CURS 8

IMPACHETAREA INSTRUMENTARULUI IN VEDEREA STERILIZARII

 Scop = evitarea contaminarii instrumentarului sterilizat dupa scoaterea din aparatul de

sterilizare si depozitarea pana la utilizare;
 Se noteaza data sterilizarii;
 Este obligatoriu ca instrumentarul sa fie perfect uscat inainte de sterilizare;
 Pt. sterilizare prin caldura umeda instrumentarul se impacheteaza in pungi de hartie
sau special, in cutii metalice sau de sticla care se introduce in autoclave deschise;
 Pt. sterilizare prin caldura uscata, intrumentarul se ambaleaza in folie de aluminiu,
hartie, depus in casolete, cutii de metal sau sticla

INDICATORII STERILIZARII

1.Indicatori chimici

a) Exteriori = benzi adezive de lipit la exteriorul ambalajului; prezinta dungi realizate

cu cerneluri speciale care isi modifica culoarea la temperature de sterilizare
b) Interiori = se introduce in pachetul de sterilizat; pot fi si biologici

Indicatorii biologici

 Cei mai sensibili,

 Contin spori microbieni:
-pt. autoclav – fiole sau benzi care contin Bacilus Stearotermofilus;
-pt poupinel – benzi ce contin Bacilus Subtilis;
 Sterilizarea prin vapori chimici se controleaza cu benzi ce contin Bacilus
Stearotermofilus;
 Sterilizarea prin oxid de etilena se verifica cu benzi de Bacilus Subtilis
 Sterilizarea corecta: virarea culorii si sa nu se dezvolte culture microbiene (se
introduce in medii de cultura si la incubator);
 Verificare : zilnic se vor utiliza indicatori chimici externi, o data/zi in pachet
un test chimic intern si o data/sapt un test biologic intern

Indicatori biologici:

 o data/ sapt;
 de cate ori se aplica o noua metoda de impachetare;
 cand se schimba pers. Care face sterilizarea;
  cand se schimba sterilizatorul;
 cand se schimba parametrii sterilizarii.

Sterilizarea

1. Prin caldura umeda sub presiune (AUTOCLAV);

2. Prin caldura uscata (POUPINEL);
3. Prin vapori chimici;
4. Cu oxid de etilena.
- La 0,5 atm – 115 Cels;
- La 1 atm – 121 Cels;
- La 2 atm – 134 Cels.
- Instrumetar perfect curat;
- Pachete cu instrumente aranjate spatiat pt a permite circulatia aburului ca si evacuarea
acestuia;
- Ambalare in pachete de hartie, in cutii sau casolete deschise sau cu orificii;
- Se foloseste apa distilata sau deionizata, care se schimba zilnic.

STERILIZARE PRIN CALDURA UMEDA SUB PESIUNE (AUTOCLAV)

 Actine = inactivarea proteinelor si enzimelor, esentiale supravietuirii

microorganismelor;
 Se recomanda tuturor tipurilor de material cu exceptia : uleiurilor , pulberi , ceruri.
 Cea mai veche si cea mai raspandita metoda de sterilizare ca si cea mai sigura si
rapida;

Sterilizarea standard:

 121 Cels (250 F) – 1 atm (15 pounds pressure) intre 15-30 min, daca autoclavul este
incarcat la maximum;
 La sfarsitul ciclului se dechide valve de eliberare a aburilor sub presiune;
 Alte 15 min se usuca;
 Presiunea se reduce treptat in 10-12 min; usa autoclavului se deschide doar cand
presiunea a ajuns la 0.
 Interiorul autoclavului se curate saptamanal cu detergent blanzi si apa cu fosfat
treisodic incalzit;
 Se controleaza zilnic cu indicatori chimici si saptamanal cu indic. Biologici;
 Sterilizarea corecta cand punga de hartie este uscata;
 Materialele poroase, cu lumen – la 134 Cels, 2 atm, 10 min.
Avantaje:

 Distruge eficient si repede microorganismele, sporii, virusii;

 Cea mai economica metoda (se poate steriliza o gama larga de material)

Dezavantaje:

 Instrumentarul metallic se poate coroda;

 Nu se pot steriliza uleiuri, pudre, unele gume, material plastic.

