1

SISTEME MECATRONICE- MAȘINI CU COMANDĂ NUMERICĂ

2
Cuprins
1.INTRODUCERE........................................................................................................................ 4
2. SISTEME MECATRONICE-GENERALITĂȚI .................................................................. 4
3. SISTEME MECATRONICE-HARDWARE ........................................................................ 4
4. ROBOȚI-GENERALITĂȚI ................................................................................................... 5
5. MAȘINI CU COMANDĂ NUMERICĂ ................................................................................. 7
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 25

3
 1. INTRODUCERE
Dezvoltarea produselor este o sarcină esenţială a firmelor. Motivul acestui lucru
are la bază scăderea duratei de viaţă a produselor pe piaţă. Acesta este în mod continuu
în ultima perioadă şi impune noi tehnologii de dezvoltare..
Cercetările iniţiate de McKinsey & Co au evidenţiat faptul că o întârziere de 6 luni în
dezvoltarea unui produs tehnologic va reduce câştigul total cu până la 30 %. În acelaşi timp o
creştere a costurilor cu 50 % are o influenţă nesemnificativă în câştigul financiar. Dezvoltarea
rapidă cu asigurarea calităţii produselor este strict necesară.
Soluţii de succes presupun o îmbinare armonioasă a electronicii, software-lui cu mecanica.

2. SISTEME MECATRONICE-GENERALITĂȚI
Evoluţia în timp a tehnicii concretizată prin mecanizare, automatizare şi robotizare a fost
determinată în principal de posibilitatea de utilizare în mod superior a informaţiei.În acelaşi timp,
apariţia microprocesorului şi a memoriilor semiconductoare a permis o abordare funcţională a
procesului de realizare a produselor tehnice. Cele specificate au coincis cu necesitatea unui
număr din ce în ce mai mare de produse noi – concepţie şi realizare - care înglobează pe lângă
componenta mecanică şi importante fracţiuni de electronică şi informaţie. Într-o egală măsură
evoluţia unor sisteme mecanice tradiţionale a fost posibilă prin transferarea realizării unor
funcţii.
Un sistem mecatronic este un sistem tehnic care integrează, într-o configuraţie flexibilă,
componente mecanice, electronice şi de comandă cu sisteme numerice de calcul, pentru
generarea unui control inteligent al mişcărilor, în vederea obţinerii unei multitudini de funcţii.

3. SISTEME MECATRONICE-HARDWARE

Sub-sistemul de calcul (computer systems) este alcătuit din două subsisteme

principale: subsistemul hardware (echipamente fizice componente) și subsistemul software.

4
 Componenta hardware este uzual formată pe baza circuitelor şi dispozitivelor specifice:
circuite logice, bistabile, timere, circuite de ceas, circuite integrate, microcontrolere şi
microprocesoare.

