ANALIZA PUSHOVER

ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > UTILIZAREA PROGRAMELOR DE CALCUL > ETABSPUBLICAT LA 27.06.2013SCRIS DE MIHAI PAVEL

Calculul static neliniar (pushover) reprezintă metoda de analiză neliniară

cea mai răspândită şi uşor de aplicat în condiţiile actuale ale dezvoltării
programelor de calcul.
Analiza pushover este o metodă de verificare a capacităţilor postelastice
structurale. Această analiză presupune impunerea progresivă a unor
deplasări asupra structurii până la formarea unui mecanism de plastificare
şi monitorizarea forţelor orizonatale înregistrate.
Pe măsura creşterii deplasărilor structurii, aceasta va dezvolta în mod
progresiv articulaţii plastice până la formarea unui mecanism de
plastificare (local sau global).Prin înregistrarea progresivă a forţelor
orizontale şi a deplasărilor aferente în puncte definite de utilizator
(deobicei la vârful structurii) se obţine un grafic numit curba de capacitate
a structurii sau curba pushover. Această curbă nu este asociată niciunui
cutremur, fiind o caracteristică proprie a structurii. Curba de capacitate
pune în evidenţă diferite momente caracteristice din comportarea
postelastică a structurii (formarea unor articulaţii plastice, ieşirea din lucru
a unor elemente, etc), precum şi oferă informaţii globale asupra
capacităţii de rezistenţă şi a ductilităţii structurii analizate.
Programul de calcul ETABS efectuează în condiţii bune analize de tip
pushover pe structuri în cadre de beton armat, neputând fi folosit în mod
uzual pentru structuri cu pereţi de beton armat sau zidărie.
Pentru efectuarea unei analize pushover în ETABS este necesară
parcurgerea unui set de paşi specifici, detaliaţi mai jos :
Pasul 1: Efectuarea completă a calculelor de dimensionare a structurii. Calculul static neliniar
fiind unul de verificare, este necesară cunoașterea dimensiunilor
secțiunilor de beton respectiv a armării longitudinale complete.
Deasemenea, se prespune că în urma calculului de dimensionare armarea
transversală a fost aleasă în mod judicios, urmându-se principiile
ierarhizării capacităților de rezistență.
În exemplul de calcul folosit în acest articol se analizează cazul simplu al unei structuri
în cadre, cu trei deschideri și 6 travei a câte 6,00 m fiecare. Structura are
un regim de înălțime de P+6E, fiecare etaj având o înălțime interax de
4,00 m.
 Exemplul de calcul ales - vedere în plan
Placa planșeului are o grosime de 15 cm, grinzile au o secțiune
transversală de 30 x 70 cm , atât pe direcție transversală cât și
longitudinală, iar stâlpii au o secțiune transversală de 80 x 80 cm.
Încărcările considerate în calcul, în gruparea specială de încărcări sunt :

Încărcări aferente unui nivel curent

Încărcări aferente ultimului nivel

Coeficientul global al încărcării seismice a fost considerat în calcul ca fiind
8,3% din greutatea structurii în gruparea specială de încărcări
S-a considerat, în calculul elastic, o rigiditate de 50% din cea teoretică
pentru toate elementele.
Materialele folosite în exemplu sunt : beton C25/30 și oțel BST500S, clasa
de ductilitate C.
În metodele de verificare se folosesc atât pentru beton cât și pentru
armătură rezistențele medii ale materialelor. În cazul de față s-a folosit pentru
beton o valoare de 1,5 x fcd = 25 MPa, iar pentru oțel o valoare de 1,35 x
fyd = 587,5 MPa.
Armarea logitudinală a elementelor presupune considerarea pentru toți stâlpii a unei
armături de 5Ø25/ latură iar pentru grinzi s-au considerat 3 configurații de
armare pe înălțimea structurii, conform tabelului de mai jos

Cu aceste considerații pasul de dimensionare a modelului de calcul este

în totalitate parcurs.
Pasul 2: Definirea în ETABS a parametrilor specifici analizei pushover
2.1. Definirea materialelor :
Din meniul Define/Material Properties se selectează pentru
materialul atribuit stâlpilor și grinzilor opțiunea Modify/Show Material.

