Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AVIZ/ COORDONARE
Coordonatori/ Responsabili
I-IV:
MICU Diana, Laura ZAHARIA, Floricica URZICEANU
I Diana BORANGIC, Liliana COADA
II Aurelia ŢÎŞTEA, Simona Mirela POPESCU
III Laura Gabriela ZAHARIA, Mariana MIREA
IV Floricica URZICEANU, Maria Rodica CICHIREA
V-VIII:
Cristina UNGUREANU, Lenuţa ANDREI, Ioan MARIN
V Lenuţa ANDREI, Petre GLĂVAN
VI Georgeta COLCEA, Maria POPA
VII Cristina UNGUREANU, Ioan MARIN
VIII Pătru STANŢĂ, Florea MITRICOIU
IX-XII:
Tatiana CRISTEA, Daniel ION, Mihaela MIREA
IX Mihaela MIREA, Lizeta IGNAT
X Ani DRĂGHICI, Daniel ION
XI Marcela BONCESCU, Ionuţ IVĂNESCU
XII Tatiana CRISTEA, Simona VLADIMIRESCU
Informatică
Tamara LEMENI, Tony BORA
Fizică:
Marian CIUPERCEANU, Feldioara CARGOL
1
AVIZ/ COORDONARE 1
CUPRINS 2
NOTĂ DE PREZENTRE 3
OBIECTIVE CADRU 4
MESAJ 6
Mesaj Primar Calafat 7
Program Sărbătoare 8
MATEMATICA
Enunţuri I-IV CLASA I 11
CLASA a II-a 11
CLASA a III-a 12
CLASA a IV-a 13
Calcul mintal ... 15
Diferenţiere şi... 15
Compunerea ... 17
„Floricica” 19
...unghi 20
... arie 21
Enunţuri V-VIII CLASA a V-a 22
CLASA a VI-a 23
CLASA a VII-a 24
CLASA a VIII-a 25
Enunţuri IX-XII CLASA a IX-a 26
CLASA a X-a 27
CLASA a XI-a 28
CLASA a XII-a 29
FIZICA
Câteva probleme.. 30
Şarada 31
INFORMATICA
Math Type 33
Prietenul.... 36
Test 37
Grafuri hamiltoniene 38
Sisteme de 40
management...
Asupra unor ... 43
... Windows 7 45
Windows Live ... 46
Maparea fişierelor 49
Rutarea... 51
UNIVERSITARIA
De ce...? 54
MESAJ 55
ALTELE
Parteneriat 56
Pagini rezervate 57
PUBLICITATE Câteva activităţi 58
Sigle 59
ANUL MATEMATICII Simpozion 60
naţional
Coordonare 61
Matematica network
2
Constructori Vă mmulţumim... 66
„Lumânarea” 67
3
NOTĂ DE PREZENTARE
Invităm cadrele didactice şi elevii din celelalte judeţe (îndeosebi ale Olteniei) să
urmărească articolele noastre.
Volumul IV, ca şi cel următor – de la începutul lunii octombrie 2010-, se doresc
promotoarele unui an deosebit: <<Anul 2010 - Anul matematicii>>.
Acest an este deosebit şi pentru că Societatea de Ştiinţe Matematice din România
sărbătoreşte 100 de ani de existenţă, CENTENARUL!
Începând cu volumul V, pentru problemele mai dificile vom redacta soluţia autorului
-vom deschide rubrica „Rezolvitori”-.
4
Revista ZONA are cinci OBIECTIVE CADRU:
5
Iată câteva e-mail-uri ale câtorva din persoanele pe care vă puteţi baza:
4. Transmiteţi şi acelor colegi care nu cunosc „Zona 0”, invitaţia de a publica, de a deveni
„constructor”, de a ieşi din rutină, de a fi de folos.
6
7
CALAFATUL
“ORAŞUL DE LA DUNĂRE, LA CEAS DE
SĂRBĂTOARE”
MIRCEA GUŢĂ
8
PROGRAMUL MANIFESTARILOR PRILEJUITE DE
SARBATORIREA
“ZILELE MUNICIPIULUI CALAFAT”
7 – 9 MAI 2010
editia a XIX-a
07.05.2010
9
08.05.2010
Dj Rino si Silvia
10
09.05.2010
Capitanul si balena.
11
MATEMATICA
Clasa I
67. Felix are 25 de maşinuţe.7 dintre ele sunt roşii, 5 sunt galbene iar restul de alte culori.
Câte maşinuţe de alte culori are Eugen?
Alege operaţia care corespunde răspunsului corect.
a)25+7-5 b)25-7-5
Mitrică Nicoleta , Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.1 Moţăţei
71. Grupaţi termenii, astfel încât să fie posibile operaţiile următoare, apoi rezolvaţi:
a) 60 – 70 – 20 =
b) 50 – 80 – 30 =
c) 90 –( + 20) = 50
Prof. Zaharia Laura, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova
Clasa a II-a
62. Suma a două numere este 621. Ştiind că primul termen este dublul numărului 112, să
se afle al doilea termen.
Instit. Căpraru Nicoleta Roxana, Şcoala Murgaşi
63. Mihai citeşte dintr-o carte cu poveşti, într-o săptămână, 135 de pagini, iar a doua
săptămână, cu 80 de pagini mai mult. Ştiind că i-au mai rămas de citit 32 de pagini, aflaţi
numărul paginilor cărţii.
Prof. Oprescu Claudia, Şcoala Nr. 14 “Ion Ţuculescu Craiova
65. La un concurs de matematică participă elevi din clasele I, II, III ŞI IV. Din clasa I
participă 17 elevi, din clasa a II-a cu 13 mai mulţi elevi decât cei de clasa I, din clasa a III-
a participă dublul numărului de elevi din clasa a doua, iar din clasa a IV-a participă cu 15
mai puţini elevi decât în clasele I şi a II-a la un loc.
Câţi elevi au participat la concurs din fiecare clasă?
Institutor Ghenea Alina Georgiana, Gr. Şc. ,,Horia Vintilă” Segarcea
66. Într-o tabără de vară au venit 842 de elevi. În prima zi au venit 176 de elevi , a
doua zi au venit elevi cât răsturnatul numărului 153, iar a treia zi restul de elevi.
12
Câţi elevi au sosit în tabără în cea de-a treia zi?
Institutor Ghiţă Monica-Elena , Şcoala Cu Clasele I-VIII Moţăţei, Dolj
68. La un magazin s-au primit spre vânzare 365 kg de portocale,lămâi cu 138 kg mai
puţine decât portocale,iar mandarine cu 207 kg mai putin decât portocale şi lămâi la un
loc.
Câte kg de fructe s-au primit în total?
Instit. Leoveanu Tania, Şcoala cu clasele I-VIII Desa
71. Aflaţi suma a trei numere impare consecutive ştiind că primul conţine cifrele 3 şi 6.
Învăţător Dumitrescu Carla, Şcoala cu clasele I-VIII Teasc
Clasa a III-a
66. De câte ori a fost folosită cifra 7 în scrierea numerelor de la 795 până la 920?
Institutor Munteanu Ovidiu – Constantin, Şcoala cu clasele I-VIII
Moţăţei
67. La carnavalul clasei a III-a s-au confecţionat 8 coifuri verzi, 9 coifuri roşii şi 7 coifuri
galbene. De fiecare coif s-au lipit câte 7 bentiţe lucitoare. Câte bentiţe s-au folosit? Scrie
rezolvarea problemei sub forma unui exerciţiu.
Institutor Munteanu Ovidiu – Constantin, Şcoala cu clasele I-VIII
Moţăţei
68. Suma a trei numere naturale a, b, c este 1600. Aflaţi numerele, ştiind că a reprezintă
diferenţa dintre c şi b, iar b este sfertul jumătăţii lui c.
Institutor Munteanu Ovidiu – Constantin, Şcoala cu clasele I-VIII
Moţăţei
70. La o florărie s-au adus 98 de fire de flori. Dintre acestea jumătate au fost lalele, ghiocei
cu 17 mai puţini, iar zambile de patru ori mai puţine decât ghiocei. Restul florilor erau
narcise.
13
Câte fire din fiecare fel s-au adus la florărie?
Institutor: Dobrescu Verginia, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj
71. Maria împarte 24 crizanteme în buchete de câte 4 flori. Ea mai are de 3 ori mai multe
buchete de zambile decât buchete de crizanteme. Fiecare buchet de zambile conţine 3
zambile. O zambilă costă 2 lei.
Câţi lei va primi pe zambile?
Institutor : Lăpădat Ileana, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj
72. Să se afle două numere naturale ştiind că produsul lor este 36, iar dacă primul se
măreşte cu 7, produsul devine 99.
Inst.Pătru Mariana, Şcoala cu claseleI-VIII Ciupercenii Noi
73. Andrei şi Leonard au economisit împreună 666 lei. Dacă Leonard i-ar da lui Andrei 13
lei, ei ar avea sume egale.
Câţi lei are fiecare ?
Inst.Pătru Mariana, Şcoala cu claseleI-VIII Ciupercenii Noi
74. Într-o livadă sunt 52 de meri, peri de 8 ori mai mulţi, iar pruni cu 207 mai puţini decât
meri şi peri la un loc. Câţi pomi sunt în livadă?
Instit. Anghel Andreea Roxana, Şcoala Lipovu
Clasa a IV-a
65. Şesimea unui număr este cu 260 mai mică decât acel număr.
Care este numărul ?
Inst. Ciricu Claudia Maria, Gr. Şc. ,,Horia Vintilă” Segarcea
3
66. Ina, Ana, Mari şi Cami au împreună 527 lei. Cami are din suma lui Mari, iar
5
Ina de 5 ori mai puţin decât Mari şi cu 3 lei mai mult decât Ana.
Câţi lei are fiecare din cei patru copii ?
Inst. Ciricu Claudia Maria, Gr. Şc. ,,Horia Vintilă” Segarcea
67. Într-o librărie sunt 3 elevi. Primul cumpără un număr de caiete. Al doilea cumpără cu
un caiet mai mult decât primul, iar al treilea cumpără cu un caiet mai mult decât al doilea.
Ştiind că au cumpărat împreună 60 de caiete, aflaţi câte caiete a cumparat fiecare elev.
Instit.: Cîncea Simona, Şcoala Ţuglui, Dolj
68. Mama, tatăl şi Alina au împreună 90 de ani.Mama este de 3 ori mai în vârstă decât
Alina şi cu 6 ani mai micaâă decât tatăl. Ce vârstă are fiecare?