4. ROBOȚI-GENERALITĂȚI
Mulţi oameni au o imagine relativ clară despre rolul acestora: în industrie, reprezentat
de roboţi, maşini unelte cu comandă numerică, sisteme flexibile, sisteme complexe de măsurare
şi control, magazii automate etc.; în vehicule civile şi militare: automobile, trenuri de mare
viteză, avioane, rachete etc., dar mai puţini, poate, intuiesc rolul acestora în agricultură. Astfel
există: maşini agricole autonome, roboţi agricoli, sisteme pentru irigaţii comandate de calculator,
dar rolul mecatronicii în agricultură este mult mai amplu. Fermele moderne, de mare
productivitate, presupun împânzirea terenului agricol cu o multitudine de senzori, receptaţi prin
satelit (GPS), care furnizează date despre umiditatea din sol, despre conţinutul în substanţe
nutritive etc, pe baza cărora se realizează irigarea şi distribuirea automată a îngrăşămintelor.
Sunt câteva definiţii ale roboţilor industriali consacrate pe plan mondial (definiţia după
norma europeană EN775, definiţia conform standardului german VDI 2860, definiţia JIRA–
Japan Industrial Robot Association etc.). Nu se va apela, textual, la una dintre aceste definiţii, ci
se va exprima, în sinteză, următoarea frază definitoare: un robot industrial, este un automat cu
posibilităţi universale de implementare, cu un mecanism cu mai multe cuple (grade de
mobilitate), ale căror succesiuni de mişcări şi curse pot fi programate liber (fără intervenţii
mecanice); acest mecanism serveşte la poziţionarea şi orientarea efectorului final, în vederea
efectuării operaţiilor de lucru impuse
Roboţii mobili reprezintă, probabil, cea mai spectaculoasă şi reprezentativă categorie de
sisteme mecatronice, mai ales datorită încercării de a copia şi de a se apropia de modele din
lumea vie. În multe universităţi în care se studiază mecatronica, testul de maturitate al unui
student este dat de proiectarea şi construcţia unui robot mobil, de un anumit tip, cu o structură
mecanică mai mult sau mai puţin complexă, cu motoare de acţionare care asigură deplasarea în
mediul înconjurător, cu senzori care îi permit orientarea, identificarea şi evitarea obstacolelor şi
cu un „creier”, constituit dintr-unul sau mai multe procesoare numerice, care asigură comanda
întregului sistem.
Supremaţia între universităţi, dar şi între firme, este disputată în cadrul unor concursuri
5
de roboţi mobili. Există o paletă foarte largă de concursuri.
Utilizările pentru care au fost, sunt şi vor fi concepuţi roboţii mobili sunt dintre cele mai
diverse şi nu pot fi epuizate într-un spaţiu atât de restrâns.
Mulţi roboţi din zona micro îşi găsesc utilizarea în medicină, fiind capabili să se
deplaseze de-a lungul vaselor şi tuburilor corpului omenesc, în scopul investigaţiilor,
intervenţiilor chirurgicale, dozării şi distribuirii de medicamente etc. La fel de spectaculoase sunt
şi multe utilizări ale macro-roboţilor:
 În domeniul industrial, agricol, forestier: în domeniul industrial roboţii mobili
sunt reprezentaţi de AGV-uri (Automated-Guided Vehicles), vehicule pe roţi, cu
ghidare automată, care transportă şi manipulează piese, constituind o alternativă
flexibilă la benzile de montaj; în agricultură există tractoare şi maşini agricole
fără pilot, capabile să execute singure lucrările pe suprafeţele pentru care au
fostprogramate; în domeniul forestier roboţii mobili pot escalada copacii înalţi
pentru asanarea lor de crengile uscate etc.;
 În domeniul militar: este luată în considerare de către armata americană
perspectiva înlocuirii soldaţilor combatanţi cu roboţi, pentru a reduce riscul
pierderilor umane în luptă; roboţi mobili de cele mai ingenioase şi robuste
configuraţii sunt aruncaţi în clădiri şi incinte din zone de conflict, în scopuri de
investigare şi chiar anihilare a inamicului;
 În domeniul utilităţilor publice: una dintre cele mai utile şi economice utilizări
ale roboţilor mobili o reprezintă inspectarea conductelor de combustibili gazoşi
şilichizi şi a canalelor de canalizare. De exemplu, reţeaua de canalizare a
Germaniei însumează 400.000 km, iar inspectarea şi curăţirea acesteia este
presupune costuride 3¸6 Euro pe metru. Numai 20% din conducte sunt accesibile,
iar utilizarea roboţilor poate reduce costurile cu un sfert. Problemele pe care le au
de rezolvat astfel de roboţi sunt complexe, într-un mediu parţial necunoscut,
modificat permanent prin sedimentare, surpare, coroziune, racorduri ilegale;
 În domeniul distractiv şi recreativ: sunt roboţii-jucării, roboţii pentru competiţii
etc.;
 În domeniul serviciilor: Există posibilităţi deosebit de largi de implementare.
Sunt roboţi pentru: deservirea bolnavilor în spitale; ajutorarea persoanelor

