FUNDAŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR AL

COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI „SPIRU HARET”

COLEGIUL UCECOM „SPIRU HARET” BUCUREŞTI

MODULUL IV
LEGISLATIA SI PROTECTIA MUNCII,
NORME DE PREVENIRE SI
STINGEREA INCENDIILOR

SUPORT DE CURS

ŞCOALA POSTLICEALĂ
CALIFICAREA: TEHNICIAN OPTOMETRIST
ANUL I

AUTOR:
PROF. SARACIN GABRIELA
Maistru: DUMITRU GABRIEL
 Colegiul UCECOM “Spiru Haret” Bucureşti

CUPRINS

 PROTECTIA MUNCII

 LEGISLATIA PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA

MUNCII (S.S.M.) LA LOCUL DE MUNCA

 ACCIDENTE SI BOLI PROFESIONALE

 REGLEMENTARI IN DOMENIUL SECURITATII SI

SANATATII IN MUNCA
 Colegiul UCECOM “Spiru Haret” Bucureşti

 PROTECTIA MUNCII
 Ca disciplină ştiinţifică, protecţia muncii, face parte din ansamblul ştiinţelor muncii,
având ca obiect studierea legităţilor fenomenelor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională, precum şi a mijloacelor şi măsurilor de prevenire a acestora.
 Ca instituţie de drept, protecţia muncii, reprezintă un ansamblu de norme legale şi
obligatorii, având ca obiect reglementarea relaţiilor sociale ce se formează în legătură cu
organizarea, conducerea şi realizarea procesului de muncă, în scopul prevenirii
accidentelor şi bolilor profesionale.
 Ca activitate metodologico-aplicativă, protecţia muncii este parte integrantă a conceperii,
organizării şi desfăşurării proceselor de producţie şi cuprinde ansamblul de acţiuni şi
măsuri prin care se realizează efectiv securitatea muncii.
Deci, scopul final al activităţii de protecţia muncii este asigurarea vieţii şi integrităţii
anatomo-funcţionale a omului în procesul muncii.

 LEGISLATIA PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA

MUNCII (S.S.M.) LA LOCUL DE MUNCA
 norme si reguli de sanatatea si protectia muncii
In atelierele de montaj si intretinere trebuie luate si respectate urmatoarele masuri
specifice:
 temperatura din interior trebuie sa fie optima desfasurarii proceselor de lucru
 curatarea aerului de gaze, praf, aburi, noxe
 iluminarea sa fie corespunzatoare momentului in care se desfasoara activitatea
 protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea aparatelor,
instalatiilor la pamant
 verificarea instalatiilor, echipamentelor si masinilor inainte de utilizare
 respectarea regulilor de depozitare si transport a materialelor, substantelor,
accesoriilor si pieselor
 folosirea echipamentului individual de protectie adecvat conditiilor de lucru,
cerintelor ergonomice si de sanatate
 hainele folosite sa fie simple, adaptate conformatiei individuale, parul sa fie
protejat sau strans daca este lung, sa nu se poarte inele, bratari, lanturi lungi sau
proeminente
 pastrarea ordinii si curateniei la locurile de munca, atat pe parcursul proceselor de
munca si obligatoriu la sfarsitul lucrarilor
 usile de iesire si caile de acces dintre mese sau echipamente/instalatii nu trebuie sa
fie blocate, permitand evacuarea in caz de accident sau incendiu
 repsectarea instructiunilor de lucru, a indicatiilor persoanelor responsabile
proceselor de munca, a programului de lucru si a pauzelor de odihna prevazute de
lege
 adoptarea unui comportament civilizat, lucrarile efectuindu-se cu atentia si
concentratia necesara efectuarii acestora
 Colegiul UCECOM “Spiru Haret” Bucureşti

 norme de igiena
Igiena muncii este ştiinţa care se ocupă de păstrarea şi întărirea sănătăţii lucrătorilor la
locul de muncă, de măsurile de securitate a muncii şi de prevenirea şi combaterea bolilor
profesionale.