Se introduc, la câmpul Design Property Data rezistențele medii ale

betonului și armăturii (în exemplul de față s-a lucrat în kN și m și deci
rezistențele s-au introdus în kN/m2).
2.2. Definirea articulațiilor plastice potențiale :
Programul de calcul ETABS folosește, în mod implicit, legea
constitutivă moment/rotire generală considerată în literatura americană
de specialitate (FEMA 273, ATC 40).
 Legea moment rotire implicită considerată în ETABS pentru analiza
neliniară
În majoritatea cazurilor curente de verificare este suficientă considerarea
acestei legi implicite. Programul de calcul, în mod automat, va genera
valorile momentelor și rotirilor aferente fiecărei bare, precum și va efectua
scalarea lor, pentru determinarea punctelor A,B,C, IO, CP, LS, D, E folosite
în interpretarea rezultatelor, așa cum se va vedea mai jos.
În consecință, pentru a putea verifica plastificarea fiecărui capăt de
bară se înzestrează fiecare secțiune cu proprietatea de a forma o
articulație plastic potențială la capete.
Pentru grinzi : Se selectează toate grinzile structurii - Select - By Line
Object Type - Beam. Se selectează opțiunea Assign/Frame/Line - Assign
Frame Nonlinear Hinges
Se selectează opțiunea Hinge Property - Default M3 (articulație plastică
pentru grinzi) și se adaugă o articulație plastică la distanța relativă de 5%,
respectiv 95% din lungimea barei. Se confirmă selecția cu OK.
Pentru stâlpi : Se selectează toți stâlpii structurii - Select - By Line Object
Type - Column. Se selectează opțiunea Assign/Frame/Line - Assign Frame
Nonlinear Hinges

Se selectează opțiunea Hinge Property - Default PMM (articulație plastică

pentru stâlpi) și se adaugă o articulație plastică la distanța relativă de 5%,
respectiv 95% din lungimea barei. Se confirmă selecția cu OK.
Este importantă atribuirea de articulații plastice potențiale la toate
capetele de grinzi și stâlpi, chiar dacă nu va exista plastificare în unele
capete de bară. În mod contrar există riscul plastificării unor elemente
fără ca ele să fie incluse în analiză, programul de calcul neverificând
plastificarea în elemente care nu au atribuite articulații plastice potențiale.
2.3. Definirea ipotezelor de calcul neliniar :
În acest exemplu de calcul se va efectua analiza pushover doar pe
direcție transversală. În acest scop este necesară definirea a două ipoteze
de calcul de tip static neliniar :
- o ipoteză în care structura este încărcată vertical, corespunzător
grupării speciale de încărcări :
- o ipoteză în care structura este încărcată orizontal progresiv
(pushover). Această ipoteză trebuie să ruleze după cea de încărcare
verticală, așa cum se va vedea mai jos.
Pentru definirea ipotezei de încărcare verticală se definește din meniul
Define/Static Nonlinear/Pushover Cases o ipoteză de calcul (PUSHZ) :

Ipoteza de încărcare verticală

Parametrii acestei ipoteze sunt, după cum rezultă din figură
- control în forțe (load to level defined by pattern). Tiparul de
încărcare se definește în câmpul Load Pattern și este aferent celui din
gruparea specială de încărcări, definit prin suprapunerea efectelor;
- se monitorizează deplasarea pe verticală a unui nod de la acoperiș ;
- se pot considera sau nu neliniaritățile geometrice (efectul P-Delta)
 Ceilalți parametri legați de iterațiile numerice nu trebuie modificați, în
cazurile curente. Se creează ipoteza de calcul cu OK
Pentru definirea ipotezei de încărcare orizontală se definește din meniul
Define/Static Nonlinear/Pushover Cases o nouă ipoteză de calcul (PUSHY) :

Ipoteza de încărcare orizontală

Parametrii acestei ipoteze sunt :
- control în deplasări (push to Disp. Magnitude). Se setează ca
deplasare limită o deplasare cu cel puțin 50% decât cerinta de deplasare
ultimă estimată pentru structură. În cazul de față s-a considerat o
deplasare țintă de 80 cm, pe care evident structura nu poate să o atingă.
- se monitorizează deplasarea pe orizontală a unui nod de la
acoperiș ;
- se bifează faptul că analiza orizontală va fi rulată după cea verticală (start from previous case -
PUSHZ)
- se consideră un tipar de încărcări fie distribuit după ordonatele
modului fundamental de vibrație, fie după distribuția maselor structurii (a
se citi și prevederile P100-2012, anexa D). În acest caz s-a considerat un
tipar de încărcări aferent distribuției maselor structurii (load pattern - acc
dir Y)
- se pot considera sau nu neliniaritățile geometrice (efectul P-Delta)
Ceilalți parametri legați de iterațiile numerice nu trebuie modificați, în
cazurile curente. Se creează ipoteza de calcul cu OK.
Se rulează analiza, mai întâi cea lineară (F5) și apoi cea nelineară
(Analyze - Run Static Nonlinear Analysis)
Pasul 3: Interpretarea rezultatelor
Principalele rezultate puse la dispoziție după efectuarea analizei
Pushover sunt :
- curba de capacitate a structurii
 - ordinea de apariție a articulațiilor plastice și formarea mecanismului de
plastificare
Curba de capacitate a structurii poate fi accesată din meniul
Display/Show Static Pushover Curve, unde se selectează afișarea curbei
pentru ipoteza PUSHY:

Curba de capacitate a structurii pe direcție transversală

Curba de capacitate pune în evidență perechile de puncte forță
orizontală de bază - deplasare la vârful structurii. Astfel, din analiza
acestei curbe se poate evidenția punctul intrare în curgere al structurii,
precum și parametrii ultimi (forță capabilă și deplasare capabilă).
Pentru acest exemplu a rezultat o forță capabilă de 16647 kN (28,4%
din greutatea structurii) și o deplasare capabilă de 42 cm(superioară
cerinței de deplasare estimată conform P100-2012).
În principiu, forța capabilă a unei structuri, calculată cu metode
neliniare de verificare trebuie să fie de aproximativ 2..3 ori mai mare
decât cea de cod, având în vedere atât considerarea rezistențelor medii
ale materialelor cât și redudanța structurală, în special a structurilor în
cadre. Forța de cod pentru această structură este de 8,3% din greutatea
structurii.
Curba poate fi vizualizată și în format numeric prin accesarea din meniul
în care este afișată a opțiunii File/Display Tables. Prin repetarea accesării
meniului File se pot exporta datele într-un fișier extern pentru alte
prelucrări.
Ordinea de apariție a articulațiilor plastice este vizibilă prin afișarea unei
deformate din ipoteza de calcul PUSHY. Fiecare pas al analizei PUSHOVER
este salvat și se poate urmări gradual plastificarea structurii prin folosirea
săgeților din partea dreaptă a ecranului, vizibile la afișarea deformatei din
ipoteza de calcul PUSHY.

Deformata din PUSHY, pasul maxim (11) cu evidențierea articulațiilor

plastice formate
Pasul analizei pushover considerat maxim (forța ultimă maximă) pune în
evidență o configurație de plastificare favorabilă, apropiată de cea
optimă, în care este antrenată întreaga structura. Se observă că rotirile
maxime s-au înregistrat în grinzile de la etajul 1(articulațiile de culoare
galbenă), după această stare ele urmând a ieși din lucru.
În afișarea stării articulațiilor plastice, programul ETABS folosește un cod
de culori, aparținând unor puncte caracteristice de pe legea constitutivă
(de la B la E).Acest cod de culori poate fi exprimat prin redarea legii
constitutive prezentate mai sus, la pasul 2:

Astfel B - reprezintă punctul inițierii curgerii;

IO, LS, CP - reprezintă niveluri de performanță (exprimate în rotiri
plastice) definite de FEMA 273 și ATC 40 ( IO - immediate occupancy - fără
evacuarea clădirii, LS - life safety - asigurarea vieții ocupanților, CP -
collapse prevention - prevenirea colapsului). Aceste intervale sunt
considerate implicit de către program sau pot fi definite de către utilizator;
C - reprezintă punctul ultim al secțiunii (moment maxim);
D - punctul din care secțiunea a suferit degradări majore ireversibile
și păstrează doar o rezistență reziduală;
E - punctul în care secțiunea iese definitiv din lucru;
Analiza Pushover poate fi rulată și în mod iterativ urmârind elementele
care ies din lucru prematur și modificând în consecință capacitatea lor,
pentru a obține o configurație optimă de plastificare. Deasemenea,
această analiză evidențiază structurile conformate defectuos (mecanisme
de etaj, elemente cu ductilitate insuficientă, distribuția disproporționată a
capacităților etc). În cazul analizei structurilor existente metoda Pushover
este un instrument deosebit de eficient în evaluarea performanțelor
seismice ale acestora și în identificarea strategiilor de reabilitare.
Pentru rularea analizei PUSHOVER este necesară folosirea unei licențe
ETABS NONLINEAR:
Articolul a fost scris utilizând versiunea majoră 9 a programului ETABS.