Titlul proiectului

Studiul comparativ al modelării

structurale pentru o clădire de birouri
D+P+3
 BORDEROU

I. Memoriu arhitectural

1. Date generale ..................................................................................................................4

1.1.Obiectul proiectului......................................................................................................4
1.2.Caracteristicile amplasamentului...................................................................................4
1.2.1. Zonarea climatică..............................................................................................5
1.2.2. Zonarea seismică...............................................................................................5
1.3.Caracteristicile construcţiei propuse............................................................................5
1.4. Descrierea funcţională.................................................................................................8
2. Soluţii constructive şi de finisaj......................................................................................8
2.1.Sistemul constructiv.....................................................................................................9
2.2.Finisaje interioare.........................................................................................................9
2.3.Finisaje exterioare........................................................................................................9
2.4.Acoperişul şi învelitoarea.............................................................................................9
2.5.Alte soluţii constructive specifice proiectului..............................................................9
3. Descrierea cerinţelor.......................................................................................................9
3.1. Cerinţa „A” rezistenţă şi stabilitate.............................................................................9
3.2. Cerinţa „B” siguranţă în exploatare............................................................................9
3.3. Cerinţa „C” siguranţa la foc........................................................................................10
3.4. Cerinţa „D” igiena şi sănătatea oamenilor..................................................................10
3.5. Cerinţa „E” refacerea şi protecţia mediului................................................................10
4. Amenajări exterioare construcţiei.................................................................................11
5. Organizarea de şantier...................................................................................................11

II. Memoriu tehnic de rezistenţă

1. Obiectul proiectului şi descrierea structurii....................................................13

2. Date ce au stat la baza proiectării...................................................................14
3. Studiul geotehnic.............................................................................................14
4. Măsuri de protecţie a muncii...........................................................................17
5. Notă importantă.............................................................................................18

2
 III. Evaluarea încărcărilor....................................................................20

1. Generalităţi.......................................................................................................20
2. Încărcări permanente.......................................................................................20
3. Încărcări variabile............................................................................................31
3.1. Încărcări utile............................................................................................31
3.2. Încărcarea din zăpadă................................................................................31
Încărcări accidentale........................................................................................33

IV. Breviar de calcul

1. Predimensionarea elementelor structurale..................................................39

1.1. Predimensionarea plăcii..................................................................................39
1.2. Predimensionarea grinzilor.............................................................................39
1.3. Predimensionarea stâlpilor.............................................................................40

2. Calculul şi dimensionarea fundaţiilor........................................................41

2.1. Noţiuni generale...........................................................................................41
2.2. Proiectarea fundaţiei de suprafaţă izolate-rigide..........................................43

V. PARTEA PERSONALĂ: Modelarea şi calculul structural în două

programe distincte pentru o clădire de birouri D+P+3.................................51

PIESE DESENATE

1. Plan fundaţii de suprafaţă izolate rigide Sc. 1:50

2. Plan demisol Sc. 1:50
3. Plan parter Sc. 1:50
4. Plan etaj 1 Sc. 1:50
5. Plan etaj 2 Sc. 1:50
6. Plan etaj 3 Sc. 1:50
7. Plan secţiune transversală Sc. 1:50
8. Plan faţadă principală Sc. 1:50
9. Plan faţadă laterală Sc. 1:50
10. Plan faţadă posterioară Sc. 1:50

3
 I. Memoriu arhitectural

1. Date generale

1.1. Obiectul proiectului:

Denumirea investiţiei: CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ ȘI ÎMPREJMUIRE

Amplasament: Jud. HUNEDOARA, Mun. PETROȘANI.

Faza de proiectare / Nr. proiect : D.T.A.C. / P36

1.2. Caracteristicile amplasamentului:

Depresiunea Petroşani, axată pe celor două Jiuri, dominată de înălţimile Retezatului,
Vâlcanului, Parângului şi Sureanului, este unul dintre cele mai importante bazine carbonifere din
ţara noastră. Are o lungime de circa 35 km pe direcţia vest-est şi o lăţime care variază între 3 şi 9
km. Altitudinea cea mai coborată (560m) o atinge la confluenţa celor două Jiuri. Comunicarea cu
regiunile învecinate din sud şi nord se face prin Defileul Văii Jiului şi prin pasul Băniţa
(Merişor), de-a lungul cărora se înscrie una din liniile de traversare a Carpaţilor Meridionali.

Depresiunea Petroşani este delimitată de linii tectonice, foarte bine puse în relief prin
denivelări de câteva sute de metri, şi s-a format prin scufundare treptată, începand din oligocen.
Datorită acestui fapt, depozitele neogene, care formează umplutura bazinului tectonic, ating
grosimea de circa 800 m şi au o constituţie litologică foarte variată, ca urmare a succedării în
timp a fazelor de sedimentare marină, lacustra şi continentala. În aceste depozite sunt cantonate
cele 25 de strate de cărbuni, de grosimi diferite, exploatate numai în parte.

Privit în general, relieful Depresiunii Petroşani este foarte frământat, datorită mulţimii văilor
ce coboară din muntii înconjurători, care prin adâncirea în depozitele neogene (alternanta de
blocuri de gresii si argile, conglomerate), şi-au săpat văi strâmte şi adânci de 200-300 m. Un şir
de înălţimi alcătuiesc o prispă (piemont de eroziune) ce domină Valea Jiului cu 150-200 m,
făcând trecerea de la regiunea muntoasă la cea depresionară.

Corpul de proprietate unde se va realiza construţia este situat în jud. Hunedoara, mun.
Petroşani.

Suprafaţa măsurată a terenului este de 1860 m2.

Terenul se învecinează după cum urmează:

- la “est” cu D.N. 66
- la “vest” cu prop. privată.
- la “nord” drum de acces.

4
 - la “sud” cu prop. privată.
Ca şi căi de acces avem :

- pe latura de ”est” acces pietonal şi auto din strada Livezeni (DN66) şi “nord” acces
pietonal şi auto din drum de acces.
1.2.1. Zonarea climaterică:

- temperatura de calcul pentru vară - zona I - θe’= 220 (STAS 6472/2-83);

- temperatura de calcul pentru iarnă - zona III (SR 10907/1-97);

- zona încărcărilor din vânt –Uref=31m/s; qref=0.4kPa (CR 1-1-4-2012);

- zona încărcărilor din zăpadă – s 0,k=1.6kN/m2 (CR 1-1-3-2012);

1.2.2 Zonarea seismică:

- zona de accelerare a terenului - ag=0.15g (conf. P100-1/2013 );

- perioada de colţ - TC =0.7s (conf. P100-1/2013)
Nu există reţele edilitare ce traversează terenul.

Alimentarea cu apă şi alimentarea cu energie electrică se vor realiza de la reţelele

locale existente iar evacuarea apei uzate se va realiza prin intermediul unei ministaţii de epurare.

1.3. Caracteristicile construcţiei propuse:

Sediu administrativ:

- Regim de înălţime: D+P+3;

- HMAX = 15.5m

- Suprafaţă construită: Sc=303.82 m2;

- Suprafaţă desfăşurată: Sd= 1316.75 m2;

- Suprafaţă utilă totală: Su= 1079.73 m2;

- P.O.T.= 17.36%;

- C.U.T.=0,707.

5
 Încadrarea construcţiei în categoria de importanţă

Tab.1.
Nr Nivelul Punctaj
Factori
. apreciat Parţia Globa
determinan Criterii asociate
Cr l l
ţi
t
0. 1 2 3 4 5
✓ oameni implicaţi direct în cazul unor apreciabi
4
disfuncţii ale construcţiei; l
✓ oameni implicaţi indirect în cazul unor apreciabi
Importanţa 4
1. 1 disfuncţii ale construcţiei; l 3
vitala
✓ caracterul evolutiv al efectelor
periculoase, în cazul unor disfuncţii redus 1
ale construcţiei;
✓ mărimea comunităţii care apelează la
funcţiunile construcţiei şi/sau valoarea
redus 1
bunurilor materiale adăpostite de
Importanţa
construcţie;
social-
2. ✓ ponderea pe care funcţiunile 1
economica
construcţiei o au în comunitatea redus 1
şi culturala
respectivă;
✓ natura şi importanţa funcţiunilor
redus 1
respective;
✓ măsura în care realizarea şi
exploatarea construcţiei intervine în
mediu 2
perturbarea mediului natural şi a
Implicarea mediului construit;
3. 2
ecologica ✓ gradul de influienţă nefavorabilă
mediu 2
asupra mediului natural şi construit;
✓ rolul activ în protejarea /refacerea
redus 1
mediului natural şi construit;
✓ durata de utilizare preconizată; mediu 2
Necesitate ✓ măsura în care performanţele
a luarii in alcătuirilor constructive depind de
mediu 2
considerar cunoaşterea evoluţiei acţiunilor
4. 2
e a duratei (solicitărilor) pe durata de utilizare;
de utilizare ✓ măsura în care performanţele
(existenţa) funcţionale depinde de evoluţia mediu 2
cerinţelor pe durata de utilizare;

6
 Nr Nivelul Punctaj
Factori
. apreciat Parţia Globa
determinan Criterii asociate
Cr l l
ţi
t
0. 1 2 3 4 5
✓ măsura în care asigurarea soluţiilor
constructive este dependentă de mediu 2
Necesitate
condiţiile locale de teren şi de mediu;
a adaptarii
✓ măsura în care condiţiile locale de
la
teren şi de mediu evoluează redus 1 2
5. condiţiile
defavorabil în timp;
locale de
✓ măsura în care condiţiile locale de
teren şi de
teren şi de mediu determină activităţi redus
mediu 1
/măsuri deosebite pentru exploatarea
construcţiei;
✓ ponderea volumului de muncă şi de
mediu 2
materiale înglobate;
Volumul ✓ volumul şi complexitatea activităţilor
de munca necesare pentru menţinerea
mediu 2
6. şi de performanţelor construcţiei pe durata 2
materiale de existenţă a acesteia;
necesare ✓ activităţi deosebite în exploatarea
construcţiei impuse de funcţiunile mediu 2
acesteia;
PUNCTAJ TOTAL 12
CATEGORIA DE IMPORTANŢA „C”

Categoriile de importanţă a construcţiilor se stabilesc în conformitate cu metodologiile

aprobate de MLPAT (H.G.R. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii, Art.1, pct. c)- Stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor şi Ordinul 31/N
din 1995 -Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor. Metodologie
de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor).
Conform acestor metodologii, pentru un punctaj total cuprins între 6 şi 17, categoria de
importanţă a construcţiei este “C”-normală.

Construcţiile se încadrează la CATEGORIA “C” DE IMPORTANŢĂ (conf. H.G.

766 din 21.11.1997, art. 6) şi la CLASA “III” DE IMPORTANŢĂ.

