Sunteți pe pagina 1din 340

DOCUMENTE

OI )v ■. s
DELA

' . ȘTEFAN CEL MAPE


PUBLjCATEWfe aT

MIHAI COSTĂCHESCU
PROFESOR LA LICEUL NAȚIONAL DIN IAȘI

URICE (iSPISOACE), SURETE, REGEȘTE, TRADUCERI

(SUPLIMENT LA DOCUMENTELE LUI ȘTEFAN CEL MARE, DE I. BOGDAN)

IAȘI * .INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „BRAWO” * 1955


<

Z'

ÎNCHINARE
111
ȘTEFAN CEL MARE,
DOMNUL MOLDOVEI,

LA 500 DE ANI
DELA NAȘTEREA LUI
PREFAȚĂ

Se înplinesc tocmai douăzeci de ani, în toamna aceasta,


dela apariția lucrării lui I. Bogdan, Documentele lui Ștefan
cel Mare. Era cel mai de seamă monument, ce se ridica cu
ocazia aniversării a patru sute de ani dela moartea Marelui
Voevod.
De atunci, au ieșit la iveală, datorită uneori întâmplării,
de cele mai multe ori însă obositoarelor cercetări ale unor
învățați ai noștri, cuiioscu.fi pentru zelul pe care îl pun în
descifrarea tainelor trecutului, un număr apreciabil de do­
cumente dela acest Voevod și din care unele sânt publicate
în diferite lucrări, după cea a lui I. Bogdan.
Din cele 448 de numere din colecția lui I. Bogdan, 264
erau reproduceri după originale. după copii, tradu­
ceri și rezumate. In lucrarea mea am urmărit și pe cele
publicate de răposatul cercetător, după copii, traduceri și
rezumate. Și de câte ori am găsit o traducere sau rezumat
mai complect, ori chiar textul original, pe care nu-1 avusese
el, l-am tipărit din nou. Așa se explică că în lucrarea de
față sânt unele numere, ce au fost publicate, inai puțin
complect, și în I. Bogdan. Dacă orice lucrare, față de idea­
lul științific, are în ea, totdeauna, ceva relativ, cu atât mai
mult este vorba de provizorat, când ne gândim la copiile,
traducerile sau regestele, în care s’au păstrat vechile noastre
documente. Ele trebuiesc totuși luate în seamă, pentrucă
se 'poate ca originalele lor să fie pierdute pentru totdeauna.
In lucrarea ce urmează se cuprind 87 de bucăți Ași
mai fi putut adăuga încă cel puțin 10 numere. Acestea de
pe urmă s’au păstrat însă ori fără dată, ori prea în rezu­
mat. Unora le știu sigur locul unde se află originalul, pe
care nu l-am putut căpăta încă.
Din cele 87 de numere, 27 sânt după originale ori fo­
tografii, 29 după regește, 1 după o copie veche slavonă, 26
după surete și 4 după traduceri noi.
Am publicat aceste documente, după aceiași metodă,
întrebuințată în- lucrarea mea „Documentele Moldovenești
înainte de Ștefan cel Mare. Atrag și aici atenția cititorului
că am pus între ( ) literele care în original sânt scrise dea­
supra cuvântului, iar între < > întregirile mele, acolo unde
documentul este stricat.
Având colecția gata pentru tipar, rn’am adresat și de
data aceasta. Fundațiunei „Regele Ferdinand I66, cart? mi-a
acordat sumele trebuincioase pentru imprimare. Pentru a-
ceasta țin să exprim și pe această -cale Consiliului Funda­
țiunei întreaga mea recunoștință.
In anul acesta, 1933, în care apare lucrarea, sânteni,
cred, aproape — căci data exactă e necunoscută — de înpli-
nirea a 500 de ani dela nașterea Slăvitului Voevod, Ștefan
cel Mare. Din acest gând pleacă „închinarea66 de pe o pagină
precedentă.
MIHA1 COSTĂCHESCU
Iași, 1953, Duminică, 12 Ndemvrie.
/'

BIBLIOGRAFIE SI PRESCURTĂRI
9:

Acad, Rom. = Academia Română.


Amintire lui Ion Bianu, București, 1916.
Anal, Acad. Rom. = Analele Academiei Române.
Iacov Antonovici, Documente BârB ' n - Rrtod, 1924.
Arhiva Sf. Spiridon din Iași.
Arhiva soc. șt. și Ut. Iași — Arhiva, organul Societății știin­
țifice și literare din Iași.
Arhiv. Stat. — Arhivele Statului.
G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, în Buletinul Corni-
siunii monumentelor istorice, 18, 1925, București.
G. Balș, Bisericile moldovenești din veacul al XVI-lea, în
Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, 21, 1928,
■ București.
L. T. Boga, Doc. Basarabene L. T. Boga, Documente Ba­
sarabene (extrase din ( ii ta Arhivele Basarabiei), 1
(1928), Chișinău; 2 (1928); 5 (1929); 4 (1929); 5 (1929),
6 (1929) ; 7 (1929): 8 (1929); 9 (1930); 10 (1930); li (1930);
12 (1930): 13 (1931); 14 (1931); 15 (1932).; 16 (1933).
L Bogdan, Vechile, cronice mold. = Vechile cronice moldo­
venești până la IJrechia, de loan Bogdan, București, 1891.
I. Bogdan, Cronice inedite = Cronice inedite atingătoare de
Istoria Românilor, de loan Bogdan, București, 1895.
L Bogdan, Cnejii români, în Anal. Acad. Rom. seria 2, tom.
26 (1903), secț. ist.
L Bogdan, Letopisețul Iui Azarie, în Anal. Acad. Rom. seria
2, tom. 31 (1905), secț. ist.
Z. Bogdan, D. Șt = Documentele Iui Ștefan cel Mare, pu­
blicate de loan Bogdan, Comisia istorică a României, 2
volume, București, 1913.
J. Bogdan, Album paleografie moldovenesc = Album paleo­
grafie moldovenesc, Documente din. secolele: al XlV-lea,
ai XV-lea și al XVI-lea, adunate de loan Bogdan și pu­
blicate de N. lorga, 1926.
VIII
Buletinul Corn. Ist, = Buletinul Comisiei istorice a României,
București. .
Buletinul Ion Neculce = Ion Neculce, Buletinul Muzeului mu­
nicipal, Iași.
Catalogul manuscriptelor românești, Academia Română, tom.
1, București, 1907; 2, București, 1913; 3, Craiova, 1951.
Cercetări ist. (Iași), = Cercetări istorice, revistă de istorie ro­
mânească, director I. Minea, Iași.
Condica Asachi =~ Condica Asachi, Ia Archiv. Stat. București.
Condica Mitropoliei Moldovei, 1818, (Ia Archiv. Stat. lași).
Conv. Lit, — Convorbiri Literare, București.
Coriolan, Petru Rareș = G. Coriolan, Petru Rareș, înainte de
urcarea sa pe tron și Petru Pribeagul, București, 1909.
M, Costăchescu, Satul Goești, în Buletinul Ion Neculce, lase.
5 (193'2).
M. Costăchescu, Sâneștii, Onișcanii etc., în Buletinul Ion Ne­
culce, fasc. 4 (1924).
M. Costăchescu, Satul Prigoreni, în Buletinul Ion Neculce,
fasc. 5 (1925).
M, Costăchescu, Observări istorice cu ...privire la neamul lui
lui Ștefan cel. Mare, Iași.
M. Costăchescu, Satul Ruscani și Cănești, în Buletinul Ion
Neculce, fasc. 6 (1927).
M. Costăchescu, Mihail dela Dorohoiu și satele lui, în Bule­
tinul Ion. Neculce, fasc. 6 (1927).
M, Costăchescu, Despre neamul de boeri moldoveni Ureche,
în Cercetări ist. (Iași) 41 (1928).
M. Costăchescu, Satele Bălțați, Codrești, în Buletinul Ion Ne-
culce, fasc. 7 (1929).
M. Costăchescu, Satul Cristești, cu trupurile sale, Popișcani,
Coșești și Bărbești, în Buletinul Ion Neculce fasc.,8 (1930).
M.a Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. = Documentele Mol­
dovenești înainte de Ștefan cel Mare, Iași, 1 1951; 2, 1952.
Creșterea colecțiilor Acad, Rom.
Cronica breuiter scripta=^ Cronica breuiter scripta. Steplianus
dei gracia voyvoda terrarum moldannensis neenon va-
lacliyense, din 1502, în Kronika Czasow Ștefana vriei-
kiego moldawskiego, opracowat i wydat Olgierd Gorka,
w Krakowie 1951.
Dicț. geogr. al jud. Iași = C. Cliirifa, Dicționar geografic al
județului Iași, București, 1888.
IX
u/f, «Of/ IfgjH s î \ 1P1H «I <t g"'
\..î . — ”S93
D' z- t 'i / - ' 1 z ‘ ~ ^ '■
ij ' , 1.FeConar geografic ai jiiciețiiitii Fiiaiia iBucarrego, ><< o
Zho a /•- - >•. » g ¡v^ pacu? Dicționar
geogra I jud li Fovurluii G dați, 18 > ’
Dicț a ,..r i jwai Kasmm--g Chiri ța, Dicționar geografic
al județului Vasluiu, București,
Dicț. geogr. al jud. Dorohoiu = Nicu Filipescu-Dubău, Dic­
ționar geografic al județului Dorohoiu Iași, 1891.
Dicț. geogr. al jud. Suceava = Serafim loneșcu, Dicționar
geografic al județului Suceava, București, 1894.
Dicț. geogr. al Basarabiei = Zamfir Arbore, Dicționarul geo­
grafic ai Basarabiei, București, 1904.

-
Dicț. geogr. al Bucovinei, de Grigoroviță — Em. Grigorovitza,
Dkaf ■ i -F 1 ografic a! Bucovinei, București, 1908.
Dicț. statistic al României = Dicționarul statistic al României,
întocmit pe baza rezultatelor def litive ale recensămân­
tului general al populațiunii din 19 Decembre 1912, Bu­
curești 1915, 2 4 urne.
Dan, Mănăstirea și Corn. Putna l î litrie Dau, Mănăstirea
și Comuna Putna, București. CCC
Dan, Cronica Episcopiei de Rădăuji =-• Dimiirie Dan, Cro­
nica Episcopiei de Rădăuți, cu apendice de documente
slavone, originale și traduse și mai multe ilustrațiuni,
Viena 1912.
Dan, Mănăstirea Sucevița™ imitrie Dan, Mănăstirea Su-
cevița, cu anexe de documente ale Suceviței și Schitu­
lui celui Mare, București, 1923.
Documente din Basarabia, adunate de Visarion Puiu ș. a.,
Chișiriău, 1928.
dos. — dosarul.
ed. = ediția.
fasc. = fascicula.
. Fundațiunea „Regele Ferdinand Iași.
Frunzescu, Dicționar topografic -- D. Frunzescu, Dicționar
topografic și statistic al României, București, 1872.
• Ghib. Sur. = Gh. Ghibănescu, Sureteși Izvoade 1, Iași, 1906;
, VV : 2 I va Fa . ’ J >08; 5, Iași, 1908; 7,
. ' Iași. 1912; 8 Iași, • ,, Iași, 1914; 10, Iași, 1915; 11,
Iași, 1922; 12, Iași, 1924; 13, Huși, 1923; 14, Huși, 1925;
15, Iași, 1926; 16, Iași, 1926; 17, Huși, 1927; 18, Iași, 1927;
X

' I O, kw. dk , k, iw. wdG GG ași, 1929; 22, Iași, 1929;


? ; aw ■ >i w^r •« ao >g —? n -
kw. Isp. Gin Ghibwewu, kpisowe si kwc
1906’ lk lași, l<Mk G. bl; i ÎW - k s “-k' ' 1
BG T‘ k u 1912; G Iași. M , Iași,
PDi D Gș,\ wkw G . w Gl; 62, Iași, 1933. '
1 ’ k«,/'-' < , } i i I

dkdk Gw w - k ’.k-AA, <v . i r ¿¡se.


Ghib* revista Teodor Cbdrescu =~ T. Codrescu, Revistă Isto­
rică, scrisă de Gh. Ghibănescu 1, Iași, 1916, 2, Iași, 1916
și 1933.
’ Gh. Ghibănescu, Din domnia lui Ștefan cei Mare, Iași, 1904.
Golovațchi, Gramotî, în Letopis arheogr. kommissii, 4, S.
Peterburg (1868).
L HaDpi^ <i r’nw Ii b< ssar. gubern. ucen. arh. kommissii 1
= Tpy4M 6eccapa6cKon ryâepncKon yqe 1 aj xhbhok kom-
wvwg FwniwneB'b, 1. 1900.
HascL Arh. Ist. = B. Petriceicu Hăjdeu, Archiva Istorică a
României, l1, București, 1865; l2, București, 1865; 2,
București, 1865; 3, București, 1867.'
Hurm. Doc. = Regește de Documente mai mult interne, pen­
tru a servi la înțelegerea documentelor străine, ce for­
mează volumul 11 al colecției Hurmuzahi (de N. Iorga),
București, 1900. 1
Harta Basarabiei, de Nour = Basarabia, harta etnografică,
întocmită de Alexis Nour, București.
Harta Bucovinei n --kw ' ■ ~ ■' ''
>t ■ G, G. -
f: w \k .■ /k; . i h armatei,
klW^ i C-Ck'k F .AHA

lațimirski, Siaviaiwkk : wsk. rukopisi Rumînskih bibliotek,


ka.iikk|jeterijurg, D, ■ t : ș ,
lațimirski, Darstveniia jalov... gramotî mold. în Drevnosti
trudî slav, kommissii imp. mosk. arheolog, obștestva, 4
kkw c 1 A'k ' ■ ' kG;k k-'
hui. nai Indicatorul statistic al satelor,** -g. , zul-
Dek c ecp ământului... din... 1930, Bww. wk, G2.
M Iorga, Studii istorice asupra Chiliei și.Cetății Albe, Bu-
« 01'D , i;k? ■
M lorga, Doc. Rom. din Arh. Bistic - PI Ipyg^ I) >cumente
Românești din Arhivele Bistriței, Bucw gtp ', kw „g -900.
N* Iorga, Stud. și Doc - k-c Jorgc. kd.kk P ‘;c.a w k cu
privire la Istoria Românilor, 1-2 București, 1901; 4, Bu­
curești, 1902; 5, București, 1903; 6, București, 1904: 7,
'București, 1904; 11, București, 1906; 16, București, 1909;
19, București, 1910; 21, București, 1911 ; 22, București, 1913.
N. lorga, Geschichte des rum. Volkes — N. lorga, Geschichte
des rumänischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbild­
ungen, Gotha, 1905.
tV. lorga, Istoria lui Ștefan cel Mare, București, 1904.
IV. lorga, Inscripții = M lorga, Inscripții din Bisericile Ro-
. maniei, 1, București, 1905; 2, București, 1908 (formează
voi. 15 din Studii și Documente cu privire la Istoria
Românilor). . - •
IV. lorga, Contribuții la istoria bisericei noastre, Anal. Acad.
Rom. seria 2 tom. 34 (1912), secț. ist. *
A7. lorga, Brodnicii și.Românii, Anal Acad. Rom. seria 3,
tom. 8 (1927-1928), secț. ist.
N. lorga, Istoria bis. rom. - N. lorga, Istoria bisericii româ­
nești și a vieții religioase a Românilor, 1, ediția 2-a,
București, 1929; 2, ediția 2-a, București, 1932.
C. L IstratL Biserica și podul din Borzești = C. I. Istrati,
Biserica și podul din Borzești, zidite de Ștefan cel Mare,
în Anal Acad. Rom. seria 2-a, tom. 26 (i/‘ O seit is'
Kozak, Inschriften = Dr. Eugen A. Kozak, Die Inschriften
aus der Bukovina, Wien, 1903.
Läpedatu, Inscic = Alex. Läpedatu, Inscripțiile bisericii din
Bălinești, în Bul. corn. mon. ist. anul 4 (1911).
Letopisețul Țârii Moldovei până la Aron Vodă, ed. C. Giu-
rescu, București, 1916.
Marele dicț. geogr. al Rom. — Marele dicționar geografic al
României, 5 volume, București, 1898-1902.
Julian Marinescu, Bogdan III cel Orb, București, 1910.
Melchisedec, Cronica Hușilor = Melchisedek, Chronica Huși-
loru și a episcopiei cu asemenea numire, cu appendice
' • la chronica Hușilor, București, 1869.
Melchisedec.; Cronica Romanului = Melchisedek, Chronica
Romanului și a. episcopiei de Romanii, 1, București,
1.874; 2, 1875. . ' ' ’
Melchisedec, Notițe ist. și arh. = Melchisedec, episcopul Ro­
manului, Notițe istorice și archeologice, adunate de pe
la 48 mănăstiri și biserici antice din Moldova, Bucu­
rești, 1885.
Melchisedec, O Visită în Bucovina, Anal. Acad. Rom. seria
2, tom. 7 (1887) secț. ist.
xn
St. Nicolaescu, Doc. sl. rom. — St. Nicolaescu, Documente
slavono-române, cu privire la relațiile Țării Românești
și Moldovei cu Ardealul în sec. XV și XVI, București,
1905.
V. Pârvan, Alexăndrel Vodă și Bogdan Vodă, București, 1904.
G. Popovici, Cronica lui Ureche despre ocoalele lugaene,
Conv. Lit. 24.
Revista Arhivelor, București.
Rev. Ist. ~ Revista Istorică,, dări de seamă, documente și
notițe, de N. Iorga, cu concursul mai multor specialiști.
Revista p. istor. arh. și fii. ----- Revista pentru istorie, archeo-.
logie și filologie, ed. de Gr. G. Tocilescu, București.
Radu Rosetti, Pământul ~ Radu Rosetti, Pământul, sătenii și
stăpânii în Moldova, București, 1907.
UricuruZ== Dricarul, 2 (publicat de T. Codrescu), Iași, 1889;
3 (ed. 2-a) Iași, 1892; '6, Iași, 1876; 7, Iași, 1886: 8, Iași,
1886; 10, Iași, 1888; 11, Iași, 1889; 14, Iași, 1889; 16,.
Iași, 1891; 17, Iași, 1891; 18 (documentele din acest vo­
lum sânt publicate de Gh. Ghibănescu), Iași, 1892; 19
Iași, 1891; 20, Iași, 1892: 21, Iași, 1892: 22, Iași, 1892»
25 (documentele din acest volum sânt publicate de Gh’
Ghibănescu), Iași, 1895; 24, Iași, .4895; 25, Iași, 1895e
Wick. — Fr. A. Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters
Moldowiza, Wien, 1862.
Fr. A. Wickenhauser, Geschichte der Kloster Woronetz und
Putna, Czernowitz, 1886.
Fr. A. Wickenhauser, Geschichte des Bistums Radauz und
des Klosters Gross-Skit, Czernowitz, 1890.
A. D. Xenopol, volumul 2 și 3, ed. 2 și 3, București.
S. Zotta, Arhiva genealogică, Iași, 1912-1913.
S. Zotta, O mănăstire dispărută, Chișinău, 1924.
S. Zotta, Semi-mileniul unui document dela Alexandru cel
Bun și al satelor Bănila moldovenească și Igeștii din
Bucovina (1428-1928), în Buletinul Ion Neculce, fasc. 7
(1929).
<

1.
1456 Octomvrie 18.
Ștefan Voevod întărește lui Moranciu satul Bucșăști, pe Cernu,
cumpărat, drept 68 zloți tătărești, delà Pătrașcu și unchiul
acestuia. Se arată hotarul. . 5

„6964 Octv. 18. Ispisoc di Ia Domnul Ștefan Vvd., cu­


prinzătorul precum Pătrașcu cu unchiul său, de a lor bună
voi, din liricul fătului lor, a Danciului Roșu, au vândut un
sat, anumi Bucșăști, pe Cernu, lui Moranciu, drept 68 zlot
tătărăști. ■ /y 10
Iar hotarul acestui sat să fie, începând di la pâ­
râul Plopului, pe valea Pleșii, la fântâna Leurdeș și dialui
în sus și în mijlocul dialului, 1 j răul Neazuvii, unde cade
în Cernu, apoi piști Cernu, la dialu Arzului și în vârful dia­
lului și la fântâna Leazii, ci-i supt Măstacăn, din radiulRun- 15
cului lui Stan și până Ia ai triile iarăș rădiu a Ghicirii și Ia
pârăul Boului și apoi valea Cernii în sus, până la gura Cer­
nii, până unde mai înainte au fost cu dreptul, până la gura
pârăului Frenții, în sus .la o dumbravă, ce-i în vârful dia­
lului, undi s’au înplinit, la fântâna lui Nanu“. 20

Documentul de mai sus se 'află în Arhiv. Stat. Iași,


Anaforale nr. 3, fila 29 v. Aici este vorba de un proces în­
tre moșiile Cernul și între Bucșăști, delà ținutul Bacăului,
amândouă răzășești, ca și de moșia Stroești, care vroia' să
cuprindă tot trupul Gemului. Este citat documentul și întro
anafora din 1803, Martie 20, și întărită în acelaș an, Aprilie
7, în Uricariul 6 p. 259. Aici se spune că ispisocul se află
la răzeșii din Bucșăști. Este pomenit și într’o anafora din 1803,
Martie 20 și într’o carte de judecată din 1817, în Uricariul 6
p. 259 și 311-312. Este rezumat, după Condica K nr. 371 fila
154, delà Arhiv. Stat. Iași și de I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 39-40;:
„altul cu data greșită ț8 Oct. 1456, în care se spune că Ște-

î.
2 1456

fan confirmă aceluiaș Moranciu satul întreg (— Bucșești),


cumpărat dela un unchiu al său și dela Păhașcu, fiii lui
Danciul Roșul, cu 60 de zloți tătărești“. Este nunia p m ’ o
și în I. Bogdan, D. ȘL 1 p. 69. Documentul de mai sus Lam
publicat și în M. Costăchescu, Doc. Mold. în. ȘL M. 2 p.
588-589, cu ocazia documentului din 1456 Septemvrie 20, dela
Petru Voevod, relativ la acelaș sat.
Cu privire ia data de an ea este foarte probabil gre­
șită. In lipsa originalului nu pot știe care e data de an a-
devărată. La 1456 Octomvrie 18, Domn al Moldovei era
Petru Aron. In 6965 (1457) Aprilie 1, Petru Voevod scrie, din
Suceava, lui Mujilo Buceafchi, staroste de Sneatin, Colomeia
și Coropef, și lui Bartoș Buceațchi, din iazlovăț, staroste de
Podolia, între altele, și de neliniștea și nepacea „din
Muntenilor, Ury ui ).i și a Togteeomaiiihir“, pentru care cere
intervenția Polonilor1. Și prevedea și nevoia: „să. ieșim din
Țara noastră, atunci nouă și Doamnei noastre și panilor și
slugilor ... să ne fie deschise orașele Buceaci și Coropeț
și Sneatin și Colomeia și pretutindeni . . .2. Se vede limpede
•ca Ștefan cel Mare venia cu oaste asupra 4. Lucrurile se des­
fășură răpede, căci în ziua de 12 Aprilie Ștefan ocupă tro­
nul Moldovei3.

1 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 809, 812 : 3 KJKÎ6M& no-


AW(u,)eMK H »4^) A\H(p) H II0K0H U’(t)
ca0a(k) h w(t) oyropx h w(t) ’^p)t0K0auhokh(m).
2 Ibid. 2 p. 811, 813-: KkIHTH H4(m) H(c) HALU6H B6MAH,
HA(A\) H KH^CHtUI ilâ.lilOH 1 ,h BSCdU) H . WTKOpGHA . . .
ro00Akl kvma(m) h h ctrkrHte) h KOAOMki^ h
3 Aproape toate datele vechi întăresc acest lucru. Astfel letopisețul
dela Bistrița: kato At(c)iy a(n) H'i kto(p) kgah(k) iipîiir\6 ctg>
$AHk CHK KO(r)^AHd HA ApOHA HA A\ACT0
H4pHlțA6M06 X0/A(c)Kk 8 A°A>K6L|JH H B£3AW>K6 CTG^AHk KO6K0(a)a
k(>K)1GW [pare aii: k(c)16K>] Ma(c)tÎK* H flp/A/A(T) CKHHTpfc AU>(Ag\aKCKlli.
[In anul 6965, luna Aprilie 12, în Marția mare, veni Ștefan Voevod, fiul Ini
Bogdan Voevod, asupra lui Aron Voevod la locul numit fireasca, în Doljești,
și birui Ștefan Voevod, cu ajutorul lui Dumnezeu, și luă schiptrul molch^-
venesc], la I. Bogdan, Cronice inedite p. 111 (planșa fotografică) și 57. Ibid.
p. 51, I. Bogdan traduce greșit pe KTO0HHKK KGAHiCk prin Joia mare, în loc
de Marția mare, și pe 8 A0a^6iIih prin : lângă Doljești, în loc de : în Dol­
jești. Ibid. p. 71, 1. Bogdan zice că „KTOpHHKîk K6AHK& pentru MGTKpxvoKx
K6AHK& este o greșală de copist în analele bistrițene“.—In Cronica moldo-
polonă : anno 6965 Augusti 12 w wielki czuartek przisedl od Moltansky
(zie)inie Stephan voieuoda sin Bogdana voieuodi [In anul 6965 August 12,
în Joia mare, a venit, din Țara Muntenească, Ștefan Voevod, fiul lui Bogclan
1456

Voevod], în I. Bogdan. Cronice inedite p. 121, Vechile cronice mold. p. 174,


224.—In Letopisețul lui Azarie : K A”kTO an. kx KG<AHKkiH> mg<t-
KpKT0>K; npÎH^G WT AWyilTMIi CTgȚaH KO6K0AA Cklblk K0iTr\AHA KOG-
H CKTKOpH HpKBOG nOKrk>K^6HÎe HA^pWHA HA CGpGTH, HA THHAfk
Oy A0A>KGL|1 ; KTOpkl I1OKOH C&TKO0H CX HHîV Oy ApKHKOy, H HAK K^3-
MO>KG CTG$AH KOGK0Aa- ISO TOM >KG CZKpA CM K&C’k 36MAM CK CKM-
T'kHHIHM MHTpOHOAHTOM KVp £GWKTHCTOM H C& nOMOipLK KO>KÎ/^ HO
AIABAIUM GTO Ud IWCIIOACTKO Ha CGpGTH H^6>K6 hMGHOyGT CM AVRCTO
TO ^GpGHTATG H ^0 CGA’k. H IlpÎMTk CKVI1T0H MOA^ARCKOH 3GMAH
[In anul 6903 Aprilie 12, în Joia mare, veni dela Munteni Ștefan Voevod, fiul lui
Bogdan Voevod, și făcu întâia biruință asupra lui Aron, la Sireiiu, în tina dela
Doljești: a doua luptă a dat-o cu dânsul la Arbic și iarăși a biruit ȘtefanVoevod.
Iar după aceia se aduna toată Țara cu preasfințitul Mitropolit chir Teociist și
cu ajutorul lui Dumnezeu îl unseră la domnie, pe Sireti, unde se numește
locul acesta Dereptate și până acum/- ' jtopisețul lui Azarie,
în Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 3.1 (1909), secț. ist. p. 91 și 126.—In Cro­
nica dela Putna: A’kro Sil, - ■
KpXTOKk CTG^AHk K0GKOAA CWHk K0l’r\A(HA) KOGKO^ki, npÍH^G OTX
MOyitT'kHh. H C&TKOpH II0XROG IIOkL/K^GÜÍG HA 400114 KOGKOȚkl HA CH-
pGT'k, Hd THH;& Oy ^OAWipH, KTOpklH >KG R0H C5&TK00H CZ HHMk
oy dpKHKOy H ridkkl KK3AW2K6 KOKÎGMk ITOAWlȚÎGMk CTG^AHk KOGKO^d.
110 TOh CXKpd CM CK CKrkl3 I llll > U WA KFpk rv,G0K-
THCTOMk RXCL BGMA'k H II0AU3A GPO HA rOCHO^CTRO Hd CHpGT'k, H-
AG/Kr HAUUlOyGTk CM v\GpGIITdTG CGFO ^KHG H îipHMTk CKHHT0H
M0Ar\dKCRkiM BGAUuk, la I. Bogdan. Vechile cronice mold. p. 144. 194.
255, 254. Textul din a, > a B conică cst< lo. i t ainător cu .cel din Le­
topisețul lui Azarie.—In Cronica breuiter scripta p. 92: In dem jar, ais mau
schreybt nach Chrisii geburt 1457 in ■ monde Aprilis am dem XI tag an
eynen lyn t ng in dei * arwocnci vüí Oslaren do ist kumen Stephanus
voyvoda eyn sune Bogues voyvoda, der mit cleyner macht kam mit den
montanera und mit den nydc ren h 5 6 thausend man óri ornen
auff Aaron voyvoda an eynem pache ader wasser mit dem namen Ilresska
bei der Dolschecht. Do hat Stephan voyvoda den Aaron voyvoda geslagen
auss dem land, vnd ist selbst her blyben mit macht. Ibid. și notele.—In cea
mai veche Cronică scrisă în românește, a lui Grigorie Ureche : „După doi
ani a domniei lui Petru Vodă Aron, rădicatu-s’au dela țara muntenească Ște­
fan Vodă, feciorul lui Bogdan Vodă, cu multă mulțime de oaste muntenească,
și din țară adunați, și au intrat în țară. Și silind spre scaunul Sucevei, i-au
eșit înainte Petru Vodă Aron. pro Șiret, la sat la Doljești, la. Tină, și s’au
lovit în ziua de Joi-mari, Aprilie 12, și înfrânse Ștefan Vodă pre Aron. Ci
Aron Vodă nu se lăsă cu atâta, ci de iznoavă s’au bulucit, și al doilea rând
■se -c '< VAeîaii ’ od 1 1 ' și iarăși izbândi Ștefan \ odă ..... Deci
Ștefan Vodă strâns-au boerii țării și mari și mici și altă curte măruntă, din-
n una cu n • )poli u rheoctist și cu mulți călugări, la locul ce se cheam i
Direptate, și i-au întrebat pre toii, este cu voia lor tui i ă le fie domn.
Iară ei cu toții au strigat într’un glas : In mulți ani dela Dumnezeu să dom­
nești! Și de aci cu toții l-au rădicat domn cu., voia tuturor, și l-au pomăzuit
spre domnie mitropolitul Theoctist, și de acolea luă Ștefan Vodă steagul țării
Moldovei, și se duse la scaunul Sucevei“, în Letopisețul Țării Moldovei
până la Aron Vodă, București 1916, ed. C. Giurescu p 42-43. Cp. I. N.Po
povici. Chronique de Gligorie Ureche, Bucarest 1911, p. 57-38. Un manuscris
are în Joc de Doljești: Joldești pre Șiret. In Letopisi iile-Țarii Moldo vii pu­
blicate de M. Kogălniceanu, ed. I, Iași, 1852, 1 p. 118: „la sat la Joldești
pre Șiret, la tină”.
Cu privire la știrile de mai sus, rămân încă unele lucruri de lămurit.
4 1456

Sigur că prima ciocnire între Ștefan Vodă cu Petru Aron a avut Ioc în ziua
de 12 Aprilie a anului 1457, care zi cade Marti, în săptămâna mare, înaintea
Paștelor, așa cum e în Letopisețul delà Bistrița și în Cronica breuiter scripta.
Că în 1457, 12 Aprilie cade Marți, vezi A. Giry, Manuel de Diplomatique,
Paris 1894, p. 201 și 248, F. Rühl, Chronologie des Miitelalters und der Neu-
zeit, Berlin 1897, p. 285, FI, Grotefend, Taschenbuch der Zeitrechnung des
deutschen Mittelalțers und der Neuzeit, llannower 1922 p. 190 și Dr. Szent-
pétery Imre, Oklevéltani naptăr, 1912. p. 110. Cp. pentru această observație
și I. Vlădescu, Isvoarele p. 63, 103 și 133, și acelaș, începutul p. 445, 453 și
Olgierd Gorka în Cronica breuiter scripta p. 92, nota 2. Cp. și L Ursu. Ște­
fan cel Mare, București 1925 p. 12-13. August 12 din Cronica Moldopolonă,
în loc de Aprilie 12, s’ar explica prin aceia că autorul Cronicei va fi con­
fundat pe d(n) din manuscrisul ce La avut înainte cu -Zilei de Joia
mare din Cronica Moldopolonă, din Letopisețul lui Azarie, din Cro­
nica delà Putna, din Cronica lui Ureche îi conrespunde 14 Aprilie.
Aceasta va fi fiind ziua ciocnirei a doua, — de după cea delà Doljești
— delà Orbie, dintre Ștefan cel Mare și Petru Aron. In vre-o redacție
primitivă a Cronicei, care a servit de bază celor ce s’au păstrat, vor fi fost
amândouă datele : Marția mare, 12 Aprilie pentru Doljești. și Joia mare 14
Aprilie pentru Orbie. Din ele copiștii ulteriori vor fi pierdut, din nebăgare
de seamă, 14 Aprilie, rămânând apoi să se întrebuințeze ziua de 12 Aprilie,
când pentru Marția mare, când pentru Joia mare. Și tot așa, apoi s’a pier­
dut știrea de dată, pentru lupta delà Orbie. I. Minea, Letopisețele, în Cer­
cetări ist. (Iași), anul 1 (1925) p. 231-232 zice că: „este eroare de copist 12
Aprilie în loc de 14 Aprilie, în care zi a căzut Joia mare dinaintea Paștilor
anului 1457 ...... Se poate admite că deoarece suntem în fața unei știri
prescurtate a vechiului letopiseț, lupta delà Doljești să fi fost la 12 Aprilie,
iar cea delà Orbie la 14 ale aceleeaș luni și lot în acea zi pe câmpul de
războiu, care a ajuns câmp de dreptate dumnezeiască fața de Petru Aron,
în Joia mare. Ștefan a fost uns ca domn al Moldovei”.- Data de XL din Cro­
nica breuiter scripta, p. 92 este greșală. a copistului în Ioc de XII.
Prima luptă între cei doi rivali s’a dat la Doljești, după Letopisețul
delà Bistrița, după cel al lui Azarie, Cronica delà Putna, Cronica breuiter
scripta și după Cronica lui Ureche. Satul este arătat pe Sireti în Letopisețul
lui Azarie, în Cronica delà Putna și în Cronica lui Ureche. Este deci salul
Doljești din jud. Roman, așezat în adevăr pe Sireti [Ind., stat, p, 299. I tarta
stat, major, planșele Târgu-Frumos și Roman]. Satul trebuie să fie foarte
vechiu, deși nu se găsește pomenit decât relativ târziu. Așa în 7125 (1615)
Martie 24, când se pomenește și, un ispisoc de cumpărătură delà loan Ar­
meanul Voevod asupra satului : Hă aAKTfr/ù H CK uacr wr
cras . . . 8 kqaocthi pOMaHCKOH [Ilasd. Arh. Ist. I1 p. 158, M. Costă-
chescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 227. Cp. și Ghib. revista Teodor Co-
drescu (Iași). 1 (1916) p. 54]. Doljești din Letopisețul delà Bistrița, arătat ca
loc unde a fost înmormântat Șandrea portarul, cumnatul lui Ștefan Vodă,
căzut în lupta cu Muntenii, delà Râbnic. în 1481 Iulie 8, este o greșală în
loc de Dolhești, unde se află mormintele familiei Șandrea. Observ cu această
ocazie că: nei’p6Ke(n) km(ct) 8 wi;a CKeero 8 üebue tradus-
cu : a fost înmormântat la tatăl său, în Doljești și nu ; „lângă tatăl său”, vezi
I. Bogdan, Cronice inedite planșa XI, p. 42, 57, 75, Letopisețul Țării Mol­
dovei până la Aron Vodă, ed. C. Giurescu, București, 1916, p. 65 : „DoL
hești”, I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 196-197 ; N. lorga. Inscripții 1 p. 65; G. Balș,
Bisericile lui Ștefan cel Mare, în Bul. corn. mon. ist. anul 18 (1925), p. 129, 287-
Locul luptei e determinat și prin cuvântul lină, în Letopisețul lui Azarie,
în Cronica delà Putna și în Cronica iui Ureche, ce înseamnă glod, mlaștină.
Și în adevăr la sud de Doljești și la nord de Sagna, nu departe de Sireti,
pe terilor ui moșiei Bâra, numită pe vremea lui Alexandru cel Bun. Fun-
denii, se află și Pârăul Glodôs, pomenit și în hotarnica satului Fundeni și
în uricul delà Alexandru Voevod, din 6956 (1428) Septemvrie 3:
1456 5
s
KoyKCKHbKMf ^0 râo(A) w(r) nerpeqiH h(h)^0y(h)Akt^P^ — la margi-
p nă la Glodul delà Negrești, în înfundătură [M. Costăchescu,
. . m n Șt. M. 1 p. 224-227 și Hărțile stat, major, planșele Târgu-
Frumos ( nian]. Altă determinare este locul iuiinit ÎIreasc sau Fireasca,
în Le pi ul delà Bistrița, iar în Cronica bretfiter scripta arătat ca p.
sau apa. Nu este vorba de un sat cu acest nume. IFreasc este cred cuvân­
tul malorus xpflCTKH, totuna cu xpHUJ,, ms XpflUJ,b, L * -. : ■’
K8IIK, décombres, blocage, biocaille, bulgar ypdCTfc, arbrisseau, arbuste, sârb
X'pdCT, chêne,—ar însemna deci stufiș, spinăriș, huceag, rămășiță de pădure
jcp. 1. Bogdan, Cronice inedite p. 71] și ar fi de pus poate în legătură cu
unul din numele locurilor, pe care s’au întemeiat Siitele Buruenești, Rădiu
și Rădhiteni, de pe lângă Doljești. Satele cu numele Fireasca, din Moldova,
cel din corn. Pogana, jud. Tutova, cel din jud. Dorohoi și cel din jud.
Baia, sânt toate departe de Sireti [Ind. stai p. 394, 59, 148 și 607. Vezi și
M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. ■ 1 p. 46, 48, 49]. Unul din manus­
crisele ce cuprind cea mai veche cronică românească are Joldești în loc
de Doljești [cp. și Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, ed. C.
Giurescu. București, 1916, p. 42, rândul 36, și 1. N. Popovici, Chronique de
Gligorie Ureache, Bucarest 1911 p. 38: „la sat la joldești pre Sireatiu”]. Ar
putea face pe cineva să se gândiască [A. D. Xenopol, Ist. Rom. ed. 3, voL
4 p. 270 : „Petru Aron ...... să fi ieșit la războiu tocmai la Joldești în
ținutul - șanilor . .”, după ce ibid. p. îl se pare că e pentru DoljeștiJ
la satul n com Fântânele, jud. Botoșani, așezat pe Sireti [Ind.
stat. p. 64, 619, Harta stat, major, planșa Dolhasca]. Acesta este și el sat
vechiu, identificat cu satul din uri cui din 6941’ (1433) Noemvrie 16 : na hm a
aHHOYiulHHk AKOpK [M. Cosiăchescu, Doc. Mold- în. Șt. M. 2 p. 594-596,
1 p. 569-571]. Ar putea crede cineva aceasta cu atât mai mult cu cât și aici
este valea Glodinoasa și 7 leu < lo ului, comei : oare satului Glodeani,
din uricul din 1433 și cuvântului tină din cronici. Dar, după arătările iz­
voarelor aduse mai sus, Ștefan fiind biruiioi nu ne-am putea explica retra­
gerea lui, atât de mult spre sud, ca a doua luptă să se dea la Orbie, căci
aceasta este a doua localitate a luptei dintre Ștefan Vodă și Petru Aron.
Locul acesta se numește Arbic în Letopisețul lui Azarie și în Cronica delà
Putna, iar în Cronica lui Ureche, Orbie. Este vorba de pârâul Orbie din
jud. Neamț, care e pomenit din mi hi reinurh Așa în 6957' (1429) Iunie 3:
ua wpKHKS [M. Costăcliescu Doc. I ' id în. ȘL M. 1 p. 269 275-274], în
6946' (1438) Noemvrie 9 [ibid. 2 p. 50 51], ia în documentele din vremea lui
: c numit cinai Oarba . apropiată de apKHK, așa de
(1480) Septemvrie 11 : wa WK&pUJÎe ivapKHKOfrk [(. Bogdan, D.
Șt. i ... și în 6999' (1491) Octomvrie 15: Ha Scrie wapKHKWG
[ibid. p. 472 ( Și satele rl ir d n com. Buhuși și Costișa din jud. Neamț
(acesta din urm. . ,. .. .ărlitești) sânt se pare foarte vechi. Unul din ele
. . < j98 (1590) Mai 15, delà Petru Voevod, prin
care se întărești . jumătate de sat din Orbie, cumpărată
delà MihăiL 'mdeen,' repoli lui Mergeri, strănepoți
Marinii și lui Mik ........ . .... . ostăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2
p. 50, 419 ; Fi\ , . ... i c > ,i . :im al României,
București 1915 2 p 628; . . ,...C i lanșa Buliuș. In Ind. stal. b.o
sește]—Delà Do. .,5 .. l.mL.h ;,L „ei Vodă s’a retras destul de mult
spre sud si ap< i , • , . i munți, ea să-și asigure retra­
gerea, în caz de înfn gei [Hi riil< stal major planșele Târgu-Frumos, Ro­
man, Icușești, Bozieni m vede că nici forțele militare ale riva­
lului, Petru Aron, nu er< și se desprinde aceasta poate și din
vorbe’ , - rului ; Vudu mi se lăsă cu atâta, ci de iznoava s’au
buluci •. ■ . u se lovi cu Ștefan Vodă Ia Orbie”.
• Nelămurit este și locul „Dereptate”, pe Sireti, unde a fost ales de Țară
și uns ca Domn, de cătră Teoctist mitropolitul, Ștefan Vodă, arătat în Le­
6 1456

topisețul lui Azarie, în Cronica delà Putnași în Cronica lui Ureche. Istoricii
noștri, vorbind de dânsul, nu caută să-1 arate unde vine. Nu e de nesocotit
părerea lui PapadopoLCallimach, în Anal Acad. Rom. tom. 10 (1889) p. 22,
că numele localității este în legătură cu numele unui Luca Dereptate. pome­
nit în niște documente delà Mircești [cp. și L Bogdan, Vechile cronice mold.
p. 254]. intr’un uric din 7036 (1528) Martie 18, Petru Voevod întăria lui Luca
Direptate și surorii sale, Anușca, satele Cozmești și Mircești, pe Sireti. Luca
Direptate este pomenit și într’un uric din 7077 (1569) Iulie 13, delà Bogdan
Voevod, când se întăresc fiicelor lui Luca Dereptate aceleași sate [M. Cos
tăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 538-539]. N’ar fi de mirare ca acest
Luca Direptate să-și aibă numele „Direptate” delà bunul său, din nefericire
necunoscut. Buna, lui Luca Direptate, Stana, avea uric de întăritură asupra
satelor Cozmești și Mircești delà Ștefan cel Mare. Și acest presupus Direp­
tate din vremea Ini Ștefan cel Mare poate să-și aibă numele delà câmpia
Direptate. Această presupunere mă ademenește cu atât mai mult cu cât sa­
tele Mircești și Cozmești, acesta un fost cătun lângă Mircești (Frunzescu,
Dicționar topografic p. 157!, vin chiar pe Sireti, lângă Răchiteni și în fata
Doljeștilor [Harta stat, major, planșa Târgu-Frumos.—Cp. însă N. lorga, Is­
toria bis. rom. ed. 2. voi. 1 p. 90, că locul se numea Direptate. căci acolo
se ucideau osândițiij.
Ștefan Vodă a venit delà Munteni, după Lei opise pil lui Azarie și Cro­
nica delà Putna, delà Țara Muntenească, cu multă mulțime de oaste muntenească
și din țară adunați, după Cronica lui Ureche, „cu o putere mică, cu Mun­
teni și cu Țara de jos, ca Ia 6000 de oameni”, după Cronica breuiter scripta.
Informația dată de izvorul din urmă mai ales e de mare importanță, căci
această informație e fixată la 1502, deci numai la 45 ani, după petrecerea
faptului. Ștefan Vodă a venit din Țara Muntenească și cu ajutor de acolo,
încă înainte de 1457 Aprilie 12, când se ciocni.întăia oară cu Petru Aron,
trebuie să presupunem că Ștefan Vodă atrăsese de partea sa o parte cel
puțin din Moldova de jos, care îi dădu și ajutor de oaste. La aceasta vor
fi contribuit poate nu puțin și rudele sale, de prin părțile Trotușului și ale
Bacăului. Căci aici la Borzești, după legendă, e leagănul de familie al Voe-
vodului. Aceasta poate e una din cauzele care îl va fi făcut pe Ștefan cel
Mare să râdice împreună cu fiul său Alexandru, în anul 7001 (1493) Iulie 9
— 7002 (1494) Octomvrie 12, biserica din acest sat [G. Balș, Bisericile lui
Ștefan cel Mare, în Bul. com. mon. ist. anul 18 (1925) p. 86-87 ; C. I. Istrati,
Biserica și podul din Borzești, în Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 26 (1904),
secț. ist. p. 265, 275, stampa ȚII ; Melchisedec, Notițe ist și arh. p. 125; N.
lorga, Inscripții 1 p. 26, Istoria lui. Ștefan cel Mare p. 506-307 ; I. Ursu, Is­
toria lui Ștefan cel Mare, București, 1925, p. 8, 409]. Nu e întâmplător poate
nici faptul că la această biserică a dăruit Ștefan Vodă în 7005 (1495) No-
emvrie 5 un tețroevanghel, în care Domnul se arată fiul „lui Bogdan Voe­
vod și al Oiței” — kx ijt0Kw(k) iv(t) kiv(p)b(?l|jh na TorpSfm) — „ca să-i
fie pomenire neclintită, cât va fi această biserică” [M. Costăchescu, Doc
Mold. în. Șt. M. II, 755. Observ cu această ocazie că acesta e al patrulea
loc, pe lângă pomelnicul dela'Pobrata, cel delà Bistrița și cel de pe piatra
de mormânt delà Probota, unde se găsește numele Oiței, mama lui Ștefan
Voevod, — Melchisedec. Notițe ist. și arh. p. 1.55 (Bogdan Voevod. Maria
Doamna Olteanca) ; N. lorga, Inscripții 1 p. 61; G. Balș, Bisericile lui Ștefan
cel Mare în Bul. com. mon. ist. anul 18 (1925), p. 290 și Bisericile Moldo­
venești din veacul al XVI, în Bul. com. mon. ist. anul 21 (1928), p. 343 ;
Melchisedec, Inscripțiunea delà Războienh în Anal. Acad. Rom. seria 2. tom.
7 (1885) sect. ist. p. 184,192; St. Nicolaescu, Doc. sh rom. p. 147. In 1. Mâ­
nea, Pomelnicul delà M-rea Bistrija, în Cercetări ist. (Iași), anul 5-7 (1929-
1951) p. 546 lipsește. Este însă, după discuția din Cercetări ist. (lași), anul
8-9 (1932-1953) nr. 1 p. 70: ..Ni se spune că Ștefan era fiul lui Bogdan Vodă, po­
menit special și mai înainte și al doamnei Olteu”. —- Maria, arătată ca mama
a lui Ștefan Vodă, în uricul din 6974 (1466) Iulie 9 — : sa H 34 ciia-
C6HÎ6 CK’kTOnOMHKLUdrO pO^HTG/vk HdUlOFO KCr^dMa KOBKO^a H 3ă
.^SlijS h 3a cnacGHÎe MdTepH HduiBH Mdpia —poate fi aceiași Oltea, cu
numele de călugărie Maria, lucru ce pare a ieși-din Maria Doamna Olteanca,
dacă nu cumva în forma primitivă va fi fost:/Maria Doamna, [= și] Ol­
teanca, vezi A. D. Xenopol, Ist. Rom. ed. 3, voi. ^4 p. 110. Cp. N. lorga, Istoria
lui Ștefan cel Mare p. 44; D. Onciul, Din Istoria României, București, 1914,
p. 48 ; M. Costăchescu, Observări istorice cu privire la neamul lui Ștefan
cel Mare, Iași p. 4; I. Minea, Cercetări ist. (lași), anul 8-9 (1932-1935) p. 70. Maria
poate fi însă Doamna legitimă a lui Bogdan Voevod, pe când Oltea a fost
cea nelegitimă, mamă dreaptă a lui Ștefan cel Mare, cealaltă fiindu-i vitregă.
I. Ursu, Istoria lui Ștefan cel Mare, București 1925, p. 451 crede că „Oltea
e pretinsa mamă a lui Ștefan”. Cp. ibid. p. 8, 427-429 : „Noi nu putem să
dăm mamei eroului alt nume decât cel pe care l-a dat el însuși : Maria”.
Să se observe apoi că pomenirea Măriei se face într’o danie cătră Mănăs­
tirea Probota, că e arătată ca moartă în 1466 Iulie 9, că Oltea e înmormân­
tata în Probota si a murit în 6973 (1465) Noemvrie 4].
O întrebare, la care nu se poate răspunde însă cu informațiile căpă­
tate în istori i / nă acuma, e prin cine ei i tă daca exisid — aceaslă a șui
tură a lui Ștefan cel Mare cu regiunea Borzeștilor, mai bine zis a Trotușului,
.îi hn< ,6dui ? Prin mama sa, Doamna Oltea? Dar nu știm mare lucru cu
privire la ea. Ca era din Muntenia sau din Oltenia și că Bogdan Voe­
vod a cunoscut-o pe când era acolo în refugiu, nu rezultă de nicăiri [cp.
N. lorga, Istoria lui Ștefan cel Mare p 41 Sîud și Doc. 6 p. 531 ; D. On­
ciul, Din Istoria României, București, 1914, p. 48 : „prin mama sa Oltea-
1 b.i o strănepot al Basarabilor, Șt n . . Purvan, Alexandrei Vodă
și Bogdan Vodă, București, 1904, p. 37 ; St. Nicolaescu, Doc. si. rom. p. 147 ;
r . > seu, Observări istorice cu privire la neamul lui Ștefan cel Mare
p. 4|. In Moldova de jos era un ținut și un sat, poate, „Olteni”, pomenit în
■6945 (1435) Septemvrie 1 WAT'kHki, în 7007 (1499) Noemvrie 14 : r& wa-
T/ftHOy, în 7022 (15.14) Dechemvrie 17 : Oltenii, în 7037 (1529) Martie 17 :
pustietate în Olteni, în 7054 (1546) Mai 15 : 8 «MT'knoy [M. Costăchescu,
Doc. Mold, în Șt. M. 2 p. 339, 685, 685, 538, 534, 502, 56], dar a-
acesta nu ne poat la nici o lău oh jip la originea’ dtm P< a <
bil că boerul Vlaicu era fratele Oiței. El e pomenit ca unchiul lui Ștefan
cel Mare de două ori și anume în uricul din 6975 (1467) Ianuarie 1 : r. îl
KîUHK4 oyHKd Hamei o ||. Bogdan, D. Șt, 1 p. 117] și cei din 6980 (1472)
Octomvrie 8: npHKHAÎe . . . Sch c:m8 rioyopH/W kh p8co<if>A0R
WT TOI’^H K0AH IlOTOpHAH H ilpHRHAIG lîdHd KAdHKSdd $HKd
HdmGi’0 — privilegiile . toate i-au ars în casa Rusului din Flocești, a-
tunci când au ars și privilegiile panului Vlaicul, unchiul nostru [ibid. 1 p.
ginea lui muntenească. Și. el, ca și Bogdan Voevod, tatăl lui Ștefan cel Mare,
va fi fost un pribeag din Moldova și revenii în Moldova, odată cu Ștefan
cel Mar- i cărui divan ii găsim dela început, din 6965 (1457) Septemvrie
8 până în 6975 (1467) Ianuar 30, ca pârcălab de Cetatea Albă [1. Bogdan,
D. Ș L p. 4, 2 p 544 și Ghib. în Revista Arhiveloi f ucurești 1 (1925) p.
117, — uneori apare numai numele fără epitetul de pârcălab], apoi din 6975
v 6J) Septemvrie 11 până la 6988 , — ■ ■ ■ . f/de 15, ca pârcălab. sau
staroste.de Hotin [L Bogdan, D. Șt, 1 p. 120-246, 2 p. 544, — uneori numai
cu numele „Vlaicul”, uneori numai cu epitetul de pârcălab, de multe, ori
însoțit de fiul său, Duma], din 6989 (1.481) Fevruarie 1 apare ca pârcălab de
Orhei, alături de fiul său, Duma ]I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 249, 2 p. 544]. Ul­
tima • irâ pare în 6992 (1484) Iunie 8 [ibid. 1 p. 288]. Dacă numele lui,
„Vlaicul”, ehnuntenesc, numele fiului său, Duma, e moldovenesc. Acesta apare
încă din 6976 (1468) Septemvrie 12, în divanul lui Ștefan Vodă, înpreună cu
tatăl său [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 128, 2 p. 515]. Ca să apară în divan în 1468,
«el trebuia, în acest, an, sa aibă cel puțin 20 de ani și e greu de admis, ca
8 1456

muntean de origine, născut în Muntenia, pe la 1448, să poarte acest nume


atât de moldovenesc, Duma, obicinuit în neamul Ini Ștefan cel Mare, un ne­
pot de soră al său, numindu-se, cum vom vedea, Dumșa, Dumșa postel­
nicul — Dar unele date, deși nu cu totul sigure, ne-ar arăta că A laicul e
moldovean de origine. Așa într’un uric din 6 >74 (1466) Ștefan Voievod în­
tărește boierului Vlaicul o seliște la Chișinău, Ia fântâna Albișoara, cumpă­
rată delà Toader, feciorul lui Fedor, și delà Fedorel, drept 120 de zloți tă­
tărești [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 116]. Vorbindu-se, probabil, de acelaș loc, în­
tr’un uric din 7084 (1576) Aprilie 25 se spune că: kac8tKA, 3,o(u)ka MJ-
0HKH, KH8KA G0HAW(h) Kh(k)|L1ÎH KH(c)rrk0HHK, ¡podi HMGHOKA(a) HO
MHHLHG(c)kÏH Mh(h) GKAOrÏG, H0rk8HOMATA KAAHK8aA . . . Hp^AAA CKOie
HpAROtO w(t)hHH8 H 6(aW »ă HAVk KHHJHHG8z\ ha
kkk8, 8 koao(ct) AdnSLUiiois, h c% axahhh 8 kkk8 hchphkhaîg ha îiot-
K0z(>k)aghïg, Lfio hma(a) npdîX^A4 raa(h)k8a w(t) craparo ctg-
<|saha — Vasutca, fiica Maricăi, nepoata lui Ieremia, fost vis-
ternic, care s5a numit după cinul călugăresc Evloghie, strănepoata iui Vlai­
cul ... a vândut a sa dreaptă ocină și moșie, un sat, anume Chișineul pe
Bâc, în ținutul Lapușnei, și cu mori în Bâc, din privilegiu de întăritură, ce
a avut străbunul ei Vlaicul, delà bătrânul Stefan Voevod — [I. Ilalipa în
Trudî bessar. gnbern. ucen. arh. kommissii 1 p. 171]. Acelaș lucru se spune-
și într’un uric din 7125 (1616) Noemvrie 29 [ibid. p, 173]. De altfel, ieremia
visternicul cumpără și alt loc în această parte, cum se vede din uricul din
7025 (1517) Dechemvrie 15 [l. Bogdan, Album paleografie moldovenesc nr. 75)
și din cel din 7055 (1527) Fevruarie 12 [I. Minea, în Cercetări ist. (iași), a-
nul 42 (1929) p. 217-219). Rezultă că Ieremia visternicul este fiul iui Vlaicul,
Dar într’un uric din 7007 (1499) Noemvrie 20, Ștefan cel Mare, cumpărând
satul Ciulești, din ținutul Neamțului, pe pârău! Negru, îl dăruiește boerului
Ieremia visternic, pe care-1 numește fiul lui Galeș: haiii8 ca8t8 muia epe-
MÏK> KHCTtpHHKd, CKiiia i’a 46111 o K a [I, Bogdan, Ü. Șt. 2 p. 144-145]. Deci
Vlaicul se numea Vlaicul Galeș, Galeș fiind numele tatălui și poate și al
Olteir Acest Galeș cred că este totuna cu Galeș, pomenit într’un uric din 6998
(1490) Martie 15. E vorba aici de satele: rxAGHJGLpÎH ha 8crîe pKKKTXWA
H MOHACTH0K yjo 6CT HA 8CTÏG . . . H il£HU6L|JÎH H £00-
>K6I|jïh H hoaokhha ivr HXiieqiH, 1’^6 kha haashi (Găleșeștii la gura
Răcătăului și mănăstirea ce este la gura Dienețului ... și Pănceștii și Hor-
gestii și jumătate din Nănești, unde a fost Galeș [I. Bogdan D. Șt. 1 p. 405-405).
Toate satele de mai sus sânt în fud. Bacău [Erunzescu, Dicționar topografic
p. 204 : Găleșești. Acesta lipsește în Dicț. statistic al Romanici, Buc. 1915,
și în Tnd. stat. ; Pănceștii iot acolo, Frunzescu, cit. p. 540 ; Dicț. statistic cit.
1 p. 70;Ind. stat. p. 32 ; Ilorgeștii asemenea, Frunzescu cit. p. 255 : Dicț. sta­
tistic cit. 1 p. 74; Ind. stai. p. 51 ; Năneștii asemenea, Frunzescu, cit. p. 508-
509; Dicț. statistic cit, 1 p. 76 ; Ind. stat. cit. p. 52 : Harta stat, major, planșa
Răcăciunii-Căiuțul, 1 : 100.000). Să nu se uite apoi știrea dintr’un uric adus
mai sus, că în satul Flocești, în casa Rusului, de pe Tazlăul-mare, deci de
prin acelaș ținut, arseseră și privilegiile unchiului lui Ștefan cel Mare, Vlai­
cul. Să se ție apoi seamă că fiul lui Vlaicul, Duma pârcălabul, a avut ca
moșie, ce i se întărește de Ștefan cel Mare, prin uricul din 6987 (1479) Mai 14:
AKA CGA4 ha HMG porŒ’kiiÏH ha czpGT |I. Bogdan D. Șt. 1 p. 226-227],
azi moșia Rogoazelc, din corn. Brătila, jud. Bacău, foastă a Mănăstirii iaz-
lăului. Această moșie era a lui Duma, probabil, delà tatăl său. In aceleași
părți, prin uricul din 6996 (1488) Aprilie 5, Ștefan cel Mare dăruiește lui
Duma pârcălabul din satele sale —- HAlUHJf C6AAY —- satul ¡y ¡iAvk
igțe kha na KOig^aiia h e/yia ceAnipa 8 toaocg jOTapn ha to
T08I11, HA Hxivk KHA WAHA WT MOHIIIA, L|JO HAM WCTAAO TAA CGAA
WT KA&MH H WT KH'krHHH GPO WATkl HC H0HKHAÏ6 A6Aa HAlHGrC AA6-
1456 9
5

vahAPa —. anume unde a fost Fete, pe Bogdana, și o soliste în


UJ. aeelciș hotar, pe Totruș, anume unde a fost Ocină dela Moișa, ce ne-au ră­
mas aceste sate dela Vâlcea și dela cneaghina lui, Olga, din privilegiuJ bu­
nului nostru, Alexandru Voevod [I. Bogdan, EL Șt. 1 p. 544-346; M. Costă-
O chescu, Doc. mold. în. Șt. M. 2 p. 164, 171]. Va fi fost și Vâlcea și cnea­
u ghina lui, Olga, rudă de a lui Ștefan cel Mare, nu pot știe, dar se pare că
boerul Vlaicul eră originar din Moldova de jos.
Mai departe, întrebarea la care se cere un răspuns este dacă nu cumva
Ștefan Vodă era legat de regiunea Borzeștilor, prin tatăl său, Bogdan Voevod.
Originea acestuia este și ea învăluită, în parte, de mister. E sigur, fiul lui Alexan­
drii cel Bun dar niciodată im apare alături cu al(i fii, în documentele acestuia.'
Apare ca frate al lui Ilie Voevod, în 6940 (1432) Ianuarie 4 [M. Costăchescu. Doi-.
Mold. în. Șt. M. 1 p. 531, rândul 4, p. 332, 336], în 6940(1452) Ianuarie 17 [ibid. p.
358, rândul 9, p. 359], în 694-1 (1455) Ianuarie 28 [ibid. p. 550, rândul 16. p.
551], deci ca fiu al Iui Alexandru cel Bun. Ca fiu al lui Alexandru cel Bun
ii arată pe Bogdan Voevod Cronica dela Putna: KOr^dHk CKIHK
KOGKCW, OTKLțk CT6$dHd [I. Bogdan, Vechile cro­
nice mold. p. 144], Cronica moldopolonă : Bogdan voieuoda, sin Alex(an)dra
voieuodi [ibid. p. 174 și I. Bogdan, Cronice inedite p. 121], Cronica ano­
nimă [I. Bogdan, Vechile cronice cit. p. 189] și în Cronica lui Ureche: aici
se confundă Alexandru cel Bun cu Alexăndrel Voevod [Letopisețul Țării
Moldovei până la Aron Vodă, ed. C. Giurescu, București, 1916 p. 55-56].
Asemenea Ștefan cel Mare, fiul său, numește de foarte multe ori pe Alexan­
dru cel Bun bunul său [de ex. I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 4, 66, 105, 108, 169,
etc., etc.], după cum aproape totdeauna în inscripții el se numește fiul lui
Bogdan Voevod [cp. de ex. G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, în Bule­
tinul corn. mon. ist. anul 18 (1925), p. 21; Kozak, Inschriften p. 58 ; G. Balș
cit. p. 24, 27: Kozak cit. p. 45-46 ; G. Balș, cit. p. 31; Kozak cit. p. 128; G.
Balș cit. p. 54; Kozak cit. p. 202 ; G. Balș cit. p. 40 ; ibid. p. 46, 47; ibid.
p. 52, 57 ; ibid. p. 58, 61; ibid. p. 67 ; ibid. p. 68 ; ibid. p. 75, 81 ; ibid. p.
97, 109 ; ibid. p. 117 ; ibid. p. 118 ; ibid. p. 152: Kozak cit. p. 198-199 ; G.
Balș, cit p. 158-159; ibid. p. 150-151; ibid. p. 155, 154; ibid. p. 156 : ibid.
p. 1.57 : ibid. p. 266-267 ; ibid. p. 278, 281 : ibid. p. 286-287 ; cp. asemenea
Kozak cit. p. 68, 69, 75, 80, 84, 102-110, 117 ; cp. Melchisedec, Notițe ist. și
arh. 1, 5, etc., etc. ; acelaș, O vizită în Bucovina : acelaș, Inscripțiunea dela
Războeni, în Anal. Acad. Rom. seria 2., tom, 7 (1885). secț. ist. p. 171-172 ;
N. lorga, Inscripții 1 p. 5, 5, 58, 41, 45-44 etc.; cp. D. Dam Mănăstirea și
Corn. Putna și Cronica Episcopiei de Rădăuți, etc.].—In documentele lui Bog­
dan Voevod apare uneori și fiul său, Ștefan cel Mare, ca în 6959 (1451) Iu­
lie 51 [M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 400], în 6959 (1451) Oc-
tomvrie 17 [ibid. p. 405], în 6958 (1450) Fevruarie 11 [ibid. p. 750]. In uri cui
din 1451 Iulie 51, arătat mai sus, Bogdan Voevod numește și pe Ștefan Voe­
vod si Petru Voevod. frații săi. Iar în documentul din circa 1450 Martie 24,
el numește- pe Alexandru Voevod, tatăl său ]îvL Costăchescu, cit. 2 p. 753].
Nu mai este nici o îndoială în privința originei, după tată, a iui Bogdan Voe­
vod [cp. însă Melchisedec, O vizită și I. Ursu, Relațiile Moldovei cu Polonia
p. 71, unde se admite că Bogdan Voevod este fiul Iui Bogdan, fiul lui Ale­
xandru cel Bun. — Melchisedec revine asupra acestei păreri în Tocilescu,
Revista p. istor., arh. si fii. 7 p. 572-573. I. Ursu, Istoria lui Ștefan cel Mare,
București, 1925, p. 427, revine asemenea : „Tatăl său (al lui Ștefan cel Mare),
Bogdan ai Il-lea, a fost fiul legitim al lui Alexandru cel Bun și al soției sale,
Marina” ; cp. și V. Pârvan, Alexăndrel Vodă și Bogdan Vodă, București, 1904,
p. 39-40]. De ce însă Alexandru cel Bun nu-1 numără între .fiii săi, în do­
cumente ? Era foarte probabil un fiu natural al lui Alexandru cel Bun. Așa
spun cronicarii poloni, Dîugosz și după el, Miechowski și Crommer [Dlu-
gosz, Ilistor. ed. v. II, XIII; col. 59-60, ed. n. V, XII, 73; Miechowski, ed. din
1521, Cracovia p. CCCXII-III, Crommer ed. Basel, 1555 p. 511-512, la N.
lorga, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, București, 1899 p. 102 :
V. Pârvan, Alexăndrel Vodă și Bogdan Vodă, București 1904 p. 59; I. Minea,
10 1456

Informațiile romanești ale cronicii lui Ian Dlugosz, Iași, 1926 p. 40 ; P. P.


Panaitescu, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore
Ureche și Miron Costin. Acad. Rom. seria 5-a, tom. 4 (1925) sect. ist. p.
290]. Așa se spune și în unele manuscrise, ce cuprind cea mai veche cronică
scrisă în românește : „n’au fost Bogdan Vodă fecior cu cununie, ce copil lui
Alexandru Vodă”, — confundând însă pe Alexandru cel Bun cu Alexandrei
¡Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, ed. C. Giurescu, București.
1916 p 35 și Noui Contribuțiuni la Studiul Cronicilor Moldovene, București,
1908 p. 8-9 : cp. și A. D. Xenopol, Ist. Rom. ed. 3, voi. 5 p. 141 ;N. lorga,
Istoria lui Ștefan cel Mare p. 45 ; I. Ursu, Istoria cit, p. 427 cum am văzut
mai sus, îl crede fiul legitim al lui Alexandru cel Bun].—De nicăiri însă nu
putem știe cine a fost boeroaica, marna Iui Bogdan Voevod. Părerea lui I.
Ursu [loc. cit] că mama lui Bogdan Voevod e Marina, Doamna Iui Alexan­
dru cel Bun, „ceeace reese din documentul, prin care Ștefan numește pe
Cneajna mătușă, arătând că e fiica lui Alexandru §i a Marinei" și că „Bog­
dan a fost astfel fratele Cneajnei și prin urmare fiu legitim al lui Alexan­
dru cel Bun și al Marinei”, nu se poate susține. [In I., Bogdan, D. Șt. 1 p. 147 :
TICTKd Hdllld KHrk/KHd ... 3d A^il,H 00AHTe^H dAGgdHApâ K06-
H 3d A^lUH MdT6pK* KH MdpHHd H 3d ASiUH H 3d 3A04KH6 8n],
căci Chiajna (nu 'Cneajna) a fost sora lui Bogdan Voevod, prin tatăl Ale­
xandru cel Bun.—Bogdan Voevod a fost și el pribeag în Muntenia „unde Vlad
Dracul ținea pe o nepoată a fugarului” |N. lorga, Istoria cit. p. 44: V. Pâr-
van, Alexăndrel cit. p. 57; pentru soția lui Vlad Dracul cp. I. Minea, Vlad
Dracul, în Cercetări ist. (Iași), anul 41 (1928) p. 134] și el vine la domnie
tot cu ajutor de prieteni, poate prin aceleași părți ale Bacăului, pe unde le­
genda pune originea lui Ștefan cel Mare (N. lorga, Istoria cit. p. 45-46 ; V.
Pâr van, Alexăndrel cit. p. 57]. Fapt este că Bogdan Voevod, în contra lui
Oleszki, se retrage tot în sud și spre munți, „ad Montana confugiens” pen­
tru a-și aduna oaste „praedonum et latronum manus”, spune supărat DÎugosz,
„oaste de pe unde au putut”, spune Cronica lui Ureche [V. Pârvan cit. p. 42 :
Letopisețul Țării Moldovei până la Aton Vodă, ed. C. Giurescu, București,
1916 p. 56; I. Minea, Informațiile româneșli ale cronicii Iui Ian Dlugosz,
lași, 1926, p. 40]. Tot prin părțile iBorzeștilor își avea, se pare, și el poate
și mama lui moșiile. Bogdana, pârăul și satul dela Bacău și Bogdăneștii, sânt
cred în legătură cu Bogdan, tatăl lui Ștefan cel Mare [cp. M. Costăchescu,
Doc.' Mold. în. Șt. M. 2 p. 892 393]. Sfârșitul lui tragic, la Răuseni, lângă
Suceava, după o scurtă domnie, va fi făcut să nu ni se păstreze mai multe
știri despre familia lui [cp. AI. Costăchescu cit. 2 p. 406. — Satul Răusenii
din jos de Suceava înainte de 1425 Mai 12 fusese al boerului Strovici. Cu
această dată avem un uric prin care Alexandru cel Bun îi dă lui Strovici,
în schimbul acestui sat și a celuilalt de pe Jijia și pentru tătari, alte sate
Ibid. 1 p. 173-177. Cui va fi dat Alexandru cel Bun aceste sate, Răuseni,
putem numai presupune. Cel de pe Jijia îl dăruiește Ștefan Voevod lui Micle,
cu uricul din 6941 (1435) Dechemvrie 14. M. Costăchescu cit. 1 p. 573. Cel
din jos de Suceava, ia 1425, îl va fi dat Alexandru cel Bun luiMearea, so­
crul său și iatăl Doamnei Marina, sau fiului lui Mearea\țși fratele Doamnei
Marina, boerului BratuL Cp. M. Costăchescu, cit. 1 p. 296 și 2 p, 297, 819.
Așa trebuie îndreptat locul din Letopisețul dela Bistrița : nGTpx K06-
K0Aâ pOAj AUpHHH, MK0HH4, f. Bogdan, Cronice inedite
p. 55, 50, în nerpK ;-K6 ko6ko(a)4 0oah(Aî)c^ iV(T) aupuim a^h
plina, ibid. planșa II. Brațul, boerul, fratele Doamnei și unchiul lui Petru
Voevod, este probabil acel „germanus avunculus eiusdem Petri”, la care
a fost ucis, la Răuseni, Bogdan Voevod, în ziua de 16 Octomvrie 1451, în-
ir’o Vineri, în zori de ziuă. M. Costăchescu, cit. 2 p. 406, 831. Asemenea și
inscripția dela biserica din Răuseni, biserică începută în 7011 (1505) Sep­
temvrie 8, de cătră Ștefan cel Mare și sfârșită de Bogdan Voevod, în 7012
(1504) Septemvrie 18 : HâMd CK3A4TH ypdd\k cx ..... . Hd
1456 11

Mdkcr^ r^e Khi(a) SckuGHâ rmiRd wu,a ero ROi^dHd ko6koah' Kozak,
Inschriften p. 117; G. Balș, .Bisericile lui Ștefan cel'Mare, în Bul. com. mon.
ist. anul 18 (1925) p. 117]. Nu se cunoaște nici măcar mormântul lui. Va fi
Fiind Ia Răuseni? Ar spune-o inscripția. E la Rădăuți ? Nu este vre-o do­
vadă. N. lorga, Istoria Românilor în chipuri și icoane, Craiova, p. 18, spune
că : „fu așezat în biserica de lemn a satului unde pierise”. Mai târziu, „când
Ștefan, fiul acestui, al treilea Bogdan fu Domnul Moldovei, el făcu biserica
de piatră din Răuseni . . . Insă trupul mortului fu dus la Rădăuți, și acolo
o inscripție îl amintește în aceleași cuvinte ca și pe înaintașii săi în Scau­
nul Moldovei”. Biserica, cum am văzut mai sus, e sfârșită în 1504, Septem­
vrie 18, de Bogdan, fiul lui Ștefan. Inscripția delà Rădăuți, însă, la care se
face aluzie, are acest cuprins: ț KAPOMhCTHKKlH H (jp/UOKHKKiH iw) cre-
$d(lU R06R0r\a IvI1(a)0k 3OUW AUM/lplKCKOH CHh K0rQ\)aH4
SKpdCH rpo(K) CXH 8HK0VCK06M8 1W K0r(A)dHS KOEKOA/k § CHS dâeâd(H)-
Apd Kâi?(riv) Sipm m(c)ij,a fg(h) X (binecinstitorul și de Hris-
tos iubitorul Io Ștefan Voevod, Domnul Țării Moldovei, fiul iui Bogdan
Voevod, a înpodobit această groapă unchiului său, Io Bogdan Voevod, fiul
iui Alexandru Voevod, în anul 6988 (1480), luna Ianuarie 50), G. Balș, Bi­
sericile lui Ștefan cel Mare, în Bul. com. mon. ist. anul 18 (1925) p. 280-281 ;
Kozak, Inscriften p. 108; Melchisedec, O visita în Bucovina, în Tocilescu,
Revista p. istor., arh., și fii. anul 1, voi. 2 (1885) p. 61 greșit : 5 ^an,
'Cronica Episcopiei de Rădăuți p. 12. Din analiza cuprinsului inscripției,
mormântul nu poate fi în nici un caz al tatălui lui Ștefan cel Mare, Bogdan
Voevod — cp. N. lorga, Stud. și Doc. 6 p. 625, unde se spune că : „Săpă­
torul a pus fără îndoială acest SiiKoy pentru wt6U,8, căci acesta e tatăl lui
Ștefan“. La fel Dan loc. cit. — Intăi este greu de admis o greșală Shkov
în loc de și apoi este și mai greu de susținut ca în formularea in­
scripției, în anul 1480, Ștefan să se numească fiul lui Bogdan Voevod și a-
poi mai departe să spuie că a înfrumusețat această groapă, — presupunem
— tatălui său, fiul lui Alexandru Voevod. — Este vorba mai curând de un
alt lin, necunoscut, al lui Alexandru cel Bun, poate tocmai cel pomenit in
uricile lui Ilie Voevd, și acesta, n’ar fi în acest caz, Bogdan Voevod, tatăl lui
Ștefan cel Mare. Unii cred că Bogdan Voevod e fiul lui Alexandru, fiul Iui
Ștefan cel Mare. Vezi Kozak cit. p. 108 ; N. lorga, Stud. și Doc. 6 p. 625 ;
•St. Nicolaescu, Doc. si. rom. p. 185.
Urmând mai departe lucrurile, mai găsim legături ale neamului lui
Ștefan cel Mare cu Moldova de jos. Cunoaștem frații și surorile lui. In po­
melnicul delà Bistrița îi găsim pe toți: loachim, loan, Cârstea, Alaria și Sora.
[St. Nicolaescu, Doc. sl. rom. p. 147 ; I. Minea, Pomelnicul delà M-rea Bis­
trița, în Cercetări ist. (Iași), anul 5-7 (1929-1951) p. 546] Altceva nimic nu
știm despre frații lui Ștefan cel Mare. Se pot face numai presupuneri, în ce
privește pe lachim. El este poate tatăl boerului lui Ștefan cel Mare, Petrică
sau Petre lachimovici. Acesta e numit de-două ori în documentele lui Ale­
xandrei Voevod, în 6961 (1455) Iunie 12 [M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt.
M. 2 p. 468,-rândul 14, p. 469] și în 6961 (1455) Iunie 20 [Ibid, p. 475, rân­
dul 8-9, p. 474]. E numit apoi, în divan, în documentele lui Ștefan, din 6966
(1458) Septemvrie 5 până în 6982 (1474) August 26. Uneori apare sub nu­
mele simplu de Petrică [1. Bogdan, D. Șt. 2 p. 554]. Rar apare și un frate
al lui Petrică, Vasco, ca în 6574 (1466) Septemvrie 15 [ibid. 1 p. 112] și în
6975 (1467) Ianuarie 1 : iiETpHKa H KpdTd ero K4CK4 [ibid.
p. 118|. Petru al lui lachim. a căzut sigur în lupta cu Turcii delà Rahova.
In adevăr, în pomelnicul delà Bistrița, la cap. 140 „Cești boiari în razboiu
cu Turci au peritü”, găsim și pe Petră a lui loachim [I. Minea, Pomelnicul
delà M-rea Bistrița, în Cercetări ist. (Iași), anul 8-9 (1952-1955) p. 51]. Poale
lachim, al cărui drum e pomenit în hotarnica unui „pustiu de cealaltă parte
a Podragăi”, dăruit de Ștefan cel Mare cu uricul din 7000 (1492) Noemvrie 24 :
AVk’CTO WT rrôCTHHH no TOH CTCpOIIH WT AOpOTH mKHMOKH
12 14%

A<*a8k A° ’D^X’ rAOAWK Bogdan, D. Șt. 2 p. 410] Mănăstirei Putna este


fratele lui Ștefan Vodă. Aș crede aceasta cu atât mai mult cu cât alături cu
pustiul acesta în acelaș uric apare satul Știubeiul de pe Bașeu și alături cu
acesta este și satul Petricani, fost, cum vom vedea mai jos, al lui Dumșa
postelnicul, fiul Sorei, sora lui Ștefan Vodă. Numai cât în aceiași hotarnică
ca hotărnici megieși apar și Dinga pitarul și lațco Hudici, rudă apropiată
cu loachim Hudici, din uricul din 6975 (1467) Ianuarie 10 [I. Bogdan, D. Șt..
1 p. 119; M. Costăchescu, Doc,. Mold. în. Șt. M. 2 p. 291, 450, 848-849].
Dacă despre Iachim pot face măcar această presupunere, despre cei­
lalți doi frați, Ioan și Cârstea, nu se știe nimic.
Despre surorile Domnitorului se știe ceva mai mult. Maria a fost mă­
ritată cu Șandrea, portarul de Suceava. El este aproape iară nici o îndoială
nepotul de fiu al lui Șendrea, pomenit ca stăpânul satului Dolhești, încă din
6906 (1598) Iulie 2, sub Ștefan Vodă Mușat [M. Costăchescu, Doc. Mold. în.
Șt. M. 1 p. 16, 19]. Apoi sub Alexandru cel Bun, în 6912 (1404) Iulie 20 [Ibid.
p. 50-51, 2 p. 487]. Șandrea portarul este pomenit în divanul lui Ștefan
Vodă, din 6987 (1479) Aprilie 29 [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 224] și până în
6989 (1481) Aprilie 20 [ibid. p. 253]. El a căzut în lupta cu Țepeluș, la
Râmnic, în 1481 Iulie 8 [Cronica delà Putna : Arkro sițiijy, loraîa H?
RkICTk 043K0H CX IțZJI^ACyiIiGMk HA 06KHHKk H . . . KK3A\0>K6 CT6-
4auk KoeKOAa h pasKHKk nyk h norkue h sak/Ukk h^k h kgaaui
CXM0ZVK KK HHJfk CXTKO0H H IțAilAAOymA H3k 3GA\A^ 0001314 : Rfi
T0Mk >Ke K0H imrklKG H ni4HAPrk — în anul 6989 (1481) Iulie 8 a fost
război cu Țăpăluș la Rebnic și . . . Stefan Voevod a biruit și bătându-i și
i-a tăiat și i-a măcelărit și multă moarte a făcut întrânșii și pe Țapaluș I-a
alungat din țară ; In acest războiu a pierit și Șandrea ¡1. Bogdan, Vechile
cronice mold. p. 147, 254, 261] ; In Cronica moldopolonă : Anno 6989 luly
8 bițhwa s Czapalussem na Ribnik rzecze w ziemi multansky, i porazil go
Steffan voieuoda ; tham mu zabith iego hethman Sandra w tej bituie — în
anul 6989 Iulie 8 a fost război cu Țapaluș la apa Râbnicului, în Țara Mun­
tenească, și l-a bătut Stefan Voevod : acolo în această luptă i-a omorît pe
hatmanul Șandrea [ibid. p. 177 și I. Bogdan. Cronice inedite p. 124] : In le­
topisețul delà Bistrița : KA’k(r) SiȚflA K>(a) ii BHG(a) KW(ct) 043K0H
aiShtahh h cx ițaîiaa8iu6(a<) 8 06khh(k). . . h To(r)r\A h ma(H)A0rk n^A6 8
T0(m) 0A(3)k0îO H n0HB6AG(M) KH(ct) H ÎI0I’06K6(h) Kkî(CT) 8 WițA CKOGrO
8 *n ^89, luna Iulie 8, întrM Duminică fu război cu Mun­
tenii și cu Țapaluș la Rebnic ... și atunci și Șandrea căzu în acest răz­
boi și fu dus și îngropat la tatăl său, în Doljești [L Bogdan, Cronice ine­
dite planșa X-XI, p. 42] ; In Cronica breuiter scripta p. 107 : 6989. In dem
monet lulij in dem 16 tag an eynem suntag do hat Stephan voyvoda evn
gross vbe(r)flyssyge schachtinge mit den Czypelusch voyvoda in.Montyenen
an eynem wasserr, das heyst der Rybnyg ; vnd Got halff dem Stephan voy-
vode, das er den Czypelusch voyvoda, mit aliem seynen folck ser schlug vnd
gewan den streyt vnd der schlug den Czypelusch; vnd satzt den Flade voyvoda
zu eynem heren inMontynen, welchvs sun noch hey i lebet vnd her inMontenem
ist, Da wurd auch des Stephan voyvoda schwager der schlagen, Schandro ge-
nand, eyn retlycher rytter,—6989. în luna Iulie, în 16 zile, într’oDuminică, Ștefan
Voevod are o mare luptă cu Țepeluș Voevod, în Muntenia, la o apă, care se nu­
mește Râbnic; și Dumnezeu a ajutat lui Ștefan Voevod, căci el a lovit foarte tare
pe Țepeluș Voevod și cu toată oștirea lui și a câștigat lupta și a. ucis pe Țe­
peluș ; și a pus pe Vlad Voevod ca domn în Muntenia, al cărui fiu trăiește
și azi și e domn în Muntenia. Acolo a fost omorît și cumnatul lui Ștefan
Voevod, numit Șandru, un .bun cavaler [cp. și N. lorga în Buletinul Corn.
Ist. 9 (1930) p. 193. Ziua de 16 e greșită, cea de 8 fiind cea adevărată, căci
în 1481, ziua de 8 Iulie cade într5o Duminică,— cp. Oklevéltani naptâr, Dr.
Szentpétery Imre, 1912 p. 121 ; 1. Vlădescu, începutul, Acad. Rom. seria 3
1456 n
5
(1925) tom. 4, mem. 8, secț. ist. p. 446] ; In cea mai veche cronică scrisa
în românește la fel : „Fu războiu în țara muntenească, de s’au bătut Ștefan
Vodă cu Țăpăluș Vodă la Râmnic ... Și delà Ștefan Vodă încă au picat
om de frunte, Șendrea hatmanul și l-au adus de l-au îngropat în Dolhești.
lângă tată-său’5. Uneori în mss se află : „Șendrea hatmanul au fost cumnat
lui Ștefan Vodă’* [Letopisețul Tării Moldovei până la Aron Vodă, ed. C.
Giurescu, București 1916, p. 64-65]. Este înmormântat la biserica din Dol­
hești, (lin jud. Baia, moșie a familiei sale (Doljești din letopisețul delà Bis­
trița e o greșală, >k cu y confundându-se ușor în slavonește). I. Ursu, Istoria
lui Ștefan cel Mare, București 1925 p. 501 crede că Doljești și, Dolhești este
t< 1 una. Peatra de pe mormânt nu se mai poate citi [N. loiga mii 1
p. 63 ; G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, în Buh com. mon. ist.- anul
18 (1925) p. 125, 127, 129, 287]. Aici la Dolhești este înmormântată și soția
lui Șandrea, sora Domnnlui, Maria, după cum ne arată inscripția de pe mor­
mânt : c&h rpOK g(ct) pairk k>kh Aupuw larkuHHii nana ¡iianApH nwp-
Tap'k H>K6 H np’kCTâKH CA WKHT’k/VH H nOTpGKGHa
BA’k(T) sitQA M(c)uța Ma(pr) icâ b hhca no naciyk — această groapă
este a roabei lui Dumnezeu, Maria, cneaghina h ian Șandrea portar, care
s’a strămutat cătră veșnicul locaș și a fost îngropată aici, în anul 6994 (1486),
luna lui Martie în 27, Luni după Paști [N. Iorga, Inscripții, 1 p. 65 : G. Balș.
Bisericile lui Ștefan cel Mare, în Bul. com. mon. ist. anul 18 (1925) p.287 ;
M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 480. In adevăr în 1486, în Mar­
tie 27 a fost Luni, a doua zi de Paști, cp. Oklevéltani naptăr, Dr. Szentpé-
tery Imre p. 66]. Că Șandrea portarul era în adevăr cumnat cu Ștefan cel
Mare se adeverește și di î.i m i Dltazar de Piscia : „Sciandrus eius
cognatus’ [Columna lui Traian 7 p. 578 ; Emile Picot, Chronique de Mol­
davie, par Grégoire Urechi p. 159 ; I. Ursu, Istoria lui Ștefan cel Mare. Bu-
925 p. 501 ; Cronica 1 reuiter scripta i 1 'entru această înrudire
cp. și N. Iorga, Istôria lui Ște M . h c [. 1 h moșii Dolhești
a fost a lui Șandrea portarul se vede și din micul din 7010 U 502) Fevruârie
22, prin care A^Kpa, A^qKa HKdHK^d, H àîfëMGHHKOKG 6H TCMA^P AWMKa
ii KpdT srkpcA, ckihokh M&pimi-niH, Sch o^hSicorg nana mdHAP”k
nopTapic (Dobra, fiica lui Ivanco, și \erii ei, Toaclei Mecica și fratele său,
Bearzea, fiii Marinii, toți nepoții panului Șandrea portarul) au vândut WT
wy npaoro Spuo, wt Spurca h- kmkShagiiîa ori-imi wy muia hmiiaph
Hopvapikg gahho na mS/nS-rk, Ha HMrk ARWH . . . h naKA^’
Kpa, HEaHKOSa, H nâGMGHHKOBG 6H TOa^Gp MGMKa H E/kpSA,
llpHRHAÎA tpo HAWW CK06IU HâFhl il0pTdprk WT 1-iaC
wa Tos ceao Ha h ^ipe ak^h crapin ipo h-
MaaH Hy wt Hamero A6Aa aangaHAP^ ko6k^ah
wock KHmeiiHcaHHoe coo na A°âI6lPH SW iiiSMSsk (din al lor
drept nric, din uricul și cumpărătura unchiului lor, pan Șandrea portarul,
un sat pe Șumuz, anume Dolhești ... și iarăși Dobra, fiica, lui' Ivanco, și
verii ei, Toader Mecica și Berzea, privilegii ce a avut unchiul lor, pan Șan­
drea portarul, delà Noi, pe acest sat, -■ 1 ’ h și încă două vechi m"’
vilegii ce au avut răzășii lor, delà bunul- nostru, delà Alexandru Voevod,
tot pe acest mai sus scris sat, pe Dolhești, ce-i pe Șumuz) [I. Bogdan, D.
Șt. 2 p. 196-197], E vorba aici de un frate al lui Șandrea, Ivanco, și de o
■-4 a ce a fost măritată cu un Mecica. Dobra, Toadr '
Berzea îi erau nepoți de frate și de soră [cp. M. Costăchescu, Observări
istorice cu privire la neamul lui Ștefan cel Mare, Iași, p. 9 și acelaș, Doc.
Mold. ■în. Șt. M. 2 p. 480, unde credeam pe Ivanco și Mărina, fii ai lui Șan­
drea]. O fiică cunoscută a lui Șandrea și a Măriei se numea Neacșa [Intr’un
uric delà Bogdan Voevod, din 7022 (1514), Domnul arată că dă Mănăstirii
Pobratii „un sat anume Heaciul, pe care au fost dat acel sat vara Domniei
sale, Neac§a, fata Măriei, sora tatălui Domniei sale, Ștefan Vodă, la moartea
14 . 1456

sa, din al său drept uric și cumpărătoare, ce li-au fost cumpărat tatăl Dom­
niei sale, răposatul Ștefan Vodă”, vezi Iulian Marinescu, Bogdan III cel Orb,
București, 1910 p. 113; M. Costăchescu, Observări cit p. 9, Doc. Mold. cit.
p. 480-481]. Altă fiică se numea Dragna, soția lui Clănău spatariul [Intr’un
uric din 7016 (1508) Martie 2, Bogdan Voevod întărește lui Clănău spatariul
și jupânesii lui Dragnii mai multe sate. Intre ele și satul „în gura Strajnicei,
anume Radoslăveștii, unde au fost Radoslav, ce-au fostu cumpărat acel sat
luminatul și răposat părintele Domniei meale Ștefan Vodă ... și după ja-
loba a lui nostru credincios boiariu Clănău spatariul și a nepoatei sale, a
noastră seminție (în traducere seminție conrespunde slavului, din original,
OAGMPHHSța, vară) Dragna, le-au fostu dat lor acel sat Radoslăveștii*’, la
Gliib. Sur. 1 p. 66-70. Intre documentele delà Acad. Rom. era unul, care
arăta că „Draga, fata Șendrii hatmanului” a avut 5 feciori, Rusca, Biliu, Șen-
dria, Sorița și Mărie, la Sever Zotta, Arhiva genealogică 2 (1913) p. 71. Aici
și alți urmași ai lor. Intr’un document din 7106 (1598) Aprilie 22 se arată că
H/vkna khWhhæ nocTGAHHKa, t80k8aa cSAydipk, khSka
kaxhxS cn^Tdp k H KirkrHHH Gro ^parnn, la Ghib. Sur. 20 p. 83, 85 ; M.
Costăchescu, Observări cit. p. 9-10j. Altă fiică a Iui Șandrea portarul se nu­
mea Magdalina, cum se vede dintr’un document din 7186 (1677) Noemvrie
5, prin care se întărește stăpânirea unor strănepoți ai lui Mușat și Ivancu
peste a patra parte din satul Nicoreștii de sus și de jos, delà ținutul Tecu­
ciului, dreaptă cumpărătură Iui Mușat și Ivancu delà Drujin Sulgeriul și delà
Petre spatariul, feciorii Magdalinii, nepoții Iui Șendrea hatmanul, cu uric
delà Bogdan Voevod [la Acad. Rom. Creșterea colecțiilor Acad. Rom. 1908
p. 74 și Alexandru Papadopul-Calimah, Despre Gheorghe Stefan Voevod,
București, 1886 p. 150-151. Pentru sat, Ind. stat. p. 359]. De aici se mai
vede că Șandrea hatmanul avea satui Nicoreștimdela ținutul Tecuciului. Altă
moșie a Iui Șandrea în aceste părți era satul Gărbuneștii delà ocolul Agiu-
dului din ținutul Putnei, pomenit într’un act din 1642 Mai 11 • „nepoții Șan-
drei ce-au fostu hatman” ce aveau pvvr;.. vdela Ștefan Vod(ă) cel -Bun”
■ ?rga, Stnd-și Doc. 4 p. 112-113. Pentru acelaș at AlexandruPapadopul-Ca­
limah, cit. p. 10-11. Satul era lângă Șchiopeni și Buciumi. Acesta din urmă
este și azi în com. Cașin, jud. Bacău, Ind. stat. p. 472].
A doua soră a Iui Ștefan cel mare, Sora, a fost măritată cu Isaia vor­
nicul. Singurul loc unde el ne apare cumnat Iui Ștefan Vodă este în Cro­
nica breuiter scripta, cum vom vedea mai jos. El apare, în divanul lui Ște­
fan Vodă, ca pârcălab de Neamț, începând din 6266 (1458) Aprilie 12 [I. Bog­
dan, D. Șt. 1 p. 111 până în 6973 (1465) Martie 3 [ibid. p. 88]. Din 6975
(1465) Aprilie 11 apare ca pârcălab de Chilia ¡ibid. p. 90], până la 6976
(1468) Fevruarie 5 [ibid. p. 126].'Din 6976 (1468) Septemvrie 12 apare
ca vornic [ibid. p. 128] până în 6978 (1470) Noemvrie 26 [L. T. Boga,
Doc. Basarabene 4 (1929), Chișinău p. 9 : isail dvornicului și a fiului
său]. Poate e acelaș cu Isaia postelnicul din 4457 și începutul anului
1458 [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 4, 6; 2 p. 258, 262]. A fost' unul din
conducătorii luptei delà Baia, contra Ungurilor, cum vedem din Cronica
breuiter scripta p. 94-95 : „ . . . Do wurde auch Mattyass der Kunyg ge-
schossen myt zweyen pfeylen, dv er auss dem land bracht Wer dem Ste-
pfen voyvocla seyn grosser hoffgrof Ysaya getrew gewesen, vnd wer an ge-
rytten, wu es im befollen war, so were keyn fuss dar von kumen. Das must
er auch seyn haubet drum geben vnd ander vyl. [Ibid. anul greșit : 6977
(1469)]. Cum ni se spune, vornicul Isaia a fost bănuit de necredință și din
această pricină el și cu mulți alții și-au pierdut capul. In adevăr, în aceiași
Cronica breuiter scripta p. 96 se spune : „In dem monde des lanuarji in
dem selbygen Iar an dem 16 tag lyss der voyvoda dem Isaya dem hoff
grofi seynem schwoger das haubt abschlagen” [întâmplare pusă greșit sub
anul 6978 (1470)]. Se vede deci că și-a pierdut capul și că era cumnat lui
Ștefan Vodă. [Cp. și N. Iorga, în Buletinul Com. Ist. 9 (1930) p. 189 și P,
P. Panaitescu, în Revista Istorică Română 1 (1951) p. 159]. Știrea niorții lui
Isaia vornicul și a altor boeri e pomenită și în alte izvoare ale noastre. Așa
1456 15
s

jn Letopisețul delà Bistrița se spune: ratw âițo itg(h) SÏ 8 rtO0Hh(k)


8CAM6HK Kkl(CT) HCAHAft AK0PHH(K) H6rpHAK Mâ(i»)llH(K) H AAG^A
CTMHh(k) — în anul 6979 (1471) Ianuarie 16, îhtr’o Marți, a fost tăiat Isaia
vornicul, cu Negriiă ceașnicul și Alexa stolnicul [I. Bogdan, Cronice inedite
planșa V, p. 58, 55]. In Cronica Moldopolonă : Anno domini 6979 dai scziacz
Ysaiya duornika, Niegrila czesnika i Aleksa stolnika — în anul 6979 a tă­
iat pe Isaia vornicul, pe Negrilă ceașnicul și pe Alexa stolnicul [ibid. p. 125
și L Bogdan, Vechile cronice mold. p. 175, 225]. In Letopisețul lui Azarie :
R aLtO OyckMGH KkICT 1CAÏA ^ROpHHK CK HGrpHAOM MAIllHHKOAX
h aag^a CTOAHHK [[. Bogdan, Letopisețul lui Azarie, în Anal. Acad. Rom
.seria 2, tom. 51 (1909), secț. ist. p. 148, 185]. La. fel cea mai veclie cronică
scrisă în românește: „Văleatul 6979, Ghenarie 16, tăe Ștefan Vodă pre Isaia
vornicul și pre Negrilă paharnicul și pre Alexa stolnicul, în târg în Vasluiu”
¡Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, ed. Ç. Giurescu, București
1916 n. Cp.. n N. lorga, Istoria lui Ștefan cel Mare p. 129; I. Ursu, Is­
toria lui Ștefan cel Mare, București, 1925 p. 69]. — Soția Iui Isaia vornicul.
Soi a, va fi fiind îngropată la Mănăstirea Probota, unde este înmormântat
fiul ei, Dumșa postelnicul, cum se vede din inscripția de pe peatra de mor­
mânt : f (C&H rp>0Kh 6(ct) 0ARA HAHA ^MkSUH flOCTGAKHHKA CHk C0-
pHtik, cecrpa creȚwuia rogro^h roite h îipTxtakh c/a rkuirkH wiiutLah
r ATO 3H ren — această groapă este a robului lui Dumnezeu, pan Dumșa
postelnic, fiul Sorei, sora lui Stefan Voevod, care s’a strămutat cătră veci-
nicul locaș, in anul 7008 (1500) Ianuarie [G. Balș, Bisericile moldovenești din
veacul al XVI-lea în Buh coin. mon. ist. anul 21 (1928), București, p. 545 ,
N. lorga, Inscripțiip. 61] Dumșa e arătat ca mort nu demult, în 7009 (1501)
Aprilie 25. Tot aici este arătat că nepot de soră lui Ștefan cel Mare: ha(lu)
■ ( ctphmh(<i) ha(h) ^amjia îîoct6ahh(k)? îioohhhkk [L Bogdan, D. Șt 2
p. 181; M. Costăchescu, Observări iston e cu privire la neamul lui Ștefan
cel Mare, Iași p. 10 și Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 480]. Acesta a avut moșia
Petricanii de pe Bașeu, Din nefericire, nu cunoaștem moșiile lui Isaia vor­
nicul, să știm de avea legături cu sudul Moldovei sau nu.
Nu știu nimic despre o soră a lui Ștefan cel Mare, Grajdana [Șt Ni-
colaescu, Doc. st rom. p. 566, unde se spune că: „despre aceasta ne vor­
besc unele documente aflate la particulari”].
Și alte presupuneri he-ar mâna cu obârșia lui Ștefan Vodă spre păr­
țile Borzeștilor. Astfel poate var cu Ștefan cel Mare este și Fetion, cum se
vede dintr un document din 7054 (1546) Martie 20: „Fetion, neam lui Ștefan
Voevod”, — neam și rudenie înlocuind, în surete, de multe ori pe riA6M6HHKZ?
văr, și care avea moșie „pe pârău Răcătăului ținut Agiudului, anume Fi-
chiteștii” [Ghib. -Sur. 20 p. 9]. Satul e în aceleași părți ale Bacăului. Cp. Fi-
■tioneștii, în plasa Zăbrăuți, jud. Putna [Dicț. geogr. al jud. Putna p. 156-
159;Ind. stat. p. 284; Harta stat major, planșa Fitionești]. Satul își trage nu­
mele delà Fetion, care poate e totuna cu Fetion, boerul lui Ștefan cel Mare,
rși care apare din 6966 (1458) Septemvrie 5 [L Bogdan, D. Șt. 1 p. 19] și până
în 6968 (1460) Dechemvrie 5 [ibid. p. 41, 585]. Cp. în aceleași părți satul
kha HA KOr^AHA (unde a fost Fete pe Bogdana), de care a fost
vorba mai sus. Cp. de asemenea pe Fetion Muntean, trăitor în vremea lui
Ștefan cel Mare, pomenit într’un zapis din 7105 (1597) [Ghib. Sur. 20 p. 45].
Acelaș într’un uric delà Ieremia Voevod, din 7106 (1598) Ianuarie 27, în care
apare Zaharia, fiul Marincăi, nepotul lui popa Danciul, strănepotul lui Fe­
tion Muntean, care vinde Vs din ^4 parte de sat din Miclăușeni, care se nu­
mesc acum. Graurii, din drese de cumpărătură și de întăritură, ce a avut
..strămoșul Fetion Munteanul _ delà bătrânul Ștefan Vodă și delà Alexandru
Vodă. Asemenea apare Dumitru Trușco, feciorul Oiței, nepotul lui Trif, și
vinde moșia din drese de întăritură, ce a avut moșul său Trif delà Bogdan
Voevod și Oltea delà Petru Voevod bătrânul din Va sat Crăciunești, ce-i la
16 1456

obârșia pârăului lui Golâia, jumătatea de cătră Stavnic, din 3 părți o jumă­
tate [N. lorga, Stud. și Doc. 6 p. 141-142 și Acad, Rom. ins 2812 p. 101].
Apariția numelui Oltea în neamul lui Fetion Muntean ne-ar arăta poate că
acest Fetion Muntean este totuna cu Fetion și încă unul din membrii fami­
liei lui Ștefan cel Mare. O Oltea apare și în neamul boerului Brudur, în
6997 (1489) Ianuarie 22 [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 367]. Acest neam al lui Brudur
avea și satul Țăpeștii Pe Covurlui, pomenit în 7007 (1499)
Noemvrie 14 [ibid. p. 140-142. Pentru cele de mai sus cp. și M. Costăchescu,
Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 554].
In ceia ce privește data de 12 Aprilie 1457, a venirii și biruinței lui
Ștefan Vodă asupra Iui Petru Aron, ea era socotită, în acea vreme oarecum
ca dată oficială a începutului de domnie a lui Ștefan cel Mare. Cercetând
alte însemnări contimporane, găsim socotit acelaș început de domnie. Se o-
bișnuia uneori ca în inscripții sau în însemnări pe cărțile vremii, odată cu
dată de an, lună și zi, să se adauge și anul curgător al domniei Voevodu-
lui. Dau mai jos lucrurile ce le-am cules în această privință, mijloc ce a
fost folosit uneori și de alții [Tocilescu, în Revista p. istor., arh. și fii. anul
2, voi. 4 (1885) p. 485-488, pentru inscripția din 1497 Octomvrie 26, cu lupta
delà Cozmin. Asemenea A. D. Xenopol, Ist. Rom. cd. 5, voi. 4 p. 269-271,
pentru inscripția delà Războeni]. Așa în inscripția delà biserica din Războ­
eni, se înseamnă că lupta delà Valea Albă a avut loc în. (6984-1476)
io(a) ks (26) — A r(c)AKd 6r«> « aHîto TGKXipee (iar al Domniei lui al
20~lea an curgător) [Melchisedec, liiscripțiunea delà Războieni, în Anal. Acad.
Rom. seria 2, tom. 7 (1885) secț. ist. p. 171-172 ; N. lorga, Inscripții 1 p. 45 ;
lațimirski, Slavianskiia i rusk. rukopisi Rumînskih bibliotek, Sankpeterburg,
1905, p. 869 ; G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, în Buh corn. mon. ist.
anul 18 (1925) p. 75, 81). In adevăr în 1476 Aprilie 12, Ștefan Voevod înpli-
nise 19 ani de domnie, în luna Iulie 26 fiind în al 20-lea an curgător.
Biserica lui Ștefan Vodă din Hârlău este terminată în anul 7000 (1492)
Octomvrie 28, în al 56-lea an curgător al domniei [Melchisedec, Notițe ist.
și arh. p. 287 ; N lorga, cit. 1 p. 5 ; Ia]imirsM cj( p. 874 ; G. Balș cit. p. 52, 57].
Pe un clopot la Mănăstireă Bistrița se spune că, e făcut Me Ștefan
Voevod in 7002 (1494) Iulie 25, în al 58-lea an de domnie, curgă! )i [Mei™
chisedec cit. p. 66 ; N. lorga cit. 1 p. 42 ; G. Balș cit. p. 267].
Biserica din satul Borzești a fost terminată în 7002 (1494) Octomvrie
12, în al 38-lea an de domnie, curgător [Melchisedec, cit. p. 125; N. lorga
cit. 1 p. 26 ; lațimirski cit. p. 861 : G. Balș cit. p. 86-87].
Biserica din Dorohoi a fost terminată în 7005 (1495) Octomvrie 18, in
al 39-lea an de domnie, curgător [N. lorga, Contribuții la Istoria bis. noas­
tre, în Anal. Acad., Rom. seria 2, tom. 34 (1912), secț. ist. p. 481 ; G. Balș
cit. p. 40-41].
Biserica din Păpăuți, de lângă Botoșani, este terminată în 7004 (1496)
Septemvrie 30 în al 40-lea au de domnie, curgător |N. lorga, Inscripții 1 p.
'3 ; G. Balș cit. p. 46, 47]. ' ’
Biserica delà Războeni a fost terminată în 7004 (1496) Noemvrie 8, în
al 40-lea an de domnie, curgător [Melchisedec, Inscripțiunea delà Războeni,
în Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 7 (1885), secț. ist. p. 172 ; N. lorga cit. 1
p. 43 : lațimirski p. 869; G. Balș cit p. 76, 8.1].
Biserica din Tazlău a fost terminată în 7005 (1497) Noemvrie 8, în ai
41-lea an de domnie, curgător [Melchisedec, Notițe ist. și arh. p. 89: N.
lorga, cit. 2 p. 220-221 ; lațimirski cit. p. 871 ; G. Balș cit. p. 75j.
Biserica din Mănăstirea Neamțului este terminată în 7005 (1497) Noem­
vrie 14, în al 41-lea an de domnie, curgător [Melchisedec, cit. p. 1 ; lațimirski
cit. p. 601 ; N. lorga, Contribuții cit. p. 458; G. Balș cil. p. 109, 111].
Biserica Sfântului loan din Peatra este terminată în 7006 (1498) No­
emvrie 11, în al 42-lea an de domnie, curgător [Melchisedec, cit. p. 75 ; la­
țimirski cit. p. 868 ; G. Balș cit. p. 94, 98].
Pe păretele clopotniței delà biserica Sfântul loan din Peatra este o
inscripție pusă de Ștefan cel Mare, cu data 7007 (1499) Octomvrie 24. în al
1456 17

43-lea an de domnie, curgător [Melchisedec, cit p. 75-76 ; G. Balș < it. p.


