Revista Milcovia 18 PDF

MILCOVIA
Revistă regională de studii

Director fondator, N. Al. Rădulescu (1905-1989)
Focúani, seria a III-a, anul X,
nr. 18, ianuarie - iunie 2014
NumĄr dedicat profesorului universitar Vasile N. TaftĄ,

membru de onoare al A. S. A. S.,
la împlinirea vârstei de 85 ani
EDITURA TERRA
FOCùANI 2014
MILCOVIA
•
Director fondator N. Al. RĄdulescu (1905-1989)
Focûani, seria a III-a, anul X,
nr. 18, ianuarie-iunie 2014
Ɣ
membru de onoare A. S. A. S.,
la împlinirea vârstei de 85 de ani
COLEGIUL DIRECTOR
Acad. Valeriu D. COTEA
Prof. univ. dr. doc. Vasile N. TAFTĂ
Membru de onoare al Academiei de ùtiinĠe Agricole úi Silvice
Conf. univ. dr. Silviu COSTACHIE, Prof. univ. dr. Vasile CUCU, Cercet. út.
princ. ùerban DRAGOMIRESCU, Prof. univ. dr. doc. Petre GÂùTESCU;
Prof. univ. dr. GheorghiĠă GEANĂ; Cercet. útiinĠific princ. dr. Octavian
MÂNDRUğ; Prof. univ. dr. Alexandru MELIAN; Prof. univ. dr. Nicolae
MITROFAN; Prof. univ. dr. Gheorghe STOICA; Prof. univ. dr. Gheorghe
TOMùA
COLEGIUL REDACğIONAL
Conf. univ. dr. CosticĄ NEAGU

Prof. dr. Nicolae DAMIAN
(coordonatori)
Lect. univ. dr. Alexandra TăTARU, secretar de redacĠie
Cercet. út. gr. II, dr. Sorin GEACU
Lector univ. dr. Eduardt SAMOILă
Prof. dr. RĄzvan SăCRIERU
Prof. Ion Gr. CHERCIU
Prof. Bogdan DOGARU
(redactori de rubrică)
RedacĠia úi administraĠia:
AsociaĠia Personalului Didactic ,,Simion MehedinĠi” Focúani,
Strada Timotei Cipariu - Nr. 5 - Cod poútal 620004
Tel/fax: 0237620001; mobil: 0723276188
E-mail cneagu_negrilesti@yahoo.com
ISSN 1841 – 7272
MILCOVIA
•
Director fondator N. Al. RĄdulescu (1905-1989)
Focûani, seria a III-a, anul X,
Ɣ
membru de onoare A. S. A. S.,
la împlinirea vârstei de 85 de ani
EDITURA TERRA
FOCùANI 2014
CUPRINSUL
Pag.
Vasile N. TaftĄ Curriculum vitae . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
CosticĄ Neagu Vasile N. TaftĄ la 80 de ani - interviu . . . . . . . . . . . . . . 8
Vasile N. TaftĄ Bibliografie – staturĄ ûtiinġificĄ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Vasile N. TaftĄ Dezvoltarea zootehniei în zona montanĄ . . . . . . . . . . . . 32
Valentin Musca Profesorul Vasile N. TaftĄ, sĄrbĄtorit la Focûani . . . . . . 38
Valeriu Anghel Boul ûi viġelul fabulaġie ûi realism în materie de
învĄġĄmânt (aspecte stilistice) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Silviu Cristescu Manuscrisele lui Mihai Eminescu (II), urmare din nu-
merele 13+14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Ionuġ Iliescu Poduri plutitoare pe Siret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Viorel Paraschiv, Itinerarii sentimentale palate ûi conace cu impact în
Judit GĄinĄ peisajul antropic al Judeġului Neamġ . . . . . . . . . . . . . . . 87
Bogdan-Constantin O unitate specialĄ a Serviciului Secret al Armatei:
Dogaru Biroul Statistic Militar Focúani-Odobeúti . . . . . . . . . . . . 97
Nicolae Damian, LagĄrul Sachsenhausen - Oranienburg, un reper al te-
Valentin Dogaru rorii ûi dezumanizĄrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Ion Gr. Cherciu CaragialianĄ: ,,PoliticĄ în toate” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Mariana Bogdan Tinereġe fĄrĄ bĄtrâneġe ûi viaġĄ fĄrĄ de moarte - Iulia
Haûdeu ûi Victor Hugo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
CosticĄ Neagu Monografia Judeġului Putna, o carte de învĄġĄturĄ . . . . 126
FOCúANI, Seria a III-a, anul X, * MILCOVIA
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
- RevistĄ regionalĄ de studii
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
CURRICULUM VITAE
Nume: TAFTĂ;
Prenume: VASILE;
Anul úi locul naúterii: 1 mai 1929, Comuna Vrâncioaia, JudeĠul Vrancea;
Pregătirea de bază:
- ùcoala primară din Comuna Negrileúti, JudeĠul Vrancea;
- Liceul Teoretic ,,Unirea” din Focúani;
- Facultatea de Zootehnie din Bucureúti;
Vechimea în specialitatea de bază:
- 65 de ani în sectorul ovine, caprine;
Titluri útiinĠifice:
- Doctor în ùtiinĠe Agronomice, specialitatea Zootehnie, 1966;
Vechime în cercetare úi producĠie:
- 12 ani cercetare al ICZ, secĠia Ovine úi Histologie;
- 5 ani în CAP, ca agronom úi zootehnist;
- 7 ani în unităĠi productive în industria cărnii;
- 65 de ani în învăĠământul superior zootehnic, Disciplina Teh-
nologia creúterii ovinelor úi caprinelor (studenĠi úi doctoranzi);
FuncĠii ocupate în cercetare úi în învăĠământ:
- asistent universitar: 1952-1954, Ovine ICZ;
- úef de lucrări: 1954-1962 la Facultatea de Zootehnie úi Medici-
nă veterinară, Bucureúti, Disciplina Ovine Suine, 1966-1970;
- conferenĠiar prin concurs la Disciplina Ovine-Caprine, Facul-
tatea de Zootehnie, 1970;
- conducător de doctorat din 1974, până în prezent;
- docenĠa la IABN în 1975, dar neconfirmată de Ministerul În-
văĠământului, la indicaĠiile de atunci…;
- profesor universitar la Disciplina Ovine-Caprine, din 1990;
Lucrări publicate:
- 354 de lucrări din care 4 cursuri, 4 tratate, 2 monografii, 3 îndru-
mătoare de lucrări practice, 10 broúuri, 148 de comunicări útiinĠifice úi
174 articole de specialitate. MenĠionez că cele 22 de lucrări útiinĠifice
sunt publicate integral sau sub formă de rezumat în străinătate, în Bule-
tinele FAO-CIHEAM, FEZ, iar 28 sunt recenzate în periodice de speci-
alitate străine (Animal Breeding Abstract; Landwirtschaft Zentral Tierzucht,
Buletin Signal Agric.), aúa cum rezultă din lista de lucrări anexate.
Cercetările efectuate se axează pe următoarea problematică:
5
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
- Studierea úi aplicarea diferitelor variante de încruciúare industria-

lă, de infuzie úi de formare de noi populaĠii de ovine cu lână fină, semi-
fină úi pielicele, care au contribuit la stabilirea schemei de ameliorare a
ovinelor úi a hărĠii de zonare a raselor respective.
- ContribuĠii la perfecĠionarea metodologiei de control a producĠiilor
în vederea aplicării celor mai indicate sisteme de selecĠie.
- Modul de transmitere ereditară la descendenĠi a însuúirilor morfo-
productive cu o deosebită valoare bioeconomică.
- IniĠierea úi extinderea primelor lucrări în Ġara noastră, privind
dinamica formării úi dezvoltării populaĠiei foliculilor piloúi la Merinos,
ğigaie úi metiúi, în strânsă legătură cu factorii de influenĠă.
- Stabilirea valorii însuúirilor morfo-productive a raselor de ovine
din diferite zone ale Ġării, în vederea aplicării celor mai adecvate tehno-
logii de creútere úi exploatare.
- Rezultate úi recomandări privind îmbunătăĠirea tehnologiilor de în-
grăúare intensivă úi semiintensivă a tineretului ovin de diferite rase úi
metiúi cu cele importante în vederea valorificării principalilor indici calita-
tivi úi cantitativi ai carcaselor úi elaborarea criteriilor de selecĠie pentru îm-
bunătăĠirea aptitudinilor pentru producĠia de carne a ovinelor autohtone.
- Cercetări privind intensificarea funcĠiei de reproducĠie a ovinelor
în scopul sporirii efectivelor úi, îndeosebi, a producĠiei de carne pe cap
de oaie în sisteme de întreĠinere tradiĠională úi în stabulaĠie permanentă.
- ContribuĠii la îmbunătăĠirea tehnologiilor de creútere în condiĠii
intensive úi semiintensive de exploatare prin aplicarea înĠărcării timpu-
rii a mieilor (35-45 de zile) úi la greutatea de 9-12 kg.
- Finalizarea, direct în producĠie, a cercetărilor privind crearea unui
Merinos de munte în zona Braúov, prin încruciúarea oilor ğigaie de Co-
vasna, cu berbeci Merinos de Pallas până la F-2, după care a urmat îm-
perecherea metiúilor între ei din tipul dorit cu infuzie de Ile de France,
iniĠiativă personală soldată cu un efectiv matcă de peste 20.000 de ca-
pete răspândite la Bod, Hărman, Hălchiu, Feldioara, Tuúnad Sat, Zăba-
la, Făgăraú etc., cu acĠiuni amelioratoare prin berbeci asupra materia-
lului local ovin.
- Cercetări privind existenĠa concordanĠei fiziologice în dezvoltarea
pe acelaúi organism a producĠiilor de lapte, carne úi lână, lucrări solici-
tate úi de unii specialiúti din cadrul FAO úi unele institute de cercetări
din străinătate, aúa cum rezultă din xerocopiile existente.
- În afara acestei activităĠi publicistice se mai adaugă o serie de lu-
crări de licenĠă úi teze de doctorat, conferinĠe, anchete zootehnice, reco-
mandări úi propuneri la diferite niveluri oficiale necesare stabilirii unor
6
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
măsuri tehnico-organizatorice de ameliorare úi sporire numerică a sec-

torului ovin, concomitent cu coordonarea a numeroase lucrări de diplo-
mă, peste 200 úi 24 lucrări de doctorat.
- De remarcat, totodată, solicitarea unor lucrări personale de specia-
litate, prin corespondenĠă directă, de unii cercetători din Mexic, Califor-
nia, Canada, Ungaria, Cehoslovacia, Rusia, FranĠa, Germania úi Spania.
- După 1990, am elaborat o nouă ediĠie de curs úi lucrări practice
precum úi un număr de 16 comunicării útiinĠifice prezentate la diferite
simpozioane organizate de FAO úi FEZ, precum úi un număr de 150 de
comunicări útiinĠifice úi articole de specialitate la periodice interne, me-
nite să contribuie la stabilirea de noi strategii úi tehnologii de redresare
a sectorului ovin din Ġara noastră.
- MenĠionez că în prezent sunt Consilier al Revistei de zootehnie úi
medicină veterinară, membru în Consiliul útiinĠific al Revistei Fermie-
rul, membru al SocietăĠii Române de Zootehnie úi Montanologie úi
membru în Colegiul Director al Revistei Milcovia.
DistincĠii:
- laureat al Academiei Române - Premiul ,,Ion Ionescu de la Brad”, 1980;
- inclus în ,,Catalogul experĠilor din România”, editat de Societatea
Academică din România, 1997;
- inclus în dicĠionarul specialiútilor ,,ùtiinĠa úi Tehnica Românească
(Who is Who)”, vol. II, 1999;
- Diplomă de ExcelenĠă Universitatea Agricolă, Iaúi;
- Diplomă de ExcelenĠă USAMV Bucureúti;
- Diplomă de ExcelenĠă Universitatea ,,Biotera”, Bucureúti, 2000;
- Diplomă de onoare Institutul de Cercetări Ovine, Palas, ConstanĠa, 2007;
- Diploma de Onoare ,,Fermierul”, Bucureúti, 2005;
- Brevet ,,Ad Gloriam Agricultura USAMV”, Cluj, 2009;
- Meritul Academic ASAS, 2010;
- Premiul N. Teodoreanu ASAS, 2010;
- Membru permanent în ReĠeaua FAO-CIHEAM pentru Ovine-Caprine;
- Membru permanent în ReĠeaua FAO-CIHEAM - Groupe de travaille
des prairies de montagne;
- Membru în Comisia NaĠională pentru Montanologie;
- Inclus în cartea „Oameni de seamă ai útiinĠei agricole româneúti, din
ultimii 50 de ani”, vol. III, 2006 úi în Albumul NaĠional 2008;
- Confirmat Membru de Onoare al Academiei Agricole úi Silvice, Bu-
cureúti, decembrie 2006.
7
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
PROFESORUL UNIVERSITAR VASILE N. TAFTĂ,

SUPRANUMIT ùI TATĂL OILOR - BABADAG, LA 85 DE ANI
(interviu)
1). Costică NEAGU: Stimate domnule profesor universitar, Vasile N. Taf-
tă, la cei 85 de ani pe care i-aĠi împlinit de curând (1 mai 2014), sunteĠi un om
cu statură legendară, dar úi modernă, adică o ,,legendă” vie úi actuală.
V-aĠi născut la Negrileútii Vrancei, pe plaiul unde s-a zămislit matricea su-
fletului românesc, ,,MioriĠa”, care avea să fie ,,aflată” de Alecu Rusu la Soveja
în 1846.
Vă trageĠi dintr-o ,,dinastie” de preoĠi (tatăl, bunicul úi străbunicul). AĠi
moútenit dragostea úi înĠelegerea pentru sufletul vrâncean. Tatăl dvs. un slujitor
al altarului, dar supranumit úi ,,popa caval”, pentru talentul pe care-l avea de a
cânta din fluier úi din caval, mai ales ,,Ciobanul care úi-a pierdut oile” úi ,,Sâr-
ba lui popa Taftă”. Dumneavoastră, un foarte bun interpret din caval, aĠi mers
mai departe úi aĠi ajuns un ilustru doctor al oilor.
SpuneĠi-ne ce reprezintă pentru dumneavoastră fabulosul Ġinut al Vrancei -
Ġara copilăriei?
Profesorul Vasile N. Taftă: Pentru mine, Negrileútiul úi ğara Vrancei este
un loc special, care înseamnă totul: tata, mama, fraĠii úi surorile mele, consăte-
nii, înseamnă casa părintească în care am deschis ochii, este locul în care s-a
plămădit sufletul meu.
De la bunicul meu Preotul Constantin Taftă, zis Popa Cotârlea, care a fost
propus să facă doctoratul la Kiev, mi-a rămas dragostea pentru învăĠătură úi
pentru Vrancea lui ùtefan úi a Tudorei Vrâncioaia.
De la tatăl meu, Preotul Nicu Taftă, zis úi Popa caval, am învăĠat primele
doine, am învăĠat să cânt la fluier úi la caval, am învăĠat să cânt la strană úi la
altar. Am învăĠat să cânt Tatăl nostru, varianta Muzicescu, rugă după care
mulĠi săteni plecau acasă de la Sfânta Liturghie cu ochii umezi de lacrimi. De
la mama mea, prezbitera Ioana-Nica Taftă, mi-a rămas religia muncii úi ambiĠia
de a reuúi singur prin muncă încordată, pentru că popa Nicu avea o casă de co-
pii úi nu era deloc înstărit - vezi câĠi vin în urma ta? spuneau părinĠii.
De la paúnicii úi harnicii mei consăteni am învăĠat cum se pasc oile, cum se
hrănesc, cum se mulg. De la ei am învăĠat cum se prepară caúul dulce, caúul să-
rat úi afumat, brânza de burduf úi de putină sau în coajă de brad, urda, jintiĠa úi
janĠul, untul din lapte de oaie. De la Ion Neagu (Tăftoiu), Dumitru Apostu (Ho-
gea) úi Dumitru Văsuian, am învăĠat cum se face bulzul de brânză cu mămăligă
úi cum se prăjeúte pe cărbuni, iar de la nenea Gheorghe Chiper am învăĠat cum
se pregătesc boteiele de oi mânzări să urce la vărat pe munĠii Păiúele, Goru sau
8
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Mordanu. De la fetele úi flăcăii din sat, am învăĠat în timpul vacanĠelor, să joc

Hora, Sârba, De doi, Bătuta. Tot ei m-au învăĠat colindele úi pluguúorul sau
cum se pregăteúte păstrăvul din apele de munte, în cetină de brad - hârzobul.
2). C. N.: Drumul dvs. pe plaiul ,,MioriĠei” începe din vatra casei părin-
teúti úi continuă la úcoala din Negrileúti, apoi în ilustra cetate a educaĠiei vrân-
cene Liceul ,,Unirea” unde au învăĠat úi au slujit mari personalităĠi ale culturii
naĠionale: D. F. Caian, Duiliu Zamfirescu, Anghel Saligny, Simon MehedinĠi,
N. Al Rădulescu, Ion Diaconu etc.
SpuneĠi-ne ce amintiri aveĠi din acea perioadă, care au fost întâmplările úi
sfaturile care s-au constituit în Ġeluri ce v-au luminat drumul în viaĠă?
Prof. V. N. T.: După terminarea claselor primare, am urmat cursurile Lice-
ului ,,Unirea” din Focúani. Liceul avea renumele unei úcoli în care fiecare -
elev sau adult intra cu ,,frică” úi respect. Profesorii liceului erau oameni cu cărĠi
de vizită impresionante, profesori cu doctorate în străinătate, profesori curtaĠi
de universităĠi, dar care preferau să facă ,,apostolat” la Focúani. Astfel, profe-
sorul Al. P. Arbore úi-a lăsat fiul (Fofolică), corijent la limba română. Profeso-
rul de matematică, Diaconescu, era foarte categoric, băga spaima în orice elev -
,,Acu te eliminez” -, dar în acelaúi timp, mulĠi absolvenĠi de la Unirea, au
devenit úefi de promoĠie la Politehnică, dar úi la alte facultăĠi.
3). C. N.: Intrarea dvs. în facultate (1948), a coincis cu Reforma ,,roúie” a
úcolii româneúti, când s-au făcut marile epurări din învăĠământ, când au fost in-
terziúi marii oameni de cultură, care nu conveneau noilor stăpâni, când au fost
,,arestate” operele acestora, manualele úcolare úi cursurile universitare.
Vă rugăm să ne spuneĠi cum s-a reflectat această perioadă contradictorie în
parcursul dvs. universitar? Profesori, colegi, activităĠi practice úi de cercetare
etc., viaĠa dvs. de student…, ca fecior de preot?
Prof. V. N. T.: Timpurile erau tulburi, problema ,,dosarului” nu era recu-
noscută de către noii stăpâni, decât atunci când era vorba de fiii ,,duúmanilor
poporului”. Pentru cei care nu corespundeau la dosar, cum eram eu, fecior de
preot, au născocit o găselniĠă - ,,reuúit fără loc” -, pentru candidaĠii care luau
note foarte bune: ,,Ai reuúit fără loc (la medicină), poĠi intra fără examen la
ASE sau la Drept”, dar eu nu voiam să mă fac funcĠionar. Reforma învăĠă-
mântului din 1948 nu mai dădea voie tinerilor să se înscrie la două facultăĠi.
Disperat de situaĠia în care mă aflam, am auzit că mai sunt locuri libere la
Facultatea de Zootehnie - ,,Ce-o mai fi úi cu zootehnia asta!?” -, dar nu aveam
toate actele, deoarece dosarul era la medicină. Uneori în viaĠă avem ghinioane
absurde sau noroc providenĠial. Am cerut audienĠă la decan - fiu de Ġărani din
Pomârla, JudeĠul Botoúani, doctor în útiinĠe veterinare la Leipzig -, spunându-i
că doresc, cu orice preĠ, să urmez zootehnia.
9
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
- Bine mă, spune că te-ai mai înscris la o altă facultate. Du-te la secretară úi
spune-i c-am zis eu să te înscrie fără acte.
ùi aúa am ajuns eu - băiatul preotului Nicu Taftă din Negrileútii Vrancei -,
la facultate în capitală, după ce am dormit 4-5 nopĠi în Gara de Nord. De pregă-
tit pentru examene, în timpul admiterii nici nu putea fi vorba.
Ca ,,fecior de preot”, deúi tata avea doar 3-4 hectare de pământ neproductiv
úi o droaie de copii mici, nu am beneficiat de nici un stimulent (haine, cămin,
cartelă la cantină, bursă), cu toate că eram totdeauna între primii 10 din 120 de
studenĠi.
Eram hamal în gară: căram cartofi, lemne, cărbuni sau alte mărfuri ca să am
cu ce mă întreĠine. Stăteam în gazdă la subsolul unui bloc, în condiĠii mizere,
iar vestita ,,lădiĠă cu cartofi” pe care îi coceam în sobă sau îi frigeam pe plită,
m-a însoĠit toată Facultatea. La absolvire, colegii mei chiar glumeau pe seama
despărĠirii mele de vestita lădiĠă cu cartofi.
Ca să mai mut foamea, din anul II de facultate mergeam la Schitul Darvar
din Bucureúti, unde era monah un om de mare bunătate, Lepădatu Inochentie
din Comuna Vrâncioaia, JudeĠul Vrancea, de la care primeam câte o porĠie de
mâncare la una două săptămâni.
Despre profesorii din facultate, ce să spun? Erau dezorientaĠi, speriaĠi. Cred
că trăiau într-o mare nesiguranĠă úi spaimă. Predominau arestările. Odată ne
trezeam că unii mai veneau la cursuri, iar noi nu mai útiam nimic despre ei.
În privinĠa studenĠilor, a colegilor mei nu pot să le reproúez nimic. M-am Ġi-
nut departe de ,,lozincarzi” pentru că eu aveam greutăĠile mele, iar singura mea
nădejde era în munca mea - fizică úi intelectuală -, pentru că nu puteam aútepta
nimic de la nimeni. Tatăl meu însuúi s-a declarat neputincios la dorinĠa mea de
a urma facultatea: ,,Tu nu vezi ce vine în urma ta [fraĠii mai mici]?”
4). C. N. Terminarea facultăĠii, primii ani de cercetare… úi de producĠie au
fost anii în care v-aĠi forjat pregătirea profesională úi útiinĠifică, anii în care s-a
configurat personalitatea dvs. complexă de om úi de ,,doctor al celor care nu-úi
pot spune durerea”!
Cum erau primiĠi úi trataĠi tinerii ingineri, dar mai ales cei care nu prove-
neau din clasa muncitoare? Cum era apreciată munca dvs., care au fost căile
prin care v-aĠi consacrat profilul uman úi útiinĠific?
Prof. V. N. T.: După terminarea facultăĠii (1952), am intrat prin concurs la
Institutul de Cercetări Zootehnice (I. C. Z.), fiind repartizat la SecĠia Ovine,
Caprine úi Histofiziologie, ca asistent - úef de lucrări, unde am lucrat până în
1962. În anul 1962 am a fost trimis ,,în producĠie”, lucrând la mai multe Coo-
perative Agricole de ProducĠie din Ġară: C. A. P. Lehancea, C. A. P. Bogheúti
din Regiunea Bacău úi C. A. P. ,,Dor Mărunt” din Lehliu, Regiunea Bucureúti.
IniĠial această trimitere a fost hotărâtă pentru 3-4 luni, dar s-a prelungit până în
10
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
anul 1966. Ajuns în producĠie am fost remarcat pentru rezultatele excelente

obĠinute úi am primit mai multe salarii suplimentare, dar úi un premiu anual de
6.000 lei. După 6 ani de C. A. P., am urcat, prin caracterizări pozitive, treptele
carierei didactice în profesie - lector, conferenĠiar, profesor, conducător de
doctorate -, trecând prin cele trei etape: producĠie, cercetare, învăĠământ.
Datorită faptului că în producĠie (Podul Turcului), am funcĠionat fără
agronom úi medic veterinar, am fost pus în situaĠia să rezolv unele probleme în
care doar intuiĠia m-a ajutat úi poate unele cunoútinĠe preluate de la oierii din
Negrileútii Vrancei úi de la cetăĠenii locali, de unde lucram etc.
Pentru ca tinerii de astăzi să înĠeleagă timpurile acelor ani, modul în care
comuniútii dispuneau de soarta specialiútilor úi a intelectualilor acestei Ġări, era
nevoie de o caracterizare ,,de bună purtare”, din partea CAP-ului ,,Dor Mărunt”
din Lehliu, unde lucram. ,,Tov. ing. Taftă Vasile a fost repartizat de noi la unul din
cele mai mari CAP-uri din Raionul Lehliu, anume la ,,Dor Mărunt”, unitate care re-
clamă o activitate intensă din parte celui care dirijează úi răspunde de sectorul zoo-
tehnic.
Trebuie să subliniem, din capul locului, că tov. Taftă V. încă din primele zile a
arătat un interes deosebit pentru buna desfăúurare a muncii din sectorul de care răs-
punde în cadrul CAP-ului, dând dovadă de bun organizator, de seriozitate, disciplină
úi multă experienĠă profesională. (…) Pe baza rezultatelor obĠinute în producĠie cât úi
a comportării pe care o are, conchidem că tov. Ing. Taftă Vasile este un cadru bine
pregătit úi cu o bogată experienĠă profesională, disciplinat úi operativ în executarea
sarcinilor ce-i revin, fapt pentru care suntem de acord cu prezentarea sa la concur-
sul Ovine-Suine”, Facultatea de Zootehnie úi Medicină Veterinară, Bucureúti.
5). C. N.: Văzând vasta dvs. bibliografie (peste 400 de tratate, studii, arti-
cole, colaborări úi comunicări la congrese úi reuniuni internaĠionale, grupuri de
lucru etc.), am constatat că primele consacrări internaĠionale au fost destul de
timpurii: Milano - 1960; Moscova - 1962; Roma, expert FAO - 1969 etc., în
plină perioadă de autarhie úi dictatură comunistă!!
Cum se face că aĠi primit aviz ,,favorabil” de colaborare úi de ieúire peste
graniĠe?
Prof. V. N. T.: Eu am fost atât de absorbit de munca mea, încât nu am avut
timp să constat dacă plac sau nu cuiva. CărĠile úi rezultatele cercetărilor mele
au fost cele care m-au dus în străinătate. Ele au mers întâi, apoi m-au ,,chemat”
úi pe mine.
Cercetările mele úi rezultatele útiinĠifice obĠinute au avut ecouri úi în lumea
útiinĠifică occidentală chiar dacă autorităĠile comuniste aveau grijă ca asemenea
lucruri să nu se prea afle. Astfel, am fost remarcat de FAO - Roma, care m-a
invitat la ConferinĠa din 24-29 martie 1969, pentru a susĠine comunicarea útiin-
Ġifică ,,Foamea de proteină”. În urma acestei participări, am fost inclus în Gru-
pul de ExperĠi FAO-Roma.
11
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
ReacĠiile de preĠuire din Occident au fost tot mai multe, iar participările
mele la reuniuni útiinĠifice internaĠionale úi colaborările mele la publicaĠiile de
specialitate au fost tot mai multe.
Din nenumăratele semne de preĠuire pe care le-am primit, prezint doar
două, pe care le cred semnificative:
ORGANISATION DES NATIONS UNIE POUR ORGANIZACION DE LAS NACIONES UNIDAD

L‫ތ‬ALIMENTATION ET L‫ތ‬AGRICULTURE PARA LA AGRICULTURA Y LA ALIMENTACION
FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION

OF THE UNITED NATION
Oct. 23 1969
Cher Dr. Tafta,
Je vous prie de truver, ci - joint, deux copie sen français du: ,,Rapport de la Pre-
mièr Session du Grupe dҲExperts de lҲUtilisation du Lait Brebi set de Chêvre”, qui
sҲest tenue à Rome, en Mars dernier, et à laqulle vous avez bien voulu participer.
Je regrette le long délai qui sҲest déroul avant que ce rapport ait pu vous étre
adressé, mais vous savez sans doute que ces documents ne peuven pas être distribué
avant que le texte soit disponible dans les trois langue officielles de la FAO.
Je vous souhaite bonne réception de ce rapport et je reste à votre disposition pour
vous adresser des copies supplémentaires, si nécessaire.
Je tiens, en vous adressant lҲexpression de mon meilleurs souvenir, à vous assurer
du plaisir qui nous a été donné de pouvoir apprécier votre coopération à lҲoccasion
de cette premièr réunion.
Veuillez agréer, Cher Dr. Tafta, lҲexpression de mes sentiments les meilleurs.
Dr. Tafta Vasile

Str. Glinka 7, H. Jasiorovski
Sectorul 1 Directeur
Bucarest (Roumanie) Division de la Production et de la Santé Animales
INSTITUT NAğIONAL REPUBLIQUE FRANÇISE

DE LA RECHERCHE AGRONOMIQUE MINISTÉRE DE L’AGRICULTURE
STATION CENTRALE DE
PHYSIOLOGIE ANIMALE Dr. Ing. V. TAFTĂ
78 – JOUY-EN-JOSAS Institut Agronomique ,,N. Bălcescu”
Faculté de Zootehnie, BUCAREST
ROUMANIE 6 mars 1972
Cher Dr. Tafta,
J’ai été particulièrement intéressé par la communication que vous faite au 10
ème Congrès international de zootechnie, sur l’action de l’alimentation des Brebis sur
la densité des follicules pileux des agneaux.
12
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Je serai très horeux si vous pouviez me communquer les articles que vous avez
publiés sur le même sujet et si vous le pouvez, tous ceux dans lesquels vous avez traité
des toisons.
En vous exprimant dès maintenent mes vifs remerciements, je vous prie d’agréer,
cher Docteur Tafta, l’expression de mes sentiments très distingués.
J. ROUGEOT
Maître de Recherches
6). C. N.: Ce ne puteĠi spune despre atmosfera de muncă din cercetarea în
domeniul zootehniei úi despre atmosfera de lucru din mediul universitar, atât
dinainte cât úi după 1989?
Prof. V. N. T.: La I. C. Z. am făcut o adevărată ucenicie profesională. Aco-
lo exista o bibliotecă de specialitate foarte bine dotată, úi o atmosferă de muncă
serioasă, acolo se învăĠau mecanismele biologice ale creúterii úi îngrijirii ovine-
lor úi caprinelor, unde colegii mei s-au evidenĠiat prin profesionalism, pasiune
úi ataúament faĠă de munca din laboratorul lor.
Atât în producĠie cât úi la I. C. Z., am fost alături de Ġăranul român. După ce
am intrat în horă ,,El” m-a încurajat úi m-a sprijinit. Am fost extraordinar de
mulĠumit să útiu că pot fi de folos strămoúilor mei din Vrancea, tuturor celor
care trăiesc din munca úi din pasiunea pentru una din cele mai vechi ocupaĠii
ale omului - păstoritul.
Astăzi, la ceas aniversar, nu am cuvinte grele pentru nimeni, nici măcar
pentru cei care nu mi-au fost alături totdeauna. Dacă aúa au stat lucrurile, am
fost onorat să fiu în aceeaúi ,,oală” cu ai mei. Mai vreau să aduc un cuvânt de
mulĠumire soĠiei mele, Georgeta, care mi-a stat alături, sprijin ,,la bine úi la
rău”, peste o jumătate de veac.
7). C. N. Stimate domnule Profesor, sunteĠi astăzi un om împlinit din punct
de vedere útiinĠific. AveĠi bucuria de a fi format sute de ingineri zeci de doctori
în zootehnie, astăzi, cercetători, fermieri, administratori ai unor mari firme în
domeniu, parlamentari, diriguitori ai acestui domeniu fundamental pentru hrana
úi sănătatea întregii naĠiuni.
Ce credeĠi că ar mai trebui făcut pentru ca acest domeniu, vital pentru hrana
úi sănătatea naĠiei să scoată acest popor din sărăcia úi deruta în care se află, în
condiĠiile în care lâna úi pieile de ovine se distrug prin ardere, iar produsele de
lână úi de pielărie sunt înlocuite cu produse sintetice care dăunează sănătăĠii
omului, incomparabile cu cele naĠionale!?
Prof. V. N. T.: După 1989 s-a produs o adevărată prăbuúire prin dezordine
úi îndepărtarea de Ġară úi neam: ,,Bună Ġară, rea tocmeală mama ei de socotea-
lă”. Trebuie să renască interesul personal úi colectiv prin solidarizarea tuturor
energiilor acestui popor. Diviziunea muncii solidarizează societatea - fiecare a-
re nevoie de fiecare.
13
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
În acest domeniu vital pentru hrana úi sănătatea naĠiunii are cine să ne scoa-
tă din încurcătură.
Avem specialiúti performanĠi, avem condiĠii geoclimatice úi animale cores-
punzătoare care răspund cu repeziciune la factorii manageriali, în condiĠii co-
respunzătoare cerinĠelor lor biologice: masă, selecĠie, casă.
Se impune crearea de asociaĠii la care oamenii să adere pe baze juridice cla-
re úi sigure, cu respectarea proprietăĠii individuale úi colective, cu condiĠia ca
circa 40% din profit să fie însoĠit de procurarea de animale de rasă úi echipa-
mente agrozootehnice.
Astăzi există condiĠii prielnice de încurajare a iniĠiativei specialiútilor care
vor să-úi creeze ferme proprii agrozootehnice, apelând la sprijinul acordat de
stat sau de Uniunea Europeană.
Trebuie să se creeze cadrul organizatoric legal pentru păstrarea a circa un
hectar de teren agricol pentru fiecare gospodărie, pentru creúterea unui număr
redus de animale de casă, necesar celor care doresc acest lucru.
Concomitent cu înfiinĠarea de ferme, asociaĠii, interasociaĠii, trebuie să se
creeze unităĠi de selecĠie úi ameliorare, în funcĠie de necesităĠi, unităĠi de colec-
tare, conservare úi distribuĠie organizată a produselor agrozootehnice.
În ce priveúte producĠia de lână úi piei, deocamdată, trebuie folosită prio-
ritar în industria agro-casnică, deoarece lâna, datorită proprietăĠilor ei (structură
histologică úi tehnologică), nu poate fi înlocuită de fibrele sintetice, lipsite de
proprietăĠi termoizolatoare, de rezistenĠă la sursele de incendiu, neigienice úi
uneori, dăunătoare pentru sănătatea omului.
8). C. N. În încheierea acestui ,,taifas” scurt, dar plin de învăĠături, la cei 85
de ani dedicaĠii muncii, vă aduc omagiul meu, al păstorilor din tot plaiul româ-
nesc úi-l depun cu pioúenie, urându-vă să aveĠi viaĠă lungă úi luminoasă, ace-
eaúi bonomie úi sprinteneală spirituală, în folosul Dumneavoastră, al familiei,
al útiinĠei úi al întregii naĠii!
Dumnezeu a făcut ca ,,tatăl MioriĠei” să se nască tot pe plaiul vrâncean, la
hotarul Sovejei, úi să fie un vrednic urmaú al tuturor celor care-úi încălzesc su-
fletul cu ,,Cântecul meoarei”.
La mulĠi ani, Moú Vasile N. Taftă,
urmaú demn al lui Popa Caval!
Bucureúti 1 mai 2014
A consemnat Costică Neagu
14
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
STATURA ùTIINğIFICĂ A
PROFESORULUI VASILE N. TAFTĂ
LUCRĂRI ORIGINALE ùI ÎN COLABORARE
Nr Titlul Autorii Editura, nr.

crt anul p.
1. Formarea unui tip de oaie cu lână fină tip merinos V. Taftă Lucrare de diplo- 60
pentru regiunea de munte mă, Buc. 1952
2. InfluenĠa hrănirii diferenĠiate a oilor în perioada de V. Taftă Teză de doctorat 180
gestaĠie, precum úi a unor biostimulatori asupra creúte- 1966
rii de foliculi piloúi la descendenĠa rasei ğigaie
I). Tratate, cursuri, monografii
3. Curs Ovine-Caprine V. Taftă Lito AMBIANB, 368
1974
4. Tehnologia creúterii úi exploatării ovinelor (Tratat) V. Taftă, Ed. Ceres, 1973 470
M.
Mochnacs,
S.
Pârvulescu
5. Zootehnia României, vol. III, monografie C. Ed. Acad RSR, 420
ùtefănescu, 1975
N. Ciolcă,
V. Taftă
6. Creúterea ovinelor úi caprinelor (curs unic) A. Pop, V. E. D. P., 1976 300
Taf-tă, I.
Lăbuúcă,
M.
Mochnacs
7. Genetica úi ameliorarea ovinelor (tratat) M. Ed. Ceres, 1977 300
Mochnacs,
V. Taftă, I.
Vintilă
8. Creúterea úi ameliorarea intensivă a ovinelor (tratat) V. Taftă Ed. Ceres, 1983 400
9. ProducĠia, ameliorarea úi repro-ducĠia ovinelor (tratat) V. Taftă, I. Ed. Ceres, 1997 530
Vin-tilă,
Stela Zam-
firescu
10. Tehnica de evaluare a performan-Ġelor productive la V. Taftă Ed. Ceres, 1998 203
ovine
11. Tratat de producerea, procesarea úi valorificarea Colaborare Ed Ceres, 2004 100
producĠiei de carne
12. ProducĠia úi reproducĠia caprine-lor V. Taftă Ed Ceres, 2002 220
13. Les facteurs dont depend l’accroi-sement de la V. Taftă SusĠinută la El 10
production de viande de mouton avec une reference Harash, Alger,
speciale pour le sisteme intensif d’engraissement 1970
14. Characteristiques et importance des diverrs systemes V. Taftă FAO Roma, Pre- 10
traditi-onnels d’elevage mier sesion du
15
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
groupe d’experts.
29.03.1969
II). Broúuri
15. Sporire fătărilor duble la oi úi im-portanĠa economică V. Taftă Ed. Agrosilv. 1960 50
(trad în germ, maghiară, rusă úi sârbă)
16. Creúterea úi ameliorarea oilor Ka-racul úi a metiúilor V. Taftă Ed. Agr. 1967 125
17. Cum putem obĠine venituri mari lucrând în acord V. Taftă Rev. MAIA, 1972 58
global la îngrăúarea mieilor
18. Creúterea caprinelor V. Taftă Ed. Agr. 1975 160
19. Căi de sporire a producĠiei de lână V. Taftă Ed. Agr. 1978 75
20. Creúterea ovinelor úi caprinelor V. Taftă Ed. FundaĠia 120
,,Fermierul”
21. Producerea, creúterea úi îngrăúa-rea mieilor úi iezilor V. Taftă Ed Ceres, 2006 120
III). Manuale pentru învăĠământul mediu úi superior
22. Îndrumător pentru lucrări practice la ovine (ed. I úi II) V. Taftă, Lito IANB, 1974 170
R. Petrescu
23. Tehnologia creúterii animalelor domestice (cls. a XI- V Taftă, I. Ed. Ceres, 1975 460
a, lic.) Dinu, I. Bă-
descu
24. Lucrări practice: teren úi laborator V. Taftă Lito AMD, 70
Moldova, 1960
IV). Lucrări publicate integral în străinătate
25. Cum s-a obĠinut cantitatea medie de 4,36 kg. la ğigaia V. Taftă, D. Probl. Zoot., nr. 9- 8
ruginie de la RuúeĠu Georgescu 10, 1960, Milano
26. O rezultattîh serescivania belîh oveĠ parodî Turcana V. Taftă Moskva, 1962 10
serîmi Karaculscki baranami
27. Rezultate obĠinute în transformarea oilor cu lână V. Taftă, Rev. intren. de 10
groasă în oi cu lână fină I. Raicu agr. (CAER),
Moskva, 1962
28. Characteristics and importance of various traditional V. Taftă F. A. O, Roma, 8
system 1969
29. Amelioration de la densité de la laine des agneaux de V. Taftă Al X-lea Congres 9
race Tigae par diferents niveaux d’alimentation Intern. de Zoolo-
pendent la periode de gestation des brebis gie, Versailles,
1971
30. La qualite des petite peaux des moutons Karakul noi V. Taftă Al II-lea Congr. 8
ren rapport avec le contenu proteique de la nourriture Intern. Karacul,
des brebis meres pendant la periode de gestation Piatra-NeamĠ,
1971
31. Factorii úi metodele de care depinde sporirea V. Taftă Inst. El Harash, 8
producĠiei de carne úi ovine Algeria, 1970
32. Aptitude a l’engraissement et principales V. Taftă, Symp. intern., 10
caracteristique des jeunes caprins de la race Carpatine N. Tours France, 12-
Machedon 15 mai, 1981
33. The main morph-productive particularite of V. Taftă Al III-lea Symp. 9
Carpathian goats in Romanian pt. prod. Capre,
Tucsin, Arizona,
1982
34. Histological researches concerning the seasonal V. Taftă FEZ, Madrid, 8
evolution of the main skin component and of the 43/1992
cyclical activity of hair in Carpathian goats
16
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
35. Un projet pour tester les belliers par les performances V. Taftă FEZ, Denmark, 9
de filles pour la production laitier 44/1993
36. Le comportament de la couleur grise chez le Karakoul V. Taftă, FEZ, Edinburg, 10
dans le differentes d’accouplement et l’incidence du S. 45/1994
facteur letal Bosânciuc
37. L’effect de la consangnivité sur la viabilité et la V. Taftă FEZ, Edinburg, 10
qualité de la peau du Karacoul noir 45/1994
38. La creation d’une typ de Merinos de montagne dans le V. Taftă FEZ, Edinburg, 10
zone Braúov 45/1994
39. Improving milk production in the Carpathian goats by V. Taftă Symp. Intern., 8
crossing with Saanen Thesaloniki, iunie,
1994
40. ParticularităĠi morfo-productive ale caprinelor din V. Taftă Symp. Intern., 8
România Riobambo, Ecua-
dor, oct. 1995
41. A Romanian method to control the milk production of V. Taftă Symp. Intern., 7
sheep Spania sept,1996
42. Pastoral technologies of obtaining traditional products V. Taftă Symp. Intern., 6
from ewes and goats milk Badajos, Spania,
sept., 1996
43. Earli repausion to reproduction of Merinos de Palas V. Taftă, Symp. Intern.,
young fermales I. Pivodă Lillehammer,
Norwai, aug. ’96
44. The modofocation of fibrous structure of fleeces from V. Taftă, Symp. Intern.,
rusty ğigaie sheep by crossing them with Awassi I. RăducuĠă Lillehammer,
breed Norwai, 25-29
aug. 1996
45. The effect of homogenous and heterogeneous mating V. Taftă, Symp. Intern.,
of diversifying the color and quality of Karacul sheep I. FrăĠilă, Lillehammer,
I. Marin Norwai, 25-29
aug. 1996
46. Main qantitative and qualitative indexes the carcass of V. Taftă, Symp. Intern.,
half-breends F1 (Texel x Merinos) and (Ile de France Lemon Viena-Austria,
x Merinos) fattened intensity Murat 25-28 aug. 1997
47. L’influence du systeme d’engraissement de la V. Taftă Symp. Intern.,
castration des chevreaux sur qualité de la carcasse FEZ, Maroc, 1998
48. The influence of stimulating level of feeding V. Taftă, Symp. Intern.,
Carphatians goats their production C. Neacúu FEZ, Zürich, 22
aug. 1999
49. Les particularites morpho-structurelles de la couver- V. Taftă Symp. Intern.,
ture de la peau et l’activité cyclique de folicule pileux FEZ, Tours,
chez la chevre Carpatine France, mai 2000
50. Cercetări asupra metiúilor F1 Merinos x ğurcană albă V. Taftă, Analele ICZ, vol. 20
(Recenzată în: Animal breeding, Abstract 6-1959-841, C. XIII, 1954
Landwirtschaft Zentral Tierzucht 2-1967-220) ùtefănescu
51. ContribuĠii la cunoaúterea liniilor de Karakul negru în V. Taftă, Probl. Zoo. Vet, 8
R. P. R. C. nr. 11/1956
ùtefănescu,
S. Nicolicin
52. ContribuĠii la cunoaúterea produc-Ġiei de lapte a oilor V. Taftă, V. Analele ICZ, vol. 13
ğigaie ruginie (Recenzată în: Landwirtschaft Zentral Băia, Gh. XIV, 1957
Tierzucht 3-158-1982, Animal breeding, Abstract, 12- Constanti-
17
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
1957-443) nescu, M.
Breban
53. Rezultate privind îmbunătăĠirea oilor ğurcane albe Gh. Băia, V. Analele ICZ, vol. 10
prin încruciúarea cu berbeci Friză locală (Recenzată Taftă, E. XIV, 1957
în: Landwirtschaft Zentral Tierzucht 3-1958-438, Raicu
Animal breeding, Abstract, 12-1957-1867)
54. Cercetări asupra metiúilor G1 (G1xG2) Merinos x C. Analele ICZ, vol. 10
ğigaie (Recenzată în: Landwirthschaft Zentral ùtefănescu, XIV, 1957
Tierzucht 3-1958-458, Animal breeding, Abstract, 12- V. Taftă,
1959-1868) A. Harúian
55. Creúterea lânii la prima tundere la ğigaie úi metiúi V. Taftă, Analele ICZ, vol. 12
(Recenzată în: Referativ journal Landwirthschaft I. Arieúan XIV, 1958
Zentral Tierzucht 14-1960-66-785, Breeding,
Abstract, 12-1959-1782)
56. Rezultate privind încruciúarea oilor ğurcane albe cu V. Taftă, Analele ICZ, vol. 12
berbeci Ka-rakul úi metiúi Karakul (Recenzată în: C. XIV, 1958
Referativ journal Biol. 13-1968-61507, Breeding, ùtefănescu
Abstracts Tierzucht, 9-1960-1880)
57. InfluenĠa vârstei reproducătorilor asupra calităĠii pieli- C. ùtefănes- Analele ICZ, vol. 8
celelor úi repartiĠiei sexelor la Karakul (Recenzată în: cu, V. Taftă, XIV, 1958
Referativ journal Biol. 13-1960-21065, Animal S. Nicolicin
Breeding, Abstracts, 9-1960-1360)
58. Cercetări asupra însuúirilor morfo-productive a capre- S. Niciolicin Prob. Zoo. Vet. 8
lor Carpatine V. Taftă 5/1958
Pogoreivici
59. Însuúirile morfo-productive ale tipului perfecĠionat de V. Taftă Anale I.C.Z. 14
ğigaie de RuúeĠu (Recenzată în: Referativnâi Journal- C. vol.III, 1959
Biologi 17-Landwirth zentral Tierzucht 9/1961-1566. ùtefănescu
Animal Breeding Abstracts 12/1960-1997)
60. Cercetări privind legătura dintre structura pielii úi V. Taftă Anale I.C.Z. 12
creúterea lânii de la naútere la prima tundere la ğigaie A. Tacu vol.XVIII, 1960
(Recenzată în: Animal breeding abstracts 12/1961-
2165 Landwirtschaft zentral Tierzucht. 7/1967-1418
Referativnâi Journal-Biologi 19/1961-82)
61. Cercetări asupra legăturii dintre nivelul de hrănire al A. Tacu Anale I.C.Z. 14
oilor gestante úi structura pielii meilor úi tipul de V. Taftă vol.XVIII, 1960
buclaj la Karakul (Recenzată în: Ref. Journal Biol. Nicolicin
14/1961-172)
62. ContribuĠii la îmbunătăĠirea metodelor de determinare N. Ciolcă Anale I.C.Z. vol. 10
a producĠiei de lapte la oi în perioada de alăptare S. XVIII, 1960
(Recenzată în: Bul. Signal Agr. 1/62-242. Animal Pârvulescu
Breeding Abstr. 12/1961-2132. Landw. Tierzucht. V. Taftă
6/1960-1205)
63. Cercetări asupra structurii histologice a pilii metiúilor V. Taftă Anale I.C.Z. vol. 10
Merinos x ğigaie în legătură cu gradul de metisare A. Tacu XIX, 1961
(Recenzată în: Animal Breeding Abstr. 9/1962-1820.
Landw. Zentral Tierzucht, 8/1963-522)
64. Noi contribuĠii asupra transformării oilor ğurcană în C. Anale I.C.Z. vol. 20
oi cu lână fină úi semifină prin încruciúare (Recenzată ùtefănescu XIX, 1961
în: Animal Breeding Abstr. 9/1962-1818. Landwrith L. Raicu
Zentral Tierzucht 8/1963-523. Buletin Signal Sci.Agr. V. Taftă
4/1962-2475) G. Trifu
18
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
65. ContribuĠii la studiul corelaĠiei dintre producĠia de V. Taftă Anale I.C.Z. vol. 12
lapte, lână úi greutatea corporală la selecĠia oilor cu D. XX, 1961
lână semifină (Recenzată în: Animal Breeding Abstr. Georgescu
12/1963-2927)
66. Productivitatea oilor ğigăi în centrale de creútere N. Ciolcă, Anale I.C.Z. 12
Covasna úi Bran V. Taftă A. vol.XX, 1961
Alexoiu
67. ContribuĠii la creúterea oilor cu lână fină în regiuni de V. Taftă Probl. Zoo. Vet. 8
munte (recenzată în: Ref. Journal Biol. 13/1956- I. GonĠea 9/1955
18136)
68. Productivitatea úi rentabilitatea metiúilor G1 Merinos V. Taftă Probl. Zoo. Vet. 8
x ğigaie I. GonĠea 9/1955
69. Cercetări preliminare cu privire la îmbunătăĠirea oilor V. Taftă Probl. Zoo.Vet. 8
Ġurcane albe cu berbeci brumării (Recenzată în: Ref. C. 9/1956
Journal Bio. 13/1957-58755 ùetfănescu
70. Date noi privind încruciúarea dintre oi Ġurcane albe úi V. Taftă Anale I.C.Z. vol. 8
berbeci Karakul brumăriu (Recenzată în: Buletin C. XVIII, 1960
Sign. Soc. Agr. 1/1962-1427 Anim. Breeding Abs. ùtefănescu
12/1961-2142)
71. Rezultate experimentale asupra metiúilor G2 Merinos C. ùtefănes- Anale I.C.Z. 19
x ğurcană cu, V. Taftă vol.XV, 1958
72. Rezultate obĠinute în formarea unui nucleu de ovine V. Taftă Probl. Zoo. Vet 8
cu lână fină G.A.C. Bod-Braúov A. Popa 5/1961
73. Autoreferat, teză de doctorat „InfluenĠa hrănirii dife- V. Taftă IANB, 1966 40
renĠiate a oilor în perioada de gestaĠie precum úi a u-
nor biostimulatori asupra creúterii numărului de foli-
culi piloúi la descendenĠă la rasa ğigaie”
74. Modificările sezoniere ale structurii pielii úi activita- V. Taftă Anale I.C.Z. vol. 19
tea ciclică a foliculilor piloúi la capră A. Tacu XVII, 1970
75. ContribuĠii asupra cunoaúterii u-nor însuúiri morfo- V. Taftă Lucr. ùt. IANB 10
productive a oilor cu lână fină de munte din Muscel V. Iascov vol. XII/1970
Ec. Cârstea
76. Cercetări comparative asupra unor indici cantitativi úi V. Taftă Lucr. ùt. IANB, 10
calitativi ai carcasei la tineretul ovin Spancă úi metiúii M. Dinu 1970
Rommey-Marsch x Spancă, în raport cu vârsta
77. Cercetări comparative asupra pro-ducĠiei de lapte la V. Taftă, R. Lucr. ùt. IANB 8
rasele ğigaie în zona premontană Argeú Petrescu, ec. vol. XV, 1972
Cârstea, G.
Petrescu
78. Date privind eficienĠa economică a creúterii oilor din A. Pop Lucr. ùt. IANB 12
noul tip de ovine cu lână fină din zona Bârsei V. Taftă vol.XV, 1972
79. Rezultate asupra unor indici cantitativi úi calitativi ai V. Taftă Lucr. ùt. IANB 8
carcasei tineretului ovin de diferite rase îngrăúate I. Spiridon vol. XVI, 1973
intensiv
80. Rezultate privind intensivizarea reproducĠiei la ovine V. Taftă Rev. Zoo. Cr. 8
prin sporirea frecvenĠei fătărilor R. Petrescu Anim. Nr.
10/1973
81. Cercetări asupra unor particularităĠi ale ovinelor V. Taftă Vol. Lucr. ùt. 8
ğurcane de Vâlcea R. Petrescu Novaci 1973
82. Însuúirile morfo-productive ale noului tip de oaie cu V. Taftă, Lucr. ùt. Vol. II, 12
lână fină de Bârsa Al. Popa Palas, 1975
83. Date comparative privind cantitatea úi calitatea lânii V. Taftă Lucr. ùt. vol. III, 8
19
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
metiúilor F1 Merinos Australian x Merinos de Stavro- Ec. Cârstea Palas, 1975

