Teste grila - Gastroenterologie

1. CS Disfagia aparuta initial la lichide (sau este mai pronuntata la lichide decaâ t la alimentele
solide) este caracteristica pentru:

A. Esofagul Barrett

B. Acalazia cardiei

C. Diverticuli esofagieni

D. Boala de reflux gastroesofagian

E. Tumori ale esofagului

2. CS ÎÎn acalazia cardiei se pot îântaâ lni urmatoarele semne:

A. Regurgitatii

B. Tuse iritativa

C. Scadere ponderala

D. Dureri retrosternale

E. Toate semnele enumerate îân functie de forma si stadiul clinic de evolutie

3. CS Pirozisul este semnul patognomic pentru:

A. Cancerul gastric

B. Acalazia cardiei

C. Boala de reflux gastroesofagian

D. Gastrita cronica tip A

E. Toate cele enumerate

4. CS Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasa metaplasica gastrica sau

intestinala este prezenta îân:

A. Ulcerul esofagian

B. Stenoza peptica

C. Sindromul Barrett

D. Esofagita eroziva
 E. Toate cele enumerate

5. CS Manevra "Turn-up" (îântoarcerea endoscopului cu vaâ rful îân sus) este necesara pentru
evidentierea:

A. Herniei gastrice paraesofagiene

B. Esofagului Barrett

C. Diverticulilor esofagieni

D. Acalaziei cardiei

E. Bolii de reflux gastroesofagian

6. CS Boala de reflux gastroesofagian se caracterizeaza prin:

A. Prezenta refluxului gastroesofagian

B. Prezenta refluxului gastroesofagian patologic (> 50 epizoade / 24 ore)

C. Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii

D. Metaplazia mucoasei obligatorie

E. Cresterea tonusului sfincterului esofagian inferior

7. CS Masuri generale îân cadrul tratamentului bolii de reflux gastroesofagian sunt cele
enumerate, cu exceptia:

A. Regimul alimentar îân praâ nzuri mici si dese

B. Evitarea alimentatiei îânainte de somn

C. Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)

