COMENIUS - ACŢIUNEA 1 - GHID EXPLICATIV

Ramona Puşcuţă & Nadejda Lisac

Lucrare editată cu sprijinul financiar al Comisiei Europene

 CUPRINS

1. INTRODUCERE pg.
2. COMENIUS – învăţământ preuniversitar pg.

3. PROIECTE EUROPENE ŞI MOBILITĂŢI ÎN CADRUL ACŢIUNII 1 COMENIUS pg.

3.1. PROIECTE ŞCOLARE COMENIUS pg.

3.1.1. definitie şi obiective pg.
3.1.2. tipuri de instituţii participante pg.
3.1.3. cum găsim parteneri ? pg.
3.1.4. aria tematică a Proiectelor Şcolare pg.

3.2. PROIECTE DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ COMENIUS pg.

3.2.1. definitie şi obiective pg.

3.2.2. tipuri de instituţii participante pg.
3.2.3. aria tematică a Proiectelor de Dezvoltare Scolară pg.
3.2.4. durata proiectului pg.
3.2.5. procedura de selecţie pg.
3.2.6. activităţi eligibile pg.
3.2.7. structura grantului pg.

3.3. MOBILITĂŢI INDIVIDUALE pg.

3.3.1. reuniune de proiect pg.

3.3.2. schimb de profesori pg.
3.3.3. plasament în instituţii pg.
3.3.4. vizita de studiu pg.
3.3.5. vizita pregătitoare pg.

3.4. ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI CU PRIVIRE LA PROIECTELE COMENIUS pg.

3.5. EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ pg.

 ANEXE pg.

BIBLIOGRAFIE pg.

1. INTRODUCERE

Socrates este un program al Uniunii Europene în domeniul educaţiei,

a cărui nouă fază a început la 1 ianuarie 2000 şi se va încheia la 31
decembrie 2006. Socrates II se bazează pe aspectele care s-au bucurat de
succes în prima fază a programului, pe îmbunătăţirea altor acţiuni existente
în Socrates I, precum şi pe introducerea mai multor noutăţi în ceea ce
priveşte fiecare componentă a sa.
Programul Socrates are ca bază legală Art. 149 şi Art. 150 din Tratatul
Uniunii Europene, articole care prevăd contribuţia Comunităţii Europene la
dezvoltarea unei educaţii de calitate prin intermediul unor variate acţiuni de
cooperare europeană.
 ACŢIUNILE DIN CADRUL PROGRAMULUI SOCRATES II

COMENIUS – ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

1. Parteneriate şcolare
2. Formarea iniţială şi continuă a personalului didactic
3. Reţele de parteneriate (şcolare sau de formare)

ERASMUS - ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

GRUNDTVIG – EDUCAŢIA ADULŢILOR ŞI ALTE TRASEE DE EDUCAŢIE

LINGUA - PROMOVAREA STUDIERII LIMBILOR STRĂINE

MINERVA - ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS ŞI LA DISTANŢĂ, TEHNOLOGII

INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICARE ÎN EDUCAŢIE

OBSERVARE ŞI INOVARE

ACŢIUNI COMUNE CU ALTE PROGRAME EUROPENE (Leonardo da

Vinci şi Tineret pentru Europa)

MĂSURI ACOMPANIATOARE

BAZA LEGALĂ A PROGRAMULUI

DECIZIA nr. 253/2000/EC

adoptată de Parlamentul European şi Consiliul European
din 24.01.2000 privind a doua fază a
programului comunitar de acţiune în educaţie, SOCRATES II

 Obiectivele programului (articolul 2)

Pentru a contribui la dezvoltarea unei educaţii de calitate şi pentru a încuraja

formarea continuă, în conformitate cu responsabilităţile tuturor statelor membre,
obiectivele programului SOCRATES sunt:
a) întărirea dimensiunii europene în educaţie la toate nivelurile şi facilitarea
accesului transnaţional1 lărgit la resurse educative în Europa, simultan cu
promovarea oportunităţilor egale în toate sectoarele eduaţiei;
b) promovarea ameliorării cantitative şi calitative a cunoaşterii limbilor ţărilor
Uniunii Europene, în special a limbilor mai puţin vorbite şi predate, în vederea

1
transnaţional – care depăşeşte cadrul naţional; relativ la mai multe naţiuni (după “MaxiDico”, 1997)
 asigurării unei înţelegeri şi solidarităţi sporite între popoarele Uniunii
Europene, şi cu scopul promovării dimensiunii interculturale a educaţiei;
c) promovarea cooperării şi mobilităţii în domeniul educaţiei, în particular prin:
- stimularea mobilităţilor între instituţiile de învăţământ;
- încurajarea învăţământului deschis şi la distanţă ;
- favorizarea unei mai bune recunoaşteri a diplomelor şi a perioadelor de
studiu ;
- dezvoltarea schimburilor de informaţii şi înlăturarea tuturor obstacolelor în
acest domeniu;
d) încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor pedagogice şi didactice,
incluzând, dacâ este cazul, utilizarea noilor tehnologii, şi explorarea
aspectelor de interes comun în politicile educaţionale.

ŢĂRILE CARE PARTICIPĂ LA PROGRAMUL SOCRATES

La programul Socrates participă :

 cele 15 State membre ale Uniunii Europene : Belgia, Danemarca, Germania,

Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria,
Portugalia, Finlanda, Suedia, Marea Britanie ;
 Islanda, Liechtenstein, Norvegia ;
 Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia,
România, Slovacia, Slovenia ;
 Cipru, Malta, Turcia (începând cu 2001)

– 2. ÎNVĂŢĂMÎNT PREUNIVERSITAR

– ÎNVĂŢĂMÎNT PREUNIVERSITAR

Acţiunea urmăreşte consolidarea dimensiunii europene a educaţiei prin

încurajarea cooperării transnaţionale dintre instituţiile din învăţămânul
preuniversitar, îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a cunoaşterii limbilor străine,
promovarea multiculturalismului, a cooperării şi mobilităţii în domeniul
educaţional, precum şi încurajarea inovaţiei în ceea ce priveşte metodele
pedagogice şi tehnicile informaţionale;

Acţiunea 1 : Parteneriate şcolare

  Comisia Europeană încurajează constituirea de parteneriate multilaterale
între instituţii şcolare din diferite ţări participante la Programul Socrates. La
aceste parteneriate se pot asocia şi alte organisme active în domeniul
educaţional, cum ar fi instituţiile de formare a profesorilor, instituţii şi
autorităţi publice locale, firme sau centre culturale, precum şi organizaţii
ale părinţilor şi elevilor, etc.