pol, Sovietic Groznesk Berindei
84. PotenĠialul genetic al rasei ğurcane din Ġara noastră V. Taftă Rev. Creút. Anim. 8
5/1975
85. Cercetări comparative asupra unor particularităĠi V. Taftă Lucr. ùt. vol.IV, 10
morfo-productive la ğurcana albă. (Recenzată în: R. Petrescu Palas, 1977
Agritex vol. IV, 7/1978-292003)
86. InfluenĠa calităĠii úi cantităĠii laptelui asupra creúterii V. Taftă Lucr. ùt. IANB, 10
în greutate a meilor de diferite rase V. 1973
Sârbulescu
87. Principalele modificări structurale ale pielii úi V. Taftă Ses. Jubil. 80, 10
înveliúului pilos în în-cruciúarea Merinos x ğigaie Palas, 1977
88. Cercetări comparative asupra unor particularităĠi V. Taftă Lucr. ùt. vol. III,
morfo-productive ale ğurcanei albe R. Petrescu Palas, 1977
89. Cercetări asupra potenĠialului pro-ductiv al rasei V. Taftă úi Lucr. ùt. IANB, 8
Awassi în condiĠii-le noastre (rec. în: Agrointex) colab. 22/1979
90. Cercetări comparative privind principalele însuúiri V. Taftă Lucr. ùt. vol. IV, 8
morfo-pro-ductive ale caprinelor Carpatine din câteva G. Dima Palas, 1979
zone ale Ġării
91. Rezultate comparative privind în-grăúarea intensivă a V. Taftă Lucr. ùt. vol. IV,
tineretului o-vin de diferite rase úi a oilor adul-te J. Zuhair Palas, 1979
92. Necesitatea unei bune conservări a însuúirilor V. Taftă Rev. Zoo. Vet. Nr.
calitative a pieilor de ovine în vederea diversificării úi I. Goină 7/1979
valorificării lor industriale (rec.: Agrointex F.A.O
1980, vol. VI-2 477189)
93. Elaborarea úi testarea de premi-xuri vitamino- V. Taftă úi Lucr. ùt. IBNA
minerale cu adaos de sulf pentru oile cu lână fină úi colab. nr. IX-X, 1980
semifină
94. Rezultate comparative privind în-grăúarea tineretului V. Taftă Rev. Zoo. Vet. Nr.
caprin úi ovin în sistem industrial (Recenzată în: N. 4/1980
Agrintex) Machedon
95. Cercetări privind dinamica de creútere úi îngrăúare a V. Taftă Lucr. ùt. IANB,
tineretului ovin în funcĠie de metoda de în-Ġărcare M. Kanan 25/1980
aplicată
96. Rezultate privind capacitatea pro-ductivă a rasei V. Taftă Rev. Creúterea
Romney-Marsh în condiĠiile IAS HaĠeg M. Zaharia Animalelor
4/1981
97. ContribuĠii la cunoaúterea aptitudinilor productive ale V. Taftă Lucr. ùt. IANB,
ovinelor Corriedalle importate C. Dubacă 24/1981
98. Caracteristici morfo-productive ale rasei Coopworth, V. Taftă Lucr. ùt. Palas,
crescută în condiĠiile zonei Braúov L. Ursache vol. VII, 1992
P. Tudor
ParticularităĠi morfo-productive a-ctuale a ovinelor de
99. V. Taftă Lucr. ùt. Palas,
tip Merinos pentru regiuni montane vol. VIII, 1992
100. Principalele rezultate în exploata-rea Polwarth în V. Taftă Lucr. ùt. IANB,
cadrul S.D.E. Belciugatele C. Petre 34/1991
I. Vlad
101. Activitatea pastorală la români úi măsuri de V. Taftă Simp. S.C.C.O.
optimizare a acesteia Cristianu, Sibiu,
vol. V/1993
102. VegetaĠia în grindurile Deltei Dunării sursă de masă V. Taftă Lucr. ùt. IANB,
verde pentru ovine I. Opriú 34/1994
20
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
103. Rezultate privind încruciúarea până la F2 Saanen x V. Taftă, Lucr. ùt. Zoo.
capra Carpatină V. Rău, S. 35/1993, IANB
Neag
104. Rezultate în formarea Merinosului de munte, Bod- V. Taftă Aniv. a 125 ani
Braúov USA Cluj, 1995
105. Modificările structurii fibrilare a cojocului de lână a V. Taftă Lucr. ùt. 38/1995,
oilor ğigaie ruginie prin încruciúare cu rasa Awassi I. RăducuĠă IANB, 1
106. Repartizarea timpurie la reproducĠie a tineretului V. Taftă Lucr. ùt. 35/1995
femel Merinos de Palas I. Pivodă (FEZ, Lilleha-
mmer, aug, 1996
107. Efectul consangvinizării viabilităĠii úi calităĠii V. Taftă Lucr. ùt. 38/1995,
pielicelelor Karakul negru S. USAMVB
Bosânciuc
108. Culori neconvenĠionale la rasa Karakul V. Taftă Lucr. ùt. 40/
S. 1997, USAMV
Bosânciuc
109. Efectul diferitelor tipuri de împe-rechere asupra V. Taftă Lucr. ùt. vol.
diversificării culo-rilor la ovinele Karakul M. FrăĠilă 40/1997, USAB
M. Marin
110. Principalii indici cantitativi úi calitativi ai carcasei V. Taftă Lucr. ùt. vol. 41/
metiúilor Texel x Merinos îngrăúat intensiv Lemon 1999, USAB
Murat (Zurili)
111. InfluenĠa nivelului de alimentaĠie úi a castrării V. Taftă Lucr. ùt. vol. 41/
ieduĠilor carpatini asupra capacităĠii de îngrăúare úi C. Neacúu 1999, (FAO, A-
calităĠii carcasei tena, 1998) vol.
XLIV, 2001
USAMV)
112. Zootehnia zonei montane V. Taftă Acad. Română, 7
iun., 1997
113. Caracteristici morfo-productive ale liniilor create în Elena Filote Lucr. ùt. INZV,
cadrul rasei Karakul de Botoúani S. Bosân- Chiúinău, 1997
ciuc, V.
Taftă
114. Estimarea parametrilor genetici pentru principalele S. Lucr. ùt. INZV,
însuúiri ale buclajului la ovinele Karakul Bosânciuc Chiúinău, 1997
V. Taftă
115. InfluenĠa nivelului stimulativ de nutriĠie a caprelor V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
asupra producĠiei de lapte C. Neaúu 6/1998
VI. Articole de specialitate Zootehnie úi Medicină Veterinară
116. Cercetări asupra potenĠialului productiv a rasei V. Taftă úi IANB, vol. 22,
Awassi crescută în condiĠiile StaĠiunii RuúeĠu colab. 1973
117. Studiul creúterii caprelor în RPR úi elaborarea unei V. Taftă, C. Probl. Zoo. Vet. 10
metode pentru ameliorarea ei ùtefănescu 6/1957
118. Perspectivele formării unor oi de munte cu lână fină V. Taftă Probl. Zoo. Vet. 8
în Ġara noastră 2/1957
119. Organizarea fătărilor de la oi úi a creúterii mieilor în V. Taftă Probl. Zoo. Vet. 8
perioada de alăptare 2/1957
120. Dezvoltarea populaĠiilor foliculilor piloúi úi factorii de V. Taftă Probl. Zoo. Vet. A.
care depinde sporirea producĠiei de lână Tacu 1/1961
121. Probleme actuale ale întreĠinerii ovinelor în condiĠiile V. Taftă Probl. Zoo. Vet.
agriculturii intensive 5/1972
122. Rezultate privind obĠinerea unui nou tip de oaie cu V. Taftă Recomandări
21
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
lână fină în zona Bârsa pentru prod.

IANB, 1972
123. Necesitatea selecĠionării oilor pentru producĠia de V. Taftă Recomandări
lapte úi după amploarea maximă a cantităĠii de lapte pentru prod.
pe lactaĠie IANB, 1972
124. Tehnologii de creútere úi înĠărcare a mieilor V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
10/1972
125. Necesitatea ameliorării oilor pentru producĠia de lapte V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
10/1972
126. DirecĠii de intensificare a creúterii ovinelor V. Taftă Rev. Economică
24/13 iunie 1975
127. Valorificarea economică a potenĠialului productiv al V. Taftă Rev. Creút. Anim.
caprinelor 10/1978
128. Oaia ğurcană – Recenzie V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
9/1986
129. Aplicarea unor soluĠii de îmbunătăĠire a sistemului de V. Taftă Rev. Zoo. Vet.
îngrăúare de tip industrial a mieilor 9/1986
130. Tehnica ameliorării ovinelor în direcĠia sporirii V. Taftă Rev. Zoo. Vet.
producĠiei de carne 5/1987
131. Valorificarea particularităĠilor de reproducere a V. Taftă Rev. Zoo. Vet.
ovinelor, natalitate eficientă de sporire a efectivelor 9/1987
132. Ameliorarea ovinelor în direcĠia producĠiei de lapte, V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
condiĠie prioritară de sporire a eficienĠei economice 8/1987
133. Efectele bioeconomice favorabile ale hrănirii V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
stimulative timpurii a mieilor în raport cu dezvoltarea 4/1988
particularităĠilor echipamentului enzimatic
134. Hrănirea raĠională a ovinelor în condiĠii de exploatare V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
semiintensivă úi intensivă 5/1988
135. Ameliorarea producĠiei de pielicele de tip Karakul pe V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
baza valorificării prin selecĠia particularităĠii 9/1989
dezvoltării buclajului úi pigmentaĠiei
136. Strategia creúterii úi exploatării o-vinelor în actuala V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
structură organizatorică a agriculturii 9/1993
137. Optimizarea creúterii mieilor în perioada de alăptare V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
3/1993
138. Tehnica testării berbecilor reproductivi în vederea V. Taftă Rev. Zoo. Vet., 6-
ameliorării producĠiei de lapte la ovine 7/1993
139. TendinĠe actuale de extindere a creúterii ovinelor V. Taftă Rev. Creút. Anim.
Karakul în alte zone ale Ġării decât în cea tradiĠională 4-5/1993
a Moldovei
140. Dezvoltarea creúterii ovinelor úi valorificarea unor V. Taftă Rev. Creút. Anim.
resurse naturale în zona montană 8-12/1993
141. Ameliorarea caprinelor factor important al sporirii V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
producĠiei de carne 3/1994
142. ModalităĠi de valorificare a particularităĠilor de repro- V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
ducĠie la caprine 9/1995
143. Tehnologia sporirii producĠiei de lapte la caprine V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
9/1995
144. Respectarea zonării raselor de ovine, factor important V. Taftă Rev. Zoo. Vet., 8-
al dezvoltării însuúirilor bioeconomice 9/1994
145. ModalităĠi de intensivizare a funcĠiilor de reproducĠie V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
la caprine 9/1995
22
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
146. Măsuri tehnico-organizatorice de îmbunătăĠire a V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,

calităĠii úi preĠurilor la producĠia de lână 8(1995
147. Ameliorarea caprinelor factor de sporire a capacităĠii V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
de producĠie 10/1995
148. Pregătirea oilor gestante în vederea fătării úi creúterea V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
mieilor în perioada de alăptare 11/1995
149. Stabilirea tehnologiei de creútere úi înĠărcare a mieilor V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
în funcĠie de destinaĠia acestora 1/1995
150. Reducerea exportului la ovine în viu prin folosirea V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
tehnologiei de sporire a producĠiei de carne sub formă 2/1996
de carcasă
151. Rentabilizarea creúterii oilor prin sporirea producĠiei V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
de lapte 1/1996
152. Redresarea creúterii ovinelor pe baza noilor ferme V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
organizatorice úi socioeconomice 3/1996
153. De ce lâna nu poate fio înlocuită integral de fibrele V. Taftă Rev. Zoo. Vet., 6-
sintetice 7/1997
154. Tehnologii de întreĠinere a ovinelor în condiĠii diferite V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
de exploatare 9/1996
155. RelaĠia dintre pregătirea pentru montă úi V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
performanĠele reproductive la ovine 10/1996
156. Karakul autohton, rasă de ovine performantă, V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
actualmente în regres 12/1996
157. La production laitiere ovine en Roumanie V. Taftă Bul. CIRVAL
(Centrul intern al
filierei laptelui, iun
1996, FranĠa)
158. ImportanĠa extinderii marketingului pentru producĠia V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
ovinelor de carne-lapte-lână 1/1997
159. Muntele, locul tradiĠional de dezvoltare a creúterii V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
ovinelor 4/1997
160. Dacă úi ce rase de ovine se pot creúte în zona de V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
câmpie 5/1998
161. Tehnica pregătirii biologice a mieilor din fătări V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
extratimpurii pentru îngrăúare 1/1998
162. ParticularităĠi de creútere a ovinelor úi caprinelor în V. Taftă Ag. NaĠ. de
zona montană. Stânile úi marketingul pentru produsele Montanologie,
tradiĠionale Centrul Vatra-
Dornei, apr 1997
163. Introducerea unor biotehnologii moderne de V. Taftă Rev. Zoo. Vet., 9-
diversificare a actualelor sortimente de brânzeturi ro- I. 10/1997
mâneúti RăducuĠă
164. PriorităĠi pentru o imediată redresare a sectorului ovin V. Taftă Rev. Zoo. Vet., 11-
12/1997
165. Folosirea îngrăúămintelor biologice naturale din nou V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
în actualitate 1/1998
166. Dinamizarea activităĠilor de înfiinĠare a structurilor V. Taftă Rev. Zoo. Vet., 2-
asociative pentru ovine 3/1998
167. Organizarea a trei fătări în doi ani la ovine úi caprine, V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
principală pârghie de sporire a producĠiei lor de carne 4/1998
168. ImplicaĠii ecologice în dezvoltarea zootehniei V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
6/1998
23
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
169. ObĠinerea pielicelelor Karakul de tip Breitschwantz úi S. Bosân- Rev. Zoo. Vet.,
iahobab ciuc, V. 7/1998
Taftă
170. Unele măsuri tehnico-organizatorice de sezon ce se V. Taftă Rev. Zoo. Vet., 1-
impun pentru buna desfăúurare a gestaĠiei oilor 2/1999
171. Tehnologii de sporire a producĠiei de carne de ovine, V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,
adecvate condiĠiilor actuale 3/2000
172. Rentabilizarea creúterii caprinelor prin valorificarea V. Taftă Rev. de Zoo úi
particularităĠilor lor productive Med. Vet. Nr.
3/2000
VII. Lucrări pentru învăĠământul profesional tehnic úi de popularizare
173. Organizarea fătărilor la oi V. Taftă Rev. Drumul
belúugului, 5/953
174. Să pregătim temeinic oile în vederea montei V. Taftă Agr. Nouă, 1956
175. Pregătirea úi organizarea fătărilor V. Taftă Agr. Nouă, 1956
176. Ce măsuri trebuie luate în vederea creúterii oilor V. Taftă Agr. Nouă, 1957
177. Sfaturi pentru creúterea oilor úi meilor V. Taftă Rev. Albina, 17
mai 1961
178. Cum se face hrănirea úi îngrijirea meilor V. Taftă Agr. Nouă, 17
martie 1961
179. Cum trebuie organizată úi efectuată tunderea oilor V. Taftă Rev. Albina, 17 5
mai 1961
180. Pregătirea oilor în vederea montei V. Taftă Rev. Dr. Belú. 9/54 16
181. Valorificarea tuturor resurselor de nutreĠuri. Din V. Taftă Rev. Steagul Ro-
experienĠa G.A.C. Bogeúti regiunea Bacău úu, 7 mart. 1963
182. Fătările timpurii la oi se pregătesc de pe acum V. Taftă Agr. Soc. 22/1966 4
183. Acum în saivane V. Taftă Agr. Soc., 1968 12
184. Aplicarea acordului global în îngrăúarea intensivă a V. Taftă MAIA, 1975
tineretului ovin
185. În sprijinul îndeplinirii HCM. 1104/1955 privind V. Taftă ASIT, 1975 12
dezvoltarea creúterii oilor
186. NoutăĠi privind creúterea oilor în direcĠia producĠiei V. Taftă Trust IAS Giurgiu, 12
de carne 1969
187. Noi tehnologii de sporire a producĠiei de lână úi de V. Taftă Casa Agr., 1973 12
carne pe plan intern úi extern
188. Căile de modernizare úi intensificare a creúterii V. Taftă MAIA, 1974 16
ovinelor în lumina programului de dezvoltare a creú-
terii animalelor în perioada 1970-1980
189. Tehnologia de recondiĠionare a animalelor reformate V. Taftă MAIA, 1974 16
pentru producĠia de carne
190. Căile de redresare a creúterii ovinelor V. Taftă Agr. României,
50/1992
191. ÎnfiinĠarea de AsociaĠii de crescători, condiĠie de bază V. Taftă Agr. României,
a redresării sectorului ovin 1998
192. ÎnfiinĠarea asociaĠiilor de crescători, condiĠie de bază V. Taftă Agr. României, 8
a redresării sectorului ovin mai 1998
VIII. Revista Fermierul úi Agricultura României
193. Creúterea ovinelor V. Taftă 12/1993
194. Creúterea caprelor úi iezilor V. Taftă 1/1994
195. Tehnologia creúterii úi înĠărcării mieilor V. Taftă 2/1994
24
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
196. Creúterea caprelor selecĠionate V. Taftă 3/1994

197. Zonarea úi ameliorarea raselor de ovine V. Taftă 6/1994
198. Exploatarea ovinelor úi caprinelor V. Taftă 7/1994
199. Noi úanse úi alternative în creúterea ovinelor pentru V. Taftă 24 ianuarie 1994
producĠia de lapte úi carne
200. ÎmbunătăĠirea producĠiei ovinelor în gospodăriile V. Taftă 8/1994
particulare
201. Pregătirea oilor gestante în vederea fătării V. Taftă 2/1995
202. Creúterea meilor úi iezilor în perioada de alăptare V. Taftă 3/1995
203. Creúterea caprinelor V. Taftă 8/1995
204. Lâna o avere nevalorificată V. Taftă 8/1995
205. Pregătirea oilor gestante în vederea fătărilor V. Taftă 8/1995
206. Cum să rentabilizăm creúterea oilor pentru sporirea V. Taftă 2/1996
producĠiei de lapte
207. ÎnĠărcarea meilor V. Taftă 5/1996
208. AtenĠie la încruciúarea ovinelor V. Taftă 8/1996
209. Animale sălbatice de blană, sursă importantă de V. Taftă 9/1996
venituri
210. Rasa de ovine Karakul, o bogăĠie naĠională pe cale de V. Taftă 10/1996
deteriorare
211. Simpozionul internaĠional de la Badajos – Spania V. Taftă Rev. Zoo. Vet.
12/1996
212. Rasele de ovine úi caprine V. Taftă 2/1997
213. Valorificarea naĠională a păúunilor montane V. Taftă 4/1997
importantă cale de revitalizare a creúterii ovinelor
214. Preparate culinare din carne de miel V. Taftă 4/1997
215. Dezvoltarea economică a ruralului montan o V. Taftă 8/1997
necesitate ecologică socio-naĠională
216. De ce lâna nu poate fi înlocuită integral? V. Taftă 1/1998
217. Merinosul de Palas poate fi salvat V. Taftă Agr. României,
apr., 1997
218. Putem asigura o redresare rapidă a creúterii ovinelor V. Taftă Agr. României, 3
febr., 1997
219. Asigurarea condiĠiilor corespunzătoare de întreĠinere a V. Taftă Agr. României, 7
ovinelor gestante febr., 1997
220. Este necesară înlocuirea înĠărcării tardive a mieilor cu V. Taftă 7 martie 1997
cea timpurie
221. Din nou în actualitate folosirea îngrăúămintelor V. Taftă 1998
biologice naturale
222. Vom înlocui integral lâna cu fibrele chimice? V. Taftă Ferm. 1/1998
223. Preparatele tradiĠionale din lapte de capră úi oaie V. Taftă Ferm. 2/1998
224. Vom înlocui integral lâna cu fibrele chimice V. Taftă Agr. României,
1/1998
225. Cum se obĠin trei fătări în doi ani la oi úi capre V. Taftă Agr. României,
10/1998
226. ContribuĠia ecologiei la dezvoltarea agrozootehniei úi V. Taftă Agr. României, 17
protecĠiei mediului iulie, 1998
227. ÎnfiinĠarea AsociaĠiilor de crescători condiĠie de bază V. Taftă Agr. României, 8
a redresării sectorului ovin mai, 1998
228. Creúterea oilor în zona montană V. Taftă Agr. României, 22
25
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
august, 1998
229. Folosirea îngrăúămintelor biologice naturale V. Taftă Agr. României 22
nov., 1998
230. Organizarea a trei fătări în doi ani V. Taftă Fermierul, dec.,
1998
231. Relansarea dezvoltării sectorului ovin, necesitate V. Taftă Agricultorul ro-
economică mân, 1/1999
232. Măsuri tehnologice pentru pregătirea mieilor sugari în V. Taftă Agricultorul ro-
vederea îngrăúării lor intensive mân, 2/1999
233. Tehnica producerii úi valorificării eficiente a pajiútilor V. Taftă Agricultorul ro-
temporare din nou în actualitate mân, 3/1999
234. Delta Dunării importantă sursă de masă verde pentru V. Taftă Agr. României, 4
animale martie, 1999
235. Avantajele parcelării pajiútilor cultivate pentru ovine V. Taftă Rev. Zoo. Med.
cu garduri vii din arbuúti lemnoúi Vet. Nr. 5/1999
236. Pajiútile cultivate-parcelate úi delimitate de garduri vii V. Taftă Agr. României,
6/aprilie, 1999
237. ModalităĠi de valorificare superioară a potenĠialului V. Taftă Agricultorul ro-
productiv existent a raselor de ovine mân, 4/1999
238. Oportunitatea reactualizării unor tehnologii pentru V. Taftă Agr. României, 23
sporirea producĠiei de carne de tineret ovin îngrăúat aprilie 1999
239. Exploatarea caprinelor pentru producĠii sporite de V. Taftă Agricultorul ro-
lapte úi de carne de tineret mân, nr. 8/1999
240. Tehnologii performante de valorificare a V. Taftă Agricultorul ro-
particularităĠilor reproductive la caprine mân, nr. 10/1999
241. AlimentaĠia specifică caprinelor V. Taftă Agricultorul ro-
mân, nr. 11/1999
242. Noi tehnici de ameliorare a caprinelor V. Taftă Agricultorul ro-
mân, nr. 2/2000
243. Cum să obĠinem venituri mari din creúterea caprinelor V. Taftă Fermierul, sept.,
1999
244. Tehnologia pregătirii stabulaĠiei ovinelor úi caprinelor V. Taftă Fermierul, oct.
1999
245. Care lapte este mai bun V. Taftă Fermierul, 12/
1999
246. Le Delta du Danube, une zone touristique importante V. Taftă CIRVAL, mai-
e tune source de masse verte pour ovins e le caprins iunie 1999, France
247. Creation par croisement d’une nouvelle population de V. Taftă CIRVAL, Tinte-
brebis laitieres en Roumanie nna, 12, aug.-oct.
1999
248. Rolul ecologiei în protecĠia mediului V. Taftă Fermierul, 3/2000
249. Reactualizarea unor tehnologii eficiente poate asigura V. Taftă Agr. României, nr.
redresarea sectorului ovin 15/14 apr. 2000
250. Tipuri moderne de adăposturi pentru un nr. de 50-100 V. Taftă Fermierul, nr.
caprine 7/2000
251. Rezultate privind ameliorarea prin selecĠie a V. Taftă Rev. Zoo. Med.
producĠiei de lapte la Karakul Vet. Nr. 5/2000
252. Letalitatea úi viabilitatea redusă a meilor Karakul V. Taftă Rev. Zoo. Med.
brumăriu Vet., Nr. 7/2000
253. RelaĠia dintre aspectul exterior al înveliúului pilos al V. Taftă Rev. Zoo. Med.
oilor Karakul úi calitatea buclajului la miei Vet. Nr. 9/2000
254. Tehnologia pregătirii pentru montă V. Taftă Rev. Zoo. Med.
26
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Vet. Nr. 9/2000

255. Le Delta la Danube, une zone touristique importante e V. Taftă CIRVAL, mai-
tune source de mass verte pour les ovins et les caprins iunie, 1999, France
256. Les particularites morpho-structurelles de la V. Taftă Symp. intern. 14-
couvertuepileuse, de la peau et l’activite ciclique du 20 mai Tours,
follicule pileux la chevre Carpatine France
257. Results of the Industrial interbreed of Texel and V. Taftă The European ass.
Romanian Merinos L. Murat for Animal Prod.,
Haga
258. Le gain de production de lait chez certaines races V. Taftă Symp. intern.
d’ovins locales de Roumanie, par croisement avec des R. Radu Hammamet –
beliers Friza et Awassi Tunisia, oct. 2000
259. Recenzie – Laptele úi produsele lactate V. Taftă Agricultorul ro-
mân, 8/2000
260. Zootehnia montană úi dezvoltarea economico-socială V. Taftă Sesiunea
a spaĠiului rural montan BIOTERA, Buc.,
oct. 2000
261. Marketingul instrument principal de sporire a V. Taftă Agricultorul ro-
producĠiei de carne la ovine mân 12 dec 2000
262. Relansarea sectorului ovin, necesitate economică V. Taftă Rev. Zoo. Med.
prioritară Vet. nr. 2/2001
263. Redresarea numerică úi calitativă a caprinelor din Ġara V. Taftă Rev. Zoo. Med.
noastră Vet. nr. 3/2001
264. Recomandări privind amplasarea úi sistematizarea V. Taftă Rev. Zoo. Med.
adăposturilor pentru caprine Vet. nr. 5/2001
265. Selection improvement of milk production at Karakul V. Taftă Simp. Intern. FEZ
sheep A. ùonea úi FAO Tur-cia,
El. Filoti iunie 2001
266. Lethality and short livability of albino gray Karakul V. Taftă, V Simp. Int. Buda-
lambs Bosânciuc pesta, aug, 2001
267. Reactualizarea úi adaptarea unor tehnologii de V. Taftă Agricultorul ro-
redresare a sectorului ovin mân 3/2001
268. Orientarea actuală privind direcĠia prioritară de V. Taftă Rev. Zoo. Med.
exploatare a raselor de ovine din Ġară Vet. nr. 2/2001
269. Recomandări privind amplasarea úi sistematizarea V. Taftă Rev. Zoo. Med.
adăposturilor pentru caprine Vet. nr. 5/2002
270. Tehnologii de întreĠinere a ovinelor în condiĠii diferite V. Taftă Rev. Zoo. Med.
de exploatare Vet. nr. 9/2001
271. RelaĠia dintre pregătirea pentru montă úi V. Taftă Rev. Zoo. Med.
performanĠele reproductive la ovine Vet. nr. 9/2001
272. Karakul autohton – rasa de ovine performantă în V. Taftă Rev. Zoo. Med.
regres Vet. nr. 11/2001
273. Pregătirea oilor gestante în vederea fătării úi creúterii V. Taftă Rev. Zoo. Med.
mieilor în perioada de alăptare Vet. nr. 11/2001
274. Necesitatea reresării Merinosului în zona de câmpie V. Taftă Rev. Zoo. Med.
I. Călin Vet. nr. 1/2002
275. ContribuĠiile transhumanĠei la dezvoltarea sectorului V. Taftă Rev. Zoo. Med.
ovin Vet. nr. 2/2002
276. Ereditatea principalelor componente ale pielii V. Taftă Rev. Zoo. Med.
metiúilor Merinos x ğigaie în raport cu varianta de Vet. nr. 3/2002
împerechere úi gradul de ameliorare a lânii
277. Letalitatea úi viabilitatea mieilor albinoizi la Karakul V. Taftă Rev. Zoo. Med.
27
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
brumăriu Vet. 2003

278. Muntele, importantă sursă de creútere a veniturilor, V. Taftă Agricultorul ro-
insuficient valorificate mân 7/2002
279. TranshumanĠa úi sectorul ovin V. Taftă Agricultorul ro-
mân 9/2002
280. L’amerioration de la production laitiere de la race V. Taftă CIRVAL, Tinte-
Karakul nna, France
281. Brichetele minerale, surse echilibrate de elemente V. Taftă Rev. Zoo. Med.
minerale pentru ovine Monica Vet. nr. 6-7/2002
Marin
282. Redresarea sectorului ovin, o necesitate stringentă V. Taftă Agr. României,
3/2002
283. De ce în ultimii 12 ani nu s-au reglementat oficial V. Taftă Agr. României, 1-
preĠurile de cost la Lânurile autohtone 2/10 ian., 2003
284. Buna desfăúurare a gestaĠiei la oi úi capre duce la V. Taftă Agricultorul ro-
rezultate economice apreciabile mân 2/2003
285. Reactualizarea exploatării ovinelor în direcĠia sporirii V. Taftă Agr. României,
producĠiei de carne trebuie să devină prioritară martie 2003
286. Necesitatea intensivizării reproducĠiei, importantă V. Taftă Agr. României,
modalitate de sporire a producĠiei de carne la ovine apr., 2003
287. Măsuri de organizare a fătărilor úi creúterii mieilor în V. Taftă Rev. Zoo. Med.
perioade de alăptare Vet. Nr. 3/2003
288. Omagiu înaintaúilor noútri, prof. dr. Th. Nica V. Taftă Agricultorul ro-
mân 3/2003
289. Proiectarea úi funcĠionarea unei ferme de îngrăúare V. Taftă Agricultorul ro-
intensivă a tineretului ovin mân 4/2003
290. De ce este rentabil livrarea la export a mieilor V. Taftă Agr. României,
îngrăúaĠi până la greutatea de 30-35 kg aprilie 2003
291. Valorificarea tehnico-economică a particularităĠilor V. Taftă Agr. României,
productive ale caprinelor importantă sursă de venituri iunie 2003
292. Results from a twoyear sequence of three lambing in V. Taftă Symp. FEZ-FAO
Merinos de Palas sheep N. Cutova Roma, Italia,
august 2003
293. Le transmision hereditaire des principaux composants V. Taftă Symp. FEZ-FAO
structu-raux de la toison chez les merti iosus de Roma, Italia,
l’appriement Merinos x ğigaie august 2003
294. La relations hereditaire entre l’aspect exterieur de la V. Taftă Symp. FEZ-FAO
toison des brebis – meres et qualite du bouclage des I. Roma, Italia,
agneux de la race Karakul noir RăducuĠă august 2003
295. Intensivizarea funcĠiei de reproducĠie, importantă V. Taftă Agricultorul ro-
modalitate de sporire a producĠiei de carne la ovine mân, mai 2003
296. ModalităĠi de intensivizare a funcĠiei de reproducĠie la V. Taftă Rev. Zoo. Med.
caprine Vet. nr. 10/2001
297. ModalităĠi de creútere úi întreĠinere a mieilor în V. Taftă Rev. Zoo. Med.
funcĠie de destinaĠia lor Vet. nr. 3/2003
298. Cum se pot realiza trei fătări în 2 ani la ovinele V. Taftă Rev. Zoo. Med.
Merinos de Palas Vet. nr. 9/2003
299. Revitalizarea creúterii ovinelor în zona de munte V. Taftă Agricultorul ro-
mân nr. 1/2004
300. De ce nu trebuie să se renunĠe la Merinosul din zona V. Taftă Agricultorul ro-
de câmpie mân nr. 2/2004
301. Propuneri pentru manual de montanologie V. Taftă Rev. Zoo. Med.
28
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Vet. nr. 2/2004

302. Tehnologia de creútere a mieilor úi a tineretului ovin V. Taftă Rev. Zoo. Med.
Vet. nr. 3/2004
303. Diversificarea culorilor la rasa Karakul úi sporirea V. Taftă Agricultorul ro-
producĠiei de lapte necesită stringentă, actuală mân nr. 4/2004
304. Capra – un animal de mare interes economic V. Taftă Rev. Zoo. Med.
Vet. nr. 5/2004
305. ParticularităĠile biologice, constituĠionale úi de V. Taftă Rev. Zoo. Med.
exterior ale caprinelor Vet. nr. 6/2004
306. Clasificarea raselor de caprine V. Taftă Rev. Zoo. Med.
Vet. nr. 7/2004
307. ReproducĠia la specia caprine V. Taftă Rev. Zoo. Med.
Vet. nr. 8/2004
308. Ameliorarea producĠiilor de carne, lapte úi V. Taftă Rev. Zoo. Med.
prolificitate la oile ğigaie prin încruciúarea cu berbeci Vet. nr. 9/2004
ğigaie Capnegru de Teleorman (Carabaú)
309. Tehnologia ameliorării caprinelor V. Taftă Rev. Zoo. Med.
Vet. nr. 10/2004
310. Tehnologia creúterii úi ameliorării iezilor V. Taftă Rev. Zoo. Med.
Vet. nr. 11/2004
311. ProducĠia de lapte la caprine. Factori de influenĠă úi V. Taftă Rev. Zoo. Med.
mod de valorificare Vet. nr. 12/2004
312. CondiĠionarea rezultatelor economice performante în V. Taftă Agricultorul ro-
exploatarea ovinelor úi caprinelor de satisfacerea mân nr. 4/2005
cerinĠelor fiziologice în diferite stadii de creútere úi
dezvoltare
313. Obiective strategice prioritare de revigorare numerică V. Taftă Agrotera 2/1995
úi calitativă a ovinelor
314. Un population valoreuse d’ovins e laitviand avant de V. Taftă CIRVAL, Tin-
grandes perspectives de developpement en Roumanie tema, nr. 33, ian,
2005, France
315. Creúterea caprinelor în România. Rase, producĠii, V. Taftă Rezumate: Con-
tradiĠii ferinĠa NaĠională
Caprirom, Cons-
tanĠa, 2003
316. ProducĠia de iezi úi de carne de capră V. Taftă Rev. Zoo. Med.
Vet. nr. 11/2005
317. ModalităĠi de intensivizare a creúterii iezilor pentru V. Taftă Rev. Zoo. Med.
carne Vet. nr. 11/2005
318. ModalităĠi de redresare rapidă numerică úi calitativă a V. Taftă Rev. Zoot-Med
efectivelor de ovine Vet. nr 5-6/2005
319. Criterii de selecĠie în ameliorarea caprinelor din V. Taftă úi Conf. InternaĠio-
România colaborato nală, iun, Ovidiu,
rii ConstanĠa, 2006;
320. Producerea, creúterea úi îngrăúarea mieilor úi iezilor V. Taftă Broúură Ceres,
2006
321. Cercetări comparative privind îngrăúarea tineretului V. Taftă Simp. Intern. Ca-
ovin úi caprin în sistem industrial prirom, Constan-
Ġa, iunie, 2006
322. InfluenĠa sistemului de creútere úi înĠărcare a mieilor V. Taftă Rev. Zoot-Med
asupra sporirii producĠiilor de carne Vet. nr. 4/2006
323. ParticularităĠile reproductive ale unor animale V. Taftă Rev. Zoot-Med nr.
29
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
sălbatice din patrimoniul cinegetic 5/2006

324. Sisteme de creútere tradiĠională la păúune V. Taftă úi Simp. Inter. Ovi-
colabor. diu, Const, 2006
325. Muntele, tărâm sfânt insuficient valorificat V. Taftă Agricultorul ro-
mân, nr. 7/2006
326. Creúterea caprinelor în Ġările central úi est europene; V. Taftă Agricultorul ro-
prezent úi viitor mân, nr. 8/2006
327. Sugestii privind redresarea sectorului ovin-caprin din V. Taftă Agricultorul ro-
Ġara noastră mân, nr. 8/2006
328. SoluĠii tehnico-economice de revigorare V. Taftă Rev. Zoot-Med
bioeconomică a ovinelor úi caprinelor Vet. nr. 1/2007
329. InfluenĠa nivelului de alimentaĠie, a vârstei de V. Taftă Lucrări útiinĠifice
înĠărcare úi a castrării asupra capacităĠii de îngrăúare C. Neacúu USAMV, seria
úi a calităĠii carcasei tineretului carpatin XLIII, 2001
330. StabulaĠia permanentă importantă alternativă a V. Taftă Rev. Zoot-Med
creúterii ovinelor úi caprinelor în zona de câmpie Vet. nr. 3/2007
331. TranshumanĠa, verigă importantă în sistemele V. Taftă Rev. Societ. de
eficiente de exploatare a ovinelor úi caprinelor Zoot. nr. 1, mart.
2007
332. ImplicaĠiile intensivizării reproducĠiei de carne de V. Taftă Rev. Zoot-Med
ovine-caprine Vet. nr. 6/2007
333. RelaĠia dintre stadialitatea dezvoltării tubului digestiv V. Taftă Rev. Zoot-Med
al mieilor úi ritmul lor de creútere úi dezvoltare Vet. nr. 7/2007
334. Tehnologii úi măsuri de redresare a sect. ovin-caprin V. Taftă Rev. Zoot-Vet. nr.
în Ġara noastră 2/2007
335. RelaĠia dintre formarea tubului digestiv al mieilor úi V. Taftă Rev. Zoot-Med.
iezilor úi ritmul lor de dezvoltare. Partea II Vet. nr. 8/2207
336. Creúterea ovinelor în ferme mici úi mijlocii V. Taftă Broúură Ceres, 200
2007
337. Creúterea ovinelor úi caprinelor – modalităĠi de V. Taftă Curs pt. înv. la 160
redresare numerică úi calitativă distanĠă, on-line,
2007
338. Capra, sursă actuală de creútere a veniturilor V. Taftă Agricultorul ro-
fermierilor mân, dec. 2007
339. Necesitatea dezvoltării úi modernizării rurale din V. Taftă Agricultorul ro-
România mân, nr. 1/2008
340. Ameliorarea rasei ğurcană prin încruciúare cu ğigaia V. Taftă Rev. Zoot-Med
Capnegru, prioritate la adaptarea ei la cerinĠele Vet. nr. 4/2008
actuale
341. Propuneri-cadru pentru redresarea sectorului ovin- V. Taftă Rev. Zoot-Med
caprin Vet. nr. 12/2008
342. Creúterea ovinelor úi caprinelor V. Taftă Ed. Ceres, 2008 400
343. Din nou despre redresarea sectorului ovin-caprin din V. Taftă Rev. Zoot-Med.,
Ġara noastră nr. 3-4/2010
344. Laptele de capră, aliment úi medicament V. Taftă Rev. Zoot-Med.,
nr. 5-6/2010
345. Dezvoltarea zootehniei în zona montană V. Taftă Rev. Milcovia, nr.
12/2010
346. Dezvoltarea sectorului ovin-caprin printr-o mai V. Taftă Rev. Agricultorul
raĠională valorificare a potenĠialului vegetal montan român, nr. 3/2011
347. Sistemul semiintensiv de îngrăúare a tineretului ovin V. Taftă Rev. Agricultorul
român, nr. 5/2011
30
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
348. ParticularităĠile biologice ale dezvoltării stadiale a V. Taftă Rev. Agricultorul

tubului digestiv al meilor úi iezilor úi factorii român, nr. 12/2011
manageriali de influenĠă
349. De ce nu este recomandabilă sacrificarea comercială a V. Taftă Rev. Agricultorul
mieilor de lapte român, nr. 1/2012
350. Tehnologia procesării industriale de obĠinere a V. Taftă Rev. de Zootehnie,
carcaselor valoroase de ovine-caprine nr. 1-2/2012, Iaúi
351. Valorificarea intensivă a particularităĠilor V. Taftă Rev. Agricultorul
reproductive ale ovinelor, bază a sporirii principalilor român, nr. 9/2012
indicatori de reproducĠie
352. Valorificarea merinosului românesc prin încruciúarea V. Taftă Rev. Agricultorul
cu rasele de carne, strictă necesitate economică T. Dima român, nr. 2/2013
353. PerformanĠele mari pot fi realizate chiar úi în situaĠia V. Taftă Rev. Agricultorul
sectorului ovin de la producĠia de lână, la u reviriment român, nr. 3/2013
pentru producĠia de carne úi lapte
354. Modul de valorificare comercială a mieilor úi iezilor V. Taftă Rev. Agricultorul
îngrăúaĠi úi necesitatea înfiinĠării unor abatoare român, nr. 4/2013
specializate
355. Organizarea fătărilor extra timpurii, principala V. Taftă Rev. Agricultorul
pârghie de creútere a eficienĠei economice a român, nr. 8/2012
exploatării ovinelor
356. Necesitatea diversificării culorii pielicelelor úi a V. Taftă Rev. Agricultorul
sporirii producĠiei de lapte la rasa Karakul român, nr. 8/2011
31
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI
Î N Z O N A M O N T A N Ă1
Prof. univ. dr. Vasile N. TAFTĂ,
Universitatea din Bucureúti
Abstract: Prof. PhD Vasile N. Tafta, is an honoree member of the Forestry and
Agriculture Academy, member of Fao-Roma Committee and one of the greatest
experts in livestock especially in sheep and goats. On one side, he presents the bound
between livestock and environment and on the other side, the importance of livestock
in a eating healthy. The livestock has an important role in consumption, economy-
wool, leather and protection of the environment.
Keywords: community, livestock, Sheppard, forest, mountain, ????, forest,
pasture, forestry.
Din totdeauna, zona montană prin funcĠiile sale de cetate de apărare a fiin-
Ġei naĠionale de-a lungul frământatei noastre istorii, úi deĠinătoare a unor bogate
úi variate resurse de subzistenĠă, a favorizat odată cu extinderea aúezărilor să-
teúti úi dezvoltarea creúterii animalelor, îndeosebi a ovinelor, reprezentate mai
ales prin rasa ğurcană, a bovinelor prin rasa MocăniĠa úi mai puĠin Brună úi
Pintzgau, a cabalinelor prin calul de munte de talie mică, dar robust, prin api-
cultură etc.
De aceea, pe drept cuvânt se spune că ,,Românul a venit din istorie cu pă-
duri úi animale”. Nu trebuie uitat că până la 1948 mai existau aúa numitele
,,Obútii săteúti” (composesorate), care deĠineau în comun, fără delimitări exac-
te, suprafeĠe întregi de pădure cu păúuni de pe urma cărora îúi împărĠeau uzu-
fructul.
Deosebit de important este faptul că dezvoltarea sectorului zootehnic mon-
tan úi în special cel al ovinelor úi caprinelor au pus bazele ,,păstoritului patriar-
hal” cea mai veche úi mai eficientă îndeletnicire specifică zonei, fiind strâns
1
N. B. Articolul de faĠă a mai fost publicat în această revistă în: seria a III-a, anul VI, nr.
11, dec. 2010. L-am reluat în acest număr aniversar pentru importanĠa pe care o acordă autorul
zootehniei, mai ales în ziua de azi când sectorul zootehnic (ovine úi bovine), a cunoscut un de-
clin aproape dramatic.
Un alt motiv al reluării acestui îl constituie discuĠiile în jurul noului Cod silvic, útiut fiind
că zona montană rămâne zona cea mai favorabilă dezvoltării zootehniei din Ġara noastră, dar úi
faptul că soarta zootehniei este condiĠionată de ,,starea” pădurii.
În finalul articolului inserăm câteva opinii ale Domnului profesor privitoare la importanĠa
pădurii pentru zootehnie, dar úi pentru sănătatea mediului. Sperăm ca după ce se va fi votat no-
ul Cod silvic, Domnul profesor Vasile N. Taftă ne va trimite un articol amplu privind proble-
mele în discuĠie: pădurea, zootehnia, mediul, turismul. (C. N.)
32
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
legată de însăúi formarea poporului român, de unitatea de neam, limbă, tradiĠie,

religie úi folclor.
Această contribuĠie se datorează în mare măsură úi sistemului tradiĠional de
creútere a ovinelor prin tranhumanĠă, care a condus la acumularea úi răspândi-
rea cunoútinĠelor de geografie, botanică, astronomie, alimentaĠie, tratamente
veterinare empirice, precum úi la formarea ,,conútiinĠei naĠionale úi a unei etici
de paúnică convieĠuire úi de încurajare reciprocă”.
ùi astfel, ,,blânda mioriĠă” a reprezentat un important factor de dezvoltare a
civilizaĠiei úi a unei bune stări materiale. De altfel, însuúi Eminescu sublinia că
,,blândeĠea poporului român îúi are obârúia în buna lui stare materială, mereu
superioară altor neamuri agricole”, iar G. Călinescu menĠiona că ,,Balada Mio-
riĠa sintetizează existenĠa pastorală a poporului român úi chiar unitatea de neam
în mijlocul real al spaĠiului carpatin”. Dar păstoritul nu i-a oferit românului nu-
mai o viaĠă idilică úi plină de farmec aúa cum subliniază Ovid Densuúianu, ci úi
una plină de asperităĠi úi de vitregii, care însă l-au oĠelit úi i-au lărgit orizontul
cunoútinĠelor, viziunea despre lume úi viaĠă. Dovadă a acestei vieĠi lipsite de cel
mai elementar confort sunt úi aceste versuri dintr-un cântec popular: ,,Gluga-mi
este a mea casă,/ CaĠa-mi este-a mea nevastă,/ Masa-mi este-ntr-un picior,/ Aú-
ternut pământul gol”.
De remarcat că păstoritul a constituit, în acelaúi timp, muza creatoare a ne-
muritoarei noastre Doine, simbol autentic al etnicităĠii noastre, un bun naĠional
care încorporează toată gama stărilor sufleteúti, reprezentând aúa cum afirmă
Octavian Goga, ,,glasul trecutului românesc în valuri de simĠiri úi de credinĠe
vechi, demult spuse, creatorii ei fiind în special ciobanii”, iar G. Coúbuc subli-
nia că ,,atâta timp cât un popor îúi păstrează cântecele, adică limba strămoúilor,
nimeni nu-i poate tăgădui existenĠa. Popoarele nu mor de moarte fizică, ci prin
pierderea conútiinĠei de sine”.
Am subliniat aceste câteva aspecte pentru a evidenĠia aportul úi importanĠa
socio-economică a păstoritului, a creúterii animalelor, la dezvoltarea poporului
român. Se poate afirma că ,,o Ġară săracă în animale, niciodată nu va fi bogată,
iar o Ġară bogată în animale, nu va fi săracă”, această afirmaĠie fiind valabilă úi
pentru Ġara noastră, cu atât mai mult pentru zona montană, a cărei populaĠie es-
te practic defavorizată de factorii naturali úi de cei economico-sociali.
Totuúi, cu tot declinul numeric úi calitativ actual al sectorului ovin al cărui
efectiv a scăzut cu cca. 7 milioane, iar al bovinelor a scăzut cu cca. 3 milioane
după 1990, în zona montană úi colinară se constată o densitate de 50-60% ovi-
ne din total, iar contribuĠia la economia naĠională este de aproximativ 27% lap-
te, 25% lână úi 10% carne.
Aceste valori pot fi însă sporite substanĠial dacă se are în vedere că zona
montană deĠine o suprafaĠă de 1,3 milioane ha pajiúti naturale, respectiv 25%
33
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
din totalul de 4,8 milioane care pot asigura cca. 55% din necesarul de masă
verde pentru ovinele úi bovinele din zona montană. ImportanĠa acestui fapt este
cu atât mai mare, dacă avem în vedere că produsele obĠinute au o valoare bi-
ologică mai ridicată, sunt nepoluate úi se obĠin la un preĠ de cost mai redus, iar
animalele dispun de o bună stare de sănătate.
Este regretabil că în zona de úes situaĠia este úi mai gravă. Odată cu lichi-
darea celor mai eficiente tehnologii úi unităĠi de creútere, îngrăúare, ameliorare
etc., crescătorii s-au orientat din proprie iniĠiativă, exploatarea ovinelor cu pre-
cădere spre producĠia de lapte, datorită preĠului mai ridicat al brânzeturilor, fa-
vorizând extinderea rasei ğurcană ca mai bună de lapte, ceea ce nu este adevă-
rat, în detrimentul ovinelor cu lână fină, a rasei Merinos care s-a redus la 6% de
la 36%, în 1989.
Declinul sectorului ovin pe Ġară, în general, úi în zona de munte, în special,
se datorează: 1). preĠului redus al lânii cu de 20 de ori faĠă de preĠul de produc-
Ġie; 2). acordării cu uúurinĠă a licenĠelor de export în viu de ordinul zecilor de
mii, la preĠuri derizorii; 3). prohibiĠiei păúunatului vegetaĠiei montane, lansate
de silvicultură.
În domeniul silvic există o veche tradiĠie de valorificare a pajiútilor din go-
lurile montane úi a luminiúurilor de pădure în raport cu altitudinea respectivă úi
cu natura pădurii, bineînĠeles cu respectarea regulilor silvice de protecĠie a par-
curilor naturale úi alte rezervaĠii.
Într-adevăr, pădurea reprezintă nu numai o sursă lemnoasă pentru industrie
úi populaĠie, ci úi un important factor de mediu cu funcĠii climatice, ecologice,
estetice úi de protecĠie a apelor, a rezervaĠiilor montane etc. Erodarea solului,
colmatarea lacurilor montane, alunecărilor de teren, tăierile abuzive etc., nu de
datorează păúunatului de către ovine, caprine úi bovine. În acest sens, se impu-
ne a fi combătută mentalitatea unor silvicultori care susĠin că:
Ɣ ovinele degradează păúunile, dimpotrivă le fixează úi fertilizează prin pă-
úunat raĠional, chiar úi pe cele situate în pante foarte înclinate;
Ɣ câinii ciobăneúti ar distruge puii de căprioară úi nu lupii, urúii úi alte răpi-
toare;
Ɣ mai indicată ar fi valorificarea vegetaĠiilor din plantaĠiile pomicole, igno-
rând efectul toxic al tratamentului úi contaminărilor cu pesticide.
Deci cu păúunatul ovinelor úi a bovinelor se degradează fondul forestier, ci
mai curând propriile boli parazitare ale arborilor, torenĠii, viscolele úi ploile nă-
prasnice (cazul Covasnei úi Harghitei), tăierilor abuzive, úleaurilor (úanĠurile
înguste úi adânci pe care apoi le sapă úi se scurg torenĠii), create de scoaterea
buútenilor la locul de încărcare. De aceea se impune analizarea acestor situaĠii
úi legalizarea valorificării raĠionale a pajiútilor montane, importantă rezervă fu-
rajeră pentru animale, cu excepĠia parcurilor, rezervaĠiilor naturale, plantaĠiilor
34
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
úi arboretului în regenerare, respectând riguros regulile silvice de protecĠie. În