Mediul industrial trebuie să îndeplinească anumite condiţii igienice care să asigure păstrarea
sănătăţii şi a puterii de muncă a lucrătorilor. Măsurile de protecţie şi organizare a muncii, au
ca scop să asigure, în primul rând lucrătorilor, microclimatul corespunzător.
a.Condiţiile igienice ale microclimatului
 Încăperile unde se desfăşoară activitatea trebuie să fie mari, spaţioase, bine întreţinute şi
curate, care să favorizeze mişcarea liberă a lucrătorilor şi evitarea accidentărilor şi a noxelor
profesionale (noxă – orice agent vătămător organismului).
 Temperatura aerului trebuie să fie de 18-20 0C. În unele sectoare industriale, cum ar fi
cele din industria prelucrării metalelor (turnătorie, forje) temperatura aerului este mai ridicată
decât cea normală. În aceste condiţii pentru a se apăra împotriva căldurii, organismul elimină
o mare cantitate de apă şi săruri, menţinând astfel temperatura constantă a corpului. În aceste
situaţii lucrătorii vor bea sifon sau apă la care adaugă 0,2% - 0,5% sare. Acţiunea vătămătoare
a temperaturii înalte se poate atenua prin folosirea ventilatoarelor, aerisirea prin oberlichturi
etc.
Există şi situaţii în care muncitorii trebuie să lucreze la temperaturi mai joase, ceea ce poate
determina scăderea rezistenţei naturale a organismului la diferite boli: reumatismul,
amigdalitele, bronşitele etc..
 Starea de umiditate a aerului. Umiditatea normală variază între 50 şi 70%. În afara
acestor limite aerul se consideră uscat, respectiv umed. Aerul uscat tulbură respiraţia,
usucă mucoasele şi dă o senzaţie neplăcută. Aerul umed îngreunează respiraţia şi
evaporarea transpiraţiei şi duce la scăderea rezistenţei organismului faţă de boli.
 Curenţii de aer în industrie se produc în mod special în atelierele cu surse puternice de
căldură (forje, turnătorii, cuptoare). Cercetările efectuate arată că organismul omului
poate suporta fără pericol curenţii de aer, cu viteze chiar de 3-4 m/s, dacă temperatura lor
nu este prea scăzută. În orice caz, pericol mai mare îmbolnăvire îl prezintă oprirea
instalaţiilor de ventilare, deoarece aceasta determină noxe care pot produce intoxicaţii
acute sau îmbolnăviri profesionale.
 Presiunea atmosferică care normal este de 760 mmHg, iar variaţiile mici nu sunt resimţite
de organismul uman. Sunt însă şi situaţii în care muncitorii trebuie să lucreze la presiuni
mult mai mici sau mult mai mari. La presiune scăzută sunt expuşi cei care lucrează la
altitudini mari, cazuri în care, uneori, se impune ca măsură de precauţie, folosirea măştii
de oxigen. La presiune crescută sunt expuşi cei care lucrează la fundaţii şi poduri, la
lucrările submarine etc. Trebuie evitată trecerea bruscă de la presiune scăzută la presiune
normală, care poate provoca dureri de articulaţii, dureri ale muşchilor, îmbolnăvirea pielii,
greutate în respiraţie .
 Colegiul UCECOM “Spiru Haret” Bucureşti

