Edgar Allan Poe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigation Jump to search
Edgar Allan Poe

Copie fotografică a lui Poe de Oscar Halling, făcută prin utilizarea daghereotipului «Thompson»,
unul din ultimele portrete ale lui Poe (1849).
Date personale
Nume la naştere Edgar Allan Poe
19 ianuarie 1809[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][11][14]
Născut
Boston, Massachusetts, SUA[15][16]
7 octombrie 1849 (40 de ani)[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][11][14]
Decedat
Baltimore, Maryland, SUA[17][16]
Înmormântat Westminster Hall and Burying Ground[*]
Părinţi David Poe, Jr. şi Elizabeth Arnold Hopkins Poe
William Henry Leonard Poe[*]
Fraţi şi surori
Rosalie Poe[*]
Louisa Patterson(1830-?)
Căsătorit cu
Virginia Eliza Clemm Poe(1835-1847)
Naţionalitate American
Cetăţenie SUA
Etnie americani[*]
Ocupaţie Scriitor
Pseudonim Henri Le Rennet, Edgar A. Perry
 Limbi limba engleză[1]
Studii Uniersity of Virginia
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1827-1849
Mişcare/curent literar Romantism
Specie literară Roman poliţist, fantastique, parodie, satiră
Operă de debut Tamerlane and Other Poems
Opere semnificative Aventurile lui Gordon Pym, „Corbul”, „Prăbuşirea Casei Usher”
Influenţe[ascunde]
Lord Byron, S. T. Coleridge, Alfred Tennyson, Horace Walpole, Ann Radcliffe, Matthew G.
Lewis, E. T. A. Hoffmann, Friedrich de la Motte Fouqué, Washington Irving, Charles Brockden
Brown, Charles Maturin, Joseph Glanvill, Walter Scott, Edward Bulwer-Lytton.
A influenţat pe[ascunde]
Charles Baudelaire, Oscar Wilde, Feodor Dostoievski, Robert Louis Stevenson, Arthur Conan
Doyle, Jules Verne, Lovecraft , Jorge Luis Borges.
Semnătură

Prezenţă online
facebook
Internet Movie Database
Modifică date / text

Edgar Allan Poe (n. 19 ianuarie 1809,[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][11][14] Boston, Massachusetts,

SUA[15][16] – d. 7 octombrie 1849,[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][11][14] Baltimore, Maryland,
SUA[17][16]) a fost un poet, romancier, nuvelist şi critic literar american, creator al genului de
scurte povestiri şi precursor al literaturii moderne de ficţiune ştiinţifico-fantastică. A dus o viaţă
de boem şi a sfârşit tragic în mizerie, opium şi alcoolism, dar tocmai din acest infern al existenţei
sale s-au născut multe dintre creaţiile ce aveau să impună literaturii universale norme de evaluare
estetică necunoscute până atunci. În cei patruzeci de ani ai unei vieţi halucinante, scriitorul a
izbutit să publice multe volume de versuri, de proză, estetică şi teorie literară, făcând dovada
unei forţe de creaţie extraordinare.

Cuprins
 1 Biografia
 2 Opera literară
o 2.1 Lirica
o 2.2 Proza
 o 2.3 Critică literară şi eseistică
 3 Influenţa în psihologie
 4 Creaţia literară
 5 Traduceri în limba română
 6 Note
 7 Legături externe
 8 Vezi şi

Biografia
Născut la Boston dintr-o familie de actori, Edgar Poe rămâne orfan de ambii părinţi la vârsta de 3
ani şi este adoptat de familia John Allan, un negustor înstărit din Richmond/Virginia, primind
numele de Edgar Allan Poe. După studii secundare în Liverpool (Anglia) şi în Richmond, se
înscrie în 1825 la Universitatea din Virginia, pe care este nevoit să o părăsească după un an,
lipsit de mijloace materiale şi înglodat în datorii în urma unei vieţi extravagante, ceea ce a dus la
un conflict cu tatăl său adoptiv. Poe încearcă să urmeze o carieră militară, dar este exclus din
Academia Militară West Point din cauza săvârşirii unor acte deliberate de indisciplină. În această
perioadă publică fără prea mult succes primele sale poezii. În 1833 înregistrează primul succes
cu povestirea „Manuscris găsit într-o sticlă” (A MS. Found in a Bottle), câştigând concursul
organizat de revista Baltimore Saturday Visiter. Se stabileşte în Baltimore, după ce se căsătorise
în 1836 cu verişoara lui, Virginia Clemm. Devine redactor principal al revistei Southern Literary
Messenger, dar pierde postul după scurt timp datorită exceselor sale alcoolice. Apariţia
romanului Aventurile lui Arthur Gordon Pym (The Narrative of Arthur Gordon Pym) atrage
atenţia publicului şi a criticilor. Poe devine editor asistent la revista Burton's Gentleman's
Magazine, trece după un an la revista Graham's Magazine, unde publică numeroase articole,
povestiri şi eseuri, aducându-i reputaţia unui critic competent şi sever. În 1839 apare în două
volume un ciclu de nuvele "Povestiri ale Grotescului şi Arabescului" (Tales of the Grotesque and
Arabesque), apreciate de public dar fără succes material.