 Ajutorul financiar acordat de Comisia Europeană poate avea următoarele

destinaţii:

 proiectele axate pe una sau mai multe teme de interes comun

pentru şcolile participante, care să implice:

- participarea elevilor în pregătirea proiectului şi la activităţile

legate de implementarea acestuia, inclusiv în mobilităţile
legate de proiect, dacă circumstanţele permit acest lucru;
- mobilitatea cadrelor didactice pentru pregătirea şi
monitorizarea derulării proiectului, sau cu scopul de a preda
în altă ţară europeană, inclusiv stagii de observaţie şi
practică în firme, instituţii şi organizaţii (stagii direct legate de
proiect) ;
- elaborarea de materiale didactice şi schimbul de bune
practici în materie de educaţie.

 proiectele care vizează în mod particular promovarea studierii

limbilor oficiale ale Uniunii Europene. Proiectele sunt bilaterale, iar
prioritare sunt cele care se axează pe o limbă mai puţin
răspândită sau mai puţin predată; în cadrul acestor proiecte se
finanţează schimburi de clase de elevi ;

 proiectele care vizează promovarea sensibilităţii faţă de alte

culturi, în special acele proiecte care contribuie la combaterea
rasismului şi a xenofobiei sau care răspund nevoilor specifice ale
copiilor de lucrători migranţi, de rromi şi alte categorii de persoane
care exercită profesiuni itinerante;

 proiectele care vizează elevii cu nevoi speciale în materie de

educaţie, o atenţie deosebită acordându-se integrării acestor elevi
în sistemele de educaţie normale.

 Şcolile care doresc să participe la această Acţiune vor prezenta o

descriere a tuturor activităţilor planificate pe parcursul anului şcolar
următor în cadrul proiectului şi circumscrise acestuia (vezi anexa “Planul
COMENIUS”). Calitatea acestui Plan (a cărui întocmire necesită elemente
de management strategic la nivelul unităţii de învăţământ) va constitui un
criteriu primordial de selecţie a proiectelor.

Acţiunea 2: Formarea iniţială şi continuă a profesorilor din şcoli

  Programul Socrates sprijină financiar proiectele multilaterale realizate de
instituţii şi de organisme care se ocupă de formarea iniţială sau continuă a
personalului didactic. Este încurajată participarea şcolilor şi a altor
organizaţii active din domeniul educaţiei, precum şi implicarea autorităţilor
educative (inspectorate) la nivel local sau regional, dacă este cazul.

 Sprijinul financiar poate fi acordat pentru următoarele categorii de

activităţi:

 Acţiuni de mobilitate :

- mobilitatea realizată în scopuri de formare iniţială, prin participarea

la stagii de studiu şi practică pedagogică sub îndrumarea unui
tutore (coordonator) din instituţia gazdă (aflată într-o altă ţară
europeană);

- mobilitatea realizată în scopuri de formare continuă a personalului

didactic (altul decât profesorii de limbi străine), prin participarea la
stagii de formare cu durata de 1 săptămână, organizate de instituţii
din diferite ţări europene ;

- mobilitatea realizată în scopuri de formare continuă pentru

profesorii de limbi străine, precum şi pentru profesorii specializaţi în
alte discipline care doresc să se orienteze spre predarea limbilor
străine (stagii de formare cu durata de 2-4 săptămâni organizate de
diferite instituţii din diferite ţări europene);
 Proiecte multilaterale de cooperare care vizează:

- participarea în comun la elaborarea de programe de studiu, de

cursuri şi module sau materiale didactice, în contextul sporirii
dimensiunii europene a educaţiei în şcoli;
- activităţi de informare şi de schimburi de informaţii vizând
managementul educaţional şi serviciile auxiliare, cum ar fi
orientarea şcolară şi profesională;

- activităţi educative, de formare şi de schimb de informaţii care au ca

scop sporirea sensibilităţii elevilor în faţa altor culturi sau
favorizarea cu prioritate a integrării şi îmbunătăţirea rezultatelor
obţinute în şcoală de copiii lucrătorilor migranţi, de rromi şi de
persoane care exercită profesiuni itinerante;

- activităţi privind formarea şi urmărirea evoluţiei profesionale a

cadrelor didactice implicate în educaţia elevilor cu probleme sociale
deosebite şi cu nevoi speciale în materie de educaţie;

Acţiunea 3: Reţele privind parteneriatele şcolare şi formarea

personalului implicat în educaţia elevilor
  Comisia Europeană încurajează realizarea de reţele de parteneriate
şcolare şi de proiecte privind formarea personalului implicat în educaţia
elevilor (proiecte care beneficiază de asistenţă financiară în cadrul
COMENIUS Acţiunile 1 respectiv 2), cu scopul de a facilita cooperarea pe
teme de interes comun, diseminarea rezultatelor şi a bunei practici şi
discutarea mai detaliată a aspectelor calitative şi cantitative ale educaţiei
în şcoli. Reţelele pentru formarea personalului vor fi dezvoltate, acolo
unde acest lucru este posibil, în strânsă cooperare cu “reţelele tematice”
din învăţământul superior din cadrul acţiunii ERASMUS.

3. PROIECTE EUROPENE ŞI MOBILITĂŢI ÎN CADRUL

ACŢIUNII 1 COMENIUS

În cadrul acestei acţiuni sunt finanţate următoarele tipuri de proiecte:

(1) Proiecte Şcolare;

(2) Proiecte Lingvistice;
(3) Proiecte de Dezvoltare Şcolară.

În acest manual găsiţi referiri explicative la Proiectele Şcolare şi la

Proiectele de Dezvoltare Şcolară, precum şi la mobilităţile adiacente acestor
proiecte.
 3.1. PROIECTE ŞCOLARE COMENIUS

3.1.1. DEFINŢIE ŞI OBIECTIVE

Proiectele Şcolare Comenius sunt acţiuni de cooperare europeană între

diverse instituţii de învăţământ preuniversitar. Ele urmăresc, în primul rând,
consolidarea dimensiunii europene a învăţământului, oferind elevilor şi
profesorilor din instituţiile de învăţământ preuniversitar posibilitatea de a face
schimb de experienţă, de a-şi îmbunătăţii cunoştinţele, de a descoperi elemente
comune sau distincte în diversitatea culturală, socială şi economică a Europei,
precum şi o mai bună înţelegere a diverselor puncte de vedere cu privire la un
domeniu de interes comun.