D. Somn cu capataâ iul ridicat

E. Purtarea corsetelor

8. CS Care din elementele de mai jos confirma prezenta cancerului esofagian ?

A. Prezenta regurgitatiei

B. Prezenta disfagiei

C. Pierderea îân greutate

D. Anemia
 E. Nici unul din elementele de mai sus

9. CS Herniile transhiatale pot conduce la urmatoarele com 424f58e plicatii, cu exceptia:

A. Esofagita peptica

B. ÎÎncarcerare supradiafragmatica a stomacului

C. Obstructie esofagiana prin inelul Schatzki

D. Disfagie functionala

E. Gastrita eroziva a pungii herniare

10. CS Semnele radiologice posibile ale acalaziei:

A. Lipsa camerei de aer gastrice

B. ÎÎngustarea segmentului inferior al esofagului

C. Dilatarea esofagului

D. Esofagul cu peristaltism redus sau lipsa

E. Toate criteriile sunt valabile

11. CS Herniile diafragmale se pot solda cu urmatoarele com 424f58e plicatii, excluzaâ nd:

A. Hemoragii gastrointestinale superioare

B. Esofagita de reflux

C. Strangularea herniei

D. Diverticuli esofagieni

E. Gastrita cronica a pungii herniane

12. CS Gastrita cronica tip "B" se defineste prin:

A. Gastrita rigida

B. Gastrita granulomatoasa

C. Gastrita autoimuna

D. Gastrita antrala indusa de Helicobacter pylori

E. Gastrita hipertrofica
13. CS Boala Menetrier reprezinta:

A. Gastrita cronica hipertrofica gigantica

B. Gastrita eozinofila

C. Gastrita cronica granulomatoasa

D. Gastrita cronica polipoasa

E. Gastrita cronica limfocitara

14. CS Cel mai raspaâ ndit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice este:

A. Refluxul duodeno-gastral

B. Înfectia Helicobacter pylori

C. Alcoolul

D. Acidul acetilsalicilic

E. Fumatul

15. CS Cea mai raspaâ ndita cauza a gastritelor cronice medicamentoase este utilizarea:

A. Colereticelor

B. Prochineticelor

C. Steroizilor anabolici

D. Glicozidelor

E. Antiinflamatoarelor nonsteroidiene

16. CS Durata terapiei complexe antihelicobacteriene constituie:

A. 2-3 saptamaâ ni

B. Mai mult de 3 saptamaâ ni

C. 1-3 zile

D. 7 zile

E. 30 zile

17. CS Care dintre factorii numiti nu poseda agresivitate pentru celulele mucoasei
gastrointestinale ?
 A. Bicarbonatul

B. Acizii biliari

C. Pepsina

D. Îoni de H+

E. Fosfolipaza si proteazele secretate de Helicobacter pylori

18. CS Care dintre urmatoarele afirmatii nu este caracteristica pentru ulcer la senili:

A. Frecvent se complica cu hemoragii

B. Evolutie cu simptomatica clinica stearsa

C. Se localizeaza de obicei îân stomac

D. Se localizeaza de obicei îân duoden

E. Au dimensiuni mari, dar nu sunt adîânci

19. CS Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt localizate îân:

A. Stomac

B. Duoden

C. Ganglionii limfatici

D. Splina

E. Pancreas

20. CS Care din conditiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie ?

A. Diabetul zaharat

B. Ciroza hepatica

C. Mixedemul

D. Însuficienta cardiaca

E. Toate enumerate

21. CS Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor cronice ?

A. Dureri epigastrale
 B. Înapetenta

C. Gust neplacut

D. Sialoree

E. Nici unul din simptomele enumerate

22. CS Diagnosticul pozitiv îântr-o gastrita cronica se face prin:

A. Examen clinic

B. Examen radiologic

C. Examen morfologic

D. Examen biochimic

E. Toate cele enumerate îân functie de forma clinica de gastrita

23. CS La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat se pot îântaâ lni semnele:

A. Disparitia matitatii hepatice (la percutie)

B. Semnul Murphy pozitiv

C. Dureri la percutia apofizelor spinoase T10 - T12

D. Dureri la palpare îân regiunea epigastrica

E. Toate semnele enumerate îân functie de durata bolii

24. CS Numiti preparatele care formeaza o pelicula de protectie pe baza ulcerului:

A. Gastrocepina

B. Cimetidina

C. De-nolul

D. Metronidazolul

E. Metiluracil

25. CS Îndicati dieta necesara pacientului cu Dumping - sindrom.

A. Dieta cu glucide usor asimilate

B. Alimentatie lichida
 C. Dieta solida si semisolida bogata îân proteine

D. Dieta lacto-vegetala

E. Dieta îâmbogatita cu fibre vegetale

26. CS Care dintre formatiunile enumerate au un potential de malignizare îânalt?

A. Polipii adenomatosi

B. Polipii hiperplazici

C. Hamartomul

D. Leiomiomul

E. Fibromul

27. CS Sinonimul celiachiei este:

A. Enteropatia glutenica

B. Spru tropical

C. Enteropatia secundara

D. Boala Wippl

E. Totul este corect

28. CS Excluderea glutenului din alimentatia unui subiect cu enteropatie glutenica dureaza:

A. Paâ na la ameliorarea clinica

B. Paâ na la normalizarea functiei intestinului

C. Toata viata

D. Paâ na la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale

E. Paâ na la normalizarea concentratiei folatilor serici

29. CS Manifestarile clinice ale diareei secretorie sunt:

A. Materiile fecale cu mucus si puroi

B. Diaree cu polifecalie

C. "Diaree falsa"
 D. Alternarea constipatiilor si diareelor

E. Rectoragii

30. CS Pentru îâncetinirea functiei de propulsare a intestinului subtire îân diarea cronica se indica:

A. Domperidon

B. Metoclopramid

C. Loperamid

D. Cisaprid

E. Gluconat de Ca

31. CS Boala Crohn este o afectiune idiopaticaã definitaã prin:

A. Înflamatia difuza a colonului

B. Înflamatia difuza a ileonului

C. Înflamatia segmentara a oricarui segment al tractului gastrointestinal

D. Înflamatia difuza a oricarui segment al tractului gastrointestinal

E. Înflamatia difuza a colonului si ileonului

32. CS Pentru rectocolita ulcero-hemoragica sunt caracteristice:

A. Fistule

B. Stenoze

C. Ulceratii superficiale

D. Granulom sarcoid

E. Fisuri

33. CS Preparatul recomandat pentru mentinerea remisiunei colitei ulceroase nespecifice este:

A. Prednisolonul

B. Azatioprina

C. Mesalazina

D. Metronidazol
 E. Penicilina

34. CS Medicamentul de electie îân giardioza intestinala este:

A. Ampicilina

B. Ciproflaxacina

C. Mesalazina

D. Metronidazolul

E. Tetraciclina

35. CS Cea mai frecventa patologie a intestinului gros este:

A. Diverticuloza intestinului

B. Colita pseudomembranoasa

C. Colita ulceroasa nespecifica

D. Tumori ale intestinului gros

E. Sindromul colonului iritabil

36. CS Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin simptoame, cu exceptia:

A. Diaree

B. Dureri si disconfort îân abdomen

C. Eliminarea mucusului la defecatie

D. Hemoragie digestiva inferioara

E. Constipatii

37. CS Complicatiile sindromului colonului iritabil sunt:

A. Hemoragiile intestinale

B. Malignizarea procesului patologic îân intestin

C. Pseudopolipi ai intestinului

D. Stricturi ale intestinului

E. Complicatiile intestinale nu-s cunoscute

38. CS Semnele endoscopice ale sindromului de colon iritabil sunt:

A. Pseudopolipoza

B. Mucoasa neschimbata

C. Ulceratii unice îân intestin

D. Erozii unice ale mucoasei intestinale

E. Prezenta diverticulelor intestinale

39. CS Care sunt caile de diseminare ale cancerului de colon ?

A. Învazia locala

B. Diseminarea prin implantare

C. Diseminarea hematogena

D. Diseminarea limfatica

E. Toate enumerate

40. CS Cum definiti steatoreea ?

A. Prezenta îân scaun de fragmente de carne nedigerata

B. Scaune frecvente si abundente

C. Cantitati mari de grasimi eliminate prin scaun

D. Scaun acolic

E. Toate elementele enumerate îân functie de gravitatea steatoreei

41. CS Consumul crescut de fibre alimentare are rol:

A. De factor de risc pentru cancerul rectocolic

B. De factor de risc pentru cancerul gastric

C. De factor protector fata de cancerul rectocolic

D. Nu are nici un rol fata de cancerul rectocolic

E. Nu se cunoaste rolul lor.

42. CS Cancerul rectal debuteaza cel mai frecvent prin:

 A. Rectoragii masive

B. Rectoragii oculte

C. Ocluzie intestinala

D. Fisuri

E. Proctalgie

43. CS Anatomic îân ficat se evidentiaza:

A. 4 lobi si 7 segmente

B. 3 lobi si 6 segmente

C. 2 lobi si 8 segmente

D. 2 lobi si 5 segmente

E. Lipseste deviderea îân lobi si segmente

44. CS Macrofagi organospecifici ai ficatului sunt:

A. Celulele Îto

B. Celulele Kupffer

C. Celulele Pit

D. Plasmocitele

E. Macrofagii alveolari

45. CS Stelutele vasculare se datoreaza:

A. Hipoestrogenemiei

B. Hipoaldosteronemiei

C. Hiperestrogenemiei

D. Hiperaldosteronemiei

E. Hiperglucagonemiei

46. CS La inspectia cavitatii bucale puteti identifica urmatorul aspect tipic pentru hepatopatia
cronica:

A. Afte bucale
 B. Gingivita necrozanta

C. Edeme labiale

D. Glosita atrofica

E. Nici unul din elementele de mai sus

47. CS Ce va poate sugera prezenta unei hiperecogenitati hepatice difuze la examenul ecografic ?

A. Hemangiom hepatic

B. Steatoza hepatica

C. Metastaze hepatice

D. Cancer hepatic

E. Hematom

48. CS Sindromul biologic de citoliza hepatica cuprinde:

A. Cresterea ALAT

B. Hipoalbuminemia

C. Scaderea ASAT

D. Hipergamaglobulinemia

E. Cresterea 5-nucleotidazei

49. CS ÎÎn ce conditii creste gama glutamiltranspeptidaza ?

A. Ulcer gastroduodenal

B. Pancreatita cronica

C. Colecistita cronica

D. Hepatopatie alcoolica

E. Enteropatie glutenica

50. CS Care sîânt semnele ce nu pot fi îântaâ lnite îântr-o hepatita alcoolica acuta ?

A. Scaderea ÎgA seric

B. Cresterea gama GT
 C. Cresterea transaminazelor

D. Trombocitopenie

E. Hiperleucocitoza

51. CS Care din virusurile hepatice are acidul nucleic ADN?

A. Hepatita A

B. Hepatita B

C. Hepatita C

D. Hepatita D

E. Toate

52. CS ÎÎn saâ nge pot fi decelati markerii infectiei HBV, cu exceptia:

A. HBcAg

B. HBsAg

C. Anti-HBc

D. HBeAg

E. Anti-HBe

53. CS Înfectia HCV se priveste ca un "mecanism declansator" (trigger) îân dezvoltarea:

A. Hepatitei autoimune

B. Colangitei sclerozante

C. Cirozei biliare primare

D. Înfectiei HDV

E. Înfectiei HBV

54. CS Evolutia cronica a hepatitei virale B este cauzata de

A. Toleranta imunologica

B. Raspunsul imun normal

C. Reactia hiperergica a sistemului imun

 D. Îmunodeficiente secundare sau primare

E. Toate enumerate

55. CS Care este singurul element de certitudine ce diferentiaza hepatita cronica activa de cea
persistenta ?

A. Evolutie peste 6 luni

B. Transaminaze crescute peste valori de 5 ori normalul

C. VSH accelerat

D. Aspectul histologic

E. Hipergamaglobulinemia importanta

56. CS Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatita cronica activa ?

A. Îcter

B. ALT > de 5 %

C. Hipoalbuminemie

D. Leziuni bioptice de tip necrotic

E. Trecut de hepatita virala

57. CS Dupa ce interval minim de evolutie putem vorbi de o hepatita cronica ?

A. 3 luni

B. 5 luni

C. 6 luni

D. 9 luni

E. 12 luni

58. CS Terapia antivirala îân caz de infectia HBV cronica este indicata:

A. ÎÎn faza integrativa

B. ÎÎn faza replicativa

C. ÎÎn ambele faze

D. Îndependent de faza infectiei, îân caz de hiperaminotransferazemie

 E. Îndependent de faza infectiei, îân caz de normoaminotransferazemie

59. CS Prezenta anticorpilor antimitocondriali este caracteristica pentru:

A. Hepatita acuta A

B. Ciroza biliara primara

C. Ciroza alcoolica

D. Boala Wilson

E. Hepatita acuta B

60. CS Simptomul precoce îân ciroza biliara primara este:

A. Îcterul

B. Pruritul cutanat

C. Febra

D. Dureri îân hipocondrul drept

E. Ascita

61. CS Tratamentul cirozei biliare primitive include urmatoarele, cu o exceptia:

A. Îmunodepresive

B. Colestiramina

C. Vitamine liposolubile (A, D, E, K)

D. Acidul ursodeoxicolic

E. Repermeabilizare prin endoproteza a cailor biliare

62. CS Denumiti sindromul pe baza caruia putem presupune evolutia hepatitei spre ciroza
hepatica.

A. Sindromul asteno-vegetativ

B. Sindromul de citoliza

C. Sindromul imuno-inflamator

D. Sindromul de hipertensiune portala

E. Sindromul de colestaza
63. CS Care sunt elementele histologice ce se pot îântaâ lni îântr-o ciroza activa ?

A. Prezenta de infiltrat inflamator limfo - plasmocitar portal

B. Necroza celulara

C. Prezenta de tesut fibrotic difuz

D. Nodulii regenerativi

E. Toate elementele de mai sus

64. CS Denumiti sindromul care caracterizeaza stadiul de decompensare a cirozei.

A. Sindromul de hipersplenism

B. Sindromul imuno-inflamator

C. Sindromul insuficientei hepatice

D. Sindromul asteno-neurotic

E. Sindromul de colestaza

65. CS Hemoragia digestiva superioara din ciroza se produce mai frecvent prin unul din
mecanismele urmatoare:

A. Ruptura de varice esofagiene

B. Sindrom Mallory-Weiss

C. Ulcer gastric

D. Eroziuni esofagiene de reflux

E. Gastrita hemoragica

66. CS Encefalopatia hepatica la un cirotic poate fi declansata de urmatoarele cauze, cu exceptia:

A. Regim alimentar hiperproteinic

B. Regim alimentar hiperglucidic

C. Hipokaliemie

D. Hemoragie digestiva

E. Tratament neurosedativ

67. CS Hipoalbuminemia din ciroza se explica prin:

 A. Hipercatabolism

B. Însuficienta sintezei hepatice

C. Gastroenteropatie exsudativa

D. Sindrom de malabsorbtie

E. Proteinurie

68. CS Care din manifestarile clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul hepatic?

A. Ascita

B. Hepatomegalia

C. Dureri îân hipocondrul drept

D. Îcterul tegumentelor

E. Diarea

69. CS Cea mai frecventa tumoare hepatica maligna este:

A. Hepatocarcinomul

B. Colangiocarcinomul

C. Angiosarcomul

D. Hepatoblastomul

E. Carcinosarcomul

70. CS Marker caracteristic al cancerului hepatic este:

A. Eritrocitoza

B. Trombocitoza

C. a-fetoproteina

D. Hipercalciemia

E. CA -19-9

71. CS Deficitul careia dintre enzime se constituie mai rapid îân pancreatita cronica?

A. Amilaza
 B. Lipaza

C. Tripsina

D. Elastaza

E. Chimotripsina

72. CS Care caracteristica a durerii îân pancreatita cronica nu este adevarata?

A. Durerea poate fi intermitenta, pregnanta, cu durata de ore, zile si chiar saptamaâ ni

B. Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul staâ ng, cu iradiere îân spate sau "îân
centura"