Instit.: Cîncea Simona, Şcoala Ţuglui, Dolj
69. Trei fraţi au împreună 53 de ani. Peste 5 ani fratele mijlociu va avea aceeaşi vârstă pe
care o are fratele cel mare acum, iar peste 3 ani fratele cel mic va avea aceeaşi vârstă pe
care o are acum fratele mijlociu. Câţi ani are în prezent fiecare ?
Instit: Cîncea Simona, Şcoala Ţuglui, Dolj
70. Suma a trei numere este 3976. Să se afle numerele, ştiind că dacă împărţim al doilea
număr la primul obţinem câtul 3, iar dacă împărţim al treilea număr la al doilea obţinem
câtul 2 şi restul 66.
Instit. Păpălău Victoria-Luminiţa, Şcoala cu clasele I-VIII Ţuglui
14
72. Căpitanul Hook trebuie să ajungă la comoară în 4 zile. În fiecare zi parcurge cu un
kilometru mai mult decât în ziua precedentă. Câţi kilometri a parcurs în fiecare zi ştiind că
a avut de parcurs în total 110 kilometri?
Soreanu Eugenia Roxana -Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
73. În cele două corăbii de pe mare sunt 782 kg fructe . Dacă din vasul piraţilor răi s-ar
muta 24 kg în corabia căpitanului Hook, atunci în cele două corăbii ar fi cantităţi egale. Ce
cantitate de fructe conţine fiecare corabie?
Soreanu Eugenia Roxana -Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
74. Într-o patiserie erau expuse cu 29 mai multe prăjituri decât cozonaci. Dacă împărţim
numărul prăjiturilor la numărul cozonacilor obţinem câtul 4 şi restul 2. Câte prăjituri şi câţi
cozonaci erau?
Soreanu Eugenia Roxana -Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
75. Maria are o sumă de bani. Dacă şi-ar cumpăra 4 cărţi i-ar mai rămâne 6 lei , iar dacă
şi-ar cumpăra 7 cărţi de acelaşi fel ar mai avea nevoie de 18 lei.
Câţi lei are Maria ?
Popescu Gabriela- Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
76. La un magazin de jucării s-au adus 97 ursuleţi, iar păpuşi cu 67 mai multe decât
ursuleţi. Ştiind că 6 păpuşi costă 438 lei, iar un ursuleţ costă cât două păpuşi , aflaţi câţi
bani s-au încasat pe toate jucăriile.
Popescu Gabriela- Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
77. Un tăran a recoltat de pe un teren agricol 980 kg de morcovi, iar de pe altul de două ori
mai puţin. El a oprit pentru gospodăria sa 95 kg , a donat unui cămin de bătrâni 415 kg, iar
restul i-a vândut cu 3 lei kg. Ce sumă a încasat ţăranul?
Popescu Gabriela- Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
78. Găsiţi toate numerele naturale cuprinse între 529 şi 537 care împărţite la 7 dau cîtul 76,
iar restul mai mic decât 5.
Instit. Neacşu Emanuela, Şcoala nr.1 “Obedeanu”,Craiova
79. Scrieţi numărul 224 ca o sumă de trei termeni, astfel încât fiecare sa fie dublul
precedentului.
Instit. Neacşu Emanuela, Şcoala nr.1 “Obedeanu”, Craiova
80. În vacanţă, nepoţii şi-au ajutat bunicii la recoltatul caiselor şi cireşelor. Ei au adunat 66
kg de cireşe şi de trei ori mai multe caise. De câte lăzi au avut nevoie, dacă într-o ladă
încap 6 kg de fructe?
Inst. Deică Maricica, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj
15
Câteva aspecte referitoare la calculul matematic mintal rapid
(adunări şi scăderi)
MARIAN CIUPERCEANU1
1
Profesor, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova
Diferenţiere şi individualizare în învăţarea matematicii
ROXANA SOREANU2
1
Profesor, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova
2
Institutor, Şcoala Nr.1 „Obedeanu” Craiova
16
-puterea de concentrare şi receptivitate ;
-ritmul de lucru ;
-capacitatea de a susţine efortul intelectual ;
-interesul pentru activitatea matematică .
Din start pornim cu întrebările : „Cum ?” , „ Cât ?”, şi „Ce ?” trebuie să facem pentru
ca toţi elevii să simtă lecţia ca pe ceva util existenţei .
O lecţie activă se poate construi cu sprijinul şi concursul diferenţiat al elevilor atât din
punct de vedere al sarcinilor pe care le adresăm cât şi în ceea ce priveşte conţinutul şi
modalităţile de lucru .
De aceea este necesară împărţirea colectivului de elevi în grupe , cu condiţia ca aceste
grupe să nu rămână pe tot parcursul anului în aceeaşi componenţă deoarece ar duce la
descurajarea copiilor , intervin unele progrese sau regrese în nivelul de pregătire al
acestora precum şi datorită faptului că unele capitole sau teme pot fi asimilate diferit de
fiecare participant la instruire .
În general , clasa se poate împărţi în două sau trei grupe , după cum urmează :
-grupa I –elevii care greşesc din cauză că nu cunosc prea bine regulile de calcul ;
-grupa a II –a –elevii care întâmpină greutăţi în rezolvarea problemelor ;
-grupa a III –a –elevii care rezolvă cu uşurinţă sarcinile matematice ;
În mod concomitent, pe baza caietelor de evidenţă a greşelilor tipice , riguros şi
consecvent consemnate , se vor întocmi fişe cu exerciţii pentru elevii fiecărei grupe .
Lucrul cu fişele permit elevului să rezolve sarcinile matematice în ritm propriu , conform
capacităţilor şi nivelului său de pregătire .
Însuşirea cunoştinţelor cu ajutorul acestor mijloace permit dezvoltarea mobilităţii şi
flexibilităţii gândirii , folosirea unor strategii euristice de învăţare, care facilitează
orientarea în noi situaţii problematice .
Această activitate diferenţiată prezintă reale valenţe formative şi mai ales stimulative .
Elevii se întrec între ei , atât în ceea ce priveşte ritmul de lucru , cât şi în ceea ce priveşte
cantitatea şi corectitudinea exerciţiilor şi problemelor rezolvate. Este o întrecere chiar şi
între grupe , nu numai în interiorul lor . Mult mai bine se simte elevul slab la învăţătură
atunci când vede că termină sarcina de lucru odată cu cel din altă grupă . Acesta nu
realizează gradul de dificultate al fişei , ci doar faptul că are acelaşi ritm de lucru cu cel de
lângă el .
Pentru elevii care termină corect şi în ritm rapid cele solicitate , trebuie avut în
permanenţă la îndemână alte sarcini , afişate pe tablă , din care îşi vor alege şi vor rezolva
ceea ce vor putea .În acest fel nu vor exista „ timpi morţi” în activitatea elevilor , fapt care
va crea o atmosferă de competiţie între colegi , fiecare dorind să termine sarcina prevăzută
în fişă şi să poată lucra ceva din colţul suplimentar .
De exemplu , la clasa a III –a , în cadrul lecţiei cu tema „Consolidarea înmulţirii şi a
împărţirii” , „colţul suplimentar” poate prevedea următoarele sarcini :
1.Completaţi căsuţele libere cu numere care lipsesc :
6x6:4:3x4:2x = 30
2x x 5 = 30
2x x 5 =50
2. Măriţi cu 4 , apoi de 4 ori numerele : 6 , 7 , 5 , 8 .
3. Enumeraţi înmulţiri şi împărţiri cu rezultatul 9 , 8 .
4. Înlocuieşte adunarea cu altă operaţie potrivită :
6+6+6+6+6+6=
Pe lângă cele prezentate mai sus , se pot alcătui fişe suplimentare ce conţin exerciţii şi
probleme asemănătoare celor lucrate sau , mult mai eficient , cu sarcini noi .În felul acesta
testăm permanent posibilităţile de lucru ale elevilor .
Fişele suplimentare pot să difere între ele atât din punct de vedere al volumului de
lucru , cât şi din punct de vedere al gradului de dificultate .Bineînţeles că se pot pregăti
fişe suplimentare şi pentru elevii cu nivel scăzut la învătură ( în cazul în care termină
activitatea obligatorie dată ) , dându-le posibilitatea confruntării cu sarcini mai grele sau de
acelaşi fel .
17
Spre a oferi tuturor elevilor condiţii de afirmare , se poate apela adeseori la fişe cu
sarcini unice , dar cu dificultăţi crescânde . Fiecare elev va rezolva exerciţiile în ordinea
dată sau la alegere , potrivit capacităţilor sale .
Exemplu :
1. Aflaţi produsul numerelor : 8 şi 7 , 6 şi 9 .
2.Aflaţi câtul numerelor : 72 şi 9 , 54 şi 6 .
3.Rezolvaţi :
6 x 9 + 21 =
56 : 7 + 59 =
9 x 9 – 37 =
4 . Găsiţi valoarea lui „a” :
8 x 4 – a = 15 63 : 9 x a = 42
7 x 8 + a = 82 72 . 9 : a = 4
5 .Comparaţi următoarele operaţii , folosind unul din semnele :”< “ , “ > “ sau “ = “ :
28 + 7 + 13 6x9
8 x 7 – 20 21 : 3
36 : 4 + 9 3x6
6 . Pe două rafturi sunt 21 cărţi .Ştiind că pe primul raft sunt cu 5 cărţi mai puţin
decât pe al doilea raft , aflaţi câte cărţi sunt pe fiecare raft .
Într-o lecţie se pot combina util şi plăcut cele trei forme de muncă în vederea sporirii
eficienţei învăţământului şi în asigurarea dezvoltării maxime a fiecărui individ .
Organizarea frontală face posibilă cunoaşterea generală a personalităţii elevului ,
contribuie la însuşirea , de către elevi , a noţiunilor esenţiale , a tehnicilor de muncă
intelectuală . Învăţământul organizat pe grupe şi individual îi obişnuieşte pe elevi să aplice
în forme variate cunoştinţele , tehnicile de muncă , le formează totodată priceperea de a
învăţa singuri , de a fi responsabili pentru ceea ce fac .
Cunoscând foarte bine posibilităţile elevilor putem să le fim de un real folos în
învăţarea conştientă a matematicii .
Important este ca atenţia noastră să se îndrepte asupra fiecărui elev din clasă , să-i
antrenăm pe toţi , să nu fie elev lăsat deoparte , sub pretext că e slab la învăţătură ,
deoarece lecţia este cadrul principal în care , prin diferenţierea sarcinilor , se realizează
prevenirea eşecului şcolar .
Bibliografie :
- Radu , Ion – „ Învăţământul diferenţiat” , E . D . P . Bucureşti , 1997
- Ţârcovnicu , Victor – „Învăţământul frontal , învăţământul pe grupe” , E . D . P .