acest sens este necesar a se limita, dar nu a se interzice păúunatul tradiĠional
montan, importantă sursă de subzistenĠă a celor 4 milioane de locuitori úi mij-
loace de asigurare a echilibrului ecologic úi de prevenire a unui eventual exod
al populaĠiei locale spre oraúe de unde nu se vor mai întoarce.
Ori, conform art. 37 din actualului Cod silvic, ,,se interzice păúunatul în pă-
durile care fac parte din fondul forestier proprietate publică a Statului” úi se
permite însă numai ,,recoltarea ierbii cu secera, din plantaĠii úi păduri”, ca în
art. 83 să se stipuleze că ,,mamiferele, păsările sălbatice, peútele din apele de
munte precum úi alte specii de animale care prin rolul lor de ecologic, econo-
mic úi social constituie o avuĠie de interes naĠional, sunt ocrotite de lege”. Dar
oare ovinele, caprinele úi bovinele nu se încadrează în nicio grupă din cele
amintite úi nu au niciun rol economic, social úi ecologic?
Trecând peste toate acestea, se impune elaborarea úi aplicarea unor regle-
mentări ca:
Ɣ fixarea traseelor úi a datelor de urcare úi coborâre sezonieră a animalelor
la munte, de regulă, între 25-30 mai úi 15-30 septembrie în funcĠie de tradiĠie úi
de condiĠiile meteorologice locale, cu delimitarea zonelor împădurite;
Ɣ organizarea păúunatului pe bază de contract de arendare pe un număr de
7-8 ani de către ,,AsociaĠiile de crescători”, care au obligaĠia unei bune întreĠi-
neri prin: îndepărtarea muúuroaielor, prin târlirea terenului etc.;
Ɣ taxele de păúunat să se atribuie în funcĠie de calitatea păúunilor, iar suma
obĠinută să fie folosită la supraînsămânĠarea lor, la executarea unor construcĠii
zoopastorale úi la împlinirea altor necesităĠi în acest sens;
Ɣ fertilizarea biologică a păúunilor prin mutarea ,,strungilor de odihnă úi de
muls, din loc în loc (târlire), la intervale de 6-7 zile”, important mijloc de sti-
mulare a sporirii cantităĠii de masă verde la hectar úi îmbogăĠirea compoziĠiei
lor floristice;
Ɣ organizarea procesului de reproducĠie pe baza unui ,,program concret de
ameliorare” sub directa coordonare úi execuĠie a specialiútilor din cadrul Agen-
Ġiei NaĠionale de Ameliorare úi ReproducĠie, a Institutului de Montanologie, a
Centrelor Agricole comunale úi a celor de formarea cadrelor de la Vatra-Dornei;
Ɣ aplicarea unui ,,program sanitar-veterinar” de prevenire úi combatere a
maladiilor specifice úi în special a celor parazitare prin examinarea individuală
a animalelor atât la urcare, cât úi la coborârea din munte;
Ɣ organizarea de ,,Centre Asociative-InterasociaĠii”, de centre de îngrăúare
a tineretului ovin úi bovin disponibil, precum úi a celor de ,,Colectare, prelucra-
re úi comercializare a produselor”, valorificarea acestora făcându-se de către
crescători, cu obligaĠia ca o parte din beneficiul obĠinut să fie reinvestit pentru
buna desfăúurare a activităĠii asociaĠiilor respective;
35
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Ɣ iniĠierea unor reglementări juridice privind protecĠia socială úi economică

atât a crescătorilor, cât úi a ,,produselor tradiĠionale”, rezultate din exploatarea
animalelor;
Ɣ elaborarea unei tematici de cercetare specifică zonei de către Institutul de
Montanologie, eventual împreună cu silvicultura, úi acordarea de consultanĠă úi
asistenĠă tehnică profesională, asociaĠiilor de crescători. În acest sens, nu ar fi
lipsit de interes ca una din teme să se refere la jalonarea diferitelor parcele de
păúuni cu un anumit coeficient de împădurire care să includă cele patru etaje de
altitudine: a foioaselor, amestecul de foioase úi conifere, a coniferelor úi alpige-
nelor de la peste 1500 m, în vederea stabilirii aportului economic úi mai ales a
clarificării tuturor aspectelor litigioase, a eventualelor stricăciuni produse;
Ɣ organizarea cursurilor de calificare, expoziĠii, târguri, concursuri licitaĠii,
cu valorificarea convenabilă a produselor;
Ɣ stabilirea úi aplicarea unor sancĠiuni severe în cazul nerespectării reguli-
lor silvice de protecĠie a pădurilor, plantaĠiilor, monumentelor naturii etc.
De altfel, o serie de Ġări din Europa cu o veche tradiĠie în creúterea animale-
lor în zona montană, ca ElveĠia, Austria, Ġările mediteraneene etc. acceptă úi
chiar încurajează printr-o legislaĠie silvo-pastorală specială, păúunatul în pădu-
rile respective, în scopul sporirii eficienĠei exploatării animalelor úi pentru igie-
nizarea pădurilor, acĠiuni susĠinute úi de organizaĠii internaĠionale ca: F.A.O.,
C.I.H.E.A.M. úi P.E.Z.
FaĠă de cele prezentate mai sus, concluzia nu poate fi alta decât încurajarea
dezvoltării creúterii animalelor în zona montană, concomitent cu valorificarea
celorlalte resurse ca: fructe de pădure, plante medicinale úi aromatice, răúină,
vânat, păstrăvării, utilizarea forĠei hidraulice prin construirea de microhidro-
centrale, mori, mori gatere, pive, alături de dezvoltarea turismului rural prin
asigurarea de condiĠii corespunzătoare de cazare úi de trasee de importanĠă geo-
morfologică, peisagistică, estetică úi istorică.
Însăúi creúterea animalelor poate constitui pentru turist un mijloc de agrement,
alături de frumuseĠile arhitecturale ale satului cu amprenta ineditului, originalu-
lui úi surprizei care în final poate duce la refacerea úi compensarea fizică úi spiri-
tuală a turistului, odată cu prosperitatea materială úi culturală a ruralului montan.
Comentarii la actualul Cod silvic:
Ɣ Prin art. 37 al actualului Cod silvic ,,se interzice păúunatul în pădurile ca-
re fac parte din fondul forestier proprietate de stat” úi ,,se permite însă recolta-
rea ierbii cu secera din plantaĠiile de păduri”.
A). Este greúită această orientare având în vedere că în Ġara noastră există o
veche tradiĠie de păúunat în pădure, a turmelor de ovine, caprine úi bovine, sis-
tem care conduce la o serie de avantaje dintre care enumerăm:
- obĠinerea de produse ecologice, la preĠuri reduse;
36
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
- menĠinerea animalelor în stare bună de sănătate;

- fertilizarea biologică a pajiútilor, prin procesul de târlire;
- îmbunătăĠirea compoziĠiei floristice;
- sporirea cantitativă úi calitativă a masei furajere.
Acest sistem de păúunat în păduri, nu a dus în timp la deteriorarea fondului
forestier, fapt petrecut în ultimii 24 de ani, când, practic, s-a distrus o mare par-
te din pădurile Ġării, prin defriúarea unor mari suprafeĠe de pădure.
B). MenĠionăm, de asemenea, că turmelor de ovine, caprine úi bovine -
mari consumatoare de masă verde -, li se poate asigura necesarul nutriĠional úi
prin păúunatul în păduri, dar nu cu secera, activitate care nu se regăseúte în
nicio altă Ġară.
(Bucureúti, 23 iunie 2014)
37
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
VASILE TAFTĂ OMAGIAT

LA TEATRUL MUNICIPAL DIN FOCùANI1
Teolog dr. Valentin Muscă,
Focúani
Résumé. Theologien de formation, l’auteur montre la situation paradoxale du prof.
universitaire Vasile Tafta, spécialiste dans l'élevage de moutons, chercheur de taille
européenne, reconnu dans le monde scientifique internationale, mais un grand inconnu
dans le département de Vrancea et surtout dans son village natal, à Negrilesti. L’auteur
souligne la personnalitaté du prof. Vasile Taftă et il remarque le fait que le professeur
a été invité à Foc‫܈‬ani juste à l’occasion d’une grande fete populaire liée aux traditions
des paysans de Vrancea - ,,Boteitul oilor” (Le moment où les bergers partent avec les
moutons dans les montagnes).
Keywords : professeur de l'élevage, universitaire, chercheur, Vrancea, Negrile‫܈‬ti,
,,Boteitul oilor”
După úase decenii de cariera universitară, patriarhul cercetărilor în zooteh-
nie din România este, în sfârúit, omagiat de vrânceni. Cel mai titrat zootehnist
vrâncean al tuturor timpurilor, profesorul universitar Vasile Taftă, este astăzi
invitat de onoare al oficialităĠilor vrâncene. Prilejul îl constituie festivităĠile le-
gate de tradiĠionalul ,,Boteit al oilor”, care debutează, metaforic, prin omagie-
rea, la Teatrul Municipal ,,Mr. Gh. Pastia” din Focúani a celui care a avut grijă
ca gălbeaza ancestrală să nu viruseze genomul mioarei valahe.
Pentru acest rarisim úi mult aúteptat eveniment de suflet, profesorul Costică
Neagu, directorul Casei Corpului Didactic din Focúani, a îngrijit úi editat volu-
mul ,,Pe-un picior de plai. Profesorul Vasile Taftă la 80 de ani” (Ed. Terra,
Focúani, 2009), volum venit ca o mulĠumire din partea prietenilor adusă vene-
rabilului negrile‫܈‬tean, peste care onorurile au curs din toate colĠurile lumii, mai
puĠin din Vrancea.
Fecior al faimosului ,,Popa Caval” din Negrile‫܈‬tii Vrancei, cu un nume in-
trat în legendă, înainte ca ğara Vrancei să-úi extindă numele peste fostul JudeĠ
Putna, Vasile Taftă s-a născut într-o lume de poveúti úi a crescut în sunetele ca-
valului úi versurile ,,MioriĠei”.
Urmaú al unei saga de preoĠi mândri úi viteji, cum Vrancea nu mai are
astăzi, Vasile Taftă nu a slujit la Sfântul Altar ca străbunii săi de veacuri, ci a
1
Articol a fost publicat în ,,Ziarul de Vrancea”, ediĠia din 20 mai 2009. În lucrarea de fa-
Ġă, materialul a fost uúor modificat de către autor, fiind scoase câteva pasaje care făceau referire
la contextul politic local în care apărea articolul.
38
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
ales să slujească zeiĠa care i-a asigurat vrânceanului cele necesare vieĠii úi a-
nume blânda mioriĠă.
Autor a câteva sute de studii úi zeci de lucrări, profesorul Vasile Taftă este
mândria ùcolii româneúti de zootehnie. PuĠin cunoscut în Vrancea, judeĠ agrar
prin definiĠie, unde úcolile agricole pregătesc orice numai specialiúti în dome-
niul agriculturii nu, Vasile Taftă arată o dată în plus că munca asiduă úi perse-
verentă poate transforma un mocan vrâncean, fie el ‫܈‬i fiu de popă cu sânge
albastru, într-un specialist de talie mondială în... zootehnie.
Evenimentul va avea loc, de la orele 11.00, în Sala Mică a Teatrului
Municipal din localitate, unde ar fi de dorit ca elevii úi cadrele didactice din
Focúani să fie prezente la manifestarea celui care, de mai bine de jumătate de
secol face cinste Vrancei pe toate meridianele cercetării útiinĠifice mondiale.
La MulĠi Ani, domnule profesor Vasile Taftă! Să vă Ġină Dumnezeu ani
mulĠi úi fericiĠi!
39
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
BOUL ùI VIğELUL
fabulaĠie úi realism în materie de învăĠământ
(aspecte stilistice)
Prof. Valeriu ANGHEL,
Focúani
Abstract: After having a teaching experience of over 40 years in secondary and
high school education, the author disputes the assumptions of a specialist in
,"alternative teaching methods”. He believes that the so-called classic education would
develop smart "oxen” fit to be bound in the system, while the alternative education
would grow ,"stags” – free individuals in the nature.
Thw fact that different forms of alternative education are applied only in preschool
and primary school is overlooked. Starting with secondary school strictly classical
education is applied.
Keywords: teaching methods, education, school, professional, curriculum, style,
debate, fable.
Un conferenĠiar universitar din Drobeta-Turnu Severin, Marcel Căpraru,
doctor în útiinĠele educaĠiei, preúedinte al AsociaĠiei Alternativelor Pedagogice,
critică pe facebook, în multe privinĠe pe bună dreptate, sistemul actual de învă-
Ġământ, care ar creúte „boi”, spre deosebire de sistemele alternative, care ar
creúte „cerbi”, adică oameni liberi, nu sclavi. Deúi suntem de acord cu multe
din constatările domniei sale, nu putem să nu contraopinăm, cel puĠin jurna-
listic, arătând că, la nivel de cercetare úi proiectare, învăĠământul românesc e o
sinteză a tuturor orientărilor didactice úi pedagogice din ultima sută de ani. Pro-
blema care se pune este însă dacă úi conĠinuturile învăĠării sunt aduse la zi, iar
oamenii úcolii sunt la nivelul cerut sau, dimpotrivă, niúte „boi” mai mult sau
mai puĠin „inteligenĠi”, dependenĠi de sistemul care i-a creat.
1. Aspectul lexicografic. Bou (zool. bos taurus) Mascul adult din familia
bovidelor, castrat, cu talia mai mare decât a vacii, folosit în trecut ca animal de
tracĠiune, astăzi mai mult pentru carne; (fig.) epitet injurios la adresa unui băr-
bat mărginit la minte; prost (< lat. bovus).
Vacă (zool.) Femela taurului domestic, crescută în general pentru lapte úi
carne. A fost domesticită încă din mileniul VII dinaintea erei creútine, spre
sfârúitul secolului IV al acesteia devenind pe scară largă atât animal de povară,
cât úi producător de lapte úi carne; (peiorativ) „vacă încălĠată” – expresie jigni-
toare adresată unei femei grase úi leneúe sau proaste, nesimĠite. Vaca este
considerată animal sacru pe întreg teritoriul Indiei, simbol al Mamei Pământ.
Numai în Delhi, capitala Ġării, umblă libere pe străzi peste 40.000 de vaci.
Exemplarele bătrâne sunt adunate în „case de odihnă”.
40
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
ViĠel (zool.) Puiul mascul al vacii până la un an de zile; (reg.) puiul de cerb.
Cerb (zool.) Mamifer rumegător de pădure de talie mare, cu coarne bogat
ramificate numai la mascul (< lat. cervus). Face parte din familia cervidelor
alături de ren, elan, căprior. Este asemănător cu renul, mamifer rumegător din
tundră, cu coarne ramificate úi la mascul úi la femelă. Domesticit, este folosit
ca animal de tracĠiune în zona polară.
2. Aspectul publicitar. Creúterea bovinelor constituie ramura de bază a zo-
otehniei prin laptele úi carnea puse la dispoziĠia omului. Ele oferă 90 % din
cantitatea de lapte consumată la nivel planetar, deúi niciun alt mamifer nu mai
consumă lapte după ce a fost înĠărcat. În afara efectivelor mici de vaci crescute
în sistemul gospodăresc, tehnologia de hrănire utilizând păúunatul vara úi sta-
bulaĠia iarna, există sistemul industrial din complexele specializate, care au
grad ridicat de mecanizare úi automatizare, sistem corelat cu un sector de culti-
vare a cerealelor úi plantelor furajere necesare întreĠinerii efectivelor, nutreĠu-
rile concentrate fiind utilizate masiv.
Statisticile anului 2000 arătau 1,3 miliarde de bovine la nivel mondial, re-
partizate astfel: Asia – 390 milioane de capete, America Latină – 320, America
de Nord – 200, Africa – 180, Europa – 170, Australia – 25, Noua Zeelandă –
10, Oceania – 5. China, spre care România s-a hotărât să exporte în viitorii ani
500.000 de capete de bovine, avea în 2000 peste 110 milioane, în timp ce noi
doar 1,9 milioane, din care doar 170.000 de animale exploatate în ferme in-
dustriale, restul fiind crescute în gospodării individuale ca mijloace de subzis-
tenĠă.
Să se fi gândit autorităĠile alternative româneúti la cerbul care trăieúte liber
în pădurile noastre úi îúi caută singur hrana pentru a vinde patentul „boilor” de
la Beijing úi a le penetra cu acest material didactic intuitiv viu educaĠia con-
strânsă de un curriculum rigid cu care le manipulează chinezilor devenirea?
3. Aspectul didactic. Sistemul de învăĠământ actual este o piedică în calea
dezvoltării naturale a copiilor, zice Marcel Căpraru. Acest sistem încearcă să
facă ceea ce a fost proiectat să producă încă de la apariĠia învăĠământului obli-
gatoriu: resursă umană instruită (pentru a fi valorificată úi folosită de către
corporaĠii) úi cetăĠeni dependenĠi úi obedienĠi (pentru a fi uúor manipulaĠi).
Copiii nu sunt însă materie primă, lemn, metal sau piatră care să se lase
modelată cum vrea statul. Personalitatea úi mintea umană sunt elemente vii, or-
ganice, care cresc úi se dezvoltă dinăuntru în afară, după legi proprii, nu sunt
construite din afară, spre asamblare, cum sunt construite produsele industriale.
Nimeni nu poate construi din bucăĠi nici măcar corpul unui copil, darmite
mintea úi sufletul lui.
Elevii au constatat că úcoala nu mai e depozitarul unic al informaĠiei, că in-
formaĠiile vehiculate prin úcoală sunt depăúite moral, că cerinĠele niciunui loc
41
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
de muncă nu se mai potrivesc cu ce se învaĠă la úcoală úi devin din ce în ce mai

indiferenĠi. Ei nu pot fi blamaĠi însă, úi nici părinĠii úi profesorii lor, pentru că
toĠi au intenĠii bune, dar úi interese proprii în sistem: copiii vor ceva, dar nu útiu
încă ce, profesorii au un loc de muncă, iar părinĠii – un loc unde să-úi lase copi-
ii când sunt mici úi să scape de ei când sunt mari. Vina pentru aceste racile e
ascunsă în spatele unor prejudecăĠi uriaúe ale adulĠilor, care se iau pe ei drept
autorii devenirii copilului când, în fapt, copiii sunt cei care construiesc, prin
munca lor, adultul. De aceea sunt convins că prin sistemul Montessori se rezol-
vă toate problemele sistemului educativ actual, pentru că are la bază programa
úi orarul stabilite de natură, pentru că e validat de o experienĠă de aplicare de
peste o sută de ani pe toate meridianele, pentru că e confirmat de cele mai
multe rezultate ale cercetărilor din genetică úi neuroútiinĠe.
Mai plastic vorbind, diferenĠa dintre sistemul oficial úi sistemul Montessori
susĠinut de mine este ca diferenĠa dintre un bou úi un cerb. Boul e un animal cu
stăpân, are adăpostul úi hrana asigurate, dar în fiecare dimineaĠă e înjugat la car
sau la plug úi munceúte toată ziua. Cu cât îúi face datoria mai bine, cu atât pri-
meúte o raĠie de fân mai mare úi cu cât se opinteúte mai tare cu atât e mai bine
îngrijit. Nu îi e teamă de ziua de mâine, dar dacă leneveúte, are parte de bici.
Spre deosebire de bou, cerbul nu are adăpost, îúi procură singur hrana úi nu e
sigur că o poate găsi úi mâine, dar e liber, nu e sclav ca boul.
În concluzie, oamenii au doar impresia că sunt liberi, pe fond reprezentând
tipul de bou inteligent, simbol al forĠei de muncă instruită.
4. Aspectul literar. Nu útim dacă Marcel Căpraru, un dascăl înzestrat se
pare, cu specializare în pedagogia Montessori la un institut din SUA, a împru-
mutat simbolistica „boii” úi „cerbii” din literatura de specialitate străină sau
úi-a ales singur animalele de comparaĠie. Oricum, alegerea este nefericită,
„cerbul” stârnind un sentiment de compromis, zice G. Călinescu, în „Universul
poeziei”, coarnele acestuia fiind din material lemnos „úi când se apleacă asupra
apei dau iluzia unor crăci uscate, iar la primul zgomot, cerbul o ia la fugă”. În
schimb, „boul”, zice criticul, simbolizează „stadiul unei conútiinĠe tulburi ce
nu-úi găseúte expresia în cuvânt ”. Liniútea afectuoasă a ochilor, mugetul
melancolic, participarea la muncile agricole cu o resemnare ce pare conútientă
ne conduc la ideea unei vietăĠi ezoterice.
Tudor Arghezi este úi mai tranúant în „Belúug”, unde, pe câmp, Ġăranul i se
pare „de bronz”, iar vitele-i „de piatră”, încheind: „E o tăcere de-nceput de
leat / Tu nu-Ġi întorci privirile-napoi, / Căci Dumnezeu, păúind apropiat, / Îi
vezi lăsată umbra printre boi”.
Dar să revenim la viziunea din textele distinsului nostru oltean. Un bou ca
toĠi boii, nesimĠit din fire, rumegând el cartea doar ca repetent, termină liceul
cam greu, cu icnire, dar se-mpăuna că-i bou inteligent. Mare lucru-n lume
42
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
nu e-nvăĠătura dacă simĠul practic îl posezi nativ, te ridici în scaun, ce mai

tura-vura, úef peste cireadă, dur úi posesiv. Nu zic vorbă mare, însă între
oameni un aúa specimen foarte des găseúti, să-i închine boii-atâtea osanale,
vacile să spere viĠeluúi crăieúti.
Astfel bouleanul, scos ca dintr-o carte, întâlni-n pădure, un viĠel de cerb,
úi văzând cum paúte singur într-o parte, zvelt, cu botiúorul fraged úi imberb,
mai că-l pizmui de-atâta libertate, nu ca el, úef mare, însă la stăpân, obligat
să ducă jugul greu în toate, până va ajunge un biet bou bătrân. „Domnule”,
îi zice viĠeluúu-n glumă, „ai în grajdul tău nutreĠuri concentrate, e úi cald,
dar, uite, jugul te sugrumă, tot un sclav rămâi de-a pururi în cetate”.
Se-ncruntă bovina úi plecă spre casă, întristată-n gând că nu-i decât un
bou, un gând cam sinistru care-l tot apasă úi nici că găseúte un model mai
nou. Ar fi vrut úi el să aibă o viĠică cu care să meargă-n crâng, la păúunat,
poate că s-ar naúte o idilă mică úi pe urmă chiar un viĠeluú roúcat. Cum
ajunse-acasă se culcă pe coadă úi visă că paúte iarbă pe un strat, fără să-úi
impute, ca să nu-l mai roadă, faptul că, în fond, e doar un bou castrat.
5. Aspectul polemic. Da, domnule mkpraru (vai, ce aspect buruienos al
limbii române la un universitar!), sunt un „bou”. Un „bou” care rumegă însă úi
idei. Chiar dacă „aúa / e soarta / boului / – viĠel / adult – / să stea / la poarta
/ noului / niĠel / mai mult”, cum scria un alt Marcel într-o microfabulă,
semnată úi Breslaúu.
Sunt „bou” pentru că l-am ascultat pe tata úi m-am lăsat dus să mă înveĠe
alĠii carte, în loc să stau lângă mama, care era, la mijloc de secol XX, analfa-
betă, fie-i Ġărâna uúoară, că tare mult îúi îngrijea odraslele. Înghesuit într-o ban-
că veche de lemn cu trei locuri, nu m-am bucurat de miúcarea graĠioasă a puiu-
lui de cerb, ci numai de mânuirea liberă a condeiului pe tăbliĠa dreptunghiulară
de ardezie, în loc să mă zbengui pe tăpúan sau să mă îmbăt cu mirosul florilor
din dumbravă. Prin Ġintirea mea în bancă, disciplina a fost pusă sub controlul
învăĠătorului, care mă bătea cu lemnul de la sobă dacă nu-mi înfigeam privirea
în ochii lui úi mă uitam pe fereastră la nucul din curte. Un unchi m-a învăĠat,
puĠin mai târziu, că disciplina este ca malurile unui râu: îl limitează, dar altfel
râul n-ar fi decât o sordidă băltoacă. Aúa că am început să accept „malurile”,
dar nu m-am lăsat nici castrat, nici pus la jug. Ba chiar m-am revoltat când stă-
pânii au încercat să mă umilească, replicând printr-o pastiúă după „Caligula”
lui Arghezi, pe care o reproduc aici, ca să mă credeĠi că nu am devenit un
„bou” ca toĠi ceilalĠi, ci unul câteodată úi „inteligent”: „Se trezesc în miez de
noapte, în cotloanele lor strâmbe, bufniĠele prăbuúirii neamului întreg în gol;
către licărul de stele chipu-ncep să úi-l scălâmbe úi în visurile noastre vin în
stoluri rostogol. Din buget le-aruncă fonduri câte-o mamă veúnic bună, bani
cu sânge úi sudoare adunaĠi de truditori; Doamne, zău că eúti năstruúnic de
43
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
le scalzi trupul în lună, pe când amărâĠii-n úanĠuri cad răpuúi de profitori.

Strop cu strop, lumina lunii se revarsă peste glie, dar în umedele case sunt
priveliúti de coúmar; plângeri de viori úi fluier se răsfrâng potop pe ie, úi din
scutece s-aude plânsul pruncului, amar. În saloanele luxoase, inundate de
lumină, liturghia bogăĠiei are úi-astă seară loc, imnu-acesta de izbândă ne
cufundă însă-n tină, pribegiĠi copii ai soartei, fără tihnă úi noroc. FolosiĠi-vă
de lege, de lumină úi de taină, nu fiĠi cruzi úi-atât de lacomi când e vorba de
averi, căci de azi purtaĠi un titlu úi-o strălucitoare haină, se găseúte el un
mijloc să fiĠi mâine ce-aĠi fost ieri. Cântecul, lumina, visul, zborul către zări
albastre noi le Ġinem, noi le strângem, cei căzuĠi, urâĠi úi goi; temeliile veciei
orice-aĠi vrea, sunt ale noastre – voi, din bufniĠe sinistre, veĠi ajunge doar
strigoi … ”
6. Aspectul pedagogic. Ca „bou” care „a tras o viaĠă întreagă la jug” pen-
tru a învăĠa zeci de „cirezi de viĠei” cum să-úi câútige existenĠa úi cum să se
comporte pe drumurile publice sau „în grajd”, am „rumegat” rafturi întregi de
cărĠi stând în bănci. Spre deosebire de „cerbul” domnului profesor, eu nu am
„rumegat” numai prezentul, ci úi trecutul, dar mai ales viitorul. ùi dacă
Dumnezeu este úi cu noi, cine úi de ce poate fi împotriva noastră !
Pentru a ne pronunĠa asupra învăĠământului obligatoriu, trebuie să clarifi-
căm mai întâi ce înĠelegem prin educaĠie úi curriculum. Specialiútii cred că
educaĠia este un proces de devenire a omului de la fiinĠă în sine (fiinĠă umană
doar ca posibilitate) la fiinĠă pentru sine (fiinĠă care îúi dă seama de ceea ce es-
te, ce nevoi are úi cum să acĠioneze eficient pentru a úi le satisface). Privită din
acest unghi, educaĠia pare a avea ca subiect doar copilul-cerb, care n-are nevoie
de ansamblul acĠiunilor desfăúurate în mod deliberat de societate în vederea
transmiterii úi formării la noile generaĠii a experienĠei de muncă úi viaĠă, a cu-
noútinĠelor, deprinderilor, comportamentelor úi valorilor acumulate de omenire
până azi, pentru că se descurcă singur. Problema se pune, după Marcel Căpra-
ru, doar la viĠel, de care se ocupă stăpânul său, prin ceea ce numim astăzi cu-
rriculum sau programa úcolară.
ÎnĠelegând prin curriculum ceea ce a spus John Dewey în 1902, Franklin
Bobbit, în 1918, Ralph W. Tyler în 1990 úi Dan Potolea în 1988, ajungem la
definiĠia dată de colectivul condus de Alexandru Criúan în 1998, sub ministe-
riatul lui Andrei Marga – „ansamblul proceselor educative úi al experienĠelor
de învăĠare prin care trece elevul pe durata procesului úcolar, precum úi al do-
cumentelor úcolare úi al mijloacelor de învăĠământ, cum ar fi planurile cadru,
programele úcolare, normele metodologice úi materialele suport, manualele
úcolare alternative úi ghidurile de folosire a lor”.
Toate acestea îl fac însă pe elev, zice Marcel Căpraru, să devină dependent
úi obedient, obligându-l să gândească aúa cum prevede programa úi numai la
44
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
ceea ce scrie în carte. De aceea trebuie să se revină la curentele pedagogice

apărute la începutul secolului XX, pornind da la principiul „educaĠiei conform
naturii ” din concepĠia lui J. -J. Rousseau. Aceste curente au susĠinut (unele úi
azi) libera dezvoltare a individualităĠii copilului, a dispoziĠiilor úi înclinaĠiilor sale fără
intervenĠia educatorului, spre a nu le înăbuúi iniĠiativa izvorâtă din dotarea ereditară.
7. Aspectul academic. Alternativele pedagogice sunt variante de organi-
zare úcolară care oferă diferite soluĠii de schimbare a preceptelor oficiale, apli-
cate într-o anumită epocă sau într-un anumit context. Conceptul operaĠional de
alternativă pedagogică se referă la substituirea unor forme de realizare a activi-
tăĠii úcolare, promovarea unor metodologii didactice diferite, opuse sau com-
plementare, selectarea unor cadre didactice cu calităĠi de inovator úi animator,
care permit realizarea unor obiective pedagogice în condiĠii de relevanĠă úti-
inĠifică úi de responsabilitate socială.
Privită ca un drept universal al omului, educaĠia înseamnă libertate, eman-
cipare úi creaĠie permanentă, omul nefiind doar o forĠă de muncă masificată, un
producător de bunuri materiale, ci úi un producător úi consumator de cultură úi
artă. De aceea copilul nu trebuie „să intre în lume” oricum. El este stăpânit de
la o vârstă foarte fragedă de numeroase dorinĠe, unele persistente, altele pasa-
gere, cea mai intensă úi de durată fiind dorinĠa de a fi adult. Pornind de aici, la
baza educaĠiei úi integrării lui în societate trebuie să stea principiile úcolii ac-
tive, omul care capătă educaĠie devenind omul care se educă el însuúi. Un ase-
menea om este nu numai ceea ce fac alĠii pentru el pe fondul constelaĠiei sale e-
reditare, ci mai ales ceea ce face el singur, prin efort conútient, din el însuúi.
Aúa putem vorbi despre pragmatismul vieĠii americane care a dat tipul ace-
lui self-made man, individul care se face singur pe sine úi are acces, prin pro-
priile puteri, la toate poziĠiile din societate, inclusiv Casa Albă. La începutul
secolului XX s-au căutat multe alternative la sistemul educativ instituĠional,
mergându-se pe valorizarea personalităĠii individului úi inserĠia acestuia în
grup. Marele scriitor realist rus Lev Tolstoi (1828-1910) înfiinĠa la Iasnaia
Poliana o úcoală pentru copiii Ġăranilor de aici, bazată pe principiul „educaĠiei
libere”, principiu promovat úi de pedagoga suedeză Ellen Key (1849-1926), de
Maria Montessori (1870-1952), medic úi pedagog italian cu preocupări în edu-
caĠia preúcolarilor úi a úcolarilor mici, de John Dewey (1859-1957), psiholog úi
pedagog american, reprezentat al pragmatismului, de germanul Rudolf Steiner
(1861-1925), întemeietorul úcolii Waldorf, de Simion MehedinĠi (1868-1962),
cu „Altă creútere. ùcoala muncii” úi pedagogul american Wiliam Heard
Kilpatrick (1871-1965), cu principiul autoeducării bazate pe experienĠa muncii
productive, de Ovid Decroly (1871-1932), medic, pedagog úi psiholog belgian,
autorul metodei globale de învăĠare úi organizării învăĠământului pe centre de
45
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
interes úi Célestin Freinet (1896-1966), institutor francez, ultimul reprezentant

al „úcolii active”.
„EducaĠia nouă” nu se dorea a fi un sistem, un ansamblu de reguli, de pro-
cedee úi metode, ci mai degrabă o orientare nouă pentru educatori úi un alt mod
de viaĠă pentru elevi, capabili să urce fără oprire, să crească úi să se perfecĠio-
neze pentru a dobândi maximum de putere asupra mediului care îi înconjoară.
Problema principală a educaĠiei nu este, după Freinet, conĠinutul adăpătoarei
pentru copii, ci „modul de a provoca setea copilului”.
În deceniile care s-au scurs de atunci se pare că am învăĠat să provocăm
setea copilului, dar adăpătoarea a rămas plină de buruieni, n-a mai fost curăĠată
de mult timp.
8. Aspectul oficial. „EducaĠia unui popor nu se poate întemeia la întâm-
plare, pe crâmpeie de idei împrumutate de te miri unde – spunea Onisifor Ghi-
bu, pedagogul care a susĠinut reformarea úcolii româneúti la începutul secolului
XX , ci ea trebuie să se întemeieze, pe de o parte, pe acea filosofie care este
mai proprie úi mai potrivită cu firea úi cu nevoile acelui popor, iar pe de alta,
pe realităĠile lui sociale, politice úi culturale”.
Idealul educaĠional al úcolii româneúti, prevăzut în legile educaĠiei nr.
84/1995 úi 1/2011 constă în „dezvoltarea liberă, integrală úi armonioasă a in-
dividualităĠii umane, în formarea personalităĠii autonome úi în asumarea unui
sistem de valori necesar împlinirii personalităĠii omului ”. Marcând astfel
etapa postmodernă a conceptului de curriculum pe fondul curentului de gândire
pedagogică tehnocentrist, care valorifică procesele înregistrate în domeniul
psihologiei cognitive úi al didacticii diferenĠiate úi personalizate, s-a preconizat
un mod de învăĠare deplină, aplicabil la scară socială în toate instituĠiile úi me-
diile educaĠionale.
Îmbinând principiile úcolii tradiĠionale cu iniĠiativele private de institu-
Ġionalizare a unor variante de alternative pedagogice în învăĠământul preúcolar
úi primar (Waldorf, Montessori, Freinet, Step by step etc.), învăĠământul româ-
nesc a dat substanĠă úi culoare ideii că omul nu poate fi un sălbatic (úi să trăias-
că în pădure ca cerbul), ci un tip raĠional, socio-cultural, rezultat dintr-o expe-
rienĠă umană îndelungată.
Pentru a nu mai avea un destin de „bou” inteligent úi a nu fi distrus prin
constrângere, aservire, ignoranĠă sau pervertire, omul devine o rezultantă a cu-
noaúterii de sine (Platon), a libertăĠii úi acĠiunii morale săvârúite prin respect
pentru lege (Kant), a cultivării inteligenĠei úi judecăĠii civice lucide (Piaget), a
valorificării capacităĠii neuronale a creierului în spiritul umanităĠii (Dewey).
Scenariile structurilor úcolare viitoare implică o schimbare radicală a ma-
nagementului pedagogic prin susĠinerea unui învăĠământ bazat pe ofensiva pe-
dagogiilor alternative. „Scenariile tradiĠionale, consideră Sorin Cristea, devin
46
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
revolute în toate formele lor care structurează „o úcoală închisă”, „o úcoală-

laborator” sau „o úcoală-întreprindere”, create pe o competiĠie forĠată úi o
selecĠie care întreĠine o inegalitate pedagogică úi socială ”.
ÎnvăĠând într-o úcoală în care băncile au fost înlocuite cu măsuĠe uúor de
mutat (cum cerea Célestin Freinet), pe care se pot organiza diferite activităĠi
asistate de calculator, actul didactic realizându-se într-o perspectivă interdisci-
plinară, „viĠeluúul” vacii începe să-úi piardă o parte din trăsăturile „bovine” nu-
mai úi prin faptul că în iernile grele îi cară cerbului, în habitatul lui din pădure,
fânul supravieĠuirii.
9. Aspectul transdisciplinar. Încă de la începutul civilizaĠiei noastre, oa-
menii au fost supuúi unor setări ale mentalului de către sistemele sociale în care
au trăit, setări care i-au obligat să acĠioneze doar într-un anumit fel. Asemenea
setări au fost impuse de familie úi sistemul educaĠional oficial, de profesie úi
mediul social în care au trăit. La fel úi astăzi, de la vârsta de grădiniĠă úi până la
terminarea liceului sau a facultăĠii, ni se inoculează cunoútinĠe úi formează ati-
tudini care deseori, deúi se consideră bune, ulterior se dovedesc a fi contra
noastră ca efecte.
„Secolul XX va fi religios, spunea Andre Malraux, sau nu va fi deloc”.
Toate marile religii care există astăzi pe glob au în centrul lor oameni – Bu-
ddha, Confucius, Iisus, Mahomed etc., care ne-au lăsat anumite precepte despre
viaĠă, úi lume. Creútinismul are la bază „Biblia”, alcătuită din „Vechiul Testa-
ment”, scris în ebraică în secolele XII-II dinaintea erei creútine úi „Noul Testa-
ment ”. Cartea de căpătâi a evreilor, a fost tradusă în greceúte între anii 260-240
dinaintea erei creútine, prima propoziĠie din textul ebraic – „Beresi bara Elo-
him et ha-úamayim v’et ha-areĠ” fiind tradusă greúit în „La început a creat
Dumnezeu cerul úi pământul”. Cercetătoarea olandeză Ellen van Wolde (n.
1954), care a studiat 25 de ani varianta ebraică a „Vechiului Testament ” în
comparaĠie cu celelalte texte scrise în ebraică în aceiaúi perioadă, a stabilit că
verbul „bara” nu înseamnă „a creat” / „a făcut”, ci „a despărĠit”, prima pro-
poziĠie din Cartea genezei devenind astfel „La început a despărĠit Dumnezeu
cerul de pământ ”. Universul exista deci când în mintea omului a apărut ideea
de divinitate, lucru petrecut, după unii cercetători, acum douăzeci úi cinci de
mii de ani. Universul are însă o vechime de cca. 14 miliarde de ani, iar Pămân-
tul, de cca. 4,5 miliarde de ani.
După unele estimări făcute în anii 1930 úi confirmate în altele de dată re-
centă, Universul este alcătuit din 10.000 de părĠi de hidrogen, 1.000 – heliu, 6 –
oxigen, 1 – carbon úi sub 1 toate celelalte. Elementul central în jurul căruia se
organizează viaĠa pe planeta noastră este carbonul. Depozitele de energie ale
omului sunt constituite din hidraĠi de carbon, numiĠi glucide sau zaharuri. O al-
tă categorie de substanĠe cu rol energetic sunt lipidele, în care alături de carbon
47
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
apare hidrogenul, oxigenul, azotul úi fosforul. Fundamentul structural úi func-

Ġional al materiei vii sunt protidele, constituite din cca. 20 de aminoacizi pe ba-
ză de carbon, oxigen, hidrogen, azot úi mai puĠin sulf úi fosfor. Elementul ca-
pabil să adune aceúti aminoacizi în structuri apte de miúcare în sens biologic
este acidul dezoxiribonucleic, atât de frecvent citatul ADN. Pentru orice om cu
útiinĠă de carte este clar că substanĠele din care s-au constituit sistemele vii au
apărut pe cale abiogenă în Cosmos, cu mult înainte de formarea planetei Terra.
Omul, ca fiinĠă raĠională, a apărut odată cu conútiinĠa.
10. Aspectul ezoteric. Universul este alcătuit din substanĠă (materie), ener-
gie úi informaĠie. Fizica cuantică ne arată că ceea ce numim materie sunt doar
cuante (pachete de energie) aflate în continuă miúcare sub formă de vibraĠie,
dispuse într-un superspaĠiu cuantic. Universul este astfel un râu de energie ca-
re curge veúnic dinspre lumea invizibilă spre cea vizibilă úi apoi din nou spre
cea invizibilă. În jurul tuturor corpurilor fizice există un câmp de energie pur-
tătoare de informaĠie morfogenetică, invizibilă pentru noi, care leagă într-o sin-
gură pânză plante, om úi galaxii, o vastă reĠea care conectează într-o singură
unitate întreaga lume vie úi nevie existentă în Univers.
Spre deosebire de fizică, útiinĠa care studiază realităĠile ce cad sub incidenĠa
simĠurilor noastre, metafizica studiază entităĠile imateriale úi invizibile (suflet,
spirit, Dumnezeu) de dincolo de natura experimentală. Ridicarea treptată spre
adevăruri esenĠiale nu este posibilă însă decât prin „iniĠiere”, activitate în care
strămoúii noútri geto-daci erau maeútri, dacă ne gândim la „MioriĠa”.
Ezoterismul se desfăúoară în cadrul triadei credinĠă-útiinĠă-conútiinĠă pe ca-
re lumea ori o va implementa în mileniul III, ori va pieri. CredinĠa este cons-
tituită din totalitatea informaĠiilor despre care credem că sunt adevărate fără a
le putea verifica, fiind emanate de la o autoritate „supremă” úi „infailibi-
lă”.Vorbim de útiinĠă când adevărurile úi informaĠiile sunt demonstrate experi-
mental sau teoretic, în timp ce conútiinĠa este o formă de trăire interioară, ne-
transmisibilă prin limbaj úi nedemonstrabilă. Cei mai mulĠi oameni de útiinĠă au
ajuns în impas în evaluarea dimensiunii spirituale a realităĠii, útiinĠa cea mai
avansată izbindu-se de un zid metafizic, pentru că realitatea este mult mai
complexă decât în calculele omului.
Lecturile din ultimele trei luni ale anului 2013, ne-au relevat o serie de ade-
văruri la care nu ne gândisem vreodată: începutul „Bibliei” creútine nu mar-
chează începutul timpului, spaĠiului úi materiei, ci incipitul unei narări despre
creaĠie; creútinii fiind induúi în eroare de peste două mii de ani; cercetătorii au
detectat o explozie stelară care a luminat toată galaxia din care făcea parte as-
trul úi care a avut loc în urmă cu peste 12 miliarde de ani ( „era pe când nu s-a
văzut / azi o vedem úi nu e” ); Voyager 1, sonda americană lansată în 1977 a ie-
úit din Sistemul Solar úi se va apropia de următoarea stea peste 40.000 ani;
48
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Peter W. Higgis a primit Premiul Nobel pentru fizică în 2013 pentru teoria
„Particula lui Dumnezeu” – care descrie felul în care particulele capătă masă;
cea mai mare cetate din Europa epocii bronzului se decopertează lângă Timi-
úoara; cercetătorii clujeni au produs sânge artificial etc.
Cu 2.500 de ani în urmă, un trac îi învăĠa pe greci că trupul nu poate fi vin-
decat dacă nu este vindecat concomitent cu sufletul. Sufletul este plasat la ni-
velul inimii, exprimând dorinĠe, iubire, regret etc., spre deosebire de spirit, care
este plasat, în aceeaúi logică, la nivelul creierului, unde se formează inteligenĠa
úi cuprinde manifestările intelectual-spirituale specifice conútiinĠei.
Atunci când spunem că „omul îúi dă sufletul” el nu moare, ci trece într-o al-
tă dimensiune a existenĠei. ViaĠa este o realitate centrală în cosmos. În contex-
tul în care conútiinĠa este o formă de energie emisă de o sursă aflată în creier,
atunci când „murim” aceasta transcede din universul nostru în altul, în care
totul funcĠionează după alte legi.
ÎnĠelegând ce „alte conĠinuturi” trebuie să introducem în procesul de edu-
care a copiilor ca oameni ai mileniului trei, mai trebuie oare să ne suflecăm
mintea pentru a afla care e mai „bou” – „fiul” vacii sau puiul de cerb ?
11. Aspectul divin. ConĠinutul învăĠăturii ezoterice constă „în explicaĠii
asupra originilor lumii (…), în însuúirea acelor tehnici prin care omul intră
într-un acord armonic cu Universul” – scrie Dumitru Constantin Dulcan,
medic chirurg neurolog, în ediĠia a treia a lucrării „InteligenĠa materiei”, pre-
miată de secĠia de filosofie a Academiei Române în 1992.
Tot ce există în Univers este creaĠia unicului spirit absolut numit Dum-
nezeu. Omul úi întreaga natură care îl înconjoară sunt creaĠii ale lui Dumnezeu
úi tot ceea ce se află în infinitul mic se află úi in infinitul mare. Ceea ce este în
Cosmos este úi în om, dar într-o altă alcătuire. Pentru a-úi îndeplini rosturile
pentru care a fost creat, între om úi Creator trebuie să existe o deplină armonie,
scopul vieĠii constituindu-l perfecĠionarea spiritului, care este nemuritor.
În virtutea legilor echilibrului în univers, nimic esenĠial nu se poate obĠine
fără un sacrificiu cerut de consumul de energie. „Boul” care „rumegă” în tăcere
toate profunzimile existenĠei nu se revoltă împotriva travaliului la care este
supus, admiĠând prin instinct că este rezultatul propriilor programe genetice
formate în momentul procreării. „Carul cu boi” din pânzele lui Grigorescu nu
emană oare aceeaúi măreĠie ca úi cerbul care-úi înfige coarnele în cer úi se uită
cu ochii umezi la braĠul de fân pe care i-l aruncăm pe zăpadă ?
12. Concluzii. Parcurgând chiar úi pe deasupra rândurile anterioare, nu mai
încape nicio îndoială că religia se ocupă cu lumea abisului din noi úi se adre-
sează mai mult inimii, în timp ce útiinĠa se adresează creierului, ambele în-
tâlnindu-se în conútiinĠa omului. Există deci o singură realitate, cu structuri vi-
49
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
zibile generate de straturile joase ale câmpului de energie úi structuri invizibile,

generate de frecvenĠe înalte.
Omul percepe doar ceea ce a fost programat să perceapă úi numai ceea ce îi
este util pentru funcĠionarea úi perpetuarea speciei, pentru că în natură nimic nu
este întâmplător. FinalităĠile educaĠiei nu trebuie deci urmărite pe căprării de
„boi” úi „cerbi”, ci pe înĠelegerea interacĠiunii dintre parte úi întreg în cadrul
unităĠii materiei, străbătută pe tot întregul ei de o inteligenĠă primordială.
Cunoaúterea actuală, Ġinută, din motive care ne scapă, încă departe de învă-
Ġământul obligatoriu, statuează atât dimensiunea efemeră a eului nostru psiho-
somatic, cât úi dimensiunea arhetipală a Sinelui, care este reflectarea Univer-
sului în noi, „mesagerul inteligenĠei cosmice”, cum zice Dumitru Constantin
Dulcan în cartea citată, plecat din acel ipotetic „început” úi cizelat în fiinĠa
noastră.
Cerându-ne iertare cititorului dacă îl plictisim cu citate, mai redăm în în-
cheiere, cu sublinierile autorului, unul singur, inserat pe supracoperta volumu-
lui pomenit:
„Suntem aici, în acest colĠ de univers, expresia ultimă a evoluĠiei. Mâna
unui arhitect inteligent úi nevăzut ne-a desprins din lut úi ne-a construit după
un plan din care transpare unicitatea sursei, treaptă cu treaptă, până la nivelul
creierului capabil să se gândească pe sine.
Tot ceea ce s-a întâmplat, pentru noi s-a întâmplat. Suntem rezultatul tutu-
ror evenimentelor fericite úi triste care ne-au precedat úi cauza celor ce ne vor
urma. Noi suntem cei ce lăsăm în urmă splendorile spiritului úi ruinele nimic-
niciei, pentru că omul este singura fiinĠă de pe Terra căreia i s-a dat să se impli-
ce în demersul naturii prin extensia inteligenĠei sale. Aceasta este responsabi-
litatea sa de a fi. Omul nu poate trăi pur úi simplu, nu poate avea doar o
existenĠă pasivă. Cu sau fără voia sa, el se implică în fizica Universului. Prin
gândire, prin acĠiune, prin faptele sale bune, prin faptele sale rele. Când ade-
vărul acesta ne va pătrunde, abia atunci, în clipa astrală a devenirii noastre, se
va aprinde în noi lumina inteligenĠei ce s-a regăsit pe sine după o lungă rătăci-
re pe cărări de Univers .”
De aceea cred, domnule conferenĠiar universitar Marcel Căpraru, doctor în
útiinĠele educaĠiei pe tema reformării învăĠământului prin curriculum, că de-
mersul didactic modern, atât de necesar úcolii româneúti, trebuie să cuprindă
mai întâi alte conĠinuturi ale învăĠării, structurate transdisciplinar, metodele de
transmitere a lor fiind deja întrepătrunse, încât au devenit eficiente atât pentru
„boi”, cât úi pentru „cerbi”.
50
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
MANUSCRISELE LUI MIHAI EMINESCU (II)

