BISERICA ORTODOXĂ BERZASCA

Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului’ – Berzasca

Statul istoric şi de arhitectură

Cod cIMEC - 20706-1
Cod LMI 2015 - CS-II-m-B-11029
Biserica este înscrisă în LMI 2010, ca obiectiv istoric. Prin vechimea sa, prin
arhitectură şi rolul social şi spiritual jucat în cadrul comunităţii, biserica a fost şi rămâne
un important monument de interes local.
Tip sit:
Lăcaş de cult – Biserică ortodoxă cu hramul „ Sf. Arhangheli”, ce funcţionează ca
biserică parohială, la parohia ortodoxă română din Berzasca.
Localizare:
Biserica este situată în zona
centrală a satului, la vest de primărie, pe
strada Bisericii, numărul 163.
Istoricul lăcaşului:
Prima biserică amintită documentar
la Berzasca, districtul Palanca, purtând
hramul ”Sf Arhangheli Mihail şi Gavril”
datează din 17221. Conform pisaniei,
actuala biserică a fost zidită la 1836, sub
preotul Nicolae Esdimirovici, prin efortul
întregii comunităţi şi cu sprijinul special
al căpitanului Iosif de Tauber,
comandantul companiei d grăniceri
Berzasca. Biserica a fost sfiinţită la 27
iulie 1836 de către episcopul sârb Iosif Raiacici. Înfrumuseţarea bisericii prin pictură s-a
făcut un an mai târziu (1837) de către pictorul iconar Dimitrie Turcu din Orşova şi
ucenicului său, Dimitrie Popovici.
După anul 2010, prin contribuţia credincioşilor, sub coordonarea preotului paroh
Cristian Zaharia şi a primarului Petru Nicolae Furdui, biserica suferă ample lucrări de
reparaii exterioare, iar în interior s-a completat cu pictură nouă de către pictorul Rita
Aldea.

Descriere monument
Biserica este de tip sală, de dimensiuni medii, cu o planimetrie tradiţională,
păstrând caracteristicile arhitecturale ale barocului vienez, ca de altfel majoritatea
bisericilor bănăţene. Accesul în biserică se face atât prin pridvorul situat la baza turnului
clopotniţă, cât şi direct în naos, printr-o intrare secundară, tăiată în peretele sudic.
Biserica este construită din piatră şi cărămidă, cu ziduri de cca. 1m grosime şi acoperită cu
învelitoare din tablă, inclusiv turnul clopotniţă.
În planimetria biserici se poate constata că pronaosul, situat mai sus decât naosul
cu o treaptă, este suprapus de un balcon pentru cor, şi sprijinit spre interior prin două
coloane masive. În interior, desupra intrării în pronaos se găseşte pisania, care cuprinde
câteva date laconice privind istoria bisericii.
Naosul accesibil atât dinspre pronaos cât şi din exterior printr-o uşă situată pe
latura sudică, se termină spre absida altarului printr-o absidiolă dreaptă, ce iasă în
exterior cu cca. 20 cm. În acest spaţiu, iluminat de câte o fereastră pe fiecare parte, sunt
amplasate stranele cântăreţilor.
Absida altarului cu o formă semicirculară, este legată direct la absidiola amintită,
fiind mai îngustă decât aceasta cu cca. 1 m pe fiecare latură. Lumina naturală este
1 Corneanu, 1940, p. 137
asigurată prin cele două ferestre de dimensiuni medii, dispuse lateal pe semicerc. Icostasul
este realizată din cărmidă, cu uşile împărăteşti inegale ca înălţime, terminate în boltă, şi
delimitate prin coloane ornamentale, care încadrează icoanele împărăteşti.
Tavanul bisericii este în formă de semicalotă sferică, sprijinită pe arce dublouri şi
acoperit cu pictură, în faţa altarului dominând imaginea lui Isus Pantocrator.
Luminatul natural al lăcaşului de cult se face prin intermediul unui număr de 7
ferestre cu boltă, dispuse: 4 pe latura nordică şi 3 pe cea sudică. Câte una pe fiecare parte
luminează absidiola amintită. Spaţiul intrării de sub turnul clopotniţă este iluminat prin
două ferestre dreptunghiulare, dinspuse de o parte şi de alta a pridvorului.
Turnul clopotniţă amplasat peste pridvorul de la intrare, la limita pronaosului, se
sprijină pe zidul exterior realat sub forma unui fronton, cu doi umeri laterali ornamentaţi şi
pe doi stâlpi masivi la interior, fapt ce determină fragmentarea accesului în pronaos pe trei
părţi. De o parte si de alta a intrării, la nivelul primului etaj frontonul are două nişe, unde
sunt pictate icoanele de hram. Turnul este format din trei nivele peste intrare, din care
primul nivel, corespunzând părţii de sus a frontonului este iluminat printr-o deschizătură
circulară. Nivelul doi, delimitat de primul printr-o cornişă, joacă rolul de clopotniţă, fiind
marcat la colţuri prin pseudocoloane ce susţin cornişa superioară dublă. Acest nivel este
prevăzut pe fiecare latură cu câte o fereastră semicirculară, prevăzute cu obloane de
protecţie. Aici sunt amplasate şi cele 4 clopote. Deasupra acestora delimitat prin două
cornişe arcuite în partea centrală şi prevăzute cu câte un orificiu circular pe fiecare parte,
unde au fost montate cadranele orologiului.
Deasupra ultimei cornişe se ridică coiful format din două acoperişuri piramidale,
despărţite printr-un felinar, prevăzut de asemenea cu ferestre închise cu obloane. Coiful
este prevăzut la bază, în fiecare colţ cu câte un ornament sferic pe ax.

