc Scoalä, Ano, nu durml,
Cu cärare pe mijloc Cà doar' de-asard ti-a fi
Da' cärarea cine-o face ? CA de când ai adurmit,
Face-o, face-o boul sur, 15. Florile te-au näpädit
Cu copite potcovite, $i pe gurd si pe nas,
Cu coarnele 'nteaurite. Si pe dalbu-ti de obraz,
Dar' In coarne ce p oartä ? $i prin sin ti s'au bAgat,
PoartA-un leagän de mAtasä. Scoald, fatA de 'mpärat I
Brosteni. Nic. Seca ,san, st.

xLvI. Strat de busuioc..


(Variana.)

Colo susu, mai In susu, Este-un strat de busuioc,


Leru-mi da, Leru-mi Cu cArarea prin mijloc.
[doamne ! 5. Da cärarea cine-o face?

(1) Se colina numai unde este fatà mare la casà.


(2) =-- argintii.
(3) Zablae= hid nu fa fa mare.

www.dacoromanica.ro
133

Da o face boul sur, Tu... fatä &HA,


Cu copite de d'aur, Coase-mi i mie-o näfrämä,
Cu coarnele de d'argint ; Cä ti-oiu da buti
Da in come ce mi-si poartä? Cu bani märunfi,
10. Poartä-un leagän de mAtasä ; 20. Ti-oiu da carà
Da in leagän cine sede? Cu comoarä
Da... fatä dalbd, voinicul cel de asarä,
Tot coase si chindiseste Ce stA 'n poarld rAzAmat,
La näfrämi impärätesti, Cu Or galbin rätezat !
15. La gulere bärbätesti.
Bagau. Ro skin, st.

Un strat de busuioc.

Colo'n josu, . CA-ti dau buti


Mai in josu Cu bani mArunti
Este-un strat dn busuioc dau carä
Cu di-are pin mijloc ; Cu comoartl!
5. Da' cgrarea cine-o face ? Da, zo, mie
Da o face boul sur, Nu-mi trebue,
Cu copite potcovite, Nice carä cu comoarä
Cu coarnele' aurite. 25. Nice buti cu bard märunti,
Da, zo, 'n coarne ce Nici mioare-mi ochisoarA,
[poartá? Fär pe voinicul de-asarg,
10. Poartä un leagAn de mAtasä. CA stä 'n poartä räzemat.
Da in leagän cine sede In vârful cocianului (2)
Da MAria, fatä dalbä. Cleanga mAgheranului,
Tot coase i chindise#e (1) In mijloc,
Lk näfrämi impärätesti, Parä de foc,
15. La gulere voinicesti. Pe margine busuioc.
Tu Märie, fatä dalbä, Refren : «Ristos Domnului
Coase-mi si mi-o niframä, [nostru».
Silvas.-rom. G. Boldea, student.

(1) Brodeaza.
(2) Poate : ciacaului, (chiverii)?

www.dacoromanica.ro
134

xLvIIL Printre men i printre peri.


Florileon dalbe ! la-ti tu, And, bota 'n mâná
Printre men i printre peri 10, $i te card la fântânä,
Primblä-mi-se mari boieri, La fântâna ai de piatra,
Mari boieri cu caii buni, Uncle cued apä 'ndatä,
Sä-si caute vinurile, La fântânä, la cumund, (1)
5. Vinurile-de vinoase Unde curà apà bunä ;
$i fetele de frumoase. 15. La fântânà la lincet,
Nu-si gäsià fatä placä, Unde curä apa 'ncet !
Fä'r' pe Ana, fatà dalbä.
Spring. Maria Matig, comunic. Em.Colbazi, st.

xu.x. Pe dealul cu stanjinii.


Pe dealul cu sttinjinii (2), Dora m'a ajuns t
Doru m'a ajuns ! 15. Sä se gate'n särbätori,
Doi mândri plugärei, Lumea mea !
Lumea mea ! Doar' i-or vent pefitori,
5. C'o mânä plugul fineä, Doru m'a ajuns
Doru m'a ajuns ! Când florae s'au uscat,
Cu una flori culegeä, Lumea mea !
Lumea mea. Petitorii iau picat (3),
Cununità le'mpletiä, Doru m'a ajuns !
10. Doru m'a ajuns ! Florile s'au vestejit,
La vale le trimeteä, Lumea mea !
Lumea mea ! 25. Petitorii i-au venit,
Da ficuta cestei gazde, Doru m'a ajuns t
Filpis. I. Dredetan, st.

L. V'o doi men i v'o doi peri.


V'o doi men i v'o doi peri, Dar printre ei cin' se plimblä?
Florile dalbe, lemn de mär ! 5. Se primblä Sfânta Märie.
$i printre ei vi§inei ; Se tot primblä si se roagä

(1) = comuna, sat.


(2) = planta Iris germanica.
(3) = au nimerit, au sosit.

www.dacoromanica.ro
135

Pomi-§i, pomiwrii miei, Dar la cei mari ce le-'om da?


Plecati-vä vârfurile, Le-om da oi le-om da boi !
Sä v'ajung cu timpurite (1), Dar la cei mici ce le-om da?
10. CK-s mai mici de-a 'ncre§tink 15. Le om da miele ochi$èle,
Si mai mari de-a märità ! Leom da buti cu bani märunti.
M. Sancraiu. D ictatä de Pavel Rat.

LL Marea Mare.
Vine marea cât de mare, Da Máriuta negri.
Mär d'aur ! (2) 15. Ea pde §i chindise§te
Dar de mare margini n'are ; La gulere voinice§ti,
Margini bat in varf de La prapori impärätqti.
munti, Si-mi cântä d'un cântecel,
5. Stropii sar in nourei. Jelnicel i frumwl.
Dar de mare ce-i aduce ? 20. Nime 'n lume n'o-auzià
Aduce brazi incetinati Numa' d'impäräteasa ;
Cu molizi alaturati. Ea aude räspunde
Printre brazi, printre molizi, Ho, ho, ho, Märiuto, ho !
10. Noatà 'noatä-un bou-vi ne- Nu mai cântà-a0 frumos,
[gru. 25. Ca' 'mpäratu-i la vânat
Da 'ntre coarne ce miji Si-i aproape e'riturnat,
poartä ? $i pe tine te-o-auzl
Poartä un leagän de mätasà. $i pe tin' te va 'ndrägl
Dar in leagän cine sede ? Si pe min' mä va uri !
ScrisA de Aur. Bulicrea, st.

LIL Vine marea.


(Varianti.)

Vine marea cât de mare, Dar in leagán cine §ede ?


Ler, d'Ano ! Sede N., faa dalb5.
Darà marea ce mi-§i duce ? 10. Ea coase i chindise0e
Duce spini §i märkini La altite femeie#i,
5. $i brazii din rädlcini. La steaguri impäräte0,
Sus in crucea bradului La gulere voinicqti.
Este-un leagän de mätasä ; (Anä, ALA) fatá bunä,

(1 ) Doar cu tämfilele (?) capului.


(2) Se repetä dupà fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
136

15. AnO sA se veseleascA, Pe masa sA o trAnteasca


0 cununä sä gAteascA, $i la multi ani sä trdeasci.
T. Olt, Ion Olariu, st.

LII1. Colinda lui Ion.


Ion si-a d'avut, Ea si-o poruncit
Dai Domnului Doamne, La Ion sä vile
Tri ibovnicele : La holdele lui,
Pe una o chemarä CA s'o prins a coace,
5. DalbA Muresanä. 25. Si vin päsärèle
Pe una o chemarA $i duc spicurèle.
Romana-i Romanti (I), Vine corbu negru,
Pe una o chemara Duce spicu 'ntregu.
Neagra TArnOveanä. Neagra TarnAveand
10. Dalba MuresanA 30. Ea si-o poruncit
Ea si-o poruncit La Ion, sA viie
La Ion sO viie La viile lui,
La oile lui, CA s'o prins a coace
C'o prins a fAtä. Si vin päsärèle
15. Berbecuti bAluti, 35. $i duc bomborèle (2) :
Miele ochisèle ; $i vin gräurei
$i vin vulturei $i duc strugurei ;
$i duc Vine coarba neagrA,
Si vin far' de ei. Duce vita 'ntreagA.
20. Romana RomanA
Ciunga. Jos. Bogdan.

my. Ion bun bárbat.


Ion bun bärbat, Una cum se chiama?
El s'a lAudat, Romana-i Romanä ;
CA el a mi-si are Alta cum se chiamA?
Trei ibovnicèle, Alba-i Muresanl ;
5. Ca trei floricèle. 10. Alta cum si-o chiarhä ?

(1) Din nurnele bärbätesc Roman, ce i azi este In uz [cunosc Omni cu


acest numb s'a fäcut femeninul Romana, ca Ion, Ioana, Oana, Todor, To-
dora, Sandu, Sanda, etc.
(2) Boane, boabe.

www.dacoromanica.ro
137

Neagra-i Tarnoveanä. $i ieau spicurèle


Ea si-o porunci : (1) $i se duc cu ele
Vie Ion, vie, $i vin fàrà ele !
Vie de un'sA vie, 30, Romana-i Romanä
15. CA oile lui Ea si- o poruncit :
Prins-au a fAtA, Vie Ion, vie,
$i vin valturei De unde-i, sà." vie,
$i ieau mielusei CA viile lui
$i se duc cu ei ! 35. Prins-au a se coace.
20. Alba-i MuresanA $i vin vâlturei
Ea si-o poruncit : $i ieau strugurei
Vie Ion, vie, $i se duc cu ei ;
De unde-i, sA vie, Vine mierla neagrA
CA holdele lui 40. $i iea vita 'ntreagl
25, Prins-au a se coace, $i vine si lupu
$i via pdsärèle $i iea si butucu !
Bistra. Sept. Simu, student.

Calul lui Ion.


BAgA-si Ion calu 'n grajd Vanzätor si 1-o fAcut.
5i-1 tinù, cat si-1 tinù : De vinde-mA, doamneo,
Din ajun, panä 'n CrAciun ; [vinde,
Scoate calul sä si-1 joace, Numa, pretu sA mi-I cei ;
5. Doamne leo, Domnului bun ! 20. Ceru4 buti cu bani märunti
SArl ici, särl cipcea, Ci-Inc5 card cu comoarA.
SArl 'n curtea soarelui ; Di-ti adA, doamne, aminte :
Nu-i plAcù dim si-1 jud, arid cu Turcii ne-am bgtut,
Iarä'n grajd cá mi-1 bAgA Ne-am bAtut.si ne-au bätut,
10. 5i-1 tinù, cat 11 tinù, 25. Bulzu märii ne-o 'mbulzit,
Para in zi de BoboteazA. . Multi voinici s'o präpAdit;
Cand fu zi de BoboteazA, Multi voinici cu multi cai
Scoate calul sä si-1 joace. [murgi.
SArl ici, sari cipcea, Numai eu m'am poticnit
15. Sárl 'n curtea soarelui ; Pe un sulbuc mare de peste
Nu-i pliicù cum 1i jucá ;

(I) A trimes vorbd.

www.dacoromanica.ro
138

30. $i pe tine te-am stropit Pe tureactil (2) cismii,


Pe cornul daleichiei(1), $i pe teaca
$orotiri. Bian.

Lupta voinicului cu leul.


Sus la vita vinului,junelui Ori urit zilele ?
[bun ! Voinicul din graiu gräià,
La umbra gutâiului 30. CAträ leu ask zica. :
$ede-un voinic, odihneste N'arn smintit cArgrile,
$i calul si-I potcovoste. Nici n'am urit zilele,
5. MaicA-sa la el priveste Ci-am venit, cä-am auzit,
$i in lacrimi fälueste CA esti leu, un cäne ráu ;
$i din graiu ash grAieste : 35 SA ne-alegem de viteji :
Ce gaud, june, ti-ai gândit In luptd sä ne luptäm,
Doar ti-i gAnd de cätänit, O 'n sAbii sà ne tAiem,
10. Ori dor de cäsätorit? O 'n puscäsä ne 'mpuscAm
El din graiu asà-i grAià Se luarg, se luptarl
Maicä, mAiculeana mea, 40. Zi de varA, pang 'n ;
Nu mi-L gând de cätänit, Când fu soare la sfintit,
Nice de cAsätorit ; Puse voinic pe leu jos ;
15. Dar mA due. cA-am auzit, Leul din graiu îi gralà.
CA sus, in vârful muntelui, $i cgtrA june zicea :
La poalele bradului, 45. Nu gräbi sä-mi iei vieata,
Este-un leu, un cAne rAu ; Ci mA leagä 'n curea neagrA
Eu mA duc, maicg, la el ! $i ml scoate jos la tail,
20. Bine vorba nu sfärsià, Jos la tara 'n targul mare,
$i pe drum cA se luà, Pe ulita Grecilor,
PAn' in vârful muntelui, 50. De-ti fä falä fratilor
La poalele bradului. $i cinste pArintilor,
Leul, dacA mi-1 vedek, C'ai prins leu nevAtämat,
25. El din graiu gräi'a : Nici de sabie täiat,
Ce-ai venit, voinicule? Nici de puscä impuscat,
Ti-ai smintit cärärile, 55. Numai in lupiä luptat !
Romos, Orästie. Fragi Ordean.

(1) = dulámái.
(2) Ciirámbul.

www.dacoromanica.ro
139

LVII. Lupta voinicului cu leul.


(Variantä.)

Pe sub vita vinului, ju- El pe cal a 'ncälecat,


[nelui bun, Sus la munte-a alergat,
La umbra gutâiului, S'aduca leul legat,
Un voinic calu-si gatià, 25. Ne'mpuscat, nesägetat,
Si-1 gätià si-1 potcovia Numai viu, nevatamat.
5. Cu potcoave de arama, Gäsl leul adurmit ;
Cu cuie de skink' 'ntoarsä ; Stat-o 'n loc, s'a socotit :
Nime 'n lume nu-1 vedea, Sägeta-l-va, ori pusch-l-va?
Ftird (1) draga maica lui, 30. Si calul a rtnchezat,
Pe-o zabrea de-abia-1 zarià, $i leul s'a desteptat.
10. De lacrami de-abia-1 vedeà. Ei in lupta s'au luptat.
Ea din graiu asa gräià : Zi de yard, pan' sub sara.
Lio, Lio, dragu maicii, Când era mai Iânga sark
Ce calul asa-1 gätesti, 35. Latu 'n cap ea i-1 fiparil (2)
11 gatesti si-1 potcovesti 5i-a scoborlt jos la tara,
15. Cu potcoave de aramä, Cine 'n lume 1'1 veda,
Cu cuie de sarma 'ntoarsä ; Cu mirare isi ziceâ. :
Ori ai pus gaud de 'nsurat, 0, ce maica 1-a bliat,
.' Ori ai gaud de präpädit? 40. De-aduce leul legat,
N'am pus end deinsurat, Ne 'mpuscat, nesägetat,
20. Nici &dui de präpädit ! Numai viu, nevätämat !
Nici vorba n'a ispravit,
Sorotin; I. Bian.

'NHL Lupta junelui cu leul.


Poruncit-a Impäratul, Petru daca-mi auzia-re,
[Domnului Doamne, Tuna 'n grajdiul ferecat,
Cine 'n lume s'a d'aflare Scoate murgul d'Inselat,
S'aduca pe leu legat, 10. D'inselat, bine gätat,
Leu legat nevatamat? D'inchingat cu douä chingi.
5. Nime 'n lume nu s'aflare, Pe murgut Incälecä-re,
Numai Petru, bun junelu. Incepe murgul de a sältà-re

(1) = numai.
(2) --= aruncd.

www.dacoromanica.ro
140

Saltd-mi ici,salta-mi coleare, $i luptara-a doua-oara.


15. Saltä-'n varful muntilor. Când fu mn cea cap de sará,
Subt un spine d'Inflorit 35. D'aduse Petru pe leu ;
Gasi leul d'adurmit, Cum 1-aduse, jos mi-1 puse,
D'adurmit, ne ',mend (1). lega, nu-1 vätämä,
Petru din graiuimi gräiare : Peste (3) murg incalecl.
20. Scoalä, leu, fratele mieu, Cati pe Petru mi-il vecleare,
$i-ori In pusti sä ne puscam, 40. Toti pe Petru-mi fericeare :
O 'n sabii sä ne taiern ! Ferice de tine, Petre,
Leul din graiu Imi grdiare: Ce maicuta ti-ai d'avut,
Nici In ptIsti nu ne puscam, Te-a scäldat, te-a aplecat,
25. Nici In sabii ne talent, C'o mânä tità ti-a dat,
Dar' In luptä sà ne luam, 45. C'un picior te-a leginat.
CA lupta e mai direapta Impärat tie ti-a da-re
$i-i de Dumnezeu läsatá ! Din cetate-a tria parte
$i-mi luptati-ozi de varä, $i din tail jumatate !
30. Cand fu In cea(2) cap de sarä, Si-o 'nchinäm cu sätta-
Aduse leu pe Petru ; [tate.
Cum l'aduse, jos mi-1 puse.
T. Hales.. Comunic. de Ben. Sucitt.
Luc. Lupta junelului cu lent.
(Variantä.)

Sub ceru-si de räsdrit, Vaud june potcovià,


[Junelu bun ! 10. Maica-sa la el vena,
Mándru-i pomu rit ! $i din gura asa. graià :
Sub poalele pomului Ce rand, june, d'ast rand
Sede-un june hodineste De tu murgu-ti potcovesti
5. $i murgutu-si potcoveste Cu potcoave de molotru,
Cu potcoave de molotru (4), 15. Cu cunie de sarmä 'ntoarsa,
Cu cunie (cuie) de sârma Ce la drumu-s ghimpu-
[Intoarsa, [roase ?
Ce la drumu-s ghimpu- June din gura graia :
[roase- Maica mea, bo1undd(5)e§ti

(1) netrezit, nedefteptat.


(2) Acord. cu sarg.
(3) Pe.
(4) --= melilothus, chimin.
(5) proastil.

www.dacoromanica.ro
141

Mare esti, putin pricepi, Se luptarA-o zi de vark;


20. De nu mi te (1), Cand îi fu in murg de sarä,
DA eu mi-am indoblicit(2) D'aduse june pe leu.
Peste vArful muntilor. Cum l'aduse,
Prin crucile brazilor, 50. Jos mi-1 puse ;
In tor4tea (3) sterpelor Bägd mâna'n buzunariu,
25. Este un leu, îi cane rAu, Scoase o sfoard de mAtasà,
Duce-m'oiu, d'aduce-l-oiu! Impletitä in cinci, in sasá,
PAnA june cuvAnta, $i'n grurnazi cä mi i-o trase
El pe murg si 'ncAlecä. 55. $i-apucA pe plaiu In vale.
SaltA ici, sang coleà, Cine 'n lume mi-1 veda,
30. Peste varful muntilor, Toti pe el mi-1 fericeà :
Pin crucile brazilor, Fericean de tine, june,
In toristea sterpelor. De tine, de maicA-ta,
Gäsi leul adurmit, 60. C'a scäldat infdsiat !
D'adurmit, nepomenit (4). Cä-i aduci un leu legat,
35. PAnä june se gandià, Leu legat, nevätämat !
Leu din somn se pomenid(5) Leu din gurA gräià :
$i din graiu asà-mi gräiA : D'alele, stápanul mieu,
Ce rind, june, de-Asta rind, 65. SlAbeste-mä din curele,
De la mine ti-ai. venit ; CA la drum nu mai pot mere !
40. CA la mine n'o venit Pe june mintea-1 trägeà,
Om mirean de pe pämânt ! Din curele-1 mai slAbià.
Sau in pusti sä ne'mpuscAm, Leu din gurd asà. grAià :
Sau, in säbi sä" ne täiem, 70. Rämâi june, sänätos,
Sau in lupte sà ne lugm ! CA eu la mAnA ti-am fost,
45. Ba in lupte, cg-s mai Tu stApAn de mini n'ai fost !
[drepte !
Clopotiva (Hategl, A. Iona,s.
Junelul.
Strigä'n lume, strigä'n tarA, Cine s'a, pute5. d'af1oard(7)'
Le junelu-i tinerel! (6) SA ne-aducA-un leu legat,

(1) =-- pricefii, bagi samei.


(2) = observed.
(3) = locul unde se dä mâncare la oi.
(4) = nede.Veptat, nu trezit.
(5) = se Ireziei, e deftefità.
(6) Dupä fiecare vers.
(7) Pronuntk ca Istro-Romeinii pe a tonic ca oa, deci afla-re.

www.dacoromanica.ro
142

5 . Leu legat, nevAtAmat? $i din gi-aiu as'a gräia :


Nime 'n lume nu s'afla, Ce-ai catat, junel, pe-aicia?
Numa-un junel ne'nsurat, 40. 0' zile d'urItu-ti-ai,
Curse (1) 'n grajdul ferecat, 0' moarte voitu-ti-ai? !
Scoase murgul inselat, Nid (4) zile n'am d'utit,
10. Inselat, bine gAtat Nici moarte n'am voit,
Cu podoabe toate nouA. Ci-am venit ca-un bun vecin,
Maicd-sa asa-i grala : 45. Sa' mà lupt, leut, cu tin !
Ce ti-i gandul, junela,s? Se luarA, se luptarA
D'o (2) ti-i gaud de cAtAnie, Zi de yard, panä 'n sarA.
15. D'o ti-i gand pe 'nsurA- Cand Ii Joi de caArA sarA,
[ciune? De luptA iar' s'apucarA,
$i junelu-asà-i gala : 50. $i luptà leu pe junel,
D'aleu, dragA maica mea, $i luptà i mi-1 purta.
Nici una nu-i de-acelea, Dede leu a se 'nmuià
Mie vestea m(i)a venit, $i junel se 'mbärbdta :
20. SA ma' due la oi, la munte, Cum 'it prinse, jos mi-1 p use ;
CA toate le inanc'-u' (3) leu, 55. Sgarda 'n cap ca.' i-o tiph
Leu, leu îi cane rAu ! $i-asà bine mi-1 strange'. !
Sus pe murg incdleca. Sus pe murg incAleck,
$i la munte se lua ; Jos la tat% cobora.
25. Sus la muntii Glajului, CatA lume tA-1 vedea,
Pe sub poala bradului, 60. ToatA lumea-1 fereca (5),
Vede ur ma leului. Fereck pe maicA-sa,
Tot pe urmä se lira, CA ce fiu ea si-a scAldat,
Se luà si sé ducea, De ne-aduce-un leu legat,
30. Pang pe leu mi-1 d'aflà. Leu legat nevAtdmat,
Sub un spin mandru 'nflorit, 65. Nici p'on loc nu-i puscat,
Aici leu sta-adurmit, Numa &in luptà luptat !
Florile l'or nApädit. $i fii vesel, junela,s,
Junel sta si se gandia. : Ca la Pasti, ca la CrAciun,
35. Da pusca-1 oiu,da täial-oiu ? Ca la sfinte dumineci,
Para junel se gandra, 70. Ca la dalbe bisereci.
$i leul se destepta
Brad. Comunic. Rom. Rimbas, student.