b.Noxele chimice.
Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaţiile, arsurile chimice şi
exploziile. Se deosebesc următoarele categorii de agenţi chimici nocivi: substanţe toxice,
caustice, inflamabile, explozive
c. Pulberile industrIale: praful industrial apare în cursul desfăşurării unor procese de lucru,
datorită diferitelor utilaje sau instalaţii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.), ca de ex:
azbest, carbune, siderit, ciment, siliciu,
d.Zgomotul şi trepidaţiile sunt cauzate de : de activităţi industriale, cum sunt pilirea şi
tăierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor, încercarea motoarelor etc.
e. Radiaţiile.
f. Iluminatul si cromatica la locul de muncă.
Sunt unii dintre cei mai importanti factori ce pot produce oboseala oculara si nervoasa.
Iluminatul poate fi natural sau/si artificial, iar cromática trebuie adaptata fiecarei activitati in
parte (culori calde, vii sai deschise)
Un alt factor specific proceselor de munca este ritmul de munca
Conform studiilor si cercetarilor pentru o buna productivitate a muncii ritmul de munca este
de aproximativ 50 minute cu 15 minute pauza. Cea mai scazuta productivitate se inregistreaza
in jurul orei 15, iar cele mai scazute zile de productivitate sunt lunea si vinerea.
 norme si reguli de sanatatea si protectia muncii in activitati cu unelte
manuale
 Uneltele de mana trebuie sa fie confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor ce
se execută.
- La masinile dotate cu scule ce prezintă pericol de accidentare (pietre de polizor, burghie
etc.), acestea vor fi protejate împotriva atingerii accidentale cu mâna sau altă parte a
corpului.
- Este strict interzisă folosirea uneltelor cu suprafeţe fisurate, deformate, ştirbite sau a
uneltelor improvizate.
- Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii (foarfeci, cleşti, etc.) nu trebuie să aibă joc în
articulaţie. Ele vor fi aşezate astfel încât să aibă orientată spre exterior partea de prindere.
 norme si reguli de sanatatea si protectia muncii in activitati cu masini
si echipamente de prelucrat
-Oprirea maşinilor la schimbarea dispozitivelor, la fixarea şi scoaterea pieselor, la repararea,
curăţirea, ungerea şi înlăturarea aşchiilor sau la plecarea de lângă maşină.
- Folosirea ecranelor dispozitivelor de protecţie, ochelarilor şi a altor mijloace individuale de
protecţie.
- Întreţinerea maşinii, locului de muncă şi a sculelor în perfectă stare tehnică şi de curăţenie.
- Verificarea stării tehnice a maşinii, sculelor şi dispozitivelor, atât înainte, cât şi după
încetarea lucrului şi anunţarea la predarea schimbului a tuturor defecţiunilor constatate
- Montarea discurilor abrazive la maşini se va face numai de către muncitori instruiţi, după
montare fiind obligatorie verificarea centrării perfecte.
- Montarea discurilor abrazive se face astfel încât să se excludă posibilitatea deplasării pe ax,
în timpul şi din cauza rotirii.
- Corpurile abrazive trebuie protejate în timpul exploatării cu carcase de protecţie care trebuie
să acopere întreaga porţiune nelucrătoare
 Colegiul UCECOM “Spiru Haret” Bucureşti

 echipamentul individual de protectia muncii

Scopul utilizarii echipamentului este de a proteja impotriva unui pericol asupra securitatii si
sanatatii muncii, fiind utilizat doar de o singura persoana in conditii ergonomice si adecvate
situatiilor date.
In general, un echipament individual trebuie sa asigure protectia:
- capului: casti, bonete
- picioarelor : pantofi (ortopedici)
- ochilor: ochelari protectie
- fetei: masti de protectie
- mainilor : manusi
- urechilor: dopuri, casti
 instructaje de protectia muncii