Descrierea zonei de protecţie:

Având în vedere amplasamentul lăcaşului de cult şi structura urbanistică locală,
zona de protecţie instituită în jurul lăcaşului se reduce la nivelul parcelei pe care aceasta
este amplasată, fiind delimitat prin împrejmuirea şi limitele parcelelor vecine, ocupate de
construcţii. În zona de protecţie se va
evita săparea de noi morminte sau alte
excavaţii care pot provoca daune
lăcaşului de cult. Biserica fiind un
monument de patrimoniou de interes
local, intervenţiile în acestă zonă se va
face nunai cu aprobarea forurilor
superioare, potrivit legii.
Zona protejată propusă,
acoperă o suprafaţă de cca. 1000 mp
şi este circumscrisă următoarelor
coordonate topografice (Stereo 70)2:
258789.775 - 354454.546
258780.774 - 354482.549
258812.778 - 354501.552
258826.779 - 354471.548
258790.775 - 354454.546
258789.775 - 354454.546

Bibliografie:
1. N. Corneanu, Monografia Eparhiei Caransebeş, 1940
2. Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din Banat,
Timişoara, 1973;
3. Bona Petre – Episcopia Caransebeşului, Caransebeş, 1995;
4. www.episcopiacaransebesului.ro;

2
 B. FIŞA ANALITICĂ MINIMALĂ
de inventariere a ansamblurilor, monumentelor şi siturilor istorice
conform OMCC nr. 2260/2008
Biserica „Sf. hangheli”, - Berzasca

1. IDENTIFICARE
1.1. Cod LMI - CS-II-m-B-11029
1.2. Categorie - Monument istoric de cult
1.3. Denumire oficială - Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” Berzasca

2. LOCALIZARE ADMINISTRATIVĂ
2.1. Stat - RO
2.2. Judeţ - C.S.
2.3. Localitate (sat, comună) - sat Berzasca, com. Berzasca
2.4. Cod poştal - 327025
2.5. Stradă - f.n.
2.6. Localizare anterioară -
2.7. Coordonate geografice - Coordonate GPS: 44°38'56.63"N; 21°57'25.68"E
2.8. Referinţe geografice - În partea de nord a satului, în apropiere de primărie.
2.9. Identificare X Y
cartografică. Stereo 70 258789.775 - 354454.546
258780.774 - 354482.549
258812.778 - 354501.552
258826.779 - 354471.548
258790.775 - 354454.546
258789.775 - 354454.546

