Cap 6 Managementul Deseurilor PDF

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI 2011
~ REGIUNEA SUD EST ~
CAPITOLUL 6 – MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
6. 1 Consumul şi mediul înconjurător

Problema consumului şi producţiei durabile a apărut pentru prima dată în programul
politicilor mondiale la Conferinţa ONU asupra mediului şi dezvoltării, care a avut loc la Rio
de Janeiro în 1992.
Importanţa consumului şi producţiei durabile a fost, de asemenea, recunoscută în cadrul
procesului „Mediu pentru Europa”. Miniştrii mediului reuniţi la Kiev în 2002 subliniau în
declaraţia adoptată cu această ocazie:
„… importanţa trecerii la tipare de producţie şi consum durabile” şi încurajau „regiunile,
subregiunile şi ţările să elaboreze programe adecvate pentru accelerarea acestei treceri.”
Consumul şi producţia durabile au fost definite ca:
„… o abordare cuprinzătoare a obiectivului de reducere la minimum a impacturilor pe care
sistemele de producţie-consum din societate le generează asupra mediului. CPD urmăresc
să maximizeze eficienţa şi eficacitatea produselor, serviciilor şi investiţiilor, astfel încât să
se satisfacă nevoile societăţii fără a periclita capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisface la rândul lor nevoile” (Ministerul mediului, Norvegia, 1994).
În abordarea Producţiei şi Consumului Durabile este foarte important să se pună accentul

pe responsabilizarea mediului de afaceri, alături de conştientizarea societăţii civile,
România fiind încă la primii paşi în acest domeniu.
Consumul familial pe cap de locuitor este în creştere în toate ţările europene, categoriile de
consum cu cel mai puternic impact asupra mediului la nivelul ciclului total de viaţă sunt
alimentele şi băuturile, transportul particular şi locuinţele (inclusiv construcţiile şi consumul
de energie).
Având în vedere acest lucru este necesară elaborarea şi adoptarea unor politici economice
bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă în aşa fel încât să schimbăm modul de consum,
punând în prim plan pe lângă propriile nevoi şi nevoile generaţiilor viitoare.
Se estimează că peste 80% din ansamblul efectelor asupra mediului legate de produs sunt
determinate în faza de proiectare a unui produs.
Impactul ecologic al consumului poate fi redus prin controale specifice la locurile de
producţie, utilizarea şi eliminarea bunurilor sau prin dirijarea cererii spre categoriile de
consum cu impact mai scăzut. În acest ultim scop, autorităţile publice au la dispoziţie mai
multe politici, cum ar fi o mai bună informare şi etichetare ecologică, favorizarea produselor
ecologice în achiziţiile publice, precum şi instrumente de piaţă.
Prin noua politică a UE se consolidează achiziţiile publice ecologice
şi se iniţiază unele acţiuni pentru a fi abordate în comportamentul
consumatorilor.
Toate instrumentele dezvoltate de Uniunea Europeană au menirea
să promoveze practici industriale cu impact redus asupra mediului,
să influenţeze opţiunile noastre asupra anumitor produse şi/sau
servicii astfel încât să preferăm variantele „prietenoase cu mediul”.
Cele mai importante instrumente strategice pentru promovarea
CAPITOLUL6 – MANAGEMENTUL DESEURILOR 297

AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI
consumului şi producţiei durabile sunt:
creşterea eficienţei în utilizarea resurselor naturale şi energetice pe tot lanţul -

resurse, producere, transport, distribuţie, consum;
Eticheta ecologică europeană care are urmatoarele obiective:
- încurajarea industriei de a proiecta şi realiza produse care sa aibă un impact minim
asupra mediului in timpul fazelor de producţie, de distribuţie, de consum şi utilizare,
chiar şi în timpul eliminării, după folosire;
- sa furnizeze consumatorilor cele mai bune informaţii asupra impactului asupra
mediului al produselor/serviciilor.
În România, pentru implementarea schemei de etichetare ecologică, a fost înfiinţată
Comisia Naţională pentru Acordarea Etichetei Ecologice, organ consultativ cu rol în luarea
deciziilor privind acordarea etichetei ecologice. Cadrul legal din acest domeniu este
asigurat de Regulamentul nr. 1980/2000 al Parlamentului şi Consiliului European din 17
iulie 2000 privind stabilirea schemei de acordare a etichetei ecologice comunitare şi de HG
nr. 236/07.03.2007 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare;
EMAS - reprezintă un model de management de mediu

pentru organizaţii prin care acestea pot să îşi optimizeze
procesele de producţie, să reducă impactul asupra mediului
şi să utilizeze eficient resursele
Este un instrument european de management de mediu folosit de
Parlamentul European în conformitate cu standardele
ISO14001:2004 şi cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009, al cărui
scop este acela de a asigura protecţia mediului şi dezvoltarea
durabilă.
6.2. Resursele materiale şi deşeurile

Economia europeană are la bază un nivel ridicat de consum de resurse. Aici se includ
materii prime (cum ar fi metalele, mineralele sau lemnul pentru construcţii), energie şi sol.
Principalele forţe conducătoare ale consumului de resurse din Europa sunt creşterea
economică, dezvoltările tehnologice şi modelele schimbătoare de producţie şi consum.
Aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii.
Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului care includ epuizarea
resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, emisii mari în apă,
aer şi sol precum şi producerea de deşeuri.
Deşeurile reprezintă o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale
reciclabile pe care le conţin sau potenţialul acestora ca sursă de energie). Prin urmare,
buna gestionare a deşeurilor poate proteja sănătatea publică şi calitatea mediului, în
acelaşi timp susţinând conservarea resurselor naturale.
Prevenirea producerii deşeurilor poate contribui la reducerea impactului asupra mediului pe

parcursul tuturor etapelor ciclului de viaţă a resurselor.

Reciclarea deşeurilor (şi prevenirea deşeurilor) este strâns legată de utilizarea materialelor.
În medie, 16 tone de materiale sunt utilizate anual pe persoană în UE, o mare parte din ele
transformându-se, mai devreme sau mai târziu în deşeuri.
Al şaselea Program de Acţiune pentru
Mediu al UE (2002 - 2012) a identificat
prevenirea şi gestionarea deşeurilor ca
una dintre cele patru priorităţi de
maximă importanţă. Obiectivul său
principal este de a se asigura că
actuala creştere economică nu va
conduce la generarea a tot mai multe
deşeuri. Acest lucru a condus la
dezvoltarea unei strategii pe termen
lung privind deşeurile. Strategia
Tematică privind Prevenirea şi
Reciclarea deşeurilor construită în
2005 a dus în 2008 la revizuirea
Directivei cadru privind deşeurile.
Revizuirea aduce o abordare
modernizată pentru gestionarea
deşeurilor, marcând o trecere de la
perceperea deşeurilor ca pe o povară nedorită la perceperea acestora ca o resursă de
valoare.
Directiva introduce o ierarhie a deşeurilor în cinci paşi, unde prevenirea este cea mai
dezirabilă opţiune, urmată de reutilizare, reciclare şi alte forme de recuperare, şi chiar de
crearea depozitelor de deşeuri ca ultimă instanţă. Cu alte cuvinte, legislaţia UE urmăreşte
să mute prevenirea/minimizarea generării în fruntea ierarhiei deşeurilor.
Conform Directivei 2008/98/CE, prevenirea este prima prioritate in gestiunea
deşeurilor si reprezintă măsurile luate inainte ca o substanţă, un material sau un
produs sa devină deşeu.
Noua directivă cadru privind deşeurile solicită tuturor ţărilor membre dezvoltarea de
programe naţionale de prevenire a generării deşeurilor.
În ţara noastră, prevederile Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive au
fost preluate în Legea nr.211/2011 privind regimul deşeurilor.
6.3 Gestionarea deşeurilor
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare,

transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv
monitorizarea acestor operaţii.
Politica Uniunii Europene în relaţie cu importanta problemă a
gestionării deşeurilor este în continuă evoluţie. Un exemplu elocvent
pe această temă este noua directivă aprobată de Parlamentul U.E. şi a Consiliul U.E nr. 98
din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile.
În sensul noii directive, „deşeurile” reprezintă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul
le aruncă, sau are intenţia sau obligaţia să le arunce.
Principalele obiective ale gestiunii deşeurilor sunt:

- protejarea sănătăţii populaţiei;
- protejarea mediului;
- conservarea resurselor naturale prin politicile de reducere a deşeurilor, prin reutilizare si
reciclare;
- menţinerea valorilor estetice a peisajelor naturale şi antropice
Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare
a solului şi a apelor subterane şi de suprafaţă, ameninţând totodată şi sănătatea populaţiei.
Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora
în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” sau după caz, producătorilor, în
conformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului”.
Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este
una dintre obligaţiile administraţiilor publice locale.
Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două
componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
care constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a
politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor ( în procedură de revizuire).
La sfârşitul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor
(PRGD), de Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în colaborare cu reprezentanţii
autorităţilor de mediu de la nivel local şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene,
utilizând date de la nivelul acestora. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor au fost
aprobate prin Ordinul Comun al M.M.G.A. nr. 1364/14.12.2006 şi al M.I.E. nr.
1499/21.12.2006.
Detalierea la nivel de judeţ a măsurilor şi acţiunilor cuprinse în PRGD s-a realizat în Planurile
Judeţene de Gestionare a Deşeurilor.
Procesul de monitorizare se realizează în faza de implementare a planurilor şi are drept
scop urmărirea progresului înregistrat în realizarea ţintelor şi măsurilor cuprinse în planuri.
In anul 2011 a fost demarată procedura de monitorizare a PRGD Regiunea 2 iar Raportul
de monitorizare a fost aprobat de Comitetul de Coordonare şi postat pe site-ul ARPM Galaţi
şi site-urile Consiliilor Judeţene.
Pentru colectarea, validarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi

gestionarea deşeurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Agenţiile pentru
Protecţia Mediului realizează ancheta statistică privind generarea şi gestionarea deşeurilor,
cunoscută ca aplicaţia MEDIUS.
Baza de date, MEDIUS cuprinde 5 tipuri de chestionare care sunt completate de operatorii
economici, astfel:
• PRODDES – date furnizate de generatorii de deşeuri
• MUN - date furnizate de operatorii de salubritate
• TRAT- date furnizate de operatorii instalaţiilor de tratare a deşeurilor
• COLECTARE/TRATARE- date furnizate de operatorii economici cu cod CAEN rev.1
5157, 3710 şi 3720
• NĂMOL- date furnizate de operatorii staţiilor de epurare orăşeneşti şi industriale
Noua bază de date cuprinde toţi parametrii necesari pentru a asigura atât urmărirea
implemnetării legislaţiei în domeniul deşeurilor, cât şi elaborarea raporatelor care trebuie
transmise la CE/EUROSTAT.
Colectarea de date are ca bază legală Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa
gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase, care prevede că atât unităţile economice care generează (produc) deşeuri, cât şi
unităţile economice autorizate să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare
temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor, au obligaţia să ţină o evidenţă a gestiunii
acestora şi să transmită autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului datele
centralizate anual, asupra gestiunii deşeurilor.
În România activitatea de gestionare a deşeurilor este fundamentată de Legea nr. 211/ 2011
care transpune Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19
noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive. Coordonarea acestei
activităţi cade în sarcina Ministerului Mediului şi Pădurilor şi a Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului.
6.4. Impact (caracterizare)

Toate activităţile implicate în sistemul de gestionare
a deşeurilor, respectiv de colectare, transport,
tratare, valorificare, eliminare şi dezafectare a
infrastructurii aferente pot avea un impact negativ
asupra mediului dacă nu sunt respectate normativele
ce stabilesc condiţiile de gestionare ecologică.
Deşeurile industriale constituie surse de risc pentru

sănatate datorită continutului lor in substanţe toxice
precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide,
solventi, uleiuri uzate. Impactul cel mai mare îl pot
avea deşeurile periculoase (nămoluri
toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) şi mai ales dacă
sunt depozitate in comun cu deşeurile solide orăşeneşti. În acest caz se poate genera
apariţia unor amestecuri si combinaţii inflamabile, explozive sau corozive.
Un impact negativ asupra mediului îl pot avea depozitele de deşeuri industriale şi urbane.
Structura etanşă a depozitelor de deşeuri face ca materialele, în special cele
biodegradabile, să nu se poată descompune în totalitate şi, în absenţa oxigenului, să
emane metan, un gaz cu efect de seră periculos. Metanul produs de un depozit de deşeuri
municipale de dimensiuni medii, dacă este transformat în energie, ar putea furniza
electricitate pentru aproximativ 20.000 de gospodării timp de un an. Directiva privind
depozitele de deşeuri obligă statele membre să reducă până în 2016 volumul de deşeuri
biodegradabile pe care le depozitează cu 35% faţă de nivelul din 1995, ceea ce va conduce
la reducerea semnificativă a emisiilor de metan. În plus, metanul trebuie colectat în
depozitele de deşeuri şi, dacă este posibil, utilizat pentru producerea de energie.
În prezent, în Regiunea Sud Est principala opţiune de eliminarea deşeurilor urbane este
depozitarea care este însă soluţia aflată la nivelul cel mai de jos al ierarhiei opţiunilor de
eliminare a deşeurilor.

Terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu

mai pot fi utilizate in scopuri agricole.
În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa
afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populaţia
microbiologică a solului.
Depozitarea necontrolată a deşeurilor duce la poluarea solurilor şi a apelor subterane.
Incinerarea deşeurilor realizată incomplet sau la temperaturi scăzute poate cauza daune
mediului şi sănătăţii, prin eliberarea de substanţe chimice periculoase, inclusiv a dioxinei şi
a gazelor acide.
Din aceste motive, Uniunea Europeană a stabilit standarde de mediu pentru instalaţiile de
incinerare şi co-incinerare. Această legislaţie asigură minimizarea efectelor incinerării
deşeurilor asupra mediului, precum şi maximizarea beneficiilor. Legislaţia stabileşte valori
limită pentru emisiile provenite de la unităţile de prelucrare şi impune monitorizarea
acestora. Ea impune, de asemenea, recuperarea pe cât posibil a căldurii generate şi
stabileşte praguri pentru eficienţa energetică a incineratoarelor de deşeuri municipale.
6.5. Presiuni
Implementarea Sistemului integrat privind gestiunea deşeurilor municipale
La nivelul anului 2011 , lipsa facilităţilor necesare

pentru managementul corect al deşeurilor , poate
conduce la concluzia că deşeurile creează o
anumită presiune asupra mediului.
În majoritatea judeţelor din regiune, în 2011 s-au
înregistrat progrese în pregătirea proiectelor pentru
„ Sistem integrat de management al deşeurilor” în
vederea accesării de fonduri prin POS Mediu, axa
prioritară 2, Consiliul Judeţean Galaţi nu a finalizat
încă aplicaţia. Proiectul “Sistem integrat de
management al deşeurilor” din judeţul Vrancea se
află în implementare , cel din judeţul Brăila a obţinut acord de mediu iar Constanţa şi Buzău
sunt în procedura de obţinere a acordului de mediu.
Până la implementarea proiectelor identificate prin Masterplanurile privind gestiunea
deşeurilor şi realizarea Sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivelul judeţelor
Regiunii Sud Est, deşeurile vor exercita în permanenţă posibile presiuni asupra tuturor
factorilor de mediu .
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

Conform datelor prelucrate ce au rezultat din ancheta statistica pe anul 2010, în regiune,
gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de 84,94 % în mediul urban şi 48,74 %
în mediul rural. Gradului de acoperire cu sevicii de salubritate în mediul rural a continuat să
crească în 2010 datorită înfiinţării la nivelul comunelor a serviciilor proprii de salubritate dar
şi autorizării de noi agenţi privaţi de salubritate. După 16 iulie 2009 autorităţile publice
locale au fost nevoite să se preocupe de rezolvarea problemei deşeurilor generate de

populaţie. Aceasta s-a făcut fie prin înfiinţarea unui serviciu propriu de salubritate, fie prin
delegarea gestiunii acestui serviciu către operatori economici autorizaţi în condiţiile legii.
Extinderea colectării selective

Din cauza procentului foarte scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie,
componentele reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice,
metale) nu se recuperează, ci se elimină aproape în totalitate prin depozitare finală
împreună cu celelalte deşeuri municipale.
Atât în cazul populaţiei, cât şi al agenţilor economici, precolectarea este neselectivă, cu
toate dezavantajele ce decurg din acest mod de eliminare a deşeurilor.
Neinstituirea la nivelul întregii regiuni a colectării selective a deşeurilor, conduce la un
impact negativ asupra mediului prin prezenţa deşeurilor reciclabile (hârtie, plastic) pe
terenurile virane sau în zonele limitrofe localităţilor.
Pentru atingerea ţintelor de reciclare/valorificare a deşeurilor este necesar ca administraţia

publică locală să intensifice acţiunile de educare/conştientizare privind colectarea selectivă
sau chiar să promoveze tarife diferenţiate pentru serviciile de colectare a deşeurilor
menajere.
Depozitarea
Depozitarea deşeurilor a continuat să reprezinte principala opţiune de eliminare a
deşeurilor municipale. În cadrul Regiunii Sud Est, aproximativ 90% din deşeuri municipale
sunt eliminate prin depozitare.
În prezent, din totalul de 28 de depozite zonale neconforme existente la sfârşitul anului
2005, în regiune mai sunt în funcţiune 11 depozite municipale neconforme ce se vor
închide eşalonat până în 2017.
Deşi în anul 2009 a fost sistată depozitarea şi au fost ecologizate toate spaţiile neconforme
pentru eliminarea deşeurilor din zona rurală, problema este aceea că populaţia,
nemaiavând opţiunea depozitării deşeurilor în acele gropi, fie ard deşeurile, fie le utilizează
ca fertilizanţi pe terenurile agricole (din păcate netratate), ceea ce reflectă necesitatea unei
mai bune informări în vederea conştientizării de către populaţie a problemelor şi riscurilor
ridicate de aceste practici şi nevoia impetuoasă de a sorta şi colecta raţional deşeurile în
vederea reciclării, a valorificării lor ca resurse secundare.
O altă problemă o reprezintă depozitarea necontrolată a deşeurilor (în locuri nepermise,
cum ar fi malurile râurilor, poduri şi podeţe, terenuri cu alte destinaţii etc.), care nu poate fi
rezolvată decât prin implicarea activă a administraţiei publice locale, a autorităţilor de
mediu, ONG-urilor, a mass-mediei şi a întregii societăţi civile în acţiuni menite să asigure
creşterea nivelului de educaţie ecologică a populaţiei.
Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

Este bine cunoscut faptul că materialele care ridică probleme în depozitele de deşeuri sunt
deşeurile organice (biodegradabile), care prin transformare degajă metan ce contribuie la
încălzirea globală, răspândesc mirosuri neplăcute şi acizi care devin toxici contaminând
terenul şi apele subterane.
Conform normelor europene transpuse în legislaţia naţională obiectivele privind reducerea
cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate prevăd reducerea cantităţii de deşeuri

biodegradabile depozitate astfel încât până în anul 2016 să se ajungă la numai 35% din
greutatea totală a deşeurilor produse în anul 1995.
Au fost înregistrate progrese minime în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de deşeuri
biodegradabile la depozitare.
În general, în mediul urban din Regiunea Sud Est nu se face o colectare separată a
materialului biodegradabil, dar în mediul rural populaţia practică metode de reutilizare în
gospodăriile proprii.
Compostarea deşeurilor menajere este o alternativă viabilă la incinerarea sau depozitarea
deşeurilor după operaţia de separare.
Deşeurile periculoase din deşeurile menajere

Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare a lemnului,
bateriile, cosmeticele şi unele dintre substanţele casnice de curăţat sunt exemple de
produse care pot conţine solvenţi, produşi petrolieri, metale grele sau substanţe toxice
chimice.
Cu toate că reprezintă un procent destul de mic din totalul deşeurilor menajere generate,
deşeurile menajere periculoase prezintă probleme serioase pentru municipalităţi, inclusiv
pentru administratorii localităţilor, angajaţi şi locuitori. Cele mai multe ajung la gropile de
gunoi sau în sistemul de canalizare.
Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum
şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.
Datorită lipsei infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, în prezent, în
cadrul Regiunii Sud Est, nu se cunosc exact cantităţile de deşeuri periculoase din deşeurile
municipale generate. Din acelaşi motiv, acestea nu pot fi separate de celelalte deşeuri şi
ajung la depozite.
Cu toate acestea, o parte din aceste deşeuri periculoase, cum ar fi uleiurile uzate,
acumulatori auto, echipamentele electrice şi electronice, sunt colectate de la populaţie prin
staţiile de benzină, service auto, distribuitori, puncte de colectare special înfiinţate.
În judeţul Constanţa sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului două instalaţii
în care pot fi valorificate deşeurile periculoase din deşeuri menajere.
- SC ECO FIRE SISTEMS SRL CONSTANŢA, comuna Lumina, judeţul Constanţa -
Instalaţie pentru incinerarea ecologică a deşeurilor periculoase şi nepericuloase cu
capacitatea de 1200 kg/ora;
- SC LAFARGE CIMENT (ROMANIA) SA, uzina Medgidia – Instalaţie de coincinerare
pentru obtinerea cimentului.
Deşeurile industriale periculoase