Bucureşti , 1981
GABRIELA POPESCU3
Bibliografie:
Neacşu I., Dascălu G., Horia R.—Metodica predării matematicii la clasele I-IV, manual
pentru Liceele Pedagogice, clasele XI-XII, Editura Sigma, Bucureşti
Învăţământul primar, revistă dedicată cadrelor didactice nr.1/2002
Dumitru Ana, Dumitru Logel- Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Editura
Carminis, Piteşti
Aron I. – Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Manual pentru liceele pedagogice,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Joc didactic:“Floricica”
19
NEACŞU MANUELA ANGELA4
Argument:
Acest joculeţ a fost creat de către mine şi aplicat adeseori la clasa pe care o conduc,
în diferite momente ale lectiei de consolidare, atât la limba şi literatura română, cât şi la
matematică sau ştiinţe. Aplicarea lui a “înviorat” atmosfera şi a creat elevilor un moment
de plăcută întrecere, marele lui avantaj fiind versatilitatea sa (prin versatilitate înţelegând
multiplele posibile aplicări ale sale în lecţii, la diferite materii).
Titlul jocului: “Floricica”
Scopul jocului: Consolidarea cunoştinţelor dobândite de cǎtre elevi despre:
- adunare şi scǎdere\ înmulţire şi împărţire-la matematicǎ;
- cuvănt-la limba şi literatura română;
- corpuri, plante, animale- la ştiinţe;
Sarcina didacticǎ: Să rezolve cerinţele înscrise pe “petale” pentru a forma floricica.
Materialul didactic necesar:
-o “vază” desenată pe hârtie color ,decupată;
-5 “flori” alcătuite din câte 5 ”petale”-decupate din hârtie color, de 5 culori diferite;
-5 “codiţe” de culoare verde,decupate din hârtie color;
-câte 2 “frunze”pentru fiecare floare-decupate din hârtie color;
-magneţi;
-tablă magnetică;
Regulile jocului:
Jocul se va desfăşura pe echipe de câte 5 elevi.
Fiecare echipă primeşte câte un plic în care se găsesc câte 5 “petale”.
Elevii rezolvă cerinţa înscrisă pe “petală”.
Raportorul fiecărei echipe prezintă rezolvările.
Timp de lucru 5-7 minute.
Desfăşurarea jocului:
Pe tabla magnetică vor fi aşezate de la început, de către învăţătoare, “vaza”, “codiţele” şi
“frunzele floricelei”.
Elevii sunt împărţiţi în echipe de câte 5 copii.
Fiecare echipă primeşte câte un plic în care se găsesc câte 5 decupaje, având forma
unor petale, din hârtie color, fiecare echipă având ”petalele” de altă culoare,echipa primind
nume după culoarea “petalelor” florii, astfel: “echipa florilor roşii”, “echipa florilor
albastre”, “echipa florilor portocalii”, “echipa florilor violet” şi “echipa florilor galbene” .
Pe fiecare petală va fi înscrisă câte o sarcină didactică.Sarcinile de lucru pot fi
diferenţiate pe nivele. Pentru fiecare elev din echipă există câte o “petală”. Copii rezolvă
sarcina de lucru cât mai repede şi corect. Timpul afectat rezolvării este limitat la 3-4
minute.
Raportorul fiecărei echipe strânge rezolvările şi le prezintă.
Toate rezolvările corecte vor fi aşezate în “vază”,cu ajutorul magneţilor, pentru a
forma “floricica”, iar cele incorecte vor fi aşezate “pe jos’ ,pe lânga “vază”, pentru a fi
vizibile greşelile.
Va fi declarată învingătoare echipa ce va reuşi să realizeze “floricica” din care nu va
lipsi nicio petală.
Învăţătoarea va fi cea care va evalua rezolvările echipelor. La clase mai mari, a III-a
–a IV-a, poate fi numit un elev mai bun din clasă care să facă acest lucru.
Exemple de cerinţe ce se pot înscrie pe “petale”:
-la matematică: diverse adunări sau scăderi, în concentre diferite, pe clase, conform
programei;
- diverse înmulţiri şi împărţiri, conform programei;
- la limba şi literatura română: cuvinte cu acelaşi înţeles, cuvinte cu înţeles opus;
alcătuiri de enunţuri folosind cuvinte date;
4
Institutor, Şcoala nr.1 Obedeanu, Craiova
20
-la ştiinţe:noţiuni ce acopera sfera cunostinţlor însuşite despre plante, animale, corpuri,
conform programei;
Bineînţeles că pot fi mult mai multe posibile cerinţe, după nevoia şi imaginaţia cadrului
didactic propunător.
Evaluarea jocului:
Se va considera atins scopul jocului atunci când jumatate dintre echipele din clasă
reuşeşte să rezolve corect cerinţele formulate pe floricele sau dacă greşelile sunt prezente
pe una dintre “petalele” florii.
5
Institutor, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova
21
METODOLOGIA PREDĂRII NOŢIUNII DE ARIE
ZAHARIA LAURA6
ARIA DREPTUNGHIULUI
49. Un kg de portocale costă 3 lei. Maria a cumpărat 3 portocale care cântăresc fiecare câte
0,250 kg. Cât va plăti pentru acestea?
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj
50. Andrei are 3 note la biologie din care îi iese media 6. El mai ia o notă de 10. Ce medie
va avea Andrei la biologie?
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
51. Irina are la muzică o notă de 8 şi una de 6. Ce notă trebuie să ia pentru a obţine media
media 8?
Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti
52. Suma de 180 lei se împarte la doi copii astfel primul primeşte două treimi din toată
suma, iar al doilea restul. Ce sumă primeşte fiecare copil?
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
53. Comparaţi numerele:
a)2108 şi 3 72 b) 5 1288 şi 31992
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş
57. Narcis a plecat la piaţă cu 100 lei. El a cumpărat 12 kg de ardei cu 3,4 lei kilogramul şi
4 kg cartofi cu 5,8 lei kilogramul. Ştiind că de restul banilor cumpără 5 ciocolate, aflaţi:
23
a) Ce sumă plăteşte Narcis pentru ardei?
b) Ce sumă plăteşte Narcis pentru cartofi?
c) Cât costă o ciocolată ?
Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “Ştefan Odobleja”,Craiova
Clasa a VI-a
31.Dacă 5 robinete umplu un bazin în 8 ore. În câte ore umplu acelaşi bazin 3 robinete?
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş
33. Într-un coş sunt 30 de mere roşii şi 14 mere galbene. Care este probabilitatea ca luând
un măr acesta să fie roşu ?
Dar galben?
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj
34. Calculaţi măsurile unghiurilor unui triunghi ştiin că ele sunt direct proporţionale cu 2,
3 respectiv 7.
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj
37. După o scumpire cu 10% , bicicleta lui Alin, costă 1234 lei. Care a fost preţul bicicletei
înainte de scumpire?
Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “Ştefan Odobleja”,Craiova
39. Elevii unei şcoli , au plantat în curtea şcolii 140 de lalele. Ştiind că lalelele plantate de
clasele: a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a sunt direct proporţionale cu numerele 1, 2, 3 şi 4.
a)Aflaţi câte lalele au plantat fiecare clasă.
b)Cât la sută din lalele sunt plantate de clasa a VI-a ?
c)Realizaţi un grafic cu bare care să ilustreze lalelele plantate.
d)Realizaţi o diagramă circulară pentru lalelele plantate.
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
24
a)reprezentaţi datele într-un tabel în care să evidenţiaţi valorile frecvenţei relative şi
a frecvenţei absolute precum şi efectivul total.
b)reprezentaţi datele printr-o diagramă circulară
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
42. Mama împarte 340 lei invers proporţional cu vârstele copiilor de 7, 9 şi 12 ani.
Ce sumă va primi fiecare?
Profesor Vasilica Bujor, Şcoala nr.2 Pieleşti, Dolj
44. Adrian are o sumă de 25 lei. El îi dă fratelui mai mic 20% din sumă iar bunicii
10% din cât a rămas. Aflaţi suma care îi rămâne în final.
Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti
2n+1
45. Determinaţi numărul a = (-1) +(-1) m+n - (-1) 5m+4
– 12, m,nΝ.
Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti
2
4 6 . Să se împartă numărul 126 în părţi invers proporţionale cu numerele 5; 6 ;0,(6).
Profesor Lorena Marica, Şcoala cu clasele I-VIII nr 1, Moţăţei
Clasa a VII-a
33. Elevii unei clase dacă se încolonează câte 3 pe rând, ramân 2 elevi, iar dacă se
încolonează câte 4 pe rând, ramân 3 elevi. Câţi elevi sunt în clasă.
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj
35. Calculaţi aria unui romb care are perimetrul de 20cm şi înălţimea de 3 cm.
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj
36. Calculaţi măsurile unghiurilor unui patrulater convex ştiind că ele sunt direct
proporţionale cu 2, 3, 6 respectiv 7.
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
37. Calculaţi aria unui pătrat care are perimetrul de 20 cm.
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
38. Calculaţi perimetrul unui pătrat care are aria de 100 cm 2 .
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş
Clasa a VIII-a
31. Desenaţi desfăşurarea pânzei unui con circular drept ştiind că are raza bazei de 3 cm şi
înălţimea de 4 cm.
Profesor Ioan Marin, Şcoala nr.2 Calafat, Dolj
26
37. Determinaţi dimensiunile unei camere în formă de paralelipiped dreptunghic exprimate
prin numere naturale, ştiind că are volumul de 231 cm3 .
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş
38. Apa de parfum este îmbuteliată în flacon în formă de tetraedru regulat cu muchia de 5
cm. Poate să fie îmbuteliată o cantitate de 10ml de apă de parfum.
Profesor Vasilica Bujor, Şcoala nr.2 Pieleşti, Dolj
CLASA a IX-a
22. Fie a,b,c,d numere reale. Demonstraţi că a,b,c,d sunt în progresie aritmetică dacă şi
numai dacă 2 a b c 3 27 abc 9 a b c ab bc ca
Prof. Drulă Marian, Grup Şcolar ”Traian Vuia” Craiova
z 2 x z 2 y c 2
Prof. Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova
24. Fie M un punct situat în interiorul unui triunghiului echilateral ABC de latură l.
Notăm cu x,z,y distanţele de la M la laturile triunghiului . Demonstraţi că are loc
inegalitatea 72 xyz l 3 3 .
Prof. Miloş Cătălin, Grup Şcolar ”Traian Vuia” Craiova
25. Fie ABC un triunghi oarecare. Se prelungeşte latura BC în ambele sensuri cu [BB’]
AB si CC ' AC . Demontraţi că are loc egalitatea: b B' A 2 c C ' A 2 4 pbc , unde p este
semi perimetrul triunghiului, iar a,b,c lungimile laturilor sale.