Flash Sterilisation

 Sterilizare rapida la autoclave in 3 min la 132 Cels a unui instrument neimpachetat;

 Va fi folosit imediat.
 Fierberea este o medota de sterilizare prin caldura umeda (pt. instr. Metallic, tubuti de
cauciuc) timp de 30min.

STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA (Poupinel)

 Actiune = distruge microorganismele prin oxidare;

 Sterilizarea incepe cand interiorul poupinelului a ajuns la temperature de actiune;
 Intrumentarul trebuie sters de uleiuri, grasimi care ar impiedica sterilizarea.

Indicatii:

 Se sterilizeaza materialele care nu se pot steriliza cu autoclavul;

 Instrumentar metallic mic , asezat in cutii de metal;
 Parametrii: 160 Cels timp de 2h pt. instrum. asc. ;
170 Cels timp de 1h pt hartie si bumbac;
180 Cels timp de 1h (in Romania).
 Poupinel nu se deschide pana cand temperature nu a scazut sub 50 Cels!!!!
 Instumentar ambalat in casolete, cutii la 1 cm spatiate evitand supraincarcarea;
 Incita se curata si dezinfecteza;
 Zilnic se folosesc indicatorii chimici exterior si interior, o data/sapt ind. Biologici.

Avantaje:

 Sterilizarea materialelor care nu merg la aburi;

 Pt instrumentarul ascutit este cea mai buna metoda;
 Nu corodeaza.
Dezavantaje:

 Ciclu lung de lucru;

 Temperature inalta poate arde unele materiale;
 Rapid heat transfer la 190 Cels in 6 sau 12 min .

STERILIZAREA PRIN VAPORI CHIMICI SUB PRESIUNE

 Agentul de sterilizare = un gaz produs prin vaporizarea sub presiune a unei

combinatii de alcool, formaldehida, cetone, acetone dizolvate in apa;
 Nu se sterilizeaza chimic mase plastic, lichide, piese de mana;
 Actiune = prin penetrarea formaldehidei sau alcoolului incalzit;
 Sterilizarea ineficienta daca instrumentarul este impachetat in tifon sau alte
material absorbante sau daca continutul de sterilizat este voluminos
 Parametrii: 127 Cels – 132 Cels (260-270 F) la 20-40 pounds (usor peste 1atm)
timp de 20 min ;
 La fiecare 30 cicluri Solutia chimica se completeaza;
 Se curata interiorul dupa indicatiile fabricantului;
 Cutiile cu instrumente raman deschise;
 In final este necesara o scurta perioada de racier.

Avantaje:

 Nu produce corodarea sau ruginirea instrumentarului metallic ( care apar la mai mult
de 15% apa. In solutia de sterilizat, apa este intre 8-12%);
 Ciclul total de sterilizare este relative scrut;
 Ultilizare facila.

Dezavantaje:

o Incaperi speciale, spatioase, cu o buna ventilatie;

o Substanta chimica costisitoare;
o Formaldehida poate genera problem respiratorii/
o REGULA !!!! Aparatura de sterilizat se verifica la 6 luni !!
 STERILIZAREA CU OXID ETILENA

 Sterilizare gazoasa care distruge toate tipurile de microorganism daca actioneaza in

timp util;
 Necesita incaperi bine ventilate;
 Durata 10-16 ore;
 Putin indicate in stomatology deoarece dureaza mult si necesita si o perioada de
aerisise, mai ales pentru material (24h);
 Altfel pot aparea iritatii;
 In stare pura, oxidul de etilena este toxic si alergic;
 Prin combinare cu aerul poate produce explozii;
 Irritant pentru nas si ochi;
 Pentru a evita riscurile, oxidul de etilena se comercializeaza in amestec cu CO2.