Prin intermediul Proiectelor Şcolare Comenius, elevii şi profesorii au

ocazia de a-şi îmbunătăţii cunoştinţele – prin studierea în profunzime a unei teme
specifice pe care se axează fiecare proiect – şi de a lucra în echipă, de a
relaţiona, de a organiza activităţi comune etc. Se urmăreşte astfel o cât mai bună
familiarizare cu noile tehnologii informaţionale şi comunicaţionale.

Proiectele Şcolare contribuie, de asemenea, la inovări curriculare, prin

crearea de noi curricula în parteneriat cu profesori din alte şcoli europene, la
creşterea nivelului de pregătire în domeniul utilizării limbilor străine de circulaţie
internaţională (principalul mijloc de comunicare, alături de computer), precum şi
la educarea în spiritul valorilor şi cetăţeniei europene.

Pentru ca impactul activităţilor din proiect să fie cât mai mare, acestea
trebuie:
- să fie integrate în activităţile curriculare ale instituţiei de învăţământ;
- să implice un număr cât mai mare de elevi;
- să implice cât mai mult posibil comunitatea locală.

La activităţile din cadrul proiectului pot participa toţi elevii instituţiei

respective. Ideal ar fi ca elevii să participe activ la toate fazele proiectului, de la
planificare la organizarea şi evaluarea activităţilor.

Proiectele Şcolare Comenius oferă profesorilor de diverse specialităţi

ocazia de a participa la un proiect crosscuricular şi transnaţional, de aceea este
important ca aceste proiecte să fie conduse de o echipă alcătuită din profesori de
discipline diferite şi nu de un singur profesor sau de un grup de profesori de
aceeaşi disciplină.

3.1.2. TIPURI DE INSTITUŢII PARTICIPANTE

 La Proiectele Şcolare Comenius pot participa toate instituţiile de
învăţământ preuniversitar, de stat sau particulare, acreditate.

Proiectele Şcolare Comenius se dezvoltă în cadrul unui parteneriat format

din minimum trei ţări, dintre care cel puţin una membră a Uniunii Europene.
Numărul ţărilor participante la un parteneriat poate să varieze în funcţie de
mărimea şi natura proiectului şi este recomandabil ca parteneriatul să conţină
chiar mai mult de trei, pentru a preveni situaţiile în care proiectul este ineligibil
datorită respingerii unuia din parteneri sau a coordonatorului, fără a exista
posibilitatea înlocuirii acestuia cu un alt partener din proiect.

Una dintre şcoli va avea rolul de şcoală coordonatoare, celelalte de şcoli

partenere.

Şcolile partenere au, în principal, următoarele responsabilităţi:

- depunerea formularului de candidatură la Agenţia din ţara lor;

- stabilirea unui profesor de legătură pentru coordonarea activităţii între
propria şcoală şi partenerii din proiect;
- desfăşurarea activităţilor stabilite de comun acord cu celelalte şcoli
implicate în proiect;
- redactarea propriilor rapoarte financiare şi de activitate;
- participarea activă la evaluarea proiectului.

Şcoala coordonatoare are ca responsabilităţi suplimentare:

- asigurarea administrării generale a proiectului, pentru ca acesta să se

desfăşoare în bune condiţii, în conformitate cu planul stabilit de comun
acord între toţi partenerii;
- stabilirea şi conducerea întâlnirilor de lucru cu colegii din şcolile
partenere;
- redactarea rapoartelor finale şi supravegherea elaborării produsului final
al parteneriatului;
- menţinerea unui flux comunicaţional optim cu şcolile partenere.

3.1.3. CUM GĂSIM PARTENERI ?

Şcolile care caută parteneri pentru iniţierea unui proiect pot accesa paginile
de web :

 http://partbase.eupro.se
 http://www.en.eun.org/menu/projects/partners.html

Ele pot utiliza, de asemenea, contactele stabilite prin intermediul altor

programe europene de educaţie (Leonardo, Youth for Europe) sau de dezvoltare
regională, precum şi eventualele contacte stabilite de şcoală cu alte instituţii
europene similare în cadrul unor schimburi culturale sau ”înfrăţiri”.
3.1.4. ARIA TEMATICĂ A PROIECTELOR ŞCOLARE

Parteneriatele urmăresc în primul rând procesul de cooperare europeană,

concretizat în realizarea unui proiect în colaborare cu mai mulţi parteneri
europeni. Tema pe care se axează fiecare proiect poate fi aleasă din domenii
multiple, important este ca aceasta să fie de interes pentru toate şcolile
implicate şi, deci, să aibă o dimensiune europeană.

Orientativ, temele Proiectelor Şcolare pot fi alese din domenii cum ar fi:

- tradiţiile culturale;
- protecţia mediului şi activităţile conexe;
- activităţile artistice;
- dezvoltarea tradiţiilor literare în cadrul Europei;
- conştientizarea cetăţeniei europene;
- consolidarea identităţilor locale şi regionale;
- ştiinţă şi tehnologie;
- trecerea de la şcoală la viaţa activă;
- utilizarea mijloacelor informaţionale şi comunicaţionale
- promovarea egalităţii şanselor între fete şi băieţi.

Proiectele trebuie să aibă ca rezultat realizarea unor “produse finale”

(rapoarte asupra activităţilor desfăşurate în proiect, broşuri, albume, obiecte
manufacturate, activităţi artistice, pagini Web, casete video, CD-ROM-uri, etc.) pe
care şcolile sunt încurajate să le pună la dispoziţia tuturor celor interesaţi.
 3.2. PROIECTE DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ COMENIUS

3.2.1. DEFINIŢIE ŞI OBIECTIVE

Proiectele de Dezvoltare Şcolară reprezintă una din modalităţile prin care

instituţiile de învăţământ din România cooperează cu instituţii europene similare,
cu scopul de a schimba experienţe şi informaţii, obiectivul principal urmărit fiind
acela de a răspunde nevoilor educative ale:

- copiilor de lucrători migranţi, de rromi, de nomazi;

- elevilor aflaţi în eşec şcolar sau în imposibilitatea integrării profesionale;
- elevilor cu nevoi educative speciale (cu handicap fizic/mental), o atenţie
deosebită fiind acordată integrării lor în fluxul educaţional normal.

Proiectele de Dezvoltare Şcolară Comenius oferă directorilor şi profesorilor

instituţiilor de învăţământ preuniversitar posibilitatea de a schimba informaţii, de a
se consulta cu privire la practicile pedagogice utilizate în alte sisteme
educaţionale, de a elabora împreună strategii şi metode de dezvoltare şcolară şi
de a le pune în practică într-un mod cât mai eficient pentru fiecare instituţie.
 Metodele şi practicile pedagogice propuse de către directorii şi
profesorii instituţiilor de învăţământ trebuie să fie însoţite de instrumente de
evaluare a aplicării lor în practică.