Prof. Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova
26. Să se arate că
1
3 3 3 ... 3 1 13 , n număr natural nenul.
2
de n ori
27
Prof. Moţăţeanu Mihaela, Colegiul Naţional ”Elena Cuza” Craiova
x 2
28. Să se rezolve ecuaţia: =1.
2
Prof. Smarandache Valentin şi Cristina, Rm.Valcea
x 1
29. Să se rezolve ecuaţia: =1.
2
Prof. Marin Liana,G.S.E.A.S Călimăneşti, Prof. Smarandache Valentin, Rm.Valcea
30. Găsiţi nr. reale a şi b astfel încât mulţimea soluţiilor inecuaţiei 2x 2+ax+b 0 este [1,3].
Prof. Smarandache Valentin şi Cristina, RmValcea
34. Determinaţi funcţia de gradul al doilea care are vârful V(0,1) şi trece prin punctul
A(1,2).
Profesor Ani Drǎghici, Grupul Şcolar „Traian Vuia”, Craiova
35. Să se determine suma primilor zece termeni ai unei progresii aritmetice ştind că a 3 +a 5
=24 şi raţia de 3.
Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “ŞtefanOdobleja”,Craiova
36. Să se determine numărul x ştiind că numerele x-1, x , x+2 sunt în progresie geometrică.
Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “Ştefan Odobleja”,Craiova
CLASA a X-a
Calculaţi suma S k C nk .
n
18.
k 1
Prof. Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova
20. Într-o urnă se află 2 bile albe, 3 bile negre, 4 bile albastre si 5 bile verzi. Se scot
patru bile fără a se pune bilele extrase la loc. Aflaţi probalitatea ca prima bilă extrasă să fie
alba, a doua sa fie neagră , a treia albastră şi a patra verde.
Prof. Drulă Marian, Grup Şcolar ”Traian Vuia” Craiova
2 4 198 1 3 199
C 200 C 200 C 200 C 200 C 200 C 200
22. Să se arate că : 1 ... ....
3 5 199 2 4 200
Prof. Stîrcu Adrian, Colegiul Naţional ”Elena Cuza” Craiova
CLASA a XI-a
1 2 3
18. Fie A 0 1 1 . Aflaţi An.
0 0 2
Prof. Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova
a b c d
b a d c
19. Fie matricea A , unde a,b,c,d numere reale, nu toate nule.
c d a b
d c b a
Demonstraţi că A este inversabilă
Prof. Cristea Tatiana, Liceul de informatica “Ştefan Velovan”, Craiova
a) Calculaţi A2 şi det(AB);
b) Să se determine x număr real pentru care există (AB) -1.
29
Prof. Spiridon Cătălin Irinel, Grup Şcolar Electroputere, Craiova
CLASA a XII-a
18. Dacă n număr natural impar. Să se rate că există un polinom P n(x) pentru care
sin(nx) Pn sin 2 x sin x
Prof. Ion Alexandru Daniel, Colegiul Naţional Economic “Gheorghe Chiţu”, Craiova
20.
Fie f : R ® R, f ( x ) max x, ln 1 x 2 . Să se calculeze I 2
2
f ( x ) dx
Prof. Mirea Mihaela Mioara, Grup Şcolar “Horia Vintilă”, Segarcea
23. Calculați
Profesor Florea Mitricoiu, Şcoala nr.2 Poiana Mare, Dolj
FIZICA
Câteva probleme UTILE de fizică
30
9. Un automobilist parcurge distanţa dintre două localităţi A şi B cu viteza v 1 şi înapoi cu viteza v2. Care a fost
viteza sa medie?
inst. Marian Ciuperceanu, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova
10. Variaţia energiei cinetice a unui corp în funcţie de distanţa faţă de pământ este dată de figura de mai jos.
a) Care este înălţimea maximă la care s-a aflat corpul?
b) Ce masă are corpul?
c) Calculaţi energia cinetică şi potenţială a corpului la înălţimea egală cu o treime din înălţimea
maximă.
Fizica Liceu
11. Să presupunem că temperatura aerului atmosferic depinde de înălţime, în aşa fel încât densitatea lui să
rămână constantă. La ce distanţă, pe verticală, diferenţa temperaturilor este de 1 K.
Prof. Bunta Monica, Grup Şcolar ”Horia Vintilă” ,Segarcea
ŞARADA7
Doi aviatori B şi C trebuiau să zboare din Bucureşti, dus şi întors, primul la Buzău şi
al doilea la Călăraşi,cele două distanţe fiind egale.Vântul bătea intens de la Bucureşti spre
Buzău ;direcţia vântului fiind perpendiculară pe traiectoria Bucureşti-Călăraşi.Înainte de
plecare,B a pus rămaşag cu C că se va întoarce înaintea lui.Argumentul lui B a fost că : la
întoarcere va fi mai difícil pentru că va avea vântul in faţă dar va câştiga timp la dus
deoarece vântul îi va sufla în spate.Aviatorul C a fost de părere că efectul de “frânare “ al
vântului va acţiona un timp mai lung la întoarcere pe când efectul de “accelerare”, la dus,
acţionează un timp mai scurt.
Aviatorii au zburat şi fiecare a staţionat la ţintă aceeaşi durată .
Cine credeţi că a câştigat rămaşagul? Demonstraţi cele afirmate de voi.
Aplicaţie numerică: viteza fiecărui avion este de 200km/h , viteza vântului este de
100km/h şi distanţa de la Bucureşti la Buzău respectiv distanţa de la Bucureşti la Călăraşi
de 100km
7
Profesor, Cargol Viorica-Feldioara Scoala nr.2,Calafat
31
Rezolvare:
După cum se observă, ambele avioane se mişcă intr-un mediu care şi el este în
mişcare.Prin urmare, ambele avioane au aceeaşi viteză faţă de sol( pe care îl alegem ca
sistem de referinţă) şi viteze diferite faţă de mediu( viteze relative diferite ).Calculând
vitezele relative ale avioanelor faţă de mediu, atât la dus cât şi la întors, şi ştiind că
avioanele parcurg distanţe egale şi ca timpii de staţionare sunt aceiaşi, putem calcula timpii
de zbor, pentru ambele avioane şi astfel putem afla care avion s-a întors primul.
Traseul Bucureşti-Călăraşi este aproape perpendicular pe traseul Bucureşti –Buzău prin
urmare vom face o mica aproximaţie .
Notăm: w: viteza avioanelor fata de sol
u: viteza vântului
v: viteza relativă pentru avionul ce zboară spre Buzău
v':viteza relativă a avionului la intoarcerea de la Buzău
v":viteza relativă a avionului ce zboară spre şi dinspre Călăraşi
d:distanţa de la Bucureşti la Buzău respectiv distanţa de la Bucuresti la
Călăraşi
t.st: timpul de staţionare
t:timpul în care se parcurge distanţa de la Bucureşti la Buzău dus-intors
t': timpul în care se parcurge distanţa de la Bucureşti la Călăraşi dus-intors
Reprezentarea grafică a vitezelor ( vezi anexa 1)
w=200km/h Pentru avionul care zboară spre Buzău:
u=100km/h La dus:-are vântul în spate si viteza relativă este v = w+ u şi v= w+u
tst.=acelasi v=200km/h+100km/h=300km/h
d=100km La întors: are vântul in faţă si viteza relativă este: v' = w+ u şi v'=w-u
v'=200km/h-100km/h=100km/h
t=? t=d/v +d/v'
t'=? t=100km/300km/h +100km/100km/h
t=1,33h
Pentru avionul care zboară spre Călăraşi:
Şi la dus şi la întors vântul îi bate din lateral iar viteza relativă este: v" =w+u
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghi dreptunghic, se obţine:
de unde = - si v"=V¯ - ¯
v"= 100V¯3km/h
t'= 2d/v"
t'=2•100km/100V¯3km/h
t'=1,16h
Rezultă că t + tst.> t' + tst
Prin urmare, cel care a ajuns primul la Bucureşti a fost aviatorul care a
zburat pe ruta Bucureşti-Călăraşi şi retur.
32
Reprezentarea vectorilor viteză pe ruta Bucureşti –Călăraşi ( dus – întors)
33
INFORMATICĂ
Utilizare în Word:
Dupa instalare, în Microsoft Word va apare următoarea casetă cu butoane:
Astfel pentru
8
Inginer Automatist – Calculatoare Engleză - Craiova
34
Accesând în meniu Style -> Define sau Size -> Define putem particulariza fontul,
respectiv dimensiunile indicilor sau ale subindicilor în procente.
Mai jos sunt prezentate cele trei grupuri de butoane marcate pe figura de mai sus cu
A., B. şi C. (în continuare ne vom referi la ele cu această notaţie):
A. Prima grupare de simboluri şi operatori (A.) cuprinde majoritatea simbolurilor şi
operatorilor matematici. Aceste simboluri sunt grupate dupa funcţionalitate şi asemănare în
clic pentru o afişare a întregului set de simboluri sau operatori aferente celulei: .
B. O caracteristică specială a editorului MathType este aceea că fiecărui operator sau
simbol din a doua grupare (B.) i se poate asocia “o scurtătură” (o tastă sau un grup de taste
apăsate simultan):
Va apare caseta de dialog de mai jos. În chenarul “Enter new shortcut key(s):”
(Introduceţi tastele pentru scurtatură), se apasă de exemplu ALT + P.
35
Dupa introducerea combinaţiei dorite de taste se apasă butonul Assign (Asociază)
care va asocia combinaţia de taste ALT + P unei perechi de paranteze -( ) – asociere ce o
vom numi scurtatură. Se apasă OK. Aceasta va însemna că pentru a introduce o pereche de
paranteze - ( ) - în editorul de ecuaţii, se pot apăsa tastele ALT + P şi parantezele vor
apărea automat; cursorul se va poziţiona automat în interiorul parantezelor. Dacă vrem să
înlăturăm o scurtătură creată se dă clic dreapta pe butonul ce reprezinta simbolul în cauză
-> Properties -> Current keys: -> se selectează scurtătura ce vrem să o înlăturăm ->
Remove.
Pentru a afişa întregul set de scurtături pentru simbolurile MathType putem accesa:
Preferences -> Customize Keyboard … -> All Symbols.
C. Ultima grupare de simboluri (C.) este structurată pe ramuri ale matematicii:
Algebră, Derivate, Statistică, Matrici, Mulţimi, Trigonometrie şi Geometrie. De exemplu la
Geometrie, dând clic pe Geometry apar următoarele simboluri:
2 23 32 3�
ALT + E ( �), - infinit: ALT + O (Opt întors). Astfel identitatea �
� � 0 se poate
scrie: ALT+D, 2, -, ALT+P, 2, ALT+S, 3, săgeată dreapta, -, 3, ALT+S, 2, săgeată dreapta,
săgeată dreapta, -, 3, săgeată dreapta, =, 0.