7
 1.4. DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ

Din punct de vedere funcţional rezultă următoarele spaţii:

Demisol: 4 spaţii depozitare, 2 spaţii tehnice, 2 arhive, 5 holuri, 2 GS;

Parter: 2 birouri, 1 arhiva, sală de şedinţe, 3 holuri, 2 GS;

Etaj 1: 6 birouri, 4 GS, 1 hol, 11 balcoane;

Etaj 2: 6 birouri, 4 GS, 1 hol, 11 balcoane;

Etaj 3: casa scării, 2 birouri, baie, 2 balcoane;

Înălţimea spaţiilor interioare :

Demisol: 2,60m;

Parter: 2,80m;

Etaj 1: 2,80m;

Etaj 2: 2,80m;

Etaj 3: 2,80m;

Circulaţia pe verticală se realizează astfel:

- între demisol şi parter prin intermediul unei rampe din b.a. cu lăţimea de 120 cm;

- între parter şi etaje prin intermediul unei rampe din b.a. cu lăţimea de 120 cm;

2. SOLUŢII CONSTRUCTIVE ŞI DE FINISAJ

2.1. Sistemul constructiv:

Clădire birouri :
- fundaţii izolate din beton armat;
- pereţi la demisol din b.a. C16/20 cu grosimea de 30 cm ;
- cadre din b.a. C20/25;
- zidărie de umplutură a cadrelor din cărămidă cu goluri verticale de 25 cm;
- placă suport pardoseală de 10 cm din b.a. C20/25;
- planşeu peste D, P, et 1, et 2 de 13 cm din b.a. C20/25;
- scară de acces din b.a.;
- acoperişul de tip terasă circulabilă

8
 Împrejmuire :
Model 1 :
- fundaţii din beton;
- stâlpi din țeavă pătrată ;
- panouri din plasă sudată.

Model2 :
- fundaţii din beton;
- stâlpi din țeavă rotundă ;
- montanți din țeavă rotundă.

2.2. Finisaje interioare:

Finisajele interioare propuse sunt: pardoseli reci din gresie în băi, holuri şi balcoane;
pardoseli calde din parchet în birouri. Tâmplăria interioară va fi din lemn culoare albă cu geam
simplu sau ornamental.

2.3. Finisaje exterioare:

Finisajele exteriore propuse sunt din materiale durabile şi de calitate, conform cu
planşele de faţade. Tâmplăria exterioară din PVC culoare albă cu geam termorezistent.

2.4. Acoperişul şi învelitoarea:

Acoperişul va fi de tip terasă circulabilă. Colectarea şi scurgerea apelor pluviale se va
realiza prin dotarea cu jheaburi şi burlane a construcţiei.

2.5. Alte soluţii constructive specifice proiectului:

Izolarea termică şi economia de energie se va realiza prin sistemul de termoizolare a
construcţiei cu polistiren expandat de 10 cm, extrudat la soclu de 10cm, expandat de 15 cm la
nivelul tavanului peste etaj 3.

3. DESCRIEREA CERINŢELOR

3.1. Cerinţa “A” REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE:

Proiectul va fi supus verificării tehnice pentru cerinţa A1 conform prevederilor din
memoriul tehnic de structură.

9
 3.2. Cerinţa “B” SIGURANŢĂ ÎN EXPLOATARE:
Se prevăd balustrade (conf. STAS 6131) la scări şi balcoane.

3.3. Cerinţa “C” SIGURANŢA LA FOC:

- Construcţia propusă este alcătuită dintr-un singur compartiment de incendiu;

- Risc de incendiu mijlociu;

- Gradul de rezistenţă la foc III;

3.4. Cerinţa “D” IGIENA ŞI SĂNĂTATEA OAMENILOR:

În cea ce priveşte distanţele faţă de construcţiile învecinate avem o distanţă de 2.00 m
până la limita de proprietate din sud.

Ca şi orientare faţă de punctele cardinale, faţada principală se îndreaptă spre est.

Se asigură în general iluminarea naturală a încăperilor.

Încălzirea spaţiilor se va realiza prin intermediul unei centrale pe gaz.

Volumul interior de aer pe toată construcţia propusă este aproximativ 3445 m3.

Nu se folosesc materiale la construcţia imobilului ce pot avea efecte negative asupra

igienei şi sănătăţii oamenilor.

3.5. Cerinţa “E” REFACEREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Prin amplasarea noi construcţii nu se perturbă vecinătăţile şi nu sunt tăiaţi arbori.

Construcţia se încadrează în spaţiul natural şi construit existent fără a aduce modificări

semnificative la actuala formă de relief. La finalizarea lucrărilor spaţiul înconjurător deteriorat se
va reface prin înierbări şi plantări de arbuşti.

Evacuarea apelor uzate se va realiza prin intermediul unei ministaţii de epurare.

Colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere se va realiza cu Europubele din PP ce se

vor asigura prin grija beneficiarului sau prin grija prestatorului de servicii pe raza oraşului.

Pe durata lucrărilor de construcţie beneficiarul va încheia un contract de prestări

servicii cu prestatorul local pentru ridicarea deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii.

Nu se folosesc materiale la construcţia imobilului ce pot avea un impact semnificativ

asupra mediului.

10
 Se vor obţine de la autorităţile abilitate limitele orare pentru desfăşurare a lucrărilor de
construcţii.

Se vor respecta de asemenea prevederile legale privind protecţia mediului, protecţie

sanitară şi norme de igienă.

4. AMENAJĂRI EXTERIOARE CONSTRUCŢIEI

La exterior se va realiza în jurul construcţiei un trotuar de protecţie din dale de beton pe

pat de nisip, se va realiza împrejmuirea treneului.

5. ORGANIZAREA DE ŞANTIER

Lucrările de execuţie se vor desfăşura în limitele incintei deţinute de titular.

Pe durata executării lucrărilor se vor respecta următoarele acte normative privind

protecţia muncii în construcţii:

- Legea 90/1996 republicată în MO nr. 47 din 29 ianuarie 2001, privind protecţia

muncii;

- Normele generale MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii - ed. 1995;

- Ord. MMPS 235/1995 - privind normele specifice de securitate a muncii la înălţime ;

- Ord. MMPS 235/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protecţie

individuală;

- Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI

nr. 775/22.07.1998 publicat în MO nr. 384 din 9 octombrie 1998;

- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300;

- alte acte normative în vigoare în domeniu, la data executării propriu-zise a lucrărilor.

11
 În cea ce priveşte modul de realizare a lucrărilor, în partea desenată a proiectului, pe
planuri, s-au dat prin note, indicaţii amănunţite legate de situaţiile asupra cărora s-a considerat
necesar a se atrage atenţia.

Pentru orice necorelare a proiectului cu situaţia din teren se va anunţa imediat

proiectantul.

Executantul şi beneficiarul vor respecta pe timpul execuţiei şi al exploatării normele

generale specifice activităţilor de construcţii - montaj, conform regulamentului specificat mai
sus, luându-se şi măsuri suplimentare, în funcţie de condiţiile noi de lucru şi exploatare.

La execuţie şi în timpul exploatării, constructorul şi beneficiarul vor respecta şi urmări

programul de control al calităţii lucrărilor de construcţii pe şantier, precum şi caietul de sarcini
privind programul de urmărire în timp a construcţiei.

Proiectantul nu îşi asumă raspunderea pentru greşelile de execuţie care survin din vina
executantului.

În conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrărilor în construcţii

publicată în MO nr. 12 din 24 ianuarie 1995 şi H.G. 925/1995 publicată în MO nr. 286 din
11 decembrie 1995, proiectul va fi supus verificării tehnice pentru cerinţa A1.

Prezenta documentaţie, în faza de proiect pentru autorizaţia de construire, este un extras

din proiectul tehnic şi a fost eleborată cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 (republicată),
ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea lucrărilor în construcţii şi a normativelor tehnice în
vigoare.

12
 II. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENŢĂ

1. Obiectul proiectului şi descrierea structurii:

Denumirea investiţiei: CONSTRUIRE SEDIU FIRMĂ ȘI ÎMPREJMUIRE

Beneficiar: S.C.Safe House S.R.L.

Amplasament: Jud. HUNEDOARA, Mun. PETROȘANI.
Proiectant general: CHELSĂU ALEX LUCIAN
Faza de proiectare / Nr. proiect : D.T.A.C. / P36

Descrierea structurii de rezistenta :

Infrastructură:

- fundaţii izolate monolite din beton simplu C8/10 cu dimensiunile în plan de 2,00m
x2,00m şi cuzineţi din b.a. C16/20 cu dimensiunile în plan de 1,00m x 1,00m, armaţi cu PC52
pt. armătura de rezistenţă şi OB37 pt. etrieri, aflate la o adâncime de fundare de -4,35 de la cota
+/- 0.00m ;

- grinzi de fundaţie din b.a. C16/20 cu dimensiunile de 30x60 cm; tipul de oţel este
PC52 - bare de rezistenţă şi OB 37 - etrieri;

- placă din b.a.s. C16/20 de 10 cm - STNB Ø6/100x100 mm; strat de rupere a

capilarităţii de 20 cm;

Suprastructură:

Suprastructura este alcatuită din cadre de b.a. formate din:

- stâlpi din b.a. C20/25; tipul de oţel este PC52 - bare de rezistenţă şi OB 37 - etrieri;

- grinzi din b.a. C20/25; tipul de oţel este PC52 - bare de rezistenţă şi OB 37 - etrieri;

- planşeul peste parter, etaj 1, 2 si 3 este din b.a. C20/25 de 13 cm; tipul de oţel este
PC52;

13
 - scările pentru circulaţia interioară sunt cu podest intermediar din b.a. C20/25 de 13
cm; tipul de oţel este PC52;

- zidărie neportantă de 25 cm din cărămidă cu goluri verticale pt. închiderile exterioare

termoizolată cu polistiren expandat de 10 cm;

- compartimentările interioare vor fi din zidărie de cărămidă cu goluri verticale de 25

cm şi pereti de gips-carton pe structura metalică de 10 cm, iar la grupurile sanitare aceştia vor fi
din gips-carton rezistent la umezeală.
- se va realiza un trotuar de protecţie în jurul construcţiei din dale de 10 cm cu beton
C35/45 armat cu reţea de bare Ø6 OB 37 la 10 cm pe pat de nisip şi realizarea rosturilor umplute
cu mastic de bitum

2. Date ce au stat la baza proiectării:

- categoria de importanţă - “C” (conf. H.G. 766 din 21.11.1997, art. 6);
- clasa de importanţă - III (conf. P100-1/2013 tabelul 4.2);
- zona de accelerare a terenului - ag=0.15g (conf. P100-1/2013 fig. 3.1);
- perioada de colţ - TC =0.7s (conf. P100-1/2013 fig. 3.2);
- zona încărcărilor din vânt - Uref=31m/s; qref=0.4kPa (NP 082-04 fig. A.1 şi A2);
- zona încărcărilor din zăpadă - s 0,k=2.0kN/m2 (CR 1-1-3-2012 fig. 2.1);

3. Studiul geotehnic

Conform STAS 6054-77

Adâncimea maximă de îngheţ este considerată la 100-110 cm de la cota terenului.

