Introducere

Constanţa este cel mai vechi oraş locuit din România. Este un important
municipiu şi un centru cultural, economic şi social de referinţă.
Din punct de vedere al numărului de locuitori este posibil ca două mari
centre universitare ale ţării să-l depăşască datorită numărului mare de studenţi
flotanţi (în 2007), dar din punct de vedere al numărului de locuitori stabili la 1 ianuarie
2006 se afla pe locul doi. Este cel mai mare port din bazinul Mării Negre şi al
patrulea din Europa, cu perspectiva de a deveni al doilea ca mărime, după
Rotterdam.
Constanţa este capitala judeţului Constanţa, cel mai mare oraş din întreaga
Dobroge şi din Regiunea de dezvoltare Sud-Est. Constanţa a fost fondata sub
numele de Tomis, în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti
greci din Milet în secolele VII-V î.Hr. Tomis („locul tăierii”) este o referinţă la legenda
lui Iason şi a navei Argo: Iason îl luase ostatic pe fiul regelui Colhidei (Georgia de
azi) şi fugărit fiind de acesta, poposi în peninsulă, ucise baiatul şi răspândi bucăţile
ca să-l întârzie pe rege, ce trebui să le caute şi să le adune pentru funeralii.

1
 Capitolul I
Asezare geografica

Oraşul se află în sud-estul României, având ieşire la Marea Neagră.

Constanţa se află într-o zonă lagunară în partea de nord-est şi de est, uşor deluroasă
în partea centrală şi de nord şi de câmpie în sud şi vest, având coordonatele: 440
11`- latitudine nordică, 280 39`- longitudine estică.

Suprafaţa teritoriului administrativ este de 1121,66 km2. În această

suprafaţă nu este inclusă şi suprafaţa portului care are 31,82 km2, totalul în acest
caz fiind de 1153,48 km2. Portul Constanţa este principalul port al României la Marea
Neagră si al patrulea ca suprafaţă din Europa, având 3182 ha (uscat si acvatoriu). La
limita de nord a oraşului se situează staţiunea Mamaia, plaja întinzându-se pe o
lungime de 6 km orientată spre est ceea ce îi conferă însorire tot timpul zilei.

Din punct de vedere geografic staţiunea Mamaia este o lagună. Din punct de
vedere administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constanţa. Merită
subliniat faptul ca oraşul Constanţa este lipit în partea lagunară de nord prin

2
staţiunea Mamaia de oraşul Năvodari, în partea deluroasă de nord-nord-vest prin
cartierul Palazu Mare de oraşul Ovidiu, iar în partea de sud prin portul Constanţa Sud
de comuna Agigea.

3
 Capitolul II
Istoric

Constanta a fost fondat în urma colonizarii grecesti a Pontului Euxin de catre

colonisti greci din Milet în secolele VII-V î. Ch, sub numele de Tomis. Acestia au gasit
pe aceste locuri o asezare getica, noul oras ajungând la nivelul unui polis de abia în
secolul IV-III î. Ch. Port folosit de greci pentru comertul cu locuitorii acestor regiuni
(daci, sciti si celti), Tomis înfloreste urbanistic din secolul III î. Ch. Începând cu
secolul I î. Ch., Tomisul intra în vizorul romanilor, care devin stapânii acestor
meleaguri din sec I d. Ch. În acest timp, mai precis între anii 8-17 d.Hr si-a gasit exilul
poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care si-a petrecut ultimii opt ani din viata.
Orasul rezista vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presarate de
numeroase invazii barbare, si devine resedinta provinciei Scythia Minor.

Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios crestin,

crestinism cu origine apostolica datorat sfântului apostol Andrei. În aceasta perioada,
confruntata cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii,
tatarii si turcii), portul Tomis este numit în izvoarele bizantine si italiene Constantia,
denumire data de Constantin cel Mare (274-337) în onoarea surorii sale Constantia.
Din sec. XV pâna la sfârsitul sec. XIX, Constanta intra în componenta imperiului
otoman, dupa ce în secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenta
genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez.
În urma Razboiului de independenta din 1877-1878, la Congresul de la
Berlin, provincia dintre Dunare si Marea Neagra a revenit României. Prin aceasta a
început dezvoltarea urbanistica a Constantei si a Dobrogei în general. Totodata au
fost luate masuri de românizare a provinciei, locuita la acea vreme în majoritate de
turci si de tatari. Dupa construirea Podului de la Cernavoda între 1890-1895, de catre
Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciul Maritm Român si s-au deschis linii
maritime catre Istanbul. Portul se dezvolta între 1895-1909, Serviciul Maritim Român
având linii catre Constantinopol, Prieu, sau chiar Rotterdam. Dupa perioada nefasa a
Primului Razboi Mondial, Constanta prin portul sau devine cea mai mare concentrare
de forta de munca, 70% din traficul maritim tranzitând portul.
În 1910 populatia era de 12.725, din care doar jumatate erau români, în
oras traind în continuare importante comunitati de turci, armeni, evrei, bulgari si
greci. La ultimul recensamânt, în Constanta locuiau peste 300.000 de persoane,
majoritatea fiind români. Minoritati importante sunt turcii, tatarii, armânii, armenii si
grecii.
Evenimente:

4
 4200 î.Hr.-3700 î.Hr. - Primele aşezări umane, din neolitic, atestate de
descoperirile de la Hamangia.
 2500 î.Hr. - Este fondat Tomis de către coloniştii greci din Milet.
 657 î.Hr. - Negustorii eleni intemeiaza cunoscutele apoikiai (colonii) la Histria,
in anul celei de-a XXXI -a Olimpiade, la Callatis (Mangalia), la Tomis şi in alte
puncte litorale favorabile lor.
 260 î.Hr. - Un eveniment, relatat de istoricul Memnon din Heracleea Pontica,
atestă importanţa Tomisului, disputat pe de-o parte de Histria şi Callatis,
coalizate, pe de alta de Bizanţ.
 72 î.Hr.-71 î.Hr. - Guvernatorul Macedoniei, Marcus Terentuis Verro Lucullus,
realizează o expediţie pe ţărmul vest-pontic, stabilind aici garnizoane romane.
 62 î.Hr.-61 î.Hr. - Răsculaţii greci îi înfruntă pe romani sub zidurile Histriei. Aici,
proconsulul Macedoniei, C. Antonius Hybrida, cunoaşte poate cea mai
ruşinoasă înfrângere suferită cândva de un general roman.
 55 î.Hr.-54 î.Hr. - Burebista reuşeşte să integreze statul sau în toate cetăţile
vest-pontice, de la Olbia în nord (la gurile Bugului), până la Apollonia
(Sozopol) în sud (în Bulgaria).
 29 î.Hr.-28 î.Hr. - O invazie a dacilor şi bastarnilor în sudul Dunării este
respinsă de proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus.
 9-17 - Fiu al Sulmonei, poetul Ovidiu îşi va afla la Tomis a doua patrie.
 170 - Pacea romana va fi tulburată, însă, de atacurile costobocilor şi, la
mijlocul secolului următor, de incursiunile războinice ale geţilor, în alianţă cu
carpii, cum aflăm în Zosimos.
 270 - Se fac eforturi pentru refacerea zidului de apărare.
 369 - A fost sacrificat episcopul Betranion (Vetranion) care, în conflict cu
împăratul Valens, apară acerb ortodoxismul.
 381 - A fost sacrificat episcopul Cherontius (Terentius), la Sinodul II ecumenic
 585 - Atacurile slavilor, cutrigurilor şi avarilor, sunt urmate de pătrunderile, pe
uscat şi pe apă în peisajul tomitan.
 679 - Bulgarii veniţi la Gurile Dunării de pe Volga înfrâng oştile lui Constantin
IV Pogonatul (668-685) şi, sub conducătorul lor, Asparuch sau Isperich,
întemeiează un stat în Bulgaria de azi, cu capitala la Pliska.
 1318 - În cel mai vechi portulan cunoscut, acela al lui Petro Visconti, se află
înscrisă şi Constanza
 1374 - Este menţionat în confruntare cu genovezii, Dobrotici se consideră
protectorul porturilor de la Mare şi Dunăre
 1388-1390 - În cursul confruntărilor, atât succesorul lui Dobrotici, Ivanco, cât si
ţarul Sisman, de la Vidin, pier în luptă.
 1417-1419 - Companiile otomane în Dobrogea, cu tot caracterul lor de
expansiune brutală, n-au asigurat stabilitatea administraţiei turceşti aici.
 1476 - Mehmed al II-lea traversează Dobrogea, conform izvoarelor turceşti,
fără rezistenţă.
 1484 - Ultimele puncte de opoziţie, cetăţile lui Stefan cel Mare, Chilia şi
Cetatea Albă, aflate la Nordul Dobrogei sunt cucerite de Baiazid al II-lea.
 1585 - Călugărul italian Mancinelli descrie Constanţa ca pe un catun, unde
fusese pe vremuri frumosul oraş Constanta, din ale carui urme (vestigii) un
oarecare turc bogat, cautand comori, pusese sa se sape sub lespezi de
marmura.