153, 154, 317.
Pe un apostol din Mănăstirea Neamțului, donat de Ștefan cel Mare,
se afla însemnarea de an 7008 (1500) Iunie 14. în al 44-lea an de domnie,
curgător [lațimirski cit. p. 640-641].
Pe o evanghelie delà Ștefan cel Mare se înseamnă anul 7010 (1502)
Aprilie 23, în al 46-lea an de domnie, curgător [I. Bogdan. Câteva manus­
cripte slavoromâne, în Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 9 (1889), secț. ist. p.
5-6]. Data aceasta este foarte însemnată, fiind din luna Aprilie, la câteva zile
după ce se înplinise al 45-lea an de domnie.
Pe o evanghelie dată de Ștefan Vodă rk ițpKWKK oy CKOH(jf) ¿kw-
pOKX H>K6 Ud KHCT0HU,H — în biserica din curțile sale, care este la Bis­
trița— se află data 7010 (1502) Iunie 24, în al 46-lea an de domnie, curgă­
tor [lațimirski, cit. p. 273 ; Tocilescu, în Revista p. istor., arh. și fii. anul 2
(1885), voi. 4, tabela 6]..
Biserica din Volovăț este terminată în 7010 (1302) Septemvrie 14, în
al 46-lea an de domnie, curgător [Kozak, Inschriften p. 198-199 ; G. Balș
cit. p. 132], .....
Pe un acoperemânt de catifea, dăruit de Ștefan cel Atare Mănăstirii
Putna se află însemnarea de dată 7010 (1502) Dechemvrie 25, în al 46-lea
an de domnie, curgător [Dan, Mănăstirea și Com. Putna p. 63].
Pe o cruce delà Mănăstirea Putna, dăruită de Ștefan Vodă, se află
data 7011 (1503) Octomvrie 6, în al 47-lea an de domnie, curgător [Dan,
cil. p. 50].
Biserica din Dobrovăț a fost terminată în 7012 (1504), în al 40-lea și
o lună din al 8-lea an de domnie, curgător — bkÏ, a rocrio^CTKd 6F0 akTd
MGTHpH H WCMO TXKzqie AvisCGița [G. Balș cit. p. 118, 319 ; Mel­
chisedec cit. p. 136 ; N. lorga, Inscripții cit. 2 p. 206 ; lațimirski cit. p. 864].
Inscripția este foarte interesantă, căci ne arată că se ținea exact socoteală
de luna venirii la domnie a Iui Ștefan cel Mare. Păcat numai că în inscripție
nu s’a arătat anume care e luna din al 48-lea an, curgător.
Cu datele de mai sus, după care începutul oficial al domniei lui Ște­
fan cel Mare e în luna Aprilie a anului 1457, se potrivește și inscripția de
pe acoperemântul de catifea, făcut pe mormântul lui Ștefan cel Mare de fiul
acestuia, Bogdan Voevod, și care spune despre Ștefan Vodă că a domnit 47
ani și 3 luni și că a murit în anul 7012 (1504) luna Iulie 2, Marți, la patru
ceasuri din zi (rocno^CTKOKdKLUdro kx 36av\h ă\3 aUt h
T0H m(c)hH H np'kCTdKHC^ KX K’kMirkH WKHTkâH K /VkTW 3KÏ
dd(c)lJÇd Ï8a K KX A6Hk KTOpilHKd KX MÏTK0XTKIH UdC ^146 “ Mel-
chisedec, O vizită în Bucovina p. 26 și în Tocilescu, Revista p. istor., arh.
și fii. anul 1 (1885) vok 2 p. 263; Kozak, Inschriften p. 85 nota 1 ; Dan, Mă­
năstirea și Com. Putna p. 61]. Arătarea este foarte importantă, fiind contim­
porană și făcută de fiul Voevodului Ștefan, Bogdan Voevod. Data de an,
lună și zi, aceiași ca mai sus, este arătată în toate celelalte izvoare istorice
ale noastre, Letopisețul delà Bistrița, Letopisețul lui Azarie, Cronica delà
Putna, Cronica Moldopolonă, Cronica Anonimă și în Cronica lui Ureche
[L Bogdan, Cronice inedite p. 48, planșa 18 ; acelaș, Letopisețul lui Azarie,
în Anal. Acad. Rom. seria 2, tom. 51 (1909) secț. ist. p. 151 ; acelaș, Vechile
cronice mold. p. 148 ; ibid. p. 178 ; acelaș. Cronice inedite p. 127 ; acelaș,
Vechile cronice mold. p. 189 ; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron
Vodă, ed. C. Giurescu, București, 1916, p. 90-91]. Ziua de Marți, care e a-
devărată, este arătată numai în Letopisețul delà Bistrița și în Cronica lui
Ureche [Ioc. cit. și Dr. Szentpétery Imre, Oklevéltani naptâr, 1912, p. 17].
In locurile citate mai sus, durata domniei este arătată ca fiind de 47 ani, 2
luni și 3 săptămâni, în Letopisețul delà Bistrița, Letopisețul lui Azarie, Cro­
nica Moldopolonă și în Cronica lui Ureche. In Cronica delà Putna durata
este dată de 47 ani și 3 luni, ca și în inscripția delà Putna. Lipsește însem­
narea de durată în Cronica Anonimă. Durata 47 ani, 2 luni și 3 săptămâni
2
18 1456

Persoanele din document sânt cunoscute. Moranciul,


cumpărătorul satului Bucșăști delà urmașii Danciului Roșul,
este aproape exactă, considerând începutul domniei 12 Aprilie 1457 [Cp. și
N. lorga, Istoria lui Ștefan ce! Mare p. 267, 348 ; I. Ursu, Istoria Iui Ștefan
cel Mare, București, 1925 p. 277, etc.] Cp. din documente, cel din 7007
(1499) Iulie 12, al 45-lea an de domnie, curgător [1. Bogdan, D. Șt. 2 p. 425].
Asemenea în 7007 (1499) Septemvrie 14, în al domniei treizeci și doilea și
spre al treilea, curgător [ibid. 2 p. 444].
Fafă de datele aduse mai înainte și care conrespund exact cu arătarea
începutului domniei lui Ștefan Vodă, sânt și altele mult mai puține, care
nu tocmai se potrivesc. Așa pe o evanghelie dată de Ștefan Vodă la biserica
din Borzești se află însemnarea de dată 7005 (1495) Noemvrie 5, în al 38-lea
an de domnie, curgător |M. Costăchescu, Doc. Mold. în Șt M. 2 p. 755].
Socotind data de an, lună și zi, 1495, Noemvrie 5 e în al 59-lea an de dom­
nie, curgător. Se vede însă că avem a face cu un călugăr, care calcula anul
delà Septemvrie, și în acest caz anul e 1494 și Noemvrie 3, care în adevăr
e în a! 58-lea an de domnie, curgător.
La fel, inscripția delà biserica episcopiei de Huși arată că biserica a
fost terminată în 7003 (1495) Noemvrie 50, în al 58-lea an de domnie, curgă­
tor [Melchisedec, Notițe ist. și arh. p. 140 ; lațimirski cit p. 872 ; G. Balș
cit. p. 68]. Data, cu calendarul delà Septemvrie, e 1494 Noemvrie 50, care
conrespunde cu al 58-lea an de domnie, curgător.
într’o însemnare pe o evanghelie din 7020 (1512), din Mănăstirea Neam­
țului, se spune că lupta delà Cozmin a avut loc în anul 7005 (1497) Octom­
vrie 26, într’o Joi, în ziua de Sfântul Dumitru, în al 40-lea an de domnie,
curgător [Melchisedec. cit. p. 2-5 ; acelaș în Tocilescu, Revista p. ¡stor., arh.
și fii. anul 2 voi. 4 (1885) p. 485-488; lațimirski cit. p. 052; N lorga. Con­
tribuții la Istoria bis. noastre, în Anal. Acad.-.Rom. seria 2, tom. 54 (1912),
secț. ist. p. 459-460; Dricarul 8 p. 22-25]. Anul 1497 Octomvrie 26 a fost însă
în al 41-lea an de domnie, curgător și nu al 40-lea. Toate celelalte elemente
din însemnare sânt exacte. Lupta delà Cozmin a avut loc în 1497 în Oc­
tomvrie 26, în ziua de Sfântul. Dumitru și nu în 1496 [Letopisețul delà Bis­
trița, Letopisețul lui Azarie, Cronica delà Puțna, Cronica moldopolonă, Cro­
nica Anonimă, Cronica breuiter scripte, Cronica lui Ureche, I. Bogdan, Cronice
inedite p. 44-47, ibid. planșele XI11-XV1I; acelaș, Letopisețul lui Azarie, în Anal.
Acad. Rom. seria 2, tom. 5 1 (1909), secț. ist. p. 150-151 ; acelaș, Vechile cronice
mold. p. 148; acelaș, Cronice inedite p. 125-126; acelaș, Vechile cronice
mold. 177-178; acelaș, ibid. p.« 189 ; Cronica breuiter scripta p. 114-116 ; Le
topiscțid Țării Moldovei până la Aron Vodă, ed. C. Giurescu, București,
1916, p. 70-79; cp. și A. D. Xenopol, Ist. Rom. ed. 3. voi. 4, p. 100-101 ;
Cele 2 notițe de care se vorbește ibid., nota 15, sânt una și aceiași ; cp. N.
lorga, Istoria lui Ștefan.cel Mare p. 250-245; I. Ursu, Istoria lui Ștefan cel
Mare, 1925, p. 227-246, etc.] Apoi în 1497. 26 Octomvrie a căzut într’o joi
[Dr. Szentpétery Imre, Oklevéltani naptâr, 1912, p. 67|. Rămâne să presu­
punem că scriitorul notiței, din 1512, gramaticul Dimitrie, a greșit cu soco­
teala anilor de domnie ai lui Ștefan cel Mare, punând că a fost al 40-lea,
în loc de al 41-lea.
Și din cele do mai sus, apare ca dată oficială a începutului domniei
iui Ștelan col Mare ziua de 12 Aprilie 1457, sau în orice caz, una din zilele
imediat următoare, în care, cum spun izvoarele, el a fost proclamat, laDi-
reptate, ca domn al Moldovei.
Totuși arătarea unora din izvoare că a venit contra lui Petru Aron
,.cu Țara de jos”, cum spune Cronica breuiter scripte, sau cu oaste „și din
țară adunați”, cum spune cea mai veche cronică scrisă în românește, ne-ar
face să presupunem că încă cu câteva luni înainte de Aprilie, de pe la sfâr­
șitul anului 1456, Ștefan Vodă era stăpân pe Moldova de sud, unde își în­
tocmi a oaste, atrăgând de partea sa (ara, căreia îi în tăria urice și sate și cu
această ocazie va fi dat poate documentul din 1456 Octomvrie 18, dacă data
lui, așa cum am dat-o mai sus, este exactă.
1456 19
ș
; ' , . . .. . - ... ■ ai. .1 , vv , - v . . .... .
-M f un 145(i >JMf.4 aurie 26, nhJ i se
lângă satul Colibenii și „giumătati din 1 - giumătati
de hotar“, cumpărat delà feciorii Danciului, drept 40 de
zloți [M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 588-590].
Era poate ceva neregulat în vânzarea și cumpărarea satului.
; ' V- .v fir exîjj,ieo ilareti cb < • 1. . i L iiluu bii > b f ■ -, < v <>«.,■
ipjti . ■ ¡a butE 1 ' i i I pă. V
dacă, cum am spus mai sus, data lui de an este exactă.
Altă deosebire mai este, că în documentul lui Petru Aron
se întărește J >ranciul și satul Colibe e jumătate și
ji tate din Bucșăști, p< pre țul de 40 de
Șbbov Vociă. ’ iirici.itii/?iji! Intre- t; . .,<4 . •; ; o oral
b vt " , t Vili . ev runn
i, dar în 6968 (1460)' Octomvrie 2
delà Ștefan Voevod, prin care sc întărește lui Moranciu și
lui Petria Roșcan, pe lângă altele și jumătate din Bucșăști,
ce l-a cumpărat delà Petrașcu (ca s; .
tomvrie 18, delà ‘ n z . s r , 2
arieoM o im ' ; .5 pmeîm ■ :
Octomvrie 18 și Danciul din 1456 Septemvrie 20; D i iul
Cernul și I < 1 Roșu provo 6 I m confuzie între slav.
MepHiuw, Negrul, și o pagmkih, Rc u în original va fi fost po t
M6pHkin? 1 . -v vV ' mU p ătat în 1460 Octomvrie
2 pe apa ( ci . de unde își va fi hm vi V Danciul).
J' ’ .LE 1 Vi f'V? 1 icscu cit. și I. Bogdan,
D Șt. 1 p. 40P Peste K .ani, în 6970 (1462) apare un alt do­
cument delà Ștefan cel Mare, prin care se întărește luiMo-
cumpărat delà Petrașcu,
drept 60 de zloți tătărăști [M. Costăchescu cit.] E de obser­
vat ca. tuspatru î , - . ? în pricina ( intre răzășii
. - ■ , - loi să se observe o, ( i i inarea
ce există între aceste pat • lente, 2 câte 2. Cel al I -
r n din 1456 Septemvrie 20 seamănă cu cel al lui
■o . 1 Vodă din 1460 Octomvrie 2 (jumătate de sat, în pri­
mul 40, în al doilea 50 de zloți) și apoi cel al lui Ștefan
Vodă din 1456 Octomvrie 18 cu «iul Eu ¡462 (satul întreg,
V primul cu 68, în al doilea 60 de zloți). Aceste două dii
urmă seamănă și în hotarnică.
. In lipsa originalelor, nu mă pot pronu 1 ms i de aproape
20 1459

în ce privește aceste asemănări și deosebiri între aceste 4


ispisoace, ce apar așa de aproape, ca timp, unul de altul.
Satul Bucșăști este în județul Bacău [M. Costâchescu
cit. p. 590 și Ind. stat. p. 28|. Iși are numele dela un Bucșă
[Cp. satele Bucșa, Bucșana. Bucșani, Bucșenești, Bucșoaia
[Ind. stat. p< 475]. Celelalte numiri din hotarnica satului Buc­
șăști au dispărut în mare parte. Se păstrează numele pâ-
răului Cernu!, valea Leordi, conrespunzătoare Leurdeșului,
dealul Arșiței, conrespunzătoare Arzului [Harta, stat, f usjne
planșa. Târgul-Ocna, 1 : 100.000].

2.
1459.
Ștefan Foevod pentru satul HlineștL
Un uric pe Hlinești din leat 6967 ot Ștefan Vodă.

Acest regest prea scurt se află „Intr’un izvod de urice


și alte scrisori de moșii a răposatului Miron logofătul, ce-au
rămas fiilor săi și rămăind după moarte dumilorsale datorii,
să-s plătiască cu aceste moșii, s’au dat poronca Mării Sa Je­
lui Vodă acest zapis în sama părintelui Ghedeon Mitropo­
litul, să-s vânză cui a da bani la datoriile Logft Miron și
a fiilor săi; It 7222 Mart IA N. lorga Stud. și Doc. 6 p. 15E
Satul nu se găsește între satele ce se înpart în 1742.
între urmașii lui Miron Costin1. El va fi fost vândut pentru
datorii, cum ne-ar arăta și documentul de mai sus, unde se
afla pomenit regestul cu satul.
El este greu de identificat. Cred că e satul „Hliniștea
pre Nestru cu Ioc de mori în Năslavcea, în țânutul Hotinu-
lui“, pomenit în Catastihul moșiilor lui Duinitrașcu Ștefan
logofătul în 7155 (1627) Aprilie 202. Satul a fost al Măriei
Căzacăi, jupâneasa lui Trifan postelnicul, fata lui Dumitru
Movilă pârcălabul, nepoata lui Văscan Movilă, strănepoata
lui Hudici. Satul a fost dat lui Duinitrașcu Ștefan de Miron
Barnovschie Vodă. El va fi intrat în stăpânirea lui Miron
1 Hasd. Arh. Ist. 3 p. 281-285 ; Radu Rosetii, Pământul p. 248-249.
2 Ghib. în revista Teodor Codrescu (Iași)? 1 (1916) p. 68. Cp. și AL
Costâchescu, Doc. Mold. în. Șt. Ivi. 1 p. 406-409, 405.
1459 21

-Costiii, după moartea lui Gheorghe Ștefan Vodă sau și mai


înainte. In județul Hotin se găsesc azi satele Glinca, Glinoia,
Giinoaia de jos, toate în volostea BriceniL Azi Glina în co­
muna Lipcani și Glina Mare în comuna Edinești, din jude­
țul. Hotin12*. Acestea, cu h în loc de g, sânt pomenite din ve­
chime. Așa în, 7169 (1661) Mai Hlinaia la Hotin8, în 7178
(1669) Dechemvrie 2()4? în 18075. In lista satelor lui lordache
Rusei apare satul Hlinifa la Hotin67 » In 1788 în. Raiaua Ho
tiiiTiliii sânt poiiieiiite Hlinoaia și HliiiaL Satul Hliniștea însă ■ ■
■este arătat pe Nistru, lângă Năslavcea8, unde azi nuse'mai
întâlnește. Este* un sat străvechii!. Iși are .numele dela un
străvechiu Hlin9? Sau e în legătură cu. rusul iviHi-hp argilă10?
■Sau. e un străvechiu ? P identificarea cu satul
Hliniștea e bună, la 1459 el va fi fost în stăpânirea nea­
mului HudicL

Sucea vei. 1459 Ianuarie 5*


Ștefan Voevod întărește lui Lână Rugină s tele RugineaniL
Tăuțif jumătate din Telejina, Stoboreanii,. Botășeanii
și ezerul Lahulun ș

AhvrYeio KoMÎeie aiki cTe^api) koskVvN reiiVVp) bsmah .


3HOWHHT0 MHHH(m) CH(m) HâillGh«) AHCTV(m) KKCO) KW
iia(ii) kx30h(t) hah e(r) ovcamiuh(t)? w(m) tovh hcth(h)hîh io(iii)

CâSrp iia(H) AkHk pSMHr ,rl(â) Hâ(A) IlpâKOW <H> K6(|f)HV T6(A

1 Arbure, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 105-104; Harta. Basarabiei


de Nour.
2 Ind. sfat. p. 178, 175, 587.
5 Uricani 16 p. 207-208.
4 Ghîb. Sur. 4 p. 61.
5 Ghil). Sur. 11 p. 15.
6 Radu Rosetti, Pământul p. 249.
7 Revista Arhivelor, București, 5 (.1928-1929) p., 400. Cp. V. Lungii,
.Despre olatui Hotinului, în Cercetări ist. (Iași) anul 5-7 (1929-1951) p. 262.
8 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 541. rândul 14, p. 542,
550; Arbure, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 149; Harta Basarabiei de Nour.
9 Cp. într’un document circa 7097 (1589) : „o movilă mare, anume
I.IIin'L la Gliib. Sur. 24 p. 188.
10 Pentru nume cp. Glina, sat în jud. Ilfov. Ind. stat. p. 205, 587. Cp.
asemenea satele 1llini(a, unul în jud. Storojineț, altul în jud. Cernăuți, Ind.
stat, pi 544, 99, 604; Dici. geogr. al Bucovinei, de Grigorovijă, p. 110. Cp.
asemenea Hlincea sat în juri Iași, Ind. stat. p. 201, . Die-u geogr. al jud.
lași. p. ¡14
22 1459

MklH KHA6(K)m6 6F0 ÎIpaKCtO CAS(m<)kO ^0 Hâ(c), >Kd/\0Kd(i\) GCMkl Gi’C*


0Co(k)hOK* HUHGK» Ma(c)tÎK* H ^dAH H nOTKpZ^HAH GCMk! GMS 8 Hd
IL|Yh 3GMAH iU0(a)a^(k)CKOH 6r0 w(t)hHH H CG/U(m), Hd HMA pSzKIII’k
HÎH, r^G KH(â) A°(m) H Tk^ipH H H0(a) TGAGMHHd H CTOKO-
5 p’ișHÎH H KOTkUl/ftHÎH Y W3G00 w(t) rpkAd CAHLțG, Ck MMTw(m)
H Ck MAHHO(m) Y G3rkpo(M) Adyo(iu), Ck F0h(h)a^ w(t) KOFdTd, A°(A)'
H6H w(t) pGK<r)e 1, KOFdTd A$ O^CTIG FpkAd d(H)ApÎGUId, i GL|I6 Ck LLIH-
noTG, fa6 8naAa6(T) np8T6ip$. d npHBiaÎG Lpo HMa(a) wa tg(x) cg-
aa(y) h wa wscpd ivhh gm8 noKpdAw, koah gm A^(m) saoa'^h nokpa-
10 AHAH, KdKO T0H CB6AYTGAH Hd(w) MOKildLLIH npc(A) HdMH H npG(A)
HdlLIHMH KO/d<pH. T06 BXCG BHHJ6nHCd(H)H06 KdBC Aa ^(ct) w(t) Hd(c)
gm8 0ypn(K) ck k^cg(m) a^JPA^m) 6^8 h a^™ ®ro h 8H8qdTo(M)
Gro h ripdkoH.S.MaTo(M) ero h npaipopraTw(M) h BkCGfm) poA^(^)
KT0 k8A6(t) GM8 Han2 KAH3HÎH, Aa ^(ct) h(m) HGiWpSllIGW HHKOAH>K6?
15 Ha bIkih. a pTdpo(w) tg(m) cgao(m) Aa 6(cr) iwcTapoMS yoTd(p),
hokSa^ hs bIîiu 8>KHKaaH. Y w36po(M) yora(p) gctk p/s\(h)tg. a Ha
TO g(ct) K’kpa FCh(ac)kMH BHUJ6llHCd(n)HC>(M) CTG^dHd KOGKo(Aa) H
rkpd IOU.16F0 AIHTpOHOAHTd, KH(p) AGWKTHCTd, H Brkpd KOGpH HdLUH,
rkpa nana mahoh/U h frkpd nana BAdHKSdd, iikpKk/UKOBG KHaorpa(A)-
20 CKaro, h Krkpa nana rorawa AK^PHHKâ? K^Pa naHa Xw(a)KîI yj<HKOpa>3.
rckpa nana toa\h rHHA6? K6Pa naua mhka KpdâG, KGpa iiaha nHTpa
noHHMa, KGpa nana a(a)k8aa, KGpa iidua aash iiHTHKd, KGpa nawa KpG-
ițoacK^aa, KGpa nana ncaYe npkBkAdKd HCMG^QcKdro, BGpd nand c g :
AKAWimua, sepa n na iiGTpa wKHMOKHMa, KGpa nana bo^mhl^h, KGpa
25 nana k8(x)th, KGpa nana $6THWHa? <rkpa nawa caKkiLiia> cnavapG.
dkpa nana iora Bn(c)T6(p)HHKa, KGpa nana Kpd(c)Hkina no(c)TGAHHKd
h nana Tk8r8aa, KGpa nana <w^A6Pa MamHHKa>, KGpa nana 3KGpG
CTo(a)HHKa, KGpa nana Ywa(n)Hd komhca h KGpa bkcg(x) KOGpn mijim
BGAHBHMH Y MdâHAW. a Hd K0(a)w6 HOTKpk^AGlffG li Kp'I<IK^(CT) SpHKd
50 KGzvk(d) GCMkl HailiGA^ KG(p)îKW8, A*Wh /Wît0^g(t), HHCdTH H HdHJ6A\8
nGqaTH npYBGCHTH kk cgm8 ahcto(m) HauiH(M). HHca(a) HcafG 8 cv-
qasG âiți.3 fg(h) r a^h- '

Traducere, Cu mila lui Dumnezeu. Noi Ștefan Voevod,


Domn Țării Moldovei, cunoscut facem cu această a noastră
carte tuturor, cari vor căta ia dansa sau o vor auzi, că a-
ceastă adevărată slugă a noastră, pali Lână Rugină, a slujit
nouă cu dreptate și credincios.
1 In copie pGHG. Dar mai departe: p^(h)tg.
2 In copie ma.
5 In copie e : ml
1459 25

De aceia, Noi văzândii-I cu dreaptă slujbă cătră, Noi,


bani miluit cu osebita noastră milă și i-am dat și i-ain în­
tărit în Țara noastră a Moldovei, ocinele lui și sate, anume
Rugineanii, unde a fost casa lui, și.Tauții și jumătate din
Telejnia și Stoboreanii și Botășeanii și ozerul Lahiihii. delà
gârla Soarelui,. cu vama și cu moara și cu ezerul Lahului,
eu grindul delà Bogata în jos de Rentea, Bogata până la gura
gârlei lui Andrieș și încă cu șipofele, unde cade în Prutet
Iar privilegiile ce a avut pe aceste sate și pe ezere, i
s'au furat, când niște răufăcători kiu furat casa, cum ni~aii
mărturisit megieșii, înaintea noastră și înaintea boerilor noștri.
Toate aceste mai sus scrise său fie delà. Noi uric, eu
tot venitul, lui și copiilor lui și nepoților lui și strănepoților
lui și răstrănepoților lui și întregului neam al lui, cine îi va
fi mai aproape, să le fie nestricat niciodată, în veci.
Iar hotarul acestor safe să fie .după vechiul liotaic pe
unde din veac au umbb Și hotarul ezerelor este Reantea.
Iar la aceasta este credința Domniei mele ‘ ii sus scri­
sului Ștefan Voevod și credința Mitropolitului nostru, Chir
Teoctist, și credința boerilor noștri« credința panului Manoil
și credința panului Vlaicul, pârcălabi di* Cetatea Albă, și
crmlința panului Goean vornic, credinți panului Hodco Ști-
bor, crediîiț panului Toma Ghinde, credința paliului Mic
( rail crediup An credința panului Albul,
credința panului Lazea Pitic, ci edința panului Crețoiascui,
credința, panului 1 M m de Neamț, credința panului
Stețcu Dăniocuș, crete mIui Petru iAcîiimovici, credința
panului Cozîiiiță, crediiit jaiiuluiBuIife, credința panuhii Pe-
tion, . <credința panului Sacâș> spătar, credința panului Iiiga
visternie, credința paliului Crasiiăș ■postelnic și pan TantuR
credința pantthiiAToader ceașnic>9 credința panului Zbere
stolnic, credința panului Ion comis^ și credința tuturor boe«
rilor noștri 'mari .și mici.»
■ ■ Iar -spre mai multă înputernicire și tărie a uricului, am
poruncit credinciosului nostru, lui Dobre logofăt, să scrie și
pecetea noastră să. o lege cătră. această', carte a noastră,...;
. A scris Isaiea, în Suceava, 6967, Ianuarie 7 zile.

Copia aceasta slavonă se află Ia Muz. municipal din


Iași, pachet 4, nr8 2, între documentele din cloiiația Drosso.
24 1459

Pe aceiași foae de hârtie urmează : „Tălmăcirea acestui îs


pisoc depre rusie pre moldovenie, mai pe scurt scris66. Tra­
ducerea, mai pe scurt, este exactă. Satele sânt : „Ruginenii,
unde au fost casa lui, și Tăuții și cu giumătate din Telejina
și Stoborenii și Botășeanii și ezerul Liahul de cătră gârla
lui Soare, cu vama și cu moara și ezerul Liahului cu grin­
dul dialul (sic) delà Bogatul în gios și delà Pruntu! (sic) Bo­
gatului până în gura gârlii lui Andriiaș și cu Șipotile, unde
cade în Prutețu66. „Dresele ce-au avut pe aceli sate și pe
ezeru i s’au furat, când i-au furat tâlharii casa, precum au
mărturisit megieșii înaintea noastră66. Hotarul „Ezerului este
hotarul Rente66. La sfârșit : „Acest izvod este scos din cuvânt
în cuvânt dinaintea noastră. Iordachi Canta vel log. Tănasă
biv căm. am scris It 7261 Mai 2966. De pe traducerea aceasta
românească se mai află încă o copie din secolul al XlX-lea.
O tălmăcire la fel cu aceasta se află în posesiunea mea,
cumpărată delà anticarul Șaraga din Iași. Un regest exact
al documentului se află la Arhiv. Stat, din Iași, Tr. 1765,
op. 2014, dos. 77, fila 699 „cari ■ tălmăciri să găsăști tre­
cută supt orighinal66 și ibid. fila 1087 r-, într’un document din
7261 (1755) Iulie 2, delà Constantin Cehan Racoviță Vvd. se
citează documentul delà Ștefan cel Mare și se arată și stră­
nepoții Jir ma Rugină, ai cărui urmași mai apropiați, poate
chiar fii, sânt Drăghici Rugină și Stanca. Din aceasta din
urmă sânt coborîtori și Vasile Vârgolici și Apostol Vârgolici.
Un rezumat, cu data greșită 7006, se află și într’o copie a
documentului din 7261 (1755) Iunie 2 (sic) [Muzeul municipal,
Iași IV/60 ; Ghib. Sur. 24 p. 42]. Documentul delà Muz. munici­
pal din Iași l-am publicat în Buletinul Ion Neculce, Iași, fasc.
6 (1926-1927) p. 205-204. E publicat și în Ghib. Sur. 21 p. 5-6.
In documentul din 1753 Iulie 2 și locul delà Arhiv. Stat,
din Iași, se spune că satele din uricul de mai sus sânt la
ținutul Covurluiului. Aici se află și azi satul Rugineni, în
comuna Cavadinești1. Satul își are numele delà neamul bo-
erului Lână Rugină. Acesta avea privilegii asupra satului și
delà Domnii de mai înainte de Ștefan cel Mare2. într’un
1 Dicț. geogr. al jud. Covurlui p. 142; hid. stat. p. 124, 756; Harta
stat, major, planșa Bere știi și Oancea 1 : 100.000.
2 Sate cu acest nume avem Ruginești în jud. Neamț și Pntna, apoi
Ruginoasa în jud. Baia, Buzău, Cluj, Roman, Vâlcea, lud. stat. p. 250, 284,
58, 75, 112, 298, 402, 409, 756. Cp. Rujinți la ținutul llotinului, M. Costă-
chescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 86.
1459 25

document din 7005 (1495) Ianuarie 161 șe întărește Neagăi


■și Stanei, fetele lui Dragomir Tăutul, satul Ruginenii pe Ho
rincea. Intr’un. document din 7269 (1760) Septemvrie 14, se
arata că Ruginenii vin lângă Pogonești, Chetroasa, Rogo-
jăni (peste Horince . . . . iar peste Prut merge acest hotar
spre răsărit până într’o gârlă, ce s< cheamă U ente). Rogojănii
■sânt a Mănăstirii Frumoasa2. Observând pe Harta stat, ma
¡or vedem că moșia era foarte întinsă dela nord spre sud,
dealungul Horincei. Aici găsim Rogojenii, sat pe Prut, iar
la apus peste Horincea găsim valea și dealul Pogoneștilor
•și mai la răsărit de valea Pogoneștii, dealul Pietrosul și valea
Pietroasă, urme din vechile moșii Pogonești și Chetroasa3.—
Pe Horincea era și satul Tăufi, ca zi nu se mai întâlnește,
dar e pomenit în documentul din 7003 (1495) Ianuarie 16,
■când se întărește urmașelor lui Dragomir Tăutul, cum
am văzut mai sus. Intr’un document din 7261 (1753) Iulie 2
dela Constantin Cihan ă Vvd. se spune: „Iar Tăuir
și giumătate de Telejnași Stoborănii sânt necercate de dânșii
(urmașii lui Lână Rugină), fiind ei oameni cu nevoi“4. Satul
va fi dispărut sau și-a schimbat numele. Iși are numele dela
neamul Tăutul a cănii stăpânire era în 14955.—Aici era și
1 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 50-51. Suretul de aici e defectuos. El are Ru-
janii, probabil în loc de Ruj<m)eanii. Neamul lui Tăutul sau va fi fost înru­
dit cu al lui Lână Rugină sau satul Ruginenii, ca și Tăuții, va fi aparținut
câtăva vreme neamului lui Tăutul, după care se va fi întors iarăși Ia neamul
lui Rugină, în stăpânirea căruia îl găsim la 1753 Iulie 2. La fel se întâmplă
cu satul Tăuții.
2 Arliiv. Stat. Iași cit. fila 1086
5 Harta stat. major, planșa Bereștii și Oancea cit.
4 Arliiv. Stat. Iași cit. fila 1087 ; Ghib. Sur. 24 p. 42.
• 5 Alte sate cu acest nume sânt : Tăuteni în jud. Cernăuți, Tăutești în
jud. Dorohoi, unul în corn. Zamostea și altul în corn. Borzești, altul în jud.
Iași, Tăut în jud. Bihor, Tăuten ibid., apoi Tăuț în jud. Alba, Tăuți în jud.
iChij și Satu-Mare, Ind. stat. p. 792, 100, 150, 147, 202, 115, 55, 4, 112, 509.
Cp. Totoeștii în jud. Neamț, Ind. stat. p. 252, 801. Asemenea Totoești în jud.
lași, Dicț. geogr. al jud. Iași p. 250. Cp. Totești în jud. Hunedoara, Totoiu
în jud. Alba, lud. stat. p. 801, 185, 7. Cp. M. Costăchescu, Doc. Mold. în.
Șt M. 1 p. 111, 112, 114. Un sat Tăutești al neamului Tăutu e pomenit în
în 7099 (1581) [Ghib. Isp. I1 p. 195].
Neamul Tăutul, foarte numeros, este destul de bine cunoscut. Cel în­
tâia pe care îl întâlnesc în documente este pisarul Tăutu, în 6958 (1430) Iu­
lie 7, M. Costăchescu cit. 1 p. 299, rândul 21. Un Tăutul apare în divanul
lui Ilie Voevod, în 6945 (1435) Octomvrie 8, M. Costăchescu cit 1 p. 416,
rândul 25. Aici, — un suret defectuos, — el apare ca frate al lui „Dumitra șcu
} rsniă Ștetecicu”. In acest nume, defectuos, deosebim pe Dumitrașcu, care
e un vechiu Duma, apoi Coșulă Stețco, boer cunoscut în documentele vechi
și care este totuna cu Stețcu Coșievici. El apare în 6945 (1437) Fevruarie
24 [M. Costăchescu cit. 1 p. 508, rândul 7] în 6946 (1438) Fevruarie 25 [loc.
26 1459

cit. 2 p. 11. rândul .13] în Iunie 20 [ibicL 2 p. 24. rândul 28], în 6947 (1439) Iulie 15
[ibid. 2 p. 46.. rândul 34, p. 47]. Din acelaș neam este și Miliail Coșcievici, ce
a pierdut satul Budinții în viclenie față de Ilie Voevod, cum se vede in
6945 (1455) Octomvrie 18 [ibid. 1 p. 420, rândul 14, p. 425[. Ar reeși din
cele de mai sus că Tăutu.1 era fiul lui Coșulă. In pomelnicul Mănăstirii Bis­
trița, între boerii cari „în războiu de Turci au peritu”, la Racova, probabil,
este și un Roman Coșuleanul [Cercetări, ist. (Iași), anul 8-9 (1932-1955) p. 51 [.
Fiul acestui străvechiu Tăutul este poate Dragomir Tăutul, ale cărui fiice,
Neaga și Stana, sânt pomenite în documentul din 7005 (1495) Ianuarie 16 (la
această dată tatăl lor, Dragomir Tăutul, era mort) [l. Bogdan, D. Șt. 2 p. 50].
Aici este pomenit și varul Neagăi și Stanei, Ion Tăutul logofăt, al cărui tată,
frate cu Dragomir, nu-1 cunosc. I. Bogdan greșește când crede că Dragomir
Tăutul e văr cu Ion Tăutul logofăt [ibid. 2, 514[. Ioan Tăutul logofătul, cu­
noscutul boer, apare întăia oară ca diac în 6972 (1464) Aprilie 28 [L Bogdan
cit. 1 p. 79|, ca pisar în 6972 (1464) Septemvrie 12 [ibid. p. 84], în 6975
(1465) Martie 5 [ibid. p. 88], în 6978 (1470) Mai 7 [ibid. p. 148], în 6980
(1472) Iunie 1 [Ghib. în Arhiva soc. șt. și lit. Iași 25 (1914) p. 181 ; I. Bogdan,
D. Șt. 2 p. 2461. Din 6985 (1475) Martie 11 apare ca logofăt [ibid. p. 198]
până în 7010 (1502) Martie 14 [ibid. 2 p. 252]. In 7007 (1499) Iulie 12 apare
ca Ion Tăutul logofăt [ibid. 2 p. 425]. Tot așa în 7007 (1499) Septemvrie 14
[ibid. 2 p. 444]. La fel și în inscripțiile delà biserica din Bălinești a logofă­
tului Ion Tăutul [Melchisedec, Notițe ist. și arh. p. 295-295 ; Lăpedatu, însor,
p. 212-215 ; N. lorga, Contribuții la Istoria bis. noastre p. 480-484; G. Balș,
Bisericile lui Ștefan cel Mare în Buh com. mori. ist. anul 18 (1925) p. 159,
285-285]. Tot ca logofăt apare și sub Bogdan Voevod. Așa în 7014 (1506)
Martie 22 [Acad. Rom. LXXVII/5 ; Iulian Marinescu, Bogdan III cel Orb, Bu­
curești, 1910, p. 106-107], în 7015 (1507) Fevruarie 20 [Acad. Rom. XLV/142 ;
Iulian Marinescu cit.], în 7015 (1507) Fevruarie 22 [Ghib. Isp. Pp. 45; altul
cu aceiași dată, originalul la mine, publicat Ghib. în Arhiva soc. șt. și lit.
lași, 25 (1914) p. 184; Sur. 18 p. 94], în 7015 (1507) Fevruarie 27 [Arhiv. Stat.
București, Adam IV/6 ; Iulian Marinescu cit. p. 107], în 7015 (1507) Fevruarie
28 [originalul la Fundația Regele Ferdinand I, Iași, publicat în Buletinul Ion
Neculce, Iași, fasc. 5 (1925) p. 201 ; Ghib. Sur. 18 p. 98 ; alt document cu
aceiași dată, Ghib. Sur. 18 p. 102, originalul Acad. Rom. Peceți 252] în 7015
(1507) Martie 1 [Uricariul 18 p. 85 ; iulian Marinescu cit. p. 107-108 : altul cu
aceiași data Acad. Rom., fotografii, pachet 2 nr. 5, publicat în Buletinul Ion
Neculce, Iași, fasc. 6 (1926-1927) p. 274], în 7015 (1507) Martie 4 ¡Alex. Vi-
tencu. Doc. Mold. din Bucovina, Cernăuți, 1929, p. 11 ; N. lorga, Stud. și Doc.
5 p. 595], în 7015 (1507) Martie 6 ¡Acad. Rom. XL/18 ; Iulian Marinescu. cit.
p. 108], în 7015 (1507) Martie '22 [Ghib. Isp. 11 p. 49], 7015 (1507) Mai 11
[Acad. Rom. ros 5316, fila 115 ; Ghib. în Buletinul Ion Neculce, fasc. 5 (1925)
p. 312], în 7016 (1508) Fevruarie 11 [Arhiv. Stal. București, Condica Asachr 2
(nr. Arhivei 262) fila 35 ; Iulian Marinescu cit. p. 109', în 7016 (1508) Levrua-
rie 16 [Ghib. Sur. 10 p. 9; altul cu aceiași dată în Oricărui 25 p. 166 ; altul
la Arhiv. Stat. București, Episcopia Huși, XLIX, 1,2; Iulian Marinescu, cit.
p. 109], în 7016 (1508) Martie 2 [Ghib. Sur. 1 p. 67], în 7016 (1508) Martie 22
[Uricarul 25 p. 6], în 7016 (1508) Martie 24 [Uricarul 25 p. 7], în 7016 (1508)
Martie 25 |Arhiv. Sfat. București, Neamț, XX/'l ; Iulian Marinescu p. 110]. în
7016 (1508) Dechemvrie 14 [Ghib. Sur. 9 p. 162; Sur. 18 p. 105], în 7016
(1508) Dechemvrie 15 [Arhiv. Sfat. București, secția istorică ; Iulian Marinescu
cit. p. 110-111], în 7018 (1510) Septemvrie 21 [Arhiv. Stat. București, Con­
dica M-rei Răchitoasa IV p. 73 ; Iulian Marinescu cit. p. 111]. Alte documente
delà Bogdan Voevod din 1510 și din 1511 lipsesc, așa că nu-1 putem urmări
pe Tăutul logofăt. In 1511, „pe când Sultanul se afla în Ungaria, Bogdan tri­
mite înaintea lui, în al 7-lea an de domnie, pe logofătul Tăutul . . . ca să-i
ofere supunerea ]C. Giurescu, Capitulațiile Moldovei cu Poarta Otomană,
București, 1908 p. 50]. In acelaș an 1511 și moare [Letopisețul Țării Moldo­
vei până la Aron Vodă, ed. C. Giurescu, București, 1916, p. 123]. Mormântul
lui este la biserica lui din Bălinești, unde inscripția ar arăta ca an al morțiî
1459 27

______ _______________ 'Ș

7009: C&H 6(ct) rpWKk ndHd 1W(h) TdST&U K6AHKJi’0 A/WrW^GTd


FHd CT6$dHJ K06KU\\kl H>K6 H n|ykCTdKHC/ft <K/Vk(T) SA M(c)i.țd . . .>
[Melchisedec, Notițe ist., și arh. p. 295 ; Lăpedatu, Inscr. p. 212 ; N. lorga.
Contribuțiii la Istoria bis. noastre p. 481 ; G. Bajș, Bisericile lui Ștefan cel
Mare în Bul. corn. mon. ist. anul 18 (1925) p. 285]. Peatra era stricata, se
pare, în partea unde era însemnat anul morții, atunci când a fost decalcată
de pictorul bucovinean Bucevschi, după care a publicat inscripția întâi Mel­
chisedec, așa că nu se știe sigur dacă însemnarea pentru anul morții este
BA sau bai (7009 sau 7019). In orice caz dacă însemnarea e ba, ea este o
greșală în loc de BAI [Așa explică lucrul Hascl. Etymologicum magnum 5,
, 5 50 ;G. Giurescu, Capitulațiile Moldovei cu Poarta Otomană, București,
1908 p. 50: „D-l loan Bogdan a binevoit să-mi comunice părerea d-sale, că
trebuie să fie o greșală de lectură în loc de 7019”; Lăpedatu, Inscr. p. 214].
In acest caz data conrespunde cu acea dată de cronică. Nu se poate admite
că ar fi fost 2 logofeți Ion Lăutul, din'care unul moare în 1501 și altul în
1511 [Uricariul 18 p. 448 și Dricarul 23 p. 208]. Soția logofătului Ion Lăutul
se numea poate Magdalena, după un pomelnic-grafip aflat la biserica din
Bălinești [N. lorga, Contribuții cit. p. 484 ; loan Lăutul i no^pS/Kra ero
Măgdălina]. Daca nu cumva acest Ion Lăutul va fi fiind altcineva decât lo­
gofătul. Lot la Bălinești se păstrează mormintele a patru copii ai logofătului
loan Lăutul,, Petru, Leodor, Vasilca și Magda, inorți toți înaintea tatălui.
Petru e mort în 7002 (1494) Septemvrie 20, Leodor în 7002 (1494) Septem­
vrie 22, Vasilca în 7003 (1495) Septemvrie 18, Magda în 7008 (1500) Septem­
vrie 29 [Melchisedec cit. p. 293-295 ; aici greșit : MdpÎH KH'krHHH IMHd TK-
SrS/ia în loc de Ma i’AH axlIjh nai-id etc.; N. lorga cit. p. 481-
482; și aici greșit: MdpÎH ^kipH în loc de Mdrpp ; Lăpedatu cit.
p. 215-2.15 ; G. Balș cit. p. 284-285. Cu greșeli se găsesc inscripțiile de care
e vorba mai sus și în Dicț. geogr. al jud. Dorohoi p. 15-16]. E curioasă
moartea acestor copii, mai ales a celor doi dintâi, unul după altul, ceia ce
poate presupune o boală molipsitoare. Se pare că logofătul Ion Lăutul a
mai avut și alți copii. După pomelnicuLgraf.it (cu rezerva de mai sus, dacă
acest loan Lăutul este totuna cu logo; , ’ . vre-un urmaș) copiii se nu­
mesc Pătrașco și loan și Nastasia [N. lorga cit. p. 484; Lăpedatu cit. p. 215 :
aici se interpretează greșit acest pomelnic ; „pomelnicul familiei . . . grafit
. . . menționează numai pe băeți: „Pătrașco” și „Loader”]. Fetele poartă alte
nume: „Anesiia”, „Mărica” și „Nastasia”. — De fapt. în pomelnic Loader,
Anesia și Mărica fac parte din a 2-a serie de neam, fiind arătați, înpreună
cu Zaharia, copiii unui loan, poate Ivan, fiul lui loan Lăutul.
■ Lot la biserica din Bălinești sânt și alte inscripții pe morminte ale
neamului Lăutu. Așa un Dragotă Lăutulo vi ci înfrumusețează un mmm ml
mamei sale, Măriei, care’a răposat în 7007 (1499) Martie 25 [Melchisedec,
cit. p. 294 ; N. lorga cit. p. 483 ; Lăpedatu, Inscr. p. 215-217 ; G. Balș cit.
p. 285]. Numele acestui Dragotă Lăutulovici e însemnat și pe marginea pie­
trei cu inscripția bisericei din Bălinești [N. lorga cit. p. 480 ; Lăpedatu cit.
p. 212; G. Balș cit. p. 159], ceia ce înseamnă poate că și el va fi contril r I
la'ridicarea acestei biserici. Lăpedatu loc. cit. crede că el va fi desemnat,
poate chiar și săpat inscripția. Acest Dragotă a lui Lăutul este cunoscut ca
diac în documentele lui Ștefan cel Mare. El scrie uricul din 7005 (1497) Mar­
tie 6 și cel din 7005 (1497) Martie 1.5 [I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 104, 111]. Cine
este Lăutul, tatăl lui Dragotă, și în ce raport‘de înrudire e cu Lăutul logo­
fătul nu știu. Nu e probabil că Lăutul diacul și pisarul din 1464, 1465, 1470,
1472 să fie tatăl lui Dragotă [Lăpedatu cit. p. 216]. Pe acela îl cred totuna
cu Lăutul logofătul. Lăutul, tatăl lui Dragotă, poate este un frate al logofă­
tului. La Bălinești este înmormântat și un fiu al lui Dragotă, Loader Dra-
gotovici pisar, mort cătră sfârșitul veacului al XV-Iea [N. lorga, cit. p. 483 ;
Lăpedatu cit. p. 217], pe care nu-1 pot confunda cu Loader diacul, grama­
ticul și pisarul, apoi logofătul lui Ștefan cel Mure [I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 541
și 220]. O fată a logofătului Lăutul, anume Nastasia, a fost măritată cu Loa-
28 1459

.satul Telejina sau Telejna, cum e numit mai târziu. Azi satul
nu mai este. A rămas însă ca amintire numele unei bălți,
Telejin, formată din vărsăturile Prutului, între satele Rogo-
jeni și Vădeni1. Numele este foarte vechiu2. — Aici era și
satul Stoboreanii, care azi nu mai este. A rămas însă nu­
mele în dealul Stoboranilor3. Moșia se întindea și dincolo
de Prut4. Satul a fost probabil tot al logofătului Tăutul, care
îl va fi dat zestre unei fiice a lui, al cărui nume nu-1 cu­
nosc, și care a fost măritată cu ceașnicul Săcuianul și pe
care l-a pierdut Săcuianul în viclenie față cu Ștefăniță Vodă.
Aceasta se vede din uricul din 7036 _ (1528) Aprilie 8, prin
care Petru Voevod îl dă schimb lui Fătul, pârcălab de Cio-
brăciu, și surorilor lui, Stanca, Salomia, Neagșa, Ana și An-

der, logofătul lui Peiru Rareș. In adevăr urmașii lui Tăutul logofătul apar
și urmașii lui Toader logofătul, numit uneori și pisar. Așa de ex. în 7099
(1591): iv^okî'h, np'kwnSi^H tzStvav aorist h TOd^epv aouo-
¿|sgtv [Ghib. Isp. I1 p. 194]. In 7155 (1647) Mai 12: ^OMKd iv^okYh aw-
HdpH, KH$Kd CTdpOMS TK8TC>YA AtVrO^GTO^A H T<^6p0K ¡IHCdpK»
[Ghib. Urinarul 23 p. 205; N. lorga, Stud. și Doc. 6 p. 57], în 7095 (1587) :
Dionisâia Iluhuloaia, nepoata lui Toader logofăt, strănepoată a lui Tăutu lo­
gofăt [N. lorga, Stud. și Doc. 6 p. 56], în 1586 August 5: „Agafie . . . fata
(rlu)huloaei, călugăriții Dionisiia, nepoata lui Toader logofătul și strenepoata
lui Tăutul logofătul” [N. lorga în Regește de Documente mai mult interne
pentru a servi la înțelegerea documentelor străine, ce formează volumul 11
al colecției Hurmuzaki, București, 1900 p. 900] etc. Acest Teodor logofătul
nu poate fi fratele lui Tăutul logofătul [Uricarul 23 p. 209]. Toader logofătul
înpreunăcu soția sa, Nastasia, au ridicat Mănăstirea Homorul, în 7058(1530)
August 15 [G. Balș, Bisericile Moldovenești din veacul al 16-lea, în Bul. corn,
mon. ist. anul 21 (1928) p. 26; Kozak, Inschriften p. 29]. Aici sânt înmor­
mântați amândoi [Kozak cit. p. 55-54]. Neamul lui Tăutul foarte numeros e
cunoscut și la începutul veacului al XlX-lea. [Cp. Melchisedec, Notițe ist.
și arh. p. 294 ; N. lorga, Contribuții la Istoria bis. noastre p. 485-485 ; Lă-
pedatu, Inscr. p. 217-218; Uricariul 10 p. 92-101 ; Uricariul 20 p. 248-250 :
Uricarul 25 p. 205, 208-210; Ghib. Sur. 5 p. 172-176; Isp. I1 p. 194-197 ;
N. lorga, Stud. și Doc. 5 p. 229, 232; acelaș Stud. și Doc. 6 p. 56-57].
1 Dicț. geogr. al jud. Covurlui p. 155; Harta stat, major, planșa Be ­
re ști și Oancea, 1 : 100.000.
2 Sat cu acest nurne avem Telejna, în jud. Vaslui. Tot aici pârău,
vale și deal cu acest nume [Dicț. geogr. al jud. Vaslui p. 187-189; Ind.
stat. p. 397, 795, etc.]. Cred că numele apei e cel mai vechiu. El e pomenit
încă din 6970 (1462) Octomvrie 5 : ud T6a4>Kiih [1- Bogdan, D. Șt. 1 p. 61-62].
Apoi în 6987 (1479) Aprilie 29 : na T6vk/KHH0Kd\ iiOTOivk și reâicKHHOKk
[ibid. 1 p. 225-225], în 6992 (1484) Mai 15 : ud sepyK T6a4okhh1îh nOTOKd
și T6Ark>KHH0K k [ibid. 1 p. 276-277 ; orig. la d. Al. Băleanu din Iași ; la I.
Bogdan cit. p. 276 greșit’ TeAloKHiGoK^ii]; în 6997 (1489) Ianuarie 22 [ibid.
1 p. 569-570], în 6999 (1491) Octomvrie 15 [ibid. 1 p. 483], etc. Cp. și M.
Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 541-542. Pentru nume cp. Teleajenu,
pârău, plaiu, munte, sat în jud. Prahova [Frunzescu, Dicționar topografic p. 480].
5 Harta stat, major, planșa Bereștii și Oancea 1 : 100.000.
4 Arhiv. Stat. Iași, Tr. 1765, op. 2014, dos. 77, fila 1092 r-
1459 29
5 • '
gheiina, copiii lui Costea posadnicul: g^no cgao koaocth
na iiavk CTOKOp’knn ipo hsfSkha roș cgao cafdSkmSa maiii-
hhk 3/î\t TaSroyâa aoro^GTa 8 yHKiukHCTKkH koah Kxs^KHrHO^v
HHHMH HGEZkpHH G^HH AOTpX rCn^pGM Ha 'OyHOyK rC^KaMKI CTG^aHa
ko6K0Ah h Ha HaiuS BGMA10 (un sat în ținutul Horincei, anume
Stoboreani, ce a pierdut acest sat Săcuianul ceașnic, ginerele
Tautului logofăt, în hiclenie, când, cu alți necredincioși, a
rădicat pe un lotru, ca Domn, în contra nepotului Domniei
mele, Ștefan Voevod, și în contra țării noastre) \ Este un sat

1 Uricariul 18 p. 115. Dragotă Săcuianul ceașnic apare ca ceașnic,.


poate al doilea, încă din 7015 (1507) Fevruarie 28, când se dăruiește din par­
tea rudelor sale, scoborîtori din Dragoș Viteazul,, lui și surorii lui, Marușcăn
copiii lui Iachim Săcuianu, și nepoatei lor de soră, Magdei, și verilor lor,
fiilor Iui Mihail, lui Ion, Anușcăi, Marenii, Nastei și Agatonei, satul Săcuianii
de jos, unde a fost Cozina [Originalul la Fundația Regele Ferdinand I, Iași,
publicat de mine în Buletinul Ion Neculce, Iași, fasc. 5 (1925) p. 200 și Ghib.
Sur. 18 p. 97]. Ca ceașnic sau păharnic, în divan, apare întâia oară în 7021
(1513) Martie 5 [Hasd. Arh. Ist. I2 p. 120]. Până aici ca ceașnic, în divan,,
apare Moghilă și Petrică [cp. și Uricariul 18 p. 514]. Săcueanul apare apoi
ca ceașnic în 7021 (1515) Martie 7 [Acad. Rom. Pecete 149 ; Iulian Marinescu,
Bogdan III cel Orb, București, 1910 p. 111-112], în 7023 (1515) Aprilie 20
[Hasd. Arh. Ist. I1 p. 157; Iulian Marinescu cit. p. 114], în 7025 (1515) De­
chemvrie 21 [Acad. Rom. XCV/9; Iulian Marinescu cit. p. 114; altul în Wick.
Woronetz und Putna p. 105; Iulian Marinescu cit. p. 114[; în 7024(1516)Dechem­
vrie 10 [Acad. Rom. Pecete 87; Iulian Marinescu cit. p. 114-115; altul cu a-
ceiași dată Ghib. Sur. 19 p. 55], în 7024 (1516) Dechemvrie 18 [Ghib. Sur.
18 p. 196], în 7025 (1517) Ianuarie 17 [Originalul pergament la mine; rezu­
mat ,N. lorga, Sfud. și Doc. 5 p. 551]. Ceașnic al lui Bogdan Voevod, el con­
tinuă funcția și sub Ștefan Voevod. Așa în 7025 (1517) Dechemvrie 15 [I.
Bogdan, Album paleografie moldovenesc nr. 75], în 7026 (1518) Ianuarie 22
[Ghib. Sur. 1 p. 175], în 7026 (1518) Ianuarie 23 [Ghib. Sur. 18 p. 171], în
7026 (1518) Ianuarie 28 [Ghib. Sur. 1 p. 180], în 7026 (1518) Aprilie 22 [Ar­
hiva M. D. Sturza, Iași], în 7026 (1518) Dechemvrie 26 [Hasd. Arh. Ist. I1 p.
28; Ghib. Sur. 1 p. 261], în 7027 (1519) Ianuarie 9 [Hasd. Arh. Ist. Pp. 58].
In 7027 (1519) Iunie 30 se întărește de Ștefan Voevod lui Dragotă Sacuianul
ceașnic, care slujise și sub „sfântrăposatul bunul nostru, Ștefan Voevod și
părintele nostru, Bogdan Voevod” satul pe Iubaneasa, sub Dumbrava înaltă^
anume Cordareanii [Hasd. Arh. Ist. I1 p. 86], în 7027 (1519) Dechemvrie 27
[Ghib. Sur. 5 p. 219], în 7028 (1520) Aprilie 23 [Ghib. Isp. I1 p. 55, 54 și.
Uricariul 18 p. 87], în 7028 (1520) Iulie 15 [Muz. municipal, Iași; Ghib. Sur.
18- p. 111], în 7028 (1520) Iulie 28 [Melchiseclec, Cronica Romanului 1 p. 156],
în 7028 (1520) August 21 [Golovațchi, Gramotî, in Letopis arheogr. kommissii
4, S. Peterburg (1868) p. 11], în 7028 (1520) Octomvrie 7 [ibid. p. 14], în 7029
(1521) Iunie 1 [Acad. Rom. LXXXVII/66 ; Ghib. Sur. 18 p. 115], în 7050'
(1522) Fevruarie 4 [Uricariul 18 p. 92], în 7030 (1522) Iunie 2 [L. T. Boga,
Doc. Basarabene 5 (1929), Chișinău, p. 6], în 7030 (1522) Iunie 24 [Ghib;'
Sur. 1 p. 159 și Uricarul 25 p. 24], în 7050 (1522) Iulie 2 [Ghib. Sur. 18 p.
177], în 7050 (1522) Octomvrie 29 [Ghib. Sur. 1 p. 245], în 7050 (1522) Oc-
tomvrie 51 [O fotografie după original pergament la mine], în 7051 (1525)
Ianuarie 4 [Wick., Woronetz und Putna p. 204], îu 7031 (1525) Martie 15
[Ghib. Sur. 1 p. 571].-Este cea de pe urma oară când îl întâlnesc în diva­
nul lui Ștefan Voevod. In acela ș an se întâmplă conflictul între boerii Mol­
dovei și Ștefan Voevod. In 7051 (1525) Martie 20, Cozma Șarpe postelnicul
pribegește în Polonia, și în acelaș an Domnul taie în Hârlău pe Arbure hat-
50 1459

manu! și după aceia pe fiii lui, pe Toader și pe Nechiia. Boerii se ridicară


contra lui Ștefan Vodă în Septemvrie 7, dar răscoala fu înăbușită. Mulți au
fost prinși și tăiați în Roman, între cari Costea Gănescu, pârcălabul de
Neamț, fratele lui Cozma Șarpe, Ivașco logofătul și Sima visternicul [Leto­
pisețul Tării Moldovei până la Aron Vodă, ud. C. Giurcscu, București, 1916,
p. 128-150 ; M. Costăchescu, Observări istorice cu privire la neamul lui Ște­
fan cel Mare, lași, p. 11-12 ; 1. Minea, Complotul boeresc în contra lui Ște-
fănită Vodă, în Cercetări ist. (Iași), anul 42 (1929) p. 200-215]. Documentele
interne vorbesc rar despre aceste răscoale. Așa uricul din 7054 (1546) Apri­
lie 20 vorbește de satul Oțetești, pe Berheciu. pierdut de loanăș șetrar, în
viclenie, contra lui Ștefan Vodă [Gliib. Sur. 18 p. 212], Documentul din 7056
(1528) Aprilie 8 vorbește de 2 părți din satul- Starosilți, pierdute de Maxim.
Udrea, în viclenie, contra lui Ștefan Vodă [Uricariul 18 p. 112-115 ; Uricarul
14 p. 78]. In 7042 (1554) Martie 24 se vorbește de satele Jolcășani, Tofileani
și Greceani, luate delà Luca Arbure, portar de Suceava., pentru vicleșug,
sub Ștefan Vodă [N. lorga, Stud. și Doc. 5 p. 212]. In 1529 Aprilie 25 se
spune că satul Grameștii de pe Prut a fost al lui Luca Arbure și l-a pier­
dut, când Ștefan Vodă „l-a prăpădit” [Orest Popescu, Câteva doc. mold. p.
51]. Un document din 1615 Iulie 51 vorbește de satul Solea, pierdut de Luca
Arbure, în viclenie, față de Ștefan Vodă [A hiva Românească (M. Kogălni-
ceanu) ed. 2, Iași, 1860, p. 269i. In uricul din 7058 (1550) Martie 5 se spune
că sat;.. i mii, din Câmpul lui Dragoș, îl pierduse în viclenie contra lui
Ștefan Vodă Sima comis [Ilasd. Arii. Ist. I1 p. 152; I. Bogdan, D. Șt. 1 p.
258]. Documentul din 1528 Mai 18 vorbește de satele Orgueștii și Negomi-
reștii și jumătate din Vlădești ■ iești, ce le pierduse Petru
' Carabăț vornicul în viclenie, contra lui Ștefan Vodă [Coriolan, Petru Rareș
p. 17-18 ; lacov Antonovici, Documente Bârlădene, 4 p. 19]., Tot așa docu­
mentul din 7054 (1546) Mai 12 vorbește de un țigan, pierdut de Patru Ca­
rabăț, în viclenie, contra lui Ștefan Vodă [M c, Cronica Romanului
1 p. 170]. In documentul din 7060 (1.552) Aprilie 25 se vorbește de satul Bi-
răeștii, de pe Moldova, din ținutul Sucevei, . fost al lui Ion Păstrăv, fost u-
readnic în Huși, și al celorlalți frați ai. lui, copiii lui Păstrăv cel bătrân, și
l-au pierdut în viclenie, contra lui Ștefan Vodă [Melchisedec, Cronica Ro­
manului 1 p. 188]. Uricul din 7056 (1528) Aprilie 8 vorbește de satul Boia-
nul Atare delà Prut, din care o parte a fost pierdut de Ivanco pisarul, în
viclenie, contra lui Ștefan Vodă [Wick. Woronetz und Putna p. 205-207). Tot
refugiați din vremea lui Ștefan Vodă erau probabil Gliga, fiul lui Arbure,
Ioan Crasneș, Vascan, nepot de Rate al lui Șarpe, Toader, Tăutul fiul lui
Petrașco. și Vasean, pomeniți'-în• 1-545 [Hasd. Arh: Ist. I1 p. 55]. Intre boerii
tăiați de Ștefan Vodă a fost și Șteful. cum se vede dintr’un uric din 7071
(1565) Iunie 17, în care întărindu-se de Ioan Voevod urmașilor acestui boer
satul Zastavna, se spune că : epe npHBHAÎG qjo Hâw(a) ivtțfc n(y) sye-
34 inyrKpx^:(vx)eHÏ(? h 3d pdSA^wnîe w(t) aKM r(cA)KaAUi
CTdparo ?<06?w(Ad) Hd cgao 3dCTd(K)^d Ban-momd’ komi
Srk^iw^iHd MAdAÏH CTG^dfn) KO6‘Ko(Ad) rddKoy w(T)uçd h(x)
(că privilegiul ce l-a avut tatăl lor, Șteful, de întăritură și de înpărțiaJă de
la bunul Domniei mele, bătrânul Ștefan Voevod, pe satul Zastavna, li s’a
pierdut lor, când a tăiat tânărul Ștefan Voevod capul tatălui lor, Șteful)
[Acad. Rom. Pecete 181 ; ibid. ms 5255 o copie și o traducere, cu greșeli].
Cred că Săcuianul ceașnic a fost și el între beerii omorîți de Ștefan
Vodă la Roman. Atunci i sau confiscat și moșiile, între care Săcuianii de
jos, Cordareanii, Balinții, IVovosiliții, Rosușănii și părți din Lucăceni. Des
pre satul Balinții din ținutul Dorohoiului aflăm că a fost al Iui Săcuianu,
din documentul din 7054 (1545) Dechemvrie 4, prin care Petru Voevod îl
dăruiește Mănăstirii Voronețului, sat pierdut în viclenie, când s’a ridicat cu
alții „gegen das Leben des jüngeren Briiders uns. Lischt., Stefans des Woew,
erhoben und empört hat” [Wick. Woroneiz und Putna p. 106-108). Satele,
mai târziu, vor fi fost înapoiate urmașilor săi, cum se vede din documentul
145'9 31
5
v . • Lș an < dela iu - i boer Și*1 ■ Aici
erau și B( ii: „Boîoj ani pe aj
Prutului, în ținutul
Covurluiului66, după un document di^L, 1796 Septemvrie x
adus tot în pricina, în care se aduce $i regestul documentului
din 6967, de care e vorba mai sus2. Satul numai este astăzi.
Iși are numele dela un străvecliiu Botăș. Poate era și în
veacul al XIVJeaL — Ezerul Leahului își păstrează și azi
din 7151 (1623) Septemvrie 5, prin care Ștefan Voevod întărește lui Avram
diacul din Lucăceni și sorusa, Axeniei, fiii Zamfirei, nepoții Nechiiii, stră­
nepoții Săcuianului și prestrănepoți Tăutului logofăt, satele Novosiliți și Ro-
sușănii si Lucăcenii de pe Villa, dela ținutul 1 lotinului [Arhiv. Stat. lași, di­
vanul de întărituri, Tr. 1765, op. 2014, dos. 4, fila 91, publicat în Buletinul
Ion Neculce, fase. 7 (1928) p. 210-211]. Dragotă Sacüianu ceașnic, cum am
văzut mai sus, era fiul lui lachim Socuj v —Neamul era înrudit cu cel
I lui Dragoș Viteazul •' v 1 < ep :e o parte din spița de neam a lui
îianu ceașnic.
x

lachim Saculanul Mihail

Ion ' ,/LL ' J | . ' J


1 igotă Săcuianu ceașni darușc i,soia ■ Aniv ’ a va a i gD-rna
■n h , 4 Vr |
.' | v ] dagda
■ Ne chita
,r
.. Zamfira

Avram diacul. A t i
1 Un sat și un parau Ști o!) or ăi r sâni în jud. muși, [Diet. geogr.
al jud. Vaslui p. 177-178'; lud. slat, p. 397, 786]. Un sat Stoborăști este în
jud. Teleorman, unul Stobor în jud. Cluj [Ind. stat. p. 564, 115, 771]. Un
boer Știbor apare chiar sub Alexandru cel Bun. Așa îl găsim în divan, în
6952 (1424) August 26 [M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 166, rân­
dul 11], în 6956 (1428) Dechemvrie 4 [ibid. 1 p. 228, rândul 25-26]. El este
totuna, cred, cu- Știbor cel bătrân, de care va fi vorba mai jos. Fiu al său
cred că este Hodco Știbor de mai târziu, care uneori apare numai cu nu­
mele de Știbor, de Știbor vornic, alteori cu numele de Hodco Știbor vornic,
alte ori ca Hodco vornic. Așa în 6956 (1448) Fevruarie 18 [ibid. 2’ p. 294,
500, rândul 16], în 6956 (1448) Fevruarie 23 [ibid. 2 p. 506, rândul 6], în 6961
(1455) Fevruarie 8 [ibid. 2 p. 459, rândul 2], în 6965 (1453) Iulie 2 [ibid. 2
p. 540, rândul 25], în 6963 (1455) August 20 [ibid. 2 p. 549, rândul 23], în
6965 (1455) August 25 [ibid. 2 p. 553, rândul 25], în 6965 (1455) Dechemvrie
12 [ibid. 2 p. 562, rândul 5], în 6965 (1455) Dechemvrie 20 [ibid. 2 p. 564,
rândul 11-12]. în 6964 (1456) Iunie 8 [ibid. 2 p. 578, rândul 3], în 6964 (1456)
Iunie 29 [ibid. .2 p. 791, rândul 52], in 6964 (1456) [ibid. 2 p. 798, rândul 28],
Hodco sau Hodco Știbor este acelaș cu boerul lui Ștefan cel Mare, care a-
pare în divan între 1458 Fevruarie 13 și 1462 Mai 15 [I. Bogdan, D.'Șt. .1
p. 6, 56]. Pentru spița de neam a lui Știbor cp. I. Bogdan, D. Șt.-1 p. 246,
547-548, 361-362 ; Ghib. Sur. 1 p. 66, Sur. 19 p. 159-163, Sur. 20 p. 4-5.
2 Arhiv. Stat, lași, Tr. 1765, op. 2014, dos. 77, fila 1091 r- v
5 Cp. de ex. într’un uric din 6996 (1488) Octomvrie 15, unde se po-
52 1459

numele : balta Leahii, pe teritorui satului Rogojeni C Aici


era și gârla Soarelui și Bogata«, o baltă, cred., la Prut; pe
care azi nu Ie mai găsesc ca nume. In 1796 Septemvrie 5
sânt cuprinse sub : „în bălțile Prutului, Șomuldău i Leahul
2*. Unele erau dincolo de Prut, căci dincolo de Prut
i altile“*
1
era Rentea sau Reantea, al cărui nume se păstrează și azi
în Răniea, o gârlă din județul Ismail și care se varsă în
Prut *7 E pomenită și în 7010 (1502) Iulie 24.—-Numele gârlii
lui Andrieș se păstrează, cred, în Andrușa, numele unei văi,
care începe lângă satul Andrușa și dă în Prut, la nord de
satul Roșa5. Acest Andrieș, un stăpân al locului, este pome­
nit și în 7010 (1502) Iulie 2, document de care a fost vorba
mai sus6. Prutețul e vreun pârău ce se varsă în Prut, în
aceste părți7*.
menește de Neagșa, fiica lui Băilă delà Racova, nepoata lui Botăș (mbuctâ
KOTKtiid) care vinde un un sat de pe Moldova kha gh
[I. Bogdan, D. Șt 1 p. 355]. Cp. asemenea Botășani : ițpzKWK oy KOTMUdH
într’un document din 6998 (1490) Martie 15 [I. Bogdan, cit. 1 p. 419], ceao
K0TKH1JHG în 7011 (1503) Fevruarie 2 [ibid. 2 p. 215], acelaș cu „Boți-
schani” în traducerea germană a lui Wickenhauser, din uricul din 6997
(1489) Octomvrie 14 [ibid. 1 p. 381], numele de azi al satului Botușenița, din
jud. Siretiului [Dicț. geogr. al Bucovinei, de Grigoroviță, p. 17 ; Ind. stat. p.
465], etc. Cp. Botoșani. Asemenea Botașnița, parte din satul Gârbovul, din
jud. Bacău, Marele dicț. geogr. al Rom. 1 p. 549.
1 Dicț. statistic al României, Buc. 1915, 1 p. 248. In Marele dicț. geogr.
al Rom. lipsește. Cp. Leahul lac în corn. Feredeeni, jud. Botoșani și pârâul
Leahul pe teritorui moșiei Zvorâștea, din jud. Dorohoi [Marele dicț. geogr.
al Rom. 4, 148]. Cp. Lahova în 6952 (1444) Iunie 18 [M. Costăchescu, Doc.
Mold. în. Șt. M. 2 p. 205], numele unui pârău, azi valea Lauii sau Leovei
[ibid. 2 p. 206] etc.
2 Arhiv. Stat. Iași, Tr. 1765, op. 2014, dos. 77, fila 1091 r- Un lac Bo­
gata este dincolo de Prut, în jud. Bolgrăd, și se varsă în Dunăre [Frun-
zescu, Dicționar topografic p. 50], dar acesta este departe. Pentru nume cp.
Bogata, sate în jud. Bacău, Ialomița, în fostul jud. Suceava, apoi deal în fos­
tul jud. Suceava, pârău în fostul jud. Suceava și Bacău [Marele dicț. geogr.
al Rom. 1 p. 492; Ind. stat. p. 36, 192]. Asemenea în jud. Turda, Someș,
Târnava Mare [lud. stat. p. 588, 552, 550, 459], etc.
5 Dicț. geogr. al Basarabiei p. 174.
4 Ghib. Sur. 9 p. 9 ; M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 176,
526, In această hotarnică, extraordinar de importantă, pentru numele și a-
așezările românești străvechi din această parte, din stânga Prutului, delà A-
lexandru cel Bun și Iliaș și Ștefan Voevozi, este pomenit și satul Rogojeni,
iar ca hotarniș Tăutul logofătul și alți megieși.
5 Dicț. geogr. al Basarabiei p. 8 ; Harta Basarabiei, de Nour ; Harta
stat, major, planșa Berești și Oancea, 1 : 100.000.
6 Ghib. Sur. 9 p. 7, 9 : „unde au fost FăIcin mai jos de Andrieș” ; M.
Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 176, 526 ; 2 p. 420]. Cp. în 6957
(1429) Iunie 19 [ibid. 1 p. 280, rândul 16, p. 285], în 6953 (1445) August 8
[ibid. 2 p. 226, rândul 13, p. 229] etc.
7 Nu poate fi nici pârăul Prutețu din jud. Fălciu și nici cel din jud.
Covurlui, acesta de pe urmă vărsându-se în lacul Brateș, amândouă fiind
1460

Dociimentiii este foarte inportaiit penf.ru așezările' vecii i


românești, clin .Moldova de' jos, din părțile ( ovurluiiiliii.
Pentru Lână Rugină cp. Sima Rugiră, coborîfor clin
străvecliiiii boer Negrea, și pomenit în" liricul din 7003 • pm
Fevruari'i D .,â Ianuarie 24 c

4.
Suceava, 1460 Aprilie 13.
Ștefan Voevod întărește lui Roman Temeșescul satul Chețe-
Iești, pe Sireti, cumpărat, clrept 70 zloți tătărești, dela
Frâțe Dragoșe» Asemenea înf e lui Giurgiu Galbenii 5
jumătate din acest sat Chețeleștf cumpărat drept 35 zloți
tătărești, dela Roman Temeșt Imită jumătate ră­
mâne lui Roman Temeșescul. ■
âui(c)TW kmYgkș aui cv6cju(ii) KO6K0(p)dș r(c (a)P sevai-i
AU^(A)r\aKCKC*H, MHHm(ai) 3IIJM6HHT0 H C/AM AHCTIv(m) HâHlki(Al) KX- j0
0/^6«), KTo f30h(t) h/w ero v(c)AHiilKI(T) V|Tvhh, koah to(f) icw
HOVpeKH 3Hd JU7\6(t), W/K6 llpÎH^G UdAUi H nprk(.A) ei'CHVM
HMilHMH KO/ApE OHKHMH H AUAHAW CâVIU HA(m), A0ar0HUV
no e(r) poiipcii muw h tiHKki(âi) îiohSmc(h/ h opopafâ) aum ceu\
opAKFic o(r) lv( D M10 W(H) A0e v(v) npavi h amurn v
w(t) dHXp,pGHKd I w(t) KpdTd 6F0} AVKki, !i(â)M!ihl Ihlf âpllHKd CM
H0KX, HA Hiivli COS . ’U AGI|1 kl(î), CEpETrkț CAl'S’k HdHIOl(v), pV

auhv vcnmmuxKoyAv. 3d p 3/uth TdTdpcKki(x). a v iia(n)


oifCTd(â) 0oau(h) veAmiiiecKv(^)? jio e(r) koah, h

1100^4(4) riOAOKHild C6AA w(v) KeH6Aei|IX, w(t) CK0e(r) VpHKd, cavsL 20


HdllJGM(v), HAHOlf MOlfpMd FAAKGH^, 3d A6 3AdTH TdTdpCKKl(y). HH0
Mkl h(^) ^OKpV^ K0AB H To(k)m6MX, A MH TâMX 6CMH
py(â) H UWTKpX^HAH w(t) Hd(c) T06 Hp6(rAr)p6M6HXH0G riOAOKHHd C6Ad
w(t) K6!J6A6l|.lM CAFSL H41I16âCr? FMIIV MV0MV Fd(â)K6Hrr g(ct)

ear 'OfpH-(K)' cx oych(m) ' rio(zi) a^x^A^C^); h 6ro 25


H KpdTHA('Al) ere . H . e(r) H HpdVHVMdTOAlX e(r) H ilpd-
qj0YpLTo(A\) oro h 0yc6M(v) poAv e(r), nvo 6m(v) koxA6(t) HdH”*
11

prea departe, de locurile arătate în documentul din 1459 [Dict. geogr. al jnd.
Făicitr p. 159 și Dicț. geogr. al.jud. Covurliii p. .137], Pentru. Pruteț 'cp. M..
Costăchescu cit. 2 p. 340.. ' . .
11. Bogdan, D. Șt. 2 p. 71. 7 .
2 L T. Boga, Doc. Basarabene 4 (1929),' CBișinău, p. 13;
5
54 1460

KAH/KHkl, HGHOpVliJaHHO HHK0AH>K6 Hd F/k’Kk! K'kMllkl/ft. d JOTdpX c(i’)


T\â g(ct) iv(t) vcm(y) ctopo(h) ho(a) y^dpx. d îioa^rhha cend w(t)
KGUGA6L|lkl(j) H H0(a) JpTdpft H w(t) VCfeTO llpHpAv HCAOKHHd Aa
A6p/KH(r) pOMdHfc. d Hd TO g(ct) K6AHKdd\ AUpTOpH/A Hd 11161’0
5 r(cA)Rd, KHLiienHCdHHdro CTG^dHd kogek*ah? h <vch(y) eo^p1 Hduiki(j)5
lld(n) MdHOHAO, Hd(H) CTdH&MO^A), Hd(w) KâdHKv(â)? lld(n) l’OAHK
Abcphh(k), nd(n) K0CT6 AdH<*KH(M), nd(w) jpA1^ MJHKOpx, nd(w) toma
fh(h)a<5? iid(n) mh(k) KpdH? îid(fd) nșrpz hohh(mi)? iid('H) aak& ciidTd-
pr(n), nd(n) Ad3/a, na(n) x^AK0 kp^ijçgkh^), ridțn) hcah/A HGMGucKkiți),
10 Ild(ll) CTGițKO A^M&(H)K^LIJ6KH(q)’ i^(^) n6TpH(lc). I1a(h) K03MHH,d,
rid(n) kv^tg, nd(u) $gthw(h), nd(w) cdKH(uu) cnardp1, nd(n) kta
KHCTLftpHHKd, FIa(h) KpdCHn(Lu) HCTTGAHh(k), nd(w) TdA^P1 Hd(llj)-
Hh(k), Ild(ll) 3KH7Ap’fc CTOAHh(k), lld(li) HW(h) KOMh(c) 11 HHkl(y)
HdLIIH VCH KOApG K6AHÜ,H H MdAH. H VCH MG^KH^LUGKG h(x), MW Hpî
15 TOM KHAH. d Hd E0(a)1UVK» KplîriOCTK TOMV 0VC6MV KHlU6riHCdHH0A\(v)
EGALAM GCMH fldHV, A0SPvav AOÎ’O^GTV; HHCdTH H HGHd(T) HdlIJV llpï-
KGCHTH K CGMV AHCTV HdLUGMV. FIh(c) TOMâ, 0^ COyMdlck, KA'k(T)
Slț|iî, d(n) V Ae(H) KXCKpXCGHÎ^ XpH(c)TOKd.

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Stefan Voevod,


Domnul Țarii Moldovei, facem cunoscut și cu această carte
a noastră tuturor, cari vor vedea-o sau o vor auzi citindu-se,
cui îi va fi de trebuință sa știe, că a venit înaintea noastră
și înaintea tuturor bourilor noștri mari și mici sluga noastră,
Frâțe Dragoșe, de a lui bună voie și de niniene nesilit și a
vândut satul său, dreapta lui ocină, ce el și-a dobândit din
tot dreptul și legea, .delà Andreica și delà fratele său. Luca,
fiii lui Ilieaș păliarnicul, anume satul Chețeleștii, pe Sereti,
slugii noastre, lui Roman Temeșescul, drept ZOzIoți tătărești.
Și întru aceasta iarăși s’a ridicat Roman Temeșescul,
asemenea de a lui bună voie, și a vândut jumătate de sat
din Chețelești, din uricul său, slugii, noastre, lui pan Giurgiu
Galbenu, drept 35 zloți tătărești.
■ Alta, Noi văzându-i cu bună voie și tocmeală, și Noi
asemenea am dat și am întărit delà Noi această mai înainte
numită jumătate de sat din Chețelești slugii noastre, lui pan
Giurgiu Galbenu,. să-i fie lui uric, cu toată jumătatea din
venit, asemenea și copiilor lui și fraților lui și nepoților Iui
și strănepoților lui și răstrănepoților lui și întregului neam
1 Sic.
.1460 55

ai lui. cine îi va fi mai deaproape, nestricat niciodată, în


vecii vecilor.
Iar hotarul lui să fie din foate părțile plinătate clin Iun
far, însă jumătate din sat clin (Jiețelești și. jumătate din ho­
tar si jumătate din. toi venitul să fie Roman.
Iar la aceasta, este marea mărturie a Domniei noastre,
mai. sus scrisului Ștefan. Voevod, și a tuturor bourilor noștri,
pan Manoii, pan StanciuL pan Vlaicul, pan Goeau vornic,
pan ( oste DanovicL pan lloclco Știlior, pan Toioa Ghinde,
pan 'Mic (.."rai, pan .Petru .Fonici, pan Alb spăta.im..L pan l...,a-
zea, pan - m- tete < r < p . S-v
lui Daiiiăiictiș, pan Petrică, pan C mită, p .
Fetioip pan Sacliiș spătar, pan rianiic, pan Crasniș
postelnic, ¡ian Tador ceașnic, 1 stolnic, pan Ion
comis și a tuturor celorlalți ai noșl mari și .mici și
toți megieașii lor, ce au fost la aceasta.
Iar pentru, mai mart tărima. acestea iă,... tetisscri.se,
ani poruncit panului Dobrul logofătul,, să sc:i și pecetea,
noastră să o lege cătră această carte a noa a.
A scris Te mvsi . . a. 'te ? Aprilie* te în
..ziua Invierei lui Ffristos.
.Pergaiii. . A v you v.u u . bn,; d
te lași, între ce. te teu \ \
oată de șnur albastru de in asă pecetea cea mică dom­
nească și alte 2 pec 8 u, «Lm 8 mte au fost« Pe pece­
tea doinnească se ritm iimwrx cv<teuo Scri­
soarea foarte măruntă« i .t îndoifura de jos : auvfTic kmTcic
um crmlte0) Rvmwfte TpdMH (?). Verso: „pe giiimătate de sat

din (ațelești-din ținui ui 'Niaiiițuliii, uric dela. Ștefan Vodă,u,


(..) fotografie se află în colecția iiiem A fost publicai de GliibE
Sar.. JH pa 68-70. După o traducere, pe jumătate ruptă, dio.
Ariite Stai, .Bucttre'Ști, (teiidica Asachi 2, fila 2, a fost piu
. bbteat de L Bogdan, 1.1 Șt l m 45.
Satul Cățeieștii este azi în comuna Șerbești, din jude­
țul Bacăul Satul, a fost însă în trecut în județul. Neamț,
cum se vede de ex.e din Condica Liuziior, din 1803, unde
satul, .îiipreuiiă cu. altele din apropiere, ea < uillienii. Cin»
i teuiizesciL Dicționar topografic p. 10:1; Du skuml v
Buc. 19 B, ! p. 62 : luci sfat. p. 26, 491. ; I. Bogdan, D.. Șt 1 p. 45.
56 1460

inașii, Bereștii, Iteștii, Radomireștii, Spinenii, sânt arătate la


ținutul Neamțului1. El este pomenit uneori în documentele
trecutului. Așa de ex. în circa 1607% în 7130 (1622) Iunie 15%
în 7142 (1654) Fevruarie 15% circa 1654% în 7156 (1648) Iulie
6% în 7170 (1662) Martie 15% în 7174 (1666) Fevruarie 14%
în 7175 (1666) Septemvrie 15% în 7184 (1676) Mai ^în 7187
(1679) Martie 1211, în 7222 (1714) ’Fevruarie12, etc. Este un
sat foarte vechiu, dela începutul veacului al XV-lea sau și
mai dinainte, Iși are numele dela un Cățel, pentru care să
se cp. Ivan Cățelean, pomenit în 6961 (1455) Ianuarie 26x%
și comisul Toma Cățelean, din primul sfert al veacului al
XVIdea14. Se pare că satul a fost și al lui Iliaș păharnicul15,
ai cărui fii, Andreica și Luca, îi pierduseră într’un proces
în contra Iui Frâțe Dragoș, stăpânul satului din 1460 Aprilie
15. Numele lui Frâțe Dragoș, mai ales partea întâia, este
foarte curios și pare al unui străin16. — Roman Temeșescul
este necunoscut, altfel Numele lui este în legătură cu satul
Timișești17. — Boerul Giurgiu Galbenu este în legătură poate
cu numele satului Galbeni, din apropiere de Cățelești18. El
apare ea stăpâ n în aceste locuri - și e pomenit ca hotarnic al
satului Hemeiani de pe Tazlăul Mare, într’un uric din 6978
1 Uricarul 7 p. 272-275 ; Hărțile stat, major, planșele Icușești și Ba­
cău, 1 : 50.000. . ■ ;' ;
2 Ghib. Sur. 22 p. 144 și 145. Aici și Spinenii, Prăjăștii și Alboteștii.
Aceștia din urmă au făcut un trup cu Cățeleștii. Ghib. Sur. 20 p. 163, 164.
5 Ghib. Sur. 21. Aici șisatul Albotești.
4 Ghib. Isp. 21 p. 52. Aici și Galbenii, Aldeștii, Arămeștii.
5 Ghib. Isp. 21 p.'77,.
6 Uricaru 17 p. 6-7.
7 Ghib. Sur. 4 p. 221.
8 Uricaru 17 p. 8.
9 Ghib. Sur. 4, p. 44.
10 Uricaru 17 p. 8.
11 Uricaru 17 p. 9.
12 Ghib. în revista Teodor Codrescu (Iași) 1 (1916) p. 151. Ibid.. se
spune că „Alboteștii cu Cățeleștii s’au socotit tot un hotar”.
15 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 445, riindul 52, p. 451
14 Uricariul 18 p. 524. Sate cu acest nume se mai găsesc, Că talent în
jud. Lăpușna, Cățălești în jud. Teleorman, Cățălul în jud. Sălaj [IncL stat. p.
219, 564, 515, 491]. Un sat Cățeleștii la Covurlui este pomenit într’un uric
din 6999 (1491) Octomvrie 16 [Pergament la mine, publicat în Buletinul Ion
Neculce, fase. 3 (1925) p. 108-109 și în Documente din Basarabia, adunate
de Visarion Puiu ș. a., Chișinău, 1928, p. 49-51],
15 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. .418-419; 2 p. 851.
16 Cp. Frențea, în 1462 [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 69]. Asemenea Ivan Fren-
ciuc în 6998 (1490) [ibid, p. 394-595].
17 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 938.
18 Harta stat, major, planșa Icușești, 1 : 50.000.
1460 57

(1470) Iunie 5 : Koypv eviS forapHA KOApiiH nani nan M8pM& raa-
KHiioy-A h œ âWTKÏAiiiïH123, Un Duma Galbifod e ptouenit în di­
van, -în 6964 (1456)6 *
Documentul este foarte inportant și pentru istoria ve­
chiului drept românesc. In acelaș act se întărește satul lui
Frâțe Dragoșe, sat dobândit din tot dreptul și legea |w(v)
npasa h 3dK0Hd], delà fiii lui Iliaș paharnicul, în acelaș
act se arată vânzarea satului cătră Roman Temeșescul și
vânzarea din partea acestuia cifră.'Giurgiu Galbenii a unei
¡limitați de sat;
Aprilie 15 în 1460 cade în adevăr în ziua de Paști, cuini
e arătat la data (lociiiiieiüHhu'

146(1 Sepiein vrie 5.