Deşeurile, în special cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu din
cauza conţinutului lor în substanţe toxice, pesticide, solvenţi, produse petroliere etc.Cele
mai mari cantităţi de deşeuri industriale produse sunt rezultate de la activităţile de
exploatare minieră. Haldele de steril minier cu impact asupra solului, în primul rând datorită
ocupării unor suprafeţe mari de teren, suprafaţă scoasă din circuitul economic şi în al doilea
rând datorită amplasării necorespunzătoare .
Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact asupra mediului înconjurător
şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate,

corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase

să fie abordate într-un mod riguros.
Obiectivele ce trebuie avute în vedere pentru gestionarea deşeurilor industriale periculoase
sunt minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului,
maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale dar şi utilizarea celor mai bune tehnici
disponibile, fezabile economic.
Conform datelor prelucrate pentru anul 2010, la nivel regional s-au generat aproximativ
1.800.000 tone de deşeuri din activităţile industriale, din care doar 2,2% sunt reprezentate
de deşeurile periculoase.
Deşeurile de producţie periculoase se pot valorifica fie prin regenerare sau producere de
combustibili, cum este cazul uleiurilor uzate şi al şlamurilor petroliere, fie prin co-incinerare
în cuptoarele fabricilor de ciment.
Cele care nu pot fi valorificate, se elimină prin depozitare în depozitele industriale de
deşeuri periculoase.
6.6. Tipuri de deşeuri
6.6.1 Deşeuri municipale
Date generale
În sensul noii Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, „deşeurile” reprezintă orice substanţă
sau obiect pe care deţinătorul le aruncă, sau are intenţia sau obligaţia să le arunce.
Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două

componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
care constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a
politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.
Din 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în colaborare cu Institutul Naţional
de Statistică şi Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului realizează ancheta statistică
privind generarea şi gestionarea deşeurilor, cunoscută ca aplicaţia RENVSTAT.
Începând cu anul 2008, Agenţia Naţională pentru Protecţia mediului realizează direct
raportarea către EUROSTAT a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor şi nu prin
intermediul Institutului Naţional de Statistică. In vederea eficientizării activităţii de colectare,
validare şi prelucrare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea
deşeurilor, ANPM a decis înlocuirea aplicaţiei RENVSTAT cu o nouă bază de date,
MEDIUS, care cuprinde 5 tipuri de chestionare ce sunt completate de operatorii economici,
astfel:
• PRODDES – date furnizate de generatorii de deşeuri
• MUN - date furnizate de operatorii de salubritate
• TRAT- date furnizate de operatorii instalaţiilor de tratare a deşeurilor
• COLECTARE/TRATARE- date furnizate de operatorii economici cu cod CAEN rev.1
5157, 3710 şi 3720
• NĂMOL- date furnizate de operatorii staţiilor de epurare orăşeneşti şi industriale

Noua bază de date cuprinde toţi parametrii necesari pentru a asigura atât urmărirea
implemnetării legislaţiei în domeniul deşeurilor, cât şi elaborarea rapoartelor care trebuie
transmise la CE/EUROSTAT.
Pentru realizarea acestui capitol au fost folosite datele validate de ARPM rezultate din
rapoartele generate de baza de date MEDIUS pentru anul 2010.
Alte tipuri de date şi informaţii specifice legate de generarea şi gestionarea deşeurilor ce nu

fac obiectul bazei de date, au fost însă colectate cu o frecvenţă mai mare şi se referă la
anul 2011. De aceea, datele prezentate în capitolul de faţă se referă atât la anul 2010 cât şi
la anul 2011.
Cantităţi şi compoziţie
Categoria deşeurilor municipale include totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în

mediul rural în gospodăriile populaţiei, în instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici
(deşeuri menajere şi asimilabile), deşeurile stradale colectate din spaţiile publice, străzi,
parcuri şi grădini, pieţe, nămolurile de la epurarea apelor uzate orăşeneşti precum şi
deşeurile din construcţii şi demolări.
La nivelul anului 2010, în Regiunea Sud Est au fost colectate 1.026.067 tone de deşeuri
municipale (tabelul VI.6.1 şi figura VI.6.1), de la populaţie şi agenţi economici, cât şi din
serviciile publice.
Faţă de cantitatea de deşeuri municipale generată în anul 2009, în 2010 aceasta a
înregistrat o scădere de aproximativ 15%.
Pe fondul crizei economice, consumul mai redus a dus la generarea unei cantităţi mai mici
de deşeuri atât de la populaţie cât şi din sectorul economic.
A fost de asemenea, estimată o cantitate de 128.612 tone de deşeuri menajere generate
de populaţia care nu este deservită de servicii de salubritate pentru anul 2010. Pentru
calculul acestor cantităţi de deşeuri generate şi necolectate s-au folosit următorii indicatori
de generare:
- 0,9 kg/loc/zi în mediul urban
- 0,4 kg/loc/zi în mediul rural
Tabel 6.6.1 Deşeuri municipale generate în perioada 2008-2010
DEŞEURI MUNICIPALE CANTITATE CANTITATE CANTITATE

DEŞEURI DEŞEURI DEŞEURI
2008 2009 2010
( TONE) ( TONE) ( TONE)
1. Deşeuri menajere colectate 927208 811372 714177
1.1 • în amestec 923085 805569 709306
1.1.1 • de la populaţie 688470 597515 560724
1.1.2 • de la agenţi economici 234615 208054 148582
1.2 • separat 4123 5803 4871
2 Deşeuri din servicii publice 200729 166841 160176
3 Deşeuri din construcţii/demolări 23037 28961 23102

4 Total deşeuri municipale colectate 1150974 1008287 897455
5 Total deşeuri necolectate 232153 198602 128612
6 Total deşeuri municipale generate 1383127 1206889 1026067
Sursa baza de date Medius 2008, 2009,2010
Fig. 6.6.1 Cantitatea de deşeuri municipale generate şi colectate în perioada 2008-2010

1600000
cantitate deşeuri (tone)
1400000
1200000
1000000
generat
800000
colectat
600000
400000
200000
0
2008 2009 2010
Compoziţia procentuală a deşeurilor menajere este prezentată în tabelul 6.6.2 şi fig.6.6.3
Tabelul 6.6.2 Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere colectate în 2010
MATERIAL PROCENTAJ
Hârtie şi carton 8,6
Sticlă 4,2
Metale 2,6
Materiale plastice 6,9
Biodegradabile 66,2
Inerte 6,5
Altele 5
Total 100%
Sursa: baza de date Medius 2010
Procentele prezentate în tabel sunt estimate. La nivelul regiunii, nu au fost efectuate
măsurători efective în vederea determinării compoziţiei procentuale a deşeurilor menajere.
Fig. 6.6.2 Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere colectate în 2010

Hârtie şi carton Metale

Inerte Altele
Sticlă Materiale
plastice
Biodegradabile
Colectarea şi transportul deşeurilor
După provenienţa lor, deşeurile municipale includ:

- deşeuri menajere de la populaţie şi agenţi economici
- deşeuri din servicii publice (deşeuri stradale, din pieţe, grădini, parcuri şi spaţii verzi)
- deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv alte categorii de deşeuri neclasificate)
În anul 2010 au fost colectate de către municipalităţi, prin intermediul operatorilor de

salubrizare autorizaţi sau al serviciilor de gospodărire din cadrul unor primării, o cantitate de
900455 tone deşeuri, cu aproape 12% mai putin faţă de 2009 (tabel 6.6.3 şi fig. 6.6.3)
Tabel 6.6.3 Deşeuri totale colectate de municipalităţi în anul 2010 (tone)

DEŞEURI CANTITATE PROCENT %
MUNICIPALE COLECTATĂ
COLECTATE
Deşeuri menajere (1) 717177 79,6
Deşeuri din servicii 160176 17,8
publice (2)
Deşeuri din 23102 2.6
construcţii şi demolări
(3)
Total 900455 100
Sursa: Baza de date Medius 2010
Fig. 6.6.3 Deşeuri municipale colectate în 2010

Deşeuri din
construcţii şi
demolări
3%
Deşeuri din servicii

publice
18%
Deşeuri colectate
de la populaţie şi
agenţi economici
79%
Sursa: Baza de date Medius 2010
Distribuţia cantităţilor de deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie şi agenţi

economici este prezentată în tabelul 6.6.4.
Tabel 6.6.4 Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2010

DEŞEURI MENAJERE CANTITATE COLECTATĂ PROCENT %
COLECTATE ÎN AMESTEC
(1.1)
Deşeuri menajere de la 560724 79
populaţie (1.1.1)
Deşeuri menajere de la 148582 21
agenţii economici (1.1.2)
Total 709306 100
Sursa de date: Baza de date Medius 2010
Cea mai mare parte a deşeurilor menajere colectate, aproximativ 79% provine de la
populaţie.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct – prin
serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect – prin delegarea gestiunii
unei firme specializate în servicii de salubrizare, în conformitate cu prevederile legale.
În anul 2010, în regiune şi-au desfăşurat activitatea un număr de 60 operatori de salubritate

ce au asigurat deservirea a jumătate din populaţia regiunii. Situaţia acestora, pe judeţe,
este prezentată în tabelul 6.6.5
Tabel 6.6.5 Operatori de salubritate din Regiunea Sud Est

JUDEŢ DENUMIRE AGENT SALUBRITATE POPULAŢIE

ADRESA TEL/FAX DESERVITĂ
ÎN 2010
URBAN RURAL
Brăila SC RER ECOLOGIC SERVICE Brăila, Bd. 43859 5998
Dorobanţilor, bl. B 28, ap. 1, 0239/614519,
0239/618095
SC ECO SA Brăila Sos. Rm. Sărat nr. 113, 49449 0
0239/617598
SC BRAICATA SRL Brăila Str. Mihai Eminescu nr. 52323 15593
58, 0239/606008
Direcţia Serviciilor Publice Ianca 8700 0
Str. Republicii, bl. F, ap. 1-2, 0239/661424
Direcţia Serviciilor Publice Făurei 4007 0
Calea Brăilei nr. 6, 0239/668178
Direcţia Serviciilor Publice Însuratei 7000 0
SC Compania Nationala Romprest SA 0 29827
Total Brăila 7 165338 51418
Buzău SC Compania Romprest Service SA 19222 26074
SP Salubritate Stâlpu 0 7080
SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, Mun.
Buzău, Str. Unirii bl. 4B, Parter 70602 57836
Tel: 0238/436912; Fax: 0238/720037
E-mail: office@rerbuzau.ro
SC RER ECOLOGIC SERVICE BUZĂU SA – punct 18385 19096
de lucru Râmnicu Sărat, localitatea Râmnicu Sărat,
str. Căpitan Roşca Nicolae, jud. Buzău
Tel: /Fax:0238/567305 E-mail: office@rerbuzau.ro
ADP Râmnicu Sărat, str. Armoniei, nr. 58 bis, - -
tel/fax: 0238 563032
Primăria Căneşti 0 934
Total Buzău 6 108209 111020
Constanţa SC TSP ECOTERM SA, Str. Navodari, str. 15970 0
Tineretului nr.3; Tel:0241/768313
SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT 0 25952
BUCUREŞTI, filiala Costineşti, sat Schitu, tel/fax:
0212331762
SC CONSAL TRADE SRL CONSTANŢA, Incinta 0 5071
Port, Dana 12, te. 02141588482, fax 0241 589520,
e-mail office@consaltrade.ro
SC POLARIS M HOLDING, Constanta, str. Spiru 372303 0
Haret nr.2A
SC OVI-PRESTCON SRL, Ovidiu, str. Portului nr.25 14324 0
Tel./fax:0241255343

ÎN 2010
URBAN RURAL
PRIMARIA MEDGIDIA DIRECTIA DE 44034 0
SALUBRIZARE/ASOCIATIA DE DEZVOLTARE
INTERCOMUNITARA MEDGIDIA de la 01.09.2010
Strada Republicii nr.86, Medgidia, tel :0241811994
SERVICIUL PUBLIC DE ADMINISTRARE A 7510 0
DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT DE INTERES
LOCAL”GOSSERV”TECHIRGHIOL Strada Victor
Climescu nr.24, Techirghiol
SC URANUS SA, Mangalia, str. Mihai Viteazu nr.10 2600 2660
E; Tel/fax:0241755668
PRIMARIA BANEASA, str. Trandafirilor nr.101, 5395 0
Tel/fax:0241850150
PRIMARIA MURFATLAR, SERVICIUL DE 10836 0
GOSPODARIRE COMUNALA, str. Dobrogei nr.1
PRIMARIA HARSOVA – DIRECTIA DE CONFORT 10487 0
URBAN, Piata 1 Decembrie nr. 1918, nr.1 Tel/fax:
0241870300
SC LAUBAT SRL, Costinesti, str. Castanilor nr. 7, 0 2628
Tel/fax: 0723521926/0241734076
Primăria Corbu, str Principala nr. 38 0 4453
PRIMARIA AGIGEA, SC AGIGEA SERV-UTIL SRL 0 6894
Str. Octavian Goga nr. 4, tel:0241738172
PRIMARIA MIHAIL KOGALNICEANU, str. Tudor 0 10158
Vladimirescu nr.42, tel:0241258186
PRIMARIA OSTROV, str.1 Mai, nr.19, tel 0 2900
0241857010
PRIMARIA POARTA ALBA, Calea Bucuresti nr.25, 0 4950
tel:0241853228
PRIMĂRIA CERNAVODĂ, DIRECTIA DE 18443 0
GOSPODARIRE COMUNALA /SC UTILITATI
PUBLICE CERNAVODA str. Prelungirea Seimeni,
nr. 25, tel 0241239994, fax 0241238492
SC SALUBRIZARE SI GOSPODARIE CUMPANA 0 11630
SRL, sos. Constanţei, nr. 132, tel./fax 0241739003
CONSILIUL LOCAL COMUNA VALU LUI TRAIAN 0 11267
– SERVICIUL DE SALUBRIZARE
Total 20 501902 88563
Constanţa


ÎN 2010
URBAN RURAL
Galaţi Serviciul Public ECOSAL Galaţi Str.Prelungirea 215354 0
Brailei, nr.7-A Galaţi Tel. 0236 411197 Fax. 0236
322727
SC RER ECOLOGIC SERVICE Galaţi SRL 75113 0
Str.Regiment 11 Siret, Complex Francezi, Galaţi Tel.
0236 465001 Fax. 0236 467152
SC Compania Romprest Service SA Punct de 42438 27574
lucruTecuci, jud Galaţi Tel.0236 810300 Fax.0236
810310
Primăria Schela, jud Galaţi 0 3726
Serviciul de Salubritate, Tel.0236 828100,
Fax. 828165
Primăria Iveşti, jud Galaţi 0 9758
Serviciul de Salubritate, Str Ciuşlicului, nr 5, jud
Galaţi Tel/Fax .0236 866261
SC BUJOR PRESTSERV SRL Tg.Bujor 7571 0
Str Eremia Grigorescu, nr 105 jud Galaţi
Tel.0236 340561, Fax.0236 340215
SC Danvirlen, jud.Galati, com.Corod 3280 32506
Tel.0768 782927
Total Galaţi 7 343756 73564
Tulcea SC Servicii Publice SA, Str.Mahmudiei nr.17 90809 0
Tulcea, 0240/515541 0240/515546
serviciipublice@yahoo.com
Rer Salubris Service SRL Str.Sabinelor, Nr.23 E4, 0 23842
Ap.6 Tulcea, 0240/510037 rertulcea@yahoo.com
Primăria Măcin, Str. Victoriei nr.21 Măcin, 6222 0
0240/572034
SC Ecorecycling SRL-punct lucru Babadag, Str. 4440 0
Avram Iancu nr.1 Babadag, 0240/562478
SC Compania Romprest Service SA- punct lucru 5311 4459
Isaccea, Str.N.Grigorescu nr.1 Isaccea, Tel.
0240/540031
ASPL Sulina SRL , str. I-a, nr. 142, tel /fax 3230 0
0240/543104
Remat Tulcea SA, str. Forestierului nr. 2, tel/fax 0 66076
0240517888
JT Grup SRL , Tulcea, Sos. Tulcea - Agighiol km 8, 0 7649
tel: 0722269479, Tudorache Ionut


ÎN 2010
URBAN RURAL
Total 8 110012 102026
Tulcea
Vrancea Primăria Odobeşti; Odobeşti, str. Libertăţii 113; 5500 0
0237.675224/ 676590
C.U.P. Salubritate SRL Focşani; Focşani, str. 60100 0
Horia Cloşca şi Crişan nr.3-5; tel/fax 0237/226400
ILGO SA Marasesti, Str. Cuza Voda nr.87, Tel/Fax. 5076
0237260152. -
URBIS SA Adjud Str. Republicii nr.93, Tel/Fax. 11000 22607
0237642075
SC ECODERATISAL Urecheşti, jud. Vrancea, 0 21343
tel 0744174759
SC GEMINA SERVEXIM SRL, com Vânători, jud. 0 60997
Vrancea, tel 0237232060
SC ECOSISTEM, com Vânători, jud. Vrancea, 0 19191
tel 0237618061, fax. 0237 618000
Servicii Ecologice Negrea Vanatori, 0 29990
Tel. 0743032172.
SC Mario Cris Self, loc.Dumbrăveni, jud. Vrancea 0 19909
Tel. 0742974057
SC ManoTravel, Str. N Titulescu, nr. 111, Panciu, 0 14894
jud. Vrancea Tel 0768033901
SC Duspi Serv Panciu SRL 3900 0
Str. Independenţei, nr. 6, Panciu, jud. Vrancea
Tel. 0237275077
Total 12 85576 188931
Vrancea
Regiunea 60 1314793 615522
SE
Sursa de date: Baza de date Medius 2010
Conform datelor prelucrate ce au rezultat din ancheta statistica pe anul 2010, în regiune,
gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de 84,94 % în mediul urban şi 48,74 %
în mediul rural. Gradului de acoperire cu sevicii de salubritate în mediul rural a continuat sî
crească în 2010 datorită înfiinţării la nivelul comunelor a serviciilor proprii de salubritate dar
şi autorizării de noi agenţi privaţi de salubritate. După 16 iulie 2009 autorităţile publice
locale au fost nevoite să se preocupe de rezolvarea problemei deşeurilor generate de
populaţie. Aceasta s-a făcut fie prin înfiinţarea unui serviciu propriu de salubritate, fie prin
delegarea gestiunii acestui serviciu către operatori economici autorizaţi în condiţiile legii.
Tabelul de mai jos prezintă detaliat, pe judeţe, ponderea populaţiei care beneficiază de
servicii de salubritate.
Tabelul 6.6.6 Ponderea populaţiei ce beneficiază de servicii de salubritate

JUDEŢ POPULAŢIE POPULAŢIE PROCENT POPULAŢIE POPULAŢIE PROCENT
TOTALĂ DESERVITĂ POPULAŢIE TOTALĂ DESERVITĂ POPULAŢIE
2009 2009 DESERVITĂ 2010 2010 DESERVITĂ
DIN TOTAL DIN TOTAL
POPULAŢIE POPULAŢIE
2009 2010
Brăila 361414 176967 48,97 % 359119 216756 60,36%
Buzău 483988 182323 37,67 % 481694 219229 45,51%
Constanţa 721896 587561 81,39 % 723696 590465 81,59%
Galaţi 611040 406447 66,52% 609398 417320 68,48%
Tulcea 248367 200477 80,72 % 246785 212038 85,92%
Vrancea 391641 179544 45,84% 390526 274507 70,29%
Total 2.818.346 1.733.319 61,5 % 2811218 1930315 68,66%
Regiune
Sud Est
Sursa: Baza de date Medius şi INS
La nivel regional, faţă de anul 2009 s-a înregistrat o creştere cu aprox. 12% a gradului de
acoperire cu servicii de salubritate. Dacă în mediul urban ponderea populaţiei nedeservite
este destul de redusă (aprox. 15%), în mediul rural procentul populaţiei nedeservite este
încă semnificativ (aprox. 51%). În figura 6.6.6 este reprezentată grafic această situaţie.
Fig. 6.6.6 Populaţia care beneficiază de servicii de salubritate la nivel de regiune
1500000
1000000
500000
0
Urban Rural
Populatie deservită Populaţie nedeservită
Transferul deşeurilor
În judeţul Buzău, Staţiile de transfer de la Cislău şi Beceni au obţinut finanţare externă
(Fonduri PHARE CES 2005) pentru implementarea proiectelor, în anul 2010 fiind finalizată
construirea acestora, iar staţia de transfer de la Rm. Sărat este în curs de realizare de către
operatorul de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA prin fonduri provenite de la
Administraţia Fondului de Mediu.
În prezent se află în funcţiune staţiile de transfer de la Beceni şi Cislău, care au obţinut
autorizaţiile de mediu nr. 89/16.05.2011, respectiv 235/01.11.2011
Prin proiectul „Implementarea sistemului integrat de management al deşeurilor urbane în

oraşul Cernavodă şi comunele limitrofe Seimeni, Saligny, Rasova/în partea estică a
drumului de centura” a fost realizată, în oraşul Cernavodă, în anul 2011, au fost finalizate
staţia de transfer şi staţia de sortare. Capacitatea acestora este de 50 tone/zi. In anul 2011
au fost recepţionate numai deşeurile provenite din oraşul Cernavodă, deşeuri care sunt
eliminate în depozitul neconform din Cernavodă.
SC Utilităţi Publice Cernavodă SRL gestionează staţia de transfer şi staţia de sortare de la
Cernavodă şi deţine AM nr. 454/21.10.2011
În judeţul Tulcea, prin finalizarea proiectului “Imbunătăţirea sistemului de gestionare a

deşeurilor menajere din oraşul Măcin şi comunele partenere din judeţul Tulcea” în 2011 a
fost finalizată, dar nu au funcţionat, staţia de transfer de la Măcin, staţie ce cuprinde şi o
staţie de sortare şi o platformă de compostare.
De asemenea, prin proiectul „Sistem integrat pentru gestionarea deşeurilor în localităţile din
Delta Dunării” finanţat din fonduri guvernamentale, se află în curs de realizare 4 staţii de
transfer în localităţile Sulina, Sf.Gheorghe, Crişan, Chilia Veche.
În judeţul Vrancea, nu există propriu-zis o staţie de transfer autorizată, însă la Focşani,
lângă fosta rampă de deşeuri menajere a oraşului, este autorizată o staţie de sortare, unde
deşeurile din raza localităţilor Focşani şi Cîmpineanca, după o sortare prealabilă a
deşeurilor reciclabile, sunt transferate în autotransportatoare de mare capacitate şi duse la
rampa Haret.
Deşi la sfârşitul anului 2008 au fost finalizate lucrările de construcţii montaj la Staţia de
transfer Gugeşti, finanţată de Guvernul României, nu este funcţională nici în prezent,
datorită neasigurării în totalitate a fondurilor necesare achiziţiilor de utilaje.
Deşeuri biodegradabile
Deşeurile biodegradabile reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi

asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale
colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale.
Deşeurile biodegradabile reprezintă un procent majoritar din compoziţia procentuală medie
a deşeurilor menajere colectate.
Acestea rezultă din mai multe surse, cum ar fi:
- deşeuri menajere şi asimilabile deşeurilor menajere;
- colectarea separată a componentelor: hârtie şi carton, lemn, textile
- din alte fluxuri de provenienţă a deşeurilor: pieţele oraşului, curăţarea străzilor,
deşeuri verzi din parcuri şi grădini.
În vederea reducerii cantităţii de deşeuri biodegradabile ce se elimină prin depozitare, se
pot aplica următoarele soluţii :
- compostarea (degradare anaerobă)
- tratarea mecano - biologică - degradare anaerobă cu producere şi colectare de gaz.
La nivelul Regiunii Sud Est, în conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind
depozitarea deşeurilor, prin Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, având în vedere
obiectivele stabilite la nivel naţional de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile
depozitate, au fost stabilite următoarele ţinte:
- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din
cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2010;

cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2013;
cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2016.
Pentru Regiunea Sud Est, valoarea de referinţă pentru deşeurile biodegradabile din anul
1995 este de 623.000 tone.
Pentru a se utiliza în mod eficient compostarea este necesară o colectare separată a
deşeurilor organice. Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în
toate regiunile în care populaţia locuieşte în „medii verzi”, gospodării cu grădini. Cel mai
mare volum de deşeuri biodegradabile poate fi colectat în mediul rural şi este recomandabil
ca în aceste zone să se realizeze compostarea individuală (reutilizarea materiilor
biodegradabile în propriile gospodării).
În tabelul 6.6.7 este prezentată estimarea cantităţilor de deşeuri biodegradabile la nivel
regional pentru anul 2010.
Tabel 6.6.7 Deşeuri biodegradabile depozitate 2010

