Pornind de la articolul Istoria artei pe scurt putem

discuta despre curentele artistice si influenţele lor în

diferitele etape ale civilizaţiei umane.

RENASTEREA si UMANISMUL – sec XIII- prima jumatate

a sec XV
Dupa Evul Mediu, considerat rigid si „intunecat” (desi
partea cu intunecarea mi se pare usor trasa de par)
Renasterea deschide noi drumuri in istoria artei.
Redescoperirea Antichitatii clasice si folosirea naturii
ca sursa de inspiratie a insemnat pentru arta crearea
unor forme noi, armonioase. Cea mai importanta
revolutia a picturii a fost descoperirea perspectivei si
implictit a reprezentarii in spatiu. A aparut in Italia si a
cupris treptat tot vestul Europei

MANIERISMUL sec XV-XVI Manierismul a insemnat o

perioada mai putin fericita in istoria artelor. Se
plaseaza intre apogeul Renasterii si inceputul
barocului. Pictorii credeau ca maestrii renasterii au
facut tot ce se putea face, si arta manierista s-a
limitat laimitarea stilurilor renasterii.

NATURALISM BAROC sec XVII Stilul si Caravaggio si

implicit caravaggismul a fost numit de criticii de arta
naturalism. Acest stil se caracterizeaza prin-un
clarobscur foarte puternic si prin suprematia formelor
inspirate de natura. Sigura sursa de inspiratie pentru
arta este natura.

BAROC sec XVII Barocul a aparul in urma Conciliului

de la Trento si a fost considerata o arta subordonata
catolicismului. Pictura baroc se caraterizeaza prin
copozitii ample, cu multe personaje; de cele mai
multe ori sunt valorificate situatii dramatice. Utilizeaza
foarte mult tehnica

CLASICISM sec XVII Clasicismul este arta academica

prin excelenta. Se inpira din Anchitate si Renastere si
respecta cu strictete tratatele de pictura si canoanele
de reprezentare estetica.

ROCOCO sec VIII Este succesorul barocului. A aparut

in Franta, la curtea regelui Ludivic al XV-lea si in
general a fost asociat cu regalitatea fraceza.

NEOCLASICISM sau Clasicismul tarziu a doua jumatate

a sec XVIII Este o extensie a clasicismului din secolul
XVII, foloseste acelasi surse de inspiratie (Antichitatea
si Renasterea) si urmareste sa realizeze forme
„corecte din punct de vedere canonic”

ROMANTISM sec XIX. Romantismul a aparut in jurul

anului 1800 ca o reactie la neoclasicism si rationalism.
Arta romantica a fost marcata de emotie, subiectivism
si manifestarea eului interior.

REALISM sec XIX. Arta realista urmareste sa reprezinte

realitatea fara deformari. Se caraterizeaza prin
introspectie, observarea foarte atenta a realitatii si a
omului. Critica foarte mult realitatea.

NATURALISM sec XIX. O ramura a realismului care a

atins foarte putin pictura.
IMPRESIONISM sf. sec XIX. Impresionismul marchiaza
inceputul artei moderrne, ruptura definitiva de de
academismul traditional. Numele curentului vine de la
lucarea aristului Claude Monet „L’Impression”.
Curentul se caracterizeaza prin lucrari realizate en
pein air folosind tuse grabite si o cromatica
preponderent calda.

NEOIMPRESIONISM Este o prelungire a

impreionismului la inceputul secolului XX.

ART NOUVEAU /ART DECO/ SECESSION – Belle Epoque,

inceputul sec XX. Este un stil artistic manifestat plenar
in artele decorative, design si arhitectura, si mai putin
in pictura si sculptura, care apare la sfarsitul secoluluil
al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, relativ
sincron in majoritatea culturilor si tarilor europene,
dar si in America de Nord, cu precadere in Statele
Unite ale Americi. Principala caracteristica de ordin
ornamental a stilului este linia asimetrica, ondulatorie,
care se termina print-o miscare ca de bici, incarcata
de energie. Fiecare tara si-a dezvoltat proriile
caracteristici.

FUTURISM – sec XX. Miscare artistica aparuta in Italia

si coordonata de poetul Marinetti. Forma se
abstractizeaza tot mai mult. Futurismul este un
deschizator de drumuri pentru miscarile de avangarda
europene. In manifestul futurist de declara pentru
prima data in istoria artelor razboi muzeelor si
academismului.

DADAISM sec XX . Dadasimul a fost mai degraba un

joc decat o miscare artistica in sine. Numele
curentului vinde de la “dada” care inseamna calut in
franceza. Totul este ilogic, bazat pe hazard. Este
foarte important in arta pentru ca din dadaism a
derivat suparealismul.