36
3.) Dacă vrem să creăm un determinant, selectăm (gruparea A.): -> , apoi
-> .
Bibliografie:
Programul poate fi descărcat gratuit de pe situl MathType la adresa:
http://www.dessci.com/en/products/mathtype/default.htm
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Prof. Lemeni Tamara Veronica,
Liceul Teoretic „TUDOR ARGHEZI” Craiova
37
Test de evaluare
Disciplina „Prietenul meu, calculatorul”
1. Care este valoarea expresiei 12-2*2-(11-1-2*5)?
a) 8 b) -16 c) 16 d) -8 (0,5 p.)
2. Care din următoarele instrucţiuni atribuie variabilei x valoarea mediei aritmetice a 3
numere a,b,c?
a) x=a/3+b/3+c/3; b) x=a+b+c/3; c) x=(a+b+c)/3; d) x=(a+b+c)/2. (0,5 p.)
3. Pentru a testa dacă ultima cifră a numărului natural n este pară evaluăm expresia logică:
a. (n div 10) mod 10 = 0;
b. (n mod 2) mod 10 = 0;
c. (n mod 10) div 2 = 0;
d. (n mod 10) mod 2 = 0; (0,5 p.)
4. Dacă x este o variabilă reală, stabiliţi care dintre următoarele variante este o instrucţiune
corectă de citire a valorii variabilei x?
a) cin>>x; b) cin<<x; c) cout<<x; d) cout>>x; (0,5 p.)
5. Calculaţi următoarele:
a) 13 MOD 4 + (7 – 2*3) (0,5 p.)
b) (11 – 5)*2 – 10 DIV 3 (0,5 p.)
6. Fie numărul n egal cu 246135. Calculaţi următoarele :
a) n mod 100 = ______ (0,5 p.)
b) n div 1000 mod 10 = ______ (0,5 p.)
7. Corectaţi următorul program şi scrieţi enunţul problemei rezolvate prin acesta.
#include <iostrim.h>;
void main {}{
int x, a, b;
cout>>”a=”; cin>>a;
cout<<”b=”; cin<<b;
x=a*b;
cout<<”X=”>>x;
} (2 p.)
8. Scrieţi un program care afişează suma şi media aritmetică a trei numere a, b şi c citite de
la tastatură. (3 p.)
38
GRAFURI HAMILTONIENE
1
4
2
3
2
3
2
3
este hamiltonian, deoarece conţine cel puţin un ciclu hamiltonian; ciclul
C=[1, 3, 2, 4,1] este, în graful G, ciclu hamiltonian.
Observaţie. Fie Q=(V, M) un graf neorientat. Ca în graful G sa existe un ciclu
hamiltonian, trebuie ca el să aibă cel puţin trei vârfuri.
39
Teoremă. Fie G=(V, M) un graf neorientat. Dacă are n>3 noduri şi gradul fiecărui vârf x
verifică relaţia d(x) > n/2, atunci G este hamiltonian.
Aplicaţia practică
Un grup de elevi îşi propun să organizeze o excursie, în care să viziteze un număr n de
capitale. Aceştia doresc ca transportul să se realizeze cu avionul. Deoarece nu există zbor
direct între toate capitalele pe care ei doresc să le vadă şi nu vor să treacă de două ori prin
aceeaşi capitală, cer agenţiei să le comunice toate variantele de vizitare a capitalelor şi
ordinea acestora.
Exemplu: În figura alăturată sunt simbolizate cele şase capitale, precum şi zborurile
existente între ele.
2 3
1 4
6 5
procedure tipar;
begin
if v[sol[n],1]=1 then begin
for i:=1 to n do
write(sol [i]);
write(1) ;
writeln
end;
40
end;
procedure caut(i:integer) ;
var j:integer;
gasit:boolean;
begin
if i=n+1 then
tipar
else begin
while sol[i]<n do begin
sol[i]:=sol[i]+1;
gasit:=false;
if v[sol[i-1],sol[i]]=0 then
gasit:=true;
if not gasit then
for j := 1 to i-1 do
if sol[i]=sol[j] then
gasit:=true;
if not gasit then begin
sol[i+1]:=1;
caut(i+1);
end
end;
sol[i]:=1
end
end;
begin
write('Introduceti numarul capitalelor ce se doresc a fi vizitate: ');
readln(n);
writeln('Daca exista zbor direct intre 2 capitale introduce 1');
writeln('altfel introduce 0');
for i:=1 to n do begin
for j:=i+1 to n do begin
write('v[',i,',',j,']=');
readln(v[i,j]);
v[j,i]:=v[i,j];
end;
end;
writeln('Variantele posibile de vizitare a tuturor capitalelor:');
sol[1]:=1;
sol[2]:=1;
caut(2);
end.
Bibliografie
Cormen T., Leiserson Ch., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora,
Cluj
Tudor S., Tehnici de programare, Ed. L&S Infomat, 1996
Udrea C., Teorie şi Aplcaţii, Ed. Arves, 2002
41
Prof. informatica Georgeta Manafu, Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”, Craiova, Dolj
CMS este un sistem de administrare a conţinutului unui site web, care permite
integrarea informaţiilor disponibile în format digital într-o pagina web.
1. Aplicatia Plone
Plone este o aplicaţie de tip Content Management System dar şi un program
OpenSource.
Caracteristici ale aplicaţiei Plone:
are capacitatea de a face faţă unui trafic oricât de intens, prin scalabilitate;
separarea conţinutului site-ului de design (aspectul grafic poate fi modificat
independent de conţinutul text, şi invers);
configurarea facilă a unor site-uri multilingve;
interfata grafica este intuitivă şi foarte uşor de folosit;
permite crearea oricarui tip de site web, fără restricţii legate de împărţirea în pagină;
este robust si stabil;
este completat de o librărie bogată de componente ce pot fi folosite în site (sitemap
generat automat, motor de căutare in site, management ştiri, etc)
este extensibil;
Instalare Plone
Cel mai simplu mod de a instala Plone este de a utiliza Plone Windows installe astfel:
1.Se downloadează de la http://www.plone.org/download
2.Se executa dublu clic pe fişier pentru a începe instalarea;
3.Se alege discul pe care dorim să instalăm Plone. Implicit locaţia este: c:\Program Files\Plone
4. Se introduce un username şi o parolă.
5. Se acţionează Finish.
Pentru lansarea în execuţie se utilizează: Start->Programs->Plone->Plone
Pentru a testa dacă Plone poate fi executat se foloseşte: http://localhost/.
Se pot adăuga diferite elemente cum ar fi: articole, evenimente, ştiri, fişiere, alte
foldere, imagini, articole multipagină sau pagini simple, link-uri.
Adăugarea unui folder în Plone se realizează astfel:
1. Selectăm tabul View;
2. Se deschide meniul Add new;
3. Se selectează opţiunea Folder;
4. Se completează în formularul de editare care se deschide având activ tabul Default câmpurile Title şi
Description cu informaţiile corespunzătoare;
5. Se acţionează butonul Save pentru a salva folderul.
Ştergerea unui folder în Plone:
1. Selectăm tabul View;
2. Deschidem meniul Actions;
3. Acţionăm opţiunea Delete;
4. Confirmăm ştergerea.
Asemănător adăugării folderelor într-un site Plone se pot adăuga şi celelalte elemente.
2. E-learning
Prin e-learning se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează
semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicării. Din varietatea experientelor
didactice ce pot beneficia de suport tehnologic menţionez: instruire asistată/ mediată de
calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc.
Pentru a imbunataţi procesul educaţiei putem utiliza materiale electronice(pe suport
digital/multimedia) cunoscute şi sub denumirea de software didactic/ educaţional: hărţi,
42
dicţionare, enciclopedii, filme didactice, prezentări în diverse formate, carţi (e-books),
teste, tutoriale, simulări, software ce formează abilităţi, software de exersare, jocuri
didactice etc.
Computerul şi materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare,
învatare, evaluare sau ca mijloc de comunicare.Avantajul acestei modalităţi de instruire
utilizând e-Learning este că oferă materiale atractive iar elevii învaţă în ritmul propriu. 9
E-learning reprezinta un tip de educatie la distanţă, ca experienţă planificată de
predare-învatare organizată de o instituţie ce furnizează materiale într-o ordine secvenţială
şi logică pentru a fi asimilate de formabili în maniera proprie. Medierea se realizeaza prin
noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării - în special prin Internet. Educaţia la
distanţă este o necesitate pentru elevi, iar studiile care s-au realizat până acum în ţări cu
tradiţie relevă faptul că învăţământul la distanţă este la fel de eficient ca formele
tradiţionale de educaţie, cu condiţia unei proiectări corespunzătoare.
Diferite tipuri de e-learning se bazează pe 10:
• Mijloace de comunicare
• Planificare
• Structura grupului/clasei E-learning
• Tehnologiile utilizate
E-learning este benefic pentru educaţie, corporaţii şi pentru toate tipurile de cursanţi.
Avantajul elevilor este ca pot avea acces la curs de oriunde: de acasă, din orice
locaţie geografică, şapte zile pe săptămână. Exista si alte avantaje: sunt îmbunătăţite
principiile tradiţinale de predare şi învăţare deoarece exista o serie de inovaţii: învăţarea
asincronă, învăţarea sincronă, unde elevii învaţă singuri sau în grupuri. Se beneficiază de
comunicare informală pentru schimbul de informaţii. Au acces la biblioteca online, link-
uri, fisiere audio, video. Examenele, testele, sunt create de profesori, programate şi
susţinute online.
Elevii pot învăţa, de asemenea, printr-o varietate de activităţi care se aplică la mai
multe stiluri diferite de învăţare.
E-learning11 încurajează elevii să ia cunoştinţă prin intermediul internetului, folosind
hiperlegături şi site-uri de pe Web la nivel mondial. Elevii găseasc informaţii relevante
pentru interesele lor personale. E-learning permite elevilor să selecteze materiale de
învăţare care corespund nivelului lor de cunoştinţe şi de ceea ce au nevoie să ştie pentru a
efectua mai eficient o activitate. E-learning este concentrat mai mult pe cel care învaţă şi
este mai interesant pentru cel care învaţă, pentru că are acces la informaţiile pe care
doreste să şi le însuşească. E-learning este flexibil şi poate fi personalizat pentru a
satisface nevoile individuale ale elevilor.