(1) alergd.
(2) 0 ori
(3) = 1. d. un.
(4) Pronuntä cu i Intreg, dottä silabe: ni-ci.
(5) = fericia =felicità.

www.dacoromanica.ro
143

LXI. Leu 'n curte.


Pand-i Ion la vAnat, Hai Eu nu sunt cine gandesti,
Lerui Doamne, Ca sunt Ion-Santion,
Leu 'n curte si-a tunat. Trimes dela Dumnezeu,
Hoi le-leu, un due rAU, 15. SA mai mAsur pärnAntul,
N'ai vAzut un fiu al mieu? PAmAntul cu umbletul
Ba, io, zäu, ti I-am vAzut, 51 ceriul cu stânjinul.
CA-i In codru la vanat ! Unde-a fi pAinant mai mult,
Si-a vanat, cAt a vAnat, SA fac deal si sä. fac vale ;
Zi de yard pan' sub sarA. 20. SA fac coaste oilor
CAnd a fost mai lângl sarA, $i luncile boilor,
10. 5i-a vanat o mandrA fiard. VAi adânci, izvoare reci !
Fiara lui din -grain gräià :
Brosteni. Nic. Secei;an, st.

LXII. Colo jos.


Colo jos, 10. Hai sA 'nturnAm oile,
Mai In ios, CA grei nuori s'au ridicat !..
Hoi leru-i Doamne, D'aceia nu-s nuorii grei,
Este o turmA de oi dalbe. CA-Aia-s petitorii tAi.
5. Oile cine le paste? Vin la mini, te cer pe tini ;
Da le paste sfAntul soare 15. Ceru-mi turma jumAtate,
Cu soru-sa cea mai mare ; Eu le-oiu da a 3-a parte ;
Soru-sa din graiu grAià-r e Ceru-mi car cu 6 boi,
Frate, fratisoru mieu, Eu le voiu da numa' doi !
Silvasul rom. G. Boldea, st.

Sus la Tariglat (1).


Colo -sus la TAriglat C'am tri cai ca i tri crai;
Este-un fecior de 'mpArat Unu-i rosu ca focu,
Tot In lance räzAmat, Unu-i negru ca corbu,
Cere-o fatA de craiu mare : Unu-i sur ca porumbul (2),
5. Hai tu, sorA, dupA mine, 10. Atunci, frate, ti-oiu vini,

(1) Tarigrad Constantinopol.


(2) ca porumbelul.

www.dacoromanica.ro
144

Cand tu mie-mi vei aduce Popa prinse-a cununa,


Sfantu soare arias mare, 20. Icoanele-a suspinà ;
$i lunuta nanäsuta, $i icoana Precestii
Luceferii ficiorii Din fundul bisericii :
15. $i stelele fetele ! Lasä, las', popä sarbesc
S'o luat pe lunch' 'n sus Ca i Dumnezeu te.a bate,
$i pe toate le-au adus. 25. SI cununi un sor (1) cu'n
$i s'o dus in cununie. [frate t
rom. I. Boldea, st.

may. Sora Salomie.


La poarta la Tarigrad Hai cu min' la cununie I
Este-un ficior de 'mparat, 25. Ba io, frate, nu m'oiu duce;
Tot in hut panä 'n genunchi Para cand nu mi-ii aduce
$i 'n curèle pana. 'n sele, Sfantul spare nanas mares.
5. Cu tri cai dela tri crai : Sfanta luna mare nunä,
Unu-i rosu ca focu, Stelele fetele,
Unu-i negru ca corbu, 30. Luceferii feciorii
Una-i sur ca porumbu. $i fusteii (2) starostele.
El pe soru-sa 'ntalnia, Nici din loc nu se data,.
10. Catte dinsa-ash grdia. : Pan' acele le fäcea.
Sorà, sorä Salomie, $i de manä se luara
Pune cartea 'n vanghelie, 35. $i 'n biserica intrara,
Tipä-ti carja pe chilie, Toti sfintii se aplecarä,
Hai cu min' la cununie ! Icoanele läcramarä ;
15. Ba io, frate, nu m'oiu duce, Dar icoana Precestii
Panä tu, frate, mi-ii face Din fundul bisericii
Pod de-aramä peste vamd, 40. Tot plangeà si läcrama_
Pod de argint peste pamant ! $i din gurä cuvanta :
Nici din loc nu se data, Alelei, popo Ignate,
20. Pan' acèle le fäcea Popo, nu-i cu direptate,
$i din gurä-ask gala : SA cununi sora cu frate.
Soro, soro Salomie, 45. $i la Dumnezeu e vama,
Pune cartea 'n vanghelie, Unde dai sufletu 'n sama
Calanul mic. N. Georgescu, st.

(I) =o sord.
(2) Futeii, o constelatiune.

www.dacoromanica.ro
145

'Av. Un frate §i o sorä.


Co lea j os, pe-un ses frumos, 15. $i cer murgul de sub mine ;
Grea turrnA de oi imi paste. Cer cinci sute de oi sute
Da la oi cine päzeste? $i o sutA de berbecèi,
Da un frate si o soil ! SA te duci, sorA, cu ei !
5. GrAl sora cAträ frate : Ea din graiu ask gräià :
Frate, frafioru-mieu, 20. Eu atuncia ea' m'oiu duce,
Mulge-fi douä, slob ozi notiä, CAnd ei mie mi-or aduce
Si te uifi la räsärit, SfAntul soare nänas mare,
Ce nuori grei ni-s'au ivit ! SfAnta lunä nuna bunä,
10. El din graiu asà. gräiA : Si stelele fetele,
Sorä, sorioara mea, 25. Si luceferii feciorii,
Da, zeu, Ala nu-s nuor i grei, Si tot haine de anglie
DA-5ia-s pefitorii täi ; Din crestet TAM' 'n cAlcAie !
Vin la min', te cer pe tine,
)3Ia j. D. Scurtte, st.

L XVI. Sor §i frate.


(Variantä.)

Sunt trei cai dela trei crai, 15. -- Ba io, frate,n'oiu venire,
Hoi, Leru-i, Doamne ! Pän tu, frate, nu-i chemä
D'unu-i rosu ca focul, SfAntul soare nAnas mare,
D'unu-i sur ca porumbal (1), Da si luna nAnasa,
5. D'unu-i negru ca corbul. Gelinua (2) sockítei (3),
Hoi, Leru-i, Doamne ! 20. Ba f u,steii (4) starostei,
MI poartA la Teligrad Luceferii feciorii
Este-un fecior de 'mpärat, $i stelele fetele !
Cu pär galbin rätezat ; Hoi Leru-i, Doamne !
10. Multä carte o d'invgat Nice vorba n'a sfArsit
Cu alui sorä d'inga el. 5. $i el toate le-a 'mplinit,
El din graiu cä si-o gräit: $i din gurA ask-a vorbit :
Sorä, sorä Salomie, Soil, sorä Salomie,
Hai cu mine 'n cununie I Hai cu mine 'n cununie !

(1) .----- porunzbelul.


(2) -= constelatia.
(3) = buceitareasel.
(4) = constelage.
Vide, Colinde din Ardeal. la

www.dacoromanica.ro
146

Ba io, frate, n'oiu venl-re, Da icoana Precestii


30. PAn' tu, frate, nu mi-ii face Din fundul bisericii
Pod de-aramä peste vamA, 40. Suspina si lAcrAma
Pod de-argint peste pAmAnt ! Si din gurA cuvântà :
Bine vorba n'o sfarsit Alele, popA bAtran....
$i el toate le-a 'mplinit, Da nu vezi tu,popä, 'n carte,
35. $i de mAna o-a luat De cununi tu sor cu frate
$i 'n bisericA-a intrat, 45. CA si Dumnezeu te-a bate,
Icoanele-au lacramat. Când strAine sunt bogate(1)?
Girisul rom. Aur. Blaga, student.

Sor si frätior.
Colo josu, mai In jos, ilo- 15. SorA, sorioara mea,
- [rile dalbe (2) CA nu-s nori de ploaie grea
Pe cel lit verde frumos pefitorii täi ;
Pascu-mi-se, adapA-mi-se Vin la mini, te cer pe tini,
O turmA mare de oi. $i cer mult pe langA tine :
5, De pazit cin' le päzià? 20. Cer 500 de oi sute
Dar 'un sor si-un $i pe-atke oi cornute
Dar' pe nume cum Ii chiarnA? $i 70 de berbeci
Da Maria cu Ion. $i-un pluguf plahit (3) de b oi:
Ei de pazit le paziau, $i murguful cel din grajd,
10. CAtrA strungA le strângeau. 25. Inselat i infrInat,
Soru-sa din graiu grAià : Cum e bun de 'ncAlecat
Frate, frätiorul mieu, Acela, frate, mi se cade
Mulge douA, slobozi notia, Cam de fala frafilor,
CA grei nori de ploaie yin ! De cinstea pArinfilor !
Micäsasa. Isidor Raica, st.

'Amu. Un sor c'un fräfior.


Colo 'n]osu, mai In josu, Paste-o turmä de oi dalbe.
Colo 'n râtul cel frumos, Da la turmA cine d'umblä?
[Leru-i Doamne ! 5. D'urnblä-un sor cu-un fräfior

(1) = multe.
(2) Dupä fiecare vers.
(3) = pläviu, plävan.

www.dacoromanica.ro
147

Gill sorà catrA frate : mii de miorèle,


D, frate, cu bata 'n oi, De care-s mai oche$èle !
vin nuori de ploaie grei ! Soru-sa din graiu gräià :
Fratele din graiu grAià : 20. Nu te, frate, spAimânta,
10. Nu te, soro, spAimantà, CA nu ma' pun laugh' el.
Cà nu-s nuori de ploaie grei, CA m'oiu pune dirept el
Cd-Aia-s petitorii tAi ! Fata dalbA (cat) ce-o vede...
Vin la mini, te cer pe tini Uita sute de oi ute,
Si cer multe p'inga tine, 25. Uita-mi zeci de berbeci,
15. Si-mi cer sute de oi ute mii de miorèle,
$i ceru-mi zeci de berbeci ; De care-s mai oche§èle I
Uioara. Baciu, student.

ram Douà stele.


Colo jos, in prundurèle, Pe una la räskrit,
Rdsärit-au douA stele ;, Unde-i grâul cel rodit ;
Ba, zo, acele Ca' nu-s stele, Pe una la sciiptitat (4),
Cä mi-s cloud surorèle. 15. Unde-i graul cel curat.
5. Una tide, una plange. Noi, soro,-atunci ne-om
Ai ce Hide (1), mese-intinde, [vedea,
Ai ce plange, mese strange. and o face plop ul pere
D'ai ce râcle-aO zicti : Si rAchita v4inèle,
Taci, tu dragd sora-mea, Meiteiprul (5) mere dulci,
10. C'am auzit de' (2) tata, 20. Sa ducem, soro, la prunci !
CA pe noi, soro, ne-a da (3) :
Desrnir (Cârnpie). Al. Pop. st.

tax. Douä stele.


(yariantd.)

Cold 'n josu mai 'in jos Dar nu-s stele luminoase,
Räsarit-au douà stele, 5. CA-s doua surori frumoase ;
Douä stele Iuminoase. Una rade, una plange,

(1) Ai ce reide" = aceea care reide.


(2) = dela.
(3) ---- märita.
(4) = Apus, Vest.
(5) =salcia.

www.dacoromanica.ro
148

Ai ce rade aà zice : Pe mine, soro, m'or duce


Taci tu, sorä, nu mai plânge, Colo 'n sus la rAsArit,
CA i nouá ne-or venl, 15-. Unde-i locul mai vestit ;
10. Ne-or veni de ne-or peti ; $i pe tine, soro, te-or duce,
Peti-ne-or doi diecei Colo'n jos la Bälgärad,
$i ne-orn duce dupA ei. Unde-i locul mai bogat !
Cântatä de o femeie din Petroseni. Scrisä de Jos. Comes, student.

DouA stele.
(Varian tä.)

Colo 'n jos pe prundurèle, Da io, soro, cum


Florile dalbe, Iplânge,
RAsärirä cloud stele ; C'am auzit pe tata
Nu-s stele ca stelele, 15. Gomoninti-i. (1) cu mama,
5. CA-s ca douA surorèle CA pe noi sä ne despartd :
Una rade, una plânge. Una 'n sus, cAtrA Apus ;
Cea ce rade, Una 'n jos spre RäsArit.
Focu-aprinde ; Noi atunci si ne ''ntalnirn,
Cea ce plange, 20. Când s'o 'ntalnl deal cu deal,
10. Focu stânge. Cand a crqte jugul mugur,
GrAi una cäträ alta $i tanjala frunzd verde ;
Da tu, soro, de ce plângi? Nici atuncia nu-i nädejde !
Cetea. Corn. Därdmuf.

DouA surori.
Colo'n sus, pe prundurèle, CA noi de mânä ne-orn duce,
Räsärit-au douA stele ; Una'n sus la RAsArit,
Da, zAu, cele cA nu-s stele, 10. Una 'n jos cAträ Sfinfit ;
CA-s cloud surori de-a mele, Si-atunci, soro, ne-orn intalnl,
5. Una plange, una ride, Cand a face ploptil pere
Ceai ce fade, aà zice : $i rächita
Taci tu soro, nu mai plânge, SA rnancgm, soro, din ele !
Ragla, Bistr.-Ms. G. Morariu, st.

(1) =

www.dacoromanica.ro
149

LxxIII. Doi frati.


Colo 'n dealu de cel dealu In grajd de piatrà bägh-
Rdsgritu-mi- o doi sori. [ni-i-or ;
Da nu-s doi sori, De mâncare ce le-or da?
CA-s doi frätiori, 15. Da grail rosu vânturat,
5. Vin dela domnie, Cu feldera (1) mäsurat
Se duc la 'mpärätie. Dar de beut ce li-or da?
Dar ei nu vin cum se vine : Da vin rosu sträcurat,
Cai din guri muscându-se, Cu feria (2) mäsurat !
Frätiori jucândn se. 20. Da, zeu, nottä ce ni-or da?
10: Oral frate cAtre frate : Un colac de grâti curat
Noi acolò duce-ne-om, $i o ferie rasä 'n masä !
Caii scumpi Rämâi, gazdä, sändtoasà.
Câmpie, Ardeal. A. V.

Mirelu-i tinerel.
Cel Murgu'n pinteni strange-
Dai Ler ! [1-oiu,
Mirel murgu gätik Sus, la tine, säri-oiu,
SA mi-si piece de-a vânâ. 15. Cosita
Sus in muntii Nistrului, Sus In turnuri pune-oiu,
5. In pämântul Turcului, Sä ti-o batà vânturile,
La fetele Grecului. Ca pe mirel gândurile !
fata din polatei: (3) Särbätori dupä Cräciun,
Unde, mirel, ti-ai d'um- 20. Atunci Ii vremea dd 'nsurat
[blat, $i fete de märitat.
De ti-i murgu-asà. asudat? Da'nsurä m'oiu ;
10. $i mirel din graiu gräià Da läsà. m'oiu ?
Taci, fatk nu mania (4), $i fii veselk fecioark
Cä úacà m'-ii mänib, 25. Cu vreo dalbä de colina
Brad. Romul Rimbaq, student.

(1) = banita.
(2) vadra
(3) palat
(4) FärA pronumele md.

www.dacoromanica.ro
150

my. Gazda nu-i acasä,


Noi umblAm la colindat SA facA pita rotundà
Dintr'o cash' 'n altA cask', $i colaci ca sà ne-ajungA ;
Gazda noasträ nu-i acasä, SA bage la slued 'n glug
in vârful muntelui, SA-1 mâne cu vacile
5. SA reteze stupii lui, 15. Pe coasta cu fragile ;
SA facä scarA de cearA, SA-1 mâne cu oile
Sä scoboare 'n jos la Ora, Pe coasta cu florile ;
Cu secerea sub suoark, SA-I mâne cu viteii
SA secere la sAcarA Pe coasta cu dedefeii.
10. $i la grâu de primdvarA.
Sibiiu. Oct . Simtion, stud.

Umbigin colindând.
Noi umblAm tot colindând SA coboare'n jos la farA
$i pe Domnul lAudând, Cu secerea su-suoarä,
Noi d'umbldm din casA'n casA, 10. SA secere la sAcarl
Gazda noastrA nu-i acasä, $i la grâu de primAvarA,
5. CA-i in värful muntelui, Tot in paiu ca trestia
SA urzascd (1) stupii lui, $i'n gratin( ca mazärea.
SA facä scarA de cearä,
Cacova, (Aiud). Stef Oniga, student.
Obs. Intr'o variantä din Spini (Tärn. midi) vers. 6 sunk' :
iè ceara stupului ; iar intealta gAsim acela vers : SA rAteze stupii
lui. In textul retinut de noi vorba urzascd poa'te insemnä : sä le facá
ursita = ucidd,. In Lexic. Bud. aflAm ursesc, constituo, destino,
decerno ; végezni, rendelni, etc.

mom. Colinda popii.


Colo'n josu, mai in jos, 5. Da nu-i luciu luceafAr,
Linu-i Linu, Leru-i Linu! CA-i o sfântA dalbl rugd(1),
Colo'n §esul cel frumos Dar' in rugA cini se roa&?
Joacä un luciu luceafAr, RoagA nouä popi de tari

(1) ---= oratoriu, Ipc de raga'.

www.dacoromanica.ro
151

$1 cu notiä egumei (1) Ca nu-i luna, nici soarele,


10. $i cu noua diecei 30. Nici doi galbeni lucefere,
$i cu nouä preuti sfinti. Ca sunt doi storcufi(?) din
Dar diacu cel mai mic [ceriu,
Lash' cartea d'a cetire $i cu doi fiuti de-ai lor,
$1 din ruga cä Cari vin la sfinta rugä,
'15. Dând in toacä 'ntdia oara ; S'asculte vecernia,
Când a 'ntors a treia oara, 35. Miez de noapte-itroasele(4),
negri ridicara, In zori de zitil slujbe grele.
Cata 'n sus si catä 'n jos, Dare-ar domnul Dumnezeu,
Cata 'n sus spre räsärit, Ca si domnul de parinte
20. Väzù luna si soarèle El sa-mi fie sanätos,
$i doi galbeni luce fere (2) ; 40. Sanatos si veselos
Dar diacu cel mai mare Pe d'o mândra de colindä
El in rugä se'nturnarä : Dela Domnul pe-o izbandä.
Pudd(3)mare, ce-am %/nit! I-o 'nchinärn de sal-Mate,
25. Väzui luna i soarele Ca-i mai bund decat toate,
$i doi galbeni lucefere! 45. Dela noi, dela vreo doi,
Alei, Iudä ne'nteleaptä, Mai vârtos dela Hristos !
Mare esti, putin pricepi ;
Oledin. Al. Harfan, student.

myll. Colinda primarului.


Dar a cui-is este curti, $i cu jupânul birau,
Linu-i, Linu, Leru-i Linu !(5) 10. Sed in poarta räzimati
Aà nalte minunate ? Inteun bat albut de brad.
De departe-s holburate, Da si stand si gomonind (7)
5. De d'aproape-s poleite, negri ridicând,
Pe din lontru-s zugravite Catä 'n sus si catä 'n jos,
Tot de f rdie i de ;sal (6). 15. Catä 'n sus spre räsärit,
Darä Domnul Dumnezeu Väzù stol de porumbroi (8)

(1) = egumeni .
(2) Plur. dela luceafár.
(3) = minune.
(4) = utrenia, s. miinecatul .
(5) Dupä &care vers.
(6) = friine
(7) loves find 'Meet, pplind.
. (8) =-_ porumbei.

www.dacoromanica.ro
152

Mestecati cu gangurasi, 35. Nu-i mai bun ca calul bun,


La picioare rosioate, CA mi-si duce cap de otn;
La-unghisoare rotunjoare, El mi-si pune el mi-si scoate.
20. $i tot din unghile lor Ei se scaldA si se 'ntreabA :
Pica-pica' spic de grAu Ce-i mai bun pe acest
Sub tufa de iarbd nalb5, [pámânt ?
SA se facA Idcrazda, (1) 40. Nu-i mai bun ca omul bun !
LAcrAzAu i feredeu, (2) CA bine ne-o omenit,
25. SA se scalde Dumnezeu Omeneasca-1 Dumnezeu
$i cu jupAnul birAu. Cu darul sfiintii Sale !
Ei se scaldä si se 'ntreabA : Dare-ar bunul Dumnezeu,
Ce-i mai bun pe acest 45. Ca si jupAnul biräu
[pArnAnt? El sA-mi fie sAnAtos,
Nu-i mai bun ca boul SAnkos si veselos,
[bun, Pe d'o mAnclrä de colindA,
30. CA munceste zi de varA, Dela Domnul p'o izbAndA..
Zi de yard pänä 'n 50. I-o 'nchinäm de sänkate,
NeadApat si nemäncat ! CA-i mai bunk' deck toate,
Ei se scald'a i se'ntreabA : Dela noi dela vreo doi,
Ce-i mai bun pe-acest Mai vArtos dela Hristos !
[pAmAnt ?
Gledin. AL Hallam

Colinda gazdei.
(la care invatä feciorli a colinclà.)

Sub umbra de lemn de 10. $ede Ion-Sântion,


ftein, NAnasul lui Durnnezeu.
Flori din toate flori 43) L'al patrulea corn de masa?
Mändre mese sunt intinse, $ede da jupAnul gazdA.
PIngä mese sunt scaune ; Da de lucru ce-si lucreazA?
5. Dar la masa cine sede? 15. El- inchina cu-un pAhar
Sede Domnul Dumnezeu. $i pAharu-i gälbior,
Da l'al doile corn de masA? GAlbioru-i, cd-i de flori.
$ede Petru, stint Sän-Petru. Da'n gura pgharului
L'al treilea corn da masd? Scrisä-i raza soarelui ;

(1) loc de osfidtare, (maghiarism).


(2) baie, scalda (magh.)
(3) Dupä fiecare vers.

www.dacoromanica.ro
153

20. Da'n toarta päharului 40. Si scaunul de judet !


Scrisu-i spicul graului ; Nu gandl, slugä, nimica,
Da'n fundul pAharului Na (2) tunu i fulgeru ;
Scrisä-i poama vinului. CA cu tunu tu-i tuna,
Dar ei band i gomonind (1) Cu fulgeru-i fulgera,
25. Si ochi negri ridicand, 45. Iuda 'n raiu s'a spAimanta,
CatA 'n sus si cata 'n jos, Toate jos cA le-a läsà
Catä 'n sus spre rAsärit, $i sustariul de botez
Värit sluga cea 'ncrezutä $i scaunul de judet !
Viind tare ca vantu, Darear Domnul Dumne-
30. $i sosirA ca gandu. [zeu,
Cum sosirA-asa. gräirä 50. Ca si jupanul de gazdä,
Bun pranzul la d-voasträ ! El sä- mi fie sänätos,
Dacä-i bun, haida la el ! Sänätos si veselos.
CA n'am venit d'a pranzire, P'o d'o mandrà de colindä,
35. C'am venit a jäluire : Dela Domnul pe-o izbandä !
Iuda 'n raiu cA si-a intrat, 55. I-o 'nchinäm de sAnAtate,.
Tare raiul I-a prädat. CA-i mai bunä decat toate.
Dar anume ce-a luat? Dela noi, dela vreo
Da sustariul de botez Mai vartos dela Hristos !
Gledin. Al. Haqan, student.

