Sunteți pe pagina 1din 73

REVISTA-MANUAL „ZONA 0”

PUBLICAŢIE REGIONALĂ SEMESTRIALĂ INTERDISCIPLINARĂ


ANUL 4 / Nr. 4/ 2010

AVIZ/ COORDONARE

Inspector Şcolar General


Profesor doctor Diana Maria Buşoi
Profesor Ioan MARIN
Inspector Şcolar General Adjunct
Profesor Mihaela Moţăţeanu Profesor Laura ZAHARIA
Profesor Mihaela MIREA
Inspector specialitate
Profesor Tatiana CRISTEA Profesor Tamara LEMENI
Inspector specialitate
Profesor Marian CIUPERCEANU
Profesor Cristina UNGUREANU
Inspector Primar
Profesor Diana MICU

Coordonatori/ Responsabili
I-IV:
MICU Diana, Laura ZAHARIA, Floricica URZICEANU
I Diana BORANGIC, Liliana COADA
II Aurelia ŢÎŞTEA, Simona Mirela POPESCU
III Laura Gabriela ZAHARIA, Mariana MIREA
IV Floricica URZICEANU, Maria Rodica CICHIREA
V-VIII:
Cristina UNGUREANU, Lenuţa ANDREI, Ioan MARIN
V Lenuţa ANDREI, Petre GLĂVAN
VI Georgeta COLCEA, Maria POPA
VII Cristina UNGUREANU, Ioan MARIN
VIII Pătru STANŢĂ, Florea MITRICOIU
IX-XII:
Tatiana CRISTEA, Daniel ION, Mihaela MIREA
IX Mihaela MIREA, Lizeta IGNAT
X Ani DRĂGHICI, Daniel ION
XI Marcela BONCESCU, Ionuţ IVĂNESCU
XII Tatiana CRISTEA, Simona VLADIMIRESCU

Informatică
Tamara LEMENI, Tony BORA

Fizică:
Marian CIUPERCEANU, Feldioara CARGOL

1
AVIZ/ COORDONARE 1
CUPRINS 2
NOTĂ DE PREZENTRE 3
OBIECTIVE CADRU 4
MESAJ 6
Mesaj Primar Calafat 7
Program Sărbătoare 8
MATEMATICA
Enunţuri I-IV CLASA I 11
CLASA a II-a 11
CLASA a III-a 12
CLASA a IV-a 13
Calcul mintal ... 15
Diferenţiere şi... 15
Compunerea ... 17
„Floricica” 19
...unghi 20
... arie 21
Enunţuri V-VIII CLASA a V-a 22
CLASA a VI-a 23
CLASA a VII-a 24
CLASA a VIII-a 25
Enunţuri IX-XII CLASA a IX-a 26
CLASA a X-a 27
CLASA a XI-a 28
CLASA a XII-a 29
FIZICA
Câteva probleme.. 30
Şarada 31
INFORMATICA
Math Type 33
Prietenul.... 36
Test 37
Grafuri hamiltoniene 38
Sisteme de 40
management...
Asupra unor ... 43
... Windows 7 45
Windows Live ... 46
Maparea fişierelor 49
Rutarea... 51
UNIVERSITARIA
De ce...? 54
MESAJ 55
ALTELE
Parteneriat 56
Pagini rezervate 57
PUBLICITATE Câteva activităţi 58
Sigle 59
ANUL MATEMATICII Simpozion 60
naţional
Coordonare 61

Matematica network
2
Constructori Vă mmulţumim... 66
„Lumânarea” 67

3
NOTĂ DE PREZENTARE

„ZONA 0” este o publicaţie pluridisciplinară şi interdisciplinară prezentând conţinuturi


interesante despre matematică, fizică şi informatică
Cu o comunicare directă şi un mesaj clar revista-manual se adresează cadrelor didactice,
elevilor, intelectualilor -în general-.

Preferăm, pentru a publica în paginile acestei reviste, membri ai Societăţii de Ştiinţe


Matematice din România dar şi colegi care nu fac parte (încă) din SSMR şi care seamană
cu noi: altruişti, modeşti, muncitori, bine intenţionaţi, creativi, receptivi, competenţi.

Invităm cadrele didactice şi elevii din celelalte judeţe (îndeosebi ale Olteniei) să
urmărească articolele noastre.
Volumul IV, ca şi cel următor – de la începutul lunii octombrie 2010-, se doresc
promotoarele unui an deosebit: <<Anul 2010 - Anul matematicii>>.
Acest an este deosebit şi pentru că Societatea de Ştiinţe Matematice din România
sărbătoreşte 100 de ani de existenţă, CENTENARUL!

Totodată, acest volum apare şi ca susţinător al Concursului Interjudeţean „Zona 0” şi


pentru marcarea unor zile importante pentru toţi românii: Sărbătoririle Zilelor
Independenţei, Zilei Europei, Zilelor municipiului Calafat.
Acestor zile le dedicăm şi alte câteva activităţi importante precum Simpozionul
Naţional „Reformă şi reformare în învăţământul românesc” şi masa rotundă „Cum
motivăm învăţarea”.
Mulţumim pentru mesajele Dumneavoastră, în marea lor majoritate de apreciere şi
încurajare; trebuie însă să ştiţi că ne este greu să ne descurcăm fără sponsorizare.
.

Acest volum al revistei-manual „Zona 0” tatonează cititorul în două direcţii:


revistă şi manual. Ce părere aveţi?
Vă propunem să colaborăm interactiv de aceea:
Transmiteţi-ne impresii, sugestii, aprecieri, critici/observaţii constructive!

Începând cu volumul V, pentru problemele mai dificile vom redacta soluţia autorului
-vom deschide rubrica „Rezolvitori”-.

ODATĂ CU SINCERE FELICITĂRI ECHIPEI REDACŢIONALE, URĂM TUTUROR


„CONSTRUCTORILOR”:
ÎMPREUNĂ – TREABĂ BUNĂ !