Avantaje:

- Se pot steriliza aproape toate materialele fara a fi deteriorate;

- Temperatura ciclului de sterilizare este coborata;
- Conveatil a se face pe durata noptii.

Dezavantaje:

- Pret ridicat;
- Foarte buna aerisire;
- Timp de operare crescut;
- Plasticul, cauciucul, materialul textile necesita o aerisire de cateva ore.

Dezinfectanti chimici

 Nu inlocuiec sterilizarea !!!

 Reduc gradul contaminarii microbiene spre un nivel de siguranta;
 Dezinfectie = decontaminare
 Dezinfectantul = substanta chimica capabila sa distruga cele mai multe
microorganisme intr-o anumita perioada de timp;
 In stomatologie se folosesc la decontaminarea se folosesc la decontaminarea
suprafetelor, a instrumantarului refolosibil, la dezinfectia mainilor, in anumite
situatii pentru sterilizare prin imersie.
Clasificarea substantelor dezinfectante;

1. Puternice (high level)

 Inactiveaza sporii si toate tipurile de bacterii, fungi, virusuri;
 In functie de durata de contact, pot fi folositi ca dezinfectanti sau sterilizanti;
 Glutaraldehida 2%, peroxidul de hydrogen stabilizat 6%, acid peracetic, oxid
de etilena.
2. Medii (intermediate level)
 Inactiveaza toate formele microbiene, mai putin sporii si virusurile nelipidice;
 Actiune bactericida asupra Mycobacterium Tuberculosis, Stafilococus Aureus,
Salmonela Tuphimurium, Pseudomonas Aeruginosa;
 Formaldehida, compusii clorului, complexe fenolice;
 Se utilizeaza si in stomatologie.
3. Slabe (low level)
 Inactiveaza bacterii vegetative, anumite tipuri de virusuri lipidice;
 Nu se folosesc la dezinfectarea echipamentelor sau a instrumentarului din
zonele critice si semicritice;
 Compusi cuaternari de amuniu, fenoli, detergent.
Vezi table 13!!!!

Indicatii:

- La curatirea si t suprafetelor cabinetului dentar;

- In etapa de precuratire cand intrumentarul folosit se introduce un timp in solutia
dezinfectanta, dupa care este spalat, uscat si sterilizat;
- In laboratorul de tehnica dentara pentru dezinfectia amprentelor si a lucrarilor
protetice.

Principii de actiune

 Dezinfectantele actioneaza prin coagularea precipitarea sau oxidarea proteinelor

microbiene sau modificarea zestrei enzimatice;
 Actioneaza o perioada de timp la o anumita concentratie;
 Intrumentele se spala si se usuca inainte de scufundare in solutie;
 La anumite interval de timp se inlocuiesc deoarece se modifica pH-ul.

Dezinfectantul ideal:

o Are un spectru anticrobian cat mai larg

o Actioneaza bactericid rapid asupra formelor begetative sau a sporilor
bacterieni, fungi, protozoare, virusi;
o Eficienta sa nu fie afectata de resturi de sange sau alte material organice sis
a fie compatibile cu sapunul, detergentii sau alte substante chimice folosite;
o Sa nu fie toxic;
o Sa nu distruga materialul pe care se aplica;
o Sa se utilizeze usor;
 o Fara miros neplacut;
o Acceptabil ca pret.

Criterii de alegere a dezinfectantului chimic:

 Aprobarea MS si cu aviz de mediu

 Tuberculicid, bactericid, virulicid, fungicide
 Pe eticheta : termen de valabilitate, eficienta in timp, de cate ori poate fi
utilizata
 Proportia amestecului
 Conditii de pastrare a solutiei preparate
 Indicatii de utilizare
 Instructiuni cu privire la aruncarea solutiei
 Atentionari : efecte toxice, atitudine in caz de accident.