5
 1822 - 1828 turcii ridică fortificaţii pe faleza înaltă a oraşului, favorizaţi de
poziţia strategică şi de existenţa vechilor ziduri din antichitate;
 1829 în urma păcii de la Adrianopole, armatele ruseşti în retragere,
dinamitează fortificaţiile Constanţei, distrugând şi o mare parte din oraş;
 1860 se inaugurează linia ferată care unea Cernavodă de Constanţa,
construită de societatea britanică Danube and Black Sea Railway Co. Ltd.
14/15 noiembrie 1878 - instalarea administraţiei româneşti în Dobrogea.
 1887 - Inaugurarea statuii lui Ovidiu, executată de sculptorul italian Ettore
Ferrari
 1895 - Este inaugurat podul Feteşti-Cernavodă-Constanţa, care a fost
construit după planul inginerului Anghel Saligny.
 1897 - Se creează Cercul literar Ovidius, cu participarea publicistului Petru
Vulcan.
 1896-1909 - Portul trebuia redimensionat, adaptat noilor cerinţe, mai mari, mai
complexe, mai apropiat de inimă şi de nevoile României neatarnate. Se pune
piatra fundamentală a portului în prezenţa Regelui Carol I.
 1910 - Se organizează turnee artistice cu participarea unor mari actori: Matei
Millo, I.D. Ionescu, C. Nottara, P. Liciu, N. Leonard, Aristizza Romanescu, Gr.
Manolescu cu spectacole la sala Elpis şi Cazinou.
 8 februarie 1916 - George Enescu îşi începe seria concertelor la Constanţa.

6
 Capitolul III
Potential turistic si natural
Relief

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor

subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin
structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina
valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.
Ca principale unitati naturale se disting:
 podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare
mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess
(Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);
 campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de
poduri pe care se practica culturile de camp – in special cele cerealiere, se
evidentiaza in zona centrala.
Partea sudica – corespunzatoare Podisului Litoralului – este delimitata spre
vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul
Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa
intre 10 si 12 km.
Zona litorala este marcata de mai multe trpte:
 5-15 m, de-a lungul tarmului;
 20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta
distincta in jurul limanelor si lagunelor;
 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte
inconjurand limanele si lagunele maritime;
 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km;
 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.
Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite
de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat
de numeroase vai cu orientari diferite.Dintre cele mai importante vai amintim
Casimcea, Saraturi, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea,
intre localitatile Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu
mare importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la
Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor.

7
 Clima

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului

temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica
si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.
Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a
apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.
Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara -
11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar) – iar in jumatatea central-nordica a
teritoriului valorile gnu scad sub 100C.
Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de
-250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25
ianuarie 1954 si –25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942.
Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda
la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10
august 1927 si +360C la Mangalia la 25 mai 1950.
Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia,
469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre
regiunile cele mai aride ale tarii.
Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile
geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.

Hidrografia

In interior, judetul Constanta, este deficitar in privinta apelor curgatoare(cele

mai multe avand debite mici si oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane
fluviatile si fluvio-maritime.
O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului este
densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentand cea mai redusa
valoare de pe intreg teritoriul tarii.
Apele sunt reprezentate de rauri( Topolog, Chichirgeaua, Carasu),
parauri( Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntasi), lacuri( Buceag, Oltina, Baciu, Tasaul,
Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tabacarie, Techirghiol), limanuri s.a.
Nu putem vorbi de hidrografia judetului Constanta fara sa amintim
principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei
dobrogene – fluviul Dunarea si Marea Neagra.

