PROCEDURA TEHNICA DE

EXECUTIE

ASTERNEREA MIXTURILOR
ASFALTICE CILINDRATE LA CALD

Ed. 1 Rev.0

PROPRIETAR SOCIETATEA:

APROBAT

Acest exemplar este controlat

(Orice modificare va putea fi facuta numai de catre proprietar)

Copie numarul ___

ELABORAT
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 2 / 18
CILINDRATE LA CALD

LISTA DE DIFUZARE

Compartimentul Exemplar Nume si prenume Semnatura Data

Nr.

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 3 / 18
CILINDRATE LA CALD

1. Scop

Procedura are ca scop precizarea actiunilor , fazelor tehnologice, a utilajelor si

materialelor folosite la asternerea si compactarea la cald a mixturilor asfaltice destinate straturilor
rutiere bituminoase.

2. Domeniu

Procedura se va utiliza la punerea in opera a mixturilor asfaltice preparate cu bitum la cald

pentru orice fel de strat rutier bituminos cilindrat , strat de baza STAS 7970 – 01, de legatura sau
de uzura conform SR 174/ 1; 2 / 97

3.Definitii, termeni tehnici, notatii, conform STAS 4032 / 1-90,

SR 174 / 1,2 / 97

4.Documente de referinta ( standarde, norme tehnice etc. )

4.1. Proiectul de executie, cu detaliile de executie aferente.

4.2. Caietele de sarcini ale lucrarii.
4.3. Standardele mentionate : SR 174/ 1;2/ 97 , STAS 7970 – 01,
STAS 4032 / 1 – 90

5. Responsabilitati

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 4 / 18
CILINDRATE LA CALD

5.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea corecta a prezentei proceduri si a

documentatiei tehnice de executie, de intocmirea inregistrarilor de calitate aferente atributiilor de
serviciu si a evidentei acesteia.
5.2. Responsabilul de controlul calitatii ( CQ ) pe lucrare urmareste aplicarea intocmai
a prezentei proceduri, a proiectului de executie, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate
( grosimi de asternere, temperaturi etc. ) si evidenta acestora.
5.3. Mecanicii de utilaje si electricianul formatiei raspund de asigurarea si buna
functionare a utilajelor destinate si existente la lotul de asternere ( maturi mecanice,
repartizatoare vibrofinisoare, compactoare lise si pe pneuri etc. ) aferente asternerii mixturii si
finisarii suprafetelor executate.
5.4.Laboratorul formatiei raspunde de prelevarea probelor pentru incercari si verificari,
intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate in documentele (formularele ) tipizate de laborator,
a inregistrarilor impuse de caietele de sarcini, atat inainte
( “a priori “ ) cat si pe parcursul executiei lucrarilor, precum si de prezentarea acestora in timp
util si operativ celor implicati.

6. Procedura.

6.1. Conditii prealabile

6.1.1. Asigurarea ca pe santier la punctul de asternere se gasesc detaliile de executie
precum si prezenta procedura.
6.1.2. Personalul punctului de lucru este instruit in scopul insusirii proiectelor de executie,
caietelor de sarcini, standardelor, a modului de folosire a utilajelor specifice acestui gen de lucrari
si a prevederilor prezentei proceduri tehnice de executie.
6.1.3.Asigurarea pe santier a materialelor , utilajelor, sculelor si uneltelor necesare
asternerii si finisarii suprafetei de rulare.
6.1.4. Existenta formularelor pentru inregistrarile de calitate care sunt solicitate de
caietele de sarcini.
6.1.5. Existenta formularelor pentru comenzi, respectiv transporturi de materiale ( bonuri
de comanda, bonuri de transport ) inclusiv pentru transportul mixturilor.
6.1.6. Existenta inregistrariolr de calitate pentru stratul suport, respectiv procesele verbale
de receptie calitativa ( verificarea compactarii pe straturi si cote de nivel ) pentru sectoarele de
asternere.
6.2. Masuri preventive
6.2.1. Se va urmari instruirea si apoi respectarea de catre personalul executant a utilizarii
echipamentului de protectie din dotare, salopete, casca, sandale cu talpa din lemn etc., conform
normelor de tehnica securitatii muncii in vigoare.
6.2.2. Se va verifica cunoasterea de catre personalul executant a normelor pentru protectia
muncii, a normelor PSI si mai ales a normelor pentru executia lucrarilor sub circulatie, in special
cand asternerea se executa pe jumatate din partea carosabila.
Elaborat Verificat Aprobat
Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 5 / 18
CILINDRATE LA CALD

6.2.3. Inainte de inceperea asternerii se verifica corectitudinea semnalizarii santierului

pentru circulatia publica.