Lxxx, La, gazda feciorilor.


(Dupä ce ies din bisericä.)

leni (3) rgsari, soare ! Jituri de matasA.


In toate laturile, $i 'ntr'un corn de masä
Dai Domnului Doamne ! Cine cA mai sede?
In toate laturile, De sezut mai sede
5. In toate vadurile ! 15. Floarea graului ;
Soare räsäria, In al 2-le corn
Fereasta lovia, Cine cg mai sede?
Casa 'ngAlbinia, De sezut mai sede
Masa d'aurià ; Floarea vinului ;
10. Jur prejur de mask' 20. In al 3-le corn
(1) veselind i povestind.
-(2) tine.
(3) ia! interj.

www.dacoromanica.ro
154

Cine CA mai sede? Ba-s mai mare eu,


De sezut mai sede De voi de-amândou'A,
Floarea mirului ; 45. CA unde nus eu,
La-al 4-le corn Cununie nu-i,
25. Cine cà mai sede? Botez nu se face !
De sezut mai sede Dragul Dumnezeu
Etragul Dumnezeu. $ede i priveste
Sed si se privesc 50. $i chiar le gräieste :
$i se-adeveresc. Voi, trei floricèle,
30. Floarea grâului : Trei mohoricèle,
Ba-s mai mare eu, Ce vA tot pâriti
De voi de-amandoaua ; $i v'adeveriti ?
CA unde nu-s eu, 55. CA' voi toate trele,
Sat in casä nu-i, Una ca i alta :
3 5. Copii nu se cresc ! Floarea grâului
Floarea vinului : Dragu sat al meu ;
Ba-s mai mare eu, Floarea vinului
De voi de-amândoua. 60. Drag sângele meu ;
Cà unde nu-s eu, Floarea mirului
40. Veselie nu-i, Sudoreaua mea !
Ospat nu se face ! $i te veseleste
Floarea mirului Ler, jupâne gazd'A. !
Romos (Orästie). fratii Ordean.

mom. Colinda vätavului (feciorilor).


Tipa marea n' gura mare, 10. Comelci, comelci, dragi
Vdtav de mare ! (1) [cornelci
Cine 'n lume s'ar d'aflare, voi murgul meu,
S'o 'nnoate in ceea parte ? Cel de dar dela nAnas !
5. Nime 'n lume nu s'aflare Si-un comelciu frâu-i puse,
Färä (N. N.) bun viteaz. Al doile saua-i puse,
Dimineata s'a sculat, 15. Al treile nainte-1 duse.
S'o laid (2), s'o .pieptänat, Iar (N. N.) e buri viteaz :
De stiri la cornelci (3) o dat : In sulitA se rAiämarà

(1) Dupa fiecare vers.


(2) = *Vat.
(3) servitori.

www.dacoromanica.ro
155

5i pe murg se aruncarä. $i cu ochii de taleru.


Murgul prinde a särire. 30. Iar (N. N.) e bun viteaz,
20. Sari 'n vânt, sari 'n pämânt C'o sarit Innotat.
Sari 'n termure de mare El sa-mi fie sänätos,
$i nirnica nu-mi d'udare, Sanatos i veselos
Far un corn de eapeneag Pe d'o mândra de colindä,
$i-o sfercuA (1) de palosii, 35. Dela Dumnul p'o izbandä !
25. Ca murgul se poticnira I-o 'nchinant de sanätate,
De domnutul (?) pqtelui ; Ca-i mai buna decat toate,
Cä nu-i mandru, cum sä fie, Dela noi, dela vreo doi,
Ca-i cu solzii de d'auru Mai vartos dela Hristos !
fiar,san.

Lloom. Colinda unde este fecior si fatä.


Vine marea cat de mare, Da'n leagän cine-i culcat?
Linu-i, Linu, Lent-i linu(2), (N. N.) mort de beat,
Da de mare margini n'are ; Mort de beat, mort de be-
Marginile bat luncile [teag(5)
5. $i stropii stropesc nuorii. 20. Da la capu-i cine §ede?
Da'n agesturi (3) ce-mi $ede-mi dalba fecioritä
[aduce? Cu dalba de (N. N.)
Brazi inalti, incetinati, Da de lucru ce-mi lu-
Cu molizi alaturati. [creafa?
Printre brazi, printre molizi Ea imi coase i-miceseste(6).
10. Noata, noatä boul sur, 25. Ea cosându i ceOnd,
Cu copite 'ntraurite ochii ridicand,
$i cu coarne 'ntrargintite, Catä'n sus i cata'n jos,
Da'ntre coarne ce-mi Cata'n sus pe mare'n sus,.
[aduce? Wet noted sänioare
Este-un leagän acätat 30. $i cu notta Greci bogati,
15. Cu frai roii räsucite, Viind tare ca vântu,
Cu eitnad (4) panä'n pamant. Sosind iute ca ga ndu.

(1) Diminut. din sarcr=vdrful.


(2) Se repetä dupä fiecare vers.
(3) = latin aggestus, din ad-gero, aduc; deci. ceeace aduce apa.
(4) = ciucuri, canafi.
(5) = bolnav.
(6) = tiveste.

www.dacoromanica.ro
156

Cum sosirä-asA grairA 45. $i din greu mi-i vAmuirA,.


Ce ti-i fata ceast' voi- Tot de mAji si de mAtAsi,
[nick $i de valuri de postavuri.
35. Sorä-ti-i, ori frate ti-i ? Dar (N. N. feciorul) e bun
Nici mi-i sofa', nici mi-i Iviteaz
[frate, $i N. N. (fata) îi fatA dalbA.
Fdr' mi-i Voimä vamesA. 50. Ei sä-si fie sAnAtosi,
Ea din somn de s'a trezl, SAnA tosi i veselosi.
Cat de greu va vAmul, Pe d'o mAndrA de colindä,
4Q. Tot de meiji (1) i de mAtäsi Dela Domnul p'o izbAndA,
$i de valuri de gioldan(2) Li-o 'nchindm de sänätate,
$i de viguri (3) de postavuri ! 55. CA-i mai bunä deck .toate,
Nice vorba nu sfArsirä Dela noi, dela vreo doi,
$i din somn cA se trezirA, Mai vartos dela Hristos !
Gledin. Al. flat-sun, student.

Colindà la oricare orn din sat,


Cesta-i Domnul bunu, Galbini lucefere ;
Bun gaud gänditu, Jur in jur de mAneci
Tot din tinerete 20. Tot sfinte Dumineci,
Pâtiä. 'n batrânete. Jur In jur de poale
5. Ca el sA mi-si fad' Stele märuntele.
Rugä pe pAnfant. $i el 61 mi-si merse
$i dacä-o gätirä, Tot la ruga lui
si tocmirA : 25. $i se InchinarA
Nouä egumei, Si se poclonirä
10. Nou'd diecei, $i din graiu grAirA :
NouA preuti sfinti. Voi, slugile mele,
$i el se 'mbrAcarä Slugiti-mi cu drept,
Inteun cafton (4) dalbu 30. PAre io oiu trAire ;
Lung pän' In pämänt, CA dacä-oiu murire,
15- Bine mohorit ; Vou6 voiu lasAre
In spate si 'n piept Tot sufletul mieu
Luna cu soarele, Pe pAlmile voastre,

(1) =-- vechi mäsuri de pond-100 punti, ca 50 kilogr.


(2) = giulgiu (jolgiu).
(3) = valuri.
(4) caftan.

www.dacoromanica.ro
157

35. Dragi bratele voastre ; Merg imprästiate,


Dar voi sä-1 suiti Ca pleava p'in vânt.
In poala ceriului, Dar jupânu gazdi
In poarta raiului, Fie sänätos,
Unde se petrec 50. Fie veselos :
40. Toate sufletele Po' mândrä colindä.
Si drepte si strâmbe. Si-o 'nchinám de sänätate,
Sufletele drepte CA-i mai bunä deck toate,
Mergând revärsat, Dela noi, dela vreo doi,
Ca grail vânturat ; 55. Mai vârtos dela Hristos !
45. Sufletele strâmbe
Gledin. Al. Ilarsan, student.

=my. Ferica-mi.
Ferica-mi de el, 20. Peunii jotati (1),
De-acest boierel, La nuntä-s chemati ;
Bin' 1-a ferecat Dar de ti-ai vedeä
$i bun loc i-a dat : Dragi fetele lui,
5. In mijloc de raiu Tie ti-ar päreä
Tot la mese 'ntinse, Dalbesi lebe joare (2)
La fäclii aprinse. Pe fermuri de mare ;
Dar de 1-ai vedeä, Dar de ti-ai vedeá
Tie ti-ar päreä, Dragi boiti (3) ai lui,
10. CA-i-si sfântul soare, Tie ti-ar päreä
Cam prin prânzul mare ; 30. Cerbu-ititior,
str,
Dar de .0-al vedeä Sä-mi fie päscuti
Dragä doamna lui, Pin cei var5i (4) de munti,
Tie fi-ar päreá, Prin cei brazi rnärunti ;
15. Cä-i-si luna plinä, Dar de ti-ai vecla
Cam pe lângä cinä ; 35. Dragi vacile lui,
Dar de li-ai veda Tie ti-ar Ora
Dragi ficiorii lui, Ciute-s mohorIte,
Tie li-ar pärek La lunci scoborIte,

(1) --= frumos gdtag.


(2) = dirninut. din lebedd.
(3) = bouleni.
(4) ---- vârfuri.

www.dacoromanica.ro
158

Sä-mi fie päscute ; Prin celi-ierbi


.40. Dar de ti-ai vedeâ 45. Nalte, nedlcate ;
Dragi oile lui, SA-mi fie adäpate
Tie ti-ar pdreä In celi-izvoare calde.
Sä-mi fie päscute
Tehq. I. BeFheri, auzitä dela tatä-s5u.

Fericu.
Fericu, fericu-i, Doamne, Cu flori de d'argint ;
De cine-i fericu? Pintre flori i mere,
De-un boieriu bätrán ! 15. Pe-o gurä de raiu
Ce locut mai este Boare Irni trägeâ,
5. Mijlocut de raiu, Märu-mi legänâ,
La masä gälbioarä, Merele-mi pick
Galbira de cearà. Masa-mi gramuni (1),
Jur prejur de masä 20. Boieriu le-alegek ;
Sunt jituri frumoasä. Carele-s mai mari,
10. Scrisu-mi-a, mai scris Da(2)-le la domni mari ;
Märu-i márgärit, Carele-s mai mici
Mândru d'inflorit Da-le la voinici !
Bucure0 (Zarand). Ion Fugal&

'Java. Scoalä gazdà.


(Colindä de zeinrit de pe Olt.)
Scoalä, gazdd, nu durmire, Am gäsit un fir de d'aur,
Cä. nu-i vremea de-a durml, 10. Sä mi-1 duci, taick la faur,
C6-i vremea de-a 'mpodobi Ca sä-mi faca-un beiierel (3).
Gaztla sus cd se sculark Ce va ramâneä din el,
5. Mätura 'n mâng-§i luark SA ImpArte#i la Arad,
Curtile îi mäturard. Sä ne fac5. parte 'n raiu,
Când el-A la isprävit, 15. CA iraiu-i luminos, -
Iatä, taicä, ce-am ggsit ! Ca §i poala (4) lui Firistos !
Voila. Pict. Serban, student.

(1) =
(2) = le dAda.
(3) Diminut. din baier.
(4) Poala hainei.

www.dacoromanica.ro
159

LxxvII. In jur de masä.


Jur de jur de mask" Ingeri le-adurrà
Covor de mätasä, 10. In raiu le bäga.
La mijlocul mesii Da tu ce ti-ai dat,
Märu-i märgärel, De fi-ai adunat?
5.. Vândt Inflorit, Plug cu sasd boi,
Mere de d'argint Pogänici (1) sunt doi
Vântul clätinä, 15. Si-o turmd de oi,
Merele cädeä, Päcurari sunt doi.
Ungurei. I. Dancu, st-

LXXXVIII. Doi boieri bogati.


Doi boieri bog*, 10. Merele pica ;
Domnului Dornnu, Ingerii veniau
Pe cum s'au rugat, $i le culegeau,
Dumnezeu le-a dat: $i le trirneteau
5. Masä gälbioarä, Pe fatä de craiu,
Lumina" de cearä, 15. Pe poartà de raiu
Pomu räsddit, Sus la Sutlefèle,
Cu mere de-argint. Sal mänânce si ele
Vântu trägänä, Cat de pufinèle.
Desmir (Câmpie). Al. Pop, st,

LXXXIX. Doi boieri bogati.


(Variantä.)

Domnului nostru! Da-n mijlocul mesei


Doi boieri bogafi, Porn îi räsärià
De ce s'au rugat $i poame Ikea
Dumnezeu le-a dat : 10. $i In raiu le duceä
5. Masä gäIbioarg, Pe la guritele,
Cu lumini de cearl ; Pe la sufletèle !
spring. Marie Matief, comunic. de Ern. Colbazi, st..

-0) Bâiatul care ntdnd boii.

www.dacoromanica.ro
160

XC. Domnul bun.


Cesta-i domnul bun, 10. Cati drumari treceâ,
Doamne Leo ! La masä-i puneä ;
Bun gänd si-a gindit ; Vântul trägänä,
Pe cum a gindit, Merele pick
5. Asà-a si acut : Ingerii veniau
Casd Iângl drum, 15. Si le culegeau
Masä peste drum Si le trimeteau
Si-un porn' reiveinat (1), Pe poartä de raiu
De mere 'ncärcat. La fete de craiu.
Ceanul des. O. lsaic, student.

Domn bun.
(Variantä.)

Nimerim (2) la cest domn Rupe (4)-orn doi dar dintre


[bun, [noi.
Dar domn bun n'a fost Care-or fi cu cioareci noi.
[acasä, Domn bun acasà-a sosit
Fost-a 'n codru a vânare, $i un prânz mare si a &it.
Dupä I cine (3)-'om mânä-re?
Refr. «Domnului Domnu» dupg fiecare vers.
Belioara. G. Boldea.

xcii. Tani cu trei fii.


Fer.icean de elu, Unul 1-a invätat
Domn I-a fericatu Sä fie popä 'n sat.
Hai Leromi Doamne, 10. Unul 1-a 'nvätat
Dornn la fericatu, Plugärel de camp.
5. Trei ficiori i-a datu. Altul 1-a 'nvätat
Trei ficiori i-a dat, PAcurariu de oi.
Bine i-a Invätat. Al ce 1-a .'nvätat

(I) =reiceinat, (Cistelec) crelcdnos, riimurat.


(2) Sosim.
(3)=pe cine?
(4) = despärfi, detasà.

www.dacoromanica.ro
161

15. SA fie popä 'n sat, Iar eel de apoi,


El cA a venit Päcurariu de oi,
$i el s'a ivit El cA a venit
La tAicutul lui 45. $i el s'a ivit
$i la mgicuta lui. La täicutul lui
20. CA ei sä mi-si vinA $i la mäicuta lui.
$i el sà le spunA, CA ei sä purceadd (3)
Cati pruncuti In sat $i ei sA mi-si vadä
El a botezat, 50. Cate flori pe munte,
Cate fete mari Atate oi de multe ;
25. A dus la altariu. Cate-s viorèle,
Cate sufletèle Atate-s miorèle.
A scos din munci grèle. Câtiis anglicei (4)
Cel ce 1-a 'nvätat 55. P'atata-s berbecèi ;
Plugärel de camp, Mii de miorèle,
30. El cA a venit Berbeci printre ele.
$i el s'a ivit Oile-s frumoase
La tdicutul lui $i foarte lanoase.
$i la mAicuta lui. 60. Is foarte lanoase
CA ei sA vinä 5i-s tare läptoase !
35. Pan' la cea grädinä Dar täicuta lor
$i ei sä vadä $i mäicuta lor,
Cum mai stau grämadd Ei- s'au veselit
Stoguri peste stoguri, 65. Si au multämit
Vraari (1) peste vrauri, Domnului prea bun
40. Ho Ide sämänate, Sanfului Cräciun.
Livezi cd5tigate (2) ;
Rachita (Mnat). Scrisä de Ion invätätor, la an. 1896, cum dins ul
a aUzio dela WA seu, cu 46 ani, mai inainte In comuna.Petroasa.
XCIII. Ce-i mai bun ?
Sus imi Dacä cade, ce se face?
Jos imi cade, Da se face-un feredeu (5),

(1) ---- vrav = vraf.


(2) = grijite.
(3) sc tneargd.
(4) Diminutiv din anglici, 1. d. aglici, din aglica Primula yetis.
(5) Feredeu = baie, scaldg.
Al. Vititt, Colinde din Ardeal. 11

www.dacoromanica.ro
162

5. Un' se scaldA Dumnezeu, Ce-i mai bun ca calul bun?


Dumnezeu cu fiul säu; El calea de nouA zile
Si se scaldä 15. Ti-o calcA in douä zile !
$i se 'ntreabA Ce-i mai bun pe acest pà-
Ce-i mai bun pe-acest pA- [mânt?
[mânt? Ce-i mai bun ca viea bung,.
10. Nu-i mai bun ca boul bun ; Cä vara mi te 'ndulceste,
El îi trage brazdä neagrA $i iarna mi te 'ncAlzeste I
$i mi-ti face One dalbA !
Sebes. Mar. Gh. Pop, comunic. I. Dimboia, st.

xcm. Colinda judelui(1).


Sus in munti imi ploau5, Nu nfa' sAgetà,
La câmp cade rouä, Nici nu m'alungâ,
O jupAne jtidel CA eu ti-oiu luà
Cea rouä din câmpi 25. Cele cloud coarne,
5. Cu ploaia din munti, Cele cloud razA,
O jupâne jude I 0 jupâne jude !
Ea s'o d'adunat Te-oiu purtà cu cam
Jur prejur de lac, Peste munti märunti,
O jupâne Jude ! 30. Cu brazii cArunti,
10. $i ea s'a fAcut O jupâne jude !
Trestie mAruntä, Peste munti mai mari
IederA 'nfloritA, $i cu brazi mai rari,
O jupâne jude ! O jupâne jude !
Dar cine paste?' 35. Unde apa picA,
15. Cerbu IreVior (2), Pietrele despicA,
Muma cerbilor, Uncle apa curei,
O jupâne jude ! Nime n'o tulburA,
Dar cine-1 pândeste? O jupâne jude !
Manu, bun voinicu, 40. Unde iarba creste,
20. 0 jupâne jude ! In patru se'mpleteste,
Manule, Manule, Nime n'o 'ncAlceste,

(1) Jude=primar. Obs. feciorii, And pleacd la colindat, merg intâiu la ju-
dele colindd aceasta.
(2) =-- stretior(?).

www.dacoromanica.ro
163

0 jupâne jude ! 0 jupâne jude !


Dar cine si-o paste? $i noi ne'nchinäm
45. Cea cititä vânätä, Dalbä sänätate !
Mama cerbilor,
T. cat. I. Oloriu, st.

xcv. Ziori de ziori.


(De zäurit.)
Vai ziori de ziori ! Vai ziori de ziori !
Ce vä rävärsati, Vinete-s brädete,
Vai ziori de ziori ! Dalbele fägete,
AO de dimineatd (bis), 15. Fulgulet de d'aur
5. Vai ziori de ziori ! Cin' 1-o d'apucat
Noaptea de astä noapte (bis), $i s'a mânecat?
Vai ziori de ziori ! Gazda, cest domn bun
Putinsomn somnai (1) (bis), Cu lumini in mâni,
Vai ziori de ziori. 20. Cu prescuri in brate
10. Frumos vis visai (bis), La dalbe dumineci,
Unde io erai (bis), La sfinte biserici,
In veirsii (2) muntilor (bis),
Voilà (Fäggra). Dict de Eva Gabor.

xcvi. V'o doi meri §i v'o doi peril,


Dinaintea cestor curti Cu scânduri dalbe de brad ;
Cresc florile márului ! Dar in pat ce-i asternut?
Crescutu-mi-o, näscutu-mi-o Cresc florae märului !
V'o doi meri si v'o doiperi, 15. Ismei creatä (3), märgäreatä !
5. Cresc florile mdrului ! CApätâiu ce este pus?
La vârfuri apropiati, Cresc florile märului !
La trupini mai depärtati, Busuiog si mägheran.
Cresc florile märului ! Dar in pat cine-i culcat?
La vârful la v'o doi meri 20. Cresc florile märului !
10. Este un pat mare'ncheiat, Este gazda, cest domn bun,
Cresc florile märului ! Cu dragä jupâneasa lui,
s

(1) = durnai.
(2) .----- värfurile.
(3) =--- Mentha crisfia.

www.dacoromanica.ro
164

Cresc florile märului ! 30. CA eu nu mai pot durmi,


Ei durmir5, cât durmirA, Cä mi-o cdst (1) inele grele,
25. PAnä ei se pomenirä, Cresc florile märului !
Cresc fiorile mArului ! De nu pot durmi de ele.
Grì unul cdtre altul : Bate-mi boarea raiului,
Dormi tu, Voino, dormi, De doboarä flori de mär,
nu dormi? 35. Flori de mär i cu de päru,
Cresc florile märului ! Cresc florile märului !
Voilä (Fagäras). G. Gabor, st.

xcvn. Un mär 5i un pär.


Colo josu, CAnt-o nouà pochi bAtrâni
Mai In josu, 10. Si cu nouä diecèi.
Este-un mär GrAI popa cel bätrAn
Si este-un pär ; La diacu cel tinär,
5. In vârfutu pArului SA dea 'n toacd de tri ori,
Sunt doi pui de turtureA. De tri ori pe tri läturi,
Tot ascultä toaca 'n ceriu, 15. Ca sä-mi cAnte cocosii,
Toaca 'n ceriu i slujba 'n Sä se scoale fetele,
fraiu. SA-si pieptene cozile,
Slujba-i sfAntä cine-o cântä? Sä mäture curtile.
Dui-A fiecare vers: Lerui doamnea!
Silvasul rom. G. Boldea, st.

xcviii. Doi boieri bätrâni.


RoagA-ti-se, roag5 Märul se clätià,
Doi boieri bgtrâni ; 10. Merde curd,
La ce se rugA, Gazda le strangeA
Dumnezeu le da : $i le trimeta
5. Masa 'n gälbiori, Pe-un ficior de-a lui
Galbenä de flori. La usa de raiu,
Märu 'ntr'aurit, 15. La o fatA de craiu.
Cu mere de-argint ;
Ragla, Bistr.-Näs. G. Morariu, st.

(1) = cazut.

www.dacoromanica.ro
165

xcnc. Sculati baled.


