Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Editura INTACT
Bucure¿ti-Romania
2002
http://www.dr-savescu.com/history
CUPRINS S
5
II. EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN 173
Ð Oltina-Altina-Latina-Latium 228
6
•n loc de cuv~nt introductiv
Gellu Dorian
7
Au n`v`lit barbarii peste daci,
Le-au ars cet`]ile [i gr~ul
Dar n-au putut ascunde vorbele \n saci
Pe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul.
Au re-nviat mereu dup` furtun`
Ca pietrele sub ap` au r`mas,
Pecetlui]i de vorba cea mai bun`
§optit` sau c~ntat` \ntr-un glas.
R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbe
Vreun semn \n curgerea unui cuv~nt Ð
Legile dacilor nu erau str~mbe
Ca s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt.
Din cernerea pe care timpul o adun`,
Sub lucrul omului trecut prin vremi,
Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun`
§i azi \n graiu-n care vrei s` chemi,
S` te-n]elegi cu cel plecat departe
§i revenit aici ca-ntr-un desc~nt,
La matca vie]ii lui f`r` de moarte,
Precum \n cer, a[a [i pre p`m~nt.
8
Noi nu suntem urma[ii Romei
\NCEPUTURI
9
Fig.1. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in‰nd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c`
arat` ca un cap de om sprijinit ”n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast`
poz` pe computer ”ncerc‰nd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, care
oricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea este
aceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu
1.000 de ani ”naintea celei Sumeriene).
* Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748.
O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, \n
ãTibiscusÓ, 3;1974, p.65-69.
10
Noi nu suntem urma[ii Romei
11
Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acestea
fiind primele indica]ii arheologice privind universul religios al
v~n`torului paleolitic.
MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 \.d.H.) - perioada \n care vremea
s-a \nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despre
ãpotopÓ [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest fel
apar]in~nd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul`, iar Marea
Neagr` cap`t` conturul ei actual.
•n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchela
CladoveiÓ, cuptorul de piatr`, vasul cu picior cu decor pictat etc.
•n cultura ãCarceaÓ \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓ
carpato-dun`renilor, de culoare alb` pe un fond ro[u.
NEOLITICUL (\ncepe cu 5.000 de ani \.d.H.). Pe teritoriul
Rom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7.500 -
3.500 \.d.H.
Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american`
Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`, cu
popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre
5.000 - 4.000 \.d.H. (Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods of
Old Europe: Myths and Cult Images, new and updated edition, Univ.
of California Press, Berkeley, LA, 1996, p. 21).
Cultura Boian (4.000 - 3.800 \.d.H.) ne las` primul sanctuar creat
din lut, iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` din
istoria lumii, c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [i
femeia saÓ.
Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfe
ce precede pe cea Troian`. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasa
descoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e de
lut datate 4.800 - 4.500 \.d.H. (5200 \.d.H. dup` aceea[i Gimbutas)2 [i
considerate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult
\naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele, posibil, tot de la
Dun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).3
•n cultura Cernavod` I (4.400 - 3.500 \.d.H.) triburile de p`stori
folosesc caii [i arme perfec]ionate; purt`torii acestei culturi vor cobor\
12
Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei.
ën aceast` perioad`, 6.400-2.500 ”.d.H., poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu, la vechii
vedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate), prezent ”n spa]iu (sf~nt, vedic) inv`]ase s`
defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul, locuind ”n general de-a lungul re]elelor
hidrografice, extinz~ndu-se treptat ”n toate zonele locuibile, d~nd astfel na[tere poporului
protoeuropean. Aceast` popula]ie arian`, euro-indian`, pelasgic`, carpato-danubian`, ori
cum vre]i s` o numi]i, a[ezat` pe aceste bogate meleaguri, constituie ãVechea Europ`Ó.
Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi, apar]in~nd
neoliticului, formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ”ntre 7.500-3.500 ”.d.H. ,
cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre 5.000-
4.000 ”.d.H.
13
Fig. 3-4. Harta neoliticului
t~rziu pe teritoriul Rom~niei .
Apar o serie de schimb`ri locale
[i generale ale acestei societ`]i carpato-
danubiene. Descoperim culturi ca:
St`ncu]a, Gumelni]a, Cucuteni, Petre[ti,
Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur, Vucedol,
Cernavod`, cu schimb`ri manifestate de
o ierarhie mai bine pus` la punct c‰t [i
cu noi manifest`ri spirituale .
Fig. 3 *Fig. 2,3,4,din ãPreistoria DacieiÓ, Ion Miclea,
Radu Florescu, Ed.Meridiane, 1980 , p. 38, 39.
14
Fig.4
15
1 2
3 4
5 6
16
Noi nu suntem urma[ii Romei
17
Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit ”n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]in
mai la nord de Budapesta, datat 2.700-2.400 ”.d.H. apar]in‰nd aceluia[i popor carpato-
dun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). Marginile
”nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.
*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.53.