(urmare din nr. 13-14)
Prof. Silviu CRISTESCU,
Focúani
Keywords: mystery, briefcase, manuscris;
Abstract: The author presents the epopee of the recovery and publication of EminescuҲs
manuscris.
Editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu este o realizare singulară pe
tărâmul tipăriturilor româneúti. Avem în vedere cel puĠin trei argumente în
sprijinul afirmaĠiei noastre: Este pentru prima dată când sunt reproduse în
integralitate manuscrisele unui scriitor.
GraĠie unor tehnici extrem de performante, reproducerea acestora se face
anastatic, la scară de 1/1, respectându-se originalul în litera úi spiritul lui.
Majoritatea specialiútilor în domeniu úi nu numai aceútia, sunt de părere că
reproducerile, prin strădania unui colectiv restrâns de împătimiĠi ai literei úi
artelor, depăúesc calitativ originalele aflate, de altminteri, într-o avansată stare
de degradare.
Tot fondul eminescian existent la Academia Română, în alte mari biblioteci
din Ġară, precum úi în arhive private, a fost reprodus în 24 de volume, unele
dintre acestea având câte două părĠi, cu valoare nu numai documentară, ci úi
bibliofilă.
Manuscrisele, aúa cum le aflăm în excelenta ediĠie coordonată de acad.
Eugen Simion, pot fi grupate în mai multe secĠiuni, pe o perioadă cuprinsă în-
tre 1864 úi 1869, anul morĠii poetului.
Ne propunem în cele ce urmează să alcătuim un index util, sperăm noi, ce-
lor interesaĠi în a consulta această monumentală ediĠie.
* * *
AFORISME ùI MAXIME
- vol. al 5-lea (ms. 2258), vol. al 12-lea - părĠile întâi úi a 2-a (mss. 2268-2269),
vol. al 14-lea (ms. 2275 A).
ARHIVĂ ùI CORESPONDENğĂ
- vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), vol. al 5-lea (ms. 2258), vol. al 21-
lea.
ARTICOLE
- economice: vol. al 4-lea, părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257);
- politice: vol. al 10-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2264): [Bucureútii au ferici-
rea…] - publicat în rev. „Ziare nouă”, [De la o vreme vedem…] - publicat în rev.
„Ziare nouă”, De la o vreme vedem…] [Dezlegarea cestiunei Orientului…] - publicat
în rev. „Ziare nouă”, [Drepte cu adevărat…] - publicat în „Revista jurnalistică”, [Iar în
51
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
privirea ciudatei bunăvoinĠe…],[Înainte de câteva zi-le…] - publicat în „Revista

jurnalistică”, „Un domn care pare a nu úti că există poliĠie”, [VoinĠei pozitive…]-
publicat în „Revista jurnalistică”;
- atacuri la persoane: vol. al 19-lea – partea întâi (ms. 2292): [Macedonski];
- tipărite:vol. al 10-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2264 - filele 117-149).
AUTOGRAFE
- vol. al 21-lea.
BIBLIOGRAFIE GERMANĂ
- vol. al 19-lea, partea întâi (ms. 2291).
CAIETUL ANONIM
Este reprodus în vol. al 7-lea (ms. 2260). Cuprinde între filele 315-328 poezii po-
pulare scrise de altă mână, precum úi poezia tipărită „Lina Cătălina” a lui I. Creangă,
la fila 329 a aceluiaúi ms.
CAIETUL ROùU
Ulterior numit aúa după culoarea copertelor. A fost oferit de M. Eminescu, la 4 ia-
nuarie 1879, Mitei Kremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu, cu prilejul aniversării aces-
teia.
Caietul roúu este reprodus în vol. al 19-lea, partea a 2-a (ms. 6441)úi cuprinde:
- poezii copiate de Mite: „Când voiu muri”, „Ce te legeni”, „La mijloc de co-
dru…”, „O, mamă”;
- versuri transcrise de poet: „Atât de fragedă”, „Cu mâne zilele-Ġi adaogi”, ,,Foea
veútedă”, „Rugăciunea unui Dac”, ,,Unica dorinĠă”.
COMPILAğII
- vol. al 5-lea (ms. 1829 - filele 138-141. Acestea cuprind:
- caietul de cursuri autograf aparĠinând lui Miron Pompiliu (pe numele său adevă-
rat Moise Popoviciu), prieten intim al poetului;
- compilaĠii fiziografice despre „Pământul ca Planet, miúcările lui”, scrise de Emi-
nescu.
CONCEPTE
- de corespondenĠă úi de scrisori: vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2279); vol. al
19-lea - partea întâi (ms. 2291).
CONSIDERAğII POLITICO-ISTORICE
- vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2292): [Bulgarii], [Caballa Papei…], [Cât despre
Rusia], [Latina úi româna pururea paralele…].
COPIERI
- fragment copiat din prefaĠa lui Simion ùtefan la „Noul Testament de la Bălgrad”:
vol. al 12-lea - partea întâi (ms. 2267 - fila 83);
- copia unei poezii în limba germană: vol. al 20-lea - partea a 2-a (ms. 5186): ,,In-
cipit - Seit wann die Sterne Kreisen” de Hieronimus Lorm;
- copii de documente: vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2307).
52
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
CORESPONDENğĂ & SCRISORI

- arhivă, corespondenĠă oficială, documente de arhivă din perioada 1874-1886:
vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), vol. al 5-lea (ms. 2258), vol. al 21-lea,
vol. al 23-lea - partea a 2-a;
- concepte de corespondenĠă : vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2279);
- concepte de scrisori: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2291);
- 93 de scrisori semnate de Mihai Eminescu adresate Veronicăi Micle.
- 88 dintre ele acoperă perioada 1879-1883.5 scrisori sunt nedatate. Acest fond a
fost obiectul unor împrejurări deosebit de interesante úi se află în arhiva familiei Gra-
ziella úi Vasile Grigorcea: vol. al 22-lea.
COMPILAğII
- vol. al 5-lea (ms. 1829 - filele 138-141. Acestea cuprind:
- caietul de cursuri autograf aparĠinând lui Miron Pompiliu (pe numele său adevă-
rat Moise Popoviciu), prieten intim al poetului;
- compilaĠii fiziografice despre „Pământul ca Planet, miúcările lui” scrise de Emi-
nescu.
CONCEPTE
- de corespondenĠă úi de scrisori: vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2279); vol. al
19-lea - partea întâi (ms. 2291).
CONSIDERAğII POLITICO-ISTORICE
- vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2292): [Bulgarii],[Caballa Papei…],[Cât despre
Rusia], [Latina úi româna pururea paralele…].
COPIERI
- fragment copiat din prefaĠa lui Simion ùtefan la „Noul Testament de la Bălgrad”:
vol. al 12-lea - partea întâi (ms. 2267 - fila 83);
- copia unei poezii în limba germană:vol. al 20-lea - partea a 2-a (ms. 5186):
,,Incipit-Seit wann die Sterne Kreisen” de Hieronimus Lorm;
- copii de documente: vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2307).
CORESPONDENğĂ & SCRISORI
- arhivă, corespondenĠă oficială,documente de arhivă din perioada 1874-1886: vol. al 2-lea
- părĠile întâi úi a 2-a (ms 2255), vol. al 5-lea (ms. 2258),vol. al 21-lea,vol. al 23-lea - partea a
2-a;
- concepte de corespondenĠă: vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2279);
- concepte de scrisori: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2291);
- 93 de scrisori semnate de Mihai Eminescu adresate Veronicăi Micle. 88 dintre ele acope-
ră perioada 1879-1883. 5 scrisori sunt nedatate. Acest fond a fost obiectul unor împrejurări de-
osebit de interesante úi se află în arhiva familiei Graziella úi Vasile Grigorcea: vol. al 22-lea.
CRONICĂ DRAMATICĂ
- vol. Întâi (ms. 2254).
DICğIONAR DE RIME
- realizat la Bucureúti, între 1881-1883, în mai multe etape:
- versiunile pregătitoare (1875-1876 - Iaúi): vol. al 11-lea - partea întâi (ms. 2265);
53
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
- dicĠionar restrâns de rime: vol. al 3-lea (ms. 2256);

- dicĠionar de rime - fragmentarium: vol. Întâi (ms. 2254), vol. al 8-lea (ms. 2261),
vol. al 15-lea, partea întâi (ms. 2276 A), vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms. 2306), vol. al
20-lea, partea întâi (msse 2307-2308);
- dicĠionar de rime (versiunea finală): a-e: vol. al 13-lea - partea întâi (ms. 2271),
e-i:vol. al 13-lea - partea întâi (ms. 2272), i-l: vol. al 13-lea - partea a 2-a (ms. 2273),
l-u: vol. al 13-lea - partea a 2-a (ms. 2274), v-z: vol. al 14-lea (ms. 2275 B).
DOCUMENTE
- vol. al 23-lea - părĠile întâi úi a 2-a.
DRAMATURGIE
- fragmente dramatice(drame istorice,comedii,replici răzleĠe,proiecte): vol. al 12-
lea - partea întâi (ms. 2268): ,,Văduva din Efes”, vol. al 15-lea - partea întâi (ms. 2276
A): ,,Alexandru Lăpuúneanu”, ,,Cel din urmă Muúatin”;
- încercări dramatice: vol. al 16-lea - partea întâi (ms. 2277): „Alexandru Lăpuú-
neanu”;
- piese de teatru: „Alexandru Lăpuúneanu”: vol. întâi (ms. 2254), vol. al 17-lea -
partea întâi (ms. 2282), „Andrei Mureúanu”: vol. întâi (ms. 2254), vol. al 17-lea - par-
tea a 2-a (ms. 2283), „Bogdan Dragoú vol. întâi (ms. 2254), „Bogdan-Dragoú - Cornul
lui Decebal”: vol. al 14-lea - (ms. 2275A), „Cel din urmă Muúatin,,: vol. întâi (ms.
2254), „Decebal”: vol. întâi (ms. 2254), ,,Gruie Sânger,,: vol. întâi (ms. 2254), ,,Gruie-
Sânger,,: vol. al 16-lea - partea întâi(ms. 2278), ,,Mira”: vol. întâi (ms. 2254), ,,Nunta
lui Dragoú”: vol. al 14-lea (ms. 2275 A), ,,Petru Rareú”: vol. întâi (ms. 2254), ,,ùtefan
cel Tânăr”: vol. întâi (ms., 2254); ,,Vasilie - finul lui Dumnezeu”: vol. al 16-lea - par-
tea întâi (ms. 2278);
- proiecte dramatice: vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2286): ,,Decebal”;
- proiecte úi fragmente de comedii úi drame istorice: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a
2-a (ms. 2255);
- replici răzleĠe: vol. al 14-lea (ms. 2275 A).
EPIGRAME
vol. al 5-lea (ms. 2258), vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2287).
EXERCIğII GRAMATICALE
- exerciĠii de gramatică latină pentru traducerea ,,Iliadei”: vol. al 11-lea - partea a
2-a (ms. 2266);
- exerciĠii de gramatică latină úi germană: vol. al 16-lea - partea întâi (ms. 2278).
EXTRASE
- din Iordache Golescu (proverbe): vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2307);
- din poeĠi germani: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2291).
FOLCLOR
- balade: ,,Doncilă”: vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2308), ,,Serdariu”: vol. al 20-
lea - partea întâi (ms. 2308);
54
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
- basme: ,,Arghir”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), ,,Basm în proză”: vol. al
16-lea - partea întâi (ms. 2278), ,,Borta vântului”: vol. al 18-lea - partea întâi (ms.
2284), ,,Călin Nebunul”: vol. al 18-lea - partea întâi(ms.2284), ,,Fata din grădina de
aur”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), ,,Finul lui Dumnezeu”: vol. al 18-lea -
partea întâi (ms. 2284), ,,Frumoasa lumii”: vol. al 18-lea - partea întâi (ms. 2284),
,,Miron úi Frumoasa fără corp”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262);
- culegeri de versuri populare: vol. al 20-lea - partea a 2-a (ms. 5186);
- poezii populare úi cântece de lume: vol. al 7-lea (ms. 2260 ce cuprinde între file-
le 315-328 ulterior numitul ,,Caiet anonim” - v. supra), vol. al 9-lea - partea întâi (ms.
2262), vol. al 15-lea - partea întâi (ms. 2276 A), vol. al 16-lea - partea întâi (ms.
2277), vol. al 17-lea - partea întâi (ms. 2282), vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2289):
,,DespărĠirea a doi iubiĠi”, vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms. 2306), vol. al 20-lea -
partea întâi (ms. 2308); ,,Pluguúorul”: vol. al 18-lea - partea întâi (ms. 2284);
- proverbe: vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257).
FRAGMENTARIUM (fragmente de vocabular filosofic ger-man-latin-român,
cuvinte úi sintagme răzleĠe, nume proprii)
- vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2287), vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2289).
ÎNCERCĂRI
- în limba română úi germană, din perioada berlineză úi ieúeană (1872-1877): vol.
al 15-lea - partea a 2-a (ms. 2276 B);
- matematice: vol. al 11-lea - partea a 2-a (ms. 2266).
ÎNSEMNĂRI
- autobiografice(despre perioada studiilor la CernăuĠi):vol. al 19-lea - partea întâi
(ms. 2291);
- calcule matematice: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2290);
- de filosofie: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), vol. al 8-lea (ms.
2261), vol. al 14-lea (ms. 2275 B: [Adevăratul obiect al muncii],[Cestiunea principală
la religie], [De ce românii sunt viguroúi? ],[Muntele în istoria românilor],[Omul de
bună credinĠă]), vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2286);
- de istorie: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), vol. al 4-lea - părĠile în-
tâi úi a 2-a (ms. 2257), vol. al 8-lea (ms. 2261), vol.,al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2269);
- de fizică úi matematică: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), vol. al 14-
lea (ms. 2275 B);
- de profesorat,din anul 1875: vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2269);
- din perioada activităĠii ca revizor úcolar: vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms. 2306);
- diverse: vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2279);
- geografice úi istorice privitoare la Transilvania, Ungaria, Polonia, Albania, Tur-
cia: vol. al 9-lea - partea a 2-a (ms. 2263): ,,Comitatul Unedoarei”, ,,Făgăraú”, ,,Mara-
mureú”, ,,Noua Romă”, ,,Osmanii”, ,,Polonia”, ,,Skanderbeg”, ,,Timur-Lenk”, ,,Tran-
silvania”, ,,Ungaria geografică”, ,,Ungaria istorică”, ,,Uniad Ioan”, ,,Uniad Matei”;
- intime: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2292): [Eu sunt băiat de rumân], [Repro-
úuri], [Termometrul úi pistolul],[Vizite];
55
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
- istorice úi copii de documente: vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2307);

- în limba germană, despre oraúe din România reprezentând conceptele unor arti-
cole din ,,Conversation-Lexicon,, editat de F. A. Brokhaus: vol. al 12-lea - partea a 2-a
(ms. 2269);
- în limba germană úi limba română (cuvinte răzleĠe, calcule matematice, nume
proprii): vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2291);
- útiinĠifice: vol. al 8-lea (ms. 2261): ,,Calcule”, [Dacă n-ar exista deosebiri], [For-
mula absolută],[Gens úi constituĠie gentilă],[Gute eingeschaften sind negativ], ,,Sufixe
vii úi sufixe moarte”.
LUCRĂRI ùTIINğIFICE
- de filozofie:§ în limba germană, vol. al 18-lea - partea întâi (ms: 2285):
,,Einleitende Gedanken über Völkerpsychologie”, ,,Geschichte der Philosophie”,
,,Werke über Kulturgeschichte;
§ în limba română, vol. al 5-lea (ms. 2258);
- de istorie: vol. al 5-lea (ms. 2258);
- de matematică: vol. al 5-lea (ms. 2258).
MAXIME
- vol. al 12-lea - partea întâi (ms. 2268), vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2269),
vol. al 14-lea (ms. 2275 A).
NOTE
- de drept: vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2286);
- diverse: vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2279);
- în limba germană: vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2280): ,,Über die Prinzipien
der HegelschenPhilosophie”, vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2288).
POEZIA
- fragmente: ,,Luceafărul” - vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2288);
- poezii copiate de Mite Kremnitz: vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms. 6441) - ,,Când
voiu muri”, ,,Ce te legeni…”, ,,La mijloc de codru…”, ,,O, mamă…”;
- poezii neincluse în submanuscrisele: ,,Elena” úi ,,Marta”: vol. al 6-lea (ms. 2259)
: ,,Eghipetul”, Floare-albastră”, ,,Împărat úi proletar”, ,,Memento mori”, ,,Nu mă-nĠe-
legi”, ,,O, rămâi”, ,,Sara pe deal”, ,,Scrisoarea I”, ,,Scrisoarea III”;
- poezii transcrise de M. Eminescu în ,,Albumul” sau ,,Caietul roúu”, oferit de poet
M. Kremnitz,
cu ocazia aniversării acesteia: vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms. 6441): ,,Atât de fra-
gedă”, ,,Cu mâne zilele-Ġi adaogi”, ,,Foea veútedă”, ,,Rugăciunea unui Dac”, ,,Unica
dorinĠă”;
- texte definitive úi variante la: ,,Doina”, ,,Luceafărul”, ,,Mai am un singur dor”,
,,Odă (în metru antic)”, ,,Rugăciunea unui dac”, ,,Scrisoarea I”, ,,Scrisoarea II”,
,,Scrisoarea III”, ,,Trecut-au anii” - toate aflate în vol. al 7-lea (ms. 2260);
- variante: vol. al 3-lea (ms. 2256): ,,Luceafărul”;
- variante ale poeziilor incluse în submanuscrisele: ,,Elena” úi ,,Marta” sau ulteri-
oare cronologic acestora: vol. al 6-lea (ms. 2259);
- versuri:
56
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
A
,,A fost odată un cântăreĠ”: vol. al 18-lea - partea întâi (ms. 2284), ,,Afară-i
toamnă”: vol. al 12-lea - partea întâi (ms. 2268), vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms.
2279), ,,Ai noútri tineri”: vol. al 16-lea (ms. 2278), ,,Amicului Filimon Ilia”: vol. al 6-
lea (ms. 2259 - subms. ,,Elena”, filele 1-14 v), ,,Amorul unei marmore”: vol. al 9-lea -
partea întâi (ms. 2262), ,,Apari să dai lumină”: vol. al 12-lea - partea întâi (ms. 2268),
,,Atât de fragedă”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), vol. al 16-lea - partea a 2-a
(msse 2279-2280), vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms. 6441);
C
,,Călin”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms.
2283), vol. al 20-lea - partea a 2-a (ms. 5186), ,,Călin (file din poveste)”: vol. 1 (ms.
2254), ,,Călin Nebunul”: vol. 1 (ms. 2254), ,,Când însuúi glasul”: vol. al 19-lea – par-
tea întâi (ms. 2289), ,,Când te-am văzut,Venera”: vol. al 16-lea - partea întâi (ms.
2277), ,,Ce te legeni, codru-le”: vol. al 15-lea - partea întâi (ms. 2276 A), ,,Crăiasa din
poveúti”: vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283), ,,Criticilor mei”: vol. al 17-lea -
partea a 2-a (ms. 2283), ,,Cugetările sărmanului Dionis”: vol. al 18-lea - partea întâi
(ms. 2284), vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2290);
D
,,Daina, fata cea nebună”: vol. 1 (ms. 2254), ,,De câte ori ,iubito”: vol. al 16-lea
(ms. 2280), ,,De-aú muri ori de-ai muri”: vol. al 6-lea (ms. 2259 - subms. ,,Marta” –
filele 15-51 v), ,,De ce nu vii”: vol. al 14-lea (ms. 2275 B), ,,De ce să mori tu?”: vol. al
6-lea (ms. 2259 - subms. ,,Marta”: filele 15-51 v), ,,Demonism”: vol. al 19-lea (msse
2290-2291), ,,Departe sunt de tine”: vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283), vol. al 19-
lea - partea a 2-a (ms. 2306), ,,DespărĠire”: vol. 1 (ms. 2254), vol. al 16-lea - partea în-
tâi (ms. 2277) - partea a 2-a (ms. 2279), vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283), vol. al
19-lea - partea a 2-a (ms. 2306), vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2308), ,,Diamantul
Nordului”: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), vol. al 3-lea (ms. 2256), vol.
al 15-lea - partea a 2-a (ms. 2276 B), vol. al 16-lea - partea întâi (ms. 2278), vol. al 18-
lea - partea întâi (ms. 2285), ,,Diana”: vol. al 5-lea (ms. 2258), vol. al 16-lea - partea a
2-a (ms. 2279), ,,Doi aútri”: vol. al 6-lea (ms. 2259, subms. ,,Marta”: filele 2259),
,,Doina”: vol. al 8-lea (ms. 2261), vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), vol. al 15-lea -
partea întâi (ms. 2276 A), ,,Doina”: vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2307), ,,Doină,
doiniĠă”: vol. al 5-lea (ms. 2258), ,,DorinĠa”: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms.
2255), vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283),
,,Dumnezeu úi om”: vol. al 18-lea - partea întâi (ms. 2285), vol. al 19-lea - partea întâi
(ms. 2290);
E
,,Eghipetul”: vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257), vol. al 18-lea - partea în-
tâi (ms. 2285), ,,Epigonii”: vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257), ,,Eu te iubesc”:
vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms. 4642);
F
,,Fata din grădina de aur”: vol. al 5-lea (ms. 2258), ,,Fata în grădina de aur”: vol.
al 17-lea - partea întâi (ms. 2281), ,,Făt-frumos din tei”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms.
57
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
2262), ,,Făt-Frumos din tei”: vol. al 18-lea - partea întâi (ms. 2284), vol. al 19-lea -
partea a 2-a (ms. 2306), ,,Frânturi de corăbii”: vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2286),
,,Freamăt de codru”: vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2279), vol. al 17-lea - partea a
2-a (ms. 2283), ,,Frumoasă úi jună”: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2290);
G
,,Gemenii,,: vol. al 3-lea (ms. 2256), vol. al 8-lea (ms. 2261), vol. al 9-lea - partea
întâi (ms. 2262),vol. al 12-lea - partea întâi (ms. 2268), vol. al 16-lea - partea întâi
(ms. 2278) - partea a 2-a (ms. 2279),vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2289), ,,Glossă”:
vol. al 5-lea (ms. vol. al 8-lea (ms. 2261), vol. al 14-lea (ms. 2275 B), vol. al 15-lea –
partea a 2-a (ms. 2276 B), vol. 16 - partea a 2-a (ms. 2279), vol. al 17-lea - partea întâi
(ms. 2282);
I
,,Icoană úi privaz”: vol. al 16-lea - partea întâi (ms. 2278), ,,Iubind în taină”: vol.
al 17-lea - partea întâi (ms. 2281), vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2288), vol. al 19-
lea - partea întâi (ms. 2306), ,,Iubită dulce, o, mă lasă”: vol. al 19-lea - partea întâi
(ms. 2290), ,,Iubitei”: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2290), ,,Iubito,dulce înger”: vol.
1 (ms. 2254);
Î
,,Îmbătrânit e sufletul din mine”: vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2286), ,,Împărat
úi proletar”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), vol. al 18-lea - partea întâi (ms.
2285), vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2290), ,,În căutarea ùeherezadei”: vol. al 18-lea
- partea întâi (ms. 2284), ,,Înger úi demon”: vol. al 6-lea (ms. 2259), vol. al 19-lea -
partea întâi (msse 2290-2291);
J
,,Junii corupĠi”: vol. al 6-lea (ms. 2259 - subms. ,,Elena”: filele 1-14 v);
K
,,Kamadeva”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), vol. al 16-lea - partea întâi
(ms. 2278);
L
,,Lacul”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), vol. al 17-lea partea a 2-a (ms.
2283), ,,La mijloc de codru des”: vol. al 15-lea - partea întâi (ms. 2276 A), ,,La
moartea lui Eliade”: vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2286), ,,La o artistă”: vol. al 6-
lea (ms. 2259 - subms. ,,Elena”: filele 1-14 v), ,,La steaua”: vol. al 14-lea (ms. 2275
B), ,,Lasă-Ġi lumea”: vol. al 8-lea (ms. 2261), vol. al 15-lea - părĠile întâi úi a 2-a (msse
2276 A - 2276 B), vol. al 17-lea - partea întâi (ms. 2282), ,,Lectură”: vol. al 18-lea -
partea a 2-a (ms. 2286), ,,Luceafărul”: vol. al 8-lea (ms. 2261), vol. al 14-lea (ms.
2275 B), vol. al 16-lea - partea întâi (ms. 2277);
M
,,Mai am un singur dor”: vol. al 8-lea (ms. 2261), vol. al 15-lea - părĠile întâi úi a
2-a (msse 2276 A - 2276 B), vol. al 16-lea - părĠile întâi úi a 2-a (msse 2277 - 2279),
vol. al 17-lea - partea întâi (ms. 2282), ,,Melancolie”: vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a
2-a (ms. 2257), vol. al 15-lea - partea a 2-a (ms. 2276 B), vol. al 19-lea - partea întâi
58
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
(ms. 2290), ,,Memento mori”: vol. al 18-lea - partea întâi (ms. 2284), ,,Minte úi ini-
mă”: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2289), ,,Miradoniz”: vol. al 19-lea - partea întâi
(ms. 2291), ,,Miron úi frumoasa fără corp”: vol. al 17-lea - partea întâi (ms. 2281),
,,Mitologicale”: vol. al 18-lea - partea întâi (ms. 2285), ,,Mortua est”: vol. 1 (ms. 2254),
vol. al 6-lea (ms. 2259 - subms. ,,Marta”: - filele 15-51 v), vol. al 9-lea - partea întâi
(ms. 2262), ,,Muúatin úi codrul”: vol. al 3-lea (ms. 2256), vol. al 15-lea - părĠile întâi úi
a 2-a (msse 2276 A - 2276 B);
N
,,Nu mă-nĠelegi”: vol. al 8-lea (ms. 2261), vol. al 20-lea - partea a 2-a (ms. 5186),
,,Nu mă înĠelegi”: vol. al 17-lea - partea întâi (msse. 2281-2282);
O
,,O, mamă”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262), vol. al 15-lea - partea întâi (ms.
2276 A), ,,O,rămâi”: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2289), ,,O, te-nsenină, întuneric
rece”: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2291), ,,Odă (în metru antic)”: vol. al 16-lea -
partea întâi (ms. 2277), vol. al 17-lea - partea întâi (ms. 2282), ,,Odă (în metru antic):
vol. al 7-lea (ms. 2260), ,,Odin úi poetul”: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2290), ,,On-
dina”: vol. 1 (ms. 2254), ,,Ondina” (fantezie - II): vol. al 6-lea (ms. 2259 - subms.
,,Marta”: filele 15-51 v);
P
,,Pădure úi salon”: vol. al 18-lea - partea întâi (ms. 2285), ,,Pe aceeaúi ulicioară”:
vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2289), ,,Pe gânduri ziua”: vol. al 17-lea - partea a 2-a
(ms. 2283), vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms. 2306), ,,Pe lângă plopii fără soĠ”: vol. al
16-lea - partea întâi (ms. 2277), ,,Peste vârfuri”: vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262),
vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283), ,,Petri-Notae”: vol. al 19-lea - partea întâi (ms.
2289), ,,Povestea codrului”: vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283), vol. al 19-lea –
partea a 2-a (ms. 2306), ,,Povestea magului călător în stele”: vol. al 18-lea - partea în-
tâi (ms. 2285), ,,Povestea teiului”: vol. 1 (ms. 2254), vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms.
2283), ,,Prin nopĠi tăcute”: vol. al 6-lea (ms. 2259 - subms. ,,Marta”: filele 15-51 v),
,,Pustnicul”: vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2286);
R
,,RenunĠare”: vol. al 17-lea - partea întâi (ms. 2282), vol. al 20-lea - partea a 2-a
(ms. 5186), ,,ResignaĠiune”: vol. al 6-lea (ms. 2259 - subms. ,,Marta” - filele 1-14 v),
,,Revedere”: vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283), ,,Rugăciune”: vol. al 15-lea - par-
tea întâi (ms. 2276 A), ,,Rugăciunea unui dac”: vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms. 2306);
S
,,S-a dus amorul”: vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2279), ,,S-a stins viaĠa”: vol. al
15-lea - partea întâi (ms. 2276 (A), vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283), vol. al 18-
lea - partea întâi (ms. 2285), ,,Sara pe deal”: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2290),
,,Scrisoarea I,,: vol.16-partea întâi(ms.2278), vol.al 19-lea-partea întâi úi a 2-a(msse
2290-2306), ,,Scrisoarea II”: vol. 1 (ms. 2254), vol. al 3-lea (ms. 2256), vol. al 8-lea
(ms. 2261), vol. al 12-lea - partea întâi (ms. 2268), vol. al 16-lea - partea 2-a (ms.
2280), ,,Scrisoarea III”: vol. al 8-lea (ms. 2261), vol. al 12-lea - partea întâi (ms.
59
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
2268),vol. al 16-lea - partea întâi (ms. 2277), ,,Scrisoarea IV”: vol. al 3-lea (ms. 2256),
vol. al 16-lea - partea întâi (ms. 2278), vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283), ,,Scrie-
soarea V”: vol. al 16-lea - partea întâi (ms. 2277), vol. al 20-lea - partea a 2-a (ms.
5186), ,,Scrisorile”: vol. al 15-lea - partea întâi (ms. 2276 A), vol. al 17-lea - partea în-
tâi (ms. 2282), ,,Serata” (Ondina I): vol. al 6-lea (ms. 2259 - subms. ,,Elena”: filele 1-
14 v), ,,Singurătate”: vol. al 16-lea - partea a 2-a (ms. 2280), ,,Sonet satiric”: vol. al
16-lea - partea întâi (ms. 2278), vol. al 17-lea - partea întâi (ms. 2281), ,,Stelele-n cer”:
vol. al 15-lea - partea întâi (ms. 2276 A), ,,Strigoii”: vol. 1 (ms. 2254), vol. al 9-lea -
partea întâi (ms. 2262);
T
,,Ta twam asi”: vol. al 15-lea - partea întâi (ms. 2276 A), vol. al 19-lea - partea în-
tâi (ms. 2290), ,,Te-aútept iubito”: vol. al 19-lea - partea întâi (ms. 2290), ,,Te duci”:
vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2308), ,,Trecut-au anii,,: vol. al 8-lea (ms. 2261), vol.
al 16-lea - partea întâi (ms. 2277);
U
,,Umbra lui Istrate Dabija-vodă”: vol. al 3-lea (ms. 2256), ,,Unda mumă”: vol. al
6-lea (ms. 2259 - subms.,,Marta”: filele 15-51 v), ,,Venere úi Madonă”: vol. al 2-lea -
părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), vol. al 6-lea (ms. 2259 - subms. ,,Marta”: filele 15-51
v), vol. al 9-lea - partea întâi (ms. 2262);
- versuri fragmentare: vol. al 11-lea (ms. 22656 - filele 65-75);
- versuri integrate dramei istorice ,,Bogdan-Dragoú,,: vol. al 14-lea (ms. 2275 A):
,,Atât de fragedă”, ,,Peste vârfuri”, ,,Rugăciune”, ,,Scrisoarea IV”.
POEZIE TIPĂRITĂ
- vol. al 7-lea (ms. 2260 - fila 329): ,,Lina Cătălina” de I. Creangă;
PORTRETE SATIRICE
- vol. al 3-lea (ms. 2256): Autoportret satiric úi Portret satiric făcut lui Titu Maio-
rescu;
PROIECTE ùI FRAGMENTE DE COMEDII ùI DRAME ISTORICE
- vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255).
PROZĂ
- Legenda ,,Luceafărului”: vol.. al 11-lea - partea a 2-a (ms. 2266);
- proză greu descifrabilă din preajma bolii: vol. al 11-lea - partea a 2-a (ms. 2266);
- proză literară: ,,Archaeus”: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), [Ar-
chaeus]: vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2269), ,,Aur, mărire úi amor”: vol. al 2-lea –
partea a 2-a (ms. 2255), ,,Avatarii faraonului Tlà”: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a
(ms. 2255), [Casele negre]: vol. al 4-lea-părĠile întâi úi a 2-a(ms.2257), ,,Cezara,, : vol.
al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255),vol. al 15-lea - partea a 2-a (ms. 2276 B), vol.
al 18-lea - partea întâi (ms. 2284), ,,Geniu pustiu”: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a
(ms. 2255),vol. al 4-lea(părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257), ,,Iconostas úi fragmentarium”:
vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255),[Însemnări caracterologice]: vol. al 4-lea
- părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257), ,,La curtea cuconului Vasile Creangă”: vol. al 2-lea -
părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), ,,Moú Iosif”: vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2286),
60
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
,,Părintele Ermolachie ChisăliĠă”: vol. al 2-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2255), ,,So-
fia-Dochia”: vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257), ,,[Scrisoarea lui Dionis”:
vol. al 2-lea - partea a 2-a (ms. 2255), [Trăia într-un orăúel supus turcilor]: vol. al 4-lea
- părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257), ,,Umbra mea”: vol. al 2-lea - partea întâi (ms. 2255);
- proză útiinĠifică: [Cea mai rea aristocraĠie]: vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms.
2270), [Cultură úi degenerare]: vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2270), [Esse-movi]:
vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2270), [FracĠiuni]: vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms.
2270), [Libertatea úi marginile ei]: vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2270), [Nevoia de
lux ca dezechilibru]: vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2270), [Pătratul unui număr, ră-
dăcina pătrată úi rădăcina cubică]: vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2270), [UnităĠi de
măsură]: referitoare vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2270);
§ referitoare la miúcarea corpurilor,gravitaĠie,căldură,elementele materiilor,
astronomice algebră: vol. al 12-lea - partea întâi (ms. 2267): [Adevărurile abstracte],
,,CirculaĠiunea baniloa”, [Conta,Teoria ondolaĠiunii universale…], [Dezvoltarea uni-
laterală], [Die logisch deduziert Wahrheit],[Die ratio sufficiens-o miúcare], [Din ce se
naúte miúcarea],[Dreptul úi puterea de a munci],[Falsa egalitate], [FiinĠă úi raĠiune de a
fi], [Filosofia are un scop social], [Kant, cel mai profund dintre muritori], [Miúcare úi
energie], [Morala e o negaĠiune], [Omul e în originea lui ierbivor], [Organismus und
mechanische Arbeit], [Soare-PlaneĠi], [Teoria ecuaĠiunii universale], [Unde se prestea-
ză echivalentul de muncă], [Viteză, masă, distanĠă].
PUBLICISTICĂ
- vol. întâi (ms. 2254).
RAPOARTE DE INSPECğII ùCOLARE
- vol. al 14-lea (ms. 2275 A).
REUNIUNILE ,,ROMÂNIEI JUNE
- vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257).
SUBMANUSCRISE
- ,,Elena”: vol. al 6-lea (ms. 2259: filele 1-4 v);
- ,,Marta”: vol. al 6-lea (ms. 2259: filele 15-51 v).
TABELE SINOPTICE(goĠi, huni)
- vol. al 12-lea - partea a 2-a (ms. 2270).
TEORIE SOCIALĂ
- vol. al 11-lea - partea a 2-a (ms. 2266):[Albinele…].
TEXTE
- filosofice úi istorice în limbile germană úi română:
§ în limba germană: vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2287): [Die Völker und dies
irae], [Dühring ist halbes Genie], [Ein eristischer Kopf], [Langsam und schnell], [
Philosophie und Kunst];
§ în limba română: vol. al 18-lea - partea a 2-a (ms. 2287): [Presa superficială].
61
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
- politice úi filosofice în limbile română úi germană: vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a

2-a (ms. 2257).
TRADUCERI
- din Emile Augier - ,,Lais” (după ,,Le joueur du flĤte”) - cu intervenĠii ale lui Titu
Maiorescu: vol. al 20-lea - partea a 2-a (ms. 5453);
- din Franz Bopp - ,,Kritische Gramatik der Sunskrita-Sprache in kurzerer Fassung
(traducere neterminată). În traducere se află intercalate pagini transcrise după ,,Glossa-
rium comparativum linguae sanscritae” de acelaúi autor: vol. al 24-lea (ms. 357 II-30,
I-III);
- ,,W. von Goethe Hochzeitlied: vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257);
- ,,Horatiu - Ad Mercurium”: vol. al 16-lea - partea întâi (ms. 2277), vol. al 17-lea
- partea întâi (ms. 2282);
- din V. Hugo - Serenadă: vol. al 20-lea - partea a 2-a (ms. 5186);
- Guillome Jerwitz - Histrion: vol. întâi (ms. 2254);
- Immanuel Kant - Critica raĠiunii pure: vol. al 5-lea (ms. 2258);
- Auguste Leskien - Manual de limbă paleoslavă: vol. al 20-lea - partea întâi (ms.
2307);
- Hieronymus Lorm-Fragment [Wozu?Wozu?]: vol. al 19-lea - partea a 2-a (ms.
4642);
- Nicolo Machiavelli - Il Principe: vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a 2-a (ms. 2257);
- Fr. Schiller - Mănuúa: vol. al 17-lea - partea întâi (ms. 2281);
- W. Shakespeare - Timon din Atena: vol. întâi (ms. 2254).
TRANSCRIERI
- din V. Pogor - Vedenie ce-au văzut un schimnic Varlaam de la Mănăstirea Secu-
lui…: vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2307);
- de texte româneúti vechi - Din cugetările lui Oxenstierna: vol. al 20-lea - partea
întâi (ms. 2307);
- după Fr. Bopp - Glossarium comparativum linguae sanscritae: vol. al 24-lea
(ms. 357 II-30 I-III);
- după J. Fr. Regnard - Minegmul: vol. al 17-lea - partea a 2-a (ms. 2283);
- evanghelice: vol. al 11-lea - partea a 2-a (ms. 2266).
VOCABULAR
- fragmente de vocabular filosofic german-latin-român: vol. al 19-lea - partea întâi
(ms. 2289);
- vocabular: vol. al 5-lea (ms. 2258).
62
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
PODURI PLUTITOARE PE SIRET

(SFÂRùITUL SEC. AL XIX-LEA
- PRIMA JUMĂTATE A SEC. AL XX-LEA)
Studiu de caz pentru JudeĠul Putna
Muzeograf IonuĠ ILIESCU,
Muzeul de Istorie al JudeĠului Vrancea
Abstract. The paper is approching about different aspects connected to place and
role of float bridges in existence of Putnas` county localities, along Siret river.
The existence of those float bridges imply just enough diverse problems, such as: the
regime of property, the lavel of talls, their distruction because of frost and flooding,
sustenance and rehabilitation, their capital importance in maintaining permanent co-
mmunications between localities and practically, between Putna, Tecuci and Covurlui
counties.
Thanks to their existence, tillage was done at time, the commerce was maintained
at usual quota. Moreover, in case of natural calamity, isolated communities could be
evacueted or, as the case may be, provided with.
In conclusion, float bridges were a viable alternative for classical way of acces,
roads, highways and railway. The float bridges were made up the fourth "advantage"
of Siret river, for the inhabitants of Putna county, after the transportation of wood, raf-
ting and navigation.
Keywords: Putna county, Siret river, float bridges, rafting, transport of wood.
Utilitatea Siretului pentru locuitorii JudeĠului Putna nu a constat doar în
transportul lemnelor pe apă, în plutărit, în utilizarea vapoarelor cu motor cu a-
buri de mic tonaj care tractau úlepuri úi a ambarcaĠiunilor cu pânze úi vâsle, ci
úi în funcĠionarea podurilor plutitoare.
La finele sec. al XIX-lea, tradiĠia consemnează existenĠa în dreptul Satului
ùiúcani a unui pod plutitor peste Siret, „cu odgon de cânepă, care făcea legătu-
ra... între localităĠile de pe Valea Trotuúului cu Bârladul úi alte târguri moldo-
veneúti”1.
În aceeaúi perioadă, la Ciuúlea funcĠiona „un mare pod de úeici , servind
de trecătoare drumului judeĠean Focúani - Tecuciu”2 úi la Nămoloasa exista la
acea vreme „un mare pod de vase ...”1.
1
ùtefan ğugulea, Monografia oraúului Adjud, exemplar dactilografiat, 1967, p. 17.

úeică, úeici = vas mic cu pânze cu care se făceau odinioară transporturi pe Dunăre úi pe
râurile navigabile.
2
Mihail Canianu, Aureliu Candrea, DicĠionar geografic al judeĠului Putna de a úi de a,
Lucrare premiată de Societatea Geografică Română în úedinĠa adunărei generale din Martie
1893, Tipografia ‫܈‬i Fonderia de Litere Thoma Basilescu, Bucuresci, 1897, p. 64.
63
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
La începutul secolului următor - mai precis în 1908 - documentele epocii

semnalează existenĠa podurilor plutitoare care deserveau comunele Costieni 2,
Nămoloasa úi Nămoloasa-Târg, indispensabil cărăuúiei, sursă importantă de
câútig pentru localnici. Cel de la Nămoloasa era bine întreĠinut de arendaú, be-
neficiul acestuia fiind de cel puĠin 2.000 lei anual, taxa de trecere fiind de 10
bani de vită. Podul era deosebit de important pentru cei care cărau cereale până
la Gara Hanu Conachi, aflată la 7 km distanĠă (circa o oră de mers). „O mare
piedică este Siretul, care în timpul creúterii úi descreúterii face ca podul să de-
vie impracticabil, afară de plata de 40 bani ce trebuie să plătească, pentru du-
sul úi întorsul cu căruĠa” 3.
Aceeaúi utilitate o avea úi podul plutitor ce deservea comuna Nămoloasa-
Târg, aflat în dreptul Cătunului Blehani, punctul terminus fiind aceeaúi comună
gălăĠeană 4.
La 30 septembrie 1918, a fost dat în funcĠiune podul plutitor peste Siret în-
tre localităĠile Năneúti úi Lungoci. În noaptea de 18 spre 19 octombrie 1918,
după cum apreciau autorităĠile locale, „apa Siretului crescând din cauza ploilor
aúa de mare încât în aceeaúi zi după malul drept al râului căzând cablul în
apă, rupând scripetele, iară apa a luat două vase úi parte din material fără a
se putea prinde. După toate mijloacele întrebuinĠate de noi úi din cauza lipsei
de concurs a D-lui úef de post n-am putut ajunge la restabilirea comunicaĠiei,
deúi cerut din timp nu ni s-a dat ..., pe lângă că s-a întrerupt comunicaĠia, dar
s-a perdut úi materialul cu care s-ar putea instala din nou pod ..., populaĠia
fiind izolată este expusă a suferi în mod îngrozitor de foame, neavând pe unde
eúi să-úi procure cele necesare pentru existenĠă” 5.
Două luni mai târziu, autorităĠile nu rezolvaseră problema, bacurile pluti-
toare úi cablurile nefiind de găsit în comerĠ, în condiĠiile în care asemenea arti-
cole fuseseră rechiziĠionate de armată. Urma să se intervină la Regimentul de
Pontonieri de la Reni 6.
În noiembrie 1919, în aceeaúi situaĠie se afla úi Comuna Nămoloasa, după
cum rezultă din cererea disperată de ajutor înaintată de Primăria acestei comu-
ne Prefecturii JudeĠului Putna úi Serviciului Tehnic din subordine, cele două
instituĠii avându-úi sediile în Mărăúeúti. După cum spuneau autorităĠile locale,
singura soluĠie de salvare a populaĠiei izolate, aflată între Siret úi teritoriul ocu-
1
Ibidem, p. 193.
2
Serviciul JudeĠean al Arhivelor NaĠionale Vrancea (în continuare se va cita: S. J. A. N.
Vn.), fond Prefectura JudeĠului Putna, dosar nr. 32 / 1908, f. 62.
3
Ibidem, f. 192 verso.
4
5
S. J. A. N. Vn., fond Serviciul Tehnic al JudeĠului Putna, dosar nr. 20 / 1919, f. 1-1 verso.
6
Ibidem, f. 5.
64
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
pat, având nevoie de lemne de foc, haine úi alimente, era construirea unui pod
plutitor 1. În august 1919, Ministerul Lucrărilor Publice îúi dădea acordul în ve-
derea construirii unui pod plutitor între Năneúti úi Lungoci, pe cheltuiala sa, în
limita a 41.000 lei 2. Pentru aceasta era nevoie de macarale diferenĠiale de la
Craiova 3, de bacuri de la Brăila 4, de barje 5 úi de pontoane 6.
În octombrie 1919 7 , podul plutitor care făcea legătura între localităĠile
Năneúti úi Lungoci8, este refăcut de Serviciul Tehnic al JudeĠului Putna, care a
utilizat o echipă de 12 persoane, coordonată de un inginer úi mai mulĠi conduc-
tori9. Întreaga instalaĠie era alcătuită din două pontoane, două rampe (câte unul
pe fiecare mal)10, două troliuri úi două vase (bancuri plutitoare)11, două cabluri
de sârmă de oĠel 12 , toate dotările provenind de la Depozitul Armatei din
Vaslui13, cedate de Ministerul de Război14.
În decembrie acelaúi an, s-a rupt podul metalic peste Siret de la Năneúti.
SoluĠia aleasă de autorităĠi, în vederea asigurării cât mai rapid, practic úi ieftin
a reluării comunicaĠiei, a fost aceea a construirii unui pod de vase 15.
La finele lui 1920, Primăria din Nămoloasa intenĠiona să organizeze o lici-
taĠie în vederea înfiinĠării unui pod plutitor. Deoarece preĠul arenzii stabilite
pentru câútigător era destul de mare (6.500 lei anual), locuitorii din comună,
adunaĠi în faĠa Primăriei în număr mare, temându-se că acesta va fixa preĠuri
mari de trecere, în dorinĠa de a-úi recupera banii, l-au somat să renunĠe la aface-
re. DezminĠind acest zvon, arendaúul dreptului de folosire a podului plutitor l-a
redat circulaĠiei, scoĠându-l din apa Siretului imediat după dezgheĠarea acestuia16.
Repus în funcĠiune în septembrie 1920 17, în ianuarie 1921, podul plutitor
peste Siret de la Năneúti necesita reparaĠii, efectuate o lună mai târziu. Una din
1
Ibidem, f. 2-2 verso.
2
Ibidem, f. 13.
3
Ibidem, f. 35.
4
Ibidem, f. 36.
5
Ibidem, f. 39.
6
Ibidem, f. 55.
7
Ibidem, f. 59.
8
Ibidem, f. 184.
9
Ibidem, f. 250.
10
11
Ibidem, f. 59, 255 verso.
12
Ibidem, f. 85.
13
Ibidem, f. 89.
14
Ibidem, f. 85.
15
Ibidem, f. 3.
16
S. J. A. N. Vn., fond Prefectura JudeĠului Putna, dosar nr. 68 / 1921, f. 25 - 25 verso.
17
Idem, fond Serviciul Tehnic al JudeĠului Putna, dosar nr. 18 / 1922, f. 2.
65
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
cauze a fost scăderea dramatică a apelor 1. Costul lucrărilor avea să fie úi de

această dată suportat de DirecĠia Generală de Poduri úi ùosele din cadrul Minis-
terului Lucrărilor Publice2. O altă problemă, în acelaúi an, a fost úi cantitatea
mare de aluviuni de nisip (bancuri) aduse de apele mari3.
Referitor la podul de la Călieni, mai mulĠi locuitori din această comună, la
începutul anului 1921, îl înútiinĠau pe prefect că cel care administra podul plu-
titor - proprietate a comunei - aflat sub protecĠia primarului, îúi însuúea o parte
din taxele percepute de la cei care utilizau podul. Acesta fusese oferit cu grati-
tudine de Ministerul de Război, ca urmare a demersurilor făcute de Simion Me-
hedinĠi, ministru al învăĠământului în 1918 úi de Prefectura JudeĠului Putna.
La rândul său, primarul era acuzat că a vândut în folosul personal cele două
vase, în valoare de peste 8.000 lei. O delegaĠie comunală avea să protesteze, în
legătură cu aceste abuzuri, direct la Iaúi4. Problema cea mai stringentă o repre-
zenta însă cuantumul ridicat al acestor taxe, speculându-se toĠi utilizatorii po-
dului de către „... IoniĠă Dumitriu ..., din pornirea lacomă ce o are exploatează
într-un mod neomenos nevoia celor ce au de trecut, pretinzând taxe foarte mari
úi cei ce ar obiecta la acestea rămân expuúi a nu putea trece râul.
Cum acest pod prezintă o mare importanĠă în special că comunicaĠia úi
transportul mărfurilor ce se face pe aci de la GalaĠi la Focúani, dă prilejul
acesta de a percepe taxe după bunul plac, fără a putea fi controlat în ce bază
de autorizaĠie funcĠionează acest pod, pretinzând că el este proprietatea d-lui
Gh. Gheorghiade din JudeĠul Tecuci” 5.
Tarifele erau diferenĠiate în funcĠie de originea solicitanĠilor, cantitatea
mărfurilor, numărul atelajelor úi al animalelor de tracĠiune. Astfel, locuitorii
din Călieni plăteau doi lei pentru o căruĠă descărcată, trasă de două vite, patru
lei pentru o căruĠă încărcată, 50 de bani pentru fiecare pieton. Cei din afara co-
munei plăteau 2 lei de pieton, 10 lei pentru o căruĠă goală trasă de două vite, în-
tre 20 úi 50 lei pentru fiecare căruĠă încărcată. În caz de cantităĠi mari de măr-
furi úi timp nefavorabil, taxa de trecere pentru fiecare căruĠă putea ajunge la
100 de lei. În spiritul Legii produselor cu taxă din 1864, Prefectura trebuia să
clarifice cine este proprietarul podului, dacă există autorizaĠie de funcĠionare úi
dacă taxele practicate sunt legale6. Se spera că, în condiĠiile în care proprietarul
nu va mai avea voie să practice tarife atât de ridicate, el va fi practic silit să-úi
ridice podul, situaĠie în care comuna Călieni, cu ajutorul Serviciului Tehnic al
1
Ibidem, f. 7, 10, 15 verso.
2
Ibidem, f. 10.
3
Ibidem, dosar nr. 18 / 1921, f. 1.
4
5
Ibidem, f. 27 - 27 verso.
6
Ibidem.
66
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
JudeĠului Putna úi Ministerului Lucrărilor Publice, să-úi instaleze propriul pod,