6
 bătrâne sau cu diferite handicapuri; ghidarea şi informarea publicului în muzee;
aspirarea şi curăţirea încăperilor; spălarea geamurilor şi a pereţilor clădirilor;
executarea de activităţi casnice.
 În domeniul securităţii: Multe operaţii de inspectare şi dezamorsare a unor
obiecte şi bagaje suspecte sunt executate de roboţi;
 În domeniul operaţiilor de salvare: Roboţii salvatori (Rescue robots) sunt utilizaţi
în operaţiile de salvare a victimelor unor calamităţi: cutremure, incendii,
inundaţii.

5. MAȘINI CU COMANDĂ NUMERICĂ

Maşina unealtă la care programarea comenzilor se realizează prin interfaţa unui

calculator, folosind un cod numeric convenţional, comandând aceleaşi lanţuri cinematice, capată
denumirea de maşină unealtă cu comandă numerică (MUCN).
Comanda numerică a unei maşini unelte este comanda program în care echipamntul de comandă
lucrează în întregime sau parţial cu informaţii sub formă numerică.

7
 O maşina unealtă cu comandă numerică este alcătuită din: maşina unealtă propriu-zisă (1)
şi echipamentul de comandă numerică (2), legate între ele prin echipamentul electric (3).
MUCN sunt fabricate în colaborare de mai multe firme, unele realizând partea clasică,
altele fiind specializate în partea de comandă numerică.

Program G
Cititor
F Scule
Dulap
Manual S
Panou Aparatură
T
M Electrică
ECN Maşină unealtă
H

Logică

Traductoare

Echipamentele de comandă numerică (ECN) se prezintă într-o gamă foarte largă, fiind
concepute după principiul comenzilor numerice de poziţionare sau de conturare.
Cele mai cunoscute echipamente CNC sunt :
- Sinumerik, al firmei Siemens , Germania
- FANUC, Japonia
- Alcatel, Franta
-Mikromat, Germania
Caracteristici ale echipamentului de comandă numerică:
- numărul de axe
- purtătorul de program
- memoria pentru înmagazinarea programelor
- modul de introducere a programelor
- posibilităţile de adaptare pentru legătura cu o memorie externă
- precizia obţinuta
Funcţiile echipamentului de comandă numerică :
- transmiterea informaţiilor,

8
 - conversia mărimilor,
- amplificarea mărimilor,
- memorarea informaţiilor,
- efectuarea de calcule
Fluxul de informaţii la prelucrarea mecaniă pe MUCN
Automatizarea după program a MUCN se realizează prin:
-circuite deschise de comandă numerică (a);
-circuite închise de reglare numerică (b).
a) Sania 4 a MU este deplasată cu ajutorul elementelor de activare 3, comandat de impulsuri de
curent sau impulsuri hidraulice. Impulsurile ajung la elementul de acţionare prin canalul d dupăa
citirea purtătorului de program şi prelucrarea informaţiilor în sistemul de comandă numerică.
Fiecărui element de acţionare 3 îi corespunde o rotire a şurubului conducător sub un unghi φ, şi
deci o deplasare a saniei 4 pe distanţa ∆s. Dacă rotirea unghiulară se realizează cu mare siguranţă
şi dependent de încărcarea maşinii, numărul impulsurilor introduse în elementul de acţionare va
determina lungimea totală a deplasării saniei, iar frecvenţa lor va determina viteza de deplasare a
acestora. Se folosesc sisteme de reglare la care se controlează permanent poziţia reală sau
mărimea deplasării reale a saniei maşinii sau dimensiunea piesei prelucrate,deoarece asigură o
precizie mai mare.

3 4

b) Pe lângă elementele 3 şi 4 există şi traductorul 1 de măsurare a deplasării reale a saniei.