Ștefan l7odă pentru moșiile Bucium z5g ieștii).
Galbenii și Tuleștiim
Ispisoe deb " Aevcx rsM/% j. leat6968.Sep- 5
deinvrie^ 5, pentru moșiile Buciumi, ce IsMi miluit și Răpe-
zeștii, Galbenii' și Tuleștil. -■ .4 - ' ", ' ' ; ■ ? ; ;-
Intro in mmm. m .793 Oct 5? după Gliile
im k fit ica ms 3 p. 558. Mărturia liotariiică sil
făcut di îi poruncii m mo' de Neamț.
Au știu dacă în al sârbesc erau pomenite toate
satele de mai sus, din această cauză nici nu insist mai mult
asupra identificării lor. Nu știu nici cine era stăpânul satelor.
Buciuinii sânt în județul .Roman4; La 1872 erau în co­
muna Galbeni. La. 71803 erau tot în județul Roman5. Este
pomenit foarte des în documentele trecutului6. Așa în 7077
(1569) Iulie 6; wt xoTdpnopHAiH/wp7. Asemenea în'7082 (1574)
Martie 27. Aici, se pomenesc: Gârlă, fiul lui Avar, și vărul

11. Bogdan, IX Șt. I p. ,153. ' ' .


2 1. Costăcliescii, Doc. Mold. în. .Șt M. 2 p. 799.
3 Dr. Szentpetery luare, Okleveltani nâptaic 1912, p. 102.
■ ■ 4 lud. stat p. 299, 473; Harta stat iiiajor, planșa Icușești, 1 • 50.000,:
j 'Fninzescu, Dicționar topografic p. 71. . . ,
• 5 Dricarul 7 p.- 282.
6 Actele la Arhiva Sf. Spiridon din Iași, pachetul Biiciiiiiii-Galbeiii.
7 Gliib. Isp. I1 p. 126-130.
58 1460

lui5 Toader Bucium, fiul lui Bucium, fratele lui Avar, și verii
lor, Ignat, fiul lui Luca Reapede, și Crâstina, fiica lui Lazory
și Fârtat și fratefe iui, Vlaico, și surorile lor, Ileana și Sa-
lomia și Cerna, copiii Sofiicăi, nepoții Neacșăi, sora lui Avar
și Bucium, toți nepoții Andreicuții, strănepoții lui Onică..
Onică avea uric pe sat delà Ilie și Ștefan Voevozi : hphkhaig
MTO HMââ WHHKd IVT IVT HAÏd H CTG^dHd K06-
KO^G CGiW KSmSMÎH MTO BOA^CT HGMGlțCKOH Hd HOTOK FdAKGHdC
Satul este, cum vedem, străvechiu. Dacă mai înainte s’a nu­
mit și Răpezeștii, — delà un Reapede, care apare în. neamul
Iui Onică, cum vedem mai sus — el era și. în veacul al
XIV-lea12. —- Lângă Buciumi este și satul Galbeni34. Este po­
menit dese ori în trecut. Cp. de ex. documentul din 6968
(1460) Aprilie 15: Giurgiu Galbenul Asemenea în documen-*
tul diu 7082 (1574) Martie 27, pentru Buciumi : cgao rdABGHÎm
Aici și noTOK rdAKGHd Asemenea în circa 16545, circa 16416,
în 7147 (1639) Ianuarie l7, în 7172 (1664) Fevruarie l8, în
7175 (1667) Martie 99, etc. Satul își are numele delà pârâul
Galbena sau delà un vechiu stăpân Galbenul ?10. — Pe aici
au fost și Tuleștii, cari.azi nu mai este ca sat. Ei este po­
menit în oricui lui Ivan Porcu, din 6956 (1448) Iulie 2711«.
Iși are numele delà un străvechii! Tuia sau Tulea12.

1 Ghib. Isp. 11 p. 139-145.


2 Satele cu numele Buciumi nu sânt rare. Cp. M. Costăchescu, Doc.
Mold. în. Șt. M. 1 p. 558; 2 p. 44,170, 547. Unele erau și sub Alexandru cel Bun.
Cp. 1. Bogdan, D. Șt. 1 p. 256-257 : 2 p. 240, 245 ; Ghib. Sur. 1. p. 66. etc.
Cp. asemenea Buciumi înjud. Bihor. Satu-Mare, Sălaj [Ind. stat. p. 52.512,
525, 475]. Cp. satele Buciurneam.
5 Ind. stat. p. 297, 575 ; Frunzescu, Dicționar topografic p. 205 ; Harta
stat, major, planșa Icușești, 1 : 50.000.
4 Vezi mai sus p. 55 rândul 21.
5 Ghib. Sur. 2 p. 255.
6 Ghib. Sur. 5 p. 80.
7 Ghib. Sur. 5 p. 86.
8 Ghib. Sur, 4 p. 22. - . • p
9 Ghib. Sur. 16 p. 94.
10 Sate cu acest nume mai avem în jud. Bacău și Tecuci [Ind. stat. p.
27,560, 575|. Cp. Galbena, munte în jud. Mehedinți, Galbeni, munte în jud.
Muscel, Galbenu, sat în jud. Râmnicul-Sărat ¡Frunzescu, Dicționar topo­
grafic p. 205].
11 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 342, rândul 20, p. 548.
Cp. și în 7175 (1667) Martie 9 [Ghib. Sur. 16 p. 94].
12 Gp. Roman Tuia în 6964 (1456) Iunie 13 [M, Costăchescu cit. 2 p.
583, rândul 9]; asemenea Tulea din 6987 (1479) Mai 24 [M. Costăchescu, cit.
2 p. 548, 1 p. 260; Ghib. Sur. 8 p. 90]. Cp. numele de tătar Tulea vătăman,
în 6951 (1443) Mai 7 ,[M. Costăchescu cit. 2 p. 128, rândul 15]. Cp. Tulici,
Tulova [M. Costăchescu cit. 2 p. 548, 959]. Un sat Tulești este în jud. Tu-
1460 39

S
6.
. .(> • Io?ii *

Ispisoc di la Domnul Ștefan VW., — tălmăcit de clu­


cerul Pavăl Dibriț, — întăritorii! Iui Moranciu și Petri a Roșea*
1
pe a lor sati, uncii au fost Petria Roșea cu niamurile lui, >
cari ei sân guri din locpustiiu și li-au făcut între Cernica și
între Hajburili — ori Hajbur2 — până la gura gârlii Grigor- .
căi și giumătati Bucșăști pe Cerna și cu giumătati a tot ho­
tarul, ci și l-au cumpărat di la Patrașcu și di la i
lor, din uricul Danciului Cern ului ~ ori a Negrului2 d ept 10
50 zloți tătărăști, și giumătati în Tocănicești, partea lui Șu-
săș, după tocmiala ci au avut cu fiii lui Balin, și fântâna
lui Leurdiș și că hotarul satelor acestora să fii după vechiul
hotar.
După Arhiv Stat., iași, Anaforale nr. 3, fila 29 v-, cu
data 6968 Octv. Alte rezumate sânt ibid. Condica K nr. 371,
fila 154 și Condica K nr. 578 fila 255, cu data 6968 Oct. 2.
E pomenit și înti > anaîora din 1803 în Uricariul 6 j >12
Rezumatul de mai sus l-am publicat și în M. Costăchescu,
Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 588.. După rezumatele din Con-
dicele K dela Irhiv. Stat. Iași, re nate foarte ( e tuoase,
o . ai i ,% i/i tras« care se '
deosebește f c lult de cel pe care îl dau eu mai sus.
Așa de ex.: satul „unde au fost Petre Roșcanu--, cumpărat
dela fetele lui Tălpiz și dela neamurile lor cu 40 de zloți
tătărești, pe . când în . rezumatul ce l-am adus mai is se
j um .a .e ? ”■ m • > ¡st Peou Roșea ‘ Roș« a ", o;
niamu ’ii lui“ și l-au făcut ei singuri din pustie, arătând și
locul; apoi Focănești, schimbat de I. Bogdan în Focșenești,
pe au m o sus e Tocănicești, partea lui
Susăș; fântâna lui Mordeș, pe când'mai sus e Leurdiș.;'
'Î ’• > ; U ”' 1 30 ' I U ■_ O : H; ‘ '■
uricului, care probabil că era deteriorat, e necesară publi­
carea variantei de mai sus.
tova [Ind. s m Frunzescu, Dicțicj <■> '? :• < v.e
s’a numit mai înainte și Clopotești, cum se vede dintr’un uric din 7114 (16061
Martie 30 [Ghib. Sur. 21 p. 9-14].
1 Sau Roșeam
2 Sic.
40 1460

Pentru lămurirea unora din datele din acest document,


să se cp. cel din 6964 (1456) Octomvrie 18 \ cel din 6970
(1462)12 și cel din 6964 (1456) Septemvrie 203, Bucșeștii sânt
în județul Bacău4. — Tocăniceștii vor fi fost tot pe aici. Vor
fi dispărut sau își vor fi schimbat numele. Poate sânt azi
în trupul satului Băleni de lângă Bucșești, din acelaș județ
Bacău, mai ales că în document e vorba și de o tocmeală
cu fiii lui Bal in, adecă ai lui Balea (în original va îi fost
chok6 kohhh)5. — Cine era Șusăș nu pot determina6.— Leur-
diș și-a lăsat numele în Valea Leordii, de lângă Bucșești7.
Este pomenit și în 1456 Octomvrie 188. Satele din această
parte sânt toate foarte vechi. Ca să nu pomenesc de altele,
să se cp. de ex. satul Bereștii dte apropiere, al cărui nume
este în legătură și cu Mihul Beresci îl, pomenit într’uii do­
cument din 7005 (1497) Martie 15, când fiica lui Marina, „din
uricul ei vechiu, ce are dela Alexandru Vvd.66, vinde lui
popa Stroe, o poiană în potriva Bereștilor, pe Tazlău, Ia gura
Strâmbei și altă poiană deasupra Strâmbei, anume Runcul9.

■ ■ Suceava. 1460 Noemvrie 27. .


Ștefan Voevod întărește boerului Ivul Voinescul satul Voineștif
cu mănăstirea, cumpărat dela Ion și Petrică, drept 50 zloți,
5 Ț MHAOCTÎ^ MM CT(U|SdH 36MAH
BHdMGHHȚO UHIIHM HC clMK HdlliHM AHCT0M K^CÎiM. KT0
HdH OyBpHT dAHKO MTȘMH O^CAHIHHT, K0MUK TOTO. KOM8 K0y^6<T>10

1 Vezi mai sus p. 1-2, 18-20.


2 Vezi mai jos.
5 M. Costăchescu, Doc. Mokl în. Șt M. 2 p. 588-590.
4 Ibid. 2 p. 590. Vezi mai sus p, 20.
5 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 40; Ind. stat. p. 35, 442 ; Harta stat, major,
planșa TârguL-Ocna, 1 : 100.000 ; M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 588.
6 Cp. Șușani sat în jud. Vâlcea [Frunzescu, Dicționar topografic p.
469; Ind. stat. p. 405, 787], etc.
7 Harta stat, major, planșa Târgul-Ocna cit.
8 Vezi mai sus p. 1.
9 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 114. Partea cu uricul dela Alexandru Voevod
o dau după alt loc din Arliiv. Stat. Iași, ea lipsind în rezumatul dat de I.
Bogdan. Despre aceste poene, popa Stroe și uricul lui Ștefan cel Mare, e
vorba și într’un uric dela Petru Vvd., din 7054 (1456) Aprilie 25 și în altul
dela loan Voevod, din 7081 (1575). [Copii de pe originale, pergamente, în
colecția mea].
10 In orig. KOlfA6-
1460 41

H0Tp6RH3HO \ U’>K6 TOTZ HCTHHHkl CASl’d HdUl, KkpHH ndHX HKOyA


KOHHGCKOyA, CAOpKHA HdA\ llpdKO H KkpHO. TLd\ MH Kkir\kKII16 6F0
OpdKO H KkpHOlO CaS^KKO1 ^0 HdC, MdAOKdAH GOAXH 6rO WC0KH0I0 Hd-
III6K* AXHAOCTYlO H /\dAH H IIOTK6pr\HAH GCAlkl 6T0 HpdKOlO IVTHHHd,
C6A0 Ihl HA\k KOHIIGyJÎH H C% AUHdCTHpGlO, L|I0 KOyiiHA VVT HVHOV H 5
VVT HGTpHKd, 3d H 3AdTH, IdKO ^d 6CT GM$ WT HdC SpHK H CK OyCGAA
npnyorWL Ka06 ipo npHCASydGT k tomS cgao h k toio MdHdCTHpio,
■gm8 w 6re H EpaTHA.m ere h oyHoyqdTOM ero h npkSnSqd- 7
tom ero h npdipoypdTOM ero h b&cgmoy pOA^Y ero, sape kto gm8
HdHKAH>KH6M0y BOyA6T? HGnOpOyiHGHO HM HHKOAHÎK, Hd skk. d yOTdpX 10
TOMOy CGAO H TOH MdHdlTHpkl Aâ GCT 110 CTdpHMkl CKOHMkl yOTdpH,
KOyA<^> H3 KklCd VVMHKAAH. d Hd TO GCTK Kkpd Hdllld, rOCnOACTKd
Mkl, KklHlHHCddHdFO1 CTG^dHd BOGKOAk H fikpd KOdftp& HdLUHy, Kkpd
HdHd ^OyMKI KpdGBHM, fikpd ndHd MdHOHAd, Kkpd ndHd CTdHMlOAd,
Kkpd naiid FOAHd ^BOpHHKd, fikpd HdHd KAdHKSAd, Kkpd ndHd yOTKd 15'
yiHKOpd, fikpd ndHd KOCTG ^dHOBHH, fikpd IldHd TOMd KHHA6, fikpd
lldHd MklK KpdA, fikpd IldHd IlGTpd nOHHHd, fikpd HdHd dABO^Ad, fikpd
ndHd Ad3H, fikpd ndHd yOTKO KpGIJ^GCKSA, fikpd HdHd HCdH/A HGMGlț-
KOFO, fikpd HdHd CTGl^KO ^XMKKSlH, fikpd IldHd K03MHIțd, K’kpd HdHd
BO^Tkl, K’kpd ndHd $GTHVVHd, fikpd HdHd CdKklHJd CHdTdpk, fikpd 20
ndHd SOTH BHCTH/ftpHHKd; Kkpd ndHd TOd^Gpd HdIJUHHKd, Kkpd ndHd
KpdCHhl ’ ' âHHKd, Kkpd ndHd 3KH/ApH CTOAHHKd,fikpd HdHd HWHd
KOMHCd H Kkpd KXC/ftJ BO/Ap HdLUHJf MOA^dKCKHJf KGAHKHy H MdAH^.
d no HdllIHM MHKOTk KOFO BOFK H3EGp6T TOCnOA^P^M HdUJGIO 3GMAH,
WT A’klKH HAI. 1 1 VVT HdlIJGFO ÎIA6M6HH HAH pOA? TOT IfOKkl 25
70' cr 0/7 U , I! 3dHHC8, AAH ipOKkl GMS O^TfiCp-
y\HA li SKpknHA. d Hd BOAHJGIO HOTKGpM^GHHG KKCGMS KHIUGriHCddHOMS,
KGAkAH GCMH HdlUGMS fikpHOMS HdllS, /\0Kp0p AOrO^GTS, HHCdTH H
HpHKkCHTH HdlI18 HGMdT HpHfikCHTH1 K CGMS HdlUGAlS AH.CTS. HHC
dHApe<H>KO2 8. COMfik, K AkT SL^lî M(c)lJ^d HOGMKpH K3. 30

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod,


hmin Țării Moldovei, cunoscut facem și cu această ca
a noastră tuturor, cari vor căuta Ia dânsa sau o vor auzi
citindu-se, cui îi va fi de trebuință să știe, că această ade­
vărată slugă a noastră, credinciosul pan Ivul Voinescul, ne«a
slujit nouă drept, și credincios.
De aceia, Noi văzându-1 cu dreaptă și credincioasă

1 Sic/ ■
2 Lipsește n.
42 1460

slujbă cătră Noi, l-am miluit cu osebita noastră milă și i-am


dat și i-am întărit a lui dreaptă ocină, satul anume Voi-
neștii și cu mănăstirea, ce a cumpărat delà Ion și delà Pe-
trică, drept 50 de zloți, ca să-i fie delà Noi uric și cu tot
venitul, ' oricât se cuvine cătră acest sat și cătră această mă­
năstire, lui și copiilor lui și fraților lui și nepoților lui și
strănepoților lui și răstrănepoților lui și întregului neam al
lui, oricine îi va fi mai deaproape, nestricat lor, niciodată,
în veac.
Iar hotarul, acestui sat și acestei mănăstiri să fit* după
vechile lor hotare, pe unde din veac au umblat.
Și la aceasta este credința noastră, a Domniei mele,
mai sus scrisului Stefan Voevod, și credința boerilor noștri,
credința panului Duma Braevici, credința panului Manoil,
credința panului Stan ciul, credința panului Goean vornic,
creeința panului Vlaicul, credința panului Hotco Știbor, ere-
-r ata panului Coste Danovici, credința panului Toma Ghinde,,
credința panului Mic Crai, credința panului Petru Ponici,
credința panului Albul, credința panului Lazea, credința pa­
nului Hotco Crețescul, credința panului Isaiea Nemțanul,
credința panului Stețco Dămăcuș, credința panului Cozmiță,
credința panului Buhte, credința panului Feti ou, credința
panului Sacâș spătar, credința panului luga vistiarnic, cre­
dința panului Toader ceașnic, credința panului Crasnâș pos­
telnic, credința ] au dui Zbiarea stolnic, credința panului Ion
comis și credința tuturor boerilor noștri moldoveni mari și mici.
Iar după viața noastră, pe cine Dumnezeu va alege ca
Domn al Țării noastre, din copiii noștri sau din seminția
noastră sau neam, acesta să nu strice dania noastră și za-
pistil, ci să-i întăriască și înputerniciască.
Iar pentru mai mare tăriei a tuturor celor mai sus scrise,
am. poruncit credinciosului nostru pan, lui Dobrul logofătul,
să scrie și să atârne pecetea noastră cătră această carte a
noastră.
A scris Andreico, în Suceava, în anul 6968, luna Noern-
vrie 27.

Pergament fără pecete, la Acad. Rom. CXXXV/182 ; Creș­


terea colecțiilor Acad. Rom. 1911 p. 221. Se păstrează șnurul
albastru de mătasă. Verso : f wt ko<hh6i|jh\ ngărî
1460 45

hog(a\) kb. Voineștii și Mănăstioara. O copie făcută de L Bog­


dan, la Acad. Rom. ms 5254 (I. Bogdan, nr. 25). După a-
ceasta îl dau și eu mai sus.
Este greu de identificat satul yoineștii din uricul de
mai sus. Cred că e satul Voinești, din comuna Popești, ju­
dețul Tutova1. Satul este așezat pe pârăul Tutova. Inapro-
roî p- p otova, trebuie să fi fost satul Oideștii „unde
au fost giud< z i 1 ănăstir întru acel hotar“, po­
menit într’un document din 7001 (1493) Martie 5, când îl
. delà Lazor, feciorul lui Petrică Negrilescul și ne­
poata lui, Naște, fada lui Ion Negrilescul, din uricul moșului
lor, Negrilescul, drept 60 zloți tătărești, Albul Voinescul și
surorile lui, Ana și Vasilca2. Ion și Petrică, vânzătorii satului
Voinești, din uricul din 1460 Noemvrie 27, sânt,’ cred,
Negrilescul și Petrică Negrilescul, din uricul din 1495 Mar­
tie 5. Negrilescul îl va îi stăpânit pe la începutul veacului
al XV-lea, iar judele Voina, delà care își are numele satul,,
va fi fost în veacul al XIV-lea. Ivul Voinescr i 1460 No­
emvrie 27, ca și Albul Voinescul, din .1493 Martie 5, își vor
fi având numele sau delà satul Voinești, unde trăiau, sau
vor fi fiind scoborîtori din judele Voina34 .—Ion și Petrică
Negrdescid, ’ stăpâni ai satului Voinești, înainte de
h ' ni Negrită î . t ceașnic și avec 1 tot’
pe Tutova, poate prin apropierea Voineștilor „cgao na Toy-
m / u cmi pai, .r^e kkia mo^^g cum se vede
V mm e mi 6 . :< '
e m m unei niluDiri

i n h f. < , ■ i.uta stat. major, plan . > mJ 1 «00.00


/ 2 I. Bogdan,-. D. Șt 2 p. 12-13. \
3 Sate cu' numele Voinești sânt în jud. Brăila, Buzău, Caliacra, Dâm-
bovița, Iași, Muscel, Vaslui [Ind. stat p. 70, 80, 92, 134, 202, 245, 400]. Cel
din jud. Iași, în timpul lui Ștefan cel Mare, a fost al lui Șteful Mânja pa­
harnicul [M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 116]. Un alt sat Voi-
nești c" î ....... ’"'-.'in VJ03 (1495) Ianuarie 12 jlacov Antonovici, Documente
Bârlădene 4 p. 13-16 ; M. Costăchescu cit. p. 356]. Cp. Voinava, Voinova,
Voinăuți [M. Costăchescu cit. 2 p. 945].
4 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 56-57. Aici și neamul lui Negrilă ceașnic, dar
nu clar. Nici spița întocmită de I. Bogdan nu e exactă. Cp. și M. Costă­
chescu, Doc. Mold. în. Șt M. 2 p. 277-280, 864-865.
44 1462

8.
1462.

Ștefan Voevod întărește lui Moranciu satul Bucșești, pe Cerna,


cumpărat dela Petrașcu^ drept 60 zloți tătărești.

5 „6970. Surei de pi ispisocul Domnului Ștefan Vvd„ —


tălmăcit de polcovnicul Pavai Debrici la 1801, — întăritori
lui Moranciu pe un sat, anumi Bucșăștii, în Cerna, ci l-au
cumpărat di la Petrașcu, drept 60 zloț tătarăști.
Iar hotarul acelui sat să. fii începând din plopul ci-i în
io Pleșa, .apoi la fântâna lui Leordiș, apoi în Cerna, la gura
Leurdișului, pe din gios de Monastiri, apoi Cerna în sus,
până la pârâul Frințiului, apoi ia fântâna lui Nanu, fiind
acesta tot hotarul“.

Dau documentul de mai sus după Arhiv. Stat, Iași,


Anaforale nr. 5, fila 29 v. E vorba de proces între moșiile
Cernul și Bucșăști, amândouă răzășești, dela ținutul Bacăului.
Asemenea Stroeștii vroiau să cuprindă moșia Cornului. După
rezumate, mai puțin complecte ca cel de mai sus, tot dela
Arhiv. Stat Iași, Condica K nr. 571, fila 154-156 ‘ t 7
K nr. 578, fila 255, tot cu data 6970, a fost - publicat de I.
Bogdan, D. Șt 1 p. 69. In acest rezumat se află în plus, ceia
ce nu se găsește în rezumatul ce-1 aduc. eu mai sus, că Pe­
trașcu avea satul dela tatăl său, Danciul Roșul. La fel, cum
îl dau mai sus, se află în o hotărîre a divanului domnesc,
din 1855 Oct. 17, care se află la învățătorul N. Bibiri, din
■comuna Bucșești, județul Bacău [Comunicat de d. C. V. Di-
mitriu, licențiat în litere și institutor din București]... L-am
publicat și în M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt M. 2 p. 589.
.Se află menționat și în Uricariul 6, p. 259 într’o anafora din
1805 Martie 20.
Pentru lămurirea celor cuprinse în documentul de mai sus
cp. documentul din 6964 (1.456) Septemvrie 201, cel din 6964
(1456) Octomvrie 182 și cel din 6968 (1460) Octomvrie 23.

1 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 588-590.


2 Vezi mai sus p. 1-2, 18-20.
5 Vezi mai sus p. 59-40.
1465 45
5
9.

Suceava. 1465 Iulie 15.


Ștefan Voevod întărește Mânăstirei ¿Neamțului tot hotarul
Zagornei. cum și alte privilegii.
' K/KY6I0, MKI1 CT6^4(h) K06K0AA r(cri)iArdp2 36MAH >
4CK0H, 3H4M6HHT0 MHHh(m)3 H C rkw2 /IHCTo(m) H4I11HMK
KKC^m)4, KT0 H4 HG(m) $3Ph(t) HAH 6T0 VCAHIIJh(t) MT0VMH, WMG
A4g(m) h hotkpmam6(m) ct’mv MonacTHpie Ha.iiiGMOif w(r) HGMița,
H^efx) g(ct) XPa(M) era re k^shgcghY^ ra na litere//(e v jfp(c)Ta,
eyKe(c) yerapK MOHacTHpe(H), 4ie g(ct) ey sarepHew, aan 00 era- 10
pewey yeTapK/ 410 H3AaKHâ npHcavpG(r) w(t) HGMGițKare Menac-
THp’k, TaioKe h w(t) cosa2 Ha nepe(A) Aa npHCA0yxae(T) vk6(c)
to(t) yoTapx. Hame(r) MOHacTHpA w(t) neMi^ aan h cx rp&aaaui
h c neaici-m, K63AG 00 rrapeMv yerapw», 410 g(ct) M0HacTHpcKJH
^evap^. a raK00K)? sape kto hmg(t) KpaTH w(t) Ha(c) A^ekTHHeif t5',
w(t) kmg(a)?a t0th HaiuH A6C’^THH,Uf 410 KH H6 iwaaH KpaTH a6"
rkTHHv w(t) kmg(a) w(t) MaHacTHpcKH(y) riacHKa(y), jov'k rieaeBHHa
rpe(m), h 410 kh hg HMaaH >Ka(A)Here Anaa a$ jpvap'k4 m0H4cth(p)-
CK0F0J HAH A0 IUCHKH? HAH KV(a) K H6M0Y3, 410 6(CT) M0HaCTHpCK06, ' ■
hh cawH a6C^thhiAh> a HH na(ic) h(y) eavrn, sape kt0(h)5 kvag(t), 2(>
3aney(>K) t0tv A6c^VHHr ( wk6!»si4aî h aoh CT0M0Y AUH4C_
THpi0, a th(jk) C0THpTk4, aaHK0 er0 cavrH, a hY h(h) hhkt0 w(t)
Haii.in(j) K0rap25 ham w(t) HaiiiH(y) c^th, a sa hhMa(A)Ha Ama
Aâ HG HMaG(r) >KaAH0r0 npHavkcv a0 ManacTH(p)cKH(y) nacHKa(y)
H A0 H A0' .H0A±HHI H A0 VC6F0 J0Taprk w(t) ' 3âT0.pH4? 6AHK0 2>
g(ct)crapTn prapx, Ta cavx’ae(T) Hameii waHacTHp’k w(t) h^mlv^.
a KT0 Hi H0KVCh(t)( Hepe(c) cg(c) ahct<x H>a(Hi), Aa h^6(t) ca
yMfctUATH, kv(a) ^(m), er MaHacTHpe(H) jpTap* w(t) 3ar0pHa,'
T0(t) g(ct) ÎIP0THKHh(k) Ha(lll) H HaiJHGMV AHCTOy H ¥3pH(v) H4(a)
C0K0I0 H4HJV K43HK. T06 VC6 KHLU6nHCaH06 Aa ^(ct) H6n0p01fHJ6H0. 30
a na K0(A)iije Kp/îvn0(cT)/ rkaAAH gcmh ■ HâiiiGmr K/apH0M0y ■ nanei;,
A0(b)p0YA0Rh aere^GTv, nncaTH h namv neMa(T) 3aKiscHTH k cerner
ahctv HaniGMv. îih(c)? 0f cenaKii4, o1î(t) âtțeă ie(a) ri.

. ' 1 k e făcut ca o.
.2 Sic.
■' 3 h ca țr ■ . ' ■
•4 k aici și aiurea ca >.
5 Sic. Să fie egal cu kt0 (en) ?
46 ' 1465

Traducere. Cu mila Iui Dumnezeu, Noi Ștefan VoevocL


Domn Țarii Moldovei, cunoscut facem și cu această carte a
noastră tuturor, cari vor căuta la dânsa sau o vor auzi ci-
tindu-se, că dani și întărim sfintei mănăstiri a noastre delà
Neamț, unde este hramul Sfintei Înălțări a Domnului nostru
Isus Hristos, tot hotarul mănăstirei, ce este la Zagorna, dar
după vechiul hotar, ce ' din vechiu ascultă de Mănăstirea
Neamțului, asemenea și de acuma înainte să 'asculte întreg
acest hotar de mănăstirea noastră delà Neamț, însă și cu
.gârlele și poenile, pretutindeni după vechiul hotar, ce este
hotarul mănăstiresc.
Și asemenea, oricine va aduna delà Noi deseatina delà
albine, acești deseatnici ai noștri să nu aibă a aduna desea­
tina delà albine, din prisăcile mănăstirești, fie chiar o jumă­
tate de groș, și să nu aibă nici o treabă cu hotarul mănăs­
tiresc sau cu prisăcile sau cu orice, ce este mănăstiresc, nici
chiar deseatnicii și iarăși nici slugile lor, oricine ar fi el, pen­
tru că această deseatină am făgăduit-o și am dat-o Sfintei
Mănăstiri. Și asemenea Sotirea1 sau slugile lui și nici altul
nimene din boerii noștri sau slugile noastre și nici un suflet
să nu.aibă nici un amestec la prisăcile mănăstirești și la
gârle și la poene și la întreg hotarul delà Zagorna, cât este
hotarul vechiu, atâta să asculte de mănăstirea noastră delà
NeaniȚ ■ .
Iar cine s’ar încerca •< • ■ stă carte a noastră
■să se amestice, ori în ce, în hotarul mănăstiresc delà Zagorna,
acesta este protivnicul nostru și al cărții noastre și va vedea
asupra sa pedeapsa noastră.
Aceasta toată mai sus scrisă să fie nestricată.
Iar pentru mai mare tărie, am poruncit credinciosului
nostru pan, Iui Dobrul logofătul, să scrie și să atârne pe­
cetea noastră cătră această carte a noastră.
S’a scris în Suceava, în anul 6971 Iulie 15.
Pergament, cu pecetea pierdută, delà care a rămas nu­
mai șnurul de mătasă roșie, se păstrează legat în ms 4606,
fila 23, delà Acad. Rom da 24 se păstrează și o tra-
■ducere din 1812 Martie 28, iscălită de Veniamin Mitropolitul
și de loan arhimandrit și stareț al Sfintei Mănăstiri Neamțul
1 Pare a fi un nume propriu.
1463 47

5
și. Secul După o copie din mss lui Victor Grigorovici, păs­
trate în Muzeul Rumianțev, din Moscova, a fost publicat de
1 Bogdan, D. Șt. 1 p. 75-77. Copia lut Grigoro viei are multe
greșeli, din care unele au fost îndreptate în ediția lui 1 Bog­
dan, altele însă, destul de multe, au rămas și în această e-
ditie. Acest lucru m’a făcut să-1 public din nou, după ori­
ginal. L Bogdan a publicat și o traducere, după un suret
din 10 Septemvrie 1814, autentificat la 16 Septemvrie 1815,
u ■ ument, surei ce se afla în Arhiv. Stat., Bucu­
rești, M-rea Neamțului, depozite particulare, sub nr. 4286.
Ibid ae - . . a ■ rnă. A fost ț *
după t . sur« ' ' r r Narcis C.1rei Irh •
soc. șt. și lit. Iași, anul 21 (1910) p. 345-346.
Pentru întărirea din liricul de inai sus, să se cp. oricui
din 6937 (1429) August 311, cel din. 6937 (1429) Septemvrie 12,
în 6958 (1430) Dechemvrie 233, cel din 6964(1456) Martie l4.
Asemenea în 6955 (1447) August 225. Ibid. și pentru Zagorna.
Cp. și Zahorna, sat în județul Soroca6. Asemenea documentul
clin 7008 (1500) Mae V

1.463 Iulie 31.

-: boerului Arbure satele Vorona

„6971 Iulie 31. Ispisoc delà Ștefan Vodă cel Bun. Facim 5
ști ■ cu această, cârtia noastră., .iată ■ acest al nostru credin­
cios boer, dumlui Arburi portari, slujâtu-ni-au cu dreptate
Șl s ... V i . i ,! < - . ,<■ ,
slujbă cătră Noi, miluitu-l-am pre dânsul cu osăbită col
noastră, lam dat și i-am întărit Iui pre satu, anumi Vorona io
și Rușii, ce au cumpărat delà Ivașco cel Orie ! . pf 180
zloți turcești. Și iarăși au .-mai cumpărat delà fratile lui

1 M < < u [Ou Mold în. Șt'M. l p. 285-286.


2 Ibid. 1 p. 286-290.
3 Ibid. 1 p. 307-510.
4 Ibid. 2 p. 575-577.
5 Ibid. 2 p. 288-292.
6 Ind. stat. p. 342, 844.
I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 169-172 ; Originalul la Acad. Rom. ms4606, fila 28.
48 1463

Ivașco, Ia Mihul Giumătate ....... parti drept 150 de zloți


turcești și' pre un tătar cu ficiori cu tot și pre Cariei (?) cu
ficiori cu toi ...... Ana și Teleuca și Ciopii cu ficiori cu
tot și altul Micul și cu copii și Radul cu ficiori cu tot.
5 Iară hotarul acelor sati ca să fie pre undi au hotărî!
dumlui ...... și durului ....... medelnicer, începân-
du-să din hotarul lui Dragomir Litianul, drept piste vale
Voronei și pre supt ...... a Mihului, ci-i delà Sâretu, și
de acolea pe la capul dialului, ci-i delà Glodeni, iară de a-
io cole pe la coada heleșteului de sus, acolo undi săobârșăști
coada heleșteului. de acolo în. codru, până în hotarul Lucăi
Călugărului. Aceste, câte scriu mai sus, ca să-i ■ fii delà Noi
urle în veci“.
„S’au scos di pe orighinal de cătră mini și fiind întoc­
mai am iscălit, loan Teodorovici“.

Dau documenta de mai sus după Arhiv. Stat., Iași,


divanul domnesc Tr. 410, op. 446, dos. 19, fila 38 r. și 29 v.
In primul Ioc data e 697.1, în al doilea loc e 6971 lulii 31.
Acelaș document este citat și în Arhiv. Stat., Iași, Anaforale
nr. 87 fila 147v.? cu data 6971 Iulie 51: „Opis.ca de pe is-
pisocul Domnului Ștefan Vvd„ încungiurător hotarului mo-
șâii Vorona“. E vorba de proces între vornicul lancu Can-
tacuzino, proprietarul unei, jumătăți din moșia. Vorona,dela
ținutul Botoșani, și frații Musteață, proprietari în altă jumă­
tate din acel sat. Este vorba de unul și acelaș document,
din care I. .Bogdan D. Șt. 1 p. 77 și 78 a publicat două rezu­
mate, sub două numere diferite. Cel de al doilea, delà p. 78,
e rezumatul documentului de mai sus, cu unele lipsuri, ceia
ce m’a făcut să-l public în întregime, așa cum e la Arhiv.
Stat, din Iași. Am citat o parte din el și în M. Costăchescu,
Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 570. La Arhiv. Stat. Iași, Anafo­
rale nr. 87 cit. (în care e vorba de proces între vornicul
lancu Cantacuzino, proprietarul unei jumătăți din moșia
Vorona, partea de jos, înpreună cu frații Musteață, proprie­
tari în cealaltă jumătate de sus, și între M-rea Pobrata, pro­
prietara moșiei Protopopeni) este arătat ca „o copie de pe
ispisocul Domnului Ștefan Vvd.“, cum am văzut mai sus.
Este citat și ibid. fila 149 v. Aici e vorba de un proces por­
nit de Musteață contra vornicului lancu Cantacuzin și logo-
1465 49

S
fătului Costandin Cantacuzin, în care Musteață sprijinea
pretențiile sale „pe hârtia ci el o numești copii cli pe ispi-
socii Domnului fan Vvd., clin 6971, cari hârtii, prin ho-
;4 tărîrili dati în acele pricini la 1856 și 1837, întărite de înăl­
țimea voastră, s’au cunoscut plastografă, mărginindu-să mă­
rimea moșii Vorona după hotarnica aceiaș moșii din
Asemenea ibid.: „Musteață însăși în proțesul de acum cu e-
pitropia se întemeiază tot pe ace hârtii plastografă64. Ase­
menea ibid. fila 152. La fila 155*’-: „O copie de ispisoc
6971 iulie 31, care copii, prin hoiărîrile acestui divan
din 1836 și 1837 . . . cunoscându-să plastografă s’au și rupt
o altă asăminea copie66. Urmează deci că documentul de mai
sus e supus îndoelii, în ce priveși utenticitatea. S’ar putea
însă să nu fie falșificat, hotărîrea în acest fel fiind dată
conform intereselor boerilor Cantacuzini. Se prea poate —
în caz când e autentic — ca data documentului 6971 să nu
fie exactă, căci, în acest an, Luca Arbure, cum vom vedea
mai jos, nu este portar de Suceava. Sau că Arbure, din do­
cument, este Arbure, tatăl portarului, și traducătorul i-a a-
dăugat atributul de portar — Arbure, portarul de Suceava,
fiind mult mai bine cunoscut, — care în. original nu era, și
în acest caz data 6971 este exactă, sau că în original va fi
fost mp: a (6901 ~ 1 i traducătorul w o mat pe <î (~ 90)
drept (=70), anul sipM ( ■
urmă a dat-o și I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 497. Oricum Luca
Arbure ca portar apare mai târziu.
Vorona este unul din satele cu acest nume din județul
Botoșani1. Este un sat străvechiu. Mai vechiu însă este, cred,
numele pârăului Vorona, lângă care este așezat satul. Acesta
este pomenit-chiar din 6911 .(1403), Ianuarie 7: I- trânul
dela Vorona2, apoi ' 453) Noemvrie i63 ul

străvechiu nume slav4. — In apropiere de Tudora, în aceleași

1 Ind. stat. p. 65, 841: Vorona-Dobrovolschi, Vorona-Nouă și Vorona-


Teodora, în com. Vorona, și Vorona-Mare, în com.Tudora; Frunzescu, Dic­
ționar topografic p. 550-531, la 1872 : Vorona mănăstire, Vorona lui Dobro-
volschi, Vorona lui Musteață, în com. Chiscovata, și Vorona-Mare în com.
Tudora; Harta stat, major, planșa Dolhasca, 1 : 50.000; Dicț. statistic al Ro­
mâniei, Buc. 1915,1 p. 112 ; M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 369-570.
2 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 47, rândul 5, p. 48.
3 Ibid. 1 p. 569, rândul 8, p. 370; 2 p. 594, rândul 8, p. 595.
4 Ibid. 2 p. 176; 1 p. 570.
4
50 1465

părți, este și satul Rușii1. Acesta, este iarăși foarte vechiu și


își va îi având numele delà un Rusul2. — Satul Vorona va
îi fost confiscat sub Șfefăniță Vodă, mai apoi însă înapoiat
neamului lui Arbure, cum vom vedea mai jos, că s’au îna­
poiat și altele. In stăpânirea acestui neani găsim satul Vo-
rona și într’un ispisoc delà Ieremia Movilă Vvd., scris de
Dragau Tăutul, în 7104 (1596) Aprilie 63. Și mai departe în
veacul al XVII-lea și al XVIII-Iea, în documente din 7158
(1650) Ianuarie 24, 7159 (1650) Noemvrie 24, 7178 (1670) Iulie
21, 7221 (170) Iunie 204, satul Vorona se află tot în stăpâ­
nirea neamului Arbure. Ba chiar în veacul al XIX-lea, boe-
rănașii Enachi și Vasile Mustiață, proprietari în Vorona și
Ruș i, se arătau ca scoborîtori din Sofița, fiica lui Luca Ar
bure și soția lui Gavril visternicul și mai direct din Stanca 5*7.“-

1 Harta stat, major, planșa Dolhasca, cit. Nu e trecut nici în Dicț.


geogr., nici în Dicț. statistic, nici în Ind. stat., nici în Frunzescu, Dicționar
topografic. I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 78.
2 Sate cu acest nume sânt multe. Cp. Ruși, Rușii, Rus, Ruseni, Ru­
sești etc., [Ind. stat. p. 737-738]. Pentru trecut cp. M. Costăchescu, Doc. Mold.
în. Șt. M. 1 p. 195 (aici se pomenește și uricul dela Alexandru cel Bun), p.
500, 458, 439 (aici și uric dela Alexandru cel Bun), p. 558 (aici și uric dela
Alexandru cel Bun), p. 415, 416, etc.
3 Arhiv. Stat., lași, divanul domnesc, Tr. 410, op. 446, dos. 19, fila 40 '■
Prin el, Domnul întărește lui Dumitru Ponici și sorăsa, Gafia, fiii Măricăi și
verii lor (în suret : nepoții ; în slavonește va fi fost: hagmghhkorg, verii)
Grigori și Toader și surorilor lor, Nastasia și Stanca și altor surori ale lor,
fiii lui Pătrașcu, nepoții Stancăi, fata lui Arbore hatmanul „a lor drepte ocini
și moșii, din ispisoc ele împărțală ce l-au avut di la Patru Vvod. și din
drepți dresâle lor, ci le-au avut strămoșul lor, Arbure hatmanul, dela bătrânul
Bogdan Vvod. și de întăritură de la tânărul Ștefan Vvod., satul anumi Vo­
rona, cu moara, ci-i în țânt. Sucevii”, asemenea satul Sfitcăuții cu moara,
jumătate de sat de Hrițăni cu moara în Drabiște și satul Blișcinăuții cu
moara. Acesta de pe urmă a eșit dela dânșii prin vânzare. In partea lui Du­
mitru Ponici și a surorii sale, Galii, s’a venit satul Sfitcăuții și jumătate de
Hrițăni (amândouă în ținutul Hotinului), pentrucă Pătrașcu „ace a patra parte
a lui au dat-o surori-sa, Măricăi, din satul Hrițănii, drept un brâu de argint
poliit cu aur, ci I au fost luat di la dânsa, când au pribegit în Țara Leșască
și l-au perdut acolo‘\ iar în partea verilor lor (în suret nepoților), lui Gri-
gorie și lui Toader și surorilor lor, Nastasiei și Stancăi și celorlalte surori,
satul Vorona cu mori. [O copie după traducere și la Acad. Rom. CXXXIX/35,
Creșterea colecțiilor Acad. Rom. 1911 p. 254 cu data 7114 (1606) Aprilie 6;
Sever Zotta în Buletinul Ion Neculce, Iași, fase. 7 (192S) p. 511]. Acelaș în
Uricarul 1 p. 160. cu data 7114 (1606) Aprilie 6. Aici „un frâu de argint”,
în loc de „un brâu de argint". Cu data 7114 (1606) Aprilie 6 e publicat si
în L. T. Boga, Doc. Basarabene 7 (1929) p. 4-5. Aici, greșit, Stanca e dată
femeie lui Ârbure hatmanul.
■ 4 Arhiv. Stat., Iași, divanul domnesc, Tr. 410, op. 446, dos. 19, fila 29 v-
Cp. ibid. fila 41, 42, 43. Asemenea ibid. Anaforale nr. 87, fila' 148 r-
5 Arhiv. Stat., Iași, Tr. 1765, op. 2014, dos. 515, fiia 183 ; ibid. Tr. 1764,
op. 2015, dos. 725, fila 107 și Sever Zotta în Buletinul Ion Neculce, Iași, fase.
7 (1928) p. 311. etc.
1465 51

Neamul lui Arbore portarul este destul de bine cunoscut.


<JeI mai vecliiu Arbure cunoscut este Ivan Arbitre, căruia
în (>961 (i453) Octomvrie 22 i se întărește satul Leiicușenii
pe .Bâriăzel, unde i-a fost casa1. Este acesta întemeietorul,
neamului sau înv nu ași știe răspunde. Un Arbitre, pârcălab
cte Neamț apare în divanul Iui Ștefan cel Mare, începând,
din 6979 (1471) August 15b Apoi în 697c> (1 47 li Septemvrie
10'7, în Ote’u p'Xi) i Utemvrie 24* 245678, în 6980 (1472) Ianuarie 25b
în 0980 (1472) Aprilie 25«, în 6980 (1472) Iunie 1 \ în 6980
(1472) Itiîiie 5Ș ia o98i 0475) Septemvrie 59, în cAte I tete
Septemvrie 131011 , în 6981 ( 1475) Octomvrie iu o9'X (U75‘?
Dechemvrie 912, în 6982 (1474) Aimust 26135 în 6985 («Tv
Aprilie 2514, în 6983 (1475) Mai 715/în 6984 (i476) Mai 2216i
Este* cea de pe urină dată, când. îl întâlnesc în divan. In­
trăm uric din 6987 (.1.479) Mai 19 se spune, vorbindu-se: pro­
babil de’ trecut : a yoraph toh îio/WkhiHc coS wt puuieipn ecr
<8^4 HMk fOTdpHn HdHk A0KS06 Arul acestei
jumătăți de sat de Hlăpt șt să fie pe .unde le-a hotărît pan.
Arbore și pan Vâ1 )17. Pi te a avea vre-un sat de
moșie în vecinătate, pe Valea Albă. Faptul că apă Mai 22 1476
nu se mai întâlnește ne-ar face să credem că a căzut în lupta
delà Valea Ibă, din 26 Iulie 1476. El. (se numea Cârstea,
după un. di. n.t din 7085 (1575) (artie 2, delà Petru Voe-
vot! A Soția k mî v/U de Neamț, se numea Nas-

.1 XL Costăcliescu, G,. Vm- ui. Șt. ,M. 2 p. 499, rândul 5. p.. 50(1
2 1 .Bogdan, D. Șt; I p. 157.
5 Ibid. 1 p. 160.
4. Ibid.. 1. p. 164.
5 Acad. Rom. Peceți 265 ; Ghib.rîii revista 'Teodor Codrescu (Iași) 1
(1916) p. 17S ; Gliib. Sur. 18 p. 75.
6 J Bogdan, D Șt I p. G0
7 Gliib. în Arhiva, soc. șt. și liG Iași, 25 (1914) p. 181 ; I. Bogdan, IX
Șt. 2 p. 246., ' ' . '
8 I. Bogdan, D. S; f IVI
9 ibid. 1 p. 182.
10 Ibid. 1 p. 184.
11 ll)id. 1 p. 187.
12 Ibid, 1 p. 190.
13 Ibid. 1 p. 193.
14 Ibid. 1 p. 204.
15 Ibid. 1 p.. .206. ' .
16 Ibid. 1 p. 209.
1.7 Ibid. 1 p. 228.
. 18 Sever Zotta în Buletinul' Ion Necalce, Iași, fasc. 7 (1928) p. 312:
Coste diac,1 fiul lui Gavril visternicul, nepotul lui Arbure pârcălab, străne­
potul bătrânului Cârstia, vinde partea lui din Vășcăuti, danie - dela Ștefan
52 1465

tasia*1. Fiul lui Arbure, pârcălabul de Neamț, este cunoscu­


tul boer, Luca Arbure, portarul de Suceava23 . Acesta apare
în divan, întâia oară, în 6994 (1486) Septemvrie 14s. Urmează
apoi o lungă întrerupere, apărând iarăși în 7006 (1498) Sep­
temvrie 24 4, în 7007 (1499) Iulie 1256 , în 7007 (1499) August
15®, în 7007 (1499) Septemvrie 147, în 7007 (1499) Septemvrie
, în 7007 (1499) Septemvrie 18®, în 7007 (1499) Noemvrie
1589
1410, în 7007 (1499) Noemvrie 1511, în 7007 (1499) Noemvrie
2012, în 7007 (1499) Noemvrie 2013, în 7007 (1499) Noemvrie 231415,
în 7007 (1499) Noemvrie 261B, în 149916, în 7008 (1500) Martie
1717, în 7008 (1500) Martie 2218, în 7008 (1500) Martie 2519.
în 7008 (1500)20, in 7009 (1501) Aprilie 2521, în 7009 (1501)
Dechemvrie 14 22. în 7010 (1502) Fevruarie 17 23, în 7010 (1502)
Fevruarie 2224, în 7010 (1502) Martie 1525, în 7010(1502) Mar­
tie 14 26, în 7010 (1502) Noemvrie 17 27, în 7010 (1502)28 în 7011

Vodă pentru. Cârstia, Iui Onciul vătaf. — N’ar fi de mirare ca boerul Cârstea,
pomenit în pomelnicul delà Bistrița, ca mort în războiul cu Turcii, înpreuiiă
cu alții, să fie chiar Cârstea Arbure [I. Minea, în Cercetări ist. (Iași) anul 81
(1933) p. 51].
1 Arhiv. Stat., Iași, Tr. 1764, op. 2013, dos. 723, fila 107 v-; Sever Zotta
în Buletinul cit. p. 311.
2 In M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 500 îi confundam, pe
amândoi, crezând greșit că e unul și același
3 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 290.
4 Ibid. 2 p. 126.
5 Ibid. 2 p. 425.
6 Ibid. 2 p. 130.
7 Ibid. 2 p. 444.
8 Ibid. 2 p. 136.
9 Ibid. 2 p. 139.
10 Ibid. 2 p. 140.
11 Ibid. 2 p. 145.
12 Ibid. 2 p. 144.
15 Ibid. 2 p. 148.
14 Ibid. 2 p. 155.
15 Ibid. 2 p. 160 și altul ibid. 2 p. 163.
16 Ibid. 2 p. 167.
17 Ibid. 2 p. 170. Acad. Rom. ms 4606 fila 28 originalul.
18 Ibid. 2 p. 175.
19 Ibid. 2 p. 175.
20 Ibid. 2 p. 180.
21 Ibid. 2 p. 181.
22 Ibid. 2 p. 184.
25 Ibid. 2 p. 192.
24 Ibid. 2 p. 197.
25 Ibid. 2 p. 201.
26 Ibid. 2 p. 205 și altele cu aceiași dată ibid. 2 p. 204, 206, 208, 252.
27 Ibid. 2 p. 210.
28 Ibid. 2 p. 213.
1463 53

(1503) Fevruarie 21, în 7011 (1505) August 262, în 7011 (1505)


Septemvrie 153, în 7011 (1503) Septemvrie 1845, în 7011 (1503)
Septemvrie 30B, în 7011 (1503) Octomvrie 66. Apare și în di­
vanul lui Bogdan Voevod, tot ca ir Sucevei. Așa în 7014
(1506) Martie 227, în 7015 (1507) Fevruarie 2089,în 7015(1507)
Fevruarie 22®, în 7015 (1507) Fevruarie 2610, în 7015 (1507)
Fevruarie 2711, în 7015 (1507) Fevruarie 2812, în 7015 (150”l
, în 7015 (150 "'i'arii- '."jnV
Martie 11314
15
în 7016 (1508) Fevruarie 216, în 7016 (1508) Fevruarie 1617,
în 7016 (1508) Martie 218, 7016 (1508) Martie 2519, în 7016
(1508) Dechemvrie 1420, în 7016 (1508) Dechemvrie 1521, în
*’018 (1510) Septemvrie 2122, în 7021 f ' Martie 5 23, în 7021
(1513) Martie 72425
, în 7023 (1515) Aprilie 202B, în 7025 (1515)
1 I. Bogdan D. Șt. 2 p. 216.
2 Ibid. 2 p. 222 și altul, ibid. 2 p. 225.
. omL 2 p. 229. '
4 O fotografie, Acad. Rom. fotografii 1V/8, publicat de mine în Bule­
tinul Ion Neculce, Iași, fasc. 6 (1926-1927) p. 559; Originalul era ia Episcopul
de Fluși, Iacov Antonovici, după el o copie la Acad. Rom. ms 5254 (I. Bog­
dan nr. 25.
5 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 251 și altul cu aceiași dată ibid. 2 p. 254.
6 Ibid. 2 p. 241 : o copie după o fotografie Ia Acad. Rom. ms 5254
(I. Bogdan ms 25).
7 Acad, Rom, LXXVII/5 ; Iulian Marinescu, Bogdan III cel Orb, Bu­
curești 1910, p. 106-107.
8 Acad. Rom. XLV/142 ; Iulian Marinescu cit. p. 107.
9 Pergament la mine, publicat de Ghib. în Arhiva soc. șt. și lit. Iași,
1 H4) p. 185 și Sur. 18 p. 94 și altul. Ghib. Isp. I1 p. 44.
10 L. F. Boga, Doc. Basarabene 5 (1929), Cliișinău, p. 3.
1.1 Arhiv. Stat. București, M-rea Adani 1V/6; Iulian Marinescu. cit. p. 107.
12 Pergament la Fundafiunea Regele I'ordinând I, Iași, publicat de
mine în Buletinul Ion Neculce, Iași, fasc. 5 (1925) p. 200 și Ghib. Sur. 18
p. 98 și altul Ghib. Sur. 18 p. 102, originalul la Acad. Rom. Peceți 252.
15 Uricariul 18 p. 82 : Iulian Marinescu cit. p. 107-108 și altul Acad.
Rom. fotografii pachet II nr. 5, l-am publicat în Buletinul Ion Neculce, Iași,
fasc. 6 (1926-1927) p. 274.
14 Ghib. Isp. I1 p. 48.
15 Ghib. în Buletinul Ion Neculce, Iași, fasc. 5 (1925) p. 311.
16 Wick. Woronetz und Putna p. 189; Iulian Marinescu cit. p. 108.
17 Ghib. Sur. 10 p. 9 ; altul cu aceiași dată în Uricarul 25 p. 166, în
Arhiv. Stat. București, Episcopia Hușilor XLIX/1, 2, C. Aricescu, Revista is­
torică a Arhivelor României, 2 (1876), București, p. 72 nr. 2006; Iulian Ma­
rinescu cit. p. 109.
18 Ghib. Sur. 1 p. 67.
19 Pergament la Arhiv. Stat. București, M-rea Neamțu XX/1 ; Iulian
Marinescu cit. p. 110.
20 Ghib. Sur. 9 p. 13; Ghib. Sur. 18 p. 105.
21 Arhiv. Stat. București, secț. istorică, în Iulian Marinescu cit. p. 110-111.
22 Arhiv. Stat. București, Condica M-rei Răchitoasa 1V/75 (109); Iulian
Marinescu cit. p. 111.
25 Ha.sd. Arh. Ist. I2 p, 120.
24 Pergament Acad. Rom. Pecefi 149 ; Iulian Marinescu cit. p. 111-112.
25 Hasd. Arh. Ist. I1 p. 157 ; Iulian Marinescu cit. p, 114.
54 1463

Dechemvrie 21'. în 7024 (1516) Dechemvrie 1012. EI apare sr


în divanul lui Ștefănifă Vodă. Așa în 7025(1517) Dechemvrie
153, în 7026 (1518) Ianuarie 22456, în 7026 (1518) Ianuarie 23%
în 7026 (1518) Ianuarie 28®, în 7026 (1518) Dechemvrie 267, în
7027 (1519) Ianuarie 989 , în 7027 (1519) Dechemvrie 27®, în
, în 7028 (1520) Iulie 15«, în 7028
7028 (1520) Aprilie 251011
(1520) August 2112, în 7028 (1520) Octomvrie 713, în 7029
(1521) Iunie l14, în 7030 (1522) Fevruarie 41516, în 7050 (1522)
Aprilie 211G, în 7050 (1522) Iunie 217, în 7030 (1522) Iunie 2418,
în 7030 (1522) Iunie 2719, în 7050 (1522) Iulie 220, în 7030
(1522) Octomvrie 2921, în 7050 (1522) Octomvrie 5122, apoi în
7051 (1525) Martie 1523. Este cea de pe urmă dată când îi
găsesc în divan, căci în Aprilie a aceluiași an a fost tăiat
de Ștefăniță Vodă, în Hârlău, și nu multă vreme după aceia
au perit la fel și feciorii săi, Toader și Nichita24. Că Luca
1 Acad. Rom. XCV/9 ; Iulian Marinescu cit. p. 114 și altul Wick. Wo-
ronetz und Putna p. 105 ; Iulian Marinescu cit. p. 114.
2 Acad. Rom Pecete 87; Iulian Marinescu cit. p. 114-115 și altul Ghib.
nur. 19 p. 55.
3 I. Bogdan, Album paleografie moldovenesc nr. 75 ; llie Minea, în
Cercetări ist. (Iași) anul 42 (1928) p. 217.
4 Ghib. Sur. 1 p. 173.
5 Ghib. Sur. 18 p. 171.
6 Ghib. Sur. 1 p. 179.
7 Hasd. Arh. Ist. I1 p. 28 ; Ghib. Sur. 1 p. 261.
8 Hasd. Arh. Ist. I1 p. 38.
9 Ghib. Sur. 5 p. 219.
10 Ghib. Isp. P p. 53, 54.
11 Muz. municipal, Iași; Ghib. Sur 18 p. 111.
12 Golovațchi, Gramotî, în Letopis arheogr. kommissii, 4, S. Peterburg,
(1868) p. 11.
13 Ibid. p. 14.
14 Ghib. Sur. 18 p. 115.
15 Uricariul 18 p. 92.
16 Ibid. 18 p. 98.
17 L. T. Boga, Doc. Basarabene 5 (1929), Chișinău, p. 6.
18 GJiib. Sur. 1 p. 159; Uricarul 23 p. 24.
19 Ghib. Sur. 18 p. 116 ; originalul la Fundatiunea Regele Ferdinandl. lași.
20 Ghib. Sur. 18 p. 177.
21 Ghib. Sur. 1 p. 245.
22 O fotografie de uric la mine.
23 Ghib. Sur. 1 p. 371.
24 Retopise Iul Țarii Moldovei pană Ia Aron Vodă, ed. C. Giurescu,.
București, 1916, p. 127-129. Cp. A. D. Xenopol, Ist. Rom. ed. 3, voi. 4 p.
217-224; N. lorga, Doc. Rom. din Arh. Bisir. 1 p. XIII, Stud. și Doc. 6 p.
609 ; llie Minea în Cercetări ist. (Iași), anul.42 (1928) p. 197-215. Cp. și Cro­
nica lui Macarie, în I. Bogdan, Vechile cronice molcl. p. 152, 272-273. Cro­
nica cea mai veche moldovenească, scrisă în românește, vorbind de navala
Tătarilor, sub Bogdan Voevod, în 7021 (1513) August 22, spune că Domni­
torul a trimis asupra lor „pre Corpaciu hatmanul său”, Copaci, in unele
manuscrise, totuna cu Arbure ¡Letopisețul cit. p. 124; Ghib. în Uricariul
18 p. 490].
1463 55

urc era fiul Iui Arbure, pârcălabul de Neamț, se vede


din inscripția pusă la biserica sa din Arbure, zidită între
7010 (1502) Aprilie 2 și August 291 și din cea pusă pe un.
chivot, în 7011 (1503) Aprilie 292. Sojda lui Luca Arbure se
numea luliana3. In spița de neam alcătuită, după documente,
de boerii Musteață în 1834 se arată rn înaintași ai lui Luca
Arbure, sigur din punct de vedere al proprietății în satele
Vorona și Rușii, pe Nastasia, ce o cred soția lui Crâstea
Arbure, pârcălabul de Neamț, apoi mama ei, Marica, și tatăl '
acesteia, Crâstea4. Se cunosc și alte rude înaintașe ale lui
Luca Arbure. Intr’un document din 7014 (1506) Septemvrie
11, dela Bogdan Voevod, se spune că Ion și fratele său, A-
lexa și Vasca, fiii Anușcăi, nepoții bătrânului Hrinco „au
vândut a lor dreaptă moșie din liricul for cel drept“, dina
treia parte <din cinci părți> trei părp din satul Derzsca ne­
potului său, boerului Lucăi Arbure, portar de Suceava, drept
150 de zloți tătărești5. — Nu se cunosc frații și surorile lui
Luca Arbure, dar probabil că au fost. Un nepot al său,
Dragoș de la Poartă, este pomenit întUun document din 7028
(1520) Iulie 28, dela Ștefan Voevod, când Luca Arbure, por­
tarul de Suceava, îi dăruește ocina sa dreaptă, „din liricul
său drept și din privilegiu, ce el a avut dela bunul Dom­
niei mele, Ștefan Voevod, jumătate din satul Țăpești, pe
Bârlad, la gura Lozovei, partea de sus și din ozerul dela
Lozova a patra parte6.
1 Kozak, Inschriften p. 2; na(n) a8K4 apsSpe ripKKdad(K) cSMdKCKH .
chk evapora ApKgpk rip^O/UiU HGMGpKoro (pan Luca Arbure, pârcălab
de Suceava, fiul bătrânului Ai. a < p ălab de Neamț)
2 Ibid. p. 8 : nd(w) aSKd dpKSpG npXKddd(K) coMdKCKH chk CTd-
poro dpKSpd npxKdâdKd nemeijKoro.
3 Ibid. p. 10. Cp. și G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, în Bul.
com. mon. ist. anul 18 (1925) p. 117 ; Sever Zotta, în Buletinul Ion Neculce,
fasc. 7 (1928) p. 312.
4 Arhiv. Stat. Iași, Tr. 1764, op. 2013, dos. 725, fila 107v-; în Sever
Zotta în Buletinul Ion Neculce, Iași, fasc. 7 (1928) p. 311. Aici în loc de
tatăl Măricăi, Crâstea, e Crâstina.
5 Acad. Rom. ms 111 fila. 19 v Și în Gliib. Sur. 18 p. 93 ; Sever Zotta ”
în Buletinul Ion Neculce fasc. 7 (1928) p. 313. In acest de pe urmă loc data
e greșită: 4 Septemvrie.
6 Melchisedec, Cronica Romanului 1 p. 156 : 8h8k8 CKOGMS
H4LU6MS ^parOLUH WT nopTb. Este foarte curioasă în această privință a-
ratarea unui document dela Petru Râreș, din 7054 (1546) Mai 18, prin care
Domnul dăruiește Mitropoliei de jos, din Târgul Romanului, jumătate din
sat, la Olteni, pe Bârlad, anume Țăpeștii cu gârle și cu a patra parte (fiu
ozerul. Lozovei, qio vova HO/WKHHa cgao ivt ipuieipH 8 watgho^ na
56 1465

Luca Arbure se pare că a avut 4 băeți*1, din care nu


ne sânt cunoscuti decât 5, și anume Toader și Nichita, cei
uciși de Ștefăniță Voevod în 1525, și Gliga, care în anul pe­
rnei tatălui și a fraților reuși să se refugieze în Polonia, de
unde Petru Rareș, prin gramaticul său. Avram Banilovschi,
îl cere în 15452, Fiicele Iui Luca Arbore sânt: Sofiicu, Stanca,
Todosia, Odochia, Ana și Mariica, cum se vede dintr’un uric
din 7063 (1555) Mai 73 dela Alexandru Voevod. Intr’un alt
uric din 7085 (1576) Dechemvrie 5, dela Petru Voevod, apar
fiicele lui- Luca Arbore, cari trăiau în acest an, Ana, Odo­
chia, Mariica, Sofiica și Cheldoae și nepoții lor, Măriica și
Pătrașco, copiii Stancăi45 . Cheldoae este numele după bărbat
al Todosiei, care se va fi numit Cheldă, Ghildă, Pildă\~-Nu
se cunosc descendenți din fiii Iui Arbure. Neamul și numele
s’a continuat se pare numai prin femei6. Nu este exclus însă
cîi neamul să fi avut alți membri Arbtire, căci Letopisețul
vechiu românesc vorbind de moartea lui Ștefan Lăcustă
Voevod spune că între cei mai de seamă făptași erau „o
seamă de boeri din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii“,
adăugând mai departe că „începătorii! și ațâțătoriu acestui
lucru au fost Mihul hatmanul și Trotușanul logofătul“7.
KKpAA^h CX rpKAdMH H CX MGTKGpTA/A MACT W36p0A\ A030RA S3GA 6H
BpdT rn^KA A1H KOr^AH IVT ^pdFOLLlG UTO> KhJA IlOpTdp WT dp-
KSp6 KX COMdKCThAt FpA^'k, 3d IjiO TOT ^parOILIG iIOpTdp CKA3HA
iiSliikS ivt a\iicto jțknS (ce această jumătate de sat de Țăpeșii, în Ol­
teni, pe Bârlad, cu gârle și cu a patra parte de ozerul Lozova. a luat-o fra­
tele Domniei mele, Bogdan Voevod, dela Dragoș, ce a fost portar dela Ar­
bure, în Cetatea Sucevei, pentru că acest Dragoș portar a stricat un tun de
mare prep, Melchisedec, cit. p. 170. Cealaltă jumătate a satului era a lui
Duma Brudur, cum se vede dintr’un uric din 7007 (1499) Noemvrie 14
[I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 140-142]. Cp. și M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt
M. 2 p. 558. Cp. și Ghib. în Uricariul 18 p. 490-491.
1 G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, în But corn. mori, ist., anul
18 (1925) p. 112.
2 llasd. Arh.. Ist. I1 p. 55; Sever Zotta cit. p. 505, 510 și 5,12.
5 Sever Zotta cit. p. 502,
4 Ghib. Sur. 5 p. 227. 228,
5 Cp. satul Piidești, din jud. Roman [Ind. stat, p; 298, 695]. Cp. Chil-
dina din 6940 (1452) Aprilie 5 [M. Costăchescu. Doc. Mold. în. Șt. M. t
p. 541-542].
6 Sever Zotta cit. p. 511.
7 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, ed. C. Giurescu,
București, 1916 p. 151-152. Trotușanul logofătul era în adevăr ginerele lui
Luca Arbure, căsătorit cu fica acestuia, Ana. Din neamul Găneștilor era.
Cozma Șarpe postelnicul și Gănescul, pârcălabul de Neamț [N. lorga, Stud.
și Doc. 6 p. 74 și M. Costăchescu, Satul Cristești, cu trupurile sale Popiș-
cani, Coșăști și Bărbești, în Buletinul Ion Neculce, fasc. 8 (1950) p. 44-48, etc].
1465

Interesante sânt numirile clin hotarnica satelor din 1465.


Hotarul lui Dragomir Litianul este satul Liteni, din județul
Baia1, aproape de Vorona și Ruși2. Este străvechii!« Era și
în vremea Iui Alexandru cei Bun, cum se ■ ■ diidr’un do­
cument delà Bogdan Voevod, din 7024(1516) Dechemvrie 18,
când se întâlnesc nepoții lui Costea Liteanul și se pomenește
șî privilegiu! sfrăvechiu3. Iși are numele delà un străvechii!
Lite4. — Ao pot identifica satul delà Sireti al lui iViihul Ju­
mătate5. — Glodenii sânt pomeniți în uri cui din 6941 (1435.)
Noemvrie 166. A rămas numele în valea Glodinoasa sau în
valea dui, lângă Vorona și Liteni.» In documente de
mai târziu satul, e pomenit într’un hotar cu Glodenii7. Foarte
greu de identificat și hotarul lui Luca Călugărul. Trebuie
să fi fost o moșie, alături cu Vorona și Ruși. Tu adevăr,
lângă Ruși se află dealul Luchieni8, iar în comuna Vorona
se află satul Protopopeni9.
Foarte inportantă este și cumpărarea de tătari.
1 Ind. stat. p. 39, 628; Dict geogr. al jad. Suceava p. 187-188.
2 Harta stat. major, planșele Dolhasca și Fălticeni, 1 : 50.000.
3 Gllib. Sur. 18 p, 168-170 : C6AC H4 HM6 AHT6HH Hd CH0GT H HC-
H0HKHAÏ6 LjlO WHH HAUAH WT 0
4 Cp. cniazul Litu din 6922 (1414) August 2 [Al. Costăchescu, Doc.
Mold. în. Șt. M. 1 p. 108, rândul 13, p. 110, 273]. Cp. Litavor, Litovoi etc.
Sate ca acest nume avem și în jud. Suceava și Turda [lud. stat. p. 347, 587,
628; Dicț. geogr. al Bucovinei de Grigorovița p. 130]. Pentru trecut cp. Li-
ian coji, acele ' ' < 1429) Iunie 3 [AI Costăchescu cit. 1 p.
269, rândul 17 p. 270, 272, 273]. Un sat Litești tot pe Sireti este pomenit în
?005 (1497) Ianuarie 28, când se întărește lui Mihai Mândrea și se spune că
e cumpărat delà Mara, fata lui Nestorescul, nepoata lui Aliroslav și a lui lurșa.
5 Neamul de boeri Jumătate .avea moșii în aceste parii pe Sireti. dar
mai în sus, cum se vede, între altele din documentul din 6958 (1430) Iulie 7
[AL Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. AL 1 p. 298-507].
6 AL Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. Al. 1 p. 369, rândul 4, p. 571; 2
p. 594, rândul 9-10, 596].
7 Arhiv. Stat, lași, Tr. 1785, op. II, 2056, dos. 87 (secția 3-) fila 151 v- :
7125 (1617) Aprilie 8, document delà Radu Voevod, se arată că lonașco
Ghenghe are jumătate de Vorona și siliștea Glodenii, tot într’un hotar. Ase­
menea în 7206 (1697) Octomvrie 26: jumătate de Vorona și de Glodinoasa,
într’un hotar. Cp. M. Costăchescu cit. 2 p. 908.
8 Harta stat, major, planșa Dolhasca, 1: 50.000.
9 Ind. stat. p. 64, 716. Satul a fost al M-rei Pobrata. După Arhiv. Stat.
Iași, secția 5, Tr. 1785, op. II, 2036, dos. 87 fila 147 v-, V orona s’ar întinde
până într’un pârău de pe moșia Protopopenii, ce Musteață îl numea Glodi­
noasa. Ibid. fila. 151 v-, într’un document din 1766 Aprilie 12 : „ . . . de aici
se întoarce capul Voronii din sus spre Sâret, alături cu Protopopenii . . .
au rămas Protopopenii și au purces Vorona cu Joldeștii”. Alături mai este
și satul iocușănii a M-rei Vorona. Pe aici sânt pomenite două sate pe Sireti,
anume Alite știi și sub codru Sorocenăuți, într’un uric delà Bogdan Voevod,
din 7024 (1516) Dechemvrie 10, foste sub Alexandru cel Bun ale lui Danii
protopopă Hearțeg : wt oypHKd Ar^Aa AaHHAa npOTonona pkpițGro
58 1465

IL
1463.
Ștefan Voevod pentru satul Vitoltești.,

Ispisoe din 6971 delà domnul Stefan Voevod, întăritor


5 unui Petre Viitoteanul pe Vitoltești, lângă BăseștL

Intr’un hrisov al lui I. Sandu Sturza Voevod din 1824


Iunie 22, în pricina dintre loniță Anton Ciolpan, ce țin de
Viltotești, și între stolnicul Ieremîa Giușcă, stăpân în Câr­
pești și în care se afla hotărîrea Domnului Scarlat Calimah
Voevod, cuprinsă într’un hrisov din 1819 Aprilie 28. In a-
cesta de pe urină se arată și ispisocul din 697L La Ghib.
■ Sur. rns 19 p. 145, tipărit în Sur. 18 p. 156. Ibid. se spune
. că satul Vitoltești este la Fălciu.
Este vorba de satul Viltotești din comuna Băsești, ju­
dețul Fălciu*1. Satul este pomenit și într’un uric tot delà Ște­
fan cel Mare, din 6998 (1490) Ianuarie 9 : coo ud Scvîe k8-
>KOpd Hd HAVk KHT0AT6LJJÏH, 110 Wirk CTOpO'BH Idddlld2. Iii acest an,

One și sora lui, Crâstina, copiii lui Giurgiu, vând, drept 105
zloți tătărești, satul lui Ivanco și lui Gavril. Dintr’un docu­
ment din circa 7148 (1640) Iunie 15 se vede că satul avea
și uric delà Iliaș și Ștefan Voevozi, în care mai erau cu­
prinse și două sate peste Prut, pe Salcea3. Satul este pomenit
și în 7148 (1659) Septemvrie H4, etc. Este un sat străvechiu,
ce-și are numele delà un Vitolt, Viltot, pentru care să se cp.,
boerul Vitolt, pomenit încă din 6944 (1455) Septemvrie 195.
Acestuia în 6961 (1455) Septemvrie 7 i se întărește satul Lu-

yio Wii haua wv r^rk^h^d iidinei o daegdH^pd kogkoa'î [Ghib. Sur. 19


p. 54-57]. Satele sânt pomenite și într’un uric din 7085 (1576) Noemvrie 8 :
Miteștii si. Sărăcineștii pe Sireti [Ibid. p. 99-102]. Sorocinăuții și Sărăcineștii
ne amintesc de satul Sarafinești din corn. Corni, jud. Botoșani [Frunzescu,
Dicționar topografic p. 418; Dicț. siatistic al României 1 p. 100]. Un alt sat
Sarafinești, în jad. Botoșani a fost în corn. Mihălășăni [Frunzescu cit. p. 418].
Schimbarea din Sorocinăuți în Sărăcinești și Sarafinești este un caz in por­
tant de etimologie populară.
1 Ind. stat. p. 161, 856; Dicț. geogr. al jud. Fălciu p. 213-214: Harta
stat, major, planșa Fălciu, 1 : 100.000.
2 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 384-585: 2 p. 498; Ghib. Sur. 7 p. 130-133.
3 Ghib. Sur. 7 p. 133.
4 Ibid. p. 135-136.
5 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 498-499.
1464

¡ani, mai jos de Ripujinti, pe Prut1. Petre Viltoteanul își are


numele delà acest Vitolt.— Satul Băsești, de alături de Vi-
tolteștî, este și el foarte vechiu2. In 7125' (1617) Aprilie 16
era al lui Nistor Ureche3. Iși are numele delà un Basea.

12.
Suceava. 1464 Aprilie 28.
Stefan f oevod întărește panului Luca, fiul lui Petru logofăt,
satul Topor ouțf din care jumătate ocina femeei sale.
Marina, ce ea a cumpărat-o delà Mihnea.

Mîv(c)tÏK* IUKÏ6I0, Mkl CTG^aH KOGKO^a, COCHO^VP 3GMAH AVO/V


^ABCKOH, UHHHM 3HAMGHHT0 HC cliM HAUJHM AHCTOAX KZCkAX, KTO HAHk
S30HT HAH GPO MTOVUH OyCAHHIHT, WM6 TOT HCTHHHklH4 CAOyi’d 1441»,
FCkpHklH ndHk AOyKA, CklHK ikUkl HGTpa AOrO^GTA, CA0y>KHA HAM HpdKO

h irkpHO. tLa\ a\h kha^kshh npaRoyio h irkpnoyio caoy>Kiioy ^o io


HAC, /K4A0KAAH 6CAU4 GPO WCOKHOK* HALUGIO MHAOCTÏK* H ^AAM H r,<?T"

KGp/^HAH GCMH GAWy Oy HdUJOH 36AMH, Oy MOA^AKCKOH, WTMHHOy >KG-


»1? GPO, AUpHHH, HOAOKHHOy CG(a) ipO5 w(t) TOlIOpWKIțG, L|10 IVIM
Koynn/U hc aw^hgio, sa ckoh nHirksH, a noAOKGnoy ceaa
w(t) TOiiopORițH naHoy aSiyk, sa Gro iipaROH h skpHOH caoy>KKS. 15-
fw) K MI!I6> iC4 iOG ^4 GCT GMS w(t) HM SpHKK GAVOy H .^/kTGAI
cro h oynSuaTOM cro h iipaSt&MaTOM Gro h npaipoyp’kTOM cro h

K&CGMOy po^oy oro, KTO kS^GT HaHKAH/KHklH, GCT HGIlOpSlJJGHHO


HHKOAHÎKG, HA K’kKH rhlHHA. A yOTApfc TOMS CGAOy Aa GCT HO CTA-

pOA\S yorapoy, Koy^a hskLka wîkhkaah. a Ha to gct sdkpa namero 20

roeno^CTKa khhjghhcahhapo, mh ctg^aha kogkoaA h Krk0a k^3aio-


kaghhato mh cha, dACgaH^pa, h rkpa KO/Apx HAinny, sckpa haha
KpaGKHMd, K’kpa haha auhohaa, K'kpa nana CTAHMoyaA, Kdkpa haha
odHKoyAd, K/kpa <nana>6 îwaha xothhckaîto, rkpa nana kpachgliia

1 M. Costăcliescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 495-498.


2 Ind. stat. p. 160, 445 ; Dicț. geogr. al jad. Fălciu p. 9-10. Pentru alte
sate cu acest nume cp. M. Costăcliescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 159. Al­
tele sânt în jud. Sălaj și Severin [Ind. cit. p. 314, 325]. Cel din jud. Bacău
este pomenit încă din 6951 (1443) Iunie 8 [M. Costăchescu cit. 2 p. 155,
rândul 12]. Un sat Basinți, care era și sub Alexandru cel Bun, e pomenit în
6998 (1490) Martie 15 [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 407, 415].
' 3 Ghib. Sur. 2 p. 170.,
4 In copie: HCTHHHHklH.
5 In copie CGALjiG. In original va Fi fost cg(/1) qio.
6 Lipsește.
60 .1464

AKOpHHKd, K’kpa nana kocth ^ah^khma, K’kpA <naHa>1 tomL khh/VL


K’kpA naiia iiGTpa fiohhma, K’kpa nana aakovaa, K’kpa nana aach2 inu
thka, K’kpa nana yo^KA kpgl^gkhma, K’kpa nana hcaîh hgmguckafo,
K’kpa nana ctguçka A^av*^ywa, K’kpa nana kocth opmua, K’kpa haha

5 iigtphka, K’kpA nana pa^aa hhcka, K’kpa haha koîjth3, K’kpa nana
cakghja cnaTApk, K’kpa nana kth KHCT'kpunica, K’kpa nana îiahjka

îicctgahhka, K’kpa nana hgfphaa maluhhka, K’kpa nana BK’kpk croa-


iiHica, K’kpa nana Koywp’kHa komhca h K’kpa KO^px haihhy axoa
AAKCimyx. a no haiijhav ncHKOT’k kto ko^^gt Ham^H sgaaah
10 HAH U’(t) ^’k’FGH HALJJHy HAM w(t) HAlUGFO IIA6M6HG HAH HAK KOFO
KK H3KGp6T rOCJK^ApGAV KHTH, OV HAI1IGH 3GAVAH 8 A\OAr\AKCKOH, TOT
LjJC KH GA\8 HG (10p8!!JHA HA 1116 ^AAHÎG, AAG LjlO KM 6A\8 C-yTKGp^HA

h oyKp’knHA, bah&kg gcaw AaaH 3a iipaKOH h K’kpnoio


CAopKsoy. a na ko^ailigio KpknocT h iioStkp&^ghîg toa\8 kkcgawv
15 KHIJHGriHCAHHOMOV, KGAHAH 6CMH HAIJLIGAA8 K’kpHOAAS HAI18, ^OKpOVAS AC

ito$gt8, iihcath h naiuS hgmat iiphkhchth kcga\8 haîiigaiS ahctS.


hhc TKoyToyA or coynaK’k katv sijçok m(c)i^a aisp. kh.

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod,


Domnul Țării Moldovii, facem cunoscut și cu această carte
a noastră tuturor, cari vor căuta la dânsa sau o vor auzi
citindu-se, că această adevărată slugă a noastră, credinciosul
pan Luca, fiul panului Petru logofăt, ne-a slujit nouă drept
și credincios. De aceia, Noi văzându-1 cu dreaptă și credin­
cioasă slujbă cătră Noi, l-am miluit cu osebita noastră milă
.și i-am dat și i-am întărit Iui în Țara noastră a Moldovei
ocina femeei lui, Marina, jumătate de.sat ce-i dinToporouți,
•ce ea a cumpărat-o delà Mihnea, drept banii săi, iar cea­
laltă jumătate de sat din Toporouți panului Luca, pentru a
iui dreaptă și credincioasă slujbă.
Această mai sus scrisă să-i fie lui delà Noi uric, lui și
copiilor lui și nepoților .lui și strănepoților lui și răstrăne-
poților lui și întregului neam al lui, cine va fi mai aproape,
•să fie nestricat niciodată, în vecii vecilor;
Iar hotarul acestui sat să fie după vechiul hotar, pe
unde din veac a umblat.
Iar la aceasta este credința Domniei Noastre mai sus

1 .Lipsește.
2 Sic.
5 noyjfTH.
1464 6i

scrise, Noi Ștefan Voevod, și credința iubitului nostru fiu,


Alexandru, și credința boerilor noștri, credința panului Duma.
Braevici. credința panului Manoil, credința panului Stanciul,.
credința panului Vlaicul, credința panului Goean delaHotin,
creeința panului Crasneș vornic, credința panului Coste Da-
novici, credința panului Toina Chindea, credința panului Petru
Ponici, credința panului Albul, credința panului Lazea Pitic,
credința panului Hodco Crețevici, credința panului Isaiea
dela Neamț, credința panului Stețco Domocuș, credința pa­
nului Costea Oraș, credința panului Petrică, credința panu­
lui Radul Pisc, credința panului Buhtea, credința panului
Sacheș spătar, credința, panului luga visternic, credința pa­
nului Pașco postelnic, credința panului Negrită ceașnic, cre­
dința panului Zberea stolnic, credința panului Buorean comis
și credința tuturor boerilor noștri moldoveni.
Iar după viața noastră, cine va fi Domn Țării noas­
tre sau din copiii noștri sau din neamul nostru sau iarăși
pe cine: Dumnezeu va alege să fie ca Domn, în Țara noas­
tră a Moldovei, acesta să nu le strice dania noastră, ci să le
întăriască și înputerniciască, pentru că i-am dat lui, pentru
a lui dreaptă și credincioasă slujba.
Iar pentru mai mare tărie și înputernicire acestei toate
mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, iui
Dobrul logofătul, să scrie și să ah rne penta noastră cătră
această carte a noastră.
A scris Tăutul, în Suceava, în anul 6972, luna Aprilie 28.

Pergament bine păstrat, cu pecetea atârnată, de șnur


roșu. Se păstrează în Arhiva Bucovinei. Pecetea numai în
parte se află păstrată. Verso: nr. 32. f 34 ceno TwnopoygH 8
koao<c>t8 MGpKHooyijjH. Vito mțOK. Mărimea pergamentului 41.2
cm. X 27.7 cm. O copie se afla Ia Acad. Rom. ms. 5234
(I. Bogdan, nr. 25), după care îl dau și eu. In traducere ger­
mană, cu mici greșeli, documentul a fost publicat de Wick.
Bochotin p. 66-67 și de I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 78-79, în re­
zumat, după această traducere germană.
Este vorba de satul și moșia Toporouții din județul
Cernăuți1, dar e curios că într’un document din 6997 (1489)
1 IncL stat p. 100, 800; Dic(. geogi\ al Bucovinei, de Grigoroviță p.
225-226; I larta Bucovinei de C. Brătescu.
62 1464

Octomvrie 141, se spune că Ștefan cel Mare cumpără satele


Pogăneștii ■ și Călineștii de pe Bârlad și le dă Iui Toader,
fratele lui Hârman pârcălabul, în schimbul satului Toporăuții
de peste Prut, în ținutul Cernăuților, pe care Hărman pâr­
călabul îl cumpărase cu 400 de zloți tătărești de Stanciul,
Ivanco și Isaico, fiii lui Fedco Starostici, nepoții lui Mihul
Starostici, Domnul mai dând lui Toader, pe deasupra, și 100
de zloți bani gata. Ștefan Voevod apoi dă satul Toporăuții,
cu cuturile lui și Grigoreștii, .amândouă părțile, și 200 zloți
tătărești Iui Stanciul, Ivanco și Isaico Starostici, în schimbul
a trei sate de pe Suceava. A fost, cum vedem, un schimb
vremelnic de proprietari. Satul este foarte vechio și era si­
gur și în veacul al XIV-Iea. Este pomenit încă din 6920 (1412)
Aprilie 52. El. a fost foarte mult în stăpânirea neamului Sta­
rostici. Așa în 6944 (1436) Septemvrie 19, Stețco lui Giurgiu
e arătat ca delà Toporoup'^ I$i are numele delà un stră-
vechiu Topor4.
Boerul Petru logofătul, tatăl lui Luca, este cunoscut,
înainte de Ștefan cel Mare5.
15. À
1464 .
Ștefan Voevod pentru satul Mogoșești, pe Vilna.
„Uric delà Stefan Vodă cel Bun din vălct 6972, întări-
5 tură Manii Mogoșescului pe sat pe Mo<go>șești, de pe Vilna,
delà ținutul Vasluiului-'.
Intr’un perilipsis delà sfârșitul sec. XVIII, care se- află
la mine și în care e vorba de unele acte ale Mogoșeștilor
delà Vaslui. ■ ■
Este satul Mogoșești din județul Vaslui, comuna Ipate,
numit azi mai ales Slobozia. Este foarte vechio, pomenit
1 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 380-582.
2 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M, 1 p. 98, rândul 11, p. 100-101.
3 ibid. 2 p. 701, rândul 10-11, p. 702, 705. Asemenea ibid. 1 p. 247,
336, 456 și 2 p. 456. Pentru acest neam ibid. 2 p. 845.
4 Un sat Toporăști este în jud. Vaslui [Ind. stat. p. 599, 800: Dicț.
geogr. al jud. Vaslui p. 195|. Un sat Toporești, dincolo de Prut, în părțile
Lăpușnei, e pomenit într’un urle din 7001 (1495) Martie 5. Aici și nepoții lui
loanăș Topor.
5 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 504. 870.
1464 65

chiar în 6908 (1400) Septemvrie 11, când, se întărește mă-


vechiului proprietar Mogoș1. Este pomenit apoi în 6946 (1438)
Martie 6, când Grozav, fiul lui Mogoșel delà Vinea, vinde
jumătate din satul lui Mogoș jupânesiî Neaga a lui pan
Peatră2. Intr’un ispisoc delà Alexandru Ilieaș Vodă din 7141
(1635) Ianuarie 45 se vorbește de pâra între Stratul Bolea
păharnicul cu toate semințiile lui, nepoți și strănepoți ai lui
Glăvan pisarul și a fratelui său. Baciul, și între popa SilioiL
feciorul Andreicăi, nepot Bâgii, și cu semințiile lor, Toader,
feciorul Nastasii și Gh’gori, feciorul Vasilcăi, nepotul Feadcăi și
cu Tătăroaea și cu toate semințiile lor, toți nepoții și strănepoții
bătrânului Manei Mogoșescului pentru jumătate de sat Mogo-
șeaști, ce-i pe Vilna, sub codru, la ținutul Vasluiului, rămânând
din toată legea Stratul Bolea păharnicul cu ai lui, să ție a patra
parte de sat, iar ceilalți trei părți3. Intr’un ispisoc delà Petru
Voevod, din 7088 (1579) Noemvrie 12, strănepoții Ilcăi, wt 8pnK
kSiig^khog ipo HMd/U njykKdKd ny haka wt CTaparo CTG^awa kogkoai
h wt SpHK na noTKpx^GHÏG ipo a^A Hjf AparoT/i; wt CTaparo
iiGTpa (din uric de cumpărătură, ce a avut străbuna
lor, Ilca, delà bătrânul Stefan Voevod și din uric de întări-
tură, ce a avut bunul lor, Dragotă, delà 'bătrânul Petru Voe­
vod) vând jumătate din satul Mogoșești și din Chiujdești,
i / > iiv rept 140 zloți tătărești4. Intr’i i
act din 7040 (1532), Gliga Tălmăzanul delà Tălmaza vinde
partea sa de ocină din Haliță și Mogoșești surorii sale, Nas-
tasia, drept 55 de florinți5. Este pomenit și în hotarnica sa­
tului vecin, Alexești, din 7001 (1493) Martie 7: homghiuh wt
khhhh . . . ha iWorHaS wt mofohja6. — Pârău! Vilna este numit
și Vinea. Cp. în documentul din 6908 (1400) Septemvrie 11 :
1 M. Costăchescu, Doc, Mold. în. Șt. M. 1 p. 45-45 ; cp. și Acad, Rom.
ms 2821 fila 17v- și Sever Zotta, Arhiva genealogică 2 (1915) p. 270. Aici :
'Septemvrie 1.
2 M. Costăchescu, cit. 2 p. 14-19.
5 In perilipsisul citat.
. ■ 4 Ghib., în Arhiva soc., șt și lit, Iași, 25 (1914) p. 187-191.
5 In perilipsisul cit. Sate cu acest nume se mai aflăînjud. Alba, Co-
vurlui, Dâmbovița, Gorj, Someș, Dolj, Dorohoi, Iași, Ilfov, Olt, Roman,
Satu-Mare, Vâlcea, [Ind. stat. p. 656-657]. Pentru trecut cp. M. Costăchescu
■cit. 1 p. 44, 397; 2 p. 18, 30, 51, 106, 269/ 335, 490, 508,' 509, 511, 512, etc.
6 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 14-17. Aici se întărește tuturor nepoților bo-
erului Negrea cgao Ha khhhoh, Ha HMi rA6 KHA AWM aag^hh . . .
LpO KHA Aaa T<06> C6/W HAH aAG^H
(satul pe Viiîea, anume unde a fost casa lui Alexa . . . ce l-a fost dat acest
sat încă pan Negra fiului sau, Alexa). Harta stat, major, planșa Iași, 1 : 100.000,
64 1465

Vilna1, în 6946 (1458) Martie 5: KHHwk2, în 7001 (1495) Mar­


tie 7: na khhhoh, wt khhhh3, în 6980 (1472) Iunie 1: na rhahoh4,
în 7088 (1579) Noemvriel2: na khahokC. Azi se numește Velna
și Gelna, în pronunțarea poporului56.—Mogoșel, fiul lui Mogoș,
cel din'1400 se numea Mogoșel delà Vinea, după liricul din
6946 (1458) Martie 5, adus mai sus.