6.3. Derulare Proces

6.3.1. Lucrari pregatitoare
Asternerea mixturilor asfaltice destinate straturilor rutiere bituminoase realizate la
cald va incepe numai dupa efectuarea urmatoarelor operatii:
6.3.1.1. Receptionarea stratului suport in conformitate cu prevederile din caietele de
sarcini respective, STAS 6400 – 84, STAS 7970 – 01.
6.3.1.2. Verificarea topo a cotelor finale, a pantelor suprafetei stratului suport si
intocmirea inregistrarilor de calitate care sa fie confirmate prin procese verbale de receptie
calitativa pe faze de lucrari.
6.3.1.3. Pregatirea stratului suport prin remedierea defectiunilor si / sau reprofilare.
6.3.1.4. Verificare si reglarea functionarii la parametrii proiectati a utilajelor de asternere
si compactare.
6.3.2. Experimentarea punerii in opera a straturilor rutiere bituminoase prin executia unui
tronson experimental la inceperea lucrarilor.
6.3.2.1. Experimentarea se va face pe un tronson de proba de minim 30 m lungime si are
drept scop stabilirea, in conditii de santier, a urmatoarelor necesitati:
- mijloacele ( utilajele ) de punere in opera si reglarea parametrilor de functionare ai
acestora;
- componenta optima a atelierului de compactare si reglarea dispozitivelor utilajelor
componente;
- conditiile de compactare ( parametrii de compactare si in special numarul de treceri,
gradul de compactare etc. ), in vederea obtinerii gradului de compactare precizat in
standardele si prescriptiile in domeniu, dar mai ales in caietele de sarcini elaborate
pentru lucrarea respectiva;
- grosimea optima de asternere a stratului.

6.3.2.2. Daca nu se poate realiza gardul de compactare prescris, se va proceda la o noua

incercare, variind conditiile de lucru prin modificarea grosimii de asternere, a temperaturii de
asternere sau modificarea atelierului de compactare folosit.
6.3.2.3.Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, in special in
cea ce priveste gradul de compactare, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.
6.4. Asternerea mixturilor asfaltice
6.4.1. La asternerea mixturilor asfaltice se vor avea in vedere initial urmatoarele prevederi
ca prscriptii generale de executie;
 Inainte de punerea in opera a mixturilor asfaltice, stratul suport se verifica si se aduce
la cotele prevazute in proiectul de executie.
 Toate defectiunile se remediaza, apoi suprafata stratului suport se curata obligatoriu si
se amorseaza atat rosturile de lucru, cat si stratul suport.
Elaborat Verificat Aprobat
Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 6 / 18
CILINDRATE LA CALD

 In cazul stratului suport de macadam,acesta se curata si se matura, urmarindu – se

degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
 Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special la care se
poate regla cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratuuli suport.
 In functie de natura stratului suport se va folosi pentru amorsare o cantitate de 0,3…
0,5 kg / mp de bitum rezidual.
 Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv
pentru ruperea emulsiei.
 La imbracamintile bituminoase executate pe stratul suport din beton de ciment sau
macadam cimentat, cand grsimea totala a mixturii asfaltice este mai mica de 15 cm,
iarstratul suport nu prezinta degradari, rosturile se acopera pe o latime de 40 cm cu
geogrile, geotextile, carton asfaltat sau alte materiale similare stabilite de un laborator
specializat, pe baza acordului dat de beneficiarul lucrarii.
 In cazul in care stratul suport din beton de ciment prezinta degradari ( fisuri sau
crapaturi ) se recomanda acoperirea totala a suprafetei acestuia cu straturi bituminoase
armate cu geosintetice.
 Suprafata stratului suport pe care se asterne imbracamintea bituminoasa trebuie sa fie
uscata.
6.4.2. Amorsare este obligatorie pe toata suprafata in cazul covoarelor cu grosimi pana la
3,0 cm inclusiv si la grosimi mai mari executate peste imbracaminti asfaltice existente cu
suprafata inchisa. Acestea se executa si pe stratul de legatura in scopul realizarii conlucrarii
acestuia cu stratul de uzura, dar numai in cazul cand suprafata stratului de legatura a fost circulata
prin trafic.
In cazul suprafetelor asfaltice deschise ( straturi de legatura ) amorsarea se poate limita la
fetele interioare ale bordurilor si rosturilor de lucru.

6.4.3. Asternerea
6.4.3.1. La asternere este necesara respectarea temperaturilor minime prescrise in tabelul
alaturat.
TABELUL 1

TIPUL TEMPERATURA TEMPERATURA MAXIMA A MIXTURII

LIANTULUI MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE IN C
ASFALTICE LA
ASTERNERE IN
C INCEPUT SFARSIT
D 60 / 80 145…155 140 110
D 80 / 120 135…145 130 100
D 100 / 120 130…140 125 100

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 7 / 18
CILINDRATE LA CALD

OBSERVATIE: La mortare asfaltice temperatura de compactare va fi cu circa 20 C sub valorile

indicate.