Sculati boieri, nu somtu4i(1), 10. $i-a doua razA d'unde razA?
Cà nu-i vremea de somnat, Razi 'n §es
CA-i vremea de colindat, La grâne verzi ;
CA cocoii §i-au cântat, 5i-a tria razA unde-mi razA ?
5. De tri ori pâta 'n Razä cruce de fereastä,
Cu tri raze (2) In tri lAturi. 15. La fereastA 'n asta casA.
Intâia razA razA? SA fii, gazdA, sAnAtoasA,
'ban vär,sii (3) muntilor, La anul mai veseloasA !
Pe poalele brazilor ;
Boian. Scumpu, st.

a. Floare cu trei räzi§oare.


Coc.4 gain mi-a cântat, 15. De le coace, le räscoace.
Florile-mi dalbe ! $i v'alegeti doi din voi,
Flori albe s'au revärsat Macar (4) sotii amAndoi
5i din flori floare rAsare, 5i plecati la rourat
5. Floare cu trei rAzioare. Ca vara,
IntAia razá ce-mi razál-na? 20. Ca primAvara.
RazA 'n vârful muntilor, CAti cu rota ajunge-s'or,
Pe-poalele brazilor ! Cei bAtrâni sfinti-se-vor,
A doua razA ce-mi razd-na? Cei mai mici mai face-s'or !
10. RazA 'n cruce de fereastA, Gaza, sA te veseleti,
La fereastA 'n asta casA. 25. $i la multi ani sA trde0i.
A treia razá ce-mi razA-na? Cá noi umbläm i colindräm,
RazA 'n §es Vota, gazde, v'o InchinAm.
La holde verzi,
Tilisca. Scrisä de Martin Brain.

CI. Colinda päcurariului.


Dalbul pAcurariu CA are oi multe,
Ei s'a lAudat, Multe i märunte,

(1) = duriniti sonzn.


(2) Zorile, cu 3 raze in 3 lAturi.
(3) =
(4) =fie.

www.dacoromanica.ro
166

5. Cate flori pe munte ; Intoarce oi 'napoi,


Cate-s floricele, CA nouà ni-a fätat
Atate-s miorèle ; 20. 0 mieoarä fiasträ (2)
Cafi Is d'aglicei (1), Un berbecel orfies
Atafi berbecei ! Cu coarnele 'ntoarse,
10. Pacurariu mal mare In aur suvoalse (3),
ChiamA oi nainte ; Cu latel (4) de-argint,
PAcurariu mai mic 25. Razimä 'n pämant.
Dà 'n oi 5i te veselesti, dalbe p A-
Dinapoi. [curariu,
15. Pacurariu mai mica Ca noi ne 'nchinAm in alb5.
Din graiu 1ml grdia : [sAnAtate !
PAcurariu mai mare,
Rom os, Hateg. Fratii Ordean.

cu. Colo jos pe .dupä deal.


Colo 'n jos pe dupl deal, 5 edeà. 'n coate si 'n genunche,
Florile dalbe, Se ruga la Maica Sfantä,
Este un biet de pAcurariu. SA-o scoatA din iarnä 'n varl,
El cu fluera ziceà, 10. CA ea bine a cinstl-o :
5. Oile toate zAceA, La Sangiorz c'un miel frutnos,
Nutria' o beatA de mielutA La Ispas c'un drob de cas.
Cete a. Corn DarcimuF, st.

cm. Pe sub deal de pomi§ori.


Pe sub deal de pomisori, Mare sbier cA si-au sbierat,
Ler, o Ler; Doamne, 10. Dumnezeu s'a indurat,
Mare card de oi i'mi paste. Jos la ele-o scoborit
Ricurariu cine le este? 51 din graiu asà-a grAit :
5. Da, zo, Petru bun voinic. Petre, Petre bun voinic,
Mare Vint eh si-o bAtut, Ale cui sunt ceste oi?
Florile s'au scuturat, 15. Ce mä, Doamne, ispitesti,
Oi mai bin' s'au aturat, D'ale tale si-ale mele :

(1) --= aglici = Primula officinalis.


(2) = de doi ani.
(3) Rilsfrcinte.
(4) Lolol, floc, smoc.

www.dacoromanica.ro
167

Eu le pasc si le grijesc, Un miel frumos ;


Tu le cresti si le multesti ! La !spas
Fie, Petre, toate-a tale, Un brunj (1) de cas,
20. Numai iu mie sä-mi dai : 25. SA 'mpArtim pe la sAraci !
La SAngeorz
Coroiu. Ios. Comes student

my. Ruga mioarei.


(Variantä la CII.)

Colo'ndealu, dupA dealu Ca s'o scoatä'n primIvarA,


Esteun tinär pkurariu. CA bunä platl-i va da-rA :
Päcurariu zica'n tri,scei (2), La Ispas
Oile 'ncepurA-a plânge ; 10. Un bulz de cas,
5. Numai miaua mioreA La Sângeorz
Lui Dumnezeu se rugh, Un miel frumos.
Ragla (Bistr.-Nasäud.) G. Morariu, st.

cv. Ruga miugrii (miorii).


(Varianfa.)

Colo'n dealu, dupA deal S'o scoatA'n primAvarA,


Este- un Wet de pkurariu, CA ea frumos o va cinsti :
Tot zica c'o fluereci, (3) 10. La SAngioliz c'un mielfrumos,
Toate oile-mi skiä La Ispas c'un bulz (4)de cas,
5. Numa-o biatA de mivarä La Rusäle-o lAnA mare,
$ede'n cote sen genunchie La Crkiun c'un surnan (5)
$i se roagrt Maicii sfinte, [bun.
Poiana (Aiud). Aur. Deac, st.

cvi. Sus la munte.


Sus la munte, pintre vAi $i cu opt pAcurArei.
Sunt opt turmate de oi Da pe unul mi-1 minark

(1) =-- bulz = bru;, codru.


(2) --,--- fluer.
(3) Diminutiv dinfluerd.
(4) = bof de cas; cocolos.
(5) Sisman V sucman ----- tundra, ghebl.

www.dacoromanica.ro
168

5. Sali intoarca oile. 85. Ingropati-rni-o 'n pämânt


Când oile le'ntorcea, Cu doputul cdträ vânt.
Lui grea lege (1) Ii facea : Când vântul o trägärfa,
O sä-1 puste, o taie. Toate oile-or juca.
Pe mine nu ma puscati, Cate oi mandre,
10. Fail capul mi-1 20. Toate m'or plânge pe vai ;
Si pe mine ma'ngropati Cate oi mândre, cornute,
In strunguta oilar, Toate m'or plânge pe
In jocutul [munte!
Draga fluerita mea
Ceanul des. A. Poruf, st.

cvii. Trei päcurära§i.


Tri pacurarasi pe munte, Si pe mine ma 'ngropati
Hoi Leru-mi Doamne ! 15. In staulul mieilor,
Cei mai mari is veri primari, In strung* oilor ;
Cel mai mic Ii sträinel, Pe mine pämânt nu puneti,
5. Ca si-o lunii de inel (2). Far' scumpä gluguta mea
Tofi pe el Ca mi-1 mânà, $i fluera la cureà.
SA bata oile 'n sat. 20. Când vântul va tragäna,
Rana oile batea, Fluerita mi-a calla :
Mare lege ij, facea : 0i, oi, oi mândre cornute,
TO. O sa-1 puste, o sä 1 taie. Mândru mi-ti cânta p e munte !
El din graiu asa graia. : 0i, oi, oi mândre mutate,
Pe mine nu ma puscati, 25. Mândru mi-ti canta pe ste !
Fara capul luati.
Ciunga. Ios. Nicoarei. st.

Trei pficurgrei.
(Variantä.)

Trei pacurarei pe munte Ca si-o lume (3) de inel,


Si toti trei mi-s frati de cruce, 5. Tot pe el ca mânà,
Numai unu-i singurel, Oile de le 'nturna.

(1) --= judecatd.


(2) = piatra (scumpà) ce este in inel, se zice fund, passim.
(3) piatra din inel.

www.dacoromanica.ro
169

Pân' mergeâ [An' vinià, C'am o glugá cu cureh,


Legea lui cä i-o fAceh : Fluera-i bägatä in ea;
0 sä-1 puste, o sä-1 taie. 15. Când vântul va träganh
10. El din graiu ash. gräih-re : Fluera va fäsunh,
Pe mini nu mi-ii impusch, Oile s'or inturrià !
Nici capul nu mi-ti täih,
Bistra. Sept. Simu, student,

Albu-i dealul.
Albu-i dealul, de ce-i alb? 0, mânch-v'ar lupii, oi,
Tot de vite si de oi. De când umblu dupä voi
Dupä ele cine-mi umblä ? Sunt mai alb eu deck voi t
Dumblä-tni Petru, fät fru- Vä pasc in fan* verzi,
Lmos. 10. V'adäp in izvoare red !
5, El din grain ash gräià :
Refren : Vita-i verde i arde, dupä fie care vers.
Vale (Sibilu). Scrisä de A. Sava.

cx. La luncile soarelui.


Colo j os, 10. Rupsei doamna florilor ;
Mai in jos, Doi pe SUS cà mi-o duce4.
La luncile soarelui, Doi pe jos ea' mi-o is pitid
Grele ploi chi mi-o plouat, Ce esti, floare, ash frumoasä,
5. Vânt cu soare-o sghiciulat(1) De esti drag-A junilor,
Zi devarä 15. Ca laptele pruncilor,
Pânä 'n sark Ca vinul boierilor,
Pânä Ca' se bägarä ; Ca pita säracilor ?
Rupsei una, rupsei douä,
Silvasul rom. Ion Boldea st

Blestem de mama'.
Hai Linu, Linu-i, Leru-mi Un drumariu pe drum treceà,
[Linu! 5. El la serpe se ducea
La marginea drumului, Ckre serpe ash zicek :
Mâncä-un serpe p'on voinic. Lasä, serpe, pe voinic
(1)= sbici.

www.dacoromanica.ro
170

PAzeke-ti tu drumul täu, CUm mi-ai rupt tu pieptuI


CA maicä-sa mi I-a dat [meu ;
10. C'un picior I-a leganat, Mânce-ti §erp i matele,
Cu gura 1-a blästämat : 15. Cum mi-ai rupt tu bratele,
Mânce-ti §erpii trupul tau, Chiar In ziva de Rusale,
C'atuncia-i ziva mai mare !
Asinip. Tul. Gruipi, student.

cxii. Sus la drumul mare.


Sus la drumul mare, 10. $i lui cä i-au dat
Ler, da Ler, nevastä Murgu de 'nvatat.
Cam pe lângA cale, Pe murgu 'nvätând,
Crescut-o, näscut-o Virga,3 (1) aducând,
5. Verde-un verzigir, Virg de du§inic.
Galbin pältior. 15. $i te 'nveseleke
$i dacA-o slujit Cinkitä nevastà
La mari ca la mari $i-o inchinäin cu sänätate !
La domni de cei mari,
Baits. Colinda din Hartagani.

C. Uräri.
i. Urarea dela fereastä.
Astazi avem o zi mare, Poftind la toti sanAtate :
Noi cre§tinii fieke-care, La cei de aproape i departe,
Ne veselim prea frumos Ca Nakerea lui Hristos
De Naterea lui Hristos, SA vA fie de folos.
5. Care a fost mult doritä 15. $i sfântul Anul-Nou
Notiä lumii cei(celei) gre§itä. SA-1 ajungeti sänäto§i,
Pentru aceea noi umbläm Sängtok §i veseloi !
Si pe Domnul läudärn, SA fii gazdA sänätoasä
Cu glas mic, cop ilaresc, Si gäzdoaia veseloasä !
10. Vestind darul cel ceresc.
Agristeu (Tarn. mica). A. V.

(1) Virgug i virg, cel dintaiu diminutiv din vig (val), magh. vég.

www.dacoromanica.ro
171

u. Multämita feciorilor.
(Urare In casa.)

Dupd ce au colindat la fereasta preutului, acesta-i sloboade In


casà, ii pofteste sà seaza si-i omeneste. Feciorii sed In jurul mesei, apoi
cântä colinda : «Cesta-i Domnul bun, Doamne leo, De el si.a bent casa
lâng5 drum» s. c. I. Când terminA aceasta, la un semn al «vätavului»
toti se ridicA antând :
Scoalä-te 'n cicioare (1), Troapa (2) ni se 'ntoarse,
De le multämeste ftofi lesJ
De-un colac de griiu, Pe usA ne scoase ;
De-o cupä de vinu ! Tu gazdA frumoasA,
Rdmai sängtoasä !
AgriOeu (Tarn. mica). A. V.

Multämita feciorilor.
(Varianta. 1-a).

Vätavul : Acum ai nostri 15. CA ni se pare cä-i porcul tot.


[frati ! Dar de-ar fi Intreg porcu,
in picioare vä sculati, Cu ochii ne-ar vedeà,
Cu urechile ascultati, Cu urechile ne-ar ascultà,
CA ne därueste jupanul- Cu nasul ne-ar ramA,
[gazdA : 20. Cu unghiile ne-ar dáramA,
5. C'un dar mare, Cu coada sus la cer ne-ar
Mândru tare, krunch,
Ca pelita lui Hristos, Numa pe min' si pe gazda
SA-1 primim toti bucuros : [ba !
C'un colac de grau curat, Jar se 'ntoarce jupanu
10. Intre Santämärii sämänat, [gazdA
Pe sama noasträ gätat. De-a sail,
C'un .olc/u-bold (3) 25. De alaltd sarA,
Dela jupan gazdA din pod. Mai vartos din eastä sati,
NouA nu ni se pare soldu- C'o comoarA, crAiascA,
[bold, Dumnezeu sA-1 zileascei (4),

(1) Asa pronunta numai In colinda aceasta; In uzul cotidian zic : chicioake.
(2) = trOos = comanda.
(3) = gold, coafisd, de fiorc.
(4) .= sii.1 find matte site.

www.dacoromanica.ro
172

Intru multi ani sA trgeascA ! S'ajungA, sA ne mai cin-


30. De unde Dumnealui de- steascA,
,seartii (1), Intru multi ani cu pace
Cu miea i cu suta sä do- $i cu sAnAtate
[bandeascA. SA trAeascA !
Dumitra. Sim. Marcu. student.

iv. Multämita feciorilor.


(Varianta II.a.)

Stati, frati, Grâu cu mâna-a rAvArsat,


CA bine s'a prieeput jupâ- 15. Dumnezeu de mare mand
[nul gazdA [1-a 'neArcat !
Cu dalba de jupâneasA Din fir in paiu,
5. Dela luna la siiptAmana, Din paiu In mAnunchiu,
Mai vârtos de acuma, Din mAnunchiu in snop,
C'a prins 12 boi bourei Din snop in claie,
Cu coarnele lungi 20. Din claie 'n stog,
De aici pan' la Turci, Din stog pe arie
10. Hegheg (2) pan' la M ândrä §i frumoasà.
[amiaz, SA trAiti Dumnia-voastrA
Cecale (3) dupA amiaz. (Toti :) Mare multam, Mare
Iqind In câmpul cu florile [multam ! !.

BrazdA neagrA a rAsturnat,


Decea. Ein. Pop, student.

v. Multämitä.
(Se ccintd dupä colina.)

Sculati, frati, i nu mai beti, 5. DArueascA-1 Dumnezeu,


Leru-i Doamne ! Sus In poarta raiului,
$i la gazdA-i multdmiti, De-a direapta TatAlui !
Din ce dar ne-a dAruit,
Bägdu. T. Feledean, agricultor.

\(1) = iea, gole,sie.


(2) = ascutite.
(3) = plecate s. intoarse in afarit.

www.dacoromanica.ro
173

Multäm RA.
(Urare dupä colina Varianta I.)

Acest praznic luminat Dintr'o fecioritä


Noi cu drag 1-am asteptat, Mind de credintA,
S'auzim ingerii cântând, 15 Ca sà ne sloboazA
Magii cu steaua cAlAtorind. Cu strälucitä razA
5. AstAzi se vesteste Din Munca cea de tot mare
$1 se prAznueste La-a raiului desfAtare.
Zi veselitoare Poftim, sä
La toti p e sub soare : 20 . SA vä veseliti,
Ingerul sfatului, Vietuind in bunA pace,
10. Fiul Tatälui Cum si luí Dumnezeu '11

La noi a venit, [place !


$1 s'a omenit (1)
M. Decea. Sim Stef, student.

vn. Multämitä.
(Dupà colinclä. Varianta II.)

Eu sunt popä sAriman, SA-mi cumpAr nAdragi de-an-


SA-nii dèe gazda un ban, [glie.
SA fie gros la dungi SA-1 croim pe pulpe,
$1 cu sporiu la pungA. 10. SA fugim dupä vulpe ;
5. SA-mi dèe vr'o septe, opt, Vulpea ii poamä. vicleanä,
SA-mi umple punga de tot. Eu sunt ficior de cAtanä.
SA merg In târg la Orästie,
Silvavi rpm. Dictatä de T. Boldea, plugar.

Multämitä.
(Urare.)

AstAzi se vesteste 5. AstAzi s'a näscut


$i se preamäreste Cel far' de 'nceput.
Zi veselitoare Fiul cel frumos,
Lumii pe sub soare. La noi a venit

(1) --- s'a Peat ()In.

www.dacoromanica.ro
174

Si s'a umilit. Din murrea- cu. tare


10. Dintr'o feciorita 15. La raiu in desfätare I
Mina de credinta, Poftim sa träiti,
Ca sä ne sloboaza Sa \TA veseliti !
La stralucitä rag,
Chimitelnic de Camp. Dictatii de diacul odogenar,1885, scrisA de A. Viciu.

Urare.
Aceasta bucurie sufleteasca Pe cum si Dumnii-tale !
Tot omul bine s'o cunoascä, Dumnia-voastra, gazde,
Ca' nu poate sä targueascä (1), [iertati.
In asta vieata lumeasca. Samä ra (2) pe noi nu luati,
5. Acest praznic luminat 15. Pentruca facem amintire
Noi cu drag 1-am asteptat, Despre nasterea cu marire t
S'auzim ingeri cântand, Darul care ni-li-ti da,
Pe copii bucurand, Noi cu drag If vom lua,
Vestind la toti voie bund, Pecum Hristos si Maria
10. La tot omul dimpreund : 20. Aur, smirnä si tamaia.
Dela mic, pang la mare,
Rusor. Ion Bárle, st.

x. MultArnitA.
Colea peste drum De colac frumos,
La acest gazdä bun Crucea (3) ni s'a 'ntors,
Band si mancand, Pe use ne-a scos.
Gazdei multämind Tu gazda frumoasa,
5. De dar, de pahar, 10. Ramai sänätoasa !
Ciufud (1. Blaj). Vas. Moraria, st.

MultAmità.
Rämai, gazda, sängtoasä, Dela noi dela vreo doi,
Cu co linda veseloasa, Dela doi colindatori.

(1) TalcueascA (?)


(2) = rea, pronuntd din Munti apus.
(3) = steagul, comanda.

www.dacoromanica.ro
175

5. CO cärbuni in vatra, Cum stau cioarecii pe


Atâta boi in poiatd (1); Lesne-as fugl dupä vulpe ;
Cate paseri sburätoare, 15. CA vulpea e cam vicleanä,
Atâtea vaci mulgAtoare ! Dar' io-s fecior de cAtank (2).
Scobori, cocos, jos din pod, Ca la acest praznic mare
10. Lag acolo al tau norod, Chtstilifd (3) cinste n'are,
SA te tragem in frigare, Numai colac i cârnat,
Sä te presäräm cu sare ! 20. Ca Ala tine bine sat !
Aoidna (Aries). Aur. Deac, st.

xrr. Dupà colindä.


Slobozi-ne, gazdä, 'n casa, $i noi suntem
C'afarä ploua de varsä, 5. Nu putern umblä desculti
In tinda ninge de frige !
Bla j. A. V.
Observare : Insinuarea este hazlie. Vorba : «cirictt$i» este defor-
mata inadins, din latinescul : clericus, «clericus», cum se ziceä mai
demult la clericii seminaristi.

Urare hazlie.
Baga mâna, Grecii cu minciunile
Scoate punga, I§i vând strä maturile ;
Scoate banii grosi cudunga : Pe deaproape, pe departe,
$i pätacu si wtacu, (4) Sa 'nvAtAm putinä carte.
5. SA-4 impArtesc cu ortacu. 15. Putinicä 'fftelepciune,
Nu giândì, mai frate, SA ne facem haine bune :
CA io nu stiu carte. $uba cu ,sinor (5)
CAci când da dascalu in mine, Ii fäcuta cu mutt dor,
MA loviä tot peste vine, $uba cu comanac,
10. Strigam «tulai», vai de mine! 20. Iarna-i greucomanacu 'n cap..

(1) = grajd.
(2) _--- bun de tuat in ciitane
(3) = bor$ul.
(4) Ban vechiu de aramä =4 cr.
4 (5) gai tan.

www.dacoromanica.ro
176

Nu vA uitati c'asta-i atd(1), fiarA vicleatO,


CA i pe la noi ti de trea- 30. A vAzut cA-s fecior de
[bd (2). [cdtand (3),
Pe cum stati i ascultati, $i s'a ascuns dupá-un
Bariii aà si mi-i dati : [butum de viie,
20. Winne sd se intinzä, Ca pe gazda D-zeu sA-I tiie,
De pungA sA se prinzA, Punga gata,
SA scoatä cke-un leu, doi, 35. Zece bAnuti plata !
Sä ne facem nádragi noi.
Blaj. Ion Moldovanu, student.

xIv. Urare.
Bunk' sara, sara lui 10. SI cântdm,
[CrAciun ! SA colinddm,
Noi suntem ni0e prunci Pe Dumnezeu läudäm !
[mai mid,. De ni4i da un can-IA.01,
AdunAm la gramAdici I Inchepe (4) In intztu,sdl (5) !
Ingerii cantau, 15. Sai, cocn din pod pe vatrA !
5. Apostolii jucau, A dat o spatä de porc
Noud ne spuneau In oala dela foc.
Cuvinte sfiinte, Dar tu, oath', ce gande0i,
SA le tinem minte. De nu mai forfote#1(6)?
Noi am venit la jupAnul 20. Gazdo, sA te veseleti
[gazdA $i la multi ani sA trAe0i !
Cifaläv. Iac. Brad, cl'n Tämpähaza, commie Laur. Radu.

xv. «Multämita banilor».


(Urare dupä ce au primit bani.)

la stati, frati, i ascultati, De coaste §i de arnati,


Vedeà-v'a§ unflati $i de coceni degerati !

(1) = abä, se zice i habä, pänurä albA mai finä.


(2) = de folos.
(3) =-- de luat la cätane.
(4) =-- incape.
(5) =--sacut mar4or.
<6) =fierbi cu clocot, ca varza.

www.dacoromanica.ro
177

5. S'a sculat jupanul gazdä, Mie nu mi se pare cA-s


La lunä, la sAptämanä, [doi-tri
Cu datu *in de 'liana', CA mie mi se pare comoarä
Cu tri acftrllisori (1) rntreagA,
Grosi In dungä, Ca Dumnezeu sä-1. trAeascä,
10. Sporiu la pungA ; Multi ani !
Silvas. rom. Spusä de Indrei Boldea, plugar.

xvi. Multumita pentru bani.


