Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

FIȘĂ OBIECTIV TURISTIC

NR.
INFORMAȚII SOLICITATE DESCRIERE
CRT.
Centru de etnografie,
1. DENUMIRE OBIECTIV folclor și artă populară:
Arcani
2. ADMINISTRATOR/PROPRIETAR Primăria Comunei Arcani
3. PERSOANǍ DE CONTACT Secretar primărie - Stroe Ana

Adresă: Comuna Arcani,

DATE DE CONTACT: ADRESĂ,
4.
TELEFON, FAX, E-MAIL
judeţul Gorj, România
Tel.: 0253.278.303
Fax: 0253.278.004
E-mail:
primariaarcani@yahoo.com

Localitatea Arcani este

menționată pentru prima dată
5. ATESTARE ISTORICĂ în Diploma Împăratului
Sigismund din 28 octombrie
1428.

Obiectivul este situat în

comuna Arcani, judeţul Gorj.
Accesul se face din:

1. Bucureşti: E81/A1 –
DN67 – DN 67D - DJ
6. CĂI DE ACCES
672E;
2. Râmnicu Vâlcea:
DN67– DN 67D - DJ
672E;
3. Târgu Jiu: DN 67D -
DJ 672E;

1
 Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

1. Din Bucureşti:
→ E81- 5;
CALITATEA CĂILOR DE → DN 67- 4;
ACCES, RECOMANDĂRI → DN 67D - 4;
5 - calitate foarte bună; → DJ 672E– 3
4 - calitate bună;
7.
3 - calitate medie; 2. Din Râmnicu Vâlcea:
→ DN 67 - 4;
2 - calitate proastă; → DN 67D - 4;
1 - calitate foarte proastă, drum → DJ 672E – 3
nerecomandat pentru autoturisme de
oraş; 3. Din Târgu Jiu:
→ DN 67D - 4;
→ DJ 672E – 3;

Obiective aflate în vecinătate:

1. Centru de etnografie,
folclor și artă populară
Dobrița;
PRIMELE 5 OBIECTIVE AFLATE
2. Centru de etnografie,
8. folclor și artă populară
ÎN VECINĂTATE
Lelești;
3. Cheile Sohodolului;
4. Cula Cartianu-Cartiu;
5. Cula Cornoiu-
Curtișoara;

1. Centru de etnografie,
folclor și artă populară:
Dobrița
DETALII OBIECTIVE DIN
9.
VECINĂTATE
Satul Dobrița reprezintă un
amestec interesant de folclor,
istorie și frumuseți naturale
2
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

care nu trebuie ratat de către

turiștii în căutare de locuri
deosebite.

Adresă:Sat Dobriţa, comuna

Runcu, judeţul Gorj;
Acces:

Bucureşti: E81/A1 –
DN67 – DN 67D - DJ
672C;

Râmnicu Vâlcea:
DN67– DN 67D - DJ
672C;

Târgu Jiu: DN 67D -
DJ 672C;
Sezonalitate: Obiectivul poate
fi vizitat pe toată durata
anului. Se recomandă
vizitarea sa în intervalul
aprilie-iunie, când
temperaturile sunt favorabile
drumețiilor și excursiilor.

2. Centru de etnografie,
folclor și artă
populară:Lelești

Comuna Lelești se remarcă

prin puternicul caracter
etnografic exemplificat în mod
admirabil în cadrul Muzeului
Sătesc de Istorie si Etnografie
precum și prin numeroasele
biserici de lemn de pe
teritoriul comunei, înscrise pe
Lista Monumentelor Istorice

3
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

2010, care pot fi vizitate și

admirate de turiști.

Adresă:Comuna Lelești,
judeţul Gorj
Acces:
• Bucureşti: E81/A1 –
DN67 – DN 67D - DJ
672D;
• Râmnicu Vâlcea:
DN67– DN 67D - DJ
672D;
• Târgu Jiu: DN 67D -
DJ 672D;
Sezonalitate:Obiectivul poate
fi vizitate pe tot parcursul
anului. Se recomandă
vizitarea centrului în luna mai,
când se organizează
Sărbătoarea Teiului și în luna
august, când au loc
manifestări dedicate Sfintei
Maria.

3. Cheile Sohodolului

Cheile Sohodolului, numite

și „Canionul din Gorj”, ne
oferă forme de relief
surprinzătoare, peisaje în
mijlocul cărora ne simțim
imediat copleșiți de
splendoare. Cheile sunt forme
de relief spectaculoase cu care
județul Gorj se mândrește. Ele
se înalță abrupt, domină tot în

4
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

jur, formațiuni calcaroase,

grote și peșteri brăzdează
cheile.