În ianuarie 1845 publică în revista New York Evening Mirror celebrul său poem „Corbul” (The
Raven), care a provocat o adevărată senzaţie. Îmbolnăvirea şi moartea soţiei sale Virginia în
1847 îi accentuează însă abuzul de băuturi alcoolice, Poe duce o existenţă tot mai dezorganizată,
care îi precipită ruina fizică şi spirituală. Hotărât să se recăsătorească, îmbibat cu opiu şi alcool, a
plecat să-şi aducă fosta soacră la nuntă, dar nu a mai ajuns la destinaţie. După o dispariţie de
câteva zile, este găsit în ziua de 3 octombrie 1849 căzut pe un trotuar în oraşul Baltimore, în stare
de confuzie mintală. Moare patru zile mai târziu într-un spital din Baltimore, la 7 octombrie
1849, cauza morţii - ca într-o poveste de suspans de E.A. Poe - a fost rabia (turbare).

Opera literară
Lirica

Cu unele excepţii, creaţia lirică a lui Edgar Allan Poe este umbrită de măiestria povestirilor sale,
care l-au consacrat în literatura universală. Totuşi poeme ca „Annabel Lee”, „Corbul” sau
„Ulalume” îl impun şi ca unul dintre marii creatori lirici ai lumii, fiind cunoscut publicului
european în special prin traducerile realizate în limba franceză de poeţii simbolişti Baudelaire şi
Mallarmé. Admirabile traduceri în limba română au fost realizate de poeţii Dan Botta şi Emil
Gulian. În poemele lui Poe sunt remarcabile metaforele deliberat eterogene, amestecul de
imagini, combinaţia de pasiune şi raţiune, frumuseţea sonoră realizată prin rime neaşteptate şi
disonanţe. De aceea, nu numai simbolismul, dar şi mişcările artistice ulterioare au recunoscut în
Poe un predecesor.

Proza

Mărturia cea mai complexă a poziţiei prioritare în declanşarea curentelor de înnoire a literaturii o
constituie proza lui Edgar Poe. Romanul Aventurile lui Gordon Pym (The Narrative of Athur
Gordon Pym) şi povestirile „Prăbuşirea Casei Usher” (The Fall of the House of Usher),
„Cărăbuşul de aur” (The Gold Bug), „Pisica neagră” (The Black Cat), „Balerca de Amontillado”
(The Cask of Amontillado) sunt câteva din povestirile lui Edgar Allan Poe care au forţat
frontierele imaginarului, îmbinând teritoriile vieţii şi ale morţii într-o sinteză halucinantă, o
viziune ce dă valoare simbolică unor proiecţii maladive ale lumii reale. Mişcarea literară Junimea
condusă de Titu Maiorescu îi descoperă prozele, este tradus din limba franceză (în care fusese
tradus de poetul Charles Baudelaire) de Veronica Micle, Mihai Eminescu sau Ion Luca Caragiale
şi această descoperire are un impact deosebit asupra apariţiei literaturii fantastice româneşti. Între
altele, Poe este creatorul primului detectiv din istoria literaturii universale, C. Auguste Dupin,
eroul unui ciclu de trei povestiri printre care „Crimele din Rue Morgue” şi „Scrisoarea furată”; se
pare că titlul piesei O scrisoare pierdută a lui Caragiale a fost împrumutat de la Poe. Majoritatea
prozelor din volumul Prăbuşirea casei Usher dar mai ales Masca Morţii Roşii sau Puţul şi
pendula, combină atmosfera gotică cu elementele horror şi au avut o puternică influenţă atât în
proza romantică dar şi în cea simbolistă.

