ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Departamentul ,, Comerţ, turism și Alimentație Publică”

Lucru individual
La disciplina Dreptul afacerii

a studentului (ei) Frunza Lucian

anului 4 de studii, grupei TAP-161,

specialitatea 541.1 Tehnologie și
Managmentul Alimentație Publice,
forma studiilor Licență facultatea
Business și Administrarea Afacerilor

Conducătorulde curs
Conf. Univ. Boaghe V.

Conducătorul de seminar
Asist.univ. Codreanu A.

CHIŞINĂU, 2018
 Bibliografie:

1. LEGE Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

2. Dreptul afacerii ( volumul I) Autori DR. Rpsca Nicolae Dr.Baieș Sergiu
3. Suport de curs
4. http://drept.usm.md/public/files/Dr-Af-
Veb0c7.pdf?fbclid=IwAR313qhGlzTwldYDABTEa8cH-
F2GhYtqduxdw1UjwIEdYs4pGM-TTzq0kUQ
5. http://epochtimes-romania.com/news/genurile-si-tipurile-activitatii-de-
intreprinzator---109490
 Cuprins:

1.Genurile activității de întreprinzători

2. 1Fabricarea producţiei ca gen de activitate antreprenorială

2.2.Executarea de lucrări

2.3Prestarea de servicii

3.Activităţile interzise.

3.2Activităţile monopol

4.Activităţile supuse licenţierii.

5.Activităţile practicate în baza patentei de întreprinzător

6.Activităţile care pot fi practicate fără autorizaţii speciale.

 1.Genurile activității de întreprinzători

Genurile activităţii de întreprinzător. Prin definiţia dată la art. 1 din Legea

nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, legislatorul stabileşte trei categorii de
activităţi: fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, a căror eficienţă
permite obţinerea de beneficiu. În definiţie nu a fost indicată activitatea cel mai des utilizată
la etapa actuală de întreprinderile private: comercializarea mărfurilor şi a produselor. Există
şi alte tipuri de activităţi reglementate de legislaţie, cum ar fi: activităţile bancare, de
investiţii, operaţiunile cu titluri de valoare, de editare, de asigurare etc.

În legislaţia unor alte state, genurile activităţilor de întreprinzător sunt numite acte sau
fapte de comerţ. De exemplu, Codul comercial român stabileşte anumite acte juridice şi
operaţiuni pe care le califică fapte de comerţ. Prin una sau mai multe fapte de comerţ, se nasc
anumite raporturi juridice, reglementate de legile comerciale. Codul comercial francez şi
Codul comercial italian din 1882 (abrogat în 1942) numesc aceste operaţiuni „acte de
comerţ”. Deosebirea dintre noţiunile „act de comerţ” şi „fapt de comerţ” constă în faptul că
„actul de comerţ” include numai contractele comerciale, adică manifestările de voinţă
săvârşite pentru producerea efecte juridice, iar faptele de comerţ cuprind atît contractele
comerciale, cît şi faptele licite şi ilicite săvîrşite de comercianţi în activitatea lor
comercială90. Făcând comparaţie între noţiunea „gen de activitate de întreprinzător” şi
noţiunea „fapt (act) de comerţ”, constatăm o simplă diferenţă de termeni folosiţi de diferitele
sisteme de drept. Teoriile doctrinare privind definirea faptelor (actelor) de comerţ sînt utile şi
pentru caracteristica genurilor de activitate de întreprinzător a întreprinderilor din Republica
Moldova.
Doctrina defineşte faptul de comerţ ca un act de speculaţie, fie ca un act de circulaţie,
ori ca un act îndeplinit printr-o întreprindere91 . Conform celei din urmă teorii, actul de
comerţ este actul îndeplinit printr-o întreprindere. În această opinie, criteriul de definire a
faptei de comerţ priveşte o activitate organizată metodic, nu un act juridic izolat. Actul de
comerţ se realizează deci în cadrul unei întreprinderi, care presupune o repetiţie profesională
a actelor potrivit unei organizări sistematice, şi bazate pe anumite mijloace materiale92.
Astfel, toate operaţiunile economice (actele de comerţ) săvîrşite de o întreprindere reprezintă
în totalitatea lor activitatea ei de întreprinzător a acesteia. Teoria întreprinderii de definire a
actului de comerţ se completează sistematic cu teoria speculaţiei, care presupune că actul de
comerţ este un act de speculaţie. La săvârşirea actului de speculaţie se contează pe diferenţa
dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare al mărfii sau pe diferenţa dintre preţul materiilor
prime şi al materialelor şi preţul mărfurilor, rezultate din prelucrarea sau transformarea
acestora, care au o valoare superioară. Întreprinzătorul îşi atinge scopul de obţinere a
beneficiilor anume prin însuşirea diferenţei dintre cheltuielile suportate şi venitul dobândit în
urma acestor acte.