C. Durerea se amelioreaza dupa praâ nzuri

D. Durerea se amelioreaza la aplecarea auterograda a trunchiului sau îân pozitie sezaâ nd

E. Durerea poate fi persistenta, profunda, saâ caâ itoare, perioadele dureroase fiind relativ
continue

73. CS Caâ nd este indicat testul la secretina pentru diagnosticul pancreatitei cronice?

A. Prezenta calcificarilor pancreatice

B. Prezenta steatoreei pancreatice

C. Prezenta diabetului zaharat pancreatogen

D. Lipsa ataâ t a calcificarilor pancreatice, cîât si a steatoreei si diabetului

E. Prezenta ataâ t a calcificarilor pancreatice, cîât si a steatoreei si diabetului

74. CS Care dintre bolile pancreatice numite se îântaâ lneste mai frecvent?

A. Pancreatita cronica ereditara

B. Pancreatita cronica indurativa

C. Pancreatita cronica recidivanta

D. Chistadenocarcinomul pancreatic

E. Adenocarcinomul ductal

75. CS Cauza cea mai frecventa a pancreatitei cronice la adult este:

A. Litiaza biliara
 B. Întoxicatia cronica alcoolica

C. Hipercalciemia

D. Obezitatea

E. Diabetul zaharat

76. CS Care investigatie este mai informativa pentru diagnosticul diferential îântre pancreatita
cronica si neoplasmul pancreatic ?

A. Cercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)

B. Testul combinat la secretina si colecistokinina

C. Testarea curbei glicemice

D. Testarea markerilor tumorali (CA 19 - 9)

E. Biopsia pancreatica percutana sub ghidaj ecografic

77. CS Dozarea preparatelor enzimatice complexe îân caz de insuficienta exocrina pancreatica se
efectueaza dupa continutul de:

A. Amilaza

B. Lipaza

C. Tripsina

D. Elastaza

E. Chimotripsina

78. CS Care dintre manifestarile clinice ale malabsorbtiei îân pancreatita cronica se îântaâ lneste mai
frecvent?

A. Scaune anormale, steatoree

B. Anemia

C. Dermatita

D. Hemoragiile

E. Diareea secretorie

79. CS Cum credeti ca poate fi obiectivizata stetoreea ?

A. Prin coloratie cu Sudan ÎÎÎ a materiilor fecale

 B. Prin dozarea azotului din fecale

C. Prin efectuarea unei pancreatografii

D. Prin explorari radioizotopice

E. Radiografie abdominala

80. CS Ce semnificatie are instalarea icterului pe fondul unei suferinte pancreatice ?

A. Hemoliza sporita prin cresterea enzimelor pancreatice îân ser

B. Dezvoltarea unui neoplasm de cap de pancreas

C. Însuficienta hepato-celulara îân cadrul sindromului de malabsorbtie

D. Dezvoltarea unui neoplasm de corp de pancreas

E. Toate cele de mai sus

81. CS Pentru aprecierea functiei exocrine a pancreasului se utilizeaza testul:

A. Toleranta la glucoza

B. Testul la secretina - pancrezimina

C. Activitatea serica a transaminazelor

D. Coeficientul amilaza / creatinin

E. Fosfataza alcalina

82. CS Care este clinica unei colangite sclerozante primitive ?

A. Îcter

B. Prurit

C. Astenie

D. Hepatomegalie

E. Toate de mai sus

83. CS ÎÎn tratamentul colicii biliare este contraindicata administrarea de:

A. Atropina

B. Algocalmin
 C. Papaverina

D. Morfina

E. Nitrati

84. CS Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru tabloul clinic al litiazei biliare?

A. Dureri îân hipocondrul drept

B. Îradierea durerilor îân umarul si omoplatul drept

C. Sindrom dispeptic

D. Îradierea durerilor îân regiunea inghinala

E. Manevra Murphy pozitiva

85. CS Metoda cea mai larg utilizata pentru identificarea litiazei biliare este:

A. Examenul radiologic panoramic al abdomenului

B. Colangiografia endoscopica retrograda

C. Ecografia abdominala

D. Colecistografia orala

E. Tomografia computerizata

86. CS Factorii etiopatogenetici ale colecistitei cronice sunt urmatoarele:

A. Calculi biliari

B. Înfectia

C. Suferinte ale unor organe adiacente

D. Tulburari hormonale

E. Toate cele enumerate

87. CS Sindromul postcolecistectomic include diferite afectiuni morfofunctionale, cu exceptia:

A. Calcul restant îân caile biliare

B. Anastomozita

C. Colangita
 D. Disfunctia sfincterului Oddi

E. Sindromul de bont lung

88. CS Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru clinica litiazei biliare?

A. Diaree

B. Dureri îân hipocondrul drept

C. Constipatii

D. Staza veziculara

E. Dispepsie

89. CS Care din factorii numiti nu are îânsemnatate îân etiopatogenia litiazei biliare?

A. Hipertensiunea arteriala

B. Hipodinamia

C. Obezitatea

D. Hiperlipidemia

E. Vaâ rsta îânaintata

90. CS ÎÎn terapia de dizolvare orala a litiazei biliare se indica.

A. Spasmolitice

B. M-holinolitice

C. Miolitice selective

D. Acidul ursodeoxicolic

E. Ulei de masline

91. CS Numiti cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei:

A. Stafilococii

B. Pneumococii

C. Streptococii

D. Esherihia coli
 E. Fungii

92. CS Înfectarea cailor biliare intra-si extrahepatice se produce pe urmatoarele cai:

A. Hematogena

B. Limfogena

C. Ascendenta

D. Per continuitatem

E. Toate enumerate mai sus

93. CS Tratamentul colecistitei cronice include:

A. Antibiotice

B. Drenante biliare

C. Spasmolitice

D. Regimul igieno-dietetic

E. Toate enumerate

94. CS Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare ?

A. Dispepsia

B. Febra

C. Eructatia

D. Colica biliara

E. Steatoreea

95. CS Tabloul clinic al coledocalitiazei include semne, cu exceptia:

A. Dureri biliare

B. Îcter

C. Febra

D. Pirozis

E. Hepatomegalie
96. CM Care din bolile de mai jos apar mai frecvent la femei ?

A. Hemocromatoza

B. Boala Wilson

C. Colelitiaza

D. Hepatita autoimuna

E. Cancerul pancreatic

97. CM ÎÎn care din afectiunile de mai jos se poate îântaâ lni hematemeza ?

A. Esofagita catarala

B. Varice gastrice

C. Ulcere de stres

D. Sindromul Zollinger-Ellison

E. Boala Mallory-Weis

98. CM ÎÎn care din circumstantele de mai jos credeti ca poate apare disfagie ?

A. Obezitate

B. Sclerodermie sistemica

C. Miastenia gravis

D. Acalazia cardiei

E. Cancerul esofagian

99. CM Acalazia cardiei se caracterizeaza prin:

A. Însuficienta de relaxare a sfincterului esofagian inferior îân timpul deglutitiei

B. Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului

C. Mucoasa columnara a esofagului neteda sau cu cicatrice

D. Însuficienta de contractie a sfincterului esofagian inferior

E. Absenta undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian

100. CM Numiti complicatiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian.

 A. Sindromul Barrett

B. Ulcerul esofagian

C. Stenoza pilorica

D. Hemoragia digestiva superioara

E. Cancerul esofagian

101. CM Tratamentul patogenetic al bolii de reflux gastroesofagian include:

A. Tratament anti-Helicobacter pylori

B. Medicatie antisecretorie

C. Citoprotectori

D. Prokinetice

E. Beta- adreno blocante

102. CM Care preparate pot agrava sau provoaca refluxul gastroesofagian ?

A. Domperedonul

B. Îsosorbid dinitrat

C. Atropina

D. Metoclopramidum

E. Theophyllina

103. CM Numiti metodele de diagnostic instrumental, care obligator confirma prezenta bolii de
reflux gastroesofagian.

A. Monitorizarea pH-ului esofagian

B. Endoscopia digestiva superioara

C. Manometria monitorizata a esofagului

D. Examenul ecografic

E. Analiza histologica

104. CM Complicatiile locale ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi puse îân evidenta prin:

A. Monitorizarea pH-ului esofagian

 B. Endoscopia digestiva superioara

C. Test cu D-xyloza

D. Examenul histologic al fragmentelor de mucoasa esofagiana

E. Manometria monitorizata a esofagului

105. CM Pentru stabilirea diagnosticului de disfagie functionala:

A. E suficienta prezenta senzatiei de dificultate la deglutitie

B. Este necesar de exclus patologia esofagiana organica

C. Este necesar de exclus acalazia

D. Sunt necesare evaluari pentru excluderea refluxului gasroesofagian patologic

E. Nu este valabila nici una din strategiile enumerate.

106. CM ÎÎn producerea herniilor transhiatale intervin urmatorii factori:

A. Slabirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar

B. Largirea hiatusului diafragmatic

C. Cresterea presiunii abdominale

D. Refluxul gastroesofagian

E. Dispepsie functionala

107. CM Diferentierea durerilor toracice functionale de origine esofagiana de durerea îân angina
pectorala se bazeaza pe:

A. Localizarea retrosternala a durerii

B. ÎÎncetarea la ingestia de antiacide

C. Modificarea durerii la administrarea de β-blocante

D. Aparitia durerilor este îân legatura cu stresul psihoemotional

E. Calmarea durerilor dupa administrare de nitroglicerina

108. CM Care din simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru sindromul dispeptic
functional?

A. Disconfort îân regiunea epigastrica

 B. Dureri abdominale, care se amilioreaza dupa defecatie

C. Satietate precoce

D. Meteorism

E. Dureri îân epigastru

109. CM Se disting urmatoarele variante clinice ale dispepsiei functionale:

A. De tip ulceros

B. De tip dismotilitate

C. Forma nespecifica

D. Cu predominarea balonarii, distensiei abdominale si durerilor

E. Cu predominarea diareei

110. CM Cine necesita o explorare paraclinica pentru deosebirea dintre dispepsia functionala si cea
organica?

A. Bolnavii cu subfebrilitate

B. Bolnavii cu simptome nocturne

C. Bolnavii peste 45 ani

D. Bolnavii sub 45 ani

E. Scaderea ponderala nemotivata

111. CM Factorii etiopatogenetici si fiziopatologici numiti sunt comuni atîât ulcerului gastric, cîât si
celui duodenal:

A. Fumatul

B. Alcoolul

C. Helicobacter pylori

D. Hipersecretia HCl

E. Preparatele antiinflamatorii non-steroidiene

112. CM Criteriile diagnostice pentru gastrita autoimuna sunt urmatoarele:

A. Autoanticorpii serici anti-celule parietale

 B. Gastrita atrofica fundala

C. Anemia Biermer (pernicioasa)

D. Autoanticorpii anti-factor intrinsec

E. Gastrita antrala

113. CM Gastrita cronica de tip "A" reprezinta:

A. Gastrita fundala

B. Gastrita de reflux biliar

C. Gastrita autoimuna

D. Gastrita asociata cu Helicobacter pylori

E. Gastrita limfocitara

114. CM Gastrita biliara de reflux necesita tratament cu:

A. Metoclopramid

B. Propronolol

C. Domperidon

D. Atropina

E. Prednisolon

115. CM Tabloul clinic al sindromului Zollinger-Ellison include:

A. Diareea

B. Ulcerele refractare la tratament standart

C. Sindromul algic pronuntat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standart

D. Constipatiile

E. Leucopenia

116. CM Afectiuni precanceroase ale stomacului sunt:

A. Gastrita hiperclorhidrica

B. Gastrita cronica atrofica cu metaplazie intestinala

 C. Gastrita de reflux biliar

D. Boala Menetrier

E. Gastrita eozinofilica

117. CM Terapia de substitutie îân caz de gastrita atrofica include preparatele:

A. Acidin - pepsina

B. Lactuloza

C. Sucul gastric

D. Fosfolugel

E. Omeprazolul

118. CM Gastrita granulomatoasa e legata etiopatogenetic cu:

A. Boala Crohn

B. Tuberculoza

C. Sarcoidoza

D. Sifilisul

E. Helicobacter pylori

119. CM Care este conduita terapeutica îântr-o gastrita acuta simpla ?

A. Se administreaza preparate cortizonice sau antiinflamatoare nesteroidiene

B. Se administreaza propranolul per os sau îân lavaj

C. Se îântrerupe contactul cu substante iritante

D. Se aplica punga de gheata pe regiunea epigastrica

E. Se administreaza Omeprazol

120. CM Care din simptomele enumerate mai jos caracterizeaza ulcerul duodenal ?

A. Dureri epigastrale

B. Simptoame dispeptice

C. Xerostomie
 D. Alternanta diaree-constipatie

E. Meteorism

121. CM Care credeti ca sunt indicatiile fibroendoscopiei gastroduodenale ?

A. Abdomenul acut

B. Hemoragia digestiva superioara

C. Ulcerul anastomotic postoperator

D. Ulcerul duodenal

E. Varicele esofagiene

122. CM Care credeti ca sunt complicatiile ulcerelor ?

A. Perforatia

B. Stenozarea

C. Malignizarea

D. Penetratia

E. Esofagita de reflux

123. CM Care sunt indicatiile de tratament chirurgical îân ulcer cronic ?

A. Hemoragie digestiva unica, fara tulburari hemodinamice

B. Perforatia

C. Ulcerul postbulbar

D. Ulcerul gastric

E. Stenoza decompensata

124. CM Care din leziunile de mai jos sunt considerate ca precanceroase ?

A. Gastrita Menetrier

B. Ulcerele de stres

C. Polipii gastrici adenomatosi mai mari de 2 cm

D. Ulcerul cronic duodenal

 E. Gastrita hiperacidica

125. CM Un pacient cu neoplasm gastric poate descrie:

A. Dureri abdominale colicative

B. Anorexie selectiva, mai ales pentru carne

C. Varsaturi cu alimente ingerate îân urma cu mai mult de 24 ore

D. Epigastralgii cvasicontinui care nu sunt ameliorate de alimentatie

E. Diaree cu polifecalie

126. CM Ce alterari biologice pot apare îân neoplasmul gastric ?

A. Prezenta antigenului carcinoembrionar

B. Scaderea hemoglobinei

C. Leucopenie

D. Cresterea VSH-ului

E. Cresterea acidului uric

127. CM Numiti preparatele care se utilizeaza îân tratamentul gastritelor cronice hipoacide.

A. Preparate de bismut

B. Acidin-pepsina

C. Pancreatin

D. Famotidina

E. Pirenzepina

128. CM Numiti factorii ulcerogeni îân patogenia bolii ulceroase.

A. Prezenta Helicobacter pylori

B. Hipersecretia HCL

C. Hiperproducerea de pepsina

D. Marirea secretiei de bicarbonati

E. Marirea sintezei de prostaglandine

129. CM Numiti factorii de protectie îân patogenia bolii ulceroase.

A. Marirea sintezei de prostaglandine

B. Marirea secretiei de pepsina

C. Cresterea concentratiei serice de gastrina

D. Marirea secretiei de bicarbonati

E. Regenerarea normala a mucoasei

130. CM Numiti semnele caracteristice ulcerului duodenal:

A. Vaâ rsta îânaintata (50-70 ani)

B. Ritmicitatea si periodicitatea sezoniera a sindromului dolor

C. Marirea secretiei gastrice

D. Lipsa poftei de maâ ncare

E. Durere difuza îân abdomen

131. CM Numiti preparatele cu actiune asupra factorului acido-peptic îân patogeneza bolii ulceroase:

A. Famotidina (ranitidina)
B. Almagelul (fosfalugelul)
C. Retabolilul
D. Omeprazolul
E. Metronidazolul
132. CM Numiti preparatele care actioneaza asupra Helicobacter pylori îân tratamentul bolii
ulceroase:

A. Platifilina

B. Cimetidina

C. Amoxicilina

D. Preparate de bismut

E. Metronidazolul

133. CM Care sunt semnele caracteristice pentru Dumping-sindrom?

A. Palpitatii postprandiale

B. Astenie fizica pronuntata postprandiala

C. Disfagie
 D. Necesitatea îân alimentatie lichida

E. Ameliorarea starii îân pozitie verticala

134. CM Numiti maladiile cu risc oncologic.

A. Ulcerul duodenal

B. Gastrita cronica a bontului gastric

C. Duodenita cronica

D. Sindromul de ansa aferenta

E. Ulcerul gastric

135. CM Numiti factorii implicati îân patogeneza duodenitei cronice.

A. Agresiunea acido-peptica

B. Dereglarea troficii mucoasei

C. Hipertensiunea arteriala

D. Staza duodenala

E. Boala de reflux gastro-esofagian

136. CM Numiti factori etiologici ai duodenitei cronice:

A. Helicobacter pylori

B. Corticosteroizi

C. Antiinflamatorii nonsteroidiene

D. Clostridium difficile

E. Lamblioza

137. CM Simptomatologia posibila îân duodenita cronica:

A. De tip ulceros

B. Colica abdominala

C. De tip dispeptic

D. Asimptomatica
 E. Pierdere ponderala manifesta

138. CM Îndicatiile polipectomiei endoscopice sunt.

A. Adenoamele gastrice ce nu au devenit maligne

B. Marimea paâ na la 20 mm

C. Polip hiperplazic

D. Marimea mai mult de 20 mm

E. Formatiunea protruziva cu baza mare de implantare

139. CM Care sunt semnele clinice ale gastritei atrofice primara autoimune?

A. Sindrom anemic

B. Sindrom de intoxicatie

C. Fenomene neurologice degenerative

D. Sindrom dispeptic

E. Diaree hemoragica

140. CM Înflamatia granulomatoasa a mucoasei gastrice este posibila îân:

A. Tuberculoza

B. Sarcoidoza

C. Boala Crohn

D. Sifilis

E. Amiloidoza

141. CM Care sîânt mecanismele patogenetice ale diareei cronice?

A. Însuficienta veno-mezenterica

B. Marirea presiunii osmotice intralumenale

C. Tranzitul intestinal accelerat

D. Hiperexudatie intestinala

E. Scaderea presiunii osmotice intralumenale

142. CM Enumerati maladiile ce decurg cu diaree osmotica:

A. Pancreatita cronica cu insuficienta exocrina

B. Boala Hirschsprung

C. Dizenteria

D. Sindromul de intestin scurt

E. Însuficienta dizaharidica.

143. CM Clinic sindromul de malabsorbtie se manifesta prin:

A. Scadere progresiva îân pondere

B. Edeme si ascita

C. Dureri îân oase si parestezii

D. Sîângerarea marita

E. Artrite

144. CM Sindromul de malabsorbtie poate fi conditionat de:

A. Însuficienta exocrina a pancreasului

B. Deficitul acizilor biliari îân rezultatul bolii colestatice a ficatului

C. Îschemia cronica a intestinului subtire

D. Patologia functionala a intestinului gros

E. Sindromul colonului iritabil

145. CM Tratamentul sindromului de malabsorbtie include:

A. Administrarea parenterala de vitamine

B. Îndicarea preparatelor de antifermenti

C. Administrarea parenterala de preparate proteice

D. Administrarea prokineticelor

E. Administrarea parenterala de microelemente

146. CM Paraclinic sindromul de malabsorbtie se manifesta prin simptomele:

 A. Hipoalbuminemie

B. Cresterea ceruloplasminei

C. Hipovitaminoza

D. Steatoree

E. Scaderea nivelului fierului seric

147. CM Clasificarea fiziopatologica a diareilor cronice îânclude:

A. Diareea osmotica

B. Diareea secretorie

C. Diareea prin tulburari de motilitate

D. Diareea prin leziuni inflamatorii ale mucoasei

E. Diareea hipoostomica

148. CM Diareea hemoragica poate fi cauzata de:

A. shigella

B. Helicobacter pylori

C. Entamoeba histolitica

D. Salmonella

E. Eh. Coli enteropatogena

149. CM Metoda de baza a tratamentului enteropatiei glutenice este excluderea din alimentatie a
produselor:

A. Grîâu

B. Orz

C. Secara

D. Orez

E. Ovaz

150. CM Testele paraclinice folosite pentru precizarea patologiei intestinului subtire:

A. Examen radiologic
 B. Examen endoscopic

C. Examinare coprologica

D. Test de toleranta la lactoza

E. Test cu secretina - pancreozimina

151. CM Tratamentul enterocolitei virale acute îânclude:

A. Preparate antivirale (interferone)

B. Preparate antibacteriene

C. Preparate antifungice

D. Reechilibrare hidroelectrolitica

E. Loperamida

152. CM Complicatiile extraintestinale îân boala Crohn sunt:

A. Diabetul zaharat

B. Pioderma gangrenosum

C. Spondilita anchilozanta

D. Eritemul nodos

E. Artrita

153. CM ÎÎn tratamentul patogenetic al bolii Crohn se utilizeaza:

A. Mesalazina

B. Corticosteroizii

C. Azatioprina

D. Papaverina

E. Famotidina

154. CM Macroscopic pentru colita ulceroasaã nespecificaã este caracteristic:

A. Leziuni cu caracter segmentar

B. Aspect de "piatra de pavaj"

 C. Friabilitate mucosala

D. Ulceratii superficiale

E. Fistule

155. CM Examenul endoscopic îân colita ulceroasa nespecifica constata:

A. Relief îân "piatra de pavaj"

B. Ulceratii polimorfe superficiale

C. Ulcere liniare profunde

D. Friabilitatea mucoasei

E. stergerea luciului, edem, hiperemie

156. CM Îrigoscopia îân stadiile avansate ale colitei ulceroase nespecifice denota:

A. Scurtarea colonului

B. Dehaustrarea colonului

C. Spiculi marginali/pete baritate

D. Fistule

E. Colonul cu aspect tubular

157. CM Complicatiile colonice îân colita ulceroasa nespecifica sunt:

A. Megacolonul toxic

B. Hemoragia digestiva inferioara

C. Complicatiile intestinale nu-s cunoscute

D. Perforatia

E. Fistule viscero-viscerale

158. CM Formele clinice de constipatie cronica sunt:

A. Constipatia osmotica

B. Constipatia idiopatica

C. Constipatia secretorie
 D. Constipatia prin tulburarea defecatiei

E. Boala Hirschprung

159. CM Constipatia cronica poate fi îân:

A. Hipotiroidism

B. Diverticuloza intestinula

C. Hipertiroidism

D. Sindromul colonului iritabil

E. Megacolon

160. CM Factorii de risc îân dezvoltarea cancerului intestinului gros sunt:

A. Polipoza familiara multipla

B. Polipii adenomatosi intestinali

C. Diverticulii intestinali

D. Cancerele familiale nepolipoase

E. Colita ulceroasa nespecifica

161. CM Sindromul colonului iritabil se caracterizeaza prin:

A. Dereglarea tranzitului continutului intestinal

B. Proces inflamator cronic îân intestin

C. Prezenta durerilor si disconfortului îân abdomen

D. Proces distrofic îân mucoasa intestinului

E. Lipsa substratului organic de afectare

162. CM Medicul poate exclude sindromul colonului iritabil la prezenta simptoamelor:

A. Diaree cu mucus

B. Dureri îân abdomen

C. Hemoragie intestinala

D. Temperatura subfebrila
 E. Scaderea progresiva a masei corpului

163. CM Tratamentul sindromului colonului iritabil include:

A. Psihoterapia

B. Tratamentul de substitutie

C. Gimnastica curativa

D. Spasmoliticele miotrope

E. Fizioterapia

164. CM La tratamentul medicamentos al sindromului colonului iritabil se indica:

A. Mesalazina

B. Mebeverina

C. Beladona

D. Drotaverina

E. Lactuloza

165. CM Bolnavilor cu sindromul colonului iritabil cu diaree se indica preparatele:

A. Smecta

B. Loperamid (Îmodium)

C. Carbune activat

D. Carbonat de calciu

E. Levomicetina

166. CM Notati afectiunile care evolueaza mai frecvent cu diaree.

A. Dizenteria

B. Ulcerul duodenal

C. Carcinoidul

D. Îleita terminala

E. Colita ulceroasa nespecifica