aúa cum s-a întâmplat în punctul Lungoci. În condiĠiile în care proprietarul po-
dului plutitor stăpânea vadul úi drumul de acces către pod, acesta trebuia să se
declare de utilitate publică úi să se exproprieze, exact ca la Lungoci. „Cu
aceasta se satisface pe de o parte interesele comunicaĠiunii úi dreapta cerere a
locuitorilor din comuna Călieni, pe de altă parte, s-ar vindeca proprietarul de
marea lui lăcomie” 1.
În perioada următoare, Serviciul Tehnic al JudeĠului Putna a inspectat po-
dul de la Călieni, prilej cu care s-au constatat o sumedenie de lipsuri: „rampele
de acces sunt foarte înguste úi dulapi neprinúi în cue ... ... piloĠii de la capetele
punĠilor nu îndeplineau condiĠiile nici ca dimensiuni, nici ca Sixă, cu alte cu-
vinte, construcĠia acestor punĠi făcută cu totul ca în mod rudimentar úi slabe în
acelaúi timp”2. Proprietarul podului plutitor nu avea să se conformeze dispozi-
Ġiilor Prefecturii, refuzând afiúarea preĠurilor practicate úi făcând reparaĠiile ne-
cesare3, punând în pericol viaĠa trecătorilor4.
În urma anchetelor efectuate în lunile mai úi iunie ale anului 1921, autori-
tăĠile putnene aveau să clarifice situaĠia podului de la Călieni: proprietarul său
este G. Gheorghiade din Comuna ùerbăneúti, JudeĠul Tecuci, care l-a arendat
lui IoniĠă Dumitriu din comuna Călieni, JudeĠul Putna5, contra sumei de 30.000
lei, plătibilă în trei ani. PopulaĠia este speculată de arendaú úi nu de proprietar,
care nu este informat despre această situaĠie. Dumitriu nu are nici autorizaĠie de
funcĠionare 6 úi nici nu plăteúte vreo taxă Comunei Călieni, făcând acest lucru
în schimb la Primăria Comunei ùerbăneúti7.
În ianuarie 1922, erau necesare noi reparaĠii la podul plutitor de la Năneúti,
aúteptându-se dezgheĠarea apelor Siretului 8.
În luna următoare, fundurile celor două bărci ale bacului plutitor au început
să cedeze, infiltrându-se apa. Erau necesare lucrări de înlocuire a lor úi de re-
condiĠionare (úi călăfătuire, smolire úi gudronare) a celor două bărci, mai ales
în condiĠiile în care se aútepta creúterea debitului Siretului9.
În luna martie, podul plutitor a fost recuperat din Siret, lucrările intrând
într-o nouă etapă 10 . Din cauza blocurilor de gheaĠă, bacul plutitor se
1
Ibidem.
2
3
Ibidem.
4
Ibidem, f. 41.
5
Ibidem, f. 50.
6
Ibidem, f. 65.
7
Ibidem, f. 50.
8
S. J. A. N. Vn., fond Serviciul Tehnic al JudeĠului Putna, dosar nr. 18 / 1921, f. 36 verso.
9
10
Ibidem, f. 41 - 41 verso, 46 - 47.
67
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
scufundase, lângă malul drept, scoĠându-se cu greu din cauza apelor mari ale
Siretului, în luna iunie, după retragerea lor 1.
În aprilie 1923, lucrările la acest pod continuau, Serviciul Tehnic al JudeĠu-
lui Putna colaborând cu DirecĠiunea a III-a de Poduri úi ùosele GalaĠi 2, în li-
mita a 38.000 lei. În condiĠiile în care podul lui Gheorghiade nu mai funcĠiona,
Comuna Călieni a căpătat dreptul de a utiliza vadul de la Siret, în vederea cons-
truirii unui pod plutitor, care să-l înlocuiască pe cel vechi de trei decenii 3. În-
casările aveau să fie utilizate pentru mărirea bugetului úcolii úi bisericii din sat
4
. Bacul cu două vase plutitoare, rampe, cârme, jug úi fus - scripete 5 făcea
legătura între úoseaua Tecuci-GalaĠi de pe malul stâng al râului cu úoselele
Focúani-Hanu Conachi úi Focúani-Călieni de pe celălalt mal, artere de circula-
Ġie importante pentru economia celor două judeĠe6, lor adăugându-se úi Râm-
nicul-Sărat7. Taxa cea mai mare urma să fie percepută pentru camion sau auto-
mobil - 20 lei. Beneficiau de scutiri invalizii, orfanii úi văduvele de război, ar-
mata úi funcĠionarii Statului 8.
În aprilie 1925, mai mulĠi locuitori din Răstoaca trec pe podul de vase de la
Lungoci, dinspre GalaĠi, cu căruĠele încărcate cu marfă. Cu această ocazie, po-
darul le-a cerut taxe foarte mari, justificate de arenda mare cerută acestuia de
către fraĠii Cocei din Fundeni, JudeĠul GalaĠi (4.000 lei pe o perioadă de cinci
ani). La rândul lor, aceútia arendaseră dreptul de a exploata podul plutitor de la
Primăria Comunei Năneúti, după autorizaĠia dată de Ministerul Lucrărilor Pu-
blice 9. Specula practicată de podar se datora úi nefuncĠionării podului de la Că-
lieni 10. Cel funcĠional, de la Năneúti, se afla la nord de cel de fier 11.
În acest an, în JudeĠul Putna funcĠionau trei poduri plutitoare, proprietarii
lor având autorizaĠii de funcĠionare12, în baza cărora puteau percepe taxele de
trecere13. Primul dintre ele, proprietatea lui Grigoraú Ghilea Stanciu, se afla pe
raza Comunei Ciuúlea. Cel de-al doilea se afla în Comuna Năneúti, proprietatea
1
Ibidem, f. 33.
2
Ibidem, f. 39.
3
Ibidem, dosar nr. 19 / 1923, f. 1 - 2 verso.
4
Ibidem, f. 3 verso - 5.
5
Ibidem, f. 8.
6
Ibidem, f. 6.
7
8
9
10
Ibidem, f. 8.
11
Ibidem, f. 11.
12
13
Ibidem, f. 3.
68
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
lui Ioan úi Constantin Cocei. Cel de-al treilea funcĠiona la Lieúti, JudeĠul Te-
cuci, proprietar fiind I. Ciuntu1.
În ianuarie 1926, DirecĠia Generală de Poduri úi ùosele înútiinĠa Prefectura
JudeĠului Putna că a refuzat cererea lui Ioan C. Stan din Comuna Suraia de a i
se aproba cererea de punere în funcĠiune a unui pod plutitor peste Siret 2. Cos-
tând 120.000 lei, acesta presupunea existenĠa unui număr mare de accesorii (pi-
loĠi, cablu de sârmă de 250 m. l., două pontoane úi două bărci, cu scheletul din
lemnărie de ulm úi brad, prinse cu echere din fier, úuruburi úi buloane, podelele
úi pereĠii vaselor din lemnărie de brad, călăfătuite cu câlĠi úi gudronate 3, taraúi
de stejar pentru punĠi úi piloĠi de ancoratul cablului 4, pentru racorduri la bac úi
rampe mobile 5.
Un an mai târziu, Primăria Comunei Bilieúti cerea Ministerului Lucrărilor
Publice aprobarea necesară instalării unui pod umblător (pe vase), pe raza
acestei comune, peste Siret 6: „Comuna, pentru a-úi crea un venit úi pentru
binele populaĠiei a dispus înfiinĠarea unui pod plutitor pe vase, făcându-se
legătura dintre judeĠele Tecuci úi Putna, s-a făcut alăturatele devize úi cerem
cu insistenĠă să binevoiĠi a ni se aproba”7. Podul, dorit de populaĠia din comu-
nă, trebuia să facă legătura între localitatea putneană Bilieúti úi Movileni, Ju-
deĠul Tecuci. MulĠi locuitori din Bilieúti aveau cuhalm dincolo de Siret. După
construire úi instalare, Primăria din Bilieúti va percepe taxe de trecere. „ùi după
scoaterea cheltuelelor se va încasa venit în casa Comunală. Punctul unde se va
aúeza este úoseaua Suraia-Ciuúlea pe un drum comunal ..., apoi prin Valea
Siret loc al obútii úi face legătură cu Movileni - Tecuci” 8.
Estimat la 12.000 lei 9 , podul plutitor se putea construi úi de către un
particular, pe socoteala lui, existând cereri de arendare în acest sens. Podul
plutitor era necesar din mai multe puncte de vedere:
„1) Locuitorii din Bilieúti au cohalmuri, locuri cu răchită, papură úi lemn
în partea stângă a râului Siret.
2) El va face úi legătura cu judeĠul Tecuci, eúind pe úoseaua Movileni úi
astfel se va face úi înlesniri comerĠului din aceste două judeĠe.
1
Ibidem, f. 2.
2
3
Ibidem, f. 11.
4
Ibidem, f. 12.
5
Ibidem, f. 11 - 13.
6
S. J. A. N. Vn., fond Primăria Comunei Bilieúti, dosar nr. 3 / 1927, f. 2.
7
Ibidem, f. 1.

cuhalm, cohalm, cohalmuri = pajiúte, teren pietros, câmp, ogor.
8
S. J. A. N. Vn., fond Primăria Comunei Bilieúti, dosar nr. 3 / 1927, f. 2.
9
Ibidem, f. 6.
69
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
3) Este drumul direct în această parte cu oraúul Tecuci úi úoseaua spre

GalaĠi - Brăila, de unde se transportă pentru judeĠul Putna úi oraúul Focúani
coloniale úi transport de cereale spre port” 1.
În noiembrie 1930, Alexandru Partene din Suraia dorea să instaleze un pod
plutitor pe Siret în punctul „Chiua”, pe proprietatea sa, aflată în partea de vest a
localităĠii, făcând astfel legătura între Suraia úi Vadu Roúca. Podul fusese
recuperat din Putna 2. Referitor la utilitatea acestui pod plutitor, în Memoriul
redactat de Serviciul de Poduri úi ùosele din JudeĠul Putna se menĠionau
următoarele: „Pentru susĠinerea proiectului de înfiinĠare a unui pod plutitor cu
taxe pe Siret la Suraia, făcând legătura între Suraia din judeĠul Putna, cu
Iveúti úi Umbrăreúti din judeĠul Tecuci ... unde locuitorii au interese úi mai cu
seamă cu târgul Iveúti, unde locuitorii din Suraia îúi desfac produsele lor
având ca distanĠă de parcurs circa 8 km, distanĠă ce este mult mai scurtă ca
prin alte puncte de trecere unde mai sunt poduri plutitoare. Al doilea, mai
serveúte locuitorilor din Suraia, pentru trecerea la locurile ce le au peste Siret
úi care fără un pod plutitor rămân necultivate. ... solicitatorul înfiinĠării
podului mai oferă úi un fond de 1.000 lei în folosul úcoalei comunei” 3.
La 13 octombrie 1931, se instalează un pod plutitor în punctul Blehani
(Blidari), făcând legătura între localităĠile Nămoloasa úi gara Hanu Conachi,
aflată pe raza comunei Tudor Vladimirescu.
Podul plutitor din acest punct era foarte util „pentru transportul porumbului
pe care locuitorii îl au peste râul Siret, pe teritoriul comunei Năneúti, precum
úi pentru trecerea vitelor ce păúunează pe islazul comunei Nămoloasa.
Exploatarea acestui pod se va face prin licitaĠie publică, iar venitul ce va
rezulta, va fi întrebuinĠat pentru construirea unui local de primărie” 4.
În decembrie 1931, proprietarul podului plutitor din nordul satului Suraia a
cerut taxă de trecere úi celor care au traversat Siretul îngheĠat pe jos. Prefectura
JudeĠului Putna úi Pretura Plasei Mărăúeúti au cerut SecĠiei de Jandarmi Suraia,
în ianuarie 1932, anchetarea acestui caz, cerând să se verifice dacă proprietarul
podului, T. Serea, are toate actele în regulă úi dacă a făcut reparaĠiile necesare,
pentru a nu mai pune vieĠile oamenilor úi animalelor în pericol. Dacă
rezultatele anchetei se dovedeau a fi negative, podul plutitor îúi înceta existenĠa
5
.
La 25 ianuarie 1932, Primăria Comunei Nămoloasa úi Pretura Plasei
Mărăúeúti înútiinĠau Prefectura în legătură cu cele întâmplate la Nămoloasa în
1
Ibidem, f. 5.
2
S. J. A. N. Vn., fond Serviciul Tehnic al JudeĠului Putna, dosar nr. 18 / 1925, f. 9.
3
Ibidem, f. 10.
4
Ibidem, f. 297.
5
S. J. A. N. Vn., fond Prefectura JudeĠului Putna, dosar nr. 51 / 1932, f. 295.
70
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
urmă cu trei zile, când un locuitor din Tudor Vladimirescu a trecut Siretul pe
gheaĠă, rupându-se gheaĠa, acesta úi-a pierdut nu doar căruĠa cu cei doi cai, ci
propria viaĠă 1. „Această nenorocire s-a întâmplat din cauza locuitorului Sava
Lăcătuú, care fără nicio autorizaĠie úi fără niciun drum cu pod de vase peste
Siret, pod plutitor pe care nu-l întreĠine cu nicio regulă. În timpul când apa
îngheaĠă, numitul trebuie să aibă scânduri din care trebuiesc aúezate de-a
curmeziúul de la un capăt la celălalt. Cu toate că nu are scânduri, totuúi
numitul încasează de la locuitori taxe de trecere, câte 8 - 10 lei de fiecare” 2.
Ca urmare a insistenĠelor Prefecturii, Legiunea de Jandarmi a JudeĠului
Putna avea să dispună desfiinĠarea acestui pod plutitor, proprietarul său
încălcând dispoziĠiile contractuale 3.
Referindu-se la taxarea trecerii pe gheaĠă, unul din podarii lui Sava Lăcătuú
spunea: „aúa plăteúte toată lumea din cauză că tot materialul s-a întrebuinĠat
la caprele de trecere úi observarea noastră dacă gheaĠa suportă trecerea sau
nu” 4.
Conform anchetei făcute de úeful SecĠiei de jandarmi Suraia, trecerea pe
gheaĠă trebuia permisă de podari doar când Siretul era bine îngheĠat, neexistând
nici cel mai mic risc de rupere a gheĠii. Scos din Siret la dezgheĠ, podul de vase
trebuia reinstalat primăvara, în baza autorizaĠiei Prefecturii JudeĠului Tecuci úi
a înĠelegerii avute cu comuna Tudor Vladimirescu.
Sava Lăcătuú, menĠionând că are contract cu locuitorii din Nămoloasa úi
plătind Primăriei Comunei Tudor Vladimirescu o taxă anuală de 4.300 lei 5,
recunoaúte că are angajaĠi la podul plutitor, doi paznici. Pe timp de iarnă,
paznicii aveau misiunea de a „observa puterea de rezistenĠă a gheĠii pentru
siguranĠa trecătorilor. ... taxa de opt lei dus úi întors pentru o căruĠă o
percepea la toată lumea deoarece ei amenajau gheaĠa cu gunoi pentru a nu
luneca vitele úi veghea la starea ei de rezistenĠă, ca la un moment când devine
slabă să oprească trecerea” 6.
Din ordinul SecĠiei de Jandarmi Suraia, nu s-au mai perceput taxe pentru
trecerea căruĠelor pe gheaĠă úi a pietonilor, ca urmare a cererilor înaintate de
către Primăria Comunei Nămoloasa.
Deúi a fost anunĠată de această hotărâre „prin bătae de tobă úi sunet de
corn” 7 , populaĠia de pe ambele maluri ale Siretului avea să ajungă la o
1
2
Ibidem, f. 199.
3
4
Ibidem, f. 301.
5
Ibidem, f. 299.
6
Ibidem, f. 300.
7
71
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
înĠelegere cu Sava Lăcătuú: pe de o parte, el să nu-úi ia dulapii úi caprele; pe de

altă parte, ei îi vor plăti trecerea pe gheaĠă, ambele părĠi fiind astfel mulĠumite,
mai ales că la podul de la Lungoci preĠul era mult mai ridicat 1.
Cu toate acestea, podul lui Sava Lăcătuú a fost oprit de la funcĠionare, până
când proprietarul nu avea toate aprobările necesare 2.
Referitor la decesul menĠionat anterior, úeful Postului de Jandarmi
Nămoloasa afirma următoarele: „accidentul întâmplat se datoreúte victimei
care nu a Ġinut seama de semnul convenĠional că e oprită trecerea care erea
pus cu o zi înainte” 3.
În martie 1933, funcĠiona podul plutitor (pe vase) peste Siret al lui
Alexandru Partene din Suraia 4 , strămutat din satul Vadu Roúca, comuna
Vulturu, în punctul „Chiua” 5.
În noiembrie, un alt pod plutitor peste Siret care funcĠiona pe teritoriul
judeĠului Putna era cel de la Burcioaia, din punctul „podul Companii”, arendat
de către comună lui Iorgu Frâncu din PloscuĠeni, judeĠul Tecuci, pe timp de
cinci ani. Asigurând comunicaĠia între judeĠele Putna úi Tecuci, podul era
utilizat intens de locuitorii comunei Burcioaia, care aveau pământuri peste Siret
6
.
La rândul său podul pe vase de la Ciu‫܈‬lea, proprietatea lui Panaite
Stănescu, făcea legătura între comunele Ciu‫܈‬lea úi Movileni din judeĠul Tecuci.
Proprietarul plătea comunei o arendă anuală de 400 lei. În acest an, „acest pod
nu a funcĠionat din cauza apelor prea mari úi apa râului Siret schimbându-úi
cursul s-au făcut mai multe braĠe úi din această cauză nu s-a mai putut face
legătura în această comună” 7.
În acest an, Serviciul Tehnic al JudeĠului Putna a întocmit o situaĠie
referitoare la podurile plutitoare (pe vase sau umblătoare) aflate pe Siret.
Primul dintre ele, deservind localităĠile Burcioaia úi Adjudu Nou, fusese
reconstruit în anul precedent, având o lungime de 150 m. Bacul folosit era
alcătuit din două vase lungi de 9 m, din lemnărie de brad, capacitatea de
transport fiind de 10 m 3 , el traversând Siretul în ambele sensuri, de-a lungul
unui cablu. Bacul putea duce două căruĠe încărcate, cu tot cu animalele de
tracĠiune, 20 de oameni sau un camion încărcat (greutate maximă admisă 3 t).
1
Ibidem.
2
Ibidem, f. 293.
3
4
5
6
Ibidem, dosar nr. 15 / 1933, f. 706.
7
Ibidem, f. 707.
72
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Cel de-al doilea pod umblător menĠionat era cel aflat pe drumul ce lega
Ciuúlea (din judeĠul Putna) de Bucureútii Noi (Tecuci). Reconstruit în 1930, el
avea o lungime de 80 m. l.
Al treilea pod umblător asigura legătura între comunele Bilieúti úi Tecuci,
reconstruit tot în 1930 úi având o lungime de 160 m.
Alt pod plutitor lega Suraia de Iveúti, având o lungime de 90 m.
Al cincilea pod se afla pe drumul care lega Vadu Roúca de Bereúti,
lungimea sa fiind de 130 m.
Alt pod plutitor, refăcut în 1926, având 80 m lungime úi suportând o
greutate maximă de 2 t, se afla pe drumul care lega localităĠile Călieni úi Lieúti.
În 1932 fusese reconstruit podul plutitor ce făcea legătura între Călieni úi
ùerbăneúti, lungimea sa fiind de 100 m, putând transporta mărfuri, mijloace de
transport úi oameni care să nu depăúească greutatea de 4.000 kg.
Al optulea pod se afla pe raza localităĠii Nămoloasa - Târg úi pe drumul
comunal Costieni - Fundeni. Având 200 m lungime úi fiind refăcut în 1928,
suporta la un singur transport o greutate maximă de 2 t 1.
Podul ce făcea legătura între localităĠile Năneúti úi Lungoci nu mai era
utilizat în toamna anului 1933, dându-se în funcĠiune cel din fier 2. Refăcut în
1930, el avea o lungime de 120 metri, greutatea maximă transportabilă fiind de
3 t.
În fine, cel de-al zecelea pod, aflat pe úoseaua comunală Blehani (cătun
Ġinând de Nămoloasa - Sat) - Hanu Conachi avea o lungime de 90 m úi o
capacitate de transport de 2 t, fiind refăcut în 1928.
În decembrie 1932, „podurile s-au ridicat de către proprietari ... pentru a
nu fi expuse de sloiuri sau eventuale inundaĠii la topirea zăpezii; urmând a fi
reinstalată la scăderea apelor” 3.
Cât despre taxele percepute de proprietarii podurilor 4, autorităĠile locale
comentau astfel situaĠia: „Având în vedere criza economică, proprietarii ...
percep taxe úi mai mici faĠă de tarif, aúa că populaĠiunea nu are de obiectat
nimic în privinĠa taxelor ce se percep” 5.
La 14 martie 1934, Primăria Comunei Bilieúti înútiinĠa Prefectura despre
podul plutitor de aici: „În comuna Bilieúti a fost un pod plutitor, făcut pentru
ca obútenii împroprietăriĠi cu luncă, ce vine în câte o parte peste Siret, să-úi
poată aduce lunca, pentru particulari. Anul trecut n-a fost trafic important,
întrucât au fost úi inundaĠii.
1
S. J. A. N. Vn., fond Serviciul Tehnic al JudeĠului Putna, dosar nr. 9 / 1933, f. 7.
2
3
Ibidem.
4
Ibidem.
5
73
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Proprietar a fost Dumitru Cristea din Bilieúti. Acest pod a servit interesele
proprietarului I. Demetriad, pe a cărui moúie de dincolo era aúezat cât a stat
în funcĠie, precum úi a locuitorilor. Acum este scos din uz, proprietarului
nemaidându-i mâna, faĠă de cheltuielile ce necesită, cu începere de la
trimestrul ianuarie a. c., aúa că nu mai este nici un pod pe Siret, deúi ar fi
necesar ..., care făcând legătura între comunele de dincolo de Siret cu
cestelalte, ar înlesni mult vinderea produselor agricole úi transportul lor la
Focúani, de unde s-ar întoarce cu scânduri úi celelalte produse ale locuitorilor
vrânceni” 1.
Într-adevăr, Dumitru Cristea plătea autorităĠilor locale două taxe anuale în
valoare totală de 2.600 lei. Din cauza unor reparaĠii repetate, podul nu a
funcĠionat regulat, iarna el fiind scos din uz din cauza îngheĠării Siretului.
Pentru această perioadă, proprietarul său era scutit de impozite. Ca peste tot în
judeĠ, localnicii se bucurau de tratament preferenĠial: „Locuitorii din comuna
Bilieúti ce cară cuhalm de dincolo din pădurile lor sau ce le cumpără le face
trecerea gratis” 2.
Pentru celelalte poduri erau obligatorii nu doar achitarea de către
proprietari a unor taxe similare către Siret, ci úi respectarea orarului afiúat,
câteva dintre ele (cel de la Nămoloasa - Târg, ce făcea legătura între această
localitate, Costieni úi Fundeni úi cel din Nămoloasa Sat, ce asigura accesul,
prin Blehani, la Hanu Conachi) fiind deschise úi noaptea 3.
Tot în 1934, podurile de la Ciuúlea 4 , Suraia 5 , Vadu - Roúca 6 nu au
funcĠionat tot timpul, fie din cauza apelor mari ale Siretului, fie nu s-au plătit
dările la timp de către proprietari, fie autoritatea comunală, în cazul în care ea
era proprietatea podului plutitor, nu a găsit vreun arendaú care să-l pună în
exploatare. Au fost úi cazuri în care primăriile s-au ocupat úi de această afacere,
exploatându-l în regie directă, aúa cum s-a întâmplat, de exemplu, la Călieni 7.
Atunci când arendaúul încasa taxe mai mari decât cele legale, ori cerea bani
úi pentru trecerea Siretului pe gheaĠă, contractul dintre acesta úi Primăria
localităĠii respective se rezilia. Aúa a păĠit D. Stănescu din Nămoloasa - Sat,
fiind obligat să predea úi odgonul podului, aflat în proprietatea comunei, lăsând
totodată vadul liber 8.
1
2
Ibidem, f. 97.
3
Ibidem, f. 92.
4
Ibidem, f. 95.
5
Ibidem, f. 98.
6
Ibidem, f. 99.
7
Ibidem, f. 100.
8
74
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
La începutul anului 1936, Primăria Comunei Burcioaia aducea la cunoútinĠa

Prefecturii JudeĠului Putna situaĠia podului plutitor care-i deservea pe localnici.
Arendarea trebuia făcută prin licitaĠie publică 1 , expirând vechiul contract,
beneficiarul urmând să exploateze podul până în 1941. Plătind Primăriei 1.500
lei pe an, Andrei Frâncu a semnat un contract în care se menĠionau
următoarele:
„Nimeni nu va mai putea construi un al doilea pod umblător peste râul
Siret, pe teritoriul acestei comuni. Trecerea locuitorilor acestei comuni va fi
făcută în mod gratuit, atât cu picioarele, cât úi cu carul. În caz de ruperea
malurilor, arendaúul va avea dreptul a-úi muta podul în orice punct de pe albia
râului de pe teritoriul comunei, iar eúirea va putea fi pe toate drumurile
comunale, cât úi pe islazul comunal” 2.
În luna iulie, Primăria Comunei Nămoloasa - Sat aducea la cunoútinĠa
Prefecturii că localnicii cereau înfiinĠarea unui pod plutitor, în cătunul Blehani,
având úi acordul Prefecturii JudeĠului Tecuci.
Podul era necesar a funcĠiona, deservind comunele Nămoloasa - Sat cu
Gara Hanu Conachi, interesul primordial fiind trecerea locuitorilor din comuna
Năneúti spre Hanu Conachi. Comuna Tudor Vladimirescu nu era atât de
interesată precum comuna Nămoloasa - Sat să utilizeze acest pod, întrucât
locuitorilor ei le veneau mult mai bine să meargă direct la GalaĠi, Tecuci úi
Brăila pe ùoseaua NaĠională, scurtând în modul acesta drumul 3.
Drumul de acces la pod era de rang judeĠean, el aflându-se pe teritoriul
comunei Nămoloasa - Sat; prelungirea peste râul Siret în judeĠul Tecuci era
úoseaua forturilor Focúani - GalaĠi. Podul se concesiona cu taxă de plată pentru
trecere 4.
În acelaúi an, autorităĠile locale încercau să convingă Prefectura JudeĠului
Putna că locuitorii din Nămoloasa - Sat aveau dreptul de a arenda podul úi nu
cei din comuna Tudor Vladimirescu, din mai multe motive:
„a) din moúi - strămoúi, podul úi drepturile asupra lui au fost proprietatea
comunei Nămoloasa - Sat
b) podul se află la liziera comunei Nămoloasa - Sat, comuna Tudor
Vladimirescu fiind la o depărtare de 5 - 6 km
c) comuna Nămoloasa - Sat are perderi din cauza podului, deoarece malul
drept dinspre Nămoloasa - Sat pe care se află podul, fiind înalt, se surpă din
cauza deselor vaduri făcute pe când comuna Tudor Vladimirescu nu are
1
2
Ibidem, f. 2.
3
Ibidem, f. 10.
4
Ibidem.
75
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
pagube, deoarece malul este prelungit, Siretul lăsând acolo mâl la fiecare
inundaĠie
d) comuna Nămoloasa - Sat are ca proprietate cablu de sârmă în valoare
de lei 20.000.
În concluzie, comuna Nămoloasa - Sat îúi revindecă în întregime dreptul de
arendare a vadului úi cablului de sârmă” 1.
În aprilie 1937, problema nu era încă rezolvată, această comună neavând
autorizaĠie de construcĠie, devizul úi proiectul referitoare la pod 2, veniturile
rezultate din exploatarea acestuia fiind utilizate la construirea noului local de
Primărie 3.
În vederea realizării acestui obiectiv, Serviciul JudeĠean de Drumuri Putna
atrăgea atenĠia Prefecturii că trebuie să intre în posesia următoarelor acte:
a) Hotărârile Consiliilor Comunale Tudor Vladimirescu úi Nămoloasa - Sat,
referitoare la utilizarea podului pentru cele două comunităĠi, asigurând nu doar
legătura directă, ci úi scurtarea drumului către Tecuci, GalaĠi úi Brăila
b) Deciziile DelegaĠiilor Permanente ale JudeĠelor Putna úi Tecuci, în care
să se stabilească de comun acord necesitatea funcĠionării podului úi condiĠiile
financiare de exploatare
c) Avizul Serviciului JudeĠean de Drumuri Tecuci, din care să rezulte dacă
drumul spre pod este clasat sau nu
d) AutorizaĠie de la Serviciul Apelor Bacău, în conformitate cu
Regulamentul pentru aplicarea Legii Regimului Apelor, publicată în Monitorul
Oficial nr. 221 din 8 octombrie 1925, articolele 16 úi 52 4.
La 26 iunie 1937, Prefectura JudeĠului Putna trimitea instituĠiei similare din
Tecuci o Adresă din care rezultă că Primăria Comunei Tudor Vladimirescu nu
are dreptul de a scoate la licitaĠie publică arendarea podului plutitor de pe
malul stâng al Siretului. ùi aceasta deoarece dreptul aparĠinea comunei
Nămoloasa - Sat „încă dinainte de război, pentru care numita comună posedă
autorizaĠie de la Serviciul Apelor Regiunea Bacău” 5.
La 15 iunie 1937, Primăria Comunei Bilieúti atrăgea atenĠia Prefecturii
asupra următorului fapt: „Comunei i se simte strictă nevoie de funcĠionarea
acestui pod. Locuitorii acestei comune au proprietăĠi circa 50 ha peste apa
râului Siret. Idem comuna Movileni are proprietăĠi pe teritoriul comunei
Bilieúti. Insistăm cu rugăminte de a ne aproba funcĠionarea acestui pod
1
Ibidem, f. 11.
2
3
Ibidem, f. 9.
4
5
Ibidem, f. 15.
76
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
plutitor, care are strictă nevoie úi comuna de acest pod pentru aprovizionarea
de lemn, pietriú etc.” 1.
La 22 iunie 1937, referindu-se la această problemă, un reprezentant al
Serviciului JudeĠean de Drumuri Putna spunea: podul „este o necesitate
absolută, deoarece deserveúte locuitorilor pentru trecerea Siretului la
proprietăĠile lor, situate peste Siret, scurtând drumul, făcând legătura directă
între judeĠul Putna úi Tecuci în acel punct” 2. Prin folosirea lui, nu s-ar mai
face un ocol de 40 km zilnic pentru efectuarea muncilor agricole. Utilizarea
podului de la Cozmeúti nu reprezenta o soluĠie, ocolul făcut fiind de 80 km 3.
Nu era însă vorba - în cazul comunelor Bilieúti úi Movileni - doar de
reciprocitate în privinĠa proprietăĠilor agricole ci úi de legături familiale 4.
Podul plutitor avea să devină o certitudine în toamna aceluiaúi an, în urma
aprobărilor date de Primăriile celor două localităĠi 5 úi de Prefecturile judeĠelor
Putna úi Tecuci 6.
La finele anului 1937, Primăria Comunei Ciuúlea avea nevoie de aprobarea
Prefecturii JudeĠului Putna în legătură cu instalarea unui pod plutitor peste
Siret, de către un localnic, la punctul „Cotul AtârnaĠi” 7 , considerat „de o
covârúitoare importanĠă economică” 8.
În februarie 1939 9, Primăria Comunei Nămoloasa - Sat cheltuia aproape
5.000 lei pentru repararea podului plutitor din localitate 10, din punctul Blehani.
La finele aceluiaúi an, după mutarea repetată, de la un vad de altul a
podului plutitor úi după reparaĠii frecvente, Primăria acestei comune avea să-l
arendeze pe o perioadă de un an de zile, veniturile încasate fiind estimate la 12
- 14.000 lei 11.
Timp de două luni de zile, acesta nu a funcĠionat „din cauza mâlului ce a
fost lăsat de apă; drumul spre Hanu Conachi a fost impracticabil, fiind inundat
úi peste Siret, adică la comunele Fundeni úi Tudor Vladimirescu, judeĠul
Tecuci” 12.
1
Ibidem, f. 12.
2
Ibidem, f. 11.
3
Ibidem, f. 20.
4
5
Ibidem, f. 11, 19 - 20.
6
Ibidem, f. 13, 16.
7
8
9
10
Ibidem, f. 6.
11
12
Ibidem, f. 22.
77
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
În aprilie 1940, Primăria Comunei Bilieúti avea să arendeze unui localnic

podul plutitor peste Siret aflat pe raza acestei localităĠi 1.
În martie 1941, Primăria Comunei Nămoloasa - Sat dorea să dea în arendă
podul plutitor peste Siret din punctul Blehani. El fusese arendat în 1940, în
schimbul unei sume anuale de 18.000 lei. În iunie 1940, Siretul a inundat din
nou întreaga zonă, podul nemaiputând fi utilizat timp de două luni. Iscându-se
un conflict între autoritatea locală úi arendaú, care nu dorea să plătească arendă
úi pentru perioada în care podul nu a fost funcĠional, s-a ajuns la Ġinerea unei
noi licitaĠii 2.
Prefectura JudeĠului Putna avea să declare ilegală această licitaĠie, cerând
Primăriei din localitatea amintită să exploateze podul în regie directă 3. Pentru
trecerea pe podul refăcut în perioada 1936 - 1937 se plăteau taxe al căror
cuantum crescuse. Faptul se datora nu doar numărului mare de solicitanĠi - „în
timpul de faĠă ... este o trecere abundentă cu ocazia concentrărilor” 4 -, ci úi
măririi cheltuielilor de întreĠinere úi administrare a podului. În condiĠiile în care
podul plutitor era indispensabil comunităĠilor aflate de o parte úi de alta a
Siretului, nu s-au semnalat nemulĠumiri 5.
În martie 1941, Primăria Comunei Călieni cerea Prefecturii JudeĠului Putna
să-i faciliteze procurarea materialului lemnos necesar reparării podului de vase,
locuitorii din comună neputând trece Siretul în vederea efectuării lucrărilor
agricole la proprietăĠile lor, aflate în judeĠul vecin 6 . Patru luni mai târziu,
referindu-se la podul de vase din punctul „Moară”, Prefectura de Putna cerea
în regim de urgenĠă Serviciului Tehnic din subordine consolidarea acestuia,
deoarece el „nu suportă decât căruĠe goale úi deci locuitorii nu pot să-úi
transporte cerealele recoltate” 7. Pentru această operaĠiune, Serviciul Tehnic al
JudeĠului Putna putea să conteze doar pe materialele puse la dispoziĠie
de Primăria Comunei Călieni úi de mâna de lucru a localnicilor, în contul
zilelor de prestaĠie în natură 8.
În decembrie 1944, în condiĠiile în care germanii distruseseră podul de
beton armat de la Adjudu Vechi 9, localnicii puteau traversa Siretul folosind un
1
Ibidem, f. 8.
2
3
Ibidem, f. 14.
4
Ibidem.
5
6
Ibidem, f. 9.
7
Ibidem, f. 22.
8
Ibidem.
9
Ibidem, f. 168.
78
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
pod plutitor, utilizabil úi pentru căruĠe úi animale de tracĠiune, constând într-o

barcă trasă de un odgon 1.
La 20 februarie 1945, Pretura Plasei Focúani cerea Prefecturii putnene să
dea un răspuns favorabil Deciziei de la finele anului anterior, luată de Primăria
Comunei Nămoloasa - Sat, referitoare la arendarea prin bună învoială a
dreptului de folosinĠă a vadului pentru instalarea unui pod plutitor 2.
În august 1944, cu ocazia retragerii trupelor germane, podul plutitor
proprietatea comunei fusese scufundat. În zilele imediat următoare, cablul de
sârmă cu care se vehicula podul avea să fie luat de ruúii aflaĠi în ofensivă.
„Având în vedere că prin lipsa acestui pod, atât comuna Nămoloasa Sat,
cât úi comunele de prin împrejurimi, de exemplu Nămoloasa Târg, judeĠul
Putna, Măicăneúti, Gălianca, Măxineni, Olăneasa judeĠul Râmnicu Sărat, nu
mai au posibilitatea de trecere peste Siret, deúi se simte absolută nevoie de a
face legătură cu Gara Hanu Conache, ce este staĠie de cale ferate, unde se
cumpără úi orice fel de ceriale.
Având în vedere că acest punct de trecere este în interesul atât al
populaĠiei civile cât úi al armatei, iar comuna, din lipsă de fonduri, este în
imposibilitatea de a construi un pod úi procura un cablu de sârmă ...” 3.
Proprietară a capului de pod, comuna dorea să-l arendeze unei persoane
interesate să instaleze úi să exploateze podul plutitor 4.
Tot în 1945, Prefectura JudeĠului Tecuci aducea la cunoútinĠa instituĠiei
similare din Focúani următoarele: „... pe apa Siretului, în dreptul comunei
Movileni, mai mulĠi locuitori din comuna Bilieúti ..., au instalat un pod plutitor
cu care transportă lemn din pădurile Demetriade din judeĠul nostru. Aceúti
locuitori nu au autorizaĠie de funcĠionare a podului, rugăm să binevoiĠi a
dispune să se ia cuvenitele măsuri pentru a li se interzice funcĠionarea podului,
deoarece pe acest pod se strecoară diferiĠi indivizi în judeĠul nostru, care atacă
stânele, furând de la ciobani oi úi miei” 5.
Se derulează o anchetă de către autorităĠile putnene - Prefectura úi Pretura
Plasei Bilieúti - în urma căreia această reclamaĠie este calificată drept nefondată
6
. Aflăm astfel că încă din luna aprilie a acestui an, un locuitor din Bilieúti
predase Primăriei podul, preluat ulterior de Batalionul 3 Pontonieri 7. La caz de
1
Ibidem, f. 170.
2
3
Ibidem, f. 3.
4
Ibidem.
5
Ibidem, f. 6.
6
Ibidem, f. 18.
7
79
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
conflicte, podul era ridicat, tăindu-se odgonul 1. În rest, el a fost utilizat de

trupele sovietice úi de locuitorii din Bilieúti, care cumpărau lemn din localităĠile
de peste Siret 2. Vasele erau proprietatea unităĠii militare amintite, lemnul fiind
donat de o persoană din Movileni, din familia Demetriade. Pe toată durata
funcĠionării sale, podul a fost păzit de un guard comunal. Timp de o lună,
podul plutitor avea să fie exploatat de administratorul Parcului de vite U. R. S.
S. din Jorăúti, aducându-se pentru animale furaje din judeĠul Tecuci. În
perioada care a urmat, Primăria Comunei Movileni, a oprit funcĠionarea
podului plutitor, cerând să i se recunoască úi ei dreptul de administrare al
acestuia úi folosirea drumului de acces la vadul care traversează islazul
comunal. Conflictul s-a aplanat abia după o lună, în final cei doi arendaúi ai
podului plătind Primăriei Comunei Movileni 30.000 lei (din cei 219.000
încasaĠi) 3.
În mai 1945, doi locuitori din Adjudu Vechi arendează ambele maluri ale
Siretului, în vederea instalării unui pod plutitor, în schimbul unei taxe anuale
de 42.000 lei 4 . Pentru aceasta a fost nevoie úi de aprobarea dată de
Serviciul Apelor Bacău, care administrează râul úi „care dispune de toate
autorizaĠiile pentru diferite instalaĠiuni peste Siret” 5.
În iunie 1945, Primăria Comunei Călieni atrăgea atenĠia Prefecturii
JudeĠului Putna că arendaúul podului plutitor speculează locuitorii comunei,
neachitând impozitele cuvenite. Capetele de pod úi de sprijin fuseseră trecute în
proprietatea comunei, conform procesului - verbal încheiat de Comitetul Local
de Împroprietărire. „Cum pe acest pod urmează să se scurgă toate vitele
ce se restituie conform convenĠiei de armistiĠiu, U. R. S. S. spre GalaĠi, sus -
numitul a voit a împiedica trecerea ridicându-úi vasul de la pod cu intenĠia
vădită de a sabota interesele ğării faĠă de obligaĠiunile luate prin ConvenĠia de
armistiĠiu ... acest pod a mai fost proprietatea comunei úi în mod abuziv úi
samavolnic, a fost luat de proprietarul arătat mai sus. În prezent, comuna îúi
construieúte un vas care va fi terminat cel mai târziu la 1 iulie a. c., dată când i
se va restitui proprietarului vasul de care s-a servit comuna până în prezent” 6.
În luna iulie, Pretura Plasei Focúani informa Prefectura că podul din
comuna menĠionată, proprietate a lui V. Dimitriu, fusese expropriat de
Comitetul Local pentru Aplicarea Reformei Agrare din această localitate,
aplicând greúit atât Legea, cât úi Regulamentul referitor la această problemă,
1
Ibidem, f. 21.
2
Ibidem, f. 19.
3
Ibidem.
4
Ibidem, dosar nr. 158 / 1945, f. 41.
5
6
Ibidem, f. 15.
80
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Podul devenind proprietatea comunei, trebuia exploatat prin licitaĠie publică,

nu dat direct în arendă lui Radu Popoiu, în schimbul a 90.000 lei. Dacă nu se
dorea Ġinerea unei licitaĠii publice pentru exploatarea podului, el trebuia
înapoiat lui V. Dimitriu 1.
În acelaúi an, un pod plutitor funcĠiona úi la Năneúti, alcătuit din două vase
cu suprastructură, plătindu-se o chirie anuală de 90.000 lei. Vasele aparĠineau
Regimentului de Pontonieri Brăila, care revendică această sumă. Unitatea îúi
recupera materialele de pod plutitor aflate pe raza judeĠelor Putna úi Covurlui,
folosite de către ruúi în anul precedent 2.
Doi ani mai târziu, un astfel de pod funcĠiona la Năneúti 3 úi Adjudu Vechi,
după distrugerea aici a podului din beton de către germanii aflaĠi în retragere.
Capacitatea de transport a acestuia era de 6 tone. Veniturile încasate de comună
avea să fie cheltuite în folosul comunităĠii, inclusiv pentru electrificarea
acesteia. ConstrucĠia a fost făcută de locuitori, fără a se apela la veniturile
Primăriei 4.
În septembrie 1947, la Suraia situaĠia era cu totul alta. AutorităĠile locale
mărturiseau Prefecturii: „... se simte mare nevoie de un pod plutitor pe apa
râului Siret. Cum anul trecut am avut un pod úi a fost stricat úi distrus de
gheaĠă, iar în momentul de faĠă, locuitorii care au cohalmuri úi mlăjiú peste
Siret nu au cu ce să le treacă. De aceea respectuos vă rugăm să binevoiĠi a
interveni pe lângă Regimentul 5 Pionieri Focúani pentru a ni se repartiza
aceste pontoane ca să putem construi un pod plutitor peste Siret; parte din
locuitori au semănături úi peste Siret” 5. La rândul său, Regimentul 5 Pionieri
sfătuia Prefectura să intervină la Ministerul Apărării NaĠionale - DirecĠia
Materialelor Bucureúti, singura instituĠie abilitată să aprobe toate materialele
necesare 6. Răspunsul avea să fie negativ. SoluĠia propusă de acest minister era
următoarea: Prefectura să furnizeze materialele necesare, sub formă de
împrumut, o comisie din Ministerul Apărării NaĠionale fixând cuantumul
chiriei 7.
În februarie 1948, Pretura Plasei Adjud anunĠa Prefectura JudeĠului Putna
că la Adjudu Vechi podul plutitor solicitat de Primăria Comunei Homocea úi
1
Ibidem, f. 14.
2
Ibidem, f. 24.
3
4
„Zorile”, anul III, nr. 121, duminică, 5 octombrie 1947, p. 3.
5
S. J. A. N. Vn., fond Prefectura JudeĠului Putna, dosar nr. 104 / 1947, f. 22.
6
Ibidem, f. 24.
7
Ibidem, f. 25 - 26.
81
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Prefectura JudeĠului Tecuci era în funcĠiune, proprietarul său având autorizaĠia

prevăzută de Legea podurilor plutitoare din 1864 1.
În august erau reparate úi drumurile de acces către acest important obiectiv
2
.
La 1 septembrie 1948, Primăria Comunei Adjudu-Vechi a angajat doi
podari la podul plutitor aflat în proprietatea comunei, asigurând funcĠionalitatea
acestuia 24 de ore din 24, aceútia fiind cinstiĠi, corecĠi úi cu experienĠă în
domeniu. Taxele de trecere se contabilizau în chitanĠiere, cei doi fiind plătiĠi cu
20 % din încasări, restul de 80 %, intrând în bugetul comunal 3.
Prefectura JudeĠului Putna avea să respingă această decizie a autorităĠilor
locale, afirmând că legal era ca cei doi podari să aibă un salariu fix, prevăzut în
bugetul local. De asemenea, Primăria Comunei Adjudu-Vechi trebuia să aloce
bani pentru iminentele reparaĠii ale podului, mai ales în condiĠiile în care
încasările erau estimate la 340.000 lei 4.
În mai 1948, Primăria Comunei Călieni dădea în arendă podul plutitor peste
Siret, aflat în proprietatea sa, având aprobările autorităĠilor judeĠene 5.
În luna iulie a aceluiaúi an, era în funcĠiune úi podul plutitor de la Năneúti 6,
proprietate a acestei comune (ca úi vadul de trecere), fiind exploatat în regie
proprie 7. În septembrie 1948, odgonul acestui pod trebuia înlocuit, Prefectura
cerând sprijin autorităĠilor comunale din Călieni, solicitate să-l împrumute pe
cel de rezervă 8.
La începutul lunii noiembrie a aceluiaúi an, Serviciul Lucrări din cadrul
Comandamentului Geniului trimitea Prefecturii JudeĠului Putna următoarea
Adresă: „Referitor la podurile plutitoare de peste Siret din punctele Năneúti úi
Călieni: Rugăm să binevoiĠi a ne comunica timpul cât ar mai fi necesare aceste
poduri, cunoscând că fără aceste date nu putem lua nici o hotărâre” 9 .
Răspunsul acesteia avea să vină o săptămână mai târziu, la 10 noiembrie 1940:
„1) Pentru Năneúti - până când se va pune în circulaĠie podul mare de fier care
este în curs de refacere - aproximativ 1 aug 1949, când judeĠul va construi un
fond nou din fondurile ce se vor aloca de Ministerul Afacerilor Interne” 10.
Ulterior, Prefectura avea să insiste ca cele două poduri plutitoare „să mai
1
Ibidem, dosar nr. 109 / 1948, f. 10.
2
Ibidem, f. 49.
3
Ibidem, f. 56.
4
Ibidem, f. 58 - 59.
5
6
Ibidem, f. 38.
7
Ibidem, f. 40.
8
Ibidem, f. 52.
9
Ibidem, f. 60.
10
Ibidem, f. 61.
82
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
rămână pe loc. ... aceste poduri sunt de o importanĠă vitală, întrucât leagă
judeĠul Putna cu judeĠul Tecuci, prin úoseaua naĠională Focúani - GalaĠi, astfel
că judeĠul nostru nu se poate dispensa de ele” 1.
La 2 martie 1948, Primăria Comunei Nămoloasa Sat intenĠiona să arendeze
vadul de pod plutitor din punctul Blehani, prin licitaĠie publică 2 , el fiind
proprietatea acesteia 3. Nu peste mult timp, podul plutitor din această localitate
avea să fie pus în funcĠiune de un particular, acuzat de comunele învecinate că
percepe taxe prea mari 4. Iată care era cuantumul acestora la finele lunii iunie,
când Primăria Comunei Nămoloasa Sat, reziliind contractul de arendare a
podului plutitor, alesese să-l exploateze în regie proprie 5: a) pentru localnici: 5
lei pentru un pieton; 10 lei pentru o vită mare (cal, bou, vacă); 2 lei pentru o
vită mică (oaie, porc); 10 lei pentru un biciclist; 15 lei pentru o căruĠă
descărcată, trasă de un cal; 20 lei pentru o căruĠă încărcată, trasă tot de un cal;
20 lei pentru o căruĠă goală, trasă de două vite; 25 lei pentru o căruĠă încărcată,
trasă tot de două vite; 40 lei pentru un automobil úi 60 lei pentru un camion 6.
Dacă taxele fuseseră micúorate, condiĠiile de transport nu erau întotdeauna
avantajoase, după cum afirmau mai mulĠi localnici din comuna Nămoloasa -
Târg: „În timpul transportului recoltelor în comuna Nămoloasa - Sat, care este
la o distanĠă de 3 - 4 km, unde este podul instalat la Blehani, este o
aglomeraĠie mare la sezon, stând zile întregi uneori în capra podului úi astfel
perzându-ne multe interese în legătură cu muncile agricole” 7.
În aprilie 1948, comuna Nămoloasa - Târg cerea ajutorul autorităĠilor
judeĠene în vederea instalării unui pod plutitor peste Siret pe raza acestei
comune. Argumentând această necesitate, Primăria respectivei comune
reamintea Prefecturii JudeĠului Putna că localitatea se întinde pe 8 - 10 km,
fiind centru de colectare úi dorind să aibă o legătură rapidă cu o serie de
comune aflate de partea cealaltă a Siretului, în judeĠele Râmnicu Sărat úi
Tecuci, susĠinând úi acestea, la rândul lor, necesitatea înfiinĠării unui astfel de
pod. În plus, în comuna Nămoloasa - Târg existau „fabrici de cherestea, mari
care au absolută nevoie de a merge la gara Hanu Conache, pentru a se
transporta cu C. F. R. diferite mărfuri úi a aduce diferite piese necesare la
asemenea instalaĠiuni” 8. În concluzie, autorităĠile din această comună cereau
1
Ibidem, f. 62.
2
Ibidem.
3
Ibidem, f. 11.
4
Ibidem, f. 12.
5
Ibidem, f. 14.
6
7
8
83
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Prefecturii să intervină pe lângă Regimentul 5 Pionieri pentru a le da patru vase

din cele aflate în custodia lor, fiind însă proprietatea Statului. Nu era vorba de o
donaĠie, ci doar de un împrumut, Primăria din Nămoloasa Târg garantând buna
lor întreĠinere 1.
Regimentul 5 Pionieri s-a văzut nevoit să refuze cererea Prefecturii
putnene, în legătură cu vasele - pontoane solicitate 2.
La jumătatea lunii mai a anului 1948, locuitorii acestei comune nu renunĠă
la ideea lor, comunicând Prefecturii că doi localnici úi-au manifestat interesul
în ceea ce priveúte instalarea unui pod plutitor. „Majoritatea dintre noi -
spuneau ei - avem terenuri agricole peste râul Siret, la comuna Fundeni,
judeĠul Tecuci úi ne vine aproape de a ne transporta la muncile agricole, dacă
ni se instalează pod plutitor la această comună. Noi avem o nespusă satisfacĠie
dacă se instalează asemenea pod la această comună, iar comuna va avea úi ea
un venit pentru nevoile ce ni se simpt la comună” 3.
Dându-úi acordul de principiu, Prefectura promitea că va interveni la
DirecĠia Apelor Bacău pentru aprobări. După instalarea podului, Serviciul
Tehnic din subordine îl va verifica, văzând dacă el corespunde din punct de
vedere tehnic úi dacă prezintă siguranĠă pentru diferite transporturi 4.
În iunie 1948, Primăria Comunei Nămoloasa Târg avea să scoată la licitaĠie
vadul râului Siret, în vederea instalării unui pod plutitor 5. Din venitul încasat,
autoritatea comunală dorea să-úi instaleze, în viitor, un pod plutitor propriu 6.
În toamnă, un asemenea pod plutitor funcĠiona la comuna Nămoloasa Târg,
după cum rezultă din Telegrama trimisă la 11 septembrie 1948 Prefecturii
JudeĠului Putna, de către Comandamentul Geniului din cadrul Ministerului
Apărării NaĠionale: „... în ziua de 10 septembrie a. c., Batalionul Fluvii
Brăila a ridicat fără nici o comunicare prealabilă două poduri plutitoare pe
vase de tip militar, provenite din capturi. Unul din ele era pe Siret, care făcea
legătura pe úoseaua naĠională la Năneúti, între Focúani úi GalaĠi. De
asemenea, s-a ridicat un odgon de la un pod plutitor de pe Siret, din dreptul
comunei Nămoloasa - Târg. Prin această măsură a fost paralizată legătura de
pe úoseaua naĠională Focúani - GalaĠi, precum úi toate transporturile de
predarea cerealelor către Centrele de Colectare Iveúti úi Hanu Conache.
Rugăm să binevoiĠi a da dispoziĠiuni ca să se revină asupra acestor măsuri,
repunându-se podurile în localităĠile iniĠiale. S-au dat dispoziĠiuni primăriilor
1
Ibidem, f. 19.
2
Ibidem, f. 13.
3
4
Ibidem, f. 16.
5
Ibidem, f. 26.
6
Ibidem, f. 27.
84
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
respective pentru preluarea vaselor cu formele legale úi pentru buna lor