Activităţile de întreprinzător se clasifică după mai multe criterii. Doctrina română

clasifică faptele de comerţ în: operaţiuni de interpunere în schimb; operaţiuni care realizează
organizarea şi desfăşurarea activităţii de producţie, adică întreprinderile; operaţiunile conexe
(accesorii) 93. Doctrina engleză clasifică afacerile în: activităţi de extragere a bunurilor
materiale; activităţi de prelucrare a bunurilor materiale şi activităţi de punere în circulaţie a
bunurilor materiale (cumpărarea şi vînzarea). Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat
şi întreprinderi, după cum s-a arătat deja, face o proprie clasificare a activităţilor de
antreprenoriat: fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor.

2.1 Fabricarea producţiei ca gen de activitate antreprenorială. Fabricarea

producţiei este un gen de activitate economică cu caracter general, care are ca obiect
transformarea materiilor prime şi materialelor în produse noi, cu o valoare mai mare. Acesta
este un proces complex de producere a bunurilor materiale destinate consumului şi cere
întreprinzătorilor eforturi considerabile, capacităţi organizatorice, cunoştinţe în diferite
domenii, inclusiv tehnologice, economice, financiare. Agenţii economici sînt obligaţi să
respecte standardele tehnologice şi calitative, pentru a satisface cerinţele consumatorilor a nu
le încălca drepturile legale.

2.2Executarea de lucrări este un gen de activitate economică prin care o

întreprindere se obligă să îndeplinească, într-un anumit termen, o anumită lucrare, fie din
propriul material, fie din materialul beneficiarului. Exemplu poate servi construcţia imobililor
de orice destinaţie, inclusiv a drumurilor, conductelor de gaz, instalarea de utilaje.

2.3Prestarea de servicii este un gen de activitate economică prin care o întreprindere

se obligă să satisfăcute anumite necesităţi ale persoanelor fizice şi juridice prin acordarea de
servicii consultative, informaţionale, de transport de persoane şi de mărfuri, de deservire
socială, de publicitate, marketing, de asigurare etc. Serviciile sunt, de regulă, imateriale.

Comercializarea mărfurilor şi a produselor. Toate mărfurile şi serviciile sînt destinate

consumatorilor. Între producător şi consumator însă există de regulă unul sau mai mulţi
intermediari, altfel spus, comercianţi, care cumpără de la producător mărfuri pentru a le
revinde fie consumatorilor nemijlocit, fie altor comercianţi. Actul de comercializare
presupune transferul dreptului de proprietate asupra unui bun de la vânzător la cumpărător.

După importanţa pentru societate, activităţile de întreprinzător pot fi clasificate

în: activităţi interzise; activităţi monopol de stat; activităţi monopoluri naturale, activităţi
supuse licenţierii; activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător; activităţi care pot fi
practicate liber, fără autorizaţie specială.

3.Activităţile interzise. Legislaţia nu conţine o listă a activităţilor economice interzise