18
19
Fig. 8. Aceste figurine g`site la T~rgovi[te, Bulgaria ”n 1971 probabil c` au folosit ca model de altar pentru agricultorii
carpato-dun`reni .
Arheologii baz~ndu-se pe stilurile diferite de obiecte din ceramic` au trasat ãemigra]iaÓ agricultorilor spa]iului carpato-
dun`rean ”n dou` direc]ii principale (6.000-5.000 ”.d.H.): vestic` de-a lungul coastei M`rii Mediterane, a[a-numita
ãCardial-ware PotteryÓ, [i alta care se va r`sp~ndi spre centrul Europei ãLinear PotteryÓ numit` astfel datorit` zig-
zagurilor [i curbelor cu care erau decorate obiectele de ceramic`; ace[ti coloni[ti vor stabili culturi uniforme din Ungaria
[i p~n` ”n partea central` nordic` a Fran]ei, din Alpi [i p~n` la Marea Nordului. Aceast` ceramic` liniar` g`sit` pe
teritoriul Cehoslovaciei la Bylany , Poloniei la Olszanica [i Olandei la Elsloo, Sittard [i Stein, nu face dec~t s` puncteze
expansiunea carpato-danubienilor ”n drumul lor de a explora [i cuceri Europa.
*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.55.
Noi nu suntem urma[ii Romei
Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte din
cultura V`dastra, care ocup` o arie restr‰ns` pe cursul inferior al Oltului, precum [i ”n
dreapta Dun`rii, ”n zona corespunz`toare gurilor Oltului. Se poate vedea clar ãSpirala
Pelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` ”n ãSimbolistica la PelasgiÓ.
*M.Nica, Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt),
”n ãHistoricaÓ II; 1972, p. 13
20
Fig. 10. Zei]a de la Naieni .
La apus de Pietroasa, jud. Buz`u, localitate celebr`
prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`rii
Phoenix) ce-i poart` numele, se afl` satul Naeni,
unde, prin anii 1900, dup` cum ne spune Tocilescu,
ni[te copii au g`sit, juc~nduÐse, grupul de bronz redat
aici. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. 1900 Academiei
de Inscrip]ii din Paris drept un monument de art`
gotic`, inso]indu-l de o descriere erona-
t`.Vasile P‰rvan are meritul de a observa
faptul c` grupul statuar este mutilat,
cuprinz~nd doar dou` figuri. De la a treia se
poate vedea resturile unei m‰ini [i al unui
picior. Dup` ornamentul care se g`se[te in
spatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat`
fi at‰rnat de ceva. Felina pe care
se g`se[te c`lare femeia de[i
seam`n` cu o leoaic`, pare
a fi totu[i, dup`
indicarea coamei, un
leu. Cu m‰na st‰ng`
ea se ]ine de coama
leului iar cu
dreapta de coada
acestuia care pare
c` se termin` ”n gura
de pe[te. Pe cap are o
c`ciul` ãfrigian`Ó care-i
acoper` t‰mplele [i
urechile. L‰ng` ea, \n dreapta,
”nso]itorul ]ine [i el cu m‰na dreapt`
coama leului, cu st‰nga sus]in~nd-o pe
femeie de la spate. De remarcat sunt
ornamentele de pe haine c‰t [i de pe
harna[amentul leului. •n ceea ce
prive[te cel de-al doilea ”nso]itor,
din st‰nga femeii, m‰na lui dreapt`
se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ,
undeva pe coada leului. Personal
am v`zut un complex statuar
asem`n`tor ”ntr-un templu hindus din
insula Balli. Unii consider` c` acest
complex ar reprezenta-o pe Mama Mare
av‰ndu-l l‰nga ea pe Caloianu. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arieni-
carpato-danubieni)
* Vl. Dumitrescu, Arta preistoric` ”n Rom‰nia, Bucure[ti, 1974, fig. 482
21
spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic`
de Asia Mic` [i care \n 4.000 \.d.H. se va scufunda \n Marea
Mediteran`, l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare,
Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee).
Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [i
ast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), uimind
cercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum, culturi ca cele miceniene, au
putut ap`rea pe ni[te insule izolate, ei ãnev`z~nd p`durea din cauza
unui copacÓ...
Aceasta, cultura Cernavod` I, a dat na[tere la Troia I. Acei
carpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum \i mai numesc al]ii) au dat na[tere
la cultura lumii, ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [i
spre nordul Egiptului [i Mesopotamiei, ci p~n` \n \ndep`rtata Indie,
unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile
culturi - caldeean`, egiptean` etc. Hinduismul [i cre[tinismul nu au
f`cut altceva dec~t s-o copieze, adapt~nd-o la condi]iile lor locale...
Profesorul V. Gordon Childe4, \n a sa lucrare: The Aryans, Barnes and
Noble Books, New York, 1993, ne pune la dispozi]ie o hart` care ne
schimb` cu totul istoriaÉ vezi fig. 48É spa]iul carpato-danubian-
pontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ.
22