(Variantà.)

Ne mai cinsteste jupanul gazdä I cu 12-13 galbini de aur, Ala


Inca (=nici aceia) nu se ieau, cum nouà o vouä vi se pare : sA iei
bata susuoarA, sà mei (=mergi) pe la scoalä, sä tipi pe la moarä, cu
tundra ruptä su-suoará, cä àia (galbinii) se ieau din muncä si din
pungä. CA jupanu gazdä punga golit i pe noi ne-a cinstit.
Dumnezeu sä-1 cinsteascA cu mila sa cereascd, cu masa raiului, cu
bunul pAmantului !
Dela jupanul gazdä este dat, dela noi binecuvantat, dela toatä
(=intreaga) masa : mare multam 1
Toti: Mare multam ! !
Blaj. O. A. Viciu, st.

Multämita pruncilor.
Aist praznic luminat Stogul cat casa,
Cu mult drag 1-am asteptat, Colacul, cat masa,
S'aud ingerii cantand Covrigul nici mai mare nici
$i craii cAldtorind, [mai mic,
5. La DumniavoastrA, gazda Numai cat rotita plugu-
[bunä, 10. [lui,
$i la tot neamul de a'mpre- Tipti(2) 'n straita pruncului.
[unA :

Ceanul des. Vasile Pdtean, plugar.

(1) = asprifori (bani märunti de argint).


(2) Aruncd-1.
wait, Colinde din Ardeal. 12

www.dacoromanica.ro
178

Multämitä (urare) mare.


Acest praznic luminat Cei cu dulceturile
Noi cu drag 1-am asteptat, 20. Tftn cetatile.
S'auzim ingerii cântând, Intrai la jupanu gaz&Vrr
Pe magi cu steaua calato- [casä,.
[rind. Väzui Craciunu pe masa.
5. Calatorii dau veste buna La jupanugazda i s'ar cadeà,,
La tot neamul dimpreung, Sà bage mana'n pungulita,.
Pe cum sunteti si Dumnia- 25. Sa scoatä o roajbti (1) de
[voastra, [gro,sitä (2).
Fete cinstite, de limba noas- Sà bage mana'n buzunariu,
[tra. sa scoata o roajba de cre-
Faceti bine $i iertati [tariu..
10. Si vorba nu mi-o 'mputati, eu pan'am Invatat,
Ca s'avem $i noi folos Multä bataie-am rabdat,
De nasterea lui Hristos ! 30. Ca ma bateà jupanu dascal
(Indata zice altul, dupa el) : [peste vine
Hop, jupâne gazda, frate, Si io strigam «vai de mine !»
Sa-ti spun si-ale mele fapte, SA ramai, gazdä, sanatoasa.
15. a i eu am Invätat Cu colinda veseloasa.
Ca $i tin' la carte. Anul nou, sfântul Botez
Grecii cu minciuni le 35. SA va fie de folos !
1$i \rand stramaturile,
135gäu. T. Feledean, comunic. Vict. Cri fan.

Multämita (urare) mare.


(Variantà.)

Vornicul : Bung sara, sara, 5. Ca Dumnezeu sa te tie.


[jupâtie gazda ! Pre de acum intfun an
Bine ca ti-a adus D-zeu sara Sà fii mai vesel $i mai voios
din ia-sarä ! Cu o miie de parti !
Ziva sfantului Craciun de Aveti frati, ficiori, gura de.
[mane [a multäml,.
Cu mai multa bucurie, cu 10. CA ne darueste jupanul
[mai multa veselie, [gazda.

(I) =-- slab, amärât.


(2) = ban vechiu = 2 creari = 4 fileri.

www.dacoromanica.ro
179

C'un colac de grail curat, Vorn.: $i iar aveti, frati, fi-


Dintre Santä-Märii sarnanat, [ciori, gurä de a rnultaml,
Pe a noasträ samä gitat ! CI ne darueste jupanu
Tott: Mare multam ! [gazda
15. Vornicul: tar aveti, feciori, 25. Cu-un dar dupà al doile
[gura de a multämi, fdar.
Cä ne darueste jupânul gazdd Dupa al treile dar
Cu-un dar, cu al doile dar : Cu 12 floreni.
C'o pecie de godinat (1), De unde Dumnialui cleseartd,
Din ziva lui Ignat2) Cu miia, cu suta, sà nu se
20. Pe a noastra .sarnä gätat ! [cunoasca !
Toti: Mare multarn 1! Toti: Mare multam ! !

Presaca (Säcas). Al. Pop.

xx. Multämita feciorilor. Urare.


In diminaela Cräciunului.

Vornicul : Buna vremea, Cum nu-i dar mandru


[buna vrernea ! [frumos
Multgmitä milostivului, CA-i pelita lui liristos :
C'am ajuns ziva nasterii C'un colac de grau curat,
[Domnului cu pace, cu Pe cum Dumenzeu l-a dat.
sanätate ! 15. Dar äl mai mult la gazda
sg ajungern si sfântul Botez [in cos,
5. Tot cu bucurie i cu veselie ! SA-1 mance cu cäsenii D-Sale
Ia, sculati, feciori, sculati, [sänätos,
CA si jupanu gazda s'a sculat Da si npuä ne-a dat,
De-0 luna, de-o säptamana, Cat s'a 'ndurat.
Mai vartos ^Ln asta zi bung. Toti avem mani sa. primim
10. Ne cinsteste jupLnu gazda 20. $i gurä sa.i multdmim !
ku-un dar mandru fruinos, Toti: Mare rnultam !
Cetea. Ion Frâncu, student.

(1) = niu,schiu de pore.


(2) r_-- Ifl 20 Dec. (2 Ianuarie).

www.dacoromanica.ro
180

Multämitä (cu glume).


S'a sculat jupAnul gazdA La car a prins §asä jtmci
De-o lunä, de-o sdptämâng, De cei cu coarnele lungi,
Mai vârtos cu asta zi burtä. $i a pornit la moarA.
Da noi incA a§teptAm dela 20. Da, zeu, morile
'S pe coasta cu florile.
5. Un colac de grail frumos, Dar morariul inteun cias
Ca pelita lui Hiristos, [cu noroc,
N'am gândit cä-i un colac S'a dus
[de grail frumos, $i le-a adus,
C'am gândit cä-i stogul cu 25. Le-a luat de cioc
Warta cu tot. $i le-a pus la loc.
A luat jupAn gazda douä- 5i-a fäcut tritärâte §i o fäinä
lemne hodolemne, Dintr'o liträ-o mdmäligA.
10. Azi face dot., mine face boc, Da noi nu vrem sA ne mandril
Pän'a 'mblätit stogul tot. [toatA multämita,
$i dupd-ce 1-a gAtat, 30. Cum §i-a mâncat Tiganul pita:
Cu vânturea,sca (1) 1 a luat, SArnbätä §i-a cApItat-o,
In felderel (2) 1-a bägat. Duminecá si-a mâncat-o,
15. Din felderä 'n saci, Luni a fost häl mai flämând,
Sacii i-a pus In car, ...tu-1 In comând (3).
Mähaci. Sim. Piirclut, student.
Inchinare cu pAharul.
De pe scaun mä sculai, C'oiu Inchink la väru
C'un pähar galbin ti-inchinai, [dincoace,
Intr'un vârf de paltin, 15. Cä cu ochiu-mi trage
Din vArful vArfärilor, Si cu mâna-mi face,
5. Din trupina florilor, Dumnisale de mine-i place.
De unde sughitä Troscotel de p'ingä drum,
Fata fecioritä Voie bunä cui Inchin !
Cu mâneci pestrità : 20. Troscotel de p'ingA cale,
SA träe§ti, vere, bäditä, Cinste i dragoste'n fata
10. CA' de mi-i §ti mul(dmi (4), [Dumnitale !
Paharul 1-i i dobAndl.
Comunic. Em. Precufi, st.

(1) = lopata de vanturat grâul.


(2) = veche mäsurä de capacitate, c. 25 1.
(3) = pomanä.
(4) = Inchina, salutà.

www.dacoromanica.ro
181

XXIII Multämità la o Inchinare.


ias (1) fântänd Pentru casä,
Pate oaia bdtrând ; Pentru masd,
Un fir pa0e, Pentru dalba jiipâneasä,
Unul cre0e, 10. Pentru noi, pekru amândoi,
5. Unu 'n patru se 'mplete0e, Pentru-un car cu ase boi
Dumnitale-ti multdme§te
Seu5a. Em. Prerufi, st.

xxvi. Urarea colacului dela fereastra.


Bunk' sara, bung sara, ju- 20. De ar fi un porc Intreg,
[pâne gazda! [cu nasu ne-ar rânià,
Pare-mi bine c'am ajuns Cu gura ne-ar muKd,
[sara din ia'sard cu pace, cu Cu coada 'n ceriu ne-ar
[sändtate ! aruncd,
la stati, frati, i ascultati, 25. Porcu intreg îi la jupânu
5. Bine sama s'o luati, [gazdä in pod, sä-1 mänânce
Cá jupânu gazda de loc [cu copii sändtos !
Dèe-i D-zeu noroc, cinstl-l-ar Ne-a cinstit jupânu gazdd
D-zeu cu darulicu mila lui, [cu vreo 3 4 asprivni ;
Cä dânsul incd ne cinstete : Noua nu ni se par
10. C'un colac de grdu curat, [3 4 aspri§ori ;
Dintre Sântämärii sdnidnat. Notiä ni se pare cä-i o co-
Uri cât de voinici ne tinem, [moard crdeascd.
Pe statu stdm, 30. Ca jupânu gazdd, multi ani
Pe pälmi toti Il ludm, [sd trdeascä.
15. De dupä' colac abià ne vedem, cunune finiori
Pe gura sacului Cu cai forditori,
[Mg-Am ! Cu ciocote, cu clopote.
Ne-a cinstit jupânu gazdä Pe la câte vdi or trece, toti
[c'un cioloboc de pore ; [or zice :
Noud nu ni se pare cd-i 35. Felice de voi i cin' v'a fe-
[un cioloboc de pore, [ricit pe voi,
Nouä ni-se pare, cdi un
[porc intreg.

(1) Scurtat din aiasta = acea sta ; fie Nagel aceasta.

www.dacoromanica.ro
Fericl-l-ar Dumnezeu pe ju- [gazdä toti sä-i multumim ;
[panul gazdà De-a fi de MO, s'o tragä
In poarta ceriului, [prin dinfi !
In poarta raiului ! Amin, si-o cupà de vin,
Ne-a däruit jupanu gazdä $i una de vinars,
[c'o merindare de in ! S'o tragern pe sub nas !
40. De-a fi de in, la jupânu

PAnade. Vic. Sciblidig.

xxv. Urarea colacului in casä.


Vornicul : Stati, frati, §i ascultati
Bine sama sA luati :
Jupânu gazdà de dimineafd s'a sculat, pe fatà s'a spälat, grâu
row 'n saci a bägat, sacii i-a Intäpo§at, pe car i-a tipat ; a prins
patru tulunci cu coarnele lungi ; s'o suit in cârnpu câmpiilor, brazdä
neagrä rästurnä grâu row rävärsä. A vint jupânu gazdä acasä, a
adunat toti nepoteii, toti cârligeii, toate nepotelele, toate cârligelele, la
holdä s'a dus i din paiu In märunchi a pus ; din marunchi In snopi,
din snopi in claie, din claie 'n stog. S'a apucat cu dou'd lemne
hodrobele cu grumazi de piele, vai de cin se häräne0e cu ele ; azi
«ciac, mâne bac», pän din pleava le-a ales. Jupânu gazdà de dimineatä
s'a sculat, pe bratä, pe fatá s'a spälat, prin ciur l-a luat, prin ciur
o 'mprejurat, in saci l-a bAgat, pe car i-a tipat, la moarä i-a dus.
Moara n'a gäst-o la loc, c'a fost In pârlog ; luat-o de cioc si-a
pus-o la loc, tot lea% de leatä, pän Joi dimineatá. Dimineata au
fost tri tArita §i-o fAinä i o miert à de mämäligä. Jupâneasa gaz-
doaie de dimineatä s'a sculat, prin sitä o luat, prin sità o 'mpr4tiat
§i 'n troacá l-a btat. S'a apucat cu douä mâni unite, ca douä
tânjeli pârlite i ne-a facut un colac, noua gazda ni-l-a dat. Ne-a
cinstit jupânu gazdd cu-un pähar de vin ; nou'd nu ni se pare un
pahar de vin, cä ni se pare butea deplin. Bern i ne linbätäm, butea
sä i-o stricäm ; cu cercurile sä umplem bercurile, cu doagele pâr-
loagele, cu fundurile prundurile, cu dopurile cioncurile. Amin !
PAnade. Viet. Sdbeidus. sr.
xxvi. Urarea colacului.
Vornicul: Hoi, dupä un Ne-a däruit cest domn bun
[dar §i al 2-le dar : Cu doamna Dumnialui

www.dacoromanica.ro
183

C'un colac de grail frumos, $i grâul curA,


5. Pe lita lui Hristos ! 25. Ele cioco boco, (2)
Pe WO stàni, pe palmi II Grâtil ciuru buru.
[tinem, Cest domn bun 11 strângek
De dupà el abià ne vedem! Intr'un burdulag de oaie-1
Cât e dela s'ämänat On' la PAgà si-1 ducea
[secerat, La moarä la Vâlceä,
Multe ploite 1-au plouat : 30. Unde chichirezul se'ntorceà
10. Ploaia a plouat de 1-a udat ; Färina mai märuntek se fäceä,
Neaua a nins de 1-a lins ; Cest domn bun bine strângeä ,
Vântul a bätut de 1-o Si acasg o duce A,
[scutura t, Intenn burdulag de pämânt
Multe päsärele pest& el au [o bägh
[sburat ; 35. $i se coceä,
Dar mai multe nu 1-au väzut. $i vinià vremea gi-o scoteä
45. Cest domn bun la el se duceà, $i bine o puneà,
Cu douä secerele i mi-Itäià Ca' gtieà cà vin fetii lui
Si acas6-1 aducea [Cräciun.
Si pe patru cräci I! puneà Därueascä-1 Dumnezeu
Si pe el ge puneâ 40. In poarta raiului,
20. Cu cloud lemnu,sele In poala ceriului,
Ca grumdzii de piele (1), Unde o fi, gi bine-o träl
Ca vai de ele, Multi ani !
$i bäteâ, bätea,
Clopotiva. A. lonaf, preut.

Urarea banilor.
Ni-o därt\it cest domn bun Ban ii-i fácek
Si doamna Domnului Scânteile särià,
C'un florint de argint 10. Pe Tigani ii frigeà,
In Buda-nouà (3) fäcut. Cestdornn bun bine-i stringea
5. Da banii cine-i Ewa? $i bine gi-i puneà
Doi Tigani motäntani. Pe doua roate rdInburate (4)
Cu ciocanele da, $i puna 12 mugte injugate

(1) =--
(2) onomatopee, itnitând sunetul
(3) = Budapesta.
(4) = stricate.

www.dacoromanica.ro
184

15. $i le da pe-o ulitä rea, 20. CA stià cà vin fetii lui


Roatele se frAngeä, [Cräciun
Mustele mura, DArueascd-1 Dzeu In poarta
Banii rAmAneä. [raiului,
Cest domn bun bine-i strin- In poala ceriului, unde-a
[geA, [fi si bine a träl !
.Clopotiva (t. Hateg). A. lonas.

Urarea brânzii.
Ni-o däruit cest domn bun 10. Cest down bun bine o strin-
$i doamna Dumnialui geà
Cu brAnzA dela oi, CA Oa cA vin lui Cra-
fAcutä pe dinapoi. Eciutt
5. Da brAnza cine-o fAiceA? DArueascA-1 D-zeu
Doi ciobani motAntani In poarta raiului,
Cu inacioacele(1) mari ; In poala ceriului,
Ei cu mAcioacele da, 15. Unde-a fi si bine a träl
Oile brânzá fAceA,
Clopotiva (t. Ha(eg). A. Ionas.

xxxix. Urarea rachiei.


Ni-o dgruit cest domn bun Sau Ong mai apoi.
$i doamna Dumnialui 10. Cercurile apucarA bercurile,
C'o bute de vin cräeascä, fundurile prundurile.
Ca gazdele cAsei sä träeaseä. Eu mA dau cAträ cep,
5. Butea cu tri cercuri, C'ask mä pricep.
SA ne fie pAnA Miercuri ; $i gazda cAsei sä träeascI
Cercurile cam moi, 15. La multi ani !
SA ne fie Ora Joi,
-Clopotiva (t. Hateg). A. Ionas.

XXX. Uratul peciniei (c5rnii).


Hoi, dupd-un dar si al Ni-o däruit cest domn bun
doile dar ! Cu doamna Dumnialui :

(1)

www.dacoromanica.ro
185

Cu-un puiu de godinac (1) CA urechile dacA-ar fi,


5. Viu, nevAtAtnat, Cu ele v'ar auzl,
Insä-i vätärnat, 15. Cu ochii v'ar vedeA,
CA de-ai sta a cAutà, Cu picioarele v'ar dripul (2),
Multe cele n'ai aflà. Cu coada peste ochi v'ar
CA nu-s urechile, Ce platel (3) de voi, feciori
10. Nu-s ochii, [fAlosi,
Nu-s picioarele, SA umblati cu ochii scosi !
Nu-i coada,
Clopotiva, Hateg, A. Jonas, preut.

xxxi. Plata colindei.


(Urare.)

Nu gändi, gazdä drägutä, Fär pe-o ferie de vinars


CA ti-orn colinclä 'n cre- Când orn inträ noi In casà,
[dinfd (4), Feria sä fie pe masA !
Nici pe muschi, nici pe câr-
[nati,
Rag la, Bistr. Ngs. G. Morarin, st.

Vornicie.
(Uurare.)

Ficiori, ficiori colindätori ! Din luna lui Cuptoriu secerat,


Rink' voi ati stat, De fatä mare frArnAntat
De-ati colindat, $i de gazda notfa dat,
Cinstitul gazciä bine s'a gitat 10. De noi primit,
5. C'un colac de grâu curat, De D-zeu blagoslovit !
Dintre Sântämärii sämänat,
DupA un dar si al doilea dar :
Ne mai cinsteste gazda
C'un poplog (5) bun de porc,
15. Nouà ni se pare cA-i porcu 'ntreg,
(1) = godac.
(2) = celled.
(3) = folos.
(4) In credingi = pe credit, in asteptare.
(5) Darah, bucatä mare.

www.dacoromanica.ro
186

macarcA stirn bine cä porcu îi la cinstitul gal& in pod. Sä-I mä-


nânce sänätos, cu fetele, cu ficiorii cu copii D-sale ; darà voi toti
s'aveti gull de «Mare multam !»
Tog : Mare multam !
Mare multam !
Dupà un dar si-al doile dar
Vine al triile dar :
Ne cinsteste gazda cu doisprece, trisprece galbini de aur, nota
nu ni se pare, cA-s doisprece, trisprece galbini de aur, ci ni se pare
cA-i comoard cräeascä, ca cinstitul gazdd Intru multi ani sä träeascä.
Dara voi toti sà aveti gurà de mare multäm, mare multam, :mare
multam ! !

Dupà un dar si al 2-le si al 3-le si al 4-le dar : Ne cinsteste gazda


c'un buciumas (1) de yin ; notiä nu ni-se pare cA-i un buciumas de
vin, cä ni se pare cA-i butea deplin ; macar stim bine cä butea
intreagi-i la cinstitul gazdä In pivnità. Sä-o bèe sänätos si veselos
cu fetele, cu ficiori, cu sotia-sa i cu copii ! Darà voi foti sä aveti
gurà de mare multam, mare, mare multam !
To(i: Mare multam ! !

Uifalgu, Comnnic lac. Radu.

xxxiii.'Mult Amite.
a) Pentru bani: Luati seama, feciori ai nostri, cd aici se sward
un boieriu de cinste si de omenie, ca Dumnezeu sä-1 tie ; cinsteste
feciorii nostri cu saisprezece galbini de aur ; nottä nu ne pare ca-s
saispräzece galbini, da ne pare cA-i o comoarä 'ntreagA cräeascä, ca
Dumnezeu sä-1 tie si zileascti!(2) De unde dumnialui s'o cheltuit
de-a golit, D-zeu umplä cu sute nenumdrate, cu mii nesocotite (3),
cu 70 de pärti mai multe ! prindeti bucurosi, sä-i petreceti sl-
nätosi ! Aveti urechi de a auzi si gurä bunk' de-a multumi !
Toti : li multam !
b) Pentru vin: Dupà un dar si alt dar ! Cinsteste feciorii nostri
c'o cupd de vin. Nota nu ne pare cd-i o cupä de yin ; ne pare
butea deplin. De unde Dumnialui s'o cheltuit de-a golit, D-zett

(1) Ploscup.
(2) Set' treleascd multe zile (timp).
(3) Ce nu se fioatc calculd.

www.dacoromanica.ro
187

sä-i umplA cu sute nenumArate, cu mii nesocotite, cu 70 de pärti


Inai multe ! Sä--1 prindeti bucurosi, sä-1 beti sAnAtosi !
Aveti urechi de-a auzi si gull de-a multAml ! Tofi: ii multam !
Cetea. I. Frincu.

xxxiv. Urare (umor).


la stati, frati, si ascultati, Uncle macinA grata.
Vedeà-v'as unflati 25. Târta-pârta nu-i acasA,
De coceni (1) degerati, Nice draga-i jupâneasä,
De pitä prAjitA, CA-i pe coasta cu florile,
5. De gAiriä friptd, PArAsindu-si morile.
De cocosu rosu sA vA scoatA Ufa' douA ciocAnèle bocAnèle
[ochii, 30. $i fäch tot cioroboc-boc,
Numai mie si la gazda ba. NW ce a mers moara la loc.
Jupânu gazdä bine ne-a däruit Dintr'o miertà si-o päträritä
C'un colac de grâu cur at, Mäcinä tot tri fAini si-o
10. Intre SântAmArii sämänat ; [tAritA,
C'o pecie (2) de pore gras, Din tri tärâtä o fAinA,
NouA ni se pare cä-i porcu 35. Din tri mierte-o mämäligA.
['ntreg. $i in sac le-a bAgat
De ar fi p orcu intreg, $1 bine 1-a legat.
Cu nasul ne-ar ran* DacA a sosit acasA,
15. Cu picioarele ne-ar calck H dAdit la a sa jupâneasl.
Cu pärul ne-ar .intApà, 40. Jupâneasa gAzdoaies'a apucat,
Cu coada'n ceriu ne-ar aruncà, FAina 'n sitä o-a bägat,
Numai pe mine si pe jupânu S'a-apucat cu niste mâni smo -
[gazdA ba. [lite
MA uitai pe-o ferestuicA, Ca niste tânjeli pârlite
20. VAnti pe jupânu gazdä $i 'n cuptoriu 1-a bägat,
Prinzând patru junci, 45. Nouä la colindAtori ni l-a (lat.
Cu coarne lungi, La multi ani, multi ani
SA meargA la moarA la Târ- SA trAeascA,
Ra-parta, SA se veseleascA !
*päInaca. Spus4 de ion Podariu.