Adâncimea minimă de fundare va fi de 1.3 m sub cota terenului amenajat, cu pătrunderea tălpilor
fundaţiilor minim 20 cm, în terenul de fundare şi cu 20 de cm sub adâncimea minimă de ingheţ,
conform prevederilor din codul de proiectare NP112-2004.

14
Fig. 1. Harta adâncimilor maxime de îngheţ

Probe de pământ au fost parafinate şi transportate la laborator pentru determinarea indicilor

geotehnici fizici şi mecanici, iar din analiza şi interpretarea rezultatelor de laborator există
următoarea stratificaţie existentă pe amplasament.

Tab. 2. FORAJUL F1:

Intervalul Grosimea
(m de la CTN) stratului Descriere litologică

0-1.20 1.20 Umpluturi constituite din argilă prăfoasă, cărămizi şi

argile cu aspect de sol vegetal de culoare neagră
1.2-2.4 1.20 Argilă nisipoasă, plastic consistentă, cu aspect de sol
vegetal
2.4-4.5 2.10 Argilă prăfoasă nisipoasă, plastic consistentă, uscată,
necoezivă, maroniu-negricioasă
4.5-5.1 0.60 Argilă prăfoasă nisipoasă, plastic consistentă, uscată,
necoezivă şi negricioasă
5.1-6.0 0.90 Argilă nisipoasă, plastic consistentă, vârtoasă, neagră

15
Tab. 3. FORAJUL F2:

Intervalul Grosimea
(m de la CTN) stratului Descriere litologică

0-1.5 1.5 Umpluturi constituite din argilă prăfoasă, cărămizi şi

argile cu aspect de sol vegetal de culoare neagră
1.5-2.9 1.4 Argilă nisipoasă, plastic consistentă, cu aspect de sol
vegetal
2.9-4.5 0.70 Argilă prăfoasă nisipoasă, plastic consistentă, uscată,
necoezivă, maroniu-negricioasă
4.5-5.1 0.60 Argilă prăfoasă nisipoasă, plastic consistentă, uscată,
necoezivă şi negricioasă
5.1-6.0 0.90 Argilă nisipoasă plastic consistentă, vârtoasă, neagră

Apa subterană s-a interceptat cu forajul în jurul cotei de -5,8 m faţă de CTN, astfel că nu
influenţează negativ caracteristicile geotehnice ale terenului la cota de fundare.

Principalii parametri determinaţi pentru reperele litologice idetificate în zona supusă

prezentului studiu sunt redaţi în tabelul urmator:

Modulul
Parametrii Greutate Umi Idicele Indicele de Tasarea Coe Unghi
geotehnici/ volumică dita de de deforma speci ziune de
reper g(KN/m³) te plastici consisten bilitate fică C frecare
litologic W(٪) tate ţă edome 2daN/c (KPa internă
Ip Ic trică m² ) ∅
M 2-3 Ep2 (٪)
I 19.50 22.2 25 0.70 75.0 3.00 23.54 24
1
Tab.4.

16
 Stabilirea categoriei geotehnice

Având în vedere prevederile normativului Np 074/2002, s-a determinat categoria geotehnică în

care se încadrează sistemul construcţie-teren.

Astfel s-a stabilit urmatorul punctaj:

• Condiţii de teren - teren bun de fundare......................................................................2 pct

• Apa subterană – fără epuismente.................................................................................1 pct
• Grad de importanţă a construcţiei - normală...............................................................3 pct
• Vecinătăţi – fără riscuri...............................................................................................1 pct
• Zona seismică de calcul .............................................................................................1 pct

TOTAL........................................................................................................................8 pct

Conform acestui punctaj sistemul construcţie - teren prezintă un risc geotehnic redus,
încadrându-se în “Categoria geotehnică 1”.

4. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

La proiectarea şi execuţia lucrărilor aferente acestei investiţii sunt respectate următoarele

acte normative:

• Regulament privind protecţia muncii în construcţii, emis în baza ordinului nr.

9/N/15.03.1993 de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului, publicat în
Buletinul Construcţiilor nr. 5-8/1993;

• Decret nr. 290/81 privind aprobarea normativelor generale de protecţie contra

incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor;

• Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 şi Normele metodologice de aplicare elaborate de

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

• Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea

focului, indicativ P 118/1999, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 51/1992.

Executantul lucrărilor, cuprinse în prezenta documentaţie va folosi doar personal

calificat şi cu instructajul de protecţie a muncii efectuat la zi.

Executantul şi beneficiarul vor respecta pe timpul execuţiei şi al exploatării normele

generale specifice activităţilor de construcţii – montaj, conform regulamentului specificat mai
sus, luându-se şi măsuri suplimentare, în funcţie de condiţiile noi de lucru şi exploatare.

17
 La execuţie şi în timpul exploatării, constructorul şi beneficiarul vor respecta şi urmări
programul de control al calităţii lucrărilor de construcţii pe şantier, precum şi caietul de sarcini
privind programul de urmărire în timp a construcţiei.

Executantul va întocmi un proiect tehnic de execuţie cu avizul beneficiarului. Se va

întocmi de asemenea, un program de execuţie, se vor stabili măsurile detaliate de protecţia
muncii, se vor întocmi certificate de calitate pentru toate lucrările ascunse executate (ce vor fi
avizate de beneficiar şi proiectant), se vor stabili etapele de control şi de asistenţă tehnică
(împreună cu beneficiarul şi executantul).

Orice modificare a specificaţiilor tehnice din prezenta documentaţie se va face doar cu

acordul scris al proiectantului.

Proiectantul nu îşi asumă raspunderea pentru greşelile de execuţie care survin din vina
executantului.

5. NOTĂ IMPORTANTĂ

În mod suplimentar faţă de aspectele tehnice la care s-a făcut referire mai sus este
necesar să se menţioneze, în atenţia beneficiarului lucrării, că are următoarele obligaţii legale:
• Să nu înceapă execuţia lucrărilor înainte de obţinerea autorizaţiei de
construcţie prevăzută de Legea nr. 50/1991, republicată;

• Să recurgă la serviciile unui executant care are angajat un responsabil tehnic

cu execuţia, atestat în condiţiile H.G. 925/1995 şi care să verifice şi să
avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie ale lucrărilor, planurile de
verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum
şi programele de realizare a construcţiilor;
• Să asigure urmărirea execuţiei lucrărilor de către un diriginte de şantier
atestat legal, angajat în acest scop sau să solicite atestarea acestuia pentru
tipul de lucrări pe care le presupune realizarea construcţiei proiectate;
• Să solicite la recepţia lucrărilor, predarea de către executant a “Carţii tehnice
a construcţiei” şi să se asigure pe parcursul existenţei construcţiei urmărirea
curentă a acesteia în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766
din 21.11.1997;
• În confomitate cu prevederile art. 2 din Legea calitaţii nr. 10/1995 construcţia
se încadrează în categoria celor al căror proiect este obligatoriu a se supune
verificării tehnice pentru exigenţele de performanţă A1;
• Să anunţe Inspecţia de Stat în Construcţii Lucrări Publice Urbanism şi
Amenajarea Teritoriului, înainte de începerea lucrărilor pentru luarea în
evidenţă şi să pună la dispoziţia aceteia “Programul de control al execuţiei

18
 lucrărilor pe şantier”;
• Să asigure recepţia lucrărilor la terminarea acestora conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 273/1994.
La execuţie se vor respecta prevederile Regulamentului pentru protecţia muncii şi igiena
muncii În construcţii elaborat de MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 şi Legea protecţiei muncii nr.
90/1996.
Pe parcursul execuţiei se vor încheia toate documentele care atestă calitatea lucrărilor
executate în conformitate cu prevederile Legii calităţii nr. 10/1995, a normativelor în vigoare şi a
“Programului de control a calităţii lucrărilor pe şantier”.
Documentaţia întocmită respectă prevederile Legii 50/1991 şi a Ordinului 91/1991 al
MLPAT.

19
 III. Evaluarea încărcărilor

1. Generalităţi
Prin acţiuni se înțelege orice cauză capabilă să determine solocitări mecanice ale
elementelor de construcție, ca de exemplu: greutatea proprie a clădirii și a corpurilor pe care
aceasta le susține, presiunea vântului, variații de temperatură și umiditate care provoacă dilatări
sau contracții, tasările neuniforme ale terenumui, etc.
Există de asemenea acțiuni excepționale, care pot provoca avarii deosebit de grave
structurii unei construcții, mergând până la distrugerea totală a acesteia: forțele seismice,
inundațiile mari, alunecările de teren, exploziile, etc.
În proiectare, acţiunile se reprezintă cu ajutorul schemelor de încărcare ce cuprind sisteme
de forțe, de plasări și deformaţii impuse.
Clasificarea încărcărilor:
După modul de variație în timp și frecvența cu care se manifestă la anumite intensități:
A. Încărcări permanente (G) – sunt acele acțiuni ale căror valori ale intensităţii rămân
practic neschimbate pe toată durata de exploatare a construcțiilor (ex. Greutatea proprie a
elementelor de construcție cu poziție fixă).
B. Încărcări variabile (Q) – de exemplu: acțiuni pe planșeele și acoperișul clădirii,
acțiunea zăpezii, acțiunea vântului, împingerea pământului, a fluidelor și a materialelor
pulverulente etc.
C. Încărcări accidentale (A) – sunt acțiunile ce apar foarte rar (eventual niciodată) de-a
lungul perioadei de exploatare a unei construcții dar care au intensități deosebit de mari (ex.
Seism, inundații, explozii etc.)
După modul de manifestare și efectul produs:
Acţiuni statice – variază lent în timp astfel că nu determină oscilații în structura
elementului de construcție.
Acţiuni dinamice – variază rapid ca intensitate, direcție său punct de aplicație
determinând oscilații ale structurii.
2. Încărcări permanente
Încărcările permanente sunt rezultatul greutății proprii a elementelor structurale și
nestructurale ale clădirii și, în acelaşi timp, a altor încărcări aplicare cu caracter permanent:
presiunea vântului.