Cantitate de deşeuri Cantitate de deşeuri
biodegradabile ce va fi permisă biodegradabile depozitată în
la depozitare în 2010 (t) aprox. 2010 (t)
Regiune SE 467250 Aprox. 433976
Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare a lemnului,
bateriile, cosmeticele şi unele dintre substanţele casnice de curăţat sunt exemple de
produse care pot conţine solvenţi, produşi petrolieri, metale grele sau substanţe toxice
chimice. Atunci când aceste produse sunt aruncate la gunoi sau vărsate în canalizare,
contaminează mediul.
Cu toate că reprezintă un procent destul de mic din totalul deşeurilor menajere generate,
deşeurile menajere periculoase prezintă probleme serioase pentru municipalităţi, inclusiv
pentru administratorii localităţilor, angajaţi şi locuitori. Cele mai multe ajung la gropile de
gunoi sau în sistemul de canalizare.
Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum
şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.
Tabel 6.6.8 Deşeuri municipale periculoase, în conformitate cu HG nr. 856/2002

COD CATEGORIE
DEŞEU
20 01 13* Solvenţi
20 01 14* Acizi
20 01 15* Alcali
20 01 17* Fotochimice
20 01 19* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur
20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi
20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase
20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase
20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele
menţionate la 20.01.21 şi 20.01.23 conţinând componente periculoase
20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase
Datorită lipsei infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, în prezent, în

cadrul Regiunii Sud Est, nu se cunosc exact cantităţile de deşeuri periculoase din deşeurile
municipale generate. Din acelaşi motiv, acestea nu pot fi separate de celelalte deşeuri şi
ajung la depozite.
Cu toate acestea, o parte din aceste deşeuri periculoase, cum ar fi uleiurile uzate,
acumulatori auto, echipamentele electrice şi electronice, sunt colectate de la populaţie prin
staţiile de benzină, service auto, distribuitori, puncte de colectare special înfiinţate.
În judeţul Constanţa sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului două instalaţii
în care pot fi valorificate deşeurile periculoase din deşeuri menajere.
- SC ECO FIRE SISTEMS SRL CONSTANŢA, comuna Lumina, judeţul Constanţa -
Instalaţie pentru incinerarea ecologică a deşeurilor periculoase şi nepericuloase cu
capacitatea de 1200 kg/ora;
- SC LAFARGE CIMENT (ROMANIA) SA, uzina Medgidia – Instalaţie de coincinerare
pentru obţinerea cimentului.
Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Principalele operaţii de tratare/valorificare a deşeurilor municipale sunt:
Sortarea
Reciclarea
Compostarea deşeurilor biodegradabile
Tratarea mecano-biologică
Tratarea termică
În prezent, la nivelul regiunii nu există instalaţii de tratare mecano - biologică, fermentare

anaerobă sau instalaţii de incinerare pentru deşeuri municipale.
Sortarea deşeurilor municipale

Scopul unei instalaţii de sortare este separarea din deşeurile municipale a fracţiilor
valorificabile material sau energetic. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul
sticla, metalele şi lemnul.
În judeţul Buzău există 2 instalaţii de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere,
cu o capacitate de 500 t/an fiecare, în cadrul staţiilor de transfer de la Beceni şi Cislău.

Tabel 6.6.9 Date privind sortarea deşeurilor menajere în anul 2011, judeţul Buzău
Capacitatea instalaţiei de sortare (tone/an) 500

Cantitatea de deşeuri sortate (tone) 8,03
Cantitatea de deşeuri menajere supusă sortării (tone) 282,82
Din anul 2005, în municipiul Constanţa functionează o instalaţie pentru sortarea deşeurilor
reciclabile din deşeuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/ora. Instalaţia
aparţine societăţii S.C. M.M. RECICLYNG S.R.L. În anul 2011, au fost sortate 973,303 tone
deşeuri reciclabile din deşeuri menajere.
Staţia de sortare: SC MM RECICLYNG SRL
Tabel 6.6.10 Date privind sortarea deşeurilor menajere în anul 2011, judeţul
Constanţa
SC MM RECICLYNG SRL
Capacitatea instalaţiei de sortare (tone/ora) 9
Sursa de date: SC MM RECICLYNG SRL
În staţiile de sortare din Cumpăna şi Cernavodă sunt supuse sortării deşeurile colectate
selectiv în containerele pentru hârtie şi carton, plastic, metal şi sticlă. Cantităţile de deşeuri
rezultate din sortare au fost incluse la punctul privind colectarea selectivă a deşeurilor
municipale.
Staţia de sortare din Cumpăna are o capacitate de sortare de 450 tone/an. In anul 2011 au
fost sortate 57,8 tone deşeuri reciclabile. In staţia de sortare Cernavodă, în anul 2011, au
fost sortate 28.27 tone deşeuri reciclabile. SC Salubrizare şi Gospodărie Cumpana SRL
deţine AM nr 53/31.01.2011 ce include şi activităţile din staţia de sortare.
În judeţul Galaţi, în municipiul Tecuci, din 2009 funcţionează investiţia finanţată prin
fonduri Phare CES 2004 „Eco Tecuci- Valorificare deşeuri menajere-Platformă de
compostare, staţie de sortare şi transfer’’. Staţia de sortare are o capacitatea de 20 000 t/an
şi realizează sortarea din deşeurile municipale a hârtiei/cartonului, plasticului şi sticlei.
Tabel 6.6.11 Date privind sortarea deşeurilor menajere în anul 2011, judeţul Galaţi
SP ECOSAL PREST GALATI

Capacitatea instalaţiei de sortare (tone/an) 20000
Sursa de date: ARPM Galaţi
Spre sfârşitul anului 2011 a fost finalizată staţia de sortare ce va deservi municipiul Galaţi,
investiţie ce a fost construită prin Proiectul ISPA „Managementul integrat al deşeurilor
urbane solide în municipiul Galaţi şi împrejurimi" (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027)
derulat de Primaria Municipiului Galaţi.
Staţia de sortare are o capacitate de 6000 t/an şi are următoarele dotari:

- linie receptie/sortare sticla;
- linie sortare cu 8 posturi de lucru;
- linie presare/balotare;
- linie procesare deseuri de aluminiu;
- presa balotat;
- tocator cutii Al;
Imagini reprezentând staţia de sortare a deşeurilor Galaţi
Din luna martie 2009, în Tulcea, zona Vărărie, şi-a început activitatea de depozitare
Depozitul zonal pentru deşeuri nepericuloase şi periculoase stabile, nereactive, aparţinând
SC ECOREC SA Bucureşti, dotat cu staţie de sortare semiautomată cu o capacitate de 9
tone deşeu/oră. În 2011, din cele 788 t de materiale ce au fost recuperate în urma sortării,
ponderea cea mai mare o reprezintă deşeurile de plastic/PET, aproximativ 71%
Imagini reprezentând staţia de sortare semiautomată a deşeurilor ECOREC Tulcea
Tabel 6.6.12 Date privind sortarea deşeurilor menajere în anul 2011, judeţul Tulcea
SC ECOREC Tulcea
Capacitatea instalaţiei de sortare (tone/oră) 9
SC CUP SALUBRITATE SRL FOCSANI, jud. Vrancea are în dotare o staţie de sortare cu
urmatoarele dotari : hala depozitare deşeuri menajere, buncăr depozitare, spărgator pungi,
bandă deversare ciur rotativ, ciur rotativ fracţie biodegradabilă, pantă înclinată deversare
fracţie biodegradabilă, buncăr preluare deşeuri menajere, bandă transportoare, cameră
separare deşeuri reciclabile ce include 10 posturi de sortare, bandă deversare deşeuri
menajere container.
Tabel 6.6.13 Date privind sortarea deşeurilor menajere în anul 2011, judeţul Vrancea
SC CUP SALUBRITATE SRL Focsani
Capacitatea instalaţiei de sortare (tone/oră) 5
Cantitatea de deşeuri sortate (tone) 468
Cantitatea de deşeuri menajere supusă sortării (tone) 40 000
Reciclarea deşeurilor
Reciclarea reprezintă colectarea, separarea şi procesarea unora dintre componentele
deşeurilor în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră
în compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face
obiectul unui proces de reciclare.
Colectarea selectivă şi reciclarea sunt soluţii la îndemâna tuturor, cu efecte imediate:

- Se protejează natura şi resursele naturale
- Se reduce poluarea solului, apei, aerului
- Se reduce poluarea mediului înconjurător

- Se economiseşte energie
Reciclarea diferitelor tipuri de materiale rezultate în urma colectării selective de la populaţie
se realizează prin intermediul agenţilor economici autorizaţi. În 2011, datorită extinderii
sistemului de colectare selectivă, la nivelul regiunii, cantitatea de deşeuri colectată separat
ce a luat „drumul reciclării” practic s-a dublat. În 2011 au fost identificaţi 37 de agenţi
economici autorizaţi pentru reciclarea diferitelor tipuri de deşeuri de ambalaje. Informaţiile
privind modul de organizare precum şi cantităţile de deşeuri ce au fost colectate/valorifcate
prin sistemul de colectare separată, vor fi detaliate în cadrul capitolului VI.6.5
Compostarea deşeurilor
În instalaţiile de compostare pot fi prelucrate deşeurile biodegradabile municipale colectate
separat. Procesul de compostare este un proces aerob. În urma procesului de compostare
rezultă compostul, care este utilizat în agricultură.
În municipiul Brăila nu se face o colectare separată a materialului biodegradabil, dar în

mediul rural populaţia practică metode de reutilizare în gospodăriile proprii.
Din decembrie 2008, în judeţul Brăila, la Ianca, funcţionează o staţie de compostare a
gunoiului de grajd, cu o capacitate de 4253 t/an, staţie finanţată prin proiectul PHARE CES
2004. Staţia poate prelua un volum de 17000 mc deşeu biodegradabil, rezultând o cantitate
de peste 5.000 tone de compost/ciclu de productie (6 luni), din care un procent de peste
50% poate fi valorificat ca fertilizator agricol de către fermele locale, iar 50% este oferit
populaţiei pentru fertilizarea terenurilor.
Scopul realizării staţiei este transformarea în îngrăşământ agricol a gunoiului de grajd
provenit din gospodăriile oraşului Ianca şi ale localităţilor arondate, respectiv Perişoru,
Berlescu, Târlele Filiu, Oprişeneşti şi Plopu.
Prin proiectul PHARE, Sistemul integrat de management al deşeurilor pentru oraşul
Însurăţei si satele componente au fost amenajate: 20 de platforme de precolectare deşeuri
dotate cu un număr de 80 europubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor, a fost
construită o staţie de compost şi de sortare a deşeurilor colectate dotată cu un cântar
electronic tip basculă, iar pentru transportul şi compactarea deşeurilor au fost achizitionate
două autogunoiere şi un încărcător frontal.
Capacitatea totală a platformei este de 1417 tone / an. Beneficiarii proiectului sunt locuitorii
oraşului şi ai satelor componente (7338 loc.) ce locuiesc atât în zona de blocuri cât şi în
zona gospodăriilor individuale (2800 de gospodării), locuitorii comunelor Zăvoaia (3600
loc.) şi Viziru (6400 loc), instituţiile publice, turiştii, agenţii economici din zonă.
Obiectivul mai sus descris funcţionează în baza autorizaţiei de mediu nr. 9, emisă de
Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila în data de 12 ianuarie 2011.
In anul 2011 a fost pusă în funcţiune staţia de compostare de la Corbu, jud. Constanţa.
Capacitatea staţiei de compostare este de 1000 tone/an, dar din lipsa deşeurilor staţia nu a
funcţionat. Primaria comunei Corbu deţine AM nr.536/30.11.2011 pentru activitatea sistem
de management integrat al deşeurilor în comuna Corbu.
Urmare a implementării proiectului ISPA „Managementul integrat al deşeurilor urbane
solide în municipiul Galaţi şi împrejurimi" (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027) derulat de
Primăria Municipiului Galaţi, la sfârşitul anului 2011 a fost finalizată staţia de compostare
din Galaţi cu o capacitate de 10000 t/an şi a fost depusă solicitarea în vederea obţinerii
autorizaţiei de mediu.
Dotările staţiei de compostare sunt următoarele:

- utilaj intors brazde;
- tambur de irigare;
- încărcator frontal;
- tocător deşeuri;
- sita rotativă-ciur compost
Staţia de compostare Galaţi
Staţia de compostare de la Tg.Bujor, jud. Galaţi, construită prin proiectul Phare 2004, cu o
capacitate de 1000 t/an a continuat să funcţioneze în 2011, cantitatea de deşeuri supusă
compostării fiind de aprox. 2000 t.
În Măcin, urmare a implementării proiectului Phare “Imbunătăţirea sistemului de gestionare
a deşeurilor menajere din oraşul Măcin şi comunele partenere din judeţul Tulcea” a fost
realizată o platformă de compostare cu o capacitate de 5500 t/an.
Tratarea mecano-biologică precum şi tratarea termică a deşeurilor municipale nu

sunt considerate ca opţiuni viabile din punct de vedere economic la nivelul Regiunii
Sud Est, cel puţin pentru actuala perioadă de planificare (până în 2013).
Eliminarea deşeurilor municipale
Depozitarea deşeurilor a continuat să reprezinte principala opţiune de eliminare a

deşeurilor municipale. Din evidenţele operatorilor de depozite, cantitatea de deşeuri
eliminată prin depozitare, în anul 2011, a fost de aproximativ 949612 tone, din care
aproximativ 674857 tone în depozitele ecologice (tabelele 6.6.14 şi .6.15). În 2010, din
rapoartele prelucrate ale baze de date Medius, s-au depozitat la nivel regional 982688 tone
deşeuri municipale, iar 674867,99 tone au fost depozitate în depozite conforme.
În fig. 6.6.14 se poate observa evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate conform şi

neconform în perioada 2007-2011. Cantitatea de deşeuri depozitată în depozitele conforme
este aproape dublă faţă de cea depozitată în depozitele neconforme, cea mai mare
cantitate înregistrându-se în 2011, în jud. Constanţa (330295 t).

Urmare a închiderii spaţiilor de depozitare neconforme din mediul rural, şi în celelalte

judeţe, precum şi creşterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate, cantitatea de
deşeuri colectată şi depozitată în depozitele conforme a crescut considerabil.
Fig. 6.6.14 Deşeurile eliminate prin depozitare
800000
600000
400000
200000
0
2007 2008 2009 2010 2011
Depozite conforme Depozite neconforme
La sfârşitul anului 2011, din totalul de 28 de depozite zonale neconforme existente în 2005,
în regiune mai erau în funcţiune 11 depozite municipale neconforme ce se vor închide
eşalonat până în 2017. În mai 2011 a fost sistată activitatea de depozitare şi în cadrul
depozitului neconform de la Medgidia, restant din 2006. Deşi avea ca termen de sistare a
depozitării în 16 iulie 2010, depozitul neconform de la Hârşova nu a respectat această
obligaţie, activitatea de depozitare continuând şi în 2011.
În următorii ani, în conformitate cu prevederile Planului Regional de Gestionare a

Deşeurilor la nivelul regiunii se vor mai construi 5 depozite ecologice pentru deşeurile
municipale.
Depozitele de deşeuri municipale conforme
La nivelul regiunii sunt funcţionale şi deţin autorizaţie de mediu 7 depozite conforme pentru
deşeuri menajere nepericuloase:
- judeţul Brăila, localitatea Muchea, operator SC Tracon SRL
- judeţul Buzău, localitatea Galbinaşi, operator RER Ecologic Service SA
- judeţul Constanţa, localitatea Ovidiu, operator SC Tracon SRL
- judetul Constanţa, localitatea Costineşti, operator SC Iridex Group Import Export SRL
- judeţul Constanţa, localitatea Albeşti, operator SC Eco Gold Invest Mangalia SA.
- judeţul Constanţa, Portul Constanţa, operator SC Iridex Group Import Export SRL( pentru
deşeurile generate în zona portului)

- judeţul Tulcea, zona Vărărie, operator SC ECOREC SA
Depozitul Muchea, jud. Brăila funcţionează din anul 2002, deservind practic tot judeţul,
excepţie făcând localităţile Făurei şi Ianca. Suprafaţa totală proiectată a depozitului este de
18.08 ha, în prezent funcţionând, cu o suprafaţă de 3.1 ha - celula nr. 1 şi o capacitate de
depozitare de 434000 mc. În trim. III 2010 s-au finalizat lucrările de construcţie a celei de a
doua celule. La sfârşitul anului 2011 prima celulă avea un grad de umplere de aproximativ
90%. Depozitul a fost proiectat să funcţioneze până în anul 2026.
Depozitul ecologic Galbinaşi din judeţul Buzău are o suprafaţă totală de 14,7 ha. şi este
administrat de SC RER Ecologic Service SA. Deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr.
24/02.11.2006 reactualizată în 22.10.2007, valabilă până la 21.10.2017. Depozitul are în
operare două celule de 2,54 ha, respectiv 3,25 ha.
Depozitul zonal Gălbinaşi - jud. Buzău
Depozitul de deşeuri menajere şi asimilabile, amplasat în localitatea Ovidiu, judeţul

Constanţa, administrat de SC TRACON SA deţine AIM 20/16.07.2007, revizuită la
22.12.2011, cu valabilitate 15.07.2017. În anul 2011 deşeurile au fost depozitate 240558 t
în celula 5, cu o suprafaţă de 3,06 ha şi o capacitate de 335500 mc. Din anul 2009 în acest
depozit au fost transportate şi deşeuri provenite din localităţile rurale unde au fost înfiinţate
servicii de salubrizare sau unde au fost încheiate contracte pentru colectarea şi transportul
deşeurilor menajere de către operatori economici autorizaţi. Deşeurile depozitate în 2011
au provenit din localităţile Hârşova, Năvodari, Ovidiu, Mihail Kogălniceanu, Poarta Albă,
Mihai Viteazu, Lumina, Fântănele şi Corbu.
Depozit SC TRACON SA, celula 5 Ovidiu

Depozitul de deşeuri menajere şi asimilabile amplasat în localitatea Costineşti deserveşte
53.000 de locuitori din localităţile învecinate (Constanţa, Agigea, Eforie, Costineşti, Tuzla,
23 August, Topraisar, Pecineaga, Mereni, Amyacea, Comana) la care se adaugă şi 70.000-
80.000 de turişti/an.
Depozitul de deşeuri menajere şi asimilabile amplasat în localitatea Albeşti deserveşte în
principal oraşul Mangalia, cantitatea de deşeuri depozitată în 2011 fiind destul de scăzută,
de aprox. 5600 t.
Depozitul de deşeuri menajere, stradale, industriale şi asimilabile acestora autorizat ce
funcţionează în incinta Portului Constanţa, operat de SC IRIDEX GROUP IMPORT
EXPORT SRL Bucureşti a fost realizat pentru a deservi zona portuară Constanţa.
Capacitatea totală de depozitare este de 167.000 mc, reprezentând aproximativ 150.300
tone.
Prin proiectul ISPA „Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în municipiul

Galaţi şi împrejurimi" (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027) derulat de Primăria
Municipiului Galaţi a fost construită şi prima celulă a unui nou depozit ecologic, pentru
funcţionarea căruia operatorul depozitului (SP Ecosal) a depus la ARPM solicitare pentru
obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, la sfârşitul anului 2011. Prima celulă construită
are capacitatea de 920000 mc şi va deservi municipiul Galaţi şi localităţile limitrofe,
respectiv Şendreni, Smârdan, Vânători, Tuluceşti şi Braniştea.
Depozit ecologic Tirighina Galaţi
Depozitul zonal pentru deşeuri nepericuloase şi periculoase stabile, nereactive – Tulcea,

aparţinând SC ECOREC SA Bucureşti, a fost autorizat de către ARPM Galaţi în luna
octombrie 2008. Acesta este amplasat în zona Vărărie, zonă situată în N-NV Municipiului
Tulcea, pe o suprafaţă de 220.000 mp., care va fi divizată în 8 celule de depozitare - 4
celule în care vor fi depozitate deşeuri municipale, nepericuloase şi alte 4 celule în care vor
fi depozitate deşeuri periculoase stabile nereactive.
În prima etapa au fost construite, două celule de depozitare din care: o celula pentru
deşeuri nepericuloase (27.041 mp) şi una pentru deşeuri periculoase stabile, nereactive
(13.522 mp), precum şi instalaţiile şi echipamentele necesare desfăşurării activităţii,

conform Normativului tehnic. Capacitatea totală de depozitare va fi de 1.700.000 mc,

reprezentând cca. 850.000 tone
Imagini de la depozitul ecologic zonal Tulcea
Tabel 6.6.14 Cantitatea de deşeuri eliminate în depozite ecologice

JUDEŢUL DEPOZIT CANTITATE DE CANTITATE DE
DEŞEURI DEŞEURI
DEPOZITATĂ ÎN DEPOZITATĂ ÎN
2010 (TONE) 2011 (TONE)
Brăila Muchea 62246 62837,44
Buzău Gălbinaşi 167940,66 148093
Constanţa Ovidiu 239375,22 240557,48
Costineşti 76389,95 84097,85
Albeşti-Mangalia 824,95 5638,86
Iridex Port 9125,26 7904,26
Tulcea Vărărie 42576 41630
Total 7 674867,99 674859,74
Regiune
Sursa: Baza de date medius 2010 şi raportările operatorilor de depozite
Depozitele de deşeuri municipale neconforme
În conformitate cu prevederile HG 349/2005, în Regiunea Sud Est, până la 16 iulie 2011 au

fost planificate pentru sistarea depozitării 14 depozite urbane neconforme. Depozitarea a
fost sistată în cadrul a 17 depozite, depozitul de la Hârşova fiind singurul depozit municipal
care nu a respectat această obligaţie, deşi era programat să sisteze depozitarea încă din
2006.
În plus, faţă de calendarul stabilit, în 2009 a mai fost sistată depozitarea la depozitul
Agighiol, jud. Tulcea ; de asemenea, depozitul de la Panciu, jud. Vrancea, a fost desfiinţat
în urma inundaţiilor din anul 2005 iar depozitul neconform de la Tirighina Galaţi a fost
închis, urmare a derulării proiectului ISPA.
Din mai 2011 a fost sistată depozitarea şi în cadrul depozitului restant încă din 2006, de la
Medgidia.
Prin urmare, la sfârşitul anului 2011, la nivelul Regiunii Sud Est mai erau în funcţiune 11
depozite neconforme.

