[Last Name] 1

Nume Eleva: Vasile Alexandra-Maria

Clasa: a IX-a B

Data: 23, Septembrie 2019

Istoria Opticii Geometrice

1. Cu ce se ocupa optica geometrica?

Optica geometrică studiază propagarea luminii prin diferite medii sau prin suprafeţele de

separare ale acestora, fără a lua în considerare natura ondulatorie sau corpusculară a luminii.

2. Istoria opticii geometrice

Cu 4.000 de ani in urma, egiptenii puteau realiza oglinzi, prin slefuirea unor aliaje

metalice, care s-au pastrat pana azi. Lentilele fiind mult mai fragile, nu exista dovezi arheologice

ale vechimii lor, ci numai descrieri ale lor din perioada antichitatii greco-romane. Este sigur ca

mesterii romani puteau realiza mici sfere de sticla care sa focalizeze lumina soarelui.

Legile reflexiei, functionarea oglinzilor plane si concave au fost descrise in "Optica" lui

Euclid. Arhimede, geniul antichitatii, a fost amintit de romani ca ar fi folosit niste oglinzi pentru
 [Last Name] 2

incendierea flotei romane in asediul Siracuzei. Euclid a facut observatia ca, in medii omogene, lumina se

propaga in linie dreapta. Heron din Alexandria a afirmat ca lumina se propaga pe drumul cel mai scurt.

Optica a fost si una din pasiunile marelui astronom al antichitatii Ptolemeu, care a studiat trecerea luminii

din aer in apa sau refractia. Dupa p moe de ani, matematicianul arab Alhazen sintetizeaza observatiile

grecilor in legile reflexiei si prima lege a refractiei. Atrage atentia ca proportioalitatea dintre unghiul de

incienta si unghiul de refractie este corecta doar la unghiuri mici. Tot el a facut prima descriere corecta a

functionarii ochiului. Au mai trecut inca 6 de ani pana la enuntarea legii fundamentale a opticii

geometrice, desi in Europa se produceau de mult timp lentile pentru ochelari. In 168 olandezii au inventat

luneta, care a fost perfectionata de catre Galilei si Kepler.

Legea refractiei a fost scrisa intr-o prima varianta, folosind functiile trigonometrice, de catre

olandezul Snell, dar a devenit cunoscuta in varianta lui Descartes in 1637, prin lucrarea "La Dioptrique".

Marele encicloedist francez pasionat de optica, a elaborat o frumoasa teorie a curcubeului si a descoperit

forma suprafetelor optice perfect. Fermat, contemporan cu Descartes, formulzeaza principiul care ii

poarta numele si care, ulterior, a devenit un principiu fundamental al fizicii, nu doar al opticii.

Realizarea primului microscop in Olanda si, ulterior, a telescopului si a prisme, de catre marele

fizician Newton, au aratat oamenilor ca optica nu este o stiinta pura, ci poate avea si numeroase aplicatii

practice.

In secolul XXI opica va juca un rol decisiv in dezvoltarea tehnologica, aflandu-ne deja la

inceputul inlocuirii dispozitivelor si aplicatiilor electronice cu cele optice.

3. Principii ale opticii geometrice

a) Principiul propagării rectilinii a luminii: într-un mediu omogen şi izotrop lumina se

propagă în linie dreaptă până la întâlnirea unui obstacol sau a unui alt mediu.

b) Principiul independenţei propagării razelor luminoase: razele luminoase necoerente

care se întâlnesc într-un punct nu se influnţează reciproc, păstrându-şi fiecare direcţia iniţială de

propagare.
 [Last Name] 3

c) Principiul reversibilităţii drumului razelor: O rază de lumină care parcurge un sistem

optic într-un sens, va parcurge sistemul pe acelaşi drum optic dacă este dirijată în sens invers.

d) Principiul lui Fermat: Drumul optic parcurs de o rază luminoasă între două puncte este

un extremum în raport cu oricare alt drum posibil între acele puncte. Acest extrem este un

mimin.

e) Teorema Malus – Dupin: Dacă din mediul obiect (aflat înaintea sistemului optic)

porneşte un fascicul de raze normale la suprafaţa echifază Σ, după parcurgerea sistemului optic

(prin reflexii şi refracţii), razele din fascicolul emergent sunt normale la suprafaţa echifază

imagine Σ’. Drumurile optice pentru fiecare rază dintre cele două suprafeţe echifază sunt egale.