20
 Greutatea proprie a elementelor componente se determină prin multiplicarea volumului
elementelor respective cu greutatea specifică fiecărui material ce intră în compoziția elementelor
de construcție.
𝐆𝐤 =γ •V [daN/𝒎𝟐 ]
𝐺𝑘 - greutatea peoprie caracteristică,
γ - greutatea specifică a materialelor,
V - volumul elementelor, conform cu detaliile din proiect.
Greutatea proprie de calcul a elementelor de construcție se determină cu ajutorul relației:
Gd=γf ∙ Gk
Gd - Greutatea proprie de calcul.
γf - Coeficientul parțial de siguranță ce ține seama de posibilitatea unor abateri
nefavorabile și nealeatoare a încărcării de la valoarea sa caracteristică.
Gk - Greutatea proprie caracteristică.
Încărcările permanente sunt prezentate ca încărcări uniform distribuite pe lungimea
elementelor de construcție. Aceste încărcări vor fi luate în calcul în majoritatea combinațiilor
nefavorabile de încărcări.
1.Perete exterior (d=30cm) infrastructură

21
Tab.5.

Nr. Denumire strat Greutate Grosime Încărcarea Coeficient Încărcarea de

Crt. material tehnică d(m) caracteristică de calcul
(daN/m³) (qk) siguranţă (qd)
1 Tencuială 1900 0,015 28,5 38,475
interioară M5
mortar de ciment
2 Beton C16/20 2000 0,30 600 1012,5
3 Termoizolaţie din 40 0,10 4 1,35 5,4
polistiren extrudat
4 Tencuială 1900 0,005 28,5 38,475
exterioară
661[daN/m²] 1094,85[daN/m²]

2.Perete exterior (d=25cm) suprastructură

Tab.6.

Nr. Denumire strat Greutate Grosime Încărcarea Coeficient de Încărcarea de

Crt. material tehnică d(m) caracteristică siguranţă calcul
(daN/m³) (qk) (qd)
1 Tencuială 1900 0,015 28,5 34,475
interioară M5
mortar de ciment
2 Zidărie cărămidă 800 0,25 200 270
G.V. 1,35
3 Vată minerală 60 0,10 6 8,1
4 Tencuială 1900 0,005 9,5 12,825
exterioară
244[daN/m²] 325,4[daN/m²]

22
 Pereţi interiori (d=25cm)

Tab.7.
Nr. Denumire strat Greutate Grosime Încărcarea Coeficient Încărcarea de
Crt. material tehnică d(m) caracteristică de siguranţă calcul
(daN/m³) (qk) (qd)
1 Tencuială 1900 0,015 28,5 34,475
interioară M5
mortar de
ciment 1,35
2 BCA 625 0,25 156,25 210,93
3 Tencuială M5 1900 0,015 28,5 34,475
mortar de
ciment
213,25[daN/m²] 279,88[daN/m²]

Perete interior din cărămidă plină (d=15cm)

23
 Tab.8.

Nr. Denumire Greutate Grosime Încărcarea Coeficient de Încărcarea de

Crt. strat material tehnică d(m) caracteristică siguranţă calcul
(daN/m³) (qk) (qd)
1 Tencuială M5 1900 0,015 28,5 34,475
mortar de
ciment
2 Cărămidă plină 1400 0,15 150 202,2
3 Tencuială M5 1900 0,015 28,5 1,35 34,475
mortar de
ciment
207[daN/m²] 271,15daN/m²]

1. Perete interior (d=10cm)

Tab.9.

Nr. Denumire Greutate Grosime Încărcarea Coeficient de Încărcarea de

Crt. strat material tehnică d(m) caracteristică siguranţă calcul
(daN/m³) (qk) (qd)
1 Placă ipsos- 600 0,013 7,8 10,53
carton
2 Saltea vată 90 0,075 6,75 9,11
minerală 1,35
3 Placă ipsos- 600 0,013 7,8 10,53
carton
22,35[daN/m²] 30,17[daN/m²]

2. Casa scării

24
 Tab.10.

Nr. Denumire Greutate Grosime Încărcarea Coeficient de Încărcarea de

Crt. strat material tehnică d(m) caracteristică siguranţă calcul
(daN/m³) (qk) (qd)
1 Tencuială 1900 0,01 19 25,65
intrados
2 Rampă b.a. 2500 0,15 375 1,35 438,75
3 Treaptă b.a. 2500 0,08 200 270
4 Plăci ceramice 1100 0,02 22 29,7
616 [daN/m²] 764,1[daN/m²]

3. Planşeu intermediar cu pardoseală caldă

Tab.11.

Nr. Denumire strat Greutate Grosime Încărcarea Coeficient de Încărcarea

Crt. material tehnică d(m) caracteristică siguranţă de calcul
(daN/m³) (qk) (qd)
1 Tencuială intrados 1900 0,015 28,5 38,475
M5 mortar de
ciment
2 Placă b.a. 2500 0,13 325 438,75
3 Şapă de egalizare 2100 0,035 73,5 99,225
M10
4 Suport pardoseală 900 0,01 9 1,35 12,15
placă OSB
5 Parchet laminat 800 0,01 8 10,8
444 [daN/m²] 599,4
[daN/m²]

25
 4. Planşeu intermediar cu pardoseală rece

Tab.12.

Nr. Denumire strat Greutate Grosime Încărcarea Coeficient de Încărcarea

Crt. material tehnică d(m) caracteristică siguranţă de calcul
(daN/m³) (qk) (qd)
1 Tencuială 1900 0,015 28,5 38,475
intrados mortar
M5
2 Placă b.a. 2500 0,13 325 438,75
3 Şapă de egalizare 2100 0,035 73,5 1,35 99,225
M10
4 Plăci ceramice 1100 0,02 22 29,7
antiderapante
449 [daN/m²] 606,15
[daN/m²]

26
 5. Balcon

Tab.13.

Nr. Denumire strat Greutate Grosime Încărcarea Coeficient Încărcarea de

Crt. material tehnică d(m) caracteristică de siguranţă calcul
𝛄 (daN/m³) d*𝛄 (qk) (qd)
(daN/m²)
1 Tencuială 1900 0,015 28,5 34,475
intrados M5
2 Placă b.a. 2500 0,13 325 438,75
3 Şapă de 2100 0,03 63 85,05
egalizare M10 1,35
4 Plăci ceramice 1100 0,02 22 29,7
antiderapante
∑(𝒅 ∗ 𝛄) =438,5 ∑(𝒅 ∗ 𝛄) ∗
[daN/m²] 𝟏, 𝟑𝟓 = 591,97
[daN/m²]

6. Acoperiş terasă necirculabila

27
 Tab.14.

Nr. Denumire strat Greutate Grosime Încărcarea Coeficient Încărcarea de

Crt. material tehnică d(m) caracteristică de calcul
(daN/m³) (qk) siguranţă (qd)
1 Tencuială mortar de 1900 0.015 28,5 38,475
ciment M5
2 Placă de beton 2500 0.13 325 1,35 438.75
armat
3 Şapă de egalizare 2100 0,03 63 85,05
din mortar de
ciment M10
4 Barieră contra - - 6 8,1
vaporilor
5 Strat de pantă din 850 0,08 68 9,18
BCA
6 Şapă de egalizare 2100 0,03 63 85,05
din mortar de
ciment M10
7 Strat de difuzie a - - 1 1,35
vaporilor de apă, 1c
perforat
8 Izolatie termică din 40 0,30 12 16,5
polistiren extrudat
9 Strat de difuzie a - - 1 1,35
vaporilor de apă, 1c
perforat
10 Barieră contra - - 6 8,1
vaporilor de apă. 1c
+2b
11 Şapă de egalizare 2100 0,03 63 85,05
din mortar de
ciment M10 slab
armat
12 Strat de difuzie a - - 1 1,35
vaporilor de apă, 1c
perforat
13 Hidroizolaţie, - - 17,5 23,62
3c+4b
14 Strat de pietriş 1600 0,03 48 64,8
703[daN/m²] 949.05[daN/m²]

28
 1. Acoperiş terasă circulabilă

Tab.15.

Nr. Denumire strat Greutate Grosime Încărcarea Coeficient Încărcarea

Crt. material tehnică d(m) caracteristică de siguranţă de calcul
(daN/m³) (qk) (qd)
1 Tencuială mortar de 1900 0.015 28,5 38,475
ciment M5
2 Placă de beton armată 2500 0.13 325 438.75
3 Şapa de egalizare din 2100 0,03 63 85,05
mortar de ciment
M10
4 Bariera contra - - 6 8,1
vaporilor
5 Strat de pantă din 850 0,08 68 9,18
BCA
6 Şapa de egalizare din 2100 0,03 63 85,05
mortar de ciment
M10
7 Strat de difuzie a - - 1 1,35 1,35
vaporilor de apă, 1c
perforat
8 Izolaţie termică din 40 0,30 12 16,5
polistiren extrudat
9 Strat de difuzie a - - 1 1,35
vaporilor de apă, 1c
perforat

29
 10 Bariera contra - - 6 8,1
vaporilor de apă. 1c
+2b
11 Şapa de egalizare din 2100 0,03 63 85,05
mortar de ciment
M10 slab armată
12 Strat de difuzie a - - 1 1,35
vaporilor de apă, 1c
perforat
13 Hidroizolaţie, 3c+4b - - 17,5 23,62
14 Pardoseală din - 0,05 40 54
cauciuc
695[daN/m²] 938.25
[daN/m²]

2. Atic

Tab.16.

Nr. Denumire strat Greutate Grosime Încărcarea Coeficient de Încărcarea

Crt. material tehnică d(m) caracteristică siguranţă de calcul
(daN/m³) (qk) (qd)
1 Tencuială mortar 1900 0,015 28,5 38,475
de ciment M5
2 Termoizolaţie 100 0,10 10 1,35 13,5
3 Atic din beton 2500 0,10 250 337,5
armat
4 Tencuială mortar 1900 0,015 28,5 38,475
M5
317 [daN/m²] 427,95
[daN/m²]

30
3. Încărcări variabile:

Încărcări variabile (Q)

Încărcările variabile de calcul se determină cu relația:
𝐐𝐝 =𝛄𝐟 • 𝐐𝐤 [daN/m2]
𝑄𝑑 - încărcarea variabilă de calcul;
𝑄𝑘 - încărcarea variabilă caracteristică;
𝛾𝑓 – coeficientul parțial de siguranță ce ține seama de posibilitatea unor abateri
nefavorabile și nealeatoare a încărcării de la valoarea sa caracteristică.

3.1. Încărcări utile – conform SR EN 1991-1-1:2004

Tab.17.

Nr. Destinaţia Încărcarea Coeficient de Încărcarea de

Crt. încăperii caracteristică siguranţă calcul
(gk)(daN/m³) (qd) (daN/m²)
1 Birouri 200 225
2 Holuri 300 450
3 Scări 300 1.5 450
4 Balcon 250 375

3.2. Încărcarea din zăpadă

Amplasamentul este situat în judeţul Hunedoara, municipiul Petroşani şi corespunde zonei 3

conform hărţii de zonare a valorilor caracteristice a încărcărilor date din zapada pe sol cu
valoarea Sk=200 (daN/m²) având 2 ٪ probabilitate de depăşire într-un an, respectiv un interval
mediu de recurenţă IMR= 50 ani.