6.4.3.2.Conform prevederior SR 174 / 1,2 / 97, asternerea mixturii se efectueaza

mecanizat, cu raspanditoare - finisoare. Asternerea manuala estepermisa numai in cazuri
exceptionale ( spatii inguste ). In cazul raspandirii manuale descarcarea mixturii se face in
gramezi succesive. Asternerea mixturii, in acest caz , se face prin transport cu roaba si din roaba
cu lopata ( nu prin asvarlire ), nivelarea cu greble si realizarea profilului transversal cu ajutorul
sablonului care, pentru verificare, se deplaseaza in lungul drumului sprijinit pe longrine de
inaltime corespunzatoare, inainte de compactare, grosimea mixturii trebuie sa fie cu circa 20 %
mai mare decat grosimea prescrisa pentru stratul compactat.
6.4.3.3.Verificarea cu sablonul si dreptarul se face dupa primele treceri ale cilindrului
compactor, dupa care se fac corecturile suprafetei, urmarindu–se o infratire corspunzatoare a
mixturii nou asternute cu mixtura asternuta anterior, continuandu–se apoi cilindrarea.
6.4.3.4. In cadrul raspandirii se urmareste asternerea mixturii cat mai uniform afanata
pentru a se obtine prin compactare o suprafata cat mai putin denivelata, respectiv care sa necesite
minimum de corecturi in timpul compactarii. In acest scop se interzice circulatia pietonala sau a
vehiculelor pe mixtura asternuta si necompactata.
6.4.3.5. Capacitatea statiilor de peste 30 – 40 t / ora impune raspandirea mecanica a
mixturilor folosind utilajele de finisare care sa execute operatiile de raspandire, nivelare,
incalzire, vibrare etc., realizand astfel o precompactare.
6.4.3.5.1. Sunt obligatorii repartizoarele cu grinda vibratoare, deoarece fara vibrare se
realizeaza o nivelare aparenta la suprafata, iar in interior mixtura ramane cu o afanare
neuniforma ce conduce la denivelari in timpul cilindrarii, comportand corectari care reduc in
timp calitatea suprafetei de rulare in ce priveste planeitatea.
6.4.3.5.2. Repartizoarele dau posibilitatea ca prin gama variata de viteze de functionare sa
se adapteze ritmul de productie a mixturii, astfel incat asternerea sa se desfasoare fara opriri.
Cele mai perfectionate isi stabilesc cotele de asternere prin dispozitive electonice folosind
palpatoare de nivel, fie cu fir intins, fie cu patina si pot lucra pe latimi variabile de la 2,5 la 12,5
cm. Acolo unde exista in dotare repartizoare care lucreaza cu palpatoare cu fir, functionarea
acestora este obligatorie.
6.4.3.5.3. Dupa verificarea si punerea la punct a repartizatoarelor in ce priveste grosimea
mixturii de asternere, respectiv inaltimea si panta profilului din proiect ce trebuie realizata, nu
mai este permisa modificarea acestora in timpul functionarii, decat in cazul cand acestea trebuie
adaptate conform proiectului sau caietelor de sarcini. Modificarile trebuie adaptate conform
Elaborat Verificat Aprobat
Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 8 / 18
CILINDRATE LA CALD

proiectului sau caietelor de sarcini. Modificarile trebuie facute lin, gradat si fara socuri, avandu–
se in vedere si viteza de avansare a repartizorului si avand grija sa nu se depaseasca pozitiile
limita ale grinzii pervazute in proiect, devenind astfel necesara revenirea.
6.4.3.6. Este preferabil sa se faca asternerea pe toata latimea caii fie cu un singur
repartizor, fie cu doua repartizoare “ in paralel “.In acest caz si cand mixtura se transporta in
sensul invers asternerii, distanta medie intre ele trebuie sa fie de circa 5 m dar sa nu depaseasca
30 m . Cand mixtura se transporta pe drumul executat in sensul asternerii, distanta intre
repartizoare trebuie sa fac posibila trecerea mijloacelor de transport pe mixtura compactata.
Atunci cand nu este posibil acest mod de lucru, se lucreaza pe benzi de latime convenabila
pentru circulatie realizandu–se intai banda cea mai ingusta.
6.4.3.6.1.Pe sectoarele in palier sau declivitati foarte mici si cu profil transversal in panta unica,
in perioadele ploioase, se recomanda a se executa intai banda situata mai sus pentru evitare acumularii
apelor meteorice ce poate avea loc in cazul executarii intai a benzii de jos.
6.4.3.6.2.Pe declivitati mixtura se asterne in sensul urcusului.
6.4.3.7. Rostul dintre benzi se va amplasa decalat fata de rostul stratului suport cu cel putin 10 –
20 cm. Cand latimea totala este acoperita de 3 benzi trebuie evitat ca banda mediana sa se execute
ultima.
6.4.3.8. In cazuri exceptionale pe timp friguros se pot executa asterneri pe lungimi scurte si de
latimea utilajului de compactare.
6.4.3.9.Cand se reia lucrul pe banda alaturata, marginea adiacenta a benzii executata anterior se
amorseaza de preferinta cu emulsie bituminoasa. Folosirea bitumurilor fluxate cu solvent este admisa
numai in lipsa emulsiilor si in cantitati cat mai reduse.
6.4.3.9.1. La reluarea lucrului pentru continuarea pe aceiasi banda se taie tranversal pe toata
grosimea capatul benzii, eliminandu–se o portiune de circa 10 – 20 cm, sau, la sfarsitul asternerii, se
pune transversal un dulap de grosimea stratului compactat care va sprijini mixtura in timpul compactarii.
Este insa de preferat realizarea unei pene de mixtura cu panta de 0,5 %, care se inlatura la reluarea
lucrului pe aceiasi banda.
6.4.3.9.2.Straturile succesive ( de baza, de legatura, de uzura ) nu se vor opri in acelasi profil
transversal ci decalat cu minimum 15 – 20 cm.
6.5. Compactarea
6.5.1. Consideratii generale
6.5.1.1. La compactarea mixturilor asfaltice asternute se vor avea in vedere temperaturile din
tabelul 1 de la pct.9.3.1. din prezenta procedura.
6.5.1.2. Operatia de compactare este de prima importanta deoarece de aceasta depinde in mare
masura durata de serviciu a stratului. Se obtin compactitati sporite cu minimum de energie de
compactare cand cilindrarea se efectueaza la temperaturi de peste 125 - 130 C.
6.5.1.3. Compactarea este indispensabila in procesul de punere in opera a mixturii in vederea
realizarii valorilor optime ale carcteristicilor fizico – mecanice si de deformabilitate ( greutate specifica
aparenta, procentul de goluri, rezistenta la compresiune, stabilirea la temperaturi ridicate, modulul de
deformatie si modulul de elasticitate ) , cat si o buna suprafata de rulare, asigurandu – se astfel calitatea
si durabilitatea sistemului rutier.
Elaborat Verificat Aprobat
Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 9 / 18
CILINDRATE LA CALD