Situaţia privind depozitele neconforme de deşeuri municipale ce vor sista depozitarea

conform calendarului stabilit este prezentată în tabelul 6.6.15.
Tabel 6.6.15 Deşeuri municipale depozitate în depozite neconforme

DENUMIRE DEPOZIT OPERATOR CANTITA CANTITA AN
TE TE ÎNCHIDER
DEŞEURI DEŞEURI E
DEPOZIT DEPOZIT
ATĂ ÎN ATĂ ÎN
2010 2011
Judeţul Brăila
Făurei Consiliul Local Făurei 517 686 2017
Judeţul Buzău
Depozit mixt municipal SC RER ECOLOGIC 2745 2940 2017
Rm. Sărat/Rm. Sărat SERVICE SA Buzau
Judeţul Constanţa
Depozit deşeuri Hârşova Primăria Hârşova 4956,5 3592,88 2010
Depozit deşeuri S.P.C.G. Cernavodă 9116,4 8150 2012
Cernavodă
Depozit deşeuri Primăria Murfatlar 6104,7 6069 2015
Murfatlar
Depozit Techirghiol GOSSERV Techirghiol 5237 6483 2012
Depozit Medgidia Primaria Medgidia 12336,1 3859 2006
Judeţul Galaţi
Tirighina-Galaţi SC ECOSAL PREST 132124 117477 2014
SA
Rateş-Tecuci SC TERMSAL SA 53647 49376 2017
Judeţul Tulcea
Măcin SPGCL- Primăria 6399 4180 2016
Măcin
Sulina ASPL Sulina SRL 1520 1279 2017
Judeţul Vrancea
Depozit mixt Haret- I.L.G.O. S.A Mărăşeşti 63605,06 58198,350 2017
Mărăşeşti
Depozit orăşenesc URBIS S.A. Adjud 9512,57 12465,220 2017
Adjud/Adjud
TOTAL REGIUNEA SUD 11 depozite 307820,34 274755,45
EST neconforme în
funcţiune la
31.12.2011
Sursa: Agenţiile Locale pentru Protecţia Mediului şi operatorii depozitelor
Depozitele rurale de deşeuri
În mediul rural, aproape fiecare comună avea, înainte de momentul 16 iulie 2009, anumite
spaţii destinate depozitării deşeurilor. Pe aceste amplasamente se depozitau deşeuri
menajere, dejecţii animaliere solide (gunoi de grajd), resturi vegetale provenite de la culturi
agricole şi deşeuri de materiale din construcţii (în special moloz, restul materialelor fiind
valorificate în gospodării). Aceste depozite, în general, erau terenuri neamenajate, stabilite
prin hotărâri ale consiliilor locale şi administrate de către primării.
Conform prevederilor art. 3 alin. (7) din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,
toate aceste spaţii de depozitare din zona rurală au avut obligaţia să sisteze depozitarea şi
să fie reabilitate până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea
acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform prevederilor Ordinului MMDD nr.
1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a
deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare, completat prin Ordinul MMDD nr. 120/2008.
În Regiunea Sud Est au fost identificate în urma inventarierii efectuate la nivel local 1279 de
spaţii de depozitare rurale. Cu unele întârzieri şi căteva restanţe înregistrate în jud.
Constanţa şi Tulcea, până la sfârşitul anului 2010 toate spaţiile de depozitare din mediul
rural au fost declarate închise şi ecologizate.
Primăriile din mediul rural au fost nevoite să încheie contracte pentru preluarea deşeurilor
menajere de către operatori economici autorizaţi pentru salubrizare sau pentru eliminarea
deşeurilor sau şi-au infiinţat propriile servicii de salubrizare. Deoarece aceste soluţii au fost
aplicate cu oarecare întârziere, au fost semnalate cazuri în care alte noi zone de depozitare
neconforme au apărut la marginea localităţilor rurale, ceea ce a atras sancţiuni din partea
Comisariatelor judeţene ale GNM.
6.6.2 Deşeuri de producţie
Principalele activităţi economice generatoare de deşeuri de producţie, la nivelul regiunii,

sunt industria metalurgică, construcţiile şi reparaţiile navale, industria prelucrării metalelor,
exploatarea resurselor, agricultura şi industria alimentară şi prelucrarea lemnului.
Generarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)

Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact asupra mediului înconjurător
şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate,
corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase
să fie abordate într-un mod riguros.
Obiectivele ce trebuie avute în vedere pentru gestionarea deşeurilor periculoase sunt
minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului, maximizarea
folosirii eficiente a resurselor naturale dar şi utilizarea celor mai bune tehnici disponibile,
fezabile economic.
Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în Regiunea Sud Est au fost :

- deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului şi din rafinarea produselor
petroliere
- deşeuri din industria metalurgică
- deşeuri din activitatea de construcţii şi reparaţii navale
- nămoluri provenite de la epurarea apelor industriale
- echipamente cu PCB/PCT
- uleiuri uzate
- deşeuri cu conţinut de azbest
Conform datelor prelucrate pentru anul 2010, la nivel regional s-au generat aproximativ

1.800.000 tone de deşeuri din activităţile industriale, din care doar 2,2% sunt reprezentate
de deşeurile periculoase.
Principala categorie de deşeuri periculoase generate pe teritoriul judeţului Brăila este cea
rezultată din activitatea de foraj şi extracţie petrol (şlam) desfăşurată de SNP PETROM SA
Sucursala Brăila care efectuează activitatea de extracţie ţiţei pe structurile: Jugureanu -
Padina; Lişcoteanca; Stăncuţa; Bordei Verde şi Oprişeneşti.
În judeţul Buzău principalii producători de deşeuri de producţie, periculoase şi

nepericuloase sunt: SNP PETROM – SCHELA Berca, PETROM SERVICE SA Berca,
DUCTIL STEEL SA Buzău, DUCTIL SA Buzău, CORD SA Buzău, METAL SOMET SA
Buzău, SC AVICOLA SA Buzău, SC HOEGANAES EUROPE SA Buzău, ROTEC SA
Buzău, SNCFR - SECŢIA L3 Buzău, DEPOUL CFR Buzău.
În judeţul Constanţa, în anul 2010, cantitatea de deşeuri de producţie generată, la nivelul

judeţului a fost de aproximativ 135000 tone, din care aproximativ 18000 tone sunt deşeuri
periculoase. Principalele activităţi generatoare de deşeuri de producţie, la nivelul judeţului
Constanţa sunt: construcţiile şi reparaţiile navale, agricultura, prelucrarea ţiţeiului,
fabricarea de substanţe şi produse chimice, transportul produselor petroliere, metalurgia
termică a metalelor neferoase.
În judeţul Galaţi, deşeurile de producţie provin, în principal, din industria metalurgică,

navală, construcţii de maşini, construcţii şi servicii.
Cea mai mare pondere din deşeurile de producţie, este deţinută de deşeurile de zgură,
deşeuri metalice precum şi deşeuri nemetalice (PET, PE, sticlă, lemn).
Principalul operator economic din judeţul Galaţi, SC ArcelorMittal SA Galaţi a generat în
anul 2010, conform bazei de date , aprox. 674000 tone de deşeuri de producţie din care
14575 t sunt deşeuri periculoase.
Principalele activităţi generatoare de cantităţi importante de deşeuri tehnologice în judeţul

Tulcea sunt: industria metalurgică, industria minieră şi construcţiile.
Din industria judeţului Tulcea, cel mai mare producător de deşeuri de producţie este SC
ALUM SA, care în cursul anului 2010 a generat o cantitate de circa 402270,74 tone
deşeuri.
Cea mai mare parte din deşeurile generate de agenţii economici tulceni, sunt deşeuri
nepericuloase. Din totalul de 701060,34 tone deşeuri generate (conform anchetei statistice
pentru anul 2010), 195,9742 tone sunt deşeuri periculoase, restul de 700864,361 tone sunt
deşeuri nepericuloase. Deşeurile de producţie nepericuloase generate de agenţii
economici, sunt colectate separat şi depozitate temporar cu respectarea condiţiilor impuse
de legislaţia de protecţie a mediului. În funcţie de natura deşeului, acestea sunt supuse
ulterior operaţiilor de valorificare, tratare sau eliminare.
Principalele tipuri de deşeuri industriale din judeţul Vrancea, generate în anul 2011, sunt
rezultatul activităţilor:
- Producţia hârtiei şi cartonului inclusiv producţia ambalajelor din carton, generează
deşeuri de hârtie şi carton la SC Vrancart SA Adjud şi SC Cartgaz SRL Adjud.
-Exploatarea şi prelucrarea lemnului, prin dezvoltarea capacităţilor de industrializare a
lemnului ( Birel Impex SRL Odobeşti, Roweni Industrie SRL Unirea etc.) şi mai ales prin
îmbunătăţirea condiţiilor de monitorizare cu sprijinul comisarilor de mediu
- Confectiile textile, au ramas principale generatoare de deşeuri textile, prin SC Incom

Vranco SA Focşani, SC Roşca Conf SRL Focşani, SC Tricotaje-R Focşani,SC Pandora
Prod SRL Focşani, SC Sorste-Milcofil SA Focşani, SC Vesti-ro SA Focşani
- Prelucrarea maselor plastice, este reprezentata în principal de catre SC Uniplast-R
SRL Focşani, SC Conterra SA Focşani, SC Balcanic Prod SRL Focşani, SC DMF Poliplast
SRL Golesti , deşeurile de plastic fiind reintroduse în procesele de producţie.
- Industria alimentară, generează urmatoarele tipuri specifice de deşeuri: borhot de
mere la SC Merra Com International SA Focşani, borhot de ceriale la SC Trust LF
International SRL Focşani şi SC Piton Com Impex SRL Odobeşti, tescovina de struguri şi
drojdie de vin în principal la SC Vincon Vrancea SA Focşani, SC Vinexport SA Focşani,
deşeuri de abator la SC Aurora Com SRL Odobeşti, SC Comind Thomas SRL Focşani; SC
TSGM DOLLAR PROD SRL Focşani, plevuri-gozuri la SC Comcerial Vrancea SA Focşani,
SC Alex Moripan SRL Jariştea. Aceste deşeuri se valorifică prin furajarea animalelor,
fertilizarea solului, cu excepţia deşeurilor de abator care se elimină prin incinerare.
-Creşterea animalelor, prin dezvoltarea SC PREMIUM PORC SRL, precum şi
menţinerea capacitatlor de producţie, în principal la SC AGROIND SA Focşani, SC
AVICOLA SA Focşani, SC AVIPUTNA SRL Goleşti, SC CONSINTERFIN SRL Coteşti
Deşeurile generate în 2010, conform datelor incluse în baza de date, pe principalele

activităţi economice la nivelul fiecărui judeţ din regiune sunt prezentate în tabelul 6.6.16
Tabel 6.6.16 Deşeuri generate pe activităţi economice

JUDEŢ ACTIVITATE ECONOMICĂ CANTITATE
GENERATĂ
( TONE)
Brăila Industria constructoare de masini 6799.18
Industria metalurgica 10270.22
Industria textilă 221.49
Industria alimentară 5544.13
Industria energetică 125.71
Industria construcţiilor navale 5266.06
Buzău Industria alimentară 48700
Industria metalurgică 26700
Industria chimică 4100
Construcţii metalice 4500
Industria textilă 700
Constanţa Industrie prelucrătoare 126000
Transport şi depozitare 23400
Producere şi furnizare de energie 8800
electrică si termică, gaze, apa caldă şi
aer condiţionat
Galaţi Industria metalurgică 677000
Industria alimentară 3000
Constructii si reparatii navale 3500

JUDEŢ ACTIVITATE ECONOMICĂ CANTITATE

GENERATĂ
( TONE)
Prelucrare metale 4800
Construcţii 4600
Tulcea Metalurgia aluminiului 436000
Producţia de metale feroase sub 700
forme primare şi de feroaliaje
Industria alimentară 3700
Construcţia de nave şi structuri 15400
plutitoare
Vrancea Producerea hârtiei şi cartonului 12014
Exploatarea şi prelucrarea lemnului 87500
Metalurgie 1191
Confecţii Textile 384
Industria alimentara 15830
Creşterea animalelor 101256
Prelucrarea materialelor de construcţii 7643
SURSA: Baza de date Medius 2010
Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)
În conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, producătorul de

deşeuri, sau, după caz, orice deţinător de deşeuri, are obligaţia de a efectua operaţiunile de
tratare respectand ierarhia deşeurilor şi fără a pune în pericol sănătatea pupulaţiei şi fără a
dăuna mediului sau de a trasfera aceste operaţiuni unui operador economic autorizat care
desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sau unui operador public ori privat de colectare
a deşeurilor.
Deşeurile de producţie nepericuloase care se pot valorifica sunt, în cea mai mare măsură,
reprezentate de :
- deşeuri metalice
- deşeuri din materiale plastice (PET, PE, PP, PVC)
- deşeuri de hârtie şi carton
- deşeuri de lemn
- deşeuri textile
- deşeuri din construcţii şi demolări
Astfel, deşeurile de hârtie, carton, materiale plastice, metal, sticlă, textile se valorifică prin
firme autorizate. Nămolurile de la staţiile de epurare se pot utiliza în agricultură, iar
deşeurile din construcţii şi demolări se pot utiliza la lucrări de umplere şi reconstrucţie.
Deşeurile de producţie nepericuloase, care nu pot fi valorificate sunt eliminate prin
depozitare în depozite industriale de deşeuri nepericuloase sau în depozite autorizate de
deşeuri municipale, cu acordul operatorului depozitului.
Deşeurile de producţie periculoase se pot valorifica fie prin regenerare sau producere de
combustibili, cum este cazul uleiurilor uzate şi al şlamurilor petroliere, fie prin co-incinerare
în cuptoarele fabricilor de ciment.

Cele care nu pot fi valorificate, se elimină prin depozitare în depozitele industriale de
deşeuri periculoase.
Deşeurile de producţie care sunt rezultatul activităţilor operatorilor economici sunt
gestionate în conformitate cu prevederile autorizaţiilor de mediu, care cuprind condiţiile de
eliminare şi valorificare a acestora cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a
sănătăţii populaţiei.
Operatorii economici realizează activităţile de gestionare a deşeurilor cu mijloace proprii
sau contractează serviciile unor firme autorizate.
În ultimii ani, la nivelul regiunii s-au dezvoltat pe piaţa valorificării diferitelor tipuri de deşeuri
mai mulţi agenţi economici. Dintre aceştia amintim:
În judeţul Brăila, S.C. SETCAR S.A dezvoltă din anul 2000 sfera serviciilor destinate
rezolvării problemelor de mediu, desfăşurând în acest sens o gamă foarte largă de
activităţi:
• Colectarea, transportul şi depozitarea temporară a deşeurilor de substanţe toxice cu
termenul de valabilitate depăşit;
• Elaborarea de tehnologii, proiectarea şi realizarea unor dotări tehnice, pentru
realizarea activităţilor de depoluare solicitate de clienţi;
• Evaluarea impactului semnificativ de mediu asociat cu produsele şi serviciile
companiei;
• Eliminarea deşeurilor periculoase: băi galvanice
cianurice, compuşi bifenili policloruraţi - PCB din
echipamentele electrice, pesticide, mercur şi
combinaţii ale mercurului, acizi reziduali, ape uzate
industriale, soluţii uzate etc;
• Distrugerea reactivilor chimici, inclusiv toxici;
• Depoluarea depozitelor de carburanţi, a atelierelor
galvanice şi a amplasamentelor industriale;
• Decontaminarea solurilor contaminate cu
hidrocarburi sau metale grele;
• Decontaminarea transformatoarelor care conţin ulei
cu PCB;
• Lucrari de preluare, ambalare, transport şi eliminare a azbestului;
• Transportul autorizat de deşeuri şi substanţe periculoase;
• Efectuarea de analize pentru diverşi beneficiari în vederea determinării conţinutului
de compuşi bifenil policloruraţi - PCB, în uleiuri, sol, apă.
În judeţul Buzău, Companiile GreenTech SA, GreenFiber Internațional SA, GreenWEEE

Internațional SA și GreenLamp Reciclare SA își unesc activitatea sub denumirea GREEN
GROUP în singurul parc integrat de reciclare a deșeurilor din România.
GREENTECH S.A. este unul dintre cei mai importanţi reciclatori de mase plastice /
plastic din Sud-Estul Europei, şi totodată pionerul reciclării deşeurilor din plastic în
România. Societatea a fost înfiinţată în anul 2002 cu capital integral privat.
GreenfiberInternațional SA și-a început activitatea în anul 2004 fiind primul producător de
fibră sintetică poliesterica și bandă PET din România.
GreenWEEE Internațional SA este cea mai mare unitate de tratare a deșeurilor de

echipamente electrice și electronice (DEEE) din România. Compania oferă servicii de
colectare, tratare și reciclare pentru toate cele 10 categorii de DEEE prevăzute în lege,
inclusiv baterii și acumulatori portabili.
GreenLampReciclare SA este singurul reciclator din România care tratează
echipamentele de iluminat uzate, care dispune totodată de un proces tehnologic avansat de
distilare destinat recuperării mercurului provenit din pudra fluorescentă colectată din lămpile
fluorescente și lămpile cu vapori de mercur și din lămpile cu descărcare de intensitate înaltă
(HID).
În judeţul Constanţa, SC GPA AEROPRODUCT SRL, punct de lucru com. Mihail

Kogalniceanu realizează valorificarea reziduurilor petroliere cu obţinerea unor noi produse.
De asemenea, SC OIL PROD SRL, Constanţa, punct de lucru incinta SC Oil Terminal SA
realizează prelucrarea produselor petroliere uzate. SC OIL Depol Service SRL în cele
două puncte de lucru desfăşoară activităţi de tratare prin bioremediere a solului infestat cu
produs petrolier dar şi tratarea deşeurilor din construcţii şi demolări contaminate cu produse
petroliere, tratare prin amestec cu var nestins pentru eliminarea apei sau cu ciment pentru
stabilizare, tratarea altor tipuri de deşeuri prin metode indicate de laboratoare acreditate
RENAR.
În Galaţi, SC Phoenix Slag Services SRL este autorizată în vederea valorificării atât a
zgurii de oţelărie rezultată din activitatea curentă a SC ArcelorMittal SA Galaţi cât şi a
haldei de zgură, componenta feroasă rezultată fiind reintrodusă în fluxul tehnologic al
ArcelorMittal iar subprodusul lidonit este utilizat la construcţia de drumuri.
În judeţul Tulcea, SC Remat SA este principalul colector şi tratator al diferitelor tipuri de

deşeuri de producţie.
În judeţul Vrancea, SC Vrancart SA asigură reciclarea deşeurilor de hârtie şi carton în

producţia curentă a fabricii. Societatea este de asemenea un important colector de astfel de
deşeuri în regiune. S.C. ECODAVA 2008 S.R.L. Mărăşeşti desfăşoară activitate de
colectare şi transport a diferitelor tipuri de deşeuri industriale, periculoase şi nepericuloase
desfăşurând şi activităţi de valorificare a unor deşeuri în cadrul următoarelor instalaţii
autorizate:
- Instalaţie de neutralizare a emulsiilor, uleiurilor şi a altor derivaţi ai acestora
- Instalaţie de tratare a echipamentelor cu conţinut în PCB mai mic de 50 ppm
- Instalaţie de spălat, mărunţit folie contaminată
- Instalaţie de amestecare a rumeguşului cu uleiuri uzate sau alte tipuri de deşeuri
industriale
Depozitarea deşeurilor industriale
La nivelul Regiunii Sud Est, 6 depozite de deşeuri industriale nepericuloase aveau obligaţia
de a sista depozitarea între 1.01.2007 şi 16.07.2009.
Situaţia acestora este următoarea:
În judeţul Brăila, depozitul propriu de deşeuri industriale nepericuloase din localitatea

Chiscani aparţinând S.C. Celhart Donaris SA a sistat activitatea la 16 iulie 2009

conform calendarului de închidere a depozitelor neconforme, ARPM Galaţi stabilind
obligaţiile de mediu pentru încetarea activităţii depozitului.
Buzău: SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA Buzău administrează un
depozit de deşeuri nepericuloase (zgura neprocesată; deşeuri de beton refractar
spinelic; deşeuri de cărămizi magnezitice) rezultate din procesele de elaborare a
oţelului în cuptorul cu arc electric şi de demolare şi de refacere a căptuşelilor
refractare cu o suprafaţă de 0,3 ha.
La acest depozit a fost sistată depozitarea la 16.07.2009, iar deşeurile au fost
depozitate la depozitul zonal de deşeuri nepericuloase de la Gălbinaşi, administrat
de SC RER SERVICII ECOLOGICE SRL Buzău.
Constanţa: Depozitul aparţinând SC Lafarge Romcim SA şi-a încetat activitatea, şi
au fost desfăşurate lucrări de închidere conform avizului de mediu pentru închidere
62/20.12.2007.
Galaţi: Depozitul de deşeuri Halda de Zgură Elnav a obţinut Avizul de Mediu nr.
3/12.04.2007 pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la înceterea activităţii şi a sistat
depozitarea la data de 01.07.2007. În prezent, pe amplasament se desfăşoară
activităţi de recuperare a materialelor reciclabile de pe haldă, activitate preconizată a
se finaliza până la sfârşitul anului 2013. Pentru depozitul de deşeuri Halda de Zgură
Mittal Steel SA, operatorul depozitului SC ArcelorMittal Galaţi SA, a obţinut Avizul
de Mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii, nr.
37/18.07.2008. Pe parcursul anului 2011 exploatarea haldei în vederea recuperării
materialelor feroase s-a realizat de SC Grand Smithy Works SRL International şi Ady
Toma SRL, societăţi autorizate în acest sens. ARPM Galaţi a emis Notificarea
4206/09.2009 ca răspuns solicitării depuse de SC ArcelorMittal Galaţi pentru
„Amenajarea unui spaţiu de stocare temporară a deşeurilor nepericuloase în incinta
ArcelorMittal Galati SA", pe amplasamentul din jud. Galaţi, strada Smârdan nr. 1.
Proiectul are ca scop amenajarea unui spaţiu de stocare temporară a deşeurilor
nepericuloase rezultate de pe fluxul de producţie al SC ArcelorMittal Galaţi SA.
Spaţiul de stocare a deşeurilor nepericuloase rezultate din producţia curentă a SC
ArcelorMittal Galaţi SA este amenajat pe amplasamentul fostei magazii de piese de
schimb mecanice şi hidraulice "Valea Lupului". Amplasamentul are o suprafaţă de
cca. 8 ha, din care suprafaţa activă 4,34 ha.
In halda de zgură aparţinând fostei societăţi FEROM SA Tulcea nu se mai
depozitează deşeuri începând cu anul 2005. In conformitate cu Anexa nr. 5 , Tabelul
5.7 din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, SC FERAL SRL avea
obligaţia să sisteze/inceteze activitatea de depozitare a deşeurilor în halda de zgură
până la data de 16.07.2009.
SC FEROM SA Tulcea prin practician în insolvenţă Anton Ştefan (lichidator) a
solicitat şi a obţinut, AVIZUL DE MEDIU nr. 20/29.04.2009 pentru stabilirea
obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii de depozitare. Acest act de reglementare
este însoţit de anexa care prevede termene etapizate pentru valorificarea metalelor
şi ecologizarea amplasamentului până în anul 2016.
SC Ferom SA - lichidator Anton Ştefan a ales ca metodă de închidere a haldei de
zgură, valorificarea materialelor recuperabile urmată de ecologizarea
amplasamentului în conformitate cu măsurile stabilite în avizul de mediu.