167. CM Notati afectiunile care evolueaza mai frecvent cu constipatie:

A. Hipertiroidismul

B. Hipotiroidismul

C. Diabetul zaharat

D. Anism

E. Boala Hirschsprung

168. CM Cauzele diareei care nu raspunde la post sunt:

A. Sindromul carcinoid

B. Vipomul

C. Deficitul de dizaharidaze

D. Carcinomul medular de tiroida

E. Însuficienta pancreatica exocrina

169. CM Care din preparatele de mai jos pot modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect
pseudomelenic ?

A. Preparatele cu continut de fier

B. Cefalosporinele din generatia a ÎÎÎ - a

C. Preparatele de bismut

D. Carbunele medical

E. Preparatele cortizonice

170. CM Care din afectiunile de mai jos prezinta risc crescut de malignizare ?

A. Colita ulceroasa nespecifica

B. Îersinioza intestinala

C. Diverticuloza colonica

D. Polipoza colonica

E. Sindromul colonului iritabil

171. CM Ce consecinte clinico-biologice poate avea steatoreea ?

 A. Scaderea ponderala

B. Hipovitaminoze

C. Aparitia edemelor

D. Înstalarea ascitei

E. Îcter

172. CM Forme clinice ale sindromului colonului iritabil sunt:

A. Cu predominarea constipatiei

B. Cu predominarea disfunctiei vegetative

C. Cu predominarea diareei

D. Cu predominarea balonarilor si durerilor

E. Cu predominarea asteniei

173. CM Giardiaza clinic se poate manifesta prin:

A. Diaree cronica

B. Constipatie cronica

C. Dureri îân abdomen, crampe abdominale

D. Anorexie, greata

E. Malabsorbtie secundara

174. CM Enumerati starile clinice îân cazul carora se atesta marirea bilirubinei neconjugate.

A. Cancer hepatocelular

B. Talasemie

C. Hepatita alcoolica

D. Hepatita medicamentoasa

E. Sindrom Gilbert

175. CM Enumerati starile clinice îân cazul carora se atesta marirea fractiei bilirubinei conjugate.

A. Sindromul Gilbert
 B. Cancerul papilei Fater

C. Talasemia

D. Anemia B12 - deficitara

E. Cancer al capului pancreasului

176. CM Enumerati starile îân care este dereglata conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic.

A. Îcterul fiziologic al nou-nascutilor

B. Cure de foame îândelungata

C. Sindromul Gilbert

D. Sindromul de colestaza

E. Sindromul Crigler-Najjar

177. CM Care din testele serologice enumerate sunt caracteristice pentru hepatita cronica virala B?

A. AntiHBcor ÎgM

B. Anti HBcor

C. Anti HCV

D. Anti HDV

E. Ag HBe

178. CM Care din maladiile de mai jos nu induc tulburari excretorii ale bilirubinei?

A. Hepatitele (acute, cronice) si cirozele

B. Colestaza medicamentoasa

C. Îcterul recurent din cadrul sarcinii

D. Hemangiomul hepatic

E. Calcinate hepatice

179. CM Hepatomegalia este caracteristica pentru:

A. Tromboza venelor hepatice

B. Boala Wilson
 C. Boala Crohn

D. Hemocromatoza

E. Steatoza hepatica

180. CM Din punct de vedere etiologic clasificarea hepatitelor cronice include:

A. Hepatita autoimuna

B. Hepatita virala B

C. Hepatita medicamentoasa

D. Boala Wilson

E. Boala Caroli

181. CM Care sunt cauzele insuficientei hepatice fulminante?

A. Hepatitele virale acute

B. Hepatitele medicamentoase

C. Întoxicatiile acute

D. Hemocromatoza

E. Boala Wilson

182. CM Pruritul îântr-o afectiune hepatica poate orienta catre:

A. Steatoza hepatica

B. Chist hidatic hepatic

C. Ciroza primara biliara

D. Colangita sclerozanta primitiva

E. Hemangiom

183. CM ÎÎn prezenta unei suferinte hepatice aparitia febrei poate avea semnificatia:

A. Hemangiomului hepatic

B. Hepatitei alcoolice acute

C. Înstalarii angiocolitei
 D. Prezentei abcesului hepatic

E. Sindromului Pickwick

184. CM Care din manifestarile enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronica ?

A. Eritem palmar

B. Stelute vasculare

C. Ginecomastie

D. Eritem nodos

E. Eruptii urticariene

185. CM Cresterea evidenta a consistentei hepatice la palpare este caracteristica pentru:

A. Metastaze hepatice

B. Hepatita acuta

C. Hemangiom hepatic

D. Steatoza hepatica

E. Ciroza hepatica

186. CM Care din probele biologice de mai jos sunt caracteristice pentru un sindrom de colestaza ?

A. Fosfataza alcalina

B. Bilirubina conjugata

C. ASAT (aspartataminotransferaza)

D. Gamaglutamiltranspeptidaza (GTP)

E. ALAT (alaninaminotransferaza)

187. CM Care din investigatiile biochimice de mai jos caracterizeaza sindromul hepatopriv ?

A. Hipersideremia

B. Hipoalbuminemia

C. Scaderea protrombinei

D. Cresterea ceruloplasminei
 E. Scaderea lipazei

188. CM Ce semnificatie poate avea cresterea fosfatazei alcaline îân prezenta icterului ?

A. Sindrom Rotor

B. Sindrom Budd-Chiari

C. Cancer de cap de pancreas

D. Litiaza biliara

E. Sindrom Gilbert

189. CM Ce semne îântaâ lniti mai frecvent îân icterul prehepatic ?

A. Urina decolorata

B. Fecale decolorate

C. Fecale intens colorate

D. Leziuni de grataj determinate de prurit

E. Splenomegalie

190. CM Ce semne caracterizeaza icterul prin obstructie ?

A. Hiperbilirubinemie pe seama componentei indirecte

B. Hiperbilirubinemie pe seama componentei directe

C. Stercobilina prezenta îân cantitati mari îân materii fecale

D. Prezenta bilirubinei îân cantitati mari îân urina

E. Hipolipidemie

191. CM Ce afectiuni pot evolua cu ascita ?

A. Hepatita cronica

B. Sindromul nefrotic pronuntat

C. Pericardita constrictiva

D. Sindromul Cushing

E. Carcinomatoza
192. CM Steatoza hepatica alcoolica este definita ca:

A. Forma benigna

B. Forma reversibila

C. Acumulare de lipide îân ficat

D. Forma maligna, inreversibila

E. Prezenta depozitelor de Cu

193. CM Pentru afectarea etilica a ficatului sunt caracteristice:

A. Epizoade repetate de "hepatita acuta"

B. Manifestari ale hipoavitaminozei

C. Etilismul îân anamneza

D. Autoanticorpi catre membrana hepatocitelor

E. Îcter pronuntat îândelungat

194. CM Macroscopic ficatul gras este:

A. Micsorat îân volum

B. Marit îân volum

C. De culoare rosietica

D. De culoare galbena

E. De culoare bruna

195. CM Care din analizele de laborator redate mai jos sunt sugestive pentru o hepatopatie etanolica
?

A. Scaderea gama-globulinelor

B. Cresterea importanta a ÎgA

C. Cresterea ureei

D. Cresterea indexului AST/ALT

E. Cresterea acidului uric

196. CM Hemocromatoza se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice:

 A. Hepatomegalie

B. Pigmentare bruna sau cenusie

C. Diabet zaharat

D. Îcter colestatic

E. Sindrom extrapiramidal

197. CM Hepatita de etiologie HDV este posibila îân caz de:

A. Coinfectia HBV+HDV

B. Superinfectia HDV/HBV

C. Coinfectia HDV+HCV

D. Superinfectia HDV/HCV

E. Monoinfectia HDV

198. CM Care sunt indicatiile tratamentului antiviral îân hepatitele cronice virale ?

A. Existenta replicarii virale cronice prin prezenta îân hepatocite al Ag HBc nuclear si ADN
HBV

B. Existenta replicarii virale cronice prin prezenta îân ser a Ag HBe, ADN VHB si anti Hbcor
ÎgM

C. Histologia de hepatita activa cu date de replicare virala

D. Nivelul anormal al ALAT, independent de faza infectiei virale

E. Nivelul normal al ALAT, independent de faza infectiei virale

199. CM Care sunt contraindicatiile tratamentului cu alfa-interferon îân bolile hepatice virale ?

A. Maladiile autoimune