3. TIP DE PROPRIETATE
3.1. Stat -
3.2. Mixt -
3.3. Privat - Parohia ortodoxă Berzasca

4. DATARE
4.1. Epocă5) - 5 Epoca modernă
4.1.1. Datare început - Prima biserică, consemnată documentar la 1722, era o bisericuţă din
lemn, ridicată de comunitatea locală, imediat după stabilirea vetrei pe
actualul amplasament, în a doua parte a sec. XVII şi începutul sec. XVIII.
- În 1836 este construită actuala bisercă, din piară şi cărămidă,
- Biserica a fost sfiinţită la 27 iulie 1836 de către episcopul Iosif Raiacici.
- În 1837 biserica a fost pictată de către meşterii iconari Dimitrie Turcu şi
Dimitrie Popovici.
 - Între anii 1864-1894 a funcţionat ca preot paroh la această biserică
Radu Golumba, originar din Valea Timocului, urmat de fiul său Arsenie
Golâmba (1894-1914). Cei doi preoţi au jucat un rol important în viaţa
comunităţii, de numele lor fiind legată dezvoltarea şi evoluţia şcolii după
desfiinţarea confiniului militar, înfiinţarea corului bisericesc (1895) etc.
- Biserica a cunoscut ample lucrări de consolidare, reparaţii şi completări
de pictură la mijlocul deceniului II din actualul mileniu, sub atenta
îndrumare a preoţilor Cristian Zaharia şi Ioan Bocicai şi al primarului
Petru Nicolae Furdui.
4.1.2. Datare sfârşit - Biserica se păstrează până astăzi
4.2. Datare prin perioade - Construită în prima parte a sec. XIX;
- Renovări în prima parte a sec. al XXI (2015-2016)
4.3. Datare prin intervale de - 1834-1836 – s-a realizat construcţia bisericii;
date - 1836 – a avut loc sfiinţirea bisericii;
- 1837 – s-a realizat pictarea bisericii;
- 1867 şi 1890 biserica a suferit lucrări de renovare şi repictare.
4.4. Datare precisă - Lucrările la biserică au început în 1835 şi sunt terminate în 1836 când
lăcaşul este sfiinţit, un an mai târziu fiind încheiată şi pictura.

5. ISTORIC. PERSOANE ŞI EVENIMENTE ASOCIATE ISTORIEI MONUMENTULUI

5.1. Istoric - În 1722 este menţionată existenţa unei biserici de lemn la Berzasca.
Existenţa ei poate fi pusă în legătură cu existenţa aşezării de la Gura
Abrilei. (Al. M. 1938, 21)
- În 1749, ca preot în Berzasca este amintit Coman. În acel an aşezarea
avea 181 familii. (Al. M. 1938, 279).
- Înnul 1772 a avut loc inregimentarea satului Berzasca aici fiind stabilit
şi sediul unei companii de grăniceri, fapt ce a avut un important impact
asupra dezvoltării ulterioare a comunei, inclusiv sub aspect religios, prin
sprijinul direct sau indirect acordat bisercii.
- În 1787 Almăjul a fost bântuită de foamete (probabil în urma unor
secete prelungite sau a invaziilor de lăcuste), prilej cu care biserica din
Prigor împrumută pe obligaţii 62 de familii cu o sumă de 405 fl. (florini).
- Din 1790 datează matricola parohiei Prigor (C. M. 1933, 43)
- În 1790, 1792 şi 1793 aceiaşi biserică mai face o serie de împrumuturi
către comunitatea locală 1318 fl şi 64 cr. (creiţari) 3
- În aprilie 1796, administraţia militară a zonei de graniţă distribuie 42
iugăre, ca sesiune parohială pentru bisericile din cadrul regimentului
grăniceresc Bozovici, din care 1 ½ iugăre deţine parohia Prigor. (C. M.
1933, 26 şi 43).
- În 1802 parohia grănicerească din Prigor, sub conducerea preotului Ilie
Câmpianu, trece la ridicarea unei noi biserici din zid, biserică care dăinui
până astăzi.
- Biserica a fost sfiinţită la 27 iulie 1836 de către episcopul Iosif Raiacici.
- În 1843 Berzasca avea ca ca preot pe Nicolae Ezdimirovici, învăţător
Teodor Guzoy şi matricolele de la 1794.
Existenţa noului lăcaş de cult este menţionată în cadrul „cărţii funduale”
din acel an ca având 1 biserică ortodoxă de piatră (C. M. 1933, 26).
- În 1830 lângă biserică se construieşte din piatră şi cărămidă noul local
al şcolii romneşti, a cărei clădire se păstrează până astăzi
- În 1867 biserica cunoaşte ample lucrări de reparaţii şi renovări.
- În 1890 biserica trece printr-o nouă fază de restaurare şi renovare, prilej
cu care s-a montat un nou iconostas, atribuit sculptorului în lemn Ianoş
Mităr şi a fost înlocuită vechea pictură cu alta nouă, de către pictorul
italian din Caransebeş – Bartolomeu Delliomini