Valoarea reală măsurată este transformată în continuare de semnalul g de reacţie, care se
compară în elementul de comparaţie 2 cu semnalul e, ce reprezintă mărimea programată a
deplasarilor. In cazul existenţei unei diferenţe între cele două semnale, elementul de comparaţie
trimite un semnal f către elementul 3 care pune în mişcare sania 4 în vederea înlăturării
diferenţei. S-a alcătuit astfel un sistem de reglare 1-g-2-3-4-1 al cărui rol e de a anula erorile
dintre poziţia reală şi poziţia programată a saniei.

9
 2
f g

1
3 4

Avantaje și dezavantaje ale M.U.C.N

Avantaje
1. Se înlătură necesitatea utilizării unor şabloane sau modele care funcţionează foarte greu.
2. Programele numerice se modifică mult mai uşor şi mai rapid decât programele rigide fixate
prin came, modele, şabloane.
3. Se suprimă o serie de erori de reglare crescând astfel calitatea produselor şi îmbunătăţindu-se
exploatarea maşinii.
4. Se poate îmbunătăţi organizarea producţiei trecându-se în final la conducerea automată a
întregului proces de producţie.
5. In cazul în care forma piesei poate fi exprimată prin ecuaţii matematice de exemplu :
Profilul unei palete se poate renunţa total la desene şi se poate deduce direct profilul din funcţia
numerică.
6. Posibilitatea reglării în timp minim a unui număr oarecare de maşini-unelte identice,
prelucrând aceeaşi piesă.
Dezavantaje
1. Costul ridicat al echipamentului de comandă numerica (de 5-10 ori mai ridicat ) decât al unei
maşini unelte obişnuite.
2. Anumite condiţii impuse de o utilizare eficientă a MUCN.
3. Asigurarea existenţei unui personal specializat pentru conceperea şi elaborarea programelor şi
pentru intervenţii urgente în cazul defectării aparatului de comandă numerică.
Clasificarea mașinilor unelte cu comandă numerică

10
 A. In funcţie de capacitatea calculatorului utilizat, există două tipuri de sisteme de
comandă prin calculator a maşinilor-unelte :
-sisteme CNC (Computerized Numerical Control), care utilizează calculatoare de
capacitate mică (minicalculatoare) pentru comanda unei singure maşini-unelte sau a mai multor
maşini identice pe care se execută aceleaşi operaţii ;
-sisteme DNC (Direct Numerical Control ), care utilizează calculatoare de capacitate
mare pentru comanda centralizată a unui grup de maşini-unelte cu comandă numerică.

sisteme CNC

In funcţie de
capacitatea
calculatorului utilizat

sisteme DNC

A.1 Sisteme CNC

In cazul sistemelor CNC, minicalculatorul preia o parte din funcţiile echipamentului de
comandă numerică. In cazul comenzii numerice, funcţiile echipamentului se realizează printr-o
logică cablată (hardware), pe când la sistemele CNC o parte din funcţii se realizează prin logica
cablată, iar o altă parte prin sistemul programelor de calculator (software). Ca urmare sistemele
CNC înlocuiesc sistemele de comandă numerică clasică acolo unde se cere o putere mai mare de
calcul şi o flexibilitate marită în programe.
Extinderea sistemelor CNC