3.2.2. TIPURI DE INSTITUŢII PARTICIPANTE

La Proiectele de Dezvoltare Şcolară Comenius pot participa toate

instituţiile de învăţământ preuniversitar, de stat sau particulare, acreditate, dar
prioritare sunt cele care pot face dovada că au populaţie şcolară supusă factorilor
de risc (locuirea în zone dezavantajate, cu nivele ridicate ale şomajului sau
delincvenţei juvenile, copii provenind din familii monoparentale sau familii
suferind de sărăcie acută, etc.).

Toate celelalte considerente legate de structura parteneriatului şi găsirea

partenerilor sunt similare celor pentru Proiecte Şcolare Comenius.

3.2.3. ARIA TEMATICĂ A PROIECTELOR DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ

Temele prioritare ale Proiectelor de Dezvoltare Şcolară se axează pe:

- integrarea elevilor cu handicap fizic sau mental în fluxul educaţional

normal;
- integrarea grupurilor de minorităţi etnice în învăţământul normal;
- prevenirea rasismului şi xenofobiei;
- prevenirea conflictelor şi violenţei;
- egalitatea de şanse între fete şi băieţi;
- metode personalizate şi flexibile de învăţare;
- rolul asistenţilor psihopedagogici;
- participarea părinţilor şi a comunităţii locale la dezvoltarea şcolii;
- pregătirea trecerii la viaţa profesională, în cooperare cu întreprinderile;
- colaborarea cu autorităţile locale, în special cu centrele de asistenţă
socială, de sănătate, cu Poliţia şi Serviciile de Formare şi Ocupare
Profesională.

3.2.4. DURATA PROIECTULUI

Un Proiect Şcolar sau de Dezvoltare Şcolară Comenius poate primi

finanţare pe o perioadă de maximum trei ani consecutivi, cu condiţia depunerii
unui formular de reînnoire pentru fiecare an.
3.2.5. PROCEDURA DE SELECŢIE

Orice şcoală care doreşte să obţină un sprijin financiar pentru un Proiect

Şcolar sau de Dezvoltare Şcolară Comenius trebuie să-şi depună candidatura la
Agenţia Naţională Socrates din ţara sa până la termenul de 1 martie al fiecărui
an. Selecţia se desfăşoară în două etape: Agenţiile Naţionale organizează o
primă evaluare a proiectelor, la nivel naţional, după care are loc o consultare
între toate Agenţiile Socrates ale şcolilor implicate în proiect, în urma căreia se ia
decizia finală cu privire la proiectele în cauză.

La nivel naţional, proiectele sunt evaluate din punct de vedere formal de

către Agenţia Naţională Socrates, iar ulterior sunt evaluate de către comisii
externe de experţi, numite de Consiliul Naţional Socrates ; această evaluare
externă se face în funcţie de criterii de conţinut şi de priorităţi stabilite de Consiliu.

Criteriile de evaluare formală se referă la completarea dosarului de

candidatură potrivit cerinţelor Comisiei Europene şi Agenţia Naţională
Socrates (pentru detalii, a se consulta pg. 22).

Criteriile de conţinut se referă la:

- prezentarea unei motivaţii clare şi a unor obiective realiste (în

concordanţă cu situaţia şi posibilităţile fiecărei şcoli implicate în
parteneriat);
- alegerea unei tematici transnaţionale, care să asigure cooperarea directă
între elevii şi profesorii şcolilor implicate în proiect şi să releveze
dimensiunea europeană;
- planificarea activităţilor în concordanţă cu obiectivele, stabilirea
responsabilităţilor şi resurselor necesare (umane, de timp, de informaţie,
materiale) ;
- conceperea unui buget coerent cu obiectivele şi activităţile propuse ;
- propunerea unor idei şi practici pedagogice novatoare ;
- descrierea rezultatelor aşteptate şi a indicatorilor de performanţă ;
- planificarea activităţilor de diseminare a rezultatelor şi a bunei practici.

3.2.6. ACTIVITATI ELIGIBILE

Activităţile pentru care o instituţie poate solicita finanţare sunt:

 activităţi conexe proiectului, realizate de elevi şi profesori, cum ar fi:

- elaborarea şi publicarea unor broşuri sau altor documente cu privire la

activităţile de cooperare şi la tema proiectului;
- schimburi de experienţă şi de bună practică, experimentarea materialelor
pedagogice şi didactice, etc.;
- elaborarea de produse tehnice, lucrări artistice, casete audio, video, CD-
ROM-uri etc;
 - conceperea şi utilizarea de pagini Web, e-mail, videoconferinţe, etc.;
- muncă de teren, cercetare, documentare, etc.;
- activităţi artistice (muzică, teatru, dansuri, etc.);
- pregătirea lingvistică a elevilor şi profesorilor ;
- activităţi de autoevaluare a derulării proiectului;
- difuzarea rezultatelor şi a produselor finale ale proiectului.

 mobilităţi transnaţionale ale profesorilor şi elevilor (adiacente proiectului).

3.2.7. STRUCTURA GRANTULUI

Suportul financiar pentru un proiect se compune din două părţi:

 o sumă fixă pentru cheltuielile legate de activităţile din proiect, cu excepţia

mobilităţilor transnaţionale;

 o sumă variabilă pentru mobilităţile transnaţionale, care acoperă o parte din

cheltuielile de transport şi subzistenţă.

Suma fixă este de 2000 EURO/proiect şcolar sau de dezvoltare şcolară/an

pentru şcolile coordonatoare şi de 1500 EURO/proiect şcolar sau de
dezvoltare şcolară/an pentru şcolile partenere.

3.3 MOBILITĂŢI INDIVIDUALE ADIACENTE PROIECTELOR COMENIUS

ŞCOLARE ŞI DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ

În afară de grantul acordat pentru derularea activităţilor legate de proiectul

propriu-zis, şcolile mai pot primi sprijin financiar pentru organizarea mobilităţilor
individuale adiacente proiectului. Aceste mobilităţi sunt de următoarele tipuri:

3.3.1. Reuniune de proiect –

este o întâlnire de lucru între şcolile partenere la
care pot participa profesori şi elevi membri ai
echipei de proiect; durata întâlnirii este de
maximum o săptămână, timp în care se vor discuta
următoarele :

 analiza stadiului în care se află derularea proiectului, comparativ

cu planificarea iniţială;
 analiza modului în care s-au îndeplinit responsabilităţile până în
momentul reuniunii ;
 stabilirea etapelor următoare de desfăşurare a activităţilor
proiectului;
  evaluarea şi diseminarea; etc.