3 Corneanu, 1940, p. 482

 - În 1891 biserica a fost din nou sfiinţită de către episcopul Nicolae
Popea, protosinghel Filaret Musta, diacon Traian Badescu si Aleca Fraţeş.
- În 1904, au loc lucrări de restaurare la biserică, prilej cu care s-a pus
învelitoare de ţiglă, iar turnul clopotniţă a fost acoperit cu tablă din cupru.
- În 1928 au avut loc importante lucrări de reparaţii şi refaceri; prilej cu
care se repară cupola bisericii şi se repictează iconostasul (Dimitrie
Popovici ?).
- În 1962 are loc o nouă reparaţie generală la biserică, de către meşterii
Dobrică Mihai şi Toma Budescu. Tot acum zidul de piatră ce înconjura
avlia bisericii este dărâmat şi înlocuit cu un zid de beton cu panouri de
fier.
- După anul 2008 biserica cunoaşte o nouă fază de schimbări şi renovari,
atât în interior cât şi în exterior. Tot acum sunt realizate mai multe picturi
(de completare), realizate de către pictorul repictat iconostasul de către
pictorul Dumitru Valeriu. Pictura interioară a fost realizată între anii
2003-2007 în tehnica ulei, de către pictorul Valeriu Dragomir din
Lăpușnicul Mare, în stil neobizantin.
- 2010, Biserica este resfiinţită la 8 noiembrie, de către un sobor de
preoţi, conduşi de P.S. Lucian Episcop de Caransebeş.
- Dintre preoţii care s-au nevoit aici, mai cunoscuţi sunt: Coman (1740);
Radu Golumba (1864-1894), Arsenie Golâmba (1894-1914), Iancu
Pistrilă (17816-1824), Ioan Pistrilă (1820-1866), David Popovici (1847-
1896), Vasile Popovici (1896-1929), etc.
- 5.2. Autor - Biserica din Berzasca a fost ridicată prin efortul material al parohiei
locale şi al enoriaşilor, în timpul păstoririi preotului Nicolae Ezdimirovici.
5.3. Ctitor - Actuala biserică a fost ridicată prin efortul conjugat al membrilor
comunităţii sub conducerea preotului din acea perioadă, Nicolae
Esdimirovici şi cu ajutorul căpitanului Iosif de Tauber, comandantul
companiei de grăniceri de la Berzasca.
5.4. Meşter - Nu se cunoaşte numele meşterului/antreprenorului care a rudicat
biserica la Berzasca.
- În 1890 biserica etste împodobită cu un impunător iconostas din lemn
suclptat în stil baroc, de către meşterul Ianăş Mitar.
- În perioada 1999-2000 a fost refăcut zidul avliei şi gardul de fier.
Tot acum au fost refăcute uşile de la intrare de către meşterii Ilie
Vintilă şi Dionisie Badea.
5.5. Pictor - Biserica a fost împodobită cu pictură de către Dimitrie Turcu, pictor-
moler şi Dimitrie Popovici, zugrav din OraviţaVerc (Oraviţa montană).
- Alte restaurări şi completări ale spaţiului pictural au avut loc în 2010, de
către Rita Aldea.

6. DOCUMENTARE
6.1. Fotografii

6.2. Bibliografie
- N. Corneanu, Monografia Eparhiei Caransebeş,
Caransebeş, 1940;
- Petru Bona, Episcopia Caransebeşului, Caransebeş,
1996.
- Petru Bona, Ortodoxismul graniţei româno-
bănăţene, Caransebeş, 1996.
- Aurel Cosma - Pictura romaneasca din Banat de la origini până azi, Timişoara, 1940;
- Vârtaciu, Rodica - Consideraţii asupra centrelor de pictură românească din Banat, în în albumul Tradiţie si
Postmodernitate, 2011, p. 157-172.
- http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/

7. INVENTARIERE
7.1. Instituţia în cadrul căreia s-a - SC Capitel Proiect SRL
redactat fişa
7.2. Autorul fişei şi calitatea acestuia
7.2.1. Nume - MIRCEA
7.2.2. Prenume - GLIGOR
7.2.3. Calitatea autorului - Istoric
7.3. Data redactării fişei - 20 martie 2015

5) Dicţionar de termeni, epoci.

Biserică, parohie, preoţi, arhitectură religioasă etc.