14.

1465 Dechemvrie 50.


Ștefan Voevod întărește lui Oană satul Stroeștii de pe Mol­
dova, pentru care avusese pâră cu Boldur, jupâneasa lui,
5 Naște, Petre Stravici §i Fete Brătulescul.

„Uric delà Ștefan Vodă cu peceț multe din velet 6975,


dec. 50, precum au vinii Boldur cu giupâniasa lui, Naște,
și Petre Stravici și Fete Brătulescul și au pârît pre Ona,
pentru un sat, ce i-au dat lui mătușa lui, Marușca, di pre
io Moldova, anume Stroeștii, și aîlându-să satul dat denainte
lui Aiecsandru Vodă și denainte Boerilor săi, i-au rămas cu
giudeț, după lege țării, ca să fie satul totu Oanii, precum
îi scriu uricile, iar Boldur ■ cu ceelanți boeri au rămas, ca să
n’aibă nici o triabă la acel sat46. ' /

Regestul de mai sus îl dau după un „Surei di pe uri­


cile Stroeștilor . . . din 7224 (1715) Dechemvrie 12“, delà
Muz. municipal, Iași,''IV/4(). L-am publicat și în Buletinul
Ion Neculce, Iași, făsc. 4 (1924) p. 177. Cp. M. Costăchescu,
Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 460. E publicat și în Ghib. Sur.
22 p. 81.
Satul Stroești de pe Moldova azi nu mai este. Este nu­
mai trup de moșie din Drăgușeni, din județul Baia7. A ră-

1 M. Costăchescu, Doc. Molcl în. Șt. M. 1 p. 43, rândul 14.


2 Ibid. 2 p. 14, rândul 17, 18.
3 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 14-15.
4 Ghib. în Arhiva soc. șt. și lit., Iași, 25 (1914) p. 180 ; I. Bogdan, D.
Șt. 2 p. 245. c ■ ■
5 Ghib. cit. p. 188. Data acestui uric cred că e greșită.
6 Dicț. geogr. al jud. Vaslui p. 92 ; Harta stat, major, planșele Iași și
Vaslui, 1 : 100.000.
7 Dicț. geogr. al jud. Suceava p. 329 ; Ind. stat. p. 37, 555.
1465 65

mas si. în numele urnii iaz și al. urnii deai, lângă Drăgușeiii 7
Satul este dăruit de Marușca Stroeasa impotiiliii .său, Oană
postcdniculș priïitr’iiii document din Gm J 1ml hmiiarie &
Aici satul este arătat la gura Șimmdim g Moldova, și a-
mm JmA omr. . IM- pma m s> îm ce dmmm hr
"003 (1495) Martie i?1 23 și în alte multe documente45, Iși are
numele delà Stroe, sofiil Marușcăi, și • va. Ii fiind din vreiiiea
lui Alexandru, cel Bun.B.
Marușca lui Stroe este pomenită întâia, oară într’uii do«
ciiiiient din 6957 (1449) ''Fevriiarie .216. Oaiiă' posteliiiciiî' ni.
se poate identifica, dm m. m 9 badUBv-u u. Sârbii pos­
telnic7*. Greu de .identificat sânt și persoanele din document,
cari se ridică cu ". Boldiir poate e Ivan
Bolilor, ce-1 întâlnesc Martie 62
Probabil că sofia Iiii5 Nastea, r , drept asupra sa-
.tulux Poate că ' ea este, ar e sita lui Costea
Stravici/'ale cărei fiice, M mm omenite în* .
tîAin liric din 7()!n iR m .7* x n. ’ n ’-cm
.Noeinvrie 1.71011și per că e * m w mieL Fete
Brătuiescul va fi. ? 4î mm . .B... ’ nor din. lira-
ro.I Shuivid A
Awe Âir i u g pentru istoria ve­
cinului drep a n4, ^ea prii«
Originalu. m nA, ceti atârnate,' a Dom­
nului și ale boen ' . / . •

1 mm . 1 * • > -? ! - ! m o!‘;i . r
o ești. 1. : 50.000.
2 A ' >.o b» u m ș if j , mo, o : ; ,m? mva ,
e M,rba ah i m H fiind pa n uni șt 11 'vanmM Mme, Mie ? orge pe lângă Ciu-
um mo |p> geoi2 cit p «O. Nada sbik uiajog cit.] , ..
> M * t m besc’i al p Un Mm murmpi!, Iași, 17/40 ; Buletinul
Ion Necuh'O ¡G, knm 4 0924) p. 0’7; Gliilm Sur. 18 p. 87; Gliib. Sur.
22 p. 81. V ' /■ • ' )' ............. _
4 Actele la Muz. iiiuiiicip.al, lași, IV ; Gliib. Sur. 21 și. 22.-
5 Sate cu acest iiiiine sânt multe. Așa în jiidL Argeș,. Baia, Botoșani,
Buzău, Fălciu, Gorji- Hotin, Mieliedinți, Suceava, _ Vâlcea, Bacău [lud. stat. p.
■774]. ¿Pentru, trecut cp. 1£ Costăcliescii, Doc.'MolcL cit. l'p. 40, 269, 270,
272, 528, 547ș 2 p. 14, 16, .17, 18, ■
. . 6 M. Costăcliescu cit .2 p. 376-377. 4 ;
7 Ibict 2 p. 461. .
7 . 8 Ibid. 2 "p. 119, rândul 13, 125, ; . m
■ ' ' 9 I Bogdan., D. Șt. 2 p. 1.91-193. ... ¿7
.10' Un surei la mine. L-ain publicat 'în Buletinul Ion .Neciilce. lași/fasco
6' (1926-1927).p. 204-205. ■
11 'M. Costăcliescu, Doc. Mold. în. Șt. 11. 1 p. 186-187; 2 p. 878, etc.
57
66 1466

15.

1466. Iunie 11.


Ștefan Voevod întărește Mănăstirii din sus de Peatra o mă­
năstire di i is d Z maș, unde a fost Marta călugărița,
5 de ceia parte de Siretf §i balta' Martinei, cumpărate de
Mănăstirea din sus de Peatra, drept 60 de ughi, dela
Șteful din Tămaș.
Suret dela Ștefan Voevod vletc 6SC4 msța Iunie 11.

Facem înștiințare precum au venit înainte noastră și


înainte tuturor hoiariior noștri mari și mici sluga noastră,
Șteful din Tamaș, di a lui bună voe, de .iunie sâliți și au
vândut dintru al său drept uric o mănăstire, din sus de Ta-
niaș, undi au fost Marta călugărița, de ceia parte de Șiret,
mănăstirii noastre, ce este din sus de Piatră, undi ești lira-
15 inul Adormirii Prea Sfintei Născătoarii de Dumnezău, unde
este egumen popa Teodor, și o baltă anume Martina, din
obârșie până în gură, pe diamândoap părțâle. Deci ace baltă,
anume Martina, și cu fot venitul, că să vinia aceii mănăs­
tiri, s’au prețuit drept 60 ug., tot bani gata. Și după aceea
20 s’au sculat popa Teodor egumenul și au plătit toț aciî > . .
în mâniile Ștefului din Tamaș, dinaintea noastră, și. dinainte
hoiariior noștri. Deci Noi văzând a lor bună voe învoială și
tocmală și plată, așâjdirea și Noi am dat și am înfăritpre acea
de mai sus zisă mănăstire, unde au fost Marta călugărița, și cu
25 tot venitul mănăstirii noastre, ce'este din sus de Piatră, unde
este hramul Adormirii Prea Sfinte Născătoarii de Dumnezău,
ca să-i fii lui dela Noi uric\ cu tot venitul, nerușuit nici odâ-
n ă o ară în veci.
Iară hotarul acii mănăstiri ca să fie pe..tinde au. umblat
50 din vechi.
Și la aceasta sânt martor însumi Doniniia mea de mai
sus scris, Ștefan Voivod si mitropolitul nostru, Chir Tcoctist,
și boiarii noștri, dum. Duma Braevici, dum. Manoil, dinu.
Ș.tanciuLpârcălab de -Cetatea. Albă, dum. VlaicuJ, dum. Go-
55 ian, pârcălab de Hotiii, dum. Crasniș vornic, dum. ■ Coste
Danovici, dum. Zbiarea, pârcălab de Cetatea Albă, dum
Toma Chindea, dum. Petră Ponici, dune AlbuL dum. Lazea,
tem 6?
te
clunx Isaiia, diirn. Bueiuiii, pârcălabul de Cliiliia, du.iiini.aliii
temmmm. Ac nm«u m ea
spatar, duiii, luga vist;,
<luin. Luca stol, dana Niagiil coiniste *
u a ., - < a , , MfUritora celor 1 m v <_ 5
.m pm.o oite‘- credincios boeriidui nostru, dumnialui
teu > Agi < » -eră’ și a noastră peceate cătră această carte
a noastră să o leage. ' .■ ■ ' ■-
S9au tălmăcit m ’ Am d ' M ’v u ] or
Mai 29«, Și s’au scris de fini' ten* cm-
Cirodicătoria .fâiiiitiilui' Eșii. Copia aceasta posleduiii-
du -să .din euvânt în cuvânt cu orite mluoși fiind întocmai
;să îii.cre(liii|ază pi formă, poleite "1 ci prin jalobă au
A - ' V ' r- , OjU î?; 2 ‘ . >’ - - . ■
te. LmiC U Mart. '

' sus .te0 - n ? m \


? ., v ~ o:,, n . [ -p. vv
și unmegest al aces doeniL e mmm nt de Sever
Zotta, in\ Spicuite x vciii, mu m
■pc 56, apoi pi’’ bvir .U rntire dispăruta66,,
în Rev# soc * cș. (1924) p/3-6. Este ■
publicat apa. , . 2. Aici 'talînăcirea Iui
tel' Mai 29 și e copiat
dopa ■; rnpie pm te- "j vlr te

~ ’< ‘ . ,u no - V ’' (rn ■ •


•: OS ! , ' " ' - . - si 12* O ■
pârătiliii este mai mecliiu decât■/satiilE Sadul în 1466 era al
Ștefului. — Iii sus de.Tămaș era mănăstirea, unde în vechime •
fu O as unt 6» c >u ș.
Intre documentele aduse în aceiași' pricină, ca și cel dela
Ștefan cel Mare, se aduce un document din 7089(1580) Sep-
1 lud. stat.
■ . p • t. ' p. ■' .
2 11. Costăchescu, .Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p.\ 553-358.

1 o O iOOs'îicsn! > s. ( p -’O 1 p 1 - ■ u’


WA' , Ohiîm',h, ’ hdi(‘n(i m r <?i' ?’’’
937, 938; Cp. asemenea numele de' persoană Tamaș, Tămaș, Teameș, ibid. >
2'p. 881, 882, 937 etc. ' p -n^n T'•»«’> ■ *,,< • • ’ A: ” -*
ip ul I u ju o ■. Un ta\cui ’ . jad. Salo \ksp 5 ncuOi u, ou ’ Ou ten-,
Sălaj; Tamășeu, în juci. Bihor [lud. stat. p. 790]0
68 1467

temvrie 5, delà lancu Voevod. în care e vorba de „un ioc


din pustie la Cetățuie, la mănăstirea în protivă Răduleștilor,
pi di cie parte de Săret“12*45 și altul din 72b9 (1761) Iulie 25:
„dincoace de Săref, la cetățue, la monasfirea ce-i zic acmu
Bohociu, cu. balta Martina, din sns de Turnași662« Mănăn *
este pomenită și într’un document din 6999 (1491) Aprilie
CG/VO HMGHHM BSpGipÏH Hd C&pGT H^G>KG HMGHSGT Œ . .

dvkcTo sa nacHKS uGpcc cxper 8 iiScthhh h^gjkg HdvknSGT

McaiacTHp3. într’un document din 1765 Iunie 18 se spune: „în


'coada bălțăi Martinei, în dreptul hotarului Băneștilor664. A-
ceștia sânt Bureștii din 1491. Mănăstirea Martei și balta Mar­
tina sânt în Buhociul de azi, lângă Bunești6 și Radomirești7.—
Mănăstirea din sus de Peatra este cea delà Bistrița.
Pe lângă faptul că se pomenește o veche măi:*
călugărițe, dispărută, documentul este foarte inportant, căci
ne vorbește de vânzarea unei mănăstiri, fapt ce nu e izolat,
în vremurile vechi.
1^16. Ç

Bârlad. 1467 Iunie 30.


Stefan Voevod întărește lui Stoica și fiului său, Manciul, ju­
mătate 5' ■ ! rdești, cumpărată, drept 45 zloți tă-
5 tărești, delà Ion, Danciul, Mihalco, Sinat, Toma și Simion,
fiii lui Florea.
f âVl(c)'TÎI0 KJKÎIO, AWI CVG^dț») r(c)li(A)P^ 3GAMH

Mo(d)^dKCK0H, 3HdMGHHT0 MHHH(m) HCChtoX MIIIH(m) AHCTo(m) K5V


dkMK, KT0 Hd(n) KX30h(t) HAH GPO MTSmH 0^CAMIUH(t), KMh(îK)
10 di>6. K0M0Y riOTpGKH SHd E^g(t), WW TOTH HCTHHUM
pHHkl, Hd HAVk HU’(h) H ^dHMw(â) H AAHJdAO H CHHd(r) H TOMd H

CHA\h(w)h, OyCH KpdTHHHițH, HpÏH^OLHd H0G(r\) HdMH H H0G(a) HdlliHMH

1 Arhiv. Stat. Iași, Tr. 1765, op. 2014, dos, 55, fila 457; Sever Zotta,
cit. p. 6.
2 Sever Zotta, cit. p. 24,
■5 1. Bogdan, D. Șt. 1 p. 436-466 ; Zever Zotta cit. p. 26.
4 Sever Zotta, cit. p. 25.
5 Ind. stat. p. 51, 475;.Harta stat, major, planșa Bacău, 1 : 100.000.
6 A fost în coin. Letea, jud. Bacău [Frunzescu, Dicționar topografic,
p. 80 : Harta stat, major, planșa Bacău cit.].
7 Ind. stat. p. 32, 720 ; Harții stat, major, planșa Bacău cit ; Sever
Zotta cit p. 25-26. ’ . * ' .
1467 69

KOA’kpH H BGAHKklMH H MAAMMH ÎIC CIWEH h(m) ' KOAH H HHKm(m)


h6ii7hov>ka6hh, a HHnpHCH/WOHH h np0AaAK CâSra(M) hmijh(m), <*W~
HK5O1 H CHS GrO, AUHMKMOy IWA0RHIM CGAA w(t) ^0 \61|1Th, 34 MC
3AATkl(y) TATâpCKkl(y). H Oy TO(m) ' OrCTd(a) CTOHKA H CHX 6F0 AUH-
MI0AV H Bari/UTHAH 0V pVKkl HIVHV H AaHqt0AV H MHpAKORH H CHHATS ' 5

H TOmIî H CHMHWHS, R5!IC^(m) KpATTd(M), CHO(a1) ^AOpHHkl, FOTOKklMH


HHirkBAW hohoaha. hho mm kh^kliig mghch hhmh A^poio n(y) roak»
h âanaarv, oyce hciioaha Aie 3AATki(y), a mm takoîkagpg gcmh a^h
H IIOTK0&AHAH H w(v) HA(c) CAVFA(m) HAILIH(m), CTOHlvk H CHS 6F0,
mahmkmv, r\a g(ct) h(m) ovph(k) tog noaoRHHa cGaa w(t) oypAByiH 10
h c% K&rkM& a^XW(m), h(m) h A^t6(m) hCv) h ^HVMaro(M) h(j).
h iipjoyH v4Ato(m) h(j) h lipayivpkTo(M) h(j) h uxceMy poAv H(y),
< KT0 K^A^(t) h(m) HAHKAHMiHÎH, HGIIOpVUlGHO HHKOAHÎKG, HA KlîKkl
K’kqm/a. a yova(p) Aa ^(cv) tomv iioaokhha cgaa w(v) 0ycH(y) ove-
po(n) iioaokhha yovApk no crApOMoy yorApey. a ha to g(ct) kgahka 15
Mapwpîa'ca(m) r(c)n(A)cTKa(M) KkiLuenucAHKi, ctg^aha ko6koaw? h
KOA’kpe HALUH, 110 HM6HH, fia(hl) CTAHMK^a), iiâ(n) KaAHKV(a), fra(H.)
F0mh&? îia(h) KpacHe(m) awm(k), r,^(H) kocw a4H0SH(m)> na(w)

T0MA KkIHA<5, HA(h) BKIAp’k, ÎIA(h) HCAHA, HA(h) KSyTir, IlpKKAAAKkl


K6AÎH, IJA(h) ULiaHApO T0A0MHK0, I1A(h) AAKv(a), HA(h) AA3M HHTh(k)? 20
ra(h) Mițko AXAÎțXKr(m)^ i,a(H) kowp4hv(a)? îia(h) CAHrv(p), iia(h) wAHtța
HO.KorpaACKM, iia(h) CAKki(m) cnaraprk, ha(m) wa KHrrkpHH(K)7 iia(h)
aSKA C1WHh(|<), IIa(h) H6F0HA& maluhh(k V(l ’ 1 ' ’ ' ■ * 1,1 ■
iia(n) irkroe. ha(h) cmh kjmhh(k) h hhTh, k&ch hauih(x) koa1î|W ,
h MGHamH(âi). a na k0aui66 ii0TKpx^KA6h’Î6 H Kpkri0(cr) iwv iov 25
CGMV KkmikHHCAHH0AW KCrticAH 6CMk KrkpH0M$ ilâHV, A^Kilov
iWFOijSGTr, IIHCATH H I163A(t) HAiLW H I16MATH K0A'kpX IhUllH(y) HpH -
K’kCHTH ICK CGAir HailIGzBV A'HCTV. I!H(c) HKâ(h) W SGpAd(A) KATA
BIJ M K 1 L A. . . . > • ■■■". ■' ...

Traducere. Cu mila lui Du eu Noi Ștefan Voe-


Vod, Domnul Țării Moldovei, cunoscut facem și cu această
. a noastră' carte tuturor, cari vor căuta , la dânsa sau o vor
auzi eitindii~se9 ori când aceasta și dacă îi va fi de trebuinp
cuiva să știe, că acești adevărati fii ai lui Florea, anume
Ion și Danciul și Mihalco și Sinat Toma și Simion, toți
frați, au venit înaintea noastră și înaintea boerilor noștri și
mari, și mici, de a lor hună voe și de nimene nesiliți și nici
asupriți și au vândut slugilor noastre, Btoicăi, și fiului său,
Manciul, jumătate de sat, din Urdești, drept 45 zloți tătărești.
70 1467

Și în aceasta s”a sculat Stoica și fiul său, Manciul, și


au plătit în manele lui ■ " ■ ' . ................. ' < ■ • — '» i
și a lui Sinat și a lui Toma și a lui Siniion, a tuturor fra­
ților, fiilor lui Florea, deplin cu bani gata.
De aceia, Noi văzând între dânșii buna lor vot ș p d,
iot deplin, 45 de zloți, și Noi asemenea am dat și am întărit
și delà Noi slugilor noastre, lui Stoica și finii s 1 tuciul,
să le fie lor uric această jumătate de sat, de Urdești, și cu
tot venitul, lor și copiilor lor și iv* • • 1 v ■ -
lor și răstrănepoților lor și întregului neam al lor, cine le va
di lor mai aproape, nestricat niciodată, în vecii vecilor.
Iar hotarul acestei jumătăți de sat să fie din toate păr­
țile jumătate de hotar, după hotarul cel vechia.
Și la aceasta este marea mart c? ■
mai sus scrisului Stefan Voevod, și boerii noștri, anume pan
Stanciul, pan Vlaicul, pan Goean, pan Crasneș vornic, pan
Coste Danoviei, pan Toma Cânde, pan Zbiarea, pan Isaiea,
pan Buhtea, pârcălab al Cheliei, pan Șandro Tolocico, pan
Albul, pan Lazea Pitic, pan lațeo Dămăcuș, pan Boureanul,
pan Cangur, pan ( hanță d( la Cetatea Nèu m Sacâș spătar,
pan luga visternic, pan Luca stolnic, pan Negrită ceașnic, pan
Pașco postelnic, pan Neagoe, pan Sân cluceriu și alții, toți
boerii noștri și megiașii.
Iar pentru mai marc înputcrnicire și întaritură acestor
toate mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan,,
lui Dobrul logofătul, să scrie și pecetea noastră și pecețile
boerilor noștri să atârne cătră această carte a noastră.
A scris Ivan, în Bârlad, în anul 6975 Iunie 50.

Originalul pergament, cu pecetea pierdută, a fost al lui


C. Diamandi, proprietarul moșiei Gura Idriciului, delà Fălciu.
Documentul, cu multe altele, a ars înpreună cu curtea din
acest sat* O copie la Ghib. Condica ms 44 fila 225. 95, 4L
A fost ' publicat de. Ghib. în Revista Arhivelor, București, 1
(1924) p. 117-118 și apoi de Ghib. Sur. 18 p. 72-74.
E vorba de Urdeștii din - județul Fălciu, .sat și târg1.
Satul este pomenit și într’un uric din 7039 (1531) Martie 13,
delà Petru Voevod, când se arată jumătatea satului stăpâ-
1 Dicț. geogr. al jnd. Fălciu p. 205-204; Ind. stat. p. 161, 813 ; Harta
stat, major, planșa Fălciu, 1 : 100.000.
1468 71
<
uită de Barsu, îiul lui Manciul, și de Tatu], Giurgiu și su­
rorile lor, Mara și "Neaga, copiii Stoicăi1. Este un sat stră-
vecliiu, care era poate și in veacul al XIV-lea. Iși are nu­
mele delà un. străvechiu Urda, nume în legătură și cu păs-
toritul nostru2.
Exti i de inportant dativul, românesc ctwxh.

17. ' < .■

146a
Ștefan Voevod pentru satul Hindășani.
Uric vechili delà Ștefan Vodă din 6976 pe Hindășăni,
iu vândut Grozea, Micotici lui Stetco Micotici.

Dau acest regest așa cum se află într’iin „izvod de urice


î <4c scrisori de moșii a răposatului Miron logofătul-. . .
din 7222 (1714) Mart 1“, ia N. Iorga, Stud. și Doc 6 p. 151.
Ibid. se citează și „un terîeiog ot Patru -Vodă, rupt tij pe .
Hindășăni, fără ceară“.
■ Este vorba de un sat. .fost al lui Miron Costin și- care
s’a vândut, i I orii după moartea sa, și deci e
foarte natural să iiu-i găsim în lista satelor ce le găsim, la
urmași, în 7250 (1742)3. Nu-1 pot identifica. Este foarte vecliiu,
- ’debil ■ ■ " . - . . ■ .
dicotîci este cuiioscutiv ? .4 le*
Ștefan cel Mare. Este la început comis și apare .uneori în
divan numai cu numele Grozea, alte ori cu numele complect.
Ii întâlnesc întâia oară în divan în 6986 (1478) Fevruarie 111
și până în 6992(1484) Mai 295, în funcțiunea de comis. Din
6994 (1486) Septemvrie 14 apare în divan ca pârcălab de
Orbiei6, până în 699.9 (149.1) Aprilie 207. El este fiul lui
Micotă, care nu. trebuie să se confunde cu Micotă, boerul
1 Ghib. în Revista .Arhivelor cit. p. 119-120; Ghib. Sur. .18 p. 144-147.
2 Ghib. în Revista Arhivelor cit. p. 120.
5 Hasd. Arh. Ist. 5 p. 281-285 ; Radu Rosetti, Pământul p. 248-249.

5 Ibid. 1 p. 286.
6 Ibid. 1 p. 290. ’
7 Ibid. *1 p. 464-; 2 p. 519. Documentul din I. Bogdan,.D. Șt 1 p. 514,
«• ca din 1 192 și în care. Gr e i < mpără sat dl nii în rea­
litate este din 6989 .(1481) Octomvrie 15.
72 1468

Iui Ștefan cel Mare, care apare în divan, cam în acelaș timp,
ca pârcălab de Neamț și de Roman, începând din 6987 (1479)
Martie 91, până în 7003 (1495) Octomvrie, când moare2. Poate
că între Grozea Micotici și Micotă, pârcălabul, să fi fost în»
rudire,Urmașii lui Grozea Micotici sânt cunoscuți dintr’un
document din 7084 (1575) Dechemvrie 14, delà Petru Voevod,
când Sanda și sora ei, Drăguța, fetele Mariței, nepoatele ju-
pânesii bătrânului Vlad pârcălabul, strănepoatele lui Groza
comis, vând din ispisocul de cumpărătură, ce a avut stră­
moșul lor, Groza comis, delà, bătrânul Stefan Voevod, satul
de pe Jijiea, lucșenii, iui Ion Golăe vel logofăt, drept 1000
zloți tătărești, „când ei s’au răscumpărat din robie delà Ta»
tari“3. Vlad pârcălabul era ginerele lui Groza Micotici.—în­
trucât îl privește pe Stețco Micotici, el este mai puțin cu­
noscut. A trăit în vremea lui Ștefan cei Mare și-l găsesc
pomenit într’un uric delà Petru Voevod din 7037 (1529) Mar­
tie 25: awSujKâ, cecrpa ctguçkj mhkothha . . . npoAaAa • • • hc-
IlpHKHâÎG K8n6}KH06, LJJO WHd HmIî/U IVT pO^HTG/vk MH, CTG-
¿¡UH4 KOGKOAb HOAOKHHd C6A0 WT yGrGAH IlldHH, Hd IlOTVVIțlc AGvkGKd,

no wivk croponH norwKd, KkiniH’ka- nodOKHHd v . . npoAaâa • • •


HdKGdS CKpHnkS KpdHHipdphA 34 pX 3/UT TdTdpCKHX' (AllUȘCa, SORI
lui Stețco Micotici, a vândut din privilegiu de cumpărătură,
ce ea a avut deda părintele Domniei mele. Ștefan' Voevod,
jumătate de sat de Heghedp in pe pârâul Leleaeva, de a-
mândouă părțile pârăului, partea de sus, a vândut-o panu­
lui Pavel Scripcă brănișteariu, drept 150 zloți tătărești)4.
Cealaltă jumătate a satului Heghedișani cred că era a lui
Stețco Micotici. Acesta poate era frate lui Grozea Micotici.
Mă întreb dacă Hindășanii din liricul lui Ștefan cel
Mare, de mai sus, nu c o lectură greșită în Ioc de Heghe­
dișani ? Satul acesta s’a numit apoi în îoc de Heghedișeni,
Ghidișeni5.
Cp. documentul din 6989 (1481) Octoinvrie 15.

1 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 519.


2 Iațimirski, Slavianskiia i rusk. rukopisi Rumînskili bibliotek, Sai 1 1
peterburg, 1905, p. 602 ; N. lorga, Contribuții Ia Istoria bis. noastre p. 457.
Mormântul lui este la mănăstirea Neamț. Documentul din 1. Bogdan, D. Șt.
2 p. 92-93 este din 1495 anterior lui Octoinvrie. Cp. ibid. 2 p. 528.
3 Condica Mitropoliei Moldovei, 1818, 2 fila 501 ; Ghib. Sur. 22 p. 99-100.
4 Acad. Rom. VI/47 ; Coriolan, Petru Rareș p. 41-42 ; Ghib. Sur. 25 p 1-2.
5 Ghib. Sur. 25 p. IV, XII, 287.
1470 75

5
18.

1470 August 25..


Ștefan Voevod întărește lui Ureche și surorilor sale o parte
din satul Derțsca.

„6978 Avgust 25. Ispisoc delà Domnul Ștefan Vvd., tăi- 5


mărit la. '1787, întăritor lui. Ureche și surorilor sale pe sat
Derțsca, arătătorii^ unde anume să-ș stăpâniască parte sa“.

Dau documentul de mai sus așa cum îl găsesc la Arhiv.


Stat., Iași, Tr. 212, nr. 4, fild 1 v. L-am menționat și în M.
Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 540.
■Este satul Dersca, din județul DorohoiL Satul era și
în vremea Iui Alexandru cel Bun. Este-.pomenit întEun do­
cument din 6998 (1490) Martie 15,.'între 'satele din. ținutul
Sucevei și Cernăuți, .date episcopiei de. Rădăuți, încă de sub
Alexandru cel Bun. : o ap^R**2« Satul mai este pomenit în-
tr’un document delà .Bogdan Voevod din 7014 (1506) Sep-’
temvrie 113, când Ion și Alexa și Vasca, fiii Anușcăi, nepoții
bătrânului Hrinco, vând nepotului lor, Luca Arbure, .din a
treia parte, trei părți, din . satul Derzsca. Intr’un document
■din 7025 (1515) Martie 504, d 1 ' n Voevod, se arată ho­
tarele satului Dersca. Asemenea într’un document defi
Rare s A într'o parie din sat intră stăpân, prin cumpă­
rătură, Toader logofătul Asemenea într’un document delà
Iliaș Voevod, din 7058 (1550) Martie 176, când, prin cui ;
rătură, intră în. sat stăpân Gavril vornicul. Aici se vorbește
de drese de înpărțală, ce a avut Nastea delà Ștefan cel
'Mare* Asemenea într’un document din 7098 (1590) Iulie 2,
delà Petru Voevod, în. care între altele se vorbește de pri-
' ’ cumpărătură, ce a avut <Cozma Șerpe> și fratele
. său, loan Șerpe, delà Ștefan, cel Mare, în sat, delà Iurie, fiul ♦
spătarului Iliaș, și delà femeia lui, Marușca7. Găsim deci mai
1 Dicț. geogr. al jud. Dorohoi p. 72-75; IncL stat. p. 150, 547.
2 1. Bogdan, D. Șt. 1 p. 407, 414.
. • 3 Vezi mai sus p. 55.
4 Acad. Rom. LII/38.
5 Acad. Rom. ms 111 fila 16.
6 Ibid. fila 16v-
7 Ibid, fila 16v-, 17*.
74 1470

mulți stăpâni din vremea Iui Ștefan cel Mare. Din acte se
vede că satul era împărțit în 3 părți. Se prea poate ca A-
nușca, Nastea și Marușca, din vremea lui Ștefan Vodă, să
fie surorile lui Ureche din 1470 *. Satul este pomenit și în
7099 (1591) Ianuarie 8, delà Petru Voevod, când se întărește
lui Toader două părți, din. a treia parte, din Derțsca12, și în
7099 (1591) Martie 26, tot delà Petru Voevod, prin care a-
ceste două părți, din a treia parte,.sânt date mănăstirii Ho-
morului3.
Forma primitivă a numelui satului este cred
' (Dârsca), cum se întâlnește în documentul lui Ștefan cel
Mare și cum va fi. fost pe vremea lui Alexandru cel Bun.
Este un sat străvechiu, poate din vremea Slavilor. Să fie în
legătură cu vechiul slav îndrăzneț, încrezător?
Poate că Ureche din 1470 este din neamul Cronicarului4.

19.
Suceava. 1470 Noemvrie 26.
' Ștefan Voevod întărește boerilor, Dumitru Budeci și fratelui
său, Gheorghe Budeci, satul Mârzăști, delà ținutul O cheiului*
5.. „Cu mila lui Dumnezeu, Noi 'Ștefan Voevod, Doinii
Țării Moidaviei, neschimbat facirn știut tuturor urmașilor
noștri, cari vor vide sau cetind vor auzi, că iată adivărafa
și credincioasă slugile noastei, boerui Dumitri Budeci și fra-
tile său, Ghiorghie Budeci,’ slujind noă cu dreptate și cu cro­
ie dința, pentru aceia văzând Noi aloi* dreptati și credincioasa
lor slujba la Noi, i-am miluit pro ei osăbit delà al nostră
milă le-am dat și Ie~am întărit Noi lor întră! nostru pământ
al Moldovii, după alor dreptăți, de astăzi înainte, eu un sat
Mârzăștii, ci ești în țănutu Orheiului, > undi sâni casdi lor
15 si iazuri, cari sânt întro parti cu pădure, livezi și vii, ci sânt
♦ -,
1 Documentele de mai sus pentru satul Dertsca se află rezumate și
în Arhiv. Stat., Iași. Tr. 212, nr. 4, fila 1 v-
2 Ibid.
5 Ibid.
4 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 55 ; ,.2 p. -870, 884, 885,
866, 852; 1 p. 539-540; M. Costăchescu, Despre neamul de boeri moldoveni
Ureche, în Cercetări, ist. (Iași), 41 (1928) p. 57-47. Ureche, scriitorul docu­
mentului din 7080 (1572) August 9, este, după „identitatea iscăliturei’’, Nis-
tor Ureche [Ilasd. Arh. Ist. i1 p. 117].
1470 75'

pi vale ce de ..... N, iar pi părăul ci vini de izvoară,


este iaz fi este ioparți.t «sire frați, partea . lîiooitrri ...
mata f ;■ ' c ‘ :
partea lui Ghiorghi Budeci este despre^răsărit, asăminea pe
giumătati di sat și cu tot vinitul. Așăjdirea le-am făcut și >
• I ' q. , : r, St ; I, m.

■Și mm dele > §¡ tuturor In v eci m


tita, nici odinioară în veci lor, copiilor lor, nepoților lor,
strănepoților lor, și la tot neamul lor, care să vor afla mai
de apr -a . ;. 10
lara. li otam! sai 11 * r na giaa s i«i pi g¡ i s < ș st taf í ci î ? nit 11 ?
Viarzaptii fi aseen ia Ff ivain m aa fii ?e iiipregiiei1 dupa
vechile lor hotară, precum au fost din veci vecii< >
satul alârzaftin
Cu luări riintită i nai ma is
Domnului Ștefan Voevod și credința preiub t fur
noștri: credința boerului Stance și al fiub - «- -
,u mraîd . . , 1 ' ■ l i ciedzp 1 • > "m
ta sc.
dința boerului Goian, p É ' Ch și a fiului său, credința 20
boerului Isail dvornicului și a fiului său, ■ credința boerului
/bi h
cíela Neamț, t.. ița bou ziulbița' Lrucriiiiii Pe.
trachi Li I im ) u credința boerului Vâlco, pâ ' ilii\
credința boerului Fete Nov grad i, credința boen .i
g . - <m * 1 erna idinț i h
Ciocârlie t credința boerului Hudici, credința bo< . i 1 rașcu
Hrincovici, credința boerului Bodi spătar, credința boerului
luga vistiernic, credința b^-,. , . .... >-s
boem 11 •' i 1 msm - u . . a - a cbu . minie, 30
credinț« M;"ff .. f
noștri ai Moldovei a mari și mici.
lara. ci a pa a. nciinvirsi viaița eiim vor iiiai îi „1.bciiiiii in
iMismin pi■i•< vnhd ta .. . / - , fpiH., u, - g»
de vor fi, oricare vor îi pre acest neam, n u-1 3>

1 ipsește.
2 Adecă ; Stancinl și'Mârza. .
3 In original: iipiOZMKH m ‘ : gCKH.
4 In suret; Iacomovicea.
5 In suretCiocan.
76 1472

smintească întru nemica în veci, dar încă să-i întăriască


scrisorile cu dreptati și credincioasă lor slujbă.
Și pentru mai mar- întăritură de celi mai sus scrisă
ani poruncit al nostruia credincios, boerului nostru, Toma,
5 di au scris ș ■ * petrecută pe această a n< is
tră filă.
Am scris Stețco diac, în Suceai a în. a iui 6978 iioeio vrif
luna 26 zile“.
S’au tălmăcit de; Luca ieromonahul la Suceava.

Suretul acestui document se păstrează Ia Arhiv. Stat.,


Chișinău. A fost publicat de L, T. Boga, Doc. Basarabt i<
4 (1929), Chișinău, p. 8-9, după care îl dau și eu, cu foa
mici schimbări. — Traducerea ieromonahului Luca exactă ca
fond, nu prea este exactă ca formă. Asupra autenticității
documentului nu este însă nici o îndoit 6 tu conrespund
întocmai timpului, afară 9N'. . cred, este
o greșală în loc de Luca stolnic.
Este satul Mârzești, din județul Orhei1, așezat aproape
de Nistru2. Este un sat străvechiu. -Era și la începutul vea­
cului al XV-lea. Iși are numele dela un ¡Marzeiră
Documentul este foarte important, căci ne arată vechimea
.așezărilor românești dm , mc

20.
Suceava. 1472 Ianuarie 25.
Ștefan Voevod întărește boerului Șandro Tâtăreanul satele
femeei sale, Magda, anume Momești, Sârbi și Geamiri,
în sus de Târgul lașului. Pâra ridicată de Cernu, Ro­
mânei și Drăgoi, cu privilegii falșe, fusese pimaută.
f MACTHO BJKTGK*, Mkl CT6$aH CCIl^pK 36MAH AWA-

MHHHMX SHâAWHHTO HCCkâX AHCTOAtX hMjIHM KChMK, KW


HdH KX3pHT dAHKG (W UTVM 8CAHHIHT, IVtKE WT HCTHHM IW1I răpim

1 Ind. stat. p. 269; Arbure, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 146.


2 Harta Basarabiei, de Nour.
5 Alt sat Mârzești e în jud. Soroca [Ind. stat. p. 341. 646], Mârzeni, în
jud. Cahul [ibid. p. 86, 646]. Sate cu numele Mârzești au fost în jud. Iași,
din care a rămas numele unui deal, unei văi și unui pârău, în com. Tău-
tești [Dicț. geogr. al jud. Iași p. 152; Frunzescu, Dicționar topografie p. 285].
Unul a fost în com. Zahorna și altul în com. Tăutești.
1472 77

5
v a, nan í h yo txtxpíshva cavmha ium npa<RO>1 h R'kpno. tísaas
a\h rha^kuje » •' - - • ' ■ > v.ac, >oáok4am gcavh

ero wcoKHOio Haiueio macthio h AdAH h hotrgpahah scmh gaav, v


HatUeH 36AMH A1OAA4RCKOH. FlpaKVIO WTHHHV ^HUI 61’0, Mar^Ki, CGAA
HdHAVk MOHM6L|1H H CpXKH H MáAlHpH, IIORkllil raCROI’O TpXT4. TO6 K&C6 5

KHiiiermcaHHoe 33 ecr wt nac vpHK, ex Rrkwfc a^X°A0MX? hmz h


f . . n - , . , . t , c, R',. > . .

H£ H K&C6MV’ pOAV Hf, KTO KVA6T HaHBAHS • • '


pVLUGHHO HHKOAHJK6, HA rIsKH. á ^OTAp T/AAV C6AOMZL ^A GCT CZ WHf
CTOpOH CKOHAIH CTdpHAW yOTApAIH, KV^4 H3 K^Ka VMHK4AH. A Ta- 10'

K0>KA6p6 HGpHK H pOA^HGA H APxr^H H H£ R6C pOA Aa H6 HAUIOT WT


ceais na np^A koaiog TisraTH a hh vhoawh4th sa tota coa khiijg-
-r omaa, wa nana iiiaHApa, a hh Ha ero tkrhv, na warAv, a hh
Ha HJ A^™, aH’' Ha HI KGC .pOA? HHKC 'H "• 1 klCH, 3ai4V>K M6pH5i
H pOM&HGA H AP^tT0M CTpATHAH HC CR0HA1H IlpHKHAHídAW, BdHOS2 KKIAá 15

¿JiaaHíeKFia h gcmh Hjf crasHAH. a «a ro eci irkpa. Harnero rcA^a,

KHiuenHCáHHaro CTS^ana rogroa^, h Kdkpa npisRxsAiOKAGHHaro mh .


coa, aaeganApa, H Rispa soaisp HamHy, rispa hafia CTaumma h cha
ero, na<na> ¿ukipsui, rispa nana RAaHKvaa, CTapocTH yoTHHCRoro, h

cha ero, nana a™h’ rispa n ia roa» ¿scp», rispa nana BrispH, 20
rispA nana avkh h sipa nana ka&ka, íiapkaaakok wt sisaorpAA, rispa
nana wkra h rispa nana HRauuisa, napKAAAKOBG K6aThckh£, R’kpa nana
apKvp’k, napraAara wkMGoisaro, Kdkp^naHa ranrvpa, iiapKaAAra wp-

yencisaro, rispa nana $gth, napKaa<S|¡r wt uorwrpaAa, rispa nana

•kv^th. rispa nana Lpe^vaa ^p^ara, rispa nana raiyca YvAHMa r’kpa
haba hramica xphhkorhma, rispa nana kth KHCTHapimKA, rispa fiara
kP^hmaha ciiarap k, rispa uaná roí h íioctgahhíca, Rispa nana Aurora
nauiHHKa, rispa nana toaim ctoahhra, Rispa nana yvpv koawca h
sispa rcisy KO/vkp naiiiHX’ AWAAarcKHyfc rgahkhx h A\AAHy. a no ha-
IH6MK >KHROTÍS, KTO RVAGT I’CÍIAPR HAHIGH 36AVAH, WT A^GH HAIHM^ 30

HAH WT Harnero HA6M6H6 HAH nAK KVA KT0 HH K0rO K* H3R6p6T


kmth ¡TriApem/ r iíaliigh bga\ah, r moaa^rcroh, tot ljiokki haí hg-
iiopvmHñ Harnero AaaHHa H saiiucSzo - ■ 1
¡qrkriHa, sanos ocmh 6mv AaaH 11 hotk6pahah, sa ero ¡ipasv h rkp-
HVIO CAVHSKV. 4 HA KOALUVI0 KpisHOCTX TOMV RZX6MV KHLHGHHCaHHOMV, 35
RGíVkAH 6CMH HaLHGMV rkpHOMV KOalspHHV, liaHV TOAvk AOrO^GTV,

HHCa'TH H. HailJV H6H4T BarkCHTH H KC6MV HaillOMV AHCTV. F1HC IVpT^?

r evMd.rk, ■ ra^t suyo »ci^a' re«/íce.

1 In original : npa.
2 In original : saHVMSHOS.
78 1472

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod,


Domn Țării Moldovei, facem cunoscut și cu această carte a
noastră tuturor, cari vor căuta la dânsa sau o vor auzi ci-
tindu-se, că această adevărată a noastră credincioasă slugă,
pan Șr. ' : a slujit nouă drept și credincios.
De aceia, Noi, văzându-I cu dreaptă și credincioasă slujbă
cătră Noi, l-am miluit cu osebita noastră mila și i-am dat
■și i-am întărit lui, întru a noastră Țară a Moldovei, dreapta
ocină a femeei lui, Magda, satele an i ( 1 > nești și Sârbi
v * '■ > a de Târgul lașului. Aceste toate mai
sus scrise să le fie și delà Noi uric, cu tot venitul, lor și co­
piilor 3 r ș nepoților lor și strănepoților lor și răstrănepo-
ților lor și întregului neam a lor, cine va îi mai deapro
■să le fie lor nestricat niciodată, în veci.
Iar hotarul acestor sate să fie din toate părțile, după
hotarele lor vechi, pe unde din veru . v r. Jaf.
Și de asemenea Cernu și Romanei și Drăgoi și întreg
neamul lor să nu mai aibă de aici înainte să m mai plângă
și nici să mai pomenească despre -
■contra panului Șandro și nici', contra femeei lui, contra Mag-
dei, și nici contra copiilor lor și nici contra întregului neam a
lor, niciodată, în veci, pentrucă Cernu'și Romanei h șoiau
pă dut cu privilegiile lor, deoarece au fost falșe și le-am rupt (?).
Și la aceasta este credința ►Domniei noastre, mai sus
scrisului Stefan Voevod, și credința preaiubitului nostru fiu,
Alexandru, și credința- boenlor noștri, credința panului Stan-
ciul și a fiului său, pan'Mârza, credința panului Vlaicul,
staroste de Hotin, și a fiului său, pan Duma credința pa­
nului Rodea vornic, credința panului Zbearea, credința pa­
nului Luea și credința panului Bâlcn, pârcălabi de Cetatea
Albă, credința panului Neagu și credința panului Ivașcu,
pârcălabi de Chelia, credința panului Arbure, pârcălab de
Neamț, credința panului Cangur, pârcălab de Orhei, credința
panului Fete, pârcălab de Cetatea Nouă, credința panului
Buhte, credința panului Șteiul Cernât, credința panului ia teu
Hudici, credința panului Ivașco Hrincovici, credința panului
luga vistiarnic, credința panului Vrâncean spătar, credința
panului luga postelnic, credința panului Dajbog ceașnic, ■
credința panului Toma stolnic, credința' panului Hurii comis ,
și credința tuturor boerilor noștri moldoveni mari și mici
1472 79

1
iar ciupi viața noastră, ' Tării . isfre,
din copiii noștri sau din neamul nostru sau iarăși ori pe
cine d u h mezeu va alege să fie ca Domn, în Țara
noastră, în Mo d 1 a s - < 1 • si
zapisul, ci să le înputernicească și i i • ’uca i-ani
dat și i-am întărit, pentru a lui dreaptă și credincioasă slujbă.
bir ijeiiiro roii ijiare r acestor coate íiiaí siisesciciot:.
ar [ ru ii cre< 1 u ios dnost boei e 1 1 i logo­
făt, să scrie și să atârne pecetea noastră cătră această carte
■ ia nat'ca

scris lurie, îi uceav î inanu j98( ■ . ■ ■ . > 25.


Pergament cu pecetea atârnată la Acad. Rom. Peceți
265, dăruit de Pauli Găsi I :: 'ea este stri­
cată si e atârnată ó .sur d <■ ’’’ ca se ■ cște:
•<fil6M4T HV CT6$4H> r0Cri<OAaP* 36MMÍ M>0AAaKCK0H.

Verss. iiota: „Uric deda Ștefm V< r p« r r urne Moi-


nieșl sx (< o t [ In - Jaco - -huo ~ „ ?terea
colecțiilor Acad. Rom. 1915 p. 165. Aici greșit Moineștii și
■anul greșit 1471 (6980) Ian. 25. O copie la Acad. Rom. ms
929 1H 447. dat *1472 Și aici gr— : Ab - știi
Acad. Rom. Cat. ms rom. 3 .(1951) p. 505. Un rezumat în
Arhiv Stat., F -T Condica K nr. 380 fila 16. O copie după
origi ' Ia ( o. Sui ms 35 fila. 709 ) copie în actele Afâr-
zeștilor, din județul lași, ceJe-anWazut la d. G. T. Kirileanu.
A fost publicat după rezumatul dela Arhiv. Stat Iași, în I.
Bogd. , D. v 1 p. " 16 " -i gr 7t: Ta -ura în ioc de
bu . • f mugim-. publicat în (*, -v revista. Te­
odor ( odrescu (Iași) 1 (1916) p. 177-179 și apoi cu câteva
deosebiri în. ' n 18 74-77 ! lupă copia ms din (*’ rb. îl
dau-și cm
Este vorba de satul Moimești. din comuna Țigănași,
jude^ 1 Iași1, în apropiere și în sus, adecă spre miază 1 >t<
de otsișul Ia./ . Sat í -ste p aenil . hitrTií uric d 7099
(1581), dela Petru Voevod, când Nastasca preuteasa, fiica
Crâstinei, nepoata Magdei, din uricul dela bătrânul Ștefan
Voc\ vi 7, —n 1 ^.<ra o- o. <’■ ? irt n;y ■ din
satul Moiineșo pun acei . Este nenit
1 Dicț. geogr. al jud. Iași, p. 158; Ind. stat. p. 205. 657.
Uarta t ' majoi anș'ele și Tr și, 1 : 0.
5 Acad. Rom. Peceți 277 ; Ghib. Sur. 20 p. 20-24.
80 1472

vecin fiind cu satul Popricani, în hotarnica acestuia din 7144


(1656) Martie 20 h In 1820 satul era al banului Ion Tăutu și
al căminarulii lordaelii - * 1 nir2. Este sat străvechi«. Era.
poate și în veacul al XlV-lea. Iși are numele delà unMoiinea
sau Moima3. — Alături erau și Sârbii. Salul e pomenit în
uricul din 7099 (1581), delà. Petru Voevod, de care a fost
vorba mai sus4. In documente de mai târziu satul e pomenit.
Așa într’un document din 7171 (1662) Octomvrie 16, delà
Evstatie Dabija, Vasile Zaliorna5 și alții vând a patra parte
din sat din „Sârbi, care se h mă acum PășcmiR 8 fr *
tul Eșilor, între Tată raid și Mârzești4667. .In altul .din 7160
(1652) August 28,.'satul Pașcani este arătat lângă Mârzeștib
In altul din 7178'(1670) Mai 21, delà Duca V-oevod, se găsesc
strănepoții lui Toma comis și lui Mihăilă și lui Bucium, fe­
ciorii lui Pașco8, că vin cu pâră pentru satul Pășcani. ce s’au
chemat mai demult Sârbii9. In 7183 (1672) Dechemvrie 10
găsesc că satul Pașcanii se cheamă acum Ta țăranii10, dar în
7185 (1677) Aprilie 25, Pașcanii sânt arătați în jos de Tată-
răni11. Satul Sârbi teci și-a schimbat mai târziu numele în
acela de Pășcani, confundânclu-se uneori chiar cu Tătăranii,
Este un sat străvechiu și arată poate o colonie de Slavi din
sudul Dunării12. — Al treilea sat, Geamirii, este identificat în
acte déniai târziu cu Tătăranii., Așa în 7127. (1619) Iunie
14, delà Gașpai Voevod13. Ac< -n.-ri u * m

1 Ghib. Isp. 21 p. 116: WTKĂ JfOTap M0HM6L|]HiU.


2 Catagrafia ținutului Iași, Ariiiv. Stat. Iași, Tr. 16b, op. 184, dos.
20. In această parte nu s’a întins niciodată ținutul Cârligăturei [1. Bogdan,
D. Șt. 1 p. 169],
5 Un Mihăilă Moimescul este pomenit într’un document din 6954
(1446) Fevruarie 21, vânzând un sat la apa Bistriței [M. Costăchescu, Doc.
Mold. în. Șt. M. 2 p. 246].
4 Ghib. Sur. 20, p. 20 ; wtkx CKpuH.
5 Cp. satul Zaliorna, din apropiere de Moimești [Dict. geogr. al jud.
lași p. 255-256; Ind stat. p. 202, 844, greșit: Zaharna; Harta stat, major,,
planșa Țigănuși cit.].
6 Acte ce mi-au fost arătate de d. G. T. Kirileănu.
7 Ibid.
8 Delà acesta deci satul se numește Pașcanii.
9 Actele Mârzeștilor. arătate de d. G. T. Kirileănu.
10 Ibid.
11 Ibid.
12 Vezi satele cu acest nume în M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt.
M. 2 p. 931.
13 Actele Mârzeștilor, cit. Intr’unul din acte, Smolian paharnicul, fe­
ciorul lui Drăgan din Tătărani, se jăluiește că dresele ce a avut tatăl său.
Drăgan, de cumpărătură déla Ana, sora lui Ion Vlâțea, nepot lui Șandru
1472 81

delà Petru Voevod? din 7099 (1591), prin care Nechita vinde
a patra parte de sat : <;wmhpîh hhF hmghvgt rxrap’kHÎH
Iui Crâstea stolnicelA Acesta este satiil Tătăreni, unde în
7125 (1615) s’a dat lupta între Ștefanz Vodă Tomșa și între
leșii ce veniseră, cu Doamna lui Ieremia Voevod2. Numele
de Tătăreni și-l are probabil delà Șandro Tătăreanul. El este,
cred, satul Zahorna de astăzi, de lângă Horlești și Moimeștî3,
nume ce și-l are delà Zahorna, cel pomenit. în documentul
din 717.1 (1662) Octomvrie 16, adus mai sus și care se nu­
mea astfel, după un sat Zahorna. Mai înainte satul >’a
numit Geamirii, Geaminii4. Era poate și în vr ■■ ■ ■
Iși are .numele delà un străvechili Geamăniil.
Satele erau ale Magdei, soția lui Șandro Tătăreanul
Cine erau Cernu, Romanei și Drăgoi, cari se ridicaseră eu
pâră pentru sate, nu pot știe.
Foarte interesantă știrea cu privilegiile falșe :
Cu Șandro Tătăreanul tre1 • ; - și nu­
mele satului Rădiul lui Tătar, de lângă Tăutești și nu de­
parte de Moimești5.
.Interesantă și forma mumhph ci ro cism. cașila (uG
Tătăranul, din a cincia parte jumătate, drept trei părți din satul Gemenii, care
acum se numesc Tătăranii, li-au piei iu 1 a venit Ieremia'Vodă cu oaste,
leșească. In altul cu aceiași dată, Gheorglie păhărnicelul și fratele său, Smo-
lian, feciorii Odochiei, jupâneasa Cârstei postelnicul, înpreună cu nepoții lor
se plâng ca dresurile domnești, ce a avut moșul lor Ilie Jidov din Tătărani,
de cumpărătură, dela Alexa Vluțea, nepotul lui Șandru Tătăranul, din a
«a parte jumătate din partea, de jos a satului Tătăranii s’au pierdut, când
a venit Ieremia Vodă în pământul Moldovei, cu oaste leșească. Ibid.
1 Ghib. Sur. 20 p. 21.
2 Mirón Costin în Letopisițile Țării Moldovei, publicate de M. Kogăl-
niceanu, ed. 1, Iași, 1852, voi. 1 p. 232-235: „Venit-au sângură Doamna cu
ginerii sei cu oști asupra lui Ștefan Vodă și au eșit și Ștefan Vodă cu oști
înainte-i la sat la Tătăreni”. „S’au bulzii la o ripă deasupra Tăuteștilor”.
„Le stau movilile și până astăzi deasupra satului Tăuteștilor”. „Fost-au a-
cest răsboiu a lui Ștefan Vodă cu Leșii la Tătăreni în anul 7123”. Cp. Dicț,
geogr. al jud. Iași p. 225-226 și 255-256. Alt sat Tătăreni, a fost pe Miletin,
în sus de Șipote. Acesta în vremea lui Ștefăniță Voevod a fost al lui Tril
pârcălabul, cum se vede dintr’un document din 7179 (1670) Septemvrie 5
[M. Costăcliescu, Despre neamul de boeri moldoveni Ureche, în Cercetări
ist. (Iași). 41 (1928) p. 37-40].
3 Dicț. geogr. al jud. Iași p. 255 „Acest sat (Zahorna) împreună cu
Horleștii, forma din vechime o moșie numită Tătărăni”.
4 Cp. Geamâna, Geameni, Gemene, Gemenești, Gemerești, Gemeni,
Gemenul, Gemine, în M. Costăcliescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2' p. 908. Cp.
pe Barbă Geamâră, în 6954 (1446) Martie 11 [ibid. 2 p. 251, rândul 4-5, 257],
în 6962 (1454) Dechemvrie 8 [ibid. 2 p. 517, rândul 2-3, 520], Cp. pe Ivan
Geamănul [ibid. '2 p. 574].
5 Dicț. geogr. al jud. Iași p. 191 ; Ind. stat. p. 202, 728 ; Harta stat,
major, planșa Iași, 1: 50.000. ■
6
82 1472

din 6954 (1446) Martie 11 și din 696:


vrie 81 și ca și în WAiepeipin, din 697 s p470) Aprilie 12 și
ca și în alte cazuri au- reprezintă sunetul moldovenesc za.
Inpo nt - gul a și.

21.
1472 Martie 2.
Ac fon 7 ( rrOf/ /- oCqsic -i >' i - udn ‘ ‘
Ochenii, Urecheștii, Cătina, Ibăneștii, Săcuenii, seliștele
5 Stănceoaia §i Stâncioița §i țigani.
6980 Marin 7 A A’-' e ~ ‘ ' •
care întărește comisului Ilii Huru, pentru vredniciți săli
slujbe, acești moșii, în pământi
eștii pe Pol ocini, unde are așăzarea. sa, și mai sus ( )< h -
10 și săliște Stânceoae și Stâncioifa, cu loc de moară, și Ure-
cheștii pe Trotuș, în dreptul Agiudului, și Cătina asupra Put-
, nii și Ibăneștii în...voioșie Sucevii și mai f ăcuenil Și
țigani anume L 1 ■ 1 . ' 7
toată sămintănia lui, Boșa și Teodor, ficiorii Laiului, cu
15 sămintăniile lor.
Pe toati 1 : -........ as h , și îoh mi
boeriu, din niam în niam“.

Dau acest docil a krhiy. Stat., Iași, divanul


domnesc, Tr. 1357, op. io43, dos. 60, fila 16 n Aici data e gre­
șită 6920, în loc de 6980, prin confundarea lui r c ~ 80) cu
k (= 20). Ibid. fila 26 v. menționat. Ibid. fila 38 r-, vorbindu-se
de hotarul'moșiei Gălișăști, care era în discuție, se spune
că . era, împărțit în 4 bătrâni, după cuprinderea Iu
de întăritură a lui Ștefan Voevod, din let 6978, „iar nu după
cum îl poriclești judicătoria di Tutuva, prin al ei jurnal, în-
sămnândud cu velet di 6920 ani“. E o greșală 6978 în lo? >
6998, data documentului Gălișăștilor din 6998 Martie 15, care
și e rezumat mai departe, în aceiași pricină. Ibid. fila 248 r.
Vezi originalul în I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 403-405. Traducerea

1 M. Costăchescu, Doc. molcL cit. 2 p. 517, rândul 3.


2 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 145. 147; M. Costăchescu, Doc. Mold, în. Șt
M. 2 p. 257.
1472 85

documentului clin 6978 Martie 15, acelaș cu cei din 6998


(o = 70 în loc de c = 90) e publicată în Uricariul 6 p. 462-463.
O copie era la Acad. Rom. [L Bogdan cit.].
Satele din document, în parte, se pot identifica Hu-
rueștii sânt în comuna Fiorești, din județul Tecuci, așezați
în adevăr pe Polocin1. Acesta este un pârău, pomenit în do­
cumentele vechi. Așa în. 7003 (1495) Martie 13 23 , în Martie 15
în 7005 (1497) Martie 20% în 7036 (1528) Martie 195 etc. Satul
Huruești își are numele delà neamul Huru. Este de pe la
începutul veacului al XV-lea, dacă nu și mai vechio. In do-.
■ - ■ ? sus se spune chiar că aici comisul llie .Huni '
își are locuința. — Tot aici, mai mis, este și satul Ochenii,
tot în comuna Fiorești, .județul Tecuci6. Este pomenit și în
3 - -alte documente vechi. Așa în 7054 (1546) Lprilie 20, când
Efrim Hurul vel vornic și fratele său, Danciul Hurul, pâr­
călabul de Neamț, și fratele lor, Mihociu, și surorile lor,
.Maria, Marușca și Stanca, feciorii lui Oană Hurul, nepoți lui
Patru Huhule, din uricul lui Patru Huhule delà Alexandru
cel Bun și din drese de cumpără tură, ce a 'V 4 d Hurul
.■și femeia sa delà Bogdan Voevod, își împart satele : Largă-
șanii pe Berbeci u ș; ■ de sat de Ocheni, partea de
•cătră răsărit“ și a patra parte din satul Gălășăștii, în gura
Răcătăului, de cătră apus și loc de două mori și Pănceștii78.
Dacă purta acest nume sub Alexandru < ?1 Bun, el era și în
• veacul al XlV-lea. își..are numele■ delà un.străvechi O
1 Marele dicț. geogr. al Rom. 3 p. 755. Aici și tradiția că satul și-ar
avea numele delà boerul Huru. lud. stat. p. 357, 608 ; Harta stat, major,
planșa Răcăciunii și Căluțul, 1 : 100.000.
2 I. Bogdan, D. Șt 2 p. 74: ^/WpGipH H4 iiOâOMHHG.
3 Ibid. -2 p. 76 : $ao06L|1H Hd jkmomhhg. -Satul a fost mai înainte A
lui Petru spătarul.
4 Ibid'2 p. 118-120: COO Hd HOAOMHHGy ..... KpdHHim _ ,
ilHtpe Hd IlWAWMHHGJf H.4 HM/ft . . . F&AGipH, F^G KW A MHK FXAGCKS/V
5 Ghib. Sur. 1 p. 204: C6zlHL|16 8 ilOAOMHHGy Hâ Hâvk UIGH^pGipH.
Ibid. p. 207.
6 lud. stat. p. 357, 672 ; Frunzescu, Dicționar topografic p. 323 ; Harta.
stat, major, planșa Răcăciunii și Căiuțul cit.
7 Acad. Rom., Creșterea colecțiilor Acad. Rom. 1908 p. 57 ; Ghib. Sur.
5 p. 177-179 ; Arhiv. Stat., Iași, divanul domnesc, Tr. 1357, op. 1543, dos.
60, fila 16.
8 Cp. Ocheșești în corn. Corbița, jud. Tecuci, nu prea departe de
Ocheni [Ind. stat. p. 357, 672; Harta stat, major, planșa Răcăciunii și Că­
iuțul cit.] ; cp. Ochești, în jud. Teleorman [Dicț. statistic al României, Buc.
1915, II p. 902 ; Frunzescu, Dicționar topografic p. 323] și în jud. Vâlcea
JFrunzescu, cit. p. 323],
84 1472

Aici, lângă Ocheni, este și seliștea. Ștânceoae și Stâncioița.


In adevăr, lângă satul Ocheni găsesc dealul și pârâul Stăn-
cioaea1. Stănceoaia e o străveche proprietară, sofia unui
Stanciu2. — Urecheștii pe Trotuș sânt și azi în județul Putu a
—de jos și de sus,—așezați în adevăr în dreptul Agiudului3.
Este pomenit și alte ori în documentele vechi. Așa în 7129'
(1621) Martie 284, 7131 (1623), Martie 235, etc.67. Iși are nu­
mele delà neamul Ureche, care a stăpânit în părțile PutneiU
Este delà începutul veacului al XV-lea, dacă nu de mai îna­
inte. — Trotușul sau Totrușul este pomenit încă din 6916
(1408) Octonivrie 88, apoi în 6942 (1434) Martie 189, 6951
(1443) Iunie 810, etc.11. — Agiudul este Adjudul vechio, din
județul Putna12. Este pomenit poate încă-din 1455 Aprilie 913<,
Apoi în 6968 (1460) Iulie 314, în 149415, etc. Forma veche
este ce conrespunde lui Agiud16. Forma Adjud, oficială,,
e greșită. Numele este foarte vechili. — Cătina „asupra Put-
nei“ era cred pe apa Putnii, din județul Putna. Era poate
în acelaș loc unde era și ceanyiG tu iio^thoh Ha hmI? irk/vk.
Kkiâ MMKâKopiiii KâTHua (seliștea pe Putna, anume Alba, unde
a fost Miclăuș Cătină) și pe care, cum se spune într’un uric
din 7007 (1499) Noemvrie 26, o cumpără tot Ilea Ho.ru co­
misul delà Ivul, fiul Voicăi, nepotul Iui Bogdan, stolnicul, din
1 .Harta stat major, planșa Răcăciunii și Căluțul cit., Dicț. statistic al
României cit. II, p. 866.
2 Pentru Stanciul cp., M. Costăcliescu, Doc. Mold. în. Șt.M. 1 p. 876-877.
3 Ind. stat. p. 284, 815 ; Harta stat major, planșa Adjud-Mărășești,
1 : 100.000.
4 Gliib. Isp. I2 p. 158-159.
5 Ibid. p. 151.
6 Ibid. P, p. VI sfârșit.
7 Cp. uricul din 6955 (1445) August 8. pentru stăpânirea lui Oană
Ureacli la Putna [M. Costăcliescu, Doc. Mold. în. Șt M. 2 p. 226-250]. Cp
Ureache, Ureacle, Ureche [ibid. 2 p. 884]. Alte sate cu acest nume sânt U-
recheni, în jud. Neamț [Frunzescu, Dicționar topografic p. 501], apoi Ure-
cliești în jud; Dolj. Gorj, Râmnicul Sărat [ibid.; Ind. stat. p„ 143, 168, 294, 815].
8 M. Costăcliescu, Doc. Mold. în. Șt M. 2 p. 631, rândul 56.
9 Ibid. 2 p. 669, rândul 4.
10 Ibid. 2 p. 155, rândul 13.
11 Ibid. 2 p. 939.
12 Dicț. geogr. al jud. Putna p. 5-10; Ind. sfat p. 287, 422 ; Harta stat,
major, planșa Adjud-Mărășești cit. Este și Adjudul nou [Ibid.].
13 M. Costăcliescu, Doc. Mold. în. Șt, M. 2 p. 646, rândul 25, p, 647..
14 I. Bogdan, D. Șt 2 p. 274: or
15 Ibid. 2 p. 58: C6A0 WT IHGK4H ... H0 KHLII6
16 Cp. Agiudenii din jud. Roman [Frunzescu, Dicționar topografic p. 3j..
Și acesta este numit uneori de oficialitate greșit Adjudeni, ca și Adjud [Dicț.
statistic al României, Buc. 1915, II p. 796; Ind. stat. p. 297, 421].
1472 85
5
liricul acestuia1. Iși are numele cred tot delà acest Miclăuș
Cătină și trebuie să o căutăm pe lângă Alba, Albii, Albianu,
Alghianu, pârae din județul Putna2. — In/yechiul ținut al
Sucevei era satul Ibănești, pe care nu-1 pot identifica. Este
poate acelaș cu satul lubaneșîii, pomenit-între alte sate ale
lui Tador Limbădulce, din județul Roman și Neamț, în uricul
•din 6963 (1455) August 253. Iși are numele delà un străvechiu
Iuban, Liuban4. Era poate și în veacul al XIV-lea. Locullui
se arată în document prin aceia că e arătat în sus de Săcueni.—
l !n sat Săcueni în vechiul ținut al Sucevei e pe lângă Budinți sau
Bodeștî, fost cătun al satului Heci și lângă Țoleșii și Forăști,
după o liotarnică din 7277 (1768) Septemvrie 5/ după docu­
mente din 1795 și 1804 Aprilie 12- și aproape de Tătăruși5.
In apropiere se află însă și satul Drăgușani, din. județul Baia
■de azi6 și în trupul Drăgușenilor e și vechiul sat Săcuenii7.
In actele satului Drăgușeni sânt și ale Șăcuenilor. Așa de
ex. într’un uric delà Bogdan Voevod, din 7015 (1507) Fe-
vruarie 28 nepoții și întregul neam al lui Dragoș Viteazul
dau verilor lor, copiilor lui lachim Sacuianul, lui Sacuianu
ceașnic și surorii lui, Marușcăi, și nepoatei lor de soră, Mag-
dei, și verilor lor, copiilor lui Mihail, lui Ion și Anușcăi și
Marenii și Nastei. și Agatonii satul Săcuianii de. jos, .unde a
fost Cozma8. Este pomenit și in uricul din 7028 (1520) Iulie
1 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 160-161. • :
■ 2 Dicț. geogr. al jud. Putna p. 10-11 ; M. Costăchescu, Doc. Mold, în.
.Șt. M, 2 p. 162, 172, 173, .177, etc. Pentru ^ătina cp.. Cătina din jud. Buzău,
Cluj, Prahova [Ind. stat. p. 71, 115, 273, 491].
3 M, Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 553, rândul 15, p; 558.
4 Cp. Liuban și Liuban Stravici [M. Costăchescu, cit. 2 p. 856]. Ase­
menea satele Ibănești, din jud. ' Dorohoi [Diçb geogr. al jud. Dorohoi
p. 188 ; Ind. stat. p. 148, 610] din jud. Tutova [Ind. stat. p. 394, 610],
-din jud.. Mureș [ibid. - p. 238. 610] și din jud. Olt [ibid. p. 261, 610].
Pentru cele din Dorohoi și Tutova cp. și M. Costăchescu cit. 1 p.
276, 323, 334, 389; 2 p. 558. Cp. satul Ibana [ibid. 1 p. 389], pârâul Ibana,
lubana [ibid. 1 p. 389, 444, 445, 447, 491, 500], Ibăneasa, pârău și sat [ibid.
1 p. 275, 323, 491], Liuban sat [ibid. 1 p. 331], Liubana pârău [ibid. 1 p. 317,
'318, 323, 386, 587, 389, 491, 498, 499, 500], Litibaneasa, pârău [ibid. 1 p. 236,
269, 271, 275, 323 ; 2 p. 38, 558].
5 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt M. .1 p. 18-19; 2 p. 195; Harta
stat, major, planșele Drăgănești și Pașcani, 1 : 50.000.
6 Ind. stat. p. 37, 555 ; .Harta stat, major, planșa Drăgănești cit.
7 Dicț. geogr. al jud. Suceava p. 501, 111-113 : „Și acum se cunosc
numele satului Săcueni, sub numele de Livada Șăcuenilor”.
8 Originalul la Fundațiunea Regele Ferdinand I, Iași. L-am publicat
în Buletinul Ion. Neculce, Iași, fasc. 5 (1926)' p. .200 ; Ghib. Sur. 18 p. 97-100 :
C6ÀO Ha HAvfe hhmiiîh caicSraHH km(a) Kosaia. Extrasul pen­
tru neamul iui Dragoș Viteazul, din care făcea, parte și lachim Sacuianul, în
M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt, M. 2 p. 152-154.
86 1472

15, delà Stefan Voevod, pentru satele Dre _ (ăvoianir


ă pvra(p) T'kMK noâOKHna(M) caaa(M) . . . w(r) k i
HOH Î10AOKHHH H flOAOKHHH C6AO3KK0ra(l4) BKILLIHOH FlOâOKHHH
w(t)
. . . noHGHmH w(t) yoTâpa caKoyraHo(M) . . . Ta Mo(a)fAraKOio ropn
A0 fOTa(p) LUOHMdpeip < , e- • : .
(1533) Martie 6, delà Petru Voevod, în care e vorba de sa­
tele Drăgușeni, Zăvoiani, Medeești, se vorbește iarăși de satul
Săcueni: noMe(H)uj6 w(t) prapa caKoyraHw(M)2. Dacă satul a
fost al lui Dragoș Viteazul; el era și în veacul, al IV-lea
Iși are numele delà un Săcuiul3.
Boerul comis Ilie Huru este cunoscutul boer al lui Ște­
fan cel Mare. Apare în divanul boerilor uneori cu numele
complect, alteori ea Hwr, a'lter te« ’¡Mate 4 ga
în 6979 (1471) August 13% apoi în 6979 (1471) Septemvrie 10%
în 6979 (1471) Octomvrie 24% în 6980 (1472) Ianuarie 25% în
6980 (1472) Aprilie 25% în 6980 (1472) Iunie 1% în 6980 (1472)
Iunie 5*% în 6981 (1473) Septemvrie 3111 % în 6981 (1473) Sep-
P2 în 6981 (1473)-Dechemvrie 9X% în 6982 (1474}
August 26 4% în 6983 (1475) Aprilie 25*% în 6985 (1475) Mai
7W, în 6984 (! Mai 2217. Du| e < r tei - maî
întâlnește în divan. El a trăit însă mult după aceasta. In-
tr’un uric din 7005 (1497) Martie 2Ô, Ștefan Vodă îi întărește
lui și suroi ma, și neț hu de frate fr iriei, ju­
mătate din a a- v ¡v t iironM j natale din ( vai-
uicești, partea de jos, și jumătate de moară, dăruită lor de

1 Originalul la Muz. municipal dințași, pachet 8, nr, 4; Gliile Sur.


18 p. 110-114; M. Costăchescu, Doc. Mold, în. Șt. M. 2 p. 155.
2 Originalul hi Muz. municipal din lași ; Ghib. Sur. 18 p. 185-188.
3 Sate cu acest nume, Săcueni, Secueni sânt în jud. Bihor, Dâmbovița,
Bacău, Odorhei, Roman [Ind. stat. p. 56, 151, 742, 32, 255, 298, 755, 756].
Pentru, trecut cp. M. Costăchescu cit. 2 p. 74, 75, 342, 349 etc.
4 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 157.
5 Ibid. 1 p. 160.
6 Ibid. 1 p. 165.
7 Vezi mai sus p. 77, rândul 28.
8 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 170.
9 I. Bogdan, D. Șt 2 p. 246. Aici data iulie i e greșita : Ghib. îo Ar­
hiva soc. șt. și lit., Iași, 25 (1914) p. 181.
10 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 172.
11 Ibid. 1 p. 182.
12 Ibid, 1 p. 184.
13 Ibid. 1 p. 190.
14 Ibid. 1 p. 193.
15 Ibid. 1 p. 204.
16 Ibid. 1 p. 206.
17 Ibid. 1 p. 209.
1472 87

verele lor, Drăgălina, fiica Nastei, și nepoate ’ .


dora, fiica Vasilisei, nepoatele lui Nan clucerul. Drăgălina,
fiica Nastei, nepoata iui Nan clucerul, îi mai dăruiește nu­
mai lui Ilie comis jumătate din Găiești,. unde a fost Mic Gă-
lescul, partea de sus1. Acest Ilea corniștii* este Huru. Tot așa
într’un uric din 7007 (1499) Noemvrie 26, Stefan Vodă întă­
rește comisului Ilea seliștea de pe Putna, anume Alba, unde
a fost Miclăuș Cătină, cumpărată, drept 100 zlofi tătărești,
delà Ivul, fiul Voicăi, nepot lui Bogdan stolnic2. Nu știu ce
legătură de înrudire era între Ilie Huni comis și Oană Huru,
ai cărui copii apar în uricul din 7054 (1546) Aprilie 20 și
care sânt Efrim Huru vel vornic, fratele său, Danciul Hunii,
pârcălabul de Neamț, fratele lor, Mihociu, tși surorile lor,
Maria, Marușca și Stanca. Tatăl, poate socrul lui Oană Huru,
e Pătru Huhule, trăitor în vremea lui Alexandru cel Bun3.
Este un neam de oameni -foarte însemnat. Efrim Huru vor­
nicul ba ospătat pe Petru Rareș, la Bâi a < - « «.> .
a doua domnie4. 'Lupe Hurul pârcălabul a fost socrul lui ■
loan Voevod Cumplitul5« : •

Vaslui. 1472 Iunie 1.


Ștefan- Voevod întărește lui Lazor și l lăloșa treia parte din
satul Petrești, pe Vilna, și jumătate din poiana lui Miculiță,
pe Ușița, date de moșul lor, Petru Pilna* - . 5

f MACTiiO E/KIIO, MM FCO^pX 36MAH MOâ-


MHHHM 3H4M6HHT0 HCCiiM H4L11HM AHCTOM KMM, KT0 HdHk

OyapHTh ÎIâH 6F0 MTOyUH O^CâWLllHT, koahW TW KOMOy âQJH no-


TpGKH 3IÎ4 K0^6Th, WM6 ilpTH^A Hp>^ HAMH H Hp^A OȚCHMH H4-

iuhmh scwfepu CAoyra nam nerpx khah4 no csoie ^ospoie koak* h hh- io

1 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 118-120.


2 Ibid. 2 p. 160-161. Cp. Uricariul 18 p. 524.
5 Ghib. Sur. 5 p. 177-179; Acad. Rom., Creșterea colecțiilor Acad.
Rom. 1908 p. 57 ; Arhiv. Stat. Iași, divanul domnesc, Tr. 1557, op. 1545,
dos. 60, fila 16. .
4 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, ed. C. Giurescu,
București, 1916, p. 155.
5 N. lorga, Stud. și Doc. 6 p. 532. Cp. pentru acest neam Hurm. Doc.
11 prefața ; N. lorga, Stud. și Doc. 6 p. 13-15; acelaș Stud. și Doc. 16 p.
181; acelaș Documentele românești din Archívele Bistriței, 2 București, 1900
p. 111-112; Wick. Geschichte der Kloster Homor p. 104-105; Ghib. Sur. 19
p. 144; St. Nicolaescu, Doc. sl. rom. p. 178-181 ; etc.
88 1472

KHA\ HGHOHVTKGHk AHHnpHCHAOKAH H ¿\AA CBOHM OyHOCKOM, HAHIHM CAV-


fam, /U300S h KKAOiiJoy, hc ckogfo hpakafo SpHKA, TpG’rYsc mact un*
yoraph, wt gfo cgao, wt nerpeipH ha khahoh, hohhmg nororca sc$p-
HHAOp, AKK1 C0k4 IVCa^HAH CGAO, H nOAOKHHA noâ'kna MHKȘâHLțHHA Ha
5 yWHlțA. HHO MKI KH^KUie GFO AOBpOto BOAK* H ^AAHYG, I|1O WH ^AA
CKOHM OyHSKOMK, HO CK061O ^OKp^k> KOAK*, AvkCTO WT CGAO WT CK06M

yoTapk h noAOKHHa noA^Hv, a aih tako/K gcmh h wt hac ^aah h


nOTKpX^HAH CAVFAM HAULIHM, AABOpV H KZAOHlOy, TOG HpM^pGMGHOG
AVkCTO WT CGAO, WT I10T0KA KOpHHAOph ^OAV, &A WCA^AVF H COfck

10 C6A0 H HOAOKHHA HOA’kHV MHKVAHLțHHA, HA yUlHgZ, r\A GCT HM OlfpHK

H CK KXaMh HM H ^TGM H£ H 8h8MAT0M H)f? pAKHO H


nptoHSMATOAA HX H HpAip^yp^TOM Hy H KKC6MS PO^S Hy, ^A GCT HM

HGnOpSUJGHHO, HHK0AHSK6 HA K^KH. A yOTAp T$mS M'kCTO WT CGAO ^A


GCT TpGTl'lO MACT, WT &CGFO yOTApA nGTpGLfJHAOp. A HA TO GCT K6AHKA
15 AUpTOpJA CAM FC^KA KklIJUGnHCAHHAFO, MhJ CTG^SAHA KOGK^kl, H Hptv
KZ3AJ0KA6HHy ^TGH FC^KA MH, AAG^AH^pA H HGTpA, H KOlAp HA1JJH5

HAH CTAUMOlfA H 6PN naH MpX3A, HAH RAAHKOyA H CH.k GFO, HAH
^VMA H nAH K0,vk AK0PHHK> naH BKAKO, HApKAAAK K'k<AOFpAACHH>,

HAM hIîFA H HAH HKALUKO, nApKAAAKOKG KGaYhCKH, HAH ApKSpG, UApKA-


20 ÂAK HGMGI^CKH, HAH ^6Tk? I1A0KAAAK HOKOFpA^CKH, H HAH BElAp'k, HAH
AVKA H HAH ÎIALUKO, HAH ’ FAHFVp WpyGHCKH, HAH WKMpAHG, HAH KOyyT'k,
HAH nGTpHMHKZ, HAH MIMICO XFAH% .nAH HKAI1!<KO> ypHHKOKHM, HAH

KpKHqaHva cnarap, nan k>ea bhctTaphhk, hah k»fa h^ctgahhk? hah


^AMKOr MAIlIHHiCj HAH TOMA CTOAHHK, HAH HA’fc\ ^VpV KOMHC, H HHf
25 CAVrY HA1JHH M<OAV>AKCKHH? KOIApî KGAHlțH H MAAH, I.pO îipH TOM KkIAH.
a HA KOAHlYC KpiinOCTh H noSTKpKH^GHÎG TOMS K&C6M8 KkHHGHHCA
HHOMS, KG/VkâH GCMH HAIHGMS <K’kp>HOiuS HAHCy, T0Mrk AOFO^GTS.
I1HCATH H HGMAT HAIli H HGMATH ȘOMp HAHIHy npHFFkCHTH K CGMS HA-
HIGMV AHCTOy. iniC TSVTVA, Oy KACAVH, KAÎiT Sltfî MCIJ,A iOHfA A ;\6H.

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod,


Domnul Țării Moldovei,'-'facem cunoscut și cu această carte
a noastră tuturor, cari vor - căuta la dânsa sau o vor auzi
citindu-se,. dacă cândva aceasta îi va fi de trebuință cuiva
să știe, că a venit înaintea noastră și înaintea tuturor boe-
rilor noștri sluga noastră, Petru Vilna, de a Iui bună voe și
de nimene ■ nesilit, nici asuprit și a dat nepoților săi, slugilor
noastre, lui Lazor și lui Băloș, din al său drept uric, a treia
parte din hotar, din satul său, din Petrești, pe .Vilna, mai
jos de pârâul Cornilor, ca să-și întemeieze sat, și jumătate
din poiana lui Miculiță, pe Ușița.
1472 89

Alta, Noi văzând a lui bună voe și danie, ce el a dat


nepoților săi, de a sa - > i- • sat din hotarul său
și jumătate din poiană, și Noi asemenea am dat și delà Noi
și am întărit slugilor noastre, lui Lazor șț lui Băloș, acest
mai înainte spus loc de sat, delà pârâul Cornilor la vale,
să-și întemeieze și lor sat, și jumătate din poiana lui Micu-
liță, pe Ușița, să fie lor uric și cu tot venitul, lor și copiilor
lor și nepoților lor, asemenea și strănepoților lor și răstră-
nepoților lor și întregului neam al lor, să le fie lor nestricat,
niciodată în veci. . . ;
Iar hotarul acestui loc de sat să fie a treia parte, din
tot hotarul Petreștilor.
Și la aceasta este marea mărturie a însăși Domniei mai
sus scrise, Noi Stefan Voevod, și a preaiubiților fii ai Dom­
niei mele, Alexandru și Petru, și a boerilor noștri, pan Stan-
ciul și fiul lui, pan Mârzea, panV 1 l
și pan Bodea vornic, pan Bâlco, pârcălab de Cetatea Albă,
pan Neag și pan Ivașco, pârcălabi de Chelia, pan Arbure,
pârcălab de Neamț, pan. Fete, pârcălab de Cetatea Nouă, și
pan Zbiarea, pan Luca și pan Pașco, pan Cangur delà Or-
hei, pan Ciocârlie, pan Buhtea, pan Petricică, pan Iațco
Hudici, pan Ivașco Hrincovici, pan Vrânceanul spătar, pan
G, pan luga postelnic, pan Dajbog ceașnic, pan
Toma stolnic, pan Ilea Hurii comis și alte slugi ale noastre
■moldovenești, boeri mari și mici, cari au fost la .aceasta«' ;
t . f|? 1 n acestor
toate mai sus scrise, am. poruncit credinciosului nostru pan,
"Toma logofătul, să scrie și pecetea noastră și pecețile boe­
rilor noștri să le atârne cătră această carte a noastră.
A scris Tăutul, în Vaslui, în anul 69 1 nie 1 zile.

Pergament cu pecetea cea mare atârnată a fost la Gh.


Teodor, Vaslui. Pe peceh m ’o sie; f nGiamw ■ -
> E0A4 h rcnwk. A avut și 6 peceți ale boerilor, cari lipsesc. O
copié Ia Ghib. Sur. ms 20, fila 161, după care îl. dau. și eu.
'A. fost publicat de Ghib. în Arhiva soc. șt, și lit Iași, 25
•(1914) p. 180-182.. Un suret delà Acad. Rom. cu data gre­
șită 6913 Iulie 1 a publicat I. Bogdan, D. Șt 2 p. 245-246,
îndreptându-i data în 6980. Cp. Ghib. Sur. ms 19 fila 747.
Un regest e publicat ' ‘18 p.'156.
90 1472

Este vorba de micul sat Petrești, ■ din comuna Ipater


județul Vaslui,/așezat pe pâr ■ 1 /cina1. Uricul de mai sus
se complectează cu uricul din 6995 (1487) Martie 6, prin care
Ștefan Vodă întărește lui Toader Tansa o bucată de pământ
clin hotarul Petreștilor, a șesea parte, ca să-și m inc:
jos de pârâul Cornilor și mai jos de casa lui Lazor, cum­
părată, drept 60 zloți tătărești, dela Tender; ‘ Jăloș2
Satul își are numele dela Petru Vilna, bunul I Lazor și
Băloș, din 1472, de pe la începutul veacului al XV-lea3. —-
Poeana lui Miculiță este identificată cu poeana IJrsoaia, 'în
■ 1834 Dechemvrie 154. — Pârâul Cornilor, ca și în uricul din
1487 Martie 6.— Velna, pârâul pe care e așezat satul, e po­
menit din vechime5.
Petru Vilna își are numele dela cel al pârăului.
23.
1472 Iunie 23«
Ștefan Voevod dăruiește lui .Ștefan Cudalbul vornic și 1
Vrabie izbașa o bucată de pământ peste valea Gerului.
5.. Separată hotarele. „Z
Cu mila lui Dumnezeu, .Noi Ștefan Voevod, Domn Țării
Moldaviei, știre facem cu această, cam $ rneale
w v r ' au cetindu-se o vor auzi«
Adică .au venit înaintea noastră și înaintea tuturor a lor
io .noștri moldovenești boiari a mari și a .iniei ale i o str ■ s ;
Ștefan Cudalbul vornic și loan Vrabie izbașă, slujit-au noao
cu dreptate și cu credință.
Deci Noi văzând a lor cu dreptateșicu credință slujbă
spre noi, miluitu-ni-am spre ei cu osebita noastră mila, datu-
15 le-am și le-am întărit lor, în pământul, nostru al Moldaviei,
1 Dicț. geogr. al jud. Vaslui p. 138; Dicț. statistic al României, Buc,
1915, II, p. 990 ; în Ind. stat, lipsește ; Harta stat, major, planșa Iași, 1 : 100.000.
2 1. Bogdan, D. Șt. 1 p. 296-2^8 : 36MAI0 tv(r) jpTdpd
n6T06L|iH/\0pK, LUGCrSlO MdCTk, LpO KH COKH C6â0, ÎIOHIUKG
n0To(K) KOpHHAOpk h noinUKG ¿ym Este publicat și de I,
Bărbulescu, în Revista din Iași, nr. 6 (1908) p. 344-345.
3 Satele cu acest nume sânt foarte numeroase în toata tara, [Ind. stat
p. 692-693 ; M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 154, 217, 471, 472;
2 p, 183, 364, 426-430].
4 Ghib. Sur. 18 p. 156-157.
5 Vezi mai sus p. 63-64.
1472 91

5
o bucata de pământ, peste valea Gerului, ca să Ie fie lor
dela Noi uric și.cu toate venituri'1-1 rv v ~ r -
ților și strănepoților și răstrănepoților și la tot neamul lor, cine
li se va aleage mai de aproape, nerușăi t nici odinioară în veaci.
Iar hotarul celei bucăți de pământ peste apa Gerului >
să fie în curmeziș, spre apus, până în matca Hereteilor1 și
spre răsărit, până în valea Țigancei, ce se apropie de apa
Mănjinei2 și merge marginea din jos până la Filești și partea
din' sus până' la' Troiandol și capetele se hotărăsc cu moșiile
Bujorăștii și Gologanul, iar dinspre alte , hotare să fie pe 10
unde din veac au umblat ’ /.
Iar spre aceasta iaste credința Domniei noastre mai sus
scrisă, Noi Ștefan V 1 r '? a c iilor fii ai
Domniei meale, Alexandru și Fetru, și creto -1* r ho
larilor noștri ai Moldaviei a mari și a mici. t>
Iar spre mai mare tărie și pute are a tot ce s’a scris mai
sus, poruncit-ani la al nostru credincios boiariu, Tudor-lo­
gofăt, să scrie și a noastră peceate la această a noastră carte
să o leage.
6980 Iunie 25. 20

Dau documentul de mai sus după Ghib. Sur. 18 p. 157,


unde se face mc i i ea că - du-se un in­
teres, de a sc mări hotarele * i și Vrăbiești,
depe valea Gerului. Ibid. sc oo.tă că documentul îl.dă după
cu, Dicț. geogr. al jud. Covurlui. Aici la p. 65-66,
la satul Cudalbi se aduce acest document, cu unele deosebiri -
însă de cum e în Ghilx In Dicț. geogr. cit, se spune că uricul
scris în slavonește,' din 1472 Iunie 25, original, se află la ră-
zășul din Cudalbi, Vasile Constantin Corciovă, fiul deceda­
tului Constantin Popa Lupu Corciovă. Interesându-mă eu în­
sumi, mi s’a spus că originalul există, dar nu l-am putut
vedea, așa că nu mă pot pronunța dacă este autentic sau
nu. Traducerea liricului din 6980, cu toată presupusa intenție
de a mări hotarul satului Cudalbi, pure a fi autentic.
Este vorba de satul Cudalbi din județul Covurlui3. Satul
ar fi întemeiat, după spusele documentului, în vremea lui
1 La Ghib.: Hereștilor.
2 La Ghib.: Mănzinei.
5 Dict. geogr. al jud. Covurlui p, 63-66; lud. stat. p. 124, 537; Harta
stat, major, planșele Tecuci și Nămoloasa și Pechea, 1 : 100.000.
92 1472

Ștefan cel Mare, numindu-se chiar după Ștefan Cudalbul.—


Satul este așezat pe pârău! Gerului1. Numele acestui pârău
este foarte vechiu. Apare pomenit încă din 6956 (1448) Iulie
152. Este pomenit apoi în 7004 (1496) Ianuarie 243, în 6976
•(1468) Septemvrie 2445, în 7010 (1502) Martie 13\ — Hotarele
înconjurătoare sânt inportante. Pârâul Hereteilor trebuie să
fie pârăul și valea Herătăului, din comuna Cudalbi6. Altă
vale a Herătăului este tot la apus de Cudalbi, dar peste
pârăul Călmățtii. Numele poate este în legătura cu cuvântul
berete, erele. — Hotarul din valea Țigancei trebuie să fie pe
acolo pe unde este dealul și movila Țiganca7. — In jos de
acestea se află și valea și satul Mânjina, în acelaș județ8.
Iși are numele poate delà un vechiu proprietar Mânjea9.—
1 Dicț. geogr. cit. p. 101-102.
2 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 525, rândul 19,550, 531,
552, 557, 358. •
5 I. Bogdan, D. Șt 2 p. 89, 91: na SctTg
$peipÎH ; wsepo oy Kpz/UA 1410 Ha Scvîe MepSaa.