4
Revista ZONA are cinci OBIECTIVE CADRU:

1. promovarea înţelegerii matematicii la nivel elementar/mediu (preuniversitar);


2. promovarea interdisciplinarităţii prin:
a. formarea cititorului în perspectiva societăţii computerizate;
b. conectarea matematicii la realitatea subiectivă;
2. încurajarea dascălului „anonim”, care îşi respectă „chemarea”;
3. crearea fondului financiar pentru dezvoltare;
4. Dezvoltarea DIMENSIUNII INTELECTUALE A COMUNITĂŢII LOCALE

Din punctul nostru de vedere, lipsa de comunicare reală, de a nu avea acces la


„publicistica” ştiinţifică şi impedimentele în „a fi de folos” s-au diminuat.

Condiţiile participării sunt relaxante dar:

1. Sunteţi membru al S.S.M.R.?


2. Aveţi cunoştinţe în tehnica explorării/utilizării unui editor de ecuaţii-Math.., Ω?
3. Corespondaţi prin poşta electronică, navigaţi pe Internet?
4. Doriţi să transmiteţi informaţii, comunicări, rezultate ale unui studiu personal?
5. Sunteţi un cadru didactic receptiv şi altruist?

Dacă, majoritar, „DA”, vă informăm că:


1. Revista-manual „ZONA 0” publică probleme&articole în volumule sale
DACĂ se respectă:

i. următoarele date tehnice (cm) -1 inch ≅ 2,54 cm-:

a) Iniţializare pagină format A4: 2-2-2-2 cu antet 1, subsol 1;


b) Enunţ - dim 12, rezolvare detaliată - dim 10, figuri „blocate”;
c) Spaţiere la un rând, paragraf - aliniere „La stânga” 0,6;
d) Numerotare „La stânga”, „Aliniat la” 0,6, subnumerotare„Indentare la” 0,6;
e) Font Times New Roman, stil Normal, „Română” -ă, â, î, ş, ţ-, ortografie ....

ii. următorul minimum deontologic:

a) articol selectat dar personalizat – trimitere la AUTOR (Bibliografie!);


b) promovarea G. M. (B, A - S.S.M.R.) -cel puţin un abonament/ Bibl. U.Înv.;
c) comunicare frontală.

5
Iată câteva e-mail-uri ale câtorva din persoanele pe care vă puteţi baza:

Laura ZAHARIA laurazaharia08@yahoo.com


Ioan MARIN marin_ioan_2007@yahoo.com
Mihaela MIREA m_mirea2000@yahoo.com
andrei_lenuta2000@yahoo.co
Lenuţa ANDREI
m
Georgeta COLCEA georgetacolcea@yahoo.com
Tony BORA tonibora@yahoo.com
Marian
ciuperceanu@yahoo.com
CIUPERCEANU

Propuneţi responsabili-coordonatori pentru „alte judeţe”;


Dacă doriţi să publicaţi în revista-manual „Zona 0” vă rugăm să transmiteţi această intenţie
la oricare din adresele de mai sus

Responsabilii, Coordonatorii trebuie să aibă spirit de iniţiativă, să fie membrii


S.S.M.R. cu cotizaţia la zi, să fie sociabili şi altruişti;

2. Cum veţi transmite:


a. Pe formatul afişat mai sus, prestabilit şi obligatoriu, prin e-mail, către
coordonatorul/responsabilul corespunzător;
b. Adăugaţi câteva date personale (telefoane, locul de muncă, …);
c. Propuneţi maximum 2 probleme pentru o clasă, urmând a pune în valoare 5
reviste-manual pentru toate articolele publicate.

3. În numărul următor vom publica adresa site-ului Filialei Calafat;


Este în lucru şi conţine informaţii despre activităţile noastre.
Deocamdată nu am reuşit să-l facem interactiv (şi din motive financiare).

4. Transmiteţi şi acelor colegi care nu cunosc „Zona 0”, invitaţia de a publica, de a deveni
„constructor”, de a ieşi din rutină, de a fi de folos.

Cu deosebită consideraţie, profesor Ioan MARIN


Preşedinte Filiala Calafat a S.S.M.R.

6
7
CALAFATUL
“ORAŞUL DE LA DUNĂRE, LA CEAS DE
SĂRBĂTOARE”

Vatră a soarelui, punct de pornire pentru multe generaţii, situat în


extremitatea Sud-Vestică a Olteniei, alinat atât la nord cât şi la sud
de valurile Dunării, încoronat de sentimentul “Recunoştinţei” şi
vestit prin oameni harnici, buni la suflet, primitori şi veseli... acesta
este oraşul nostru - “CALAFAT”.
Al doilea oraş al judeţului Dolj, destinul european al Calafatului
este urmarea directă a înscrierii în ramura sudică a Coridorului Pan-
European 4, prin podul care se construieşte peste Dunare.
Frumuseţea naturală a localităţii şi a împrejurimilor acesteia,
vestigiile istoriei, dar şi realizările locuitorilor săi conferă
Calafatului o atracţie deosebită, care spune tuturor oaspeţilor săi un
călduros “Bine aţi venit”.
Am ajuns la cea de-a XIX-a ediţie a “Zilelor Municipiului
Calafat” la care vă aşteptăm să ne cunoaşteţi, să ne întelegeţi, să ne
fiţi alături la “sărbătoarea de suflet”, să petrecem împreună, să ne
bucurăm, să creem o atmosfera de familie, de toleranţă şi de multă
voie bună.
La cea de-a XIX-a ediţie a celebrării manifestărilor dedicate
sărbătoririi oraşului nostru, al cărui patron spiritual este “Sf.
Nicolae” să spunem cu toţii:

“LA MULŢI ANI CALAFAT !”