Tipuri Scop Continut Durata Cui se adreseaza

instructaje
informeaza asupra -riscuri de accidentare si -minim 8 ore - persoane noi angajate
activitatilor din imbolnavire profesionala -verificare - persoane transferate/detasate
Introductiv unitate si a legislatia PM/PSI in cunostinte - elevi/studenti
general principalelor vigoare prin teste - persoane in perioada de proba
norme/reguli -consecinte ale
PM/PSI necunoasterii si
nerespectarii regulilor
prezinta riscurile si -riscuri de accidentare si -minim 8 ore -persoane noi angajate
masurile de imbolnavire profesionala (practic) -persoane transferate/detasate
La locul de prevenire specifice legislatia PM/PSI -verificare -elevi/studenti
munca locului de munca specifice cunostinte -persoane in perioada de proba
-prevederi specifice si de catre sef
instructiuni proprii ierarhic
superior
verificarea si ca si la cele de mai sus -in functie -persoanelor de mai sus
aprofundarea de conditiile -in cazul lipsei de la munca mai
Periodic cunostintelor de lucru, la mult de 30 zile
dobandite maxim 6 -la modificarea procesului
luni tehnologic/norme PM
-test -lucrari speciale
-reluarea activitatii dupa un
accident de munca

NOTA: toate instructajele de protectia muncii, testarile si activitatile desfasurate pe

parcursul acestora sunt consemnate sub semnatura intr-o fisa de protectia muncii
(individuala/colectiva, dupa caz)

 prevenirea si stingerea incendiilor (P.S.I)

Mijloacele care produc surse de aprindere pot fi:
- electrice: aparate electrocasnice, mijloace de iluminat electric, aparate de intrerupere si
control, conductori si alte echipamente;
- sisteme care produc electricitate statica: depozitare, vehiculare si transport lichide sau
pulberi combustibile, curele de transmitere a miscarii, spalarea in lichide combustibile,
echipamente, unelte si scule care se incarca electrostatic;
- mijloace cu flacara deschisa: brichete, chibrituri, lampi, spirtiere, lumanari, torte, faclii;
- foc in aer liber;
- tigara;
 Colegiul UCECOM “Spiru Haret” Bucureşti

- aparate de incalzit: cazane, cuptoare, aparate de gatit, sobe, uscatoare, dispozitive pentru
sudura, taiere sau lipire cu gaze ori lichide combustibile;
- utilaje si sisteme de actionare: motoare, locomotive, masini;
- metale (materiale) care ard sau care produc scurgeri topite;
- conducte (canale) pentru agenti termici, ventilare sau produse de ardere: burlane si cosuri
de fum, conducte de incalzire sau tehnologice cu abur sau alte fluide calde;
- produse ce se pot aprinde spontan;
- produse si substante care pot produce explozii;
- trasnet;
- corpuri supraincalzite de soare;
- reactoare sau arme nucleare.

Gama materialelor si substantelor care se aprind primele sub actiunea surselor de

aprindere este foarte larga; pot fi sub forma de gaze (vapori), lichide sau solide (inclusiv sub
forma de pulberi
Actiunile de prevenire a incendiilor se refera la:
-prevenirea si identificarea cauzelor potentiale de incendiu
-supravegherea permanenta a mijloacelor tehnice
-respectarea normelor privind siguranta la incendii
-asigurarea conditiilor necesare impiedicarii/limitarii/intreruperii propagarii incendiilor,
salvarea persoanelor si accesul/securitatea echipelor de interventie

 ACCIDENTE SI BOLI PROFESIONALE

FACTORII DE RISC IN CAZ DE ACCIDENTĂRI ŞI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE

 proprii executantului/lucratorului
 proprii sarcinii de muncă/lucrarilor efectuate
 proprii mijloacelor de producţie/echipamente-masini-unelte
 proprii mediului de muncă / spatiul de lucru

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNCA

Conform legislaţiei în vigoare, în ţara noastră se înţelege prin accident de muncă vătămarea
violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate
temporară de cel puţin o zi, invadilitate sau deces.