6.5.1.4. Realizarea unei compactitati corespunzatoare depinde de urmatorii factori:

modul de asternere al mixturii ( mecanic, manual ), caracteristicile utilajelor de compactare ( grutate,
viteza, statie, vibrator, cilindrii metalici lisi, compactori cu pneuri ), alcatuirea atelierului de compactare,
regimul de temperatura ( la asternere si la compactare 0 si tipul mixturii.
6.5.1.4.1. In cadrul operatiei de compactare trebuie sa se cilindrexe omogen, adica sa nu se lase
nici o parte a suprafetei necilindrate mai mult timp decat alta, pentru a nu se raci.
O mixtura racita ( sub 70  C ) nu se compacteaza suficient, desi se realizeaza initial o
suprafata corespunzatoare ca planeitate. Asemenea suprafete se deniveleaza in timp sub
efectul compactarii datorata sarcinilor din trafic.

6.5.1.4.2. Principial trebuie cilindrat in linie dreapta, schimbarile de banda de cilindrare facandu –
se pe mixtura compactata unde cilindrul compresor nu mai lasa urme, fara a se indeparta insa nejustificat
de punctul de asternere.
6.5.1.4.3.In toate cazurile cilindrarea trebuie facuta repede intr – o singura repriza pentru a se
realiza compactitatea prescrisa in cat mai scurt timp, respectiv pe mixtura fierbinte.
La asternere se va verifica frecvent temperatura de raspandire pentru a putea fi dirijat in mod
eficient regimul de compactare.
6.5.2. Stabilirea numarului de treceri al cilindrilor compactori pentru fiecare punct de lucru
6.5.2.1.La deschiderea santierului se va executa un tronson experimental cu mixtura
proaspata, care se va sterne si compacta cu utilajele existente, in scopul verificarii numarului de
treceri necesar pentru realizarea compactitatii prescrise, dat fiind ca aceasta depinde in mod
direct si de natura si compozitia mixturii.
6.5.2.2. De pe tronsonul executat se vor preleva, dupa racirea mixturii ( de obicei la 24
ore de la compactare ), carote intacte ( 20 x 20 cm sau carote cilindrice MARSHALL ) pe care se
va determina in laborator gradul de compactare realizat. Se va face diagrama grad de compactare
– numar de treceri corespunzator gradului de compactare prescris. Acest numar de treceri se va
respecta la executie. Numarul de treceri stabilit nu va fi in nici un caz inferior numarului indicat
in tabelul 2.
6.5.2.3. Numarul de treceri al cilindrilor compactori
6.5.2.3.1. Numarul de treceri reprezinta numarul total de treceri al compactorului pe
aceeasi urma.
6.5.2.3.2. Numarul minim de treceri in functie de tipul de compactor, necesar pentru “
gradul de compactare “este indicat in tabelul 2 de mai jos.

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 10 / 18
CILINDRATE LA CALD

TABELUL 2

NUMAR DE TRECERI ATELIER COMPACTARE

TIP TIP MIXTURA ATELIER 1 ATELIER 2 ATELIER 3
STRAT Simbol
SR 174 / 1 – 97 COMPACT CILINDRU COMPACT. CILINDRU CILINDRU CILINDRU
. PNEU TANDEM PNEU TANDEM NETED TANDEM
160kN USOR 100 kN USOR 100-120KN USOR
40-60 kN 40-60-Kn 40-60KN

Uzura Mortar M.A.7 10 4 14 4 10 4

asfaltic
Beton B.A.8 14 4 18 4 16 4
ASF B.A.
bogat in 16
cribluri
Rugos B.A.R 14 4 18 4 16 4
.16
Lega Cu BA25 12 4 16 4 14 4
tura agrgat
mare
Cu BAD 12 4 16 4 14 4
pietris 31
concasat
Cu BAD 12 4 16 4 14 4
pietris 31
sortat
Baza Cu STAS 12 4 16 4 14 4
pietris 7970-
concasat 01
Cu STAS 12 4 16 4 14 4
pietris 7970-
sortat 01

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 11 / 18
CILINDRATE LA CALD

NOTA: In tabel nu sunt cuprinse trecerile cilindrului tandem usor care realizeaza
precompactarea mixturilor in cazul asternerilor manuale sau cu utilaje care nu asigura
precompactarea.