(O .----, coceni de varzä.


(2) = naughiu.

www.dacoromanica.ro
188

xxxv. tfrarea cólaculul.


Hei, dati §i mAnati plug Si grâul tot mai mândru §i
[cu 12 boi, [mai frumos era.
Boi boureni; In coarne cu inei, Când era la luna la saptä-
Perechea cu 500 de lei. - [mâna,
Boii dinainte cu coarne polite, Se cocea holdina.
5. Boii dinapoi cu coarne de 30. Dar' jupânu gazda tot mai
[cusutoriu, [rne0er fusärä :
Boii dela mate cu coarne Se duse la un grajd de piaträ,
['mpreunate. Si-a ales un cal graur
Asard la jupânu gazdA am Cu pua de aur ;
[Inserat, Pe cal a 'ncalecat,
$i nu ne-am Inchinat ; 35. La holdá a alergat.
Astäzi om Thsera i ne-om Vazù holda de departe :
[inchina. Din paiu spic, din spic mar-
10, Când o fost Joi dimineata, [gärit,
A strâns jupAnu gazdä 24 $i rupse tri spice de grAti
[de plugurçle [curat
$i s'a dus In coastele leru- $i 'n buzunariu le-a bagat,
[salimului 40. Acasä s'a inturnat
Si 'ncepurä a brazdà : $i la jupâneasa gazdoaie
Cat lungi, cat curmezi, [le-a dat.
15. Cat cu ochii n'a cuprins. JupArieasa gazdoaie tot mai
$i dadurA cu plugul intr'o [me§tera fuserA :
[radacinuta Alerga la un grajd de piatra.
$i-1 facurd nimic §i fArAmutä. $i-a ales un cal graur
$i s'a dus la un Tigyina,s (1) 45. Cu §aua de aur,
$i i-a dat un galbina§. Cu fraul de cusutoriu,
20. La tocmit, 1-a ferecat, SA fie iute umblatoriu,
i
Pe brazda 1-a aruncat, S'a dus la tArg la Bänätäl
Brazdä neagrä a rästurnat, $i cumpärä 9 oca de fier
GrAu row a aruncat 50. $i noud de otel,
$i cu grapa 1-a grapat. Sa facä seceréle,
25. Colbu'n ceriu s'a ridicat, Cu manuchi de cornurèle (2),
Dumnezeu cu picuri 11 pi- SA secere nepoti i nepotèle
[cura $i copile tinerèle,
(1) =---- meger faur, cum sunt de obiceiu la sate si azi.
(2) = de corn (lemn tare).

www.dacoromanica.ro
189

55. Vai si amar cine-a secerà 85. De noua ani si 9 zile sterpe,
[cu ele, Cu coamele 'ntraurite,
CA räu 1-a durea peste sele ! Cu cozile 'ntrargintite,
Jupâneasa gazdoa ie se'ntâlni Când din jos se 'nsäninà,
[pe cale Jupâtiu-gazda-mi vânturh,
Cu-un Tigan mare, 90. Cu cozile felezura (iepele).
Cu doba 'n spinare, Pe nAri vânt träge,h,
60. $i c'o baba bätrânä De colb II alegea,
Cu secerea pe mânä, Cu urechile in sac II punek
Pe unde mergeh, le nici cAus nu-i trebuià.
Mare polog fäceh : 95. Jupâneasa gAzdoaie tot Thai
Unde manunchiu puneh, [mestera fusera :
65. Snopul Il legà; CA 'march' nouA carA mocä-
Unde snopu Il legh, [nesti
Claia o fäceâ, $i-o dus la moara la IbA-
Caruta o 'ntorceà [nesti.
$i-o furculice, burculice Auzind hoata de moara
70. In snop o implänth. Atâtea cara cu povarä,
$i'n arunch, 100. CarAle scârtAind
Cu sulu legh, Boii racnind,
La cele doua suri a jupânului Pogänicii 'n sbiciu pocnind,
[gazdA-1 adunk Puse coada pe spinare
Jupanu-gazdä tot mai me- $i o kid la fuga mare
[ster fuserd : 105. Pe coasta dealului a frägari,
75. Strânse finii si vecinii Pe cum Ii treaba ii (ei).
Cu douä lemne hodolemne, Dar morariul, tâlhariul,
Cu grumazi de piele Cu ciocanele 'n mana,
$i 'ncepurä a ciocani, Cu cioarecii 'neretiti,
A minte ca cum ar imblatl 110. Cu luleaua in dinti ;
80. Si din toate legumele (1) -1 Mordrita, talhärita
[scotch, C'o scäfitä de gräuntä,
Numai din una nu-I puteh, $i cu una de tärâta :
Anume din pleavä. Ptriu, ptriu, ptriu! si, na,
Dar jupanul gazdA avea [ma, na !
[noua iepe suriepe (2), 115. Moara sta si se uità,

(1) = gozurile.
(2) = sire» = aprige.

www.dacoromanica.ro
190

Si-o apucä de r4toc (1) Mâna slugä in cämard


$i-aduse moara la loc, Dupä-o sita rail de nägarä,
$i puse o piaträ peste alta 135. Pentru a nosti feciori de
$i dädh farina gata. [afara -,
120. La moara lui Covrig Sluga de tâlhariu mare,
Nu-i farina' nici un pic. Aduse o sita deasä de mätasa
Eu ma suii in sus la cos Pentru a nosh feciori din
$i mä'mbie cu cârmoji. casà.-
$i 'n loc de lapte-mi dau bors. 5i-a facut acest colac minunat,
125. Intr'un värf de plop 140. Pe piatra morii mäsurat,
Un iepure schiop Taie-1 In cloud,
Treiera la bob. Dä-ne si nouä ;
Paiele 'n crengi se acatau, Taie-1 in trei,
Gräuntele jos picau, Dä si lui Indrei ;
130. Slugi caräle le Incärcau 145. TaieI in patru,
$i acasg inturnau. Da la colceriu (2) saracu t
Jupâneasa gazdoaie tot mai
[mesterà fuserà :
Gledin. A. llär,san, student_

xxxvi. Urarea copiilor.


(In Bistra, Muntii apus.)

Dupace inträ 'n casä, un copil pgseste in frunte si zice :


Acest praznic lurninat Trask' brazdä 'mpärateasca,
Noi cu drag 1-am asteptat ; Ca Dumenzeu sä vä träeasca.
S'auzim ingerii cântând, Faceti bine si iertati,
Magii dupä stea cälätorind, Pe noi sa." nu ne alungati,.
Aducänd o veste bung, Ci In casä ne chemati .
La tot neamul dimpreuná, Sä träiti zile senine
$i dumnitale, gazdä bunä ! $i mutt aril in fericire,
Are gazda sase boi Sa.' aveti mare folos
La coarne auriti, De Nasterea lui Hristos 1"
Marsä 'n câmpu Rusalimului,
Scris5. de Aar. Gligor, st.

..
(1) Lemnul dela garlà. Altcum rästoc-ul este germanism din vie* mill-
tail a grAniterilor : Ladstock.
(2) --= celce poartd sacul cis colaci.

www.dacoromanica.ro
191

xxxvil. Urarea pitärAilor.


Bunä ziva lui Ajun, Si cu cuie de carnat;
Cä-i mai bunä alui CrAciun, 10. Dä-ne poame,
Cä-i cu miei si cu purcei, Ca' ni-i foame,
Cu pästorii dupl ei. Dä-ne nuci,
5. Scoalä, gazdA, nu durml, Cd-S mai clulci,
C51 nu-i vremea ide durmit, DA-ne alune,
Trebe calul potcovit 15. Cä-s mai bune.
Cu potcoave de colac,
Resita. Cornelia Frentiu, st..

xxxvii. Urarea pizärdilor (1).


Bunä dimíneata lui CrAciun !
Apoi dacA le dai nuci, mere, alune, etc., ureaz4 asä :
Sä trälti,
S5 'mbätrâniti.
Sä trditi ca niste boieri !

Dacd nu capätä poame pentru urat, ies descântând :


Bureti pe pareti, Tot d'ele märunte (3).
Tot nevoi (2) s'aveti ; De aci pin Ia punte !
(13Aita cott. Huniad.)

xxxvm. Urarea bizärAilor".


(Variantà.)

Bunä dimineata, neata lui Miei, miei cu purcei !


[Aj un ! 5. Fuge baba dupà ei.
Cä-i mai bung a lui Cräciun, Alune,
$i a lui Domnul cel mai bun 1 Cä.-s mai bune !

(1) Pioeird se numeste o vergeä, ca sorcova, cu care umblä copiii la colin-


dat in Ajunul si in dimineata Cräciunului ; de aici se numesc eipizilrai (Abrud,
Bäita, Hateg) ; pe la Clopotiva (t. Hateg) se numesc pitärili; pe alocurea si bi-
zeirai. La intrare in curte strigä :
(2) = epilefisie.
(3) --= nevoi rele.

www.dacoromanica.ro
192

Nuci, ColAcuti
CA-s mai dulci ; De cei molcuti !
Gazda cäsei le imparte alune, nuci, colaci, prune uscate, mere, pere s. a.
Bizäräii multumesc, zicând :
Cate sindrile la gazda pe casä,
Atâta galbini la gäzda pe masA !
Comunic, Silv. Bichicean, st.

XXXIX Descântul colacului la turcä (I).


( Urare cu ,turca.)

VAtavul colindAtorilor cu Când erä la mijlocul


turca strigä vesel : pnântului (3),
Hei, ho, ha, ho ! Stati, 20. Se rupse fierul plugului.
Stati, frati, si-ascultati, Mânati mAi, etc. c. m. s.
Vedeà-v'as umflati Se uitarä jupânu gazdä
De coaste si de cârnati [Map oi
5. Si ide coceni (2) dege- Si socotirä cA destulA aräturä
[rati, [fAcurA.
CA de cocos fript Si 'ncepurA cu mâna dreaptA
Ochii v'o sdrit ; 25. Grit' rosu a rAvArsà,
De pitA cu sare Cugura pe Dumnezeu rugi !
....gura, ce vA are !.. .114ânati mAi C. m. s.
10. Vara s'o desprimävärat, Dä, Doamne, ploaie si soare,
Väile s'o desghetat, SA creascA grâul mare :
Cumu-i mai bine de-arat. 30. Paiul _c_a trestia ;
Apoi : Mânati bAieti ! Spicul, ca vrabia ;
Turca5ii (In cor) : Hei, ho, aräuntul, ca mazerea !
[ha, ho I Mânati mäi ! c. m. s.
15. Se luard jupânul gazda si La luna, la sAptämâna,
[se duserä 35. La anul, la jumAtate
In câmpul Ierusalimului la Se luard jupânu gaz dA,
[arat Se duserá cätarä grâul
Si arark cât ararA, 5i4 gisirA 'n pârgA de copt,
Zi de varä pänd 'n sará. Se luárg jupânu gazdä

(1) Täranii nostri numesc desceintec orice versuri recitate nu cantate. Prin
.§erbeni (Gurghiu), de unde am aceasta urare, se zice si nuratut la. turd.
(2) cocean de varzä.
(3) -... locului ce,-1 ara.

www.dacoromanica.ro
193

40. Se duserA in târgul Ierusa- Mânati mAi !.. c. m. s.


[limului Dar mai are jupânu gazdä
SA cumpere fier ai (*le, doi boi mocäneati,
SA facA niate carligAtele, Cu cari duce la moarA la
Cari sA taie bine grâu cu ele. [IbAneati,
DarA surdini (1) ai neate Boii rândAaei,
[nepotele, 70. In trup numai ca ei,
45 Cari tAie bine cu ele (cu In coarne de 25 de lei,
[carligAtelele). De ge mirA toti de ei,
Se duserä jupânu gazdA ai CA-s chiar ca niate smei !
[le puserà Mânati mäi L C. m. s.
La capu pAmântului(locului), 75. Se duserA la moat*
La jelita vântului. Dar c... a de moarä
Una cu maina dreaptä täià, VAzând atâta povoarl,
50. Alta cu stânga polog Mc& Auzând carAle scârtâind,
Etra'stea, rii,stea (2), drâstea, Biriaii mânând,
râatea, 80. Tare s'a späimântat
Din marunchiu in märunchiti, $i de fried mare
Din mArufichi In snop, Puse coada De sttinare
Din snop in claie, 5i-o luà pe scoe (3) la vale.
55. Din claie 'n car, Dar morariul, meater mare,
Din car in stog, 85. $tiind rândul, de când pA-
Din stog in arie ! mântul,
MAnati trai ! c. tn. s. 5i-o apticA de piscoae (4),
Dar ava jupânu gazdä ai Moara de loc se mai moaie,
[12 iepe-hotoiepe 0 luà de diirdoc (5)
60. Cu potcoavele de-argint, $i-o tipä iar la loc.
Cari bat bine la pArnant : 90. Puse ö piatrA pest cealaltà
Una cu potcoavele $i scoasA o tArâtA latA,
Alta cu närile vânturà De cand foametea bAgatA.
ca urechile'n sac IMO., Da hualrà fArina aim se curl,
65. Pe carä-1 'kick& CA curä aur ai märgaritärltt

(1) = scoase la lucru.


(2) Onomatopee imitând sunetul secerilor.
(3) canal.
(4) Piscoiu mic canal la moarA, pe care curge fAina In
(5) L d. deirlog.
Colinde din Ardeal. 13

www.dacoromanica.ro
194

95. In curtile dumnii-voastre, CA stiu ca nu ni-ti da


[boieri mari. Marea
MAnati mai L. c. m. s. Cu sarea ;
Dar jupâneasa gAzdoaie 125. Nici nu ni-ti da
Auzind caräle scat-01nd, Ca pärintii Dumnii-voastre
Biriii mânând, Mate potcovite,
100,Cu farina venind, GAste 'mbrobodite,
Dimineata se sculà, Vaci cu vitei,
Meinuri albe sufulca (1) 130. Scroafe cu purcei.
Si apuca o sita rarä MAnati mäi L. c. m. s.
De nägara Ne däruira jupAnu gazdä
105. $i una deasä C'un colac de grail frumos,
De naatasä, Ca fata lui Hiristos ;
$i totface ciuru-buru, ciuru- 135. Dar nouä nu ni se pare ca-i
buru, [colac,
Ca toti turca,sii (2) sa pupe Ne pare cA-i stogul cu totuL
[fruntea. Cu adevärat, cd de-ar fi
MAnati mài ! c. m. s. [stogul cu totul,
110. Facii o covata de farina Cu paielene-ar impiedeck
$i se NO 'n aluat pànà Cu plevele toate
['n unghii, 140. Ochii ni i-am scoate.
Cu neste mâni soponite, MAnati mai ! c. m. s.
Ca neste tânjeli pArlite, Ne daruirä jupAnu gazda
Ca neste leuci cOrnite, $i c'un cioldoman (3) de.
SA faca un colac de grau [pore ;
[frumos Dar nouä nu ne pare ca-i
Ca fata lui Hiristos, [cioldoman de pore ;,
Unul de grâu de varA 145. Ne pare ca-i porcul cu totul,
SA ni-1 dèe noug, la turcasi Cu adevärat, cA de-ar fi.
lafara, [porcul cu totul,
Mânati mai L. c. m. s. Cu nasul ne-ar râma,
120. Dati-ne, ce ni-ti da, Cu picioarele ne-ar
Ce vi-ti Indura,
(1) 0 variantä zice:
Cu nepe mcini soponite (albe)
Ca nege tánjeli pârlite.
(si acele-s albe).
(2) = colindkorii cu turca.
(3)= pld mare.

www.dacoromanica.ro
195

Cu coada 'n ceriu ne-ar Nu mai pociu,


[ridicà, Marzac (1)
150. Numa pe mini si pe gazda 155. Na bagd 'n sac !
[ba ! Opriti feciori !
$i ask Margociu, Ha, ho, ho, ho, ho, ho t
lbänesti (Gurghiu). Comunic. D. Färcas, student.

(1) = cApetenie la "Mari. Nume dat in glumg celui ce poarta sacul cu colaci
dupl colindätorii cu turca. 0 tristä retniniscentä de jaful TAtarilor.

www.dacoromanica.ro
GLOSAR
de cuvinte arkaice fi provincialisme.
Nr. roman. indicA colinda, cel arabic randul, B. indica colindele sociale,
U. urArile.

4. drjun, pronunta locala. 5opfaläu,


TArnava-micA, A. y. 1. ----= ajun.
abd = abA, patina albA mai finä, cfsprilifori, diminut. din aspri, bani,
U. XIII, 21. mica monetA de argint, U. xy, 8.
abures, «vântul a aburat» a tras o
boare. B.
addlior, adoi meri adAliori». SA fie
din alior, d'alior,adalior? Expli- belièrel, diminut d. baier, legatoare
care n'am aflat. legatura, colan : bilierel de pani",
afloa-ra, aflA, pronunta istro-rom., B. my, 13.
obisnuita sporadic si prin Muntii ban4, = Wks, pare lucra In baie,
apuseni, B. LX, 3. B. 35 fine.
agest, pl. agesturi, ce aduce apa, banal, intristare, magb. bánat, B.
rául, cAnd vine mare. Din lat III, 37.
aggero, gessi, gestum, aduc, B. barda.;, dulgher, maiestru care lu-
LXXXII, 6. era cu barda ; deci : a barduì a
aldul, maghiarism foarte comun, ciopll cu barda, LI, 26.
mai ales prin Tara Hategului, = bat, bat B. XXXV, 33.
binecuvantà. bardr, rnagh., si dad, LXXV, 24.
alghioare, = albioare, cu ghi = bell, A, a tliA, d. e. oiboi, porci
bi, B. XXXIII, 6. s. a., se aude si In uzul familiar,
aglicei, anglicei, diminut din an.. LV111, 12.
glica 1. 0. cfglica, floarea : pri- beteag, maghiarism tare raspandit
mula veris, B. XCII, 54. B. CI, 8 : in pArtile ardelene, = bolnay, B.
eati-s d 'aglicei». LXXXII, 19.
anglie, se zice mai mull clespre haine biritu, magh. biró, primar, jude In
frumoase de materie din Anglia, comunä, CXVI, 23 ;---nTe curte=epi7
aici despre odaie : a chilie de stat de mosie domneasca (boie-
anglieD=frumoasa. reascA) CX, 18, CXIV, 22.
aninos, 1. d. a-miros = miros, pro- bizarai, v. pizArä, pizarai si pitA-
nunta dela Ghiris-rom., CXIII, 8. rAi.
argintene, spreincene", B. XLIV, blen, (cu sufixa en=em, cum conjugä
4-5, ca argintul [1. Istro-Romanii zicánd d. e. puten.

www.dacoromanica.ro
198

putem) -1.'d. blem (Cris) mergem, ccitelin, in graiul viu ; câtinel (Tar-
aidem, vino, B. XII, 12. nave)=Incet, XXX, 23 ; XXXI, 23.
bomboancY, cu reduplicatiune din ceatei, alma vântul, fie-si ceatel»
boanä, boabä, XLVIII, 51. cfr. in-cetri,
bogat, In uzul vulgar (pe Somes, XL1X, 19 v. si mai jos : cet.
etc.) se aude: bogeit, mult, destul, cecede, vitei-, cu coarnele plecate
B. LXVI, 46. sau intoarse in afarl, U. IV, 10,
boqi, bouleni, B. LXXXIV, 28. si In uzul vulg. passim.
boj, a ul albinelor», onomatop. ceruld, diminut. din cearä, L d.
CX, 4. = svonul. fiarei, fiari mica, fierutä, B. XII, I.
bolund, magh. bolond, nebun, sim- - pronunta destul de frecventä
plu, prost, se aude si In uzul vul- In Ardeal, ce=fe.
gar, passim, B. LIX, 18. ce.yesc, acesestep=tiveste, B. LXXXII,
bomborète din boambit I. d. boanä 24.
s'a diminutivat=mici boane, grä- cet, in-cet, CXLIX,
unfe, LIII, 35. 18 ; subst. : aBatä vântul,
bondifit; bundità, cojocel , XXVaMul- fie cet», XL, 17.
tämitás, 5. chichi, pron. vulg.. 1. d. chitl, impo-
bori, a-, a trage boare, vânt usor, dobl, B. XXXV, 27.
adie, CXXIII, 8 de aici: borit chichie, L d. tichie, se pronunta.
vânt, B. XXVI, 4. cicle (v. col. «Mgr si Or», XXXV,
brud, pod ; brudar, podar cu (pod 17, din Filpisul mic.
umblätor D. chindisì, brodà; in uz general, B.
brunj, brus, bot, un codru de cas, XLVII, 13.
de pâne, etc., CIII, 24. Cuvântul stri- chiverilei diminut. d. chivärä, sapcl,
cat din bulz, cum 11 gäsim In col. B. XXII, 9.
B. CIV, 10; CV, 11. cioco-boco onomatopee si joc de cu-
buriumcg, butucas, in gluing I. d. vinte imitând sunetul imbläciilor,
vita de vie, care se zice si bucium, cum e si ciuru-buru" imitând su-
ploscutä, Ur. ,X XXII. netul cernutului cu ciurul, U. XXV,
but.; v. rn. s., B., XXIII, 16. 25 -26.
bumnesc,bumneste,bufneste, izbeste, cioldoman, pronuntä
loveste, onomatopee, CXLI, 4. man, sold, coapsä mare de pore,
U. XXXIX, 143.
C. ciricuq vorbä pocitä In glumä din
cafton J. d caftan, B. LXXXIII, 13. latin. clericus, pronuntata pe ungu-
calafir, calonfir ; in graiul viu nu- rie clericfq: de aici: cirictq, teo-
mai calapär, B. IX, 13. log, cleric, U. XII, 4.
calateir, In graiul, viu numai asà, vechiu slavonism In infelesul
calonfir, B. XVII, 37. de minune, B. XX, 13.
Came, canaf, ciucure, B. LXXXII, 16. ciugdrel magh. sugár, sudar=sub-
ceist, pronuntä vulgarä foarte rä span- tirel, B. XIV, 11.
dità 1. d. cAzut, B. XCVI, 31. cltifitepte 1. cl. clgteste, clätinä, misci
cdVigâ, a-, a Diu', alivezi asti- lin, XIV, 16.
gatep=grijite, B. XCII, 41. Cuvân- clengi pl. din cleanget, creangi, C.
tui este In uz general In Murrtii 11.
apuseni. cloambli, pl. cloambe, se zice

www.dacoromanica.ro
199

cleoambd (Blaj) creangä, -pas- cuiu, la scArile cele simple = fustel,


sim, XXXIX, 6. CXLV, 4.
cocif vizitiu, magh., in uzul general, cumund, pron. popor. 1. d. comunä[?],
B. V, 15. B. XLVIII, 13.
colciriu, scurtat din coldar, care curci, imprf. din forma poporall:
poartä sacul cu colaci, U. XXXV, a ceird, a curge, B. XC1V, 37. B.
146. XCVIII, 10. in inteles de a pia.
colindö, colacul, covrigul, ce se clä cured, imprf. verbului a dire, a
' colindätorilor drept räsplatä pentru alerga, a fugl, prf. cursei, curse,
colindat, LIII, 25. P. LX, 8.
colindrei,a -,a colinclà, gäsim numai curuiesc cu epentezà, I. d. croesc,
odatä in col. B. c. 26. afloare tu CLIII, 13 ; CLIV, 15..
trei räzisoare» din Tilisca (Sibiiu). custà, a-, a till, a existà, a fi.
omând, comândare, pomara, U. cuvântà, 1. d. binecuvântà: «Dum-
XXI, 34. nezeu I-a cuvântat», LXXVII, 18.
-comelci, servitori, slugi, B. LXXXI, cumânteitor, «Fii mai iertätor si
9, 10. cuvântätor» = gratios de a da
concinirea, sfärsitul, capetul, nimi- cuvânt, B. VIII, 29.
cirea, CI. 24.
onteni, a --«Cä eu bine am contenit, D.
Ca albina 'ntr'un ofirit». Vorbele
contenit si ofirit sunt substantive da, a - dupd cinevii, a märità, B.
sinonime: päsunatul oprit pânä LXIX, 11.
creste bine iarba ; deci infelesul dalior, poate : d'alior, aurel [?],
este : am avut bine, mi-a Jost bine, mar-, LXI X. v. si addlior
ca albinei care are flori destule dárdoc, clarlog, U. XXXIX, 88.
inteun oprit s. contenit, CVIII, de a) ca conjuncfiune finalä =-- ca,
15--16. col. sf. Simicoarg, CXXXV, 2. B.
cordbèle, mici coräbii, coräbioare, XIV, 4. (b) ca prepozifiune
CXXXVI, 11. dela : «C'am auzit de tata.
cornurèle,mdnunchi de -, din lemn aCA pe noi, soro, ne-a da I»,
.de corn, U. XXXV, 52. B. LXIX, 10.
coroboale, pocit din cordbile, cork"- descântec, rostirea (nu cântarea) ver-
bioare (v. m. s.), mici coräbii, surilor, versuri rostite aDescân-
CXXXV, 43. tecul colacului», U. XXXIX.
(cránci, se-, a se scâncl, a plânge dieci(, diminut. din diac, cantor la
suspinknd, LII, 11. biserica, XCV, 5, 7.
in graiul viu pretutin- d'oblia, d'obria, a oblici, a bägà
deni, = credit, U. XXXI, 2. ape de samä, a vedeä, aflà, v. col.
asteptare» cum se mai zice. Negri-si vânätori, B. XIII, 6 ; B.
creftinesc, I. d. increstinez, CXXX VII, XIV, 6.
29. dräftea-rägea, enomatop., care imi-
cruce, steag (cu cruce in evul mediu teazä sunetul secerii, U. XXXIX, 51.
mai incoace), comanclà, U. X, 7. dripl, strivl, ale-a, U. XXX, 16:
-crucer0i, diminut. din cruceriu, crei- dujetnel, diqatnic i dufinic, arh.
far = mica monetä de aramä in purpurà, catifeâ ; d'urfinis,)
- valoare de 2 fileri. VI, 5 ; IX, 10.