Dezinfectantii chimici utilizati in stomatologie

 Solutii antiseptic folosite pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor:

 Alcool etilic 50-70%
 Alcool izopropilic 30-50%
 CHX 0.5% in alcool 70% pentru dezinfectia preoperatorie a
tegumentului
 Solutie de iod 1% in etanol 70%
 Tincture de iod 5%
 Apa oxigenata 3%

Glutaraldehide

 Gltald neutral 2%
 Alcalina 2%
 A 2%
 Actioneaza si in prezenta materialelor organice si nu sunt foarte corozive

Dezavantaje:

 Actiune caustic pe tegument

 Irritant pentru ochi;
 Clatire abundenta cu apa distilata;
 NU se recomanda la dezinfectarea suprafetelor deoarece genereaza vapori toxici;
 Daca se foloseste, la final se sterge si u apa sterila;
 Are efecte concerigene.
 Compusii clorului

 Bioxidul de clor – in solutii preparate zilnic ; are actiune coroziva asupra

instrumentelor din otel neinoxidabil;
 Hipocloritul de sodium 5.25% - este utilizat frecvent desi este nociv pt ochi,
tegumente, imbracaminte
 Corodeaza anumite instrumente, are miros puternic
 Se recomanda concentratiile
o Sol 4% pt suprafete
o Sol 2% pt lenjerie
o Sol 0,5-1% pt vesela
o Sol 10% pt sticlarie de laborator
 Actiune antimicrobian rapida: 1/10 pana la 1/100 distruge rapid
virusul hep B
 Dezavantaj : effect sporicid la conc. mari; sol se prepara zilnic;
miros patrunzator; irritant.

Cloramina B

 Derivatul sodic al N-clorbezensulfamidei;

 25-30% clor active;
 Effect bactericid, se utilizeaza ca antiseptic sau dezinfectant cu actiune lenta;
 Pentru instrumentar, plagi ,mucosae, maini, refurie – 1 compr la 100 ml apa
 Pt dezinfectia apei – 1 compr la 100 l apa.

Iodoforii

 Amestec iod cu detergent sau alti agenti antiseptic;

 Iodul se elibereaza lent si are efecte dezinfectante datorita spectrului microbian larg;
 Povidone iodine in sapunuti lichide chirurgicale 7.5% in ape de gura 1% antiseptic pt
Aqua 10%;
 Pt dezinfectarea suprafetelor: 1 parte iodofor +213 parti apa distilata, efecte in 5-
10min.

Avantaje:

- Reduc tensiunea superficial ape suprafetele decontaminate;

- Nu au miros si nu pateaza;
- Nu sunt toxici + iritanti;
- Eficienti
- Economici.
 Dezavantaje:

- Instabili la temp inalte

- Trebuie respectate dilutia si timpul de actiune;
- Inactivate de apa dura si alcooli
- CI la alergicii la iod.

Compusi fenolici (sintetici)

 In concentratitii inalte actioneaza prin distrugerea membrane celulare si pp

proteinelor;
 In concentratii reduse se folosesc ca dezinfectanti de suprafata prin inactivarea sist.
Enzimatice celulare;

Avantaje:

 Spectru lard de actiune bactericida, fungicida, tuberculicida;

 Dezinfectie rapida, in 10 min sau 20 min pt b. Koch;
 Mai ales pt suprafete.

Dezavantaje:

 Nu au actiune sporicida si virulica;

 Se fol. Doar in solutii proaspat preparate
 Pot degrada plasticul sau sticla;
 Iritante pt ochi si tegumente

STERILIZAREA CHIMICA PRIN IMERSIE

 Pt. articole ce nu pot fi sterilizate prin caldura;

 Calitatea nu poate fi verificata prin indicatori;
 Procedeu lung;
 Se folosesc bioxid de clor, acid peracetic, peroxide de hydrogen
stabilizat (6%), glutaraldehida acida sau alcalina (2%);
 Actiune 6-10 ore la 20-21 Cels.
 Mentinerea instrumentarului sub 6 ore = dezinfectare

Protocol de sterilizare chimica prin imersie cu produre pe baza de glutaraldehida