La baza calculului încărcărilor din zapadă stau următoarele normative: CR-1-1-3/2012

31
Fig. 2. Zonarea valorilor caracteristice ale încărcărilor din zapadă pe sol Sk, KN/m², pentru
altitudini A≤1000m

Notă: Pentru altitudini A≥1000m valorile Sk se determină cu relaţiile (3.1) si (3.2)

Acţiunea zăpezii pe suprafaţa expusă a elementului de construcţie se calculează cu relaţia:

Sk=µi∗Ce∗Ct∗S0,k , unde:

Sk = Valorea caracteristică a încărcării din zapadă pe acoperiş;

µi = Coeficientul de formă al acoperişului;

Ce = Coeficientul de expunere al clădirii în funcţie de amplasament;

Ct = Coeficientul termic

S0,k = Valorea caracteristică a încărcării din zapadă pe sol

Coeficientul ce ţine cont de gradul de expunere al clădirii la vânt, in funcţie de prezenţa în

vecinătatea acesteia a unor obstacole. Valorile recomandate sunt:

32
Tab. 18.

Tipul expunerii
Complete 0.8
Parţial 1
Redusă 1.2

Pentru construcţia analizată se va considera Ce=1, grad de expunere parţial, topografia terenului
şi prezenţa altor construcţii nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt.

Pentru acoperişuri cu termoizolaţii uzuale coeficientul termic Ct=1

Coeficientul de forma µi variază în funcţie de forma acoperişului, având valori conform

urmatorului tabel:

Tab.19.

Panta acoperişului α° 0°≤α≤30° 30°≤α≤60° α≥60°

µ1 0.8 8∗(60-α)/30 0.0
µ2 0.8+0.8∗α/30 1.6 -

α ≤ 20˚ =˃ 0˚ ≤ α ≤ 30° =˃ µi=0.8

Acţiunea zăpezii asupra structurii se calculează astfel:

Sk=µi∗Ce∗Ct∗S0,k =0.8 ∗1 ∗ 1 ∗ 200= 160 [ daN/m²]

4. Încărcări accidentale

1. Încărcarea din acţiunea seismică

Evaluarea încărcărilor din seism se face conform codului de proiectare seismică P100-
1/2013, cu prevederi de proiectare pentru clădiri.

Amplasamentul studiat prezintă urmatoarele caracteristici:

Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR=225 ani, pentru
municipiul Petroşani este ag = 0.15g.

33
 Fig. 3. Harta de zonare seismică

Perioada de colţ a spectrului de răspuns TC=0.7s, iar celelalte două valori pentru perioada de
control TB=0.07s, TD=3s.

Fig.4. Harta cu zonarea perioadelor de colţ (TC)

34
 Perioada de control (colţ) TB, Tc, TD ale spectrului de răspuns pentru componente orizontale
ale mişcării seismice:

Tab.20.

TC 0.70s 1.00s 1.60s

TB 0.14s 0.20s 0.32s
TD 3.00s 3.00s 3.00s

Spectrul normalizat de răspuns elastic al acceleraţiei absolute pentru fracţiunea de amortizare

critică x=5 ٪ pentru componentele orizontale ale mişcării terenului, în zona caracterizată în
perioada de control (colţ) Tc= 0.7s.

Tab.21.

Clasa de importanţă Tip de cladire g1

1 Clădiri de importanţă vitală 1.4
2 Clădiri de importanţă deosebită 1.2
3 Clădiri de importanţă normală 1
4 Clădiri de importanţă redusă 0.8

Coeficientul de importanţă al clădirii la seism:

Clădirea analizată se încadrează în clasa a 3-a de importanţă, iar factorul de importanţă este
g1=1.

Calculul structurii la acţiunea seismică în domeniul elastic. Metoda curentă de proiectare pentru
calculul forţei tăietoare de bază este:

Metoda forţelor seismice static echivalente

Forţa tăietoare de bază corespunde modului propriu fundamental, pentru fiecare direcţie
orizontală principală considerată în claculul clădirii, se determină cu relaţia:

Fb= g1∗Sd∗(T1)∗m∗l unde:

m = Masa totală a structurii (evaluată de către programul de element finit utilizat);

35
g1=coeficientul de importanţă al clădirii dat din tabel;

Sd (T1) = spectrul de răspuns corespunzător perioadei T1;

Ag = acceleraţia de bază a terenului pentru un interval de referinţă IMR=225 ani;

Ag = 0.15g;

T = perioada proprie a clădirii măsurată în secunde;

Tc = periada de colţ;

Tc = 0.7 pentru Municipiul Hunedoara;

q = factorul de reducere al intensităţii seismice datorită rezervelor structurale nenule din calcul,
definit în tabelul:

Tab. 22. Definirea factorului q

Tip structural q
ductilitate înaltă H ductilitate medie M
Cadre, sisteme duale 5αu/α1 3.5 αu/α1
Pereţi 4 αu/α1 3.0
Nucleu central 3.0 2.0
Pendul inversat 3.0 2.0

Pentru cazurile uzuale se pot adopta urmatoarele valori pentru raportul αu/α1:

(a) Pentru cadre sau sisteme duale cu cadre preponderente:

- Clădiri parter: αᵤ /α1=1.15

- Clădiri etajate cu o singură deschidere: αᵤ /α1=1.25
- Clădiri etajate cu mai multe deschideri: αᵤ /α1=1.35
(b) Pentru clădiri cu pereţi structurali:

- Structuri cu maxim 2 pereţi pe fiecare direcţie: αᵤ /α1=1.0

- Structuri cu mai mult de 2 pereţi pe fiecare direcţie: αᵤ /α1=1.15
- Structuri cu pereţi cuplaţi şi structuri duale cu pereţi preponderenţi: αᵤ /α1=1.25
36
 Pentru structurile cu simetrie completă la care există un control riguros al execuţiei
raportului αᵤ /α1 se poate majora cu 20٪.
Pentru uşurinţă, calculul coeficientului global de acţiune seismică corespunzător primului
mod de vibraţie este prezentat în continuare sub forma tabelară:

Tab.23.
ag Clasa de q Tc T1 g1 TB TD
importanţă
b0
0.15 3 2.75 6.75 0.70 0.695 1.00 0.07 3.00

Evaluarea grupărilor de încărcări

Gruparea efectelor structurale ale acţiunilor, pentru verificarea acţiunilor la stări limită
ultime (SLU).
Structura, infrastructura şi terenul de fundare vor fi proiectate la stări limite ultime, astfel încât
efectele acţiunilor de calcul în secţiune, luate conform următoarelor combinaţii factorizante, să
fie mai mici decât rezistenţele de calcul în secţiune.
Gruparea fundamentală:
𝑛 𝑚

1,35 ∙ ∑ 𝐺𝑘,𝑗 + 1.5 ∙ 𝑄𝑘,𝑖 + ∑ 1,5 ∙ Ѱ𝑜,𝑖 ∙ 𝑄𝑘,𝑖

𝐽=1 𝑖=2
Unde:

∙ 𝐺𝑘,𝑗 - efectul pe structură al acţiunii permanente j, luată cu valoare caracteristică;

∙ 𝑄𝑘,𝑖 - efectul pe structură al acţiunii variabile i, luată cu valoare caracteristică;

∙ 𝑄𝐾,𝐼 - efectul pe structură al acţiunii variabile ce are ponderea predominantă între

acţiunile variabile, luată cu valoarea caracteristică;
∙ Ѱ𝑜,𝑖 - factor de simultaneitate al efectelor pe structură, ale acţiunilor variabile i, luate cu

valorile lor caracteristice;

∙ Ѱ𝑜,𝑖 = 0,7

Gruparea specială

𝑛 𝑚

∑ 𝐺𝑘,𝑗 + 𝛾1 ∙ 𝐴𝐸,𝑘 + ∑ Ѱ2,𝑖 ∙ 𝑄𝑘,𝑖

𝐽=1 𝑖=2

37
 Unde:

∙𝐴𝐸,𝑘 - valoarea caracteristică a acţiunii seismice ce corespunde intrevalului mediu de recurenţă,

IMR adoptat de cod (IMR=100 ani);

∙Ѱ2,𝑖 - coeficientul pentru determinarea valorii cvasipermanente a acţiunii 𝑄𝑖 ;

∙ 𝛾1- coeficientul de importanţă a construcţiei;

Gruparea efectelor structurale ale acţiunilor, pentru verificarea structurii la stări

limită de serviciu

Structura, infrastructura şi terenul de fundare vor fi proiectate la stări limită de serviciu, astfel
încat efetele acţiunilor de calcul pe structură/element/secţiune, luate conform următoarelor
combinaţii factorizante să fie mai mici decât valorile limită ale criteriilor de servicii considerate.

∙ Gruparea caracteristica de efecte structurale ale acţiunilor

𝑛 𝑚

∑ 𝐺𝑘,𝑗 + 𝑄𝑘,𝑖 + ∑ Ѱ𝑜,𝑖 ∙ 𝑄𝑘,𝑖

𝐽=1 𝑖=2

∙ Gruparea frecventă de efecte structurale ale acţiunilor

𝑛 𝑚

∑ 𝐺𝑘,𝑗 + Ѱ1,𝑖 ∙ 𝑄𝑘,𝑖 + ∑ Ѱ2,𝑖 ∙ 𝑄𝑘,𝑖

𝐽=1 𝑖=2

∙ Gruparea cvasipermanentă de efecte structurale ale acţiunilor:

𝑛 𝑚

∑ 𝐺𝑘,𝑗 + ∑ Ѱ2,𝑖 ∙ 𝑄𝑘,𝑖

𝐽=1 𝑖=1

𝑛 𝑚

∑ 𝐺𝑘,𝑗 + 0.6 ∙ 𝛾1 ∙ 𝐴𝐸,𝑘 + ∑ Ѱ2,𝑖 ∙ 𝑄𝑘,𝑖

𝐽=1 𝑖=2
Unde:

Ѱ1,1= coeficientul pentru determinarea valorilor frecvente a actiunii variabile 𝑄𝑖

38
 IV. Breviar de calcul
1. Predimensionarea elementelor structurale

Etapa de predimensionare a elementelor structurale are o importanţă deosebită, întrucât

greutatea acestora reprezintă o fracţiune importantă din încărcările gravitaţionale şi din masa
clădirii. În acelaşi timp predimensionarea permite stabilirea rigiditătii iniţiale a elementelor
necesare în calculul structural. Criteriile de predimensionare sunt condiţiile de rigiditate, de
ductiltate sau pot fi cerinţe arhitecturale sau tehnologice.

1.1. Predimensionarea plăcii

Predimensionarea plăcii pe baza criteriilor de rigiditate şi izolare fonică:

Lx = 3.9 m Ly = 5.6 m

P = 2∙ ( Lx +Ly ) = 19 m

𝑃 2380
hpl = + 2 cm = + 2 = 12.55 cm
180 180

Întrucat raportul Lx/Ly se încadrează între 0.5-2, atunci plăcile se vor arma pe 2 direcţii, iar
predimensionarea acestora se face cu relaţia:

min (𝐿𝑥,𝐿𝑦) 3.9

hpl = = = 11.14 cm
35…45 35

Adoptăm hpl = 13 cm

1.2. Predimensionare grinzilor

În cazul grinzilor predimensionare se face folosind relaţiile:

hw = ( l/10 ÷ l/12 ) ∙ L = (49 ÷ 35.5 )

Adoptăm hw = 50 cm;

39
bw = hw / ( 2 ÷ 3 ) = 20 ÷ 10 cm

Adoptăm bw = 30 cm;
Alegerea aceloraşi dimensiuni ale grinzilor pe cele două direcţii este o soluţie preferabilă din
considerenţe tehnologice.