4 Ibid. D. Șt. 1 p. 130-151 na KGpy >K6pSaa c6/iHip<6> na Havk


MGpH&TGîpÎH.
5 Ibid. 2 p. 201 : CGAW IU KGpyk >K6pSâa Ha HAvk MKH^peipH,
HKaHK MXH^pSA, etc.; reprezintă sunetul provincial moldove­
nesc ze-, pentru ge.
6 Dicț. geogr. al jud. Covurlui p. 106 ; Harta stat, major, planșa Nă­
moloasa și Pechea, 1 :100.000.
7 Piarla stat, major, cit.
8 Dicț. geogr. cit. p. 120-121 ; Harta stat, major cit.; In Frunzescu, Dic­
ționar topografic, Dicț. statistic al României, Buc. 1914-1915; Ind. stat, lipsește.
9 Cp. Mânjeștii din jud. Iași, cei din jud. Vaslui, Mânjina din jud.
Dâmbovița [Ind. stat. p. 201, 597, 154* 645]. Altul a fost în jud. Neamț [M.
Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 30]. Un uit sat la Vaslui, numit azi
Gherghelu, e pomenit încă din 6908 (1400) Fevruarie 11 [M. Costăchescu,
cit. 1 p. 51, rândul 14, p. 32, 54]. Altul pe deasupra pârăului Negru e po­
menit în 7060 (1552) Fevruarie 19 [ibid. 2 p. 262]. Cel din jud. Iași a fost al
neamului Mânjea, cum se vede din documente. Așa într’un document delà
Ilie Voevod din 7058 (1550) Martie 13 se întărește satul Mânjăști și seliștea
Văcotești, din Cârligătură, Anghelinei, fata Mânjei paharnicul [Un suret în
colecția mea]. Acest Mânjea paharnicul este totuna cu Șteful Mânjea pahar­
nicul, a cărui nepoată Ana, fata Turcului spătar e pomenită ca stăpână în
satul Voinești, din Cârligătură, apropiat de Mânjești, într’un document delà
Petru Voevod, din 7091 (1582) Noemvrie 25 [Ghibănescu, Condica de docu­
mente nr. 4; azi la Fundațiunea Regele Ferdinand I, lași]. Asemenea
în 7091 (1583) Aprilie 30, delà Petru Voevod [Ibid.]. într’un document
din 7137 (1628) Dechemvrie 8, déla Mirón Barnovschie Vodă, e vorba de
Ionașco Mânje diac, fiu lui Toader, nepot lui Dragan Mânje, strănepot An­
ghelinei, fata lui Șteful Mânjea, și prestrănepot lui Toader Mânjea paharnic,
care se judecă cu M-rea Gaiata, pentru seliștea Văcoteștii „aproape de Mân­
jăști, ce-s în ținutul Cârligăturii” [Condica Mitropoliei Moldovei, 2 (anul
(1818) p. 516-517, la Arhiv. Stat. Iași]. Acest Toader Mânjea paharnic este
cred totuna cu Toader său Tador, ceașnicul lui Ștefan cel Mare [I. Bogdan,
D. Șt. 2 p. 540]. '■ ' .
1472 95

Fileștii să fie satul clin apropiere de Galați, din ace!aș județ?1234


, e prea mare delà Cudalbi și până la Fi-
Iești. — Troiandol, adică valea Troianului,“este desigur valea
■ - e . :or de iâ , -tj - ■ ) > b i \ Este
acelaș Troian, cred, din Moldova de jos, de dincoace de Prut,
pomenit într’ u - icument din 7096 (1588) Fevruarie 26, delà
Petru Voevod, prin care întărindu-se lui Gâlț, fost staroste
Oaneii, și la ai lui o bucată de pământ din „hotarul Moi-
neștilor și a Ochișăștilor, diasupra Corodului66, se arată „din
dial de pai și pan la locul Trokinului^ de acolo pan la.
Ut Ciriteiior, U 4 t <’oiței, drept în gios, până midi sb
înpreună cu hotarul cel bătrân cu a târgului Tecuci, cari
loc l-au răscui i epți banii săi delà Leva664. Lui
îi corespunde Troianul de dincolo d pomenit din vechi
vremuri, căci îl întâlnim în 70 )2) Iulie 25, în 6997 ( i
Martie 136, în 7011 (1503) Septemvrie 137, în 7011 (1503) Fe­
vruarie 28, în 7037 (1529) Martie 179. — Moșia Bujorăști nu
mai. este azi. Și-a lăsat numele în valea, și dealul Bujoi
tilor, delà .răsărit de Cudalbi10. ' Un sat Bujorăni, la Covurlui,
e pomenit și într’un document din 7027 (1519) Iunie 25, delà
1 i t " / se întărește lui loan, Giurge, Nicoară, An»
ghelinu și Măriră rad și surori, fiii Mii lui medelnicer. v
OL pe < rasna, Blăgeștii, pe Lișcova, Hrăneștii,
pe Lișcova, poiana din fundul Lișcovei, Cătușâi, pe Bârlad,,
jumătate din gârla Cătușănei, și patru sate de pe Bârlad,
anume Mastăcanii., / ■ a rvi. Măsi ...... id, U ;
unde a fost Bujor, Popricanei, unde au șezut Ilieș și tova­
rășul său, Șteful, și unde au șezut Slăvei și Mănăilă, cu mori
1 Dicț. geogr. <9 jhd Cavkrhn p t HaOa stV maro, p
Galaji, 1 : 100.000.
2 Dicț. geogr. cit p. 106. ■
3 Har > - - i Nămoloasa și Pechea cit
4 Arhiv. Stat., Iași, Anaforaie nr. 38, fila 204 rs M. Costăchescu, I ( c
L în. Șt M. 2 p. 418.
5 Ghib. Sur. 9 p. 8-10.
6 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 374-375.
. 7 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 228. . .
8 Ibid. 2 p. 215, 218.
9 Arhiv. Stat., Iași, Anaforaie nr. 78, fila 54v-; M. Costăchescu, I >
Mold. în. Șt. M. 2 p. 56, 429 ; Ghib. Sur. 9 p. 16, 237 ; cp. M. Costăchescu,
cit. 1 p. 176, 526; 2 p. 417, 420, 484. Alt Troian, în Mok o k us cp.
ibid. 1 p. 190, 192, 259, 240, . 241; 2 p. 70, 346. Originea lor e o taină mr
nepătrunsă a trecutului.
10 Dicț.* geogr. al jud. Covurlui p. 31 ; Hărțile stat, major, planșele Te-
cuciu și Nămoloasa și Pechea cit.
94 1.475

în Bârlad,și un sat ele- răscumpărăfură de pe Bârlad5 un


sat unde .a fost cniazu.1 BâcșaD9 care se numește Bâcsaneștiiș
răscumpărat delà M-rea; Bistri|a9 drept 500 zloti iătărt^ști12
.
Nu ași putea preciza, dm a e acelaș sat, dar oricum docu­
mentul ne arată un străvechiu. Bujor, cneaz, jude sau vătă-
man5 'trăitor în veacul al XV-lea5 în aceste păriH. b’v7
.ganul este moșie, pârău și vale lângă Cudalbi3,
Stăpânii locului, pe care s?a întemeiat satul Cudalbi,
din 1472, sânt necuiioscuti altfel

24.
1475 Septemvrie 2*
■ Ștefan Foeuod penteu sr "i,

Ispisoc dat de Domnul Țării Moldovei, Ștcl <i Voevod,


5 în anul 6985 septemvrie 25 zile pentru satul M.ereni.
v; • Regestul de mai sus e pcm cnz > >r din
;satul Mereni, partea d^ laica ( w mmm prigorie
Arhip. Groșii, ■'mazilii 1 Gros. .ruv ’ .așeii, Feo-
dor Tabacar, FecF dr ai * n|ii, adresată
. Tribunaluliii civil, al Basarabiei Se ■ află. -în Arhm Stat Chi-
șinău. A fost publicat îe L T, Boga, IXr ihwnbme 4
(1929), Ciiișiiiăo p A după care îl dau și ern
Este vorba de satul Mereni sat Mireni din județul Im
pușna4. Nu știu cum va fi fost în original. Presupun Mireni.,
Este un sat străvechi«, care își are numele delà un Micea
sau Merea5.
1 Arliiv. Stat. Iași, Anaforale nr. 29, fila 107 v- (adus între actele mo­
șiei Blăgești, delà ținutul Covurlui) și. Anaforale nr. 25 fila 96 v- (adus de ră­
zeșii de moșia Igești, delà ținutul Covurlui).
2 Cp. Bujor, sat, târgușor și vale în acelaș județ iDicg geogr. cit. p.
29-51] și pârău în jud. Fălciu [Dict geogr. al jud Fălciu p. 21]. Pârâul. este
pomenit în 6998 (1490) Ianuarie 9 : cgw Hd ¿CTÏG lia Mark K.H-
T0/\T6i|JÎH [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 584-585, 2 p. 498 ; îiitr’un alt uric cu a-
ceiași dată : C6/W . . . pui^peip âlGMH KSMWp H »H rko [i-bicL 1 p.
'585). Cp. AL Costăcliescu, Doc. MokL în. Șt M. 2 p. 136, 525, 499.
3 Dicț. geogr. al jud. Covurlui p. 105 ; Harta stat major, planșa Nă­
moloasa și Pecliea cit.
4 Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 145 : Mireni, rușii îi zic Me~
renî, sat mare răzășesc, care păstrează multe hrisoave vechi ; Ind. stat. p.
.217, 647 ; Harta Basarabiei, de Nour.
5 Sate, Mereni, sânt în jud. Botoșani, Constanța, Dâmbovița, Olt, Trei-
1479 95

5
25.
1479 Mai 11.
Stefan Voevod întărește lui Ivașco Popovschi junnătate de sat
de Borodniceni, cutul de sus, fântâna Livenii, heleșteul
din jos de Borodniceni, cumpărat drept 100 zloți tătărești, 5
delà Armanca, femeia lui Mihail Lopatinschi. Asemenea
a ■ . . , . rutul de sus, jumătate de he-
leșteu, înpreună cu fratesău, Pătrașco. și heleșteul Mihului*

Suret delà Stefan Voevod din Jet 6987 Mai 11.


Facem. înștiințare cu această carte a noastră pentru a- 10
■î devărat sluga noastră, Ivașco Popovschi, carele slujind noao
cu dreaptă și credincioasă slujbă, osebit de altă milă a noas­
tră, i-am dat și i-am întărit lui întru al nostru pământ mol­
dovenesc < » c cumpărătură, giumătate .
•de sat, 'de Borodniceni, cutul den sus, și întru acelaș hotar .15
fântâna Livenii și hăleșteul ce iaste din gios de Borodniceni,
care a cumpărat pre acea giumătate de sat delà Armanca,
femeia 'lui' Mihail Lopatinschi, drept 100 zloți tătărăști. Și a
patra parte de sat de Popeni, parte lui, cutul de sus, unde..
.au fost casa lui Dumitru, și g in ătate de hălășteu, ce are 20
înpreună cu fratesău, Pătrașco, și halășteul Mihului, Deci
toate acele.de mai sus scrise să-i fie lui' și delà Noi uriccu
iot venitul, lui și copiilor lui, nepoților și strănepoților și la
tot neamul ce se va aleage mai aproape, nerușăit niciodănă-
oară, în veaci. ' ' 25
Pentru aceaia ere........... ........ neale, Ștefan Voevod,
■ și a pre iubiților fii ai Domniei meale, Alexandru, Petru și
Bogdan Voevod, și credința boerilor noștri, Hrană vel dvor-
nic și Ștefan, vel spatar.
Scaune, Vlașca [Ind. stat. p. 64, 119, 132, 126, 264, 581, 414, 647]. Merești
sânt în jud. Baia și Odorhei [ibid. p. 39, 256, 648]. Mireni este în jud. Tu-
tova [ibid. p. 392, 654]. Mirești în jud. Lăp.ușna și Vâlcea [ibid. p. 220, 406,
■ '654]. Mereștii din jud. Baia sânt pomeniți încă din 6951 (1443) [M. Costă­
chescu, Doc. Mold. în. Șt. M\ 2 p. 201]. Satul Mireni din jud. Tutova este
pomenit în 6992 (1484) Mai 14 [I. Bogdan, D. Șt,. 1 p. 284-285]. (Jn sat Mi­
rești pe Sohului e pomenit în 7003 (1495) : MHpGLpÎH, r^e KMâ HKdH MÏG-
pîoyâ, KklUJG [ibid. 2 p. 87-88]. Acesta poate e acelaș cu cel po­
menit în 6956 (1448) Iulie 15 : MGpGspH [M. Costăchescu, Doc. Mold. în Șt.
M. 2 p. 324, rândul 13, p. 325, 337]. Cp. Mearea, tatăl Doamnei Marina a
lui Alexandru cel Bun [M. Costăchescu cit. 2 p. 297, 819]. Vezi mai sus p. 10.
96 1479

Și pentru mai mare credință și întăritură, am poruncit


cinstitului și credinciosului duinisale Tăutul vel logofăt sa
scrie și această peceate cătră această carte să o leage.
S’a tălmăcit de Evloghie dascal la let 1765 Oct 3(1

Documentul de mai sus se află în Condica Pomai •


dela Casa Școalelor din București, fila L A fost publicat în.
Ghib. Sur. 22 p. 93-94. E rezumat și în Ghib. Sur. 23 p.59.
Borodnicenii, ca nume de sat, au dispărut Trebuie.să
fi fost lângă Liveni și Pomârla, din județul Dorohoi, nu însă
chiar Pomârla sau Livenii. Pomârla, ca sat este și ei din
vremea lui Alexandru cel Bun, când cel puțin o parte era.
în stăpânirea Iui popa Draghie, cum se vede dintr’un liric
dela Petru Voevod, din 7054 (1546) Martie 50, când străne­
poții săi își înpart a cincia parte din sat, partea de mijloc1.
Este străvechiu. Era și în veacul al XlV-lea. Numele să~i fie
în. legătură cu mârli? — Borodnicenii sânt și ei străvechi2..
Numele să fie în legătură cu slavul barbă, sau cu
străvechii Brodnici, locuitori ai. vadurilor ?3 - Fântâna Li­
venii, arătată în acelaș hotar cu Borddnicenii, este satul Li­
venii, din comuna Cracalia, județul Dorohoi, delângă Popeni

1 Acad. Rom., Peceți 227 ; o fotografie la Acad. Rom., fotografii, pa­


chet > nr. 35; cp. M. Costăchescu, Doc. Mold.-în. Șt. M. 2 p. 207.: HCiipH-
RHâîG. rw(n) Apâri'w w(t) /.'.r(cA)Rd
mu kogk0(aî) neraa ud(cr) cerni w(v) nomp^ta c6p6(y'X)nLa
Ud(cv) . . . ; un suret al documentului în Ghib. Sur. 1 p. 566-368. Sub
Ștefan cel Mare o parte din sat'a fost a lui Vasco Mihailaș. Altă parte a
fost în stăpânirea lui Ivancu Haladic, cum se vede dintr’un document dela
Alexandru Voevod, din 7062 (1554) Martie 2, când nepoatele acestuia stă­
pânesc a treia parte din sat, din Pomârla, „unde au fost casa moșului lor”
și iazul de pe Uluboca, din privilegiu ce a avut Ivancu Haladic dela bătrâ­
nul Stefan Voevod [Ghib. Sur. 1 p. 569-370]. Cp. pentru sat monografia în Ghib.
Sur. 23 p. 55-88 ; Ghib. Sur. 2 p. 228-232. — Pentru sat, Dicț. geôgr. al jud.
Dorohoi p. 272-273 ; Ind. stat. p. 148, 708 ; Harta stat. major, planșa Doro-
hoi-Novoselița (Basarabiei), 1 :100.000.
2 Pentru acest nume cp. satele Borod, în jud. Bihor, Borodești, în jud.
Tutova, Borodino, în jud. Cetatea Albă [Ind. stat. p. 49, 391, 102, 465]. Cp.
pârâul Borodac, în 6946 (1458) funie 20 |M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt.
M. 1 p. 256 ; 2 p. 24, rândul 2, p. 25, 26] ; pârâul Borodaci (aici greșit: Bor­
dad), într’un document din 7016 (1508) Dechemvrie 15, în care e vorba și
de un uric dela Ilieaș și Ștefan Voevozi [Iulian Marinescu, Bogdan III cel
Orb, București 1910, p. 110 ; M. Costăchescu, Doc. Mold. cit. 1 p. 256] ; pâ­
râul Borodance în circa 1429-1432 Aprilie 10 [M. Costăchescu, cit. 1 p. 254,
rândul 7, p. 256, 557] ; satul Borodăceni, pe Berbeci, în 6945 (1437) [M.\ Cos­
tăchescu, cit. 1 p. 256, ‘ 557] ; cp. satul Borodniceni din jud. Soroca. [Arbore,.
Dicț. geogr. al Basarabiei p. 34: Harta Basarabiei de Nour].
3 M. Costăchescu, Doc. .Mold. cit. 1 p. 256, 479, 557 ; 2 p. 820.
1472 97

și din apropiere de Pomârla1. Este, cred, delà începutul vea­


cului al XV-lea, Să-și aibă numele delà boerul - Leva sau
Leu?2 Cp. însă și pârâul Liva, Liliva etc,3/—Aici sânt și
satele Popeni, în comuna Cracalia, chiar Mugi Liveni4. Satul
e pomenit și alteori. Așa într’un uric din 7113 (1605) Iulie
6, delà Ieremia Voevod, când se întărește lui Mihail ocina
și cumpărătura, delà., bătrânul Petru Voevod, din a patra
parte din satul Popeani, partea Grigăi Pistruiul . . . în ți­
nutul DotoIph r U-a cumpărat delà Ion, care și lui i-a fost
cumpărătură delà Ileana și sora sa, Todosia și Vasutca, co
Martei, nepoi ■ ml, strănepoții lui Fedor Stețco,
din uric de danie, ce.au avut străbunii lui delà bătrânul
Ștefan Voevod. Asr^m m mm ae lui Mihail partea
de cumpărătură din acelaș sat Popeni, îoai a lui Dumitru
Pistruiul, ce el a cumpărat-o delà. Ion, fiul uschei, nepot
lui Fidor, strănepot lui Stițcn, etc.5. Aflăm astfel încă un
stăpân a unei a patra părți de sat,- în vremea lui Ștefan cel
Mare. Iși are numele, cred, delà popa Draghie, care stăpânea
în aceste părți, în Pomârla, cum am văzut.—Popa Draghie
este pomenit și în documentul din 6952 (1444) Iunie 18, în-
preună cu fratele său, popa Toader din riârmd, ca având
moșie în Moldova de jos6. Ivașco Popovschi și Pătrașco sânt,
cred, , fiii lui popa Do
Dacunn atol / arată vechimea sa­
telor din -aceasta parte. . . .

1. Dicț. geogr. al jud. Dorohoi p. 200-201: Livenii-Vâra av și Livenii


Iui Sofian ; înd. stat p. 148 Harta stat maci . orohoi-Novoselița cit.
2 M. Costăchescu, Doc. Mold. cit 2 p. 856. Acesta apare ca Leva
î i î din 6929 (1421) [ibid. 1 p. 142, rândul 10].
3 Ghib. Sur. 25 p. 3, 5, 291. — Alte sate cu acest nume sânt Livenii-
Noi și Livenii-Vechi, .din com. Manoleasa, jud. Dorohoi.' [lud. stat. p. ^146,
628 ; Dicț. geogr. al jud. Dorohoi p. 201 ; Harta stat, major, planșa Rădăuți-
Lipcani-(Harta Basarabiei) 1:100.000]. ■
4 lud. stat. p. 148, 708: Popeni, Popeni-Curt și Popeni-Herescu; Dicț.
geogr. al jud. Dorohoi p. 275-276. Aici: Popeni-Bașotă și Popeni-Vârnav,
Harta stat, major, planșa Dorohoi-Novoselița cit.
5 Ghib. Sur, 20 p. 144-150 : KVnGHCHO WT HA^klId H CGCTpd 6H, T0-
H KdCVTKd, fVkTH Mdp£H, KHSîJH FpHFW rJHCTpVIM/ HphWHSUH
$6r\0pd CT61JK0, WT SpHK 3d ^ddHÎe KW HAUAH Hph^KOKe WT
craparo ■ ' ‘ . .
t ( i, Doc. Mold. in Șt. M. 2 p. 204-207.
7
98 1479

26.
Succ&^it. 1479 ¡VÎa< 24.
Stefan Voevod întărește lui .pan Hancu satele și
Vancouții și moară pe Ciuhru, cumpărate, drept 200 zloți
5 tătărești, delà Gineri și Roman din Cozărești și delà Vasco,
fiul lui Hobiian, și delà som sa și delà luisiummsm
Vasco, și dala Tulea.
f M/\(c)tY|0 K>KÎeW5 Mkl CW^a(H) K06KC>(A)d, r(c)ll(^)pK 3SM/VH
■ M0(A)AdKCK0H, 3HdM6HHT0 HHIIH(m) CC’k(Av) HdHJH(ât) /UO’ ¥ p.
10 KTO Hd(il) OfSpHTk HAH MT^MH 6T0 SCAkllI’ ^), KOAH'(m) T0F0 ' K0xM(S)ÿ
'■ aqiG HOTpGKH 3Hd K8^g(t), WM6 HpÏHpWlA ri0G(/Q HdMH H ri6p6(5j Of»

CHMH HdUJHMH dKCKki AVH KOHpfî KOHIChJAlH H AWYklMH XHK6pTli H


00Au(h) w(t) K03&p6L|JH H KdCKO, t 'GCTpOlO CKO6I0 H
0 topd .I1180h(h) KdCKo(K) H TSaI ÎW n(f) rf0KpOH SOAH H HHKkhUk 116110118«
15. M6HH d HHilpHCH/WKdHH H ripOpiAH CK0IO HpdKOlO w(t)hHH8? w(t) Hpd-
/ ' KArO »(y) OfpHKd, CGâd H HM’k 3 ,¥>. ’ 3 A aG fOTdpH

. ■ KaHKOKi.yH. h a amhh Ha moyp a p f z rk hahjg/i(8)?

Hans pHKS,' Of IfHM IA C . 0Tkli\ r< ' 'f A' <J. H BdllAdTHAk
HAIh HCilOAHd OWe rOTOKMAIH IlHttipW' . p Ș .tâAW HH6p6(A) HA-
20 IIJHAUl KOMpG. HH0 Mkl KHJfliKL1I6';ll(f) pOKpOtO KOAIO H T&KM6(m)

A«H HHMH H h j\ , . à. KfAlM ,\4AH H


liOTKpX^HAH Td lip , .. . 0/ pKpllHMIM H KdHkKOKIțH1
2 H
a\ah(h) na niofpH caSirk HdHieMS, na 8 puiip pi cov(r) hm(8) w(t)

na(c) oyph(k) ck kxœ(iw) p^fpp(À'A) 11 A^'Te6â'k H orMSnarroCai)


25 61’0 H Kp4TÏ/ft(iU) 6F0 H iip 4R/s¥T0(m) 6F0 H Hpdsp8p<’To(m) GI’O
H KXCOl(S). p0p 61’0, t!dHK4hMliÏH(ai), H6i!0pSm6HH0 tHliUWIMG, Hd
kkkkl. a X'OTdpk rk’Mk Kklill6imCdHHH(iu) C6/U(m) pi g(ct) IlOOTd-

pOA\(8) JOTdpS, KSpa H3 KHKd W/KHKdaH. A Hd T0 g(ct) lOHKââ MAp~


rSpYp ca(M) i’(c^)Koayi, KkifiieiincaHUMH ct<w|wu KOGiwpd, 11 H0^’J
30 KX3a}0Kâ6llHH(x) dïo(k) l’(crț)KdAlH, dAG'UHpW H ¡WTpd II KOrpUI4, H K0-
k!p6 HdlllH, i'ld(ll) CTdHMKp’i), HîI(h) OdHKS(a), !ld(n) SKH/Ap’k, Ildp) fpdHd
AKOpHHKk, na(ii) pSma 11 na(ii) pxau(H) KHaoropo^CKH^), na(if) irkip
Hd(ll) HKdlliKO, ild(ll) IIIdHprk, HOpTdpk CWMdKCKklH, lid(n) PUKKO(f)
HGM6U,KÎH, ild(H) TdOfrSpk3 WppHCKklH, ITd(10 KOppd llMHppO H Ha(h)

1 Original : CGCGAd.
2 Original : HRdHk KORLfH.
3 Sic.
1479 99

K6âTHCKhJH(j), IM(h) ^pdFOUlG HOK0Fpd(^)CKk!H? Hd(n) HlțKO


XSah(m), na(n) koctg cnaTdph, na(w) wra KHCT’f/ApHHKk, na(w) rep*

. au(h) i]0ct6ahh(k), iu(h) îw(n) <iauiHH(K * zn) iiGTpz ctoahhkk,


na(w) rposh komh(c) h hhîh $ycH nauiH sdiipG Aw(A)^AKCKki(y) K6~

AHKkl(y) H MdAkl(y), l|W (IpH <To(m) KklAH>. d Ud K0ALU6H KphllOCTH , 5


H 0YTKpZJK(A)6HI6 T0m(8) B!BC6m(8) KklLUGnHCdHHOM^), EGALAM GCMhJ
‘ IJKAt(!S) ckpHOAlC' *' S TXQyTSâS AOrO^GTS, . IlHCdTH H îlGMATh

«aiuS h neqaTH so^pk HdujH(y) npHKhcHTH kcgm(S) ahctS HaniGM(S).


finea TOMa AH/ftKk> ^Y cSndBh, bato Sițna Md(i) ka.

e. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod,


Domnul Țarii Moldovei, cunoscut facem cu această carte a
noastră tuturor, cari vor căuta la di nsa sau o vor auzi ci-
tindu-se, când aceasta cuiva îi va fi de trebuință să știe, că
.au venit înaintea noastră- și înaintea duturor/boerilor noștri
moldoveni mari și mici Givert și Roman din Cozărești și
Vasco, fiul .lui Hobiian, cu soru-sa și Iui ‘ °ui Vasco,
și Tulea de a lor bună voie.și de nimene nesiliți și nici a-
supriți și au vândut a lor dreaptă ocină, din al lor .drept,
uric, satele am? - mi și în alt hotar Vancouții și cu
moară pe Ciuhru, pe acestea le-au vândut slugii noastre, lui
■pan -TIanco, în preț de 200 zloți tătărești. ; .■
11 1 , ( .is? w > «r h noas­
tră și înaintea b noștri.
De aceia. Noi văzând a lor bună voie și tocmeală în­
tre dânșii și deplină plată, și Noi aseev 1 ? -
le-am întări i « -v< sate» Zubriceanii și Van­
couții și moara pe Ciuhru slugii noastre, Iui pan Hancu, să-i
fie lui dela Noi uric cu tot venitul și copiilor lui și nepoților
și hafdor iui și strănepoților lui și răstrănepoților lui și
întregului neam, al lui, celor mai deaj pe, nestricat nici­
odată, în veci.
"’ar bxibirtd arcsfor iriai sus srrîsr safe «a fb rfri|ji va
chiul hotar, pe unde .din veac au umblat.
Și la aceasta este marea mărturie, însuși Domnia mea,
mai sus scrisul Ștefan Voevod, și a preaiubiților fii ai Dom­
niei mele, Alexandru și Petru și Bogdan, și boerii noștri,
pan Stanciul, pan Vlaieul, pan Zbiearea, pan Hrană vornic,
pan Duma și pan Hrăman dela Cetatea Albă, pan Neag,
pan Ivașco, pan Șandrea, portar de Suceava, pan P
*
100 1479

; r. N ,, r*'"' ('sagii.r ■ - ^i!' ■ -


Sora . , pa»
t !. ; ( " . •' ,m ?' , , . ' »! •' ’ a -
? ( . 1
Hudici, pt-a f»K ' ( i?t »■
. r > - i Petru stolnic, pan Grozea comis
și alții, toți boerii noștri ai Moldovei mari și mici, ce au fost
la aceasta.
Iar pentru mai mare tărie și înputernicire a acestor
toate mai sus scrise, am < ti,i ■. . . . .
Tăutul logofătul, să scrie și fie < . 1 i ■ ț “ >
erilor noștri sa o .Câiw cah’ă acea. ■ rh a n< < 1
A scris Toma diac, în Suceava, în an ‘ 87 Mai £
Pergament foarte bine păstrat, cu pecetea lipsa, se află
la Fundațiunea Regele Ferdinand I, Iași, între cele cumpă­
rate dela d. Ghibănescu. Se păstrează șnurul de mătasă al*
bastra și urinele a șepte peedi, ee au fos a târnate. O, foto-
grafie se află. în colecția mea. A'fost, publicat, cu unele a*
bateri, în Ghib. Sur. 8 p. 90-92.
Satele le-am întâlnit și într’un uric din. 6957 (1429) Apri­
lie 17, dela Alexandru cel Bun1. Aici satele Sânt arătate pe
Terebne, vale, pârău. Unul este probabil satul Zăbriceni, din
județul Bălți, aproape de marginea județului Hotin2*.Iși are
numele dela un străvechili Zubră, Zubru, ■ cuvânt', . format,
>■»4 "da Ziml ru\ - Ai doiit r ...... j . . <ouț%
Ivancouți, în 6937 (1429) Aprilie 174. Satul e arătat în alt
hotar decât Zubriceanii. Este poate satul Hâncăuți, din a-
propiere de Zăbriceni, schimbându-și numele după boerul
Hanco, cumpărătorul satului din 1479 Mai 245. Vancouți de­
1 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. t p. 258-261 : Zubricouți.
2 Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 251, 211; Ind. stat. p. 46, 844;
Harta Basarabiei de Nour.
5 Cp. într’un uric din 6935 (1425) Mm 8 3SK0X WMHRa(â)
[M, Costăchescu, Doc. Mold. cit. 1 p. 173, rândul 16, p. 176,177,283]. Pentru
sate cu nume asemănător, cp. Zubrăuți, în 6882 (1374) iunie 3 [M. Costă
chescu cit. 1 p. 1, rândul 12, p. 3-4, p. 177 ; 2, p. 704]; Zubrcști, în jud. Orhei,
azi în Lăpușna [Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 233 ; Ind. stat. p. 2L6r
847 ; Harta Basarabiei de Nour; M. Costăchescu cit. 1 p. 176]; Zubreuți, în
6937 (1429) Iunie 19 [M. Costăchescu cit. 1 p. 280, rândul 6, 16, p. 282, 283 ;
2, p. 230]; Zubricouți, Zubricăuți în 6937 (1429) Aprilie 17 [vezi mai sus.
nota 1] ; Zubrouți în 6944 (1456) Septemvrie 19 [ibid. 2 p. 701, rândul 6, p.
702 ; 1, p. 283] ; cp. Ghib. Sur. 21 p. 17, 24, 31, 36, 62,68: satul Zubriceani,
la ținutul Ilot inul ui.
4 M. Costăchescu, cit. 1 p. 528, rândul 10.
5 Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 112; Ind. stat. p. 45, 601 ;
Harta Basarabiei de Nour.
1479. 101

rivă din Ivancouți. Iși are numele dela un străvechiulvanco1.—


Cozăreștii trebuie să fi fost în apropiere. Poate e&te Coză-
renii din jud. Hotin2. — Numele îi vine dela un străvechili
Cozar3. Interesante sânt numele Giwrt, Hobian.—Boerul
Hancu poate e totuna cu Ivanco Hanco ai cărui urmași sânt
pomeniți într^un uric din 7025 (1517) Ianuarie 174.

27.

Suceava. 1479 August 11.


Ștefan Voevod întărește Anușcăi și Măriei, fetele lui Camarin,

s ■ mi ) kogkc*(a)^ r(c)ii(A)PK 5
M0(â),yKCK0H, 3HâM6HHT0 MHHh(m) h(c) ' CHMX AHCTOMX HdLHH(M) KX-
C'kțw), KW Ha H6(m) V30h(t) HâH fcW MTVMH VCAHIBh(t), W>K6 WTH
mcth(h)wh d.HViiiKa h MapTe? aw6Ph Ka®apHH6.KHr mowoh.' 6cmh
m(x’) WCO(k)h0I0 H4U16H Ma(c)tY|0 H AaAH 11 nOTK60AHAH 6CMH HMX,
■tf <HAU16H> M0(â)AaKCK0H, fipdB06 w(f) Îv(t)hHHV, ;w(t)hHH4 . 10
wița h(j), KaMapHHa, ceaa na Havk < . ........ >5 h rposGLpî'H
H MXHeyJÎH, Aa e(eT) H(M) w(t) Ha(c) <epn(K)> H CX KXC6(m) A^-'
joaMm) h(m) h a^t6(m) h(x) h rrnm(M) h(j) h np’kvHVUAw(M)

1 ’ ■ ați în jud. Cern Dorohoi, Ivancea în jud. Orhei,


Ivănceni în jud. Cetatea-Albă, Ivancești in jud. Putna [Ind. stat. p. 101, 146,
266, 105, 282, 617]. Cp. Ivancăuți în 1473 Mai 7 [I. Bogdan, D. Șt 1 p. 180-
181 ; M. Costăchescu cit. 1 p. 506] ; seliștea Ivancea de pe Tutova, cu pri­
vilegiu dela Alexandru cel Bun, într’un uric din circa Ianuarie 1495 [I. Bog­
dan, D. Șt. 2 p. 548 ; M. Costăchescu cit. 2 p. 548] ; Ivancicăuți în 6943
(1435) Octomvrie 8 |M. Costăc jcii cit. ( p. 416, rândul 12-13, p. 417;2p.
■424]; Ivancouți în 6960 (1452) Octomvrie 27 [ibid. 2 p. 422. rândul. 3, p. 424]
și în 6963 (1455) Iulie 2 [ibid. 2 p. 540, rândul 15, p. 545] ; Ivancești [ibid.
1 p. 417] ; cp. Vancenești în 6945 (1435) Octomvrie 8 [ibid. .1 p. 416, rândul
13, p. 417, 283]; Vancinița în 1580 Iulie 7 [L. T. Boga, Doc. Basarabene 5
(1929), Chișinău p. 56]; Văncicăuții Mari .și Mici în jud. Hotin [Arbore, Dicț.
geogr. al Basarabiei p. 225 ; Ind. stat. p. 178, 827]; Vancineți în jud. Hotin
Jind. stat. p. 178, 827], etc.
2 Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 77 (Cozărceni sau Cozăreani)
Ind. stat. p. 176; Harta Basarabiei de Nour.
5 Cp. Cozareuți în 6959 (1431) Iunie 15 [M. Costăchescu cit 1 p. 317,
rândul 23, p. 324, 463], în 6947 (1459) Mie 2 [ibid. 2 p. 41, rândul 18, p. 44];
Cozarouții în 6944 (1436) Iulie 17 [ibid. 1 p. 459, rândul 17, p. 463]; cp. Co-
zăști în. jud. Bălți [Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 77.; Harta Basara­
biei de Nour]. ■' . .•
4 Original pergament - în colecția mea ; publicat în rezumat de N. Iorga,
n <n r I >OC. 5 p 550.
5 Lom tăiat cu cuțitul în original circa 18 litere, deci cam numele a
doua sate.
102 1479

h(x) h npai4iv0rkTo(M) w(jf) h kxcgm(v) po(a)v h(x)} kto edk h(m)

H3K60G(t) Hd(n)KAH>KHÏH, HGnOpVLUGHO HHK0AHJK6, Hd K'kKH. A yOTdpJt


TH(m) CGAd(M) Aa 6(ct) no CȚdpOMV XOTdplO, w(t) VCtt(x) CTOpOHfc,
KVAd H3fckKd WÎKHKdAH. A Hd TO g(ct) rkpd HdHJG(r) r(c)n(A)Kd KH~
5 wenHCdHdro, mki cre^dna bogkoa^ h K^0a kp^k&baiosaghh^) A’kT’GH
HdULlH(x’), dAGădHAPa H K0rAa(H) KAdA^ H K’kpdiBOA’kp1 HdUJH(X’), Kirpd

ndHd KAdHKVAd HpKKdAdKd, B/kpd lldHd 3KÎdpH, Kfîpd ndHd KTH, rkpd
HdHd Jpdi'I1 AWHHKa> K^pd ndHd Ava/U . H K’kpd HdHd Jf&pMdHd, npR-

KdAdKOKG K6A0rpd(A)CKH(y), K kpd ndHd hIîFA, gic.pd HdHd FdHFVpd?


10 rkpa nana HKd(ni)o h K’kpd nana Md(K)cHHd, npîucdAdsoKG kgaghckhh,
B’kpa iiaiia ma(H)Apn, nopTapi? cvMdRCKoro, sApa nana A^sora, npx-
KdAdKd HGMGLÇKOrO, B’kpd ndHd A0ar^UJia5 UpXKdAdKd H0Rorpd(A)cKoro,

B'kpa ndHd KOCTk cndTdp’k, dkpa nana KHpdKOA’k KHCTHapHHO, rkpa


nana AițKd rvAHM’k, K*kpd ndHd yie^VAd yoTH(H)cKo(r), gi:pd ndHd

15 repMdHd nocT6(A)HHKd, skpa nana nvna naiiiHHKd, nispa nana nGTpa

CTo(A)HHKa, K'kpa na<na>2 rpoan KOMnca h rkpa vch(x’) KOA’kp1 Hd-


LHH(x') MOAAdKCKH(x’) KGAHKh(x’) H MdAH(]f). d HO HdLUG(M) >KHK0Trk?
kw kvag(t) r(c)n(A)p& hahjgh somam w(t) a^T€H HdLUH(^) hah w(t)
Hdiuoro pc*Av HaH na(.K) kv(a) Koro kx h3kgpg(t) r(c)n(A)pGMX khth
20 halugh 3Gma(i) mo(a)a^kckoh? to(t) tpo <kh ,hș>x h6îiopviîih(a) Hd-

LIJGFO AaaHS’6 H HOTKGpMAGHÎG, dAH L|IO KH h(m) VTKGPAh(a) H VKpt


UMAX, sanvîKG gcmh h(m)amhh ootkgpahah? șa ipo g(ct) h(m) npasa
w(t)hhha. a na k )hjg Kp knocTx h noTK6(p)>KAeH,'e> egalam gcmh HdiuG-
m(v) K’kpHOM(v) nanv, t&vtvav Ao(r)$6TV? fimcath h na(nj) neHd(T) sa-
25 kAcHTH K CGM(v) AHCTV HdHJGM(vȚ. HH(c), VCV(<l)rk, BATO Slțiîs dv(r) dL

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod,


Domn Țării Moldovei, cunoscut facem și cu această carte
a noastră tuturor, cari vor căuta Ia dânsa sau o vor auzi
citindu-se, că aceste adevărate Anușca și Maria, fetele Iui
Camarin, le-am miluit 'cu osebita noastră milă și le-am dat
și le-am întărit lor, în Țara noastră a Moldovei, dreapta lor
ocină, ocina, tatălui lor, Camarin, șalele anume ...... și
Grozeștii și. Măneștii, să le fie lor delà Noi uric și cu tot
venitul, lor și copiilor lor și nepoților lor și strănepoților lor
și răstrănepoților lor și întregului neam al lor, cine li se va
alege mai deaproape, nestricat niciodată, în veci.
Iar hotarul acestor sate să fie după vechiul hotar, din
toate părțile, pe unde din veac a umblat.
1 Sic.
2 In original : nd.
1479 103

Și ia aceasta este credința Domniei noastre mai sus


scrise,'Noi Ștefan Voevod, și credința preaiubiților copii ai
noștri, - Alexandru și Bogdan Vlad, și credința boerilor noș­
tri, credința panuui Vlaicul pârcălab« credința panului Zbia-
rea, credința panului luga, credința panului Hrană vornic
și credința panului Duma și credința panului Hârman, pâr­
călabi de Cetatea Albă, credința panului Neag, credința pa­
nului Cangur, credința panului Ivașcii și credința panului
.Max/ia, pârcălabi de (.Jlielia, credința panului Șandru, portar
de Suceava, credința panului Dajbog, pârcălab de Neamț,
credința paniiliii Dragoș, pârcălab de Cetatea Nouă, credința
panidtii Costea, spatar, credința paniilid CliiracoÎea. vistiarnicv.
■credința panului lațcu Gudici, cred' nanului Șteful Hoți-
neanul, credința panului Gherman postelnic, credința panului
Ion ceașnicș credința panului Petru stolnic, credința panului
Grozea. comis și credința ti r boerilor no tri moldovenii
cu. inari și cu. mici«
Iar după viața ne str , / / ../«rer|v ..noastre,
(lin copiii noștri sau neaw nostru sau. i ași ori. pe
cine Dumnezeu re' dege să fie ca.. Doinii Ță .< noastre Mol-
(Iovei, acesta să nu. Ie strice dania noastră și înfăritiira, ci
să le îiifăriască și îiiputeriiiciască« pentru, că le»am dat și
..beam întărit, ti că le < r . r cl apta ocină.
Iar npre ijl "ne v p Aeruicire,. ani poruncit
paniiliii nostru, cix re. , re mul logofătul, să scrie și
pecetea noastră sa <j această carte a noastră.
Scrisa, în Suceava nul 6987 bauH op
IN rgatm id cu. pecetea cea mare atârnată în Arliiv. Stat.,
Cliișiiiăii* Pe pecete si săd* t ireirre nv cvefrei Frereșv
nvreapiyp asâiAH ârerererei-i Șnurul de reatasci este inior. >
fotografie în colecția mea. O copie, cu unele abateri, în Ghib.
Sur. ms 47 p. 71.5,t A fost: publicat în Ghib. Sur. 18 p. 158-
160 și cu multe abateri in iu T. Boga, Doc. Basarabene 4
(1929), Chișinău, p. 10-12.
. Nu e ușor de identificat satele de care e vorba în acest
uric. Grozeștii vor îi fiind satul din județul Lapușna, de ră­
zeși până azi, sau satul Grozinți din județul Hotin b Este un
1 Arbore, DitȘ geogr al Basarabiei p. 106 ; Ind. stat. p. 220, 176, 594;
Harta Basarabiei de Nour. Cp. Grozasca, o vale, în jud. Bălți [Arbore, Dicț.
cit. p. 105].
104 1479-1480

sat străvechiiiș care își are nomele delà un OozeaV


neștii vor ii fost tot peste ' Prut, unde întâlnim satul Manești,
la Chigheci, într’un liric din 6944 (1436) Iunie 132: și seliștea
Manei, în gura Frumiișifei, lângă ezeriil Cerlemd și 'satul
Balintești, în 7010 (1502) Iulie l3. Satul este străvechiii8 ■ Iși
are numele delà un vechiu proprietar Manea4.
Vechiul stăpân al satelor, Camarin, este necunoscut, altfel5.
Dacă satele sânt dincolo de Prut, documentul este in-
portant, căci ne arată vechimea așezărilor din aceste pariu
28.
1479 sau 1480 Xrieio re
Stefan Voevod întărește lui Marco Bălaur un sat. jumătate de
■ heleșteu și de moară pe pârâul Negru, cumnărate, drept 150
5 . zloți tătărești, delà pan Crâstișor, nepot lui Crâstea Marele,
f Mâ(c)TÎK> KÎKÏ6K», MM CTG^dHX ÎUWKO^d, <r(c)ll(v\)p^ 36MAH
' iU0AAdK>CK0H, BHaMGHHTO MHHh(aV <HCCh(m) AHCTO(m) H4U1h(m) KX-
' rk(M), KW lld(n) KK3p«(l 1 GFO MTCfWH 0^CAMLUH(t)? WM6 w(t) MC-
■ ThȘhMWH CAVra Ha(lli), Map<K)>0 <KXA4Sp'k6 CA8Mh(a) HA(m) 11'0480 11 rhpW.

1 Sate cu acest nume mai avem, m ‘Ut te s ălciu, Mehedinți, a-


poi Grozeasca în jud. Bălți [lud. stat.' p.: 30, 162/229, 42, 594]. Pentru trecut
să. se cp. Grozăștii delà Bacău, din 6918 [1410) artie 15 |M? Costăchescu,
Doc. Mold. în. Șt M. 1 p. 78, rândul 3, p. 79] ; satul lui Grozea, de peste
Prut, pe Racovăț, în 6937 (1429) Mai 27 [,1VL ( ostăchescu cit 1 p 261? râu
dul 1142, p. 264] și în 6959 (1451) Iunie 15 [ibid. 1 p,. 517, rândul 28, p. 325]:
Grozeștii pe Stemnic, în 1484 [I. Bogdan, 11 Șt 1 p. 288-289] și în 6996
(1488) Martie 1 [ibid. 1 p. 325-326 ; M. Costăchescu cit. 1 p. 104] ; Grozești
în 6956 (1448) Iulie 27 [M. Costăcliescu cil. 2 p. 542, rândul 24, p. 551].—
Satul de pe Racovăț a fost probabil al lui Grozea Cupcici |M. Costăchescu
cit. 1 p. 264, 266]. Cp. Grozea, Grozea Viteazul, Grozea Cașotă. Grozea Vi­
teazul apare încă din 6900 (1592) Martie 50 |'M'. Costăchescu cit. 1. p. 8.
rândul 6, — pentru toți ibid. 2 p. 847].
2 M’. Costăchescu, cit. 1 p. 444, rândul 16.
5 Ghib. Sur. 8 p. 8; M". Costăchescu cit. 1 p. 176, 448; 2 p.-416, 420.
4 Cp. Ivașco Manevici stolnic, încă din 6915 (1407) Martie 8 [M. Cos-
iăchescu, cit. 1 p. 57, rândul 1), deci Fiul lui M.anea, din veacul al XlVdea.
Cp. M.’. Costăcliescu, cit. 2 p. 857, diferiți Manea, ca Manea Globnicul, Mo~
goșăscul etc. Sate cu numele Mănești sânt în jud. Argeș, Dâmbovița, Mus­
cel, Prahova [Ind. stat. p. 24, 134, 243, 275, 641-642], Măneuți în jud. Rădăuți
[ibid. p. 289, 6421. Pentru trecut cp. seliștea unde au fost Mane în 6960
(1452) Septemvrie 10 [Mi Costăchescu cit. 2 p. 412, rândul 9] ; satul Mănești
delà obârșia lalanului, fost al lui Manea delà obârșia talanului, în 6999
'(1491) Octomvrie 15 [1. Bogdan, D. Șt. 1 p. 466-468 ; M. Costăchescu cit. 2
p. 415-416] ; Măneștii din jud. Neamț, în 6961' (1454) Dechemvrie 8 IM. Cos-
tăchescu cit. 2 p 517, rândul 2. p. 519; Maneuți în 6941 (1433) Noernvrie
9 etc. [ibid. 1 p. 567-568 ; 2, 449, 507, 510] ; seliștea lui Mânea, la Covurhii,.
în 6956 (1448) Iulie 15 [M. Costăchescu cit. 2 p. 217, 524, 555] ; etc.
5 Cp. Comariciu |M'. Costăchescu cit. 2 p. 834|.
6 Sau: KxaaSpSaK.
14794480 105

5
k(M.)> Mw ero npdKow w K^kpHote caSjkeS a$ wd(c), Md^
A^hdAH 6CMH GFO U'COliHOIClMiHGIC' Ma(c)tY|$ H A^hXm n0T.K0X^HA>H
6CMH 6MV, $y HdULIGH 36MAH MOA^dBCKOH, npdKOlO 6r0 WTHHHS, <C6A0
Hd HAVk> KXp<T0nX (?) L|JO Hd M0pH>o(A\) nO^OLyk H nOAQKHHd U’(t)
CTA(k) H üOAOKHHd w(t) MAH(h), THJKh Hd MOpHo(Al) HOTOiyk, LpO/KG 5
K^H<h(a) T06 ,C6>A0 KX>AdVph w(v) ndHd KpXCTH Llio(p), HGHO(t) ndHd
KpXCTH K6<AHK0>rO? 3d pii 3AdTH TdTdpCKH(y). <T0G KXCG KhJLllGnH-

c>dH^6,,^a e(er).. cavsI" «dineuri w(t) ¡id(c) vph(k) oa*


h cecrpd(M) ere, KdpopH h hacth <h a^176^) H(y) h oyHvcidroMX
h(y) H Hp’kVHVMdTOMX h(j) H Hpdi|lVp4WMX <h(x) .H KXCG>Al(v) p$Av 10
KT0 rk h(m) H3E6p6(r) ^HdHKAHJKHIHj H6n0p>Vlll6H0, HHK0AHJK6,
Hd rkhH. d ]pTd(p) T0AVV C6AV TIO CTdpOMV JOTdpV, <KVAd H3KrkKd>

WJKHKdAH. d Hd TO g(ct) . rkpd HdLLlGFO f(ct)kA KHlLI6ilHCdHHdrO? MKI


CTG^dHd OGOAhi, <H rkpd np4KX3AWO6HHH(j)> A^T6H HdLHH(y)?
AA6(h)edHApd H HGTpd <H K0FAdHd>, H K’fcpd< KOraph> HdUin(y)? 15
AdKCKH(x), Krkpd> ndHd KAdHKVAd, rkpd HdHd <3KH>dpH, <Krkpd lldHd

XpdHd rkpd ndHd H rkpd ndHd ypXMAHd>, npXKdAd-


K0K6 K6A0rpd(A)CK<H(x)>? K'kpd IldHd HKdULIKd H K’kpd ndHd MdK<CHHd,
HdpKdAdKXV G MC.GHCtW F/ , K’kpd ndHd UJdHApH CVMd(K)C<K0rO> nop- .

Tdp’k, K'kpd ndHd AaîKK^r4^ HpXKd<AdKd H6>M6lțCK0r0? K'kpd ndHd AP^’ 20


roHJd, ■îipxKdAAKd HOKerpdACKoro, Kkpd ndHd rdHrSpd, npxKd<AdKd wp-
X’XncKoro, rkpd ndHd /4LțKd rvAHMd, rkpd ndHd Kocrk cndTdp’k, rkpd
HdHd KHpAKOdk KHCTÎdP'HHO, &kpd ndHd i G0MdHd ilOCTG^A^HHKd, K’kpd

HdHd IWHd UdHIHHK îpd ‘ HdHd HGT^pd CT^OAHHKd, K’kpd HdHd


rpO3H ÄHKWHMA. KMHCd H rkpd VCHJfX KOAph .HdLiln(y) <AWiV 25
A^ECKH(f)> KGAHKHyh H . MdAH(y). A ' 1® HAIHHAIX JKHKOTk, <KT0>

EVA6T& r(c)n(A)Pk hahigh . sgmah <moaa4k>ckoh, w(f) ■ A^T6H


Hdiiiwyh hah w(t) Hdniero p0A^ nd(K) kv(a) koi® rr h3K6Pg(t)
<r(c)n(A)p6Mh Kh!TH> HAHIGH 36MAH <M0AAdKCKOH T$(t) Khl . . *
. r . ‘ . 5. . e . . 4 / . > a . A Hd K0A- 30

UI6K>> KpknOC(T) <H H0TKpX>KAeH,X> £6^8 HdHIG <M0lf . . . Ho(k) 6Î.

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Stefan Voevod,


Domn Țarii Moldovei, cunoscut facem și cu această cartea,
noastră tuturor, cari vor căuta la dânsa sau o vor auzi ci­
tind u-se, că această adevărată slugă a noastră, Marco Ba­
laur, a slujit nouă drept și credincios. De aceia, Noi văzân-
du-1 cu dreaptă și credincioasă slujbă cătră Noi, l-am miluit
cu osebita noastră milă și i-am dat și i-am întărit, în Țara
noastră, în Moldova, dreapta lui' ocină, satele ' anume 'Vâr-
topul (?) ce-i pe pârău! Negru și jumătate din heleșteu și ju­
106 1479-1480

mătate din moară, asemenea pe pârâul Negru, ce l-a c n


parat acest sat Balaur delà pan Crâstișor, nepot lui Crâstea
cel Mare, drept 150 zloți tătărești.
Toată aceasta mai sus scrisă să fie slin astre, lui
Marco, delà Noi uric, lui și surorilor lui, Varvarei și Nastei,
și copiilor lor și nepoților lor și strănepoților lor și răstră-
nepoțiior lor și întregului neam' al lor, cine li se va alege
mai deaproape, nestricat niciodată, în veci.
Iar hotarul acestui sat după vechiul hotar, pe unde din
veac » “..hh, ,
Și la aceasta este credința Domniei noastre mai sus
scrise, Noi Ștefan Voevod, și credința preaiubiților copi
noștri. Alexandru și Petru și Bogdan, și credința boerilor
noștri, credința panului Standul, credința panului Vlaicul,
credința panului Zbiarea, credința panului Hrană vornic,
credința panului Duma și credința panului Hrăman, pârcă­
labi de Cetatea Aibă, cr mlui Ivașcu și credinț
panului Maxin, pârcălabi de Chilia, credința panului Șan-
drea, portar de Suceava, credința panului Dajbog, pârcălab
de Neamț,, credinț panului Dragoș, pârcălab de Cetatea
Nouă, credința panului Gangur, pârcălab de Orhei, credința
panului lațcu Gudici, credința panului Costea spătar, cre­
dința panuim raeolea vistiarnie, credința panului Gher-
man postelnic, credința panului Ion ceașnic, credința pa­
nului Petru stolnic, credința panului Grozea Micotici comis
și credința tuturor boeribr noștri moldoveni mari și mici.
Iar după viața noastră, cine va fi Domn Țarii noastre
Moldovei, din copiii noștri sau din neamul nostru sau iară? »
pe cine Dumnezeu va alege să fie ca Domn Țării noastre
Moldovei acesta să ..... .
Iar pentru, mai mare tărie și în putem icire a acestei a
noastre . æ s . e .
.■J' ' b ? A n .A- Noèmvrie 15«

Originalul pergament foarte stricat și șters, cu pecetea


pierdută, a fost comunicat de Radu Rosetti lui I. Bogdan^
care a luat o copie de pe dânsul și care se află la Acad.
Rom. nis 5234 (L Bogdan nr. 25). O fotografie de pe original
se află în colecția Sion delà biblioteca Universității din Cluj«
După această fotografie a fost publicat cu unele lipsuri și
1479-1480 107

planșă foto f f că de Gr« Nandriș în Anat Acad. '


eria 3-a, tom« 8 (1928), secț. ist. p. 264-268 și pl șa l-a.
După această planșă și copia lui L Bogdan îl dau și eu.
Documentul este sau din anul 1479 Noemvrie 15 sau
din 1480 Noemvrie 15. Dovadă este ființa a lui
Chiracolea vistiarnic, care apare întâia oară, în divan, în
■87 1Î479) August și apoi a lui Șandrea, portarul de
1 ’ 1 r " 1 7 ' cu
Muntenii, delà Râmnic2. Spațiul de dinaintea lui Vlaicul, din
uric, no j ~ ' s- - murit
în 1479 August 11, cum aflam din Letopisețul delà Bistrița3.
Document ~ oarte șters, în acest loc, nu pot știe
precis cum se numea saHU de pe pâ ! Negru* Acesta nu­
mit ș; >• ¡5 igră este de sigur cel din județul Neamț și
Roman, care începe deni, trece pe la Dulcești, Bră*
niștenii de j( c Trifești, Chelărești, Rădiu, Sofrocești
și se varsă în Moldova, în sus de; Hârlești4. Numele este
foarte vechio, pomenit încă din 6908 (1400) August 25, apoi
în 6915 (1407) Martie 86, în 6956 (1448) Iulie 278 în 696.3
(l m ) ugu i 238 a ! în vremea lui Ștefan cel Mare9. Satul
îi bânuesc p îi Vai numit și Hârtopul din comuna 8
lănești, județul Neamț, așezat nu dep : u
II bânuesc a fi. acesta, de oare ce documentul delà Ștefan
cel Mare, adus de Radu Rosetti Iui I. Bogdan, apai ea a-
celuiaș proprietar ca și cele di 7 > (M97) Martie 10 și din.
1 Vezi mai sus p. 102 rândul 13.
■ 2 Vezi mai sus p. 12. o ;. . . ■ .
3 I, Bogdan, Cronice inedite p. 42, 74 și planșa X ■: g/vk(T) Siyiâ . . »
T0(r)>K^<5 av(r) h khg(a) k6(m)0k nplîCTdKHC^ pana k&T/îv
KH’k>KHrkA&1Ph 4â6âa(H)AP<>K^ K06KOAh H CTd(H)MS(â) K6AHKÏH npkc-
TdKHC^v r A6(h) «10 H6H (în anul 6987 — 1479 —. . . în acelaș an, August
în 8, într’o Duminică seara a răposat roaba lui Dumnez - . fiica
lui Alexandru. Voevod, și Standul cel Mare a răposat trei zile după dânsa).
p. Dr. Szentpétery Imre, Oklevéltani naptâr p. 99.
z; Harta stat, major, planșele Boziem, ai, Buhuș și hwșii. I : 50.000«
5 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 41, rândul 6, p. 43.
6 Ibid. 1 p. 56, rândul 14, p. 58-59.
7 Ibid. 2 p. 342, rândul 19, p 344-347.
8 Ibid. 2 p. 553, rândul 14, p. 555.
9 Ibid. 2 p. 345. Cp. ibid. 1 p. 522, 550 ; 2 p. 4, 286-287, 320, 534, 556,.
563. Un pârâul Negru este și în jud. Dorohoi [Dicț. geogr. al jud. Dorohoi
p. 259-260]. Un Ciarnipotoc (pârâul Negru) este în districtul Coțmani, din
Bucovina. Aici și un Bialipotoc (pârâul'Alb) [Dicț. geogr. al Bucovinei, de
( rigoroviță p. 6£], acelaș conrespondent deci ca și cu pârăub Negru și Alb
din jud. Roman și Neamț.
10 Ind. stat. p. 251, 602 ; Harta stat, major, planșa Bozieni, 1 : 50.000«.
108 1481

1540, pentru satul Maxinești de pe pârâul rA «ru, care sat


M dnești este chiar obJuri de Hârto 12 1 " ci 1 1 ficarea
cu Vârtopul e bună, atunci satul poate că și-a schimbat
proprietarii. Așa a fost al lui Mihăilă Bărbosul, după liricul
din 6943 (?) (1435) Fevruarie 17% a fost al lui Neagotă și
și Murgul, cu uric delà Ilie Voevod, fiul lui Alexandru cel
Bun, și delà llie și Ștefan Voevozi, după urice de mai târziu3.
Jumătate de ; fosu im ; ! ?■; v
Crâstea cel Mare. — Acesta e pomenit în divan în 6950 (14 l ,
Fevruarie 244, în 6950 (1442) Aprilie 55« Ei apare și ca Crâstea,
ca Crâstea ceașnic, Crâstea Bătrânul și nu trebuie confundat
cu C râstea Negrul6. Apare încă de sub Alexandru cel Bun,
în 6918 (1410) Martie 157. Nepotul său se numea Crastișor.—
Interesant .numele lui Marco Bălaur, stăpânul di?
al satului. Satul își are numele delà conf 4 - - i -
Iazul delà Hârtop este și azi8.

29.
Suceava. 1481 Martie 31.
Stefan Voevod întărește lui Toma, Petrea si Cost*
căi, satele lor, Ce < ie Măzinz
5 ■ -'tate di fi
și o săcâtură j?e t >
„Suret de pe ispisoc vecin pe sârbie dt la Șt fan <VvîI
în Suce>avă, dar de cine este scris nu să cunoaște, din leat
6989, în luna <Martie 31> zile.
io înștiințare facem prin această carte <tuturor cari> vor
căuta asupra ei sau o vor auzi citindu-să, pentru acest a-
devărată sluga noastră, <Toma OuC lui Magiar, ■ f ’lJ uas
1 Acad. Rom. ms 5254 (l. Bogdan nr. 25); O fotogi ifi< t ( lecția
Sion, delà biblioteca Universității din Cluj ; publicat de Gr. Nandriș, în
Anal. Acad. Rom. seria 3-a, tom. 8 (1928), secț. ist. p. 273-275 și planșa III ;
Dicț. statistic al României, Buc. 1915, II p. 634; Frunzescu. Dicționar topo­
grafic p. 274 ; Harta stat, major, planșa Bozieni cit.
2 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 412, rândul 15.
3 M. Costăchescu cit. 1 p. 415. Cp. ibid. 2 p. 536, 556.
4 Ibid. 2 p. 88, rândul 14.
5 Ibid. .2 p. 97, rândul 4-5.
6 Ibid. 2 p. 371-373, 836. Pentru Crâstea Negru ibid. 2'p» ■ 6 d in
special ibid. 1 p. 526-529,
7 Ibid. 1 p. 78, rândul 17.
■ 8 Harta s,țat. major, planșa Bozieni cit.
1481 109

ul u 1 Iui -obrițaș, și Peti a d Co ea tij .fii


.căi, nă>scuți cu Drăgoiu, precum că ni-au slujit cu drep-
■' și cu crecpH , ■ i( ■>■,< , .... văzând cea . ...........
și cu credință cătră Noi slujbă, i-am miluitu-i cu osăbită a
noas<tră milă, li-” -i hat și> li-am întărit, în Țara noastră’a >
Moldovei, dreapte ocinile și moșiile lor și o casă <.....>
ne ,r v’ ■ ■ i .■ iL ,> - ■
de poiană a Călugăriței <......> am mai dat și li-am
întărit satul anume Costeștii și Săcătura, pe pârăul < . . . . . >
<și o săcătură> pe pârâul lapei. Cari această moșie au fost io
a. Iui Magiar și moșia această'au. fost'pierdută <cătră Ba- •
iar Ma>giar și cu femeea sa, cu Dușca, au răscumpărat a-
mândoi acea mo * "... side h >0 în mâmde Nean-
ciului, ficioru lui Basii, cari numitul Neanciul au < ,
. . . . > Săcătura, c r :> Io- f d • 1 hasâ . . . 15
................. și la tot neamul lor, cine li se <va
alege • mai aproape, strănepoților, prestră- ■ ■'

Iar d -a ,e mai sus numite (moșii i ii *


nestrămutat, niciodinioară, în veci< ......... acele ho- 20
tară;', . . ... apucat de r 1 >ate părțile . . , . . ș . . . . >.
<Și la aceasta este credința Domniei mele, mai sus scri­
sului, Noi Ștefan. Voevod) și credința iubiților fii ' ’ ■1 1
niei mele, Alexandro B <gdanVlad, și credința <a tuturor
boerilor?'noștri'a. Moldovei a mari și mici.( . . ;. 2S
Și spre mai mare .tărie și întări<tură acestor toate? de
mai .sus scrise,' am■ poroncit credincios boeriului nostru. T ii1
tul logofăt, <să scrie și cătră> această carte a noastră această
■pecete a noastră să lege.
Această carte de pe sârbie pe limba moldoveniască s’au
tălmăcit la anul 1814 Dechemvrie 15. Cli i Pi d 1D 1 ri
■ Suretul de mai sus, cu lipsuri, din pricină că . hârtia a
fost mâncată de cari, a aparținut lui Const. Crupenschi și-i
utoi Ia moșia Costeștii, din județul Neamț. Suretul azi
se află Ia d. M. I. Cogălniceanu, din București, de unde am.
căpătat o fotografie, prin bunăvoința d-lui G. T. Kirileanu.
Un regest al documentului din 6.981 Martie 31 se află în
' 1 hiU i.aforale nr. 18 fila 7 n, adus de M-rea
Berzunțul în pricina cu răzeșii din Măzănăești și Gernul,
110 1481

-delà ținutul Bacăului, pentru hotar» De aici am complectat


data : Martie 31 și numele lui Toma, fiul lui Magiar, cari
în suretul de'mai sus. sânt rupte. El e în cuprinderea urmă­
toare : „6981 Mart 31. Copie încredințată de giudecătoria Ba-
căului, dipi ispisocul Domnului Ștefan Vvd„ întăritori pe
lângă câteva moșâi și pe o săcătură pe pârăul Iupova ori
Iapova sau pe pârăul Epii, unui Toma, ficiorul lui Magir și
altora ai lui fraț“. După acest regest a publicat un rezumat
1 Bogdan, D. Șt. 1 p. 251, schimbând „săcătură66 prin „tăie­
tură“. Cp. și M. Costăchescu, Doc. Mold. în,. Șt ML 2 p. 64.
Satele se pot identifica. Comăneștii cred că sânt cei din
județul Bacău1. Este acelaș cu cel pomenit într’un uric din
6917 (1409) Ianuarie 28, prin „unde este Coman“2. Este de
pe la începutul veacului al XV ■* Ni are numele delà Co-
l

man3.-™ Mazărăeștii ca nume de sat au dispărut Se păs­


trează numai numele unui loc în comuna Podurile, județul
Bacău4. Satul este foarte vechiu, pomenit într’un uric din
6907 (1399) Martie 125, apoi în 6948 (1440) August 367. Satul
e arătat pe Cernut Este pomenit într’un uric delà Bogdan
Voevod, din 7015 (1507)8. Aici apare fata lui Nenciul9, ne­
poata Basânei. Apare .și într’un document delà loan Voevod,
din 7082 (1574) Fevruarie 1510.- Este 'străvechiu. Era și în
■veacul al XIV le Numele?11 Mazăraeștii poate ca v o formă
cu rotacism, în loc de Măzănăești, cum se pronunță azi. —
Poiana Călugăriței era tot lângă Măzănăești. Este pomenită
și în 6907 (1399) Martie 12, când se întărește pe jumătate
1 Ind. stat. p. 28, 519 ; Harta stat, major, planșa Târgul-O cria, 1 : 100.000.
2 M. Costăchescu, Doc. 'Mold. în. Șt. M. 1 p. 64, rândul 15, p. 68.
3 Sate cu numele Comănești sânt în jud. Bihor, Covurlui, Dorohoi, Gorj,
Mehedinți, Odorhei, Romanați, Suceava [Ind. stat. p. 51. 125, 147, 164, 226,
256, 304, 547, 519). Pentru trecut să se cp. documentul din 6906 (1398) Iulie
2 și cel din 6912 (1404) Iulie 20 [M. Costăchescu, cit. 1 p. 16, rândul 8, p.
18-19, p. 50, rândul 5j ; pentru cel din jud. Dorohoi, documentul din 6920
(1412) Aprilie 3 [ibid. 1 p. 97, rândul 5] ; pentru cel din jud. Covurlui, do­
cumentul din 6 >56 (1448) Iulie 15 [ibid. 2, p. 323, rândul 24, p. 335]. Un sat
Comănești este pomenit într’un uric din 6967 (1495) Septemvrie 3 |L Bogdan,
D. Ști 1 p. 35, 57].
4 M. Costăchescu, cit. 1 p. 20.
5 Ibid. 1 p. 20. Nu cumva documentul acesta este delà Ștefan cel
Mare ? Și aici apare Dușca, dar e fata lui Toader.
6 Ibid, 2 p. 64-65.
7 Harta stat, major, planșa Târgul-Ocna cit.
8 M. Costăchescu cit. 2 p. 64.
9 In regest greșit : fata lui Nelciula, nepoata Basânei.
10 Arhiv. Stat., lași, Anaforale nr. 18 fila 9y- ; M. Costăchescu cit. 2 p. 64.
11 Un sat Măzănăești este în jud. Suceava [Ind. stat. p. 548, 644].
1481 111

Dușcăi fata lui Toad *. ; *. uhbar ei? înpæci 1 ! huăfate


de Mazău - •■' t A ■ • ■ iești, de pe Tazlăul
'Sărat1. Numele este ■ d pentru vechea viață călugă­
rească2. — Costeștii au. fost în județul Neamț. Poate este a-
celaș cu satul lui popa Costea, pomenit într’un document
delà Alexandru cel Bun, din 6936 (1428) Iulie 11: hpko(k)
w(t) nona koctIj3 și ■ u < ■ thhl^h na KGpyk wpKHKa, pome-
11 între satele fiilor lui ■ . ,-u - - , -
' ' . r ■ r- ,f'- na.1 nioitilic ce < \ du ’ '
județul Neamț4. Satul ș ’ .■ m ; e-
tea5. — Săcătura trebuie să fie cea â tarul mănăs­
tire! Berzunțul, pomenită într’un document delà Bogdan. Voe-
vod, din 7078 (1570) Aprilie 206. —: Cealaltă Săcătură de pe
- \ z irășd 4 mi Iapa,
din județul Neamț7. ■■ Nuwde pt uu dntă și ele
interes. Magiar ■-< v- aîech numele. satului M girești, din
judehd Bacău8. — L< . ■ numele * A ilui Băsești,
din au e , 1 ( • ■ 1 <
Iunie 89.
Documentul este inportant și din punct de vedere juridic.

* ■ u ' >escu ( it. 1 p. 20. ' ■ . ' 7 ■


) . ■ P ( usghcup . ndr uu m i Jii'vpr
(1445) Iulie 15 |M. Costăchesc u cit 2 p. 222, rândul 15, p. 225, 225, 45], he
leșteul Călugăriței în 6964 (1456) Iunie’ 13 [Ibid. 2 p. 582, rândul 12] etc. Vezi
mai sus p. 66-68. . -
3 in Cercetări ist. (Iași), anul 8-91 (1952-1955) p. 200.
4M. Costăcliescu, cit 1 p. 269, rândul 20, p. 274; Ind. stat. p. 249;
Harta stat, major, planșa Buhuși, 1 : 50.000.
5 Satele Costești sânt numeroase în întreaga țară [Ind. stat. p. 526-
527]. Pentru trecut cp. „poiana undi au au fost Coste”, în 6945 (1437) Iulie
‘ i Coslăchi s«-n u' i ( 'U 525] . hotarul lui pai o te dii circa 1400
[ibid. 1 p. 27, rândul 3, p. 29] ; hotarul lui Costici dincoh dt Prut, în 6939
(1431) Iunie 1 [ibid. 1 p. 3 . - " ' 29 p 525] C eștii delà gura Ciu-
. ruliu* în Prut, pomeniți într’un uric din 7007 (1499) August 15, fost a ho
Boris Braevici [l. Bogdan, D. Șt. 2 p. 130-131], etc.
6 Arliiv. Stat., Iași, Anaforale nr. 18, fila 7 r- și M. Costăcliescu, Doc.
Mold în. Șt. M. 2 p. 64-65 ; Pentru nume cp. ibid. 2 p. 68, 69, 71 ; Harta
stat, major, planșa Târgul-Ocna cit.
7 Frunzescu, Dicționar topografic p. 186; Dicț. statistic al României,
Buc. 1915, II, p. 628; Harta stat, major, planșa Buhuși, 1 : 100.000. Un sat
Iapa este în jud. Bacău, corn. Bolești [Dicț. statistic, cit. Buc. 1914, I p. 74 ;
Harta stat, major, planșa Bacăul, 1 : 100.000].
8 lud. stat, p. 29, 639 ; Harta stat, m ij „ îuși, 1 : 100
9 M. Costăcliescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 155, rândul 12, p. 158-
159. Cp. ibid. p. 499 și mai sus p. 58-59.
112 1481

30.
Suceava. 1481 Octomvrie 15.
Ștefan V 1 , o/ o.^aniî de
pe Jijia. cumpărat drept 160 de galbeni tătărești, dela
5 Elena, femeia lui Manoil Raicii, și dela fetele sale.

v 1 cirei de pe hrisovul Domnului


Ștefan Voevod, întăritor satului lucșănii ce • < in ți­
nutul Iașii, din leat 6989 Octomvrie 15.
Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod, Domn pă­
10 mântului Moldovei, facem știre cu acest hrisov £ I ru tu­
turor, care pre dânsul vor căuta sau citindu-se
au venit înaintea noastră si înaintea boierilor noștri ai
Moldovei, marilor și mici, Elena, femeia a lui Mani i
Raicii și cu fetele sale, care sunt fiice a Iui Manu.il Rai­
■'15 cii, anume Dumșa și Zoica, de a lor bună voie, de nimeni
silite, nici asuprite, și au vândut a lor dreaptă ocină,
un sat anume lucșănii pe Jijia și cu moară în. Jijia, care
acest sat este dreaptă ocină a fetelor lui Raicii după Raicii
și Lau vândut pre acest sat credinciosului nostru boer, co­
20 misului Groza, drept o sută șasezeci galbeni tătărești. Și scu-
lându-se credinciosul nostru boer Groza comisul au plătit
toți acei de mai sos scriși baia a) galbeni tătărești, în mâ-
nile Elenii, femeii lui Manoil Raicii și în mânile fetelor ei,
fiicelor lui Manoil Raicii, Dumșei.și Zoichii, înaintea noas­
25 tră și înaintea tufulor boierilor noștri ai Moldaviei.
Deci și Noi văzând a lor de bună voie tocmală și plată
depi.G așijderea și dela Noi an dat și am întărit credn
suini nostru boer, comisului Groza, acest de mai sus zis sat,
lucșănii pe Jijia și cu moară în Jijia, ca să-i fie lui și dela
30 Noi uric și cu tot venitul, lui și copiilor lui, nepoților și stră­
nepoților lui, prestrănepoților lui și a tot neamului Iui, care
i să va alege mai de aproape,. nestrămutat, nici odinioară
în veci.
Iar hotarul acestui sat să'-fie după hotarul ve
35 toate părțile, pe unde au apucat din vechili.
Iar la aceasta este credința Domniei Mele, a mai sus
scrisului, Noi Ștefan Voevod, și credința a prea iubiților fiilor
1481 IO.

noștri, Alexandru și J i Vlad


1z ’ '' { r ' nu,
și credința a fiului său, d-lui Dumei, ,. d-sale hii
Sberea i a d-sale Hranei vornicul, credința o șului,
- FrO Osa! -r ' \ ' 1 < ' 5
credința d-sale Iui Herman i a d-sale . și credința
d-sale <Oană>, parcă Cetatea Albă, credința d-sale
lui Ivay ' * ■ - veălabi Chiliei, ere..
dința d-sale lui Dajbogă, pârcălab de Neamț, credința d-sale
Fetegotcă1 și • Foița d-sale Dragoș, pârcălabi xNovogrudului, o)
credința d-sale Ivașcu Gudici și credința <1. Șteful al Hofi-
nului, credința d. Costea spătar, credința d. Chiracolea vis­
tierul, credința d. Irimia postelnicul ci ința d. loan pal i
F iiiciil, credința d ea 4- sir J s a tiitulor boa­
rilor noștri ai Moldaviei mari și mici. • 15
. Iar după vicia toaGră <v o Os 1
c m Moldaviei, .din copiii '.noștri sau din neamul nostru ■
sau iarăși ori pre carele îl va alege Dumnezeu, ca să fie
Domn păioâ: lulm u • F ........
aceasta a noastră danie și întăritură, ci mai vârtos să-i dee 20
lui și să-i întăriască, pen â i-am dat iui și i-t î tărit,
* î a lui dres t i credincic v ' t fiindcă el și-a
cumpărat cu aOi m .
Iar spre mai " o ră tutulor celor de.
mai sie ■•crii o em k .. < . . " Om w 1 r iu- 25
tului logofăt, ca să sci ie și a noastră pecete' să o lege, către
acest adevărat al nostru 1 ris v.
SGu scris ....... .. . r ,
\ . . ., S’au tălmăcit de pe originalul sârbesc din cuvânt în
■cuvânt, întocmai, de mine, jos iscălitul, la anul 1840 Mart
. . ■ în. 24 zile. ș. ■ .
Hrisant Ieromonah.

„ ■ . . Copia aceasta se află în Arhiv. Stat, .Iași, documente


necatalogate. A fost publicat de A. Băleanu, în Cercetări
ist. (Iași), anul 8-92 (1952-1953) p. 82-84. După un rezumat
cu fotul greșit,-din Arhiv. Stat, București, Condica Asachi
2 fila 22,. și cu data 1492 a fost puL!?

1 In copie : Feteguș.
114 148 i

D. Șt. 1 p. 514-515, Aici Ileana, e fata lui Manole, iai I ' um


și Zoica sânt fetele lui MihaiL Satul e Icușenii, corectat din
Iucșenii? „în ținutul Eșilor“.
Este satul Icușeni, din comuna Sculeni, județul Iași, a-
șezat pe L G ' •- nfr’un
document delà Petru Voe >d 1 1 575) Dechen^
14, prin care Sanda și sorusa, Drăguța, fetele Mariții, ne­
poatele jiipâiiesii bătrânului Vlad
lui Groza comis, vând ocina și moșia, cu ispisoc de cui
rătură, ce a avut Groza comisul delà bătrânul Ștefan Vodă,
satul de pe Jijia, lucșenii, lui .loan Ghâr UgmH mm
zloți tătărești, când s’au răscumpărat din robie delà Tătari23 .
Este foarte vechiu, Ziși . are numele delà un Iucașg i delà
un lacuș4. — Neamul lui Manoil Raicii nu este cunoscut. Un
Raiciu este pomenit într’un uric din 6961 (1453) Iunie 20, a
cărui soră era soția boerului Vană Pâșca5. Raiciu era fiul
lui Dragul și era înrudit și cu Neagoe logofătul6. — Boerul
Groza comisul este cunoscutul boer al lui Șt
Grozea Micotici, comis' din 6986 (1478) Fevruarie 11 și până
în 6992 (1484) Mai 29, apoi din 6994 (I486) Septemvrie 14
până în 6999 (1491) Aprilie 20, ca pârcălab de Oi iei78910 . El
este fiul unui Micotă. Un Micotă apare ca pârcălab de Neamț,
înpreună cu Reațeș, într’un u > . >
apoi ca pârcă ( ■ uă, din 6991 (1483) August 17®
până în 7003 (149^) _ t unui Micu11.

1 Dicf. geogr. al jud. Iași,, p. 140; Ind. stat. p. 203, 610; Harta stat,
major, planșa Sculeni.
2 Arhiv. Stai,. j si < <hk Mitropoliei Moldovei, din 1818. 2 fila 301;
Ghib. Sur, 22 p. 99-100.
3 M. Costăchescu, Doc, Mold. în.. Șt. M. 2 p. 833.
4 Ibid. 2 p. 849. Safe cu acest nume mai avem Icușenii în jud B< )
șani [Ind. stat. p. 64, 610], lucșeștii, în jud. Roman [ibid. p. 300, 616]. Pentru
trecut cp. Iucaș, în 6937 (1429) Iunie 3 [M. Costăchescu cit. 1 p. 269, rândul
21, p. 274], în 6946 (1438) Fevruarie 17 [ibid. 2 p. 7, rândul 11], în 6948
(1440) August 6 [ibid. 2 p. 65, rândul )], în 6950 (1.442) Martie 8 [ibid. 2 p.
93, rândul 5, p. 95, p. 136]. Asemenea în 6983 (1475) Mai 7 [I. Bogdan, D.
Șt. 1 p. 206], în 6990 (1482) Martie 15 [ibid. 1 p. 260, 261].
■ 5 M. Costăchescu cit. 2 p. 472, rândul 28.
6 Ibid. 2 p. 481-486.
7 Vezi mai sus p. 71-72.
8 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 221,
9 Ibid. 1 p. 270.
10 lațimirski, Slavianskiia i rusk, rukopisi Rumînskili bibliotek, Sankt-
peterburg, 1905 p. 602; N. Iorga, Contribuții Ia Istoria bis. noastre, în Anal.
Acad. Rom. seria 2, tom. 54 (1912), secț. ist. p. 457.
11 Cp. M. Costăchescu cit. 2 p. 859-860.
1482 115
S

51.
I 4S

Voevod întâi boerului te Hor/d satul Horjăștii,


la Lăpușna, din sus de Scorțăști, și Fântâna Peperigului
și satul déla Gura Ocoalelor și peste Prut, sub Obârșie, 5
Gura Gârlii și loc d( 7 ■" • ■
- '-X -

„Siiret iiepe ispisoc Ribetee Vodă i»lirog;Țd peni velet


6990 ust 10 dni.
Adecă adevărată sluga noastră, pan Stan Horjă, slujind 10
aă cu dreptate și cu credință, peí t ceia văzând a lor
dreaptă și cu credi i i lujbă, l-am irdhm pre O — ' —
r • Îfb ara i o in
I ’ ' A J no 7 ’ ■ •
■și moșie itul anume Horjă? to ■ Lăp u • 1 oi iosi 15
oxaoliin ricin er ib uiiliin intru
■? r, și ali d Cura dm est * Prut, supt
Obârșie, unde să pogoară Gura Gârlii, și cu loc de prisacă
; . n■ < 4 J d :. i 5 n < rșava< A ' •
. .ni 4 illtâll l i ' - 1 i d d ■ 2(J
’ cit tot veine

(Jred liria pro j1 ioo ore Alexaijclrii și Icogclaii


Voevod, și credința fabei ilor n ri a i : pana Vlaicula1
pârcălaba Orheiscoiu și ficiorul lui, pan Duma, și credința
lui pan - . - ■ .no ■ a
1o - Oan 1 a I ul de Cetate Albă, și pan Ivașco
șl dfișb ; :
’i-' 7d A '■ I p ’
• Groză comisul și toți boerii mari și mici66.
Suretul acesta se afla în posesia lui Sc. Sc. Rosetti. O
•copie de pe el se află la Acad.-Rom. ins 5234. (1. B-p, .
nr. 25).
Batiij re ■ este in cciiiiiiiia sg pedipnj
h r io idea Lăpoșnei, immb i liorgeșd sihiem....... ii
1 In suret : Micula.
. Ind *■;<■ P ‘r: : -
. 2 : . . Basarabiei p. 99, 116;
„Harta Basarabiei, de Nour.
11.0 1482

Satul este pomenit și într’un alt uric dela Ștefan cel MareT
din 6 (1473) Deci O
Horja: <gaho 1 ■ n<^A OHGiț nnco
410 <C/ft>30K6T n6nepHr0R<a> h M/ACt<o wt rucn>Ka (un sat Horgești,
sub cî 1 Piscului și o fântână, ce se numește a Peperi«
gului, și 1 • - z , -: >;/ f op­
rești dela Dan Socii și dela fratele său, Porcaro * . tv-
din acest uric, ca și numele
;.v , 1O c ■ j ■
liricul dek < inia Voevod, din 7106 k - ■ 1
se întărește lui Cehan vătah și Io- : .
lui Giurgiu și fratelui acestuia, lui Nicoară Horja, și suro­
rilor lor, Marușcăi și Anușcăi, r ti ai lui Stan H( rj
dreapta lor ocină și cumpărătură wv SpuK kSugîo^ ■ . "vv*
A^A HJG CTaH WT CTdparo CTG^dHd KOGROAd, gah<>
8 koawct âdnSuiHOW of iw îihckS KpMHiț nenepurS, 6>K C^Aa
hmghSgtc/A xopJKeLpn, a cx avkcro 3a cras h sa mahh 8 AxnSLUHa,
«ITO WH COKH KHA KSiTHA WT COKS H WT K04T 6F0 V J ,■ din
uric de cumpărătură, ce a avut bunul lor, Stan i ■ " ?
bătrânul Ștefan Voevod, un sat ce-i în ținutul Lapușnei, la
capătul Piscului, până la fântâna, Peperigului, care acum se
numește Horgești, și cu loc de hei
pușna, ce și l-a fost — dela Dai S< r . .
tele său, Purcariu)2. In uricul acesta, găsim și urmașii lui
Stan Horja. Dacă identificarea din locul stricat, clin uricul
din 1473 Dechemvrie ?, e buna, : reieși, sau că Socii
și Purcaru erau rude cu Stan Horjă sau că în sat a fost
câtăva vreme un schimb de proprietari. Satul își are nu­
mele poate dela Horja cel bătrân, pomenit în suretul liri­
cului din 1482 August o --mis mai sus. E de pe la începu­
tul veacului a.1 XV-Iea3. — Lă pușna, ca nume dc pâ ’ău și

1 I. Bogdan, D. ȘL 1 p. 189- i9L


2 Gliib. Sur. 8 p. 241-246.
3 Sate cu acest nume avem LIorgești, în jud. Bacău [Ind. stat. p. 31,
606]; o moșie Horjești în satul Negri este în volostea Lăpușna, jud. Chișinău
[Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 150,116]. Pentru trecut, cp. pentru satul
dela Bacău, uricul din 6950 (1442) Aprilie 5 [M. Costăcliescu, Doc. Mold. în.
Șt. AL 2 p. 96, rândul 14, 99-100] și în 6998 (1490) Martie .15 [L Bogdan, D.
Șt 1 p. 403-405] ; altul a. fost pe pârâul Bogdana, din jud. Tutova, pomeni
întrua uric din 6961 (1453) Iunie 12 [M. Costăcliescu, Doc. Mold. cit. 2 p.
467, rândul 12, p. 470-471]. Cp. satul Horjăuți, în jud. Soroca [Arbore, Dicț.
geogr. al Basarabiei p. 116], etc.
1482 or

■vale, e pomenită încă din 1429 h Apoi în 6939 (1431) Iulie


312, ele.3«— 1 ng Horjășli cm p ■ - . s
se mai întâlnesc ca nume de sat. Vor fi dispărut sau și-au
> 1 ” ......... ti v s ; Iș ai fi - , -

Scoarță4. — Fântâna Peperigului am întâlnit-o și în uricul


din Hi ' Dechemvrie 9 și în cel din 7106 (159S 1 A .
lie 15, cum am văzut mai sus.—Peperig este anterior lui Ște-
nv : 1 - O p-v Jdi O 1 del Gi a4 mlelor
și nici satul de sub Obârșie, unde se pogoară Gura Gârlii.—
Pârău! Gurșava cred
pus poate în legătură cu satul Grușeva sau Grușevo, din co­
muna < - ■ < . . . ■ , • '
de pârâul Părului. Aici era prisaca lui Horja cel bătrân.—
' 1'1 r 'H h w

aproape de Prut7, așezat în adevăr pe valea Bujorului sau


Bujoarei,' care da în valea Nârno' i8 Ștri ■ își au nu­
mele dela un străveche -Aici va fi fost și Fân-
- hev ', or H
1 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p 254, rând d 9, p. 257.
V 2 Ibid. 1 p. 3 6 p V . . "
3- Ibid. 2 p. 914.
‘4 Sate cu nun ni sânt în jud. Bacău, Orhei, Prahov 9 -9
34 170 ' ■' " Scorțoșii, a fost lângă Albești, în vechiul
ținut al Cârligăturii, azi Iași [Dicț. geogr. al jud. Iași, p. 11, 202]. Pentru
• ■ cp - rțt , al ja Neagră, într’ in urir din 6915 (1407) Mai 8
IM. Costăchescu, cit. p. 56, rândul 14, p. 59]; .cel din Cârligătură este și el
foarte vechiu, pomeni, un uric dela Petru Voevod, din 7054 (1546) Mar­
tie < « 1 i 1 f!i - ■
cumpărătură, care îl dă schimb pentru Șcheia, de pe Valea Albă, cum. se
vede dintrun document dela Bogdan Voevod, din 7014 (1506) Aprilie 14
um , hat., București hârtiile 1 . i , 1 . » ■ n în
.7005 (1497) Martie 14, că a, avut sat pe Idriciu [I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 110].
5 Cp. Pipirig în jud. Neamț [Ind. stat. p. 254, 696]. Cp. M. Costă-
( hf \ cit. 2 p. 258; ibid. 1 p. 511..; 2 p. 521, 522, 525.
6 Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 106; Ind. stat. p. 217, 597 ;
Harta Basarabiei de Nour. Cp. Grușeva sau Grușevița, un sat din jud. ’
Oore cit.' ibid.;' Ind. stat. p. 178, 595; Ih^ ■ p ■, I !. Un pârău
Hrușeva este pomenit pe lângă Țibănești, din jud. Vaslui, în uricul dela luga
Voevod [M. Costăchescu, cit. 1 p. 22, 26].
. 7 Ind. stat. p. 220, 773 ; Harta Basarabiei, de Nour.
8 Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 39; Harta Basarabiei cit. Un
pârău Bujor este și dincoace de Prut, în jud. Fălciu și Covurlui [Dicț. geogr.
al jud. Fălciu p. 21, 169, 210 ; Dicț. geogr. al jud. Covu-h , • , haiti
trecut cp. uricul din 6998 (1490) Ianuarie 9 [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 384; altul
cu aceiași dată'ibid. p. 385, 498], Cp. M. Costăchescu cit. 2 p. 136, 325.
o ( | sale Strâmbeni in 1 id Argc , Prahova, Teleorma [I l iu
17, 280, 364, 775]. Cp. Strâmba.
10 Cp. Mușata, sat și pârău, în jud. Fălciu [Dicț. geogr. al jud. Fălciu,
p. h 1 ‘ a / 160 i '9 11 pomenit în 6996 (1488) ' C) ivr >*
fi. Bogdan, D. Șt. 1 p. 355],
118 1485

■ ■' 1481 Amgmm 14.


Ștefan Voevod întărește lui Necoară și Once9 fiii lui ()nițăT
și nepoatei lor, Maninfasatul Gârbeștii, pe Șacovăț, cam-
5 parat, drept 80 zloți,.de1 Oniță delà Sima lui Dragoș și
fiul său, Danco. Ii mai întărește mariai lui Necoară sa­
tul Tungujănii și jumătate de poiană fa fam^pc * rm-
părate, drept 160 zloți tătărești, delà Tanga. cum și o
bucată din satul Căscoești, cumpărată, drept 29 zloți im
10 tărești, de Nicoară delà fiü Gascon
„Suret delà Ștefan Vvod, 6991 Avgst 14.
înștiințare pentru adivăratiii slugile Necoară și Once«
ficiorii lui Oniță, slujind noă cu driaptă și credincioasă
slujbă și Noi i-am miluit pre inșii, osăbit de a noastră,
15 milă, li dăm și le întărim întru a nostru pământ aoldovi-
nesc pre a lor driaptă o ia și cumpărătură, p f n sat9.
anumi Gârbeștii, pe Șacovăț, cari li-au cumpărat tatăl lor,
Oniță, delà Sima a lui Dragoș și di la ficiorul lui, Danco,.
drept 80 zloți, ca să le fii lor uric și nepoatei lor, Marinii.
20 Și iarăș dam și întărim slugii noastre, tui Nicoară. ficiorul
lui Oniță, osăbit de frații lui și de nepoafă-sa, Marina, satul
anumi Tungujănii te 9, mă ia câmp cu labă-
neștii, cari au cumpărat el acel sat și ace giumătate de po­
iană delà Tunga, drept 160 zloți tătărăști. Iar dresorili ce-au
25 avut el de cumpărături 1. v lat în mâinii, lui, slugii noas­
tre, lui Necoară sin Oniță. Iar Tungul au cumpărat acel sat,
Tungujănii, de la Dima, fratili Simii. logfi și di la Șandra
cel Negru, drept 70 zloți tătărăște Și. iar au cumpărat Ne­
coară, ficiorul lui Oniță, de la ficiorii Cascoi anumi, anumi
30 Necoară și Giurge și Toader și dila sora lor, .Rusca și. Traca,,
o bucată de loc dintra lor sat, din (Jăscoești drept 29 zloți
tătărăști. Deci toati aceli scrisă mai sus să li fii lor delà
Noi uric cu tot venitul, lor și copiilor lor, nepoților și stră­
nepoților și a tot neamul, ci să 'va alegi' mai aproapi.
35 . Iar „hotarul acelor sati ca să fie dispre . toati părțili,.
după hotarul cei vechiu, pi undi au umblat din vechili«
Pentru aceia credința Domnii meii și a preaiubiți fiii.
Domnii meii AIicsand.ru și credința a boerilor noștri
1473 119
'""W -
............... do d i, dumlui Vlaicul, j < ilabuh de Orheiu,
și credința fiului dums., Dima, și dum. Zbera, luga vorc. și
dl. Nega și Gai - >rman și * Janee )ârcă-
iabiil de (.•etateíi .en Moro«, |j3rcaJotj£.x . I. . -r.
di ’ ■ H '- * rnfn^¿;-a.lntle;d - ■' ' ni n dldrjȚ ’ ■ . n
d de Cetatea, și Micotă și Iațco e 1 pârcă­
labul de Hotin, și Dragul spătar și Caracola, vist, și dl. Iri-
miepost. ș o aș păli, și Peti i stol, și Groza comis și ere-
cliiiȚi tiitujajr Ijíieíniiíj.r .iiiptr.! ííuci p iiia.rîs ■ >
1 - : S • • ' n seul -dd ' ’ llijjlinii Țarii p
Mold ii lin fiii ’ 1 ‘ ' - sau pe cine
va alegi Dumnezău, să nu strâce a noastră danie, ci să dea
J și să întăriască.
Iar pentru mai man credii și întărire arii poruncit
' ' bă ■ tsii i di căii i r>
ceastă adevărată carte să o legi“.
1. pec. gspod.
S’Uf ; —13 i de ?ț ~ t
Vasi < uinpăfă,
S’aii tâlc uit î i slovin

tocmai cu suretul scos de Evloghie dascal, a carne orighinal


eu h - dințat, Rad Buz-
(.luMiiii *n Idrwx. nî|cfiiț ;
Nr. 159 1833 1 1 ii 5.
Două copii vechi < e acestui d< - n pă- ’
e C. Bobulescu, Bucu ești. Un sui 1 ■ i puțin complect.
■ care „s ai radi e. ¡ >, 1 - v
radii. iii ddli . u.. n . pi ■. ara iii porneeia. Ini.... al. ti
. AI? ’ ” . ;î n’ - • ’ ? ’ ’ i d ■ ' •' 1 1 în re­
vista Teodo f ' 35-36 și în Si r. 18
p. 78-80. O copie, Ghib. Sur. ras 35 p. 401. L-am citat în M.
. Costăchescu, Doc,- Mold. în. Șt. M. 2 p. 155, 155. .
Satele sânt cunoscuta Gârbeștii sânt două sate în ju-
dețid ddaal xd,: iiiiiil di airiruiia. eu arelaș ■ ■ = adiirl în e<>.
muna Țibă ș i Este sat străvechiu. El a fost mai înainte
a lui Sima lui Dragoș sau Sima I nul, acesta fiu al lui
1 Sic.
- 2 Inel stat p 'ap , , ,-t. Keogi al pil. a, , s <
dat major, planșa Dagâța, 1 : 50.000.
Dragoș Viteazul și care neam avea moșii
VUambr. oa am cíela un "'mmm A1 w‘
al XlV-Iea sau mai de 'dinainte, cíela
numele și pmvim ‘ rarmm’ de purra;‘ rax i >
Noemvrie 282, Ase mmm mé’V ; GAd) GA l 2 ‘m-* > G d
este pomenit mm ^2lb^ A K’ ■ Ape
sânt s» l'migujeii5. Satul este pomenit și în ..693? (1469) Fe-
vriiarie 9: iio/Wkho' wt mmwpiiHÏH h avfccw acahI'W^* wa iiwo'kml
când înpreiiîiă cu. alte vm- m ‘: '-eFâ - a o « 9- '
Potrea, Oană și Duma6. Oană va fi fiind Omțm, dut docu­
mentul. din .1483 August 14. Satul își are
sau TunguL El era însă și niai na o v qmv” < A
fratele lui Sima“ logofătul și de ml Negrul Sima l(o-
go fătul și sora.sa, Ana, avusese *ă aici s tul Glodeiii, de
lângă Țbaneștil — Țibăneștii ¿ cu O ârbeștii și
Tungujeiiiil Este pomenit ” . lemvrie 28?
când luga Voevod dăruie^ /> ...o 0 J mGârbo-
vă|1-oe'Este pomenit ap t m m GAJ
vrie 8, ' delà Ștefan Jare,' n n ne, când era
în .stăpânirea Iui dmst. m A mlie11. Jși are
numele delà T" 4- ar m mm m de Alexandru,
cel Bun12' și
clin 6908 ,(140t_Fevri . > > " ^-șșp
ráMg» vjgd 1 V 4 .m“ . mmm la 4?

■ .. 1 M. Ceru /Ie rara c- , . • . . ■ - .'.


. . . 2 Ibid. 1 p. CU'., râî'th „ 2. rabini ", L r ?J V . r '*
5 L lk)g(kiîL D. Șt I. p. m- L-rara.., di j<.< Lra’ra 5.G
p. 146, 579| ; Garbești, în jud. l .rara IVd o, 6f J, GjC ra < ?
(.'aras. Tighina, 'Wv • i\iGraVnp vio p o, ,ra,, m . .‘O, • >j a '
(«ârbau, Grarbou, Gârbova, ' arC.om . ' .< ra 7 u L <vj; a, ' G> V>' *< Ç
579], .Perdra inane de ra-ra.-ra * 4 n / Ș p’ 1 <-m. :b ; ra
4 M’. Costăchescu, cit. 2 pp 403, rândul 5, p. 404, 569. " : .
5 Dicj. geogr. al jud. VeGra p. rab ral , 1 râigujut r lud s:rá v
804 greșit-Tuîigujel ; Harta stat, major, planșa Mogoșești/: "1: 50,000. . ' . ' •
6 I Bogdan 1). Șt Í p LV.
7 Penkti Siora IngoG'ir M 1 Xraio ) rar 2 p X ? ,ra« «ra
J7. Peuira Șamhu cd 'x'egin cp 'but ? p W V, Ora
" J 8 Ibid. .2Cp. 1.14-115. . 'rad ■ . . o.
9 Ind. stat, p. 399, 807 ; Dicț. geogr. al jud. Vaslui p tvc G. ■ X
stat, major, planșa Dagâța : 1: 50.000. " '■ ■' . ■' . ■■
. ' J.0-M. Costăchescu, cit.' 1 p. 21-25.^ ■ . •
H L Bogdan, O. Șn ? p. C-tm . .
12 ,M. Costachescn cit. 1 p. 24-"V
15 Ibi'cL 1 p. 52, riindnb 9.
14 Ibid. 1. p. rândul 2b.
15 Ibid. 1 p. 4L râiidid 16,
16 11)!d. 1 p. 85, rând u i 6.
1481 121

M .
bao iMa-ba apajs ia ari«.a? cba a(Ma’ {«aap ai?ajarie^ bb b
El stăpânise și Băceștii, din judelui Roman. — In trupul mo-
pei ■"•y^ - 1*
Satul, înpreună cu Gârbeb ■ a
într’un document din 7086 (1578) Iunie 293, când apar și ur-
-r . i. . j *4a" , «ga J " Pom<
| d în documentul db b el ind aj ir
și nepoții lui Nan Cascoe și Toma Cascoe45 6. In documentul
. ' asm yit^ ca ■ ■
vechiu, ai cărui iii ' ' -
colo de Prut, este pomenit într9un liric, din 6945 (1457) De-
alioiisaiao „ dat tla llie ;l prelaii > aaa.dai abaoll a^ai
j jotoIioiV

53. q.