1. Protectie masca, manusi, ochelari;

2. Respectarea indicatiilor fabricantului
3. In prealabil, precuratire si uscare
4. La sfarsitul sterilizarii, instrumentele se scrug, se spala cu apa sterile, se sterg cu
prosop steril
5. Solutia se refoloseste sau se arunca, dupa cum indica firma producatoare
6. Exista indicatori chimici pt testarea sterilizarii cu gltald;
7. Metoda de folosit doar in cazuri de extrema urgenta
Pregatirea cabinetului pentru sedinta de lucru

1. Zona de tratament
 Spatial unde se realuzeaza manoperele stomatologice;
 Contaminare maxima;
 Cabinetul stomatologic, cabinetul de radiologie
2. Zona contactului indirect cu pacientul
 Spatiul de dezinfectie, spalare, sterilizare, depozitare instrumentar;
 Arie unde se developeaza radiografiile;
 Laboratorul de tehnica dentara
3. Zona neutral
 Nu exista contact direct cu mucoasa sau fluidele orale ale pacientilor: sala de
asteptare, birou, vestiar, baie.

1. Aria I – zona contaminate

 Toate suprafetele vertical sau orizontale intr-un perimetru de cca 90cm-1m in
jurul cavitatii orale a pacientului: masuta unit, scuipatoare;
2. Aria a II-a
 Cuprinde zone mai putin contaminate: suprafete unit, spary aer-apa, aspirator,
piese de mana, lampa de fotopolimerizare, lampa unit, piesa de detartraj
mechanic etc;
3. Aria a III-a
 Piese asezate pe suporti (lampa, aparat de detartraj, unit)
4. Aria a IV-a – zona necontaminata
 Birou, dulapuri

Clasificarea suprafetelor dupa gradele de contaminare SPAULDING:

1. Suprafete critice
 Intrumente, dispositive care ating fluidul oral, penetreaza mucoasa, intra in
contact direct cu zone ale corpului: freze, ace, chiurete, sonde, elevatoare,
clesti de extractive etc;
2. Suprafete semicritice
 Instrumente, dispositive care ating fluidul oral, dar nu penetreaza mucoasa:
filmul rx, piesele de mana, spray aer-apa, fuloare, oglinda dentara, linguri de
amprenta;
3. Suprafete necritice
 Intrumente, dispositive care nu intra in contact cu mucoasa orala: manere
lampi, conul aparatului rx;
4. Suprafete inconjuratoare
 Birou, scaune, dulapuri.
Curatirea si dezinfectia suprafetelor

- Stergerea si indepartarea materialelor contaminate

- Inactivarea chimica a microorganismelor:
o Detergent sau surfactant care curate bine, modifica tensiunea superficiala,
effect antimicrobian;
o Pentru curatirea zilnica, sapunuri anionice sau detergent sintetici anionici;
o Iodoforii si complexele fenolice actioneaza ca detergent si dezinfectant;
o Hipocloritul de sodium ca dezinfectant in solutie apoasa solubilizeaza sangele
sau material organice.
 Tot ce se sterilizeaza trebuie inainte curatat si dezinfectat!!!
 Compusi cuaternari de amoniu sau preparatele pe baza de alcool etilic sau propilic nu
dezinfecteaza contaminarile cu sange sau saliva;
 Trebuie o stergere prealabila a suprafetelor cu detergent;

 Ogligatoriu – registru de sterilizare

 Se noteaza protocolul de dezinfectie
 Delimitarea responsabilitatilor
 Sterilizare
 Monitorizare prin teste de control

Protocol de decontaminare a suprafetelor

 In acest timp operatorul poarta masca, manusi menajere, ochelari de protective;

 Toate suprafetele critice si semicritice se curatat inainte, intre si dupa fiecare pacient;
 Spray aet-apa, piese, manere se curate si dezinfecteaza sau se inlocuiect cu unele
sterile.
 Circuitele de apa de la unit, de la aparatul de detartraj se lasa sa dunctioneze in gol 2 –
5mil la inceputul si la sfarsitul zilei, 20-30 sec intre pacienti si 1 min dupa pauza de
pranz.
 Circuitul de asouratue se spala si dezinfecteaza
 Manusile menajere se spala, dezinfecteaza sau sterilizeaza dupa folosire;
 Se aplica bariere de protectie de unit.