11
 Structura de bază a sistemelor CNC poate fi completată cu o serie de blocuri care să
permită introducerea unor funcţiuni noi. Aceste blocuri sunt :
-blocul de cuplare a minicalculatorului la un calculator ierarhic superior în vederea
integrării într-un sistem complex DNC ;
-blocul de măsurare automată a erorilor cinematice ale maşinilor-unelte şi de compensare
a acestora.
Prin introducerea acestor blocuri, se poate realiza o optimizare a procesului de prelucrare,
având ca obiectiv productivitate maximă, cost minim, încărcarea optimă a maşinii et. De
asemenea, se măreste precizia de prelucrare prin introducerea blocului de măsurare şi
compensare a erorilor cinematice.
Extinderea sistemelor CNC se poate realiza şi prin dotarea acestora cu alte programe de
bază, cum ar fi cele pentru diagnosticarea şi localizarea defecţiunilor maşinii-unelte şi a erorilor
ce intervin în timpul lucrului.
A.2 Sisteme DNC
Sistemele DNC, în afară de conducerea centralizată a maşinilor-unelte, asigură
distribuirea şi evidenţa materialelor, elaborarea programelor de prelucrare a pieselor, planificarea
producţiei, distribuirea sculelor etc.
La acest sistem, calculatorul preia cât mai mult posibil din funcţiile blocurilor
echipamentului de comandă numerică al maşinii-unelte. In cazul limită echipamentul de
comandă numerică NC este redus doar la funcţiile de comandă a acţionărilor reglabile, de
măsurare a deplasărilor, de comandă, a funcţiilor auxiliare ale maşinii şi la logica necesară
transmisiei de date.
Calculatorul închide buclele de reglare a poziţiei pentru toate maşinile-unelte, executând
toate calculele de comparaţii între deplasările precise şi cele reale (măsurate). El execută, de
asemenea, interpolarea necesară la comenzile de conturare, furnizând în timp real comenzile de
deplasare pentru toate maşinile-unelte din grup. Programele-piesă sunt stocate în memoria
calculatorului, fiind posibil un acces simplu şi rapid. Ca şi la sistemele CNC, comunicarea cu
maşina-unealtă se face direct prin calculator, în regim interactiv, conversaţional, on line în timp
real, în ambele sensuri.
Sistemele DNC, prin funcţia de supraveghere a functionării maşinilor-unelte şi prin
celelalte funcţii legate de organizarea şi planificarea procesului de fabricaţie, realizează un

12
coeficent ridicat de utilizare a maşinilor-unelte, cu până la 30 % mai ridicat decât în cazul
maşinilor-unelte cu comandă numerică clasică. Pentru a se implementa eficient un sistem DNC
este necesară o cunoaştere aprofundată a întregului proces de fabricaţie.
B. In funcţie de prelucrările ce le execută, maşinile unelte cu comandă numerică pot fi :

strunguri

maşini de
frezat
maşini de
rectificat
În funcţie de
prelucrările ce se
executa pe
maşinile unelte

maşini de
maşini de electroereziune
găurit cu fir

centre de
ştanţat cu
comandă
numerică

Sisteme de coordonate ale masinilor unelte cu comanda numerica

Pentru unificarea şi uşurarea interschimbabilităţii datelor de programare numerică s-a

alcătuit şi acceptat sistemul ISO-R 841 pentru standardizarea axelor de coordonate şi a miscărilor
la MUCN.
Orice masină unealtă execută mişcări în raport cu nişte axe specifice fiecăreia. Stabilirea
corectă a axelor este foarte importantă în cazul MUCN, deoarece programul ţine cont de aceste
axe. Există un sistem de axe de coordonate ale maşinii unelte când axele corespund deplasărilor

13
sculei şi un sistem de axe de coordonate al piesei ce se referă la deplasările executate de
elementul pe care se fixează piesa.
In comanda numerică s-a introdus noţiunea de axă ca fiind o deplasare liniară .
Aceste mişcări sunt executate de organele mobile ale maşinii unelte cu comandă
numerică.
Axele de coordonate se stabilesc după anumite reguli, astfel :
 Axa Z este paralelă cu axa arborelui principal al maşinii . Astfel, la o maşină de găurit sau
de frezat, arborele principal antrenează scula, în timp ce la un strung, axa Z coincide cu
axa piesei. Dacă maşina nu are arbore principal, axa Z se alege perpendicular pe suprafata
de aşezare a piesei. Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasării prin care se măreşte
distanta dintre piesă şi scula.
 Axa X este în general, orizontală şi paralelă cu suprafaţa de aşezare a piesei. Ea este axa
principală de deplasare în planul în care se face poziţionarea piesei faţă de sculă.
 Axa Y se alege astfel încât să formeze împreună cu celelalte un sistem ortogonal drept,
care se poate determina şi cu regula mâinii drepte din fizică.
 IMPORTANT!- Sensul pozitiv al axei oz este sensul îndepărtării sculei faţă de piesă.
Axele pentru miscarile rectilinii formează un sistem de coordonate ortogonal drept care verifică
regula mâinii drepte.