Suceava. 1483 Octoui s rie 17.


bte/ari ■ '»a ’ Oa,/ < r ? , , ,
abefefbii. caaisw7 - <a as z airesfb eaaa
părată, drep l ) tătărești, dela Va .e.o Uncheat. 5

f m a a ■ . a-a . k ap ■ < î vpț)d? fi e)ri(a}pB aaaaH : .


AUs(a)aABCK0H, 3HAAWHHT0 MMMuCv^l h(c) CHMk AHCTOMk HAHJH<A\k

orkAtkS m IIAFF ak s ' f îjh(t f , 4


1I| (rț) !k H H II| ( ) A HALI hUH AV a ■ pH Kfe'AH
KHA\H H AIAAHAXH CA^TA HA(uj1^RACK0 8HK/AT&, HO CB0K> KOAH, 10
f ■ m(.a\) ) a j ■ ?(h) wr% ( cros upAKoe

. , ■ ro « IIHT0AW70 8pHRA, ivahho ' ’4iipia


HA HAd< SHKGTGipiH, h^(â) HHCTpH/ nO KHULI6 KS^XpOIjlH, TA np$Aa(A)
; -vy ' . • . .. - . . iat8 paavaisaw, sa
IM 15
JJJAT& p,KO0HHKk, H ' SAJIAATh(a) 8C6 HCH0(a)hA5 TOTH RHIlJ6ilHCAHklH
UHUliSH, pt . ,

1 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 566-369; M. Cosiăchescu cit. 1 p. 25. Cp.


Țibana, din jud. Vaslui, Țibăneștii, din jud. Brăila, Tibeni, din jud. Rădăuți
h ( stat, p 599, 70 289, 8071
a > » - ' - 'a,., .CUj Dicționar topo­
grafic p. 100, 494 ; Harta stat, major, planșa Mogoșești cit.
5 Ghib. Sur. 19 p. 110-111.
4 Ibid.p. 192-193.
5 M. Cosiăcliesci î ? a rr i 1 , s
6 Orig. TApilApCKH(y) al doilea r făcut din p.
122 1483

CâSsiî HaiLIGAlS, BACKO SHrkTdft, HGPG(a) HAMH H HGpG^) 8CHA\H Hd-


HJHMH A\0(a)3,dKCKHMH KOApH. HHO A\KI KHA^KlOG H(j) ^OKpO.H^ KOAH
h to(k)mg(>k) h 00(4)11010 san/UTS, a aih tak0(>k)a6 h w(t) na(c)
6CMH GA^S AaAH' H OOTKGpAHAH T06 Hp’k(^) 6 61 C S C6AHL|JG5 Hd HAVk
5 SHKGTGtpH, HA(a) HHCT0H, 110 KHUUG iCSf^pGljiH, &A g(ct) GM$ w(t)
Hd(c) VpHKK H K&C6MX AoPA0Mx? 6MS H ^TGMk GT0 H CGCTpH GrO,

Macro, h SnSndTOMK o(y) h np^^oonaroMK h(j) h npaipSpTkro(M)


h(x) H KKCGMS pOA^ H(x’)> KT0C^ HMK H3KGpGT£ HdHKAH^HkiH, HG-
HOpSLlIGHO HHK0AHOCG, Hd K^Kkl A pTdph TOH <C6AHI|H0> Aa

10 g(ct) no crapowS yorapS, k$a4 H3rbo rhinoro w<^HBaaw. a na


to> g(ct) rkpa naniGro r(c)o(Ac)Ba\ KHiiiGriHca(H)naro; a^ki CTG^ana
kogkoah, h Krbpa np’kKoaiOKâGHiiî(y) CHWKk it(c)ii(caXkaaîh, aAegan-
Apa h> KorAaHd KAdAd? h rkpa koapk namn(y), Bdkpa <nana KAaHKSaa,
np&KaaaKa> w(p)yGHCKoro, <h ickpa cfia> ero, nana a^mh> rkpa nana
i5 scfapo, rkpa nana ypana AKW0HHKa> rk<ja nana torn, rkpa nana>
Hdbra, K’kpa nana ranrvpa, K’fcpa nana y^p^Mana, K'kpa nana rGpaiana^

h rkpa nana <wamh, npxicaaaKOKG KGaorpdACKHQ'), rkpa nana Msatuica/


■ ii rkpa nana MaKCHHa, ^npxKdAdKOKG. khaThckh(j), KFkpa> nana aXm)’
- sora, npxKaaaKA hgmghkofo, <Krkpa nana $gtg fotkx, R^kpa nana
20 Aiuroma5 rk>pa nana awicota, npKKdAdKd tfOBorpa^cnoro, rkpa
nana aijo rSAH<na, K’kpa nana l|j6^S>aa xoTH(n)cKoro5 rkpa nana
Aparonia cnrrapa, <rkpa nana KHpano>Aa KHcrYapHHica, rkpa nana
GpGwY/A nocTG^HHKd, K’kpa nana iiwna naiuwHKd, rkpa riana <iiGvpa

nocTGA>HHKa, Kkpa nana rposk KOMHca o K’kpa 8ch(x) Koa\<px na-


25 ilih(j) A\0A>AaKCKH(x) KGAHKoyk ” auah(x). a no naiim(âi) MHKOT’k
KTO k8A6TX î (c)||(a)P^ HdilÎGH 3GA1AH M0(A)Aa.KCK0.H HAH w(t) A'kTGH
naiHH hah w(t) namcro pOA^ hah ha(k) k8(a) kofo kk h3kgpgtk
r(c)n(A)pGA'lK KHTH HALLIGH 3GAUU1 Aw(a)aAKCK0H, to(t) ipo KH HG-
HOpSLUHAfc HAHJGrO AaaH,e H II0TKGP>k(a)ghY6, dAH LJiO KH HMX $T~
50 KGPAHAX H ^Kp’kHH(A),' 3d H$>KG 6CMH GM8 Aoh h OOTKGpAHAH, 34
ero ripasoio h rkpnoio ca8(>k)k8 o sa tpo w(h) cokh kShh(a) sa ckoh

iipaKÎH h mhctYh oHH’kso. a na kSaihgg Kp’knocro o î1otkgp>k(a)6hYg


TOMS KXCGAXS KKIUIGriHCdHHOAlS, RG/VkâH GCAW 1MH1GA\S R’kpHOAAS 110-
MpHiiS, oanS tzStSaS aofo^gtS, iiocarH o hahîS oenar^ iipurkcHTH
55 K CGMS AHCTOț* HdUJGAlS. Ho(c), K% CS’IdK’k, YlVIIk, KpdTk ASMHHk, kato

SLțca a(c)ița w(ic) 3Î a6(h)-

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod,


Domn Țării Moldovei, cunoscut facem și cu această carte a
noastră tuturor, cari vor căuta la dânsa sau o vor auzko
1481 125

citiiidu-se, ca a venit înaintea noastră și înaintea ■ tuturor


boerilor noștri moldoveni mari și mici slug<| noastră 5 Născu
Uncheat, de a sa bună voie, de nimene „nesilit și nici iiea-
suprit și a vândut a sa dreaptă orină. din al săli drept și.
adevărat uric, o seliște, aniline Unclieteștip deasupra Nis­
trului, mai sus de Ciihărești, și a vândut această seliște cre­
dinciosului nostru pan, lui Onică Mușat vornic, drept 120
de zloți tătărești» Și 'sculându-se ■credinciosul nostru paip
(.)nică Mușat vornic, și a plătit toiul deplin, acești mai sos
scriși bani, 120 zloțt tătărești, totul cu .bani gaia, în manele
slugii noastre, .lui Vasco iJiicheatea, înaintea, noastră și îmi-

? . hr nreia, Noi văzând a lor bur ie '.șl tocmeală și


deplină plată, și Noi asemenea și ani'dat și i-ani
întărit .aceasta mai înainte ; numită seliște, anume Uiiclieteștp
■deasupra Nistruliii, mai' sus ' . m de lui delà
Noi uric și. cu .tot venitul lu.i și copiilor Iui / su mrii lui,
Nastei, și nepoților lui 1 bv . ic 'r " polilor
iui și întregului neam Iui, cir k i se va aleg mai dea.-
proape« iiestrirat ir vem. rb
.far hotarul e ti . t*. chilii liotar, pe
unde din veac '’ b * . t K ■.
Și. ,1a aceas. t m*. w maire mai sus scrise,.
Noi Stefan Voevoo, m uri re hb, re ’ mu « * v <
Alexaiiclrii și .liogdan. jJ i re A boierilor noștri. cred.in.ța...
: ' ■ panului- Vlaicul, -parcăm v / H 4, și credința -fiului său, pan.
■ ■ Duma, credința panului re credința panului Hrană 'vor­
nic, credința panului I.uga5 cnMințapara
> ' ',11'iilui Cangur, credința panului ■ 'Hărman, . credința ■paliului
' ■ ■ 'Ghermaii și credința, panului Oană5 pârcălabi de Cetatea Albă,.
. ■ ' ■ credința panului Ivașcii și ' credința panului Maxin, pârcălabi
de Chilia, credința pauuIuiDajbog, pârcălab de Neamț, credința
. ' . ' panului Fele-Gotci, credința panului Dragoș, credința panului.
■■. Micotă, pârcălab .de Cetatea Nouă, credința panului lațcii Cu-
dici, credința panului' Șteful delà Hotin, credința panului Dra-
■ goș spătar, crc^dința panului Cliiracol vistiarnic, credința pa-'
nulul leremia postelnic, credința panului Ion ceașnic,. credința
■panuiui Petru postelnic, ■credința, panului Crozea comisul și.
■ ' ■ .credința tuturor boerilor noștri moldoaeni mari și iniei
Iar după viața noastră, cine va fi Domn Țării noastre
124 1483

moldovenești, sau din copiii noștri sau din neamul nostru


sau ori pe cine Dumnezeu va alege să fie ca Domn Țării
noastre Moldovei, acesta să nu strice dania noas
ritura, ci să'le întăriască și înputerniciască, pentru că i-am
d.at și i-am- întărit, . .......................
slujbă și pentru că și ba cumpărat pentru ai săi drepți și
curați banis
Iar spre mai mare tărie și înputernicire a acestei toate
mai sus scrise, am poruncit ' credinciosului nostru boier, pa­
nului Tăutul logofătul, să scrie și pecetea noastră sa o a-
târne cătră această carte a noastră.
A scris, în Suceava. Ion. fratele lui Iaca, în anul 6991,
luna Octomvrie 17 zile.

Pergament cam stricat la îndoituri și cu pecetea pier­


dută, în colecțiunea mea, Verso : „pe Unchitești, pe tot sat
Uncheteștii delà Ștefan Vodă din lei 6991 Oct. 17“. L-am
citat și în M. Costăchescu, Doc. Mold. în Șt. M. 2 p. 704.
Este vorba de satul Unchitești, din comuna Cuhurești,
județul Soroca1, așezat aproape de malul Nistrului2. Iși are
numele delà vechiul boer, Dan Uncleata sau Unclieata, care
apare încă din 69, > : ;
6 1 • e 193. Iși avea așezarea la Zu-
■ C’i 11 ( ni se zede din uricul din 6937 (1429) Iunie
19, prin care Alexandru cel Bun îi întărește niai multe sate4.
Fratele său se numea- Țatomir5. Ivașco Uncheticî, din u
din 6945 (1457) Fevruariec24, este poate- fiul său6, și Vasco
Uncheat, din 1483 Octomvrie 17,'va îi fiind, frai acestuia.--
In jos de Unchitești, întocmai cum arată oricui < st’ s ■<<
Cuhărești, numit azi Cuhurești de sus și de jos7« Satul este
foarte vechiu. Era și în veacul al XIV-lea« In urictil din 6945
>(1437) Dechemvrie 20 era al lui Mihail delà Dorohoi8. Rușii
î.l numesc Cugurestî. Poate e acelaș radical cu cel din Co~

1 Ind. stat, p 542, 811; Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 219.


2 1 Iarta Basarabiei de Nour.
3 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 284, 488 rândul 15.
4 Ibid. 1 p. 279-284; 2 p. 701-702, 884.
5 Ibid. 1 p. 142, rândul 7.
6 Ibid. 1 p. 508, rândul 6.
7 lud. stat p. 341, 538; Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 80; Harta
Basarabiei cit.
8 M. Costăchescu cit. 1 p. 541, rândul 16-17, p. 550-551.
1487 125'

gurlui, Cugurlui. — Onică Musai v< ii u


pirrnparft grl gong rt o-a >fa;j 22 c|e|a Șiefiij 111(01*112^ nepobil
Iacuș vistiarnicul, seliștea Poprincanii, la jejia, între Po-
sadnîci și. Cârniceani, la Tihova1. Nu cumva este totuna cu
Aliișat iiiieon 1.-.4.0 fir- I.iottp. arare tr flrwiî’Oi ho
Ștefan cel Mare, începând din Martie 14912 și până în 7004
(1496) Ianuarie?3. Intr’un uric din 7077 (1569) Mai 20, dela
Petrii Voevod, aflăm unii 1-m. : . h >re ... r*''> iiic4.'
Asemenea într’unul >i îie V ( I in 7126
(1618) Ianuarie 185. Aici e vorba chiar de satul Unchitești.
e< d ( * foari iiiportcirii., căci ne nire sf
așezări dela Nistru.

1487 Octomvrie 9.
Stefan Voevod ivii cște hi re
satul Mobila, pe Bârlad, cumpărat, drept 40 zldți tătărești,
dela Marușca, fata lui Tălpig.

„Suretul uricului dela Ștefan Vodă din vlet 6995 Oct. 9.


Venit-au înainte u
și mici Marușcre, Gw ho Tălpig, și ele a ei bună voe, de
nime sâlită nici asuprită, ș’au vândut a eai driaptă ocină și
moșie, dintr’al său di re f. - . _ 1
hila. Acesta . ihi I- o» v igre nore •' 1 * Arhg
și fratelui său, Bica, drept 40 zloți tătărăști. Și s’au sculat
sluga noastră, Radul Cârlig, și au dat toți banii deplin, ci
.scriu mai-sus, în mâindi Mandrei . fhre i ii TV<ag, înainte
noastră și a tuturor boerilor noștri.
Și Noi vadzind între dânșii de a lor bu îmală
și '4 ■” f 're dela Noi. am .dat și am întăr ■ igi < a
tre, Radului Cârlig, cu uric de întăritură, cu acel sat, anume
Mobila, pe â ' îa să i hii dela Noi moșie cu tot venitul
și ficiorilor lui tocma și nepoților și strănepot ilo 1 îi i ș- 2(>
1 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 208.
2 Ibid. 1 p. 462.
3 Ibid. 2 p. 90, 530.
4 Ghib. Isp. P p. 122-423.
5 Ghib. Sur. 9 p. 104.
126 1487

tieților și a toată săminție lui, ce s ar alege mai aproapr, ne-


rușiită nici odată, în veci.
Și hotarul acelui sat dispre toati părțile, pe hotarul cel
vechiu, pe unde au înblat din veci.

Un suret din întâia jumătate e Mui al XVIII-lea,


în colecția mea. Un suret cu exact acelaș cuprins a fost pu­
blicat în Ghib. Sur. 18 p. 80-81. O copie se află în Ghib.
Sur. ms 26 p. 482.
Nu pot identifica satul Mobila, de pe Bârlad. Un sat,
„în gura Horăeții .pe Bârlad, 'anume Movila/unde- au fost
jude Bora66/în trupul Zorlenilor, este pomenit într’un docu­
ment delà Ștefan'cel Mare, din circa 14881, dar aici sânt
alți proprietari: urmașii lui Ion Julici, ce avea uricdelallie
și Ștefan Voevozi, vând neamului Frunteș. In uricul din 1487
Octomvrie 9 va fi fiind vorba de un sat, ce și-a schimbat
numele. Cel de Mobila își are numele delà o movilă23 .—Nea­
mul lui Tălpig este întru câtva cunoscut. Intr’un uric din
7001 (1493) Martie 15 se vorbește despre Petrea și fratele
său, One, și surorile lor, Magoșa și Stanca' și Mărușca și
Neagșa, fiii lui Din^ pigeanul, nepoții lui Toader, fra­
tele Iui Petru Tălpig, cari vând din uricul bunilor lor, Toa­
der și Petru •/ - zșl ii, ia ezerul de pe Cî
Pentru Cârlig să se cp. visternicul Toader Cârlig, pomenit
într’un document delà Ștefăniță Voevod, și care stăpânea a
cincia parte din satul Brițcani, cumpărată delà Sârghii și fra­
tele lui, lonașco, și deosebit pe a zecea parte din jumătate
de sat, de cătră răsărit, cumpărată delà Pănășoae, și încă
jumătate din a cincia parte din jumătatea satului, de cătră
răsărit, cumpărată déla Magdalina, fata iui lacob, și părțile
din acea jumătate de sat, cumpărate delà Crâstea -și delà
Dragoș, asemenea și o parte din Cârligi și Bârgăuan.i, delà
ținutul Neamțului4. Neamul este vechia în Moldova.

1 L Bogdan, D. Șt. 2 p. 564-366.


2 Numele este foarte răspândit în toată țara [Ind. stat. p. 660]. Cp.
documentul din 6942 (1434) [M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 399-
400. Asemenea ibid. 2 p. 920].
3 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 18-21. Cp. Tălpigeni, în corn. Boțești, jud.
Fălciu [Ind. stat. p. 163, 790] și Tălpigi, în corn. Negrilești, jud. Tecuci [ibid.
p. 359, 790].
4 Arhiv. Stat., Iași, Anaforale nr. 8, fila 112; M. Costăchescu cit. 2 p.
86; Cp. Cârligi, jud. Roman [Ind. stat. p. 297, 494], etc.
1488 12Î

5 . . .

J iceava. 1488 Ianuarie 12.


' ■ ■ < r . < . ■ . ' ■ O —1 pă . -ild9,
¡¿t'hih <4 i/x / ?O J, ; <

hotarul. 5

t Md( - Wh | i(h) 0?rV., :» : ijf 1 oh


MO(â)AdKCK0H, BHdMGHHTO MHHh(m) h(c) Ch(m) AHCTO(m) . ■HdllJH(.M)
KKrk(Al), KTO Hd H6(m) KXâpHTX HâH GrO MT$MH SC<AHUUH(t), . W>K6
"TO>TH HCT v, - - -»■ ?U . .
rVv.yvdovAO. ~ . ari- TOCAI, ;1M WHA;feKiWfi 10

h(x) HpdKSlO H irkpHOîe CA8(hc)k8 A$ Hd(c), HUAOKdAH 6CMH HJh W-


C0<KHOI0 HdlllGIO Ma(c)tY10, ^dAH> H flOTKpX^H.V v. \
36MAJ T ..... ' TvaC ■ C6A0 Hd KpXAHFX
TSp'k, Hd HM ■ KHHd W( ) TO SipH, KHIUH6<d> Md(cv)J w(t)<KX>1
dpnxiu<6i4iîH apndLHGKH, KdKo> Aa e(cr) h(m) w(t) Hd(c) oyPh(k) h 15
CX . RXCGiBȘ ■ h(m) H a1t€(^) pdBH'O <« 0^HSMdTO(M
h(x) h npd0yH8>MdT0(M) h npdipSpMTo(M) h(x) h kxcgm(v) pwQvO

HJfk, KTO C'k h(m) H3K6pe(T) HdH <KAH>KHYH? HGnOpSUlGHO HHK0AH2K6,


na aîtm'
w(r) cvapcrre c.tm < ■ - >v{- \ ’o; h <3 ci vjd? 20
d w(v) TOA^k Hd ApSrÎH CTO(a)hȘ? HO KHIH6 KOHOHAH, Td w(t) <(T0Aii

Hd BH _,) . . ... ... .2*> d w(t) TOâi Hd ( )nS Hdl KpdH


> - UM’h(a) 7\^(lisP / ‘ M h(h)h!h() . n} 00 C>Td
m < • ■ . ‘ kpd HdUJGFO
f(ca)ka <Kkinj6nHCdHHdro, mm ^re^dna kogko>ah h Rrkpa np^sxsAio- 25

CHw(b) r(CA)'Kd MH dAGgdHApd H &o(i , lAd^ - kp


<B0WpX H>dLUH(y)? B'kpd ndHd BKYdpH, 11 ‘ ■

A^mh, K'kpd nana <raHrvpa, irkpa nana APdroilja AB0pHHKa>, erkpa


»AHA , ■ rfcpd IIAHA OiipA «OHO OiyO ÎV©A«S««? «W4
nana ipe4^ xeTH(°^' F 1 IUh< ; iy 1 Ctt npxo o
Aa<KH w(t) MtiLuița, K±pa nana anApfiHKa MopropOBCKOFoX Kdbpa
Fposlc MHKOTHMa, K’kpa <nana>4 cekapx, npxKaaaKa H0B0Fpa(A)cK0F0,

rkpa nana KaxHxwa cnxTdpa, . Rrkpa nana i;o . , . • 1 KHCTFkpHHKd?


<rkpa nana anApGHKd qaujHHka, rkpa nana Mare>a CTo(A)HHKa,

1 kx lipsește.
2 Cu textul din. paranteză lipsesc cam 20 litere.
. 3 Sic.
4 In original lipsește.
128 1488

rkpA ,iwM- «silero norroMHO, Rispa nawa iijáfjgpya pcoáwiw h k<>|a


' Scn(f) KO/ftpk BâlJJIlțf) M0(Á)3?aKCKH(x) K6AMKH(f) H
hmu6(ai) mhrotíí, kt0 k846(t) r(c)n(k)p&> natuen 36awi MeA|y(<)>

CKOH> w(v) rJSxV4Fz< HáUJn(j) M/IH w(t).zH4IJJG(|t) 00^8 HA.H Im(k)


5 OFO (lili)1 H3K6pe(v) r(c)il(pv)p6íWh ElfTH HMIJ6U 36AO1I SO(a)a^KCK0H?
to(t) l|jo kh h(m) h6H0p8ijjh(a) nau

4AH I.|I0 KH> 0fTKpX^H(â) H - SKf "klințâ)., 3>A hS/KS ftCAW «(él) H
IWTKp&^HAH, 34 H(f) JlpAKSlO AaSMkS ■ H 3A l|.I0 o(ct) w(f)' 1104108
w(t)hhhS. a na k8(a)uj(î8 riplri-o(cT) h iwvKpiM^eHÍ'e toaaS kxcsmS

10 KiKjoeriHcaHHOáiS, rkpvkAH ccmh


A0ro¿|i6ry, ¡iHcaru h íoiiiS i!(uia(T) npHK'kcirni k c3aw ahrrS iiaia^a

unea <iroa/\6(p) cv cS<ia>Krk ota siiíís fo(ií) &

Traducere. Cu rnila hii Dunin ezeu? Noi Stefa.u ÍoevocL


Donmul Țarii Moldovei, cunosc^ mi această carte
a noastră.tuturor, cari vor că - a wr auzi
'■ citindu-se, că aceste adevărate slugi a moa r popa Ivul
. . . și vărul său, Manciul, ne-au slujit nouă drepi și a edincios.
De aceia, Noi văzând’ i pe a m C A 3 ?m aincioasă
slujbă cătră Noi, w libdt Ct . i € .mita, le-am.
: dat și le-am iută’ noam mva, dreapta,
lor ocină, satul din Cârligătură, anume jumătate de Tode-
nești, partea de sus, de cătră Arpășeșfii. lui Arpașz ca să le
.. fie lor dela Nc . <, m vor și copiilor lor, a-
semenea și nepo^ Am. }dor lor și mstrăiiepciților
lor și întregului neam al lor, ci. ..lise va alegc^ inai. aproapto
nestricat niciodată, în veci.
Iar hotarul acestei jumătăți .de sat, începând déla An­
drea, din heleșteul cel veciiiii, la stâlp și deia stâlp, la alt
heleșteu și de acolea Ia alt stâlp, mai sus de câiiepișfe, și
de acolea Ia vie « . . 8 . e 6 . și de acolea Ia stâlp,- la mar­
ginea Readiului, o movilă prăbușită2, iar de cătră alte părți,
după vechiul hotar, pe unde din veac au umblate
Iar la aceasta este credința, Domniei noastre mai sus
scrise, Noi Ștefan Voevod și credința preainbiților fii ¿i.i Dom<-
niei inele, Alexandru și .Bogdan Vlad, și credința iioeriîor-
noștri, credința panului■ Zbiarea, credința.panului. Neag, ere-
' dința panului Duma, credința paliului Ciangur, .credința pa*
1 E scris deasupra.
2 După suretul cel veclúiu
1488 129

1. , c, credința panului Hărman, credința pa.-


nului Dajbog, credința panului lațcu Gudici, credința panu­
lui Șteful delà Hotin, credința panului Micotă și Reațeș,
pârcălabi deN - u . vvD
credinți p< ui Grozea Micotici, credința j îulu ira
pârcălab de Cetatea Nouă, credința panului Clănău spătarul,
credința panului Boldor vistearnicul, credința panului An-
dreica ceașnicul, credim ji Matei stolnic, «
nului Ieremia postelnic, credința panului Șandru comis și
credința tuturor boerilor noștri moldoveni mari și mici.
Iar după viața noastră, cire : . o
Moldovei din copiii noștri sau din neamul nostru sau iarăși
ori pe cine Dumnezeu va alege să îie ca Domn Țării noas­
tre Moldovei, acesta să nu le strice dai noaste
tura,-ci să le întăriască și înputerniciască p utro că li-am
dat și li-am întărit, pentru ' a lor dreaptă ? 11 Să și pentru
că le este lor dreaptă ocină.
Iar pentru mai mare tărie și înputernicire a acestei
toate mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan,
lui Tăutul logofătul, să scrie și pecetea noastră să o atârne
cătră această carte a noastră. " . ■■
A scris Toader, în Suceava, în ul * >96 Ianuarie 12
Pergament foarte stricat, lipit pe pânză, cu peceh
iosi v d-lui Ghibănescu, iar azi e a Fundațiunea
Regele Ferdinand I, Iași Verso data greșită 6966 Ghem t
din pricina neînp ■ . ■ ■ - ■ -
c (—90). O fotografie e în colecția mea. Se află și un suret,
1 vo’iii de teimiteum > - Ate c spcc ca mc aahd
este la vornicul Șerban. Suretul este făcut într’o vreme, când
originalul era în o stare mai bună. După el am complectat
unele lipsuri mai sus. A fost publicat cu unele lipsuri i
Ghib. Sur. 18 p. 84-86.
Este vorba de un sat, Toderești, azi în trupul moșiei (
șoaia, din județul Iași1. E pomenit întâia oară în uricul din 6964
(14,56) Fevruarie 182, când era în stăpânirea protopopeilo.il
și a fiului său, pan Giurgiu. Iși are numele delà un străvechii!
Toader3. Alături sânt și Hărpășeștii, în comuna Popești, ju-
1 M. Costăchescu, Doc. Mold. în Șt. M. 2 p. 574.
■ 2 Ibid. 2 p. 569, rândul 11, p 575.
3 Sate cu numele Todireni sânt în jud. Botoșani, Fălciu, Roman [Ii
9
Î 50 1489

dețul Iași1. Satul este pomenit și în 6964 (1456) Fevruarie 18,


în stăpânirea protopopei loil și a fiului său, Giurgiu grama­
ticul2, și mai târziu3. Iși are numele delà un străvechiu Ar-
paș, pomenit în 1456 Fevruarie 18 și după care am com­
plectat locul stricat în uricul din 1488 Ianuarie 12.
Popa Ivul și vărul său, Manciul, sânt necunoscuți alt­
fel. Dacă nu-s din acelaș neam cu protopopa loil și Giurgiu
gramaticul, atunci satele ,își schimbau proprietarii zm e
destul de des- și în veacul al XV-lea«
Documentul este inportant și pentru reconstituirea ve­
chiului ținut al Cârligăturii.

56.
1489 Ianuarie 9.
Ștefan Voevod întărește hotarul satului Petricani.
„Suret depe o hotarnică veche a Domnului Ștefan Vodă,
■5- din let 6997 ghenarie 9,— scris suretul de Simeon uricariu
și încredințat și de E hie tălmăcitorii!, că este adevărat
' tălmăcit — în care scrie că hotaru satului acestuia. <Petrica-
nilor> să începe din. potriva locului, din dealu despre Lă-
pușna, și merge la fântâna mare/ despre târgul Lăpușna,
10 care merge la ruptura din sus, și merge margine în sus fața
. Lăpușnii și tot margine fața Lăpușnii, până ce hotărăște cu
Dragomireștii și cu Bujorul și de acolo să întoarce fața Bu­
jorului în giosu, din vale de movila Petricăi hotar, și de a-
colo merge tot fața Bujorului, în potriva' rupturii Bujorului,
15 într’o buză de pisc este hotar și de acolo taie piste deal de
la Soci și muchie dialului, din deal de Soci este hotar și
merge drept în movila lui Fulger și merge dialul în gios,
unde este hotar Bujorului, și lovește în coastile Bobiceuiior
și Bobicenii trec tot dialul in gios, până în potriva hotarului
20 din gios de lac, este hotar, în potriva hotarului din dialu,
și atâta este hotaru Petricanilor înpregiurA
stat. p. 65, 161, 501, 798], Todirești sânt în jud. Baia, Bălți, Tighina, Vaslui
[ibid. p. 38, 43, 368, 399, 798, 799]. Pentru trecut cp. uricul din 6908 (1400)
Fevruarie 11 [VL Costăchescu cit. 1 p. 31, rândul 14, p. 34-35] ; în 6947
(1439) Martie 12 [ibid. 2 p. 32, rândul 1, p. 54].
1 lud. stat. p. 199, 601.
2 M. Costăchescu. cit. 2 p. 569. rândul 5, p. 572-573.
5 Ibid.
1489 131

sus este extras din hotar-


umm A eradx IxXtd de- : ' 7 mmv '4
care se pășirea?a mm. vd ” fost publicat
»e u. L Hpra LH. Bdccraie 4 (lAD o x axe <
îl dan fi eu.
xk m«Hi rà mi sat Petricaaij fost în jude|iil Lă-
■pu.șna9 lângă Bajor5 Boghieeni și.Lăpușiia, pe valea Lăpuș-
xt Sa a a se confunde cu satul Petricani, tot în juileful
Lapofiicp la nord de Cliișinău, pe apa Bâcuiui ’ Su știu cmc
era stăpânul '’Hidra o tAD Lramtrie 9« Iși are numele delà
un. Petrică« Movila lui Petri.că -din lioturirică amintește pe
xrabnii i epoMOî rau ran paran dincolo de
■•Prut4« Estcî pomemită 'încă din circ 4'29-1.432 Aprilie i()5>
Apoi în 6959 (1431) Iulie 5.1 % în Al)', Târgul ,'Lă-
pușna este satul cu acest iiiirnf ăpiișnaN Apare
■și el încă din 6962 (1454) / <5./ ’ (>664 (1496)
Iunie 293 în 6968 (1460) * «rad * \pira kL
•ete Numele pârăului x x; ex ■ arte ve-
cTiiin Era cred și în mii ai * /’ . ~ - f j iiiireștii ca
iitinie ele sat nu u "s râ A .ora , Jhipr dopa

1 Harta B'
2 Arbore. . r: >. e Harta .Basarabiei cit;
‘5 Satele cia i . ; o, ‘2 p.
hik 251, 693], PentA. 'v m. v - ra ra 1 2' *.ra
4 * 6 <X
* * * 10 a 12
t 11
tril satul dela Neamț. . . ...mu e p <. mu 5 {>i
dnl 17, p. 291] si cel (k J" ' (- y N nvrie 24 și. din 7009 (1501) „Aprilie
, * ssii * I ■4-s,: x- o 1 -A , v ' / ' AL
■mo bf mu > o 1 p .‘<N
4 .Arbore, Diet, cit p. 1 l
7 M < mmHura o A •. p , -4 .urnim V 9, X, ; ra _x X- - <îf •
.sus p. 115, rândul 15, pxlKi-lltp. < g . A. ;.... ' .
6 M l'ostmhi’M n ol * o 55 nmdid
• 7'1. Bogdan, D..Șt 2 p. 179 ; cp. ML Costăchescu cit '1 p. ."101, 124,
.235, 254, 256, 257, 325, .526, '429, 432, 465; 2 p. 100, 350. Cp. Lopașna, Lo-
pisșiia. ibht 2p 915. V cri mai sus p ( X-1.17, documentul, din 6990 (1482) Au­
gust 10.
a lud sh( p Dt ra • H’hore, Dicp geogr. al Basarabiei p. 134;
.Harta. Basarabiei cit. ' . • ■' ■■ • ' ■ <
79 M. Costăcliescn cit. 2' p. 508, rândul 16, p. 5.11.
10 Ibid. 2 p. 789, rândul 8, 9.
11 I. Bogdan, D. Șt 2 p. 273.
12 I. Bogdan. D Și l p 144 ..o .
1.3 Cp. Lăpuș în. judo Someș [lud. stat.7 p. 337, 622],' Lăpoșelip în. jucL
'.Buzău .'[ibid. p. 79,622], Lăpușani, în/jud. Muscel [ibid. p. 241, 622], Lăpușet
în jiul Satu-Mare '{ibid. p. 309, 622], Lăpiișiric, în. jud. Hunedoara și. Severin
Jibid. p. 188, 325, 622], Lăpușnicei, /în jud. Severin [ibid. p. 326, 623], Lăpuș-
îiK ui Mare, nr put Caraș [ibid. p. 93, 62.3], Lăpuștești, în jud. Cluj [ibid,
pA112; 623]. ' ■ ’ ■ ' i i' ' '
132 1489

arătările liotarnicei din 1489 Ianuarie 9„ Este poate satul


pomenit în 6945 (1437) Dechemvrie 20 sub : ceao îio(a)
ko(m), fag APâr0AWx chah(t)5 între satele lui Miliail delà Do-
rohoi1. Cred aceasta cu atât mai mult, cu cât după el e a*
rătat: satul în vale pe IhuipItovocșiL Satul îfi are numele
delà un Dragomir2 și era poate și în veacul al XlVdea«, —
Bujorul este satul din județul Lăpușna3. Aid și pârâul și
valea Bujorului4/ Pârâul l-am întâlnit pomenit și în. do­
cumentul din 6990 (1482) August IO5. — Socii sânt un sat,,
pe care azi nu-1 mai găsim, ca nume6--Bobicenii este satul
Boghiceni, din acelaș județ Lăpușna78 « Este un sat șiră vecii iu. 5.
care își arc4 iiiiiiieln delà un Bogliiciu5

■11. Costăcliescu, Doc/Mol< . 1 t - , a, p. 548.


2 Sate cu acest nume sânt multe întâie c in jud Dîmbovița,
Maramureș, Neamț, Severin, Tutova și Ilfov [Ind. tat p. i 222, 251,325,
393, 594, 207, 554]. Pentru trecut cp. satul, und< a/T st 1 gomir Mândriei,
în uri cui din 6945 (1437) Dechemvrie 20 [M. os. h r cit. 1 p. 541, rân­
dul 6-7, p. 545] ; podul lui Dr B iniș tear! 1. r >08 (1400) August 4
[ibid.' 1 p. 41, rândul 7, p. 43], în 6966 (1458) .Aprilie 12 |L Bogdan, D. Șt
1 p. 10-12], în 6996 (1488) Aprilie 4 [ibidL 1 p. WV344], în 6954 (1446) Mar­
tie 11 [M. Costăchescu cit 2 p. 251, rândul 5, p."• ■'258-260], în 7007 (1499)”
Noemvrie 25 [Ii Bogt. D Șt. i O m u cm Aiuim A V
Costăcliescu cit. 2 p. 2 48, rândul 19, p. ' în 6962 (1454) Dechemvrie 8
[ibid. 2 p. 517. rândul 3, p. 520], etc. 1 ' .aid 2 p. 840, pentru Dragomir;
cp. Dragomir, ce avea sat la Cobâle, în. 6945 (1457) Fevruarie 7 [în Cerce.
tari ist. (Iași), anul 8-91 (1932-1933) p. 202-203].
3 Ind. stat. p. 219, '476; Arbore, Dicț. geogiv ai Basarabiei p.. 59. Aici
satul se numește Bujoara ; Harta Basarabiei de Nour.
4 Arbore, Diet cit. Sate cu acest nume se găsesc în jud. Severin,
Covurliii, Dolj, Teleorman, Vlașca [Ind, stat. p. d 1 p np 'M,. n i m
5 Vezi mai sus p. 115, rândul 20, p. 1.17,
6 Cp. ca nume Socii din. jud. Bacău, Baia, Neamț, Bălți [Ind. stat«, p.
32, 38, 255, 252, 43, 765], Pentru trecut cp. uricid din 6956 (142cSr Apn’u 2'
|M. Costăcliescu. cit 1 p. 209, rândul 19, p. 212]; asemenea în circa 1456-1442
¡ibid. 2 p. H4, rândul 5, p. 115-116] ; în 7056 (1548) Aprilie 7 [ibid. 2 |x 125,
531] ; circa 1522 [ibid. £ p. 125 ; N. lorga. Stud si Doc. 5 p. 21 p ; m 7’so
(1.672) Aprilie 29 [M. Costăcliescu cit. 2 p. 245]; 6960 (1452) Septemvrie 10
[ibid. 2 p. 412, rândul 6, 414] ; în 6936 (1.428) iulie 11 [Cercetări ist. (lași),
anul 8-91 (1952-1955) p. 200].
7 Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p. 32; Ind. stai. p. 219, 460 ;'
Harta Basarabiei de Nour.
8 Cp. Bogheni, în jud. Bălți [Arbore, Dicț. geogr. cit p. 31], Boghița
[ibid, p. 32], Bogheștii de jos și de sus, în jud. Tecuci [Ind. stat. p. 360, 460],.
Boghia, în jud. Vâlcea [ibid. p. 408, 460], Boghicea, în jud. Roman [ibid. p.
299, 460], Bobicești, în jud. Romanaji [ibid. p. 504, 457]. Cp .Boghiu, Boghian,
ca nume de persoană.
1489 07

8
57.

Suceava. 1489 Ianuarie 16.

fan Voevod întărește lui Mihu ( j lătate din sat


Fedești, cumpărată, drept 50 de zloți tătărești, dela Laz i
și Mihul, fin fof /'< n L . ■ , prii : r9 Sima, Ivan ■ 5
fi Waria, fiii foi foxfocF Ciíionafoíy

f ayactTio irMeKf aim creían rogko^a, rcnApeaeavAH awa/mrcrom,


3HAAWHHT0 MHHHM H CHAI AHCTOAl HAHlHAt KKC/ftM, KTO HAH OyBpHT HAH

ero mto^mh Scarjuliht, wtkg npTH^oiuA npas^ hamh h npa\A oycHMH ha-
WHiBH MOA^ARCKHMH KOiapG HAlllh > f , ; - - 1y
CHR6 HRAHA MJOMAAk, H nAGMGHHLțH HJf, CHMA H KpATK 6r<

cecrpa ny, Mapîe, chrg roA^epA moMa/vk, no wy a^k0°h koah, hg-


KHAV HGnOHOpKGHH, A ttHIlpHCHM AHH H npO^AH CROIO flpAROlO WȚHHOy .
H <OAH>Hâ H.HCilpHKHâia A6Ad HKAHa ^pOHHMA, l|JO HMAA IVH WT

AGAa Harnero, wr aaegaH^pa rogro^h, hoaorhha cgao wt ¿¡se^eLțiH, 15


qacT wt noae, ra <npOAaa> caSsh HAWGMoy, MnyoyA mokah, sa fi
baat Tarapcoiy. h o^ctariug CAoyra Hain, MHyoyA moran, ta aanaa-
tha oyen toth nHH'kâH, fi saar, oy pSRH aa3^ h BparS ero, MH'ySA,
h naeMGHHKOM ny, chmh, h spaTS ero, hrahS, h cecTpH wy, măp'i’h,
np^fHâAWHIîj Mm Mp6 HHO KH^kRiJíG Hy r\ORpOH ROAH 20
u tooum i hcmhm imiaatS, a mh h miac gcmh p,aAH h noTRp^HAH
caSsh haiijgmS, MHy&a mokah, totoy hoaorhhoy wt cgao ^g^gmih, mact
wt iwae, y\a gct ernoy wv hac oypHK h ci r&cim yoyoAwm oaiS h O-
thai. ero ii oitiShatom h i-v'i<0VHS*iaTOAî ero h iipki. rlrnw ero h
kkcgmS po^S ero, kto ck gmS hbkgpgt hahbah>khTh, neriopSiueHO 25
HHK0AH/K6, HA RkKhJ. A yOTAp TOH hOAORHHH MACT <foA 6CT HOAORHHA
i-iMjjj), A HA TO 6CT rk|M ■ lift M HI.MHH' ” »IV

mh CTe^ana rogro^h, h Rkpa npdkfiKSAiOEAGHHy chwr tc^ramm, aag-


âaHApa h Kor^AHa raa^a, h Rdkpa Borap HAinuy, Rkpa nana <3K'iapH>,
Rkpa iiaHA; H/ar, ' rkpa nana yA^au, Rispa nana raerSy- m nana 30

Aparouua ^rophhka, Rkpa nana ypKMaua, Rkpa nawa raițRa yS^HMA,


Rkpa na»a Aa^Kora, Rkpa nana yjG^Saa napKaaaRa yoTHHCKoro, Rkpa

HA HA MHROTk H HAHA pklțGLUa, napKaAAKH WT HkAUțA, Rkpa Î1AHA AH«


f\pGHKA MOpTOpORCKOrO, R’kpA HAHA rpO3/A, HApKAAABA WpyGHCKOrO,

rkpc n«’w ryosM, iwkmim wwryimcmm. rfo îrm momii mm m


Tápk, K’kpa juna l( , kpa nanaO ■

Rkpa haha ahapghra MaujHHKa, R’kpA nana hjah^pa komhca h Rkpa


1489

SCWJ KOrap HdUJHf AlOA^dKCKHf KUAHICMJ H MdAHf. d ÍW HâlJJ6/> MH-


KOT'k, KTO KS46V IWIlgJX. HdfflGH 3GMAH WT ^<T6H IWlllîlf HÆH WT
Hdijjere ¡10,48 HÆH'naïc kS^icoiw kx H3K6p6T ren^pea shth haiiibh

36MAH MO/l^dKCKOH, TOT KH 6Al8 IWHOpSlîJHA 11411161’0 ^ddHÏd H I10T-


5 KpxM^GHlX 4AIJKH 6AlS STRpX^HA'H^ SKp'fcriHA, 3dHS>K6 6CBH 018 8-
KplîriHAH H HOTKpX^HAH, 3d 61’0 ' IlplKStô CaIMkS H 3d IJJO ' WH COKH
KSîIHA Hd CKOH HpdKÏH HHH’kSH. d Hd K0AII166 Kp4flWWïT H nOTKpXM-
^GHÏe tom8 kxcsmB KwiijennedM0.âi8, koaLaí .emir h.ahjoaS K-lípueaS
HdHS, TX8t8a8 AOIW^evSj IIHCdTH H HdUJS nBHT ÎIpHK^keHTH K CGMOy
10 âHCWîf HdlHedW^. HHWlâ TWrKe|l 8 CW’Idvkl KX/VklW SllO MCiy WW! 1.

Traducere. Cu mila ha i Umur *- t ó ih Une - - O


Domnul Țării Moldovei, cunoscut fa- "i c aceasta caríe
a noastră tuturor, cari vor căuta la dânsa sau o vor auzi
citindu-se, că aii venit înaintea ’atea tuturor.
' boarilor noștri moldoveni slugile noastre, Lazó. și fratele
său, Mihul, fiii lui Ivan Ciumalea, și ven mși fra­
tele său, Ivan, și sora lor,' Marie, fiii lui r .malea,,
■ișde a lor bună voie, d ‘meni . vn j ,,riți și au
vândut a lorMreapta ociiiă și-.ino^ r»? a , priviiegiul
bunului lor, Ivan Drocici, ce el a eu * ¿ bunul nostru,,
delà Alexandr L. L « din Fedești, par-
'■ tea deda câmp, . 0 <■ noastre,.'.lui Miliiil
Ciocan, drept 50 oii tă ști
Și sculândmse ga 1 ? 'r /lihni Ciocoii, a plătit toți
acești .¡bani, 5'0 de zioți, în manele Iui Lazea și a fratelui
său. Miliții, și a verilor lor,'Sima și. a fratelui său, .Ivaip și
a surorii .lor, Măriei, înain. m noastră și înaintea 'boivilor
noștri.
De aceia, .Noi văzând a lor bună. voie și tocmeală și
plină plată și .Noi și cíela Noi am dat și am întărit ’ slugii
noastre, lui ..Mi.ltul ( 'iocan, această jumătate tle sat, „Fedești,
partea delà câmp, să fie lui delà Noi orie și cu tot venitui
lui și copiilor lui și .nepoților și străiiepoplor Iui și. rastra-
nepoților lui și întregului neam al lui, cine i se va alege iiiai
aproape, nestricat niciodată, în veci.
.'.■■■ Iar hotarul acestei jumătăți parte să fie jumătate din
. tot hotarul. ' ■ ? ■ 1 ;.' ■ . . ' . ■
Și la aceasta este credința Domniei noastre mai sus scrise.
Noi Ștefan Voevod, și. credința preaiubiților fii ai .Doinniei inele,.
LílT) 155
%

y PogUm ‘ m. și crmlinfa boerilor .noștri, cre-


dinfa panului Zbiarea, credința panului BJeag, credința pa­
nului Dana, eredinfa panului Gang raí oda familii JDra-
um mo mdao v foului : dl* u-ăsă ,m" h/v
lludici, credința. panului Dajbog, credinfa panului Șlefui,
pârcălab de llotin, credinfa panului Micotă și pan. Reafeș,
pârcălabi de Aeainf, credinfa panului Andreica Ciori oro vsclii
i-AiiU yauhhu Corn. pmAT -b credinfa pa­
nului "Grozea, pârcălab rG Cmahm. Tomo pinului
Clănău spătar, credinfa paiiiilui-Boldur vistiar.nic, credinfa
paliului Jeremía postelnic, credinfa panului Andreica ceașnic,
credinfa panului Șandru coinis și cr linfa ^tuturor boerilor
■noștri moldoveni ma.ri și mici ■ ' .
Iar după viafa noastră, cir nu. Țarii noastre,
clin copiii. noștri sau din nem > «arași ori pe
cine I.)umnezeu va alege să a A , mustre Mol­
dovei, acesta-sa nu le st: n muA v i^itiira, ci.
său. întăriaseă ș.Î înput rnicia !< m Ac ..olărit și
i-am: înputernicit, r u a .Iui m A m <. pentru că.
el și-a cumpărat ' ’ bai- .■ ■
. Iar pentru . y unu aicire a acestei
tonte mai sr mn m.. . # moșului nostru, p<iîi,
loi. lăutul log. .1 și sa dorm* pecetea noastră,
șatra arnma ca. m
A. scris Toadei, A~ ta , anul 6997, luna Ianuarie !(k
Arym- a m *lfl m.. crdută, se afla iri. 1909 ía ră­
zeșul. Obreja, din. satul . din județul Tutorii, de uncie
.l-a publicat G bila Sun a m*- m m «sq,- m* o i m și
; J Í A»m ’ Amm o ./Ar o ~
lași, Aiiaforale nr. 3, fila 79 v. și în mire e vodia de o pâră
între răzeșii de Fedești, delà finului. Fălciului, și banul I(>
iiiță I.iimbriiio, pentru părți din acdaș .botan
Este vorba de satul .Fedcyti, din ciiiiiuna ¡.Anca, județul
TutovaA A fost însă în județul Fălcile La A03 o partí* din
„Fidești66 era a iiic^deliiiceTOliii ' Constantin Lanibrino T Iși
are numele delà un sirăvechiu Fedea, Era și în veacul a!
Xi V-lea.* -..- Miliul Ciocan poate e acdaș cu Ciocam iiepoiiil
1 ys „j a jip f,. > ... , ' “... . .. , ..i£ .< ’> m. .

stat; major, planșa Fălciii, 1. : 100.000.


2 Uricarul 8 p. 247.
136 1489 (?)

lai Vlașin, și care înpreună cu acesta cumpăra iu WhîDv


Martie 15, delà Costea Oraș, a treia parte dm satul Apm
șani, pe Prut1, --.Iutîi Ciumalea și Toader (Jiiimaleci erau
fiii lui Ciumalea O femeie« ( mmobmm din 1* ’obide« upnp
într’un document din 6948 (1440) Noemvrie 12 A Un Ciuma-
levici, trăitor sub Alexandru, cel Buil e pomenit în 6999
(1491) Ianuarie 174 - Iran Drocici era bun — cred strâljiiii
-..vânzătorilor jumătății satului Irc<l<.eștir. din 1489 Ianuarie
16, prin fiica sa? măritată cu Ciumalea, — Uricul delà Ale­
xandru cel Bun e neciinoseiit;

IW) Martie IA

Stefan Voevod întărește Anușcăi și Mușei satul Drăgeștii, pe


Cobâle, luat schimb delà fratele lor, Coste Tudor, și ne-
■5.7 ■' poții săi, drept parte iba§,vândiP 'îeagșei,
■ t '■ jupâneasa lui Isa âsternicul, :

' „Noi Ștefan’ nila Cu m i < Domnii Țării


Moldavviel/Adi ș au venit în .id e h u. Coste Tudora4,
ficiorul5 lui Mihul Tiidora, neț )t 6 Pet i rudoriȚxu nepofii:
io "săi de "frate-7, Ivanco și c s im’k, m5 v cu
Drăgălina, ficiorii J irjii Tiimm, macii și Silioii și Aiacșa
și Drăgăbiia, ficiorii nxra, de a lor buna voe s’au
tocmit cu surorile <hn>8, (-oștea * m1 ori, eu mătușa Iui9
Ivanco10 și Olășcoae și Lr ,alina, ficiorii Jorjii Tiitlora, și
1 L Bogdan, D, Șt. 2 p. 75-77 ; M Cosiăchescip Doc Mokl în. Șt M.
2 p. 415; ibid. p. 412, rândul 7, satul (jucăiiesti pe Prut, înüuiii driciiinent
din 6960 (1452) Septemvrie 1(1
2 A4. Cosiăcliescu, cit. 2 p. 73, rândul 9, p. 75.
5 I. Bogdan, D. Șt. i p, 456 : ivt Mxpșiiira„ wv ekghh »iiou/Wei-fix
Alarușca e Ciumnleasa din Cobâle. Delii acest neam își au numele satele
Ciumălești și Ciiimiilești [A4. Cosiăchescu uit. 2 p. 75, 898], pomenit, cd de
pe Sireii, încă din 6955 (1445) Fevruarie 18 JibidL 2 p. 21.1, rândul 15, p. 2t2,
rândul îl, p. 214] și apoi în 6961 (1455) Iunie 20 libiei 2 p. 472« rândul 8,
p. 475].
4 In copie : Coste, Tudora.
: . 5 In copie : ficiorii. .
6 In copie : nepoții.' 7 . . ■ .
. , 7. In copie . iradi, conlitndaiidii <u hiurrii, .
8 In copie lipseșle.
9 In copie : mătușă sm
10 In copie : Ivau.
157

mătușe a lui Isac și a lui Silion și a Niacșii și a Drăgălinii,


ficiorii lui Ivan Tudora, anume <cu>1 Anușca șiMușe, și au
■'O; ‘ . . ■ ' - ‘ ; p M i
tea >■ 'î , : . ' v ■ ; , n o,:' ■' > U , • i-
tru parte lor Jl I ' t J va. . iC,P 5
îiiastre, Niacșe, fata unui vornic (și nu se știe că~i rupt)
giupâniasa lui Isac visternicului, iar ci au dat un sat, anume
Drăgeștii pre Cobâle Anușcăi <și Mușei>3.
Iar Noi dacă am văzut că au făcut schimbu de bună voie
denainte noastră, așijdire i-am dat și i-am întărit pre Anușca 10
și pre Mușa, ce mai sus s< ie acel sati eștii pe (."obâle^ă
„Această, scrisoam știu scos clin uricul cel bătrân, ca­
vile iaste pre mâna Mihalcii, nepotul lui Istratie, când am
<
avut pâră cu lacob pentru heleșteu și l-am tăet“.
Dau documentul de mai sus așa cum se află în „Con­
dica de scrisorile moșii Drăgești, ce este pe Sâretiu, la ținutul
Romanului, .scrisă de Teodor Gașpar, serdar și cm Orar dk
divan, Iași 1828 Nov. JO“, condică care se găsește la Fun-
unea Regele Fe rid I, Iași, clonată de familia profe-
■ o 1 < 'Hnm 1 ’v F 1
Martie I - 0 , va fiind <
punzătoare lui 6997 = sițe3. In original o va fi fost șters
■sau nu va fi fost înțeles, ca și în alte cazuri, de traducător.
Persoanele din document trăesc tocmai în această vreme,
cum vom vedea mai jos. Copia are și alte defecte, pe care
am căutat să Ic? înlătu jlte documente.
Iată care este neamul ui Tudor, arătat în uricul Bâr­
ladului, dio ■' ii cecTpa gh, mSniv Mli~
puiAX " >pd ciiâ iiGTpa tS^PA h KparaHHMGKG h( 1 a(h)ko h
C6CT0H ero, WAK*(lll)Kd H CHOKG JKOlfpJKHHH, H
u(j) HCdHKO H Epa(T) 6F0, CHAÎw(h) H CGCT<p>H H(y), Hkmia H ApZrXAHHfc,
CHKG HKd(H)K0RH, H TH(}K) î1A6MGHh(k) H(j), KpXCT'fc H CGCTpH 6F0?
H CTdHdH Harrk h H’kruja, chbg kocth ^dHOKHMd, oycH
ShSkokgnevpd vS^opd4.
Satul Drăgești este în. comu ti < țul Ro­
man5. Este | nit și într’un d e randru
1 In copie lipsește.
2 In copie frații. Vezi p. 136, nota 7.
3 In copie lipsește.
4 loan Antonovici, Documente Bârlădene, 2 (1912), planșă ; I. Bogdan,
D. Șt. 2, p. 64.
5 lud. stat. p. 299, 555 ; Harta stat, major, planșa Icușești, 1 : 50.000.
138 1489 (?)

Voevod, din 7066 (1558) Aprilie 18, când se înparte în doua


și se întărește nepoților lui Petru huh a
trăit în vremea Iui Alexandru cei Bom ■' 1 ' i A era
și în veacul al XlV-lea. Iși are ni 1 dela un străve hi
Drag23 . — Satul e arătat la Cobâle, pe care o întâlnim încă
din 6922 (1414) August D Apoi m uo i p lob ' ’ /v
of ko(kh)ah456? în,6937 (1429) Iunie ' ' "
în 6944 (1436) Mai 37, în 6944 (1436) Septemvrie 198, în 6945
(1437) Fevruarie 7: kokkia^(^). wa
hma oaYaHGyjm9, în 6948 11440) Noeinvrie 1210# Numele <-or
respunde unor regiuni, ■ crescătorii de herghelii de cai, pe
care le găsim în mai multe părți ale Moldovei11. Alteori sânt
sate12.—Celalt sat, Triabăș, este Trebișul, din comuna Măr­
gineni, județul Bacău1314 . Este și un pârău Trehișu o •
este pomenit încă din 6936 (1428) Iulie 12: lywțs) w(t) Tpiu
K6LUd15. Este străvechiu. Era și în veacul al XlV-lea16.
Neamul Iui Petru Tudor se poate complecta și cu ară­
tările altor documente. Intr’un uric din 7025 4' >i Ianuarie
17, dela Bogdan Voevod, Isaico e arătat fiul lui Ivanco Tu­
dor, nepotul lui Dan ceașnicul17. Intr’un document din 7036
(1528) Martie 6, e vorba des =
1 Condica Drăgeștiloi la F dațiunea Regele Ferdinand I, din Iași, cit.
2 Cp. Drag în diplomele din Maramureș, începând din 1336 [Mihalyi,
Diplome Maramureșene, Maramureș-Sziget, 1900, p. 13-14, 647]. Satele cu nu­
mele Drăgești sânt în jud. Bihor, Roman, Tecuci, Vaslui [Ind. stat; p. 52,
299, 356, 398, 555]. Satul dela Vaslui este pomenit între satele lui t; '>>*ă
Sârbescul, intr’un uric din 6970. (1462) Octomvrie -8 [I. Bogdan, D. Șt. 1
p. 65-66].
3 M. Costăchescu; Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 103, rândul 12, p. 105-106.
4 Cercetări ist. (Iași), anul 8-91 (1932-1935) p. 201.
5 M. Costăchescu cit. 1 p. 269, rândul 18, p. 273
6 Ibid. 1 p. 399, rândul 3, p. 400.
7 Ibid. 1 p. 438, rândul 5, p. 439.
8 Ibid. 1 p. 488, rândul 5, p. 490-491.
9 Cercetări ist. cit. p. 202-203.
10 M. Costăchescu, cit 2 p. 73, rândul 9, 11, p. 74-75.
11 Cp. oricui din 6944 (1436) Iunie 13 [M. Costăchescu cit. 1 p 144,
rândul 20, p. 448].
12 In 6964 (1456) Fevruarie 18 [ibid. 2 pi 569, rândul 10, p. 573] ; aceasta
și în 6990 (1482) Aprilie 15 [I. Bogdan, D. Șt 1 p. 261-265; Ghib. Sur. 9] ;
altul în 6975 (1467) Octomvrie 2 [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 122-124]. Cp. Co-
bâlca, Cobâlceni, Cobâlcina, Cobâlnea [M. Costăchescu. cit 2 p. 898].
13 Ind. stat. p. 28, 801 ; Harta stat, major, planșa -a*. i : 100.000.
14 Dicț. statistic al României, Buc. 1914, I p. 62.
15 Cercetări ist. cit. p. 201.
16 Cp. Trebișăuți din jud. Hotin [Ind. stat p. 176, 801; Arbore, Dicț
geogr. al Basarabiei p. 214].
17 Pergament în colecția mea ; N. lorga, Stud. și Do<. 5 p. 550.
1490 09

fost al lui IJdre, fecior Podoleanuliii,


Ini satul unde a, fost Jac Ivance să se cp. șelișfca de pe Tu-
iova na nu.H»-iâ w(v) vrripKH, din uricul Bârladului, foastă.
a iieamului lui Petru Tudor, cu om deh Atemmdru cel. ..BiiiiA
Milnil Tudori a avut, și satul Glodeni, cum se vede din iirieiil
diu (ibv PuguA Ate Tufo și Costea Danovici

mm uiioscuti1 *45.— Isac visternîcul este 'cunoscutul boer alini


Ștefan cel Mare, despre care va fi vorba într’iiii \ document
umamr. Soția lui se numea Neacșa și. era flastra lui. Ciistea.
Tudor, fiică dreap nui vornic? u . ■ n;

59.
1490 Ianuarie 18«
SA/m Voevod pentru satul E , ui Elanului.
„Soret di pi ispisoc’' * " M' mr lei PWS
(chenar 18, prin cari ind ț . 3 7- .mtei iasupra 3
* m '-m Ui n h I I.J 'U
Regestnl de r ' i găs ...d' ă ) anal din 1.856
loecheinvrie 15 <A mtem z documente orig\.
v o Om O1” am gniîiea ilegale Fem
<!înanii .1, Iași.
mu m oh .e . m m ne ■>- uhu, u

u Hî Mai. 1.5, se p m - . „Och itești, d să diiamă..


aram (.irumăzminiGF m mba și de satul Piopenl Iii“
ul.n Ah mm m An Ohm mn;v.rie se citează un liric dela
Ștefan Voevod, clin 7005 (tv97) Martie 15, unde e vorba de
9>satul Oiicliiteștiipce sa numește'Grumezăștii^6« Satul e a-
rătat aici lângă Hoceiii. și Futileștil Uriciil. dela Ștefan Voe-
vod din IAC Martie Aceste însă tenul care ne pri­
vește sună astfel: wv cgao wkht6i|iYh? hms sSkct rk fpSm^sglijYh
' CTX<SX>' WKHT6CK0KH . . .
1 Două surele în-colecția inea. Publicat în Buletinul Ion.' Neculce, lașă
fasr ’ (026) p. 197-198.
■2 I. Bogdan, D. Șt 2 p. 64, 68. ' ■-
■ 3 M. Costăchescu, cit. 2 p. 543? rândul 15, p. 546-547.
4 Ibid. 1 p. 353-358.
5 Ghib. Sur. 5 p. 280.
■ . ■ 6 Ghib. Sur. 7 p. 173. .
7 I. Bogdan, în Buletinul Coiul. Isî * Hop’Op. 129-131, 157-160, planșa.
nr. 5 ; cp. Ghib. Sur. 2 p. 531-336.
140 1490

Ochiteștii ar fi Grumăzoaia de azi, așezat pe Elan1.


Satul Grumăzești este pomenit încă din 6953 (1445) August
11, cumpărat de Toader Găneseul delà Stan Posadnic2. Toa­
der Ganescul în 1445 August 11 e arătat ginerele lui popa
Oană. Negrită, din 1490 Ianuarie 18, adus mai sus, e arătată
fiica popii Oana, deci era soția lui Toader Ganescul și soră
cu Vlad, fiul lui' Oană, arătat asemenea în 1445 August 11.
Aș cerca să complectez chiar locul șters din uricul din 1445
August Îl3: ud rkpjp ra/uul cwkhtgi|iîh> ? deasupra
Elanului, din 1490 Ianuarie 18, conrespunzând lui : iu srkppk
idAdnir. Ochiteștii își au numele delà un străvechiu Ochit.
Erau probabil și în veacul al XlV-lea. — Elanul este pome­
nit de multe ori în vechime4.

40
Suceava. 1490 Martie 15.
Stefan Voevod întărește'lui Isac visternicul satul Fulticeanii,
unde a fost Stan Pântece, pe Șumuz, cumpărat, drept
5 200 zloți tătărești, delà Neagșa, fiică lui Ilanea. Ii mai
întărește satul Buciumeanii, în jos de Rădășani, cumpărat,
drept 120 de zloți tătărești, delà Mărușca, fiica Mihului
logofătul, și delà Dragoș Stănițescul, fiul lui Nan.
f Ma(c)tÎK> K2KÏ6I0, Mkl CT6^d(u) KOGKO^d), r(c)n(^)px 36MAH
10 3howhh<to> mhhh(m) hc ch(m) AHCTO(m) lldillHMk
KKC/î\(a\)? KTO Im(h) O\'30h(t) UAH GF0 MT0ÇMH 8CAMI11h(t),
ilp’k(A) HdMH H np^(A) OyCHMH HdUJHMH MOAAdKCKHMH KOMpG, H^krilld,

pf1HHd5 i!0 GH AOKpOH KOAH, HHKh(m) H6H0HOp<GHd â HHIlpH-


CHaVKMId c CKOIO HpdKSiO w(t)mHH<8. w(t) S>pHKd Wgd GH,
j‘5 pHHHd, 6AH0 C6A0, Hd LUSMOip’k, Hd HAVk $0yATHMdHÎH, FAe KH(4)

CTd(a) II&HT6M6, Td HpOAaAa HdLHGMOy KrkpH0M0y ndHOy,


HCdKS KHCTÏdpHMKS, 3d C 3Ad(v) TdTdpCKKi(x). H 0VCTMKU16 Hd(ill)

ickpmH na(ti), îcd(K) KHrrkpHHKk, Td 3dnAdTH(d) occh'toth <jiHHrksH>,

pȘKH irkriuH, a*mkh pwlc d iid(tf) WHd îiphkhaîg ipo hau(a) wițk

1 Ghib. Sur. 2 p. 356 ; Ind. stat. p. 160, 595 ; Dicț. geogr. al jud. Fălciu
p. 91-92 ; Harta stat, major, planșa Huși, 1 : 100.000. ; ț
2 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 231, 488 rândul 4, p. 233.
Aici am identificat Grumăzeștii cu Grumăzoaia.
5 Ibid. 2 p. 251, rândul 2.
4 Ibid. 2 p. 232-255.
1490 141

6H, ’I’ ■ i’ ATH^(h), w(t) HdLUH(y) OyHKw(B),


w(t) Ya'i^ma bogbo(^T) h w(t) CTG^ana bogbo^Y), wfia th(>k) ^aaa
OV pOyKH n4H^ HCa&8 BHCT’kpHHKS, i"!pa(A) H4MH H npA(^) H4UJHMH

Korapc. h oy toaimcg na(c), TdKw<>K^6pG np/n^G, np’k(A)> haa\h h


npA(^) . ,, ........ . a aofo^g - , ,. •>
nona lora h ^paroniG ctxh<hl0gckoy, chk nanw(K), TdKw(>K) no H(y)

^OKpOH BOAH, HHKh(m) HGnOH8>K6HH a HHHpHCHAOKdHH H HpO^aAH CKOIO


npasSto w(t)hhhoy, w(t) H(l) nPaKH(l) $YPHKa(X’)1, W(T) 5WHKa(x)
Mx>poy(in)nHHd, nona torn, n w(t) oypnKd ivi^a ^paroinc ctx-
HHI^GCKOyAd, Hd HAVk HdHd, H HCnpHBHAfG, L|10 HAAdAH WHH w(t) A^Aa 10

HALUGrO, w(t) dAGgd(n)^pd BOGBO(aT), ^HO C6A0, HA HAVk Koymo-


toWlM, HHM6 pK^XlUd(n)? TA npO^dAH TOG CGAO HALLIGAAOy B’kpHOxUS

nanS, hcakS bhctYaphhkS, 3d <p>ic 3aa(t) TATApcKH(y). n oycTABiiie


iia(h) hca(k) khctIphh(k) Td 3AnAATH(A) h foth KWHJGnHca(n)HTH

nnn’ksH, pic 3aa(t), oy pSK<n M>xpoy(LLi)nH, ^o(m)kh MHyoyAd Aoro^GTA, 15.


oynSicH nona mr h popT a foiiig CTXHm^GeicoyA^, cnoy hahw(b).
a riA(tc) AAxpoy(m)ica h ^paroniG ipo BAnpHBHAYe haaaah whh <ba>
tog cgao,- na KoymoMdA(H), w(t) a6Aa namero; vh . ¿a(h)AP
bogko(a'i’), GipG ch AaaH 0Y P^kh nanS hcak8 BHCT’kpHHKS, np/S\(A)
haaah 11 rp^(a) naniHMH KorapG. hho AVki BH^’kKine n(y) a^kP$h r^ah 20-
H TOKAAG(>K) H nOAHSlO BdnAATS, a AAhJ TAICOJK^GpG H w(t) HA(c) 6CAAH
AdJF H F- ITpF ,AH HALUGAAS <B’kpH>OAAOy IldHOy, HCAKOy BHCTYdpHHICS,
TOTH Hp^(^)p6M6H'lH CGAd, Hd HAVk $8aTHMAhYh, Hd wSaaSbIc, 1’3,6
Kh(a) . CTd(n) HXHTGMG, H KOy’IIOAA’kHYH, HHHCG pX^XLllA^), ’ ,^A COy(T)
GAAOy w(t) Hd(c) Oypn(ic) H CX KXCG(aa) 3,OyO,A,w(AA) GAAB H ^Itg(ai) 25*
cro h oynSMdTwfX) gfo . h np’koynSMaTw(AA) gfo h npGi4J8p’kTw(AA) 6re
h <bxcg>aa8 po^S gfo, kto c% caaoy h3kgpg(t) hahkahhchYh, HGHOpS-
ULIGHO HHK0AHM6, Hd bIcKM. A yOTAp 1 Th(aa) RMH16HHCA(h)hh(aa) CGAA(aa)
g(ct) av(t) oycn(y) ctopo(h), no ctapoaaSyoTdpS, KS^a hb B’kica
AV2KHBAAH. A Hd TO g(ct) B’kpa HAHJGFO r(c^)Kd BhJLUGnHCA^HAFO, 30
AAM CTG^AHA KO6BO(X0? H slipd np’kKX3AI0KA6H<H(x') CWw(b) r(CA)^
aah, aa6§a(h)3,pa n kof^aha KAd^a, h B’kpa noiap1 HaLUH(y), B’kpa nana
h/a(f), B’kpa. nana 3,oyAU, B’kpa nana Fd(H)F8pa, B’kpa nana ^paroinc
^BOpHHKa, B’kpa nana ypxAAana, B’kpa nana raiyca yS^HMa, B’kpa nana
3,a(>n)E0Fa, B’kpa nana . ijie^Aa, napicdAaBd w(t) yoTHna, B’kpa naHa 35*
aahkot<a h> nana plci^Gwa, napnaAAKOBG w(t) H’kAAi^a, B’kpa nana
a(H).ApGHKd wpTopwKCKoro, ■ B’kpa . nana Fposk, napicaAaKa wpyGHCicoFO,

B’kpa nana iw(h) CGKapx, napKdAdKa HORorpa(A)cKoro, B’kpa nana kax-

1 Sic.
142 1490

HXOif .Cil&Tlplï, K’fcpd. l’lâHâ Kw(â)^0pl KHCldlpWHO, rfcfM IMH4 ȘgOâMÎâ


IIOCTCMHHO, <K‘àpd ildH4> (h)t6(u1) CTo(a)hHM? Krk|J HdlW IlUUI-
KOMHCd H giîpd O^CH(y) KCrap1 HJillll(f) MOA^dKCKHÎj) « KOHKIl(f)

H MdAH(x). -d 110 H4>LU€(i%) KW KO^A6^) F(c)n(A)pK W


5 IJJ6H 36âlAH? w(v) A^îTCM H4ilin(f) HâH w(?) H4UJHW p0A^ MAH K0f(A)
<KCW KK H3K6pe(v) r(c)il(A)p6(M) KHTH\H«H 3BWH MOAAdKCKOH,
w(v) KH SMS HB nOp8lllH(A) ■ HJUieF0 . A1JHîâ H iWWKVWIU OH
KH 6AlS 0^TKp&AH(A) h 0yKprkilH'(A)? 3M0fM6 6CMH 6M$ H H0T-
■ KpXAHdH, 3d 6F0 JlpdK|i0 H slipwSB CASMkS ' H 3d l|IO w(n) C0KH ICS-
10 I!ll(a) ild CKOH IlpdKÎH HHirk3H>2*
. ¿1 HO KCMdliSie Kplllw(cT) H HW
Kp5ŒA6«ÏG TOAlS KXCOl<S KM 111611 H>CdHWȘ, oL/W (ÎCAW H410O18
rtpiïOMS iidiiS, iwr<wif âOrolmr, »hoții h îwiiS o€oi(t) opiu-
KicCHTH <K ŒAlS> AHCT8 HdlliOAlS. I1HC1 rr ' )pK aMK1 W CSHdKlp
K/VFO Slțciî m(p) ÉL

Traducere. -Cu 'mila lui Diimnez " Man Voevod»


0 Domn Țarii Moldovei, cunoscut facem și cu această carte
, a noastră tuturor, cari vor căuta la dânsa sau o vor auzi
■ ■ ' citindu-se, că a venit, naintea noastră și înaintea tuturor
boerilor noștri mold i9 Neagșa, fiica lui Hanea, de a ei
bună voie, ' de nimeni nesilită ■ și n. Ci] ri , și a vândut
a sa dreaptă o din uriclT»wli ■ ei, unea, un sat, pe
Șumuz9 anume Fulticeanii, unde a Oi Stan Pântece, și a
.. vândut aceM sat credincios^ n 4* ,pan9 ' Isac vistiamic,
drept 200 zloți tătărești.
Și sciilându-scî credinciosr’ lostru pan. Isac vistearnire
a plătit toți acești ban , în m nele Neagșei, fiica lui Hanea.
Și iarăși, ea privilegiul ce ba. avut tatăl ei, Haiiea, pe
acest sat, pe Fulticeani, deia uncliii noștri, delà Iiieaș Voevod
și delà Ștefan Voevod, ea asemenea l-a dat în manele Ini pan
Isac vistearnic, înaintea noastră și înaintea boeriloiș noștri.
Și în acelaș ceas, asemenea au venit, înaintea noastră
și înaintea boerilor noștri, .Marușca, fiica, Milniliii logofătul,
nepoata popei luga, și Dragoș Stănifescu, fiul lui Nan, ase­
menea de a lor bună voie, de nimeni nesiliți și nici asupriți,
și au vândut a lor dreaptă ocină din ale lor drepte lirice,
1 Sic.
2 Acest rând e șters cutotul la îndoitură. L-am complectat după docu-
. .. mentul din 6998 (1490) Martie 12 . [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 401], scris, tot de
diacul Toader. Am complectat circa 200 litere, cât conține dealtfel si. rândul
îniăiu al liricului, citit în fotografie.
1490 143

- oricelc ! ălărtișcă.l, - 1 ■ și 1 ■ a-a-■ 1 4?’?fă.liii


Iui Dr a- --a,; ă ( și di privilegiu, ce .ei
au avut dela bunul nostru, dela Alexandru Voevod, un sat,
anume Buciumeanii, în jos de Rădășani, l-au vândut acest
sat credinciosului nostru pan, lui Isac Vistiarnicul, drept 120
cit? zioți tătărești.
m : et . n ............................. aa a a h- . ș .
su.- a 1 . et ! dM . >. a-rie Mărușcăi, te C
Mihul logofătul, nepoata lui popa Iuga, și în mânele lui Dra-
goș Stănițescul, fiul lui Nan.
Și iarăși Mărușca și Dragoș. ce privilegii -au avut ei
pentru acest sat, pe *i îmeani, dela bunul nostru,
Alexandru Voevod, încă le-au dat o ma <• , ■
/ ' atrariiicș înamora no hă m 1 mdor noștri.
De ■ 'a 1
plină plată și Noi asemenea și .dela Noi am dat și am întărit
credinciosului nostru pan, lui Isac vistiarnic, aceste înainte
numite sate, anume Fulticeanii, pe Șumuz, unde a fost.Stan
Pântece, și Buciumeau îi j< Rădășani, să-i fie lui dela
Noi uric și ui ăe v q ;i opiilor iui și n< or lui
<> I ' ' : * h1 > -d
1 ' .• ■ a stricai niciodată,
în veci.
Iar hotarul acestor mai sus scrise sate să fie din toate
părțile, după vechiul hotar, pe unde din veac au um
; ' >i la aceasta este credința Domniei noastre mai •
scriM\ Ștefan '■ rus?.;, „ mi a a . ai
< winiu o Ak-xaiu și Bogdan VI ’ 1 ? redința
era credinți - ' Neag, ci i ipanulu
. credința panului Gangur, - r: ornic,
' ere- nă' - ' ? - - . adici,
credința panului Dajbog, credința panului Șteiului, p
ei ilohn, rredîoăi panului a z si a pan I i ăt
călabi de Neamț,' credința panAim ” ndreica Ciortorovsct"
credința panului Grozea, pârcălab de Orhei, credința panu­
lui Ion Secară, pârcălab de Cetatea Nouă, credința panului
Clănău spătar, credința panului Boldur vistearnic, credința
panului Ieremia postelnic, credința panului Frunteș stolnic,
. ■ . credința panului Șandru comis și - - ■ o ituror boerilor
■■noștri moldoveni și mari și mici.
144 1490

Iar după viața noastră, cine va fi Domn Țării noastre^


din copiii noștri sau clin neamul nostru sau iarăși <ori pe
cine Dumnezeu va alege să fie ca Domn Țării noastre Mol­
dovei, acesta să nu le strice dania noastră și întăritura, ci
să le întăriască și înputerniciască, pentru că i~am dat și i-am
întărit, pentru a lui dreaptă și credincioasă slujbă și pentru
că el și-a cumpărat, drept ai săi drepți bani>.
Iar pentru mai mare tărie și înputernicire a' acestei
toate mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan,
Tăutul logofătul, să scrie și. a noastră pecete să o atârne
cătră această carte a noastră*
A scris Teodor diacul, în Suceava, în anul 09% Vlar/A m

Fotografie, după original, la Acad. Rom. fotografii, pa­


chet 5, nr.56, cumpărată dela ' E. Prato, ‘ ograî din Bacău,
ia 25 Iunie 1914. Se deosebe te și o parte din pecetea atâr­
nată. Cp. Creșterea colecți lor Acad.' Rom. 1914 p. 84. L-am
publicat și în Buletinul Ion Neculce, Iași, îasc. 6 (1927) p. 556-
559. O altă fotografi ° află în colecția G. Si , la Biblio­
teca Universității ’ fu* Duf ă această fo ^rafie a fost
publicat, cu mici abateri și.unele lipsuri, d Gr. Nandriș, în
Anal. Acad. Rom., seria 5-a, tom. 8 (1928), secț. ist. p. 269-272
și ibid. planșa 2.. O copie din 1815 Octomvrie 21, după un
suret, făcut de Gheorghe E jscal, în Î785.Iunie li,
a fost publicat în Jrica.ru 16 p. - 8* După această copie a.,
publicat un rezumm m Aj aiului L Bogdan, II Și. I p.
402, îndreptând pe „1. î pe „Stan Pântece66 în „Oan.ău
și „Oană Pântece66, crezi. , că în traducerea lui Evloghie e
greșală, ceia ce nu era. Documentul din Uricaru e reprodus
și în Dicț. geogr. al jud. Suceava p. 150-151
Fulticeanii este satul Folticenii vechi, de .lângă târgul
Fălticeani, în județul Baia, așezat pe pârău! Șomuz 8 Vechiul
stăpân al satului, Stan Pântece, este pomenit în oricui. Bu-
ciumenilor, din 6952 (1424) Fevruarîe I6ă Acest Stan Pân­
tece este cred din neamul Iui GiubA (Jn Ivașco Fultuc cu.
frații săi, în aceleași părți, e pomenit într’un uric din 6964

. 1 Dicț. geogr. al jud. Suceava p. 129; Dicț. statistic al României, Buc.


1915, II p. 856; Harta stat, major, planșa Fălticeni, 1 : 50.000.
2 M. Costăchescu, Doc. .Mold. în. Șt. M. 1 p. 162. rândul 8, p. 1645 94~
5 Ibid. 2 p. 581-584, 868, 84 v 1, p. 164.
1490 145

(1436) Iunie 131. Hanea, tatăl Neagșei, ce avea uric pe sat


delà Ilie și Ștefan Voevozi, va fi fost fiul Iui Stan Pântece.—
Șumuzuî, pârâul, pe care e așezat satul2, este pomenit încă
din 6906 (1398) Iulie 23. Apoi în 6917 (Ï4Û9) Aprilie 18 4? etc.5—
Buciumeanii sânt Buciumenii de lângă Folticeni, din acelaș
județ Baia6. Este pomenit de multe ori în uricele vechi5 în­
cepând cu cel din 6932 (1424) Fevruarie 16 75 pomenit și în
uricul din 1490 Martie 15, adus mai sus. Asemenea în 6936
(1428) Iulie 298, în 6942 (1434) Aprilie 249, în 6947 (1439) Iu-'
lie 210, în 6950 (1442) Fevruarie 2411. Este străvechiu. Era și
în veacul al XIV-lea. Iși are numele delà un Bucium12.—
Lângă Buciumeni este și satul Rădășeni13. E pomenit încă
< din 6932 (1424) Fevruarie 1614. In 6942 (1434) Aprile 24 e în
stăpânirea lui popa luga15. Satul este foarte vechia. Era și
în veacul al XIV-lea. Numele îi vine delà un Radeș.—Popa
și apoi protopopa luga este cunoscut16. Este foarte cunoscut
și Mihail, Mihăilă sau Mihul gramatic și apoi logofăt17.—Nan
l» e fratele lui popa luga18. Fiul Iui Nan, Dragoș Stănițescul, e
puțin cunoscut19. Iși are numele delà satul Stănigeni sau Stă-
nigești, de lângă Buciumeni20. — Isac visternicul este foarte
cunoscut. Apare în divanul lui Ștefan cel Mare, în 6999 (1491)
1 M. Cosjăchescu cit. 2 p. .585, rândul 7, p. 585.
2 Dicț. geogr. al jud. Suceava p. 521-522 : Șomuzul Mare, Șomuzul Mic.
5 M. Costăcliescu cit 1 p. 16.
4 Ibid. i p. 69, rândul 10.
• • 5 Ibid. 2 p. 956-957, sub Șimuz, Șomuz, Șumuz.
6 Dicț. geogr. al jud. Suceava p. 58-59; Dicț. statistic al României,
Buc. 1915, II, p. 856 ; Harta stat, major, planșa Fălticeni cit. -
7 M.' Costăchescu cit. 1 p. 161-166.
8 Ibid. 1 p. 218-220.
9 Ibid. 1 p. 382-585 și altul cu aceiași dată ibid. p. 386-390.
10 Ibid. 2 p. 41-44.
11 Ibid. 2 p. 87-90.
12 Sate cu acest nume avem: Bucium, în jud. Alba, Făgăraș, Hune
doara [Ind. stat. p. 3, 158, 189, 472], Buciumeni, în jud. Bălți, Dâmbovița, Il­
fov, Olt, Tecuci, Vlașca [ibid. p. 41, 129, 206, 260, 558, 415, 472], Buciumi, în
jud. Bacău, Bihor, lași, Roman, Satu-Mare, Sălaj [ibid. p. 29, 52, 200, 299,
’ 312, 523, 472-475]. Pentru trecut cp. M. Costăcliescu cit. 2 p. 44, 349 ; 1 p.
538 ; 2 p. 347. Cp. boerul Ion Bucium în 6964 (1456) [ibid. 2 p. 798, rândul 32].
13 Ind. stat. p. 40, 725; Dicț. geogr. al jud. Suceava p. 269-275 ; Harta
stat major, planșa Cornu-Luncii, 1 : 50.000.
14 M. Costăchescu cit. 1 p. 162, rândul 9, p. 165.
15 Ibid. 1 p. 386, rândul 16, p. 505.
16 Ibid. 2 p. 853 și în special 1 p. 506.
> . 17. Ibid. 2 p. 860-861 și în special 1 p. 501-506.
r • 18 Ibid. 2 p. 865 și în. special 1 p. 162, rândul 3, p. 506.
19 Ibid; 1 p„ 220, 506.
20 Ibid. 2 p. 933 și în special 1 p. 165.
10
146 1490

Martie1, Octomvrie 152, Octomvrie 163, Noemvrie 24, în 7000


(1492) Octomvrie 10B, Octomvrie i-O, Noemvrie 247, în "001
(1495) Martie 38, Martie 53, Martie 1510, Martie 2611, Noem­
vrie 412, în 7002 (1494) Fevruarie 271S, Martie Îl14, în 7003
(1495) Ianuarie 1015, Ianuarie Îl16, Ianuarie 1217, Ianuarie
1318, Ianuarie 1619. Ianuarie 1720, Ianuarie 2221, Fevruari
422, Fevruarie 523, Martie 1324, Martie 15 25, Martie 1728, Mar­
tie 1927, în 7004 (1496) Ianuarie28, în 7005 (1497) Ianuarie
2029, Ianuarie 2230, Fevruarie 2531, Martie 6 32, Martie 8 83,
•Martie 934, Martie IO'86, Martie 15 36, - arM .• . ■

1 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 462.


2 Ibid. 1 p. 467 și altele cu aceiași data ibid. p. 469, 471.
5 Pergament la mine, publicat în Buletinul Ion Neculce, lași, lase. 5
(1923) p. 108; Documente din Basarabia, adunate de Visarion Puiu s. a. Glii-
șinău 1928 p. 50.
4 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 492 și altul cu aceiași dată ibid. p. 493.
5 Ibid. 1 p. 505.
6 Ibid. 1 p. 506.
7 ibid. 1 p. 511,
8 Ibid. 2 p. 4 și altul cu aceiași dată N. lorga, Rev, 1st. 8 (1922) p. 82.
9 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 6.
10 Ibid. 2 p. 19 și altul cu aceiași dată ibid. p. 22.
11 Ibid. 2 p. 27 și altul cu aceiași dată ibid. p. 29.
12 Ibid. 2 p. 51.'
13 Ibid. 2 p. 33.
14 Ibid. 2 p. 55 și ih ’■ iceiași dată ibid, p. 37. .
15 Ibid. 2 p. 39.
16 Ibid. 2 p. 42 și altul cu aceiași dată ibid. p. 43.
17 Ibid. 2 p. 45 și altele cu aceiași dată ibid. p. 46, 47, 49.
18 Ibid. 2 p. 50.
19 Ibid. 2 p. 50.
20 Ibid. 2 p. 54.
21 ibid. 2 p. 55 și altele cu aceiași, dată ibid. p. 58, 60.
22 Ibid. 2 p. 69.
23 Ibid. 2 p. 72.
24 Ibid. 2 p. 74.
25 Ibid. 2 p. 77 și altul cu aceiași dată ibid. p. 78.
26 Ibid. 2 p. 80.
27 Ibid. 2 p. 85.
28 Ibid. 2 p. 90.
29 Ibid. 2 p, 96 și altul cu aceiași dată ibid. p. 98.
30 Ibid. 2 p. 100.
51 Ibid. 2 p. 105.
52 ibid. 2 p. 104.
35 Suret comunicat de d. C. V. Dimitriu, București.
'54 Gliib. Sur. 18 p. 88.
55 Buletinul Ion Neculce, Iași, lase. 5 (1926) p. 194 și altul cu aceiași
dată Acad. Rom. ms 5254 (I. Bogdan nr. 25) și Gr. Nandriș, în Anal. Acad.
Rom. seria 5-a, tom. 8 (1928) secț. ist. p. 275 și planșa 5.
36 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 107.
57 Ibid. 2 p. 109.
38 Ibid. 2 p. Ill și altul cu aceiași data ibid. p. 115.
1490

Hur'-x .u! O1“ Marile 207 în 7006 (1498) Septeinvrie


mm

744 v viV (MM Anglist 155, Septewvri- Ov5 Svpmnjvrk


187, Noemvrie 148, Noemvrie 159, NoemXrie 2010, Noemvrie
2612r îfl 7008 (15001 ÎYÎurOr s K\ Martie 22149
Martie 25159 Martie 2716, în (ML) Apddm ;‘5 r>erhm-s
vrie 14 85 î7<J 6 (i^02) Fevruarie 1719ș Martie 7209 Mantie
îf h

J3215 Martie 1422, INoemvrie M3 m ton H^^'vriwrinF'4,


August 26259 Septemvrie Î526, Septemvrie 3027, Octpmvrie 6 28.
EI apare și în. divaiiiil. lui 'Bogdan. Voevod, 7M4(m06)
Marfe 2L2f * "Ops pG”, Fewmc 20°‘ En.utv 22A

Fevriiarie 2^77 Irwov 2S‘A MatHr 5 . M e>( 22 v Am ; l A j

i I. Btvdaii, 1). Șt 2 m ilx


€ 2 IhV 2 P - V
5 M(1 * p M 1 ; Vi ii v ' • ‘ “ ,•
«dan, 'nr. 25). ■ ' v ' . a .■
4 L Bogdan D. V > p 14
5 Ibid. 2 p. 131. ;
, 6 Ibid. 2 p. 136. . ' .'
7 Ibid. 2 p. 139.
r 8 Ibid. 2 p. 140. CNZ
9 IbicL 2 p. 145..
10 Ibid. 2 p. 145 4 cr» acei 'V nd ) 1
it Ibid. 2 p. .13-
1.2 IbicL 2 p. 160 v a aceia i data c. «ht
. (5 Ibid. 2 p< 170,
14 Ibid. 2 p. 173.
15 Ibid. . p. 175.
'■ '. .16 Gliib. 8k ' . ■ ' F .
. .17 1 Bogdan, vt. ' o .
18 Jbid. 2 p. Ic
19 Ibid. 2 p. 192.
20 IbicL 2 p-. 199.
21 IbicL 2 p. 20L
22 Ibid. 2 p. 205 și alte. aceiași oma o ; ■ .?( m \
25 l.I)id. 2 p. 210.
■_ " 2.4-Ibid.. 2 p. 216. / ' ■ ■ c 4/ < ■ " ' -
4 • . o " 25 Ibid. 2 p. 222 și altul cu aceiași dată ibicl. p. 225.
/ ■ ' ■'' . ■ 26. Ibid. 2'p. 229. ■ 1 4 ■ ; '
1 ■ ■ 27 Ibid. 2 p. 231 și altul cu aceiași dată ibid. p. 234.
. ■ ' ■' 28 Ibid. 2 p. 241. '
■ . 29 Acad. Rom. LXXVIl/5.; Iulian Marinescu, Bogdan III cei Orb, Bu-
■ . ■ . curești, 1910, p. 106-107.
■ . 30 Acad. .Rom. XLV/142 ; Iulian Marinescu cit p. 107. ■ ■ ■
■ '■ 31 Gliib. în Ariiiva soc. șt. și lit. Iași, 25 (1914) p. 185 ; Gliib. Sur, 18
4 . p. 94; altul cu aceiași, dată Gliib. Isp. I1 p. 45. . _ . 9
■ . '. . 32- Arliiv. Stat., București, M-rea Adam; I.V/6 ; Miau M.arinescu cit. pLIOZ.
4 33 Buletinul Ion Neculce, lași, fasc. 5 (1926) p. 200 ; Gliib. Sur. 18' p.
98; altul cu aceiași dată Ghib. Sur. 18 p. 102.
54 Acad. Rom. fotografii, pachet 2 nr. 3, publicat de mine în Buletinul
ș Ion Neculce, Iași, fasc. 6 (1927) p. 274 ; altul cu aceiași d.ată Uricariiil 18 p. 82. '
r • ■ . 35 Gliib. Isp. I1 p. 48. -
■ ' 36. Acad. Rom. ms 5316, fila 115, • publicat Gliib. în. Buletiniil Ion Ne­
culce, Iași, fasc. 5 (1926) p. 511.
148 1490

în 7016 (1508) Fevruarie 21, Fevruarie 162, Martie 23, Martie


254, Dechemvrie 1456, Dechemvrie 15°. Este ultima dată,
câni îl găsesc în divan.
Se vede că în părțile Șumuzului visternicui Isac avea
și alte moșii, căci în 7010 (1502) Fevruarie 22 cumpără, dela
urmașii lui Șandrea portarul, satul Dolheștii, pe Șumuz7.

41.
Suceava. 1490 Martie 15.
Ștefan Voevod întărește lui Avram, diacul de visterie, jumă­
tate din satul Onicenii, pe Șomuz, cumpărată dela Man-
5 ciul Oniceanul și verii săi, Ion Loga, Ilinca și Mara,.
drept 110 zloți tătărești și alți 70 de zloți, dați lui Giui gt
Oniceanul și vărului său, Ion Oniceanul.