aşa cum fusese anterior94. În lipsa unor reglementări exprese, în această listă se includ
activităţile care pot să aducă un profit material şi pentru care este prevăzută o pedeapsă
penală sau administrativă.
Potrivit Codului penal nr.985/2002, se interzic şi se sancţionează: activitatea mercenarilor
(art.141), traficul de fiinţe umane (art.165), traficul de copii (art.206), munca forţată (art.168),
practicarea ilegală a medicinii şi activităţii farmaceutice (art.214), proxenetismul (art.220)
etc.
 3.2Activităţile monopol de stat sunt desfăşurate exclusiv de organe ale statului sau de
persoane juridice constituite de stat. Monopolul de stat este definit ca situaţie în care un
număr limitat de agenţi economici sunt învestiţi de către autorităţile administraţiei publice cu
dreptul exclusiv sau cu drepturi exclusive de desfăşurare a unei anumite activităţi aducătoare
de profit. Potrivit Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, art. 10
alin.(3), numai întreprinderilor de stat li se permite să desfăşoare următoarele activităţi:
- prepararea şi vânzarea substanţelor narcotice, cu efect puternic şi toxice, inclusiv
semănatul, cultivarea şi desfacerea culturilor ce conţin substanţe narcotice şi toxice;
- tratamentul prin intervenţie chirurgicală şi metode invazive, supravegherea şi tratamentul
femeilor gravide, bolnavilor care suferă de narcomanie, boli canceroase, boli cantagioase,
periculoase şi deosebit de periculoase, inclusiv de boli dermatovenerice infecţioase, precum
şi de boli psihice în forme agresive, eliberarea avizelor corespunzătoare;
- efectuarea expertizei pentru determinarea pierderii temporare sau stabile a capacităţii de
muncă, precum şi a examenelor şi controalelor medicale periodice şi preventive decretate ale
cetăţenilor; - tratamentul animalelor ce suferă de boli deosebit de periculoase;
- confecţionarea ordinelor şi medaliilor;
- producerea emblemelor ce confirmă achitarea impozitelor şi taxelor de stat;
- prestarea serviciilor poştale (cu excepţia poştei exprese), telegrafice, serviciilor de
telecomunicaţii internaţionale, confecţionarea timbrelor poştale;
- confecţionarea şi comercializarea tehnicii de luptă şi militare speciale, oricăror feluri de
arme, precum şi reparaţia acestora (cu excepţia armelor sportive şi de vânătoare),
confecţionarea şi comercializarea muniţiilor şi substanţelor explozive;
- evidenţa de stat, înregistrarea de stat şi inventarirea tehnică (inclusiv paşaportizarea)
bunurilor imobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate şi administrarea
acestora;
- imprimarea şi baterea monedei, imprimarea hârtiilor de valoare de stat;
- efectuarea lucrărilor cartografice, geografice, astronomogeodezice, gravimetrice,
topografice, cadastrale, a lucrărilor în domeniul hidrometeorolgiei şi geologiei.
Activităţile monopol de stat sunt reglementate şi prin Hotărârea Guvernului
nr.582/1995 cu privire la reglementarea monopolurilor95 , care stabileşte metodele de
reglementare, lista activităţilor monopol de stat şi autorităţile publice abilitate cu
reglementarea lor.

Activităţile monopol natural. Prin monopol natural legiuitorul desemnează situaţia în

care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor şi grupurilor de
mărfuri fungibile, precum şi prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de
ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia sau al mai multor
agenţi economici.