Adresă:Comuna Runcu,
judeţul Gorj;
Acces:

București: E 81 – DN
67 – DN 67D -
DJ672C;

Râmnicu Vâlcea: DN
67 – DN 67D –
DJ672C;

Târgu Jiu: DN 67D –
DJ672C.
Sezonalitate:Obiectivul este
deschis publicului și poate fi
vizitat pe tot parcursul anului.
Se recomandă perioada de
primăvară-toamnă datorită
abundenței de viețuitoare care
pot fi surprinse în mediul lor
natural, dar și datorită
vegetației specifice zonei
Carpaților Meridionali.

4. Cula Cartianu - Cartiu

Cula Cartianu este una din

cele mai valoroase piese
arhitecturale ale patrimoniului
cultural național care datează
din secolul VIII, fiind situată
într-un cadru natural deosebit
în satul Cartiu, Comuna
Turcinești, Județul Gorj.

5
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

Adresă:Sat Cartiu, comuna

Turcineşti, judeţul Gorj
Acces:

Bucureşti: E81 – DN
67- E79 – DJ 664;

Râmnicu Vâlcea: DN
67- E79 – DJ 664;

Târgu Jiu: E79 – DJ
664.
Sezonalitate: Obiectivul
turistic poate fi vizitat pe tot
parcursul anului. Se
recomandă vizitarea acestuia
mai ales pe timpul verii, în
perioada iulie-septembrie,
când vremea este potrivită
pentru drumeții și trasee
turistice.

5. Cula Cornoiu - Curtișoara

Cula Cornoiueste una dintre

principalele monumente
istorice expusă la Muzeul
Arhitecturii Populare
Gorjenești din Curtișoara, o
casă boierească înstărită,
datând din primul sfert al
secolului al XVII-lea.
Adresă:Cartier Curtișoara,
oraş Bumbeşti – Jiu, judeţul
Gorj
Acces:
• Bucureşti: E81 – DN
67- E79 – DJ 665;
• Râmnicu Vâlcea: DN
6
 Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

67- E79 – DJ 665;

• Târgu Jiu: E79 – DJ
665.
Sezonalitate:Obiectivul
turistic face parte din Muzeul
Satului Gorjean de la
Curtișoara secția de Etnografie
și poate fi vizitat pe tot
parcursul anului, zilnic de la
09.00-17.00 cu excepția zilei
de luni. Se recomandă
vizitarea lui toamna pentru a
putea admira totodată și
peisajele de pe valea Jiului.

Conform Institutului
Național de Statistică, în zona
localității Arcani, din județul
Gorj, în perioada septembrie
2012 – august 2013 s-a
înregistrat un număr total de
90 turiști.
10. FLUXURI TURISTICE
Astfel, cel mai mare aflux
turistic a avut loc în timpul
lunii august. În acest interval,
localitatea a fost vizitată de
aproximativ 50 de turiști care
au profitat de temperaturile
potrivite pentru drumeții.

Pentru cazare în perioada

CONDIȚII CAZARE ȘI SERVICII
11. vizitării obiectivului, turiștii
EXISTENTE
pot poposi în localitatea
Arcani, din județul Gorj.

7
 Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

Conform Institutului
Național de Statistică în ceea
ce privește posibilitățile de
cazare ale turiștilor, în această
localitate sunt înregistrate 2
unități de cazare, reprezentate
de:

 1 hotel;
 1 pensiune
agroturistică.
Acești operatori oferă un
număr total de 57 de locuri de
cazare, distribuite pe tipuri de
unități astfel:
 37 de locuri în
hoteluri;
 20 de locuri în
pensiuni
agroturistice.

În satul Sănătești, comuna

Arcani există o păstrăvărie
care poate fi vizitată de turiști.

Obiectivul poate fi vizitat pe

tot parcursul anului. Se
DETALII DESPRE recomandă vizitarea centrului
12. la finalul lunii martie, când
SEZONALITATE
turiștii pot lua parte la tradiția
homanului.

DETALII DESPRE OBIECTIVUL Centru de etnografie,

13.
TURISTIC folclor și artă populară:
Arcani
8
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

ComunaArcanise remarcă
prin puternicul caracter
etnografic exemplificat în mod
admirabil în cadrul muzeului
tematic existent în comună,
precum și prin tradițiile
străvechi pe care localnicii
încă le respectă.

Localizare

Comuna Arcani este

situată în partea de nord –vest
a județului Gorj, la 14 km de
orașul Târgu Jiu. Din punct de
vedere administrativ, comuna
are în componență satele
Arcani, Sănătești, Stroiești și
Câmpofeni.