14
 Pentru a identifica axele unei MUCN, acestora li se atribuie o anumită simbolizare
precizată în recomandarea ISO R- 841/1968 sau în STAS 8902 - 71 . Teoretic există cazul
general, cu 3 axe de translaţie (X,Y,Z) şi 3 axe de rotaţie (A, B,C) în jurul primelor 3. Se spune
că avem în acest caz o maşina în 6 axe. Dacă tot ansamblul este montat pe un suport care la
rândul lui poate executa mişcări, putem vorbi de maşini în 7, 8 sau 9 axe . Aceste maşini sunt de
o mare complexitate şi se proiectează de obicei pentru un scop foarte precis . Maşinile care se
intâlnesc în practică au de obicei 2-5 axe, cele mai multe având 2 sau 3 axe.

Z+

C+
Y+
OM
B+
X+ A+

Mişcările de rotaţie se notează astfel :

- A - rotaţie în jurul axei X
- B - rotaţie în jurul axei Y
- C - rotaţie în jurul axei Z
Obţinerea mişcărilor se face fie prin deplasarea piesei, fie prin deplasarea sculei . Prin
deplasare se înţelege atât translaţia cât şi rotaţia . Astfel, deplasarea sculei pe axa +X corespunde
cu o deplasare a mesei pe directia -X. Acest lucru produce de multe ori confuzie în rândul
programatorilor MUCN şi al operatorilor de la maşină. Se greşeşte la stabilirea sensului de
parcurs. Pentru a stabili corect sensurile de deplasare pe direcţia axelor se va respecta următoarea
regula. : Pentru stabilirea sensului miscarilor se considera piesa ca fiind fixă, iar mişcările sunt
executate de sculă.

15
 În afară de sistemul de coordonate al maşinii-unelte, în care are loc deplasarea sculei,
trebuie luat în considerare şi un sistem de coordonate solidar cu piesa, cu axele notate cu Xi , YI ,
ZI ce se referă la deplasările piesei, după fixarea ei pe masa maşinii. Aceste axe de coordonate au

sensul pozitiv în sens opus celor ale maşinii unelte.

Particularitati ale masinilor unelte cu comanda numerica

Strungurile paralele orizontale CNC, de precizie şi performanţă sunt fabricate din

materiale şi componente de înaltă calitate, înglobând tehnologie de fabricaţie avansată. Sistemul
CNC ales poate fi: FAGOR sau FANUC.
1. PARTICULARITĂŢI CONSTRUCTIVE
- Duritatea ridicată de (400-450) HB a ghidajelor şi a căilor de rulare, pentru batiu si cărucior
- Este prevăzut cu o turelă (respectiv o axă), ce poziţionează scula prin indexare.
- Designul special al păpuşii fixe garantează: funcţionare silenţioasă, viteză de eliminare a
şpanului şi o excelentă calitate de finisare a pieselor prelucrate.
2. PARTICULARITĂŢI CINEMATICE
- Un sistem automat, avansat de schimbare a vitezei.

16
- Viteze ridicate de deplasare, viteză specială de eliminare a şpanului.
- Axul principal cu o mare rigiditate, cu rulmenţi unghiulari de inaltă precizie, care sunt
pretensionaţi şi gresaţi pentru buna funcţionare şi care garantează strunjire de acurateţe ridicată.
- Mişcările de avans sunt realizate prin intermediul şuruburilor cu bile.
- Pentru fiecare sanie există un şurub cu bile.
- Duritatea şuruburilor cu bile pe ambele axe x si z garantează o durată de viaţă ridicată şi o mare
acurateţe