Evaluarea rezultatelor învăţării se referă la a se verifica dacă elevii au dobândit
sau nu nivelul cunoţinţelor dorit, şi dacă aceştia au beneficiat de experienţa de învăţare (de
exemplu, ce au învăţat ei, şi modul în care performanţele lor s-au schimbat). O măsurare a
rezultatelor învăţării pentru elevi este finalizarea sarcinilor de lucru, ceea ce
demonstrează că aceştia au atins standardele specificate în rezultatele învăţării. În scopul
de a stabili o evaluare mai realistă şi valabilă, de performanţă, aceste sarcini ar trebuie să
fie similare cu cerinţele jobului pentru care se pregatesc.
E-learning îndepărtează bariera de timp şi spaţiu, făcând posibil pentru utilizatorii
finali să înveţe acolo unde şi atunci cand altădată nu ar fi fost posibil. E-learning oferă
9
- E-learning: Tools and Technology, M.Ramshirish , TCS Hyderabad and Prachi Singh
Max Mueller Bhavan New Delhi
10
E-Learning Concepts and Techniques- 2006 - Institute for Interactive Technologies , Bloomsburg
University of Pennsylvania, USA
11
E-Learning Concepts and Techniques- 2006 - Institute for Interactive Technologies , Bloomsburg
University of Pennsylvania, USA
43
oportunităţi internaţionale pentru furnizorii care au soluţii de training flexibile şi se pot
adapta cerintelor regionale.
Bibliografie :
- E-learning: Tools and Technology, M.Ramshirish , TCS Hyderabad and Prachi
Singh
Max Mueller Bhavan New Delhi
-E-learning A Guidebook of Principles, Procedures and Practices, SOM NAIDU,
Revised Edition, CEMCA, 2006
-E-Learning Concepts and Techniques- 2006 - Institute for Interactive Technologies ,
Bloomsburg University of Pennsylvania, USA
- Gide de utilizare Plone.
O serie de rezultate, cunoscute din liceu ramân nişte noţiuni abstracte, care nu sunt
percepute efectiv. Cu ajutorul programului MATLAB,folosind niste tehnici simple,
numerice, putem vizualiza aceste rezultate care astfel ne vor deveni familiare.
n
n
1
Ştiind că lim 1 e, observăm că de la un rang încolo termenii şirului iau valori
n ®
n
aproximative egale e ≈2,71183, ceea ce ilustrează definiţia limitei unui şir.
n n 1
1 1
o Se cunoaşte că: şirul x n 1 este crescător, iar şirul y n 1 este
n n
descrescător. În literatura de specialitate se ştie că are loc inegalitatea:
n n 1
1 1
1 e 1
n n
Să se deseneze în acelaşi sistem de axe cele două sisteme, punându-se în valoare
monotonia celor şiruri.
>>n=1:100; y1=(1+1./n).^n; y2=(1+1./n).^(n+1); plot(n,y1,'r.',n,y2,'m.')
44
o Să se arate , prin intermediul graficelor, că inegalitatea de mai sus este
adevărată:
>> n=1:100; y1=(1+1./n).^n; y2=(1+1./n).^(n+1); y3=exp(1);
plot(n,y1,'r.',n,y2,'m*',n,y3,'k*')
1 n
o xn sin
n 3
>> n=1:100;plot(n,(1./n).*sin(n.*pi./3),’*’);
45
BIBLIOGRAFIE
1. Gorunescu M. - Calculând cu imagini în MATLAB, Ed. Albatros, 2006
2. Gorunescu M. -Descoperind calculul ştiinţific cu calculatorul, Ed. Albatros, 2003
3.Ionete C., Selişteanu D., Petrişor A. – Proiectarea sistemică asistată de calculator în
MATLAB, Reprografia Universităţii din Craiova, 1995.
5.Leonard N.E., Levine W.S – Using MATLAB to analyze and design Control Systems,
Addison-Wesley Publ., SUA, 1995.
7.Marchand P. – Graphics and GUIs with MATLAB, CRC Press, SUA, 1999
8. Muraru C.-V.- MATLAB- ghid de studio, Edu Soft, 20067. Basarab N.-
Trandisciplinaritate - Manife.
9. *** – MATLAB User’s Guide, The Mathworks Inc., SUA, 2000st, Editura Polirom,
Iasi, România
Ce este Windows 7?
Prof. Bora Tony, Liceeul Teoretic Indepenenta Calafat
Grup de domiciliu
Redare la
Redare la, o caracteristică nouă din Windows 7, facilitează redarea muzicii pe alte
computere din reţea, televizoare sau sisteme stereo din casă. Doar faceţi clic cu butonul din
dreapta pe melodiile pe care doriţi să le ascultaţi sau adăugaţi-le la lista de redare Windows
Media Player 12 şi selectaţi Redare la - acum sunteţi un DJ. Redare la funcţionează cu alte
computere care execută Windows 7 şi cu dispozitivele care au sigla „Compatibil cu
Windows 7“. Pentru a găsi unul, vizitaţi Centrul de compatibilitate Windows 7.
Windows Touch
Renunţaţi la mouse: Când asociaţi Windows 7
cu un computer cu ecran tactil, aveţi posibilitatea
să navigaţi prin ziare online, să frunzăriţi albume foto
şi să parcurgeţi fişiere şi foldere - folosindu-vă
doar de degete.
Windows Touch este disponibil în ediţiile Home Premium, Professional şi Ultimate de Windows 7 - este
distractiv de învăţat şi simplu de utilizat. Meniul Start şi bara de activităţi acceptă acum pictograme mai mari,
care pot fi accesate prin atingere cu vârful degetului. Toate programele dvs. Windows 7 preferate sunt, de
asemenea, gata pentru atingere. Este posibil chiar să pictaţi cu degetele în Paint!
Desigur, noua bară de activităţi Windows 7 este în continuare acelaşi loc familiar pentru comutarea între
ferestre. Dar acum este mai ușor de văzut, mai flexibilă şi mai puternică. De exemplu, în Windows 7 aveţi
posibilitatea să „fixaţi” programele preferate oriunde pe bara de activităţi, pentru acces simplu. Nu vă place în
mod deosebit alinierea pictogramelor? Acum este posibil să le rearanjaţi oricum doriţi, făcând clic pe ele şi
glisându-le. În sfârşit, există modalităţi noi de a examina ferestrele. Indicaţi spre o pictogramă de pe bara de
activităţi pentru a vedea o examinare ca imagine redusă a fişierelor sau programelor deschise. Apoi, mutaţi
mouse-ul peste o imagine redusă pentru a examina fereastra pe ecran complet. Este posibil chiar să închideţi
ferestre din examinările în imagine redusă - o mare economie de timp
Liste rapide
Listele rapide - o caracteristică nouă din Windows 7 - vă conduc direct la documentele, imaginile,
melodiile sau site-urile Web pe care le accesaţi în fiecare zi. Pentru a deschide o Listă rapidă, doar faceţi clic cu
butonul din dreapta pe o pictogramă de program pe bara de activităţi Windows 7. (Le veţi găsi şi în meniul
Start.) Ceea ce vedeţi într-o listă rapidă depinde în întregime de program. Lista rapidă pentru Internet Explorer
8 afișează site-urile Web vizualizate frecvent. Windows Media Player 12 listează melodiile redate în mod
regulat. Daca lipsește vreo preferinţă din Lista rapidă aveţi posibilitatea să „fixaţi” aici orice fişiere doriţi.
47
Listele rapide nu afișează numai comenzi rapide la fişiere. Uneori, ele furnizează şi acces rapid la comenzi
pentru acţiuni precum compunerea de noi mesaje de poștă electronică sau redarea de muzică.
Bibliografie: http://windows.microsoft.com/ro
Din cauza proceselor în care Microsoft a fost acuzată de politici anti-competitive, compania a decis
separarea aplicaţiilor integrate în sistemul de operare şi distribuirea acestora separat. Astfel, începând cu
Windows Vista, a apărut pachetul Windows Live, denumit acum Windows Live Essentials. Acest lucru nu
satisface doar dorinţele firmelor concurente, ci si ale utilizatorilor . Windows este un sistem de operare
complex, dezvoltat dupa un orar prestabilit si incet. Detasand anumite aplicatii din interiorul sistemului de
operare, si prin aceasta din procesul de dezvoltare, Microsoft asigura un proces mai rapid de dezvoltare al
aplicatiilor in cauza. Dezavantajul ar fi ca unii utilizatori nici nu vor mai intra in contact cu programele oferite
de Microsoft, fiind deja familiari cu altele. Microsoft insa le va promova, in diverse ipostaze, precum ar fi
fereastra Getting Started sau prin Windows Update. De-abia in anul 2008, Microsoft a livrat prima versiune a
pachetului de aplicatii Windows Live, ce poarta acum denumirea de Windows Live Essentials. Numele acesta
este intentionat, Microsoft fiind de parere ca Windows Live este o piesa Esentiala pentru ca utilizatorii sa obtina
o experienta integrala a Windows 7. Dupa cum bine stiti, Microsoft permite acum usurarea sistemului de
operare Windows 7 si de alte aplicatii, cum ar fi Internet Explorer 8, Windows DVD Marker, Windows Media
Player sau Windows Media Center.
Windows Live Essentials este un set de aplicatii Windows care completeaza experienta calculatorului personal,
aducand un set impresionant de functionalitati sistemului de operare de baza. Pachetul este format dintr-un
singur modul de instalare din care puteti selecta ce aplicatii doriti si ce aplicatii nu doriti a fi instalate
WLE este deasemenea disponibil pentru utilizatorii Windows XP si Vista. Insa aceste versiuni difera intr-o
oarecare masura. Utilizatorii de XP nu au acces la Windows Live Movie Marker, iar Windows Live Messenger-
ul din Vista difera de cel din Windows 7 .
Am sa prezint pe scurt cate ceva despre cateva aplicatii si servicii , discutand mai pe larg
despre cum se editeaza video cu Windows Live Movie
Maker
Windows Live Mail
Windows Live Mail este solutia Microsoft pentru email,
calendar si agenda(contacte). Este integrat suportul pentru
mai multe cont-uri de e-mail, incluzand mail-urile
Windows Live (Hotmail, MSN,Live) si mail-urile POP3
si IMAP (gmail).