Astfel, SC FEROM SA Tulcea şi SC APIC TOLL SRL - în calitate de operator în procesarea

zgurii din haldă, au obţinut Autorizaţia de mediu nr. 7495/23.05.2007 pentru activitatea de
recuperare a metalelor din halda de zgură, valorificarea în totalitate a feroaliajelor şi a zgurii
procesate şi în final ecologizarea terenului aferent haldei.
Instalatia de procesare existenta pentru valorificarea zgurii din halda Ferom

Totodată, pentru mărirea capacităţii de recuperare SC APIC TOLL SRL a iniţiat în anul
2011 proiectul de amplasare în vecinatatea haldei de zgură a unei noi Unităţi de recuperare
a feroaliajelor din zgură metalurgică, cu o capacitate maximă de 300-350 tone/oră (1200-
1500to/zi) , care să conducă la recuperarea feroaliajelor din zgură şi reecologizarea haldei.
În anul 2011 au fost prelucrate 85623 tone de zgură brută din haldă, din care au rezultat
65447 to zgură procesată, valorificată ca agregate minerale în lucrările de contrucţii.
Până la 31 decembrie 2010, în conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind
depozitarea deşeurilor, SC ALUM SA avea obligaţia de a sista depozitarea deşeurilor
lichide la halda de şlam roşu.
Halda de şlam roşu - ALUM SA Tulcea
Halda de şlam roşu a SC ALUM SA Tulcea

In anul 2011 nu s-au depozitat deşeuri lichide în halda de şlam a SC ALUM SA în
conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi a Ordinului
MMGA nr 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţii de eliminare
a deşeurilor, respectiv, depozitare şi incinerare, SC ALUM TULCEA SA a solicitat şi a
obţinut Avizul de mediu nr 12/26.03.2008 la încetarea activităţii de depozitare a şlamului în
faza lichidă şi ecologizarea pe o porţiune din halda de şlam.
Ca măsură pentru conformarea la prevederile HG nr. 349/2005, ALUM SA Tulcea a
solicitat şi a obţinut Acordul de mediu nr 2373/10.06.2009 pentru investiţia ,, Inchidere
partială a iazului decantor (halda de şlam) şi deschidere instalaţie de depozitare şlam
îngroşat” .

În conformitate cu actele de reglementare obţinute, SC ALUM SA a executat următoarele

lucrări:
• s-a realizat un dig de compartimentare, construi transversal pe actualul depozit la
60m de extremitatea piciorului amonte al ultimei supraînălţări
• s-a amenajat digul mal stâng pentru delimitarea suprafeţei depozitului
• s-a montat instalaţia de îngroşare a hidromasei de şlam compusă din agitatorul
pentru omogenizarea hidromasei, pompe de nămol, pompe de suprascurgere,
pompe de şlam, instalaţia de polielectrolit, decantoare adânci, filtre, centrifuge
decantoare.
In data de 28.12.2010 s-a pus în funcţiune instalaţia de îngroşare a şlamului, astfel că
depozitarea se realizează în fază solidă, cu respectarea prevederilor legale.
In urma realizării depozitării şlamului în fază solidă, societatea a solicitat şi obţinut
revizuirea Autorizaţiei integrate de mediu şi introducerea activităţii de depozitare conformă
în cadrul acesteia.
În cursul anului 2011 în halda de şlam a fost depozitată o cantitate de 570180 to şlam sub
formă densă.
Alaturat sunt prezentate imagini de pe amplasamentul haldei de şlam.
Inchidere partială halda şlam Depozitare şlam îngroşat
Situaţia depozitelor conforme de deşeuri industriale nepericuloase ce au fost

autorizate în Regiunea Sud Est este următoarea:
- SC CORD SA Buzău administrează un depozit de deşeuri nepericuloase (nămoluri
inertizate) cu o suprafaţă de 0,5 ha. Pe acest depozit s-a început depozitarea în luna mai
2008; în 2011 s-au depozitat aproximativ 100 t de nămoluri. Depozitul deţine AM
356/13.08.2007.
- În anul 2011, SC ARGUS SA a eliminat în depozitul propriu, în celula conformă, o parte
dintre deşeurile tehnologice rezultate din activitate. Depozitul conform de deşeuri
tehnologice nepericuloase (celula 2) a fost autorizat în anul 2008. Capacitate de stocare a
acestei celule este de cca.7800 tone, AM nr. 37/02.02.2009
În anul 2011, cantitatea de grit uzat provenit din activitatea şantierelor navale ce a fost
depozitată a fost de 1654,64 tone. O parte din această cantitate este eliminată prin
depozitare în depozitele SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT BUCURESTI FILIALA
COSTINESTI SRL sau în depozitul ecologic Albeşti - Mangalia, în celula pentru deşeuri
periculoase stabile au fost depozitate.

La nivelul Regiunii SE au fost identificate 6 depozite industriale de deşeuri periculoase

neconforme, şi alte 3 depozite de deşeuri periculoase din industria extractivă a
petrolului, aparţinând Petrom, care, în conformitate cu calendarul aprobat în HG nr.
349/2005 privind depozitarea deşeurilor, anexa nr. 5, aveau obligaţia de a sista depozitarea
până la 31 decembrie 2006, obligaţie ce a fost respectată în totalitate.
Situaţia actuală a acestor depozite este prezentată în tabelul 6.6.17:
Tabel 6.6.17 Situaţia depozitelor neconforme de deşeuri industriale periculoase

DENUMIRE DEPOZIT SUPRAFAŢA STADIUL OBSERVAŢII
(HA) ACTUAL
Judeţul Brăila
Oprişeneşti 0,52 închis A finalizat lucrările de
ecologizare a
amplasamentului
Oprişeneşti 0,7 închis A finalizat lucrările de
ecologizare a
amplasamentului
Independenţa 0,38 A sistat Au fost finalizate lucrarile de
depozitarea dezafectare urmând a se
realizeze lucrările de
ecologizare a
amplasamentului
Judeţul Buzău
Grăjdana 0,99 închis În 2010 au fost finalizate
procesare slam de pe
amplasament
SC Rafinaria "Venus 6,2 A sistat din 2002
OilReg" SA Rm.Sarat
SC DUCTIL STEEL SA 0,8 închis A sistat si finalizat lucrarile de

BUZAU, SC CORD SA inchidere si ecologizare
BUZAU-
SC FERMIT SA 2 A sistat Nu a realizat lucrarile de
RM.SARAT- inchidere din lipsa de fonduri
Judeţul Constanţa
SC Rompetrol Rafinare- 2,47 A sistat Au fost realizate integral si la
PETROMIDIA SA termen masurile din programul
de conformare ce insoteste
avizul de mediu.
SC Vie Vin Murfatlar 0,01 A sistat si Proces verbal nr.
(Fermele Murfatlar) finalizat 5071/11.08.2010
închiderea
Judeţul Galaţi
ISPAT SIDEX 0,8 A sistat si PV de receptie din 15.04.2010
finalizat lucrarile
de inchidere

În judeţul Brăila, pentru tratarea deşeurilor cu un conţinut de produse petroliere, în 2010 a

fost finalizată staţia de bioremediere în localitatea Oprişeneşti administrată de OMV
Petrom. În 2011, au fost procesate 2849,1 tone şlamuri din rezervoare (pentru codul de
deşeu 05 01 03*). Prin centrifugare, au rezultat deşeuri cu conţinut de ţiţei ce au fost
transportate pentru a fi procesate în rafinării şi deşeuri încadrate ca „parţial stabilizate”
(pentru codul de deşeu 19 04 04*), ce au fost procesate pe platforma de bioremediere.
Totodată pe această platformă, pe parcursul anului 2011, a fost procesată şi o cantitate de
558 tone pământ şi pietre (pentru codul de deşeu 17 05 03*), deşeuri provenite din solul
contaminat în urma poluărilor accidentale în zone cu scurgeri de ţiţei. Deşeurile ce pot fi
tratate în staţia de bioremediere sunt: sol rezultat din lucrări de dezafectare/decontaminare,
din contaminări accidentale (scurgeri de ţiţei), sediment din procesarea mecanică a
şlamului petroler şi alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase din constrcţii şi
demolări. Tratarea constă în biodegradarea aerobă a conţinutului de substanţe petroliere
fără aport suplimentar de bacterii, prin asigurarea condiţiilor minime de aerare, umiditate şi
după caz cu adaos de nutrienţi. Se pot procesa anual 35000 mc deşeuri (maxim 52800
t/an) cu conţinut de hidrocarburi de 10-13%, prin 2-3 cicluri de bioremediere/an (durata unui
ciclu fiind de 4-6 luni). Materialul bioremediat poate fi folosit pentru umpluturi în lucrări de
excavaţii din care a fost preluat solul contaminat iar cel ce nu se încadrează în limitele
stabilite de Ord. 757/1997 se elimină pe un depozit de deşeuri nepericuloase.
În Buzău, SC DUCTIL STEEL SA Buzău deţine depozit propriu conform pentru depozitarea
nămolurilor tehnologice. În 2011, au fost depozitate 492 t deşeuri de nămol.
În 2011, OMV Petrom SA-Grup Zăcăminte Independenţa Oprişeneşti a solicitat şi obţinut

acord de mediu pentru construirea unui depozit de deşeuri nepericuloase, în extravilanul
comunei Smârdan, jud. Galaţi. Acest depozit va avea capacitatea de aprox. 900000 m3 şi
va permite depozitarea deşeurilor proprii Petrom, cu caracter nepericulos, rezultate din
activitatea de extracţie şi procesare primară a ţiţeiului şi din cele de dezafectare a unor
sonde.
Incinerarea/coincinerarea deşeurilor
Utilizarea uleiurilor auto uzate drept combustibil în centrale termice a fost autorizată la
nivelul agenţiilor locale pentru protecţia mediului pentru 13 operatori economici cu profil de
service auto.
Incinerarea propriilor deşeuri animaliere rezultate din activitatea fermelor de creştere a
păsărilor/animalelor poate fi realizată direct la locul de generare în 19 instalaţii de incinerare
autorizate la nivel local în conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1069 /2009.
Instalaţiile de incinerare autorizate pentru incinerarea deşeurilor animaliere provenite de la
de la alte societăţi, la nivel regional sunt prezentate în tabelul 6.6.18
Tabel 6.6.18 Situaţia instalaţiilor autorizate pentru incinerarea deşeurilor de origine animală
Nr Judeţ Autorizatie de Tipuri de deşeuri
Operator economic
Crt mediu acceptate

1 Constant SC MINERAL PROTAN SA, AM deşeuri de origine

a LOC. AGIGEA, Str. Dinu 491/05.10.2007 animalieră cod 02 01
Cocea nr.1, judeţul valabilă 02 - deşeuri de
Constanta RO 2416379 05.10.2012 ţesuturi animale; 02
Tel/fax:0241738577 revizuită în data 02 02 - deşeuri de
e-mail: de 26.05.2009 ţesuturi animale şi 02
mineral.agigea@yahoo.com 02 99 - alte deşeuri
nespecificate
2 Tulcea SC Prod Import CDC AM 02.01.02-deşeuri de
Loc.Altân Tepe 8326/27.10.2011 ţesuturi animale;
com Stejaru, jud Tulcea, Valabilitate 02.01.04- deşeuri de
telefon/fax 0240 548231 26.10.2021 materiale plastice;
02.02.02- deşeuri de
ţesuturi animale
02.02.03- materii care
nu se pretează
consumului sau
procesării; 02.05.01-
materii care nu se
pretează consumului
sau procesării
02.06.01- materii care
nu se pretează
consumului sau
procesării
3. Tulcea SC CAZACIOC & CO SNC AIM 2/26.04.2011, 02 01 02- deşeuri de
Loc Smârdan, jud Tulcea valabilă până la ţesuturi animale, 02
tel/fax 0240571429 25.04.2021 02 02- deşeuri de
Cazacioc Niculae ţesuturi animale, 02
02 03-materii care nu
se pretează
consumului sau
procesării
4. Vrancea SC TSGM DOLLAR PROD AM 33/13.02.2009 02.02 deşeuri de la
SRL, Focşani, str. Magazia revizuită prepararea şi
Gării nr. 12, bl. N1, ap.7; 07.09.2009 , procesarea cărnii,
tel./fax 0337,101049, valabilă peştelui şi altor
Trasculescu Silviu 13.02.2014 alimente de origine
animală
Singura instalaţie autorizată la nivel regional pentru incinererea diferitelor tipuri de deşeuri
industriale, periculoase şi nepericuloase este cea a SC ECO FIRE SISTEMS SRL
amplasată în localitatea Lumina, jud- Constanţa.
Instalaţia are o capacitate de incinerare de 1200 kg/ora ( 10080 t/an) şi incinerează deşeuri
periculoase şi nepericuloase, inclusiv deşeuri medicale.

Tabel. 6.6.19 Deşeuri incinerate de SC ECO FIRE SISTEMS SRL

Deşeuri incinerate în anul 2010 Deşeuri incinerate în anul 2011
(tone) (tone)
595,59 978,39
Instalaţia cuprinde două linii de incinerare moderne, respectiv:
- Linia 1 HP 1250 de incinerare cu capacitatea de incinerare de 500 kg/h si 4.200 t/an.
- Linia 2 HP 1500 de incinerare cu capacitatea de incinerare de 700 kg/h si 5.880 t/an.
Societatea deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 2/13.02.2009 revizuită la 20.09.2011,
valabilă până în 12.02.2019. O parte din cantitatea de deşeuri colectată de SC ECO FIRE
SISTEMS SRL, în anul 2011, a fost predată către alţi operatori economici autorizaţi pentru
eliminare/ valorificare, respectiv 1197,75 tone.
Alternativa eliminării deşeurilor de la sortarea maculaturii şi a nămolurilor de la epurarea
apelor uzate dupa închiderea depozitelor neconforme la SC VRANCART SA Adjud, este
coincinerarea acestora, în cazanul de abur tehnologic, având capacitatea de incinerare
deşeuri de 17200 tone/an, pus în funcţiune în anul 2008.
În anul 2011, a fost incinerată o cantitate totală de 6729, 97 tone deşeuri, din care
4608,49 tone de nămol deshidratat, mai mult decât în anul precedent (5819,64 tone, din
care 3985,92 tone nămoluri). În prezent, cantităţile generate de nămoluri deshidratate şi
rezidiile de la sortare maculatură sunt coincinerate integral.
SC LAFARGE CIMENT SA (ROMANIA) Sucursala Medgidia, asigură preluarea pentru

valorificarea energetică, a numeroase tipuri de deşeuri. Deşeurile provin atât de la
generatori din judeţul Constanţa, cât şi de la operatori economici din alte judeţe. În 2011,
cantitatea de deşeuri coincinerată a fost de 61573,54 tone.
Tabel 6.6.20 Deşeuri coincinerate la SC Lafarge Ciment SA

Tip deşeu Cantitate Cantitate
valorificată valorificată
din alte din judeţul
judeţe Constanţa
Deşeuri periculoase 12235,3 18549,13
Deşeuri nepericuloase 21779,24 9009,87
Sursa: RAM SC LaFarge Ciment SA
6.6.3 Deşeuri generate de activităţi medicale

Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale este reglementată de Ordinul
Ministerului Sănătăţii nr. 219/2002 care aprobă normele tehnice privind gestionarea
deşeurilor rezultate din activităţile medicale. Conform acestui ordin, în unităţile sanitare
deşeurile se colectează în: saci negri pentru deşeurile menajere, saci galbeni pentru
deşeurile infecţioase şi cutii de culoare galbenă cu pereţi rigizi pentru deşeurile înţepătoare
tăioase.
Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face pe un circuit separat de
cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare
speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele şi containerele mobile se spală

şi se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate.
Transportul deşeurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectarea
strictă a normelor de igienă şi securitate în scopul protejării personalului şi populaţiei.
Din totalul deşeurile medicale generate, aproximativ 75-80% sunt deşeuri nepericuloase
asimilabile celor menajere, iar 20-25% sunt deşeuri periculoase. Deşeurile medicale
asimilabile celor menajere sunt colectate de către societăţile de salubritate şi depozitate la
depozitele zonale. În categoria deşeurilor nepericuloase intră: ambalajele materialelor
sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide
biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia
celor provenite de la secţiile de boli contagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic,
recipiente din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice etc.
Din datele furnizate de agenţiile judeţene, în anul 2011 au fost generate la nivel de regiune
aproximativ 795 tone deşeuri medicale periculoase (tabelul 6.6.21), care au fost eliminate
prin incinerare prin intermediul unor agenţi economici autorizaţi.
Tabel 6.6.21 Deşeuri periculoase generate din activităţi medicale

JUDEŢ CANTITĂŢI GENERATE ŞI ELIMINATE ( TONE)
2010 2011
Brăila 122,73 124,09
Buzău 137,45 96,134
Constanţa 207,24 203,62
Galaţi 175,74 176,6
Tulcea 63,63 50,133
Vrancea 183,47 144,118
TOTAL REGIUNE 890,26 794,7
Sursa: Agenţiile Locale pentru Protecţia Mediului
Fig. 6.6.21 Deşeuri periculoase din activităţi medicale generate şi eliminate în

Regiunea Sud Est
900
880
860
840
820
800
780
760
740
2010 2011
La sfârşitul anului 2011 existau în regiune 14 agenţi economici autorizaţi pentru transportul
deşeurilor medicale periculoase (Buzău – 2, Constanţa – 3, Galaţi – 5, Tulcea – 1, Vrancea

– 3). Situaţia acestora este prezentată în tabelul 6.6.22
Tabel 6.6.22 Societăţi autorizate pentru transport deşeuri medicale