întreĠinere” 1.
Un an mai târziu, documentele putnene semnalează funcĠionarea unui
singur pod plutitor peste Siret aflat pe raza judeĠului, cel de la Adjudu Vechi.
La 25 februarie 1950, Comitetul Provizoriu al acestei comune trimitea SecĠiei
de Gospodărire Locală úi Drumuri din cadrul Comitetului Provizoriu al Plasei
Adjud următoarea Adresă: „În toamna anului 1949 s-a trecut cu podul
plutitor al acestei comuni, cantitatea de 50 vagoane sfeclă de zahăr pentru
fabrica de zahăr Sascut, din comunele Homocea, Lespezi úi Hurneúti, judeĠul
Tecuci, pentru care transporturi nu ni s-a plătit nici un fel de taxe; cu toate că
am intervenit úi cu adresa noastră nr. 318 din 16 februarie 1950, totuúi nu am
căpătat nici un rezultat.
Aceste 50 vagoane s-au transportat cu carele care, socotit a 1.000 kg
carul, sunt 500 care. Aceste taxe, conform Decretului 3 din Buletinul Oficial
din Ianuarie 1949, se încadrează cu o taxă de 100 lei de fiecare car. Astăzi ne
aflăm cu podul plutitor într-o stare de reparaĠie úi fără mijloace de a-l repara.
Vă rugăm a interveni la această fabrică de zahăr, pentru a ni se pune la
dispoziĠie această sumă” 2.
La 1 martie 1950, ca urmare a cererii făcute de Primăria Comunei Adjudu
Vechi, Primăria Comunei Lespezi din judeĠul Tecuci va trimite lemnul necesar
refacerii acestui pod plutitor la unitatea din Tecuci a I. P. E. I. L. GalaĠi, pentru
prelucrare 3.
La 13 iulie 1950, Comitetul Provizoriu al JudeĠului Putna emitea Ordinul
nr. 20.081, prin care se aproba Decizia nr. 13 / 1950 a autorităĠilor locale din
Adjudu Vechi, referitoare la înfiinĠarea aici a Întreprinderii „Podul Plutitor 11
iunie”, pe bază de plan de producĠie úi plan de aprovizionare cu materiale 4.
După cum rezultă dintr-o Adresă trimisă de Comitetul Provizoriu al
comunei Adjudu Vechi UnităĠii pentru Exploatarea Lemnului Tecuci în luna
septembrie, podul fusese intens solicitat în prima jumătate a anului: „... carele
ce au transportat lemne cu podul plutitor al acestei comune, s-a făcut în
intervalul de la 9 martie până la sfârúitul lunii iulie 1950. Din totalul de 486
care trecute pline, goale s-au întors 206 care. Materialul s-a predat de noi ...
în cursul lunei iunie 1950”5. La un asemenea volum de transporturi, cei din
Adjudu Vechi au practicat úi reduceri de 50 % la taxele de utilizare a podului,
1
Ibidem, f. 50.
2
S. J. A. N. Vn., fond Primăria Comunei Adjudu-Vechi, dosar nr. 6 / 1950, f. 1.
3
Ibidem, f. 20.
4
Ibidem, f. 6.
5
Ibidem, f. 7.
85
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
de la 100 la 50 lei1. Transporturile fiind intense, profiturile, în ciuda reducerilor

făcute, au fost însemnate2. În a doua jumătate a anului, acestea aveau însă să
cunoască o importantă diminuare 3.
După această dată, fondurile deĠinute de arhivele vrâncene úi celelalte surse
de informaĠie nu mai semnalează existenĠa podurilor plutitoare peste Siret pe
raza judeĠului nostru. Deosebit de importante pentru transportul de mărfuri,
persoane úi dotări ale Armatei, dovedindu-úi utilitatea de-a lungul timpului,
podurile plutitoare aveau să fie înlocuite, în a doua jumătate a secolului trecut,
de cele din fier úi beton, mult mai puternice úi mai rezistente.
În ciuda acestui fapt úi ele aveau să fie greu încercate, uneori, de un altfel
de Siret, năvalnic úi vijelios, trezit parcă dintr-un somn lung úi greu.
1
Ibidem, f. 8.
2
Ibidem, f. 11.
3
Ibidem, f. 16.
86
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
ITINERARII SENTIMENTALE:
PALATE ùI CONACE CU IMPACT ÎN PEISAJUL ANTROPIC
AL JUDEğULUI NEAMğ
Prof. dr. Viorel Paraschiv - S. G. R. - Filiala Iaúi
Prof. Judit Găină - Liceul cu Program Sportiv, Roman - NeamĠ
Rezumat. Inventarierea patrimoniului construit de marile familii boiereúti creatoare de
istorie úi civilizaĠie seculară pe teritoriul JudeĠului NeamĠ, este un act reparatoriu úi o formă de
respect pentru tot ceea ce aceútia au lăsat peste generaĠii. Palatele úi conacele analizate sunt
situate în zona colinară de relief din partea de est a judeĠului, inventarierea acestora având drept
scop principal atragerea atenĠiei memoriei colective asupra stării lor de conservare úi distrugere
datorită indiferenĠei proprietarilor úi administraĠiei publice responsabile.
Abstract. Inventories built by the great aristocratic families of Ancient secular creating the
NeamĠ County is a reparatory act as a form of respect for what they have left over generations.
Palaces and mansions analyzed are located in the hilly terrain in the eastern part of the county,
mainly aimed inventories collective memory drawing attention on the state of preservation and
destruction due to the indifference of the owners and responsible government.
Key words: national heritage, mansions, recovery, traditions.
Introducere. Inventarierea patrimoniului construit de marile familii boiereúti
creatoare de istorie úi civilizaĠie seculară pe aceste meleaguri este, mai întâi de toa-
te, un act reparatoriu úi o formă de respect pentru tot ceea ce aceútia au lăsat peste
generaĠii. Palatele úi conacele au primit, în perioada comunistă, unele din cele mai
diverse úi înjositoare destinaĠii sociale, de la orfelinate până la spitale pentru per-
soane cu dizabilităĠi, prilej cu care patrimoniul cultural naĠional a fost prejudiciat
aproape ireversibil. Un regim fără sistem de valori úi specialiúti credibili úi pro-
fesioniúti, au adus patrimoniul palatelor úi conacelor la pierzanie úi în anii puterii
,,socialiste” de după anul 1990, dovedind ceea ce útim cu toĠii, că cel mai irespon-
sabil gospodar este statul român! Singurele monumente de artă păstrate úi consoli-
date au fost bisericile fostelor domenii boiereúti, construite de ctitorii lor în diferite
perioade istorice ale evoluĠiei societăĠii medievale târzii moldoveneúti, pentru a
servi tuturor exponenĠilor comunităĠilor!
Metodologie. Articolul este fundamentat pe principiul istorismului úi a fost e-
laborat în urma unei laborioase cercetări de teren úi a documentelor de arhivă, pre-
cum úi a diferitelor surse bibliografice letrice sau informatice. A fost realizată o
hartă cu poziĠia geografică orientativă a monumentelor analizate (fig. 1).
1. Curtea boierească Stârcea de la Văleni. A fost una dintre numeroasele pro-
prietăĠi care au aparĠinut lui Ioan Mocsony Stârcea compusă din: 739 de hectare
de pădure, 264 de hectare de zăvoi, o plantaĠie de nuci de 12 hectare, 50 de hectare
de teren arabil, 3 hectare de vie, 3 mori, complexe zootehnice, spaĠii de depozitare,
atelier agricol, instalaĠii de irigaĠii úi uzină electrică proprie, un parc dendrologic în
faĠa conacului, precum úi mai multe clădiri publice, printre care: úcoala, primăria,
87
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
dispensarul úi postul de poliĠie (http://ro. wikipedia.org/wiki/Ioan_Mocsony-Stâr-

cea). După anul 1945 curtea boierească de la Văleni a primit destina‫܊‬ii social-eco-
nomice diferite: úcoală (conacul), cămin cultural, sediu CAP, depozite de produse
agricole ú.a. Moútenitorul curĠii domneúti de la Văleni este Robert Michael de
Stârcea (care úi-a schimbat numele iniĠial – foto 18), cetă‫܊‬ean britanic ‫܈‬i angajat la
Curtea regală de la Londra, care a intrat în proprietatea vechiului patrimoniu
distrus ‫܈‬i ‫܈‬i-au propus redarea strălucirii de odinioară .
Fig. 1. Harta
JudeĠului
NeamĠ - cifrele
sunt numerele
de ordine ale
monumentelor
analizate. Sursa
hărĠii de bază -
www.zarnesti.net
Foto 1-2. Conacul de la Văleni, în restaurare úi casa administratorului renovată

(aprilie 2012)
Conacul se află în renovare úi consolidare (foto 1), fosta casă administrativă a

fost refăcută úi este folosită acum de moútenitorul de drept (foto 2), mobilierul -
doar o bibliotecă monumentală (foto 3) - úi celelalte obiecte de mobilier care au
fost distruse în timp vor fi reconstituite după fotografii din arhive. Se mai
păstrează destul de bine conservat un fost hambar împletit, un adevărat monument
de artă tehnogenă rurală (foto 5).
88
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Foto 3-4. Biblioteca de patrimoniu úi Pin de Normandia în parcul dendrologic

Biserica cu hramul ,,SfinĠii 40 de Mucenici din Sevastia” (foto 6), a fost ridi-
cată în anul 1519 de către postelnicul Cozma ùarpe, în stilul monumentelor religi-
oase din vremea lui ùtefan cel Mare. Acoperiúul simplu, fără turle úi fără clopotni-
Ġă este rotunjit deasupra absidei altarului. Uúa de la intrare păstrează portalul gotic,
ogival, cu toruri úi cavete îmbinate în unghi frânt, iar sistemul de boltire este
specific moldovenesc. Între anii 1878-1879 biserica medievală a fost înconjurată
cu zid de piatră ‫܈‬i a fost construit un turn clopotni‫܊‬ă de către Ecaterina Stârcea
Văleanca, după cum este inscripĠionat pe o placă de marmură de pe clopotniĠa
nouă. Tot atunci se construieúte ‫܈‬i actualul conac al familiei Stârcea.
Foto 5-6. Hambarul împletit úi biserica cu turn

89
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Parcul dendrologic extins actual pe doar cca. 2 ha, faĠă de 3,4 ha iniĠial, este
unul dintre cele mai valoroase din această parte de Ġară, doar parĠial ruderalizat,
cuprinde elemente floristice viguroase originale de pe trei continente…. După un
inventar biologic mai vechi parcul cuprinde cca. 100 de taxoni de arbori úi arbuúti,
din care cca. 40 sunt consideraĠi exotici fiind originari din Extremul Orient, Euro-
pa úi America de Nord. Dintre arborii exotici recunoscuĠi de noi cu prilejul vizite-
lor de documentare pe teren amintim: arborele de lalea (Liriodendrom tulipifera),
arborele pagodelor (Ginkgo biloba), pinul roúu canadian (Pinus silvestrus), varie-
tăĠi de thuia oriental, salcâm galben (Sophora japonica), arborele mamut nord-
american (Sequoia sbs. Metasequoia - cel mai probabil!), tisa (Taxus baccata),
brazi argintii, molizi, carpeni de Carolina, pini de Normandia (foto 4), pini negri,
chiparos japonez, ienupăr de Virginia, liliac chinezesc ú.a.
2. Conacul Bogdan din comuna Gâdinаi. Este situat la aproximativ 5 km est-
nord - est de Municipiul Roman. Acesta a fost ridicat pe o terasă de pe stângă văii
Siretului, care îi conferă un punct excelent de belvedere, de către boierului Lupu
Bogdan, la sfâr‫܈‬itul secolului al XIX-lea. Din nefericire piatra necesară construc-
Ġiei úi zidurilor de incintă (foto 7) a provenit din demolarea zidurilor cetăĠii noi a
Romanului, aflată la cca. 3 km spre sud. Drumul de acces spre conac din DN 15 D,
Roman-Vaslui, este un drum judeĠean pietruit, 207 D, care duce la Sagna. Acest
drum care se ramifică din DN 15 D, imediat după intrarea în satul Gâdin‫܊‬i, este di-
recĠionat de o săgeată orientată spre nord către biserica ”Sf. Dumitru” úi este stră-
juit de un pâlc monumental de plopi albi seculari (Populus alba) a căror vechime
este de peste 350 de ani úi care ne impresionează prin circumferinĠa trunchiurilor úi
multiplele lor ramificaĠii. Din vechii tei, cu o vechime de peste 200 de ani, care
străjuiau drumul imediat din ramificaĠie ‫܈‬i care se găseau aliniaĠi odinioară în
lungul drumului a mai rămas doar un singur ,,supravieĠuitor”.
Actuala înfă‫܊‬i‫܈‬are a conacului se datorează boierilor Gheorghiu, mo‫܈‬tenitorii
mo‫܈‬iei, care între anii 1905-1906 au modificat ansamblul pentru a le servi drept
reúedinĠă de vară. După 1945, conacul boieresc a fost confiscat de comuniúti, iar
proprietarii au emigrat în ElveĠia. Clădirea a zăcut multă vreme în paragină, apoi
în 1982 a fost transformată în spital de boli psihice pentru adulĠi, devenind în scur-
tă vreme una dintre cele mai importante unităĠi medicale de profil din Moldova. În
anul 2008 cele două fiice ale boierilor Gheorghiu, stabilite în străinătate, au obĠinut
retrocedarea moúiei de la GâdinĠi, respectiv a conacului transformat în spital úi a
unei suprafeĠe adiacente de 40 de hectare, care au fost ulterior vândute unui avocat
din Roman. Parcul de odinioară mai cuprinde exemplare falnice de Fraxinus
excelsior, Tilia cordata úi un singur exemplar de Querqus robur, care depăúesc
200-250 de ani vechime. În faĠa conacului a fost plantat un aliniament de plopi
negri a căror vârstă este de cca. 40 de ani, care au rol negativ asupra peisajului
actual.
90
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Foto 7-8. Conacul úi biserica de la Gâdin‫܊‬i (mai 2012)

Biserica ,,Sfântul Dumitru” (foto 8) a fost înălĠată între anii 1806-1812 de ma-
rele vornic Dimitrie (Emanoil) Bogdan (+1820) úi soĠia sa, Georgeta. Biserica ser-
vea drept lăcaú de cult pentru familia ctitorilor úi a sătenilor de pe moúie. Lângă
peretele nordic al bisericii se află mormântul boierului Constantin Rolla (1818-
1879), fost militant unionist pentru Unirea Principatelor Române ‫܈‬i ministru în mai
multe rânduri în guvernele Principatului Moldovei. Lângă peretele sudic al absidei
altarului, au fost depuse osemintele a 12 persoane asasinate de autorităĠile comu-
niste în 1949 în Pădurea ,,Dealul Mărului”, AsociaĠia Foútilor DeĠinuĠi Politici
NeamĠ ridicând în 1991 o cruce deasupra mormântului.
3. Conacul Constantin Cantacuzino-PaЮcanu, din satul/comuna CostiЮa - a
fost ridicat drept re‫܈‬edin‫܊‬ă de vară în anul 1870 (Ghinea, 2000). Satul Costi‫܈‬a este
situat pe DN 15, Bacău - Buhu‫܈‬i - Piatra Neam‫܊‬, fiind dezvoltat pe terasele de pe
stânga văii Bistri‫܊‬ei. Pe vremuri soĠii Cantacuzino – Pa‫܈‬canu au construit
numeroase cur‫܊‬i boiere‫܈‬ti, biserici úi alte clădiri de valoare patrimonială atât în
Moldova cât ‫܈‬i în celelalte provincii române‫܈‬ti, fiind cosiderată una dintre cele mai
bogate ‫܈‬i mai influente familii de boieri moldoveni. În imediata apropiere a
conacului (foto 9) se află ‫܈‬i biserica satului actual, folosită ini‫܊‬ial drept parohie de
un sat desfiin‫܊‬at (Sbere‫܈‬ti) ‫܈‬i încorporat satului Costi‫܈‬a în perioada comunistă, cel
mai probabil tot o ctitorie din vremea cantacuzinilor. Conacul de la Costi‫܈‬a,
declarat monument de arhitectură, este acum sediul unei firme belgiano-române în
urma achizi‫܊‬ionării drepturilor succesorale ale mo‫܈‬tenitorilor de drept. Clădirea a
fost reabilitată ‫܈‬i consolidată de firma cu capital străin, fiind folosită drept sediu
administrativ. Proprietatea mai cuprinde úi un parc cu lacuri în cascadă, care se
impun în peisajul antropizat foarte bine între‫܊‬inut.
4. Conacul Dimitrie Sturdza de la Cârligi – comuna Эtefan cel Mare, a fost
construit proprietatea lui Dimitrie Sturza în 1840, pe ruinele unuia mai vechi. Satul
Cârligi este situat pe DJ 208G, Girov – Hanu Ancu‫܊‬ei, de unde se desprinde un
drum local spre stânga. Conacul era înconjurat de un zid înalt cu intrarea
monumentală spre est. Din punct de vedere arhitectural edificiul dezvoltă, la
proporĠii incomparabil mai mari, planul vechilor case din târgurile moldoveneúti.
91
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Spre deosebire de alte construcĠii de acest gen intrarea în beciurile clădirii nu se

deschide sub pridvor, ci la parterul păr‫܊‬ii estice. La intrarea principală etajul are
forma unui balcon de proporĠii reduse, cu trei niúe arcuite (foto 10), loc protejat
pentru oprirea cale‫܈‬tilor, identică ‫܈‬i altor conace din zona Moldovei (exemple:
Palatul Roznovanu din Ia‫܈‬i sau conacul din Grie‫܈‬ti jude‫܊‬ul Ia‫܈‬i). O perioadă de
timp conacul a trecut în posesia familiei Ruset, modul tranzac‫܊‬iei nefiind clar în
bibliografia studiată. Conacul a fost retrocedat după anul 2006 mo‫܈‬tenitorilor
legali ai familiei Sturdza ‫܈‬i se află în restaurare. Domeniul boieresc de la Cârligi
nu poate fi vizitat, fiind închis în cadrul unui ansamblu mai larg unde în perioada
comunistă a funcĠionat o fermă IAS. Biserica "Trei Ierarhi" din apropiere a servit
drept lăcaú de cult familiilor boiereúti úi obútii săteúti, fiind atribuită lui Iordachi
Cantacuzino (1659-1660). Parcul dendrologic care înconjura conacul a fost distrus
în timp, doar câĠiva arbori seculari s-au mai păstrat spre vestul conacului.
Foto 9. Costiúa – conacul Catacuzino-Pa‫܈‬canu restaurat, în anul 2010 (Sursa:

www.infoaliment.ro/ 30 mai 2014). Foto 10. Conacul Sturdza de la Cârligi în 2008 (Sursa:
www.imagini.neamt.ro)
5. Conacul Iordachi Cantacuzino – satul/comuna Эtefan cel Mare, este datat
între anii 1630-1637 fiind o construc‫܊‬ie fără etaj, cu pereĠi masivi de piatră úi cără-
midă úi un sistem de boltire tipic moldovenesc, alcătuit din mici cupole sferice,
sprijinite pe arce drepte sau oblice. Probabil că în secolul al XIX-lea s-au executat
cele mai ample lucrări de consolidare úi modernizare, când s-a ridicat úi etajul, va-
lorificându-se soliditatea substrucĠiei úi a zidurilor de la parter. Originalitatea deo-
sebită a conacului este dată de balconul protejat din lemn traforat aflat la intrare (foto
11). În perioada comunistă conacul a făcut parte dintr-o unitate de învăĠământ pentru
copiii cu dizabilităĠi, perioadă în care clădirea a suferit numeroase deprecieri.
Din vechiul parc de odinioară s-au mai păstrat doar câ‫܊‬iva arbori seculari, un
pin roúu úi alte conifere, iar în curtea bisericii ”Sf. Gheorghe” (foto 12) ctitorită de
Vasile Lupu (1636-1637- conform Ghinea, 2000), sunt frasini, tei ‫܈‬i nuci seculari.
Satul actual s-a numit anterior ùerbeúti, drept pentru care localizarea conacului se
face cu această precizare. Comuna ùtefan cel Mare este situată pe DJ 208 G între
Girov - Hanu AncuĠei.
92
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Foto 11-12. Conacul ‫܈‬i biserica din ùtefan cel Mare (fost ùerbeúti - aprilie 2012)
6. Conacul de la Bozienii de Sus, comuna Ruginoasa. Satul Bozienii de Sus
este aúezat într-o depresiune situată pe interfluviul dintre râurile Moldova úi Bis-
triĠa, respectiv Depresiunea Budeúti în care întâlnim numeroase mlaútini úi iazuri
antropice. Dimensiunea actuală a satului este redusă, acesta are câteva case aliniate
în lungul DN 15D, Roman - Piatra Neam‫܈ ܊‬i este traversat de Pârâul Velni‫܊‬a. Clă-
direa vechiului conac boieresc a fost trecută în patrimoniul statului odată cu dicta-
tura proletară. ùi acum fostul conac boieresc se găseúte în patrimoniul statului, res-
pectiv al CJ NeamĠ care deĠine aici un centru de îngrijire pentru persoane cu diza-
bilită‫܊‬i multiple. Clădirea principală a fost refăcută de mai multe ori, păstrând în
cea mai mare parte propor‫܊‬iile fostului conac de odinioară (foto 13). Biserica cu
hramul ,,ÎnălĠarea Domnului” construită între 1640-1650 de boierii locului pe tim-
pul domniei lui Vasile Lupu este parohia satului (foto 14). Parcul actual al fostului
conac cuprinde arbori seculari specifici zonei biogeografice a silvostepei, inclusiv
salcâmi recenĠi (30-40 ani), alături de: tei, castani, stejari, scoruú de munte, arĠari,
nuci úi frasini seculari. Un frasin secular a cărui circumferinĠă depăúeúte 1,5 m se
găseúte pe teritoriul bisericii/parohiei ortodoxe.
Foto 13-14. Fostul conac ‫܈‬i biserica din Bozienii de Sus
93
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Drumul de acces din DN 15 D ne arată dimensiunea deosebită a vechilor căi de

acces către conacele sau palatele boiereúti, cu poartă de acces úi drum străjuit de
arbori impunători (tei, castani, frasini, ulmi). Pe pârâul care delimitează conacul,
spre est, sunt elemente care demonstrează o poten‫܊‬ială acumulare, conform speci-
ficului tuturor marilor curĠi boiereúti úi unde cel mai probabil a funcĠionat úi o
moară pe apă.
7. Ansamblul arhitectonic boieresc Catargi de la TupilaĠi a fost construit pe
terasa superioară netedă, pe dreapta râului Moldova într-o zonă excelentă cu belve-
dere către toate punctele cardinale. ConstrucĠiile din piatră nefasonată, cu zid de
incintă străjuit de turnuri rotunde de apărare în cele patru colĠuri, imită fortificaĠiile
marilor reúedinĠe feudale. Intrarea principală situată este dinspre sud, spre valea
Moldovei, are acelaúi aspect monumental ca úi la conacul de la Cârligi. Fostul co-
nac este o construcĠie cu etaj, ridicată în anul 1842 de către boierul ùtefan Catargi
în locul altuia mai vechi úi era, la vremea lui, o adevărată bijuterie arhitecturală.
Două beciuri încăpătoare - unul în continuarea conacului, situat la nord iar celălalt,
de proporĠii mai reduse, pe latura estică a incintei - indică existenĠa unor construc-
Ġii probabil contemporane cu incinta fortificată. După exproprierea de la începutul
anilor '50, ansamblul a fost transformat în sediu C. A. P. fiind utilizat mulĠi ani la
rând fără a i se face lucrări de reparaĠii sau măcar de întreĠinere. Aúa se face că un
raport din 1978 precizează despre conac ca fiind degradat, grinzile úi acoperiúul
fiind pe punctul de a se dărâma.
Foto 15-16. Conacul ruinat úi biserica din TupilaĠi

Astfel, la începutul anilor '90 întregul ansamblu era deja vandalizat úi dez-
membrat bucată cu bucată, starea de degradare înrăutăĠindu-se de la un an la an. În
anul 2008 când moútenitorii intră în sfârúit în proprietatea conacului aceútia cons-
tată că, practic, el nu mai există. În momentul de faĠă Conacul Catargi este propus
pentru declasare de pe lista monumentelor istorice úi de arhitectură. Distrugerile
suferite de vechea curte boierească sunt, în acest moment, iremediabile úi nu se
mai poate face nimic pentru salvarea acestui monument (foto 15). S-a ajuns la
această tristă decizie ca urmare atât a localnicilor (care ani la rând au furat piatră
94
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
cu piatră din ansamblu) cât úi a autorităĠilor în ceea ce priveúte păstrarea patrimo-

niului naĠional. Biserica ”Sf. Voivozi” este datată la 1811, fiind ctitoria marelui lo-
gofăt ùtefan Catargiu. Sub fereastra altarului se află mormântul ctitorului. Din ve-
chiul parc de odinioară nu mai există decât câĠiva pini úi alĠi arbori specifici zonei
în curtea bisericii (tei, nuci, frasini, stejari). În curtea conacului este un imens ste-
jar uscat care este datat la peste 450 de ani (foto 15). Lângă stejar în dreptul intrării
principale, un măr recent, înflorit, este unicul element care dă viaĠă unui peisaj
ruinat în totalitate... Satul TupilaĠi se află pe DJ 208 G, Girov-Hanu AncuĠei, iar la
conac se ajunge pe un drum sătesc pietruit pe o distanĠă de cca. 1 km.
8. Conacul de la Dulceúti a fost ridicat pe platoul unei terase de pe Valea
Neagră la începutul secolului al XVIII-lea ‫܈‬i distrus după 1958 pe timpul regimu-
lui comunist. Biserica ,,Pogorârea Sf. Duh”, zidită - după cum menĠionează pisania
originară - la începutul secolului al XVII-lea: …Io Caraiman, mare paharnic úi
Kneaghina mea Anastasia, am zidit această biserică întru lauda Pogorârii
Sfântului Duh, pe temelia cea veche aici în satul Dulceúti, întru pomenirea noastră
úi a copiilor noútri úi a ctitorilor cei de la început. ùi s-a început úi s-a înălĠat în
zilele dreptcredinciosului domnului nostru Io Ieremia Moghilă Voevod úi Elisabe-
ta Doamna, în anul 7113 (1605) aprilie 26. ùi s-a săvârúit la august 20 úi s-a sfin-
Ġit cu mâna Tot Sfântului Kir Agaton episcopul Romanului” (f. 17). În 1887 V. A.
Urechia identifica aici nu mai puĠin de 7 pietre de mormânt, dintre care s-au mai
păstrat doar cele ale lui Constantin Hurmuzachi (fost deputat în Divanul Ad Hoc,
luptător pentru Unirea Principatelor úi Ministrul DreptăĠii în timpul lui Al. I. Cuza)
úi Alexandru Hurmuzachi (militant pentru redeúteptarea conútiinĠei naĠionale a ro-
mânilor din Moldova de Nord stăpânită de habsburgi).
Foto 17-18. Biserica din Dulce‫܈‬ti. În parcul dendrologic de la Văleni.

95
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Parcul fostului conac boieresc dezvoltat iniĠial pentru protecĠia frunĠii terasei
cu arbori din foútii codri de odinioară (mai ales stejari brumării ‫܈‬i goruni) se află
într-o stare jalnică, fiind în mare parte în patrimoniul unor societăĠi comerciale
agricole. Neîngrijirea ‫܈‬i explozia vegetaĠiei ruderale face inaccesibil accesul orică-
rui turist, chiar dacă arborii seculari (stejari, pini, molizi) impresionează prin di-
mensiunea lor orice trecător pe DN 15 D, Roman - Piatra NeamĠ. Mai poate fi ad-
mirată úi fosta poartă de acces la conac, aflată lateral de drumul spre depozitele úi
fermele agricole care se găsesc în aceste timpuri pe vechile domenii boiereúti. Ac-
cesul se realizează din DJ 157 A, Dulce‫܈‬ti-Văleni.
Concluzii. Patrimoniul arhitectural istoric analizat se doreúte un model de
abordare în cercetarea acestui inventar istoric. DorinĠa noastră a fost să reamintim
despre acest patrimoniu puĠin cunoscut úi foarte puĠin valorificat în cei 25 de ani de
neo-democraĠie românească. Considerăm că am reuúit să prezentăm situaĠia reală
la momentul anilor 2012- 2013.
MulĠumim pe această cale domniei sale baronul Robert Michael Styrcea (foto
18) pentru amabilitatea de a ne primi úi sfătui asupra acestui inventar istoric úi pen-
tru acceptul său de a utiliza imaginile úi fotografiile de pe domeniul său de la Vă-
leni. În JudeĠul NeamĠ mai sunt câteva conace boiereúti dar din nefericire ele nu
vor aduce vreodată plusvaloare peisagistică sau turistică locală fiind distruse
(cazurile celor de la Podoleni - conacul Krupenski - sau de la Grumăzeúti - conacul
Caradja) sau pentru faptul că îndeplinesc diferite funcĠii sociale comunitare
(Roznov - palatul ctitorit de Nicolae Rosetti - Roznovanu la sfârúitul secolului al
XVIII-lea).
Bibliografie:
1. Dragomir, V. úi col. (1982), Atlasul rutier al României. Ed. Sport-Turism, Bucureúti;
2. Ghinea, D., (2000), Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, Bucureúti;
3. Vasile, I.-M., (2011), Ctitoriile familiei Rosetti la Roznov. Ed. Alfa, Piatra NeamĠ;
4). x x x, (1992), Istoria Oraúului Roman, 1392-1992. Societatea culturală Roman 600,
Roman;
5). www.neamt.ro/informatii_utile accesat în iulie 2012
6). www.wikipedia.org
96
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
O UNITATE SPECIALĂ A SERVICIULUI SECRET AL ARMATEI:

BIROUL STATISTIC MILITAR FOCùANI-ODOBEùTI
arhivist Bogdan-Constantin DOGARU
Abstract: Military Statistical Bureau FocЮani-OdobeЮti was a special unit of the
Romanian Army Secret Service. This military intelligence unit has activated in Putna County
(today`s Vrancea County) at the end of World War II. The most important mission was to
capture the British espionage network from Romania that it was headed by Alexander Eck, in
the summer of 1944.
Birourile Statistice Militare erau organe informative ale Marelui Stat Major
al Armatei Române din interiorul Ġării, plasate din perioada interbelică în cele
mai importante oraúe-centre politice, social-economice úi culturale. Se ocupau
de identificarea úi supravegherea activităĠii indivizilor consideraĠi suspecĠi úi
periculoúi siguranĠei Statului. Erau preocupate de problema legionară, comu-
nistă, de activitatea partidelor politice care ar fi adus un regim schimbat în Ġară
pe linie politică úi specială, activitatea politică a muncitorilor în fabrici, activi-
tatea minorităĠilor, în special a iredentei bulgare, maghiare úi ucrainene, úi de
contraspionajul intern (identificarea úi anihilarea spionilor trimiúi în România
de statele inamice).
Birourile Statistice Militare erau în subordinea directă a SecĠiei a II-a
a Marelui Stat Major úi erau astfel denumite pentru a camufla atribuĠiile de
urmărire a elementelor care lucrau contra siguranĠei Statului de atunci.
IniĠial, astfel de birouri au existat doar la Bucureúti, Iaúi úi Cluj, iar ulterior
úi la Chiúinău. Ca organ militar de informaĠii în Basarabia interbelică, acti-
va Centrul de InformaĠii „B”, care culegea informaĠii despre Uniunea Sovieti-
că úi potenĠialul ei militar. Însă, după eliberarea Basarabiei din vara anului
1941, acest Centru s-a deplasat împreună cu Armata a IV-a română pe front, fi-
ind suplinit în Basarabia de Biroul Statistic Militar Chiúinău, condus de lt. co-
lonelul V. Nicolau. În activitatea sa, Biroul Statistic Militar Chiúinău a colabo-
rat cu Centrul nr. 2 InformaĠii „Chiúinău” al S. S. I. úi cu Centrele de InformaĠii
ale Marelui Stat Major aflate pe front.
La 29 martie 1944, când sovieticii erau pe cale să invadeze Basarabia,
SecĠia a II-a a Marelui Stat Major a indicat direcĠia de retragere úi noile sec-
toare de activitate ale organelor sale informative úi contrainformative. Axul de
deplasare pe timpul operaĠiunilor pentru Biroul Statistic Militar Chiúinău era:
Chiúinău-Huúi-Bârlad-Focúani. RezidenĠa Iaúi a Biroului trecea subordinea
Centrului ,,B”.
După retragerea din Basarabia, Biroul Statistic Militar Chiúinău a ajuns la
Focúani, instalându-úi sediul într-un imobil din Strada I. C. Brătianu nr. 12.
97
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Biroul trebuia să asigure acĠiunea contrainformativă în zona fortificaĠiilor de la

Vest de Prut úi în zona din spatele frontului, până la linia Râmnicul Sărat in-
clusiv. Pentru executarea misiunii Biroul Statistic Militar Foc‫܈‬ani (fost Chiúi-
nău) a primit în subordine câte un subbirou contrainformativ la Bârlad úi Ba-
cău úi Subcentrul Informativ Nr. 21 GalaĠi1.
Biroul Statistic Militar din Foc‫܈‬ani trimitea note contrainformative Birou-
rilor de SiguranĠă din cadrul Chesturii de PoliĠie Focúani úi Comisariatelor de
PoliĠie din Adjud, Panciu úi Odobeúti precum úi Legiunii de Jandarmi Putna.
Acestea, la rândul lor, trimiteau Biroului note informative.
Valorificând o sursă2 provenită de la „informatorul 2”, Biroul SiguranĠei
raporta Biroului Statistic Militar Focúani că în seara zilei de 10 mai 1944, în ju-
rul orelor 21, în incinta imobilului din Str. Muncitori nr. 5, doi indivizi suspecĠi
îmbrăcaĠi în uniformă germană au adus injurii Mareúalului Antonescu úi au de-
clarat că România „este jidănită”.
Cercetările făcute ulterior au stabilit că indivizii se numeau Senin Leonida,
voluntar rus în Armata Germană, úi un alt individ cu numele de Carol, de
origine ceh, de asemenea voluntar în Armata Germană. Faptul nu a putut face
obiectul unei anchete penale dat fiind naĠionalitatea infractorilor, cât mai ales
lipsa probei testimoniale.
Pe baza informaĠiilor primite de la „agentul 50” Biroul Statistic Militar
Chiúinău (acum cu sediul în Focúani), trimitea PoliĠiei Focúani nota contrain-
formativă nr. 51/19 mai 1944: Suntem informaĠi că la cârciuma lui Miron Po-
pescu din acest oraú, Strada Gărei, noaptea se adună mai mulĠi indivizi din
acest oraú, într-o cameră lăturalnică unde, sub pretext că sunt în vizită la pa-
tron, discută diferite chestiuni. Printre aceЮtia este Юi individul Mihăilescu D.
NiĠu úi alĠii despre care se spune că ar avea cazier la Dvs. ca comuniúti.
Semnalându-vă cele de mai sus, am onoarea a vă ruga să binevoiĠi a
dispune măsurile ce veĠi crede de cuviinĠă.
În urma verificărilor efectuate de PoliĠia de SiguranĠă Focúani nu s-a cons-
tatat nicio activitate suspectă, iar cei viza‫܊‬i nu făceau parte din vreo organizaĠie
comunistă3. Numitul Popescu Miron are hotel chiar în apropierea gării care
este în permanentă supraveghere din partea organelor noastre de la Gara
Focúani.
Starea de spirit a militarilor români din Regimentul 10 Infanterie a consti-
tuit o preocupare deosebită pentru Biroul Statistic Militar Focúani. Referitor la
alimentaĠie úi igienă4, un material informativ din 18 mai primit de la PoliĠia
1
http://www.morarup.narod.ru/ss/ssr/statis.htm (20.04.2014, h 22,30).
2
Arhivele N. Vrancea, fond Poliаia OraЮului FocЮani (inv. 184), ds. 29/1944, f. 214-215.
3
Ibidem, f. 267-269.
4
Ibidem, f. 224.
98
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Focúani menĠiona că un soldat concentrat la Detaúamentul nr. 128 Infanterie,

FortificaĠii îúi exprimase nemulĠumirea că de trei săptămâni la cazan nu li s-a
servit decât ború de cartofi, iahnie de fasole úi urzici cu mămăligă. Acelaúi mi-
litar menĠiona că au fost aduúi din regiunile evacuate două subcentre de premi-
litari pentru camuflarea cazematelor care la fel sunt hrăniĠi din (care) cauză mulĠi
dintre ei fug úi spun că mai bine rămâneau acasă că poate nu erau aúa de chinuiĠi
úi plini de paraziĠi, deoarece la ei nu au decât un singur schimb de rufărie.
La 22 mai 1944, Biroul SiguranĠei din Focúani informa1 unitatea specială
de informaĠii a Armatei că în Comuna Mândreúti se află un Detaúament de
FortificaĠii 106 din Regimentul 10 Infanterie. Ostaúilor din această unitate nu
li s-a dat pâine fiindcă aúa a voit comandantul lor ca pedeapsă, atunci toĠi os-
taúii au făcut grevă de a nu lua masa până nu li se dă pâinea, printre ei se
vorbea că aúa vor face úi pe front când vor primi ordin să atace pe inamic, ei
să lase armele jos úi să se predea inamicului.
Într-o altă notă informativă2, cu aceeaúi dată, se consemna că ostaúii de la
cazematele de pe linia Focúani se aflau în imposibilitatea de a se adăposti în in-
teriorul lor atunci când se trage un număr de cartuúe - se preciza nr. de 5000 -
din cauza gazelor provocate de acele cartuúe care provoacă toxine.
O descoperire interesantă care a atras atenĠia organelor de informaĠii poli‫܊‬i-
ene‫܈‬ti ‫܈‬i militare a fost făcută, la 19 iunie 1944, de soldaĠii care făceau de pază
la Consumul Militar din Foc‫܈‬ani, Strada Napoleon al II-lea, colĠ cu Mihail Ko-
gălniceanu3. Vis-a-vis de respectivul obiectiv militar, într-o grădină unde func-
‫܊‬ionase în trecut cinematograful de vară a fost depistat un beci vechi, părăsit. În
procesul-verbal încheiat la 21 iunie 1944 de comisarul ajutor Vrânceanu Ion de
la Biroul SiguranĠei se menĠiona că în acel beci, cu un mic orificiu de intrare,
s-a găsit un registru, una útampilă comercială cu date, o sticlă cu аuică, una cu
vin, două lanterne, un toc de revolver rusesc úi una lădiĠă, care obiecte au fost
ridicate de către Biroul Statistic Militar Focúani încă din ziua de 19 iunie a.c.,
deoarece acesta a fost anunĠat de către úeful Consumului Militar.
Transportându-mă la Biroul Statistic Militar Focúani úi prezentându-mă
domnului căpitan Dragomir, D-sa ne-a arătat aceste obiecte iar din alte ad-
notări în registru, care are titlul de Registru de informaĠiuni, cu iniĠialele
A.V.N., s-a găsit că este útampilat cu útampila Depozitului de MuniĠii C5 A,
ceia ce denotă că acest registru este sustras de la acel Depozit, sau útampila
este furată.
În acest beci s-a mai găsit o bucată de sârmă, ce se întrebuinĠează la lumi-
na electrică, în lungime de circa 2 metri, ce era agăĠată de niúte cârlige fixate
1
Ibidem, f. 247.
2
Ibidem, f. 243.
3
Ibidem, f. 433-434.
99
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
în tavanul beciului, de la construirea lui, însă nu s-a putut stabili dacă această
sârmă a servit la vreo instalaĠie specială, neavând legătură cu alte fire.
PoliĠia împreună cu BSM Focúani au continuat investigaĠiile fără a desco-
peri însă persoana care introdusese acele lucruri în beci.
Spre începutul verii 1944, Biroul Statistic Militar Focúani s-a deplasat
la Odobeúti, funcĠionând într-un local din str. Carol I nr. 143. Pentru o scurtă
perioadă însă, în documentele oficiale continua a se utiliza denumirea BSM
Focúani, deúi sediul său era la Odobe‫܈‬ti.
La 5 iulie 1944, ‫܈‬eful Biroului Statistic Militar Foc‫܈‬ani, maiorul Constantin
Stoicescu făcea cunoscut Poli‫܊‬iei Ora‫܈‬ului Foc‫܈‬ani că unitatea sa contrainfor-
mativă împreună cu Serviciul German de Contrainforma‫܊‬ii au capturat ‫܈‬i an-
chetat pe suspecta Paula Bal‫܈‬1: Numita a fost cercetată de acest birou Юi de Ser-
viciul de ContrainformaĠii German. S-a stabilit că este o fire aventuroasă, uúu-
ratică, bolnavă de sifilis, pervertită sexual, având diferite cunoútinĠe care o fac
suspectă din punct de vedere al siguranаei publice Юi capabilă de oriЮice pentru
a-Юi câЮtiga existenаa.
În anul 1940 Paula BalЮ a reuЮit să plece, în căutare de lucru, în Germania
cu repatriaаii de origine germană din Basarabia. Aici numita a încercat să in-
tre ca translatoare la un corp de armată german din Salzburg. Nu a fost însă
primită deoarece nu prezenta destule garanаii, ea fiind mereu în legături de
prietenie Юi relaаiuni sexuale cu diferiаi prizonieri francezi, deаi acest lucru i-a
fost interzis, în mai multe rânduri, de autorităаile germane.
După declararea războiului, voind a se reîntoarce în România ea a decla-
rat autorităаilor germane că este repatriată din Basarabia, că este româncă Юi
astfel, trecând prin mai multe lagăre de legionari Юi repatriaаi, a reuЮit în cele
din urmă să revină în Ġară.
După sosirea în România ea a încercat să intre în serviciul Chesturei de
Poliаie IaЮi, Biroul Siguranаei. Pentru a obаine mai uЮor serviciul ca informa-
toare, ea a susаinut că ar cunoaЮte Юi ar avea legături cu diferite persoane din
serviciul de spionaj german aflate în România Юi că prin aceste relaаiuni ar
putea furniza informaаiuni asupra spionajului german în România. În serviciul
Chesturei IaЮi nu a putut intra din cauză că nu prezenta suficiente garanĠii din
punct de vedere a siguranĠei de Stat.
Cu ocazia cercetărilor s-a dovedit că cele de mai sus nu corespund
adevărului. Toate numele de familie pomenite de numita în declaraаiile sale ca
făcând parte din serviciul de spionaj german s-au constatat a fi nume de ostaЮi
germani cu care numita a avut relaаiuni intime. Tot în declaraаiile sale date la
1
Ibidem, ds. 32/1944, f. 315.
100
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
acest Birou, numita a încercat să arunce suspiciuni de spionaj asupra câtorva

persoane din înalta societate română.
În ultimul timp numita s-a evacuat din IaЮi urmând a se stabili la REPS
Jud. Braúov. În gara Ploieúti, din cauza bombardamentului, Paula BalЮ decla-
ră că s-ar fi despărĠit de familia sa Юi s-a urcat în primul tren militar ce venea
spre front. A fost arestată în comuna Câmpineanca Jud. Putna, ca suspectă, a-
vând asupra sa acte de evacuare eliberate atât de autorităаile române cât úi de
cele germane din Iaúi.
La cercetările făcute de Serviciul de Contra-InformaĠii German, Paula
BalЮ a declarat că a fost legionară Юi că în momentul arestării a distrus Юi a
aruncat carnetul de înscriere ca membră în miЮcarea legionară.
Cu ocazia percheziаiei s-au găsit asupra ei diferite scrieri prosovietice.
Fiind cercetată iniаial a declarat că le-a scris în timpul când se găsea la Chi-
úinău, sub ocupaаie sovietică, anterior constatându-se că numita nu a fost în
Basarabia sub ocupaаie sovietică a declarat că le-a scris înainte de evacuarea
sa din IaЮi, aceasta spre a se arăta filo sovietică în cazul când IaЮul ar fi fost
ocupat de ruúi úi ea ar fi rămas acolo.
De asemeni, s-au găsit asupra numitei, care pozează a fi mare scriitoare,
diferite scrieri pline de un sensualism bolnav úi vicios. Paula Balú declară
însăЮi că a fost internată de două ori la ospiciul de alienaаi mintali Socola-IaЮi.
(...)
Rugăm să binevoiĠi a interveni locului în drept spre a se dispune internarea
ei într-un lagăr, stabilirea unui domiciliu obligatoriu sau internarea într-o
casă de sănătate ca fiind periculoasă siguranĠei Statului úi societăĠii prin bolile
úi ideile ce le propagă.
Măsurile ce se vor lua contra ei rugăm să fie aplicate în Oltenia sau Banat.
Drept urmare, Biroul SiguranĠei din cadrul PoliĠiei Focúani a trimis-o pe
suspecta Paula Balú la Chestura de PoliĠie Ia‫܈‬i-Biroul Siguran‫܊‬ei pentru verifi-
cări suplimentare ‫܈‬i pentru a se lua măsurile dispuse de Biroul Statistic Militar
Foc‫܈‬ani împotriva ei1.
Tot în competen‫܊‬a BSM Foc‫܈‬ani cădea ‫܈‬i verificarea plângerilor formulate
împotriva ofi‫܊‬erilor Armatei Române de evreii încadra‫܊‬i la deta‫܈‬amentele de
muncă obligatorie. Astfel, la 11 iulie 1944, Biroul Siguran‫܊‬ei trimitea BSM
Foc‫܈‬ani pe evreul Feig Avram, originar din FocЮani, împreună cu un proces-
verbal încheiat de către Comisariatul de Poliаie MărăЮeЮti, din care rezultă că
numitul evreu a venit de la Batalionul 3 Drumuri Compania a II-a fără învoire,
călătorind din Comuna Tudor Vladimirescu, Jud. Covurlui la MărăЮeЮti fără
autorizaаie de călătorie, având asupra sa úi un număr de 6 scrisori din care
1
Ibidem, p. 316.
101
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
rezultă că d-l locot. Lazăr, comandantul Companiei a II-a ar lua bani de la

