2 Timotei 1

(1:1) Pavel, apostol al lui Cristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, trimis să proclame viaţa
promisă, care este în Cristos Isus,
(1:2) către Timotei, copilul iubit: har, îndurare şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Cristos
Isus, Domnul nostru!
(1:3) Îi mulţumesc lui Dumnezeu, pe care-L slujesc cu o conştiinţă curată, aşa cum au făcut-o
şi strămoşii mei, că îmi amintesc întotdeauna să te menţionez în rugăciunile mele, zi şi noapte.
(1:4) Îmi amintesc de lacrimile tale şi doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie.
(1:5) Îmi aduc aminte de credinţa ta sinceră, care a locuit mai întâi în bunica ta, Lois, şi în
mama ta, Eunice, iar acum sunt convins că şi în tine.
(1:6) De aceea, îţi aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea
mâinilor mele.
(1:7) Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de înţelepciune.
(1:8) Aşadar, să nu-ţi fie ruşine să mărturiseşti despre Domnul nostru şi nici despre mine,
întemniţatul Lui, ci suferă împreună cu mine pentru Evanghelie, în conformitate cu puterea lui
Dumnezeu.
(1:9) El ne-a salvat şi ne-a chemat cu o chemare sfântă – nu în conformitate cu faptele
noastre, ci în conformitate cu planul şi harul Său, pe care ni l-a dat în Cristos Isus înainte de
veşnicii,
(1:10) dar care a fost revelat acum, prin arătarea Salvatorului nostru, Isus Cristos, care a abolit
moartea şi a făcut cunoscute viaţa şi nemurirea, prin Evanghelie –
(1:11) pentru care am fost desemnat ca predicator, apostol şi învăţător.
(1:12) De aceea sufăr aceste lucruri – dar nu mi-e ruşine, pentru că ştiu în cine am crezut şi
sunt convins că El poate să păzească până în ziua aceea ce i-am încredinţat.
(1:13) Ţine la modelul de învăţătură sănătoasă pe care l-ai auzit de la mine, în credinţa şi
dragostea care sunt în Cristos Isus!
(1:14) Păzeşte acel lucru bun care ţi-a fost încredinţat, prin Duhul Sfânt, care locuieşte în noi!
(1:15) Tu ştii că toţi cei din Asia au refuzat să mă ajute – între care şi Figel şi Hermogen.
(1:16) Fie ca Domnul să-Şi arate îndurarea peste casa lui Onisifor, pentru că de multe ori el
m-a încurajat şi nu i-a fost ruşine de lanţul meu,
(1:17) ci, când a fost în Roma, m-a căutat cu mult efort şi m-a găsit.
(1:18) Domnul să-i dea să găsească îndurare de la Domnul în ziua aceea! Şi cât de mult a
slujit în Efes – tu ştii foarte bine!

2 Timotei 2
(2:1) Aşadar, tu, copilul meu, întăreşte-te în harul care este în Cristos Isus!
(2:2) Ceea ce ai auzit de la mine, înaintea multor martori, încredinţează unor oameni de
încredere, care să fie în stare să-i înveţe pe alţii!
(2:3) Ia parte la suferinţă, ca un bun ostaş al lui Cristos Isus!
(2:4) Nici un ostaş nu se amestecă în treburile vieţii civile, dacă vrea să placă celui care l-a
înscris la oaste.
(2:5) Dacă cineva participă la o întrecere atletică, nu poate câştiga premiul dacă nu respectă
regulile întrecerii.
(2:6) Fermierul care a trudit din greu trebuie să aibă primul parte din rod.
(2:7) Gândeşte-te cu atenţie la ceea ce-ţi spun! Domnul îţi va da înţelegere în toate.
(2:8) Aminteşte-ţi de Isus Cristos, descendent al lui David, care a înviat din morţi, în
conformitate cu Evanghelia mea,
(2:9) pentru care eu sufăr până la a fi legat ca un răufăcător! Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu
este legat!
(2:10) Astfel, eu rabd totul pentru cei aleşi, pentru ca şi ei să obţină salvarea care este în
Cristos Isus, împreună cu gloria veşnică.