Istoric

În zona Arcani au fost

găsite dovezi ale existenței
aşezărilor omeneşti încă din
epoca de piatră. Turiștii pot
admira la muzeul din sat un
topor şi un fragment de cuţit
de piatră datând din această
perioadă. Un alt topor din
piatră descoperit pe raza
comunei a fost studiat şi depus
la Muzeul de Antichităţi din
Bucureşti.

Cimitirul din epoca dacică

9
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

din locul numit „La Morminţi”

precum şi ruinele unei biserici
feudale din acelaşi loc sunt
dovezi pregnante ale existenței
unor așezări în aceste locuri,
aspect favorizat și de
condiţiile prielnice vieții
create de ValeaRâului Jaleş,
pe care recomandăm să le
vizitați.
La începutul organizării
statale, valea acestui râu a
reprezentat centrul Țării lui
Litovoi, voievod din zona
Olteniei în timp ce Judeţul de
Jaleş, menționat în
documentele epocii, îşi avea
reşedinţa la Dăbăceşti pe Jaleş.
Localitatea Arcani este
menționată pentru prima dată
în Diploma Împăratului
Sigismund din 28 octombrie
1428, prin care acesta dă în
stăpânirea Tismanei şi a
preotului Agaton mai multe
sate, printre care şi Arcani,în
acelaşi document
menționându-se pentru prima
dată şi judeţul Jaleş.

Etnografie, folclor și artă

populară

Centrul de etnografie,
folclor și artă populară Arcani
se remarcă prin tradițiile
specifice zonei pe care
10
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

localnicii le-au moștenit din

generație în generație și la care
turiştii pot chiar lua parte.
Străvechea tradiție
ahomanului se respectă anual
în zona localității Arcani.
Ziua, dar mai ales noaptea de
28 martie, au o semnificație
deosebită pentru locuitorii din
Arcani, cu această ocazie
organizându-se o petrecere.
În timpul zilei se
organizează ritualuri precum
descântarea babei, căutarea
homanului, aprinderea focului
în pivniță sau fredonarea
cântecelor tradiționale, iar
noaptea oamenii se strâng pe
dealurile din apropiere pentru
a participa la petrecerea
organizată.
Conform obiceiului, fetele
tineretrebuie să caute
homanul, care potrivit tradiției
ar avea efecte benefice asupra
celor care îl găsesc.
Vizitatorii centrului de
etnografie, folclor și artă
populară Arcani pot cunoaște
mai bine istoria și folclorul
zonei în cadrul muzeului
sătesc din Arcani. Acesta a
fost înfiinţat în anii ‘60, din
iniţiativa profesorului
Grigore Pupăză și este așezat
din 1967 în spaţiul actual.
Clădirea muzeului are o
11
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

vechime considerabilă, iar din

1996, cu prilejul renovării, a
primit numelefondatorului său,
Grigore Pupăză. Este situat în
centrul comunei, alături de
primărie, biserică, dispensar,
farmacie, şcoală şi cămin
cultural.
Muzeul din comuna
Arcani este un element de
patrimoniu naţional,
reprezentând un ansamblu de
creaţii umane, materiale şi
spirituale, care prin valoarea
lor subliniază identitatea
culturală naţională.
Obiectele arheologice şi
istorico-documentare expuse
în cadrul muzeului sunt:
 unelte, ceramică,
inscripţii, monede,
sigilii, bijuterii, piese
de vestimentaţie şi
harnaşament, arme,
însemne funerare;
 mărturii materiale şi
documentare privind
istoria locală;
 manuscrise, cărţi rare
şi cărţi vechi, cărţi cu
valoare bibliofilă;
 documente şi tipărituri
de interes social:
documente de arhivă,
hărţişi alte materiale
cartografice;
 obiecte cu valoare
12
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

memorialistică
 obiecte şi documente
cu valoare
numismatică, monede,
decoraţii, insigne,
drapele şi stindarde;
 fotografii ;
 instrumente muzicale;
 costume bărbăteşti şi
femeieşti.

În perioada 1967-1968 în
urma colecţionării şi
înregistrării unui număr mare
de obiecte de patrimoniu, s-a
impus o nouă organizare a
modului de expunere şi
prezentare a întregului
material muzeistic. Astfel a
fost organizat un sector
documentar, un sector artistic
şi un sector al ocupaţiilor
vechi, tradiţionale.
În prezent, colecţia ocupă
4 săli, numărând sute de
documente, un sector
numismatic, unul artistic și
un sector al ocupaţiilor
locale.
În incinta Muzeului din
Arcani sunt organizate
periodic lansări de carte,
simpozioane și alte
evenimenteîn cadrul cărora
este prezentatăbogăția
folclorică a zoneiprin doine,
balade, legende, dansuri,
13
 Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

datini şi obiceiuri.