evreii aflaĠi sub ordinele sale.
Numitul evreu declară că înainte cu câtva timp s-a prezentat la Dvs., cu ca-
re ocaziune a adus la cunoútinĠa Dvs. neregulele de la acea Companie, cu care
ocaziune i s-a spus că atunci când vor fi dovezi complecte să se prezinte spre a
se lua măsuri în cauză.
FaĠă de cele de mai sus, cu onoare vă rugăm să binevoiаi a dispune anche-
tarea cazurilor menаionate în scrisorile anexate Юi în declaraаiile evreului Feig
Avram1.
Începând de la 13 iulie 1944, în documentele emise de unitatea specială
contrainformativă din reúedinĠa JudeĠului Putna apare titulatura Subbiroul
Statistic Militar Foc‫܈‬ani în loc de Biroul Statistic Militar Foc‫܈‬ani. Schimbarea
denumirii se poate datora faptului că Biroul a fost mutat la Odobe‫܈‬ti (BSM
Odobe‫܈‬ti), la Foc‫܈‬ani continuând să func‫܊‬ioneze un Subbirou Statistic Militar2.
Cea mai importantă ac‫܊‬iune a Biroului Statistic Militar Odobe‫܈‬ti a
fost, de departe, capturarea reĠelei britanice de spionaj din Ġara noastră în
frunte cu Alexandru Eck, ‫܈‬eful Intelligence Service-ului în România.
Totul a pornit de la o notă informativă trimisă de un soldat direct úefului
Biroului Statistic Militar Odobe‫܈‬ti. Pe baza ei au fost arestaĠi un sublocotenent
‫܈‬i doi soldaĠi, apoi alte persoane, între care Gheorghe Tomaziu, nepot al lui
George Enescu, úi profesorul Pierre Guiraud de la Institutul Francez din Bu-
cureúti. Capul re‫܊‬elei, profesorul Alexandru Eck ‫܈‬i secretara sa, Margareta Ha-
ller au fost aresta‫܊‬i la Ciorogârla ‫܈‬i transporta‫܊‬i apoi la Odobe‫܈‬ti pentru a fi an-
cheta‫܊‬i3.
La Odobe‫܈‬ti a fost instituită o comisie militară de anchetă în frunte cu
procurorul ‫܈‬ef al Biroului de Poli‫܊‬ie Judiciară Militară Bacău, Ion H.
Săvulescu. Alexandru Eck a fost interogat de locotenent-colonelul Vasile
Nicolau, ofi‫܊‬er de poli‫܊‬ie disciplinară militară ‫܈‬i a recunoscut, în declara‫܊‬ia sa,
din 24 iunie 1944, că era ‫܈‬eful Intelligence Service-ului în România cu
misiunea de a spiona în special Armata Germană. Acela‫܈‬i ofi‫܊‬er a anchetat-o ‫܈‬i
pe Margareta Haller, secretara Crucii Ro‫܈‬ii Franceze în România. Gheorghe
Tomaziu a fost în schimb anchetat de maiorul Săvulescu ‫܈‬i a dat declara‫܊‬ii
despre re‫܊‬eaua de spionaj, la 1 iulie 1944. Informa‫܊‬ii depre modul cum a decurs
ancheta la Odobe‫܈‬ti găsim în studiul cercetătoarei Raluca Tomi4.
1
Arhivele N. Vrancea, fond Poliаia OraЮului FocЮani (inv. 642), ds. 63/1944, f. 126.
2
Ibidem, f. 134-135.
3
Cristian Troncotă, Istoria serviciilor secrete româneúti de la Cuza la Ceauúescu, Ed. Ion
Cristoiu, Bucureúti, 1999, p. 246.
4
Raluca Tomi, A destiny between Science and Espionage: Alexander Eck (1876-1953), în
„Historical Yearbook”, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucure‫܈‬ti, 2011, p. 93-95.
102
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
În referatul procurorului militar Săvulescu din 7 iulie 1944 se prezintă pe

larg modul în care s-au desfăúurat evenimentele: În ziua de 12 iunie 1944,
organele Biroului Statistic Militar OdobeЮti au arestat pe pictorul Gheorghe
Tomaziu la locuinĠa sa din Bucureúti, acesta fiind suspectat de mai mult timp
de spionaj în favoarea Angliei. Fiind cercetat asupra activităĠii sale acesta a
sfârЮit prin a mărturisi că face parte din organizaаia de spionaj, condusă de
către profesorul universitar Alexandru Eck.
În urma arestării, interogatoriilor individuale Юi confruntării tuturor mem-
brilor s-a stabilit că organizaаia avea următoarea componenĠă úi activitate:
1. Profesorul Alexandru Eck, francez din Alsacia, profesor la UniversităĠile
din Gand Юi Bruxelles, cu specialitatea „Istoria úi cultura popoarelor slave”,
de 66 ani, invitat în România spre a Ġine prelegeri la universităĠile române, din
specialitatea sa, în urma recomandării profesorului Nicolae Iorga. Soseúte în
România în februarie 1940 având, în plus, misiunea din partea Marelui Stat
Major Francez de a culege informaаii asupra posibilităаilor de rezistenаă a Româ-
niei, în cazul unei agresiuni sovietice, misiune de care se achită conЮtiincios, fiind
cunoscut încă din trecutul război ca un ofiаer priceput în materie de informaаii.
Dezastrul Franаei din iunie 1940 îl afectează profund Юi, la propunerea ata-
úatului militar englez din BucureЮti, primeЮte însărcinarea să culeagă informa-
аii pentru Intelligence Service - Centrala Istambul, asupra deplasării de trupe
Юi materiale germane în România Юi Ungaria precum Юi asupra situaаiei poli-
tice, economice Юi militare din aceste аări Юi din Germania.
Este numit, de la început, căpitan în armata britanică Юi felicitat în mai
multe rânduri pentru activitatea sa Юi i se acordă Ordinul Britanic-Distinguish
Service Order.
Pentru a transmite informaаiile culese, a utilizat următoarele mijloace: un
post de radio-emisie deservit de polonezii Galaczynski Zdrislav, Wiraska, Czu-
pryk, arestaаi în ianuarie 1944 de către Poliаia Judiciară Militară Bucureúti;
curieri diplomatici; persoane din Legaаia Turciei Юi Franаei Юi Crucea Roúie
Franceză din BucureЮti; persoane particulare, voiajori sau comercianаi care
călătoreau spre Turcia; un alt post de radio-emisie în curs de instalare la
locuinаa pictorului Tomaziu, instalaаie pe care au distrus-o în urma arestării
celor trei polonezi mai sus menаionaаi.
2. Margareta Haller, evreică de 32 de ani, conspirativ Micuаa-Florica,
născută în IaЮi unde a absolvit Liceul Comercial, a fost până în 1943 casieră
generală la întreprinderile „Scherg” din BucureЮti, unde a cunoscut o mulаime
de ofiаeri Юi alаi militari germani, fiind concediată din aceste întreprinderi, prin
aplicarea dispoziаiilor de românizare a personalului.(...)
În 1940, ajungând în România, profesorul Eck se duce la magazinele
„Scherg” din BucureЮti, unde întâlneЮte pe Margareta Haller. După câtva timp,
103
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
încep a colabora în domeniul informativ, numita însemnând cu multă atenаie

unităаile germane întâlnite, identificându-le după uniforme, cifrele de pe epole-
аii militarilor, inscripаiile Юi numerele de pe maЮini Юi comunicând profesorului
Eck toate datele culese, inclusiv acelea provenite din discuаiile militarilor ger-
mani inconЮtienаi, care vizitau pentru comenzi întreprinderile „Scherg”. (...)
Pentru activitatea sa Margareta Haller a fost decorată cu ordinul britanic
„Member of British Empire Order”.
3. Tomaziu Gheorghe de 32 de ani, pictor, absolvent al Academiei de Arte
Frumoase, având studii de specializare în pictură Юi la Paris, fiu de avocat din
Dorohoi, reformat din cauza unei boli de inimă, a fost recrutat prin polonezele
Tatiana Юi Irina Olszewsky, audiente ale cursurilor profesorului Eck, în anul
1941.
Tomaziu a adus bogate Юi preаioase informaаii asupra trupelor germane
atât din România cât Юi din Transnistria, unde era pictor decorator, la Opera
din Odessa.(...)
În anul 1942 profesorul Guiraud a fost însărcinat de către profesorul Eck
să culeagă informaаii din Ungaria asupra deplasării armatelor germane Юi
asupra situaаiei politice Юi economice din acea аară.
Membrii Misiunii Franceze din Ungaria, fiind în mare parte arestaаi, în
urma stabilirii activităаii lor, Pierre Guiraud se înapoiază în România, unde nu
mai are nicio activitate fiind lăsat în disponibilitate, la ordinul Londrei.
Pentru serviciile sale a fost numit sublocotenent în armata britanică Юi
decorat cu ordinul „Military Cross”.
Constatările de până acum ale procurorului Эef al Biroului de Poliаie Judi-
ciară Militară Bacău, solicitat de către Biroul Statistic OdobeЮti pentru perfec-
tarea cercetărilor úi întocmirea actelor de dare în judecată, au confirmat cele
mai sus menĠionate.
La interogatoriul luat de procurorul militar, profesorul Eck a аinut să arate
că organizaаia sa nu s-a preocupat niciodată de amplasarea obiectivelor mili-
tare din România Юi nici de raportarea acestor obiective la Londra, în vederea
bombardării lor Юi a declarat solemn că înаelege, profitând de faptul că este
cunoscut personal al premierului Churchill, să intervină ca bombardarea
BucureЮtilor, inutilă din punct de vedere militar, să înceteze imediat.
Crede că informaаiile asupra obiectivelor militare bombardate au fost cu-
lese Юi transmise numai de către organizaаiile comuniste.
Cercetările urmează a stabili dacă reаeaua profesorului Eck nu cuprinde Юi
alаi membri, încă neidentificaаi în prezent, depuЮi la închisoarea Biroului Sta-
tistic Militar OdobeЮti.
Prin raportul nr. 149209/15 iulie 1944 al Direc‫܊‬iei Justi‫܊‬iei Militare, Sec‫܊‬ia
de Poli‫܊‬ie Judiciară Militară, Biroul Cernău‫܊‬i-Bacău trimis Ministerului de Răz-
104
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
boi se făcea cunoscut următoarele: Am onoarea a raporta că dosarul privind

organizaаia de spionaj, condusă de profesor universitar Alexandre Eck a fost
înaintat de către Biroul Statistic Militar OdobeЮti, la Marele Stat Major, Secаia
II, astăzi, 15 iulie 1944, prin căpitan Atanasiu, din acel birou, curier special,
cu menаiunea de a fi predat Domniei Voastre.
Contrar declara‫܊‬iilor date de spionii aresta‫܊‬i, unele documente fac totu‫܈‬i
men‫܊‬iunea că re‫܊‬eaua lui Eck lucrase în Moldova ‫܈‬i pentru sovietici.
La jumătatea unii iulie 1944, când cercetările erau finalizate de comisia
specială de anchetă de la Odobe‫܈‬ti iar persoanele implicate urmau să fie defe-
rite unui tribunal militar pentru a fi judecate ‫܈‬i condamnate, a sosit un ordin de
la Pre‫܈‬edin‫܊‬ia Consiliului de Mini‫܈‬tri să fie preda‫܊‬i Serviciului Special de In-
forma‫܊‬ii. Peste câteva zile, Eck ‫܈‬i secretara sa erau muta‫܊‬i de la Odobe‫܈‬ti la
arestul SSI de la Malmaison din Bucure‫܈‬ti, unde î‫܈‬i avea sediul Sec‫܊‬ia a VIII-a
Juridică, englezii putând respira u‫܈‬ura‫܊‬i că rezidentul lor nu mai era în mâna
nemаilor. Ulterior, Traian Borcescu, ‫܈‬eful Sec‫܊‬iei a II-a Contrainforma‫܊‬ii din
SSI, i-a condus pe Alexandru Eck ‫܈‬i Margareta Haller acasă la Mihai Antones-
cu, în Str. Bati‫܈‬tei. Imediat după actul de la 23 august 1944, Eck ‫܈‬i Margareta
Haller au fost pu‫܈‬i în libertate, iar acest lucru nu a fost posibil fără compli-
citatea - sub formă de protecĠie a SSI-ului1.
S-a evitat judecarea ‫܈‬i condamnarea spionilor din ra‫܊‬iuni diplomatice, a-
ce‫܈‬tia urmând a fi utiliza‫܊‬i ca elemente de legătură în tratativele secrete care se
purtau cu anglo-americanii pentru ca România să iasă din alian‫܊‬a cu puterile Axei.
Unul dintre spionii aresta‫܊‬i, pictorul George Tomaziu a relatat în memoriile
sale experien‫܊‬a trăită în timpul anchetei de la Odobe‫܈‬ti2. Camioanele ne-au lă-
sat într-adevăr la OdobeЮti, cel mai liniЮtit oraЮ de provincie, în afara marilor
circuite rutiere. Eram aЮteptaаi de câаiva jandarmi cre ne-au introdus în tinda
unei căsuаe de аară înconjurate de hambare Юi bărăci.
În incinta cur‫܊‬ii în care func‫܊‬iona BSM Odobe‫܈‬ti, se afla ‫܈‬i o serie de anexe,
una din acestea servind drept cameră de arest: Jandarmul care mă însoаea, cu
un pistol mare, a deschis cu ajutorul unei chei rudimentare (...) uЮa groasă de
stejar a unei clădiri de formă alungită Юi ale cărei trei ferestre erau prevăzute
cu gratii ruginite (...).
Trebuia să fi fost vreun hambar sau grajd de cai din care fusese scos totul. Po-
deaua, acoperită ici-colo cu paie, aproape că-аi dădea ameаeli. Nicio mobilă. Pra-
ful urca până în plafon în felii tăiate în adâncime de umbra prelungită a gratiilor.
Refuzând într-o primă fază să dea informa‫܊‬ii despre reĠeaua informativă din
care făcea parte, Tomaziu a fost bătut de un sergent ‫܈‬i doi solda‫܊‬i care l-au dez-
1
Cristian Troncotă, Op. cit., p. 246.
2
George Tomaziu, Jurnalul unui figurant, Ed. Univers, Bucure‫܈‬ti, 1995, p. 110-111, 117-
188, 120-122.
105
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
brăcat, i-au înfă‫܈‬urat corpul într-o pânză udă apoi l-au bătut cu vergi lungi de
lemn. Sergentul ferea cu mare grijă rinichii, ceafa. Pânza udă împiedica for-
marea hematoamelor Юi apăra pielea, făcându-mă să simt doar durerea. Am
adormit pe partea cealaltă, dar fiecare miЮcare îmi accentua Юi mai mult sufe-
rinаa. Apoi a fost bătut inclusiv cu varga la tălpi.
Protestând împotriva torturii la care era supus, George Tomaziu a intrat în
greva foamei. După 5 zile de grevă, a sosit de la Bucure‫܈‬ti, într-un camion
militar, ceila‫܊‬i spioni captura‫܊‬i, în frunte cu Alexandru Eck ‫܈‬i secretara sa.
Supus ‫܈‬i el presiunilor ‫܈‬i interogatoriilor, la scurt timp, Eck ‫܈‬i-a recunoscut
faptele, pictorul Tomaziu fiind silit de noua conjunctură să facă acela‫܈‬i lucru:
După nouă zile fără apă Юi fără mâncare cred că aveam o mină înfloritoare
când, un Mladin relaxat a venit pe neaЮteptate să-mi spună că toată ancheta
fusese suspendată. Trebuia doar să citesc Юi să-mi pun semnătura pe o declara-
аie a lui Eck pe care mi-au pus-o sub ochi. Acesta recunoЮtea că era Юeful re-
аelei IS pentru România Юi că îi elibera pe colaboratorii săi Юi pe mine, locote-
nentul său, de consemnul tăcerii Юi de păstrarea secretului. Fiindu-mi teamă de
un fals, am refuzat să discut:-„Este un bătrân nebun, nu recunosc!” După o
oră m-au dus pentru ultima oară la birou, unde am fost întâmpinat de Eck Юi de
ofiаerii anchetatori, zâmbitori cu toаii. Am suportat cu greu amabilitatea
grotescă cu care se străduiau, care de care, să mă aducă la realitate. A trebuit
să recunosc că nu mai avea sens să rezist. Am scris pe o foaie: „Recunosc ca
adevărate afirmaаiile domnului Alexandre Eck” Юi am semnat. Apoi, o friptură
în sânge Юi un pahar cu lapte mi-au deschis din nou porĠile acestei lumi úi ale
banalelor sale mistere.
Deúi interesante, informa‫܊‬iile date de Tomaziu în memoriile sale sunt pe
alocuri subiective ‫܈‬i trebuiesc a fi supuse criticii ‫܈‬tiin‫܊‬ifice.
Nu întotdeauna activitatea Biroului Statistic Militar din Foc‫܈‬ani a fost însă
încununată de succes. Dorin‫܊‬a unită‫܊‬ii de a contribui la dezvoltarea re‫܊‬elei infor-
mative a Centrului „H” nu a dat rezultatele a‫܈‬teptate deoarece se ac‫܊‬iona cu destu-
lă uúurinĠă în ceea ce priveúte recrutarea agenĠilor destinaĠi misiunilor externe1.
La sfârúitul lunii iunie 1944, „Biroul maior Th. Botezatu” informa „Biroul
locotenent-colonel D. Bădărău” că Biroul Statistic Militar Foc‫܈‬ani i-a trimis 4
persoane de origine caucaziană pentru a fi folosite în misiunile Centrului „H”.
Înainte de a lua o decizie în privinĠa lor, locotenent-colonelul D. Bădărău a
cerut relaĠii detaliate despre acei indivizi:
În urma verificărilor efectuate, „Biroul maior Th. Botezatu” a raportat că cei
4 caucazieni (Hagiemel Kabardin Tavehilov, Hagiemel Tavkazanov, Hagimurat
Takilov ‫܈‬i Gheorghe Gazas) au fost evacua‫܊‬i de armata germană din teritoriul
1
Pavel Moraru, InformaĠii militare pe frontul de est, Ed. Militară, Buc., 2005, p. 261-264.
106
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
sovietic, ca persoane care au colaborat la lupta antibolúevică. Aceútia activaseră

din vara lui 1942 în cadrul poli‫܊‬iei germane, atunci când armata lui Hitler ajunse-
se în regiunea Caucazului. De altfel, Hagimurat Takilov fusese chiar ‫܈‬eful Poli-
‫܊‬iei Ora‫܈‬ului Nalcik (actuala capitală a Kabardino-Balkariei, Federa‫܊‬ia Rusă).
La 8 aprilie 1944 ei au trecut Nistrul venind de la Odesa unde activaseră în
poliĠia română úi germană. Căutând un serviciu în cadrul structurilor de poliĠie
române sau germane, cei 4 caucazieni au ajuns la Gala‫܊‬i ‫܈‬i apoi la Foc‫܈‬ani unde au
fost folosiĠi la prinderea paraúutiútilor úi la culegerea informaĠiilor de la prizonierii
sovietici, de la voluntarii ucrainieni ‫܈‬i de la dezertorii din armata germană.
De‫܈‬i au acceptat să lucreze pentru Centrul „H”, având experien‫܊‬ă poli‫܊‬ie-
nească, maiorul Th. Botezatu considera că nu puteau fi utiliza‫܊‬i ca agen‫܊‬i infor-
mativi deoarece nu prezentau nicio garan‫܊‬ie, nu aveau familii ‫܈‬i doar unul din-
tre ei s-a arătat dispus să treacă linia frontului în zona sovietică pentru a acĠiona
ca agent extern.
Totu‫܈‬i, pentru o cercetare minu‫܊‬ioasă, s-a dispus trimiterea lor la Centrul
„H” unde au fost investiga‫܊‬i de căpitanul O. Prodan care a aflat că ei fuseseră
recomanda‫܊‬i colonelului Nicolau de la Biroul Statistic Militar Foc‫܈‬ani de către
Poli‫܊‬ia Ora‫܈‬ului Foc‫܈‬ani. Despre lucrul ca agen‫܊‬i externi nu li s-a spus nimic,
de altfel ace‫܈‬tia nici nu doreau să lucreze în această direc‫܊‬ie de teama de a nu fi
captura‫܊‬i de sovietici. Colonelul Nicolau le-a spus că vor fi trimi‫܈‬i în Basarabia
unde este mult de lucru în această direcаie ‫܈‬i i-a asigurat că acolo unde vor fi
trimiЮi li se vor crea condiаiuni bune de trai, punându-li-se la dispoziаie tot ce
aveau nevoie pentru lucru. În concluzie, căpitanul O. Prodan preciza că deЮi
numiаii par a fi de bună credinаă, n-au posibilităаi de lucru Юi ca atare au fost
puЮi în zadar pe drum. Dacă ar fi fost opriаi de Biroul Statistic Militar FocЮani,
rămâneau mai departe pe lângă autorităаile germane din Galaаi cu care au
lucrat, aЮa însă au fost trambalaаi pe drum fără niciun rost.
Într-un final, niciunul din cei 4 nu a intrat în serviciul Centrului „H” ca
agent informativ. De‫܈‬i Gheorghe Gazas fusese acceptat pentru serviciu, fiind
dispus să meargă în misiuni externe, el nu a putut lucra în cele din urmă căci,
fiind bolnav de ulcer, a fost internat în spital (pe seama Centrului). FaĠă de situ-
aĠia creată, locotenent-colonelul D. Bădărău avea să spună: Deci, în loc de aju-
tor, ni s-a creat o povară.
Un caz similar s-a petrecut ‫܈‬i la 30 iulie 1944 când ‫܈‬eful Subcentrului In-
formativ nr. 21 Gala‫܊‬i, maiorul C. Teodorescu l-a remis Centrului „H” pe agen-
tul ‫܇‬erban Teodor, recrutat de acel subcentru ‫܈‬i instruit de Biroul Statistic Mili-
tar Foc‫܈‬ani pentru a fi folosit în misiuni externe, peste linia frontului, în teri-
toriul inamicului.
Prin adresa nr. 1.151/1 iulie 1944, locotenent-colonelul D. Bădărău făcea
cunoscut Biroului Statistic Militar Foc‫܈‬ani că îl trimite înapoi pe respectivul in-
107
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
divid fiindcă acesta nu poate aduce niciun fel de serviciu Centrului „H”, deoa-
rece asemenea elemente se puteau găsi în zonă cu destulă uЮurinаă. Mai mult,
el nu oferea nicio garan‫܊‬ie că va fi con‫܈‬tiincios ‫܈‬i că se va reîntoarce din misiu-
ne. Astfel, ‫܈‬eful Centrului „H” făcea cunoscut unită‫܊‬ii informative din Foc‫܈‬ani
ca pe viitor să nu îi mai trimită oameni sau agen‫܊‬i fără a-l întreba în prealabil
dacă are nevoie de ei. Pentru a accepta pe cineva ca agent informativ pe linie
externă, Centrul „H” trebuia, mai întâi, să îi cunoască amănun‫܊‬it biografia.
Supravegherea fo‫܈‬tilor legionari, în special a celor ce participaseră la rebe-
liune ‫܈‬i se refugiaseră în Germania constituia una din sarcinile BSM Foc‫܈‬ani-
Odobe‫܈‬ti. În acest sens, la 26 iulie 1944, Biroul Siguran‫܊‬ei din ora‫܈‬ul de reúe-
dinĠă a Jud. Putna comunica Biroului Statistic Militar Foc‫܈‬ani că avea unele in-
forma‫܊‬ii referitoare la faptul că în Judeаul Bacău, prin comunele MoineЮti, Lu-
căceЮti Юi Poduri, se află cartiruită o unitate militară germană din SS printre
cari sunt mulаi ostaЮi cari vorbesc perfect româneЮte. Se crede că sunt chiar
români, membri din MiЮcarea Legionară, înrolaаi în armata germană, cari au
fugit în Germania cu ocazia rebeliunei din ianuarie 1941.
ÎnsăЮi populaаia de prin acele locuri a rămas surprinsă de felul cum aceЮti
militari germani pot vorbi perfect (...) limba românească.
Se lăsa la latitudinea BSM Foc‫܈‬ani de a dispune măsuri suplimentare în res-
pectiva chestiune1.
La 2 august 1944, în baza unei note primite de la informatorul 03152,
Poli‫܊‬ia de Siguran‫܊‬ă aten‫܊‬iona BSM Foc‫܈‬ani că în regiunea pădurii Vutcani
(Vaslui sau Tutova) fuseseră lansa‫܊‬i 2 para‫܈‬uti‫܈‬ti sovietici, Du‫܈‬chevici Ivan ‫܈‬i
Lidia, ambii de aproximativ 19 ani. Ei aveau misiunea de a lua contact cu
paraЮutiЮtii lansaаi în regiunea Jud. Putna Юi vor căuta să se înscrie la Bir. de
Populaаie ca refugiaаi2.
În aceea‫܈‬i zi, Siguran‫܊‬a Statului trimitea unită‫܊‬ii contrainformative a Arma-
tei Române o fotocopie după o bro‫܈‬ură în care figura un grup de ofi‫܊‬eri români,
între care ‫܈‬i sublocotenentul Marin Mircea, prizonier în URSS. Fiind interogat
căpitanul în rezervă Marin, din Foc‫܈‬ani, Str. N. Săveanu nr. 18, tatăl ofi‫܊‬erului
prizonier, acesta a declarat că avea fotocopia de la doamna Eliade din Panciu
al cărei so‫ ܊‬era ‫܈‬i el ofi‫܊‬er român căzut în prizonierat în URSS. Având în vedere
că bro‫܈‬ura era de provenien‫܊‬ă sovietică, numita Eliade din Panciu decupând din
ea bucă‫܊‬i pe care le împăr‫܊‬ea cunoscu‫܊‬ilor, posesoarea urma să fie anchetată de
organele poli‫܊‬iene‫܈‬ti3.
1
Arhivele N. Vrancea, fond PoliĠia Oraúului Focúani (inv. 184), ds. 29/1944, f. 564.
2
Ibidem, f. 573-574.
3
Ibidem, f. 606.
108
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
După cum se poate constata, toĠi cei suspecĠi că ar fi putut avea legături cu
sovieticii erau imediat interogaĠi de serviciile de informaĠii româneúti.
Prin adresa nr. 1274/19 august 1944, căpitanul Dragomir, ‫܈‬eful Subbiroului
Statistic Militar Foc‫܈‬ani solicita ca Biroul Siguran‫܊‬ei din ora‫ ܈‬să-i comunice
antecedentele numitului Panaite Popescu, în prezent cu domiciliul în Comuna
Căiuаi Jud. Bacău, despre care suntem informaаi că ar avea cazier (...). Într-
adevăr, la 21 august 1944, în răspunsul trimis de poli‫܊‬ie la Subbiroul Statistic
Militar Fo‫܈‬ani se preciza că numitul Panaite Popescu este cunoscut de noi Юi
posedă cazier la acest oficiu ca unul ce a fost membru conducător al miЮcării
comuniste din localitate1.
Activitatea Biroului Statistic Militar Foc‫܈‬ani-Odobe‫܈‬ti în JudeĠul Putna a
încetat după evenimentele de la 23 august 1944. Ac‫܊‬iunile sale însă reprezintă
un capitol interesant în istoria spionajului militar din timpul celui de Al Doilea
Război Mondial.
BIBLIOGRAFIE
Documente de arhivă:
Arhivele NaĠionale Vrancea, fond PoliĠia Oraúului Focúani (inv. 184 úi 642); ds.
29/1944, 32/1944 úi 63/1944;
Lucrări publicate:
Pavel Moraru, Informaаii militare pe frontul de est, Ed. Militară, Bucureúti, 2005;
Tomaziu George, Jurnalul unui figurant, Ed. Univers, Bucureúti, 1995;
Troncotă Cristian, Istoria serviciilor secrete româneúti de la Cuza la CeauЮescu,
Ed. Ion Cristoiu, Bucureúti, 1999;
Studii:
Tomi Raluca, A destiny between Science and Espionage: Alexander Eck (1876-
1953), în „Historical Yearbook”, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureúti, 2011;
Internet:
http://www.morarup.narod.ru/ss/ssr/statis.htm (20.04.2014, h 22,30).
1
Ibidem, ds. 32/1944, f. 537-538.
109
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
LAGĂRUL SACHSENHAUSEN - ORANIENBURG,

UN REPER AL TERORII SI DEZUMANIZĂRII1
Prof. dr. Nicolae DAMIAN2,
Prof. dr. Valentin DOGARU3
Résumé. L’article propose est destine à êntre une radiographie du camp de concentration
nazi de Sachsenhausen à Oranienburg (Berlin). Nous sommes tentés apparemment, par notre
nationalité, à être intéressés à ce camp par la présence dans ce lieu aux chefs du Mouvement
Légionnaire dit (Garde de Fer) et Borobaru Traian Sima. Mais par les faits déroulés ici se
réalise l’un des repères de terreur et de déshumanisation de toute l’histoire de l’humainité, non
seulement de la période de la Seconde Guerre Mondiale.
Mots-clés: camp, le nazisme, l’extermination, la réflexion.
Nici nu a luat sfârúit Primul Război Mondial, că în Europa totalitarismul ca
ideologie úi regim politic se instaura. Mai întâi în Rusia Ġaristă, devenită în ur-
ma unor tragedii, mai degrabă trecute cu vederea, sovietică, pentru ca mai apoi
să se instituie în toată Europa regimuri totalitare, de stânga sau de dreapta.
Pe fondul unor nemulĠumiri cronice, în urma alegerilor din Germania, după
30 ianuarie 1933 se instaurează regimul nazist. Profitând de susĠinerea popu-
lară, de o abilă propagandă, în numele idealului de Germanie puternică, plasată
deasupra tuturor, din dorinĠa de a-úi reîntregi teritoriul, regimul a început încă
de la instaurarea sa, o luptă pe viaĠă úi pe moarte cu duúmanii - mai degrabă în-
chipuiĠi decât reali.
La trei ani de la apariĠia primului lagăr de concentrare aflat la Dachau, în
iulie 1936 se înfiinĠează, cel de la Sachsenhausen - Oranienburg situat la 25 km
nord de Berlin, al cărui prim comandant a fost Michael Lippert (iul.-oct. 1936).
În logica terorii, acesta era conceput drept centru de formare pentru coman-
danĠii lagărelor de concentrare úi exterminare, pentru gărzile S.S. din sistemul
1
Articolul a fost elaborat în urma unei experienĠe avute de autori. Nicolae DAMIAN a în-
treprins o călătorie de studiu în februarie 2010, la Berlin, fiind membru acreditat al Centrului
de Cercetare pentru Dezvoltarea Regională si Integrare Europeană din cadrul UniversităĠii din
Bucureúti, condus de conf. univ. dr. Silviu COSTACHIE. Valentin DOGARU a participat la
cursul ,,Antisemitism úi islamofobie” desfăúurat la Granada (Spania), desfăúurat în perioada
aprilie-mai 2013, la Granada (Spania), oferit de C.E. J.I -Jewish Contribution to an Inclusive
Europe, cu sediul la Bruxelles (Belgia); de asemenea prof. dr. Valentin Dogaru predă cursul
opĠional de ,,EducaĠie interculturală” la Liceul Teoretic ,,Emil Botta” din Adjud - Vrancea. Ar-
ticolul de faĠă este si o materializare sub formă de text a expunerii ,,Berlin Sachsenhausen” la
Simpozionul NaĠional studenĠesc de Geografie Umană úi Turism 2013, ediĠia a IX-a.
2
Director, ùcoala Gimnazială Pufeúti - Vrancea, cadru didactic asociat Univ. Bucureúti -
DirecĠia Formarea Profesorilor, Focúani.
3
Prof. dr. la Liceul Teoretic ,,Emil Botta”, Adjud, JudeĠul Vrancea, secretar executiv S. L.
I. Vrancea.
110
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
nazist. Cum Oranienburg era centru administrativ pentru toate lagărele de con-
centrare, încă de la început, acesta a fost conceput pentru a stabili standarde în
privinĠa design-ului úi tratamentului prizonierilor.
Din perspectiva arhitecturală, lagărul era format din două aripi, clădite pe
pământ. AdministraĠia, respectiv birourile personalului, baia úi bucătăria erau
plasate la mijloc, unde se împreunau cele două aripi. De aici, o uúă se deschi-
dea spre curtea inferioară, alta în afară, în lagărul propriu-zis. Curtea interioară
era împrejmuită cu un zid de sârmă ghimpată conectată la electricitate.
Pentru a face faĠă numărului tot mai mare de prizonieri, tabăra a fost extinsă
în 1938 cu o nouă zonă suplimentară, dincolo de perimetrul taberii principale,
în nord, destinată deĠinuĠilor speciali pe care sistemul a dorit sa-i izoleze. În
afara perimetrului, în partea de vest, erau atelierele în care trudeau deĠinuĠii,
nici pe departe pentru a fi liberi după cum spunea cu cinism sloganul ,,Arbeit
Macht Frei” (,,Munca te eliberează”), aflat deasupra porĠii principale de intrare.
Evadarea era iluzorie deoarece din închisoare se putea ajunge doar în lagăr,
iar aici erau alte sisteme de siguranĠă, închisoarea propriu-zisă úi lagărul exterior.
În acest lagăr, model al terorii, deĠinuĠii fabricau cărămizi, lucrau în zidărie
pentru a da viaĠă fantasmelor lui Albert Speer, arhitectul úef al Reich-ului, care
dorea să facă din Berlin capitala lumii1. Firme cu rezonanĠă economică mondi-
ală au beneficiat de forĠa de muncă din lagăr, dintre acestea amintim: producă-
torul de aeronave Heinkel2, A. E. G, Siemens.
Tot aici, s-a derulat o mare operaĠiune de falsificare valutară din istorie, co-
ordonată de maiorul Bernhard Krüger, materializată, cu precădere, de către evrei.
În intervalul 1943-1945 au fost emise, aproximativ 9 milioane bancnote cu o
valoare estimată de 135 milioane lire sterline - aproximativ 4 miliard de euro,
la valoarea actuală.3 OperaĠiunea coordonată de maiorul Krugger a avut o ase-
menea anvergură, încât lirele false depăúeau rezerva Băncii Angliei. După răz-
boi, instituĠia fiscală naĠională a fost nevoită sa retragă din circulaĠie emisiunile
de 5 úi 10 lire sterline4. Din septembrie 1944 se dispune falsificarea dolarilor.
Abraham Sonnenfeld, al cărui bunic avea o editură în Transilvania, renumitul fal-
sificator rus de origine evreiască, Salomon Smolianoff, slovacul Adolf Burger, au
fost implicaĠi în acest proiect, fiind deĠinuĠi. Deúi erau de foarte bună calitate, nu
s-au emis decât 200 de bancnote, din lipsa materialelor necesare tipăririi.
1
Niven, Bill (2002). Facing the Nazi Past (1st ed. ed.). Routledge. p. 11.
2
"Use of Prisoners in the aircraft industry (translated)". Nazi Conspiracy and Aggression
Volume IV. The Avalon Project at Yale Law School. 1996-2007.
3
potrivit deĠinutului Oskar Stein , însărcinat cu înregistrarea masei valutare falsificate.
4
Lebor, Adam; Boyes, Roger (2000). Surviving Hitler(1st ed. ed.). Simon & Schuster.
p. 230.
111
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Potrivit unor opinii, în perioada 1936, 21 aprilie 1945 au trecut porĠile lagă-
rului aproximativ 200 000 deĠinuĠi din 40 de Ġări, doar 140 000 dintre aceútia au
fost înregistraĠi. Fiind destinat cu precădere opozanĠilor politici aici au cunos-
cut calvarul terorii evreii, homosexualii, Ġiganii, alienaĠii mintal, prizonierii de
război - mulĠi dintre aceútia sovietici.
ùi-au găsit sfârúitul aici, până în 1945, când devine structură folosită ca la-
găr special de N.K.V.D peste 30 000 de oameni1. Foametea, frigul, bolile, munca
silită, hărĠuirea, tortura, împuúcarea, camera de gazare, experimentele medicale
au contribuit la genocid. Medicii lagărului doreau să găsească medicamentaĠia
pentru cangrenă úi hepatita B. Doctorul Wolfgang White a efectuat experimen-
te cu gaz letal2. Deúi, acesta era un lagăr de concentrare, în martie 1943, din or-
dinul ultimului comandant al lagărului Anton Kaindl (1943-1945) a fost cons-
truită o cameră de gazare úi cuptoare de ardere a trupurilor deĠinuĠilor3. O me-
todă de ucidere, extinsă úi abordată în toate lagărele naziste unde se dorea ex-
terminarea în masă. Au fost executaĠi mai ales, prizonierii de război sovietici:
unul dintre aceútia a fost chiar fiul lui Iosif Visarionovici Stalin - Iacob Dugaú-
vili, capturat pe front în iulie 1941. Transferat din lagărul Hammelsburg în
martie 1943, acesta, deopotrivă independent úi rezervat, a fost împuúcat în cap
de un gardian nazist, în urma refuzului de a se regulilor4.
Pentru deĠinuĠi se practica salutul Sachsenhausen, suspendarea de stâlpi cu
mâinile legate la spate până la dislocarea membrelor, mărúăluirea pe diverse
suprafeĠe cu scopul testării anduranĠei încălĠămintelor pentru soldaĠii germani,
curăĠarea curĠii lagărului de zăpadă cu mâinile goale.
Au cunoscut teroarea úi peste 2000 de femei, păzite de personalul S.S fe-
minin, între care Ilse Koch úi Ilde Schlusser, celebre pentru atrocităĠile comise.
Exista o ierarhizare a celor din lagăr, fiecare categorie purtând semne dis-
tinctive. Un soldat S. S. avea în pază 10 deĠinuĠi, acelaúi raport de cadre fiind
atât pentru genul masculin cât úi feminin.
În lagăr, au împărtăúit suferinĠa cu simplii deĠinuĠi úi nume cu rezonanĠă în
opinia publică, precum: Paul Reynaud (fost prim-ministru al FranĠei), Kurt
Schuschnigg (fost cancelar al Austriei), Antonin Zapotocky (viitor prim minis-
tru úi preúedinte al Cehoslovaciei), Trygve Bratteli (viitor pemier al Norvegiei),
1
Evans, Richard J (2006). The Third Reich in Power. London: Penguin Books. pp. 255-
256.
2
Florian Schmalz , (2005),: Weapon research in Nazi Germany. The cooperation of the
Kaiser Wilhelm companies, military and industry. Göttingen
3
http://www.jewishgen.org/forgottencamps/Camps/SachsenhausenEng.html, accesat la 5
februarie 2014
4
Există úi ipoteza suicidului -http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/fiul-lui-
stalin-ucis-propriul-tata – accesat la 5 februarie 2014
112
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Francisco Largo Coballera (fost prim-ministru úi sindicalist spaniol), Iakov

Djugaúvili (fiul cel mare al lui Iosif Visarionovici Stalin), Stepan Bandera úi
Jaroslav Stetscho (lideri naĠionaliúti ucrainieni), Horia Sima, Traian Borobaru
úi Alexandru Randa (lideri ai miúcării legionare).
După o úedere confortabilă într-o vilă din Buchenwald, Horia Sima úi
Traian Borobaru au fost aduúi aici de autorităĠile naziste pentru a li se pierde
urma de către conducătorul statului român, mareúalul Ion Antonescu, acesta so-
licitând fürherului delimitarea Germaniei de miúcarea legionară. Deúi detestau
condiĠiile, fiind într-o izolare totală, aceútia îúi făceau plimbarea în curtea
interioară, între barăcile pentru detenĠie úi zid, jucau tenis de masă, aveau acces
la bunker atunci când au început bombardamentele asupra Berlinului. Pe 20
iulie 1943 li s-a alăturat istoricul Randa. Cei trei aveau la dispoziĠie în sala de
mese, o hartă a frontului de răsărit, de unde vedeau cu îngrijorare cum se
apropie trupele sovietice din U.R.S.S, stat totalitar aflat la extrema stângă a
eúichierului politic.
În primăvara anului 1945 se trece la pregătirea pentru evacuare a lagărului.
Aceasta va începe pe 21 aprilie 1945, aproximativ 33 000 deĠinuĠi pornind într-
un marú, mai degrabă al morĠii, spre nord-vest. În lagăr au rămas, totuúi 3000
de bolnavi, doctori úi îngrijitori, toĠi fiind eliberaĠi de Armata Roúie úi Divizia a
II-a, Infanterie a Armatei Poloneze. În interiorul lagărului s-a ridicat un monu-
ment impresionant ce marchează eliberarea prizonierilor slavi.
În august 1945, N.K.V.D-ul a preluat lagărul Sachsenhausen - Oranienburg,
transformându-l în cea mai mare tabără specială, din cele trei înfiinĠate în zona
de ocupaĠie sovietică a Germaniei. Au fost încarceraĠi funcĠionari ai Reichului,
anticomuniúti, ruúi ce au colaborat cu naziútii. Iată, o schimbare majoră în pro-
filul acestui lagăr! Roman Rudenska, procuror sovietic la Procesul de la Nürn-
berg, a fost unul dintre comandanĠii taberei. Până la închiderea sa, în primăvara
anului 1950, mulĠi dintre cei încarceraĠi au decedat de malnutriĠie úi diverse
boli, aproximativ 12 000.1
În urma unei decizii a guvernului est-german, din 23 aprilie 1961, lagărul
devine muzeu naĠional.
Concluzie: Lagărul, vandalizat uneori, se instituie într-un prilej de reflecĠie
asupra măririi úi decăderii omului într-o vreme în care tehnica úi tehnologiile
încearcă sa se substituie înĠelepciunii. Amară deziluzie!
Bibliografie:
1
Butler, Desmond (17 December 2001). "Ex-Death Camp Tells Story of Nazi and Soviet
Horrors". The New York Times; Kinzer, Stephen (24 September 1992). "Germans Find Mass
Graves at an Ex-Soviet Camp". The New York Times.
113
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
1. Chiovianu, M., (2005), Holocausutul, un avertisment al istoriei, Ed. Institutului

Român pentru Istoria Recentă, Bucureúti;
2. Damian, N., Dogaru., V., (2014), Le camp de Sachsenhausen - Oranienburg, un
point de repère de la terreur et de la dèshumanisation, în Rev. Repere geografice, nr. 9.
/ 2014, p. 45, Ed. PIM, Iaúi;
3. Girardet, R., (1986), Mytes et mythologies politiques, Editions du Seuil, Paris.
4. Lusting, Oliver, (2003), Ecouri din Holocaust în literatura universală, asociaĠia
evreilor din România, victime ale Holocaustului, Ed. Hasefer, Bucureúti.
5. Sima H., (1990), Prizonierii úi puterile Axei, Ed. Miúcării Legionare, Madrid.
6. x x x, (1977), Legiunea în imagini, Albumele Traian Borobaru, Ed. Miúcarea
Legionară, Madrid.
7. x x x, (2013), Istoria Evreilor - Holocaustul din România - video CD, Institutul
NaĠional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Bucureúti.
8.http://content.time.com/time/magazine/article/0,9171,941216,00.html, accesat la
5 februarie 2014.
9.http://www.jewishgen.org/forgottencamps/Camps/SachsenhausenEng.html, ac-
cesat la 5 februarie 2014
10.http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/fiul-lui-stalin-ucis-propriul-
tata, accesat la 5 februarie 2014
11.http://en.wikipedia.org/wiki/Sachsenhausen_concentration_camp - accesat la 5
februarie 2014
Uniformă deĠinut slav
Barăci
114
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Caragialiană: ,,Politică în toate”

,,ARTICOL DE FOND: CIORBĂ LUNGĂ PENTRU CITITORI”
Prof. Ion Gr. CHERCIU
Liceul de Artă ,,Gheorghe Tattarescu”, Foc;ani
Keywords: ,,contents”; journalist; publishing; journalistic guidelines; politics;