3.3.2. Schimb de profesori –

este o vizită în timpul căreia profesorii participă la activităţi
didactice în cadrul unei alte şcoli implicate în proiect ;
durata vizitei este cuprinsă între 1-4 săptămâni, timp în care
profesorii vizitatori asistă sau chiar predau efectiv la orele
de curs, participă la activităţile extracurriculare, se
familiarizează cu sistemul educaţional din ţara respectivă şi
oferă informaţii ilustrate cu materiale documentare despre
sistemul de învăţământ din România.

3.3.3. Plasament în instituţii –

este o activitate pe care profesorii unei şcoli o pot

desfăşura în întreprinderi, ONG-uri, instituţii sociale
şi autorităţi locale sau asociaţii dintr-o altă ţară
implicată în proiect, cu condiţia ca activitatea să fie
în legătură directă cu proiectul ; durata unui
plasament este cuprinsă între 1-4 săptămâni şi
obiectivul său principal este schimbul de experienţă
şi informaţii.

3.3.4. Vizită de studiu -

este vizita pe care directorul unei şcoli o poate face,

timp de o săptămână, într-o altă şcoală, parteneră
în proiect ; prin această activitate se urmăreşte mai
buna implicare a conducerii şcolii în derularea
proiectului şi în utilizarea rezultatelor acestuia în
îmbunătăţirea dezvoltării şcolii, pe baza schimbului
de experienţă prilejuit de vizită.

Suportul financiar pentru profesori:

Suportul financiar constă în acoperirea cheltuielilor de transport (la clasa

economică) şi a unei părţi din cheltuielile de subzistenţă. (pentru detalii, vezi
anexa “Tabele financiare”).

Sprijinul financiar pentru mobilităţi în cadrul Proiectelor Şcolare şi a Proiectelor de

Dezvoltare Şcolară se acordă pentru un număr de 4-6 persoane
/instituţie/an/proiect, de aceea este necesar ca Planul Comenius să fie întocmit
cu maximă responsabilitate de Consiliul de Administraţie al şcolii.

Suportul financiar pentru elevi se acordă doar pentru participarea acestora

la reuniunea de proiect:
 granturile pentru elevi vor contribui doar la acoperirea cheltuielilor de
transport. Nu se acordă sprijin financiar pentru cheltuielile de subzistanţă ale
elevilor, aceştia urmând să locuiască în familii pe timpul vizitei, pe bază de
reciprocitate ;

 în cazuri excepţionale şi cu o motivaţie întemeiată (familii defavorizate, elevi

cu nevoi speciale, familii în imposibilitatea de a găzdui) se poate cere o
contribuţie suplimentară.

 sprijinul financiar pentru mobilitatea elevilor se acordă pentru un număr de 2-4

elevi/instituţie/an/proiect. Scopul acestei mobilităţi îl reprezintă încurajarea
participării active a elevilor la întâlnirile dintre şcolile participante în proiect şi
prin aceasta, creşterea motivaţiei lor în cooperarea europeană.

Mobilităţile profesorilor şi ale elevilor trebuie să fie descrise în planul

proiectului şi să se desfăşoare în cadrul acestuia. De asemenea, ele trebuie
să fie cuprinse în Planul Comenius al şcolii.

3.3.5. VIZITA PREGĂTITOARE

O şcoală care doreşte să iniţieze un proiect COMENIUS poate solicita

finanţarea unei vizite pregătitoare la care pot participa profesorii şcolii respective.
Această vizită se poate efectua la una sau mai multe insituţii din ţări participante
la programul Socrates sau se poate realiza prin participarea la seminarii de
contact organizate de Agenţiile Naţionale sau de reţelele Comenius.

Obiectivele acestui tip de vizită sunt :

- stabilirea temei, a metodologiei şi a finalităţii viitorului proiect (în

termeni de rezultate aşteptate);
- întâlnirea cu directorul instituţiei, cu profesorii şi viitorii potenţiali
participanţi, cu părinţii acestora şi cu întreaga echipă educaţională;
- pregătirea schimburilor ulterioare de profesori şi elevi;
- stabilirea responsabilităţilor şi a sarcinilor participanţilor la viitorul
proiect;
- stabilirea bugetului, a mijloacelor de comunicare şi a felului în care se
vor realiza evaluarea şi diseminarea produsului final.

În mod prioritar, beneficiază de sprijin financiar pentru participarea la o

vizită pregătitoare acele instituţii care nu au fost implicate anterior în proiecte
Comenius.

Finanţarea vizitei pregătitoare se va folosi pentru acoperirea unei părţi din

cheltuielile de transport şi subzistenţă ale celor care vor participa (vezi
anexa “Tabele financiare“).
 Grupurile mai mari de 2 persoane participante la vizita pregătitoare vor
putea fi admise doar în cazuri excepţionale, atunci când există o justificare solidă
în acest sens şi o distribuţie foarte clară a sarcinilor pe parcursul vizitei.

Şcolile care doresc să efectueze o vizită pregătitoare vor depune un

formular de candidatură la Agenţia Naţională Socrates (termenele limită sunt
fixate de ANS şi anunţate prin Inspectoratele Şcolare Judeţene).

3.4. ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI CU PRIVIRE LA PROIECTELE