6.5.3. Atelierul de compactare

6.5.3.1.Atelierul de compactare va fi alcatuit din :
1 – un compactor pe pneuri de 160 kN, cu suspensie isostatica, cu rotile astfel dispuse
incat cele din spate sa calce in spatiul dintre urmele rotilor din fata si cu presiunea din pneuri de 2
– 6 atm reglabila din mers:
- un cilindru usor de 40 – 60 kN.
sau
2 - un compactor pe pneuri de 100 kN;
- un cilindru tandem usor de 40 – 60 kN.
sau
3 – un cilindru cu tamburi netezi ( lis ) de 100 – 120 kN;
- un cilindru tandem usor de 40 – 60 kN.
NOTA : Compactorii grei de mai sus pot fi inlocuiti cu compactori vibratori grei cu pneuri sau micsti
pentru care numarul de treceri pentru realizarea gradului de compactare prescris va fi stabilit conform
punctului 6.5.2. din prezenta procedura.
6.5.3.2. Adaptarea unuia dintre atelerele de compactare indicate se va face in functie de dotarea
santierului. In cazul cand in dotare exista toate tipurile de cilindri si compactori mentionati, alegerea
atelierului de compactare se va face in ordinea de preferinta indicata la punctul 6.5.3.1. ( inclusiv nota )
in functie de performantale compactorilor. Tipurile atelierului de compactare vor fi stabilite in corelare
cu cantitatea maxima de mixtura ce se asterne zilnic.
NOTA : In ce priveste compactoarele pe pneuri , rezultatele cele mai bune se obtin cu compactoarele de
tipul celui prezentat la punctul 6.5.3.1. Atelierul 1 de 160 kN, eventual cu compactoarele grele vibratoare
cu pneuri sau mixte.
6.5.4. Tehnologia de compactare
6.5.4.1. Mixtura trebuie compactata in cel mai scurt timp dupa asternere pentru a beneficia de
avantajele cilindrarii la temperatura disponibila cat mai ridicata.
6.5.4.1.1. In caz ca mixtura se acumuleaza in fata ruloului lis, se recomanda atacarea mixturii
asternute, pentru compactare, cu rulourile motoare.
6.5.4.1.2. Compactarea se va face in lungul drumului de la margine spre ax. Fiecare cursa a
compactorului se va suprapune lateral cu minim 10 cm peste cea precedenta.

6.5.4.1.3. Pe sectoarele cu panta transversala unica compactare se va executa pe vreme uscata, de

la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Elaborat Verificat Aprobat
Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 12 / 18
CILINDRATE LA CALD

6.5.4.1.4.. In cazul cand se lucreaza pe jumatate din latimea caii, la inceperea lucrului pe a doua
jumatate, marginea stratului de mixtura gata executata se va amorsa si se va incepe compactarea de la
rostul longitudinal. Aceleasi masuri se vor lua si la reluarea lucrului dupa o intrerupere.
6.5.4.1.5.Rosturile de lucru ale straturilor suprapuse se vor decala cu cel putin 10 cm unele fata
de altele.

6.5.4.1.6. Compactorii vor executa treceri lungi, astfel incat numarul de opriri sa fie cat
mai redus. Primele treceri se vor efectua cu viteze mai mici 2- 4 km / ora, iar trecerile urmatoare
cu viteza mai mare 4 – 6 km / ora. Nu trebuie depasita viteza de 6 km / ora, deoarece se pot
produce smulgeri ale stratului de mixtura.
6.5.4.1.7. Inversarile de mers si schimbarile de directie vor fi efectuate progresiv, fara
socuri, pentru evitarea valuririi in fata cilindrilor compactori. Opririle in lungul drumului vor fi
facute astfel incat sa fie decalate unele cu celelalte.
6.5.4.1.8. Micile denivelari care apar in suprafata se vor corecta imediat prin adaugarea
de mixtura, nivelare cu grebla si verificare cu sablonul dupa prima cursa a cilindrului compactor.
6.5.4.1.9. In lungul bordurilor , in jurul gurilor de scurgeri sau in alte locuri inacesibile
cilindrilor,compactarea se va face cu ajutorul maiuriolr calde;in aceste cazuri trebuie sa se acorde
o atentie deoseebita realizarii etanseitatii rosturilor dintre aceste lucrari si imbracaminte, inclusiv
prin badijonare inainte de asternere.
6.5.4.1.10 Evitarea aderarii mixturii calde de tamburii metalici ai cilindrilor netezi
( lisi ) se va face prin udarea lor cu apa, insa nu in exces.

NOTA: In cazul compactarii cu compactori cu pneuri, la inceperea compactarii se vor produce

desprinderi de granule de pe suprafata mixturii asternute datorita lipirii lor pe pneuri inca reci,
fenomen care va dispare cand temperatura pneurilor va atinge temperatura de compactare a
mixturii. In nici un caz nu este admisa udarea cu apa a pneurilor.
Se va evita racirea pneurilor prin asigurarea continuitatii lucrului, deci prin contactul
permanent al pneurilor cu mixtura fierbinte. In caz de vanturi puternice, compactorii cu pneuri
vor fi protejati cu prelate prinse pe sasiu pe toata inaltimea rotilor.
6.5.4.1.11. Pe mixtura compactata nu se va admite nici un fel de circulatie inainte de
racirea stratului ( 4 – 6 ore, in functie de temperatura atmosferica ) . In acest timp zona de lucru
va fi semnalizata corespunzator pana la permiterea traficului.
6.5.4.1.12. Schema de compactare depinde de modul de asternere a mixturii, si anume:
1. Asternerea mecanica cu repartizatoare care realizeaza precompactarea;
2. Asternerea mecanizata cu utilaje care nu realizeaza precompactarea;
3 3. Asternerea manuala.
a)In cazul asternerii mecanizate cu repartizatoare care realizeaza precompactarea, se va adopta
urmatoarea schema de compactare:
Se va alege de preferinta atelierul de compactare indicat la punctul 6.5.3.1.,punctul 1, se
protejeaza lateral cu prelate prinse pe sasiu pe toata inaltimea rotilor. cilindrarea executandu-se