Windows LivePhoto Gallery
48
Windows Live Photo Gallery se ocupa cu editarea, administrarea si punerea in
comun a imaginilor digitale. Adauga extensii standard pentru functionalitatile amintite
anterior, si integrare cu serviciile online Microsoft Windows Live Photos si Spaces, dar cu
ajutorul unor add-on-uri, se poate integra si cu servicii on-line mai populare precum Flickr,
Google Picasa Web Albums, etc
Prelucrare pe proiecte
Windows Live Movie Maker, ca mai toate programele de prelucrare video, lucrează cu
proiecte. Funcţia Open nu deschide un fişier video ci un proiect. Pentru a deschide un
fişier video se foloseşte funcţia Add sau faciti
drag&drop din Windows Explorer. În acest fel se
adaugă fişierul respectiv la proiect. Într-un proiect poţi
adăuga mai multe fişiere, imagini sau clipuri
49
video.Acelaşi principiu este valabil şi pentru salvarea filmelor. Funcţia Save salvează
proiectul în formatul propriu, nu clipul prelucrat. Pentru salvare clipului trebuie să apelezi
la funcţia Output. De deschis, Movie Maker poate deschide o multitudine de formate
video, mai puţin FLV, ceea ce pentru unii va fi un neajuns. Un alt neajuns este că Windows
Live Movie Maker salvează clipurile doar în formatul WVM, al celor de la Microsoft.
Singurele opţiuni pentru salvare pe care le aiveti la dispoziţie sunt legate de rezoluţie şi
numărul de frame-uri. Pentru o calitate mai bună este recomandată opţiunea DVD quality.
Dacă doriti să obţineti un fişier mai mic, puteti alege opţiunea Portable device.
Bibliografie: http://windows.microsoft.com/ro
Bibliografie:
Naba Barkakati- „SUSE Linux 10 for dummies”, Wiley Publishing, Inc, 2005
Wiley.Linux.Bible.2008.Edition.Feb.2008
Robert Love – „Linux System Programming (O'Reilly)”, Safari bookshelf, 2007
52
RUTAREA UNUI DOCUMENT
Prin rutarea unui document se înţelege trimiterea lui către una sau mai multe
persoane în vederea verificării, corectării şi completării documentului de către persoanele
care sunt implicate într-un proiect. Această modalitate de lucru este utilă atunci când un
document trebuie să fie studiat şi modificat de mai multe persoane. La terminarea
modificărilor documentul se poate întoarce la expeditor.
Dacă nu s-ar folosi această metodă documentul ar trebui să fie tipărit, să i se ataşeze
o listă cu persoanele la care trebuie să ajungă, iar apoi expeditorul să facă modificările
manual. În cazul în care documentul trebuie transmis simultan la mai multe persoane
trebuie să se tipărească un exemplar pentru fiecare persoană în parte.
Dacă se doreşte ca un document să fie verificat şi de alte persoane, se poate stabili o
rută (un traseu) pe care să-l facă documentul tău prin e-mail. Mai întâi, se creează o rută
prin care se precizează cum se transmite documentul şi cum să se urmărească modificările
făcute de celelalte persoane. De exemplu, se poate transmite documentul la câte o persoană
pe rând, caz în care persoanele care primesc documentul pot observa modificările şi
comentariile făcute de persoanele pe la care a trecut sau se poate transmite o copie a
documentului simultan tuturor persoanelor. Odată creată o rută pentru document se poate
salva această rută sau se poate transmite documentul pe ruta creată. Documentul este
transmis ca un fişier de tip Word ataşat la un mesaj.
După ce documentul a ajuns la destinaţie poate fi modificat de persoana care l-a
primit. Pe măsură ce documentul trece de la o persoană la alta, eşti anunţat printr-un mesaj
generat automat. Când toate persoanele au citit şi modificat documentul, acesta îţi este
returnat.
Pentru a transmite un document prin rutare trebuie să parcurgem următorii paşi:
deschidem documentul pe care vrem să-l transmitem prin rutare;
facem următoarea selecţie din meniul principal –
File\Send To\Routing Recipient…; în urma acestei comenzi pe ecran este afişată caseta
de dialog Microsoft Outlook care avertizează că „Un program încearcă să utilizeze
adresele de e-mail din Outlook”; la această casetă de dialog răspundem cu butonul Yes;
în urma răspunsului dat este afişată caseta de dialog Routing Slip; în această casetă
de dialog trebuie să stabilim persoanele care vor primi documentul, ordinea în care îl vor
primi şi modul de urmărire al modificărilor. Pentru a stabili aceste lucruri se procedează
astfel:
53
se execută clic pe butonul Address… pentru a stabili lista persoanelor care vor primi
documentul; acest buton afişează caseta de dialog Address Book;
în cazul în care în lista persoanelor s-a strecurat din greşeală una sau mai multe
persoane la care nu trebuie să ajungă documentul, aceste persoane se pot elimina din listă
prin selectarea numelui persoanei şi apăsarea butonului Remove;
dacă vrem ca documentul să fie transmis de la o persoană la alta într-o anumită
ordine, iar lista conţine persoanele într-o altă ordine, atunci putem să folosim unul din cele
două butoane Move ( – mută o persoană cu o poziţie în sus, – mută o persoană cu o
poziţie în jos);
câmpul Subject: reprezintă subiectul mesajului care va ajunge la destinatar;
câmpul Message text: reprezintă conţinutul mesajului; în plus conţinutul mesajului
va fi completat automat cu un text;
Observaţii:
- Textul cu care este completat mesajul este următorul: „The attached document has a
routing slip. When you are done reviewing this document, choose Next Routing Recipient
from the Microsoft Word Send To menu on the File menu to continue the routing.” =
„Documentul ataşat face parte dintr-o rută. Când termini de corectat acest document alege
comanda Next Routing Recipient din submeniul Send To al meniului File pentru ca
documentul să-şi continue ruta.”
- Dacă persoana este ultima din listă, textul cu care va fi completat mesajul este următorul:
„The attached document has a routing slip. When you are done reviewing this document,
choose Next Routing Recipient from the Microsoft Word Send To menu on the File menu
to return the document to its sender.” = „Documentul ataşat face parte dintr-o rută. Când
termini de corectat acest document alege comanda Next Routing Recipient din submeniul
Send To al meniului File pentru ca documentul să se întoarcă la destinatar.”
pentru a stabili ordinea în care mesajul să ajungă la destinatari se poate selecta una
din cele două opţiuni din zona Route to recipients; One after another (unul după altul) –
documentul va trece de la o persoană la alta din cele trecute în listă; All at once (toţi
deodată) – documentul va ajunge la toate persoanele din listă simultan; în cazul folosirii
celei de a doua opţiuni cele două butoane Move îşi pierd semnificaţia;
54
opţiunea Return when done (returnează la terminare) – dacă este bifată întoarce
documentul la expeditor când toate persoanele au terminat de făcut modificări sau corecţii,
altfel documentul rămâne la destinatar; implicit este bifată;
opţiunea Track status (urmăreşte starea) – dacă este bifată este generat automat un
mesaj atunci când documentul pleacă de la o persoană la alta; prin acest mesaj eşti
înştiinţat unde a ajuns documentul; dacă nu te interesează unde a ajuns documentul poţi să
debifezi această opţiune;
opţiunea Protect for: (protejează pentru) – permite protejarea documentului prin
una din cele patru valori din lista ascunsă alăturată; aceste valori sunt: (none) – nu se
protejează documentul, Tracked changes (urmăreşte modificările) – documentul poate fi
modificat, dar modificările sunt înregistrate pentru fiecare persoană în parte (textul inserat
este subliniat, iar cel şters este tăiat cu o linie, modificările sunt evidenţiate cu câte o
culoare pentru fiecare persoană în parte), Comments (comentarii) – corecturile aduse
documentului pot fi făcute doar prin inserarea de comentarii, Forms (formulare) – este
folosită pentru documente care reprezintă nişte formulare, iar modificările aduse
documentului pot fi doar de completare a formularului;
în acest moment am terminat de stabilit ruta unui document; pentru a închide caseta
de dialog putem folosi unul din butoanele – păstrează ruta stabilită şi permite
continuarea editării documentului, fără să-l transmită, – transmite documentul
persoanelor stabilite în lista de rutare
Bibliografie:
Greg Perry, ”Învaţă singur Word în 24 de ore ”, Editura Niculescu.
Steve Johnson, “Microsoft Office Word 2003”, Editura Teora.
http://ro.wikipedia.org
UNIVERSITARIA
DE CE SĂ ALEG
FACULTATEA DE MATEMATICĂ SI INFORMATICĂ
DIN CRAIOVA?
De ce matematica? De ce informatica?
La întrebarea pe care o auzim mereu, din partea unor elevi, dar şi din partea unor părinti
şi educatori:
De ce matematică pentru copii care nu-şi propun să devină matematicieni?
12
DECAN, Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Craiova
55
le răspundem:
Pentru că matematica este un mod de gândire cu valoare universală şi pentru că ea
prilejuieşte bucurii spirituale la care orice fiinţă umană ar trebui să aibă acces. În măsura
în care adolescenţii vor învăţa să se bucure de frumuseţile matematicii, ale ştiintei, ale
artei şi literaturii şi vor simţi nevoia de a le frecventa, ei nu vor mai suferi de plictiseală,
iar tentaţia unor activităţi derizorii, uneori antisociale, va scădea.
56
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Universitatea din Craiova
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
Str. Al.I.Cuza, nr.13, tel. 40.51.41.37.28, fax: 40.51.41.26.73
MESAJUL
FACULTĂŢII DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
DECAN,
Prof.univ.dr. Nicolae Ţăndăreanu
57
PARTENERIAT
Revista-manual „Zona 0” este printre acele publicaţii din România care abordează
interdisciplinar matematica, solicitând informatica şi fizica să-şi aducă contribuţia la mai
buna înţelegere şi aplicare a acesteia. Un obiectiv important este promovarea dascălului
„anonim”, altruist şi modest, atât în sensul exprimării sale cât şi în sensul provocării,
formării continue.
În urma discuţiilor purtate cu Domnul Rector al Universităţii din Craiova precum şi
pentru realizarea unora dintre obiectivele noastre, anumite Facultăţi pot prezenta aspecte
+/- atractive, definitorii, caracteristice pentru acei absolvenţii de liceu care se gândesc să
continue studiile şi îşi pun întrebarea de bază
„de ce să aleg ...?”.
Şi în volumul următor am ales/ vom propune spre prezentare/ promovare căteva
facultăţi: Matematică şi Informatică; Ştiinţe Economice; Automatică; Filologie; ... –cu
menţiunea că Filiala Calafat va propune Parteneriate care pot fi oportune sau ba...