B. Ciroza hepatica virala decompensata

C. Afectiunile cronice decompensate non-hepatice

D. Leucopenie pronuntata

E. Ciroza hepatica de etiologie virala compensata

200. CM Ce efecte secundare puteti obtine dupa administrarea corecta a interferonului ?

 A. Deprimarea maduvei hematoformatoare

B. Alopecie

C. Endocardita fibrinoasa

D. Înfiltrate pulmonare tranzitorii

E. Labilitate emotionala, depresie

201. CM Care sîânt simptoamele caracteristice hepatitei autoimune?

A. Artralgii

B. Disproteinemie

C. Ascita

D. Temperatura subfebrila

E. Hipertensiune arteriala

202. CM Pentru hepatita cronica autoimuna sunt caracteristici urmatorii autoanticorpi

A. Anticorpii antinucleari

B. Anticorpii antimicrosomali hepatici si renali

C. Anticorpii catre musculatura neteda

D. Anticorpii antistreptolizina O

E. Anticorpii antiproteina ficat specifica

203. CM Tratamentul hepatitei autoimune include urmatoarele grupe principale de preparate:

A. Îmunostimulatori

B. Glucocorticosteroizi

C. Înterferoni

D. Citostatice

E. b-blocante

204. CM Care din elementele de mai jos caracterizeaza hepatita cronica autoimuna ?

A. Din punct de vedere anatomo - patologic presupune necroza, inflamatie si fibroza

 B. Apare mai frecvent la barbati tineri

C. Mecanismul leziunilor consta îân depunerea de complexe imune

D. Etiologia este predominant medicamentoasa

E. Este caracteristica evolutia severa

205. CM Enumerati indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune cu activitate maximala.

A. VSH evident marit

B. Hipertransaminazemie

C. Hipergamaglobulinemie

D. Marirea evidenta a bilirubinei neconjugate

E. Trombocitoza

206. CM Care sîânt preparatele cu actiune benefica îân cadrul inflamatiei mezenhimale îân hepatitele
autoimune?

A. Silimarina

B. Vitaminele B6, B12

C. Fosfolipide esentiale

D. Azatioprina

E. Prednizolona

207. CM Ce elemente clinice puteti îântaâ lni îân hepatita cronica autoimuna ?

A. Endocardita

B. Pericardita

C. Sindrom articular

D. Sindrom anemic

E. Astm bronsic

208. CM Modificarile biochimice caracteristice hepatitei cronice autoimune sunt:

A. Hiperalbuminemia

B. Hipoglobulinemia
 C. Hipergamaglobulinemia semnificativa (peste 20 g/l)

D. ÎgA - crescuta

E. ÎgG - crescuta accentuat (peste 20 g/l)

209. CM Pentru ciroza hepatica sunt caracteristice urmatoarele semne cutanate:

A. Eritem facial

B. Eritem palmar

C. Acrocianoza

D. Stelute vasculare

E. Eritem nodular

210. CM Reducerea functiei de sinteza îân caz de ciroza hepatica se manifesta prin:

A. Hipoalbuminemie

B. Hipergamaglobulinemie

C. Scaderea indicelui protrombinei

D. Cresterea nivelului lactatdehidrogenazei

E. Cresterea fosfatazei alcaline

211. CM Care sîânt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice.

A. Distrofia hepatocitara

B. Dilatarea ducturilor portale

C. Noduli de regenerare hepatocitara

D. Septuri conjunctive aparente, care îânconjoara nodulii de regenerare

E. Necroze îân puncte

212. CM Care sîânt factorii pricipitanti ai encefalopatiei hepatice?

A. Hemoragii digestive

B. Tratamentul intens cu diuretice

C. Administrarea de dizaharide non absorbabile

 D. Administrarea benzodiazepinicelor

E. Dieta hipoproteica

213. CM Cauzele peritonitei bacteriene la cirotici sunt:

A. Paracenteza

B. Focarul de infectie îân diverse organe

C. Înterventiile chirurgicale

D. Permeatia din intestin

E. Hemoragia digestiva

214. CM Elementele difinitorii pentru hipersplenism sunt:

A. Acromegalie

B. Leucopenie

C. Anemie normocitara, normoblastica

D. Trombocitopenie

E. Leucocitoza

215. CM Cele mai frecvente manifestari ale hipertensiunii portale sunt:

A. Splenomegalie

B. Dilatarea varicelor esofagiene

C. "Сapul de meduza"

D. Hipertensiunea arteriala

E. Trombocitoza

216. CM Care este atitudinea terapeutica îân encefalopatia hepatica?

A. Administrarea de lactuloza

B. Administrarea sedativelor

C. Perfuzii cu Dextran

D. Dieta bogata îân proteine

 E. Administrarea Ornitinei

217. CM Tabloul clinic al colangiocarcinomului este caracterizat de urmatoarele simptoame:

A. Pierdere îân pondere

B. Îcter

C. Hepatomegalie

D. Hemoragie gastrica

E. Anorexie

218. CM Care sunt cauzele dezvoltarii pancreatitei cronice?

A. Alcoolismul

B. Diabetul zaharat

C. Reumatismul

D. Litiaza biliara

E. Tireoidita autoimuna

219. CM Care sunt factorii declansatori îân patogenia pancreatitei cronice?

A. Activarea enzimelor proteolitice îân duoden

B. Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului

C. Refluxul colangio-pancreatic

D. Activarea enzimelor proteolitice îân ducturile pancreatice

E. Refluxul duodeno-gastral

220. CM Enumerati semnele clinice caracteristice pancreatitei cronice?

A. Dureri postprandiale

B. Steatoree

C. Simptomul Kernig pozitiv

D. Splenomegalia

E. Limfadenopatia
221. CM Care sunt semnele pancreatitei cronice îân faza de acutizare?

A. Hiperamilazurie

B. Durere epigastrica cu iradiere îân hipocondrii

C. Simptomul Curvuazie pozitiv

D. Hiperlipazemie

E. Proteinuria

222. CM Enumerati grupurile de preparate, necesare pentru tratamentul pancreatitei cronice îân
acutizare.

A. Glucocorticosteroizi

B. Enzime pancreatice

C. Antispastice

D. Fosfolipide esentiale

E. Analgetice

223. CM ÎÎn tratamentul pancreatitei cronice cu durere persistenta se include:

A. Dieta cu evitarea praâ nzurilor abundente bogate îân grasimi si proteine

B. ÎÎnlaturarea aportului de alcool

C. Terapia cu somatostatina

D. Terapia cu imunostimulatoare

E. Terapia cu enzime pancreatice

224. CM Numiti metodele informative îân diagnosticul pancreatitei cronice.

A. Examenul coprologic

B. Ecografia abdominala

C. Tomografia computerizata

D. Colangiopancreatografia retrograda endoscopica

E. Colecistocolangiografia perorala

225. CM Catre complicatiile posibile ale pancreatitei cronice se refera:

 A. Îcterul mecanic

B. Diabetul zaharat

C. Deficitul de vitamine liposolubile

D. Sindromul Mallori-Veiss

E. Sindromul Zollinger-Ellison

226. CM Care afirmatii despre evolutia pancreatitei cronice sunt corecte ?

A. Evolutia îândelungata poate conduce spre malabsorbtie

B. Scaderea secretiei de enzime proteolitice predomina asupra scaderii secretiei de lipaza

C. Puseurile dureroase se accentueaza postalimentar

D. Evolutia bolii poate avea caracter cronic-recidivant

E. Diabetul zaharat poate fi o complicatie a pancreatitei cronice

227. CM ÎÎn tratamentul sindromului algic îân pancreatita cronica sunt eficiente urmatoarele
medicamente:

A. Somatostatina

B. Analgezicele nonopioide

C. Nicotinamida

D. Enzimele pancreatice

E. Riboxina

228. CM Care afirmatii despre mecanismele durerii îân pancreatita cronica sunt recunoscute îân
prezent?

A. Cresterea concentratiei de glucagona

B. Înflamatia perineurala si fibroza nervilor intrapancreatici

C. Hiperinsulinemie

D. Obstructia ductala cu marirea presiunii intraductale

E. Afectarea de vecinatate a peritoneului si (ori) duodenului

229. CM Care dintre explorarile numite sunt utile pentru diagnosticarea puseului acut al
pancreatitei cronice precoce?
 A. Amilaza serica