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 13 / 18
CILINDRATE LA CALD

intai cu compactorul greu, in urma caruia cilindrul tandem usor ( cu doi tamburi de latime egala in
fata si in spate ) va efectua finisarea planeitatii suprafetei.
Compactarea va incepe in functie de tipul si temperatura mixturii, urmarindu-se respectarea
temperaturilor maxime la sfarsitul compactarii pe tipurile de bitum

Compactarea se va efectua de la acostament spre ax. Compactorul se va deplasa lateral, pe

benzi de latimea compactorului suprapuse ca la punctul 6.5.4.1.2. Dupa cilindrarea intregii
suprafete asternute de compactorul greu, compactarea va continua cu cilindrul tandem usor
asigurandu-se astfel o suprafata fara denivelari. Numarul de treceri va fi cel indicat la punctul
6.5.2.3.2. sau mai mare, daca acesta apare necesar pentru atingerea gradului de compactare
prescris.
b) In cazul asternerii mecanizate cu utilaje care nu realizeaza precompactarea sau in cazul
asternerii manuale, se va adopta urmatoarea schema de compactare:
Se va alege unul dintre atelierele de compactare indicate la punctul 6.5.3.1., cilindrarea
efectuandu-se intai cu cilindrul tandem usor care va efectua precompactarea stratului prin 4
treceri, apoi cu compactorul greu care va efectua numarul de treceri indicat la punctul 6.5.2.3.2.
sau mai mare, daca acesta apare necesar pentru atingerea gradului de compactare prescris. La
terminarea compactarii cu compactorul greu se va reintroduce cilindrul tandem usor care va
efectua finisarea suprafetei, prin 4 treceri, numar indicat la punctul 6.5.2.3.2.
6.5.4.13. Verificarea si controlul compactarii pe santier este descrisa la punctul 6.5.5. si
6.5.6. al prezentei proceduri.
6.5.5. Gradul de compactare
6.5.5.1.Gradul de compactare este o marime relativa care defineste eficacitatea compactarii si se
obtine prin raportarea densitatii aparente a mixturii compactate, determinata conform STAS 1338
/ 2 – 87 pe probe recoltate intacte din strat, la densitatea aparenta determinata in conditii standard
pe epruvete Marshall, cilindrice, din aceeasi mixtura.
6.5.5.2. Dupa fectuarea compactarii, stratul de mixtura asfaltica trebuie sa aiba un grad de
compactre cel putin egal cu 96 % pentru tipurile de mixturi BApentru imbracaminte, fata de
densitatea aparenta Marshall pentru straturile de uzura si de legatura si 95 % pentru straturile de
baza.
6.5.6. Controlul compactarii pe santier
6.5.6.1. Operativ, controlul se va face prin supravegherea realizarii numarului de treceri
prescris pentru cilindrii compactori.
6.5.6.2. In plus, pentru verificare se va determina in laborator, periodic, prin prelevare de
carote si prin gradul de compactare realizat, corespunzator punctului 6.5.2.1. si 6.5.2.2.
Carotele vor fi prelevate la 24 de ore dupa cilindrare.
6.5.6.3. Verificari rapide se fac cu aparate moderne ( exemplu gamadensimetru ).
6.6. Tratarea suprafetei stratului de rulare
Tratarea imbracamintilor dupa compactarea stratului de uzura se efectueaza in
conformitate cu prescriptiile generale de executie pe care le redam mai jos:

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 14 / 18
CILINDRATE LA CALD

Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin

raspandirea de 2….3 kg / m  nisip 0 – 3, bitumat cu 2…3 5 bitum, urmata de cilindrare.
Exceptie fac betoanele asfaltice rugoase.
Se recomanda utilizarea nisipului de concasaj.
Pentru refacerea rugozitatii, dupa o perioada de timp, se executa tratamente bituminoase
sau covoare asfaltice cu rugozitate ridicata.
Pentru sectoarele cu imbracaminte poroasa se executa inchiderea suprafetei, cu aprobarea
organelor de specialitate ale beneficiarului. Inchiderea suprafetei consta dintr-o badijonare cu 0,5
kg / m bitum si raspandirea de 3…5 kg / m nisip. Se utilizeaza de preferinta emulsie
bituminoasa cationica.
In perioada de garantie a imbracamintii,toate defectiunile ce eventual apar se remediaza de
catre constructor.
6.7. Verificari, dispozitive si aparatura folosite la punerea in opera a mixturilor
asfaltice si tratarea suprafetei de rulare
6.7.1. Verificarea temperaturii mixturii asfaltice puse in opera.
In conformitate cu prevederile SR 174/ 1;2 / 97 , mixturile asfaltice trebuie sa aiba la
asternere si compactare , in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 1.
Temperaturile se verifica cu termometre de diferite tipuri si fabricatii, cu maxima pana la
200  C ( termometre cu mercur, termocuple etc. ).
6.7.2. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare.
Dupa executarea imbracamintii bituminoase, verificarea uniformitatii suprafetei de rulare
se face :
- in profil longitudinal;
- in profil transversal
Masurarea uniformitatii suprafetei de rulare in profil longitudinal se face utilizand
dreptarul.
Pentru efectuarea masuratorilor se foloseste un dreptar de 3 m lungime, construit dintr-un
material usor, dar nedeformabil si o pana gradata ( fig.1.)
Dreptarul se deplaseaza de catre doi muncitori in lungul axei drumului si pe doua
generatoare situate la 1m de marginea partii carosabile.
Denivelarile profilului longitudinal in mm prin introducerea penei gradate intre dreptar si
suprafata imbracamintii, se inscriu intr–un carnet ale carui formulare sunt de tipul celui din
tabelul de mai jos ( cu exemplificari ):
TABEL 3
Profilul Pozitia km Denivelari ( mm ) Supprafata,
Stanga Axa Dreapta m