1.3. Predimensionarea stâlpilor

Aria secţiunii stâlpilor poate fi determinată cu relaţia :

Ast = N / (ns ∙ Rc ) unde:

N = Forta axială ce actionează asupra secţiunii ;

ns = Coeficientul subunitar care ţine seama că stâlpii sunt solicitaţi la moment încovoietor ;
Rc = Rezistenţa la compresiune a betonului ;

Din această relaţie rezultă că latura stâlpului va fi egală cu :

𝑁𝑠 1222.82
hs = √ √ =0.42m Adoptam hs=0.40 m
ns ∙fcd 0.5 ∙1333

Unde:

hs = Lăţimea stâlpului

𝑁𝑠 = Valoare maximă a încărcării pe stâlp (marginal sau central);

𝑁𝑠 = max (Nsm , Nsc)

𝑁𝑠 ≈ 1222.82 kn

ns = 0.2 – 0.5 , în funcţie de tipul stâlpului considerat

ns = 0.5 vom considera cazul cel mai defavorabil, cel al stâlpilor centrali de la etajele superioare.

40
 2. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR

• Noţiuni generale;
• Caracteristicile terenului de fundare;
• Calculul capacităţii portant ppl;
• Stabilirea încărcărilor şi a momentului încovoietor;
• Determinarea dimensiunilor fundaţiei;
• Verificarea presiunilor sub talpa fundaţiei.

2.1. Noţiuni generale

Fundaţiile de suprafaţă ( fundaţii directe) se folosesc atunci când terenul de fundare asigură
capacitatea portantă necesară preluării încărcărilor date de construcţie şi se află la adâncime mică
faţă de cota terenului natural.

Analiza posibilităţii de fundare la orice tip de construcţii începe cu posibilitatea aplicării

fundaţiilor de suprafaţă şi numai dacă aplicarea fundaţiilor de suprafaţă nu este posibilă, se face
apel la procedee de îmbunătăţire a terenului de fundare sau la unul dintre procedeele de fundare
de adâncime.

În raport cu rigiditatea şi starea de tensiune la care sunt supuse fundaţiile, acestea pot fi:

• Fundaţii rigide – la care, sub acţiunea încărcărilor date de construcţie şi reacţiunile

terenului în secţiunea cea mai solicitată, apar numai tensiuni de compresiune, iar dacă apar şi
tensiuni de intindere, acestea vor fi preluate de capacitatea de rezistenţă la compresiune şi
întindere a materialului din care sunt realizate.

Fundaţiile rigide pot fi:

-izolate

-sub ziduri, cu descărcări pe reazeme izolate,

-continue sub ziduri şi diafragme.

41
 • Fundaţii elastice - în cazul sarcinilor mari sau când se impune o adâncime de fundare
mică, depăşindu-se limita de aplicabilitate a fundaţiilor rigide, trebuie adoptată fundaţia elastică.

Fundaţiile elastice se clasifică, după modul de realizare constructivă, în:

- fundaţii continue sub ziduri;
- fundaţii izolate sub stâlpi;
- fundaţii continue sub şiruri de stâlpi;
- fundaţii pe reţele de grinzi încrucişate;
- radiere.
Se va adopta, pentru infrastructură, varianta fundaţiilor izolate rigide - bloc de beton armat
simplu şi cuzinet armat pe care se vor rezema simplu grinzile de soclu, care vor susţine greutatea
pereţilor de la parter.
În urma execuţiei forajelor necesare întocmirii studiului geothnic, a rezultat ppl=264 kPa.
Considerări teoretice – Fundaţii izolat rigide
Dimensionarea blocului de fundaţie
Blocul de fundaţie se execută din beton ciclopian sau beton simplu, de clasă cel puţin C4/5.
În plan, blocul poate avea forma uni prisme cu una, două sau trei trepte. Pentru a dimensiona
blocul de fundaţie trebuie să determinăm atât suprafaţa de contact cu terenul de fundare (aria
tălpii fundaţiei- BxL), cât şi înălţimea blocului-H.
Dimensiunile în plan ale tălpii fundaţiei se determină din condiţia că presiunea efectivă pe
teren să nu depăşească capacitatea portantă a terenului.
Cuzinetul reprezintă elementul de construcţie ce face trecerea de la secţiunea stâlpului la
cea a blocului fundaţie, având în mod obişnuit o formă prismatică.

42
 Dimensionarea cuzinetului în plan orizontal (lc si bc) se aleg astfel încât să fie îndeplinite
condiţiile:
• Pentru bloc de beton cu o singură treaptă:
𝑙𝑐 𝑏𝑐
= = 0.55 ÷ 0.65
𝐿 𝐵
• Pentru bloc de beton cu două trepte:
𝑙𝑐 𝑏𝑐
= = 0.40 ÷ 0.50
𝐿 𝐵
Stabilirea înălţimii cuzinetului se va face ţinând cont de următoarele condiţii:
ℎ𝑐 ≥ 30 𝑐𝑚

𝑡𝑔𝛽 ≥ 0.65

ℎ𝑐
≥ 0.25
𝑙𝑐

Cuzinetul va fi realizat din beton armat de clasă minimă C16/20. Tipul betonului ce trebuie
folosit rezultă din condiţia de rezistenţă la compresiune locală a betonului din cuzinet în
secţiunea de încastrare a stâlpului.

Rostul de turnare dintre bloc şi cuzinet se tratează astfel încât să se realizeze continuitatea
betonului sau, cel puţin, condiţiile care asigură un coeficient de frecare 𝜇 ≥ 1.0 STAS 10107/0-
90.

2.2. Proiectarea fundaţiei de suprafaţă izolate-rigide a stâlpului 5R

Din calculul static a rezultat că la baza stâlpului există o încărcare din gruparea
fundamentală N=1222.82kN şi un moment Mx=12.50kNm.

43
 Tab.24.

Terenul de fundare prezintă următoarele caracteristici:

𝑐 = 23,541 𝑘𝑁/𝑚2 𝑁1 = 0.52

{ ∅ = 13° → {𝑁2 = 2.15
𝛾 = 19.5 𝑘𝑁/𝑚3 𝑁3 = 4.64

2.2.1. Condiţii pentru stabilirea adâncimii de fundare:

• Adâncimea de fundare să fie mai mare cu 20 cm faţă de adâncimea de îngheţ;

• Talpa fundaţiei să pătrundă cel puţin 20 cm în terenul de fundare.
• Adâncimea de fundare se va realiza din condiţile de conformare a clădirii, clădirea
fiind prevăzută cu un demisol.

𝐷𝑓 =-4.35 m

44
 2.2.2. Calculul terenului la starea limită de deformaţie

Se folosesc încărcările din gruparea fundamentală. Eforturile transmise la teren trebuie să

îndeplinească condiţia:

𝑝𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑚𝑎𝑥 < 1.2 𝑝𝑝𝑙

2𝑞𝑒 + 𝑞𝑖
𝑝𝑝𝑙 = 𝑚𝑙 ∗ (𝛾 ∗ 𝐵 ∗ 𝑁1 + ∗ 𝑁2 + 𝑐 ∗ 𝑁3 )
3

𝑚𝑙 = 1.4

𝑘𝑁
𝑞𝑒 = 𝐷𝑓 ∗ 𝛾 = 4.35 ∗ 19.5 = 84.825
𝑚2

𝑘𝑁
𝑞𝑖 = 50
𝑚2

Pentru predimensionare se neglijează valoarea bazei fundaţiei.

2𝑞𝑒 +𝑞𝑖 𝑘𝑁
𝑝𝑝𝑙 = 𝑚𝑙 ∗ (𝛾 ∗ 𝐵 ∗ 𝑁1 + ∗ 𝑁2 + 𝑐 ∗ 𝑁3 )=1.4*(78.286*2.15+23.541*4.64)=385.586 𝑚2
3

𝑁𝑓 𝑁𝑓 1222.82
𝑝= ≤ 𝑝𝑝𝑙 → 𝐴𝑓 = = = 3.26 𝑚2
𝐴𝑓 𝑝𝑝𝑙 385.586

Se impun următoarele dimensiuni pentru baza fundaţiei: lungimea fundaţiei L=2 m, lăţimea
fundaţiei B=2 m.

Determinarea caracteristicilor:

• Greutatea fundaţiei:
𝐺𝑓 = 𝐿 ∗ 𝐵 ∗ 𝐷𝑓 ∗ 𝛾𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛 = 2 ∗ 2 ∗ 4.5 ∗ 19.75 = 355.5𝑘𝑁
• Încărcarea totală la nivelul tălpii
𝑓
𝑁𝑡𝑜𝑡 = 𝑁1 + 𝐺𝑓 = 1222.82 + 355.5 = 1578.32 𝑘𝑁

45
 2.2.3. Calculul eforturilor de la baza fundaţiei:

𝑁𝑡𝑜𝑡 𝑀𝑧 1578.32 12.50 𝑝1 = 394.707 𝑘𝑁/𝑚2

𝑝1,2 = ± = ± ={ 𝑘𝑁
𝐴𝑓 𝑊𝑓 22 2 ∗ 22 𝑝2 = 394.453 2
6 𝑚

𝑁𝑡𝑜𝑡 1578.32 𝑘𝑁
𝑃𝑒𝑓 = = = 394.583
𝐴𝑓 22 𝑚2

Verificare:

2𝑞𝑒 +𝑞𝑖
𝑝𝑝𝑙 = 𝑚𝑙 ∗ (𝛾 ∗ 𝐵 ∗ 𝑁1 + ∗ 𝑁2 + 𝑐 ∗ 𝑁3 )=
3

=1.4*(19.5*2*0.52+73.2*2.15 +23.541*4.64)=401.646 kN /𝑚2

kN kN
𝑝𝑒𝑓 𝑚𝑎𝑥 = 𝑝1 = 394.707 2
< 1.2 𝑝𝑝𝑙 = 449.076 2
𝑚 𝑚

𝑝𝑒𝑓 394.58 ≤ 𝑝𝑝𝑙 = 401.646 kN/𝑚2

Calculul terenului la starea limită de capacitate portantă

În acest calcul intervin încărcările speciale N=1222.82 kN si M=6.10 kN.