Suceava. 15 Martie 6998. Ștefan Vodă pentru „Manciulu


■ . • Onicf anuItE și plemeniți8, ion Loga și surorile, Ilinca și Mara,
10 nepotovi9 Ginii, cari dau jumătate de sat, Oniciani, pe Șo-
muz, lui Avram, diiacul de visterie, pentru 110 zloți tătărești,
și 70 lui Jurja Onicianul și vărul10 lui, Ion (mai departe : Ion
Oniceanul). Fiii Alexandru și Bogdan-Vlad, Neaga, Duma,
Grangur, Dragoș vornic, Hrăman, lațco Hudici, Dajbog,
15 Șteful, pârcălab de Hotin, Micotă și Reațeș, pârcălabi de
Neamț, Andreica Ciortorovschi, Grozea, pârcălabi de Orheiu,
Ion Săcară, pârcălab de Novograd, Clănău spătar, Boldor
vistiernic, Eremia postelnic, Ion Frunteș stolnic, Șandru co­
mis, Tăutul logofăt pune pecetea. Scrie Teodoru diiac.
Dau documentul de mai sus așa cum se află în Rev.
Ist. 10 (1924) p. 117. Aici se spune că documentul are „pe­
cete atârnată66 și e în colecția d-rei Elena Donici (Mortcerf).
1 Wick., Woronetz und Putna p. 189.
2 Ghib. Sur. 10 p. 9 ; altele cu aceiași dată Arhiv. Stat., București,
Episcopia de Iluși, XLIX/1, 2 ; Iulian Marinescu cit. p. 109; Uricarul 25 p. 166.
5 Ghib. Sur. 1 p. 67.
4 Arhiv. Stat., București, M-rea Neamț XX/1 ; Iulian Marinescu p. 110.
5 Ghib. Sur. 18 p. 105.
6 Arhiv. Stat., București, secția istorică; Iulian Marinescu cit. p, 110-111.
7 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 196-197.
8 Verii. La N. lorga urmașii.
9 Nepoții.
10 La N. Iorga : urmașul.
1490 149

INu știu dacă a avut originalul sau ba. Documentul acesta


este rezumat și în Arhiv. Stat., lași, Tr. >624, op. 682, dos.
B3, (secția I), fila 20, în cuprinsul următor: „6998, Mart 15.
Ispisoc delà Ștefan Vvd.. întăritori luî Avram diiac pe giu-
P matate de sat din Oniceni“. Un alt rezumat, după un suret
delà anticarul Șaraga, este în I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 443.
Ibid. este menționat documentul și după o scrisoare din 2
Fevruarie 1815. . •
•■Satul Oniceni, din comuna Uidești, județul Baia1, -are
•cinci documente delà Ștefan cel Mare. Intăiul din 6971 (1463)
Fevruarie 13, prin care se întărește Iui Giurge Oniceanul
două părți din jumătatea satului Oniceni2. Al doilea este do-
< cumentul din 6991 (1483) Fevruarie 17, prin care șe întărește
Iui >KSp>Kd WHHMdH$A H lipZIUWS riAGM6HHK<S 6>F0 iWHS WHHMAHSa . . .
HpdKdA HJf WTHHHd, WT nOAOKHHd C6A0 WT WHHMdHH, ^Kd UdCT C6Ad

wt toh hoaokhha cgaa wt wHHMdHH 3. Numai dacă nu cumva do­


cumentul acesta nu va fi fiind acelaș cu cel precedent, acolo
P cetindu-se greșit c, (= 90) drept o (= 70).- Al treilea este docu­
mentul ce-1 public mai sus. Al patrulea este oricui din 6998
(1490) Dechemvrie 6 prin care întărește boerului ndwS dKpdMS
3JI3K8 wt KHrrkpdk, drept 200 zloți tătărești, uugct^io mact cgao
WT OHHMdHk, l|J0 coyr Hd LUSMSS’k . . . H C& MAHH0MK
qjo ecTh uiSMWBk (a șesea parte din sat, din Oniceani, ce
sânt pe Șumuzul Rece . .. și cu moara ce este în Șumuz),
. ■cumpărată déla popa Patru din Oniceani, uenm ohhmhhk
• * pot lui Onică)?șidelacopiiisăi,Ignat9Sava,Lazăr,An-
’ donie și Ana, wt hj npdor h i . . o1(1^
«X MdCT (din al lor drept și adevărat uric . . . ce a fost par-
’ . tea lor)4. Al cincilea este uricul din 7001 (1493) Martie 15,
prin care se întărește boerului Petrică comis g^hho cgao ha
r ■ ctS^ghom ujSmSbh Hd hmIï whhmahïh, ce a fost cumpărat acest
sat Avram vistearnicul wt >k8p>ka whhmahSa h wt' iia6mhhhhk

■ 1 Ind. stat. p. 39, 677; Dicț. geogr. al jud. Suceava p. 220-221; Harta
stat. major, planșa Drăgănești, 1 : 50.000.
2 Arhiv. Stat., Iași, Tr. 624, op. 682, dos. 83 (secția I) fila 20 ; de aici
la I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 73.
3 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 267-268. Observarea de aici că e vorba de
Onicenii din jud. Roman, de oarece cei din Suceava, de pe Șomuz, aveau
alți proprietari, nu e justă.
4 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 442-444; citat și în. Arhiv. Stat., Iași, Tr. 624,
op. 682, dos. 83 (secția 1) fila 20, cu data greșită 6978 Dechemvrie 6, prin
confundarea lui C (== 90) cu o (= 70).
ero (varul Iui) wt iwh whhmahȘa h wt mahmioa h wt hagavhîihhk
gpo wt iwh acta, C6CT0HMHMH >k8ahhh (nepoți de soră Giuiei)1 H
wt nona iizrpS whhuahSa, drept 505 zloți tătărești, h safSkra
AK0AM KHCT/Ù0HHK TOG C6A0 Oy JfHTA'kHpTKO, KOAH HO.KGJKAA WT HAC

AHTOKCKOH 36MAH (și a pierdut Avram vistearnic acest sat


în hiclenie, când a fugit delà Noi în Țara Litvană) ... a
HAiC npHKHAÏH AKpAMORCg ipO HMAA WH HA ,T06 C6A0 WT HACJKG, WT
KSllGJK, A T0TK1 6F0 npHKHAÏH, AJKG C’k KOAH HSKMK^T, A WHH &A HG

HAMIOT ^OKSRATH HA CÏG HALIIG flpHKHAÎG HHK0AH HA K'kfcH (și iarăși

privilegiile lui Avram, ce a avut el pe acest sat, chiar delà


'Noi, de cumpărătură, aceste privilegii ale lui, dacă se vor
ivi cândva, să nu aibă a dobândi r& acestui privilegiu
al nostru, niciodată, în veci)2. Este deci vorba'și de docu­
mentul din 1490 Martie 15. . După acest document din 1495
Martie 15 am corectat înrudirea dintre persoanele din docu-
meniul din 1490 Martie 15«.
Satul Oniceni își are numele delà un Onică, pomenit
chiar în documentul din 1490 Dechemvrie 6, adus mai sus3.
Din documentele cele cinci, delà Ștefan cel Mare, aduse-
mai sus nu se poate stabili precis neamul lui Onică. Popa
Patru Oniceanul era nepot lui Onică. Giurgiu Oniceanui,
Ion Oniceanul, Manciul Oniceanul și Ion Loga erau veri în­
tre dânșii și m >^i de soră lui Giulea, care și el avea moșii
în aceste părți4. Onică va fi trăit pela începutul veacului al
XV-lea5.—Avram visternicul era diac de vistierie și deci nu
era boer de divan. Nu cunosc înprejurările de trădare ale
lui, cu fuga la Litvani6. — Petrică comisul stăpânește câtă va
1 In 1490 Martie 15 : nepotovi Giuli.
2 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 21-24 ; și Arhiv. Stat., Iași, cit
3 Este acelaș Onică, pomenit într’unuric din 7007 (1499) Noemvrie23:
C6A0 . . . TXAKGipH ... HA yOTApk KpZHHUÇH, r^G KKIA WHHKA ... ;
XOTApk TAZKGLțJ<G>M WT KpXHHUÇH WHHQAHWM <WT> T^G KklA WH<HKA>
[L Bogdan, D. Șt. 2 p. 152-159; M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2
p. 258-2591-
4 M. Costăchescu, Doc- Mold. în. Șt M. 2 p. 845, 855 și în special 1
p. 94. Cp. Giulești, ibid. 2 p. 908.
5 Alt sat Oniceni este în jud. Roman [Ind. stat. p. 300, 677] ; altul a
fost pe Jijia, poate în jud. Iași, pomenit într’un uric din 6957 (1429) Iunie 1
IM. Costăchescu cit. 1 p. 266, rândul 10, p. 268], în 6940 (1452) Ianuarie 15
[ibid. 1 p. 356, rândul 15, p. 357], în 6966 (1458) Iunie 8 [1. Bogdan D. Șt. 1
p. 12-13] în 6967 (1459) Fevruarie 16 [ibid. 1 p. 28-29]. Acesta își avea nu­
mele delà Onică. Cel delà Roman este pomenit in 6975 (1467) Ianuarie 10
[I..Bogdan cit. 1 p. 118-120]. Pentru Onică cp. M. Costăchescu 2 p. 867.
6 Cp. și Acad. Rom. Peceți 149 ; Iulian Marinescu, Bogdan 111 cel Orb,Bu­
curești, 1910, p. 111-112; Arhiv. Stat., Iași, Tr. 642, op. 682, dos. 83 (secția 1) fila 20.
1491 151

vreme satul, iar în 7021 (1515) Martie 7, Bogdan Voevod


cumpăra delà Vasco, fiul lui Petrică fostul comis, drept 500
zloți tătărești, satul Onicenii la gura Șomuzului, și-l dăru­
iește Iui Isac logofătul1. Iar într’un ispisoc din 7056 (1528)
Fevruarie 28, delà Petru Voevod, se întărește lui Albotă pos­
telnicul satul Onicenii, pe Șomuzul Rece, cu moară în Șomuz,
cumpărat delà Nastasia, fata lui Isac1.

42.
1491 Octonivrie 15.
Ștefan Voevod întărește lui One Teleagă și soției sale, Mușa,
a treia parte din . satul Ruptura, pe Berbeci, și loc de
moară pe Berbeci. ' .5

6999 Octonivrie 15. Suret di. .pi ispisoc sârbăsc delà


Ștefan Vvod., — tălmăcit de . Evloghie, — îr •1 > lui One
Teliagă și fimei sale, Mușa, a trie parti-di sat de Ruptura2
pe Berheciu, parte din gios, și cu loc de moară în Berheciu,
ci au cumpărat .di la Nastasie și sora ei, Marta, fetile Mag- io
dei, drept 50 zloț tătară ști.

'T mai sus se află la Arhiv. Stat, Iași, diva­


nul domnesc, Tr. 67, op. 75, dos. 1, fila 49 r- și 34 v, aseme­
nea ibid. Anaîorale nr. 2 fila 95 r- Se aduc aici scrisorile
moșiilor Oțălești, Brehneștii și Pădurenii, delà ținutul Tecu­
ciului. L-am citat, și în M. Costăchescu, Doc. Mold. în.
Șt M. 2 p. 22. După Condica K nr. 351 fila 38, din Arhiv.
Stat, Iași, a fost publicat un rezumat greșit, al acestui do­
cument, în I. Bogdan, D. Șt. -.1 p. 487. Aici Oană Telăul, în ■
loc de Teliagă, prețul de cumpărare 55 de zloți tătărești, și
lipsesc vânzătoarele.
Este vorba de un sat Ruptura, care a fost lângă Oță-
Iești și Pădureni, azi în județul Bacău3. Satul s’a numit mai
târziu Brehneștii, probabil delà un Neaniul Breahnă, pome­
nit în actele satului, în documente din 7146 (1638) Aprilie
1 Arhiv. Stat., Iași, cit.
2 Iar acum Brehneștii, pus în paranteză. ■ .
5 Pădureni, în eoni. Glodurile [Ind. stat. p. 52, 684]. La 1872 era în
eoni. Oțălești, jud. Tecuci [Frunzescu, Dicționar topografic p. 558]. Fiarta
stat, major, planșa Bacău, • 1 : 100.000.
152 1491

40 d "H4 (1646) Mai 76 Numele „Ruptura64 și-l are dda


starea locului12. Estt: cei pufiii dda începutul veiiculiii al
XV-lea. — Berlieciul. este pomenit și ei din vechi timpuri.
Apare încă din 6636 (odS) Aprilie 834 . Apoi în 694c (Î4”)R
6
5
în 69M6 (0430) Urm 6‘ \ugust 21/ etc.
Neaniui lui Teleagă este cunoscut. Un Dragoș Teleagă,
trăitor în vremea lui Ștefan cd Mare, care avea satul Ceu-
cani și sdiștea Diviceaiiî, pe Tufovape pomenit întriin uric*
din 7066 (1558) Aprilie 1678. Acelaș Dragoș Teleagă, cu. uric
9
dda Ștefan cd. Mare, a stăpânit o jumătate de sat, de Fă-
răuaiii, dda Bacău, cum se vede dintr’un uric din 7125 (1615),
dda Ștefan Toinșa VoevodA Aici și Ion Teleagă, acdaș, cred
cu Oană Teleagă. Și Dragotă l elea Miîtor în vremea lui
Ștefan cel Mare. Asemenea îrdrun uric hi Radul Voevod.
din 7126 (1618) ■ Aprilie ITt

4A

Suceav' 1491
Ștefan Voevod îr tărește jd'eorjt h ș ' și fratelui său.
Calin, și nepoților lor de frate. I) ac o, Ciad si surorii
5 lor, Neagoslava, fii lui Ciad Orbescul, satele IRfbn g <
și iliieștig t • . mm p, t ^itCu .
f Aut(c)vm KMîeie, mm CTGijm/ ) mmiuvVk it(c)ii(a)i^ bemah

Aw(a)^4KCIC0H, 31MAWIIHT0 HCCHțâl) AHCTo(>-) IM1IIh(a() KV

cm(m). i<T0 ¡ia iiedd ^PPH(T) H/U! cro 8caMmH(v/omg wth


10 hcth(li)i!Yh nai»« ca8rn, irkroe vvpkgckoy(a) h îipd(v) eim5 kmui(h),
h KpaTâiuiMii h(x)7 h kaj(a) h cecTpa h(x’)7 irhvmuiKig eram

1 Arliiv. Stat., Iași, loc. cit.


2 Cp. Ruptura, sate în jncL Dolj, Meliedinți, Roman [lud. stat p. 14V
250, 298, 737]. Numele apare încă din 6908 (1.400) Fevruarie 11 [M- Costă-
ciiescu, "Doc. Mokt în. Șt kt J. p. 31, înndid 27, p. 55] asemenea. în 6950
(1422) Martie 12 [ibid. 1 p. 147, rândul 19, p. 148] : în 6935 (1425) Ianuarie
50 [ibid. 1 p. 168, rândul 19] ; în 69()1 (1455) [anuaric 26 [ibid. 2 p. 445, rân­
dul 20], etc.
5 Ibid. I p. 205, rândul 6.
4 Ibid. 1 p. 557, rândul 4.
5 Ibid. 2 p. 22, rândul 5-6.
6 Ibid. 2p.. 26, rândul 1.1.
7 Urinari ui 18 p. 199-204. Aici si urinași i kn.
8 Ibid. j). 274.
9 Ibid. p. 287, 506.
1491 153

EAd^A WpKGCKSAA, HîaAOKAAH GCMH H(jf) WCOKHOIO HdLIIGW A\a(c)tY»0 H


AdAH H nOTKpX^HAH 6CA\H h(m), Oy HdULIGH 3GMAH, A\OAr\d KCKOH, «(y)

-■' ' • - - - ' mu h haYgi|.iTh? na co^oaSh, H K3&U6~


AGipÎH, Hd ICOKOrpâSH. TOG KXCG Kki HIGHHCa(H Wo.fe ^A g(ct) h(m)1 w(t)
Ha(c) 0Y0h(k) H CX KXCG(m) ^O]f0Aw(M) HMk pdKHO H ^TS^) H 8h8- 5
Maro(ai) wyk h np’kKHSuaTo(A^) h(j) h nprkqi8pTkrw(M) h(j) h kxcgmS
00^8 h(x), KT0 C’k h(m) H3K606(t) HaHKAH(>K)HÎH, HGHOp^LUGHO HHKO-
h s, na rkoi. a jpTdp2 TH'm ■ unGiiHca(H)HH(M) CGAamk ^a g(ct)
•no CTdpOMS ycrrapS, KS^a HSK’kKa w>KHKaAH. a na to g(ct) Kkpa
r(c3,)KaMkî KkiHi6nHca(H)Haro? Mkî CTG^ana kogko(^Y), h rtpa opis- 10
KX3AI0KA6Hh(x’) CHw(k) lT(c^)KaMkl, dAGăd^H^pa H K0TAaHâ KAd^d, H
, r 3 «OMC Cl'< 1 i - MV -'m'.' îUiH ><'< f ' dtpd
nana KOA^opa ^KOpHHKa, K'kpa nana ypXMana, Kdkpa nana 3ra(x)Kora,

Kiipa nana yS^HMa, frkpa nana yiG^SAa, K’kpa nana MSujara xoth(h)-
ckopo, K’kpa nana mhkotx h nana pi^cuia, napnanacH w(t) H’kMița, 15
K’kpa nana uopTopw^cKvro, . K’kpa nana CGKapx HOKorpa(A)cKoro,

K’kpa nana /^(h)™, K’kpa nana KAxnxoif cnxvap’k, K’kpa nana HcaKa
KHCTrkpHHKa? K^kpa nana GpGAfiax nocTG^iiHKa, Kiipa nana morHAa

uamHHKa, K’kpa nana $p8(h)tg(lu) CTo(A)iiHKa, Kiipa nana nian^pa


KOMHCa H Kiipa 0YCH(l) KOMp2 HaLIJH(x) A40(a)^4KCKh(x) h kgahkh(x’) 20
h AUAH(y). a no HaHiG(Ai) >KHKOT’k, kto k^a6(t) r(c)n(A)p^ waiiiGH
3GMAH w(t) ^’kvG(l) HaUUH(x’) HAH w(t) HAHlGrO pO^ HAH na(li)

Zi K1 I HGH 3GMAH MOA^aKCKOH,


to(t) kh h(am) HGHOpSm^ lauierv / .. ( ,
jkh h(m) wtkpxah(a) 11 ^VK0^nH(A)> 3a nopKG gcmh h(m) ^aah h 25
UOTKpX^HAH, 3a H(j) HpdKSlO H K’kpHSlO Ca8(>k)k0Y H 3a L|1Og(ct)
h(m) npaKd/ft w(t)hhh4. a na koawSio Kp’kiiiv(civ) h hotkpx>k(a)6hYg
' ‘ ‘ VS KkHU6rniCa(H)H0MS KGA’kAH 6CMH HdHIGMS K’kpHOMS HAUS,

TXO^T^aB AOPO^GTS, HHCdTH H HdLH$ nGMa(r) HpHK’kCHTH k cgmS


ahctS HaniGMS. nH(c) roaAepk, cSmakh, kato ânu£ w(k) âi. 30

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod,


Domnul Țării Moldovei, cunoscut facem și cu această carte
a noastră tuturor, cari vor căuta la dai / ■ ' ■ ' ■ >
citindu-se, că aceste adevărate slugi ale noastre, Neagoe Or-
bescul și fratele lui, Calin, și nepoții lor de frate, Deadeo
.și Vlad și sora lor, Neagoslava, fiii lui Vlad < 'rteru te 1 cm
miluit pe ei cu osebita noastră milă și le-am dat și le-am

1 in. original m de deasupra făcut ca iu.


2 Sic.
154 1491

întărit lor, în Țara noastră, în Moldova, dreapta lor ocină,


satele anume Răspopii și Ilieștii, pe Soholui, m ■ a pe
CovurluL Toate aceste mai sus scrise să le fie lor dela Noi
uric și cu tot venitul, lor. asemenea și copiilor lor și nepo­
ților lor și strănepoților lor și răstrănepoților lor și întregu­
lui neam al lor, cine li se va alege mai aproape, nestricat
niciodată, în veci.
Iar hotarul acestor mai sus scrise sate să fie după ve­
chiul hotar, pe unde din veac a umblat.
Și la aceasta este credința Domniei noastre mai sus
scrise, Noi Ștefan Voevod, și credința preaiubiților fii ai
Domniei mele, Alexandru și Bogdan Vlad, și credința boe-
rilor noștri, credința panului Duma, credința panului Gan-
gur, credința panulai Boldor vornic, credința panului Hră-
inan, credința ■ panului Dajbog, credința panului Hudici,
credința panului Șteîul, credința panului Mușat dela Hofin,
credința panului Micotă și a panului Rea£eș, pârcălabi de
Neamț, credința panului Ciortorovschi, credința panului Se­
cară dela Cetatea Nouă, credința panului Dingă, credința
panului Clănău spătar, credința panului Isac vistearme, cre­
dința panului Ieremia postelnic, credința panului Moghilă
ceașnic, credința panului Frunteș stolnic, credința panului
Șandru comis și ere tuturor boerilor noștri moldoveni
și mari și mici.
Iar după viața noastră, cine a ii Domn Țării noastre,
din copiii noștri sau din neamul nostru sau iarăși ori pe
cine Dumnezeu va alege să fie Domn Țării noastre Moldo­
vei, acesta să nu le strice dania.noastră și întăritura, ci să
Ie întăriască și înputerniciască, pentru că le-am dat și le-am
întărit, pentru a lor dreaptă și credincioasă slujbă și pentru
că le este lor dreaptă ocină.
Iar pentru mai mare tărie și înputernicire a acestor
toate mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan,
Tăutul logofătul, să scrie și pecetea noastre a 1 atârne că-
tră aceasta carte a noastră.
A. scris Toader, în Suceava, în anul 6999 Octomvrie 16..

Pergament bine păstrat, cu pecetea pierdută, rupta o-


dată cu partea de care era atârn V'; f - o / - Țiainea.
Este și un suret cu data greșită 6979 Octomvrie 16, prin
1491 155

confundarea lui c (= 90) cu o 70), cu toate că c este


foarte clar, în original. Suretul e făcut de Ion Stamate pitar,
în 1826, ■ Ianuarie 6. După original, l-am publicat în Buleti­
nul Ion Neculce, Iași, fasc. 5 (1923) pè/108-109. După o copie
p a mea a fost publicat și de d. profesor din Iași, Șt. Gr. Be­
rechet, în Documente din Basarabia, adunate de Visarion
Puiu ș. a., Chișinău, 1928, p. 49-51.
Nu pot identifica satele de care e vorba în ,acest do­
cument. Pentru că au fost mai târziu ale M-rei Adam, din
județul Tutova, presupun că nu erau prea departe de această
mănăstire, pe apa Suhuluiului și a Covurluiului1. Vor fi dis­
părut sau și-au schimbat numele. Răspopii sânt pomeniți în
K 7101 (1593) Iunie 242, în 7208 (1699) Dechemvrie 20 : din Răs­
popi și din Iliești, din bătrânul lui Vlad Orbăscul3*, în 7209
(1700) Septemvrie 1: din Răspopi . . . și din Iliești „că-i tot
un hotar cu Răspopii464 etc. Răspopii își au numele delà
un .străvechii!. Răspopă. Erau poate și în veacul VIV-lea5.—
* Ilieștii din acelaș hotar cu Răspopii își au numele delà un
străvechiu Ilieș. — Erau și ei poate în veacul al XIV-lea6.—
Cățeleștii își au numele delà un străvechiu Cățel. Erau poate
și în veacul al XIV-lea7« — Pârâul Soholui, Sohului, Suhului

1 Dicț. stat p. 391, 421; Frunzescu, Dicționar topografic p. 1 ; Harta


■ major, planșa Tecuci, I : 100.000.
2 Zapis românesc în' colecția mea. Publicat în Buletinul Ton Neculce,
lași, fasc. 3 (1923) p. 110.
5 Document în colecția mea.
4 Ibid.
5 Un sat Răspochi este în jud. Tecuci [Ind. sb , h
■m 'H în jud Orhei [ibid. p. 270], Răspopinți, în jud. Hotin [i!
Pentru trecut cp. satul „unde-i Rospop“, într’un uric din 6945 (1437) De­
chemvrie 20 [M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 541, rândul 16, p.
550]. Acesta îl cred Răspopinții, din jud. Hotin [cp. ibid. 1 p. 556; Ghib.
Sur. 9 p. 42]. Pentru persoane Răspopi, cp. Miclăuș Răspopa, Giurgiu h»,,
popa., Opriș Răspopa și Șerb Răspopa [M. Costăchescu. cit. v ■ > 101-402
.550; 2 p. 96-97, 100, 157, 587].
6 Sate cu numele Iliești sânt în jud. Bacău și Gorj [Ind. stat., p. 28,.
167, 612]. Cp. Ilișeni, Ilișești. Pentru trecut cp. Ileiașăști, din 6944 (1436) Mai
3 [M. Costăchescu cit. 1 p. 438, rândul 5, p. 439]. Pentru Ilișești ibid. 1 p.
19 ; Ilieșeuți în 7007 (1499) Noemvrie 23 [I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 153, 154,
155]; Iliașinți, în 6998 (1490) Martie 15 [ibid. 1 p. 407, 416]. Ilișești, în 6956
(1428) Iulie 12 [Cercetări ist. (Iași), anul 8-91 (1932-1933) p. 200]. Pentru Ilie,
Ilieaș cp. M. Costăchescu cit. 2 p. 849-851.
7 Pentru sate cu acest nume vezi mai sus p. 53-56. Un sat Cățelești
a fost în jud. Bacău [Frunzescu, Dicționar topografic p. 101].
156 1491

este pomenit din vechi vremuri1. La fel și Covurluiul2. —


Neamul lui Orbescul este necunoscut.
Documentul este inportant pentru vechimea așezărilor
din Moldova de jos.

44.

Suceava. 1491 Ocfomvrie 51.


Ștefan Voevod dăruiește lui Ion Murgei . 7- e m
cichiu, Hințeștii și unde a fost Neagșe Taurul, cumpărate
5 de Domn, drept 160 zloți tătărești, delà Oană Zeamă,
Vasilca, Armeanca și Neagșa, fiii lui Dragoș Zeamă delà
Zeletin. ■îs.

f Ma(c)tÎK) OCÏtô, Mkl CTG$a(n) KOGBO^a, f(c)îï(a)P^ 3GMAH


mw(a)a4kckoh, 3HaMGi!HT0 mhhh(m) h(c) ch(m) ahctw(m) Haiun(iV\)
10- kto na(ii) 83pn(r) ham mt8mh gfo 8cakiLiiH(T), ww Hpîw-
A^iua npa\(A) naaw n î10/a(a) Scuaue HaniHMki aw(a)^u<CKkhWH ko~

upn caSra na(iii), wana S'kwft, h CGcrpn gfoz KacH(a)ka h apavkmca

h irkrLua, chokg APar0LIJ6 w(t) 3gagth(h), no n(y) a°kP^h

KOAH, HHKh(m) HGÏ10H8M6HH a HHnpHCHaOK4IIH. H OpO^aAM CROIO 1104-

15 Royio w(t)hhh8 w(r) CK06F0 npao(r) 8pHO w i H(x)>


AparouiG sHkwx, 1410 hau(a) w(n) w(r) ^^a nanieFO, w(r) aA6ga(H)
AP4 kogko(a'i’), A^ ccaa, na hgpgmkî8, na navk xh(h)hgl|iîh n no-
hhtkg tofo, fag kh(a) h^îfiug va8poy(/v), np0Ail/yi r(cA)KCV
34 pâ S/u(t) TâTâpCKId(x).. H •‘OyCT4(j) a(s), f(ca)^>MH? <H 34>lhUV-

20 th(y) 8ch toth iiHirkan, pâ aaa(r) TarapcKki(y), 8 p8kn ca8.sk naiuG-


m8, wana .shwx n CGCTpa(w) gfo, k4Ch(a)k4 h apavkima n irkrma, chw(m)
AparoLUG si<M& w(t) 36/igth(h), iipza(a) 8chaw iuuiihmh mo(a)-

A4KCKKIA1H KOrapG. H 3aik\aTHKIIiG f(ca)k0AIM 8CG HCilo(â)ll4, -4 f(ca)-

komki 8 tw(m) 8cra(j) va noKaaoKațjf) naui8 ca8f8, na(n) îw(h)


25 A\8pFk, 34 GFO 0040^10 H rkpl-lSlO CA8>KK8, T4 GC4\^ ^a(a) GâV\8 <w(t)
na(c)> h AK'k ccaa, na ncpGMKÎS, na navk fH(n)nr6i|iÎH h nonn^KG tofo,

fag kh(a) irkiuiiG va8p8(a), kako Aa c8(t) gm8 w(t) na(c) 8ph(k)
ck kkcg(m) a°PA°(m)> 6^8 h A^t6mk gfo H 8n8navw(M) gfo h
nph8n8Mavw(M) <gfo> h npaip8paTw(M) ero n szcgm8 pOA^ 6rc5 kto
30 rk GM8 H3BG06(t) H4HKAH>KHÎH H6nOp8lll6H0 HHKO/UUKG, H4 ickkH. 4

1 M. Costăchescu cit. 2 p. 955, 955.


2 Ibid. 2 p. 900.
1491 157

pTdp1 THMk CGdd(iU) h(b) HOM6(h)h1H. w(t) KGpfk IIOWlwl


XH(li)!ț6!PHA0p1, Vd I!<vrnvicw(âd) ^CTÎe HOWKd, lld G^X11) AX)
kgah(k), w(t) TO/rk iipdKA na aXX A° jovapa ihViinM.pHdwfp), Ta
no Kpy(r) /dou, no f0Td(p) hagiuet|iH/w(p\ <vph /vkcd. d w(t)
: h(h)i.IJh(j) CT000(lî) H0 CTdpOâlS rOTdpS, KS^d HSK’kud WMHKdAH. d Hd A
w g(ct) Hduiero r(cA)Ka KHmeimcdimdro, mki ereilwuia kog-
o(Ty), h ^rkpd iipi<KX3At0KAGiiki(x) chiv(k) r(cA)Kaaae£id(ii)rțpd
H KOF^dHd KAd^dj H Krkpd KOrap1 Hd!JJH(f)p K'kpi HdHJ K'kpd
ridHd ^¿(nlrSpd, Brkpd ridHd Ko(â)TArO0d . siîpd ndiid yp&-
MdHd, F/kpd lldHd K^pd IldHd țArd(XKOra7 lufcpd JldHd UJdTd, 10
ilpKKd/UKd f0THH(c)KH, <rkpa>UldHd<ÀWHK0T& H piilțGIJIdj Iip^KdâdKH
w(t) H(X9SJA 40pFiT0pw(K)cK0F/x. glipâ IldHd C6O0X, H0&-
v KdddHd iv(v) HOK0Fpd(^), K/kpd IldHd H ( I i ) Fd, K'kpd iidHd KAKIiZ^
CH&Tdp'k. Ki;<pd IldHd kdKd> KHCTÏdpHHlCd, Klkpd lldlld GpGMÎ/A HOC
Te(A)nHICd, Kiipd IldHd MO^HAd <Mdl±IHMKd>, Kiîpd ildHd ^pSUTGIUd IA
CTo(A)HHKa> K^0a 114114 «Xh)AR KOMHCd h rkpd 8ch(y) kom(p) <Hd-
WA^dKCKH(j) K6>HlWf) H> MdAH(x). A|) MHK0Trkf-
r \ oro KZ H3K6p6(v) r(c)n( « KHTH HdlU<6H ,36MAH> Mo(A)TArdKCKOH,
w(t) XîT6H hmiîh(x’) hah w(v) hdmero po^S HAH iid(K) ko^(a) ^oro
ia H3K6P6(t) r{c)n(^)px <KHTH HdlilGH 36MĂH> MO .^dKCKOH, Tw(v) 20
kw oa8 uen0p8iiiH(A) Hdiiiero ^aaiiï/ft h noTKXpM^Gnî/a/ d<H kh eM ,\
. . ^-TKPX^h(a) H ^KpdkriH^), 3dHS>l O . V 5 ^dAH H HOTKZpAHAH,

■' 3d * k /x f , ko(a)uj8îo' icp4vho(ct) h ■


5 Al ’IU’ kh)hOiW8, KGA’kAH 6CMkl Hd-
ÎHOlS K’kpHOAtS IhUk 48tSzi8 MMTV^GTC IIHCdTH H ■ HdlIlS llBâfr) 25'"
OpHrkci-iTM K CW8 MIC , "'*- HHCA(a) MXTÎd(m) ^ÏLifiC), S co
(m)k<\ KATO SițOM w(k) 4

Triiducere. Cu mila lui Duniiiezeii, iNoi Ștefan Voevod,


Domnul Țării Moldovei, cunoscut facem și cu această carte'
r . ' a'iioastră tuturor, ■ cari vor căuta la dânsa sau o vor auzi
1 citindu-se, că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor
. . . bourilor noștri moldoveni sluga noastră, Oană Zeamă și su~
'■ ■ rorile lui, Vasilca și Armeanca și Neagșa, fiii lui Dragoș
■ Zeamă delà Zeletin, de a lor bună voie, de nimeni nesilifi
și nici neasupriți și au vândut a lor dreaptă ocină din al
lor drept uric, din uricul tatălui lor, Dragoș Zeamă, ce l-a.
. avut el delà bunul nostru, delà Alexandru Voevod, două
' . sate pe Perecicliiu, anume Hințeștii și mai jos de acesta^ ■
1 Sic.
158 1491

unde' a fost Neagșu Taurul, și le-a vândut Domniei inele,


drept 160 de zloți tătărești.
Și m’am sculat Eu, Domnia mea, și am plătit toți acești
bani, 160 zloți tătărești, în manele slugii noastre, lui Oană
-iniă și a surorilor lui, Vasilca și /■ i i-N
lui Dragoș Zeamă delà Zeletin, înaintea tuturor boerilor noș­
tri moldo ■
Și plătind Domniea mea totul deplin, Domniea mea
în ti aceasta m’am ridicat și. am miluit , . ug< noastră,
pan Ion Murgu, pentru a. lui dreaptă și credincioasă slujbă
:și i am dat lui delà Noi două sate, la Perecichiu, anume
Hințeștii și mai jos de acesta, unde a fost Neagșu Taurul,
să-i fie delà Noi uric cu tot venitul, lui și copiilor lui și ne­
poților lui și strănepoților Iui și Îm și între­
gului neam al lui, cine i se va alege mai cLeaproape, nestri­
cat niciodată, în veci.
Iar hotarul acestor sate începând din jos, din obârșia
pârăului Hințeștilor, și pe pârău până la gura pârăului, la
un stejar mare, și de acolea drept la deal, pâ -o în hotarul
Pleșeștilor, apoi pe vârful dealului, pe hotarul Pleșeștilor,
în sus până în pădure. Iar dinspre alte părți, după hotarul
cel vechio, pe unde din veac a umblat.
Și la aceasta este credința Domniei noastre?, mai sus
scrise, Noi Stefan Voevod, și credința preaiubiților ■ fii ai
Domniei mele, Alexandru și I lan Vlad, și credința bo
erilor noștri, credința panului Duma, credința panului Gan-
gur, credința panului "dv vornic, crcdv - panului Hăr-
man, credința panului Hudici, credința panului Dajbog, cre­
dința panului Mușat, pârcălab de Hotin, credința panului
Micotă și Reațeș, pârcălabi de Neamț, credința panului Cior-
torovschi, credința panului Secară, pârcălab de Cetatea Nouă,
■credința panului Dingă, credința panului Clănău spătarul,
credința panului Isac vistearnicul, credința panului Ieremia
postelnicul, credința panului Mohilă ceașnic, credința panu­
lui Frunteș stolnic, credința panului Șandru comis și cre­
dința tuturor boerilor noștri moldoveni și mari și mici.
Iar după viața noastră, pe cine Dumnezeu va alege să
fie Domn Țării noastre Moldovei, din copiii noștri'sau din
neamul nostru sau iarăși ori pe cine Dumnezeu va alege să
fie Domn Țării- noastre Moldovei, acesta să nu-i strice da-
1491 159

• . . w . ... >
nia și înfărifura noastră, ci să-i întăriască c uierniciască.
pentru că i-am dat și i-am întărit, pentru a lui dreaptă și
credincioasă slujbă.
Și pentru mai mare tărie și i jâfernicire acestei toate
mai. sus scrise, am p ■ it credinciosului nostru pan, Tău-
tul logofătul, să scrie și pecetea noastră să o lege cătră a-
ceastă carte a noastră.
A scris Mătia^ lia< il, în Suceava, ■
tomvrie 31. . ‘

Pergament, cu pecetea cea mare atârnată de șnur roșu


■de mătasă, la Muzeul dela Camera de co. ? 1 ncșC,
depus de d-nul Furnică publicist, datorită bunăvoinței că-
. ruia l-am putut copia. Pergamentul e bine păstrat. Pecetea
are marginea stricată pe jumătate. Pe ea se citește: f iw
CTG^dHh rWCTIOAdpk 36MAH Pe VetSO per­
gamentului însemnarea: Hânțeștii pe Zeletin. O copie, după
original, cu unele abateri, se află la Arhiv. Stat., București,
• pachet 1 (nr. 2919). După un suret, cu unele lipsuri, din
Condica Asachi 2 fila 16, dela Arhiv. Stat., București, a foi i
publicat și în I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 490-491.
. . ■ . Satul Hințești i fost lângă Pleșești, pe pârăul Pere?
chivului, în județul Tutova1. Azi nu mai este. z . Arul
, n *■ ' N i poate ii Hănțeștii din comună
Buciumeni, județul Tecuciu, acesta fiind prea departe de
Pereschiv și de Zeletin2. Este un sat străvechii!, care e i
sigur și în- veacul al XIV-lea. Iși are numele dela un Mințea,
Hențea3. — Satul unde a fost Neagșu Taurul a fost lângă
. Hănțești, la răsărit. de Pleșești, pe acolo pe unde azi e dealul
și valea Buhaiului, sinonimul moldovenesc de azi al cuvân-
P tului Taurul de odinioară4. — Era și el în veacul al XIV-lea.—
Pleșeștii, arătați în hotarnica celor două sate, sânt și ei foarte

1 Pleșești [Ind. stat. p. 392; 699; Harta stat, major, planșa Bârlad,
1 : 100.000.
2 Ind. stat. p. 358, 600; Harta stat, major, planșa Adjud-Mărășești,
1 : 100.000. I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 491 îl identifică cu acesta și la fel făceam
și eu în M. Costăcliescu cit. 1 p. 320, ceia ce nu poate fi.
5 Sate cu acest, nume avem pe cel din jud. Dorohoi [Ind. stat. p. 150,
600] și pe cel din jud. Vaslui [Dicț. geogr. al jud. Vaslui p. 96], Cel din
* ■ _ Dorohoi este, pomenit într’un uric din 6939 (1431) Iunie 15 [M. Costăcliescu
cit. 1 p. 317i rândul 11, p. 320].
4 Harta stat, major, planșa Bârladul cit.
160 1491

vechi. Iși au numele dela un Pleșea, Pleșu1. — Perecichiul


este pârâul Pereschiv, din județul Tutova2. — Zeletinul este
ti(i pârău, în județul Tecuci3« liste pomenit încă din 6936
(1428) Iulie 2445 , apoi în 6960 (1452) Dechemvrie 21 etc.6—■
Neamul Murgu este cunoscut. Ion Murgii este probabil același
cu Oană Murgu, pomenit în 6995 (1487) Octomvrie 7, ca vinde
jumătate din satul i-cpowimH na <c'V>paTH, uact wr kmaSa7. Un
Ivașcu Velna Murgii e pomenit într’un document din 6940
(1432) Aprilie 58. Un Murgu, trăitor în vremea lui Ilie și Ște­
fan Voevozi, e pomenit în 7112 (1604) Iunie 169. Un Murgu,
stăpân al satului Murgeștii dela Vaslui: cgao na Hâvk
na TGâG^KHorb no KkiuiG w(t) awpra, est ionic 1 itr’uu
din 6970 (1462) Octomvrie 510. Un Dragoș Murgu, cu fratele
său, Toader, cumpără în 7008 (1500) Aprilie 5 satul Murgenii,
pe Elan11.— Neamul lui Zeamă nu este cunoscut12.
■ Foarte inportante românismele: xh(h)mglph/wp și nac-
iugi4ihaiv(p), genetive plural

Documentul mai este inportant pentru istoria vechiului


drept românesc și pentru vechimea așezărilor, care erau în
veacul al XlV-lea, în valea Pereschivului.

1 Cp. Pleșani, în jud. Botoșani [Ind. stat. p. 65, 699], Pleșeni, în jud..
Cahul [ibid. p. 82, 699], Pleșești, în jud. Argeș, Buzău, Râmnicul-Sărat, Baia,
Vâlcea [ibid. p. 24, 73, 295, 59, 409, 699], etc, Pentru trecut cf E
6947 (1459) Aprilie 3 [M. Costăchescu, cit. 2 p. 35, rândul 10, p. 38] ; Ple-
șăni, circa 1436-1441 [ibid. 2 p. 86, rândul 5, p. 87] ; valea Pleșa, în 6970
(1462) [ibid. 2 p. 589; vezi mai sus p. 44] ; altul a fost în jud. lași [M. Cos­
tăchescu, Sâneștii, în Buletinul Ion Neculce, lași, fasC. 4 (1924), p. 37-43]; în
7010 (1502) Martie 10 [M. Costăchescu cit. 2 p. 58]. Pentru numele Pleșa,
Pleșanul cp. pe Giurgiu Pleșânu în 6976 (1468) Septemvrie 24 [1. Bogdan,
D. Șt. 1 p. 150], Petru Pleșa și Danciul Pleșa, în 7007 (1499) [ibid. 2 p. 168];
cp. pe Brațul Pleșescul, în 6955 (1427) Octomvrie 15 [M. Costăchescu cit. 1
p. 196, rândul 12], etc.
2 Frunzescu, Dicționar topografic p. 547 ; Harta stat, major, planșa
Bârladul și Tecuciul, 1 : 100.000.
3 Frunzescu cit. p. 554 ; I tarta stat, major, planșa Bârlad și Tecuciul cit*
4 M. Costăchescu cit. 1 p. 215, rândul 15.
5 Ibid. 2 p. 426, rândul. 5, 429 și altul cu aceiași- dată ibid. p. 452r
rândul 4, p. 434-435.
6 Ibid 2 p. 944, 445.
7 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 504.
8. M. Costăchescu cit. 1 p. 541, rândul 3, p. 342.
9 Ibid. 1 p. 415.
10 Pergament în colecția mea. Cp. I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 61-62; Ghib.
Sur, 1 p. 91-94. ,.
11 Ghib. în Arhiva soc. șt. și lit., Iași, 25 (1914) p. 183-184.
12 Cp. Zeameștii, la gura Tazlăului: srkMGL|JÎ H, într’un uric din 6970
(1462) Octomvrie 6 [L Bogdan, D. Șt. 1 p. 65-64].
1492 161

45.

Suceava, i-' • - iartie i


Ștefan J^oevod întărește urmașilor liti Giurgiu, Mândrea și
Șteful Jumătate, înpărțeala ce o fac în ce privește stă­
pânirea satelor dela Ion Jumătate, anu îndreștii,pe 5
■oP . ,> 1 - \ ■ ■ p-. / ' pr

Jwrnd^nleaniî. pe eptte; leecfo roe fosi eo'?’p!e bo Cci/iman.


satului Șerbanouți. '' . .

f MACTYh> KJKYGî05 Mkl CTG^dH K06KCp\d5 rc' - B6AV1H AWA-


^dKCKOH, BHdMGHHTO MHHHM H OHM AHCTOM HdHJHAl KXrkâp fCTO HdH 10
;.se e- , ’ <■ - 'pl<A

1 . ( < .x " - I K8m6-


TdTG, H CZ CKOHMH ^iîTAW h T ? : v-HHup .ee..
Id, H KpdTdHHMH 6H, CHxVk H CGCTpd GTO, ^0Hrk, ChJHOKG ¿¡ÎGAK^SH,

h nâ6M6HHu,H ny, qjc^oyâ h cccTpd oro, wxpHHd, cmhokg mkp8hjmhhh, 15


AOMKH 41G$8âd 2K8MGTdTG, OyCH HGnOTOBG XOlfMGTdTG, Î10 HJf ^OKpOH

KOAH, HHKHM HGnOHOpKGHH d HHiijnH’R/WKde > >' AH


C0KOI0 H pWB^GAHiU COEH CKOH WTHHhY, LpO KHAH ' A^A4 HXi ’WHd
WMGTdTG,. CGAd Hd HAVk MW PP J ip >< H p. < Fp€ e?p

li UJGpEdHOKlțH, TH>K Hd CHpGT'k, H JKO^M&TCLțiiHTH, Hd >K6>KÎH, î\\G 20


KHAO ^KOpHLpG KWîHMdHOKO. H AO^dzWfc MftpHHKH, A^MUH MWIAPHHY,

H KpdTdHYMGM 6H? CHA'k H CGCTpH 6F05 8 Hf MdCT CGAO Hd


■e'i ( e CRAH KdAHHIțH. d C.TG$8a8 H C6C-
4 pH gfo, .... 4. . 4, ,-i .'>..4 . » .;s
HJ • ’■'■ ■ ’ < p - 4KgYn Hd p, i ' ■ “ ? ‘ '
HC8p>Kd >K8MGTdT6, 6H Cli AOCTd/W, 8 6H MdCT, C6A0 Hd HAVk JK^MX-

TWI/khYH, Hd /KG>KYh; F^G KHAO ^KOpHLpG KWXHMdHOBO. H GijlG 8CTdAH


i HHKd, ^OMKd M&H^pHHd, H K 1H 6H, CH/vk H ^Oll/k H HA6-
wf H 1 U iy , ■ -• ; - ■ - , GH0, MXpHHd, Td AdAH1 MXpHHH, A°qiAH
\P 1 4 >K8MGTdTGp 3d TOG CGAO, 3d KOM ‘ p II GI|J6 \|f SAdTTd- 50

TdpCKH.y. HHO • ’ /pk'KUJG Hf ^OKpOH KOAH I pO - flG, l|10 WHH

COKH npOMG^KH COK0K* pWB^GAHAH, C& OlfCGIO CK06W AW< 0AGK>, d


Mkl TdK0>K. HO HpKG KOdH, H WT HdC 6CMH ^dAH H nOTKpZ^HAH

ca8s'k HdiiiGMcp ipe^8a8? h CGCTpH gfo, m^phhh, hghotom ipG$8ad


M8M>TdTG, T0G ilpli^pGHGHOG CGAO, Hd HM'k LUGpBdHOKpÎH, Hd CFp

Î. ( .

11
162 1492

KdKO 6CT HM W(T) HaC ^PHK H K&CGîM A<T>A^vA H A^^M


HJf <H> 8h8<UT0M HJf H Hp'kSFlSqdTOA* Hy H Hp'kqiSp’kTOM HJ H K&
CGA\$ pOA^ HX> KT0 H3KGp6T HdHKAH/KlffH, OOpSHJGHO IIHKO-

ahîkg, iu kIjkh. d yoTdp tom8 cgao, iu HAvk uigpiuhoki|h? w(t) no-


5 IdHZ w(t) ArkcWK ptvr, LjlO KAH3 FlST'k, AHI1, w(t) TOH AHI1 MGpGC !|8t,
Td MSpec hoag, oocT'k io AP^rOiV^ ahcS, o KpdH âtiea rpas, tjmo
KpCTk pîSKdH, d w(r) AKOpHQJG, rA6 nGp6yOAHT n^T nOTOK, BklLLlG

KpOA MOTHAd Kgruiu, Td FU KOAOTO HOA âHC CTOAHk, w(t) KOAOTd


MGpcc iiSt, fu hoag, nporrl _ • t’p-< ■ -
10 FU K0A0T0 TpGTl'd MOTHAd, Td MGpGC CHpfcT, rAG KHA CTdpYh MAHH

FlOA^Hd OFfCM, d w(t) KGpGqiH, KAH3 CHpkT’k, MOTHAA L|10 YWdH&lllk


hoctarha^ d w(t) toh mofhah, iiporrk kă k^kwkhhS noAâH n8rrk
AP^rdd MOFHAd, Td MGpGC DST, FU TpGTHO M0rHA8, I1OA K^OKHHS,

Td 8 KOKOBHH^1. TC’G GCT KGC yOTdp. d np'l’KHA'l’G l|10 HMdA A^A hX3
15 TwH >K0MGTdT6, w(t) A^Ad FULFIGFO, w(t) dAGgdHAP^ KOGKOAb Hd
THf KUIHGnHCdiiHFiy CGAdy, d WHH 3dFHKAH, OK GCT 1UM id O"‘ '*

KOMpOM FUIJJHM. npOTOMÎG, HHKTO, HHKOAH, HH C& GAHHMH npYKHAl’dMH


Ad HG HMdGT T^FdTH d HH A0K^Ka™ Ha Cie FULU6 HpYKHAYC, HHKOAH,

Hâ sta. d FU TO GCT KTkpd HdlilGn t(ca)o 1 ■ ' ' Gi dFIHdITp MH


20 CTG^dFU KOGK0Ah, h K^Pa ilprkK&3A50KA6HHX’ CHIv(k) It(ca)kAMH, dAG-
gdHApa Fi KUTAdFU KAdA^b H K’kpd KOIdpk HdLLIHy, Erkpd IUFU A^MH?
irkpd IUFU TdFirSpd, skpa naiu ' KOAAopd AWHHK^ rkpd fufu ypK-
MdFU, K’kpd OO V H'U fT <h O’M ' "O irkpd MdHd r‘

yoTHHCoro, K’kpd ruso mhkotx h p’kițem^ npxKdAdSH w(t) HiiMițd,


25 K'kpd IUFU MOpTOpOKCKOrO, K’kpd IUFU CGKdpfc HOKOFpdACKOFO. irkpd
HdFU AHHra7 îdipd IUFU OXH&8 CH^Tdp’k, rkpd FUO Gp OCT6A-
HHKd, Kkpd FUHd MOFHAd MdULlHHFU, rkpd IUFU ¿¡SpSFITGLlU CTOAHHKd,
rkpd rUFU UldHAPd I^MHCd H K’kpd OyCHy BOMpk FUIIIHy MOAAdKCKHy
H KGAHOiy H MdAI-iy. d HO HdUJHM /KHKOT'k, KTO KSAGT FOCHOA^W

30 HdLUGH 3GMAH AIOAA^KCKOH, w(t) țVkT6H HdLUHy HAH w(t) FUI11GF0

pOA^ hah iuk kSa KOTOporo k& H3K6p6T focfioa^P6^ khth fuujgh
3GMAH MOAA^KCKOH, TOT KH HM HGnOpSUJHA FULIJ6O H IlOT-
KpKJKAGFlYd, d/W KH HM !i0TKpM<rW « SKpiciIHA/ 3dllS/KG GCMH HM

AdAH FI nOTKp&AHAH <H 3d 1|I0 GCT> HM llpdKd w(t)hHFU. ă FU KOA


35 HJ6G Kp knOCT H HOTKpX^AGHYG T0A\8 K£CGA\8 RMHJGnHCdHHOM^, KGA'kdH

6CMH HdilIGMS rkpHOMS MSiUFlS, TX^TSaS A0r0$6T^ llHCdTH II HdlijS


nGHdT npHBrkCHTH KCGMS AHCTS HdUJGMS. HHCdA dAGgd nOnOKHM w(t)
ra(c), K& eSMdK’k, KATW 3 AUp M(c)lțd 3Î AH^-

1 Td S KOKOKHHS lipsește la I. Bogdan.


Trcielu^ere. Cu mila lui Dumnezeu, TMoi Ștefan Voevod,
Domnul Țării Moldovei, cunoscut facem și cu această carte
a noastră tuturor, cari vor căuta Ia dânsa sau o vor auzi
citindii-se, că au venit înaintea iioaviră și înaintea tuturor
fooerilor noștri moldoveni Marina, fiica Iui Giurgiu Jumetate,
și cu copiii ei și vara ei, Marinea, fiica lui Mândrea, și ne­
poții ei de frate, Silea și sora lui, Donea,Niii Fedcăi;și verii
lor, Ștefiil și sora lui, Marina, fiii .Măriișcăi, ■ fiica lui ȘtefiiI
.Jumetate, toți nepoții lui Jumetaie,, de a lor bună voie, de
nimeni nesiliți și nici asupriți și s’au tocmit între dânșii și
și-au înpărțit ocinele lor,-ce. autost ale bunului lor, Ion Jo-
.metate, satele anume Mâiîdreștii,.pe ■Sireti, unde au fost Ba-
■linți, și Șerbaiio.uți, asemenea pe r eti,. și. Jumătățeanii, pe
Jifia, unde au fost curțile lui Ca mau. ' ■
■ ■ Si i-a rămas Mărincăi, r ulrea, și nepoților
ei cb - frate, Silea și surorii lui,.Doñea,, in partea lor, ' satul
anume Mâiidreștii, pe SC i n t i p. Și lui Șteful'
și surorii, iui, Marinii, m m de, lor li-a
rămas, în partea le >atul Jr m pe Sireti. Iar
’ ui a ' .s, în partea .ei,
•satul'anume JT pe u a, c 1 ui fost curțile lui
(.■ălimaii.
Și în ’ ra m m V cm . « u Ci
ei de trafic m .. ; ' lor Ștefiil si sora bl
!-.r.mr-? .1 . mi Ghirgiu. Jumetate. peru
trn acest sais per ji w . : aii, încă 700 zloți tătărești.
De aceia, .Noi ăz ,i lor bună voie și înpărțeală, ce
ei și-au înpărțit între „șii? cu toată biiiia lor voie, și Noi
asemenea, după 'voia .lor, și dela Noi am dat și am îiitărif
slugii noastre, lui Șteful ,și ■surorii-' lui, Marinii, nepoților lui
.Ștefiil Jumătate, 'acest.-înainte numit sat, anume Șerbanouții,
pe Sireti,-ca-.sa le fie-lor dela Noi uric și cu tot venitul, lor
și copiilor -lor și nepoților lor și strănepoților lor și răstră-
nepoților lor și întregului neam al lor,' cine li se va alege
mai aproape, nestricat niciodată în veci.
Iar hotarul acestui. sat, anume ■"Șerbanouțiș din poiană,
din cornul pădurii, ce-i aproape'de drum, un tei u, din acest
teiu 'peste dram, apoi peste câmp, drept .cifră altă pădure,
la .marginea pădurii un carpăn,'.acolo o cruce în carpan, iar
dela-. DvOriște, unde' drumul trece. pârâul, în. sus'de ■ vad . q
mogiiilă săpata, apoi la balta de supt pădure un stâlp, dela
baltă peste drtiiii, la câmp, drept la vârful mogliiien ¡ar de
acolo drept la baltă a treia inogliilă, apoi peste Șiretă unde
a fost iiioara cea veche, toată poiana, iar deia Berești, a-
^re >■ re te-1 te . tec 1 ă - re re
ceasta inoghilă. drept re. < te-re \ *re ~ o • v.rj'.h,,
apoi peste drum ,1a a treia moghilă, supt codru, apoi în codire
Acesta este tot hotarul
. Iar privilegiu ce a avut bunul lor. Ion joinetate, deia hiiniil
nostru, dela Alexandru. Voevod, pe re*( x ari ou xre v
ei le-au pierdut, ciun ne este nouă știut și ire te.~ < ax «
Pentru aceasta, nimeni, niciodată, cu vreonete ptiviiegii
să nu mai pârască și nici să aibă r dig asupra acestui pri­
vilegiu ai nostru, niciodată, în ve
: . - Și. la aceasta este credite noastre niai sus..
..scrise,' Noi Steîan Voevod, și credința preaiubitilor fii ai.
Domniei inele, Alexandru și Bogdan Vlad, și credința bou­
rilor noștri, credința pa dui Gan-
gur, credința panului Boldor vornicul, c Bă te aiiluiHar-
mau, credința pair rludici, re i \ rer Șteful, cre­
dința panului M : dela otin, ediiit x nulul Micotă și
Reateș, pârcălabi de Neamț,' credința panului Ciortorovschi^.
credința panului Secară de beretre ouă, credința panu­
lui Dinga,. ere a. te re ' qatarul, credința panu­
lui fereinia posrelnic, teu. atilui .Mogiiilă ceașniciiL
credința panului Frunteș st h ui, erexliiiții pan ului Șaiidru
comisul și credința t. tur eriior noștri moldoveni și mari
și mici.
Iar după viața noastră, cine va fi Doinii Țarii noastre
Moldovei, din copiii, noștri sau din neamul nostru sau iarăși
ori pe cine Dumnezeu va alege să fie ca Domn Tării noastre
Moldovei, acesta să nu. strice dania., noastră și întăritiira.
ci să ie îiităriască și îiiputerriiciască, peiitrucă le-ani dat și
întărit și pentru că Ie este dreaptă ocină.
Iar pentru mai mare tăite și înputernicire acestei toate
mai sus scrise, am poruncit credinciosulu.i jupan, Tă ut ului
logofătul, să scrie și pecetea noastră să o atârne cătră această
carte a noastră. ■ ' t . . ■ te ■ / .
A scris Alexa Popovici din Iași, în Suceava, în anul.
ZOOO, luna Martie 17 zile.
1492 165

Pergamentul, cu pecetea ce . se află -


M-rea Sucevița, nr. 501. Scrisoare măruntă [Dan, Mănăstirea
Sucevița p. 121]. Pe pecete : f nGMdTjl/iiv cTe$dHh kogkuw roc»
36MAH MOA^dKCKOH. După ' »dog-Mic > - O! 7 rj
Dan, se află o copie făcută de I. Bogdan, la Acad. Rom. ms
5234 (I. Bogdan nr. 25) și ibid. o copie cu multe abateri, fă­
cută de preotul Dan. După copia lui I. Bogdan îl dau și eu.
După o copie, făcută la 1809 de Manolachi Andrieș, după '
un surei, cu iscălitura lui Teodor Balș, a. fost publicat cu.
data 7000 Septemvrie, în Ghib. Sur. 1 p. 40-43. Suretul este
greșit i i propre și legăturile de rudenie între per-
soanele din document, aceste din urmă provenite din inter­
* pretarea greșila. a i-aviiiitdor rs 'Wiy«. »/»s.ttiooiiyy Kp<e-
vdHHMH. O traducere, din Arhiv. Stat., București, Condica ■
Asachi 2 fila 20-21, cu data 7000 Martie 17, cam cu aceleași
. •cusururi ca și copia de care a fost vorba mai sus, a fost
publicată în I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 495-501, care schimbă
data.Martie 15 în Fevruarie 17, fărl dreț i i Ibid. un ex­
tras ai hotarnicei, din : ” a T 1- >
cere, ce era la Acad « v. • -
ducere mai prescyr-’ - 1 dev dl lupă o coj 1 icută
de Manolachi Andrieș, după o alta din 1809, publicată. în
6» : ri 1 i 9. Un \
rezumat foarte scurt, cu data 7000 se află la Arhiv. Stat.,
Iași, Tr. 234, op : 5i los. 7, fila 137.
'■ Da ui il d( Alexand-. 1
lor din documentul de mai sus, lui ] i ătate, s’a pierdut,

inent tot dela Alexandru cel Bun din.6938 (1430) Iulie 7, prin
*
part între ei satele ce fu ă ale tatălui, și între care fi-
.«■l „ 7 4 -uștii și Jumătățenii1.
V. Tștii sânt.în comuna Vlădeni, județul Botoșani,
așezați pe Sireti2. In 6938 (1430) Iulie 7 a căzut, la înpărțeală,
în partea • • i. ea Jumătate,. dela-care' v.'v
La această dată se numea Balinții3. Acesta era și în veacul

9 ■
.1 M.‘ Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 298-307.
2 Ind. stat. p. 64, 645; M. Costăchescu cit. 1 p. 303.
3 M. Costăchescu cit. 1 p. 299, rândul 7.'
166 1492

al XIV~lea. Iși are numele delà un străvechiu Balin4« Satul


Mândrești are și un document aparte delà Ștafan cei Mare,
cu hotarnică., din 7000 (1492) Fevruarie 172. — Șerbanoutii
sânt pomeniți ca Șerbănești, în 6938 (1430) hiie ?.. de care
a fost vorba mai sus3. Este așezat, pe Sireti, în comuna Zvo-
riștea, judeful Dorohoi4. Interesantă e hotarnica satului, din
documentul din 1492 Martie 17. Este poate acelaș sat:
luepxKOKkciwro din 6900 (1592) Martie 50, pomenit în
hotarnica satelor de pe Sireti, Ciorsăceuți, Vladimirăufi și
Bucurăufi, ale lui lonaș Viteazul5. Acesta este poate loanăș-
cu mogiitla« doi documentai din 1492 Martie 15. Iși are nu­
mele clela un străvechiu Șerban. Err ’ în veacul al XÎV-lea6./
Satul e pomenit ca ai Ștefuliii Ju nătat care ședea aici, în
6944. (1436). Septemvrie 197.— 1 <ie pe'Jijia sânt
și - azi8. —Satul este pomenii p M) 'Iulie 79, .în
1 Sate cu numele Balinți avem îi . * v 'uj Sproca, [Ind,.
stat. p. 524, 146, 338, 436] j cp. aa lui Balin, ' în 6956 (1448) Iulie 15-
[Ml. Costăcliescu, cit 2 p. rl , rândul 40, ,p. 336) i b în jud. Do-
rohoi [Ind, stat. p. 149, 4 12] ; pentru trecut' vi.i na s *6-27. — Satele
Mândrești sânt în jud. I iltul în/ jiic t ini coin. Jngureni, în jud,
Tecuci, Putiia [Ind. sJ ' 59, 2v A “ fi nJ <xeeut cp. satul, lui
Mândrea, și satul Curtea lui Mândrea, pe Sireti, , într’ui .uric din 6943 (1455j
Aprilie 14 [M. Costăcliescu cit. 1 p. 403, rândul 2, 11, p. 405]: satul Scan--
teia, din jud. 'Vaslui, îiitr’iiii document clin 7116 (1608), se numește Scâiite-
iaștii, iar .mai ii. . a A. adrea”, cu liric' delà filie și
Ștehn Voewm [IV» m. i . > ac 6 VfmJ.m'1 c i îrt
ținutul Cariigăturii, vechiul nun m A oârca., de azi, identificat poate
cu Curțile lui Mândri, . c. t A 'U‘ m 6938 (1450) Iulie 7 [M. Costă-
chcscm cit i p. 290. ni, j’U o. 2 a, 180]; cp. uricul din 7010 (1502)
Martie 13 : CGAW 114 K6pK f Hd 4âvL AVMSApCqiH, FAe
HKdHk [I. Bogdan, D. Șt 2 p. 201-202 ; IM. Costăcliescu cit. 2 p„
550] ; etc. ; pentru Mândrea. M.. Mrul cp. ibicL 2 p. 859, L Bogdan, 11 Șt
2 p. 527.
2 !.. Bogdan, 11 Șt. 1 p. 495-495-
5 M. Costăcliescu, cit. 1 p. 299, rândul 5-4.
4 Ind. stat. p. 150, 780; M. Costădiescu cit. 1 p. 50L
5 M. Costăcliescu, cit. 1 p. 7, rândul 15, p. 11.-15.
6 Sate cu iiiiiiiele Șerbăuești, Șărbăiiești sânt multe. Așa în jud. Ar­
geș, Roman, Tecuci, Vâlcea, Olt [Ind. stat. p. 17. 20, 29.8, 559, 557,407,405,
406, 260, 780] ; cp. Șerbăneasa, Șerbăuți, Șerbeni, Șerbești, Șerboeui, Șerbo-
Iești [ibict p. 780-781] ; pentru trecut cp. Șărbăiiești. pe Bistriia, fost, al lui
David comisul, cu drese delà Alexandru cel. Bun, într’un document din 7128
(1620) Aprilie 15 [M. Costăcliescu cit. 2 p. 262] ; cp. îiifr’un uric din 6977
(1469) Octomvrie 20: iiJ6pKXH6i|iH wa KOïppH’iï [I. Bogdan, D. Șt 1 p.
138-139] ; pentru Șărbești, Șerba, Șerbăuți, Șerbouți, Șerbești cp. M. Costă-
chescu cit. 2 p. 935-936, I. Bogdan, D. Șt 2 p. 580; pentru Șărban, Șărbu,
Șerb, Șerba, Șerbea, Șerbescul cp. M. Costăcliescu cit. 2 p. 878-879, L Bog­
dan, D. Șt. 539.
7 M. Costăcliescu, cit. 2 p. 701, rândul 6-7, p. 704-705.
8 Ind. stat. p. 62, 620.
9 M. Costăcliescu cit. 1 p. 299, rândul 2, p. 500.
1492 167
5
7000 (1492) Fevruarie 171, în 7003 (1495), prin care Oncea,
fiul Marinei, nepotul Giurgii, vinde fratelui său, Bogdan,
drept 230 zloți tătărești, jumătate din satul Giumătățeanii,
partea de sus, unde a fost dvoriștea lui Căliman2. Iși are
numele delà cel dintâi Jumătate. Aici în veacul al XlV-lea
fuseseră curțile lui Căliman3. Satul este străvechiu. -—Dvo­
riștea din hotarnica Șerbăneștilor este sab ,
județul Dorohoi, sat așezat în adevăr lângă Șerbănești4.
Poate satul Dvoriștea, unde au fost curțile lui Dumbravă,
la 6938 (1430) ~ v c.- . tăpânireă neamului Jumă­
tate, dacă nu cum.va acesta va fi fiind Dumbrăvenii5. Satul
era însă în vremea lui Alexandru cel Bun, cutul de jos fiind
în stăpânirea lui Giurgiu ZvorM € delà ai.cărui nepoț î
cumpără Ștefan cel Mare, în 6996 (1488) Martie 12, și-l dă­
ruiește Mănăstirei Moldo vița67 . In hotarnica e vorba și de
hotarul Șărbăneștilor și de poiana -iui Ion Giumătate. Satul
este străvechiu. Era cred și în veacul al XlV-lea. Iși are i i
mele delà o străveche curte, — Sat / -cești din ho­
tarnica ȘerbăneșC ‘ ' - comuna Han-
s șD viețui 1 îoi 'Este foarte vechili. Iși are numele
delà un Berea8. ..
Din b « ;a. - dlcOn - x neamul
M>r Juma ite.

1 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 493-495.


2 Ghib. Din domnia lui Ștefan cel Mare p. 55, Sur. 1- p.. 43-47 ; I.
Bogdan, D. Șt. 2 p. 88-89.
3 Cp. satele Căliman, Călimăneasa, Călimănești, aceste de pe urmă
în jud. Lăpușna, Odorhei, Putna, Tutova Vâlcea [Ind. stat p. 219, 258, 283,
.. . 395, 410, 487]; pentru, trecut q i j pa 155 ; 2 p. 55 p
uricul din 6956 (1448) Iulie 15 [ibid. 2 p. 516, rândul 16, 19, p. 320-521], din
6947 (1 1 9) Iulie 30 [ibid. 2 p. 52, rândul 3, p. 55]; ibid. 2 p. 169,172, 230;
cp. uricul din 7005 (1497) Martie 14 [I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 108-110], etc.
4 Ind. stat. p. 150, 848 ; Harta stat, major, planșa Bucecea, 1 : 50.(
5 M. Costăcliescu cit. 1 p. 299, rândul 8, p. 504, 405.
6 I. Bogdan, D. Șt 1 p. 327-331.
7 Dicț. geogr. al jud. Dorohoi p. 18; Ind. stat. p. 149, 452 ; Harta stat,
major, planșa Bucecea cit.
8 Sate cu acest nume avem în jud. Bălți, Gorj, Iași, Mehedinți, Putna,
Vâlcea, Bacău, Covurlui [Ind. stat. p. 41, 169, 200, 227, 283, 402, 26, 33, 123].
Pentru trecut cp. Berea, în 6908 (1400) August 4 [M. Costăcliescu cit. 1 p.
40, rândul 12, p. 42. 43]; Berești, în 6951 (1445) Noemvrie 29 [ibid. 2 p. 194,
rândul 12, p. 200, 512]; în 1461 Septemvrie 16 [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 51 ,
r cp. ibid. p. 466] ; în 7005 (1497) Martie 15 [ibid. 2 p. 114; vezi mai jos] ; în
6967 (1459) Iunie 12 [ibid. 1 p. 51-55] ; acesta a fost în ținutul Cârligăturii,
în 6977 (1469) Fevruarie 9 [ibid. 1 p. 154-155]. Pentru Berea, Berescul cp.
M. Costăcliescu cit. 2 p. 829.
168 1492

Am ave:1, a; ' următoarea spiță de neam, din veacul


ai XV-lea1:
Ion Jumătate

Mândrea
Giurgiu Șt£jful 1
Mărina Mărușcii (măritata cu Știbor) Fedco Marinea
1 ■ ♦ 1 1
■1 . -1
Once Bogdan "... Șteful Mărina Silea Doñea

Cariera lui 1 a fiilor


Mândrea, am văzut-o în alt loc2. La cele spuse aici să se
adauge că Ion Jumătate se mai întâlnește în 6919 (1411) Ia­
nuarie 63, în 6923 (1415), indicțion '1 ii t i2Gfn acest do­
cument bourii Ion vornic d( 15\ a Negn; și Ion Jumătate
dăruiesc Mănăstirii r ei sate. Satul de pe Cracău, dăruit
de Ion Jumătate, este probabilna Kpaoirk wa HAvk Kdope-
A6l.pH, BklAH WYA6Ke H AYGHHIIlh, MO<A$ rpÎ6A6L|lk H

«e^A^.'A0T!lujers d- '■ '008 (1500) M pie 0 Lm < !'eci și


în 1415 Iulie 8. Giu șiu apare și îo 69. 1 (1423) Septemvrie
46. Șteful șt • î ' 1, mai apar în 6945
(1437) Fevruarie 77, în 6947 (1439) Octomvrie 2889 , în 6950
, 1 « ___ u ■ Ilâ # . y-? \â >K GKHMd H(c)
Epava ero, Avuyym • > Je ( 1 Irea j numește
cieia Țeațiiia i
Marușca, fiica Iui Șteful Jumătate, era măritată cu bo­
urul Știbor, cum se vede din documentul din 6988 (1480)
> 'a r; i;c - c -• ■ ■ ? ■■ < ■;,
mhiA nana qniKOpd10. — 2 ' b . . 1 , .

dru cel .Bun, a avut și satul de pe Bârlad, din jos’de târgui


Vasluiului, cu toate caturile, unde au fost Balosinăuții, cum

1 Spița din I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 499, trebuie îndreptată.


2 M. Cosiăcliescu cit. 1 p. 504-507 ; 2 p. 851, 846, 880, 859.
3 Cercetări ist. (iași), anul 8-91 (1952-1935) p. 195.
4 Ibid. p. 198.
5 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 172-174. . ■
6 Pergament Arliiv. Stat., București.
7 Cei tari ist. cit. p. 203.
8 Ibid. p. 206.
9 Ibid. p. 211.
10 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 246; M. Costăchescu cit. 2 p. 880; vezi mai
sus p. 31.
1492 169

■se vede din clocii iiieiitul. Vaslui ului, din 6999 (1491) Octom»
vrie 19' Aici apar și urmașii, aiiiimc; Șteful și Marina, fiii
Manișcăi, nepoți Iui ȘteV? Jmiiăfate, și neamurile lor s .
Bogdan12* și^ Oance/fiii Marinii, nepdți lui Giiirge Jumătate,
si Marina, fata Mândrii, și nepoții ei de frate, Silea și Donea,
fiii Bedoril ' . ' ■
Documentul este foarte iiiporteiit pentru vecliimea așm
xăriJos de pe -Sireti și Jijia,. care erau și 'în veacul allXl V-lea, ■ ■
și pentru, deslușirea neaniiiliii fiimafafe. ' ■
■ ' ; ' > 46;''' ; i." ■

' 1.492 Ocdoiii vrie 1(1 ' ■ ■ ■ ■/

Ștefan Voevod întărește' Burei și aur orii, 'sal: Neacșa^ juma* ■


tate din satul Carne , r, s.r ri delă Toader :
< Incaș' și ai ■ săi. . ■ ' . ' 5.

'7000 Oct .10 acte Doimnil.


Ștefan Vvdte--J im a- p A v maciu, ruf r
, ?te‘! ’tete ~ --... re mU rk nte: , ' . t
- v< *--te ■■ ■, W or., te ■ u ' ■
■ ... • 10
i - ci din ( ro a iii ci u pa

~ .,te . - ■■ n lom . ■■ - J
a mi - k -

Îtec tea' cetei 7, am mc ..m uv u află rezumat


la Arliiv» Stat.:, ■Iași, divanul domnesc -Tic 289, i
57 fila 55k' scrisorile Mănăstirii Răchitoasa, pentru .moșia
Câriia, în proces, la 1835, cu răzeșii de. Oprișești, pentru.
• rior ¡m.’H r OMSHbi Răchifișul și Cârna a mănăstirii. Ibid.
se'' aduce și rezumatul documeiitiilui din 7003 (1495) Glienar
22 și iliicf 6J<’ tete M aveteș im tetei 7063 VtecruM 3r tete
și rezumatul documentului dela Alexandru Voevod, din 6960
tete; tetew214. Despre documentul din 7000 1 ă te
1 I. Bogdan, D. Șt i p. 480-481. ‘ : '
2 Ibid.' greșit: Bile. ■ .
5 După original în I. Bogdan, D. Șt 2 p. 58-61; - ' < ■ ■'
4 M. Costăcliescu, Doc, Mold. în. Șt. M. 2 p. 431-437.
170 1492

a fost vorba și în M. Cosfăchescu, Doc. MokL în. Șt. M. 2


p. 435.
, . . Cârna este sat, în comuna Burdusaci, județul Tecuci1. L-am
întâlnit și în 6960 (1452) Dechemvrie 21, când era în stăpâ­
nirea lui Trișor și a lui Toader, fiii lui Șandru dela Incaș:
KpsHd2. E curios că într’un uric din 7005 (1495) Ianuarie 22
se întărește lui Toa^ep torcam h KpdTdHHMk ero, $apKo anpo^. h
CGCTpH 6r0? /țWAKX H MfcpOyiLIKa, CklHOKG FIGTpd I0K4LLM, H ÎIAGMGHHlțA
Hy, dHO^ULlKd, CT4HH, H I1A6M6HHK HCdl0, CklHK WdHH
' H HA6M6HHK0K6 dH^pGHKd H KpdTTd 6F0, IWH H J r CklHWKG

HAKHHH, H TH>K ÎM6M6HHK >K0^p>Kd CklHX M&p0^KHH, 0VfCHM

AdCAXivd fawehho (Toader Incaș și nepotul său de


frate, Farco aprod, și surorile lui, Doica și Mărușca, fiii lui
Petra Incaș, și vara lor, Anușca Fvra Stanei, și vărul loi\
Isaiu, fiul lui Oană Muște, și verii lor, Andreica și frații lui,
Ion și Toader, fiii Ilcăi, și de asemenea vărul lor, Giurgiu
Vulpe, fiul Mărușcăi, tuturor nepoților lui Laslău globnicul)
pe lângă alte sate și Kp&Hd34. Va fi fost o reîntoarcere a sa­
tului la vechii stăpâni.. Acestea vor: fi fost neamurile lui
Toader lucaș, de care se vorbește în documentul din 1492.
Neamul acestuia, de altfel, este fc 3 -
străvechiu și dacă a fost al lui-Laslău globnicul, sub Ale-
k udi m a și în veacul ai XIV-1( are numele
dela o străveche proprietară, Cârna.
47. .
: 1492.
Ștefan Voevod pentru satul Nadișa, pe Tazlău.
7000. Ștefan Vvd. Moldovei dăruiește și întărește lui
5 Solomon Stănilă, lui Trebeșan și lui Giurgiu satul Nadișa,
pe Tazîău.
O traducere românească din 1763 Iulie 22, donată de
preotul I. lonescu, Bacău, era la Acad. Rom., cum se vede
din Creșterea colecțiilor Acad Rom. 1907 p. 127, unde e re­
zumat, rezumat pe care îl reproduc și eu.
1 Ind. stat. p. 560, 495.
2 M. Costachescu cit. 2 p. 431, 432, rândul 4, p. 454-435.,
3 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 58-61.
4 M. Costăchescu cit. 2 p. 457.
1493 171
5-
Dm ’ " î 'a 1 • ■ ' mu ' Cei )mh‘. / Solii
liric al satului este cel din 6932 (1424) Qct< z e 92. Este
pomenit în documentul di - ;;61) ¡Septemvrie 16 și în
6999 (1491) Septemvrie 16, înpreună cu satele Berești, pe
Tazlău, Petrileșți, Boșoteni, mai sus usoești,
deasupra Nadișel t Satul își are numele déla un Ion Nadeșu,
cum > *m- iho '• m mc. .<• • ’■
Martie 84. Satul e de pe la înce p - m ' ' 1 .7

48.. :
1493 Martie 3.
< < ■ m li mm
f u LWova, ia gara5 mani ’
zloți tătărești, delà Ilea și vara lui, Neagșa, nepoții lui 5-
Drăguș Timișescul.
Cu mit li Dumnezeu, Noi, Stefan Voevod, >mn Țării
'z 1 -. , .. mi în a , aremm m r amm tu- '.
I r! v , Spre .lânsu sm¡ > - « o ehmrn i-,
• <• m m:C ' șj înaintea tui o boerilor noș- IO
ri moldoveni, a venit sluga i - ă, II a și vara lui6, Neagșa, ■
nepoții lui Drăguș Timișescul, de bună voia lor, de nimene
i, nici a. • .7 a lor drt î »cină, din
■ rm cam cui bun Mm . ¡ t - ml,
au . m ..... . mc. a , t m o ., om; . mm ... m . - o 15
mat7 alegi ' umb , mí pan M ' m stoiuiciik i
140 zloți tătărești.
Și s’a sculat pan Dragoșe stolnicul și a plătit toți acei
140 de zloți tătărești, în mânele slugii noastre, Ilea și a verii9
ii N agșa, înainlm ■ m.-.m m ■ . . :> o m _ noștri. 20

1 lud...stat. p. 34 6( > Harta stat, major, planșa Buhuși . 10( -


2 O .fotografie în colecția mea; M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt
M., 1 p. 167-168; 2 p. 593, 956.
3, I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 51, 466.
4 Suret din 7269 (1760) Dechemvrie 10, comunicat de d. C. V. Dimi-
triu, licențiat în litere, București. Cp. și Radu Rosetti, Pământul p. 178.
5 Pentru nume să se cp. Nadaș, în jud. Timiș-Torontal, Nadăș, în jud.
Arad, Cluj, Nadâșa, în jud. Mureș, Nadeș, în jud. Târnava Mică, Nadiș, în
jud. Sălaj [Ind. stat. p. 377, 10, 114, 238, 354, 315, 663].
6 Plemenița.
7 La N. Iorga : dat.
8 La N. Iorga : dumisale.
9 La N. Iorga : fiicei.
172 1495

Și Noi văzând a lor bună voie și tocmeală și deplină


plata r )i așijderea și dela Noi am dat și am întărit slugii
noastre, lui pan Dragoșe stolnic, acel mai sus zis sat, la Tu-
tova, la gura Studeneței, anume Bumbureștii, care să-i fie
5 lui dela Noi uric și cu toate veniturile, lui și fiilor lui și ne­
poților lui și strănepoților lui și răstrănepoților lui și la tot
neamul lui, care i se va alege mai de aproape, nestrămutat
niciodată, în veci.
Iar hotarul acelui mai sus scris sat să-i fie din toate
io -părțile pe vechiul hotar, pe unde a stat de veci.
La aceasta e credința Domniei noastre, celui mei sus
scris, Noi Ștefan Voevod, și credința preaiubiților fii ai Dom­
niei mele, Alexandru și Bogdan-Vlad, și credința boerilor
noștri, credința panului1. Gangur Orheia nul, credința panului
15 Boldor vornic, credința panului Hrăman, credința panului
Șteful, credința panului Mușat Hofineanul, credința panului
Micotă și a panului Reațeș, pârcălabi de Neamț,' credința
. .panului Andreico Ciortoreanul, credința panului Șandru dela
Cetatea Albă, credința panului Dinga, credința panului
~ rarul v / ; i dui Isac visternicul, credința
panului Ieremia postelnicul, credința panului Moghilă ceaș-
niculj credra . dui <Ion> Frunks . mdeuL «
nului Petrică ,ra J . > . . moldoveni
și mari și iniei.
25 Iar după moartea noastră. cine va fi Domn în Țai i
noastră, din fiii noștri sau din neamul nostru, oricare va îi
să-i aleagă Dumnezeu Domn in Țâra noastră a Moldovei,
acela să nu strice a noastră danie și întări tură, ci mai vâr­
tos să o întăriască, pentru că și Noi am dat' și am întărit,
50 pentru slujba lui și de vreme ce au cumpărat pe ui lor
drepți bani.
iar pentru mai mare tărie și înputernicire a celor mai
sus scrise, am poruncit credinciosului nostru boer, Tăutu!
logofătul, să scrie și să lege și a noastră pecete cătră această
35 carte a noastră.
A scris Toader gramatic, în anul 70012, luna lui Marie 3
Pergamentul, „perfect păstrat66 cu pecetea asemenea
foarte bine păstrată — „până la cele din urina amănunte
1 La N. lorga: dumisale. Aici și totdeauna la mărturia boerilor.
2 La N. Iorga greșală de tipar: 7101.
a Se pereți E — atârnată se află la dL N. Iei ga, care a publicat
traducerea în lev W S iiD22) p. 81-82, Ibid, se spune că-1 dă
și „în reproducere fototipicăuș pe care nu o /găsesc în revista..
Documentul se află rezumat greșit te Arie Stat„ Iași5 Ana-
foi’ale inc 54 fila 46r-' îiitre dote mm mele udase pentru, moșia
CiimleștL B vorba de proces între M-rea Racliitoasa și casa
■răposatului boe r lordaclie Mânui? clironomul/< răposatiilu
postelnic I.oan jo ntru nioșiile .Bălănești și. Ciurilești
Rez'imi.atu.1. 'de aiICI r v’.'a Șii •1 ft i‘ JW S1e spline in er că satu
Ivuiiibareștn se întărește, - lui . Dragoș Timișăseiiș .cumpăra
dela nepoții Iui ; 7 morav u- i > -ani iiiențioiiat și.în M
Costăcbesciiș I)o » îd.ibî, ac ei IdL p bibi L- A - iri d
cit®- se aduc doc> ;nt uri' o‘ r. ora a și z satele vecii
lanești, I Ginești și i 'meri da
/ " ■ Este vorba de un sat Biimt azi nu mai este,.,
la gura Studinețuliii, Sau a.ci’ r- -cliiiiibat nu*
mele. Era însă la gura Știri , rine în pârâul
Tutova, ■ pe acolo pe und mmm’ r ra ma /Pe­
rierii în județul. Tiitov . Ala ,«> . D ș g ra riălăneș-
tilor, numele vechio1 it dispe 9j ra acutele din
Arhiv. Stat, Iași ri j 'pr-.?. u n ' ,cumehtiil lui:
Ștefan ¥odăș d; r . sz Ari- ș .itele9/între-nare
mmi mm ri mri o o) Septemvrie 2135,
prin' care se în s * miil satul BălaneștiT
pe laura9 unde, a . ri _ alt sat Ia gaura Strâin*,
Leu p* 'ririvm turn / u m ?roadăr,vși altele clin 7068,..
(1560) Martie 13ț dela-.. ri < Voevod, și'din 7097(1589)
Iunie 74#. La gura'Studiuv a / este' arătat., satul Teirmșeștp
„amândouă părțile, judeciiîntr’un uric ' din 694? («494) A-
prilie 245, în 6944 (J’rio) Drarinmrk în Ari7 (MA Iulie27ș.
în 6956 '(1448) Septemvrie 22 L 'In acest de. pe urmă se spune
.1 lud.. stat p. 324, 799; Harta stat, major, .planșa Bârladul, 1 : 100.000.'
2 Harta ■ stal, major, cit. Un sat Bălănești, în jiid. Tutova, - a-fost în
corn. Docani .[.Friinzescii, Dicționar topografic p. 21.; Harta stat, iiiajor,
planșa- Bârlad cit.], dar . aceasta e departe. '
. ' 3 După Arhiv. Stat, București, .Condica M-rei Răchitoasa IV'/73 (109);'
și.'Iulian Marine seu, Bogdan. III cel Orb, București, 1910, p. 111, l-am adus
'în Al; Costăcliescu, Doc. Mold. în.- Șt. M. 2 p. 154-135. Ibid. și complectarea
după Arhiv. Stat, Iași, Anaforale nr. 54, fila - 45v-
4 M. C\>s-ăchcscu cit. 2 p. 155. . .
■ 5 Ibid. 1 p. 386, rândul .17, ,p. 389«,
6 Ibid. J p. 498, rândul 7, p. 500.
- ■ ' 7 Ibid.. 2 p. 41, rândul 24, p.' 45.
. 8 Ibid. 2 p. 562, landul 5-4. p. 563, 255.
174 1495

chiar : v « kki( ) A0xrM,sl) ™ ( ! ), na


î a a ^
g î i So .
cthc r^e
ct aohi pi h

kki(a) cTapMH taaw( ) ricrpx, hokm( ) (unde a. fost Drăguș


hi mî

Teaineș, Ia gura Sfudfeiifei și linele a fost bătrânul Teanieș


Petru, mai sus). Nu cumva satul Biimbiireștii, din 1493 Mar­
tie 35 este satul Temeșeșiii de mai înainte? Oricum Drăguș
Timișesculț dacă nu e acelaș cu Drăguș Teameș, este din
acelaș. meain« Satul,, este foarte vechili. Era și în veacul al
•XlV-Iea. Nurnele de Bumbiirești și-l va fi ■ având dela un
Bumbur1. — Pâraele Tiitova vi Stiidinetul sânt .pomenite din
vechime2, — Dragoș stolnicul nu e cunoscut în divainii lui
Ștefan, cel Mare, Nu cred că e totuna cu D.ragoș vornicul
acelaș cu Dragoș Boul vornicul, .boerul lui Ștefan Vodă34 .
5
Un Dragoș stolnicul, în vremea IU Ștefan cel Mare, mai este
pomenit într’un document din z1669) Septemvrie 26b
Aici și urmașii lui. Dragoș Mi Ștefan cel Mare,
apare în divan din W , acestuia sânt cu-
noscufi, din., documente de mai târziu, di] 7158 (1649) Oc-
tomvrie 146789 și 7180 (1 UD . m g’* lui Dragoș
stolnicul nu se potrivesc c te >/ m o jl, o dovadă
că sânt persoane ebite. ra /r rara ragoș stolnicul
e aceiași perse 1 tgoș ram.' A documentul lui
Bogdan Voevod, din 7018 MȘ ratra vrie 21Ș adus în a-
ceiași pricină ca și documentul diu M93 Maroc M Acest'
'Dragoș voi. A. ..-ra v n Bogdan ■ Voevods 11 în.-
tâlnim în 70i. t. uz , levriiaric 16°, Martie 2109
Martie 2511* 9 Dechemvrie tep 69,9 (te-17/Martie 713e După,
această dată nu-i , m. v_ Mă întreb dacă acest Dragoș
vornicul, din vremea lui Bogdan Voevod, nu e totuna cu.

1 Cp. -Petrea Bunibotă în 6945 (1437) Octoinvrie 5 ,v .


cit. 1 p. 555, râiidi.il. 16-17, p. 555|.
2 M. Costădiescu cit. .1 p. 500, 589 ; 2 p. 940.. 954.
5 N. lorga, în Rev. Ist. 8 (1922) p. 85, crede că e anul și același.
4 Iulian Tudiicescu, în Amintire Iui Ion Bianii, București 1.916 p. 1.63-164.
5 I. Bogdaiu I). ȘL 2 p. rd4; | p. 222, 464.
6 Gliib. Sur. 9 p. 142.
7 Ibid. p. 159-161 și Gliil). Sur. 22 p. 28-50.
8 ’Wick. W o.ronetz und Putu a p. 189 ; Bocliol.in p. 67.
9 Gliib. Sur. 10 p. 9 și altul cu aceiași dată Arhiv. Stat, Buciirești,
Episcopia de Huși, XL1X/1, 2, Iulian Mariiiescii,. Bogdan III cel Orbl Biicu-
rești, 19.10, p. 109 ; altul Uricarul 23 p. 166.
40 Gliib. Sur. 1 p. 67. ; o . . ■ ' . ?
1 . 11 Arhiv. Stat., București, M-rea Neamț XX/1; Iulian 'Marinescu. cit. p. 110.
■ 12 Arhiv. Stat, București, secția istorică; Iulian Marinescu, cit p. 110-111...
13 Acad. Rom. Peceti 149 ; Iulian Marinescu cit. p. 111-11.2.
1493 175

Dragoș, pârcălabul de Neamț, din divanul ^ui Bogdan Voe-


vod, de dinainte de 1508, și care nu mai apare ca pârcălab
de Neamț, de îndată ce în. divan apare Dragoș vornicul.
Acest' Dragoș, pârcălab de Neamț, estș cred totuna cu Dra­
goș, pârcălabul de Neamț, din divanul lui Ștefan cel Mare,
ce apare din 7006 (1498) Septemvrie 24 \ până la sfârșitul
domniei lui Ștefan Vodă2. Poate că Dragoș stolnicul e tot-
' - ’ ■ a parce 1

49.

Suceava. 1493 Martie 7.


Stefan Voevod întărește lui Negri ; nurorii lui, Măriei, fiii
lui Vâlcea Batărescul, satul Batârești, la Cârligătură,
din care jumătate partea lor, iar jumătatea de cătră bi- 5
serică, cumpărată de Negrilă . delà mătușă-sa, Marușca,
sora lui Vâlcea, drept 60 zl ți tătărești. Ii mai întărește
lui Negrilă seliștea de pe Bahlueț a lui Măcău Vlad și
cu loc de moară pe Bahlueț, unde a fost moara lui Oni-
cică, cumpărate, drept 70 zloți tătărești, delà Anușca și 10
Marta, fetele lui Mădrâjac. Uricul delà Alexandru cel
Bun al Batăreștilor s’a pierdut, când au venit Turcii la
Falco x
f MACTÏK» K2KÏ6IO, MKI CT6$AH BOGKO^A, rcn^pX 36MAH M0A-

^AKCKOH, 3HAMGHHT0 MHHHM HCCHM AHCT0M HALLIHM K&rkM, KT0 HAH 15

E£3pHT HAH GFO MTSMH SCAhJHJHT, WW npÏH^OllJA Hp/A^ HAMH H HpA^

Oîooo uy(t u-,o-<n(1 MÏO’JKO/ w M MAAHMH MAp$HJKA?


CGCTpA KAKMH KATXpGCICSââ, H KpATÀHHM 6H, HGFpHAO, CHX KA55A4HH, H

CÏV OtfCHAVH CBOHMH WICOAHHMH AIOKHAM1JH H 2KAA0KAAH HAM, ASK6 ilpH-

KHAÏG K6AHK0G, qiO HMAA KAJUiA KATZpGCKSAA WT A^Aa H^UlGrO, CTA- 20


pAFO AAG^AH^pA KOGKO^H, HA CKOG WTHHHS, CGAO HAHAVk KATXpeqJÎH,

- • ; H H>l'^pi<? A VOTA ilpHKHAÏG A WHH 3Aî’8KHAH, KOAH npHLHAH


TSpițH, HA HAMS 3GMA10, HA R6A0M HOTOlțH. HHO Mkl RH^ilîRUJH ^OEpO
H3HAHÏ6 H CKfyvkTGACTKO, A MH TAKOJK^GpG H WT HAC 6CMH HM ^AAH

H HOTKpK^HAH TOG CGAO, KATKpGqjÏH, ^A GCT nOAOKHHA CGAO MApSlBLțH, 25


M^CT WT LÇpKOKX, A HOAOKHHA CGAO GCT CASsiî HAUJGMS, HGFpHAOKH

■ 1 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 126.