18 12+252 5 3 - 0,9
19 13+510 - 4 5 1,2

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 15 / 18
CILINDRATE LA CALD

20 12+175 5 2 9 3,2

Suprafata denivelata se masoara inmultind lungimea denivalarii masurate sub dreptar cu o

latime egala cu o treime din latimea imbracamintii.
O suprafata de rulare se considera corespunzatoare in profil longitudinal cand numarul
profilelor in care denivelarile masurate depasesc denivelarile maxime admise ( 5…7 mm ) este
sub 5 % din numarul profilelor masurate , iar aceste denivelari nu sunt continue.
6.7.3. Masurarea uniformitatilor suprafetei de rulare in profil longitudinal, cu
ajutorul aparatului VIAGRAF.
Aparatul VIAGRAF este alcatuit dintr–un cadru metalic compus din trei grinzi articulate ,
care se sprijina pe 8 roti de rulare identice si echidistante , repartizate pe o lungime de 6 m. In
centrul aparatului se afla o roata palpatoare , care urmareste denivelarile din profil longitudinal al
drumului si le transmite, prin intermediul unei tije, sistemului de inregistrare grafica si electrica.
Aparatul este tractat manual si permite masuratori de denivelari cuprinse intre  25 mm
pe care le inregistreaza la scara 1:1 pe verticala si 1: 50 pe orizontala ( tinand seama de pozitia
benzii de hartie ).
Inregistratorul electric cu care este echipat aparatul inregistreaza denivelarile in profil
longitudinal al drumului, prin cumularea acestora pe trepte de denivalari (din 2,5 in 2,5 mm ) .
Pe aceiasi banda de hartie este inregistrata distanta parcursa de aparat.
Pe baza inregistrarilor facute se determina :
- indicatorul hectometric Viagraf ( 1 hv ) ;
- numarul de varfuri mai mari de 7 mm ;
- valoarea medie a denivelarilor in afara zonei de admisibilitate de 5 mm ;
- ponderea neregularitatilor pe clase de denivelari in distanta parcursa.
6.7.4. Masurarea profilului longitudinal cu ajutorul profilografului.
Aparatul este construit dintr–un sasiu de 7,65 m pe care este fixat un carucior pe doua
roti. Rotile exterioare ale sasiului sunt departate intre ele , astfel incat se poate considera ca linia
care le uneste axele reprezinta linia medie a profilului masurat
( fig. 3 ). Rotile caruciorului sunt suficient apropiate pentru ca linia care uneste axele lor sa
reprezinte panta locala, accidentala a profilului. Valorile masurate pentru panta
( unghiul  dintre carucior si sasiul profilografului ) sunt transmise la un calculator asezat pe
vehiculul care tracteaza aparatul cu ajutorul caruia se calculeaza variatia pantei.

6.7.5. Masurarea profilului longitudinal cu ajutorul aparaturii topografice.

O verificare de mare precizie a profilului longitudinal al drumului se poate face utilizand
aparatura topografica ( nivela sau teodolit si mira ). Masurarea cotelor profilului longitudinal se
face in lungul axei pentru drumuri si in axa si rigola pentru strazi. Masuratorile efectuate dupa
determinarea lucrarilor reprezinta profilul longitudinal al drumului respectiv.
Precizia masuratorilor este de regula de  1mm.

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 16 / 18
CILINDRATE LA CALD

6.7.6. Masurarea profilului transversal al drumului cu ajutorul sablonului si pana

gradata.
Regularitatea suprafetei de rulare in profil transversal se verifica cu un sablon rigid,
avand forma profilului prevazut in proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintii.
Sablonul se aseaza pe doua suporturi ( tacheti ) amplasate pe marginea imbracamintii.
Suportul de la capat al sablonului are 4 cm grosime , iar celalalt are o grosime variabila, sub
forma de pana, pentru asigurarea pozitiei orizontale a sablonului. Pentru masurarea denivelarilor
se va folosi o pana gradata.
Verificarile se efectueaza in dreptul profilurilor transversale fixate prin proiect si intre
acestea, la cererea comisiei de receptie.
Rezultatele citirilor se inscriu intr–un tabel de tipul celui alaturat:
TABEL 4

Citiri sub sablon ( mm )

Punctul Pozitia

Stanga Axa Dreapta

0m 1m 2m 0m 1m 2m

Diferenta dintre doua citiri alaturate ( in mm ) raportata la distanta dintre acestea ( in mm ) nu

trebuie sa depaseasca abaterea limita la panta profilului transversal prevazuta de prescriptii ( 5
mm / m ) .
Verificarea profilurilor transversale in panta mica ( in curbe ) se face cu un dreptar in
locul sablonului.
Se considera o suprafata buna de rulare atunci cand nu se depasesc abaterile admise la
panta profilului transversal in maximum 10 % din punctele masurate in toate profilurile
transversale.