www.dacoromanica.ro
200

dulachie, mantà, dulamä, cornul fluerea, diminut. cl. fluera, B. CV,


cornul mantalei, B. LV, 31. 3., CH: fluerä; pe la Säcädate se
durdu,-icerului, durduitul, tunetul, aude : floierä (Oct. Sumea, st.).
LXXXIII, 40. forfotefte, oala-, fierbe cu clocot,
U. XIV, 19.
P. fraie, pl. dip frau, B. LXXVIII. 7.
frangara, I. d. frânseeä, B. II, 15,
facutul, fApturä, talie, stäturä, B. fustei, constelatiunea care seamank
XXVI, 40. cu fusteii dela räsboiu, constä din
fagadarita, carcimäritä, birtäsitä, douä linii paralele din ate trei
CXIV, 31. stele, B. LXIV, 31. B. LXVI, 2Q.
far', 1. d. färä; se foloseste i in
graiul vulgar (passim) in Intelesul G.
de numai,LVI, 16 (col. din Spring). gaiu, cocaf-, negru, XXIX. 8, B.
fatatoare, mieoare-, ca un particip C. 1.
futur dela a fatà = cari au sä. gat, dau gata, räpun, XCI, 1.
fete, B. XXXVII, 12. gateaza, a gätà, gäteste, LXII, 9.
feciorita, mid fecioarä, gazda, stapanul cäsei,- este in uz
asá zic Românii istrieni general.
copil, copilitä, XXXIII, 9. gagclac, magh., avut, bogat; cle aici
f ele, magh., 1/2 cupä; uz general a &Wad, a se-, a se imboggi ;
la noi. toate sunt in uzul general, col.
felegioara, diminut. d. ferega CXI, 9.
feldera i ferdela, B. VI? 5. gers, pronuntä localä I. d. vers
ferdala, XVI, 18. germanism In gra- glas, d. e. pe la Ohirisul rom.,
iul viu pânà astäzi, veche mksurä CXIII, 39.
de capacitate pentru solide, cam gestre, B. VII, 5: «Toate värfurile
25 L., banitä, B. LXXIII, 16; U. «Si toate gestrele:
XXI. n'am putut aflä insemnarea.
fereca, a-, a felicia, fetid, ca in gheluesc, magh., dau la rânda,
Tetravang. lui Coresi. De aici: f e- CLV, 10.
recan, ferica, ferecat, CXXIII, 2; glzioabei, se zice i dioaba, steand,
CXXV, 1-2; B, LX, 60. pitting, B. X, 16.
fericu, aceeas, B. LXXXV. gioldan, giulgiu, B. LXXXII, 41.
fericean, fericiat,-= ferice, fericit, godinat, purcel, godacel, godac, U.
B. XVII, 1, 3. fericit, C. LXXXV. XIX, 18; se pronuntá i goghinac,
feredeu, magh., baie, local de bái, XXX, 43.
scaIde, CL. 5, B, LXXVIII, 24. gomoni, a petrece vorbind, a po-
ferie, vadrä, B. LXXIII, 19. vest?, sopti, B. LXXI, 15. B.
luminar (si in uzul vul- LXXVIII, 13.
gar, passim), sfesnic, CXLIX, 5. gorgoni, «TO cerbii-mi yiniá,
, fiustra, mieoara -, de doi ani, B. «TO mi-I gorgonia
CI, 20. fugià de el, 13. VII, 10.
icut, fiut, se prouuntä pe alocurea grafta, graiul, LXXIX, 19.
0 ciao:, LXVI1, LXVIII, gramadit i griimödic, stalcitä din
flacai, metate4 din fäclii, V, 6 ; CX, grämätic.
6 ; XXVIII, 21. Grangurel, 1. d. gangurel, diminut.

www.dacoromanica.ro
201

din gangur, nume de cal, In col. langa, de langa ; aPinga»,


a Trei frati». U. XXXII1, t, 1. d. pe langa.
griluq, se zice si grauntä (fern.), invdrstd, irnpleteste, face evrasta»
graunte, B. LXXVI, 13. (buchet), ori muting de flori, B,
grositd, veche moneta mica de aramä, XLIII, 10.
ca 'la 4 fileri, U. XVIII, 25. isme1,creatd,planta: Mentha crispa,
grumurà, incarch, ingrarnadi, B. XCVI, 15.
LXXXV, 19 ; cfr. lat. grumus, ita I. Intrebk B. CX, 12.
grumo, groma. itros, itru, din slay. utro, dimineata,
deci sIujba manecatului in biserick
H. aUtrenian, CLIII, 20.
haled, sgomot, galägie. In graiul
viu se aude holed, cum este si
intr'o colinda din Agristeu (Tarn. jebruicd, mica zährea, B. XX, 9.
mica) amare-i holed si adunaren, jig, pronunta locala j=v. vig, magh.
CXXIL, 2. veg=--val, XVIII, 22.
harcu, arc, de aici harcas mare, filt, jet ; jint, pl.uri; JI,t, pl.ud,
LXIV, 8 ; areas m., LXIX, 11. germ., jet, CXXXVIII, 10.
heghes, rnagh., cu coarne ascutite, jotat, frumos, B. LXXXIV, 20.
U. IV, 9. judecii, «la eapetul judecii,
hinteu, magh., caleascä, butd, B. C'acolo.si noi vom fin, XLIV,
XXXV, 27. 29; presupune Nominativ. judecd,
hoboni, a se leganà, a se el:it], XL1, 5. judet, judecata.
hurat, urat, prin $erbeni (Gurghiu, juhcit, onomatop., vuit, vuiet, XXVII,
U. XXXIX, nota. 16.
husos, vechiu ban de argint, sfant, junelas, dublu diminut. din june,
B. XXX, 35. B. XX, 29.
jurdejur,jurimprejur,B.LXXXVII,1.
I. jurat mare, ajutorul de primar, --
e in uz general, CXV, 6.
iedere, iedera, B. V, 13.
iesclie, iesle, se pronunta mai mult L.
iescle, (Tarnavi) XLIII, 4; V. si V, magh. lakmározi), local
4: aiesclelen. unde se oasplta, B. LXXVIII, 23.
iisori, «Cum räsaru-si doi Maul, aläcuiti» --= traiti bine, B. I,
B. XLIII, 3 (?). 13. (magh. jól lakni).
imbubil,-d, impupitä, Imbobocitä, lat, pl.c7, lolot, smoc, floc, B. CI,
B. V, 13. 24.
impänd, umplek CXLVIII, 6. ¡chit, spalat, B. LXXXI, 8; este si
impoivand, a, acoped cu toale. in graiul viu, In Muntii apuseni, etc.
indsel, fecior in casa, servitor, B. lebenjoaret, diminut. din lebedd, B.
III, 12. LXXXIV, 25.
inchefted, provincialism, incapea, U. lecovatd, probabil : mArmuratA, curn
XIV, 14. .este In altä colindä ; ceva vorba.
inchineiciune, rugaciune, CXI, 30. straveche (cfr. celt. leuk leuka,
indoblia, v. doblicl, oblicl. piatra.
ingd, dingd: edinga el» B. LXVI, lege, judecata, osanda ; cfr. expresia

www.dacoromanica.ro
202

poporanä: merg la lege ; i-a fäcut sacu-i märisor,incäpätor, de acea pe


legea s. a., B. CVI, 7. cum la o sticlä mare îi zic in glumä
legurnd, pl. e, gozuri prin mdtuA asà-i zic si la sacul cet
buruieni, U. XXXV, 80. mare, U. XIV, 14.
legumei, stälciturA a vorbei nein- meqce, mestecä, amestecA, B. I, 10.
telese: egumeni, B. LXXVII, 8. meaner', 1. d. manA, roadä, CXL VI, 43.
magh., panda", LXIV, 14. mine, ca i cine, la Acuzativ fArk
libicioard, dimin. din lebecIA, lebe- prepozitia pe, CXIII, 7.
joarä, LXV, 10. mohoricel, cam mohorit, CXXX1X, 8.
lincet SA nu fie o compozitiune molotru, melllothus, chimin, B.LIX, 6.
din lin §i cet; (Meet), cari ambele multdmi, a , in intelesul de a
inseamnA aceeas ; deci lin? B. salutà s. de a räspun de la o salutare,
XLIII, 15. U. XXiI, 10, 12 si XXIII, titlul :
lucefère, pl. din luceafär, B. LXXVII, multämitä ( räspuns) la o in-
20 ; tot asA : luceferel, pl, lu- chinare».
luceiferèle; luceferui, diminut. din
luceafAr, la pl., XXXI, 13. N.
lud, simplu, prostut, CVI, 22. na, tine, primeste, B. LXXIX, 42.
luntrd, a , eluntrdm», intrAm In näddiesc, met inteleg, pricep, B.
launtru ; contras din läunträm, LIX, 20.
CXXXV, 2. naframe, pl. dela nAframä, care in
lund de inel, se numeste piatra uzul vulgar face pluralul nAfrAmi,
(scumpA) ce este in Mel, B. CVII, maramA, B. XXVIII, 9.
5 ; CVIII, 4, lume. niiscutul, arh. (la Coresi), nasterea,
VII : Sara näscutului nasterii.
N. neivodasi i ndvodari, pescuitori cu
mdcioace, pl. din macioacA (?), inä- nAvodul, CIVCVI.
dud, M. XXVIII, 7. nedee, särbare, petrecere de varä cu
meiji, pl. din majä, veche mäsurä joc, obisnuitA in tam Hategului,
de pond (= 50 KI, 100» fonti.»), B. si pe flu, XXVI, 33.
LXXX II, 40. nepomenit, nedesteptat, netrezit din
malini melin, planta liliacul, LX111. somn, B. LVIII, 18.
meirgdret,i ismd a ----- isma creatä, nesocotit, miile" necalculate.
Mentha crispa. b=ca märgäritarul : Urarea din Cetea (Teius).
oCu lAnuta creatä, CreatA mar- nevoie, este si in uzul general, epi-
geireatd.» lepsie, U. XXXVIII. »Tot nevoi
vechiu ban unguresc. d'Cle (=de cele)mdrunte»,==rele.
meirsac, tätar, cel ce poartA sacul cu nici, 2 silabe: ni-ci, B. LX, 42.
colaci dupA colindatorii cu turca, nimeri, a , a sosl pe neasteptate
U. XXXIX. ca din intAmplare. MA si In
mas, din arhaic, mdnère, am ,am uzul vulgar, B. XCI, 1.
poposit, LXXII, 68.
masd, fatä de masä, mäsärità, B. O.
XIII, 17. o, ori, B. LX, 14, 15.
meitdprul,rächita, salcia,B.LXIX,19. ociirut, diminut. d. oacdr, cu pete
matufel, In glumg sacul in care negre pe bot, incolo tot alb, LXXII,
colindAtori adunä colacii c. 1; 41.

www.dacoromanica.ro
203

olatd, pl.e i olaturi; In uzul vul- plävan, B. LXVII, 23.


gar se aude i olete (V. al meu platd, folos, dobânda, U. XXX, 18.
Glosar de cuvinte dial, sub voc.), Pociunchi, pro nun% lo calk' In Sonfaläu
vorbä invechitä. O gäsirn $i In (Târnava micg) 1. d. pociumlii, stâl-
Cronica lui $incai, passim, edi- pi$ori ; remarcäm chi= ghi = bi;
ficiile din jurul casei, XXXII, 10. V, 6. «Sara de arjun».
omeni, In infelesul de a cinstl, os- pogdniciu, a) pogoniciu, servitor mic
Ott este In uz general; In intele- care mânä bofi prin$i in jug. B.
lesul de : s'a facut om, In U. LXXXVII, 14 ; b) ca ad jectiv : avan,
VI, 12. neastâmpärat, 1. d. pogani, B.IV, 3.
or, aLa noi si-or venit»=-.au venit», poiatd, grajd, staul, XXV, 10. U.
B. XVII, 20. XI, 6 ; e in uz general la Românii
Genitivul de formä arhaicg ardeleni.
dela oaste, XCV, 10. fibine, ecoadep de gralu, gozuri, ce
cade sub ciur, CXIII, 30.
P. fioivan, magh. (col de cai.
poldrit, XXX, 10, doara (?) poleit ?
paIos, B. LXXXI, 24. ',okra, XXXI, 8. palat, B. LXXII, 7.
pcilutd, pl. 014, palat, CIX, 2. polijit, V. polärit.
pdsturd, este In uz si In graiul viu de pomeni, a , a desteptà s. trezi din
pe Târnava niicä, in intelesul de : somn, $i in uzul vulgar, passim,
merindare in col.=mäsärità, fatä B. LIX, 36.
de masä. Pe alocuria pdsturti se ponosit, frecat, tocit, uzat ; tare uzi-
numeste crätinta tat $i In graiul viu.
pdtac, veche monetà ung. de aramä porge, dare, CXIII, 12 ; este $i la
ca la 7 cr.----14 fileri. uzul vulgar, pe Câmpie.
J.zesc, ma gräbesc, es te si In uzul porumbcqi, porumbei (paseri), B.
vulgar (Gherla). LXXVII1, 16.
pe, pentru, X. Observ, B. LXXVII, 40. porunci, a, a vesti, trimite vorbä ;
pècine, in uzul vulgar la tarä ; pecie, este In uzul vulgar In intreg Ar-
XX, 17; U. XIX, 18 ; M.1XXXIV, 11 ; dealul, B. LIV, 12.
pe la Hateg $i pe jiu: pecine, U. poplog, posomog, bucatä, därab
XXX, titlul. mare, U. XXXII.
trup, CXXXVIII, 53. Cfr. Potilat, (pron. pochilat), magh. pa-
zicerea : edrac iinpeNat» = In- tyolat, invelitoare pe cap la
trupat. femei, B. VIII, 51.
pene, pl. din peand, buchet, flori in pä- povoraf, orn de rând, iobagiu care
lärie, si in uzul vulgar, B. XXII, 5. poartà poverile (contr. nobil, ne-
petrec, se , tree. Cfr. zicerea etoate me$) (?), LXXII.
tree $i se petrec», B. XXXVIII, 6. preinzesc, transitiv = Ii dau de prânz,
pica, au picat =au nimerit, sosit pe este gi in graiul viu, in uz general,
nea$teptate, B.XLIX, 21. XXXVII, 3.
piscoiu, mic canal la moarä, U.XXXIX. prejur, prejur masda, Mil pre-
copiii cari in ajunul pozit. de= in jurul ; bogitga pre-
Craciunului colindà, ureazä cu «pi- jur easel", IX, 19. V
zdra» s. sorcova, U. XXXVIII, prourd, «prourând», cu r = i, =
XXXVIII. plourà, XXX, 33.

www.dacoromanica.ro
204

puioare, väl de fachiol, IX, 11. sbier, B. CIII, 9. sbiere si:sbierat,


Pulberice, deminut. cl. pulbere, praf, cum gäsim in LXVII, 11. iJ in
CXXXV, 30. graiul viu, passim.
purced,plec, merg, LXXII. Purces-a, pl. din sea, B. LuvIa, 7.
B. XCII, 48. a=--, a trage In gazriä, XXV,
pustinì, pronuntä dela liateg, pustil, 4.
In Intelesul de a pribegl, XL, 19. sbonul, svonul, CXLVIII, 10.
scafilitat, apusul, vestul, 13. L XXII,
Tt 14.
radi, rddui, ppocop. din arklui scoc, canal, U. XXXIX, 83.
(magh. ered), a pleca, porni, CXIII, scris, ca-, frumps ca scris, ca pic-
1, 15. tat, este i in gralui viu, CVIII,
rcimburat, stricat, roate -e, stricate, In adaus.
U. XXVII, 13. sdran/d, treat*, este In uzul vul-
reigoc, germ. Ladstock, lemnul dela gar general, B. X, 23.
garlä, U. XXXV, 116. sdronldni,onomatop., rontäl, X1111,6-
rat, pl. râturi ( magh. rét), este general sezdu, jet, «jilt», CXLI, 41.
in graiul viu, = luncä, livadä, sfärtariu,114dintr'un Intreg, cupä,
XXIV, 3. XLVIII, 51.
rein, pl. rifuri, rele, X. observ. sfercugd, dimin. din sfirc, B. LXXXI,
rdvtinat, fácAnat, faimuros, crä- 24.
cAnos, B. XC, 8. sgeicinez,asgâtäi, scuturA,CXXVIII,15.
ritzd, a-, a revärsi raze, a rada, sghicitaes, sbiciulà, a sbid, - despre
I, 13, «rAzeste vânt, BCX, 5.
roajba, despre unelte rele : räu, ho- Simicoard, cSfeinta ---», Sfintul
dorogit, invechit, de nimic, U. Nicoarà, S. Niculae, CXXXV.
XVIII, 25. ginor, gaitan, Q. XIII, 17.
musätel, In uzul general, sluji, a - a face slujba sfântä (Ii-
B. XVII, 35. turghia) In bisericA, In uzul ge-
rongini, a roade cu sgomot, ron- neral, CXL, 26.
tal, XXXIX, 29. magh., bucätäresä,B.LXVI,
met, In intelesul de local : loc de 19.
rugäciuni, capelä, orator, B. goldu-boldu, joc de cuvinte, cuvinte
I-XXVII, 5. gemene, (coapsä) mare, U. III, 12.
rurnegul, rumegatul, XXVII, 25. golovatä, piatra (?), potecä mär-
rumegior, rumenior, cam rumen, muratfi, din magh. sala = turma-
XXXV, 6. ling, piatrà cu fier, LXXV.
rup, rupse a graP=prinse, Incepù, somnet, a - somn, a durml, a trage
CXLI, 17. un somn, BXCV, 7. B. XCIX, 1 ;
probabil romonitä, B. «nu somnati»-nu durmiti.
VII, 27. stillfiurile, stâlpärile, ramuri, B. XLII,
15.
S. S. stánjin, floarea : Iris germanica, B.
scibeiu, magh., croitor ; de aici : ad- XLIX.
buesc, croesc ; substantivul &Mau steificineasa, XVII, 17. stäpâtiä,
e frecvent in graiul poporan, ver- dpa m
bul insä nu-i In uz, XVIII, 24., stat, stäturA, B. XXXIX, 4.