În acest sens conţinutul promovării/ prezentării, de maximum ... pagini, va conţine
(nu neapărat în această ordine sau doar aceste rubrici):
1. Însemn, Siglă, adrese, pagini Web, ...;
2. Corp profesoral –cursuri, laboratoare, ...;
3. Numărul de locuri aprobate la admitere, pe secţii;
4. Condiţii de înscriere;
5. Media de intrare a ultimilor ani;
6. Numărul absolvenţilor facultăţii (intraţi-ieşiţi);
7. Descrierea secţiilor şi a titlului obţinut după absolvire;
8. Parteneri/ Programe din mediul universitar/ de afaceri/ ...;
9. Contracte de angajare/ preangajare;
10. Posibilităţi cazare cămin, cantină, teren de ...(sport, club, ...)
11. Condiţii de acordare a burselor, număr bursieri, ... ;
12. Asociaţii studenţeşti;
13. Masterate – condiţionări financiare, număr locuri, teme, ...;
14. Doctorate Cursuri postuniversitare acreditate –câteva detalii;
15. Alte date, informaţii.
Această „promovare” a Învăţământului Universitar din Oltenia (areal minimal de
promovare a revistei-manual „Zona 0”), poate fi asigurată în fiecare an şcolar/ universitar
de publicaţia noastră -de preferat în volumul din semestrul al II-lea.
Pentru numărul care va apare în luna aprilie (între 22 şi 29 aprilie, comandă
estimativă-...00) şi în care vor fi publicate o parte dintre ofertele Universităţii din Craiova,
vă rugăm să ne transmiteţi încurajările dumneavoastră precum şi critici constructive.
58
Aceste pagini sunt rezervate pentru
PRIMĂRIILOR
TUTUROR
CELOR CARE NE POT ACORDA
SPRIJIN MORAL ŞI/sau FINANCIAR
MATEMATICĂ
FIZICĂ
INFORMATICĂ şi Cultură
30
septembrie
1. „Zona 0” vol 5 - revistă-manual pluri- 2010-
interdisciplinară regională
Simpozion naţional
Şcoala nr. 2 -
„Reformă şi reformare în
2. 7 mai 2011 Calafat-
învăţământul românesc”
Concurs interjudeţean
3. „Zona 0” 7 mai 2011
60
Vă prezentăm
siglele câtorva dintre parteneri/ susţinători/ giranţi ai
activităţilor noastre, pe care, probabil, le veţi regăsi pe
diplomele de participare/ merit
INSPECTORATUL
ŞCOLAR JUDEŢEAN
DOLJ
61
INSPECTORATUL
ŞCOLAR JUDEŢEAN
DOLJ
13
Simpozion Naţional
Ediţia a II-a
AVIZAT
13
<<SSMR 100>> „2010 Anul Matematicii în Şcoala Românească” - www. anulmatematicii.ro
62
8 Mai 2010
CALAFAT – DOLJ
63
SIMPOZION NAŢIONAL
„REFORMĂ ŞI REFORMARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC14”
Ediţia a II-a
Data şi locul 8 mai 2009, ora 930 - 1000, ora 1100 - 1130 respectiv ora 1600 - 1630
Şcoala nr. 2 „C-tin Gerotă”, bd. T.Vladimirescu, nr.52, Calafat
tel/fax: 0251.231242, e-mail: scoala2calafat@yahoo.com
Public ţintă · Elevi
· Cadre didactice
· Reprezentanţi educaţie, administraţie, afaceri, implem.- proiecte
· Mass media
Parteneri-coordonatori/ organizatori16:
1. Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj17
2. Rectorat Universitatea din Craiova;
3. Facultatea de Matematică şi Informatică – Universitatea din Craiova;
4. Filiala Craiova a SSMR;
5. Casa Corpului Didactic Dolj;
6. Şcoala nr. 2 „Ctin Gerotă”, Calafat;
7. Liceul teotetic „Independenţa”, Calafat;
8. Şcoala nr. 1 „Calafat”;
9. Grup Şcolar Administrativ şi de Servicii – Călimăneşti.
14
Toate activităţile sunt cuprinse şi în „Programul activităţilor Filialelor SSMR şi Inspectoratelor Şcolare Judeţene ianuarie - iunie
2010” v. GM nr.1/2010, pag 51
15
Preşedinte Filiala Calafat a Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, profesor Ioan Marin – Şc. nr. 2, „C-tin Gerotă”
16
Societatea de Ştiinţe Matematice din România şi Filialele acesteia se subînţeleg.
17
Înca nu avem un parteneriat cu IŞJ la nivel judeţean precum are SSMR cu MECTS la nivel naţional!
64
Vor participa şi Invitaţi de Onoare, Invitaţi speciali/ Coordonatori: Inspectori şcolari,
Metodişti,Directori, ... Invitaţi/ Coorganizatori/ Sponsori: Reprezentanţi administraţie locală/ judeţeană,
oameni de afaceri.
Etape/ organizare: <<Deschidere; Comunicări în plen; Aplicaţii matematice; Didactică; Matematica şi/în
Europa; Cum motivăm studiul Matematicii în învăţământul românesc; Concurs Interjudeţean „Zona 0”;
Festivitate de Premiere şi Mesaje; Protocol; Secretariat; Închidere>>
Acestea vor coordonate astfel: <<Preşedinte de Onoare; Coordonatori; Moderatori; Asistenţi-Tehnicieni/
Corectori; Animatori>>
Finalităţi: Catalog/Broşură Simpozion; Fotografii; Filme digitale, Cărţi/ Reviste; Cd-uri, Mapă/Portofoliu;
Articole Mass-Media; Diplome/ Adeverinţe; Programul Activităţilor; Pliante; Comunicări/ Interviuri în direct;
Internet, ..., experienţă nouă, relaxare, divertisment, excursie, cunoaştere.
18
Nu am primit toate confirmările şi, din acest motiv, în structurarea prezentată pot intervene modificări
65
Secretariat Irina Băzăvan, Calangiu Marius, Roşu Radu, .......
66
FORMULAR DE ÎNSCRIERE
1) SIMPOZION NAŢIONAL „REFORMĂ/ REFORMARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂMESCC”
2) MASA ROTUNDĂ „CUM MOTIVĂM ÎNVĂŢAREA”
3) CONCURSUL INTERJUDEŢEAN „ZONA 0”
..............................................................................................................
Nume (conf. BI /CI) .
Adresa (conf. BI/ CI) ..............................................................................................................
( + tel/ fax, e-mail) .
..............................................................................................................
Profesia/Unit.Înv:
.
Adresa Unit.Înv: ..............................................................................................................
(+ tel/ fax, e-mail) .
Opţiuni 1) Doresc să particip (în calitate de delegat/ reprezentant) la secţiunea/ secţiunile cu
Simpozion + următoarele (titlu / MAX două titluri):
masa rotundă .......1.....................................................................................................
25 lei + 5 lei/ .
fiecare lucrare/ .......2.....................................................................................................
fiecare autor .
2) (Nu)Voi fi prezent la masa rotundă cu tema „Cum motiv..... ?”
Nu solicit/ Solicit informaţii concrete cazare pentru ...... persoane
19
E-mail şi Fax, Xerocopie, Scanat
67
Pentru taxa de participare COD IBAN: RO14BRDE170SV61167201700
BRD CRAIOVA
CÂTEVA DETALII – v. pag. 6
68
F ilia la C a la fa t
SSM R
şi PARTENERII Executivi ai Filialei
Calafat a SSMR
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2 „Constantintin Gerotă”
Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 52, Calafat,
CP 2005200, Tel/ fax 0251/ 231242
e-mail: scoala2calafat@yahoo.com
Director, prof. Maria Bălan
Confirmăm implicarea noastră la .....1./ 2./ 3.... ..... din data de 8 Mai de la Calafat-
Dolj şi delegăm ca persoane de contact pe doamna/ domnul şi pe doamna/ domnul
(adrese, tel, ...).
Director,
profesor .... >>
69
Câteva detalii:
0746180848/
Profesor Ioan Marin marin_ioan_2007@yahoo.com
0766638599
Profesor Laura Zaharia laurazaharia08@yahoo.com 0764532819
andrei_lenuta2000@yahoo.co
Profesor Lenuţa Andrei
m
Profesor Mihaela Mirea m_mirea2000@yahoo.com
Învăţător Maria Cichirea cichirearodica@yahoo.com
Institutor Diana Borangic dianaborangic@yahoo.com
Profesor Georgeta Colcea georgetacolcea@yahoo.com
Profesor Pătru Stanţă stanta1963@yahoo.com
Profesor Maria Bălan scoala2calafat@yahoo.com
Profesor Bora Tony tonibora@yahoo.com
Profesor Mitricoiu Florea catalinmitricoiu@yahoo.com
Profesor Glăvan Petre glvpetre@yahoo.com
...........................................
.
3) - Cele trei subiecte ale Concursului vor fi: 1. 40 p din „Z0 2009”;
2. 30 p din GMatematice pe 2010;
3. 20 p din „Z0 2010”;
4. 10 p din Oficiu
- Durata concursului 75 min;
- Baremele şi rezolvările vor fi afişate în minutul 70 al Concursului;
- Cei care vin de la mari distanţe şi întârzie, vor putea susţine Concursul într-o sală
specială la fel de securizată ca şi pentru cei punctuali.
- Premiile se acordă descrescător: 1 DMerit Premiul 1 nota min 9,00;
1 DMerit Premiul al II-lea min 8,50;
2 DMerit Premiul alIII-lea min 8,00;
4 Menţiuni nota min 6,50.
4) Domnul profesor Ioan Marin şi doamna profesor Zaharia Laura sunt delegaţi să
reprezinte Filiala Calafat a SSMR în raport cu IŞJ Dolj.
70
.....................vă mulţumim pentru seriozitate, altruism, răbdare şi perseverenţă !
71
42. Profesor Parici Irina Maria, Liceul Teoretic “Henri Coandă” Craiova
Instituto
43. Păpălău Victoria-Luminiţa, Şcoala cu clasele I-VIII Ţuglui
r
Instituto Pătru Mariana, Şcoala cu claseleI-VIII Ciupercenii Noi
44.
r
45. Profesor Popa Gheorghe, Grup Şcolar “Traian Vuia” Craiova
46. Profesor Popa Maria, Şcoala Teasc, Dolj
Instituto Popescu Gabriela- Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
47.
r
Instituto
48. Popescu Simona Mirela, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova
r
49. Profesor Salan Dan, Grup Şcolar “Horia Vintilă” Segarcea
50. Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti
51. Profesor Smarandache Cristina, Rm.Valcea
52. Profesor Smarandache Valentin, Rm.Valcea
Instituto
53. Soreanu Eugenia Roxana -Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
r
54. Profesor Spiridon Cătălin Irinel, Grup Şcolar Electroputere, Craiova
55. Profesor Stanţă Pătru, Şcoala Desa, Dolj
56. Profesor Stîrcu Adrian, Colegiul Naţional ”Elena Cuza” Craiova
57. Profesor Stîrcu Diana, Grup Şcolar “Horia Vintilă”, Segarcea
58. Profesor Ungureanu Cristina, Şcoala nr. 26, Craiova
59. Profesor Zaharia Laura, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova
73