8
 Fluviul Dunarea si Canalul Dunare-Marea Neagra realizat partial pe traseul
vaii Carasu, are o lungime de 64 km, intre Cernavoda si Agigea, are o adancime
medie de 7,5 msi este prevazut cu doua ecluze( la Cernavuda si la Agigea).
Marea Neagra margineste judetul spre est, cu suprafata de 462535
km2( impreuna cu Marea Azov), este o mare de tip continental deschisa. Are
tarmurile crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule (Crimeea) si insule
(ins. Serpilor).
Salinitatea apei marii oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc, 18% in
largul marii si 22% la mari adancimi. Temperatura medie anuala a apelor Marii Negre
in zona litoralului romanesc este de 12,70C. La Constanta s-au inregistrat cele mai
ridicate temperaturi ale marii de 22,40C, iar cele mai scazute temperaturi s-au
inregistrat in luna februarie( 2,90C)
Flora si fauna se dezvolta numai in stratul superior (pana la 180m
adancime).Se intalnesc forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene –
scrumbia albastra, iar la gurile de varsare ale fluviilor forme de apa dulce (gingirica).
Frecvent pot fi intalnite forme interesante cum sunt calul de mare , pisica de mare ,
unele specii de delfin (porcul de mare) , un mic rechin (cainele de mare ) si mai rar
foca din Marea Neagra. Flora este alcatuita din alge verzi ,rosii si brune si se
dezvolta pana la adancimea de 75-80m pana unde patrunde lumina soarelui .

Vegetatia

In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Constanta se

gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme , de o mare varietate , incepand
cu ecosistemele terestre de stepa , silvostepa si padure sfarsind cu ecosistemele
acvatice , marine si lacustre , din lungul litoralului si Dunarii .
Zona stepei , cu limita superioara de 50-100m altitudine , cuprinde o
vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni ori in
rezervatiile naturale .
Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata in sud-vestul judetului ,
dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii vailor abrupte .
Zona de padure – ocupa , in judetul Constanta arealele cele mai restranse cca 3%
din teritoriul acestuia .

9
 Zona vegetatiei nisipurilor maritime ocupa suprafete restranse. In vederea
consolidarii falezelor si fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbusti.
Pe solurile saratoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetatie
halofila (de saraturi).
In zona litorala si dunareana a limanurilor cu apa dulce , pe depozite
lacustre , se contureaza biotopul marginal palustru, in care vegetatia este
predominant hidrofila.
Vegetatia Marii Negre este formata din asociatii de plante , alge de marimi si
culori diferite si iarba de mare singura planta cu flori din apele marine romanesti .
In localitatile urbane si in statiunile litoralului , in special , spatiile verzi
intravilane , au un rol estetic peisagistic deosebit.

Solurile si resursele subsolului

Solurile

Solurile au o dispunere etajata sub forma de fasii in directia vest-est , pe

fundalul carora s-au format local soluri intrazonale .
Cernoziomurile sunt soluri caracteristice ptr stepa dobrogeana ocupand cea
mai mare parte din suprafata judetului .
Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o fasie ingusta intre
Rasova si Cernavoda si intre Topalu si Garliciu.

10
 Aceste soluri formate pe suprafete orizontale sau cu pante foarte mici avand
altitudini de peste 100m (150-250m), pe leossuri , argile si aluviuni , unde stratul
freatic se afla la adancimi sub 20m .
Pe teritoriul judetului Constanta se intalnesc mai multe subtipuri de
cernoziomuri: carbonatic , castaniu de padure, ciocolatiu si cambrice.
Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile , solurile hidromorfe ,
solurile aluvio-coluviale si rendzinele . Pe suprafete foarte mici , insular , izolate mai
pot fi intalnite randzinele , rogosolurile , nisipurile si litisolurile.

Resursele subsolului

Resursele naturale de sol si subsol ale judetului sunt variate .Astfel ,

mineurile nemetalifere (diatomice si argile bentonice , nisip verde glauconitic, creta
etc.) au o larga raspandire geografica in partea centrala nordiaca , iar rocile
calcaroase (larg folosite in constructii) se afla pe intreg teritoriul al acestuia .
Subsolul judetului Constanta ofera si ape minerale prin izvoarele de al
Topalu si Mangalia. Principala resursa economica a zonei litorale o constituie pestele
.Alte surse importante sunt: iarba de mare si algele rosii.