JUDEŢ DENUMIRE OPERATOR
BUZAU SC CABEL SNC BUZAU - Str. Alexandru Marghiloman nr. 63, Mun.
Buzău, Tel 0238/719591 Mobil 0722698986
BUZAU DERATY MAX SRL BUZĂU, mun. Buzău, str. Suciu Mureşan, nr.7
bis, Tel: 0338107280 Fax: 0338107281, e-mail:
deratymax@yahoo.com
CONSTANTA SC GREEN FIRE SISTEMS SRL comuna Lumina, Sola A314/1/1
judeţul Constanţa, tel: 0241/760576, 0745058656; CAEN 6024
(Rev.1)CAEN 4941 (Rev. 2)
CONSTANTA SC ROSAL ECOLOGIC SRL punct de lucru Incinta Port Constanţa
CONSTANTA
CONSTANTA S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT BUCURESTI, FILIALA
COSTINESTI SRL sat Schitu comuna Costineşti jud.Constanţa,
tel:0241743376, CUI 24342060
GALATI SC DORCONING SRL Galaţi str. Constructorilor nr. 14 bl.H3, ap.12
tel.0236-412445
GALATI SC SERVTRANSMED SRL str. 1Decembrie 1918 nr.21 tel. 0236-
465990
GALATI SC SERAC SRL str. Constructorilor nr.18, bl. C3 , ap.42 tel.0236-
412416 pct. de lucru str.1 Decembrie 1918, nr. 23-U, Galaţi
GALATI SC ECO FIRE SISTEMS SRL, jud. Constanţa, com Lumina, pct de
lucru Galaţi, Str. G.Coşbuc, nr. 257, tel.0236-471015
TULCEA SC PROD IMPORT CDC SRL, loc.Altan Tepe, com.Stejaru,
jud.Tulcea, tel/fax 0240 512110
VRANCEA SC COLECT MED SRL, loc. Dumbraveni, Vrancea, tel.0237/235167
VRANCEA S.C. PROTECT COLECTOR S.R.L. Focşani, str. Bucegi nr. 10, ap.
10; tel. '0744765407
VRANCEA S.C. TRANSPOMEDIN S.R.L. Focşani, str. Maiop Gh. Pastia nr. 2,
bl. C3, at. 1, ap. 5; tel. '0744681220
În Regiunea Sud Est doar SC ECOFIRE SISTEMS SRL CONSTANŢA este autorizată
pentru eliminarea deşeurilor medicale periculoase.
În regiune mai funcţionează trei instalaţii de sterilizare, a Spitalul Clinic Judeţean de
Urgenţă Constanţa, la Spitalul Municipal Mangalia şi una la Spitalul Judeţean de Urgenţă,
Tulcea. În urma procesului de sterilizare, deşeurile periculoase devin deşeuri asimilabile
celor menajere, fiind ulterior eliminate prin depozitare.
Fig. 6.6.22 Deşeuri periculoase din activităţi medicale generate şi eliminate în anul
2011

Vrancea Braila
18% 16%
Tulcea
6%
Buzău
12%
Galaţi
22%
Constanţa
26%
6.6.4 Fluxuri speciale de deşeuri
Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Deşeurile de ambalaje reprezintă un procent important (aproximativ 20%) din totalul de
deşeuri menajere şi asimilabile acestora provenite din comerţ, servicii şi industrie.
Operatorii economici care introduc pe piaţă produse ambalate şi/sau ambalaje de
desfacere, precum şi cei care supraambalează produse ambalate individual în vederea
revânzării/redistribuirii sunt responsabili de atingerea obiectivelor anuale privind
valorificarea şi respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje. Obiectivele de valorificare,
respectiv de reciclare a deşeurilor de ambalaje se pot realiza individual sau prin
transferarea responsabilităţii către un operator autorizat în acest scop de MMP.
Anual, la nivelul agenţiilor locale pentru protecţia mediului, conform prevederilor legale, se
realizează inventarul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul
precedent raportării.
Din baza de date regională întocmită pentru ambalajele şi deşeurile de ambalaje din anul
2011, în tabelul 6.6.23 este prezentată cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă.
Tabel 6.6.23 Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în anul 2011, în Regiunea Sud
Est
TIP MATERIAL CANTITATE (TONE)
Sticla 7408,66
Plastic 8643,83
Hartie si Carton 986,59
Metal 1,21
Lemn 931,05
Total 17972,55
Din care ambalaje de desfacere 12263,83
Sursa: Baza de date regională privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje 2010
Fig. 6.6.23 Compoziţia materială a ambalajelor introduse pe piaţă

Metal Lemn
Sticla
Hârtie şi 0% 5%
41%
carton
5%
Plastic
49%
Pe parcursul anului 2011 au fost inventariaţi şi agenţii economici care colectează şi

valorifică deşeurile de ambalaje. Astfel, la nivelul regiunii au fost identificaţi 551 agenţi
economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de ambalaje şi 37 de agenţi care
efectuează reciclarea acestora. Lista cu aceşti agenţi economici poate fi consultată pe site-
ul ANPM (http://www.anpm.ro, secţiunea " Deşeuri ”)
Din baza de date privind ambalajele pentru anul 2011, în Regiunea Sud Est au fost
colectate prin intermediul firmelor autorizate, de la persoanele fizice şi juridice aproximativ
199400 tone de deşeuri de ambalaje din care 194700 t au fost reciclate.
Tabel 6.6.24 Cantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate în anul 2011

MATERIALUL CANTITATE DE DEŞEURI DE DEŞEURI
AMBALAJE PRELUATĂ RECICLATE
Sticlă 43012,96 43824,94
Plastic 65570,83 62563,33
Hârtie şi
carton 60340,64 59244,46
Metale 13494,47 13303,51
Lemn 16705,72 15465,91
Altele 317,73 348,31
Total 199442,35 194750,46
Sursa: Baza de date regională privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje 2011
La nivelul regiunii, în anul 2011, un număr de 342 agenţi economici au transferat
responsabilitatea realizării obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de
ambalaje către una din asociaţiile colective înfiinţate (Eco Rom Ambalaje Bucureşti,
Ecologic 3R Brăila, Intersemat Bucureşti, ECO-X S.R.L. Vânători, SC SOTA GRUP 21
SRL).
Deşeuri din echipamente electrice şi electronice
Gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice intră sub incidenţa Directivei

2002/96/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 27 ianuarie 2003 privind DEEE,
transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente
electrice şi electronice.

Categoriile de echipamente electrice şi electronice reglementate de HG nr. 1037/2010

(anexa 1A) sunt următoarele:
1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
3. Echipamente informatice şi de telecomunicaţii
4. Echipamente de larg consum
5. Echipamente de iluminat
6. Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)
7. Jucării, echipamente sportive şi de agrement
8. Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate)
9. Instrumente de supraveghere şi control
10. Distribuitoare automate
Conform HG nr. 1037/2010, autorităţile executive ale UAT trebuie să asigure existenţa şi
funcţionarea cel puţin a unui punct de coelctare selectivă a DEEE provenite de la
gospodăriile particulare la 50000 de locuitori, dar nu mai puţin de un punct de colectare în
fiecare localitate. Începând cu 2008, rata medie de colectare a DEEE este de cel puţin 4
kg/locuitor/an.
Pe parcursul anului 2011, campaniile de colectare a DEEE de la populaţie s-au desfăşurat
la nivel local, în general la iniţiativa societăţilor autorizate pentru colectarea şi tratarea
DEEE.
În Regiunea Sud Est, în 2011, au asigurat colectarea DEEE 95 de operatori economici
Conform datelor furnizate de agenţiile locale cantitatea de DEEE-uri colectată în anul 2011,
a fost de aproximativ 7500 tone, majoritatea deşeurilor fiind colectate în judeţul Buzău.
Situaţia cantităţilor de DEEE colectate la nivelul fiecărui judeţ din regiune pentru anul 2011
este prezentată în tabelul 6.6.25
Tabel 6.6.25 Cantităţi DEEE colectate şi tratate - 2011

JUDEŢ CANTITATE COLECTATĂ CANTITATE TRATATĂ
( TONE) ( TONE)
BRĂILA 124 127
BUZAU 5222 5441
CONSTANTA 880 578
GALATI 87 75
TULCEA 640 639
VRANCEA 576 551
Total Regiune SE 7529 7411
Cantitatea colectată la nivel regional a fost insuficientă pentru atingerea obiectivului anual
de colectare.
Este necesară intensificarea acţiunilor de conştientizare a tuturor factorilor implicaţi -
producători de echipamente electrice şi electronice, administraţie publică locală, populaţie
precum şi reluarea campaniilor de colectare de tipul „ Marea debarasare” organizate cu
sprijinul administraţiilor publice locale şi a asociaţiilor de colectare selectivă, în vederea
colectării de la populaţie a DEEE.

În Regiunea Sud Est există 5 agenţi

economici care desfăşoară activitate de
tratare DEEE. SC GREENWEEE
INTERNATIONAL SA BUZĂU
funcţionează din 2009 fabrica de tratare
deşeuri de echipamente electrice si
electronice cu Autorizaţia de Mediu nr.
283/15.09.2009, revizuită la data de
11.01.2010, valabilă până la data de
14.09.2019 pentru colectarea şi tratarea
DEEE.
SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU –

Instalaţii tratare DEEE
În anul 2010, a fost autorizat de către APM Buzău un operator economic - SC GREEN
LAMP RECICLARE SRL BUZĂU pentru colectarea, transportul şi tratarea DEEE din
categoria 5 „echipamente de iluminat”.
În Constanţa, SC GREMLIN COMPUTER SRL deţine o instalaţie de tip MEWA destinată

tratării automate a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Capacitatea de
tratare a acestei instalaţii este de 35000 tone DEEE/an.
Instalatie tratare tuburi catodice SC GREMLIN COMPUTER SRL
În anul 2009 societatea a pus în funcţiune instalaţia pentru tratarea tuburilor catodice (tip
VICOR) şi linia pentru tratare instalaţii frigorifice şi de condiţionare aer (pentru recuperarea
agenţilor frigorifici se utilizează un aparat de tip REFCO PLUS 12). În 2011 în cadrul
Gremlin au fost tratate aprox. 3400 tone de DEEE.

Instalaţie tratare DEEE - SC GREMLIN COMPUTER SRL
De asemenea, SC J.T. GRUP SRL, din judeţul Tulcea şi Remat Vrancea SA sunt societăţi
autorizate pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
Numărul producătorilor de echipamente electrice şi electronice, din Regiunea Sud Est,
înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în Registrul producătorilor şi
importatorilor de echipamente electrice şi electronice, în conformitate cu prevederile
Ordinului comun nr. 1223/715/2005 (privind procedura de înregistrare a producătorilor,
modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi
deşeurile de echipamente electrice şi electronice), este de 72. Categoriile de echipamente
pentru care sunt înregistraţi producătorii sunt: aparate de uz casnic, echipamente
informatice şi de telecomunicaţii, echipamente de iluminat, unelte electrice şi electronice şi
instrumente de supraveghere şi control.
Vehicule scoase din uz

Regimul vehiculelor scoase din uz este reglementat prin Directiva 2000/53/CE, transpusă în
legislaţia românească prin HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor şi a
vehiculelor scoase din uz cu modificările şi completările ulterioare. Această hotărâre
reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la vehiculele
scoase din uz şi reutilizarea, reciclarea, precum şi alte forme de valorificare a VSU şi a
componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării.
În conformitate cu cerinţele HG nr. 2406/2004 începând cu data de 1 ianuarie 2007, agenţii
economici trebuie să asigure realizarea următoarelor obiective:
- reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1
ianuarie 1980;
- reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980;
- reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;
- reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu data de 1

ianuarie 1980.
După cum se poate observa din tabelul 6.6.26, în Regiunea Sud Est, la sfârşitul anului
2011, un număr de 32 agenţi economici erau autorizaţi pentru colectarea şi/sau tratarea
vehiculelor scoase din uz. SC Apan Brăila, SC Tango Scraps Recyling Company SRL
Galaţi, SC Nalba SA Galaţi, un punct de lucru al SC Iricad SRL, SC Eurovasnico SRL
Galaţi, SC Romrecycling SRL Buzău, SC Fry Ynna Auto SRL Buzău, SC AutoGenius SRL
Buzau, Full Auto Extrem SRL, SC Dovi Compact SRL, SC Maia Intermed SRL Buzău, SC
Remarom Internaţional SA Tulcea, Remat Tulcea punct de lucru Baia şi Măcin, Remat
Iaşi, punct de lucru Adjud şi Focşani, jud. Vrancea sunt societăţi autorizate doar pentru
colectarea VSU, acestea fiind apoi predate în vederea tratării/dezmembrării unor societăţi
autorizate.
Deşi au fost autorizate noi societăţi pentru colectare/tratare, comparativ cu anul 2010,
numărul vehiculelor scoase din uz colectate şi tratate a fost mai mic, după cum reiese din
tabelul 6.6.26 şi fig. 6.6.26.
În 2011, conform datelor deţinute de APM, au fost colectate 16755 vehicule scoase din uz
şi au fost tratate 15067 buc.
Tabel 6.6.26 Agenţi economici care colectează/tratează VSU

JUDEŢ AGENT ECONOMIC NR.VSU NR.VSU
COLECTAT TRATAT
Brăila SC Miorita SRL 1355 2100
SC APAN Auto SRL 483 0
Buzău SC AUTO ROLLA SERVICE SRL 230 193
SC AUTOMAX EXPRESS SRL 535 474
SC AUTOGLOBUS COM 11 44
SC AUTOGLOBAL COMPACT 1158 1158
SRL
SC PUIU SERVICE SRL 207 207
MOCANU RECOM SOCIETATE ÎN 16 0
NUME COLECTIV
SC AUTO GENIUS SRL 100 0
SC TOTAL AUTO SRL 0 100
SC FRY YNNA AUTO SRL 553 0
SC MSD COM SRL 647 1200
SC AUTO DENIS SRL 3 3
S.C. FULL AUTO EXTREM SRL 142 0
SC IULIANELI SRL 5 147
Constanţa
SC RECYCLING MAT SRL 291 291
SC VMB LUX SONOR SRL 1224 1196
SC RECSAL SRL 632 632
JUDEŢ AGENT ECONOMIC NR.VSU NR.VSU

COLECTAT TRATAT
SC RESORT METAL SRL 193 193
SC GREMLIN COMPUTER SRL 16 16
SC TOBIAS SRL 0 0
SC LAUGHSERV CONSTRUCT
0 0
SRL
SC BLACK SEA SCRAP SRL 0 0
Galaţi SC Tango Scraps Recycling 0 0
Company SRL
SC Remat SA 312 312
SC Remat Scholz Filiala Moldova 1612 1612
SRL
SC Iricad SRL 374 374
SC Gilda SRL 735 0
SC Livorel Trans SRL 0 0
SC Legion Guard SRL 640 299
SC Autohaus SRL 0 0
SC Stefan C SRL 16 11
SC Bandit Autorec SRL 453 187
SC Fulgerul Iulian SRL 46 40
SC Nalba SRL 463 0
SC Eurovasnico SRL 0 0
SC Eco Metal Recycling SRL 12 12
Tulcea SC Remat Tulcea SA 1309 1309
SC Remarom Internaţional SA 507 508
Vrancea SC GETEOR INVEST SRL 501 460
SC AUTOMOND SRL 664 687
SC PANJUNIOR 2001 SRL 151 151
SC REMAT VRANCEA SA 486 508
SC REMAT IAŞI SA (pct.lucru 0 4
Focşani)
SC VIGADAUTO SRL 13 13
SC AUTOMARIUS SRL 660 626
Total 46 16755 15067
Regiune
Fig. 6.6.26 Gestionarea vehiculelor scoase din uz

30000
20000
10000
0
2009 2010 2011
VSU colectate VSU tratate
Pentru stimularea înnoirii parcului naţional de autoturisme prin scoaterea din circulaţie a
celor vechi, Guvernul României, în colaborare cu MMDD, a iniţiat un program, cunoscut sub
numele de „Programul Rabla”. Acţiunea a demarat în anul 2005 şi a fost reluată în fiecare
an, inclusiv 2011.
Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori
Bateriile şi acumulatorii se supun prevederilor H.G. nr.

1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al
deşeurilor de baterii şi acumulatori, Ordinului ministrului
mediului şi al ministrului economiei nr. 1399/2032 din
octombrie 2009 pentru aprobarea Procedurii privind modul de
evidenţă şi raportare a datelor referitoare la baterii şi
acumulatori şi la deşeurile de baterii şi acumulatori, respectiv
a Ordinul ministrului mediului şi al ministrului economiei nr.
669/1.304/30 iunie 2009 privind aprobarea Procedurii de
înregistrare a producătorilor de baterii şi acumulatori.
Obiectivul principal al legislaţiei este de a reglementa condiţiile de introducere pe piaţă a
bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase, precum şi modalităţile de
gestionare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, în scopul asigurării condiţiilor de protecţie a
mediului şi a sănătăţii populaţiei.
Producătorii de baterii şi acumulatori existenţi pe piaţă au avut obligaţia de a se înregistra,
la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în Registrul producătorilor de baterii şi
acumulatori. În anul 2011, la nivelul Regiunii Sud Est s-au înregistrat ca producători 4
operatori din judeţul Constanţa şi un operator în judeţul Galaţi.
În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori, în Regiunea Sud Est

există 132 operatori economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de baterii şi

acumulatori. Dintre aceştia, doar 95 de operatori au colectat astfel deşeuri în anul 2011,
cantitatea colectată fiind de 5314 tone. Deşeurile colectate au fost predate în vederea
tratării operatorilor economici autorizaţi.
Singurul operator economic autorizat din regiune
pentru tratarea deşeurilor de baterii şi acumulatori este
SC SETCAR SA Brăila.
Uleiuri uzate
Gestionarea uleiurilor uzate este reglementată de
Hotărârea de Guvern nr. 235/2007.
Conform prevederilor acestei hotărâri operatorii
economici au obligaţia să colecteze separat uleiurile
uzate şi să predea toată cantitatea de ulei uzat
operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare
activităţi de valorificare sau de eliminare.
4 importatori şi un producător intern din Regiunea Sud
Est au introdus pe piaţă în anul 2011, o cantitate de
453,53 tone uleiuri proaspete. Acestea au fost
distribuite către 150 de operatori economici.
În Regiunea Sud Est au fost utilizate 4101,7 tone uleiuri proaspete de către 158 de service-
uri auto şi alţi 312 operatori economici. Aceşti utilizatori au generat 1728,93 tone de ulei
uzat şi 31,1 tone de filtre de ulei uzate.
Faţă de anul 2010, la nivelul Regiunii Sud Est deşi numărul utilizatorilor de uleiuri este
relativ constant, au scăzut atât cantităţile de ulei proaspăt utilizat, cât şi cele de ulei uzat
generat.
Tabel 6.6.27
An Număr Cantitate de ulei Cantitate de ulei uzat
utilizatori/generatori proaspăt utilizat (tone) generat (tone)
2010 494 9428,17 2399,18
2011 470 4101,7 1728,93
Fig. 6.6.27

10000 2500
9000
8000 2000
7000
6000 1500
5000
4000 1000
3000
2000 500
1000
0 0
2010 2011 2010 2011
Cantitate de ulei proaspat utilizat

Cantitate de ulei uzat generat (tone)
(tone)
Operatorii economici generatori şi service-urile au predat în anul 2011 în vederea

valorificării sau eliminării 1710,14 tone de ulei uzat şi 28,03 tone de filtre de ulei uzate.
Au fost inventariaţi 27 colectori de uleiuri uzate autorizaţi, un importatorde uleiuri, un
producător intern de uleiuri şi 2 de staţii de distribuţie a produselor petroliere din Regiunea
Sud Est care au colectat 1457,55 tone de ulei uzat în anul 2011.
În anul 2011, în Regiunea Sud Est s-au eliminat prin incinerare 20,08 t şi s-au valorificat
5531,837 tone de ulei uzat.
Situatia gestionarii uleiurilor uzate in Regiunea Sud

Est
0,4%
Valorificat
99,6%
Eliminat
Situaţia valorificării uleiurilor uzate în anul 2011este prezentată în tabelul următor:

Tabel 6.6.28
Mod de valorificare Cantitate valorificată (tone)
Combustie în centrale termice 82,881
Coincinerare în cuptoare de ciment 314,22
Alte modalităţi de valorificare 5134,736
Total Regiunea Sud Est 5531,837
Sursa: Raportări ale Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului
Alte modalităţi de valorificare constau în amestecarea uleiului uzat cu alte produse în

scopul obţinerii unor combustibili pentru focare industriale sau centrale termice.
Situatia valorificarii uleiurilor uzate in Regiunea Sud Est

1,5%
5,7%
Valorificat prin
combustie
Valorificat prin
co-incinerare
Valorificat prin
alte metode
92,8%
În anul 2011 în Regiunea Sud Est nu s-au valorificat uleiuri uzate prin regenerare.
La sfârşitul anului 2011 existau în stocul generatorilor 487,44 tone ulei uzat şi 17,67 tone de
filtre de ulei uzate, iar în stocul colectorilor 191 tone de uleiuri uzate.
Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari
În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii

oamenilor, bunurilor şi asupra mediului înconjurător,
bifenilii policloruraţi şi compuşii similari, sunt supuşi
unui regim special de gestiune şi control reglementat
la nivel european prin Directiva 96/59/CE privind
eliminarea bifenililor policloruraţi şi terfenililor
policloruraţi (PCB/PCT), aceasta directivă fiind
transpusă în legislaţia română prin H.G. nr. 173/2000,
cu modificările şi completările ulterioare.
Directiva prevede decontaminarea/ eliminarea
echipamentelor scoase din uz ce conţin PCB până în
anul 2010.
În acest sens, în anul 2005 a fost realizat inventarul naţional al echipamentelor şi
materialelor ce conţin PCB/PCT (transformatoare şi condensatoare), în baza căruia a fost
realizat Planul naţional de eliminare a echipamentelor cu conţinut de PCB/PCT.
Inventarul echipamentelor cu conţinut de PCB/PCT aflate în funcţiune sau scoase din uz la
operatorii economici se actualizează periodic pe măsura eliminării unor echipamente
scoase din uz şi a identificării de noi echipamente.
La nivelul Regiunii Sud Est, la sfârşitul anului 2011 existau 54 operatori economici care
deţineau 179 transformatoare şi 6198 condensatoare cu conţinut de PCB/PCT aflate în
funcţiune sau scoase din uz, după cum urmează:
Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB/PCT din Regiunea Sud Est este prezentată în
tabelul următor:
Tabel 6.6.29
Transformatoare Transformatoare în Condensatoare Condensatoare în
scoase din uz funcţiune scoase din uz funcţiune
2 175 350 5356
În anul 2011 au fost eliminate 561 echipamente cu conţinut de PCB/PCT, iar în anul 2012
sunt planificate pentru eliminare 404 echipamente.
Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Nămolurile provin de la staţiile de tratare a apelor uzate orăşeneşti, industriale precum şi de
la potabilizarea apei.
Apele uzate tratate în staţiile de epurare provin de la agenţii economici sau de la populaţie,
fiind transportate atât prin reţelele de canalizare cât şi cu vidanje de la unităţile neracordate.
Având în vedere prevederile H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, referitoare la
obiectivele de reducere a deşeurilor biodegradabile, pe viitor nu va mai putea fi realizată
depozitarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri.
În cazul în care calitatea nămolului de la staţia de epurare nu este pretabilă folosirii în

agricultură, staţia de epurare va trebui să găsească alte modalităţi de valorificare a
nămolului. Una din aceste posibilităţi poate fi coincinerarea în cuptoarele fabricilor de
ciment.
La nivelul Regiunii Sud Est au fost inventariate 40 de staţii de epurare a apelor uzate
orăşeneşti în care, în anul 2010, s-au generat 14898,31 tone nămol, astfel:
Tabel 6.6.30
JUDEŢ CANTITATE ELIMINAT VALORIFICAT VALORIFICAT STOCAT
NĂMOL PRIN ÎN PRIN ALTE (PLATFORME
GENERAT DEPOZITARE AGRICULTURĂ METODE DE USCARE)
(TONE) (TONE) ( TONE) (TONE)
Brăila 286,585 11,865 124,5 0,2 150.02
Buzău 6726,332 63,082 536 0 6127,25
Constanţa 4937,09 4160,83 0 150,24 1439,09
Galaţi 100 0 0 0 100
Tulcea 2793,577 288,53 1700 0 870,047
Vrancea 54,73 28,97 0 0 25,76
Total 14898,31 4553,277 2360,5 150,44 8712,167
Regiunea
2
Fig.6.6.30