6.7.7. Masurarea profilului transversal al drumului cu ajutorul transverso-

profilografului.

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 17 / 18
CILINDRATE LA CALD

Transverso–profilograful este un dispozitiv utilizat pentru controlul profilului transversal,

care permite inregistrarea acestuia pe banda de hartie si compararea profilului transversal
executat cu cel proiectat.
Transverso–profilograful se poate utiliza si la proiectare , in vederea stabilirii grosimii
necesare pentru reprofilare, precum si in timpul executiei pentru a verifica modul de realizare a
suprafetei straturilor bituminoase in profil transversal.
6.7.8. Masurarea rugozitatii geometrice.
Pentru masurarea rugozitatii geometrice a unui drum se folosesc mai multe procedee ,
functie de gradul de dotare , dupa cum urmeaza :
- Metoda inaltimii de nisip
Metoda consta in intinderea pe suprafata de rulare a drumului a unui volum cunoscut de
nisip monogranular 0,16…0,315 mm ( 25 cm  ) . Nisipul umple adanciturile imbracamintei pana
la nivelul asperitatilor , repartizandu – se pe o suprafata geometrica regulata , care se masoara.
Inaltimea de nisip ( Hs ) se calculeaza cu relatia :
Hs = Volumul de nisip / suprafata de nisip (mm )
In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile recomandate pentru inaltimea de nisip Hs,
corelate cu starea suprafetei de rulare a drumului;
TABEL 5

Inaltimea de nisip Hs ( mm ) Aprecierea suprafetei de rulare a drumului

< 0,2 Textura foarte fina , neindicata
0,2…0,4 Textura fina , indicata pentru V < 80 km / h
0,4…0,8 Textura medie , indicata pentru 80 < V < 130 km / h
0,8…1,2 Textura groasa, indicata pentru V > 120 km / h
> 1,2 Textura foarte groasa, indicata pt. zone periculoase

6.7.9. Determinarea coeficientului de frecare cu ajutorul aparatului tip pendul SRT

Cu ajutorul aparatului tip pendul SRT ( fig 6 ) se masoara la alunecare intre o placuta de
incercare , incercarea putandu–se efectua pe drum sau in laborator , pe placi cu dimensiunile de
15x20 cm. Rezultatele se exprima in unitati SRT.
Aparatul se compune dintr – un pendul cu masa M care este lasat sa cada de la o anumita
inaltime H . Placa de cauciuc prinsa de capul pendulului freaca suprafata de masurat pe o lungime
L , apoi pendulul se ridica sub efectul energiei reziduale la o inaltime h . Energia potentiala de
pornire este Mh, iar energia absorbita prin frecare este diferenta dintre cele doua valori, deci M
( H – h ) . Energia absorbita prin frecare depinde de coeficientul de frecare K al suprafetei
incercate si de lungimea pe care s-a produs frecarea . Cu aceste date se scrie relatia ;
K = M ( H – h ) / PL , in care :
K = coeficientul de frecare;
M = masa pendulului;
H = inaltimea initiala de cadere;

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura
 MANUAL DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Editia: 1
Revizia: 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Data:
ASTERNEREA MIXTURILOR ASFALTICE Pag.: 18 / 18
CILINDRATE LA CALD

H = inaltimea de ridicare;
P = presiunea exercitata de cauciuc pe suprafata;
L = lungimea pe care se produce frecarea .
M, P, si L sunt constante de etalonarea a aparatului , H este dat prin constructie , iar H se
determina pe scala gradata a aparatului.
Pentru efectuarea masuratorii, pe suprafata de incercare se toarna apa, excesul
indepartandu–se cu o pensula. Se aduce acul indicator in pozitia de repaos a bratului pendulului
care efectueaza o oscilatie, antrenand si acul indicator pana in dreptul unei gradatii de pe scala .
Se citeste valoarea indicata , care este exprimata in unitati SRT . Se fac mai multe citiri , udandu–
se atat suprfata de masurat, cat si placa de cauciuc, dupa fiecare masuratoare.
In functie de starea suprafetei , in tabelul de mai jos sunt date valorile rezistentei la
alunecare masurate cu aparatul tip pendul SRT.

TABEL 6
Caracterizarea suprafetei de rulare

Valori SRT
> sau = 65 Suprafata foarte buna, satisface conditiile traficului
intens
55 – 65 Suprafata buna, satisface conditiile traficului mijlociu
45 – 55 Suprafata satisfacaroare, numai pentru trafic redus si
suprafata uscata
< 45 Suprafata mediocra , pericol de derapare

6.7.10. Verificarea gradului de compactare al imbracamintilor bituminoase

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din
probe intacte ( pe fiecare strat in parte ), prelevate din imbracaminte, prin determinarea densitatii
aparente pe placute si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica
prelevata de la asternere ( inainte de precompactare), densitate determinata pe epruvete Marshall
in conditiile STAS 1338 – 87.
In cazul in care unitatile de drumuri vor fi dotate cu aparatura bazata pe radiatii nucleare
( gamadensimetre etc ), care permit masuratori in situ ale caracteristicilor de compactare ale
imbracamintilor , acestea se pot utiliza numai daca aparatura este omologata conform legislatiei
in vigoare.

7. Inregistrari

Elaborat Verificat Aprobat

Nume
Semnatura