Rezervatii naturale
Masivul Cheia

Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste

masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565
specii rare de flora.

Rezervatia Fantanita-Murfatlar

Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de

podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta - Ostrov si ocupa o
suprafata de 19,70 ha, fiind inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de
641 ha.

11
 Incepand cu anul 1962, rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste
specii rare, cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila,
precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic, bujorul
de stepa, ricinul, etc.
In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de
raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei.
Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta
rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.

Dunele litorale de la Agigea

Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre,

rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha si ocroteste 120 de specii de plante ,
printre care se numara varza de nisip, carcelul, troscotul de nisip, pelinul de nisip,
rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gasesc
volbura de nisip, cuisoara de nisip etc.

Padurea Hagieni

In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele

Hagieni si Albesti, se intinde Padurea Hagieni. Padurea ocupa 584 ha, din care
rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha. Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o
parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si
este numita "Cazane", partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o
suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei, numita "Cascaia".

12
 Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase
specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara,
stanjenelul, bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul,
stanjenelul, sipica etc.
Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin broasca testoasa de uscat
dobrogeana, coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjeni.

Lacul Techirghiol

Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata

de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp. Datorita
salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin,
reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga
peste 124 specii de pasari. Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in
izvoare dulci.

Canaralele de la Harsova

In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului

castru roman Carsium, se afla Canaralele de la Harsova. Rezervatia se intinde pe o
suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale
stiintifice. Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu
anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc.

Pesterile de la Gurile Dobrogei

In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei -

Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam.
Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime
de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata

13
de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera
renumita prin fauna cuaternara. Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci.

Punctul fosilifer de la Aliman

Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia,

rezervatia ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si
Vederoasa, fiind declarata monument al naturii.

Punctul fosilifer Seimenii Mari

Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de

Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila
specifica cuprinzand circa 60 de specii, o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind
ocrotita de lege.

Punctul fosilifer Cernavoda

Situata in sudul Vaii Carasu (langa Cernavoda), rezervatia ocupa o

suprafata de 3 ha si cuprinde o fauna fosila bogata, reprezentata de cele 72 de specii
si a fost declarata monument al naturii.

Reciful de la Topalu

Se gaseste la 3 km de comuna Topalu, intre Cernavoda si Harsova, pe

malul Dunarii, si ocupa o suprafata de 8 ha. Rezervatia cuprinde un complex de
calcare de varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri
calcarosi etc.

14
 Capitolul IV
Potentialul turistic si antropic
Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei
Una din cele mai importante locatii crestine actuale de pe teritoriul Romaniei
este Pestera Sfantul Apostol Andrei, considerata primul lacas de cult crestin de pe
teritoriul tarii noaste si poarta de patrundere a credintei crestine in romania. Sapata
intr-un deal inpadurit cu intrarea orientata spre rasarit, pestera pastreaza in interiorul
ei un bloc de piatra pe fetele caruia este incizata crucea. Conform izvoarelor crestine,
in monentul in care a sosit pentru provaduirea traditiei crestine, Sfantul Apostol
Andrei si-a ales loc pentru rugaciune in pestera sapata in inima dealului. Legenda
spune ca Sfantul Apostol Andrei a crestinat oamenii acestor tinuturi, botezandu-i in
cele noua izvoare din vecinatatea pesterii.

15
 Catedrala Ortodoxa Sfintii Apostoli Petru si Pavel
Catedrala Arhiepiscopala Sfintii Apostoli Petru si Pavel este situata in zona
peninsulara a Constantei si adaposteste moastele Sfintilor Mucenici Epictet si Astion
precum si Sfintele oseminte ale Sfantului Auxentiu si ale Sfantului Simeon Stalpnicul.
Un odor drag inchinatorilor din acest lacas sfant este racla cu moastele Sfantului
Pantelimon aduse din Orientul Apropiat. Planurile de constructii apartin renumitului
rhitect Ion Mincu (1852-1912), considerat creatorul unui stil inspirat din
traditiaromaneasca a secolelor XVII - XVIII. La 3 August 1914, din cauza unui
bombardament aerian, altarul, catapeteasma cu icoanele si pictura au fost avariate si
partial distruse. La 1 decembrie 2001 devine bisericaarhiepiscopala.