,,Centre” / headquarters; decentralization; Romanian spirits, Romanianism; Europea-
nism; perenniality; implication, correlations, parallelism.
Abstract: The text captures some of the key themes of the journalism of I. L. Ca-
ragiale which expressed the ,,exact time” of his epoch. They have many corres-
pondences with our time. The genius of the author൐s knowledge of the human condition
and, therefore, in understandingand in reflecting the Romanian world defines the
essence of the publishing perenniality and ofhis literature.
CondiĠia profesională a gazetarului pare să stea sub semnul acestui titlu. Ca
„istoric al clipei”, el trebuie să înúiruie zilnic fapte ce se adaugă rând pe rând pe
răbojul istoriei, distingând durata de efemer, generalul de particular, concretul
de abstract, aparenĠa de esenĠă, speranĠa de iluzie etc.
Universul publicistic caragialian este amplu úi divers. Temele, subtemele ‫܈‬i
motivele jurnalisticii sale (o complexă... ,,Tablă de materii”!) reflectă ipostaze
ale dinamicii societăĠii româneúti din contemporaneitatea lui, aflată într-un bo-
gat úi complicat proces de... tranziĠie. Desigur, era un alt fel de tranziĠie decât
cea din zilele noastre, dar cu care am putea face destule úi instructive analogii...
Dar autorul le dezvoltă evolutiv, conform dinamicii lor, úi în funcĠie de sporirea
experienĠei sale de viaĠă úi de condei.
Ne vom referi succint la una dintre ele - politica -, preluând câteva articole
publicate în cele aproape patru decenii de publicistică, încercând să găsim solu-
Ġii la provocările prin care trecem.
Preluăm un titlu de editorial prin care autorul sugerează autoironic că ar
scrie în jurnale doar din obligaĠii profesionale. De fapt, gazetarul de la publica-
Ġia cotidiană nu trudeúte din greu pentru a „umple” niúte pagini, precum oalele,
cu ,,ciorbă lungă pentru cititori”, ci pentru a cunoaúte evenimentele esenĠiale
ale Ġării úi a le aúeza în parametrii comentativi potriviĠi importanĠei úi
semnificaĠiilor lor.1 În fond, ca jurnalist care î‫܈‬i slujeúte profesia din perspec-
tiva unei înalte deontologii, I. L. Caragiale priveúte în felul său genial eveni-
mentele, împrejurările, oamenii...
115
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Politica este un domeniu predilect pentru că defineúte coordonatele deveni-

rii unei societăĠi în configuraĠia unor condiĠii externe ‫܈‬i interne date. Privind
politica, I. L. Caragiale îúi defineúte un cod de norme prin care o comensurează
pe temeiurile moralităĠii úi mai puĠin pe baza programelor úi principiilor stipu-
late în diferite statute. Ca atare, el critică abaterile de la moralitate ‫܈‬i acordă
mai puĠină atenĠie prevederilor normative ale partidelor úi disidenĠelor politice.
Primul text publicistic elaborat (probabil!?) de tânărul gazetar este tipărit în
,,Asmodeu”, la noua rubrică ,,Mofturi politice d'ale ÿilei” (nr. 13, duminică 6
iunie 1871, pag. 2, pe coloanele 2-3, rubrică nesemnată). Textul protestează
împotriva plagiatului cultivat de unele publicaĠii concurente (,,Presa”,
,,ImparĠialul”, ,,Orientul”, ,,Prahova”) úi consideră că această nouă rubrică ar
putea opune rezistenĠă acestor practici. Dar autorul editorialului nu precizează
úi cine vor fi noul redactor sau redactorii săi. Conform principiului ,,La vremuri
noi, oameni noi!”, am putea socoti că ,,omul nou” aúteptat era chiar tânărul I.
L. Caragiale, trecut puĠin de vârsta de 19 de ani.
,,Mofturi politice. Camera deputaĠilor. ùedinĠa din 5 iuliu 1871” este o
amplă cronică parlamentară privind úedinĠele din amiaza zilei de 5 iulie úi 6
iulie; este consemnată atmosfera dezbaterilor aleúilor utilizând mijloacele artei
dramatice (decor, personaje, statutul lor social, funcĠiile úi locul lor în parla-
ment sau în posturile ministeriale, indicaĠii de regie privind atitudinile lor,
gestica, Ġinuta etc.) Replicile sunt agere, extrase din efervescenĠa adunării, úi
evidenĠiază surprinzător profesiile deputaĠilor úi ale miniútrilor, atitudinile úi in-
teresele lor (,,D. Catargiu răspunde: Dacă guvernul n-a retras proiectul, nu în-
cape multă filosofie, că noi îl sustenarisim.”). Pe alocuri, gazetarul comentează
atmosfera úi intervenĠiile oratorilor: ,,EpistaĠii úi toĠi agenĠii poliĠieneúti se miú-
că; deputaĠii fac zgomot úi, în fine, încep să voteze.” sau ,,Incidentul se închide
úi cearta se sfârúeúte astfel fără bătaie, mânându-se, poate, pentru sesiunea or-
dinară de la toamnă.”
În ,,Mofturi politice, sociale úi de tot felul ”, pe aproape toată pagina ur-
mătoare, sunt evidenĠiate úi analizate trei ,,mofturi” politice: despre deontologia
jurnalistului (ironizând profilul moral abject al lui Radu Petrescu, ajuns direc-
tor úi redactor al ziarului ,,ImparĠialul” din GalaĠi, după multe afaceri dubioase;
autorul contestă úi numirea lui Nicu Catargiu ca girant al prefecturii gălăĠene fi-
indcă tulbura libertatea presei locale); al doilea ,,moft” hiperbolizează ironic
falsa problemă privind situaĠia evreilor din Ġara noastră; al treilea ,,moft politic”
imaginează un protest al publicaĠiei faĠă de eventualul amestec al Sublimei
PorĠi în favoarea deĠinătorilor de obligaĠiuni din Ġara noastră (textul pare a-l
prevesti pe Rică Venturiano: ,,Cu constituĠiunea în mână însă noi protestăm
energic pentru orice acĠiune directă s-ar îndrepta asupra princepelui Carol úi
a guvernului său.”) În acest triptic, se prefigurează elemente ale publicisticii
116
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
sale: tema ,,jertfelor patriotice” (,,Oare după atâtea sacrificii úi devotament

merităm această soartă?... Noi, care am apărat tronul úi prestigiul legilor...”),
tema ,,străinismului”, tema revizuirii constituĠiei la solicitarea unor state euro-
pene, tema electorală, tema deontologiei jurnalistului etc.
Cronică fantastică4 este cel mai amplu text publicat până atunci de noul
gazetar; s-ar crede că este un indicu că redacĠia úi publicul îi apreciaseră textele
anterioare. Este unul dintre primele articole în care tânărul gazetar critică insti-
tuĠiile în timpul guvernării conservatorilor (denumite ironic prin termeni cu so-
norităĠi... chinezeúti: edificiul Kin-Lau, cazarma Lis-King, procesomanul Pim-
Pim din Casa JustiĠiei, finanĠele Punga-Bublică, Mama Tutulor, primăria Sik-
Tir etc.).
Zig-zag!...5 este primul ,,zig-zag” caragialian, astfel titrat, úi una din prime-
le încercări în proză a viitorului autor. Această ,,istorie americană” conĠine
elemente ale oralităĠii, ale monologului, vădind experienĠa ,,vechiului” sufleur.
Viziunea de ,,apocalips”, adică de natură fantastică, a ,,înfrăĠirii popoarelor”,
anunĠă pe scriitorul matur, care n-a fost niciodată contaminat de úovinismul sau
de xenofobia unora din contemporanii săi. Istoria ,,curat americană” din final
e un mod vesel de demascare a moravurilor electorale sub regimul parlamentar
,,reprezentativ”.
Românismul, europenismul, străinismnul sunt faĠete ale politicii dâmbovi-
Ġene care inflamează adeseori dezbaterile parlamentare, discursurile electorale,
paginile jurnalelor, vorbirea unor personaje literare úi chiar peroraĠiile din bir-
turi úi din berării... Ele se regăsesc în editoriale, în articole, cronici, comentarii,
„gogoúi”, „felurimi”, „una-alta”, „mofturi”, „sfaturi”, „culmi” etc.
SituaĠiunea Europei (Articol de fond)6 satirizează procedeele jurnalistice
prin care presa epocii comentează evenimente internaĠionale. Titlul úi subtitlul
sunt supradimensionate, din vădite intenĠii ironice. ,,Noua noastră úcoală di-
plomatică” nu este la înălĠimea aúteptărilor. Prospătură reflectă secvenĠe iro-
nice inspirate din ,,Cartierul general al armatei otomane de la Dunăre”. Po-
hod la úosea ironizează (pornind de la termenul rusesc pohod!), prin versuri
sprinĠare, agitaĠia inutilă úi caraghioasă a bucureútenilor cu ocazia venirii arma-
telor ruseúti în drumul lor spre Balcani pentru a participa la Războiul de Inde-
pendenĠă. Ultime gogoúi calde (Serviciul telegrafic particular) prezintă în to-
nalităĠi comice informaĠii despre război (Turrtucaia, ğarigrad, Rusciuc, Lon-
dra). Calamburul ,,Hahaler-aga” descrie ,,invenĠia” acestui colonel turc de a
transforma úalvarii ostaúilor săi în ,,burdufe” ca să le vină uúor a trece Dunărea.
N.B. surprinde prin absurdul ei hazliu: ,,Din cauza întreruperii căilor, nepri-
mind de trei zile poúta din UrlaĠi, nu putem da nimic despre mersul resbelului
în Asia-Mică.” Aúadar, în acelaúi număr al revistei, triada susmenĠionată stabi-
leúte corelaĠii surprinzătoare între componentele sale.
117
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
I. L. Caragiale a colaborat la ,,Timpul”7, cotidian al Partidului Conservator,

de la sfârúitul anului 1877 (în decembrie, a publicat ,,basmul oriental” Lungul
nasului) până aproape de 7 iulie 1881, când a părăsit ziarul, printr-o plecare
,,silită”. Coleg de redacĠie cu Mihai Eminescu úi cu Ioan Slavici, în ,,Timpul” a
publicat editoriale, reportaje parlamentare, informaĠii externe, cronici teatrale,
traduceri etc., dar nu úi-a semnat textele, probabil, în semn de protest faĠă de
conservatorii care controlau publicaĠia. CreaĠiile sale jurnalistice de aici prezin-
tă luptele dintre partide úi ,,aripi”, divergenĠele dintre diferitele personalităĠi
sau grupări din partidul adversar, luptele dintre liberali de frunte (I. C. Brătianu
úi M. Kogălniceanu, Brătianu úi Sturdza etc.), divergenĠele liberalilor din par-
lament etc. Toată această diversitate comportamentală cu destule manifestări
ridicole este privită de Caragiale mai mult din punct de vedere teoretic (el nein-
sistând prea mult asupra programelor politice ale partidelor), dar cu mijloacele
ironistului ori a pamfletarului.
Din seria articolelor politice tipărite în acest cotidian am reĠinut câteva. În
articolul [... Oarecare moderaĠie...], printr-o parabolă ascunsă în subiectul
unei piese moralizatoare (,,Le voyage, de Mr. Perrichon”), jurnalistul ironizea-
ză ,,mai multe excursiuni de plăcere pe socoteala patriei” făcute de ,,D. Rose-
tti” la Paris. Prezentarea unui text real sau imaginat este un procedeu gazetă-
resc utilizat adeseori de I. L. Caragiale în persiflarea semnificaĠiilor unor eveni-
mente politice. Participarea noastră la tratativele de pace de la Berlin (1878) es-
te socotită de autor ca neadecvată întrucât ,,úcoala revoluĠionară, aici ca în
toate, nu cunoaúte nici tact, nici măsură” úi de aceea nu apără meritele reale
ale armatei române în câútigarea independenĠei de stat, cerând ‫܈‬i ,,oarecare mo-
deraĠie în aceste lăudături” faĠă de contribuĠiile armatei ruseúti pe fronturile
balcanice. Textul NaĠionali-liberali este structurat pe comentariile ironice asu-
pra semnificaĠiei cuvintelor ,,liberal” úi ,,naĠional” - prilej de analiză critică a
vieĠii politice româneúti. Desigur, în loc de un partid ,,liberal” úi unul ,,naĠio-
nal”, ca orice ,,Ġară cumsecade”, noi aveam un partid hibrid: ,,naĠional-
liberal”. La polul opus, activa úi partidul opozant: ,,naĠional conservator”.
Între denumirea úi programul partidului autorul distinge, ironic, incompatibi-
lităĠi: ,,el se numeúte naĠional-liberal (...) tocmai simĠind că în viaĠa lor nu au
făcut nimic naĠional, tocmai simĠind că nu cunosc poporul român úi nu sunt ca-
pabili de o lucrare în adevăr naĠională, tocmai fiindcă nu se simt a fi naĠio-
nali...” Articolul Liberalii úi conservatorii urmăreúte echilibristica liberal-
conservatoare, argumentând că cele două partide ,,se exclud unul pe altul”,
după cum rezultă úi din raportul între marii liberali ai generaĠiei de la 1848 úi
cei contemporani cu autorul. El î‫܈‬i exprimă úi aici, ca úi în alte articole, ad-
miraĠia sa constantă pentru generaĠia paúoptistă (care promovase, totuúi, ,,for-
me fără fond” doar dintr-o sinceră convingere în necesitatea lor) pe care o pri-
118
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
veúte în ironică antiteză cu epigonii generaĠiei din vremea sa, care conduceau
Ġara cu frică úi ură. Un stat în miniatură prezintă un ,,idil liniútit úi frumos”,
corespondent cu posibile texte de J. Locke úi Bernardin de St. Pierre. Textul
surprinde prin faĠeta mai puĠin cunoscută a personalităĠii omului úi a jurnalis-
tului Caragiale: preĠuirea vieĠii simple, pragmatice, netulburate în nici un fel de
politicianism úi de iniĠiative inutile. Referirile istorice úi monografice la repu-
blica San Marino (un ,,stat în miniatură”) conturează imagini memorabile, prin
enumeraĠii cu date istorico-sociale, geografice, religioase, morale etc. ce nuan-
Ġează unicitatea spaĠiului elogiat. Textul conĠine úi ecouri livreúti din ,,Scrisori
persane”, de pildă, unde realitatea autorului aspiră spre limanul unor spaĠii înde-
părtate. Coresponden‫܊‬ele românism-europenism-străinism/exotism sunt evidente.
Asemenea corespondenĠe susĠin úi editorialele din Timpul. La 18 noiembrie
1878 sunt date informaĠii franĠuzeúti despre problemele Dobrogei. Este o temă
preferată a lui I. L. Caragiale: combaterea ironică a unei publicaĠii care oferă
informaĠii deformate asupra unor evenimente. Aici, subiectul este legat de as-
pecte abordate la Congresul de la Berlin în privinĠa drepturilor României asupra
Dobrogei. Editorialul de joi, 23 noiembrie, despre criza de cabinet, redă ironic
,,sfâúierile intestine” care ,,bântuie cabinetul Brătianu úi care a úi secerat trei
victime”. Gazetarul face un ,,diagnosis al crizei ministeriale”, dovedind, ca úi
în alte ocazii, profund spirit practic ‫܈‬i o deosebită cunoaútere a realităĠilor ro-
mâneúti. Editorialul din 28 noiembrie este un excelent articol politic pe teme
româno...-internaĠionale, despre liberalii englezi úi români. Abordând compli-
cate probleme politico-diplomatice din spaĠiul Orientului Mijlociu, jurnalistul
dovedeúte reale calităĠi analitice în evaluarea unor fricĠiuni între Anglia, India,
Afganistan, Rusia. Referindu-se la guvernul englez, autorul găseúte corespon-
denĠe cu ,,liberalii de pretutindeni” úi, implicit, cu ,,prezidentul Camerei noas-
tre”, cu ,,marele mag al republicii universale, d. C. A. Rosetti”.8 Articolul No-
ul cabinet otoman este tot pe teme externe privind criza guvernamentală din
Turcia, care ar avea consecinĠe grave pe plan european în noile condiĠii de după
Congresul de la Berlin. În subsidiar, prin procedeul translaĠiilor între situaĠii si-
milare, sunt sugerate subiecte úi griji care frământau úi guvernul român când
unii dintre miniútrii săi intrau în dizgraĠiile suveranului.
Politica este însă într-o echilibristică precară după cum subliniază editoria-
lele SituaĠia politică [IĠele politicei se-ncurcă...]9 ‫܈‬i SituaĠia [SituaĠia se
clarifică...]10. ,,IĠele politicei se-ncurcă...” la Cameră úi la Senat fiindcă luptele
se duc tot pentru ,,luarea Plevnei interne” de către ,,Partidul d-lui C. A. Rose-
tti, supranumit Hahamul cel Mare”, care ,,întâmpină greutăĠi în dezlegarea
cestiunii românilor cu cusur”. Este aplicat procedeul ironic al consemnării u-
nor ,,poveĠe patriotice” date ,,sistematicilor opozanĠi” de ,,numeroasele ziare
oficioase ale guvernului”: ,,lăsaĠi pe patrioĠii adevăraĠi, care Ġin în gură fieca-
119
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
re cu dragoste fiiască câte o ĠâĠă lăptoasă a patriei, să sugă în pace”. Dar

SituaĠia [SituaĠia se clarifică...], după cum reiese dintr-o suită de secvenĠe ex-
trase din ,,lista” bombastică de promisiuni úi speranĠe electorale, conformă cu
ironicul deziderat: ,,SorĠii de izbândă a Republicii se înmulĠesc pe fiece minută
úi ziua în care nu va mai fi nici o primejdie pentru libertăĠile publice s-apro-
pie”. Meteahna vorbăriei politicianiste goale din ,,Republica Danubiană” este
satirizată prin ,,reforma” de la Universitate: ,,se vor înfiinĠa cinci catedre: una
de Patriotism, alta de Maniere electorale, alta de Meúteúugul d-a trăi din ex-
ploatarea principiilor, alta de Arta d-a conduce manifestaĠiile naĠionale úi a
cincea de Improvizarea discursurilor patriotice”.
Politica noastră - ca un fel de „tablă de materii”11 - s-a născut úi se naúte
din „deziderate legitime”, „cam târziu”, cu fel de fel de „Caradàle úi Buda-
làle”, din „principii Юi vaccină”, „tunsă ori rasă”, din „formular de procese
verbale poliаieneЮti” pentru „respectul datorit autorităаii”, cu ,,...oarecare mo-
deraĠie”, măcar „25 de minute..., într-un „stat în miniatură”, după „crezul pa-
triotic liberal-naĠional” în „carnavalul” pentru „o nouă decoraĠie”, din „poli-
tica zilii în cercurile politice înalte” unde uneori „orizontul politic se lim-
pezeúte” úi unde prea des „suntem în Săptămâna Patimilor” că tot „citim în
Cartea fistichie a Oficiului nostru exterior (Foreing-Ofice)” despre „poziĠia
ministerială faĠă cu revizuirea”, când „plăteúte vizirul” după ori chiar „în aju-
nul crizei” sau „după votarea revizuirii” prin „mesajul domnesc” (sau „dialo-
gul morĠilor”), „ce este Centrul” prea des al unui „Guvern al îngajamentelor
cu străinii” („dacă revenim astăzi asupra străinilor...”), tulburat de vreun
„grav incident diplomatic”, căci „fără îndoială, un guvern fie compus din
sfinĠi úi mucenici...”, „în aúteptarea faimoasei coalizări”, „de multă vreme am
observat...” úi că „teme úi variaĠiuni” prin „poliĠia presei” care útie „pe cine
se reazemă guvernul” pe ,,la începutul miúcării noastre de redeúteptare”,
desigur, ,,când, oare, se va putea face în Ġara noastră...” chiar „neapărat ca în
orice stat care voieúte” căci „în timpurile din urmă, poporul românesc..” (,,un
copil răsfăĠat”), trecut prin „pozna” cu „afacerea Gună-Lahovary”, dobân-
deúte „úcoala succesului” printre „aiurări”, úi „ieri úi azi”, tot „incognito”,
într-un „cerc viĠios”, cu „admiraĠie úi subvenĠie”, încă „cinstit?”, după „vor-
ba lui Sganarelle”, dar, ca „o datorie de căpetenie”, „din primăvară până în
toamnă”, mereu îmbiaĠi la „ciorbă lungă pentru cititori”...
Citind (úi recitind!) publicistica lui I. L. Caragiale, descifrăm politica de azi
úi ardem úi renaútem prin ea mereu ca pasărea Phënix. Ne caută arderile úi re-
naúterile prin perenitatea operei lui, care ne-a dovedit în mod genial úi etern că
rămânem aceiaúi, - ca oameni úi, respectiv, ca români - indiferent ce politică
ne-ar fi hărăzit să facem...
120
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
1
Supratitlul (preluat din articolul ,,Politică în toate”, în Epoca, 1896, II, nr. 318,
sâmbătă, 30 noiembrie, p. 1. p. 2, la rubrica ,,Literatură-artă-útiinĠă”, cu semnătura: Ion)
sugerează importanĠa temei într-o societate modernă.
Articol de fond [Ciorbă lungă pentru cititori] Bucureúti, 29 MărĠiúor / 10 Priar, în
Bobârnacul, 1879,II, nr. 23, sâmbătă, 31 martie, p. 1. Cuprinde aprecieri privind trei ipostaze
cotidiene: serbările deputaĠilor care au reglementat monopolul tutunului (fiind decoraĠi ,,de
Vodă”); lupta pentru ,,ciolanul guvernamental” într-o Ġară ,,asediată de bâte úi influenĠe
imorale”; ,,candidaĠii guvernului” care îúi zugrăveau capul ,,să-l vândă alegătorilor ca ou
roúu de Paúti” (aluzie la proverbul ,,lupul îúi schimbă părul...”).
2
Asmodeu, 1871, nr. 18, duminică, 11 iuliu 1871, pag. 2-3, pe trei coloane.
3
publ. cit., 1871, nr. 21, duminică, 1 august 1871, pag. 1, nesemnate.
4
Ghimpele, 1874, nr. 23, duminică, 9 iunie, pe două jumătăĠi din paginile 1-2, semnată
Car...
5
publ. cit., 1874, nr. 26, duminică, 30 iunie, p. 1-2, semnată Car...
6
V. Claponul, 1877, nr. 3, p. 11, p. 19, p. 22, p. 29.
7
Timpul, 1878: [... Oarecare moderaĠie...], nr. 20, 25 februarie, nesemnat; NaĠionali-
liberali, 29 martie, fără semnătură; Liberalii úi conservatorii, III, nr. 79, sâmbătă, 8 aprilie,
pp. 2-3, fără semnătură; Un stat în miniatură, nr. 99, sâmbătă, 6 mai, pp. 2-3 úi Un stat în
miniatură (Urmare), nr. 100, duminică, 7 mai 1878, pp. 2-3, fără semnătură, la ,,Foiletonul
Timpului”; editoriale (nr. 254, sâmbătă, 18 noiembrie, p. 1; nr. 257, joi, 23 noiembrie, p. 1; nr.
261, marĠi, 28 noiembrie, p. 1, fără semnătură. nr. 264, vineri, 1 decembrie, p. 2, fără
semnătură.
8
V. úi ùtefan Cazimir, ,,Caragiale úi Afganistanul”, în ,,Adevărul literar úi artistic”, X, nr.
591, 30 octombrie 2001, p. 14.
9
Bobârnacul, 1879, II, nr. 17, duminică, 11 martie, p. 1, fără semnătură.
10
Bobârnacul, 1879, II, nr. 18, marĠi 13 martie, p. 1, fără semnătură.
11
Acest colaj de titluri corespunde unor texte apărute în publicaĠiile la care a colaborat I.
L. Caragiale: NaĠiunea română, Claponul, Calendarul claponului, Timpul, Bobârnacul,
Epoca, Ziua, VoinĠa naĠională, ConstituĠionalul, Convorbiri literare, Universul, Moftul
român, Calendarul Moftului român...
121
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
TINEREğE FĂRĂ BĂTRÂNEğE ùI VIAğĂ FĂRĂ DE MOARTE

IULIA HAùDEU ùI VICTOR HUGO
Prof. Mariana Bogdan,
ùcoala Pufeúti, JudeĠul Vrancea
Résumé: Les similitudes entre Bogdan Petriceicu Ha‫܈‬deu, sa fille : Iulia Ha‫܈‬deu et le
grand écrivain de la littérature française : Victor Hugo sont nombreuses. La jeune poète est un
précurseur du romantisme, ayant comme idole Victor Hugo. Sa vie suivit le cours de la fille de
Victor Hugo, ayant une ,,jeunesse sans vieillesse”. L’heure de mort et de naissance d’Iulia Ha‫܈‬-
deu et la même que l’heure du mort de Victor Hugo. Après la perdre de leurs filles, les pères
ont essayé de ne perdre pas la liaison avec leurs enfants, pratiquant le spiritisme.
Mots-clés: Iulia Ha‫܈‬deu, Léopoldine, spiritisme.
Iulia Ha‫܈‬deu (n. 14 noiembrie 1869, Bucureúti - d. 29 septembrie 1888,

Bucureúti). Poetă, prima româncă studentă la Sorbona. La vârsta de 11 ani ab-
solvea Gimnaziul Sf. Sava úi apoi termina Conservatorul, secĠia de canto úi pian.
La numai 16 ani, în 1886, se înscrie la Sorbona, devenind astfel, prima femeie
din România care a studiat în această prestigioasă universitate din Paris: „Pari-
sul! Parisul! În atâtea nopĠi visul o purtase în acel Paris a lui Victor Hugo, mai
ales prin turlele haotice ale lui Notre-Dame de Paris.”1 Îndrăgostită de limba úi
cultura franceză, dar mai ales de trei mari personalităĠi: Napoleon I, Ferdinand
de Lesseps úi Victor Hugo, la 16 ani, cu ocazia aniversării, Iulia realiza deplin
care îi era calea: ,,Mets ton esprit hors de ce monde,/ Mets ton reve ailleurs
qu’ici bas:/ Ta perle n’est pas dans notre onde,/Ton sentier n’est point sous
nos pas…” (Chant du Crépuscule, Victor Hugo)
ùi continuă: ,,Voi fi deasupra altor femei. Simt în mine úi curaj úi putere”.
PredicĠia ei s-a adeverit, pasiunea ei pentru limba franceză făcând-o să studieze
la Sorbona úi să devină un reprezentant al romantismului. Această încadrare în
curentul romantism, deúi la acea epoca era unul târziu a fost datorată de afini-
tatea ei pentru scriitorul Victor Hugo.
Iulia Haúdeu a suferit profund la moartea lui Hugo, idolul ei. Iulia Haúdeu
îi mărturiseúte tatălui ei într-o scrisoare în anul 1885, pe 22 mai, că moartea lui
Victor Hugo a consternat-o úi a abătut-o.
,,Victor Hugo a murit astăzi, la ora unu úi jumătate după-amiază, la vârsta
de 83 de ani, 3 luni úi 4 zile. ùi iată teribila veste, iată ceea ce consternează,
copleúind întreg Parisul, toată FranĠa, ceea ce emoĠionează Europa úi lumea:
Victor Hugo este mort! Eu sunt abătută, sunt consternată, citind pe prima pa-
gină a jurnalului, încadrată de doliu în litere negre, groase úi lugubre, aceste
1
Manolache, C. - Scânteietoarea viaĠă a Iuliei HaЮdeu, Saeculum I. O 2000, p. 48
122
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
cuvinte: Victor Hugo este mort, o mare lumină se stinge, iar eu am simĠit un
pumnal în piept. Chiar úi acum când îĠi scriu, dragă tată, peniĠa îmi tremură în
mână, mă simt opresată úi încerc în zadar să plâng. Oh! Nu se plânge în
asemenea dureri!
Ah! Ce glorie! N-am putut niciodată să văd nimic mai presus de acest om.
ViaĠa lui m-a frapat la fel de mult ca úi opera sa. Iar operele lui mă transportă,
mă înalĠă. De ce era un aúa de mare om? Pentru că era úi un om de bine. În
cealaltă zi - alaltăieri - am început să plâng ca o nebună, înĠelegând extrema
gravitate a bolii lui úi mama, care e úi ea destul de tristă, mi-a spus ca să mă
consoleze că a murit bătrân úi plin de glorie. Nu contează, am răspuns eu,
datoram o lacrimă celui care de atâtea ori v-a făcut să plângeĠi pentru alĠii úi
mama a fost obligată să mă lase să plâng.
Cât mi-aú fi dorit să îl văd măcar o dată! Aú fi păstrat toată viaĠa imaginea
lui sacră în inima mea. Dar pentru că această supremă fericire mi-a fost re-
fuzată, vreau cel puĠin ca amintirea lui să nu mă părăsească niciodată. Mi-ar
plăcea la nebunie să îi trimit o coroană!
A murit Victor Hugo! Nu îmi pot reveni. Nu pot înĠelege această moarte,
pur si simplu, nu pot.
Bună seara, tată !Nu sunt în stare să scriu altceva în aceste momente.’1
Mărturisea că era frapată de viaĠa marelui poet (Victor Hugo a suferit foarte
mult de moartea precoce a fiicei sale: Léopoldine), dar úi de vasta sa operă. În
ciuda faptului că nu l-a putut vedea, ea va păstra veúnic amintirea în suflet a
,,celui mai mare dintre poeĠi, celui mai mare cetăĠean”. Este repetată obsesiv
propoziĠia: ,,Victor Hugo e mort”, arătând faza de negare în care se afla Iulia
|Ha‫܈‬deu.
Dar destinul ei era asemănător cu cel al fiicei lui Victor Hugo: Léopoldine,
care a avut o moarte prematură (19 ani), murind înecată în Sena alături de lo-
godnicul ei. În urma acestor dureri sufleteúti vor rămâne doi părinĠi îndureraĠi,
ce prin intermediul spiritismului vor încerca să ia legătura cu fiicele dispărute.
În ciuda faptului că timpul a fost cel mai mare duúman al acestor doi părinĠi
datorită efemerităĠii sale, tot el în aceste două destine, este încărcat de simbo-
lism. Din scrisoarea Iuliei Ha‫܈‬deu, putem observa că ora morĠii idolului ei este
ora unu úi jumătate. Această oră coincide cu ora la care timpul a început úi s-a
oprit în loc pentru tatăl său: Bogdan Petriceicu Ha‫܈‬deu (naúterea úi moartea
Iuliei Ha‫܈‬deu - 19 ani). O simplă coincidenĠă sau un maestru păpuúar dă viaĠa
când úi cum vrea păpuúilor sale?
InfluenĠa poetului Victor Hugo s-a resimĠit úi în opera lui Bogdan Petricei-
cu Ha‫܈‬deu. În anul 1897, scriitorul publică un al doilea volum de versuri: Sar-
1
http://www.muzeulhasdeu.ro/index.php?meniu=15, data accesării : 23.V.2014
123
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
casm úi ideal, poate în ecou la ciclul : Spleen úi ideal din Florile răului de
Baudelaire. În comparaĠie cu Poeziile din 1873, unde predomină temele istori-
ce, aici sunt la mare cinste temele spirituale. La fel ca în ContemplaĠiile lui
Victor Hugo, fiica moartă este prezentă peste tot, în câteva poeme de o intensă
vibraĠie tragică (în special Adevărul). În jurul acestei prezenĠe tutelare a fiicei
fantasmate, Ha‫܈‬deu construieúte ample edificii filosofice, care aduc aminte în
acelaúi timp de Victor Hugo úi de Sic Cogito. O diferenĠă o putem observa úi în
ceea ce priveúte rima poeziei: Ha‫܈‬deu după ce a rimat cu aplicaĠie ani în úir, re-
fuză rima în poemul: Dumnezeu, care evocă anumite armonii hugoliene. Sono-
rităĠile hugoliene pot fi regăsite úi în poemele Iuliei Ha‫܈‬deu.1
Suflul poetic i-a fost transmis úi fiicei sale, având o trancedantală esenĠă, cu
o uimitoare intuiĠie divină. Avez-vous entendu, quand la nuit est sans voiles, La
vaste mer chanter sa chanson aux étoiles? Quelle musique, amis !Dieu parle
en cette voix,Sublime créateur de l’infini’.Această strofă se va integra în poezia
Au bord de la mer, cu motto: C’est le Seigneur, le Seigneur Dieu a lui Victor
Hugo.2. Încadrându-se în curentul romantic, lecturile romantice o potenĠează,
în timp ce lecturile realiste o lasă rece. Pe lângă idolul ei francez, Iulia Ha‫܈‬deu
avea o predilecĠie úi pentru un scriitor român: Petre Ispirescu, traducând în
limba franceză basmul : ,,TinereĠe fără bătrâneĠe úi viaĠă fără de moarte”.
Scrierile i-au apărut postum, prin grija părintelui său, în Œuvres posthumes:
1. Bourgeons d’Avril, Fantaisies et Rêves, 2. Chevalerie, Confidences et Ca-
nevas úi 3. Théâtre, Légendes et Contes (1889-1890). La 20 decembrie 1993 în
27, rue Saint-Sulpice, Paris IV, a fost fixată o placă amintind că acolo a locuit
Iulia Hasdeu, poetă română de expresie franceză. „Tinerii români sunt remar-
cabil de dotaĠi, aúa după cum cel puĠin mi-a fost dat să cunosc în FranĠa prin
dialogurile cu ei úi prin scrierile lor; sunt foarte uimit de înalta lor cultură lite-
rară úi de seriozitatea spiritului lor. Domniúoara Haúdeu a făcut în Ġara noastră
cea mai mare onoare Ġării sale” (Sully Prudhomme).3
Trupul material al Iuliei se odihnea într-un mormânt din cimitirul Bellu.
Cavoul a fost construit úi decorat fără a exista dinainte un plan general úi o vi-
ziune de ansamblu a viitorului monument, fiecare detaliu fiindu-i inspirat lui
Haúdeu ,,într-un mod inconstient”. B. P. Haúdeu era convins că spiritul Juliei
era cel care-l sugestiona totdeauna în privinĠa templului, comandând aúezarea
în cavou a 3 busturi: Hristos, Shakespeare úi Victor Hugo.
1
Curseu, Ioan Popa, Magie úi vrăjitorie în cultura română, 2013, Ed. Polirom, p. 34;
2
Manolache, C. - Scânteietoarea viaĠă a Iuliei HaЮdeu/ C. Manolache - Bucureúti: Secu-
lum I.O 2000, p. 98;
3
George, Marcu; Rodica, Ilinca - Enciclopedia personalităĠilor feminine din România, Ed.
Meronia, Bucureúti, 2012, p. 67.
124
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Atât Iulia Ha‫܈‬deu cât úi Léopoldine, au fost eroinele unei tinereĠi fără bătrâ-
neĠe úi a unei vieĠi spirituale fără de moarte, pe când triunghiul cultural Bogdan
Petriceicu Ha‫܈‬deu - Iulia Ha‫܈‬deu - Victor Hugo úi-a asigurat slava veúnică prin
opera culturală lăsată posterităĠii.
Bibliografie:
Curseu, Ioan Popa - Magie úi vrăjitorie în cultura română, 2013, Ed.
Polirom;
Manolache, C. - Scânteietoarea viaĠă a Iuliei HaЮdeu / C. Manolache -
Bucureúti: Seculum I. O 2000;
Marcu George; Ilinca Rodica - Enciclopedia personalităĠilor feminine din
România, Ed. Meronia, Bucureúti, 2012;
Mircea Eliade - Despre Eminescu úi HaЮdeu, Editura Junimea, 1987;
Opri‫܈‬an, Ionel - Opera literară a lui Bogdan Petriceicu HaЮdeu, Ed.
Vestala, 2007.
Sitografie:
http://www.muzeulhasdeu.ro/index.php?meniu=15
125
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
MONOGRAFIA JUDEğULUI PUTNA1

O CARTE DE ÎNVĂğĂTURĂ
Conf. dr. Costică NEAGU
Abstract: The first edition of the paper was released in 1943.It represents the
efforts of intellectuals and specialists from Focsani which were deeply rooted in
economic, social, scientific and cultural actualities of this county.
The Monography of Putna County had a tragic faith. Although being one of the
most complex papers of its type, it was banned after the communist regime was
installed in Romania.
Even if the country was at war for the last two years, the authors are engaged in
presenting ways in which the economy of the country can be developed.
Key words: monograph, demographic evolution, illiterate, commerce, industry,
agriculture, viticulture, annual fair, forest.
Monografia JudeĠului Putna, acum la a doua ediĠie, a fost o lucrare cu un
destin ,,tragic”, o carte de învăĠătură care a apărut într-un moment total ne-
potrivit pentru etapa istorică în care urma să intre România la sfârúitul celui de
al doilea Război Mondial.
La momentul apariĠiei sale, monografia reprezenta efortul unor intelectuali
putneni puternic ancoraĠi în realităĠile economice, sociale, útiinĠifice úi culturale
ale ğării de Jos a Moldovei.
Cei care făcuseră din Focúani, prin Liceul ,,Unirea”, o cetate a úcolii româ-
neúti, cei care au publicat lucrări fundamentale pentru această parte a Ġării úi nu
numai (Ion Diaconu - ğinutul Vrancei; N. Al. Rădulescu - Vrancea, geografie
fizică úi umană; Aurel V. Sava - Documente putnene; C. D. Constantinescu-
Mirceúti, H. H. Stahl - Documente vrâncene etc.), cei care au făcut prin SecĠi-
unea Focúani a Ligii Culturale úi prin SecĠiunea Focúani a FundaĠiilor Regale,
un adevărat focar de cultură naĠională unde au conferenĠiat cele mai mari per-
sonalităĠi ale momentului (Nicolae Iorga, Simion MehedinĠi, Mihail Sado-
veanu, C. Rădulescu-Motru, Ion Pillat, Al. Tzigara-Samurcaú, C. C. Giurescu,
Mircea Eliade, Păstorel Teodoreanu, Constantin Brăiloiu úi mulĠi alĠii), au făcut
în anul 1943 un dar de nepreĠuit trăitorilor de pe acest meleag: Monografia
JudeĠului Putna.
Monografia… face parte din acele lucrări temeinice, de sinteză, elaborate în
timpul războiului, când ,,spatele”, cei care nu erau pe front, se gândeau cum va
1
Ion Diaconu (coordonator) - Monografia JudeĠului Putna, ed. a II-a, Editura Terra, Foc-
úani, 2013, ediĠia întâi, 1943, apărută fără autor-coordonator.
126
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
trebui să se desfăúoare viaĠa noastră după ce vor tăcea armele, când… ,,va în-
vinge cel care lucrează mai mult, mai ieftin úi se miúcă mai repede” (S.M.)
Afirmăm că Monografia… a avut un destin tragic, pentru că, deúi lucrarea
era absolut necesară pentru dezvoltarea economică, socială úi culturală a Jude-
Ġului Putna (azi Vrancea), prin materialul prezentat, prin ideile promovate úi
prin soluĠiile pe care le sugera, a intrat în coliziune cu noua stăpânire care avea
alte planuri cu viitorul acestui neam, distrugerea rădăcinilor úi tăierea aripilor.
Astfel, lucrarea a intrat în ,,ilegalitate” imediat după terminarea războiului,
fiind trecută sub tăcere, consultată pe sub mână, dar niciodată citată sau reedi-
tată. A devenit în scurt timp o adevărată raritate bibliologică, autorii ei au fost
marginalizaĠi - în cel mai fericit caz -, sau au fost aruncaĠi în temniĠele comu-
niste (I. Diaconu, Neculai Jechianu), ca duúmani ai poporului, evident pentru
fapte imaginate.
Lucrarea pe care am editat-o, este o monografie după modelul gustian în ca-
re identificăm ,,cadrele” (cosmic, biologic, psihic, istoric), precum úi ,,manifes-
tările” sociologice umane (economice, spirituale, moral-juridice, politico-
administrative), precum úi ,,voinĠa socială - esenĠa vieĠii sociale” (D. Gusti), în
fapt motorul progresului unei unităĠi sociale (comunităĠi, organizaĠii, grupări).
Nu ne-am propus să facem un studiu critic al scrierii, ci vom releva câteva
dintre elementele care fac din monografia de faĠă o lucrare etalon, pentru a in-
tui din punct de vedere sociologic parcursul JudeĠului Putna de la apariĠia sa
(organizarea statală a Moldovei) úi până în momentul elaborării lucrării: ,,Acest
judeĠ cuprinde în limitele sale úi una din cele mai tipice depresiuni subcarpatice
- Vrancea - în care viaĠa arhaică românească se mai păstrează încă nealterată úi
care este un izvor nesecat pentru studii antropogeografice úi etnografice, iar
seismicitatea specifică pe care o are, îl face să fie în atenĠia oamenilor de útiinĠă
atât de la noi din Ġara cât úi de aiurea”. (p. 21)
Citind lucrarea, dacă nu útii, chiar nu bănuieúti că a fost elaborată în timp ce
Ġara noastră de afla în război de 2 ani (22 iun. 1941). Se cultivă ideea de conti-
nuitate a vieĠii, economice úi spirituale pe acest meleag: ,,…subsolul său [al Ju-
deĠului Putna], lucru dovedit, conĠine sare, cărbuni, gaze naturale, petrol, bogă-
Ġii care aúteaptă vremuri de liniúte, capitaluri úi iniĠiativă pentru a fi puse în
valoare”. (p. 21).
În JudeĠul Putna se oglindeúte zbuciumata istorie a ğării de Jos a Moldovei,
partea de câmpie fiind călcată de toate hoardele barbare care s-au scurs între
curbura munĠilor úi cotul Dunării, ,,vadul moldo-vlah”, Focúaniul a fost ars úi
jefuit de nenumărate ori. Vrancea, Ġinut simbolic, úi-a păstrat autonomia chiar
úi după înfiinĠarea principatelor, motiv pentru care Dimitrie Cantemir a numit-o
,,Republica Vrăncii”. ,,Vrancea, din cele mai vechi timpuri, cum dovedesc do-
cumentele, era situată în „locuri tari” úi cu locuitori de mare bărbăĠie”. (p. 32)
127
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Timpurile moderne au călcat pe grumazul Vrancei ,,mai rău ca în coloniile

africane - 80 de bani hectarul de pădure -, cu concursul avocaĠilor misiĠi, inter-
mediari, a politicienilor influenĠi”. Jaful nechibzuit al pădurilor, făcut de către
societăĠile forestiere străine cu ajutorul ,,cozilor de topor”, locale a pustiit
Vrancea - „Jos pustiu úi jale, sus ruini úi devastări”. În tot acest marasm statul
intervine dând bani pentru împăduriri (,,Să împădurim”), cheltuind până în anul
1938 s-au realizat lucrări tehnice în valoare de lei 1.500.000 care continuă
mereu”. (p. 37)
Astăzi se produce o nouă răstignire a codrului vrâncean. Având în vedere
noile mentalităĠi úi religia conaĠionalilor ,,după noi potopul”, nu se útie ce se va
întâmpla dacă nu veghem la o exploatare raĠională a pădurii: furtuni, deúertifi-
care, dezastre naturale, poluare. Statul să fie atent pentru că nu-i este numai
pentru a crea úi a culege taxe. Trebuie să-úi asume anumite sarcini chiar dacă
acestea pot părea că încalcă drepturile omului. Aceasta a fost logica apariĠiei
Codului silvic în 1910.
Ceea ce surprinde în mod deosebit este implicarea statului în organizarea
activităĠii economice (agricultură, drumuri, zootehnie, industrie), asistenĠă so-
cială, asistenĠă medicală, învăĠământ, culte.
Chiar dacă Monografia… ,,este întâia lucrare care apare sub auspiciile
autorităĠii”, e de reĠinut úi de remarcat faptul că prin exactitatea datelor pe care
le prezintă, prin constatările úi propunerile făcute prin grupul de autori, specia-
liúti remarcabili în domeniul pe care-l prezintă, putem afirma fără teama de a
greúi că lucrarea nu este una partizană. Autorii lucrării urmăresc să releve doar
adevărul, iar propunerile făcute urmăresc ridicarea nivelului economic úi spiri-
tual al trăitorilor de pe acest meleag.
În ce priveúte agricultura, pe lângă organizarea muncii (Consilieratul agricol
judeĠean; camere agricole; servicii: agricol, zootehnic, veterinar, silvic; ocoale:
viticol, agricol, silvic), specialiútii atât câĠi erau, munceau pentru creúterea
nivelului de cunoútinĠe în domeniu, pentru o eficientizare a exploataĠiilor agri-
cole, introducerea culturii legumelor, a cartofului în zona de munte, crearea
unor pepiniere speciale după ,,Atacul filoxerei” (1896), înfiinĠarea ùcolii de Vi-
ticultură de la Odobeúti (1901), înfiinĠarea StaĠiunii experimentale de Viticul-
tură úi Enologie, Odobeúti (1936) etc. Se milita pentru creúterea producĠiei de
porumb úi de grâu, introducerea mijloacelor tehnice de lucru etc. ,,…trebuie ac-
Ġionat úi asupra elementului om, întrucât acesta, cu calitatea sa de proprietar
privat al solului, cu mentalitatea úi cu pregătirea sa úcolară de azi, nu este în
stare să accepte pe de-a-ntregul îndrumările úi prescripĠiile de ordin tehnic agri-
col, în vederea sporirii producĠiei.”
Credem că diriguitorii agriculturii judeĠului nostru de astăzi ar trebui să ci-
tească acest capitol al lucrării cu creionul în mână, mai ales în ceea ce priveúte
128
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
situaĠia dramatică în care se află viticultura vrânceană, în cădere liberă. Mai

trebuie să vedem cum au rezolvat cei atunci problema cooperaĠiei: ,, Avem
aproape o totală lipsă de organizare a Ġărănimii, atât la desfacerea plusului de
produse cât úi la aprovizionarea cu cele de primă necesitate, ce nu se pot obĠine
în gospodăria proprie.” (p. 93)
În ceea ce priveúte industria putneană credem că ne va fi de mare folos să
vedem în momentul de faĠă, după ce am distrus industria comunistă ca fiind un
,,morman de fiare vechi”, energofagă úi din motive de furt generalizat, să ve-
dem ce soluĠii mai avem la îndemână. Evident, nu propunem să ne întoarcem în
perioada interbelică, dar… o lectură mai atentă a Monografiei… ne-ar deschide
mintea cuprinsă de gândul la furt, la îmbogăĠire prin úmecherii úi prin politică,
prin… ,,plimbă marfa”, intermedieri etc.
Iată care era profilul industriei putnene în 1943 sau ce se propunea: zahăr la
Sascut, zahăr úi produse chimice la Mărăúeúti, marmeladă la Vidra, textile la
Focúani, fabrici de mobilă, fabrici de spirt, fabrici de prelucrare úi conservare a
legumelor, fabrici de prelucrare a laptelui, fabrici de prelucrare a strugurilor, de
distribuire a vinului, o resursă care ar putea aduce bunăstarea oamenilor.
Cred că ar trebui să reflectăm măcar la două întrebări din care s-ar des-
prinde măcar două iniĠiative: Ce fac crescătorii de oi cu lâna, cu pieile de oaie
sau de miel pe care îi sacrifică? Ce fac viticultorii cu vinul, pe care nu-l pot
vinde, dar nici nu-l pot conserva pentru mai mulĠi ani pentru că nu au spaĠii de
depozitare corespunzătoare?
Concluziile privind dezvoltarea industriei putnene demonstrează că, chiar în
condiĠii de război, capitalul autohton este în creútere úi consolidare - 90 de fir-
me româneúti faĠă de 13 întreprinderi străine.
ComerĠul, activitate care ,,cere energie, stăruinĠă, cunoútinĠe úi mai ales as-
cuĠime de spirit” úi care a avut o mare perioadă de glorie când marele drum co-
mercial dintre Moldova-de-Sus úi Moldova-de-Jos úi când GalaĠiul era port
deschis - porto-franco, tinde să devină un comerĠ cu amănuntul, din comerĠ en-
gros, datorită lipsei infrastructurii (căi ferate, drumuri pietruite).
ComerĠul putnean se face úi prin târgurile anuale (Vidra - cel mai important,
Nămoloasa, Domneúti-Târg, Vizantea, Mărăúeúti, Panciu, Mândriúca, Năruja, Ad-
jud, Vulcăneasa, Bârseúti sau prin târgurile săptămânale Focúani, Sascut, Adjud.
Având în vedere importanĠa comerĠului - ,,sângele care întreĠine viaĠa eco-
nomică a naĠiunii”, au fost înfiinĠate úcoli comerciale care dau cunoútinĠele ne-
cesare pentru practicarea unui comerĠ civilizat, dar le formează úi convingerea că
,,o Ġară fără comercianĠi harnici úi iscusiĠi, pierde din toate punctele de ve-dere”.
În privinĠa populaĠiei, se relevă câteva lucruri care erau la vremea aceea, în
măsură să dea bătăi de cap societăĠii: - útiinĠa de carte, analfabetismul. Chiar
dacă statistic situaĠia se mai îmbunătăĠise faĠă de 1916, când nemĠii ne-au
129
_?????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????????>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
aruncat ocara care ne-a roúit obrazul, ,,Popor de analfabeĠi” (S. M.), totuúi în
1943, din 150.883 locuitori, 90.081 e-rau útiutori de carte, 40,40% analfabeĠi úi
doar 2.720 de persoane aveau ,,instrucĠia superioară celei primare”.
Tabloul privind ,,ùtiinĠa de carte după felul instrucĠiei úi profesia” (exploa-
tarea solului, comerĠ, transporturi, credit, reprezentanĠi, agenĠi comerĠ etc.), sunt sem-
nificative pentru nevoile de atunci, dar pot deveni sugestii pentru noi, pentru
generaĠia tânără care este din ce în ce mai dezorientată úi demobilizată -
,,Pentru ce să învăĠ dacă nu găsesc serviciu!?...”
- miúcarea populaĠiei, evoluĠia demografică. Semnalează faptul că chiar în
perioada de criză natalitatea din judeĠ este mai mare decât în alte judeĠe. Rapor-
tul dintre născuĠi úi decedaĠi pe grupe de vârstă, reĠinerea cauzele deceselor, fe-
nomenul imigraĠiei sunt tot atâtea probleme care cer soluĠii cum ar fi: asistenĠa
medicală - bolile sociale, asistenĠa socială organizarea educaĠiei adulĠilor
(ùcoala Superioară ğărănească): ,, În ceea ce priveúte o politică demografică,
este bine să se ia măsuri înainte de a se ajunge în situaĠia FranĠei. Germania úi
Italia au făcut acest lucru la timp úi rezultatele sunt satisfăcătoare.” (p. 145)
Cu toate că mai erau foarte multe de făcut, se observă că asistenĠa medicală
ocupa un loc important în sarcinile pe care úi le asumă statul: 12.295 923 lei,
reparaĠii spitale úi dispensare după cutremurul din 1940 úi 4.031.435 lei pentru
construcĠii noi úi îmbunătăĠiri de localuri sanitare.
Cu toate aceste eforturi, Monografia… dezvăluie adevăratele probleme ale
Vrancei, sugerând úi soluĠii, unele valabile úi astăzi:
- regiunea Vrancea este cea mai oropsită, atât medical cât úi în alte privinĠe;
- starea proastă a comunicaĠiilor este un motiv pentru care fug intelectualii;
- drumul lung până la Focúani poate avea ca urmare: tentaĠii extraconjugale,
sete de alcool, boli sociale;
- echipă sanitară de vară - mobilă -, prin care să se identifice bolile sociale
úi să se facă o educaĠie sanitară a populaĠiei;
- se propune ca medicii úi personalul sanitar din Vrancea istorică să fie plă-
tiĠi cu ,,trei salarii faĠă de alĠi medici din Ġară”;
- semnalează existenĠa ape minerale la Vizantea, Tulnici úi Lepúa.
Desigur că mai sunt úi alte probleme la care contemporanii noútri ar trebui
să reflecteze foarte serios, atât în ce priveúte soluĠiile propuse, cât úi în ce pri-
veúte atitudinea autorităĠii faĠă de problemele societăĠii, faĠă de oameni.
130

Revista Milcovia 18 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Milcovia 18 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MILCOVIA

Revistă regională de studii

NumĄr dedicat profesorului universitar Vasile N. TaftĄ,

Conf. univ. dr. CosticĄ NEAGU

- Studierea úi aplicarea diferitelor variante de încruciúare industria-

măsuri tehnico-organizatorice de ameliorare úi sporire numerică a sec-

PROFESORUL UNIVERSITAR VASILE N. TAFTĂ,

Mordanu. De la fetele úi flăcăii din sat, am învăĠat în timpul vacanĠelor, să joc

anul 1966. Ajuns în producĠie am fost remarcat pentru rezultatele excelente

ORGANISATION DES NATIONS UNIE POUR ORGANIZACION DE LAS NACIONES UNIDAD

FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION

Dr. Tafta Vasile

INSTITUT NAğIONAL REPUBLIQUE FRANÇISE

Nr Titlul Autorii Editura, nr.

metiúilor F1 Merinos Australian x Merinos de Stavro- Ec. Cârstea Palas, 1975

lână fină în zona Bârsa pentru prod.

146. Măsuri tehnico-organizatorice de îmbunătăĠire a V. Taftă Rev. Zoo. Vet.,

196. Creúterea caprelor selecĠionate V. Taftă 3/1994

Vet. Nr. 9/2000

brumăriu Vet. 2003

Vet. nr. 2/2004

sălbatice din patrimoniul cinegetic 5/2006

348. ParticularităĠile biologice ale dezvoltării stadiale a V. Taftă Rev. Agricultorul

legată de însăúi formarea poporului român, de unitatea de neam, limbă, tradiĠie,

úi arboretului în regenerare, respectând riguros regulile silvice de protecĠie. În

Ɣ iniĠierea unor reglementări juridice privind protecĠia socială úi economică

- menĠinerea animalelor în stare bună de sănătate;

VASILE TAFTĂ OMAGIAT

de muncă nu se mai potrivesc cu ce se învaĠă la úcoală úi devin din ce în ce mai

nu e-nvăĠătura dacă simĠul practic îl posezi nativ, te ridici în scaun, ce mai

le scalzi trupul în lună, pe când amărâĠii-n úanĠuri cad răpuúi de profitori.

ceea ce scrie în carte. De aceea trebuie să se revină la curentele pedagogice

interes úi Célestin Freinet (1896-1966), institutor francez, ultimul reprezentant

revolute în toate formele lor care structurează „o úcoală închisă”, „o úcoală-

apare hidrogenul, oxigenul, azotul úi fosforul. Fundamentul structural úi func-

zibile generate de straturile joase ale câmpului de energie úi structuri invizibile,

MANUSCRISELE LUI MIHAI EMINESCU (II)

privirea ciudatei bunăvoinĠe…],[Înainte de câteva zi-le…] - publicat în „Revista

CORESPONDENğĂ & SCRISORI

- dicĠionar restrâns de rime: vol. al 3-lea (ms. 2256);

- istorice úi copii de documente: vol. al 20-lea - partea întâi (ms. 2307);

- politice úi filosofice în limbile română úi germană: vol. al 4-lea - părĠile întâi úi a

PODURI PLUTITOARE PE SIRET

La începutul secolului următor - mai precis în 1908 - documentele epocii

cauze a fost scăderea dramatică a apelor 1. Costul lucrărilor avea să fie úi de

JudeĠului Putna úi Ministerului Lucrărilor Publice, să-úi instaleze propriul pod,

3) Este drumul direct în această parte cu oraúul Tecuci úi úoseaua spre

înĠelegere cu Sava Lăcătuú: pe de o parte, el să nu-úi ia dulapii úi caprele; pe de

La începutul anului 1936, Primăria Comunei Burcioaia aducea la cunoútinĠa

În aprilie 1940, Primăria Comunei Bilieúti avea să arendeze unui localnic

pod plutitor, utilizabil úi pentru căruĠe úi animale de tracĠiune, constând într-o

conflicte, podul era ridicat, tăindu-se odgonul 1. În rest, el a fost utilizat de

Podul devenind proprietatea comunei, trebuia exploatat prin licitaĠie publică,

Prefectura JudeĠului Tecuci era în funcĠiune, proprietarul său având autorizaĠia

Prefecturii să intervină pe lângă Regimentul 5 Pionieri pentru a le da patru vase

respective pentru preluarea vaselor cu formele legale úi pentru buna lor

de la 100 la 50 lei1. Transporturile fiind intense, profiturile, în ciuda reducerilor

dispensarul úi postul de poliĠie (http://ro. wikipedia.org/wiki/Ioan_Mocsony-Stâr-

Foto 1-2. Conacul de la Văleni, în restaurare úi casa administratorului renovată

Conacul se află în renovare úi consolidare (foto 1), fosta casă administrativă a

Foto 3-4. Biblioteca de patrimoniu úi Pin de Normandia în parcul dendrologic

Foto 5-6. Hambarul împletit úi biserica cu turn

Foto 7-8. Conacul úi biserica de la Gâdin‫܊‬i (mai 2012)