Determinarea încărcării totale

′
𝑁𝑡𝑜𝑡 = 𝑁 + 𝐺𝑓 = 1222.82 + 355.5 = 1578.32 𝑘𝑁

Determinarea dimensiunilor reduse ale tălpii fundaţiei

𝑀 12.50 ′
𝑒= = = 0.0079 𝑚 → {𝐿 = 𝐿 − 2𝑒 = 2 − 0.0079 = 1.992 𝑚
𝑁𝑡𝑜𝑡 1578.32 𝐵′ = 𝐵 = 2

Determinarea presiunii critice

𝑝𝑐𝑟 = 𝛾𝐵 ′ 𝑁𝛾 𝜆𝛾 + 𝑞𝑁𝑞 𝜆𝑞 + 𝑐𝑁𝑐 𝜆𝑐

Pentru B/L ≥0.2

46
 𝜆𝑐 = 1.3
{𝜆𝑞 = 𝜆𝑐 = 1.3
𝜆𝛾 = 0.6

Pentru ∅=13° → 𝑁𝛾 = 0.5; 𝑁𝑞 = 3.3; 𝑁𝑐 = 9.7

𝑃𝑐𝑟 = 19.5 ∗ 1.99 ∗ 0.5 ∗ 0.60 + 78.286 ∗ 3.3 ∗ 1.3 + 23.541 ∗ 9.7 ∗ 1.3 = 749.11 𝑘𝑁/𝑚2

′
𝑁𝑡𝑜𝑡 1578.32
𝑝𝑒𝑓 = ′ ′
= = 396.56 𝑘𝑁/𝑚2
𝐵 ∗𝐿 2 ∗ 1.99

Verificare:

′
𝑘𝑁 𝑘𝑁
𝑝𝑒𝑓 = 396.56 < 𝑚 0 ∗ 𝑃𝑐𝑟 = 0.9 ∗ 749.11 = 674.199
𝑚2 𝑚2

Stabilirea dimensiunilor cuzinetului

• Pentru bloc din beton cu o singură treaptă

𝑙𝑐 𝑏𝑐
= = 0.55 ÷ 0.65
𝐿 𝐵
• Pentru bloc de beton cu două trepte:
𝑙𝑐 𝑏𝑐
= = 0.40 ÷ 0.50
𝐿 𝐵
Se alege bloc din beton simplu cu o treaptă, astfel dimensiunile cuzinetului vor fi:

𝑙𝑐 =0.6L=0.6*2=1.20 m

𝑏𝑐 =0.6B=0.6*2=1.20 m

Adoptăm 𝑙𝑐 = 1𝑚 si 𝑏𝑐 = 1𝑚

Înălţimea cuzinetului se alege astfel încât să nu fie necesară verificarea la forţa tăietoare,
respectând condiţia:

ℎ𝑐
𝑡𝑔𝛽 = ≥1
𝑒

𝑙𝑐 −𝑙𝑠 1.0−0.35
𝑒= = = 0.325
2 2

47
Se adoptă ℎ𝑐 =60cm

ℎ𝑐 0.60
= = 1.84 > 1
𝑒 0.325

2.2.4. Armarea cuzinetului

Cuzinetul va fi armat la partea inferioară cu o plasă alcatuită din bare paralele cu laturile pe
cele 2 direcţii.

Pentru calculul momentelor încovoietoare necesare armării cuzinetului de formă

rectangulară în plan şi a stâlpilor de secţiune rectangulară, se duc din colţurile bazei stâlpului
drepte înclinate de 45° faţă de axele fundaţiei.

Se consideră că cele 4 suprafeţe obţinute sunt încastrate în stâlp şi încărcate cu o presiune

reactivă de pe talpa cuzinetului.

Fig. 5. – Presiuni reactive pe talpa cuzinetului

Arie c=lc*bc=1.0*1.0=1.0 m2

𝑏𝑐 ∗𝑙𝑐2 1.0∗1.02
Wc= 6
= 6
= 0.16 𝑚3

48
 𝑙𝑐 − 𝑙𝑠 1 − 0.35
𝑙𝑥 = = = 0.325 𝑚
2 2

𝑏𝑐 − 𝑏𝑠 1 − 0.35
𝑙𝑦 = = = 0.325 𝑚
2 2

Calculul presiunilor de la baza cuzinetului

𝑘𝑁
𝑓
𝑁1 𝑀1
𝑓
1222.82 12.50 𝑝1 = 1031 2
𝑝1,2 = ± = ± ={ 𝑚
𝐴𝑐 𝑊𝑐 1.02 0.16 𝑘𝑁
𝑝2 = 440 2
𝑚

𝑝1 + 𝑝2 𝑘𝑁
𝑝𝑚𝑒𝑑 = = 735.5 2
2 𝑚

𝑝1 𝑙𝑐 − 𝑑 𝑝2 440
= →𝑑= ∗ 𝑙𝑐 = ∗ 1 = 0.3𝑚
𝑝2 𝑑 𝑝1 + 𝑝2 1031 + 440

𝑝1 𝑙𝑐 − 𝑑 𝑝1 ((𝑙𝑐 − 𝑑) − (𝑙𝑥 − 𝑙𝑦 ) 𝑘𝑁
= → 𝑝3 = = 1031 2
𝑝3 (𝑙𝑐 − 𝑑) − (𝑙𝑥 − 𝑙𝑦 ) 𝑙𝑐 − 𝑑 𝑚

𝑝1 𝑙𝑐 − 𝑑 𝑝1 (𝑙𝑐 − 𝑑 − 𝑙𝑥 ) 1031 ∗ (1.0 − 0.3 − 0.325) 𝑘𝑁

= → 𝑝0 = = = 552 2
𝑝0 𝑙𝑐 − 𝑑 − 𝑙𝑥 𝑙𝑐 − 𝑑 1.0 − 0.3 𝑚

Calculul momentelor pe cele 2 direcţii

În cazul fundaţiei rigide trebuie respctate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.

𝐿 − 𝑙𝑐 2 − 1
𝑙1 = = = 0.5 𝑚
2 2

ℎ ℎ
≥ 1.2 → ≥ 1.4 → ℎ ≥ 0.5𝑚
𝑙1 0.5

𝑑𝑎𝑁
Pentru 𝑝𝑝𝑙 < 4 𝑐𝑚2 → 𝑡𝑔𝛼 > 1.2

Blocul de fundare se va realiza într-o singură treaptă cu înălţimea de 0.80 m.

49
 Verificarea la compresiune locală sub cuzinetul din beton armat

𝐵 − 𝑏𝑐 2 − 1
𝑙2 = = = 0.5 𝑚
2 2

𝑑𝑎𝑁
Rc=95 𝑐𝑚2

𝐴𝑏 = (𝑙𝑐 + 2𝑙1 )(𝑏𝑐 + 2𝑙2 ) = (1.0 + 2 ∗ 0.5) ∗ (1.0 + 2 ∗ 0.5) = 4 m2

𝐴𝑐 =𝑙𝑐 *𝑏𝑐 =1.0*1.0=1.0 m2

3 𝐴 3 4
𝑘𝑖 = √ 𝐴𝑏 = √1 = 2
𝑐

𝑁 = 𝑁1𝑠 = 1222.82 𝑘𝑁 < 𝑘𝑖∗ 𝐴𝑐 ∗ Rc = 1.50 ∗ 1 ∗ 95 ∗ 100 = 14250 kN

Verificarea unghiului de rigiditate

0.6
- Pe direcţia x-x: 𝑡𝑔𝛼1 = 0.35 = 1.7 > 𝑡𝑔𝛼𝑎𝑑𝑚 = 1.4
0.6
- Pe direcţia y-y : 𝑡𝑔𝛼2 = 0.35 = 1.7 > 𝑡𝑔𝛼𝑎𝑑𝑚 = 1.4

Fig.6. Dimensiunile adoptate pentru realizarea fundaţiei de suprafaţă izolate-rigide tip

bloc şi cuzinet:

50
 V. Parte personală

Studiul comparativ al modelării structurale pentru o

clădire de birouri D+P+3

51
 Descrierea părţii personale

În cadrul părţii personale se va urmări modelarea şi calculul în două programe distincte a

aceleaşi structuri de rezistenţă a unei clădiri cu destinaţia clădire de birouri, cu scopul de a
realiza un studiu comparativ în urma analizei statice şi a analizei modale şi de a evidenţia
avantaje, dar şi dezavantaje ale programelor de proiectare.

În prima parte a acestui capitol structura se va modela în cele două programe :

Advance Design care face parte din suita de proiectare GRAITEC Advance, fiind un
program performant și ușor de utilizat pentru calculul și optimizarea structurilor. Advance
Design deține o platformă CAD intuitivă, instrumente de generare automată a încărcărilor
climatice, un motor de calcul performant (analiză modală, statică, neliniară, dinamică temporală,
flambaj generalizat), funcții avansate pentru verificarea elementelor din metal, beton și lemn,
funcții interactive de postprocesare a rezultatelor și note de calcul generate automat.

Axis Vm 12 este un program modern bazat pe metoda elementelor finite. Analiza statică
şi dinamică a structurilor bidimensionale precum şi a celor tridimensionale se face atât prin
metode de calcul liniare, cât şi neliniare. Programul modelează structuri în cadre plane/spaţiale,
grinzi cu zăbrele plane/spaţiale, grinzi în mediul elastic, şaibe în stare plană de
tensiune/deformaţii, plăci plane, plăci cu nervuri, plăci în mediul elastic şi structuri de plăci
curbe subţiri. La modelarea structurii pot fi utilizate elemente finite într-un număr nelimitat şi în
combinaţii libere (ex.: structuri mixte din cadre şi diafragme).

Modelarea structurii de rezistenţă în cele două programe a fost transpusă în 5 etape :

Etapa 1. În această etapă, în urma predimensionării elementelor de rezistenţă ale

structurii (grinzi, stâlpi, plăci) s-au definit aceleaşi secţiuni şi acelaşi material pentru realizarea
elementelor structurale. Atât în Advance design, cât şi în Axis s-au adoptat:

- Stâlpi cu secţiunea 40x40 cm realizaţi din beton de clasa C20/25:

- Grinzi cu secţiunea 50x30 cm realizate din beton de clasa C20/25
- Planşee de 13 cm realizate din beton de clasa C20/25.

52
 Caracteristicile elementelor structurale în Advance:

Fig.7. Caracteristici stâlp Fig.8. Caracteristici grindă

Fig.9. Caracteristici planşeu

53
 Fig. 10. Caracteristici structurale ale elementelor în Axis Vm 12

Caracteristicile materialelor utilizate pentru realizarea structurii de rezistenţă respectă

valorile atât în Advance design cât şi în Axis Vm 12 lucrând practic în ambele programe exact cu
acelaşi material şi aceleaşi secţiuni:

Fig.11. Proprietăţile mecanice ale betonului de clasa C20/25 în Advance Design:

54
Fig.12. Proprietăţile mecanice ale betonului de clasa C20/25 în Axis VM 12:

Etapa 2

A doua etapă a realizării calcului structural a constat în dispunerea panourilor de

încărcare care ajută la preluarea încărcărilor atât plane, cât şi liniare, generate asupra structurii de
rezistenţă în programul Advance Design şi în realizarea domeniilor care servesc acelaşi scop în
programul Axis. După cum observăm în această etapă a modelării programele lucrează diferit.