Primarul Municipiului Calafat

MIRCEA GUŢĂ

8
PROGRAMUL MANIFESTARILOR PRILEJUITE DE
SARBATORIREA
“ZILELE MUNICIPIULUI CALAFAT”
7 – 9 MAI 2010
editia a XIX-a

07.05.2010

10:00 - Deschiderea oficiala a festivitatilor prilejuite de Zilele Municipiului Calafat - locatie:


fata Primariei Municipiului Calafat:
-intonarea Imnului de Stat al Romaniei;
-discurs primar;
- marsul “Ziua Europei” - Scoala Nr. 2 - “Constantin Gerota”
10:30 -“Cross-ul Primaverii” care se va desfasura cu elevii unitatilor de invatamant din
municipiul Calafat;
- Activitati ale Gradinitelor si Scolilor din Municipiul Calafat – locatie : Casa de
Cultura din Municipiul Calafat:
-“Copiii si natura”;
-Vernisaj de pictura – locatie : fata Casei de Cultura.
11:00 – Concurs de sah – locatie : Casa de Cultura
 Expozitie de pictura la Biblioteca Municipala - “ Orasul Meu “ ;
Corul Scolii Generale Nr. 2 “Constantin Gerota”;
 Expozitie de carte: “ Razboiul de Independenta reflectat in
literatura populara si culta “ la Biblioteca Municipala.
– Unitatile de invatamant desfasoara activitati in Centrul Civic si fata
magazinului Danubiu: -desen pe asfalt;
-concurs de biciclete;
-concurs cu teme de circulatie pentru pietoni.
11:30 – Demonstratii judo – locatie fata Casei de Cultura.
11:30 – 13:30 – Specatacol de teatru pentru copii:
 Povestile Printesei – spectacol interactiv;
 Aventurile lui Zdreanta.
12:00 - Campionat de tenis de masa intre scoli – locatie : Centrul Civic.
13:00 - Concurs streetball si aruncari libere la baschet – locatie Centrul
Civic.
14:00 - Activitati la Scoala nr. 1 “ Gheorghe Braescu”: “Participarea
Calafatului la Razboiul de Independenta” - concurs intre liceele din
municipiu pe teme de istorie.
15:00 – Activitati la Muzeul de Arta :
- vernisajul expozitie de arta plastica : “Pasi prin istorie “.
16:00 - Competitii sportive intre institutiile si scolile din municipiu – locatie : Stadionul
Municipal.
19:00 – Spectacol cu artisti si formatii locale de muzica populara.

9
08.05.2010

09:30 - Muzica Populara cu Interpreti si Formatii locale – locatie : Centrul


Civic.
 prezentare costume populare
 dansuri populare – Scoala Generala Ciupercenii Vechi
 cantece si dansuri Scoala Nr. 2 cu formatia “Cununita Rozelor”
 Dans modern
 Grupul vocal - Scoala Nr. 2 “Constantin Gerota”
 dansuri populare cu Ansamblul Oltenasii ( Camelia Raboveanu)
 dansuri de societate – Clubul Copiilor Calafat – Ciupercenii Noi.

10:00 - Primirea oficialitatilor la sediul Primariei.


10:30 – Simpozionul National “Reforma si reformare in invatamantul
romanesc” - locatie : Scoala Generala Nr. 2 “Constantin Gerota”
 Masa rotunda “ Cum motivam invatarea”

 Concursul interjudetean de matematica


16:30 – Continuarea competitiilor sportive intre institutii – locatie : Stadion Municipal
17:00 – Croaziera pe Dunare in zona Vidin si a podului de peste Dunare , actiune
destinata plimbarii locuitorilor din Municipiul Calafat.
18:00 – Concurs de table – locatie : Casa de Cultura
20:00 – Spectacol artistic ( muzica usoara ) – locatie : Centrul Civic.
 Voltaj

 Dj Rino si Silvia

22:00 – 24:00 – Seara distractiva pentru tineret.

10
09.05.2010

09:00 - Demonstratii Politie, Pompieri, Jandarmeria – locatie : Centrul Civic.


10:00 - Primirea oficialitatilor de la Consiliul Judetean Dolj, Institutia
Prefectului Dolj, de la partidele politice din Municipiul Calafat si de la
organizatiile judetene, precum si a invitatilor din Vidin - Bulgaria , Zajecar –
Serbia, Duiven – Olanda etc. la sediul Primariei.
10:30 – Sf. Liturghie la Biserica “Sfantul Nicolae” cu participarea
Mitropolitului Olteniei IPS Irineu.
11:30 – Ceremonie comemorativa prilejuita de Ziua Independentei si Ziua
Europei – locatie : Platoul Monumentului Independentei
- intonarea Imnului de Stat al Romaniei;
-discursul primarului si oficialitatilor;
-TeDeum oficiat de un sobor de preoti din municipiu;
-depunere de coroane de flori.
12:00 – 14:00 – Spectacol de teatru pentru copii:
 Povestile printesei – spectacol interactiv;

 Capitanul si balena.

16:00 - Incheierea competitiilor sportive si premierea castigatorilor.


17:00 – 20:00 – Muzica populara cu formatia Casei de Cultura – locatie :
Debarcader
18:00 – Finalizarea Editiei a IV-a a Taberei de Pictura organizata de Muzeul de Arta
din Calafat;
20:00 - Spectacol muzica populara – locatie : Centrul Civic.
- Adi Mitroi
- Viorica si Ionita de la Clejani.
22:00 - Inchiderea oficiala a Zilelor Municipiului Calafat cu un foc de artificii
– locatie : Centrul Civic.
22:00 – 24:00 – Seara distractiva.