Controlul infectiei pe durata zilei de lucru

 Respectarea precautiilor universal

 Depozitarea instrumentarului folosit in recipient cu dezinfectant
 Spalre, uscare, sterilizare si depozitare

 Ace pentru anestezie, fiole anestezice, seringi de unica folosinta, lame de

bisturiu etc , se colecteaza in recipient de plastic care se preiau de firme
specializate si se incinereaza
  Rulouri, comprese, folii de plastic, prosoape de hartie, aspiratoare de saliva etc
se colecteaza in saci de plastic rezistenti inscriptionate Deseuri preiculoase!
Sau BIOHAZARD

 Circuite de apa curatate de pelicula de biofilm

 Furtun + sita aspirator = curatate zilnic
 Suprafete curate si dezinfectate prin metoda spray-stergere-spray;
 Cabinet aerisit

Intretinerea circuitelor de apa

 Pe circuitele de apa de la unit, perioada inactivitatii se dezvolta microorganisme =

biofilm microbian
 Se recomanda functionarea in gol
 Normal 200-500 CFU/ml
 Contaminarea apei circuitului unitului are loc de la 10 000 la 10 000 000 CFU/ml
 Microorganismele din circuitul de apa al unitului sunt protejatede un strat
polizaharidic = glicocalix sub care se inmultesc si dezvolta
 Datorita proprietatii de curgere laminara caracteristica fluidelor, la nivelul furtunurilor
din unit, viteza de curgere a apei este mai mare in zona central si mai mica la periferie
= stagnarea apei la interfata cu peretii furtunurilor;
 Sunt prevazute valve antiretractie
 Se pot transmite virusuri hepatice, ai TBC, Legionella Pneumoniae, Pseudomonas
Aeruginosa, fungi.

Grija fata de instrumentarul steril

 Instrumentarul etans, steril se poate pastra o anumita perioada de timp daca nu

este desfacut, in spatii speciale;
 Se dateaza
 Poate fi pastrat si considerat steil pana intr-o luna daca este correct impachetat
si depozitat
 Legea 111/1996 sau Ordin 29/2003:
o Intrumentarul sterilizat in cutii metalice inchise se considera steril 24h;
o Instrumetaru sterilizat in pungi de hartie sau hartie-plastic correct
depozitat se poate considera steril 2 luni.
Pregatirea pacientului pentru sedinta de tratament

 Inainte de tratament, pacientul se spala pe dinti sau se clateste cu apa de gura

antimicrobiana;
 Povidone iodine 1% sau chx 0.2% sau 0.12% pt clatiri cca 60 sec;
 Irigare pungi paradontale inainte de detartraj sau chiuretaj gingival
 Protectie cu baveta, ochelari.

Atitudinea fata de reziduuri

 Reziduurile generale care provin de la spitale sau cabinet stomatologice nu

prezinta un grad de contaminare superior celor casnice;
 1-2% din reziduurile cabinetului stomatologic si 9-15% de la spitale au regim
special, fiind incinerate
 Saci de plastic biohazard ce se incinereaza
 Solutiile dezinfectante folosite se varsa la chiuveta si se dilueaza cu multa apa

Proceduri universale de prevenire a transmiterii bolilor contagioase

1. Anamneza amanuntita si examenul clinic al pacientului

2. Pregatirea cabinetului
3. Testarea periodica a sanatatii echipei stomatologice
4. Recomandati : atentie pentru evitarea taieturilor, intepaturilor !!!!

Protocol de urmat in cazul accidentarilor

- In cazul taierii, inteparii se scoate manusa si se spala rana abundant cu apa si sapun
- Ideal- pacientul este rugat sa efectueze examene serologice chiar in aceeasi zi
- Operatorul afectat face testul pt HIV chiar in aceeasi zi + tratament profilactic 4 sapt
apoi la minimum 6-12 sapt pt a trece peste “fereastra imunologica”apoi testare la 2,6
luni si un an.