SIMBOLISMUL sec XX. Simbolismul nu a fost un curent

de sine-statator. Este un stil al secolului XX, cu care au
cochetat mai multi artisti. Exact cum ii spune si
numele simbolismul se caracterizeaza prin opere de
arta cu pronuntat caracter semiotic.

CUBISMUL sec XX. Cubismul este considerat cea mai

importanta revolutie din istoria picturii. A fost initiat
de Braque si Picasso si joaca un rol foarte important
pe scena artelor secolului XX. Marchiaza ruptura
definifiva de academism si de orice maniera de
reprezentare cunoscuta pana atunci. Se joaca cu
realitatea figurativa si incearca sa aduca imaginea 3D
in 2D. “In ciuda aparenTelor, cubismul nu reprezinta
distrugerea realismului, el pune sub semnul indoielii
doar realismul iluzoriu, care reproduce ceea ce
vedem. Realismul iluzoriu nu este nici obiectiv, nici
absolut şi nici unicul posibil - el este doar rezultatul
pur al conventiei”.

SUPRAREALISM sec XX. Intemeiat de Andre Breton,

suprarealismul se dezvolta ca o continuare a
dadaismului. Proclama suprematia liberatii in
exprimarea artistica. Este o doctrina morala si estetica
infuentata foarte mult de simbolism, pe care il
imbogateste in plan artistic cu noile idei venite din
psihanaliza.

EXPRESIONISMUL ABSTRACT sec XX Apare dupa cel

de-al doilea razboi mondial in S.U.A. si se inspira
foarte mult din simbolism, suprarealism si din arta
abstracta promovata de expesionismul german.
Miscarea s-a dezvoltat in S.U.A. si nu s-a dezvoltat pe
plan international.

POP ART anii ‘50-’70 sec XX. Pop Art este arta
publicului larg. Lawrece Allway da denimurea de “pop
art” unui grup de artisti contituiti pentru a apropia
arta de viata cotidiana. Apare simultan in S.U.A . si
U.K. si are la baza “popular art” (arta culturii polulare).
A aparut intr-o era de prosperitate economica si
turbulente politice. Analizeaza societatea de consum
(sunt momente in care scritica aceasta societate, dar
si momente in care o aduleaza). In pop art granita
dintre arta si publicitate dispare, arta devine un
buisness.

NOUVEAU REALISME nov 1960 Miscare fondata de

Pierre Restany si Yves Klein. Se apropie foarte mult de
dadaism. Se caracterizeaza prin intoarcerea la
realitate, evitatarea figurativului, tehnica “decolajului”
si introducerea obiectelor de uz cotidian in opera de
arta.
LAND ART Apare prin anii ’70 ca o prelungire a
Nouveau realisme-ului in afara atelierului, direct in
natura. Se lucreaza in echipe mari, complexe si cu
multi specialisti. Realizate in locuri inaccesibile
publicului lucrarile Land Art-ului sunt
prezentate/expuse cu ajutorul documentelor:
fotografii, planuri, filme. Nici sculptura in aer liber, nici
arta ecologica sau de mediu, Land Art este inainte de
toate expresia unei incercari de simbioza intre natura
si om si problema locului lui in univers. Artistul
reinoada relatia cu dimensiunea mitului, a
imaginarului si a timpului.

OP ART si ARTA CINETICA anii ’60 Limitele dintre Op

Art si Arta Cinetica sunt destul de vagi pentru ca
aceste doua forme de arta au o mostenire comuna, iar
pretentiile si intentiile sunt identice. Totusi, in arta
cinetica artistul ajunge sa abandoneze limitele, prea
inguste, ale picturii, in timp ce Op Art le mai respecta
inca, ba chiar le da un nou sens.

MINIMALISMUL anii ’60 Miscare artistica in care opera

de arta este redusa la trasaturile sale esentiale. Se
inspira din Bauhaus, constructivism, De Stije si de la
Constantin Brancusi. Minimalismul este geometric, cu
forme cubice, eradicat de metafore, repetitiv, si
foloseste materiale industriale. Se considera ca a
aparut ca realctie impotriva picturalismului si
expresionismului abstract.

ARTA BRUTA. ‘anii ’70-’80 Termenul de “outsider art” a

fost patentat de criticul Roger Cardinal in 1972 si este
un sinonim pentru stitul creeat de Jean Dubuffet. Arta
din afara barierelor culturale oficiale.

COBRA (Copenhaga, Buruxelles, Amsterdam). Miscare

artistica care s-a format in 1948 si s-a dizolvat in
1991. Se bazeaza pe experimente,
interdisciplinaritate, anti-elitism, libertate si
spontaneitate, cautarea primitivismului. Nu au scris
manifeste.