Lista activităţilor monopoluri naturale este aprobată prin Hotărârea Guvernului

nr.582/1995 cu privire la reglementarea monopolurilor. Astfel de activităţi sunt:
- activităţile legate de exploatarea căilor ferate magistrale cu zonele lor de protecţie,
instalaţiile de cale, construcţiile de arbă şi serviciile de exploatare a acestora, de staţiile şi
punctele de tiraj pentru trecerea garniturilor de tren;
- activităţile legate de exploatarea gărilor feroviare;
- activităţile legate de exploatarea autostrăzilor, construite din contul bugetului republican şi
local, cu zonele de protecţie şi serviciile de întreţinere;
- activităţile legate de exploatarea căilor navigabile naturale şi artificiale;
- activităţile legate de exploatarea porturilor fluviale; - activităţile legate de exploatarea
reţelelor magistrale de telecomunicaţii;
- activităţile legate de exploatarea reţelelor de televiziune şi radiofuziune pentru difuzarea
radioprogramelor de stat;
- activităţile legate de exploatarea reţelelor de telecomunicaţii internaţionale;
- activităţile legate de exploatarea întreprinderilor staţionare de producere a energiei electrice
şi termice conectate la sistemul energetic unic;
- activităţile legate de exploatarea reţelelor electrice de toate tensiunile şi reţelelor termice
magistrale;
- activităţile legate de exploatarea reţelelor de gaze şi obiectivelor sistemului unic de
gazificare, precum şi cele legate de transportul gazelor prin conducte;
- activităţile legate de exploatarea reţelelor şi comunicaţiilor de aprovizionare cu energie
termică, conductelor de apă şi canalizare;
- activităţile legate de colectarea gunoiului şi zăpezii;
- activităţile ce privesc acordarea serviciilor rituale;
- activităţile legate de exploatarea aeroporturilor şi a sistemelor de dirijare a circulaţiei
aeriene, de comunicaţie dintre navele aeriene şi de asigurarea securităţii decolării şi aterizării
aeronavelor.
Reglementarea juridică deosebită a acestor activităţi se datorează faptului că, pe de o
parte, prezintă un risc sporit, iar pe de alta, agenţii economici care desfăşoară astfel de
activităţi pot influenţa negativ piaţa bunurilor sau serviciilor. De exemplu, din lipsă de
concurenţă, consumatorul nu poate schimba agentul economic care livrează energie termică,
energie electrică, apă, gaze naturale etc., fiind nevoit să accepte toate condiţiile impuse de
societatea care îi prestează aceste servicii. Statul îşi rezervă dreptul să intervină în activitatea
acestor societăţi comerciale pentru a proteja consumatorii de posibilele abuzuri şi de aceea
aceste genuri de activate sunt desemnate ca monopoluri naturale.
4.Activităţile supuse licenţierii. Activităţile de întreprinzător supuse licenţierii sunt
stabilite la art.7 din Legea nr.451/2001 privind licenţierea unor genuri de activitate
5.Activităţile practicate în baza patentei de întreprinzător. Activităţile de
întreprinzător care pot fi desfăşurate în baza patentei de întreprinzător sunt stabilite la anexa
nr.1 a Legii nr.93/1998 privind patenta de întreprinzător.
6.Activităţile care pot fi practicate fără autorizaţii speciale. Întreprinzătorii
persoane fizice şi persoane juridice pot desfăşura genurile de activitate care nu sunt supuse
licenţierii fără vre-o autorizaţie sau permisiune specială dacă alte legi nu stabilesc altfel.
O altă clasificare a activităţilor este stabilită în Clasificatorul Activităţilor din
Economia Moldovei (CAEM) pus în aplicare la 1 februarie 2001 prin hotărârea
Moldovastandard-ului nr.694-ST din 9 februarie 2000. CAEM este elaborat în scopuri
statistice pentru analiza economiei statului la nivel macro şi micro economic. Clasificatorul
CAEM este armonizat cu Clasificatorul din Economia Statelor Comunităţii Europene.
Concluzii:

În republica moldova o mare parte dein genurile de activități sunt supuse licenzierii, în
urma licenzierii statul obține un venic cît cu duce o stastistică despe activitățile întrepindeilor.
Activități întrepinderilor pot fi activități înterzise și activități premise care se înpart în
activități supuse licenzierii și activități careniu se supun activităților de licenziere. Lecena se
emite pe o perioadă de timp anumită depinzînd de ce activitate cel mai des perioada de
licenziere este dela Jumate de an până la 5 ani

Sursele folosite sunt

Hotărîri de cuvirn privind activitatea de intrepinzător.
Carnți de drept, și îndumări metodice
Saituri

Numărul genurilor de activitate de întreprinzător reglementate prin licențiere a fost redus

Numărul genurilor de activitate de întreprinzător reglementate prin licențiere a fost redus

Activitatea burselor de mărfuri, de confecționare și distrugere a ștampilelor, precum și cea de
depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale vor fi excluse din
lista genurilor de activitate antreprenorială licențiate, potrivit unui proiect de modificări și
completări în Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător,
aprobat în ședința de de astăzi a Guvernului.

Precum a menționat Vicepremierul și Ministrul economiei Octavian Calmâc reducerea

numărului genurilor de activitate de întreprinzător licențiate se înscrie în contextul
simplificării reglementărilor care vizează activitatea agenților economici.

De asemenea, luând în considerare efectele intrării în vigoare a Codului transportatorilor,

termenul licenței eliberate pentru transportul auto de călători în folos public, este prevăzut a fi
de 8 ani.

Altă modificare și completare se referă la genul de activitate ”jocuri de noroc” și constă în

substituirea cuvântului ”unitate” cu ”post”(de joc). Explicația este, că în ultimii ani, în
Moldova se importă aparate de joc sofisticate, care includ mai multe posturi de joc ( 2-4
posturi de joc) și la care participă concomitent mai mulți jucători, însă taxa de licență este
achitată pentru o ”unitate”. Astfel, că substituirea cuvintelor nominalizate, va contracara
fenomenul reducerii taxelor de licențiere la desfășurarea activității de întreprinzător ”jocuri
de noroc”.