11
MATEMATICA

Clasa I

67. Felix are 25 de maşinuţe.7 dintre ele sunt roşii, 5 sunt galbene iar restul de alte culori.
Câte maşinuţe de alte culori are Eugen?
Alege operaţia care corespunde răspunsului corect.
a)25+7-5 b)25-7-5
Mitrică Nicoleta , Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.1 Moţăţei

68. Din suma numerelor 40 şi 55 am scăzut 30.


Ce număr am obţinut?
Mitrică Nicoleta , Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.1 Moţăţei

69. Comparaţi suma numerelor 5 şi 2 cu diferenţa numerelor 23 şi 18.


Înv. Bălăşoiu Mariana, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova

70. Completaţi astfel încât suma pe linii şi pe coloane să fie 100.


40 50 30 20
70 0 30 60
30 20 30
Inst. Popescu Simona Mirela, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova

71. Grupaţi termenii, astfel încât să fie posibile operaţiile următoare, apoi rezolvaţi:
a) 60 – 70 – 20 =
b) 50 – 80 – 30 =
c) 90 –( + 20) = 50
Prof. Zaharia Laura, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova

Clasa a II-a

62. Suma a două numere este 621. Ştiind că primul termen este dublul numărului 112, să
se afle al doilea termen.
Instit. Căpraru Nicoleta Roxana, Şcoala Murgaşi

63. Mihai citeşte dintr-o carte cu poveşti, într-o săptămână, 135 de pagini, iar a doua
săptămână, cu 80 de pagini mai mult. Ştiind că i-au mai rămas de citit 32 de pagini, aflaţi
numărul paginilor cărţii.
Prof. Oprescu Claudia, Şcoala Nr. 14 “Ion Ţuculescu Craiova

64. Suma a două numere este 323.


a) Aflaţi numerele ştiind că : unul este cel mai mic număr impar de trei cifre, iar
celălalt număr este cel mai mic număr par de trei cifre identice.
b) Aflaţi diferenţa dintre cele două numere.
c) Aflaţi dublul sumei.
Institutor Ghenea Alina Georgiana, Gr. Şc. ,,Horia Vintilă” Segarcea

65. La un concurs de matematică participă elevi din clasele I, II, III ŞI IV. Din clasa I
participă 17 elevi, din clasa a II-a cu 13 mai mulţi elevi decât cei de clasa I, din clasa a III-
a participă dublul numărului de elevi din clasa a doua, iar din clasa a IV-a participă cu 15
mai puţini elevi decât în clasele I şi a II-a la un loc.
Câţi elevi au participat la concurs din fiecare clasă?
Institutor Ghenea Alina Georgiana, Gr. Şc. ,,Horia Vintilă” Segarcea

66. Într-o tabără de vară au venit 842 de elevi. În prima zi au venit 176 de elevi , a
doua zi au venit elevi cât răsturnatul numărului 153, iar a treia zi restul de elevi.
12
Câţi elevi au sosit în tabără în cea de-a treia zi?
Institutor Ghiţă Monica-Elena , Şcoala Cu Clasele I-VIII Moţăţei, Dolj

67. Trei veveriţe au adunat împreună 800 de nuci.


Câte nuci a adunat fiecare veveriţă , dacă prima împreună cu a doua au adunat 700
de nuci, iar a doua cu a treia au adunat 600 de nuci ?
Institutor Ghiţă Monica-Elena , Şcoala Cu Clasele I-VIII Moţăţei , Dolj

68. La un magazin s-au primit spre vânzare 365 kg de portocale,lămâi cu 138 kg mai
puţine decât portocale,iar mandarine cu 207 kg mai putin decât portocale şi lămâi la un
loc.
Câte kg de fructe s-au primit în total?
Instit. Leoveanu Tania, Şcoala cu clasele I-VIII Desa

69. Micşoraţi cu 15 suma numerelor 27 si 35.


Învăţător Dumitrescu Carla, Şcoala cu clasele I-VIII Teasc

70. La diferenţa numerelor 96 şi 47 adăugaţi suma numerelor 34 şi 43.


Învăţător Dumitrescu Carla, Şcoala cu clasele I-VIII Teasc

71. Aflaţi suma a trei numere impare consecutive ştiind că primul conţine cifrele 3 şi 6.
Învăţător Dumitrescu Carla, Şcoala cu clasele I-VIII Teasc

Clasa a III-a

66. De câte ori a fost folosită cifra 7 în scrierea numerelor de la 795 până la 920?
Institutor Munteanu Ovidiu – Constantin, Şcoala cu clasele I-VIII
Moţăţei

67. La carnavalul clasei a III-a s-au confecţionat 8 coifuri verzi, 9 coifuri roşii şi 7 coifuri
galbene. De fiecare coif s-au lipit câte 7 bentiţe lucitoare. Câte bentiţe s-au folosit? Scrie
rezolvarea problemei sub forma unui exerciţiu.
Institutor Munteanu Ovidiu – Constantin, Şcoala cu clasele I-VIII
Moţăţei

68. Suma a trei numere naturale a, b, c este 1600. Aflaţi numerele, ştiind că a reprezintă
diferenţa dintre c şi b, iar b este sfertul jumătăţii lui c.
Institutor Munteanu Ovidiu – Constantin, Şcoala cu clasele I-VIII
Moţăţei

69. Magazinul „Danubius” lichidează stocurile de marfă. Preţurile articolelor vor fi de


două ori mai mici decât cele afişate.
a) Completează tabelul
b) Calculează preţul total al articolelor reduse.

Articolul Fustă Cămaşă Pantofi Rucsac minge


sport
Preţul 28 lei 30 lei 96 lei 68 lei 20 lei
afişat
Preţul
redus
Se calculează direct în tabel.
Institutor: Dobrescu Verginia, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj

70. La o florărie s-au adus 98 de fire de flori. Dintre acestea jumătate au fost lalele, ghiocei
cu 17 mai puţini, iar zambile de patru ori mai puţine decât ghiocei. Restul florilor erau
narcise.