(2:11) Acest cuvânt este vrednic de încredere:Dacă am murit împreună cu El, vom şi trăi
împreună cu El.
(2:12) Dacă răbdăm, vom şi domni împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, şi El se va lepăda
de noi.
(2:13) Dacă suntem necredincioşi, El rămâne credincios, pentru că nu Se poate nega pe Sine.
(2:14) Aminteşte-le acest lucru! Avertizează-i înaintea lui Dumnezeu să nu se certe cu privire
la cuvinte, pentru că aceasta nu face nici un bine, ci mai degrabă îi ruinează pe cei care
ascultă!
(2:15) Fă tot ce poţi mai bine ca să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu aprobat – un lucrător
care nu are de ce să-i fie ruşine, care explică în mod corect Cuvântul adevărului.
(2:16) Evită vorbele lumeşti şi goale, pentru că ele fac ca oamenii să fie din ce în ce mai lipsiţi
de evlavie,
(2:17) iar învăţătura lor se va împrăştia precum cangrena. Dintre aceştia sunt şi Imineu şi
Filet,
(2:18) care s-au rătăcit în ce priveşte adevărul, spunând că învierea a avut deja loc, şi
răsturnând astfel credinţa multora.
(2:19) Temelia solidă pe care a pus-o Dumnezeu rămâne fermă, având inscripţia aceasta:
Domnul îi cunoaşte pe cei care sunt ai Lui, iar oricine spune că-I aparţine Domnului trebuie să
se îndepărteze de nedreptate.
(2:20) Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de lut – unele
pentru o întrebuinţare specială, altele pentru o întrebuinţare obişnuită.
(2:21) Aşadar, dacă cineva se curăţă de acestea, va fi un vas pentru o întrebuinţare specială,
dedicat şi folositor stăpânului, gata pentru orice lucrare bună.
(2:22) Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte dreptatea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu
cei care-L cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată!
(2:23) Stai departe de disputele nebuneşti şi nesăbuite, ştiind că ele dau naştere la certuri!
(2:24) Sclavul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie bun cu toţi, capabil să-i înveţe pe alţii,
răbdător,
(2:25) blând atunci când îşi corectează împotrivitorii – în speranţa că Dumnezeu le va da
pocăinţa, ca să ajungă să cunoască adevărul,
(2:26) şi-şi vor reveni şi vor scăpa din cursa Diavolului, de care sunt stăpâniţi ca să-i facă
voia.

2 Timotei 3
(3:1) Să ştii că în zilele de pe urmă vor fi vremuri grele,
(3:2) pentru că oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, aroganţi,
blasfemiatori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, lipsiţi de sfinţenie,
(3:3) fără afecţiune, de neîmpăcat, calomniatori, lipsiţi de autocontrol, sălbatici, nu vor iubi
binele,
(3:4) vor fi trădători, nechibzuiţi, deosebit de mândri, vor iubi mai degrabă plăcerile decât pe
Dumnezeu,
(3:5) având doar o formă exterioară de evlavie, dar negându-i puterea. Îndepărtează-te de
astfel de oameni!
(3:6) Între aceştia sunt cei care se furişează în case, pun stăpânire pe femeile uşuratice,
împovărate de păcate şi călăuzite de diferite pofte,
(3:7) care întotdeauna încearcă să înveţe, fără să ajungă însă niciodată să cunoască adevărul.
(3:8) Aşa cum Iane şi Iambre i s-au împotrivit lui Moise, tot astfel şi aceşti oameni cu minţi
depravate se împotrivesc adevărului, fiind descalificaţi în ce priveşte credinţa.
(3:9) Dar ei nu vor mai înainta mult, pentru că, la fel ca în cazul celor doi, nebunia lor va fi
evidentă pentru oricine.
(3:10) Însă tu ai văzut învăţătura mea, comportamentul meu, scopul meu în viaţă, credinţa
mea, răbdarea mea, dragostea mea, fermitatea mea,
(3:11) persecuţiile mele, suferinţele mele, lucrurile care mi s-au întâmplat în Antiohia, în
Iconia, în Listra – ce persecuţii am îndurat; dar Domnul m-a scăpat din toate.