Fig.13. Dispunerea panourilor de încărcare în Advance Design:

Fig.14. Realizarea domeniilor în Axis Vm 12:

55
 În urma realizării domeniilor, a conformării geometrice, cât şi a dispunerii panourilor de
încărcare putem trece la următoarea etapă în proiectarea structurală a clădirii.

Etapa 3:

În această etapă se vor genera acţiuni/încărcări aferente structurii atât în Axis cât şi în
Advance Design. Se numeşte acţiune în construcţii, orice cauză capabilă de a genera stări de
solicitare mecanică. Acţiunile sunt reprezentate în calcule prin încărcări (scheme d e
încărcare) în cadrul cărora sunt precizate sisteme de forţe, deplasări sau
deformaţii impuse, sau în situaţii complexe, ca rezultat al unor fenomene de
interacţiune între construcţie şi mediul ambiant.

Încărcările sunt caracterizate cantitativ prin parametrii de natura unor intensităţi, pulsaţii
având valorile normate stabilite conform prevederilor standardizate.

Din punct de vedere al încărcărilor permanente, cât şi a încărcărilor utile în ambele

programe dispunerea se face similar.

Fig.15. Încărcare liniară în Advance Design:

56
 Fig.16. Încărcări distribuite în Axis VM 12:

În cazul încărcărilor variabile şi accidentale programul Advance design calculează în

mod automat coeficienţii necesari pentru determinarea intensităţii încărcării doar prin simpla
specificare a locaţiei unde se află clădirea pe harta de zonare conformă în cazul încărcării din
zăpada cu CR-1-1-3/2012 , iar în cazul încărcării seismice cu P100-1/2013.

Fig.17. Încărcări variabile provenite din acţiunea zăpezii în Advance design:

57
 Fig.18. Încărcări accidentale provenite din acţiunea seismului în Advance design:

Ambele programe respectă aceleaşi valori ale intensităţilor încărcărilor cât şi

dispunerea acestora pe structura de rezistenţă.

Combinaţiile de încărcări necesare la rularea analizei au fost generate în mod

automat în programul Advance Design, iar aceleaşi combinaţii au fost transpuse şi în
programul Axis:

Fig.19.- Combinaţii de încărcări

58
Etapa 4

În cadrul acestei etape se va realiza discretizarea modelului în cele două programe.

Discretizarea unei structuri este un proces complex de elaborare a unui model discret care să
aproximeze cât mai bine structura continuă reală, din diverse puncte de vedere, ca, de exemplu:

- al formei geometrice,

- al modului de aplicare a sarcinilor,

-al condiţiilor de rezemare,

- al rigidităţilor,

- al maselor etc.

Prin aceasta, studiul mulţimii infinite de puncte a structurii continue date se aproximeză prin
studiul mulţimii finite de puncte – noduri – ale reţelei de discretizare a modelului de calcul.

În programul Axis Vm 12 reţeaua de discretizare poate fi definită de utilizator astfel având

controlul asupra dimensiunii acesteia:

Fig.20. – Discretizarea structurii

59
 În programul Advance design reţeaua de discretizare se generează automat, realizându-se
o reţea optimă de discretizare asociată structurii:

Fig.21. Discretizarea structurii

Etapa 5

Această etapă constă în rularea analizei structurii pentru afişarea valorilor Deplasărilor,
Eforturilor, Tensiunilor şi modurilor proprii de vibraţie, cât şi în interpretarea acestor rezultate şi
menţionarea diferenţelor dintre ele. În mod distinct în programul Advance Design rulează în mod
concomitent atât analiza statică a structurii, cât şi analiza modală în timp ce în programul Axis se
va rula mai intâi analiza statică, iar după analiza modală.

Fig.22. – Secvenţă de calcul

60
 Interpretarea şi compararea rezultatelor obţinute în urma analizei statice în programele
Advance Design şi Axis VM12.

Fig.23. Deplasări pe direcţia verticală din gruparea de acţiuni permanente în programul

Advance Design:

Fig.24. Deplasări pe direcţia verticală din gruparea de acţiuni permanente în programul Axis Vm
12:

61
 Reprezentarea grafică a deplasărilor exprimate în cm pe direcţie verticală provenite din acţiuni
permanente aferente structurii în ambele programe de modelare:

0,5
0,45
0,4
0,35
0,3
Advance Design
0,25
Axis VM12
0,2
0,15
0,1
0,05
0

În urma interpretării rezultatelor s-a observat o diferenţă între deplasările rezultate din cele două
programe de 0.009 cm.

Fig.25. Determinarea forţei axiale Nx în combinaţia 3 în programul Axis Vm 12:

62
Fig.26. Determinarea forţei axiale Nx în combinaţia 3 în programul Advance Design:

Reprezentarea grafică a intensităţii forţei axiale exprimată în KN din combinaţia 3 în ambele

programe de modelare:

400
200
0
-200
-400 Advance Design
-600 Axis VM 12
-800
-1000
-1200
-1400

În urma interpretarii rezultatelor s-a constatat o diferenţă între cele două intesităţi ale forţei axiale
de -52.468 KN

63
Fig.27. Determinarea intensităţii efortului pe direcţia Ny în combinaţia 3 în programul Axis Vm
12:

Fig.28. Determinarea intensităţii efortului pe direcţia Ny în combinaţia 3 în programul Advance

Design:

64
Fig.29. Detereminarea intensităţii momentului încovoietor My în programul Axis VM 12:

Fig.30. Detereminarea intensităţii momentului încovoietor My în programul Advance Design:

65
Fig.31. Detereminarea intensităţii momentului încovoietor Mx în programul Advance Design:

Fig.32. Detereminarea intensităţii momentului încovoietor Mx în programul Axis VM 12:

66
 Reprezentarea grafică a intensităţii Momentului încovoietor MX exprimată în KN*m din
combinaţia 3 în ambele programe de modelare:

25

20

15
Advance Design
Axis VM 12
10

În urma interpretării rezultatelor s-a constatat o diferenţă între cele două intesităţi ale
momentului încovoitor Mx de 6.955 KN*m.

Interpretarea rezultatelor la nivelul analizei modale

Analiza modală este metoda prin care se determină parametri modali ai unei structuri,
(frecvenţa, amortizarea şi forma modală), pentru toate modurile proprii aflate în domeniul de
interes. Scopul următor, folosind parametri modali, este de a construi modelul modal al
răspunsului.

În calcul se vor considera modurile proprii cu o contribuţie semnificativă la răspunsul

seismic total, care îndeplinesc următoarele condiţii:
- Suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezintă cel putin 90%
din masa toatală a clădirii.
- Au fost considerate în calcul toate modurile proprii cu masa modală efectivă mai mare de 5%
din masa toatlă.
În cazul în care aceste condiţii nu pot fi satisfacute se folosesc următoarele relaţii :
r≥ 3√𝑛 unde: r- numărul minim de moduri proprii care trebuie considerate
n- numărul de niveluri deasupra secţiunii de încastrare considrate
Tr- perioada proprie de vibraţie a ultimului mod de vibraţie considerat r
Tr≤Tc×0.05

67
 Fig.33. Perioadele obţinute în urma analizei modale:

Fig.34. Modul 1 de vibraţie în programul Advance Design:

68
Fig. 35. Modul 1 de vibraţie în programul Axis VM 12:

Fig.36. Modul 2 de vibraţie în programul Advance Design:

69
Fig.37. Modul 2 de vibraţie în programul Axis:

Fig.38. Modul 3 de vibraţie în programul Advance Design:

70
Fig.39. Modul 3 de vibraţie în programul Axis:

71
 În urma studiului comparativ între programele de modelare şi calcul structural: Advance
Design şi AxisVM 12 putem menţiona o serie de asemănări şi deosebiri între cele două
programe,dar şi o serie de avantaje şi dezavantaje ale acestora.

Din punct de vedere al asemănarilor, ambele programe de modelare structurală folosesc

acelaşi principiu de proiectare: Metoda Elementului Finit, iar rezultatele sunt în multe cazuri
aproximativ egale, programele se mai aseamănă prin modul de determinare al secţiunilor
elementelor structurale şi al materialelor utilizate ambele având opţiunea de biblioteci eletronice
de unde putem alege.

Din punct de vedere al deosebirilor, pe parcurul realizării proiectului s-au determinat

următoarele deosebiri:

- La nivelul conformării geometrice a structurii, în cele doua programe, s-a observat că

programul Axis VM12 lucrează cu un model discretizat, acesta necesitând o atenţie
sporită la noduri, linii etc, iar în programul Advance Design în cadrul modelării se
lucrează cu un model descriptiv - elemente solide văzute 3D.
- La nivelul distribuţiei încărcărilor programul Advance design are nevoie de
dispunerea unor panouri de distribuţie a încărcărilor în timp ce în Axis aceste
încărcări se pot distribui direct pe domeniu sau pe elementul liniar.
- Coeficineţii necesari şi intensitatea încărcării în cazul încărcărilor variabile şi
accidentale sunt calculaţi automat în Advance Design doar prin simpla alegere a
amplasamentului structurii de pe harta de zonare implementată programului conform
normativelor (P100-1/2013, CR1-1-3/2012), iar în Axis aceşti coeficienţi trebuie
calculaţi de către utilizator conform normativelor menţionate mai sus.
- Reţeaua de discretizare a elementelor structurale în programul Axis VM12 poate fi
controlată astfel putem alege atât forma reţelei (triunghiulară, pătrată), cât şi mărimea
medie a unui element finit având un control permanent asupra acestor aspecte, astfel
putem obţine rezultate ale analizelor mai precise. Pe de alată parte, în programul
Advance Design, această reţea de discretizare este realizată automat, programul
adoptă modelul optim de discrtizare a structurii.

În concluzie putem spune că programele de modelare şi calcul al structurilor sunt foarte

necesare unui inginer constructor întrucât uşurează foarte mult munca acestuia şi pot
realiza economii foarte importante de timp.

72
 BIBLIOGRAFIE

- SR EN 1991-1-1-2004 – Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru

clădiri;
- SR EN 1992-1-1-2004 – Reguli generale şi reguli pentru clădiri;
- Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton SR EN 1992-1-1/2004;
- Cod de proiectare seismică P100-1/2013;
- Comentarii şi exemple de calcul P100-1/2013;
- Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor CR 1-1-3/2012;
- Bazele proiectării structurilor în construcţii CR 0/2012;
- Proiectarea structurilor de beton după SR EN 1992-1-1 Traian Oneţ, Zoltan Kiss 2008
- Nicolae Boţu, Vasile Muşat – Fundaţii vol. I, 2008;
- NP 112-2013 Normativ privind proiectarea fundaţiilor de suprafaţă;
- Ghidul utilizatorului Graitec Advance
- https://www.consoft.ro/axisvm/
- http://www.graitec.com/ro/

73