ŞCOLARE ŞI PROIECTELE DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ

Cui se adresează Acţiunea se adresează cadrelor didactice şi elevilor din

Acţiunea 1.1? instituţiile de învăţământ preuniversitar, de stat sau
particulare, acreditate.
Ce urmăreşte acţi- Acţiunea urmăreşte promovarea cooperării între instituţii de
unea ? învăţământ din Europa, prin elaborarea de proiecte de
parteneriat european.
Se poate obţine Din păcate, resursele financiare nu sunt suficient de mari
sprijin financiar pentru a acoperi schimburi de clase de elevi. Totuşi, pentru
pentru schimburi de a implica in mod activ elevii în desfăşurarea proiectului, un
clase de elevi în numar limitat dintre aceştia poate primi finanţare pentru
cadrul Proiectelor participarea la reuniunile de proiect, împreună cu
Şcolare ? profesorii. (2-4 elevi/şcoală/an/proiect)
Care este rolul Chiar dacă Proiectele de Dezvoltare Şcolară se centrează
elevilor în cadrul pe cooperarea la nivelul managementului şcolar, implicarea
Proiectelor de Dez- elevilor este de dorit. 2-4 elevi/şcoală/an/proiect pot primi
voltare Şcolară ? finanţare pentru a participa la reuniunile de proiect.
Pot participa la
mobilităţi ?
Cum se pot găsi Accesând baza de date numită Partbase la
parteneri pentru http://partbase.eupro.se pentru a căuta parteneri printre
iniţierea unui şcolile deja înregistrate sau pentru a înregistra datele şcolii
proiect ? sau folosind contactele deja existente din alte programe
europene : proiectele Consiliului Europei, Tineret pentru
Europa, Leonardo da Vinci.
Din ce ţări pot fi Fie din cele 15 state membre : Belgia, Danemarca,
partenerii unei şcoli Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia,
din România ? Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda, Suedia,
Marea Britanie, fie din : Islanda, Liechtenstein, Norvegia,
fie din : Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia,
Lituania, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Ce se întâmplă în Întregul proiect este respins.
cazul în care cere-
rea de finanţare a
şcolii coordonatoa-
re este respinsă ?
Ce se întâmplă Dacă în proiect sunt implicate doar trei şcoli, atunci întregul
dacă cererea de proiect este respins ; dacă sunt mai multe, atunci el poate fi
finanţare a unui aprobat.
partener este res-
pinsă ?
Când se poate afla Agenţia Naţională Socrates va informa instituţia în termen
dacă proiectul a de 4 luni de la data limită de depunere a formularului.
fost sau nu
aprobat ?
În câte proiecte Depinde de mărimea şcolii şi de tipul de proiecte în care se
poate fi implicată o implică. Dacă este vorba de o şcoală cu un număr mare de
instituţie ? elevi şi profesori, aceasta poate fi implicată în mai multe
tipuri de proiecte.
Care sunt cheltu- Pregătirea lingvistică a elevilor şi profesorilor, papetărie,
ielile eligibile din consumabile, bilete de muzeu, traducere, comunicaţie, alte
cadrul proiectului? cheltuieli general administrative şi programe de calculator.
În cazuri justificate, pot fi eligibile şi elemente minore de
echipament cum ar fi un modem pentru instalarea
Internetului, cu condiţia ca acestea să fie absolut necesare
derulării activităţii din proiect. În nici un caz nu sunt
eligibile investiţiile de capital.
Se poate folosi o Nu. Grantul trebuie să acopere doar cheltuielile legate
parte din grantul direct de munca în proiect.
primit pentru chel-
tuieli legate de
subzistenţa parte-
nerilor din pro-
iect (de ex. mese
de prânz) aflaţi în
vizită în România ?
Se poate folosi o Nu. Proiectul trebuie să fie integrat în activităţile obişnuite
parte din grantul ale şcolii.
primit pentru chel-
tuieli de suplinire a
personalului?
Se poate folosi o Da. Se poate, de exemplu, angaja un vorbitor nativ al
parte din grantul limbii în care se desfăşoară proiectul, un translator
primit pentru pregă- autorizat sau un profesor pentru a da lecţii elevilor şi
tire lingvistică ? profesorilor care pleacă în străinătate (cel angajat nu
trebuie să nu facă parte din personalul şcolii).
Se poate folosi o Nu. Grantul nu acoperă nici un tip de costuri de personal,
parte din grantul cu excepţia serviciilor (traducere, copiere), pentru care
primit pentru a plăti trebuie utilizată o firmă specializată în astfel de servicii.
experţi străini ?
Pot fi implicati în Da. Se recomandă chiar implicarea altor organizaţii, cum ar
proiect şi alţi fi autorităţi locale, organizaţii culturale, muzee, asociaţii de
parteneri în afara elevi şi părinţi, instituţii de formare a profesorilor pentru a
instituţiilor de învă- putea beneficia de experienţa şi sprijinul acestora. Acestea
ţământ ? pot participa ca parteneri “asociaţi”, ceea ce înseamnă că
nu vor primi finanţare, dar şcoala poate decide să
folosească o parte din grantul de proiect pentru a acoperi
cheltuieli eligibile efectuate de aceştia.
Un profesor indivi- Nu. Cu excepţia vizitei pregătitoare, al cărei scop este
dual poate solicita iniţierea unui parteneriat, toate deplasările internaţionale
finanţare pentru o fac parte din activităţile proiectului; chiar şi vizita
deplasare ? pregătitoare este o iniţiativă a şcolii.
Pentru ce tipuri de În cadrul Proiectelor Şcolare şi a Proiectelor de Dezvoltare
mobilităţi individu- Şcolară, o şcoală poate solicita finanţare pentru mobilităţi
ale se poate solicita de tipul: reuniuni de proiect, schimburi de profesori,
finanţare ? plasamente în instituţii şi vizite de studiu. Ele se adresează
profesorilor şi directorilor. În ceea ce priveşte finanţarea
pentru elevi, aceasta va acoperi doar cheltuielile legate de
deplasarea acestora la reuniunile de proiect.
CE TREBUIE SĂ CONŢINĂ DOSARUL COMENIUS ACŢIUNEA 1 – PROIECTE
ŞCOLARE ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ - DEPUS LA AGENŢIA
NAŢIONALĂ SOCRATES ?

 Formularul Comenius Acţiunea 1, completat într-una din limbile oficiale

ale Comunităţii Europene, în trei exemplare, ştampilate şi semnate în
original de catre directorul instituţiei de învăţământ care depune
cererea.

 Formularul Comenius Acţiunea 1, completat în limba română, într-un

exemplar, ştampilat şi semnat în original de catre directorul instituţiei de
învăţământ care depune cererea.

 O copie a formularului Comenius Acţiunea 1 al şcolii coordonatoare

(valabil pentru şcolile partenere).
 Planul Comenius, completat în limba română, după modelul anexat (vezi
anexa “Planul Comenius”).

 Avizul favorabil al Inspectorului responsabil cu cooperarea

internaţională din Inspectoratul Şcolar de care aparţine instituţia de
învăţământ, însoţit de un referat privind potenţialul şcolii de a derula
proiectul european propus.

 Un document din care să reiasă impactul activităţilor de cooperare deja

finanţate asupra procesului educaţional, precum şi beneficiul adus
elevilor şi calităţii învăţământului (valabil în cazul şcolilor care au mai
beneficiat de finanţare Socrates), vizat de ISJ.

În plus, pentru Proiectele de Dezvoltare Şcolară:

 Un document vizat de ISJ care să probeze faptul că în şcoală există:

– un număr ridicat de copii supuşi riscului de abandon şcolar; factorii

principali includ: locuirea în zone dezavantajate cu nivele ridicate ale
şomajului sau delincvenţei juvenile, copii provenind din familii
monoparentale, familii suferind de sărăcie acută sau condiţii inadecvate
de locuire sau
- un număr ridicat de copii rromi sau aparţinând altor minorităţi culturale.