Obiective culturale

Turiștii care aleg Arcani ca

destinație de vacanță pot vizita
obiectivele de patrimoniu care
se regăsesc pe teritoriul
comunei și anume:
 Casa de lemn
Elisaveta Raşoveanu,
cod LMI GJ-II-m-B-
09208, ridicată în
satul Arcani la
începutul secolului
XIX-lea.
 Casa de lemn
Brădiceanu, cod LMI
GJ-II-m-B-09391,
amplasată în satul
Stroiești care datează
din secolul XIX.

a. Poluarea aerului
Activitățile turistice pot
conduce la reducerea calității
aerului. Astfel, în sezonul
turistic când circulația se află
la cote maxime se poate
FORMELE ȘI SURSELE DE
produce poluarea aerului prin
POLUARE
gaze de eșapament emise de
autoturismele turiștilor și
numărul mare de autocare.
Structurile de cazare și
alimentație publică au un
consum mai ridicat de energie
și deci există o poluare
14
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

produsă de centralele termice

care deservesc stațiunile
turistice.

b. Poluarea apei
Multe activități turistice nu
se pot derula în lipsa unor
resurse de apă, mai ales când
este vorba de starea de igienă
și calitatea serviciilor oferite.
Consumul de apă calculat
pentru fiecare turist este destul
de ridicat atât în structurile de
cazare cât și în cele de
alimentație publică, prin
urmare crescând volumul de
ape uzate evacuate.
Poluarea apelor se produce
și prin turismul neorganizat, în
locuri situate pe malurile
apelor, lacurilor sau în
perimetrul apelor freatice cu
caracter mineral, unde turiștii,
prin gunoaiele lăsate, pot
contribui la scăderea calității
apelor de suprafață sau
subterane.
Comportamentul turiștilor
de a aruncaoriunde gunoaiele,
mai ales în lacuri, râuri
curgătoare și ape marine crește
concentrația de bacili
coliformi care pot provoca
diferite afecțiuni.

c. Poluarea solului
Această formă de poluare
15
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

afectează mai ales prin

extinderea amenajărilor
turistice și de transport, care
determină scoaterea din
circuitul forestier și agricol a
unor importante suprafețe
(realizarea de parcări, stații de
alimentare cu combustibil
etc.). Solurile sunt afectate
mai ales de cantitățile de
deșeuri solide care pot afecta
calitatea lor.

d. Poluarea vegetației
Pădurile, prin faptul că
reduc poluarea aerului,
atenuează efectul de seră.
Vegetația arbustivă și ierboasă
naturală, prin varietatea
speciilor componente, aduce o
mai mare varietate peisajelor
naturale.
Activitățile turistice pot
determina degradarea
vegetației existente - colectare
lemn de foc pentru picnic,
parcare direct pe iarbă, ruperea
de specii valoroase ca
suveniruri, campare haotică a
corturilor etc.

e. Poluarea faunei
Extinderea amenajărilor
turistice, circulația turistică
intensă determină reducerea
habitatelor naturale pentru
multe dintre animalele
16
Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

sălbatice.
Comportamentul zgomotos
al turiștilor are un efect
negativ asupra mediului de
viață al multor specii de
animale.

f. Poluarea fonică
Activitățile turistice dețin
mai multe surse care produc
zgomote cum sunt cele
produse de motoarele de
pompare a apei, de lifturile
mari de marfă, de instalațiile
de aer condiționat, de
aparatele frigorifice, de
rampele de aprovizionare cu
materii prime din structurile
de alimentație publică, de
câinii vagabonzi din jurul
hotelurilor și a restaurantelor
și de comportamentul
necivilizat al multor turiști.

g. Poluarea luminoasă
Excesul de iluminat public
noaptea nu numai că produce
o cantitate mare de gaze cu
efect de seră (4% din total),
dar afectează sănătatea umană
şi echilibrul ecosistemului.
Numeroasele spații de cazare
existente contribuie la
amplificarea acestui efect.
Lumina produce în localități
efectul de „halou” – ceaţa
portocalie prezentă deasupra
17
 Centru de etnografie, folclor și artă populară: Arcani

oraşelor în timpul nopţii şi

care blochează şi vizibilitatea
aştrilor.

Populația

Conform recensământului
15. ALTE INFORMAȚII
efectuat în 2011, populația
comunei Arcani se ridică la
1.346 de locuitori.

18