 După numărul persoanelor afectate, accidentele pot fi: individuale sau colective
 După urmările (efectele) asupra victimei, accidentele pot produce:
- incapacitatea temporară de muncă;
- invadilitate;
-deces.
 După natura cauzelor directe care provoacă vătămarea există accidente mecanice,
electrice, chimice, termice, prin radiaţii sau complexe
 După natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de muncă se împart în
contuzii, plăgi, înţepături, tăieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputări, leziuni ale
organelor interne, intoxicaţii acute, asfixii, electrocutări, insolaţii, leziuni multiple.
 După locul leziunii, pot fi accidente la cap, la trunchi, la membrele superioare, la
membrele inferioare, cu localizări multiple.
 Colegiul UCECOM “Spiru Haret” Bucureşti

 După momentul în care se resimt efectele, există accidente cu efect imediat şi accidente cu
efect ulterior.
 electrice, chimice, termice, prin radiaţii sau complexe (datorate unor cauze directe
combinate).
 După natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de muncă se împart în
contuzii, plăgi, înţepături, tăieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputări, leziuni ale
organelor interne, intoxicaţii acute, asfixii, electrocutări, insolaţii, leziuni multiple.
 După locul leziunii, pot fi accidente la cap, la trunchi, la membrele superioare, la
membrele inferioare, cu localizări multiple.
 După momentul în care se resimt efectele, există accidente cu efect imediat şi accidente cu
efect ulterior.

BOLI PROFESIONALE
Bolile profesionale constituie afectiuni ai caror agenti specifici (factori nocivi fizici, chimici
sau biologici) sunt prezenti la locul de munca, asociati cu anumite operatii si lucrari sau cu
exercitarea unei profesii.
Exemple de boli profesionale: intoxicatii, imbolnaviri respiratorii, dermite acute si cronice,
cataracta, conjuctivite, soc caloric, psihonevroze, etc

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE SI SITUATII DE URGENTA

Primul ajutor (de baza) este doar un ajutor temporar acordat in caz de urgenta pentru
salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in
momentul in care un serviciu medical adecvat poate sa intervina.
Cele mai frecvente manevre se refera la situatii de genul: hemoragii, arsuri, intoxicatii,
contuzii, intepaturi, sufocari, etc
Pana la acordarea primului ajutor specific fiecarei situatii in parte trebuie respectate 4
etape importante care feresc persoana ce acorda ajutor de eventualele pericole si la ingrijirea
adecvata a victimei:
1. luarea masurilor de siguranta: analizarea si verificarea potentialelor pericole
2. evaluarea starii vicitmei: contact verbal si vizual, verificarea starii de constienta, eliberarea
cailor respiratorii, verificarea respiratiei si a starii generale, determinarea posibilelor
leziuni/hemoragii
3. apelarea serviciilor de urgenta
4. acordarea primului ajutor
Continutul trusei de prim ajutor:
- Foarfece cu varfuri boante
- Manusi chirurgicale
- Masca respriratie gura la gura
- Comprese sterile
- Fese tifon, bandaje
- Vata sterila
- Ace siguranta
- Leucoplast
- Dezifectant, alcool sanitar
- Atele
- Creion/pix si notes/caiet/foi
- Alte accesorii din materiale plastice
 Colegiul UCECOM “Spiru Haret” Bucureşti

 REGLEMENTARI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII

IN MUNCA

 Legea 53/2003 cu modificarile ulterioare

 Legea 477/2004
 Ordonante de urgenta: 93 si 96/2003
 Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii muncii
 Hotarirea Guvernului 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor
 Hotarirea Guvernului 971/2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
 Hotarirea Guvernului 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si
de sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelorindividuale
de protectia muncii la locul de munca
 Hotarirea Guvernului 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si
de sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de munca
 Hotarirea Guvernului 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si
de sanatate pentru locul de munca
 Hotarirea Guvernului 557/2007 privind completarea masurilor destinate sa
promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru
salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata
nedeterminata si salariatii temporari incadrati la agenti de munca
temporara
 Ordinul M.M.S.S.F 3/2007 pentru aprobarea Formularului pentru
inregistrarea accidentelor de munca-FIAM
 Hotarirea Guvernului 600/2006 privind protectia tinerilor la locul de
munca
 Hotarirea Guvernului 355/2007 privind supravegherea lucratorilor