Biserica Ortodoxa Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril

Biserica a fost ridicata in anul 1939 in vechiul spirit arheologic romanesc, cu
profunde trasaturi bizantine. Pana in septembrie 1949 a fost folosita pentru asistenta
religioasa a militarilor, slujind apoi drept catedrala episcopala.

Biserica Ortodoxa Sfintii Imparati Constantin si Elena

Parohia Sfintii Imparati s-a infiintat in anul 1919 si a fost sfintita de insuri
patriarhul Romaniei de atunci, Miron Cristea(1919-1939). Catapeteasma este
sculptata in marmura bogat ornamentata cu motive decorative vegetale. Pictura

16
Biserici a fost realizata in tehnica fresco si este Podoaba a orasului si una dintre
frumoasele noastre cladiri din ultimul timp.

Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului I

Biserica Adormirea Maicii Domnului este asezata in zona centrala a
Constantei, piatra de temelie fiind pusa in ziua de 13 august 1906. Un farmec aparte
il confera bisericii, ferestrele cu vitralii in culori vii, infatisand scene din viata Maicii
Domnului si mozaicul exterior al fatadei.

Biserica Ortodoxa Sfantul Mina

Piatra de temelie a fost pusa la 31 iulie 1994 de catre Inalt Prea Sfintitul
Lucian, Arhiepiscopul Tomisului. Construita intre anii 1995-1997 in stil autentic
maramuresean, este una dintre cele mai mari biserici de lemn din tara. Biserica Sf.
Mucenic Mina, amplasata pe malul lacului Tabacariei, este o oaza de liniste si
spiritualitate autentica intr-un oras modern.

Biserica Ortodoxa Schimbarea la Fata

Biserica Schimbarea la Fata a fost construita intre ani 1867-1868 prin efortul
credinciosilor greci, din orasul Constanta. Hramul acestui lacas de cult este
Metamorfosis (Schimbarea la Fata). Biserica nu are turle datorita restrictiilor impuse
de autoritatile otomane care stapaneau la acea data teritoriul Dobrogea. In anul
1954, biserica a fost declarata monument istoric si inclusa in patrimoniul national si
cultural. In momentul de fata, biserica Schimbarea la Fata are statut de parohie mixta
romano-elena, slujbele fiind tinute atat in limba romana cat si in limba greaca.

17
 Manastirea Dervent
In apropierea vechii cetati Dervent (pe malul drept al Dunarii, langa Ostrov)
a luat fiinta in secolul al IX-lea o puternica sihastrie intemeiata de calugarii romani
autohtoni.Sihastria de la Dervent, a data cu cetatea de atunci au fost distruse in
secolul al XI-lea de catre pecenegi. Despre Izvorul Tamaduiri se spune ca Sfantul
Apostol Andrei a venit sa predice Crestinismul cu un bat in mana si desi nu a stat
mult aici, cat a stat a invatat lumea sa se inchine si cand a plecat, a plecat fara bat
caci se spune ca i-a fost sete si a dat cu batul in stanca si a iesit apa. Astazi acest
izvor tasneste din stanca doar de sarbatoarea Izvorul Tamaduirii. Tot aici se spune ca
din pamant a rasarit o piatra in forma de cruce cu efecte tamaduitoare, care se
mareste de la an la an, locul fiind cautat anula de mii de pelerini.

Bisericutele de Creta de la Basarabi

Ansamblul rupestru de la Basarabi, descoperit in anul 1957, este unic in
Romania. El se Compune din sase bisericute si capele, cateva chilii si galerii
funerare sapate intr-un masiv de creta. Se crede ca traditia bisericutelor sapate in
creta, cu micile chilii legate intre ele a fost adusa in Dobrogea din zona Cappadociei
si a Siriei.

Manastirea Sf. Maria Techirghiol

Una dintre cel mai frumose manastiri dobrogene este situata la sud de
Municipiul Constanta, in orasul Techirghiol. Manastirea cu hramul Sfanta Maria a fost
organizata pe locul unui fost sanatoriu, ale arei baze le-a pus in anul 1928 primul
patriarh al Biserici Ortodoxe Romane, Miron Cristea. Din punct de vedere
arhitectonic, bisericuta, asa cum se prezinta ea astazi, se incadreaza in categoria
bisericilor de lemn de tip maramuresean. Peretii bisericii sunt construiti din barne de
stejar suprapuse orizontal si inbinate intr-o tehnica specifica. Lacasul este inpodobit
cu motive populare romanesti si cruci.