3.5. EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ

Proiectul pe care vi-l prezentăm ca exemplu de bună practică este realizat de

Liceul Teoretic “Nichita Stănescu” din Ploieşti, împreună cu “North Institute of
Higher and Further Education” din Irlanda de Nord, “Katharineum Zu Lubeck” din
Germania şi coordonatorul francez “Lycee Notre Dame du Roc”.

Iată, pe scurt, principalele aspecte ale proiectului, aşa cum sunt prezentate
în formularul de candidatură al Liceul Teoretic “Nichita Stănescu” (formularul a
fost depus la ANS în noiembrie 1998, iar activitatea s-a desfăşurat în perioada 1
martie 1999 – 1 martie 2000) :

Titlul proiectului : “Educaţia în spirit civic democratic european”;

Obiectiv :
 - cercetare şi schimb de informaţii între parteneri cu privire la tema aleasă
(“cetăţenie europeană”).

Domenii de interes:

- drept, economie, limbi străine, comunicare şi organizare, cercetare şi

documentare.

Rezultate aşteptate:

- schimbul (verbal şi/sau vizual) rezultatelor cercetărilor întreprinse de

fiecare şcoală participantă la proiect.

Produse finale:

- alcătuirea unor dosare comparative cu privire la noţiunea de “cetăţenie”

în Franţa, Germania, Irlanda şi România.

Activităţi planificate:

- prezentarea proiectului;
- schimbul de informaţii între parteneri;
- sesiune de comunicări asupra temei proiectului;
- vizită de studiu la unul din parteneri;
- masă rotundă cu participarea unui invitat extern;
- bilanţul proiectului;
- diseminarea informaţiilor.

În cele ce urmează, vă supunem atenţiei raportul de activitate prezentat după

încheierea activităţilor planificate:

“Derularea Proiectului Educativ European “Educaţia tinerilor în spirit civic

democratic european” în Liceul “Nichita Stănescu” din Ploieşti a pornit de la
ideea că, pentru a construi o Europă unită, tinerii au nevoie să se cunoască, să
comunice, să se îmbogăţească spiritual fiecare din cultura şi tradiţiile celuilalt, să
măsoare cât de mult se aseamănă în aspiraţii şi cât este de important să
clădească împreună lumea la care visează, pentru ca ea să corespundă visurilor
lor.

În mod concret, aceste idei s-au impus cu ocazia întâlnirilor dintre elevii şi
profesorii Liceului “Nichita Stănescu” – Ploieşti, cu elevii şi profesorii L.P.E.G.T.
“Notre Dame du Roc” din La Roche-sur-Yon, Franţa, prilejuite de acordul de
parteneriat dintre cele două licee.

Apariţia programelor educative europene Socrates – Comenius a reprezentat

o şansă de punere în practică a unora dintre proiectele educative pe care cele
două licee doreau să le deruleze, dar nu dispuneau de mijloacele necesare.
Tema proiectului, propusă de partenerul român, a fost acceptată cu plăcere de
partenerul francez, devenit liceu coordonator al proiectului. Ceilalţi parteneri au
fost propuşi şi invitaţi de liceul coordonator, astfel echipa devenind operantă.
Este vorba de “North East Institute” din Antrim, Irlanda de Nord şi de
“Katharineum zu Lubeck”, Germania.

Proiectul reprezintă o continuare a celui desfăşurat în anul anterior în fiecare

din ţările participante, care a avut ca temă principală “Mărturii despre naşterea
democraţiei”. De astă dată, accentul a fost pus pe studierea unor teme comune,
legate de “Funcţionarea democratică a insituţiilor statului”, prezentarea sistemului
politic al fiecărei ţări, a sistemului educativ şi un studiu privind “Profilul
cetăţeanului european”.

Întâlnirea partenerilor participanţi în proiect s-a desfăşurat în luna martie

1999 la Antrim, în Irlanda de Nord. Fiecare grup participant a prezentat
schematic sistemul politic al ţării sale, precum şi sistemul educativ. Aceasta a
permis observarea şi discutarea asemănărilor şi deosebirilor în fiecare domeniu.
S-au bucurat de un interes deosebit panourile care prezentau sistemele politice
ale celor trei ţări participante: o republică prezidenţială, un regat şi o republică
parlamantară, aşezate în paralel, cu explicaţiile şi precizările oferite de elevii care
le-au realizat. De asemenea, au fost apreciate panourile privind sistemul
educativ din fiecare ţară. Important este însă faptul că realizarea acestor panouri
a reprezentat o intensă activitate interdisciplinară, la care au concurat
cunoştinţele de istorie, geografie, economie, ştiinţe naturale şi exacte,
informatică şi limbi moderne. (…)

Diseminarea rezultatelor s-a făcut în mai multe etape:

- prezentarea, în amfiteatrul liceului, a desfăşurării proiectului;
- prezentarea întâlnirii din Irlanda în faţa întegului colectiv pedagogic;
- prezentarea dosarului construit de participanţi în fiecare clasă, cu
sprijinul profesorilor – diriginţi;
- amenajarea unor panouri şi vitrine expoziţionale privind ţările
participante la proiect;
- prezentarea ansamblului proiectului la un cerc pedagogic al profesorilor
de limba franceză din judeţul Prahova.

Buna desfăşurare a proiectului a suscitat dorinţa ca acesta să continue şi în

anul următor, iar tematica să se diversifice. Astfel, dată fiind tradiţia teatrului liceal
francofon, în liceul nostru, s-a propus ca în cel de-al 3-lea an una din teme să fie
“Educaţia prin teatru a cetăţeanului european”. (…)

Dorim ca, graţie sprijinului Comisiei Europene, al Agenţiei Naţionale

Socrates, prin reforma iniţiată de Ministerul Educaţiei în sistemul educativ
românesc, precum şi datorită colaborării cu parteneri europeni, dimensiunea
europeană să devină o realitate pretutindeni prezentă. Am putea considera ca un
semnal bun în această direcţie transformarea limbilor moderne, din discipline de
învăţământ în instrumente de comunicare. Pentru liceul nostru, ca şi pentru alte
şcoli, înregistrarea video, comunicarea prin fax şi conectarea la reţeaua Internet
constituie un câştig enorm în descoperirea şi folosirea de către tineri a
mijloacelor de comunicare moderne.
 Echipa pedagogică speră ca, rămânând ei înşişi, şi în acelaşi timp învăţând
ceea ce e mai bun la ceilalţi, cultivând stima şi respectul, elevii noştri să devină
cât mai curând cetăţeni demni ai unei Europe unite.” (semnează: director, prof.
Maria Ioniţă şi coordonator de proiect, prof. Maria Radu ).