Critică literară şi eseistică

Lucrările de critică literară ale lui Edgar Allan Poe se caracterizează printr-o profundă cunoaştere
a literaturii, prin spirit sarcastic, simţ ascuţit în receptarea adevăratelor valori creative. Scrierile
sale teoretice s-au bucurat încă din timpul vieţii de o atenţie şi preţuire deosebită şi au exercitat o
influenţă puternică asupra generaţiilor ulterioare de prozatori. „Filosofia creaţiei poetice” (The
Philosophy of Composition, 1846) şi „Principiul poetic” (The Poetic Principle, 1850) sunt lucrări
de critică literară ce marchează începutul teoriilor literaturii moderne.

Influenţa în psihologie
Poe a fost unul dintre primii gânditori care au încercat o investigaţie metodologică a minţii
subconştiente. Deşi nu a formalizat ştiinţific studiul psihopatologiei complexe a isteriei sau a
perversiunii, teoriile psihologice dezvoltate de Poe în eseuri, în recenzii şi în notele referitoare la
propriile sale texte au fost numite de Charles Beaudelaire „camerele secrete ale minţii sale”. În
lucrarea Prăbuşirea Casei Usher, cu minunatele ei camere întunecate, mobila bizară,
acoperişurile cu arcade, cu pasajele întortocheate şi cu fisura ce trecea drept prin centru, Poe
realizează un model prefreudian al minţii subconştiente. Poe s-a folosit de povestirile gotice
pentru a explica stările mentale obsesive. Capacitatea lui de analiză l-a făcut să depăşească
limitările genului gotic, astfel încât, în unele dintre lucrările sale atipice şi neglijate, precum
Demonul perversităţii şi Între trezire şi somn, el trece la o abordare psihologică modernistă a
personajelor şi evenimentelor. Conform observaţiei lui Richard Wilbur, Poe a fost primul scriitor
al epocii moderniste care a descoperit cel mai caracteristic subiect al secolului al XX-lea:
dezintegrarea personalităţii[18].

Creaţia literară
Romane:

 Aventurile lui Arthur Gordon Pym (The Narrative of Arthur Gordon Pym)
 Jurnalul lui Julius Rodman - O relatare despre cea dintâi traversare a Munţilor Stâncoşi
ai Americii de Nord realizată vreodată de către omul civilizat (The Journal Of Julius
Rodman - Being an Account of the First Passage Across the Rocky Mountains of North
America Ever Achieved by Civilized Man)

Schiţe, nuvele, povestiri:

 „Prăbuşirea Casei Usher” („The Fall of the House of Usher”)

