Exemple de plagiat

Traducere după Georgetown University, Examples of plagiarism, „Georgetown University

Website”, https://honorcouncil.georgetown.edu/system/what-is-plagiarism/x, accesat la 3. 12.
2019.

Paragraful original
Această carte a fost scrisă atât pe fondul unui optimism necugetat, cât și al unei disperări
necugetate. Ea susține că Progresul și Decăderea sunt două fețe ale aceleiași monede; că ambele
țin de superstiție, nu de credință. A fost scrisă din convingerea că pot fi descoperite mecanismele
acunse prin care toate elementele tradiționale ale lumii noastre politice și spirituale au fost
dizolvate într-un conglomerat în care totul pare să-și fi pierdut valoarea specifică și a devenit de
nerecunoscut pentru capacitatea de a înțelege a oamenilor, de nefolosit pentru scopurile omenești.
Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism (New York: Harcourt Brace Jovanovich, Inc., 1973
ed.), p.vii, Preface to the First Edition.

EXEMPLUL I
Plagiat copy-paste
Această carte a fost scrisă atât pe fondul unui optimism necugetat, cât și al unei disperări
necugetate. Ea susține că Progresul și Decăderea sunt două fețe ale aceleiași monede; că
ambele țin de superstiție, nu de credință.

Este destul de interesant că Arendt evită cele mai multe dintre disputele care se găsesc în unele
cărți mai puțin filozofice despre totalitarism.

EXEMPLUL II
Notă de subsol fără ghilimele
Această carte a fost scrisă atât pe fondul unui optimism necugetat, cât și al unei disperări
necugetate. Ea susține că Progresul și Decăderea sunt două fețe ale aceleiași monede; că
ambele țin de superstiție, nu de credință. Este destul de interesant că Arendt evită cele mai multe
dintre disputele care se găsesc în unele cărți mai puțin filozofice despre totalitarism1

Când cităm direct un material, nota de subsol singură nu este suficientă. Materialul citat trebuie
să fie pus între ghilimele sau indentat. De exemplu:

A. După cum explică Hannah Arendt, cartea ei a fost “a fost scrisă atât pe fondul unui optimism
necugetat, cât și al unei disperări necugetate..”2 Cartea “susține că Progresul și Decăderea
sunt două fețe ale aceleiași monede. . .”3
B. După cum explica Hannah Arendt:
Această carte a fost scrisă atât pe fondul unui optimism necugetat, cât și
al unei disperări necugetate. Ea susține că Progresul și Decăderea sunt

1
Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism (New York: Harcourt Brace Jovanovich, Inc., 1973 ed.), p.vii,
Preface to the First Edition
2
Ibidem.
3
Ibidem.
 două fețe ale aceleiași monede; că ambele țin de superstiție, nu de
credință4
Este destul de interesant că Arendt evită cele mai multe dintre disputele care se găsesc în unele
cărți mai puțin filozofice despre totalitarism

EXEMPLUL III
Parafrazarea
Cartea Hannei Artendt, Originile Totalitarismului, a fost scrisă atât în lumina unei speranțe cât și
a unui pessimism excesiv. Tema ei este că atât Dezvoltarea cât și Ruina sunt doar fețe ale aceleiași
file. Cartea ei a fost realizată din încredințarea că se poate înțelege metoda în care se amestecă
aspectele mai convenționale ale politicii și filozofiei astfel încât să-și piardă identitatea și să devină
de neutilizat pentru oameni.

Chiar dacă nu se folosesc exact cuvintele autorului, este nevoie să dăm notă de subsol pentru
materialul parafrazat.

EXEMPLUL IV
Mozaicul
Prima editie din Originile totalitarismului a fost scrisă în 1950.Imediat după Al Doilea Război
Mondial, într-o perioadă de optimism necugetat, cât și de disperărare necugetată. La acea
vreme, Dr. Arendt susține, toate elementele tradiționale ale lumii noastre politice și spirituale
au fost într-un conglomerat în care totul pare să-și fi pierdut valoarea specifică și separarea
dintre Stat și Societate fost distrusă. În această carte, ea intenționaeză să dexvăluie mecanismele
acunse prin care s-a petrecut această transformare.
Deși acest exemplu conține și material original, secvențe din textul Hannei Arendt sunt incluse în
pasaj.

EXAMPLE V
”secvența esențială”
După Al Doilea Război Mondial, specialiștii din diverse domenii au început să exploreze natura
„totalitarismului”. Una dintre cele mai importante probleme pentru acești scriitori a fost să
înțeleagă „esența” toatalitarismuli”. Prin ce, de exemplu, este un regim totalitar diferit de un regim
autoritar? Desi autorii nu dau răspunsuri diferite la această întrebare, un element comun care poate
fi descoperit în cele mai multe lucrări de referință despre totalitarism are legătură cu relația dintre
Stat și Societate. Într-un stat totalitar, granițele tradiționale dintre Stat și Societate au fost
dizolvate într-un conglomerat astfel încât cele două au devenit de nerecunoscut.

Acest paragraf este aproape în totalitate original, dar secvența „au fost dizolvate într-un
conglomerat” este luată direct de la Artendt. Deși este o secvență scurtă, ea trebuie să aibă notă
de subsol. Doar expresiile care au devenit comune și sunt folosite liber de mai mulți autori pot fi
folosite fără citare.

4
Ibidem.