13
Câte fire din fiecare fel s-au adus la florărie?
Institutor: Dobrescu Verginia, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj

71. Maria împarte 24 crizanteme în buchete de câte 4 flori. Ea mai are de 3 ori mai multe
buchete de zambile decât buchete de crizanteme. Fiecare buchet de zambile conţine 3
zambile. O zambilă costă 2 lei.
Câţi lei va primi pe zambile?
Institutor : Lăpădat Ileana, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj

72. Să se afle două numere naturale ştiind că produsul lor este 36, iar dacă primul se
măreşte cu 7, produsul devine 99.
Inst.Pătru Mariana, Şcoala cu claseleI-VIII Ciupercenii Noi
73. Andrei şi Leonard au economisit împreună 666 lei. Dacă Leonard i-ar da lui Andrei 13
lei, ei ar avea sume egale.
Câţi lei are fiecare ?
Inst.Pătru Mariana, Şcoala cu claseleI-VIII Ciupercenii Noi

74. Într-o livadă sunt 52 de meri, peri de 8 ori mai mulţi, iar pruni cu 207 mai puţini decât
meri şi peri la un loc. Câţi pomi sunt în livadă?
Instit. Anghel Andreea Roxana, Şcoala Lipovu

Clasa a IV-a

65. Şesimea unui număr este cu 260 mai mică decât acel număr.
Care este numărul ?
Inst. Ciricu Claudia Maria, Gr. Şc. ,,Horia Vintilă” Segarcea

3
66. Ina, Ana, Mari şi Cami au împreună 527 lei. Cami are din suma lui Mari, iar
5
Ina de 5 ori mai puţin decât Mari şi cu 3 lei mai mult decât Ana.
Câţi lei are fiecare din cei patru copii ?
Inst. Ciricu Claudia Maria, Gr. Şc. ,,Horia Vintilă” Segarcea

67. Într-o librărie sunt 3 elevi. Primul cumpără un număr de caiete. Al doilea cumpără cu
un caiet mai mult decât primul, iar al treilea cumpără cu un caiet mai mult decât al doilea.
Ştiind că au cumpărat împreună 60 de caiete, aflaţi câte caiete a cumparat fiecare elev.
Instit.: Cîncea Simona, Şcoala Ţuglui, Dolj

68. Mama, tatăl şi Alina au împreună 90 de ani.Mama este de 3 ori mai în vârstă decât
Alina şi cu 6 ani mai micaâă decât tatăl. Ce vârstă are fiecare?
Instit.: Cîncea Simona, Şcoala Ţuglui, Dolj

69. Trei fraţi au împreună 53 de ani. Peste 5 ani fratele mijlociu va avea aceeaşi vârstă pe
care o are fratele cel mare acum, iar peste 3 ani fratele cel mic va avea aceeaşi vârstă pe
care o are acum fratele mijlociu. Câţi ani are în prezent fiecare ?
Instit: Cîncea Simona, Şcoala Ţuglui, Dolj

70. Suma a trei numere este 3976. Să se afle numerele, ştiind că dacă împărţim al doilea
număr la primul obţinem câtul 3, iar dacă împărţim al treilea număr la al doilea obţinem
câtul 2 şi restul 66.
Instit. Păpălău Victoria-Luminiţa, Şcoala cu clasele I-VIII Ţuglui

71. Să se determine un număr natural de patru cifre astfel încât:


a) prima cifră să fie de 5 ori mai mare decât a doua şi cu 3 mai mică decât a treia;
b) cifra a patra să fie cu 1 mai mică decât jumatatea sumei dinte prima cifra şi a doua;
c) suma cifrelor să fie 16.
Instit. Păpălău Victoria-Luminiţa, Şcoala cu clasele I-VIII Ţuglui

14
72. Căpitanul Hook trebuie să ajungă la comoară în 4 zile. În fiecare zi parcurge cu un
kilometru mai mult decât în ziua precedentă. Câţi kilometri a parcurs în fiecare zi ştiind că
a avut de parcurs în total 110 kilometri?
Soreanu Eugenia Roxana -Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova

73. În cele două corăbii de pe mare sunt 782 kg fructe . Dacă din vasul piraţilor răi s-ar
muta 24 kg în corabia căpitanului Hook, atunci în cele două corăbii ar fi cantităţi egale. Ce
cantitate de fructe conţine fiecare corabie?
Soreanu Eugenia Roxana -Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova

74. Într-o patiserie erau expuse cu 29 mai multe prăjituri decât cozonaci. Dacă împărţim
numărul prăjiturilor la numărul cozonacilor obţinem câtul 4 şi restul 2. Câte prăjituri şi câţi
cozonaci erau?
Soreanu Eugenia Roxana -Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova

75. Maria are o sumă de bani. Dacă şi-ar cumpăra 4 cărţi i-ar mai rămâne 6 lei , iar dacă
şi-ar cumpăra 7 cărţi de acelaşi fel ar mai avea nevoie de 18 lei.
Câţi lei are Maria ?
Popescu Gabriela- Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova

76. La un magazin de jucării s-au adus 97 ursuleţi, iar păpuşi cu 67 mai multe decât
ursuleţi. Ştiind că 6 păpuşi costă 438 lei, iar un ursuleţ costă cât două păpuşi , aflaţi câţi
bani s-au încasat pe toate jucăriile.
Popescu Gabriela- Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova

77. Un tăran a recoltat de pe un teren agricol 980 kg de morcovi, iar de pe altul de două ori
mai puţin. El a oprit pentru gospodăria sa 95 kg , a donat unui cămin de bătrâni 415 kg, iar
restul i-a vândut cu 3 lei kg. Ce sumă a încasat ţăranul?
Popescu Gabriela- Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova

78. Găsiţi toate numerele naturale cuprinse între 529 şi 537 care împărţite la 7 dau cîtul 76,
iar restul mai mic decât 5.
Instit. Neacşu Emanuela, Şcoala nr.1 “Obedeanu”,Craiova

79. Scrieţi numărul 224 ca o sumă de trei termeni, astfel încât fiecare sa fie dublul
precedentului.
Instit. Neacşu Emanuela, Şcoala nr.1 “Obedeanu”, Craiova

80. În vacanţă, nepoţii şi-au ajutat bunicii la recoltatul caiselor şi cireşelor. Ei au adunat 66
kg de cireşe şi de trei ori mai multe caise. De câte lăzi au avut nevoie, dacă într-o ladă
încap 6 kg de fructe?
Inst. Deică Maricica, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj

15
Câteva aspecte referitoare la calculul matematic mintal rapid
(adunări şi scăderi)

MARIAN CIUPERCEANU1

În condiţiile în care manualele de matematică nu abordează decât în parte tema


propusă, considerăm oportun un astfel de demers.
În cele ce urmează, vom face - pentru început - referire la adunări şi scăderi de
numere naturale, utilizând trucuri de calcul rapid.
Observaţiile ulterioare vor avea ca punct de plecare următoarele proprietăţi:
1) (a+b) + c = a+ ( b+c) (asociativitatea adunării)
2) a+b=b+a (comutativitatea adunării)
3) a-(b+c)=a-b-c
Exemplul 1: 1+2+3+….+9=(1+9)+(2+8)+(3+7)+(4+6)+5=10+10+10+10+5=45
Exerciţiul 1: Calculaţi: a) 15+14+13+12+11+10+9+8+7+6+5=
b) 100-1-2-3-4-5-6-7-8-9=
Exemplul 2: 2+4+6+8+10+12+14+16+18+20-1-3-5-7-9-11-13-15-17-19=
=(2-1)+(4-3)+(6-5)+(8-7)+(10-9)+(12-11)+(14-13)+(16-15)+
(18-17)+(20-19)=1+1+1+1+1+1+1+1+1+1=10
Exerciţiul 2: Efectuaţi: a) 55+66+77+88+99-50-61-72-83-94=
b) 110+120+130+140+150-60-70-80-90-100=
Exemplul 3: 38+29=38+(30-1)=38+30-1=68-1=67
Exerciţiul 3: Efectuaţi: a) 47+19=
b) 58+38=
Exemplul 4: 47-13=47-(10+3)=47-10-3=37-3=34
Exerciţiul 4: Calculaţi: a) 56-12=
b) 99-43=
Exemplul 5: 67-29=67-(30-1)=67-30+1=37+1=38
Exerciţiul 5: Calculaţi : a) 136+99=
b) 200-59=
Exemplul 6: (100+50+1)+(300-50+2)-(400+3)=(100+300-400)+(50-50)+(1+2-3)=0
Exerciţiul 6: Efectuaţi: a) (400+30+7)+(200+10-2)-(500+40+5)=
b) (1+10+100)+(2+20+200)+(3+30+300)=

1
Profesor, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova
Diferenţiere şi individualizare în învăţarea matematicii
ROXANA SOREANU2

Individualizarea şi tratarea diferenţiată a elevilor constituie două dintre strategiile


principale de înlăturare a insucceselor şcolare şi de activizare a întregului colectiv în
cadrul desfăşurării orelor de matematică .
Activităţile matematice , în concepţia individualizării , necesită o profundă analiză a
conţinutului noţional , o raţionalizare şi o programare secvenţială a acestuia din care să
reiasă solicitările ( sarcinile , întrebările ) pe care le adresăm elevilor . Acestea trebuie să
fie gradate , în raport cu capacităţile şi cu ritmul de lucru al fiecărui participant la
instruire . În acest mod , se asigură o pregătire diferenţiată , prin forme de sprijin acordate
elevilor , pentru a se realiza fiecare la nivelul capacităţilor sale .
De aceea este util de a cunoaşte , încă din primele zile ale debutului şcolar ,
posibilităţile fiecărui elev , urmărindu-se :
-nivelul dezvoltării proceselor intelectuale ;