În anul 2010, deşi numărul de staţii

de epurare a fost mai mare decât
40000 în anul 2009, cantitatea de nămol
generat a scăzut.
30000
20000
10000
0
2009 2010
Cantitate de namol generat(tone)
Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Conform prevederilor Legii nr. 211/2011,

producătorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei
publice locale au obligaţia să atingă, până în anul
2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare,
reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială,
inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care
utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale,
de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri
nepericuloase provenite din activităţi de construcţie
şi demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale.
Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor, introduce ca
activitate în cadrul serviciului de salubrizare al localităţilor şi activitatea de „colectare,
transport şi depozitare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări” ca
activitate separată de ”precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale,
inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere”.
Colectarea acestor deşeuri este asigurată de către firmele de construcţii (prin contracte
obligatorii la nivel de autorizaţie de construire sau demolare). In acest moment nu există
date suficiente în ceea ce priveşte modul de colectare, transport, reciclare şi recuperare a
acestui tip de deşeuri. De asemenea, există date insuficiente şi în ceea ce priveşte
cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate.
Responsabilitatea tratării, inclusiv a transportului deşeurilor din construcţii şi demolări
revine generatorilor/deţinătorilor acestora, primăriile fiind obligate să indice amplasamente
pentru eliminare, modalitatea de eliminare şi ruta de transport.
In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, fiecare generator de acest tip de deseuri

are obligaţia de a asigura eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolari, în condiţiile
prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare. In acest sens, fiecare generator va transporta
cu mijloace proprii direct la depozit sau va plati operatorului de salubritate să i se preia
acest tip de deşeu.
Proiectele iniţiate de Consiliile Judeţene din regiune privind implementarea sistemelor
integrate privind managementul deşeurilor la nivel judeţean nu prevăd facilităţi pentru
gestionarea deşeurilor C&D. Proiectul iniţiat de CJ Constanţa prevede ca, în cadrul

procedurii de atribuire a contractelor de colectare a deşeurilor din judeţ, prin caietul de
sarcini, operatorul ce va fi desemnat să aibă obligativitatea să preia (la cererea
generatorilor) deşeurile din construcţii şi demolări, costurile de transport şi depozitare a
acestor deşeuri fiind suportate de generator.
Prin proiectul derulat în judeţul Vrancea de Primăria oraşului Panciu „ Eco-Sistem Panciu-
proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor din construcţii
şi demolări”, finanţat prin Programul PHARE CES 2006, au fost achiziţionate utilaje pentru
colectarea şi tratarea prin concasare a acestor tipuri de deşeuri.
Conform datelor prelucrate din baza de date naţională privind deşeurile, în anul 2010, la
nivelul regiunii au fost colectate, prin operatorii de salubritate, 5631 t de la populaţie şi
17471 t de la diferiţi agenţi economici generatori. Au fost valorificate ca şi material de
acoperire în cadrul depozitelor 6919 t, diferenţa de 16183 t fiind eliminată prin depozitare,
din care 557,84 t în cadrul depozitului conform de deşeuri inerte din localitatea Ovidiu, jud.
Constanţa.
Gestionarea acestora este prezentată în tabelul 6.6.31 şi fig. 6.6.31:
Tabel 6.6.31 Situaţia gestionării deşeurilor din construcţii şi desfiinţări în Regiunea

Sud Est în anul 2010
JUDEŢ CANTITATE DE CANTITATE DE CANTITATE DE
DEŞEURI DIN DEŞEURI DIN DEŞEURI DIN
CONSTRUCŢII ŞI CONSTRUCŢII CONSTRUCŢII
DEMOLĂRI DEPOZITATĂ VALORIFICATĂ
COLECTATĂ (TONE) (TONE)
(TONE)
Brăila 10853 10853 0
Buzău 987 987 0
Constanţa 1952 1952 0
Galaţi 8924 2005 6919
Tulcea 387 387 0
Total Regiune 23103 16184 6919
Sursa: baza de date Medius
Fig. 6.6.31 Situaţia gestionării deşeurilor din construcţii şi desfiinţări în Regiunea

Sud Est în anul 2010
Valorificate
30%
Depozitate
70%
Exceptând cantităţile depozitate conform, celelalte date raportate de către operatorii de

salubritate sunt date estimate.
În Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, cantitatea totală generată în Regiunea SE

s-a estimat la 415000 t/an ( aprox. 200000 m3) în mediul urban şi 34000 t/an ( aprox. 17000
m3) în mediul rural, folosind un coeficient de generare de 266 kg/loc/an pentru mediul urban
şi de 27 kg/loc/an în mediul rural.
În municipiul Brăila, deşeurile din construcţii şi demolări în 2011 au fost utilizate ca
material de umplutură pe diferite terenuri stabilite de către Primăria Brăila, neexistând la
ora actuală instalaţii adecvate pentru sortare/tratare/reciclare şi nici un depozit conform
pentru eliminarea acestora. Unele localităţi cum sunt Ianca şi Făurei au amenajat spaţii de
stocare temporara a acestor deşeuri.
În judeţul Buzău funcţionează o instalaţie autorizată din punct de vedere al protecţiei
mediului pentru valorificarea deşeurilor C&D (concasare), deţinută de un operator economic
privat SC RECYCLING CD 2007 SRL Buzău. Instalaţia a fost amplasată în incinta unui
spaţiu în care se desfăşura deja activitatea de colectare a deşeurilor metalice feroase şi
neferoase şi a deşeurilor din mase plastice.
Din anul 2008, în localitatea Ovidiu, judeţul Constanţa, a fost autorizată funcţionarea
depozitului de deşeuri inerte, operat de SC OVI PREST CON SRL, unde sunt eliminate
deşeurile din construcţii şi demolări generate în judeţul Constanţa.
Capacitatea de depozitare în etapa I de exploatare este de 310767 mc recepţionând,
pentru eliminare deşeuri din construcţii şi demolări (beton, cărămizi, ţigle şi materiale
ceramice precum şi amestecuri ale acestora, sticlă, pământ şi pietre fără conţinut de
substanţe periculoase) şi fracţiuni colectate separat din deşeuri municipale de tipul sticlă,
pământ şi pietre - Autorizaţia de Mediu nr.240/19.06.2008 valabilă până la data de
19.06.2013. Acesta este, de altfel, singurul depozit autorizat, de clasă c) din regiune .
Din informaţiile pe care le deţinem, până la această dată, marea majoritate a deşeurilor
C&D se utilizează pe amplasamente indicate de primarii prin autorizaţiile de construcţie
pentru aducerea la cotă a unor terenuri, pentru acoperirea periodică a straturilor de deşeuri
menajere depuse zilnic în depozitele de deşeuri municipale, conforme sau neconforme, sau
la închiderea celulelor epuizate sau a depozitelor neconforme. O altă practică este
utilizarea în gospodării, pentru pavări alei, construire anexe gospodăreşti etc.
SC OIL DEPOL SERVICE SRL Constanta, punct de lucru Incinta SC Oil Terminal SA,
aplică, conform Autorizaţiei de Mediu nr. 31/19.01.2011 o tehnologie de tratare a deşeurilor
din construcţii şi demolări, în combinaţie cu soluri contaminate cu produse petroliere
(tehnologie promovată de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia
Mediului)
După sistarea activităţii de depozitare a deşeurilor municipale de la Focşani-Goleşti, jud.
Vrancea, din anul 2009, prin iniţiativa SC CUP Salubritate SRL, a continuat consolidarea
perimetrului depozitului riveran râului Milcov.
În perioada menţionată, nu a fost organizată prin operator de specialitate gestionarea
acestui tip de deşeu.
La Panciu, în parteneriat cu oraşul Mărăşeşti a fost demarată investitia cofinanţată prin
PHARE-2006 CES a proiectului de colectare şi tratare prin concasare a deşeurilor din
construcţii şi demolari, instalatia este achiziţionată, urmând să se stabilească un
amplasament definitiv în cadrul Sistemului de management integrat al deşeurilor din
judeţul Vrancea, proiect în curs de implementare, începând din luna august 2011.
6.6.5 Colectarea selectivă
La nivelul regiunii, cu toate că procesul de colectare selectivă a deşeurilor municipale în

vederea valorificării materialelor reciclabile nu a fost introdus în fiecare localitate, acesta a
înregistrat un progres vizibil în ultimii ani.
Astfel, spre deosebire de anul 2010 când existau 118 localităţi din regiune în care au fost
înfiinţate puncte de colectare selectivă a deşeurilor municipale (pentru hârtie-carton, mase
plastice, PET, sticlă), în anul 2011 numărul localităţilor a crescut la 163, iar numărul
locuitorilor deserviţi este mult mai mare.
În zonele urbane s-a optat pentru amplasarea containerelor tip în zone cu trafic intens
(intersecţii, pieţe), colectarea făcându-se pe 3-4 fracţii (hârtie-carton, PET, sticlă, metal.)
Obligativitatea închiderii tuturor depozitelor de deşeuri menajere din mediul rural la 16 iulie
2009 a determinat un număr mare de primării din regiune să creeze sisteme de colectare
selectivă, în special a ambalajelor, reducând astfel volumul de deşeuri ce trebuie depozitat.
Astfel, în special în judeţele Buzău şi Vrancea au fost înregistrate progrese notabile în
acest sens, prin extinderea sistemului de colectare selectivă în 63, respectiv 51 de localităţi
rurale.
În anul 2011, la nivelul regiunii, a fost colectată o cantitate totală dublă faţă de 2010, de
aprox. 5000 tone deşeuri reciclabile din care cea mai mare cantitate este reprezentată de
hârtie şi carton (2500 t).
In municipiul Brăila colectarea selectivă a fost demarată în februarie 2009, cu 30 de puncte

de colectare echipate cu containere de tip IGLOO de 2,5 mc pe 3 fluxuri: sticlă,
hârtie/carton şi plastic, numărul total de containere la sfârşitul anului 2010 fiind de 90
bucăţi.
În 2011 SC Eco SA Brăila a mai înfiinţat 10 noi puncte de colectare selectivă hârtie-carton,
plastic şi sticlă cu un total de 30 containere puse la dispoziţie de SC Ecologic 3 RSRL astfel
încât există 40 puncte de colectare cu un număr total de 162 containere.
In zonele limitrofe municipiului, există 21 puncte de colectare echipate cu containere de 1,1

mc, pe 2 fluxuri: plastic şi hârtie/carton: 11 în Tichileşti, 2 în Vărsătura, 4 în Chiscani, 2 în
Lacu Sărat şi 2 în Albina.
In oraşul Ianca, s-a implementat colectarea selectivă începând cu luna august 2009,
existând 4 puncte de colectare, cu câte 3 containere de 1,1 mc pentru fracţiile: sticlă,
hârtie/carton şi plastic. In cazul oraşului Ianca recipientele de colectare selectivă nu sunt în
proprietatea SC ECO-ROM Ambalaje S.A.
Recipienţi colectare selectivă- jud.Brăila
În judeţul Buzău, în anul 2011 colectarea selectivă s-a realizat în 67 de localităţi.

Deşeurile din hârtie-carton colectate din judeţul Buzău sunt predate spre valorificare la
fabricile de hârtie din ţară.
Deşeurile de mase plastice sunt valorificate la SC GREENTECH SA Buzău şi SC
REPLASTICA HDPE SRL.
În judeţul Constanţa, colectarea separată a deşeurilor reciclabile a continuat şi în anul

2011, în localităţile Constanţa, Năvodari, Medgidia, Mangalia şi Eforie precum şi în câteva
localităţi din mediul rural (Cogealac, Deleni, Corbu, Limanu).
În municipiul Mangalia sistemul de colectare selectivă a fost organizat prin parteneriat
încheiat între operatorul de salubritate şi EcoRom Ambalaje.
În 2011, colectarea selectivă a fost implementată şi în oraşul Galaţi, urmare a finalizării

proiectului ISPA „Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în municipiul Galaţi şi
împrejurimi" derulat de Primăria Municipiului Galaţi. Astfel, au fost amenajate 220 de
puncte de colectare separată dotate cu containere tip IGLOO de 2 mc pentru hârtie/carton,
plastic/metal şi sticlă.
În municipiul Tulcea, în anul 2011, numărul punctelor organizate de către SC Servicii

Publice SA pentru colectarea selectivă a deşeurilor de pe raza municipiului Tulcea era de
111. Punctele de colectare au fost dotate cu câte trei eurocontainere de 1,1 mc pentru
precolectarea deşeurilor de hârtie-carton, plastic şi PET.

Imagini de la punctele de colectare selectiva din mun. Tulcea
De asemenea, sistemul de colectare separată s-a extins în mediul rural în localităţile

Luncaviţa, Mihail Kogălniceanu, Smârdan şi Nufăru.
În municipiile Focşani şi Adjud din judeţul Vrancea, prin parteneriate cu S.C. ECOROM
AMBALAJE S.A. s-au instalat puncte de colectare selectivă cu câte 3 containere pentru
plastic, sticlă şi hârtie, unde cantităţi importante de materiale reciclabile sunt aduse de
populaţie şi valorificate prin unităţi specializate. De asemenea, în Mărăşeşti au fost
organizate în 2011, 47 de puncte de colectare separată pentru hârtie/carton, pet/plastic şi
sticlă.
Cantitatea de deşeuri colectată selectiv, la nivelul fiecărui judeţ, pe tipuri este prezentată în
tabelul 6.6.32
Tabel 6.6.32 Situaţia corespunzătoare anului 2011 privind deşeurile colectate în
puncte de colectare selectivă
Judeţ Fracţii de deşeuri Cantitate colectată Cantitate valorificată
colectate selectiv (tone) (tone)
Brăila Hartie/carton 43 43
PET/plastic 11 11
Sticla 33 15
Metal 0,7 0,7
Buzău PET/ plastic 44 34
Hârtie carton 98 94
Sticlă 1 0,02
Metal 0,7 0,7
Constanţa PET/ plastic 961 955
Hârtie/carton 647 647
Sticla 46 31
Metal 19 19
Galaţi PET/ Plastic 86 68
Sticla 6 0,11
Judeţ Fracţii de deşeuri Cantitate colectată Cantitate valorificată

colectate selectiv (tone) (tone)
Metal 8 5,5
Tulcea PET/ Plastic 128 120
Sticlă 21 21
Vrancea PET/ Plastic 719 704
Sticla 364 363
Metal 18 18
Regiunea PET/ Plastic 1949 1892
Sud Est Hârtie/carton 2478 2395
Sticla 471 430
Metal 46 44
6.7 Planificare
În ultimii ani, România şi-a concentrat eforturile pe câteva direcţii importante în protecţia
mediului, printre care se numără şi problematica deşeurilor. Astfel, s-a urmărit armonizarea
legislaţiei româneşti cu cea europeană în domeniul deşeurilor şi au fost adoptate Strategia
Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor industriale şi urbane.
Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, alături de celelalte planuri regionale, a intrat în

vigoare o dată cu publicarea în Monitorul Oficial, fiind aprobat prin Ordinul nr. 1364/2006,
ordin comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Integrării
Europene. Planurile regionale de gestionare a deşeurilor se revizuiesc o dată la 5 ani sau
ori de câte ori e necesar pe baza raportului de monitorizare anual şi a Metodologiei de
elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin
Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 951/ 06.06.2007.
Scopul planurilor regionale de gestionare a deşeurilor este:
• crearea cadrului necesar atingerii obiectivelor de gestionare a deşeurilor;
• condiţie necesară pentru asigurarea sprijinului financiar al UE
Cele mai importante obiective stabilite prin PRGD sunt:

• Extinderea colectării deşeurilor în zonele urbane şi rurale nearondate la servicii de
salubritate
• Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a diferitelor tipuri de deşeuri
• Construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în vederea atingerii ţintelor de
reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile ce ajung la depozite
• Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a
amplasamentelor

• Construirea de noi depozite conforme

Deşeurile care fac obiectul PRGD sunt deşeurile municipale dar şi deşeurile de ambalaje,
vehiculele scoase din uz şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
În baza principiilor şi obiectivelor din Planul Naţional de gestionare a deşeurilor şi Planul

Regional de gestionare a deşeurilor au fost elaborate la nivelul fiecărui judeţ din regiune
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. Cu excepţia judeţului Vrancea, care a elaborat
PJGD încă din 2004 şi a depus documentaţie în vederea obţinerii de finanţare europeană
încă din 2005, pentru toate celelalte planuri judeţene ce vizează gestionarea deşeurilor
ARPM Galaţi a emis avize de mediu, în urma parcurgerii procedurii de evaluare de mediu.
În judeţul Brăila, a fost elaborat Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, care a fost
aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean (HCJ) Brăila nr. 26 din 31 martie 2009.
Totodată, pentru realizarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale s-a
realizat Planul de investiţii pe termen lung pentru perioada 2008-2038 (Master Plan),
aprobat prin HCJ nr. 95 din 31 august 2009.
În luna iulie 2011 s-a emis acordul integrat de mediu (competenţă ARPM Galaţi) pentru
investiţiile prevăzute în MASTERPLAN:
- staţie de transfer Însurăţei,
- o nouă staţie de transfer la Muchea după ce depozitul de la Muchea va sista
activitatea,
- staţie de sortare Ianca,
- staţie de sortare şi staţie de tratare mecano -biologică Vădeni,
- depozit nou în apropierea oraşului Ianca care după anul 2026, anul închiderii
depozitului Muchea va deservi întreg judeţul,
- închidere depozit neconform Ianca.
În judeţul Buzău, Raportul de monitorizare al PJGD întocmit pentru anul 2011 evidenţiază
progrese la nivelul judeţului în ceea ce priveşte gradul de acoperire cu servicii de
salubritate, extinderea sistemului de colectare selectivă dar şi în domeniul investiţiilor
finalizate urmare a finalizării unor proiecte europene. În prezent, în judeţul Buzău
colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile (hârtie, carton şi plastic) de la populaţie s-a
extins, fiind organizat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor într-un număr de 67
localităţi în anul 2011, faţă de 48 localităţi în anul 2010. A crescut numărul primăriilor care
au concesionat serviciul de salubrizare/înfiinţat propriul serviciu de la 34 primării în anul
2010 la 39 de primării în anul 2011. În judeţ există 2 instalaţii de sortare a deşeurilor
reciclabile din deşeurile menajere, cu o capacitate de 500 t/an fiecare, în cadrul staţiilor de
transfer de la Beceni şi Cislău.
În judeţul Constanţa, în cadrul schemei de finanţare PHARE CES 2005 - Schema de

investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor au primit finanţare următoarele
proiecte:
• Implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor urbane în oraşul
Cernavodă şi comunele Seimeni, Rasova, Saligny - proiect iniţiat de Primăria Cernavodă-
Proiectul de la Cernavodă a fost finalizat cu realizarea unei staţii de transfer pentru
deşeurile municipale cu o capacitate de 50 tone deşeuri/zi, a unei staţii de sortare şi a 90
de platforme de precolectare a deşeurilor menajere şi asimilabile acestora. La sfârşitul

anului 2011 a fost obţinută de la APM Constanţa, autorizaţia de mediu pentru funcţionarea
staţiei de transfer şi sortare.
• Sistem de colectare selectivă şi transport a deşeurilor în localităţile Deleni, Băneasa,
Adamclisi, Ion Corvin, Dobromir, Oltina, Ostrov, Lipniţa – iniţiat de Primăria Deleni.
In cadrul proiectului au fost achiziţionate 27393 de europubele şi 237 containere şi 5
autogunoiere compactoare.
• Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul comunei
Cogealac – iniţiat de Primăria Cogealac.
Prin acest proiect au fost amenajate 30 de platforme de colectare a deşeurilor dotate cu
120 de europubele, un spaţiu acoperit pentru pentru depozitarea deşeurilor reciclabile şi o
staţie pentru compostarea deşeurilor biodegradabile. Transportul deşeurilor este asigurat
prin achiziţionarea a 2 autogunoiere. In anul 2011 a fost depusă la APM Constanţa
soicitarea de obţinere a autorizaţiei de mediu pentru staţia de compostare cu o capacitate
de 1000 t/an.
În cadrul schemei de finanţare PHARE CES 2006 - Schema de investiţii pentru sprijinirea
iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu au primit finanţare proiectele:
• Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor în comuna Corbu.
In cadrul proiectului au fost achiziţionate 120 containere de 1100l, 2 autogunoiere, un
încarcator frontal. Au fost realizate 30 puncte de colectare şi staţia de compostare şi
sortare. Investiţiile s-au finalizat şi au funcţionat pe parcursul anului 2011, fiind demarată şi
activitatea de colectarea separată a deşeurilor.
• Colectare selectivă şi construcţia unei staţii de sortare în comuna Cumpăna.
Prin acest proiect a fost realizată o staţie de sortare şi amenajarea a 37 puncte de
colectare. Au fost achiziţionate 200 containere de 1100l şi 2 autocompactoare. Staţia de
sortare a fost pusă în funcţiune în anul 2011 şi deţine autorizaţie de mediu.
În judeţul Galaţi, rezultatele obţinute în urma implementării proiectelor cu finanţare

europeană sunt următoarele:
• CL al municipiului Galaţi "Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în
municipiul Galaţi şi împrejurimi " (Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027)
În cursul anului 2011 au fost puse în
funcţiune staţia de sortare şi compostare.
De asemenea au fost amenajate 220 de
puncte de colectare selectivă a deşeurilor de
hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă. A fost
pusă în funcţiune celula I de depozitare a
deşeurilor nepericuloase pentru noul depozit
ecologic de la Tirighina şi au fost finalizate
lucrările de închidere a depozitului
neconform Tirighina, Galaţi.
(Staţia de sortare a deşeurilor-mun. Galaţi-imagine)
• CL al comunei Bălăşeşti – “Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor în comuna Bălăşeşti”
jud.Galaţi” (PHARE CES 2006)

S-au achiziţionat 125 de eurocontainere pentru colectarea selectivă, 1400 de pubele, un

încărcător-descărcător frontal, 2 motostivuitoare, un vehicul transport specializat fracţie
verde, 2 prese de compactat deşeuri un vehicul pentru transportul deşeurilor reciclabile.
Prin HCL a fost înfiinţat Serviciul Public Local de Salubritate. Au fost amenajate 26 de
platforme unde au fost amplasate bateriile de eutocontainere pentru colectarea selectivă a
deşeurilor de plastic, hârtie şi sticlă. Platformele au fost dotate cu un sistem de
supraveghere video, pentru a putea superviza modul de depozitare a deşeurilor în comună.
Punct de colectare selectivă com Bălăşeşti, jud. Galaţi

• CL al comunei Folteşti – “Colectare selectivă şi transportul deşeurilor din comuna
Folteşti, jud.Galaţi ”(PHARE CES 2006)
S-au achiziţionat 125 de eurocontainere pentru colectarea selectivă, 1400 de pubele, un
încărcător-descărcător frontal, 2 motostivuitoare, un vehicul transport specializat fracţie
verde, 2 prese de compactat deşeuri un vehicul pentru transportul deşeurilor reciclabile.
Prin HCL a fost înfiinţat Serviciul Public Local de Salubritate. Au fost amenajate 20 de
platforme unde au fost amplasate bateriile de eutocontainere pentru colectarea selectivă a
deşeurilor de plastic, hârtie şi sticlă.
• CL al comunei Schela – “Colectare selectivă şi transportul deşeurilor din comuna Schela,
jud.Galaţi” (PHARE CES 2006). S-au achiziţionat:
- Pubele 120 l – 1400 buc;
- Eurocontainere metalice cu capac 1,1 mc – 125 buc;
- 26 puncte de colectare
- Presa compactoare
- Autospeciala pentru deşeuri organice cu masă compactoare
- Autospeciala pentru deşeuri reciclabile
Serviciul de salubritate constituit la nivelul UAT Schela desfăşoară activitatea de
precolectare, colectare selectivă, stocare temporară şi transport (fara deşeuri periculoase)
a deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, institutii, inclusiv fracţiuni
colectate separat, inclusiv a deşeurilor periculoase, componentă a deşeurilor municipale
(categoria 20), ambalaje şi deşeuri de ambalaje (categoria 15) şi deşeurilor din construcţii şi
demolări (categoria 17), în vederea valorificării şi eliminării prin societăţi specializate
autorizate, pe teritoriul administrativ al satelor Schela şi Negrea, comuna Schela, judeţul
Galaţi.

