Capitolul 2:

Eficienta, schimb si avantaj comparativ

INTREBARI:
⚫COMERTUL ESTE O ACTIVITATE INUTILA ?
⚫COMERTUL NU CREEAZA CEVA NOU, SUPLIMENTAR, O VALOARE?
⚫ESTE DIFERIT, SUB ASPECT PRODUCTIV DE AGRICULTURA SI MANUFACTURA?
⚫COMERTUL ESTE O RISIPA SOCIALA, ILUSTRARE FIDELA A INEFICIENTEI?
⚫ATUNCI, DE CE FAC OAMENII SCHIMB VOLUNTAR DE BUNURI SI SERVICII ?
⚫NEGUSTORUL, “COMISIONARUL” TREBUIE EVITAT ?
RASPUNS:
- ORICAT DE VECHE SI INCETATENITA ESTE CONVINGEREA DESPRE INUTILITATEA
COMERTULUI, SCHIMBUL ESTE PRODUCTIV FIINDCA ASIGURA OAMENILOR O
CANTITATE MAI MARE DIN BUNURILE PE CARE SI LE DORESC
BUNURI “BUNE” si BUNERI “RELE”

⚫ Schimbul = transfer al drepturilor de proprietate asupra bunurilor si

serviciilor

⚫ De ce se face schimbul ?

⚫ Cum se face schimbul ?

- fara contract scris
- pe baza de contract scris

⚫ Bunuri libere - bunuri rare caracterul relativ al aprecierii

⚫ Bunuri “bune” - bunuri “rele” caracterul relativ al aprecierii

MITUL BUNASTARII MATERIALE

⚫ Nici un bun material existent in societate nu reprezinta bunastare

daca nu este disponibil cuiva pentru care are valoare.
Conform MGE, bunastarea este reprezentata de orice are valoare pentru
indivizi

⚫ Cine atribuie aceasta valoare ? Cel care alege.

Rezulta: acelasi bun poate avea valori diferite – de ex., apa, zapada

⚫ Cresterea economica nu inseamna sporirea productiei de bunuri

materiale, ci marirea productiei de bunastare, care poate fi
asigurate si prin bunuri “nemateriale”, cum sunt sanatatea,
dragostea, pacea interioara, implinirea profesionala etc.

⚫ Mitul “bunastare = acumulare de bunuri materiale” impiedica

intelegerea unor aspecte esentiale ale vietii economice, cum sunt
specializarea si schimbul - miezul “societatii de schimb” – A.Smith
COMERTUL CREEAZA BUNASTARE

⚫ Conceptia gresita, inca de pe timpul lui Aristotel, ca schimbul se

face intre valori egale. De ce s-ar mai face schimbul?

⚫ Fiecare dintre participanti schimba un bun rar si valoros pe un alt

bun, de valoare mai mare
Rezulta: prin schimb, creste bunastarea ambilor participanti

⚫ Valoarea atribuita bunului cedat pentru obtinerea bunului dorit este

costul de oportunitate.

⚫ Din schimb a rezultat , pentru fiecare, o valoare finala mai mare

decat cea a bunului cedat, pe care il putem considera un fel de
factor de productie
Rezulta: Schimbul este si el, o activitate productiva, prin el creste
bunastarea reala
 EFICIENTA SI VALORI. MERITĂ?
COMPARAREA COSTURILOR DE
OPORTUNITATE IN PRODUCTIE
⚫ Ce este eficienta? Eficienta tehnica – eficienta economica

⚫ Un plan sau un proiect este eficient din punct de vedere economic

daca beneficiile suplimentare depasesc costurile suplimentare

⚫ Dezacordurile sociale legate de eficienta relativa a anumitor

proiecte tin de valoarea relativa atribuita anumitor bunuri si de
drepturile de proprietate

⚫ Cand drepturile de proprietate sunt clare, stabile si supuse

schimbului, resurselor rare li se poate reflecta raritatea prin preturi
in bani, care pot fi folosite apoi pe post de informatii, semnale.
 COMPARAREA COSTURILOR DE
OPORTUNITATE IN PRODUCTIE.
⚫ Cum vor fi frontierele simple ale posibilitatilor de productie?

⚫ In ce va consta avantajul comparativ al fiecaruia ?

Producator Galoane de Galoane de Costul de Costul de

de bere bere bruna bere blonda oport. oport.
produse in produse in pentru berea pentru berea
3 luni 3 luni bruna blonda
Dl Jones 5 sau 10 2 gal.de bere ½ gal. de
blonda bere bruna
Dna Brown 4 sau 3 ¾ gal. de 4/3 gal. de
bere blonda bere bruna
 CASTIGURILE
DIN SPECIALIZARE SI SCHIMB

⚫ Schimbul pe baza specializarii in activitatea in care fiecare este

relativ mai eficient (pe baza avantajului comparativ)
Dl Jones si Dna Brown
⚫ Cum creste bunastarea fiecarui participant la schimb?
⚫ Specializarea si schimbul extind posibilitatile de productie ale
indivizilor
⚫ Specializarea = urmarirea propriului avantaj comparativ

Legea avantajului comparativ

⚫ De la comertul dintre indivizi la comertul international

Teoria costurilor absolute la Adam Smith
Teoria costurilor comparative la David Ricardo
 COSTURILE DE TRANZACTIE SI
INTERMADIARII.
PIETELE CA PROCESE DE DESCOPERIRE
⚫ COSTURILE DE TRANZACTIE sunt acele costuri aferente incheierii
contractelor si acordurilor – schimburilor in general – intre partile interesate
⚫ Nevoia de INTERMEDIARI
- Acestia extind aria oportunitatilor existente la dispozitia participantilor
- Intermediarii genereaza informatii
- relatia dintre nivelul de organizare a pietei si costurile de tranzactie
- pretul = informatie valoroasa pentru indivizi privind oportunitatile aflate
la dispozitie
- specializarea comisionarilor in organizarea pietelor si in asigurarea
informatiilor, reducand costurile de tranzactie
- exemplul bacanului:avantajele pentru consumator si pentru producator
⚫ Alegerile indivizilor se fac in sistemul pietei
⚫ Avantajele comparative si eficienta economica pe care o genereaza sunt
descoperite prin schimburi cu drepturi de proprietate derulate pe piata reala
⚫ Preturile relative influenteaza deciziile oamenilor cand toate celelalte lucruri
raman constante
IN CAUTAREA UNEI EXPLICATII PENTRU
CRESTEREA ECONOMICA

⚫ Cresterea economica: specializare, schimb si domnia legii

⚫ Adam Smith: “Puternica inmultire a productiei din toate domeniile, in
consecinta a diviziunii muncii, este cea care permite, intr-o societate
guvernata bine, acea bogatie universala care se extinde pana la cele mai de
jos paturi sociale”
⚫ Karl Marx:
⚫ Evolutia regulilor care incurajeaza specializarea si schimbul
- dezvoltarea unor insitutii sociale care faciliteaza schimbul prin reducerea
costurilor de tranzacrie: banii, drepturile de proprietate suficient de sigure si
corolarul lor – libertatea de a le preschimba - etc.
⚫ Rolul statului: Smith, in manuscrisul din 1775 “Nimic altceva nu este mai
necesar pentru a conduce statul de la nivelul cel mai de jos al salbaticiei
catre cea mai inalta treapta a bogatiei, decat pacea, impozitele mici si o
administrare suportabila a dreptatii; restul fiind asigurat de mersul firesc al
lucrurilor”
⚫ Alti factori: clima, resursele naturale, razboiul
⚫ Domnia legii