ANEXE

PLANUL COMENIUS

A. INFORMAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA ŞCOALĂ/INSTITUŢIE

1. Numele şcolii/instituţiei:

2. Adresa şcolii/instituţiei:

3. Situare geografică: rural  urban central  urban periferic 

suburban 

4. Numărul total de elevi: fete: băieţi:

5. Vărsta elevilor: de la: la:
6. Numărul total de profesori: femei: bărbaţi:
7. Nr. total al personalului didactic auxiliar: femei: bărbaţi:
8. Nr. total al personalului administrativ: femei: bărbaţi:

9. Indicaţi orientarea particulară a şcolii/instituţiei (ex.: uman, real, tehnic,

muzică, sport etc.):

10. Există în şcoala dvs. un număr semnificativ de:

 elevi supuşi factorilor de risc2  elevi cu nevoi educaţionale speciale

Dacă da, vă rugăm explicaţi3:

11. Şcoala/instituţia dvs. se află într-o zonă dezavantajată din punct de

vedere socio-economic ?

da  nu 

Dacă da, vă rugăm explicaţi4:

2. ACTIVITĂŢI EUROPENE ALE ŞCOLII/INSTITUŢIEI

1. Şcoala/instituţia dvs. a mai fost implicată în activităţi de cooperare

europeană/internaţională?

da  nu 

Dacă da, în ce tipuri de activităţi?

2. Ce fel de activităţi de cooperare europeană, în particular activităţi

Comenius (inclusiv mobilităţi ale personalului didactic) intenţionează
şcoala dvs. să promoveze în viitor? Vă rugăm să prezentaţi aceste
activităţi conform modelului anexat.

2
Factorii de risc sunt listaţi în documentul cu privire la alcătuirea dosarului, ca cerinţe de eligibilitate pentru
şcolile ce solicită finanţare în proiecte de dezvoltare şcolară.
3
Pentru explicaţii detaliate, vă rugăm anexaţi pagini tehnoredactate, menţionând itemul la care răspundeţi.
4
idem
 3. Motivaţia şcolii/instituţiei dvs. de a se implica în aceste activităţi. Ce
rezultate concrete aşteptaţi de la participarea elevilor, profesorilor şi
a întregii instituţii în aceste activităţi? (vă rugăm detaliaţi pentru
fiecare din activităţile enumerate la punctul 2).

4. Precizaţi ce persoane din şcoala dvs. sau din mediul şcolar (asociaţii
de părinţi, ONG-uri etc.) au fost implicate în planificarea activităţilor
europene sus-menţionate.

Numele şi semnătura Directorului instituţiei

Ştampila instituţiei
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COOPERARE EUROPEANĂ
ÎN ANII ŞCOLARI 2001 – 2002 ŞI 2002 - 2003

Nr. Activitatea (denumire, tip, descriere pe scurt, parteneri Persoane Perioada Resurse de Responsabil
crt. europeni) implicate (aprox.) co-finanţare

Observaţii

Tabelul trebuie să cuprindă toate activităţile prevăzute în proiect, inclusiv mobilităţile circumscrise.

Important: numărul participanţilor la mobilităţi nu trebuie să depăşească 6 profesori/instituţie/an/proiect şi 4 elevi/instituţie/an/proiect.

 TABELE FINANCIARE

TABEL PRIVIND CHELTUIELILE ZILNICE DE SUBZISTENŢĂ PENTRU

MOBILITĂŢILE CARE NU DEPĂŞESC 1 SĂPTĂMÂNĂ

ŢARA Max. ŢARA Max. EUR

EUR
BE Belgia 150 IS Islanda 183
DK Danemarca 179 LI Liechtenstein 174
DE Germania 127 NO Norvegia 171
GR Grecia 113 BG Bulgaria 157
ES Spania 141 CZ Republica Cehă 214
FR Franţa 130 EE Estonia 129
IE Irlanda 165 CY Cipru 100
IT Italia 130 LV Letonia 174
LU Luxemburg 143 LT Lituania 126
NL Olanda 148 HU Ungaria 136
AT Austria 122 MT Malta 116
PT Portugalia 143 PL Polonia 227
FI Finlanda 156 RO România 185
SE Suedia 157 SI Slovenia 148
UK Marea Britanie 199 SK Slovacia 164

Notă

Se decontează maximum 75% din suma înscrisă în tabel. Doar în cazuri

excepţionale, atunci când este vorba de persoane dezavantajate, se poate deconta
între 75% şi 100%, cu condiţia ca suma totală decontată să nu depăşească suma
maximă acordată pentru fiecare mobilitate.
 TABEL PRIVIND CHELTUIELILE DE SUBZISTENŢĂ PENTRU MOBILITĂŢILE
MAI MARI DE 1 SĂPTĂMÂNĂ

ŢARA Max. ŢARA Max. EUR

EUR
BE Belgia 683 IS Islanda 833
DK Danemarca 814 LI Liechtenstein 792
DE Germania 578 NO Norvegia 778
GR Grecia 514 BG Bulgaria 413
ES Spania 642 CZ Republica Cehă 322
FR Franţa 592 EE Estonia 322
IE Irlanda 751 CY Cipru 322
IT Italia 592 LV Letonia 322
LU Luxemburg 651 LT Lituania 322
NL Olanda 673 HU Ungaria 322
AT Austria 555 MT Malta 322
PT Portugalia 651 PL Polonia 322
FI Finlanda 710 RO România 413
SE Suedia 714 SI Slovenia 455
UK Marea Britanie 905 SK Slovacia 322

Notă

Sumele din tabel reprezintă cheltuielile săptămânale. Se decontează maximum 75%

din sumele înscrise în tabel. Doar în cazuri excepţionale, atunci când este vorba de
persoane dezavantajate, se poate deconta între 75% şi 100%, cu condiţia ca suma
totală decontată să nu depăşească suma maximă acordată pentru fiecare mobilitate.
BIBLIOGRAFIE

1. Decizia Nr. 253/2000/EC a Parlamentului European şi Consiliului European din

24.01.2000.
2. Socrates Programme. Guidelines for Applicants, June 2000 Edition.
3. Andrei Marga, Guidelines for the Reform of Education in Romania, Editura
Alternative, Bucureşti, 1999.
4. Buletinul Informativ Comenius Nr. 3/2000.
5. Dakmara Georgescu, Reforma învăţământului – o şansă pentru schimbarea de
mentalitate, Editura Trei, Bucureşti, 1999.