 „Crimele din Rue Morgue” („The Murders in the Rue Morgue”)
 „Misterul lui Marie Rogêt” (The Mystery of Marie Roget”)
 „Cărăbuşul de aur” („The Gold-Bug”)
 „Masca Morţii Roşii” („The Masque of the Red Death”)
 „Pisica neagră” („The Black Cat”)
 „Portretul oval” („The Oval Portrait”)
 „Hruba şi pendulul” („The Pit and the Pendulum”)
 „Sistemul doctorului Catran şi al profesorului Pană” („The System Of Doctor Tarr and
Professor Feather”)
 „Faptele în cazul domnului Valdemar” („The Facts in The Case of M. Valdemar”)
 „Ligeia”
 „Îngropat de viu” („The Premature Burial”)
 „Scrisoarea furată” („The Purloined Letter”)
 „Balerca de Amontillado” („The Cask of Amontillado”)
 „O pogorâre în Maelström” (A Descent into the Maelström”)
 „Neasemuita aventură a unuia zis Hans Pfaall” („The Umparalleled Adventure of one
Hans Pfaall”)
 „Demonul perversităţii” („The Imp of the Perverse”)
 „Duc de L'Omelette” („The Duc de L'Omelette”)
 „Morella”
 „Regele Ciumă” („King Pest. A Tale Containing an Allegory”)
 „Bon-Bon”
 „Berenice”
 „Metzengerstein”
 „Autografie” („Autography”)
 „Birjele” („Cabs”)
 „Întâlnire” („The Assignation”)
 „Vedetism” („Lionizing”)
 „Umbră – O parabolă” („Shadow - A Parable”)
 „Tăcere – O fabulă” („Silence - A Fable”)
 „O poveste din Ierusalim” („A Tale of Jerusalem”)
 „Insula Zânei” („The Island of the Fay”)
 „Trei Duminici într-o săptămână ” („Three Sundays in a Week”)
 „Jucătorul de şah al lui Maelzel” („Maelzel's Chess-Player”)
 „Cum se scrie un articol pentru Revista «Blackwood»” („How to Write a Blackwood
Article”)
 „La ananghie” („A Predicament”)
 „Dracul în Clopotniţă” („The Devil in The Belfry”)
 „Convorbirea dintre Eiros şi Charmion” („The Conversation of Eiros and Charmion”)
 „De ce micul francez îşi poartă mâna în bandulieră” („Why the Little Frenchman Wears
his Hand in a Sling”)
 „Instinctul contra Raţiunii - O pisică neagră” („Instinct VS Reason - A Black Cat”)
 „Grădina-peisaj” („The Landscape Garden”)
 „Filosofia mobilării” („The Philosophy of Furniture”)
 „Mistificare” („MYstification”)
 „Omul mulţimii” („The Man of the Crowd”)
 „Eleonora”
 „Colocviul dintre Monos şi Una” („The Colloquy of Monos and Una”)
 „William Wilson”
 „Nu pune niciodată capul rămăşag cu diavolul” („Never Bet the Devil Your Head”)
 „Omul de afaceri” („The Business Man”)
 „Omul făcut bucăţi - O poveste despre recenta campanie împotriva triburilor bugaboo şi
kickapoo” („The Man that was Used Up - A Tale of the Late Bugaboo and Kickapoo
Campaign”)
 „Ochelarii” („The Spectacles”)
 „Dimineaţa pe Wissahiccon” („Morning on the Wissahiccon”)
 „Înşelătoria considerată ca una dintre ştiinţele exacte” („Diddling Considered as one of
The Exact Sciences”)
 „Clopotarii elveţieni” („The Swiiss Bell-Ringers”)
 „Lada dreptunghiulară” („The Oblong Box”)
 „Farsa cu balonul” („The Ballon Hoax”)
 „Revelaţie mesmerică” („Mesmeric Revelation”)
 „Tu eşti ucigaşul!” („«Thou Art the Man»”)
 „Îngerul bizarului” („The Angel of the Odd”)
 „Inima care-şi spune taina” („The Tell-Tale Heart”)
 „Byron şi domnişoara Chaworth” („Byron and Miss Chaworth”)
 „Poveste din Munţii Colţuroşi” („A Tale of the Ragged Mountains”)
 „Şobolanii de la teatru” („The Theatrical Rats”)
 „Mellonta Tauta”
 „Câteva secrete din temniţa revistelor” („Some Secrets of the Magazine Prison-House”)
 „Puterea cuvintelor” („The Power of Words”)
 „X-înd un palaglab” („X-ing a Paragrab”)
 „Domeniul Arnheim” („The Domain of Arnheim”)
 „O profeţie” („A Prediction”)
  „Un pretins Crichton” („A would Be Crickton”)
 „Cabana lui Landor” („Landor's Cottage”)
 „A o mie şi doua poveste a Şeherezadei” („The Thousand-and-Second Tale of
Scheherazade”)
 „Descoperirea lui von Kempelen” („Von Kempelen and his Discovery”)
 „Sfinxul” („The Sphinx”)
 „Câteva vorbe cu o mumie” („Some Words with a Mummy”)
 „Între trezire şi somn”, 1846 („Between wakefulness and sleep”)
 „Farul” („The Light-House”) - Ultima lucrare neterminată a lui Poe

Traduceri în limba română

 Edgar Allan Poe, Poemele lui Edgar Poe, traduse din limba engleză în forma lor cu
studiu introductiv de Emil Gulian, Bucureşti, 1938
 Edgar Allan Poe, Annabel Lee şi alte poeme: versuri, ediţie îngrijită, prefaţă, cronologie,
note şi comentarii de Liviu Cotrău, Editura Univers, Bucureşti, 1987
 Edgar Allan Poe, Prăbuşirea Casei Usher: Schiţe, nuvele, povestiri (1831-1842), ediţie
îngrijită, prefaţă, cronologie, note şi comentarii de Liviu Cotrău, Editura Univers,
Bucureşti, 1990
 Edgar Allan Poe, Poeme, tălmăcire de Liviu Cotrău, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca, 2014.