Sursă: Monitorul fiscal

Ce reprezinta activitate de intreprinzator?
Prin activitatea de intreprinzator se subintelege activitatea de fabricare a productiei,
de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de
asociatiile acestora in mod independent, din propria initiativa, in numele si cu riscul
propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri
permanente.
Care sunt genurile activitatii de intreprinzator?
Genurile activiatii de intreprinzator pot fi deduse din definitia data la art.1 al Legii
nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat si intreprinderi.
Acestea sunt urmatoarele: fabricarea productiei, executarea lucrarilor si prestarea
serviciilor.
Dar mai exista o activitate foarte raspandita, care nu este expusa in definitie si
anume comercializarea marfurilor si a produselor.
In legislatie mai sunt reglementate si alte genuri de activitate: activitatile bancare, de
investitii, operatiunile cu valorile mobiliare, de asigurare etc.
Ce reprezinta genurile activitatii de intreprinzator?
Producerea marfurilor este acel tip de activitate economica cu caracter general, care
are ca obiect transformarea materiilor prime si a materialelor in produse noi cu o
valoare mai mare decat cea a materiei prime.
Executarea lucrarilor este activitatea economica prin care intreprinzatorul se obliga
sa indeplineasca intr- un termen stabilit, o anumita lucrare, fie din propriul material,
fie din materialul beneficiarului. Acestea sunt lucrari de constructii, montaj, etc.
Prestarea serviciilor este acel gen de activitate economica destinata satisfacerii
necesitatilor persoanelor fizice si juridice prin acordarea diferitelor servicii:
consultative, de transport, de asigurare, de deservire sociala etc.
Comercializarea marfurilor si a produselor. Tot spectrul de produse si servicii sunt
destinate, in general, consumatorilor. Comercializarea marfurilor poate fi facuta
direct si nemijlocit de catre producator prin magazine sau depozite angro proprii ori
prin intermediari (firme de distributie).
Toate marfurile si serviciile sunt destinate consumatorilor.
Care sunt tipurile activitatii de intreprinzator?
Dupa importanta pentru societate, activitatile de intreprinzator pot fi clasificate in: activitati
interzise; activitati monopol de-stat; activitati monopoluri naturale, activitati supuse
licentierii; activitati practicate in baza patentei de intreprinzator; activitati care pot fi
practicate liber, fara autorizatie speciala.
Activitatile interzise. Legislatia nu contine o lista a activitatilor economice interzise asa cum
fusese anterior. In lipsa unor reglementari exprese, in aceasta lista se includ activitatile care
pot sa aduca un profit material si pentru care este prevazuta o pedeapsa penala sau
administrativa.
Activitatile monopol de stat sunt desfasurate exclusiv de organe ale statului sau de persoane
juridice constituite de stat. Monopolul de stat este definit ca situatia in care un numar limitat
de agenti economici sunt investiti de catre autoritatile administratiei publice cu dreptul
exclusiv sau cu drepturi exclusive de desfasurare a unei anumite activitati aducatoare de
profit. Activitatile monopol de stat sunt reglementate si prin Hotararea Guvernului nr.
582/1995 cu privire la reglementarea monopolurilor, care stabileste metodele de
reglementare, lista activitatilor monopol de stat si autoritatile publice abilitate in
reglementarea lor.
Activitatile monopol natural. Prin monopol natural legiuitorul desemneaza situatia in care
producerea, transportarea, comercializarea, procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri
fungibile, precum si prestarea anumitor tipuri de servicii, in virtutea unor factori de ordin
natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenti
economici.
Lista activitatilor monopoluri naturale este aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 582/1995
cu privire la reglementarea monopolurilor.
Activitatile supuse licentierii. Activitatile de intreprinzator supuse licentierii sunt stabilite la
art.8 din Legea nr.451/2001 privind licentierea unor genuri de activitate.
Activitatile practicate in baza patentei de intreprinzator. Activitatile de intreprinzator care
pot fi desfasurate in baza patentei de intreprinzator sunt stabilite la anexa nr. 1 a Legii
nr.93/1998 privind patenta de intreprinzator.
Activitatile care pot fi practicate fara autorizatii speciale. Intreprinzatorii persoane fizice si
persoane juridice pot desfasura genurile de activitate care nu sunt supuse licentierii fara
autorizatie sau permisiune speciala daca alte legi nu stabilesc altfel.