Celebrul alchimist Paracelsus

Theophrastus Bombastus von Hohenheim, zis Paracelsus (1493-

1541), este considerat a fi una dintre cele mai pitoreşti figuri ale
Renaşterii. A revizuit concepţiile medicale contemporane şi a emis
părerea că bolile pot fi explicate din punct de vedere chimic,
introducând în tratarea lor medicamente chimice, devenind
precursorul iatrochimiei. Paracelsus a practicat medicina, dar a
studiat şi alchimia, filosofia şi chiar religia, pentru că voia să
cunoască toate forţele misterioase care acţionează în natură şi în
om.

El considera că cele trei principii alchimice existente în Univers

sunt sarea, sulful şi mercurul, care se regăsesc în om sub formă de
spirit, suflet şi corp. După el, omul aparţine lumii divine prin
sufletul său, lumii vizibile prin corpul său, iar lumii angelice prin
fluidul vital, adică spiritul care se interpune ca o legătură strânsă
între suflet şi corp. Ca alchimist, Paracelsus a utilizat pentru prima
oară în laborator aparatul de distilare prin antrenare cu vapori de
apă, inventat de el. Acesta este cel care a obţinut hidrogenul din
oţet şi pilitura de fier şi eterul etilic din etanol şi vitriol.

Vâlva stârnită în jurul numelui lui Paracelsus era rău văzută de

ceilalţi medici din oraşul Basel, unde acesta practica medicina şi
era profesor universitar. Datorită succeselor obţinute de acesta în
practică medicală, colegii au început să-l duşmănească şi, pentru a-
l compromite în faţa opiniei publice, l-au acuzat de şarlatanie,
cerând autorităţilor să-l îndepărteze din învăţământ şi să-l trimită
în judecată. Pentru a-şi salva viaţa, Paracelsus a părăsit în grabă
Elveţia, exercitându-şi profesiunea medicală în diferite ţări din
apusul Europei. Deşi pretindea că a găsit piatra filosofală şi că va
trăi veşnic, a murit înainte de a împlini 50 de ani din cauza unei
boli provocate de consumul prea mare de alcool.