Statuia poetului Ovidiu

18
 Este opera sculptorului Ettore Ferrari. Monumentul a fost ridicat in 1887, de
locuitorii orasului, prin subscriptie publica. Ovidiu, marele poet latin, s-a nascut in
anul 43 a.H., fiind contemporan cu Virgiliu si Horatiu. El a fost exilat la Tomis, in anul
8 p.H., unde a si murit dupa 9 ani.

Bustul lui Mihai Eminescu

A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930 si a fost montat in

apropiere de malul marii, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa poezie "Mai
am un singur dor ".

Mozaicul roman

In spatele cladirii Consiliului Judetean Constanta, in anii 1958-1959, au fost

descoperite structurile unui monumental edificiu public din sec. III-IV. Constructia se
intinde pe circa 100m de-a lungul falezei. Zidurile groase de aproximativ 2m si inalte
de 6m au fost asezate pe un suport lat de 3m si adanc de peste 2m, realizat din
bolovani legati cu mortar. Fatada zidurilor a fost placata cu marmura alba si colorata,
pastrata azi numai fragmentar.
Pardoseala edificiului era formata dintr-un exceptional covor de mozaic
policrom, decorat cu motive geometrice si vegetale. Initial, mozaicul avea o suprafata
de 2000 mp, din care doar jumatate s-a pastrat in stare buna, inca un sfert aflat in
stare de degradare, a fost recuperat.

Sub terasa cu mozaic au fost descoperite incaperi boltite, care serveau ca

depozite de marfuri. Deasupra intrarii uneia dintre ele se afla gravat numele lui
Hermes, zeul comertului.

19
 Zidul roman de incinta

Orasul antic era asezat pe partea peninsulara, ridicata la 15-30m deasupra

nivelului marii, fiind ferit de atacurile surpriza de pe mare. Pentru a avea o mai buna
siguranta, atat in partea de nord cat si in partea de nord-vest, romanii au ridicat in
sec. III un puternic zid de aparare ale carui urme au fost interceptate de Bd.Republicii
si de aici coborand spre vechiul port.
O portiune a zidului a fost dezvelita impreuna cu un turn de aparare de
forma rotunda (Turnul Macelarilor). Turnul este o adaugire mai tarzie. Au fost, de
asemenea, interceptate urme de porti ale cetatii Tomis si ale altor turnuri de aparare.
In apropierea Turnului Macelarilor s-a organizat un parc arheologic, in care
sunt prezentate chiupuri, coloane, frize, cornise, blocuri de piatra din vechile
constructii.
Pe peretele cladirii Bibliotecii municipale a fost montata, tot in cadrul
parcului, o harta arheologica a Dobrogei, cu cele mai importante asezari din epoca
greco-romana.
Pe terenul fostei gari si in apropiere au fost descoperite tezaurul celor 24 de
monumente sculpturale, acum expuse in muzeu, si numeroase constructii din sec.
IV-VI ( strazi pavate, fantani, locuinte, ateliere ceramice si doua mari bazilici din fosta
resedinta episcopala a Tomisului).

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta

A fost infiintat in anul 1878 insa nu a avut un sediu stabil decat incepand cu
anul 1914. In 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la
Statul Roman, muzeul a fost reamenajat in forma actuala.
Muzeul este gazduit intr-o cladire monumentala (fostul sediu al primariei din
Constanta), construita intre anii 1911-1921 de catre arhitectul Vasile stefanescu.
Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta este a doua institutie de
acest fel din Romania (dupa cea din Bucuresti), avand un patrimoniu impresionant si
o buna reprezentare a istoriei Dobrogene din paleolitic si pana in prezent.
Dintre exponatele celebre enumeram: Sarpele Glycon, divinitate a casei si
familiei, sec. 2-3 d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai orasului si portului, sec. 2-3
d.H.
Ganditorul de la Hamangiasi femeia sa - arta neolitica descoperita la Cernavoda.
O sala dedicata poetului Publius Ovidius Naso si un amplu lepidarium, in curtea
muzeului.