2 Ibid.* 2 p. 241, 514.
176 1495

h CGCTpw ero, MApîH. Aa 6CT WT Fiae oypHK h cx kxcgm a^Fv


^OM H A^T6M HX H ^'HSHATOM HJf H HpiiKHSMATOM H£ H HpALpSpkTOAV

H£ H KXCGîUS pO^S HX? KT0 HM HSKGpGT HAHKâH/KHÎH, HGnOpSlHGHO


HHK0AHJK6, HA k4kLL A BA THMAH HAK OyCTAKLHH MApSlUKA, CGCTpA
5 » .» ' ■ ; -/ > - ..., . i . . r

H npOAa/U CK0IO HMCT WT Ci IA K p tL|JH, HACT C J5 . LX, KpATA-


HHMS1 CKOGMS, HGrpHAOKH, SA 1 3AAT TATApCKHJf« H OyCTAKHJH CASTA HALB,

HGrpHAO, H BAHAATHA LOH OVCH HCHOAHA TOTH KklHJGHHCAHHHy nHH'kSH,


§ SAAT TATApCKHJf. HHO MH KH^RUUH MGJKG HHMH ^OKpOG HJf KOAH

10 H TOKMGM H nOAHOLO SAHAATS, A MH TAKOB^GpG H wrf H ' -M 6âV'


rv w ' 'i/.pon;1. u toc cgao,
pSLUMGHA, KAKO Aa 6CT 6M8 WT HAC OlfpHK H CX KXC6M A<Ț>A^- H
TH>K 6CAU1 GMS ^AAH H nOT^pX^HAH Wihl CGAHLHHG, HA KAp^Givk, HA

HAVk C6AHUUM6 MXKXS KAA^A H CX MHCTOM WT MAHHA, HA KAJfA$

15 rA6 KHA mahh whhhkokx, qio gmS npș*AaAH cgahilimg ahShjka h


. MApTA, ^XljlGpH MXAPXMAKOKH, SA O SAAT TATA.pCKHf. T06 KXCG Kkl-
hjghhcahho, Aa 6CT 6M^ WT Hac oypHK H c& kxcgm a^X0A°^ h A^_
T6M GrO H O^H^HATOM GrO H HpkoyHSHATOM GrO H npALpSp'kTOM GFO

H KXC6AA$ p$A^ GrO, KTO C’k GM# HSKGpGT HAHKAHîKhTh, HGnOpSüJGHO


20 HHK0AH>K6, HA K^Kkl. A JfOTAp TOMS CGaS KATXpGqjHM H TOG CGAHUJHG,
AA 6CTT10 CTApOMX JOTApÄ,''WT OyCH£ CTOpOH, HB K'kKA IVJKH-

KAAH. A HA TO 6CT kiipA HAULIGrO FCIl^KA KKIUJGHHCAHHAFO, MhJ CTG-


^SAH KOGKO^H, h ßrkPa nprkKXSAK>KAGHHX CHOKH rCn^KAMH, AAGgiAHp^pA
li EOF^AHA KAAAA, H K'fcpA KOMp HALUH^, rkpA nAHA KrkpA HAHA

25 fa HrSp a, rkpâ hah A , „a, irkpA haha £px<AUHA>, ßkpA


HAHA LjlG^AA, K’kpA HAHA ACIUATA yOTMHCKO<FO, K”kpA HAHA AWKOTX
H HAHA piaț6HJA>, HXpKX</\AKH WT H>L<M>îțA, K’kpA HAHA UOpTOpOÎL
CKAFO, (K’kpA HAHA HJAH^pA HOKOFpA/^CKOFO2* KlipA HAHA ^HHFA, K’kpA
HAHA KAXHXOlf ClIXTAp’k, K kpA HAHA HCAKA KHCT’kpHHKA, K’kpA HAHA

50 GpGAUA HOCTGAHHKA, K’kpA HAHA A1OFHAA UAHiHHKA, K’kpA HAHA $p8li.


TGHJA CTOAHHKA, K’kpA HAHA HGTpHKA KOMHCA H K’k’pA KXCMy KWWp
HAUlHJf MOAAAKCKHJf KGAHKHf H MAAH^. A HO HALHGM MHKOTio KTO
KOYA6T FCH^pX HALI1GH SGMÄH, WT ^TGH HAUJHJf HÄH IVT HAHJGrO

pO^S HAH HAK B0YA HSKGpGT FCH^pX BkITH HALHGH S6MAH


35 M0AAAKCK0H? TOT KkJ GWS HG nOpSlHHA HAîHGrO AAAHÎA H HOTKpXHv
^GH’i'M, AAH Kkl GM$ OyTKpX^HA H OVKp’klIHA, SA H$/KG GCMH CMS ^AAH
H nOTKpX^HAH, SA GrO HpAK^LO CA8>Kk8 H SA LjJO WH COKH K^HHâ HA

1 In copia cl~lui Gliib.: CGCTpHHHHS.


2 Câteva rânduri rupte cu totul. Le-am complectat după alte docu­
mente din acest timp, scrise tot de Toader gramaticul.
1493 177

CKOH ÎI0ABÏH> H MCTÏH Î1HHÎC3H. d Hd K0ALU66 KptülOCT H nOOlfTKpXîK-


A6HÏe TOMS KXC6MS KkILUGnHCdHHOMS, KGdkdH 6CMH HdLLlGMS B’kp-

H0MS >K8ridHS, TXStSaS AOrO^GTS, (ÎHCATH H HdlllS ilGMAT npHK’fctHTH


KCGMS AHCTS HdLUGMS. [IHCdA TOA^P rp^ÀVftTHK, Olf CWMK’fc, KATO 3d

MdpT 3. 5

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Stefan Voevod,


Domnul Țării Moldovei, cunoscut facem și cu această carte
a noastră tuturor, cari vor căuta la dânsa sau o vor auzi
citindu-se, că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor
boerilor noștri moldoveni mari' și mici Marușca,' sora lui
Vâlcea Batărescul, și cu. nepotul ei de frate, Negrilă, fiul Iui
Vâlcea, și cu toți megieșii lor de prin prejur și ni s’au jă-
luit, că privilegiul cel mare, ce l-a avut Vâlcea Batărescul
delà bunul nostru, delà bătrânul Alexandru. Voevod, pe ocina
lor, satul anume Batărestii, la Cârligătură, acest privilegiu
ei l-au pierdut, când au venit Turcii asupra Țării noastre,
la Valea' Aibă.
De aceia, Noi văzând buna știre și mărturie și Noi a-
semenea și delà Noi le-am dat și le-am întărit acest sat, Ba-
tăreștii, să fie jumătate de sat Marușcăi, partea de cătră
biserică, iar jumătate de sat să fie slugii noastre, lui Negrilă ■
și surorii lui, Măriei, să le fie lor delà Noi uric și cu tot
venitul și copiilor lor și nepoților lor și strănepoților lor și ' .
răstrănepoților lor și întregului neam al lor, cine li se va
alege mai aproape, nestricat, niciodată, în veci.
Și întru aceasta iarăși sculându-se Marușca, sora lui
Vâlcea, de a ei bună . oie șbde nimeni nesilită și nici asr
prită și a vândut a ei dreaptă parte de sat, din Batărești,
partea de cătră biserică, nepotului său de frate, lui Negri!
drept 60 zloți tătărești. Și sculându-se sluga noastră, Negrilă,
ba plătit ei toți deplin, acești mai sus scriși bani, 60 de ?J ■
tătărești.
De aceia Nôi văzând între dânșii buna lor voie și toc­
meală și deplină plată și Noi asèmenea și delà Noi i-am dat
și baiu întărit și ■această jumătate de sat, din Batărești, par
tea Marușcăi, ca să-i fie lui delà Noi uric și cu tot venitul.
. Și asemenea i-am dat și i-am întărit acea seliște, pe
Bahlueț, anume seliștea Iui Măcău Vlad și cu loc de moară,
p Ualdueț, unde a fost moara lui Onicică, ce bau vândut
12
178 1493

această seliște Anușca și Marfa, fiicele' lui Mădrâjac, drept


70 zloți tătărești.
Aceasta toată mai sus scrisă să-i fie lui delà Noi uric
și cu tot venitul ' și copiilor lui. și. nepoților lui și strănepo­
ților lui și răstrănepoților i ' ‘ o al lui, cine
i se va alege mai aproape, nestricat niciodată, în veci.
Iar hotarul acestui sat, al Batăreștilor, și acestei seliști să
fie după vechile hotare, din to 1 5 cărțile, pe unde din veac
au umblat.
ji la aceasta s e credința Domniei no ti i j sus
scrise. Noi Stefan Voevodf și credința preaiu biților fii ai
Domniei mele, Alexandru și Bogdan Vlad, și credința bo-
erilor noștri, credința panului Duma, credința panului Can­
gur, credința panului Boldor vornic, credința panului Hăr-
man, credința panului Șteful, credința panului Mușat delà
Hotin, credința panului Micotă și a panului Reațeș, pârcă­
labi de Neamț, credința panului Ciortorovschi, <credința pa­
nului Șandru delà Cetatea Nouă, n “ ■ v dui Dinga,
credința panului Clănău spătar, credința panului Isac vis»
ternicul, credința panului Ieremia poștelnic, credința panului
Moghilă ceașnic, credința panului Ffunteș stolnic, credința
panului Petrică comis și credința tuturor boerilor noștri
moldoveni mari și mici. .
Iar după viața noastră, cine va fi Domn Țării noastre,
din copiii noștri sau din neamul nostru sau iarăși ori pe
cine Dumnezeu va alege să fie Domn Țării noastre Moldo­
vei, acesta să nu~i strice dania și întăritura noastră, ci să-i
întăriască și înputerniciască, pentru că i-ani dat și i-am în­
tărit, pentru a lui dreaptă slujbă și pentru că și-a cumpărat
pentru ai săi drepți> și curați bani.
Iar pentru mai mare tărie și înputernicire a acestei
toate mai siis scrise, am poruncit credinciosului nostru ju­
pan, Tăutul logofătul, să scrie și să atârne pecetea noastră
cătră această carte a noastră.
■ A scris Toader gramatic, în Suceava, în anul 7001
Martie 7.

' Pergament rupt în două, cu pecetea pierdută, delà care


se păstrează șnurul roșu, era în 1916 în proprietatea lui C.
Ciohodariu, inginer în Iași. Pe verso se citește : f
Aîhî< ivita el T\â& 8 p8im itanca^ ■ -'ura aceia s’a dat în
mânele Ilisaftei). A fost cunoscut și lui I. Bogdan, care în
D. Șt. 2 p. 17-18 îl dă în traducere-rezumat, din cauză că
era foarte deteriorat. De pe original l-a copiat și publicat
Ghîb. în 1 = a n . -zr . ;
. și eu.
Este vorba de un fost sat din trupul Sineștilor, din ju­
dețul Iași1* 3. In trupul satului Sinești s’au contopit următoa­
rele 6 sate vechi: Onișcanii, Sineștii, Podobiții, Bătăreștii,
, 1 7 ; : ■ ' '• . , ■ ' --, natului (.Jru*
ele e- - -G e ■ ; Cll
Ploscureștii, Lunganii, Șeptecenii, Onicicanii (aceștia erau pe
locul Storneștilor de azi), pârâul Batireștilor, a Podobiților
și la Bahlueț4. Cătră vechiul sat Bătărești, așa cum era s •
Alexa idru cel Bi , s’a ade e7 prin . ire, o parte
dintr’un alt vechiu sat, Crâsteștii, • ( venia pee A ' A
lângă Mădrâjăștii de azi5. Aceasta se vede dintr’un uric din
6998 (1490) Martie 17, dela Ștefan cel Mare, prin care Negrilă
Batirescul cumpără, drept 87 v WKHua caw ita
KpZAHrXTSpH, H4 Hdvk - rșy KHA KpXXTig KH11Jh4 MACT, HpOTHK HA-
Haprr’LacH6, wr noTWK tahkivk rqrk (p 1 e ele sat, la■ Câr-
ligătură, anume unde a fost Cârstea, partea de sus — despre
apus — înpotriva Narotiasei, dela pârâul Tancului în sus).

1 Dicț. geogr. al jud. [ași ț huL ; ! / ¡< ¡p eu , shd


major, planșa Podul Iloaei, 1: 50.000.
.2 M. Costăchescu, Sâneștii, Onișcanii etc., în Buletinul Ion Neculce,
Iași, fasc. 4 (1924) p. 1-45. ' . ■
3 Harta stat, major, cit.
4 M. Costăchescu,. Sâneștii cit. p. 32-33.
5 Harta stat, major, planșele Podul Iloaei și Belcești, 1 : 50.000 ; M.
Costăchescu. Satele Bălțați, Codrești, în Buletinul Ion hh ■ . lași fasc. 7
{1929)' p. 43, 56, 57, 85-89, 95.
6 Naroteasa este soția lui Narotă, stăpâna Lunganilor vecini, în această
vreme [Ind. stat. p. 199 ; Harta stat, major, planșa Podul Iloaei cit]. Narotă,
soțul, l-a stăpânit în vremea lui Alexandru cel Bun și satul s’a numit în ve­
chime Nărotești. Aceasta se vede dintr’un document dela Iancul Voevod, din
7088 (1580) Martie 9,' prin care Pătrașco și sora lui, Magda, copiii lui Luca
ceașnic, nepoții Stancăi, strănepoții Armeancăi, fiica lui Narotă, vând lui
Grecea, drept 74 zloți tătărești, din a treia parte a șesea parte céao w(t)
HX00TÉL|JH H w(t) >Kî(p)^h(h)iJÇH V K$A$(ct) Kp&AHrĂTVpk, l|io(c) TÎ-
ni(p) HMéHVé(t) Av(bl)raHÏH . . . H n(c)npHKHAK 34 riOTKpX^^ÎHÎi
ipo hau(a) npii/vKM H(x)> napo(T), w(t) crapa(r) a/uăa(n)Apa koé-
ko(AÎ) (sahâ din Nărotești și din Jerdinți, în ținutul Cârligăturii, care acum
se numesc Lunganii . . . și din privilegiu de întăritură, ce a avut străbunul
lor, Narotă, dela bătrânul Alexandru Voevod) [Fotografie în colecțiunea mea].
•180 1495

delà Mănăilă și fratele său5 Danul, și surorile lor, Zoica șî


Nastea, fiii lui Iurie Dăvidescul, din uricul a<Km AaKHAa>
KOMHca1. Satul Bătărești este pomenit într’un uric delà Petru
Voevod, din 7054 (1546) Iunie 23, prin care se întărește lui
Danciul și surorilor, Niagșa, Anușca și Stanca, fiii lui Negrilă,
și rudeniei lor (veri), Mihail și Coznia, fiii Măriei, 4 u nev* h
ai lui Vâlcea, ocina și inoșia din ispisocul de mărturie, ce
au avut părinții lor, Negrilă și Maria, delà părintele Dom­
nului, Ștefan Vodă, „jumătate de sat, în Cârligătura, anume
Bătăreștii „din bisărică“ și siliștea pe Bahlueț, anume Măcău
Vlada, cu loc de moară, pe Bahlueț, unde a fost moara Oni-
cicăi, seliște cumpărată de Negrilă delà Anușca și Marta,
fetele lui Mădrâjac23 . Și în multe locumente altele*. Este
străvechiu. Era și în veacul ai XIV-lea. Iși are numele delà
un Batăr, Batori, un român cu nume unguresc, ce va fi venit
odată cu descălicătorii45 . — Seliștea lui Măcău Vlad era pe
Bahlueț, lângă Mădrâjești. Cumpărată delà Mădrâjac, Măcău
Vlad o va fi stăpânit pe la începutul veacului al XV-lea
sau mai înainte6. — Mădrâjac, ale cărui fete vând seliștea.
de mai sus, este întemeietorul satului Mu ujești sau. Mă-
dârjești din comuna Lungani, județul iși6 și a satului

1 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 431-453. Pentru complectarea „David” comis,


care a trăit sub Alexandru cel Bun, cp. M. Costăchescu, Satele Bălțați, Co~
drești cit. p. 85-86; Radu Rosetti, Pământul p. 176; M. Costăchescu, Doc.
Mold. în. Șt. M. 2 p. 261-262.
2 Originalul era la Arhiv. Stat., București, Mitropolia Moldovei; .în
Arhiv. Stat, lași Condica Mitropoliei Moldovei, 1818, 2, fila 557, cu data
greșită 7084 Iunie 23 ; M. Costăchescu, Sâneștii, Onișcanii cit. p. 28 ; Ghib.
Sur. 22 p. 95-96.
3 Arhiv. Stat., București, 'Mitropolia Moldovei cit. ; Arhiv. Stat., Iași,
Condica Mitropoliei Moldovei cit. fila 557-575 ; M. Costăchescu, Sâneștii cit.
p. 28-33.
4 Cp. pe Brațul Viteazul, stăpânul în vremea lui Alexandru cel Bun,
in satele apropiate Frăteni și Goești [I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 444-446 ; M. Cos­
tăchescu, Satul Goești, în Buletinul Ion Neculce, Iași, fasc. 3 (1923) p. 31-46 ;
M. Costăchescu Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 831] și Mădrâjești, de lângă Bă-
tărești. Alt sat Batărești, pela Tecuciu, pomenit în 7137 (1629) Aprilie 15
[Ghib.- Sur. 2 p. 257].'
5 Cp. satul Măcăi, în jud. Argeș, și Măcău, în jud. Cluj [Ind. stat, p^
24, 111, 638]. într’un uric din 7005 (1497) Martie 14 se spune că Micul Mă­
cău cumpără, drept 70 de zloți tătărești, jumătate din satul Călimănești, pe
Putna [I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 108-110]. Un Ion Măcău, trăitor în vremea lui
Petru Voevod, și urmașii săi sânt pomeniți în 7158 (1630) Mai 10, având
parte în satul Bogdănești, din jud. Bacău [Ghib. Sur. 2 p. 128-129 ; Ghib.
Sur. 8 p. 350], Un Măcău a stăpânit în moșia Cioinejii, delà ținutul Covur-
luiului [Uricarul 10 p. 140].
6 Dicț. geogr. al jud. Iași p. 150 ; Ind. stat. p. 199; Harta stat. majorr
planșa Podul Iloaei cit.
e
1495 181
S
Mădrâjac sau Mădârjac, din comuna Popești1. Este pomenit
■și într’un document din 7007 (1499) Noemvrie 17: un sat pe
Sirca, anume Străviceani, din gios de Mădrâjaca23 .— Aici,
pe Bahlueț, fusese' și moara lui OnicÎcă. Acesta este Onicico,
întemeietorul satului Onișcani, din Cârligătură, sat fost în
locul Storneștilor de azi, pomenit în 6935 (1427) Octomvrie
15*. Nepotul lui, Giurgiu Palmeș, fiul lui Iliaș, cum vedem
din uricul din 7009 (1501) Dechemvrie 14: 8h0ykk whhmkokk ■
wt Kp&AHraTSpH, vinde wt SpHKa aKM oro whhmkh wt KpxnHra-
TSpH h hc npHKHâT/ft . . . wt A^Aa Hauiiro, wt a/ugaw^pa
cîao Ha Kapnn ra ToypinK na Havk wmKdHH, chhhph, lui
Ștefan Vodă, care mai cumpără și Sineștii și le dăruiește
Mănăstirii Putna4. In hotarnica de aici a satelor Sinești și
Onișcani, despre Goești, se vorbește de drumul .ce se sco-
boară din whh<m>kok0k> khmîpok» (Chicera lui Onicică).
Foarte interesantă si arătarea că uricul lui Vâlcea Bă- '
tărescul dela Alexandru cel Bun fusese pierdut, când veni­
seră Turcii la Valea Albă.
50.
1495. X,

7001. Ștefan Vodă pentru Anușca și sora ei, Neacșa,


et( le lui Manoilă,. ce vând moșie la Mănăilești, în !io> • . 5
Dumeștii, lui Grigore Săvăscul, cu 270 zloți tătărești.
Dau documentul de mai sus în rezumat așa cum se
află la N. Iorga, Stud. și Doc. 11 p. 75.
Nu pot'identifica satele Mănăileștii și Dumeștii. Poate
■să fi fost dincolo de Prut, unde găsim satul Manoilești în
■comuna Cetireni, județul Bălți și altul în comuna Manoilești,
din județul Lăpușna5. O seliște Mauuilești a fost și dincoace
1 Ibid. Cp. M. Costăchescu, Satele Bălțați, Codrești, în Buletinul Ion
Neculce, Iași, fasc. 7 (1929) p. 55-95.
2 Suretul al meu. Publicat în Buletinul Ion Neculce, Iași, fasc. 6
•(1927) p, 204.
3 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 199-201.
4 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 182-189; M. Costăchescu, Sâneștii, Onișcanii cit
5 Ind.. stat. p. 42, 218, 656; Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei, p. 140:
Manuilești; Harta Basarabiei, de Nour. Cel din jud. Lăpușna este așezat în
valea Botnei.
182 . ' 1493

de Prut, pomenită între* satele lui .¡van Porcii, într’un uric


clin 6956 (1448) Iulie 278 Alt sat Manoilești, în sus ele Bacăin
e dat ck Alexandru cel Bun Mănăstirii Bistrița, ca seliiiiib,
pomenit întrâui uric din 7007 (i499) Noeinvrie 26: simm iov-
iwo . . . și în 7008 (1500) Martie 22 : kmjhê iimzoo
. . . auuiSH/uijîH3. Acesta de ' pe. urmă, nu poate fi satul din
documentul din 1495, el fiind până la 1500 al Măiiăsfirei
Bistrița. — Un alt sat, pe Prut, „( ruJiiieștii, ce au descălecat
pe hotarul unde au fost ManoiF, e pomenit în 7008 (1500)
iMartie 50, dania Mănăstire! Pobrata de Alexandru cel liuii V-
Satul își are numele delà un Manoilăh Uo wrlhm Mmx
ilă Șerbescul a stăpânit dincolo de priit epiio compg cv xv-
H6f 46KK0IțÎH Isa IXTOKilÏH H OptlS r 'VI HAVk Kpdiihl C H^/Vk-
HJÆW, ciini se vede dintruii ir 4 (Î4S7 Aogosi C
când urmașii săi vând această selișfe și prisaca iui TăiituJ
logofătul6. — Nu pot identifica nici lVv A în liotar cu
Mănăileștii. Un sat Duineiii, dincolo de P ut e ■ în comuna
Văratec, județul Bălți, îna1 . t v /"ț7 7 M Duiiiești,
în județul Lăpușr e Baco aț, este pomenit întUiin uric
din- 6928 (1420) Aprilie 25 .-Ace vt <x ut de Alexandru
Lăpușiieanii, 5 ' prxm, Mm xirii CăpriaiiaU Iși
are numele delà un străv ‘A 7 ra j M 7 -, . ■ .

1 M. Costăchescu, 'X Mn ,n. ȘL jVL 2 p. 542, rândul 2L p. 5 ra


2 L Bogdan, D. Șt. 2 p.H.62, 166.
5 Ibid. 2 p. 175-174.
4 L Bogdam D. Șt. 2 p. 177-478 ; M. Gostăc.hescu, cit. 1 p. 280, run­
dul 6, p. 285.
5 Cp. M. Costăchescu cil. 2 p. 857X58.
6 1. Bogdan, D. Șt. 1. p.. 269-271.
7 Ind. stat. p. 45, 558 : Arbore, Dict geogr. al Basarabiei p. 91 ; Harta
Basarabiei de Nour.
8 M. Costădiescii cit 1 p. .05, râiiclul 15, p. 159.
9 Ștefan Gr. Berechet, .Mănăstirea Căpriana, Cliișinău, 1928, p. 1.4 :
^SavIciiYh. . "7
10 Sate cu acest nume avem în jud. Dorohoi, llotim Hunedoara, Ia.ai,
Vaslui [Ind. stat. p. 148, 178, 188, 198, 398, 558-559]. JHnirii trecut cp. docu­
mentul din 6970 (1462) Octomvrie 8, pentru satele din Vaslui [L Bogdan, LX
Șt. 1 p. 65-66 ; M. Costăchescu cit. 1 p. 528] ; altul, pe Dobrovăf, tot la Vas­
lui, cu uric dela Alexandru, cel Bun, pomenit în 7007 (1499) iNoemirie 26
[L Bogdan, D. Șt 2 p. 162, .1.65: ¡șv KhiAk '■> CP- seiiștea
iui Duma, în 6956 (.1448) Iulie 15 [M. Costăchescu, cit. 2 p. 524, rândul .1.6,
p. 541] ; satul pe Dobrolvor, unde este popa Duma, în 6960 (1.452) Dechem­
vrie 21 [ibid. 2 p. 432, rândul 4-5, p. 455] etc. • Cp. pentru Duma ibid. 2
p. 841-842.
14944496 185
s
51.
É4 ' , Lrr 'M V .
Ștefan Voevod întărește lui ToaderÆazea satul Rădeștii, în

lui Dieniș spătarul. , 5


Cu lila 1 Dum ■ efan 1 - >d, Domn Țării
' oldovei. Cum au venit înainte i tsfră șC - I-
Vvu : ! ■- . - — ;; V pi ■ . ' s . . și ’
Fedca, fiicele lui Stoica Dieniș, nepoatele lui Dieniș spăta­
rul, de a lor bună voie, de nimeni nevoiți, nici asupriți și 10
' i vă- •■ ? î.1 : - ■ b- î:f ' ■ '•
iii<jșteiiiis<e satul... Ea ci eștiu în - .. l-vi-
vândut lui Toader Lazin, drept . . . > zloți tătărești. Ș
sculat sluga noastră Toad La :in, și au plătit tot I plin a-
cești de mai sus scriși bani „ . . rum. > -iau ideCe ici 15
Stoica Dienișa, nepoților lui Dienișa spatariul, înaintea noas­
tră și înaintea a lor noștri <moldovenești boeri>B
<De aceia și Noi văzând a lor dreaptă cumpără <■ t '
delà Noi> am dat și am întărit slugii noastre, Toader Lazinu,
aceasta de mai înainte zisă <cumpărătură, satul anume Ră- 20'
I iii, 1 1 > r-- Ui u . . \? să-i fie . v . ■/'. și .
nepoților iui ș Ui. .. la-'tot iieaiiMil lier ocre i
se vor alege lui mai de aproape, nestrămutat, niciodinioară
în veci. . .,'O
. . ;/’• t du '"I ace 0h ,ri! s ,* ii • ■ o- • . ■ -5
vechiul hotar, pe unde din veac au> umblat.
Iar la aceasta este credința Domniei noastre acelui de
-o sus scris, Ștefan Voevod, și cjvj-.m - ■ , - ■
. . . . » Ci MC - Lod in' ¡V M < ‘ ‘ ! C ‘ ' ■'

credința boeriului Toader, pârcălabul de Hotin .ere- 50


dința boeriului Eremia pos ul ......
■ Iar după a u'hqwh v m v v-,H ,, „ ( ,11U
nostru, din fiii noștri sau din neamul nostru sau pe care
Dumnezeu va alege ......... pentru a lui dreaptă slujbă
și pentrucă deosăbit l-a? ? ( 4 pe ai săi drepți bani. 35
. . . . . . . . . . . . al nostru logofăt să scrie și a ■ noas­
tră pecete să-i spânzure cătră această carte a noastră.
...... Chenar 18. • ■
184 1494-1496

Și s’au tălmăcit de pe sârbie pe moldovenie pe cât s’au


putut cunoaște slovele, fiindcă era pe multe locuri lipsă mult,
de mine, Gheorghie Radow , ¡.ascal dela Biserica gospod,
1815 Maiu 29. '

Dau documentul de mai sus, cu unele complectări fă­


cute de mine, după lacov Antonovici, Documente Bârlădene
4 p. 11-13. Data e circa 1494-1496 Ianuarie 18. Toader, pâr­
călabul de Hotin, se întâlnește din 1493 Octomvrie 261. Măr­
turia din document cu fiii Domnului presupune că erau
Alexandru și Bogdan Vlad. Alexandru a murit însă în 1496
Iulie 26, într’o Marti2. Complectările din docum mi le-am
făcut după documentul dela Petru Voevod, din 7054 (1546)
Mai 133.
Este vorba de satul Rădești, din comuna Rădești, ju­
dețul Tutova, așezat la obârșia văii Coyurluiului Sec4 și nu
cel din comuna Puntișeni, același județ5. Este pomenit și îiv
tr’un alt document dela Ștefan Voevod, din 7003 (1495) Ia­
nuarie 126 și în 7054 (1546) Mai 15, de care a fost vorba
mai sus. Satul își are numele dela un Radu78 . Era și în vea­
cul al XlV-lea.
Neamul lui Dieniș spătarul este cunoscut. Dieniș spă­
tarul apare încă din 6942 (1434) Aprilie : . M
(1447) Ianuarie 149. Fiul său, Stoica, și fiica acestuia, Fedca,
le întâlnesc în 7015 (1507) Martie 2210 și în 7035 (1527) Mar-

1 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 29. '


2 I. Bogdan, Cronice inedite p. 44, 76, planșe p. XII-XIII ; dala din
Cronica dela Putna : 1496 Iunie 26 [I. Bogdan, Vechile cronice mold. 147,
266] și cea de 1496 Iulie 25, Joi, din cea mai veche cronică moldovenească,
scrisă în românește [Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, ed. C.
Giurescu, București, 1916 p. 69-70] e greșită ; în Letopisețul lui Azarie data
e Iulie 26 [I. Bogdan, Letopisețul lui Azarie, în Anal. Acad. Rom, seria 2,
tom. 31 (1909) secț. ist p. 94]. Iulie 26 în 1496 a căzut Marți [Dr. Szentpé-
tery Imre, Oklevéltani Naptâr p. 83].
3 lacov Antonovici, Documente Bârlădene 4 p. ¿5-27.
4 Ind. stat. p. 592 ; Harta stat. major, planșa Tecuci, 1 : 100.000 ; Dicț.
geogr. al jud. Covurlui p. 138.
5 Ind. stat. p. 391.
6 lacov Antonovici cit. 4 p. 15-15.
7 Sate cu acest nume sânt în jud. Alba, Arad, Argeș, Muscel, Olt
[Ind. stat. p. 3, 15, 15, 244, 262, 725). Cp. Rădeni, Rădăuți [M. Costăchescu,
Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 928], asemenea Radu [ibid. 2 p. 872].
8 M. Costăchescu cit. 1 p. 385, rândul 22.
9 Ibid. 2 p. 273, rândul 52, p. 838-859.
10 Ghib. Isp. I1 p. 47.
1494 185
A
lie 91. — Pentru Toader Lazea (în original va fi fost Toa~
A60x /ubhhz), numit în 7054 (1546) Mai 13, Toader Lăzăscu2
«ă se cp. boerul Lazea Pitic3, Lazea spătar, Lazea4.
/
52
1494 Fevruarie 25.
Ștefan Foevod pentru satul Bercești, numit și Ostășești.

7002 Fevruarie 25. Ispisoc delà Domnul Ștefan Vvd. pe


e / sA 5

Acest prea scurt regest de document îl dau după Arhiv.


Stat., lași, Anaîorale nr. 7 fila 149 v. E adus document
pentru seliștea Bercești, în pricina cu răzeșii de moșia Sârbii
și Filosofii, ce acum se numesc Ciocârlești. Ibid. se ■ spune
că seliștea e a M-rei Bârnova și e lângă satul lui Moișă Fi­
losoful. Se aduce și un document din 1818 Ianuarie 15, în
care seliștea Berceștii se arată „dispre pârâul Moica, pori-
clit atunce și Rătușca și dispre pârâul Căuiasca“.
■ Numirea veche a satului se vede că e Ostășești. Intr’un
uric delà Ștefan Voevod, din 7026 (1518) Iulie 24, se întă­
rește lui Gâdea stăpânirea peste a treia parte din satul Os-
— ‘.umpărată delà Toma, fiul Marenei5.
Este vorba de un sat, ce a fost pe valea Rahovei, lângă
■Ciocârlești, lângă pârâul Răfușca și Căuiasca6# Npmele Os­
tășești și-l are delà un Ostaș, sau în legătură cu lupta de
pe aici cu Turcii, din 14757. Bercești și-l are delà un pro­
prietar de mai târziu, Bercea8.

1 Acad. Rom. fotografii, pachet 2 nr. 16.


2 lacov Antonovici cit.
5 M. Costăchescu cit. 2 p. 856; I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 526.
4 M. Costăchescu cit. 2 p 856.
5 Acad. Rom. Peceți 21.
6 Harta stat major, planșa Iași, 1 : 100.000. Ibid. greșită: Căneștii și
Cănească, în Ioc de Căuești și Căueasca.
7 Cași Războenii de pe Valea Albă, în legătură cu lupta din 1476.
8 Cp. Berceni, în jud. Ilfov și Prahova, Bercești, în jud. Buzău și Gorj
Jind. stat. p. 210, 274, 71, 169, 451].
186 1495

53.
1494 Martie 2.
Ștefan Voevod pentru satul Zernești.

„Ispisoc de moșie Zernești, din lei 7002 martie 2, c


5 răposatul Domn, Ștefan Voevod, prin care să d 1 ște că
au cumpFmi o cu 50 J ‘ 12
Andrica, Petre și Cosfir".

Acest regest scurt e pomenit în spița de neam a mo­


șiei Cotul Paicul, din ținutul Chigheciului, alcătuita la 1759
Mai 4 zile, spi|ă care se află la Arhiv. Stat., Chișînău, și a
■ fost publicat de L. T. Boga, Doc. Basaraberie, 4 (1929) p. 12.
■Este vorba de satul Zărnești, le H a< olo de Prutșia-
proape ./de el,■ din judelui Cahul1. Alătu ? * .m] 1 ’'*? ' '■
Este un sat străvechiu, ce-și are numele dela un Zârnă3.—
Pentru Burcea să se cp. Burcic, Bi i ml co nis4.

; ; ' ' ’ ' 54; ’ ' .


Vaslui. 1495 lani rie 12. , ■
Sie/anz Foe'rod di . /< ' ¿a n Io
de pustie, la fundul Covurluiului cu apă, între Rădești
5 §i Voinești. Se arată hotarele.
Suret dela Ștefan Voevod, însămnare de unde și până
■unde.
însemnăm cu această carte a noastră, cine va vedea
■ sau o va -o■ ;Ai Ho, u 1 ’ uistre,
10 Focșa și Berehoiu și Bantăș, slugi nouă drepteși credincioase,
drept aceea, văzând și Noi a lor dreaptă slujbă și cu ere-

1 Ind. stat. p. 86, 845 ; Arbore, Dic(. geogr. al Basarabiei p. 232 ; Harta
Basarabiei de Nour.
2 lud. stat. p. 85, 681 ; Harta Basarabiei cit.
3 Cp. seliștea lui Zârnă din 6923 (141.5) Aprilie 14 [M. Costăchescu,
Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 119, rândul 8, p. 1211, în 6951 (1443) Noenivrie
29 [ibid. 2 p. 187, rândul 22, p. 193, 194] și în 7007 (1499) Noenivrie 15 [I.
Bogdan, D. Șt. 2 p. 142-143]. Cp. sate Zărnești, în jud. Argeș, Brașov, Buzău,
Covurlui, Vâlcea [Ind. stat. p. 17, 66, 78, 124, 402, 845].
4 M. Costăchescu cit. 2 p. 832.
dința și Noi ne-am milostivit spre dânșii și deosăbit cu a
■ milă am dat și le-am întărit lor delà Noi, din pă
mântui nostru al Moldovei, un loc de pustie, Ia fundul Co-
vurluiului cu apă, între Sădești și între Voinești, ca să-și
uși . lișb ■ sat, care scrie mai sus, că ani
delà Noi uric și cu tot 1 mhd, lor îi "
ților dor și cine să va trage dintrânșii și a tot neamului lor,
cine să <va> alege mai aproape, neclătit și nemișcat, în veci.
Și ' olarul acelui loc de pustie este din vârful .piscului
Surăi1 și merge în sus pe culme piscului prin dumbravă și
dă printr’un lac, ce este în margine codrului, și ‘ tot în sus
culme pin codru și dă piste alt lac, ce este în codru, și fot
în sus, până.în culme Jăic căhdu" 1 ’ anului
Covurluiului de ținutul Tutovei, și de acolo purcede spre
răsărit, tot prin - codru, culmea dealului, de unde se prăvale
apa și dă printr’o poeniță și tot spre răsărit, cam la dec
până în culmea dealului, și deacolo purcede spre, amiazăzi
pe culmea dealului în gios, prin codru și esă în margine
o< ului, în dreptul unei vâlcele, și tot în gios, pin văl ce și
pin dumbravă, < '-N2 1
ne.din gios, în valea Bănesăi are hotar, și de acole dr
la apus prin poiană, unde sânt și niște chișteli și tot spre
apus -’^ste s F k
A ‘ A . 'J. M j ; ! :

mai sus scris, Ștefan Voevod, și a credincioși și pre iubiți


fiii domnii sale, Alexandru și Bogdan stăpânitori, și a cre­
dincioșilor boarilor noștri « a cred ncios dumnealui Duma3
pârcălab, a credincios dumnealui Boldul4 vornicii, <credința
dumnealui Hărman, credința dumnealui Șteful, credința dum­
nealui Mușat>, credința dumnealui Toader, pârcălab de Ho-
tin, credința ciumneahii <Micotă> delà Neamț, <credința
dumnealui Ciortorovschi), credința dumnealui <Șandru>, pâr­
călab de Cetatea Nouă, credința dumnealui Clanău5 spătar,
<crecliiița dumnealui Isac visternic> și credința dumnealui
Irimia postelnic și credința dumnealui Movilă păharnic și

1 In copia Ghib. : Șurăi.


2 In copia Ghib. : Porcului, în suretul lacov Antoiiovici « Mqfhi
5 In suret: Duda.
4 In copia Ghib.: Boldor.
5 In suretCananău.
188 1495

credința dumnealui Fiunteș stolnic <și credința dumnealui Pe-


trica corni s> cum și toți boerii noștri s’au scris cei mari.
Văzând a noastră îndreptătură a pământului Moldovei,
și de ficiorii noștri, cine să va alegi Domn a stăpâni pă-
5 mântui nostru a Moldovei, să fie lor neclintit a noastră da­
nie și întăritură, ce. am întărit și am întemeiat pentru tre-
cuții întăririlor dela Noi, pentru dreaptă slujba lor.
Iar ce mai mari tării și întăritură scrii mai sus și ma­
rile credinciosul nostru, dumnealui lăutul logofătul, și scrii
10 . și a noastră pecete spânzurată cătră această carie a noastră.
Matei uricariul, Vasluiu, 7003 Ghenar 12.
Adeverit de vornicii de poartă, Spiridon Berte și Costin
Ghenghe, la 1836 April 23, care spun că e vorba de moșia
Roșie.

Dau documentul de mai sus după un suret, publicat


în lacov Antonovici, Documente Bârlădene 4 p. 13-16. Aici
se spune că e vorba de moșia Roșia. O copie de pe o veche
traducere, dela preotul Ștefan Bogatu, se află la Ghib. Sur.
ms 47, în- care se spune că e. vorba de satul Berești. Intre
aceste două variante e puțină deosebire. Unele le-am arătat
mar sus. In cel din Ghib. data e 7007 Ghenarie 12, când nu
putea figura ca martur Alexandru, fiul Domnului, mort în
1496 Iulie 26Complectările din lista divanului le-am dat
după liricul cu aceiași dată, 7003 (Í495) ianuarie 1212. Cum.
se vede din textul surei ului, traducătorul nu era un prea
bun cunoscător de slavonește.
Moșia Roșia este în comuna jorășh, din județul Covur-
lui3. Aici sânt Rădeștii, despre care a fost vorba în docu- ■
meniul dm 1494 1496 Ianuarie 184, și au fost și Voineștii,
-din care a rămas numele unei moșii și păduri, în comuna
Berești5. La răsărit de Rădești este valea Suraia, nu departe
•este dealul Jeravățul6, iar la miază-zi — apus de Berești gă-

1 Vezi mai sus p. 184.


.2 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 48-49.
3 Dicț. geogr. al jud. Covurlui p. 141. Ibid. p. 141-142, pădurea, valea
și dealul Roșia. Valea aparține teritorului Bereștilor. Harta stat, major, plan­
tele Tecuci și Berești, Oancea, 1: 100.000.
4 Vezi mai sus p. 183-185.
5 Dicț, .geogr. al jud, Covurlui p. 167. ■
6 Harta stat, major, planșa Tecuci cit.
1495 189
Ș
sesc dealul și valea Porcului1, dealul și valea Baneasa2. Satul
Voinești este străvechiu. Iși are numele dela un Voinea3.^-
Jăravațul este pomenit din vechi vremuri4.
/' • . -
55.

Vaslui. 1495 Ianuarie 24.


Ștefan Voevod întărește înpărțeala ce și-o fac între dânșii
urmașii lui Cananău și Negrită, -în satele dela Alexan­
dru cel Bun, anume Todirenii, unde a fost lacuș Mihu,
Liudeștii, Bârzăștii, toate pe Bârlad, Zahorna, pe Nistru,
și unde a fost Zlatariul vătămanul și Horodiștea, unde
a fost laza vătămanul și Ircoviții.

Surei de pi ispisocu vechi sârbesc dela Ștefan Voevod,


Domn Țarii Moldo viei, scris de Șendrea , ki Vaslui, 10'
la let 7003 ghenari 24, care ispisoc fiind rapt în patru bu­
căți și ștersu, precum să vedi, diabe s’au putut alegi acești
cuvinte, cari mai gi >s sânt scrisă.
înștiințare facem prin aciastă carte a noastră tuturor,
cui vor căuta asupra ei, sau vor- .auzi cetindii-să,. pentru a- ' 15»
ciastă adivărată Magda, fata Mihului, feciorii lui Cananov,
fratilc dumisali N< gr ¡la , ... a și credinciosul d-lui Costea,
fratele dumisali a lui Toader a pisariuiui nostru, ficioru . . .
. . . nepoți a iui Drăgușan, ficiorul ...... nepotul Negri-
lăi și rudile lor, loan și surorile lui ..... . feciorul <Pân- 20
teiși> Vlașin5, așijdirea Fedca6și sora ei7, Marica <și Ghinda),
toți nepoții lui Sima Rugină <și Done, fiica) Nastasiei, ne­
poata Marinei,-că de nimeni nesăliți, nici asupriți, ci de a
lor bună voe și-au înpărțit între dânșii dinaintea noastră și
dinaintea tuturor boerilor noștri a mari și mici satul de slu- 25>
jire de ia moșul Domnii meii, <Alexandru> Voevod, anume

1 Dicț. geogr. al jud. Covurlui p. 135-156; Harta stat, major, planșa


Berești-Oancea cit.
2 Dicț. geogr. cit. p. 19-21; Harta stat, major, planșa Berești-Oancea cit.
3 Vezi mai sus p. 40-43.
4 Cp. M. Costădiescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 913-914: Jâravățul
Jeravăț, Jiravăț.
5 In suret: lancușân.
6 In suret: Fedcu
7 In suret: lui.


190 1495

Todirenii pi Bârlad, unde au fost lacuș Mihu,


e e £ « ' je Bârlad, și 1' i -'i Bâr-
Iad, și pe Nestru, în gura Zăharnei, satu anume Zăharna
...... și satul . . . . . . ,'io ■ 12 fost Zlatariul vălăne^ ! -
5 și satul Horodiștea ....... în gura ....... unde au
fost Jaza vătămânul. .' ■ •
Deci- și Noi văzând a lor de bună voe înpărțăli, ce
și-au înpărțil îi între lânșii d( bună zoc s ■
dela Noi le-am dat și le-am întărit lor mai susăle numite
.10 sate . . . . . . șl sabj Itî ,
Și spre aceasta este credința Domnii meii de mai sus
numit, Noi Ștefan Voevod, și o,-...-.n hi...........
tri a Moldovii a mari și mici.
. Și spre mai mar- -arh h-iva-- xcelor de
15 mai sus scrisă, am poroncit credinciosului boeriului nostru,
dumnealui Tău tu logofăt, să scrie și pecetea noastră să
legi cătră aciastă adivărată carte a noastră.
Din limbă sârbească s’au tălmăcit di Costantin Diiac
pitar, în Eși 1809 iuni 25.
S’au scos întocmai de pi tălmăcire, gubernschi reghis-
trator Feodor Zatic.
Giudicătoriea politicească a Oblastii Basarabiei.
h Pentre - ;
moldovenească a ispisocului sârbesc dila Ștefan Voevod
după posleduire, aflându-să întocmai.cu aceiaș, s’au încre­
dințat di cătră a<n ’G giudicătorie cu iscălitura unui cilen
a presudstviî și puni; a /pereții împărătești. •
In Chișinău anul 1824 luna Mart 24 zile«
Sovetnic Pavăl Măcărescu
(L. P.) Secretari Barbu

Suretul de mai sus se află în o Condică de documente


■ ‘ a familiei Roșea, fila 73, la Arhiv. Stat., . Chișinău. A fost
publicat de L. T* Boga, Doc. Basarabene, 4 (1929) fila 13-14,
de unde îl iau și eu, complectând unele locuri, date în suret
'ca lipsă, după alte urice cunoscute.
Satele se pot identifica. Todirenii sânt Todireștii din

1 Lipsă câteva cuvinte.


2 In suret: Brezăștii, sigur o greșală de citire.
1495 191.

comuna cu același nume, fost în 'comuna Negrești, județul


Vaslui, așezat pe Bârlad1. Satul era și pe vremea, lui Ale­
xandru cel Bun și sigur și în veacul al XlV-lea. Aici fusese
de demult tare lacuș Miliu, poate ca yătăman. In 7011 (1503)
August 8, Toader logofătul (același cu pisariul) dă fratelui
său, popii Luca, și surorii sale, Stanca, și nepoatei sale, Saf-
tei, fata Elenei, satul de cumpărătură, Mălineștii2, pe apa
Bârladului, primind în schimb părțile acestora din satele
Toderești și Iurcovții, pe apa Bârladului3. Iși are numele
• -< iifl loiMier. ' ; - . josaroi si •lirs■ C,-
■ de Bârzești, tot pe ap< 1
'■ 4 ? >îis
Iadului5. S.z *■ poate si în veacul ai XIV-lea. Iși arc
mele delà liude, liuzi ? In acest caz locul este foarte
t rie» \ ,-rcjn istoricul proprietății vechi6. -^Mai jos ceva
sânt și Bârzăștii, pe Bârlad, în același județ Vaslui7. Sa­
tul era poate și în veacul al XIV-lea. Iși are numele delà
un Bârzea. Printr’un uric din 7035 (1527) Martie 15, delà
Petru Voevod, ca^a, ^wuna ^onnna, KuoyKa uaeTHua h ¿uapeuHa8,
KHoyKH werpuHH craparo, dă schimb lui Ion Banul vornic ocina
sa, din al său drept uric, delà părintele Domnului, Ștefan
Voevod9, cgao na na navk spKseqiÎH, kma Kpxs^10.—
Tot pe Bârlad erau și Ircovițâi, adică Iurcovții, din docu­
mentul din 7011 (1505) .August 8, adus mai sus. Poate erau
lângă Todirești Era cred și în veacul alXIV-îe s ; . '
mele delà un Iurg11. — Zăharna este un s.at Zahorna, care a
1 Iad. stat. p. 399, 799 : Dicț. geogr. al jud. Vaslui p. 192; Harta stat,
major, planșa Vaslui, 1 : 100.000.
2 Dicț. geogr. al jud. Vaslui p. 112, 90; Harta stat, major, planșa
Bacău, 1 : 100.000.
5 I. Bogdan, D. ȘL 2 p. 219-221.
4 Pentru satele cu acest nume vezi niai sus p. 127-430. Cp. M. Cos­
ta eh eseu. Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 938-939.
3 Dicț. geogr. al jud. Vaslui p. 21, 110-111 ; Ibid. și un pârău Ludeasca :
Harta stat, major, planșa Vaslui cit.
6 Sate cu acest nume avem în jud. Dâmbovița, Hunedoara [Ind. stat,
p. 133, 189, 650]; o moșie în jud. Teleorman [Frunzescu, Dicționar topografic
p. 271].
7 Ind. stat. p. 398, 448 ; Dicț. geogr. al jud. Vaslui p. 20-21 ; Harta
stat, major, planșa Vaslui cit.
8 Nastea era fiica Marinei. Cp. uricul din 7003 (1495) Fevruarie 3
[I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 70-73].
9 Probabil documentul de mai sus, din 1495 Ianuarie 24.
10 Ghib. Sur. 1 p. 119-124. Sate cu acest nume avem în jud. Bihor,
Muscel, Vâlcea [Ind. stat. p. 51, 242, 405, 448]. Cp., Bârzeta, Bârzota, Bârzo-
tești [M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 891 ; L Bogdan, D. Șt. 2,
p. 547].
11 Cp. lorcani. Iurcani, Iurcăuți, Iurceni. Turcești. Turcouți. Iurcovți
192 1495

fost la gura bălții cu acelaș nume, baltă formată la gura


Botnei, Ia vărsarea în Nistru. Balta Zagorna este pomenită
încă din, 6937 (1429) August 31 h Numele este străvechiu, din
vremea Slavilor. — Satul unde a fost Zlatariul vătăman nu-1
pot identifica. Numele totuși se întâlnește uneori. Intr’un uric
din 6931 (1423) Septemvrie 4, delà Alexandru Voevod, se
vorbește despre BâdTapGKH rmimki*12. Asemenea în 6945 (1437)
Iulie 6: undi au fost Zlătariul3, în 6946 (1438) Iunie 64 etc.56

Horodiștea va fi fiind unul din satele cu acest nume, de
peste Prut, din județele Bălți, Lăpușna, Orhei, Soroca0, mai
degrabă decât de dincoace de Prut, din județele Dorohoi și
Iași7. înclin pentru satele Gorodiște, din județul Orhei, de
pe Nistru, pentru că aceste sânt în apropiere de Rezilia și
Cinișăuți, tot ale acestui r so a caiafe în liricul din 7003*
(1495) Fevruarie 58. Gorodiștea de aici este pomenită în 6974
(1466) August l9. Acesta a avut uric delà Alexandru cel Bun
și a fost al lui Mih sici« In documentul din 1495’ Ia­
nuarie 24 se arată că aici a fost cândva laza vătămanul.
Numele Gorodiște, Horodiște este vechiu tare10.
, Neanud Iui Negrea, Negrilă^ Negru este cunoscut11. Din
document de mai sus apare. că * el avea un frate, Canaiiău.^
Satele acestui neam, din părțile Vasluiului, erau multe.
Din cele cunoscute cităm : Negreștii, Alexeștii, Bârzeștii, Lin*“
deșln, Imcovții, Todireștii * .stoil BN arii. ( ■ 4 aceste*
trei din urmă, pomenite în 6999 (1491) Octomvrie 1512. Să
nu uităm apoi satele : unde a fost curtea lui Duma Negru,
Grecii lui Duma Năgvv Munceii, ■ unde a fost cetatea Iui
Duma Negru, din 6970 (1462) Octomvrie 813.
[M. Costăchescu, Doc. Mold. cit. 2 p. 912-913, 196 ; Ind. stat p. 100, 220,
616] ; pentru Iurc, Iurg, Iurcă cp. M. Costăchescu cit, 2 p. 855.
1 M. Costăchescu, cit. 1 p. 285-286; cp. ibid. 2 p. 944 ; ibid. și Zago-
reni, Zahoreni, Zahorna.
2 Pergament la Arhiv. Stat., București.
5 M. Costăchescu, cit. 1 p. 523, rândul 6.
4 Ibid. 2 p, 21, rândul 9, p. 23.
5 Cp. Zlătăroaia, ibid. 2 p. 599, 504. Cp. Vlad Zlătărescul în 6959
(1451) Iulie 10 [ibid. 2 p. 399, rândul 1].
6 Ind. stat. p. 45, 215, 269, 538, 606; Arbore, Dict. geogr. al Basara­
biei p. 116-117; Harta Basarabiei de Nour.
7 Ind. stat. p. 146, 189, 606.
8 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. 70-73. Vezi mai jos.
9 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 107-109.
10 Cp. pentru trecut M. Costăchescu cit. 2 p. 909, 911.
11 M. Costăchescu, cit. 2 p. 864-865 ; 1 p. 334-336.
1,2 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 477.
13 Ibid. 1 p. 64-66 ; M. Costăchescu cit 1 p. 518, 528.
1495' 195

56.
Iași. 1495 Fevruarie 5.
Ștefan Voevod întărește fraților, PătvUl, Petre și Drăgălina,
și verilor lor, Toader și Nicoară, și unchiului lor, Ne-
grilă Medeleanul, satul Dodești, unde a fost Ștefan, pe 5
Jigâlia, mai jos de Tămășel, cumpărat^ drept 100 zloți
tătărești, dela nepoții lui popa Scolofendie și popa Dra- .
■ gomir.
f MACTYiO KJKI6I0, Mkl CT6$AH K06R0Aa? rCHAP^ 36AWI AIWA-
AAKCKOH, 3HAA16HHTO MHIIHAl HCCHAX HAIIIHa^ .(WWW KXrkAX, KTO IIAtlk 10

sopHT hah ero mto^ih oycâMomT, npYnAoma «p^A h


nțrkA HaiHHUH AlWAAKCBklAW KOIApG KGAHKklMH H MAAklMH CAO^TA

HALIJk, IWHk KOySk H CGCTpA GfO, APkr^AHHiS OynSKOKG 1,0,14 CKOAO-

^6HA,6j h AP°Y,,h 1WHK, CHk KACHâYGKk, H HAGA^GHHKkl GFO, H&Tpk


r&Aițk h cecTpa ero, Awyiiia, oyn^KOKG nona APar°MHpa, no Hy A°~ 15
KpOH ROAH, HHKkhUk HGnOHS^KGHH A HHHpHCHAOKaHH, H OpOA^AH CKOIO

npAKOlO WTHHHOy, WT CROGFO npaOFO H nHTOMArO OypHKa, 6AH0 ^6A0?


Hâ ¿KHF&aYg, HA HAlii A°A6IP*>X rAe KkIAk ipG^AHk, I10HHM6 TXMK-
UI6AA, TA IlpOA^AH CAOlfrAMk HaUJHMk, IlkTJOAS H KpATOy GFO, HGTpH,-
H CGCTpH Hy, 9i Fâ(ÎAWHHK0MK Hy, TOAAGpOy H HHKOapk, 20
H OyHKOBH Hy, HGFpHAZ MGAGA'kHSAS, 3A p BAATk TATApCKkiy. H Oyc-

TAK1116 HAiliH CAOyTH, ilkTIOAk H Kp.ATk 6F0, IIGTpX, H CGCTpa Hy,


ApKr&AHHk? H Î1A6M6HHK0R6 Hy, TWAAGpk H HGKOapk, H OfHKO Hy,
HGTpHAk MGAGwkHOlfAk, TA SânAATHAH OyCG HCnOAHA, TOTkl BklIJIGHH“
CAHHklH OHH'kSH, p 3AATH TATApCKkiy, OVf pSkkl CASsii HAHJGMOy, IWHOy 25

K0y3, H CGCTpH 6F0, ApsrxaHHH? OyHOyKWKOMk HOHA CKOAO^GHAYa, H


ApWFOMOy IWHOy, CH01/ KaCHAYGKOy, H nAGMGHHKWMk Hy, HZTpOy FkA-

l_țoy H CGCTpH 6F0, MOyiJJH, OynSKOKWAVk IlOUA APATOAAHpA, llp^A HaMH


H np/AA HAL1IHAW MWAAaKCKklMH KOrapG. HHO Mkl KHA^BLUG M6JK6

hhmh ny a°kP°h koah h tokmg^k h noAHoyto sanaaToy, a ahj takohc- 50


A6p6 H WT HaCk GCAVkl A4ah H nOTKpKAHAH CAOlfFAMk HaLHHAVk, ilk™

TtOAOy h KpaToy gfo, nGTpH, n cccTpn ny, AP&rk4HHH? H naGMGHH-


KWMk Hy, TOAAGpOy H HGKOapk, H OyHKOKH Hy, HGTpHAk MGA6ATkH0yA8,
TOG OpiiApGHGHHOG CGAO, L|10 GCT HA >KHFkAYH, HAHAVk A°A6LP,H? rAe

Khhi yj6$aHk, h qjo gct hohhîkg txm&lugaa, .kako a4.6CT wt 55


Hac OypHKk H CX KXCGM a°X°Awm- aAH A4 6CT HM Toe C6/l° H4 q6_
THpn qacTH? GAHa MacT wt Toro C6A0 Aa 6CT CAoyraMk naujHMk,
HkTIOAh H KpATOy 6F0? HGTpH, II CGCTpH Hy? AP&rbAHHH? a APSraa

13
SMCT TOIVCK C6AA Aa 6eT TOAASpOy CAAlOAWy, â T06TAA MACT TWW
C6AA Aa €CT HHKOApk CAAWMOy, â ^CTKpkTAA «4CT TOF02K C6AA Jkâ
eCT OyHKOBk Hy, HGPpHAk MG^GA^HOyâS CAAWAWy, HM H ^TGA^k HJ(
H OyHOyHATWiU H£ H HpkcynSMATlVxU Hy H Ilp^LpSpiiTWM Hy H KXCGMOy

5 0OA$ HX? -T0 c'k HM !' ; V?Tk HAHKAH/KmTh, HGnOpOI 1J6HH0 HHKOAHJKG,
ț.A .' ’ u, ! .h- ’ ' > ' '‘ ; ■- V , rr ' j .■ : ; h , , * r

H0 crapoaiS yovapS, kSaa aB irko w;i......... h. <a 11 a tp ^ev slcpa uamero


rciAW? KwmoHcam-iaro, mm ctg^aha ko6koah3 h K^Pa HpdkRXBAîo-
KAGHkiy CHKK PCAKaMkk AAS^AHA<0A H K0iWHa BAAAA, H> K’kpA KO-

10 rapk iiAiuay, K<lpa ha-ha ;,..Saia iiapiuvuvi, K>rkpa tvv p-


muu, ma ypiu aha irkpa haha me^Sâa. te nana mS :■

<Vkpa nana toaagpa, hp^k^aa>ka yovH<HCKoro, v. i nain m


hgmgijkofo, Rrkpa nana MopropOKCKoro. R>kpa iiaha maHApa <iwko-
rpa^CHorO; Kdkpa nana iCAkHkoy c>n&Taprk, Rrkpa nana <hcaka khc-
!5 ; , , . _ -JA < s ,„.'■'<■
hhka, K’kpA nana nerpHKA komhca> i-i rkpa R^rky sorape <rom ¡y
MOAAaKCKMyk RGAHKkSy H AUAkiy. H FIO HALLÎHM >KHKOT'k>, KTO K^A^T

rcAPk aamea bgmah, wt vkrGH HAinuy hah ivt Camere poA^ HAH
<IiaK K0yA^ro HBKGpGT rCHApSM KhJTH HA>H!GM BGMAH ÂUVA/Î.AK-

20 CKOH, TOTk Kkl GA1S !!(?l’Op$HJHAk IhUHHFO AaaHi6 M (WTKpkX/y r y 5


AAH Kkl HM <0yTKp&AHA H 0yKpl<iiHA>; 3AH8>K6 GCMkJ HM AââH H n0T~
KpkAHAH, BA LjlO WHH COKH K8nHAH BA CSOH HpARIH ilHH’kBH. A HA B0A-
HJOyiO Kp'kllOCT H HOTKpk/KA6^ VAWV KXC6AW KklLUenHCAHHOMS KG-

4? .y... A . MJ' : . ; . ■ ’ V‘
25 HGMATk ilpHldct s î V iWii Oy. riHCAA LUAHAP$ ' : ’8,

oy ractvy, kato bf Awța ^ÎÎKp8ap r.

Traducere. Cu mila lui Dumnezeu. Noi Ștefan Voevod,


Domnul Țării Moldovei, cunoscut facem și cu această carte
a noastră tuturor, cari vor căuta la M a vh au:-
citindu-se, că au venit înaintea noastră și înaintea boeriio.r
moldoveni mari și. mici sluga noastră, Ion Buză și sora lui,
Drăgălina, nepoții lui popa Scolofendie, și alt Ion, fiul lui
Vasilie, și nepoții Iui, Patru Gâlț și sora lui, Mușa, nepoții
lui popa Dragomir, de a lor bună voie, de nimeni nesiliți
și nici neasupriți, și au vândut a lor dreaptă ocină, din al
lor drept și adevărat uric, un sat, pe jigălie, anume Dodeștii,
unde a fost Ștefan, mai jos de Tămășel, și l-au vândut slu­
gilor noastre, lui Pătiul și fratelui lui, Petrea, și surorii lor,
Drăgălina, și verilor lor, Toader și Nicoară, și unchiului lor,
Negrilă Medeleanul, drept 100 zloți tătărești.
1495 195
A
Și sculându-se slugile noastre, Paliul și fratele său, Petru,
■și sora lor, Drăgălina, și verii lor, Toader și Ne< ita, î un-
■ r lor, -b • Medeleanul,-și au plătit, totul deplin, acești
mai su? ■" T ■ bani, 100 zloți tătărești, în r *' : a noas­
tre, lui Ion Buză, și surorii sab gălinev , vlor lui
popa Scolofendie, și altui Ion, fiul lui Vasilie, și verilor lor,
Pătr . •? ' r - . - • * > ■ ■ ■ - < - •
mir, înaintea noastră și înaintea boerilor noștri moldoveni.
■ De aceia, F . între dânșii a lor bună voie și
j plată deplină și .Noi asemenea și delà Noi
.iii . ajii. liiViîii Hiii|vl<.er ooadrtv bii tbiiiio . 1 iviteioi ău,
1 i și surorii lor, Drăgălinei, și verilor lor, i
coară, și unchiului lor, Negrilă Medeleanul, acest mai îna-
. . numit sat, ce este pe Jige” nvooie Dodeșfii, unde a
. ? .s > * v este mai ooi 1 ? i bvbsel, ca să fie - -
la Noi uric și cu iot venitul. Dar șp le fie acest sat. în
patru parti, o parte din acest sat sa fie slugii or i stre, lui
Pătiul și fratelui său, Petrt s d . -.vizb gălina, iar
altă parte tot din acest sat să fie h * : ? ogur, iar a
treia parte tot din acest sat ■ să fie lui Nicoară singur, iar a
patra parte iot din acest sat sa fie unchiului lor, iui-Negrilă
Mec: eleanul c r, lor și copiilor lor și nepoților lor și stră- '
nepoților lo și răstrănepoților lor și întregului neam al lor,
-cine li se va .■ -,stricat ii iodată, în vî
iar hotarul acestui mai sus scris sat .să ' fie, din toate
părțile, după vechiul hotar, pe unde din veac a umblat.
■ Și la aceasta este credința Domniei noastre mai sus
scrise, Nôi Stefan Voevod, și credința prei iu iților fii ai
Domniei mele, Alexandru și Bogdan Vlad, și credința boe­
rilor noștri, cri 1 :v (,i H A~ : . .......... - \ ț pa-
. " ' ; Boldur vornicul, credința panului Barman, credința pa­
nului Șteîul, credința panului Mușat, cv - oi Toader,
^vcalab delà Hotin, credința panului Micotă de Neamț,.ere-
■dința panului Ciortorovschi, credința panului Șandru delà Ce­
tatea Nouă, credința panului Clănău spătarul, credința panului
Isac visternicul, credința panului' Mobilă ceașnicul, credința'
panului Frunteș stolnicul, credința panului Petrică comisul
și credința tuturor boerilor noștri moldoveni mari și mici.
Iar după viața noastră, cine va fi Domn Țării noastre,
din copiii noștri sau din neamul nostru sau iarăși ori pe ciiie
196 1495

Dumnezeu va alege să fie ca Domn Țării noastre Moldovei^


acesta să nu-i strice dania noastră și întăritura, ci să le în-
tăriască și înputerniciască, pentrucă le-am dat și întărit,
pentru că ei și-au cumpărat drept ai săi drepți bani.
Iar pentru mai mare tărie și înputernicire a acestei toate
mai sus scrise, am poruncit jupanului nostru, Tăutul logo-
fetul, să scrie și pecetea noastră să o atârne cătră această,
carte a noastră.
■ A scris Șandru Cârje, în Iași, în anul 7003 luna Fe-
vruarie 3.
A fost publicat după original, fără să spuie unde, se află,,
de Ghib. Sur. 9 p. 184-187. Aici sânt câteva greșeli de tipar
față de copia din Ghib. Sur. ms 17 fila 321, după care îl
dau eu. Un regest, făcut de dascălul Evloghie, cu data
7003 Fevruarie 3, dar cu oarecare greșeli, e publicat, după
copia din Ghib. Sur. ms 16 fila 619, în Ghib. Sur. 18 p. 163-
164. Un rezumat cu totul necomplect, cu data 7003 Fevruarie
5, se află la Arhiv. Stat, lași, Condica K nr. 380, fila 130.
O copie după o altă copie de pe traducere se află tot la
Arhiv. Stat., Iași, Tr. 704, op. 4, 786, dos. 25, fila 120, cu data
6983 Martie 11, care a fost publicată în 1 Bogdan, D. Șt. 1
p., 196-199« Cp. ibid. 2 p. 498; In traducerea aceasta sânt, pe
lângă dată, și alt - gi ‘ ‘ Cde și că liricul ar îi scris
de „Ion TiniotiiiA Dacă documentul e unul și același, e de
neînțeles cum s’a citit data 6983 în loc de 7003 și Ion Ti-
motin în loc de Șandru Cârje.
Este vorba de saful Dodești, din comuna Băsești, ju­
dețul Fălciu1. Iși are numele dela un Dod, Dode, Dodu, cum
e cel pomenit în părțile Hușilor, în circa 14152. Aici fusese
dedemult Ștefan3. — In sus de Dodești sânt Tămășenii4, în
legătură cu Tămășelul, din 1495 Fevruarie 3. Iși are numele
dela un Tărnaș5.-— Jigălia, ca nume de pârău și sat, este și azi6.
1 lud. stat. p. 160, 551; Dicj. geogr. al jud. Fălciu p. 51 ; Harta stat
major, planșa Fălciu, 1 : 100.000.
2 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt M. 1 p. 121, rândul 20-21, p.
125-126. Un alt sat Dodești, pe Crasna, e pomenit în 6946 (1438) Mai 17
[ibid. 2 p. 20, rândul 8, p. 21J.
3 M. Costăchescu cit., 1 p. 379 ; 2 p. 316, 318, 552, 572.
4 Ind. stat. p. 161, 790 ; Dicț. geogr. al jud. Fălciu p. 198; Harta stat,
major, planșa Fălciu cit,
5 Sate cu numele Tămășeni, Tămășești sânt multe [Ind. stat. p. 790];
cp. M. Costăchescu cit. 2 p. 937.
6 Dic{. geogr. al jud. Fălciu p. 124-125.
1495 197

Vânzătorii, nepoții popii Scolofendie și Dragomir, din


1495 Fevruarie 3, a doua zi, 4 Fevruarie, vând și satul lor
, >e laian, La salce, cum se vede din uricul din 7003 (1495)
Fevruarie 41. Acest neam vinde, în 70’05 (1495) Ianuarie 16,
■și satul de pe Zeletin, Gheieștii, între Negoane și Colunoi2.
Numele lui Negrilă Medeleanul ne amintește de satele
Medeleni3.

57.

Iași. 1495 Fevruarie 5.

Ștefan Voevod întărește lui Toader pisarul satul dela Nistru,


Rizina, unde a fost Alexavătăman, cumpărat dela L
strănepoata boerului Negrea, drept 70 zloți tătărești, A- 5
semenea satul, tot pe Nistru, Sinașeuți, cumpărat, drept
80 zloți tătărești, dela nepoții lui Sima Rugiră.

t Ma(c)tY|0 KJKYiO, Mkl CT6$d(n) R06KO(^)d, r(c)n(3v)ph 36MAH


3HdM6HHT0 UHHh(m) H CCh(m) AHCTw(m) IIJIUh(m) E5V
C/î\(m), KT0 Hd(h) KZ30h(t) HAH GTO SCAkl L11h(t), W>K6 np'lH^G 10
F10/A(a) HddAH H î10/Î\(a) OfCHMH HdLLIHMki MW(il)A4K,CKHMW BOId0G KG-
AHKHMH H MdAHMH AWMKd HdCVHHâ«, HO CK0GH '

ACK00H KOAH, HHKHMk HGIlOHCflpKGHd A HHH0HCHAOKdHd, ’ H 000^444


ckok) npaKoyio îv(t)hhh0y, w(t) CKO6ro(>K) npaKdro 80hka, g^ho cgaw,
«d ^WHCTpii'/.. H4. O^CTYg 0H3HHrk, Hd HAVk CGAO 0H3HHd, l\\G Kh(a) d- ' 15
AGgd KdTdMdHk, 1J10 H< 8 6H Md(CT), w(v) WT-
HHHH npfyvk^d GH, fldHd HGP0H, Td OpO^dAd TOG CGAW CKOGMOpKk
ÎIAGAYGHHKO^ CAOysk HdLUGMOy, B/kpHOAWy ildbioy T0dA600y, FlHCdpGKH
HdIHGAU'V, 6 3Ad(v) TdTdpCKH(x). 0^ Tiv(ffl) TdKw(>K) ilpTll^Oiild
U0>(A) HdAW H ri0^(^) tyCllMH tldtlIHAMy Mw(A)AdKCKHAU! KOM0G 4^0 20
M C6CT0H GH, MX0HHd H CHW^d, ^OMICH MXAHHHHH, H HAGMGHHI^d h(x),
^WMO CHAU pOyMHpX^ H C6CT0HUHUH GH, CdO^Ad H HKd(il) H
HHCTWp4, OlfCH 8h8K0KG CHAU 0OpKH0&? TdlCw(M) FIO h(j) A^Wh KOAH,
HHKH(m) HGFFOHOIpKGHH d HHFF0HCHAOKdHH, H i!0O^dAH CKOIO FlpdBOVK»

1 I. Bogdan, D. Șt. 2 p. „68-70.


2 Ibid. 2 p. 51-52.
5 In jud. Bălți, Iași, Tecuci [Ind. stat. p. 42, 201,557, 646]. Pentru c el
din jud. Iași, care era și sub Alexandru cel Bun, vezi I. Bogdan, D. Șt 1
p. 455-455. El nu era în Cârligătură.
4 Sic.
198 1495

w(t)hHH0^, TdKVU(yi<) w(t) CROGFO HpaKdrO SpHKd, G¿\HHO C6A0 Ha


AHHCTpd\(>K), Hd HAiil C6A0 CHIld HIGEL^H, i|10 CÍ: HdKk Oy H(j) Md(CT)

ripHX%Wh40 T06 C6AO? w(t) W.THHilh ilpilA’^A4 H(y)? íidHd H6FpH, KOAH
COKH Rp^(A) Hd(c)>KG pOSA^AHAH, Td npO^dAH 'TOG C6A0 TdKO(>K)

5 CBOGAlS ¡¡ÁGMGUHKOy, CAOVS’k HdIHGAAS, ¡hlHOYr TOdAtípOy


rmCdpGKH HdQIGMOy, 3d H BAd(T) TdTdpCKH(j). H OVCTdKlííG CAC^rd
naniu, rkpmki na(n), Toapyp1 «ncap1, ra saHAdTMÍA) oyen toth

KHHJG HHCd(H)m‘H HHM'kSH, Ó 3íU(t) TdTdpCKkl(j), OV pOyKH A0HHr


A^’HKd HdCTHMd, O^'Kd dM.pHHd, H HA Íl ' 1(t) y pO H <j»e ICH
40 H CGCTpd(M) 6H? MXpHHH H Aw(M)Kamk MKAHHHHH, H IIA6M6-

HHH,H h(^), TOr^OpiL A0(q)Ka CHMH .pBKHpX, H CeCTpHMHHGMk 6H,


CdOpU H HKdH^d) H HHCTOpS, 0yH0yK0Kw(d\) CHMd pOpKHpX, np^(^)
HdM-H H iip^(¿\) OyCHMkl HdUIHMkl M0(A)AdBCKHMkl KOldpG. d Ild(¡<)

¿¡^(a)^ CGCY-pH 6H, AVfcpHHd H FHHAd? Aw(q)KH M&AHHHi H, II A6-


j5 MGHHiy H(X’), 'T0yA0Pa? Aw(M)lca CHMd p8>KHp&, H CGCTpHMHMH 6H,

CdOJAd H HKdH I w(p), . a , . ¿CHp , ílpHK J6


IjJO HMdAH WHH w(t) Hd(c)/KG Hd T06 CGAO, KOAH COKH KHAI1 pOBA'k“
AHAH, WHH TdKw(>K) 6H . A^AH, pSíCH O8SÍ< HdlHOWy, K^pi-lvdlOy

HdllS, T0dA6p8 IIHCdpGKH HdHIGA^. HHO AUd KHA^KIHG H(j) A0kP0Y10


20 v ai > ti w¿v ük) h r ■ > san ■ rS, a <m TdKW/KA<W h w(t) i i(c)
GCMkl AddH H IWTR&pAHAH CaS-SÍí HdlIJGMCy, kiípHOMOy HdHOy, TOdA^pS
riHCdpGRH HdlHOWy, TOTk! -'W^(a^ en fÍH CG ’ Hd kHCT; \ H

tTG pHSHirko Hd Hdvk CGAO pHBHHd, l’AG KHAk dAGgd KdTdAUdk, H OW


CI1HdmGK10H, Tkl(>k) Hd AHHCTP^GKX KdKO Aa CWTk GAlOy H w(t)
25 Hd(c) OrpHKk 11 ex kkxg(m) A0I0A0(mX H A^''rtó(M) er0 H KPa~
TÍtdMk GFO H 8H8»ldTW(^) GF0 H HpdOyHOyMdTC^M) 6F0 H npdLpOyp’k-

Tw(m) GT0 H KXCGMvy p^AW $1’0, KTO d< GAWlf H3KGp(í(r) H4HKAH>KIOH>
HGnopSmGHO, hhkoáhmg, Hd K'kKH. a ywrap1 tm(m) AKW^k khibghh-
Ca(H)l-lld(dl) COdMk, Ad <5(ct) H(dl) CX KdelíáBM CíWldWM CTdpt-hHH
30 X0TdPH> K^Ad Hsrkka wMHKaAii. a na tw gctk rkpa Harnero r(eA)^d
KHmenHCd(H)i!div0í ahí CTe^ai-id iwbkoaií, h K’kpa íip1ckk3áioka6hm(x’)
CHw(k) r(CA)^d A\kl, dA6ád(H)Apd H KWFAdHd KAdAd, H Krkpd KOídp1
.. HamH(x), irkpa ndHd A^du iip^OAdKd, irkpa riai-ia Rw(d)A^pa akw0
HIIKd, Kiípa Hdild X’P^d\dHd? K-kpd IklHd giG^OyAd, K”kpd HdHd AWIfmdTd,

35 KTkpa HdHd TOdAGpd, Hp^KdAdKd pTHHCKOrO, Krkpd HdHd MHK0T&,


ilp5U<aAdKd IIGAIGI^KOFO, K'kpd HdHd dHApeHKd 8FWpT0pw(K)CK0i\\

K'kpd IldHd llldHApd, Hp^KdAdEd HOKOFpd(A)CKOrO? irkpd ndHd KAK-


HXOY HiKTdp’-k, rkpd ndHd »cao KHCT’kpHHO, Brkpa nana epGAÚ'di
nocTGAHHKd, Hipa nana aoriiAd MduuHHKa, irkpa nana Twna ^poifM-

1 Sic.
1495 199

5
TGLÎia CTw(a)hHK4, K'kpd ildHd HGTpHKd KOAlHCd H K'kpd
crop1 uamH(x’) Aiw(â)r\aKC^M(y) h auibhQȚ a »v na-

IU6(m) OKHKOtIș KTO K0VA6(t) r(c)n(A)pk HdLHfeH sgmah,w(t)


T6H HdlilH(x') HAH w(t) HdLiJGrO pO^ HAH BldKk KC^(a) K0IvO Kk H3-
K6P6(t) f(c)h(a)PK BHTH HdLiJGH 36MAH MO^AdKCKOH, TU>(t) KH 5
^¡¡0p811IH(â) HdLUGrO AaaH’^ H n0TKpo4A)6H^‘S Kkl GM^ St-
KKpAH(A) 11 ^YiC0^nH(/O, 3d!?0pKE 6CMH GâWȘ AaAH H ri0TKZpyUUUL

Ba 6T0 HpdOpî’ H K’kpMOyW OOpKKOr H 34 <i|10 w(h)> C0KH KOyriH(â),


sa CE.OH iipaiuH ii mhctYh rwrkBH. a Kprkno(cTx <ii
ii0tk^pm(a)6hT6 rodwy KmmiimcdmwS/ KfavkâH ecMtii Hd- io

iihîmS ¡■rkpHoawy oâHvg vxg^TCfnOKH >ro^ ¡%x ibicăth h naiv” ne


Md(r) llpHK’kCHTll K ceawi; âHCTOr <Hd!lî6M0r. ilHCd(A) A1ST6H A’!’a(K)>5
8 iacw(X’)> E- F0 ■ M( )Ha rGFv a(p) : A- •

Traducere. Ca mila Iui Dumnezeu, Noi Ștefan Voevod5


Domnul Țarii Moldovei«, -facem cunoscut și cu această carte
a noastră tuturor, cari- vor căuta la' dânsa, sau o vor auzi
citindu-se, că a venit înaintea noastră și înaintea tuturor
boerilor noștri moldoveni mari ș? mic? 1 nea, fiic< Ni tei,
nepoata Marinei, de a ei bună voie, de nimeni nesilită și
nici neasuprită, și a vândut a sa dreapta ocină, din al șău
drept uric, un sat, la Nistru? la gura Rizinei, anume satul
R12 ' c 1 id fost Ale ca vatăman, ce s’a venit acest sat
în partea ei, in ele stra ei, pan Negrea, si a
vândut acest sat s " ‘>--i, slugii noastre, credinciosului pan
Toader, pisarul nostru, drept 70 zloți tătărești:
Intru aceasta, de asemenea, au venit înaintea noastră
șf. înaintea tuturor boerilor noștri « ... / dc . și suro­
rile sale, Marina și Ghinda, fiicele Mălinei, și. vara lor, Tu-
dora, fiica lui. Sima Rugiră, și nepoatele ei de soră, .Saula
și.Ivan și Nistor, toți nepoții Iui Sima Rugiră, de asemenea
de a lor bună voie, de nimeni nesiliți și nici neasupriți, și
au vândut a lor dreaptă, ocină, de asemenea din al lor drept
uric, un sat, tot la Nistru, anume satul Sinașeuți, care de
.asemenea s’a venit în partea, lor acest sat, din ocinele stră­
bunului lor, pan Negrea, când s’au înpărțit înaintea noastră,
și au vândut acest sat de asemenea vărului lor, slugii noas­
tre, credinciosului pan, Toader pisarul nostru, drept 80 de
.Joi BU» pș/
Și sculându-se sluga noastră, credinciosul pan, Toader
1 Sic.
200 1495

pisarul, a plătit toți acești mai sus' scriși bani, 70 zloți tă­
tărești, în manele Donei, fiica Nastei, ;nepoata Marinei, și
iarăși 80 de zloți, în manele Fedcăi și surorilor ei, Marina
și Ghinda;, fiicele Mălinei, și a: verei lor, Tudora, fiica lui
Sima Rugiră, și a nepoților ei de soră, Sania și Ivan și Nis-
tor, nepoții lui Sima Rugiră, înaintea noastră și înaintea tu­
turor boerilor noștri moldoveni.
Și iarăși Fedca și surorile ei, Mărina și Ghinda, fiicele
Mălinei, și vara lor, Tudora, fiica lui Sima Rugiră, și nepoții
ei de soră, Saula și Ivan și Nistor, toți, nepoții lui Sima Ru­
giră, privilegiul ce au avut ei tot dela Noi pe acest sat, când
s’au înpărfii, ei de asemenea l-au dat, în mânile slugei
noastre, credinciosului pan, Toader pisarul nostru.
De aceia Noi văzându-i pe ei cu bună voie și tocmeală
și deplină. plată și Noi aser > Noi am dat și am
întărit slugii noastre, credinciosului pan, Toader pisarul nos­
tru, 'aceste mai înainte numite' sate, pe Nistru, la gura Ri-
zinei, anume satul Rizina, unde a fost Alexa vătăman, și
satul Sinașeuții, menea tot pe Nistru, ca să-i fie lui și
dela'Noi uric i tot venitul, lui și coj lor Iui și fraților
lui și nepoților lui și strănepoților lui și răstrănepoților lui
și întregului neam al lui, cine i se va alege mai de aproape,
nestricat, eiodată, în veci. \ ■ /
; ■ ' Iar hotarul acestor două-sa e"scrise inai sus, să le fie
cu toate vechile lor hotare, ț unde din veac au umblat»
Și la aceasu mța Domniei noastre mai sus
scrise, Noi Ștefan credința preaiubiților fii ai Dom­
niei înde. Alexandru p Bogdan-Vlad, și credința boerilor
noștri, credința panului Duma pârcălabul, credința panului
Boldur vornicul, credința panului Hărmari, credința, panului
Șlefui,; credința panului Mușat, credința panului Toader,
pârcălab de Hotiii, credința panului Micotă, pârcălab de
Neamț, credința panului Andreica Ciortorovschi, credința
panului Șandru, pârcălab de Cetatea Nouă, credința panu­
lui Clănău spătarul, credința panului Isac visternicul, cre­
dința panului Ieremia postelnic, credința panului Moghilă
ceașnic, credința panului Ion Frunteș stolnic, credința pa­
nului Petrică comis și credința tuturor boerilor noștri mol­
doveni mari și mici. / . 7 /
Iar după viața noastră, cine va fi Domn Țarii noastre,
1495 201

e
din copiii noștri sau din neamul nostru sau iarăși ori pe
cine E va. alege să fie ca Domn Țării noastre Mol­
dovei, acesta să nu-i strice dania noastră și întăritura, ci
să-i întariască și înputerniciască, pentrucă i-am dat și i-am
întărit, pentru a lui dreaptă și credincioasă slujbă și pen­
tru că și-a cumpărat, pentru ai săi drepți și curați bani.
Iar pentru mai mare tărie șiînputernicire a acestei toate
mai $ scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul
logofătul, să scrie și pecetea noastră să o atârne cătră această
carte a noastră. j ■' . . ■ ■■.
A scris .Matei diacul, în Iași, în anul 7005, luna Fe-
vruarie 5 zile. .
După o fotografie, care se află în colecțiunea mea. O-
riginalul nu. știu unde se află. Este și pecetea cea mare a-
târnată, a cărei legendă' nu o pot descifra în fotografie. A
fost publicat de Murzakiewicz, în Zapiski odbssk. obșt. 5
(1865) p. 858-859, cu multe abateri de formă. De aici, scliiiii-
bând unele lucruri, cari i s’au părut greșite, a fost reprodus
de I. Bogdan, D. Șt 2 p. 70-75. Din cauza icestor multe
greșeli de forum . . licaf . a c a -noile După I.
Bogdan cit. pe pecetea se citește : f iw

!’WCI!0gAp \/yKCK0H.

E vorba de satul și tâ^ 1 " ,j.a (sau Ilâzeiii) din ju­


dețul ()r1iei, așe ;at pe .Nistru1, i unele este foarte veciiitn
Era cred și în vea ui al XlV-lea2» — Aici sânt și Cinișauții3*
Satul era. și în veacu al XlV-iea.
Cp. documentid din 7005 (1495) Ianuarie 244.
Interesantă forma Rugiră cu rotacism, în loc de Rugina.
Să fie vre-o legătură de înrudire între acest Sima Ru­
giră -și Lână'Rugină, din 69h? (1459) Ianuarie 55 ?

1 Inel. stat. p. 270, 730 ; Arbore, Dicț. geogr. al Basarabiei p.- 176 ;
Harta .Basarabiei de Nour. ■ . .
2 Cp. M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 1 p. 541, 543, 551. Cp.,
■satul Razeni, din jud. Lăpușna, Rezilia, din jud. .Bălți [lud., stat. p. 218, . 43,
750 . Arbore, Dicț. geogr. cit p. 175-176]. '
3.. Ind. stat. p. 270, 507; Arbore, Dicț. geogr. cit. p.. 64 ; Harta .Basa­
rabiei cit.
4 Vezi inai sus p. 189-192.
5 Vezi mai sus p. 21-53.
202 . 5'

58.
■ Oh . , •_ i V'- lUo,.. m <,

1 0-, / n S / /p, . ‘i . ‘ , d : > -, - ', '• ' * ' ' ' -


. . *gO <■ h^. ' ' i, m m1 ‘ U' , - ■ > , t.

■ de jos, și seliștea de sub Porosessi.

1 A :’8, V: 1 ' f. / . I \ , Ic ■ ;
MUjeve. P. m : -ne —l- .. > ■ p.tl -t C

O or evo> :.e x- •>>,/ < ‘ -'• . : - .f ■ -


?ei : Lpp [ ana, L ’ '. c'-* • ‘p. • ’ : j : V- V- i ■ >
10 P , 8 ' r-., I e.. o <’o ■ ': f. 1' • r ■ c - ■ /-' ■ ' • a
noastră osebbă milă si P-orn A" și Omoh edârd iar în pe-
tia od ;n.o o Irjî.n. ' M, >n .m- '
Pașcanii, pe Idiel, partea b ■ ■■• s A . v .?=t
tână,-ce este puțin ed ( . nJ 8. ho rar, și o sa-
15 liște sul.) Porosecp und P ..^
tână, și prisaca ........ să fie și < ia C . m și cu fot
venitul lor și cop” ș, v? m ,, .-n.p • A
...... și ia 1 ’’can op nud de aproape,
iieclătit, nid ici
20 Iar .h . ' ' !‘ sat t. . a . . 9
r -i> r nun -r ■ i. 5 . > ■ - . ■ f >.■'
și după veci., m ■ » « • ■■ ■
Iar la ace. fo ( m n, ...... .m .* nu', a,
Ștefan Vocvod, ci P. ' F n.Onm or m r < an-.o ace
25 Alexandru și Bogda. v și nvAap, hnnnn xr 'o ; • -c
dința boerului ¿Duma./ pârcălab, credința hoeridiii Boldur
vornic, credința boerului llrămaip credința boeruhă Ștefid,
credința .boerului PPsuP, . nhe.A 1,-?^ m.uo '?b, i o- ,h
de Hotiip credința boerului Micuța al iNeamțului, credința
50 boerului Ciortorovsc.lii9 credința, boeraiui ■ Șaiidru. al Cetății
Nouă, credința boeruiui Cîănăii spătar, 'credința .boerului
<Isac> 'vistiernic, credinbi boeruiui Ironia posiednic, credința
boerului Mobila paharnic, credința looeruliii Frunteș stolnic,
credința boarului .<Petrică comis> și credința tidiiroi8 boarilor
55 noștri moldovenești mari și mici.
Iar după moartea noastră, cine va fi Doinii în păinân-
1 Loc alb în copie.
1495 20J

tul nostru, din. copiii noștri . . . , .» . sau. pe cine va alege


Dumnezeii a fi Domn, sănii strice dania noastră a . . . ..t
însă să le îiită/ I . :
gs . . mam dat și întă- '
ritș.căcî este'a lor dreapta ocină.
Iar pentru mai mare tărie a celor mai sus scrise, am >
poruncit credinciosului nostru Jboer, Tăutiii logofăt, să scrie
și pecefia noastră , . . . . . la cartea noastră,J
A scris Matei dii-ae, în Suceava,- lei 7003 Martie 13.

' . p : J ¿JA' A? V ‘
O‘: I W ' > •

!\ : - , O 07 m ‘ i A
Ș / / - C. . , O .'V ■' £ O-r <. mV mi ... . ; v:

Orlieiș așezat pe pârâul. IcIielO I's:


din care se va fi' trăgând și Hă . .
pârău3, iiiiinit încă din 6939 6:' Hchil4«-—
Porosecii nu; se mai întări _ < ma A dincolo de- ■ ■
de iAm. mmm-mA mpA k ’vs ” Ș mt ’m 255.
¡5 'A. rn- z . rn. ":A - « VA . s • . 4 - ’ 1 -

m im. ■' ■ . . A ' ■

Jln|ilor Ini fi nepoaieior.


; lor de îsoră9 son .doldora, în ■
. Surei de'"pe ispisoc .osatuliii. Stelaii Vodăp din. leat 5;
7003. Martie 13«■ \ ' ■ c'. ' . '.
. Facem ■ înștiinf are eu; această carte' a noastră, pentru a-
.devărat slugile noastre, Dragofăl șt frații. Iui, Petrea și Gliga
.și Cârtilă și nepoatelor Joi*-de. soră, Nastea, Para.sclii.va șF
Anghelina, miluitu-i-aiii pre dânșii, osăbit de altă milă ă' > k

■'1 Ind..stat. p. '266, 683 ; Arbore, -Dicț. geogn al Basarabiei p. 162..; ;


Harta-Basarabiei de Nour, . ’ . • ~ ■ ■ c
2 'Sate cu acest nume avem în jud. Baia,•■Calini, Ilfov, Lăpușna [Ind.
stat.- p. 40, 85, 208, 220,' 683 ; Arbore • cit].; Pășcăuți, în ju.fl. Hotin [Ind. stat,
p. 177, 685; Arbore cit.]. Pentru trecut cp. M. Costăeliescu, Doc. Mokl. în.
Șt M.,-2 p.' 923, 924; I. Bogdan, D. Șt 2 p. 571. Pentru Pașco, Pașcu, Pașco,
Pășcu, Pâșca, Pâșcu cp. M. Costăeliescu cit. 2 p. 868.
3 Arbore cit. p. 1.22 ; 'Harta Basarabiei de Nour.
4 M. Costăeliescu cit..- 2 p. 311, rândul 19 ; ibid. 2 p. 912.
5 Ibid. 1 p. 155, rândul 25, p. 140-141.
204 1495

noastră, și le-am dat și le-a,in întărit lor întru al nostru pă


mânt al Moldovei pe a lor ocna . > - pe Mol­
dova, <în gura Șomuzului>, anume StroeștiL Pentru aceia ca
să fie lor dela Noi uric și cu tot venitul, lor și copiile? lor,
5 nepoților și strănepoților și cu tot neamul ce va aleage mai
aproape, nerușuit, niciodănăoară, în veac!
Iar hotarul acelui sat de mai sus să fie, despre toate
părțile, după hotarele cele vechi, pe unde au umblat din veac«
Pentru aceaia credința Domniei meale, Ștefan Voevod,
10 și credința a preaiubiți fiilor Domniei meale, Alexandru și
Bogdan-Vlad, și credința boiarilor noștri, dum. Duma pâr­
călab și dum. Boldur1 vel2 vornic i dum. Hărman și Mușa
și dum. Toader, pârcălab ot Ho' și duin. Micotici, pârcă­
lab de Neamțu, dum. Ciortorogo și Alexandru3 ot Cetate
15 Noao și dum. Călnău4 vel spatar, dum. Isac vel vist, și dum.
Ieremia vel comis și credința tuturor boiarilor noștri mari
și mici.
Iar pentru mai mare credință și întăritură, am poruncit
cinstitului și cred nciosului boiarului nostru, dm. Tăutul vel
20 logofăt, să scrie și a noastră peceate cătră această adevărată
carte, a noastră să o lege.
S’au tălmăcit de Evloghie dascal, let 1772 Mart 14.

Dau <lo ul de mai su după Ghib. Sur. 1 p, 8


El se află și în Ghib. Sur. ms 12 fila 4. Un rezumat cu to­
tul necomplect, cu data 7003 se află la Muz. municipal din
Iași, pachet IV/40, publicat de mine în Buletinul Ion Ne-
culce, iași, fose. 4 .4) p. 177 și de Ghib. Sur. 22 p. 81.
In acest regest satul Stroești e arătat pe Moldova „în gura
Șomuzului“ și se întărește lui Draguș, frabkn v: ■
lui, fără a-i arăta, care-s anume.
Pentru satul Stroești să se cp. uricul din 6961 (1453)
Fevruarie 85 și documentul'din 6973 (1465) Dechemvrie 306.

1 In suret: Boldul. __
2 Vel, aici și în alte locuri, adaus de traducător.
5 Șandru.
4 In suret : Căneu.
5 M. Costăchescu, Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 458-461.
6 Vezi mai sus p. 64-65.
1495 205
%
60.
<Suceava>. 1495 Martie 13.
i :■-m Foerod h jumătatea din jos a satului dela / •
brâuți, Spărieții, unde a fost Spărietul.
7005 Mart 15. Hrisovul dela Ștefan Voevod, prin cari 5
întărești , a Crâstei și fratelui său, Dobru, i surorilor
lor, Neagăi și Naști, giumătate de sat, la Zăbrăuf, și anume ■
giumătate din Spărieți, unde au ' fost Spărietul, parte din
gios, pentru cari au plătit 25 zlpfi tătărăști, boeriului Șteful,
fratelui său, loan, i surorilor lor, Stana, fiii lui lonașcu, ce 10
au fost stolnic.
. Iar hotarul q, . o , gm oaiim ' să -
tarul giumătati, iar despre alti părți să . fii după hotarul
vechi, pe undi din vechi au umblat.
Documentul de mai sus îl dau-după Arhiv. Stat., Iași,
divanul domnesc Tr. 196, op. 219, dos. 60, fila 418 r. Ibid.
fila 158 v. mai puțin complect și cu greșeli. După Arhiv. Stat.
Iași, Anaîorale nr. 62, fila 39 r-, unde se află un rezumat
mai necomplect, de cum îi dau eu mai sus, a fost’publicat
de'L Bogdan, D. Șt 2 p. 75. E vorba, după locul din Ana-
forale cit. fila 35, de proces între Ecaterina Sto . roprie-
* - ' *' 12 ' u i , și răzeșii de leți
și Spărieti, când se aduce acest „ispisoc sârbăscu di la
omul Ștefan' Vvd., cu a lui tălmăcire“. .Din aces?
urmă loc am luat, mai sus, partea ce privește ■ hotarul. Do­
cumentul de mai sus, cu părțile care lipsesc în publicația
lui I. Bogdan, se află rezumat și în Arhiv. Stat. cit. Tr. 817,
op. 934, dos. 102, fila' 51 r., 59 v. și 60 r.1,
. Satul Spărieti. este în comuna Diocheți, județul IAmv
Este foarte vechiu. Iși are numele dela un Spărietul3.-— Ză-
brăuțul este un pârău4. In el e radicalul zimbruL
1 Asupra acestui ultim Ioc mi-a atras atenția d. Aurel V. Sava, ma­
gistrat din Chișinău.
2 Iod. stat. p. 284, 768 ; Dicț. geogr. al jud. Putna, p. 328-329; Harta
stat, major, planșa Adjud-Mărășești, 1 : 100.000.
3 Sate cu acest nume, Spărieți, sânt în jud. Lăpușna și Vaslui [Ind.
stat. p. 220, 397, 768]. Cp. M. Costăchescu, , Doc. Mold. în. Șt. M. 2 p. 933.
4 Dicț. geogr. al jud. Putna p. 400; Harta stat, major, planșa Adjud-
Mărășești cit. Cp. M. Costăchescu cit. 2 p. 944-945 : Zăbrăuți, Zabriceni, Ză-
briceni. Zubră, Zubrăuți, Zubrești, Zubreuți, Zubrouți etc.; 1. Bogdan D. Șt.
1 p. 137, 383.
'206 1497

louas stolnicul, nu. e cunoscut. Cred că e totuna. cu bo


erul lui Ștefan cel Mare, Ion stolnicul, ce apare în divan
în 6977 (1469) Iunie- 51.
61...

Vaslui. 1495 Mai 7,


Stefan Voevod pentru Boușari.

■ „Ln uric sârbesc delà Stefan Vodă, scris pe piele de


5 epure, din leatul 7003 Mai 5, pe sat <Boușori> ot Vaslui,
când Domnia <era> în Vaslui66.

Dau acest prea scurt rezumat așa cum se afla în o


scrisoare din 7293 August 4, ia Ghid. ■ 18 p. 165 și Giiib.
Sur. ms 1 fila 71. E citai și în Ghilx Sur. 20 p. 42.
Satul Boușori este în comuna Solești, județul Vaslui2.

L 62.
< Vaslui). 1497 Martie 8.
Stefan Foevod întărește lui Ion Nadeș satul Nadeșe, cumpărat,
drept 60 zloți tătărești^ela Mihul Berescul.

5 Suretu de pe uric sirbăsr delà Stefan Vodă, din valet


7005 Mart 8.
f Înștiința facem cu această carte a noastră tuturor,
cine pe dânsa,' va ceti și va audzi, că iată această adevărată
sluga noastră, Ion Nadeșu, ficior lui Miliailă, slujind noă cu
io dreptate și cu credință și Noi vădzindu a lui driaptă și cre­
dincioasă slujbă cătră Noi, miluitu-l-amu pre dânsul dintru
a noastră osăbită milă, daiu-i-amu și i-am întărită lui întră
nostru pământii a Moldovii pre a lui driaptă ocină și cum­
părătură, pe un satu, anumea Nadeșe, care el ș’au cumpă-
15 ratu acel satu delà Mihul Berescul, în 60 zloț tătărăști.
Pe acel mai sus scris daiuă-amii ddb Nsâ udcu cu. tots
vinituJ lui și ficiorilor lui și fraților lui și nepoțiloru și st.ră-
1 I. Bogdan, D. Șt. 1 p. 136.
2 Ind. stat. p. 396, 465; Dicț. geogr. al jud. Vaslui p. 28-29 ; Harta stat
major, planșa Vàslui, 1 :100.000. Pentru nume cp. Boușorul, din jud, Dolj
[Ind. stat. p. 135, 465].
1497 207
N
nepoțiU - • ■ ' - a totu rodi 1 ] u îe să
vor alege mai de a, ape, neclătitu nice . ' . . .
Iară hotarul acelui' mai susu scrisu satu, anume Nadeșa,
datu-li-amu loru d - ■ c ’ L’-e'pe ' ■ ră,
.... . . . 5
Și într’aceasta este credința Domnii meii de mai sus
scriși, Ștefan 1 :' 1 1 «1 r > ' ?