1
Profesor, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova
2
Institutor, Şcoala Nr.1 „Obedeanu” Craiova

16
-puterea de concentrare şi receptivitate ;
-ritmul de lucru ;
-capacitatea de a susţine efortul intelectual ;
-interesul pentru activitatea matematică .
Din start pornim cu întrebările : „Cum ?” , „ Cât ?”, şi „Ce ?” trebuie să facem pentru
ca toţi elevii să simtă lecţia ca pe ceva util existenţei .
O lecţie activă se poate construi cu sprijinul şi concursul diferenţiat al elevilor atât din
punct de vedere al sarcinilor pe care le adresăm cât şi în ceea ce priveşte conţinutul şi
modalităţile de lucru .
De aceea este necesară împărţirea colectivului de elevi în grupe , cu condiţia ca aceste
grupe să nu rămână pe tot parcursul anului în aceeaşi componenţă deoarece ar duce la
descurajarea copiilor , intervin unele progrese sau regrese în nivelul de pregătire al
acestora precum şi datorită faptului că unele capitole sau teme pot fi asimilate diferit de
fiecare participant la instruire .
În general , clasa se poate împărţi în două sau trei grupe , după cum urmează :
-grupa I –elevii care greşesc din cauză că nu cunosc prea bine regulile de calcul ;
-grupa a II –a –elevii care întâmpină greutăţi în rezolvarea problemelor ;
-grupa a III –a –elevii care rezolvă cu uşurinţă sarcinile matematice ;
În mod concomitent, pe baza caietelor de evidenţă a greşelilor tipice , riguros şi
consecvent consemnate , se vor întocmi fişe cu exerciţii pentru elevii fiecărei grupe .
Lucrul cu fişele permit elevului să rezolve sarcinile matematice în ritm propriu , conform
capacităţilor şi nivelului său de pregătire .
Însuşirea cunoştinţelor cu ajutorul acestor mijloace permit dezvoltarea mobilităţii şi
flexibilităţii gândirii , folosirea unor strategii euristice de învăţare, care facilitează
orientarea în noi situaţii problematice .
Această activitate diferenţiată prezintă reale valenţe formative şi mai ales stimulative .
Elevii se întrec între ei , atât în ceea ce priveşte ritmul de lucru , cât şi în ceea ce priveşte
cantitatea şi corectitudinea exerciţiilor şi problemelor rezolvate. Este o întrecere chiar şi
între grupe , nu numai în interiorul lor . Mult mai bine se simte elevul slab la învăţătură
atunci când vede că termină sarcina de lucru odată cu cel din altă grupă . Acesta nu
realizează gradul de dificultate al fişei , ci doar faptul că are acelaşi ritm de lucru cu cel de
lângă el .
Pentru elevii care termină corect şi în ritm rapid cele solicitate , trebuie avut în
permanenţă la îndemână alte sarcini , afişate pe tablă , din care îşi vor alege şi vor rezolva
ceea ce vor putea .În acest fel nu vor exista „ timpi morţi” în activitatea elevilor , fapt care
va crea o atmosferă de competiţie între colegi , fiecare dorind să termine sarcina prevăzută
în fişă şi să poată lucra ceva din colţul suplimentar .
De exemplu , la clasa a III –a , în cadrul lecţiei cu tema „Consolidarea înmulţirii şi a
împărţirii” , „colţul suplimentar” poate prevedea următoarele sarcini :
1.Completaţi căsuţele libere cu numere care lipsesc :
6x6:4:3x4:2x = 30
2x x 5 = 30
2x x 5 =50
2. Măriţi cu 4 , apoi de 4 ori numerele : 6 , 7 , 5 , 8 .
3. Enumeraţi înmulţiri şi împărţiri cu rezultatul 9 , 8 .
4. Înlocuieşte adunarea cu altă operaţie potrivită :
6+6+6+6+6+6=
Pe lângă cele prezentate mai sus , se pot alcătui fişe suplimentare ce conţin exerciţii şi
probleme asemănătoare celor lucrate sau , mult mai eficient , cu sarcini noi .În felul acesta
testăm permanent posibilităţile de lucru ale elevilor .
Fişele suplimentare pot să difere între ele atât din punct de vedere al volumului de
lucru , cât şi din punct de vedere al gradului de dificultate .Bineînţeles că se pot pregăti
fişe suplimentare şi pentru elevii cu nivel scăzut la învătură ( în cazul în care termină
activitatea obligatorie dată ) , dându-le posibilitatea confruntării cu sarcini mai grele sau de
acelaşi fel .
17
Spre a oferi tuturor elevilor condiţii de afirmare , se poate apela adeseori la fişe cu
sarcini unice , dar cu dificultăţi crescânde . Fiecare elev va rezolva exerciţiile în ordinea
dată sau la alegere , potrivit capacităţilor sale .
Exemplu :
1. Aflaţi produsul numerelor : 8 şi 7 , 6 şi 9 .
2.Aflaţi câtul numerelor : 72 şi 9 , 54 şi 6 .
3.Rezolvaţi :
6 x 9 + 21 =
56 : 7 + 59 =
9 x 9 – 37 =
4 . Găsiţi valoarea lui „a” :
8 x 4 – a = 15 63 : 9 x a = 42
7 x 8 + a = 82 72 . 9 : a = 4
5 .Comparaţi următoarele operaţii , folosind unul din semnele :”< “ , “ > “ sau “ = “ :
28 + 7 + 13 6x9
8 x 7 – 20 21 : 3
36 : 4 + 9 3x6
6 . Pe două rafturi sunt 21 cărţi .Ştiind că pe primul raft sunt cu 5 cărţi mai puţin
decât pe al doilea raft , aflaţi câte cărţi sunt pe fiecare raft .
Într-o lecţie se pot combina util şi plăcut cele trei forme de muncă în vederea sporirii
eficienţei învăţământului şi în asigurarea dezvoltării maxime a fiecărui individ .
Organizarea frontală face posibilă cunoaşterea generală a personalităţii elevului ,
contribuie la însuşirea , de către elevi , a noţiunilor esenţiale , a tehnicilor de muncă
intelectuală . Învăţământul organizat pe grupe şi individual îi obişnuieşte pe elevi să aplice
în forme variate cunoştinţele , tehnicile de muncă , le formează totodată priceperea de a
învăţa singuri , de a fi responsabili pentru ceea ce fac .
Cunoscând foarte bine posibilităţile elevilor putem să le fim de un real folos în
învăţarea conştientă a matematicii .
Important este ca atenţia noastră să se îndrepte asupra fiecărui elev din clasă , să-i
antrenăm pe toţi , să nu fie elev lăsat deoparte , sub pretext că e slab la învăţătură ,
deoarece lecţia este cadrul principal în care , prin diferenţierea sarcinilor , se realizează
prevenirea eşecului şcolar .

Bibliografie :
- Radu , Ion – „ Învăţământul diferenţiat” , E . D . P . Bucureşti , 1997
- Ţârcovnicu , Victor – „Învăţământul frontal , învăţământul pe grupe” , E . D . P .
Bucureşti , 1981

Compunerea de probleme – modalitate de dezvoltare a creativităţii elevilor

GABRIELA POPESCU3

Primii paşi în stimularea creativităţii o constituie crearea cadrului adecvat care să