Şuruburi cu bile şi ghidaje

- Combinaţia dintre vitezele ridicate ale axului şi avansurilor permite operatorului să beneficieze
de avantajul ultimelor tehnici moderne în prelucrări.
3. ACŢIONAREA
- Operarea este automată.
- Memorie cu capacitate mare de înmagazinare a programelor de utilizare.
- Deplasarea după fiecare axă este acţionată de un motor electric.
- Poziţionarea pe fiecare axă se realizează cu rigle optice sau cu bandă magnetică.
- Lanţurile de scule (magazine cu un lanţ sau cu două lanţuri) sunt acţionate de o comandă din
sistemul hidraulic.
- Sistemul de răcire (atât cel din exteriorul broşei cât şi cel din interior) este acţionat hidraulic
(prin intermediul unor pompe).
- Modul manual, se lucrează cu roţile de mână.
- Beneficiază de un design ergonomic al roţilor de mână electronice pentru folosirea în mod
manual, ceea ce face ca maşina să fie capabilă să funcţioneze asemănător cu un strung
convenţional.
- Permite ca rezoluţia roţilor de mână electronice să fie variată.

17
- Viteza constantă de tăiere.
4. ANSAMBLURI SPECIFICE
-Alimentarea cu scule se face prin intermediul turelei (în loc de lanţuri de scule), prevăzută cu 6-
8 posturi , cu posibilitate de schimbare rapidă, prin indexare.
- Scula este prevăzută cu un sistem de măsurare cu laser, în vederea efectuării corecţiei în caz de
uzură, rupere.

- Sistem de ungere automată a căilor de rulare.

- Ghidaje pătrate pentru sanie în vederea unei rigidităţi crescute
- Sistem de protecţie a operatorului la viteze ridicate de funcţionare prin carenajul maşinii.
- Sistem automat de evacuare a şpanului din zona de lucru.

- Combinaţia dintre vitezele ridicate ale axului şi avansurilor permite operatorului să beneficieze
de avantajul ultimelor tehnici moderne în prelucrări.
3. ACŢIONAREA
- Operarea este automată.
- Memorie cu capacitate mare de înmagazinare a programelor de utilizare.
- Deplasarea după fiecare axă este acţionată de un motor electric.

18
- Poziţionarea pe fiecare axă se realizează cu rigle optice sau cu bandă magnetică.
- Lanţurile de scule (magazine cu un lanţ sau cu două lanţuri) sunt acţionate de o comandă din
sistemul hidraulic.
- Sistemul de răcire (atât cel din exteriorul broşei cât şi cel din interior) este acţionat hidraulic
(prin intermediul unor pompe).
- Modul manual, se lucrează cu roţile de mână.
- Beneficiază de un design ergonomic al roţilor de mână electronice pentru folosirea în mod
manual, ceea ce face ca maşina să fie capabilă să funcţioneze asemănător cu un strung
convenţional.
- Permite ca rezoluţia roţilor de mână electronice să fie variată.
- Viteza constantă de tăiere.
4. ANSAMBLURI SPECIFICE
-Alimentarea cu scule se face prin intermediul turelei (în loc de lanţuri de scule), prevăzută cu 6-
8 posturi , cu posibilitate de schimbare rapidă, prin indexare.
- Scula este prevăzută cu un sistem de măsurare cu laser, în vederea efectuării corecţiei în caz de
uzură, rupere.

- Sistem de ungere automată a căilor de rulare.

- Ghidaje pătrate pentru sanie în vederea unei rigidităţi crescute
- Sistem de protecţie a operatorului la viteze ridicate de funcţionare prin carenajul maşinii.
- Sistem automat de evacuare a şpanului din zona de lucru.