În judeţul Tulcea, la nivelul anului 2011 au fost în curs de implementare două proiecte
privind gestiunea deşeurilor.
• Proiectul ,,Sistem integrat pentru gestionarea deşeurilor din localităţile din Delta Dunării,,
finanţat din Fondul de Mediu, care prevede construirea a 4 centre de colectare, selectare
şi transfer deşeuri în localităţile Chilia Veche, Sulina, Sfântu Gheorghe şi Crişan;
construirea de centre de colectare a deşeurilor reciclabile în toate localităţile din Delta
Dunării; construirea de centre locale pentru colectarea deşeurilor mixte; echiparea
centrelor de colectare cu containere; echiparea principalelor localităţi cu coşuri stradale;
echiparea localităţilor cu mijloace de colectare şi transport.
• Proiectul „Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere în oraşul Măcin
şi comunele partenere din judeţul Tulcea’’ finanţat prin programul Phare 2005-017-
553.04.01. Prin proiect, s-a construit o staţie de transfer dotată cu echipamente de
sortare şi compostare a deşeurilor .
Staţia de transfer a fost dimensionată pentru deservirea unui număr de 40,000 locuitori
din Măcin şi cele zece comune partenere .
Până la sfârşitul anului 2011 deşi investiţia a fost finalizată, staţia de transfer nu a fost
pusă în funcţiune din motive de preluare de către un operator cu activitate exclusiv de
salubritate .
Alăturat prezentăm imagini din cadrul staţiei de transfer deşeuri Măcin.
În judeţul Vrancea, principalele acţiuni desfăşurate în anul 2011 referitoare la activitatea de

gestionare a deşeurilor au constat în punerea în funcţiune a investiţiilor PHARE 2004-2006
CES privind:
- Sistemul de colectare, selectare, tranfer deşeuri ECO Panciu, care are în compunere şi o
staţie de compostare;
- Sistemul integrat de gestionare prin separare în municipiul Adjud şi oraşul Mărăşeşti,
inclusiv zonele rurale limitrofe, care include şi o staţie de compostare deşeuri
biodegradabile, investiţia realizată în proporţie de 90%, urmând a se finaliza staţia de
compostare Mărăşeşti cu lucrările suplimentare impuse de autorităţile locale de mediu.
- Proiectul de colectare şi tratare prin concasare a deşeurilor din construcţii şi demolări la
Panciu, în parteneriat cu oraşul Mărăşeşti, deşi finalizat nu a fost pus în funcţiune,
deoarece firma de consultanţă SC KPMG Romania SRL, care pregateşte implementarea
proiectului Sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul Vrancea, urmează să
definitiveze amplasamentul instalaţiei de concasare în cadrul sistemului.

Directiva cadru privind deşeurile
Din 12 decembrie 2010 a intrat în vigoare noua directivă cadru în domeniul deşeurilor,
Directiva 2008/98/CE.
Prin revizuirea Directivei-cadru privind deşeurile aflată în vigoare din anul 1975, s-a dorit
orientarea economiei spre gestionarea durabilă a resurselor şi totodată simplificarea
reglementărilor din domeniul deşeurilor.
Obiectivul major al noii directive europene privind deşeurile este acela de a conduce la
realizarea în Uniunea Europeană, a unei aşa-numite „societăţi a reciclării“, în cadrul căreia
se doreşte evitarea generării de deşeuri şi utilizarea deşeurilor ca resursă.
Directiva urmăreşte şi îndeplinirea măsurilor cuprinse în cel de-al şaselea program
comunitar de acţiune pentru mediu şi anume, măsuri care să asigure separarea la sursă,
colectarea şi reciclarea fluxurilor de deşeuri prioritare, în conformitate cu acest obiectiv şi
pentru creşterea potenţialului de valorificare a deşeurilor, acestea ar trebuie colectate
separat, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi
al protecţiei mediului înainte de a fi supuse unor operaţiuni de valorificare care să conducă
la cele mai bune rezultate din punct de vedere al protecţiei mediului.
Statele Membre trebuie să ia măsuri care să încurajeze separarea compuşilor periculoşi din
fluxurile de deşeuri, în vederea asigurării unei gestionări raţionale din punct de vedere
ecologic.
Dintre noile linii directoare ale noii Directive-cadru privind deşeurile enumerăm:
- a preluat şi integrat prevederile Directivei privind deşeurile periculoase şi Directivei privind
eliminarea uleiurilor uzate, care urmează să fie abrogate;
- a pus un mai mare accent pe principiul prevenirii şi minimizării deşeurilor, încurajând
valorificarea materială şi energetică a acestora, precum şi reutilizarea şi reciclarea, în
consens cu principiul autosuficienţei aplicat în eliminarea deşeurilor;
- a introdus obiective de mediu pentru prevenirea generării deşeurilor;
- a clarificat conceptele de valorificare şi eliminare a deşeurilor;
- a introdus obiective de mediu pentru reciclarea deşeurilor menajere şi a deşeurilor
rezultate din construcţii şi demolări;
- solicită ţărilor membre U.E. dezvoltarea de programe naţionale de prevenire a generării
deşeurilor;
- a stabilit ierarhia deşeurilor în cinci trepte (prevenirea, pregătirea pentru reutilizare,
reciclarea, alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică şi eliminarea);
- a stabilit criterii pentru încetarea stării de deşeu, pentru bio-deşeuri;
- a stabilit un prag de suficienţă energetică pentru incinerarea deşeurilor municipale şi a
reclasificat operaţia de incinerare, în funcţie de atingerea acestui prag, din operaţie de
eliminare, în operaţie de valorificare;
- a propus noi ţinte de reciclare până în 2020 a 50% din deşeurile municipale şi a 70% din
deşeurile din construcţii şi demolări;
- a impus extinderea răspunderii producătorilor (persoane fizice sau juridice care
proiectează, produc, prelucrează, tratează, vând sau importă produse);
- a clarificat responsabilităţile unităţilor care valorifică/elimină deşeurile;
- a stabilit responsabilităţi privind reutilizarea şi reciclarea deşeurilor.
Încă nu s-a realizat transpunerea noii directive cadru în legislaţia românească. La nivel
naţional a fost elaborat un proiect de Lege cadru privind deşeurile, proiect ce a fost supus
dezbaterii publice şi urmează a fi dezbătut şi aprobat în Parlamentul României.

6.8 Perspective
Se află deja în derulare şi vor trebui iniţiate şi în viitor proiecte în domeniul gestiunii
deşeurilor, menite să creeze un sistem modern de management al deşeurilor, care să
contribuie la atingerea ţintelor şi obiectivelor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor,
ale Planului Regional şi ale Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor.
În cursul anului 2009 a fost aprobat proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor
solide în jud. Vrancea” pentru finanţare prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, axa
prioritară 2. Valoarea investiţiei din judeţul Vrancea se ridică la peste 36 de milioane euro,
fără TVA, din care aproximativ 27 de milioane de euro reprezintă contribuţia fondurilor
europene. Investiţiile preconizate vor viza:
• Închiderea depozitelor urbane neconforme, închiderea şi reabilitarea a 200 de
depozite rurale neconforme
• Deschiderea unui depozit judeţean de deşeuri la standarde europene
• Facilităţi de colectare a deşeurilor
• Construirea a trei staţii de transfer şi a şase platforme de colectare.
A început implementarea proiectului cofinanţat prin programul I.S.P.A. aprobat de Comisia

Europeana şi este în stadiul de obţinere a acordurilor de mediu pentru toate depozitele de
deşeuri municipale inclusiv Adjud şi Mărăşeşti-Haret cu termen de închidere aprobat în anul
2017, fiind în curs pregatirea licitaţiei pentru selectarea constructorului. Actualizarea
studiului de fezabilitate a proiectului privind Sistemul de management integrat al deşeurilor
din judeţul Vrancea din cadrul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară „ Vrancea curată”
are în vedere luarea în considerare a tuturor obiectelor realizate prin proiecte cofinanţate
prin programele PHARE-CES (de la Odobeşti, Panciu, Adjud-Mărăşeşti), cu finanţare de la
Guvernul Romaniei (staţia de transfer Gugeşti) şi din surse proprii (SC CUP Salubritate
SRL Staţie de transfer şi staţie de sortare).
Consiliul Judeţean Brăila a obţinut acordul de mediu pentru investiţiile prevăzute în

Masterplan:
- staţie de transfer Însurăţei,
- o nouă staţie de transfer la Muchea după ce depozitul de la Muchea va sista
activitatea.
- staţie de sortare Ianca,
- staţie de sortare şi staţie de tratare mecano biologică Vădeni.
- depozit nou în apropierea oraşului Ianca care după anul 2026, anul închiderii
depozitului Muchea, va deservi întreg judeţul.
- inchidere depozit neconform Ianca
Colectarea de la populaţie se va face pe două fracţii, umed şi uscat, excepţie făcând
localităţile izolate cu producţii scăzute de deşeuri şi pentru zonele aglomerate urbane.
Consiliul Judeţean Buzău prin proiectul „ Sistem integrat de management al deşeurilor”

intenţionează realizarea următoarelor investiţii:
- staţii de transfer la Pârscov şi Pogoanele
- Staţie de sortare în localitatea Cochirleanca
- Staţii de tratare mecano-biologică la Cilibia şi Cochirleanca
- Sistem de colectare selectivă duală în toate localităţile din judeţ

În prezent se află în faza de elaborare a Studiului de fezabilitate.
Consiliul Judeţean Constanţa, prin acest tip de proiect intenţionează realizarea:
- depozit deşeuri nepericuloase cu staţie de sortare şi tratare mecano -biologică în
localitatea Tortomanu
- staţie de sortare şi tratare mecano-biologică la Lumina
- Staţii de transfer la Hârşova şi Deleni
- Staţie de sortare la Topraisar
- Închiderea depozitelor urbane de la Hârşova, Techirghiol, Medgidia şi Cernavodă
Proiectul a suferit numeroase modificări astfel încât procedura de evaluare a impactului
asupra mediului nu a fost finalizată pe parcursul anului 2011.
Consiliul Judeţean Galaţi nu a finalizat încă proiectul, realizarea masterplanului la nivelul

judeţului Galaţi fiind o componentă a aplicaţiei ISPA „Managementul integrat al deşeurilor
urbane solide în municipiul Galaţi şi împrejurimi". Se intenţionează prin Master plan:
- Inchiderea celula I depozit Tirighina, în Municipiul Galaţi, judeţul Galaţi
- Extindere depozit ecologic de deşeuri Tirighina
- Construcţie staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor în Municipiul Galaţi, judeţul
Galaţi;
- Construcţie staţie de transfer în oraşul Târgu Bujor;
- Puncte de colectare / platforme de colectare a deşeurilor:
- Puncte de colectare a deşeurilor «Bring bank» (reciclabile, mixte, biodegradabile) în
oraşele: Galaţi, Bereşti, Târgu Bujor, judeţul Galaţi;
- Construcţie puncte verzi de colectare a deşeurilor (reciclabile, mixte, biodegradabile) fără
personal în judeţul Galaţi;
- Construcţie puncte verzi de colectare a deşeurilor (reciclabile, mixte, biodegradabile)
deservite de personal;
- Construcţie puncte verzi de colectare a deşeurilor echipate cu echipament pentru
sortarea/dezmembrarea deşeurilor voluminoase în localităţile Galaţi, Târgu Bujor;
- Inchidere depozit neconform Tecuci.
Consiliul Judeţean Tulcea: Proiectul „Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor judeţul

Tulcea” presupune realizarea următoarelor investiţii:
- depozit ecologic în localitatea Mihai Bravu.
- staţie de sortare Mihai Bravu
- staţie de transfer Isaccea
- închiderea depozitelor neconforme Isaccea, Măcin şi Sulina
Prin HCJ Tulcea nr. 42/03.2011 a fost aprobată Aplicaţia de Finanţare pentru proiectul
„Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor Judeţul Tulcea”, a devizului general şi a
indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei proiect finanţat din fonduri europene prin POS
Mediu, în valoare de 27.326.171 Euro (inclusiv TVA). Aplicaţia se află în etapa de evaluare
la Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Strategia naţională privind deşeurile

În ţara noastră, instrumentele de bază prin care se asigură implementarea politicii Uniunii
Europene din domeniul gestiunii deşeurilor sunt Strategia şi Planul Naţional de Gestionare
a Deşeurilor. În acest moment, ambele documente se află în proces de revizuire pentru
implementarea noilor cerinţe din noua directivă cadru privind deşeurile (Directiva
2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind

deşeurile şi de abrogare a anumitor directive).
SNGD aprobată prin HG nr. 1470/2004, conţine cadrul legislativ naţional, stadiul
implementării legislaţiei comunitare, situaţia existentă în domeniul gestionării deşeurilor,
date generale privind gestionarea deşeurilor, principii şi obiective strategice, la nivelul de
cunoaştere dobândit până în anul 2004.
Obiectivele strategiei naţionale sunt împărţite în obiective strategice generale pentru
gestionarea deşeurilor şi respectiv pentru gestionarea deşeurilor periculoase şi în obiective
strategice specifice anumitor fluxuri de deşeuri nepericuloase şi periculoase.
În ceea ce priveşte ierarhia priorităţilor în abordarea gestiunii deşeurilor în România, SNGD
prevede 4 paliere (spre deosebire de cele 5 paliere conform noii directive-cadru privind
deşeurile) şi anume: prevenirea şi minimizarea generării deşeurilor, valorificarea materială
prin reutilizare şi reciclare, valorificarea energetică şi tratarea deşeurilor şi depozitarea.
Printre obiectivele generale ale SNGD menţionăm: dezvoltarea cadrului instituţional şi
organizatoric, conştientizarea factorilor implicaţi, intensificarea preocupărilor privind
reducerea cantităţilor de deşeuri generate, exploatarea tuturor posibilităţilor tehnice şi
economice privind recuperarea şi reciclarea deşeurilor în vederea reducerii cantităţii de
deşeuri eliminate.
Alternativele pentru atingerea obiectivelor strategice identificate de SNGD se bazează, pe
termen scurt şi mediu, pe utilizarea instalaţiilor pilot-demonstrative şi pe instruirea populaţiei
pentru a obţine acceptul public şi educaţia necesară implementării unor investiţii ulterioare
şi a sistemului integrat de gestionare a deşeurilor.
Este evident că strategia actuală va trebui ajustată în conformitate cu prevederile Directivei
2008/98/CE şi corelată cu principiile eficienţei energetice şi ale dezvoltării durabile şi cu
obiectivele prevăzute de alte directive, dintre care menţionăm:
• Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
(solară, eoliană, energie hidro, biogaz, biomasă, biodeşeuri şi energie geotermală);
• Directiva 2003/30/CE de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor
combustibili regenerabili pentru transport;
• Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie
termică utilă pe piaţa internă a energiei şi de modificare a Directivei 92/42/CEE.
La nivelul Ministerului Mediului şi Pădurilor s-a constituit un grup de lucru în vederea

revizuirii Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor cu asistenţă tehnică
asigurată de către EPC Consultanţă de Mediu Bucureşti. Documentele nou elaborate au
fost supuse dezbaterii publice.
Noua Strategie Naţională va cuprinde strategii privind reducerea şi prevenirea generării de
deşeuri, reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate precum şi o strategie
naţională privind gestionarea deşeurilor periculoase.


Cap 6 Managementul Deseurilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 6 Managementul Deseurilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI 2011

~ REGIUNEA SUD EST ~

CAPITOLUL 6 – MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6. 1 Consumul şi mediul înconjurător

În abordarea Producţiei şi Consumului Durabile este foarte important să se pună accentul

CAPITOLUL6 – MANAGEMENTUL DESEURILOR 297

consumului şi producţiei durabile sunt:

creşterea eficienţei în utilizarea resurselor naturale şi energetice pe tot lanţul -

EMAS - reprezintă un model de management de mediu

6.2. Resursele materiale şi deşeurile

Prevenirea producerii deşeurilor poate contribui la reducerea impactului asupra mediului pe

CAPITOLUL6 – MANAGEMENTUL DESEURILOR 298

6.3 Gestionarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare,

le aruncă, sau are intenţia sau obligaţia să le arunce.

Principalele obiective ale gestiunii deşeurilor sunt:

Pentru colectarea, validarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi

6.4. Impact (caracterizare)

Deşeurile industriale constituie surse de risc pentru

CAPITOLUL6 – MANAGEMENTUL DESEURILOR 301

Terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu

La nivelul anului 2011 , lipsa facilităţilor necesare

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

locale au fost nevoite să se preocupe de rezolvarea problemei deşeurilor generate de

Extinderea colectării selective

Pentru atingerea ţintelor de reciclare/valorificare a deşeurilor este necesar ca administraţia

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

CAPITOLUL6 – MANAGEMENTUL DESEURILOR 303

Deşeurile periculoase din deşeurile menajere

Deşeurile industriale periculoase

CAPITOLUL6 – MANAGEMENTUL DESEURILOR 304

corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase

6.6. Tipuri de deşeuri

6.6.1 Deşeuri municipale

Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două

• NĂMOL- date furnizate de operatorii staţiilor de epurare orăşeneşti şi industriale

Alte tipuri de date şi informaţii specifice legate de generarea şi gestionarea deşeurilor ce nu

Categoria deşeurilor municipale include totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în

Tabel 6.6.1 Deşeuri municipale generate în perioada 2008-2010

DEŞEURI MUNICIPALE CANTITATE CANTITATE CANTITATE

3 Deşeuri din construcţii/demolări 23037 28961 23102

Fig. 6.6.1 Cantitatea de deşeuri municipale generate şi colectate în perioada 2008-2010

Compoziţia procentuală a deşeurilor menajere este prezentată în tabelul 6.6.2 şi fig.6.6.3

Tabelul 6.6.2 Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere colectate în 2010

Fig. 6.6.2 Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere colectate în 2010

CAPITOLUL6 – MANAGEMENTUL DESEURILOR 307

Hârtie şi carton Metale

Sursa: baza de date Medius 2010

Colectarea şi transportul deşeurilor

După provenienţa lor, deşeurile municipale includ:

În anul 2010 au fost colectate de către municipalităţi, prin intermediul operatorilor de

Tabel 6.6.3 Deşeuri totale colectate de municipalităţi în anul 2010 (tone)

Fig. 6.6.3 Deşeuri municipale colectate în 2010

CAPITOLUL6 – MANAGEMENTUL DESEURILOR 308

Deşeuri din servicii

Sursa: Baza de date Medius 2010

Distribuţia cantităţilor de deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie şi agenţi

Tabel 6.6.4 Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2010

În anul 2010, în regiune şi-au desfăşurat activitatea un număr de 60 operatori de salubritate

Tabel 6.6.5 Operatori de salubritate din Regiunea Sud Est

JUDEŢ DENUMIRE AGENT SALUBRITATE POPULAŢIE

JUDEŢ DENUMIRE AGENT SALUBRITATE POPULAŢIE

CAPITOLUL6 – MANAGEMENTUL DESEURILOR 311