(3:12) Toţi cei care vor să trăiască o viaţă evlavioasă în Cristos Isus vor fi persecutaţi,
(3:13) însă oamenii răi şi înşelători vor înainta în rău din ce în ce mai mult, înşelând pe alţii şi
înşelându-se pe ei.
(3:14) Însă tu să rămâi în ceea ce ai învăţat şi ai ajuns să crezi, ştiind de la cine ai învăţat –
(3:15) din copilărie cunoşti Sfintele Scripturi, care-ţi pot da înţelepciunea ce duce la salvarea
prin credinţă în Cristos Isus.
(3:16) Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi este de folos pentru învăţătură, pentru
mustrare, pentru corectare, pentru instruire în dreptate,
(3:17) astfel ca omul lui Dumnezeu să fie calificat şi pe deplin echipat pentru orice lucrare
bună.

2 Timotei 4
(4:1) Îţi cer, înaintea lui Dumnezeu şi a lui Cristos Isus, care va judeca viii şi morţii, şi având
în vedere arătarea Sa şi Împărăţia Sa,
(4:2) să predici Cuvântul, să insişti – la timp şi ne la timp – să mustri, să corectezi, să
încurajezi, cu toată răbdarea şi învăţătura,
(4:3) pentru că va veni timpul când oamenii nu vor mai accepta învăţătura sănătoasă, ci îşi vor
mări numărul de învăţători după poftele lor, ca să audă numai lucrurile pe care le vor.
(4:4) Se vor întoarce de la adevărul auzit şi se vor rătăci după mituri.
(4:5) Însă tu fii demn în toate împrejurările, continuă-ţi lucrarea chiar şi atunci când suferi, fă
lucrarea unui evanghelist, îndeplineşte-ţi slujirea pe deplin!
(4:6) Eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură şi timpul plecării mele este aproape.
(4:7) M-am luptat lupta cea bună, am încheiat alergarea, am păzit credinţa.
(4:8) De acum mă aşteaptă coroana dreptăţii, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul cel
drept, în ziua aceea – dar nu numai mie, ci tuturor celor care iubesc arătarea Lui.
(4:9) Vino la mine cât poţi mai repede!
(4:10) Dima, din dragoste pentru lumea de acum, m-a părăsit şi s-a dus la Tesalonic; Crescens
s-a dus în Galatia, Titus în Dalmaţia.
(4:11) Numai Luca este cu mine. Ia-l pe Marcu şi adu-l cu tine, pentru că îmi este de folos în
lucrare!
(4:12) Pe Tihic l-am trimis la Efes.
(4:13) Când vii, adu şi mantaua pe care am lăsat-o la Troa, la Carp. De asemenea, adu şi
cărţile, mai ales pe cele de piele.
(4:14) Alexandru, căldărarul, mi-a făcut mult rău. Domnul îl va răsplăti după faptele lui.
(4:15) Păzeşte-te de el, pentru că el s-a opus vehement cuvântului nostru!
(4:16) La primul meu răspuns de apărare nimeni n-a stat alături de mine, ci toţi m-au părăsit.
Să nu le fie ţinut în seamă lucrul acesta!
(4:17) Însă Domnul a stat lângă mine şi m-a întărit, astfel încât am putut să proclam pe deplin
mesajul, pentru ca toţi cei dintre naţiuni să-l audă, şi am fost scăpat din gura leului.
(4:18) Domnul mă va scăpa de orice lucru rău şi mă va salva pentru Împărăţia Lui cerească. A
Lui să fie gloria pentru totdeauna! Amin!
(4:19) Transmite salutări Priscăi şi lui Acuila şi celor din casa lui Onisifor!
(4:20) Erastus a rămas în Corint, iar pe Trofim l-am lăsat bolnav în Milet.
(4:21) Încearcă să vii înainte de iarnă! Eubulus, Pudens, Linus, Claudia şi toţi fraţii îţi trimit
salutări!
(4:22) Domnul să fie cu duhul tău! Harul să fie cu voi!