19
Parametrii de funcţionare:
- Sistem automat, avansat de schimbare a vitezei. Viteze ridicate de deplasare,
viteză specială de eliminare a şpanului.
- O bună calitate de finisare a pieselor prelucrate şi o precizie de execuţie ridicată.
Prelucrarea prin strunjire a unui inel, la exterior

20
Prelucrarea prin strunjire a unui inel, la interior

Modul de prindere al piesei şi al sculelor pe maşina unealtă

Piesa se centrează întâi cu ajutorul ceasului comparator pe platoul magnetic.

Mişcarea piesei este de rotaţie după axa OX.
După prelucrarea piesei, aceasta se verifică cu ajutorul unor şine, apoi se desprinde de pe
platoul magnetic.
Verificarea piesei se face atât din punct de vedere dimensional (diametrul exterior,
respectiv interior), cât şi din punct de vedere al abaterilor de formă (circularitatea).
Sculele (cuţitele de strung) se prind pe capetele revolver sau turele ( în număr de unul sau
două ), prevăzute cu 6 sau 8 locaşuri.
Cuţitele se deplasează după axa OX şi OZ.
Cuţitele pot fi cu plăcuţe din materiale ceramice sau diamantate.

21
 După prelucrarea suprafeţelor conform programului de lucru, cuţitele se retrag după axa
OX.

Panoul de comandă pentru introducerea corecţiilor de sculă

1 2 3

4 5 6

7 8

Prin butonul 1 se introduc lungimea totală a sculei pe Ox.

Prin butonul 2 se introduce raza pastilei cuţitului, în vederea corecţiei datorate uzurii, pe OX.
Prin butonul 3 baza de referinţă (OX).
Prin butonul 4 se introduc lungimea totală a sculei pe Oz.
Prin butonul 5 se introduce raza pastilei cuţitului, în vederea corecţiei datorate uzurii, pe Oz.
Prin butonul 6 baza de referinţă (Oz).
Prin butonul 7 raza pastilei.
Prin butonul 8 uzura razei.

Panoul de comandă

22
 Indică numărul sculei (1, 2,…, 6), parametrii de lucru (avansul de lucru F, turaţia S) pentru
primul şi cel de-al doilea cap revolver, cotele x, z de coborâre ale sculei şi deplasările acesteia
după axele x, z.
Panoul de comandă manuală
Cuprinde : Display-ul pe care se afişează programul de lucru, tastatura pentru introducerea
manuală, semiautomată, automată a informaţiilor şi potenţiometre de reglare şi sisteme de
semnalizare luminoasă.
Comandă manuală semiautomată Comandă manuală de deplasare a
şi automată cuţitelor pe x şi pe z
Oprire de urgenţă

Display

Reglare a avansului rapid

Tastatură
Reglare a turaţiei
platoului
Potenţiometre

5 6
1 2

3 4

Reglajul prinderii magnetului platoului 2

Avans de
lucru CR1 Avans de Reglajul prinderii magnetului
lucru CR2 platoului 1

Elementele notate cu 1, 2,…, 6 sunt semnalizări luminoase pentru :

1 – Avertizarea operatorului când uşile sunt deschise
2 – Întrerupere
3 – Confirmarea activării magnetului platoului 1
4 – Dezactivarea magnetului 1
5 - Confirmarea activării magnetului platoului 2
6 - Dezactivarea magnetului 2

23
Modul de depozitare al pieselor strunjite

Se poate face cu ajutorul transpaleţilor acţionaţi electric la piesele grele şi cu transpaleţii

manuali la piese mici.
Depozitarea se face, după ce piesele au fost unse cu un ulei conservant pe o hârtie
specială, ce nu permite coroziune pieselor. Se trimit la rectificare.

24
6. BIBLIOGRAFIE

1. E. Botez, Maşini-unelte cu comandă numerică, Ed. Tehnică, Bucureşti

2. E. Botez, Tehnologia programării numerice a maşinilor-unelte, Ed. Tehnică, Bucureşti,1973

3. D. Zetu, Maşini-unelte automate şi cu comandă numerică, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1982

4. V. Moraru, Centre de prelucrare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980

5. www.prelucrari-mecanice.ro

6. www.leadwell.ro

25