Acvariu Constanta
Acvariul din Constanta a fost inaugurat la 1 Mai 1958 si de atunci s-a
remarcat printr-o activitate stiintifica complexa, dedicata nevoii umane de a se
apropia de natura.
Situat chiar in fata cazinoului din Constanta, acvariul va invita sa faceti o
incursiune fascinanta in minunata lume subacvatica. Aici puteti admira fauna acvatica
formata din pesti exotici si autohtoni, atat de apa dulce cat si de apa sarata.
Totodata la acvariul di Constanta puteti vedea specii de nevertebrate de apa
dulce.

20
Se pot admira aici, specii de pesti din lacurile de pe coasta Marii Negre din Delta
Dunarii, din Marea Neagra, din zonele tropicale si subtropicale.
Aici se afla o importanta colectie de sturioni, cu toate speciile care
populeaza Marea Neagra. Reprezentativi sunt pestii mari ( 1.5 - 2 m) care traiesc in
captivitate de peste 15 ani.
Tot la acvariul constantean puteti admira specii interesante de pe coasta
marii negre (vulpe de mare, pisica de mare, calutul de mare, pestele dragon, pestele
scorpion) precum si specii migratoare din Mediterana( hering/macrou...).

21
 Bucataria constanteana

Dobrogea este regiunea care se intinde intre Dunare si Marea Neagra, si

unde gurmanzii sunt ispititi de o multitudine de arome si gusturi apartinand bucatariei
romanesti, cu influente grecesti, turcesti, tatare si bulgare.
Turmele de oi si cirezile de vite care pasc pe pasunile bogate ale Dobrogei,
pestii din numeroasele ape care traverseaza regiunea, vanatul, ca si cerealele,
legumele si fructele oferite de acest pamant fertil locuitorilor sai asigura o materie
prima foarte variata inventivilor bucatari dobrogeni.
Turistii care viziteaza aceasta regiune si mai ales cei care petrec ceva timp
pe coasta Marii Negre isi vor aminti mult timp de delicioasa ciorba de burta, apreciata
atat pentru valoarea ei nutritiva, cat si pentru faptul ca este un remediu impotriva
mahmurelii.

Pentru aceasta ciorba foarte gustoasa, ingredientul principal este burta de

vita, bine curatata si fiarta in apa sarata. Cand e fiarta, se adauga morcovi, ceapa,
piper si usturoi. Se fierb impreuna, apoi se lasa sa se raceasca. Burta este taiata in
fasii inguste, supa este strecurata si totul se lasa apoi pe foc, impreuna cu fasiile de
burta. Se serveste cu otet sau smantana.
Cafeaua turceasca este de mult timp apreciata aici pentru aroma ei, iar
locuitorii Dobrogei se pricep foarte bine sa o prepare, asa cum se pricep si la prajituri
cu alune si sirop, numite baclavale si sarailii.

22
 Bibliografie

1. ADAM, Ioan. Constanţa pitorească cu împrejurimile ei : Călauză descriptivă cu

ilustraţii.

2. ANTIPA, Grigore.Marea Neagră. - Bucureşti ; Monitorul Oficial, 1941.

3. DĂNESCU, Grigore Gr. : Dobrogea (La Dogrudja) : Étude de géographie

physique et étnographie. Bucharest : Imprimérie de l'Independence
Roumanie, 1903.

4. DĂNESCU, Grigore Gr. : Dicţionarul geografic şi statistic, economic şi istoric al

Judeţului Constanţa. Bucureşti : Tipografia şi Fonderia de Litere Thoma
Vasilescu, 1897.

5. Dobrogea : 1878 - 1928 : Cincizeci de ani de viaţă românească : publicaţie

tipărită cu prilejul reanexării Dobrogei. Bucureşti: Cultura Naţională, 1928.

6. GREAVU-DUNĂRE, Stan. Bibliografia Dobrogei: 425 a.H. - 1928 a.H.

Bucureşti: Cultura Naţională, 1928.

7. IONESCU - DOBROGEANU, Marin.Formarea Deltei - Dunării şi configuraţia ei

veche. Constanţa, 1925

8. www.primaria-constanta.ro

9. ro.wikipedia.org/wiki/Constanţa

10. www.constantaonline.ro

23