B. Testul shilling

C. Lipaza serica

D. Testul cu D-xiloza

E. Aspartataminotransferaza serica

230. CM Care semne sunt caracteristice pentru durerile pancreatice ?

A. Durere colicativa îân etajul abdominal superior

B. Durere îân hipocondrul staâ ng cu iradiere îân fosa iliaca staâ nga

C. Cedeaza la administrarea i.v. de fenobarbital

D. Sunt relativ continuie

E. Dureri îân centura

231. CM Selectati factorii etiologici ai pancreatitelor cronice:

A. Etilismul

B. Patologia cailor biliare

C. Factori nutritionali

D. Hipercalciemia

E. Hipolipidemia

232. CM Complicatiile pancreatitei cronice sunt:

A. Formarea pseudochisturilor pancreatice

B. Cancer pancreatic

C. Diabetul zaharat

D. Însuficienta hepatica

E. Tromboza v. porta

233. CM ÎÎn ce consta sindromul de malabsorbtie îân pancreatita cronica ?

A. Scaune anormale
 B. Pierdere ponderala

C. Creatoree

D. Disfagie

E. Steatoree

234. CM Ce complicatii pot apare îân colangita sclerozanta primitiva ?

A. Malabsorbtie

B. Bronsite acute repetate

C. Colangiocarcinom

D. Adenocarcinom

E. Pericardita cronica

235. CM Angiocolita (colangita) este o inflamatie acuta sau cronica a:

A. Veziculei biliare

B. Cailor biliare intrahepatice

C. Cailor biliare extrahepatice

D. Cailor biliare si veziculei biliare

E. Ducturilor pancreatice

236. CM Factorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?

A. Diabetul zaharat

B. Ulcerul cronic

C. Îschemia acuta a peretelui veziculei biliare

D. Contaminarea cu germeni bacterieni a cailor biliare

E. Obstructia completa sau partiala al cailor biliare

237. CM ÎÎn caz de colica biliara se administreaza:

A. Colekinetice

B. Antispastice
 C. Antiacide

D. Analgezice

E. Coleretice

238. CM Care din factorii numiti participa îân formarea calculilor biliari?

A. Staza biliara

B. Înfectia cronica a cailor biliare

C. Prezenta ulcerului duodenal

D. Schimbarile litogenice ale bilei

E. Prezenta ulcerului stomacal

239. CM Numiti investigatiile care sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice?

A. Colecistografia orala

B. Ecografia abdominala

C. Tubajul duodenal si bilicultura

D. Duodenoscopia

E. Gastroscopia

240. CM Care din suferintele numite sunt incluse îân sindromul postcolecistectomic ?

A. Disfunctia sfincterului Oddi

B. Abcesele hepatice

C. Bontul cistic lung

D. Litiaza reziduala postoperatorie

E. Îcterul parenchimatos

241. CM Semnele clinice posibile îân colangita sunt:

A. Dureri îân hipocondrul drept

B. Îcter

C. Febra si frisoane
 D. Hepatomegalie

E. Dureri îân regiunea paraombilicala

242. CM ÎÎn formarea calculilor de colesterol sunt implicate urmatoarele mecanisme:

A. Cresterea concentratiei de colesterol îân bila

B. Reducerea transformarii colesterolului intrahepatocitar îân acizi biliari primari

C. Scaderea secretiei biliare de acizi biliari si fosfolipide

D. Cresterea cantitatii de bilirubina neconjugata îân bila

E. Hiperfermentemie pancreatica

243. CM Tratamentul colecistitei cronice include:

A. Drenante biliare (preparate coleretice)

B. H2 - blocatori

C. Tratamentul antimicrobian

D. Preparate antispastice

E. Antiinflamatorii nonsteroidiene

244. CM Manifestarile clinice posibile îân sindromul postcolecistectomic includ:

A. Dureri de tip biliar

B. Întoleranta fata de alimentele colecistochinetice

C. Frison si febra

D. Îcterul episodic sau continuu

E. Diabetul zaharat

245. CM Ce semne sonografice considerati relevante pentru diagnosticul de colecistita acuta ?

A. Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic

B. ÎÎngrosarea peretelui veziculei biliare cu peste 4 mm

C. Colectie fluida pericolecistica

D. Lipsa de vizualizare a veziculei biliare

 E. Toate semnele de mai sus îân faze diferite de evolutie a bolii

246. CM Care sunt factorii predispozanti pentru litiaza biliara ?

A. Obezitatea

B. Hipercolesterolemia

C. Administrarea de hormoni androgeni

D. Tratamentul cronic cu glucocorticoizi

E. Dietele bogate îân proteine

247. CM Care sunt caracteristicile colicii biliare tipice?

A. Îradieri îân spate pe sub rebordul costal staâ ng

B. Îradieri spre vaâ rful scapulei

C. Debut brusc al durerilor

D. Localizare paraombilicala

E. Localizare îân hipocondrul drept sau îân epigastru

248. CM Care sunt complicatiile litiazei veziculare ?

A. Neoplasmul vezicular

B. Pancreatita acuta

C. Hidrops vezicular

D. Colesteroloza veziculara

E. Colecistita acuta

249. CM Tratamentul medicamentos al durerilor colicative biliare presupune:

A. Acidul chenodeoxicolic

B. Cefalosporine din generatia a ÎÎÎ-a

C. Antispastice

D. Analgetice

E. Anticolinergice
250. CM Enumerati preparatele cu efect de dizolvare a calculilor biliari:

A. Acid ursodeoxicolic

B. Himecromon

C. Pancreatin

D. Antibacteiene

E. Acid chenodeoxicolic

Gastroenterologie

1. B 19. E 37. E

2. E 20. E 38. B

3. C 21. E 39. E

4. C 22. C 40. C

5. A 23. D 41. C

6. B 24. C 42. B

7. E 25. C 43. C

8. E 26. A 44. B

9. D 27. A 45. C

10. E 28. C 46. E

11. D 29. B 47. B

12. D 30. C 48. A

13. A 31. C 49. D

14. B 32. C 50. A

15. E 33. C 51. B

16. D 34. D 52. A

17. A 35. E 53. A

18. D 36. D 54. D

55. D 80. B 105. B, C, D

56. D 81. B 106. A, B, C

57. C 82. E 107. B, C

58. B 83. D 108. A, C, E

59. B 84. D 109. A, B, C

60. B 85. C 110. A, B, C, E

61. E 86. E 111. A, B, C, E

62. D 87. B 112. A, B, C, D

63. E 88. A 113. A, C

64. C 89. A 114. A, C

65. A 90. D 115. A, B, C

66. B 91. D 116. B, D

67. B 92. E 117. A, C

68. E 93. E 118. A, B, C, D

69. A 94. D 119. C, E

70. C 95. D 120. A, B

71. B 96. C, D 121. B, C, D, E

72. C 97. B, C, D, E 122. A, B, C, D

73. D 98. B, C, D, E 123. B, E

74. C 99. A, E 124. A, C

75. B 100. A, B, D, E 125. B, C, D

76. E 101. B, D 126. A, B, D

77. B 102. B, C, E 127. A, B, C

78. A 103. A, C 128. A, B, C

79. A 104. B, D 129. A, D, E

130. B, C 155. B, D, E 180. A, B, C, D

131. A, B, D 156. A, B, C, E 181. A, B, C

132. C, D, E 157. A, B, D, Е 182. B, C, D

133. A, B 158. B, D, E 183. B, C, D

134. B, E 159. A, B, D, E 184. A, B, C

135. A, B, D 160. A, B, D, E 185. A, E

136. A, B, C, E 161. A, C, E 186. A, B, D

137. A, C, D 162. C, D, E 187. B, C

138. A, B 163. A, C, D, E 188. C, D

139. A, C,D 164. B, C, D, E 189. C, E

140. A, B, C, D 165. A, B, C, D 190. B, D

141. B, C, D 166. A, C, D, E 191. B, C, E

142. A, D, E 167. B, D, E 192. A, B, C

143. A, B, C, D 168. A, B, D 193. A, B, C

144. A, B, C 169. A, C, D 194. B, D

145. A, C, E 170. A, D 195. B, D

146. A, C, D, E 171. A, B 196. A, B, C

147. A, B, C, D 172. A, C, D 197. A, B

148. A, C, D, E 173. A, C, D, E 198. A, B, C

149. A, B, C, E 174. B, E 199. A, B, C, D

150. A, B, C, D 175. B, E 200. A, B, E

151. D, E 176. A, C, E 201. A, B, D

152. B, C, D, E 177. A, B, E 202. A, B, C, E

153. A, B, C 178. D, E 203. B, D

154. C, D 179. A, B, D, E 204. A, C, E

205. A, B, C 221. A, B, D 237. B, D

206. D, E 222. B, C, E 238. A, B, D

207. B, C, D 223. A, B, C, E 239. A, B, C

208. C, E 224. A, B, C, D 240. A, C, D

209. B, D 225. A, B, C 241. A, B, C, D

210. A, C 226. A, C, D, E 242. A, B, C

211. C, D 227. A, B, D 243. : A, C, D

212. A, B, D 228. B, D, E 244. A, B, C, D

213. A, B, C, D 229. A, C 245. B, C

214. B, C, D 230. D, E 246. A, B

215. A, B, C 231. A, B, C, D 247. B, C, E

216. A, E 232. A, B, C 248. A, B, C, E

217. A, B, C, E 233. A, B, C, E 249. C, D, E

218. A, D 234. A, C 250. A, E

219. B, C, D 235. B, C

220. A, B 236. D, E