www.dacoromanica.ro
205

stavd, erghelie ; e in uz 'general) tdrmq, magh.,pridvor,balcon,XXXV,


B. XXVI, 26. 29.
gtíbld, steblä, cotor, mânunchiu, B. gfrd, chitit, impodobit, B. III, 10 ; B.
IX, 14. XXXVIII, 14
stocuI, B. LXXVII, 30 : aCä sunt doi tifras, mândru, tantos, B. XXXIV,
storcuti din ceru. Si cu doi fiuti 17.
de ai lorun ; n'am putut aflä In- tind, simplul verbului intind, XII, 20.
semnarea ; doari germ. Storch, a Tinse ceruln.
barzä (?). lip, pron. /tiP, provincialism general
striimb, in intelesul de fals, este In in Ardeal, arunc, BXXVII ; B.
uz general la popor : ao jurat LVII, 35.
strirnbn, CXIV, 33. gpdu, (pron. Mptiu), magh., pâni-
strdpsor prin mefatez i rotaci- soara, CXXXV, 47.
zarea lui I din_ stâlpsor, trengutà, tivdrd, pron. loc. chivdrd sapc5, B.
XXXI, 33. V, 18.
striltior, probabil din : tretior (= de toiag, luminä de cearä galbenä In
trei ani). mâna mortului, s. pentru morti,
stretior, B. LXXXIV, 30 ; B. XIII, 10. CXLV, 5.
stropgor, diminut. d. strop, .= pu- torigte, turiste i tuliste, locul unde
tintel ; dar mai probabil cà o se dà de mâncare la oi, XXVII, 22.
vrut sä zicà stritibsor, (v. mai sus Told, Täuti, Slovacii, B. VIII, 16.
crengutà, XXX, 31. treabei, cä si -pe la noi ii de treabdh=
su, 1. d. so, (ca Sicilianii) din sdu, de trebuintà:de folos, U. XIII, 22;
pronume poses. . cfr. zicerea poporani : anu-i de
sucna, B. XXXI, 18, surnnit, in uzul treabän, anu-i de folos.
vulg. gener. sugnd, fustä. tregtior, cuvânt stricat din stretior,
sulbuc, un- mare de peste, grämadä. iar acesta, probabil, din tretior,
Este si In graiul viu pe la Brad 13. XCIV, 15.
si jur. Comuni cat prin Virg. Pe- tretior, al trene, B. XCIV, 15.
rian, st., B. CV, 13. troapa, WI:1os (Ia Alecsandri), co-
suman, tundrä, ghebä, des in graiul mandà, poruncä, semn, cruce, steag,
viu, B. XV, 13. col. CXXV, p. II, cfr. grec.cpoirii=
suPdrat, trist, intristat, CX. tntoarcere, U. II.
surdini, a scoate la lucru, U. XXXIX. tuligtea, identic cu toristea, turistea,
uriep, aiepe en sirepe, iuti, cu 1=r, XLVI, 10.
U. XXXV, 83. tulai, interject., exclamare de spaimä,
sugtac, veche monetä de aramä, c. de alarmä, din magh. tolvaj =
4 fil. U. XII , 4. hotii, XC1I, 11.
suvols, coarne in aur suvoalse, räs- tun, intru, II, 33 ; VIII, 19 si In
frânte, B. CI, 23. uzul vulgar, foarte comun.
turca ,s, colinatorii cu turca, U.
T. T. XXX1X.
Idler, pl. e, farfurie, B. XV, 29. tureacul, cismei, provincialism In
taiu, ao tale» = iea fuga, taie fuga, intreg Ardealul, cärâmbul cismei,
B. XVIII, 13. B. LV, 32.
Tariglat, I. d. Tarigrad, Constan ti-
nopol

www.dacoromanica.ro
206

U. vártdpil, CXXV. p. 11, (?) condu-


cator (?).
un, u' leu, B. L X. 21. pdst, pronuntä poporanä aproape
un', mai ales Inaintea dentalei t generalä In Ardeal =väzut, passim.
unde, se aude i In graiul viu. ververi VIII, 9. poate flacärä,
urechird, de strugure, mica aripä vori (?).
de , XLVIII, 50. veil, (?) simplul verbului : invell.
derivat din oaspetii, cum velici, a, probabil din slay. velik
se zice i in graiul vulgar pretutin- --= mare ; deci : a märl, fetid, XLV,
deni : ospecioi, XXXI, 4, si us- 33.
N ieioi, XXX, 4. vidra, o plantä de apa, comunic.
urzese, decid soartea, fa. c ursita, pun Lud. Munteanu, st., Hateg.
capät, sfärKsc, ucid, B. LXXVI, 6. virguq, diminut. din vig, acesta e
In lexic. Bud. sub voc. aflam din magh. vég val.
sgsc, statuo, constituo, destinov de,
cerno : toate Insamnä aproape a- Z.
ceeas: urzesc. abreiluied, In graiuT virr oriblae, fe-
V. tiscanä, B. XL1V, 13.
odpsite,
veintureaca, lopata de vanturat o plantä, num ire In uzul ge-
grâtil, U. XXI, 14. neral, BXV, 13
vtirfi, 1. d. vär fi, várfuri, B. LXX, oduri a, a colindh a 2 zi de Craciun
XIV, 32. dimineata, obiceiu in Tara Oltului,
veirst, impletesc, Invrast, fac vrastä CLV.
(buchet) din flori, fac cununä, B. grill, a, v. act. trans. a-i da zile
XLIII, 17. multe, U. III, 28.

www.dacoromanica.ro
LITERATURA COLINDELOR
1. Sulzer, Dr. losef, Geschichte des .....-18. Bárseanu, Andreiu, Cincizeci de
Transalpinischen Daciens, Wien colinde, Brasov 1890.
1782 (special t. II, 403 : turca). =.19. Sbiera, Dr. loan, Colinde, Cer- .
2. Pann, Anton, Cantece de stea nauti 1888.
si de Vicleim, Bucuresti 1830. 20. Daul, Tcodor, Colinzi si cântece
3. Marienesca, Dr. Atan. M., Co- popor., Arad 1888.
linde, Pesta 1859. 21. Alexici, Dr. G., Texte din lite-
4. Idem, Saturnalia si pitäräii, Fa- ratura poporanä rom., Budapesta
milia, 1874. 1899, pag 139-172, note : 286-290.
5. ldem, Cultul pägin i crestin,Bu- 22. Ciura, Alex., Colinde, Orästie
curesti 1884. 1908.
6. Schuller,foh. Karl, aKolinda.»Eine 23. Reidulescu-Codin, C. si D. Mi-
Studie fiber romänische Weih- halache, Särbatorile poporului ro-
nachtslieder, Hermannstad 1860. man, Bucuresti 1909.
7. Idem, Herodes, Ein deutsches - 24. Vasiliu, Mex., Catece, uräturi
WeihnachisspielausSiebenbürgen. si bocete (pag. 173-189 : uräturi
Hermannstadt 1859. la S. Vasile.)
8. Schmidt, Wilhelm, Das Jahr und 25. Plisculescu, Nic., Literaturä popu-
seine Tage, in Meinung und Ge- lark' rom. Bucuresti 1910.
brauche der Rumänen Siebenbür- 26. Olkinescu, C. Dim., Teatrul la
gens, Hermnanstadt 1866. Romani. P. 1. Datini, näravuri,
9. Theodorescu, G. Dem., Studii, jocuri, petreceri. Bucuresti 1897.
Romanu11869-1874 (25 Dec.1869). 27. Densu§ian, Aron, Revista criticä-
10. Idem, Notiuni despre colindele liter. 1.
romäne, Bucuresti 1879. 28. Ducange, Glossarium mediae et
11. Idem, lncercari critice asupra infimae latin. Parisiis 1840-1850.
unor credinte, datine si moravuri, 29. Czdran Gyula, in a Ethnographiall,
Bucuresti 1874. 1901. aAradrnegyei kolindálás es
12. ldem, Poezii populare, Bucuresti turka táncoltatás».
1885. 30. Kirdly Pal, ibid., aBethlehemes
43. Bdnfilli, Petru, Colindele Crä- játél Radnán», an. 1904.
ciunului si ale Pastilor. Sibiiu 1875. 31. Moldovan, G. Dr., Alsófehér vár-
14. Burada, T. Teod., 0 cälatorie in megye roman népe, N. Enyed
Dobrogea, Iasi 1870. 1899, pag. 231 239.
15. Mangiunca, Sim., Cälindariu pe 32. Schmidt, Tibot, a Etnografie :
1887, Oravita 1881. Turca in comitatul Hunedoarei», in
16. Gaster, M., Literatura popularä aTransilvanian, revista Asociatiu-
rom. Bucuresti 1883. nii pentru literatura rom. si cultura
17. larnik-Bdrseanu, Doine si stri- poporului roman, Sibiiu 1911, an.
gaturi din Ardeal, Brasov 1895, XLII, II, pag. 135 - 146, cu 6 ilus-
col. 1-V, pag. 418-429. tratiuni.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag. P ag.
Precuvântare 1 X ix. Zori albe 30
Datine si credinte poporane. xx. Azi e ziva de Cräciun 31
A. Cräciunul . 5 Vestea minunatà. . .
B. Obiceiuri de Cräciun. . 8 Mesia sosit In lume . 32
a) Colindele Patru pdstori . .
b) Läturenii 10 xxiv. Cununä. lui Hristos (var.
c) Petrecerea copiilor . 14 la gPatru pästoria)
d) a bätrânilor.. 15 XXV. Nasterea Domnului .
e) Butucul CrAciunului . XXVI. Nasterea din fecioarä 33
f) Alte obiceiuri 16 xxv.u. La chilie de fan-file. .
C. Colinda la popoarele conlo- Luceafär galbin. . . 34
cuitoare 17 xxrx. Zori 35
xxx. Zori de zori
COLINDE XXXI. F6-te vesel ! (var. celei
A. Religioase. precedente). . . . 36
i. Sara de ajun . . . . 21 Vesel, domn bun . . 37
n. Sara lui A jun (variantä) D
Zori frumoase . . . D

Sara din easarA . . 22 XXXIV. Mândru-i cerul. . . 38


IV. Ce sara-i ? 23 xxxv. Mär si Or
V. Sara de arjun . XXXV1. Scarä de argint. . 39
V/. Sara mare 24 xxxvii. Mine la prânz . .
vu. Sara näscutului (nasterii) 25 XXXVIII. In sesul cel frumos. .
vui. Ziva lui Ajun. . . . . xxxix. Blestem i binecuvân-
Ix. Colindä la usä afarà, tare 40
noaptea XL. Blestemul Maicii Dom-
X. Colindä. la usa afarà, ziva. 26 nului 41
xi. Dimiheata de Crächin. Blestemul Maicli Sfinte
XII. Scoalà, gazdä bunk* . . 27 (var.) . 42
xiii. De sculate. . . . . . . XLII Maica Sfântä. . . . 43
SCulati, mari boieri. . 28 XLIII. (varianta
xv. Sculati boieri (var.) precedentei) . . .
XVI. Schlati, sculati, . . . . 29 xuv. Maica luminatä . . . 44
xvu. He, Cräciune. . . . XLV. Maica cu fiu 'n brate
Dimineata lui Cräciun 30 XLVL O chilie de anglie . . 45

www.dacoromanica.ro
209

Pag. Pag.

XLVII. Dumnezeu cu oile . . 46 LXC. Ce soare rgsare? . . 70


xr..v.ur. Sub d'umbrele märului xcl. Vindere.a lui Isus . . 71
XLIX. Dinaintea raiului . . 47 xcrI. Zori, dalbe surori . 72
L. In poarta raiului . . 48 xcru. Zori (variantä) .
XL La värful muntilor. xcnr. Trei cocosi . . . . 73
LII. Pe fetele muntilor . 49 XCV. Dalbä mänästire .
mu. La cea piaträ . . . . xcvr. Intreabä sfintii . 74
UV. » D (variantä) 50 xcvn. Jos, pe mare 'n jos . 75
LV. Fiu din piaträ . . . . 51 xcvm. Crestinii
LVL Este o piaträ märmuratä » xclx. Haida, frate 76
LVII. Maica Sfântä cu pruncul » C. . Coräbiile
LVIII. La o masä de mätasä 52 c. La masä 77
LIX. Doi luceferi Vânätorii lUi Cräciun.
Lx. Mänästire cu 9 altare . 53 cm. Sfarsitul lmuii.. . 78
Lxr. Poala cerului Nävodasii
LxII. Sub rosu de räsärit . 54 CV, Notiä nävodasi . . D

In deal la Rusalim . 55 CVI. Nouä nävodari . . 79


=v. 0 fiarà mándrä cva. De n'ar fi gresit Adam 80
Lxv. Ion Sântion 56 cvm. Scaun de judet .
Lxvr. Vânätori de ai lui Pilat Judecata lui Adam . 81
LxvIr Se plimblä cea Sântä-Märie 57 CX. Raiule, grädinä dulce
Lxxur. Poarta cerului . Joacä Petru . . . . 82
LxIx. Mär d'alior . . . . 58 Petru in raiu . . . .
Lxx. Se scoboarà Domnul Sfânt 59 cxr11. Petrea In raiu Olariantä) 83
LXXI. De s'a pogorit . . =v. Sub poalele cerului 84
Purces-o 60 cxv. Taica Petrului . . 85
Lxxn.r. Domnul pe pämânt 61 cxvr. Sus In poarta raiului 86
LXXIV. Domnul pe pärnânt cxvIt. Sus in poarta raiului
(variantä).. . . . , 62 (variantä) 9

Lxxv. Piaträ solovatä . . . 63 Iuda 'n raiu . . . 87


Lxxvr. Coborita Dumnezeu . CXIX. luda 'n raiu (var. 1) 88
LXXVI Scoborlt-a Dumnezeu(var.) 64 CXX. n » (var. 2).
D

xxvIII.Domnul bun cxxl. » D » (var. 3) 89


LxxIx. Tri mese a lui Hristos 65 cxxn. La mijlocul cerului . 90
Lxxx. Tri mese a lui Hristos cxxm Fericea-mi
(variantä) . . . C6 =cry. Fericea-mi de el . 91
Lxxxr. Maica supäratä . cxxv. Fericean de el!. .
Lxxxir. Umblä maica dupä fi.0 67 CXXVI. Domnul bun 1-2 . . 42
XLXXIII. Tri colindätori . . cxxvIr. Cest d'om bun . 93
Lxxxiv. Catà maica 68 cxxvm. Om bun
LXXXV. Cam pe lângä mare Domn bun . . . 94
Lxxxvr. Pe Iânga lunä . . . 69 CXXX. DomnuI bun . .
LxxxvILYestea rea . . . . D CXXXI. Cel boier bogat . .

XXXVIL La piatra rästurnatä . 70 cxxx[r. UmblAm a colinclà. . 95


LxxxIx O cruce de mär dulce * Sfänta Duminecl . .

Viciu, Colinde din Ardeal. 14

www.dacoromanica.ro
210

Pag. Pag.
cxxxlv. Sâ n-Nicoarä . . . . 96 XVIII. Väglie . 11 9
cxxkv. Sfânta Simicoará (S. xrx. Trei ficiori 1215
Niculae) XX. In grádina soarelui 121
cxxxv. Boierul din sat . . 97 Doi voinici
cxxxvii. Dalbä. mânästire . 98 XXII. Trei pene 199
cxxxvm. Drag soare . XXIII. A vânà
cxxxIx. Ce soare räsare? . 99 muv. Pe sub men i pe sub
CXL. Trei floricele . . . . 100 peri.
CX LI. ei flori 101 XXV. Scoli, tu ficä . . . 123.
CXLII. Trei flori (variantä) 102 XXVI. Fica mamei . .
CXLIII. Noi umbläm la colindat a XXVII. Pe luncile soarelui. 124-
CXLIV. Mândrä stea . . . . 103 xxym. Voinicul de asarä .
CXL V. Se scoboarä Dumnezeu 104 XXIX. Dinaintea cestor curti 195
CXLVI. la scoaldi xxx. Ana prin grädinä . .
CXLVII. La poarta cerului . . 105 XXXI. Marie, prin grádinà. 126
cxLvIII. 0, Isuse ! . . . . xxxIt. Grädina cu florile.
C XLIX. Fáclia dalbä . . . . XXXIII. Cunung finului . . 127
.

CL. Cocos galbin . . . . 106 xxxiv. Ferice de-un boieriu


CLI. Mânästire cu 9 altare XXXV. Fica frumoasà. . . . 125
CLII. Mare-i vorbä si-adunare 107 XXXVI. Corinda fetei . . . .
CLI1I. Bradul i teiul . . . Colinda la fatä mare 129
CLIV. D D (var.) 108 xxxvm. Colinda unicei fete . 2
CLV. » » (de zäurit) XXXIX. Colindafetei frumoase 134
XL. O murga priponitá .
B. Sociale. XLI. Fica gazdei . . . . .
1. Soare rdsärit . . . . 109 XL II. Susana, fatä dalbd . 131
II Brad Inalt Stan de xLIII. Doi meri adáliori . .
piaträ. xLIv. Fecioritä 132
Çolinda cAtanei. . 110 xLv. Strat de busuioc .
iv. Stoluri de voinici . 111 XLVL » » a (variantä)

v. Näscut-a, crescut-a 112 Un strat de busuioc 133.


vi. Ion bun voMic. . xLvm. Printre men i pintre
viL Junelu tinerel. . 113 peri 134-
vm. Väsii tinerel. xux. Pe dealu cu stânjânii
Ix. Junii buni. 114 L. V'o doi men i v'o
X. Pârsovan loan 115 doi peri
XL Trei jocuri . LI. Marea mare . . . 135.
XII. Vânätorii 116 L II. Vino marea . . .
Negri-si vânätori . a LIII. Colinda lui Ion . . 136
XIV. » D (vs- LIV. Ion bun barbat . .
riantä) 117 LV. Calul lui Ion . . . 137
xv. Ruga vânätorilot . 118 LVI. Lupta voinicului cu leul 135
XVI. Ruga vânätorilor (var. LVII. D

din f. Hateg.) . . (variantä) . . . 139


XVII. Doi frati 119 LVIII. Lupta junelui cu leul »

www.dacoromanica.ro
211

Pag. Pag.
LIX. Lupta junelui cu leul XCVII. Un mgr si-un pär. . . 164
(variantg) . . . . 140 xcvm. Doi boleti bätrâni . D

LX. junelul 141 XCIX. Sculati boieri . . . . 165


LXI. Leu 'n curte . . 143 C. Floare cu trei räzisoare
LXII. Colo jos CI. Colinda pgcurariului
Lxm. Sus la Täriglat CII. Colo jos, pe dupä deal 166
LXIV. Sora Salomie . . 144 cm. Pe sub deal de pomisori
LXV. Un frate si-o sorg . 145 CIV. Ruga mioarei . . . . 167
LXVI. Sor i frate (variantd) CV. » miugrii (mioarei)
LxvIL Sor si frgtior . . . . 146 (variantg) . . . .
LXVIII. Un sor c'un frätior D CVI. Sus la munte . .
LxIx. Douä. stele 147 CVII. Trei päcurgrasi . 168
LXX. » » (variantä) cvm. Trei pacurgrasi .
LXXI. » a CIX. Albu-i dealu. . . . 169
il-a). 148 CX. La luncile soarelui . .
LXXII. Doug surori . . . CXI. Blestem de mamä . .
LXXIII. Doi frati . . . . 149 CXII. Sus la drumul mare 170
LXXIV. Mirelu-i tinerel . . C. Ural-I.
LXXV. Gazda nu-i acasä . . 1;0
LXXVI. Umbläm colindând . Urarea dela fereastrà »
LXXVII. Colinda popii . . . . Multämita feciorilor,
LXXVIII. Colinda primariului 151 urare In casä . . . 171
LXXIX. Colinda gazdei . . . 152 Muhämita feciorilor,
LXXX. La gazda feciorilor 153 varianta I-a . . .
LXXXI. ColindavAtavului (fe- Mu ltämita feciorilor,
ciorilor) 154 varianta 2-a. . . . 172
LXXXII. Colinda unde este f e- Multämitg, ciinlare
cior i fatä. . . . 155 dupä colindä . . .
Lxxxm. Colinda oricärui om Multämitä,urare dupä
din sat 156 colindfi, var. 1-a . 173
LXXXIV.Ferica-mi . 157 Muhämitä, urare dupl
LXXXV. Fericu . . . . 158 colindä, var. 2-a. .
LXXXVI. Scoalk gazdä ! . . . VIII. Multärnitä, urare .
LXXXVII. In jur de masä . . . 159 IX. Urare . . . . . . 174
Lxxxvm.Doi boieri bogati. . D X. Multämita, urare .
LXXXIX. » D » (va- XI.
riantä) XII. Dupä colindä, umoris-
xc. Domnul bun . . . 160 tick . . . . . . 175
(variantä) XIII. Urare hazlie. . . . .

Tatäl .cu trei fii . . XIV. D . . 176


xcm. Ce-i mai bun ? . . . 161 XV. aMultämita banilor»
xcIv. Colinda junelui . . . 162 (=----pentru bani) . .
xcv. Ziori de ziori . . . 163 XVI. Multämita pentru bani 177
=TT. V'o doi meri si v'o XVII. Multämita pruncilor .
doi peri XVIII. Multä mitä (ura re mare) 178

www.dacoromanica.ro
212

Pag. Pag.
XIX. Mu ltämitá; urare mare xxx. Uratul peciniei (=at--
(variantä) . . . . 178 nil= pentru carne) 184
xx. aMultämita feciorilorp xxxr. Plata colindei (urare) 185
(mare) In dimineata VornIcie (urare) .
CrAciunului . . . . 179 xxxm. Multämite a) pentru
xxl. Multumita (cu glume) 180 bani, b) pentru vin. 186
xxll. Inchinare cu päharul XXXIV. Urare (umor) . . . 187
xxm. Multämità la o *Mehl- XXXV. Urarea colacului . . 188
nare (räspuns). . 181 xxxvi. Urarea copiilor . . . 190
XXIV. Urarea colacului dela )(XXVII. » pitärdilor" . . 191
fereastrà xxxvm. u pizdräilor
xxv. Urarea colacului In . .
casä 182 XXXIX. Descântecul colacului
xxvi. Urarea colacului. . -3) la gturcä» (Urare cu
xxvir. Urarea banilor (pen- turca). 192
tru bani) 183
xxvirr. Urarea brânzii . . 184 Glosar. 197
xxIx. Urarea rachiei . . Literatura colindelor. . . 207

www.dacoromanica.ro
DIN VIEW POPORULIJI ROMAN:

I. Flora din Cartel, de Pompiliu Pârvescu, 1908 . . L. 3.


II. Cimiliturile rorneinesti, de T. Pamfile, 1908 . . . » 1.
111. Poezii populare din Marantures, de Tit Bud, 1908 » 1.
IV. Cântece si ureituri, de Al. Vasiliu, 1909 » 5.-
V. Din literature popularet, de N. Pdsculescu, 1909 » 6.
VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 . . . . ;, 1.
VII. Seirbeitorile poporului, de C. Rädulescu-Codin si
D. Mihalache, 1910 » 1.
VIII. Industria casnicei la Romeini, de T. Pamfile.
Premiul «Neuschotz» din 1909, 1910 . . . » 10.
1X. flore si chittituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 » 2.
X. Legende,traditii si amintiri istorice, de C. Rädulescu-
Codin, 1910 » 1,50
XI. Särbätorile de varei la Romani, de T. Pamfile, 1911 » 2.
XII. Cetntece de tarä, adunate de T. Pamfile, 1913 . . . » 4.
XIII. Boll si leacuri la oameni, vite si päsäni, dupd da-
tinile i credintele poporului roman adunate din
comuna Tepu (Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 . » 1,
XIV. Catece poporale romdnesti din Co;nitatul Bihor
(Ungaria), culese si notate de Béla Bartók, 1913 » 5.
XV. Vrenzuri lutelepte. Povestiri si legende românesti,
culese de D. Furtunä, 1913 » 1 .-
XVI. Agriculture la Romani, de T. Pamfile, 1913 . » 5.
XVII. Ingerul Romeinului, povesti si legende din popor,
culese de C. Rädulescu-Codin, 1913
XVIII. Povestea lama de demult, dupà credintele poporu-
lui roman, de T. Pamfile, 1913 » 9.-
XIX. Seirbätorile la Români. Seirbeitorile de toamnet si
Postul Creiciunului, de T. Pamfile (Sub preset").
XX. Sat-bettor-de la Romani, Creiciunul, de T. Pamfile.
(Sub preset).
XXI. Superstitille poporului roman, de G. F. Ciausanu.
Premiul Adamachi din 1913. (Sub preset). . .

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și