permită eliberarea copiilor de tensiuni şi să favorizeze comunicarea liberă, astfel ca elevii
cu tendinţe spre pasivitate , neobişnuiţi cu efortul intelectual, să intre treptat în procesul
muncii intelectuale, prin dorinţa de autoafirmare.
Brainstormingul este una dintre metodele creative de grup. Se poate aplica în cadrul unor
ore de matematică la clasa a III-a, subiectul fiind „Compunerea de probleme cu operaţiile
învăţate”
Se împarte colectivul de elevi în 5 grupe neomogene, a câte 4 elevi (dat fiind faptul
că ei stau câte doi în bancă), asigurând o ambianţă stimulativă.
În metoda Brainstorming există reguli fundamentale ce trebuie respectate:
3
Institutor, Şcoala Nr1 „Obedeanu” Craiova
18
-nu este voie să critici părerile, ideile celorlalţi;
-există o mare libertate de gândire care determină o stare stimulativă;
-membrii grupului emit cât mai multe idei, soluţii;
-cadrul didactic nu trebuie să-şi impună propriile păreri.
Fiecare echipă îşi alege un secretar care notează raţionamentul de rezolvare a
problemei.Se lucrează în echipă, participând, cooperând şi colaborând.
Folosind scheme, elevii compun probleme. În rezolvarea problemelor, gândirea
elevilor este mereu confruntată cu o necunoscută. Pentru descoperirea ei, emit ipoteze,
întreprind diverse căutări, presupuneri,stabilesc diferite relaţii, făc combinaţii pentru a găsi
drumul spre descoperirea necunoscutei. Pe măsură ce ei pătrund în miezul problemei,
necunoscuta s-a lăsat descoperită.
O altă metodă de dezvoltare a flexibilităţii gândirii, ce stimulează curajul,
creativitatea, inventivitatea este metoda „Philips 6/6”. Se împarte clasa în grupe de câte 4
elevi. Elevii au de rezolvat problemele în 6 minute. Se urmăreşte ca grupurile să fie cât
mai eterogene. Fiecare grup îşi alege un conducător (reprezentant) care să prezinte
elevilor soluţia corectă a problemei întregii clase. După expirarea celor 6 minute, fiecare
grup îşi prezintă soluţiile (prin reprezentantul grupului), scrise pe fişa de lucru.
Avantajul acestei metode constă în aceea că toţi membrii grupului sunt activi,
fiecare având posibilitatea să-şi pună în evidenţă propriul raţionament, soluţiile
reprezentând rodul gândirii obiective.
Exemplu:
Elevii au ca sarcină să compună probleme care se rezolvă prin:
Echipa I Echipa a IV-a
►o adunare şi o scădere ►două operaţii de înmulţire
756+ 39-145= 12x 14x 6=
Echipa a II-a Echipa a V-a
►o adunare şi o înmulţire ►o scădere şi o înmulţire
43+ 12x 4= 871- 43x 16=
Echipa a III-a Echipa a VI-a
►o adunare şi o împărţire ►două scăderi
39+81: 9= 103- 76- 25=

Prin această metodă elevii sunt puşi în situaţia de a descoperi raţionamentul


problemei, să construiască ipoteze, să caute soluţii şi să le verifice.
Prin rezolvarea şi compunerea problemelor de matematică elevii îşi formează
deprinderi eficiente de muncă intelectuală, care vor influenţa studiul altor discipline de
învăţământ, generând la elevi un simţ al realităţii de tip matematic.
Cooperarea/colaborarea în planul interacţiunii elev-elev, elev-elevi determină
creşterea încrederii în forţele proprii, formarea unei atitudini pozitive faţă de muncă,
diminuând anxietatea şi favorizând succesul şcolar.

Bibliografie:
Neacşu I., Dascălu G., Horia R.—Metodica predării matematicii la clasele I-IV, manual
pentru Liceele Pedagogice, clasele XI-XII, Editura Sigma, Bucureşti
Învăţământul primar, revistă dedicată cadrelor didactice nr.1/2002
Dumitru Ana, Dumitru Logel- Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Editura
Carminis, Piteşti
Aron I. – Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Manual pentru liceele pedagogice,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Joc didactic:“Floricica”

19
NEACŞU MANUELA ANGELA4

Argument:
Acest joculeţ a fost creat de către mine şi aplicat adeseori la clasa pe care o conduc,
în diferite momente ale lectiei de consolidare, atât la limba şi literatura română, cât şi la
matematică sau ştiinţe. Aplicarea lui a “înviorat” atmosfera şi a creat elevilor un moment
de plăcută întrecere, marele lui avantaj fiind versatilitatea sa (prin versatilitate înţelegând
multiplele posibile aplicări ale sale în lecţii, la diferite materii).
Titlul jocului: “Floricica”
Scopul jocului: Consolidarea cunoştinţelor dobândite de cǎtre elevi despre:
- adunare şi scǎdere\ înmulţire şi împărţire-la matematicǎ;
- cuvănt-la limba şi literatura română;
- corpuri, plante, animale- la ştiinţe;
Sarcina didacticǎ: Să rezolve cerinţele înscrise pe “petale” pentru a forma floricica.
Materialul didactic necesar:
-o “vază” desenată pe hârtie color ,decupată;
-5 “flori” alcătuite din câte 5 ”petale”-decupate din hârtie color, de 5 culori diferite;
-5 “codiţe” de culoare verde,decupate din hârtie color;
-câte 2 “frunze”pentru fiecare floare-decupate din hârtie color;
-magneţi;
-tablă magnetică;
Regulile jocului:
Jocul se va desfăşura pe echipe de câte 5 elevi.
Fiecare echipă primeşte câte un plic în care se găsesc câte 5 “petale”.
Elevii rezolvă cerinţa înscrisă pe “petală”.
Raportorul fiecărei echipe prezintă rezolvările.
Timp de lucru 5-7 minute.
Desfăşurarea jocului:
Pe tabla magnetică vor fi aşezate de la început, de către învăţătoare, “vaza”, “codiţele” şi
“frunzele floricelei”.
Elevii sunt împărţiţi în echipe de câte 5 copii.
Fiecare echipă primeşte câte un plic în care se găsesc câte 5 decupaje, având forma
unor petale, din hârtie color, fiecare echipă având ”petalele” de altă culoare,echipa primind
nume după culoarea “petalelor” florii, astfel: “echipa florilor roşii”, “echipa florilor
albastre”, “echipa florilor portocalii”, “echipa florilor violet” şi “echipa florilor galbene” .
Pe fiecare petală va fi înscrisă câte o sarcină didactică.Sarcinile de lucru pot fi
diferenţiate pe nivele. Pentru fiecare elev din echipă există câte o “petală”. Copii rezolvă
sarcina de lucru cât mai repede şi corect. Timpul afectat rezolvării este limitat la 3-4
minute.
Raportorul fiecărei echipe strânge rezolvările şi le prezintă.
Toate rezolvările corecte vor fi aşezate în “vază”,cu ajutorul magneţilor, pentru a
forma “floricica”, iar cele incorecte vor fi aşezate “pe jos’ ,pe lânga “vază”, pentru a fi
vizibile greşelile.
Va fi declarată învingătoare echipa ce va reuşi să realizeze “floricica” din care nu va
lipsi nicio petală.
Învăţătoarea va fi cea care va evalua rezolvările echipelor. La clase mai mari, a III-a
–a IV-a, poate fi numit un elev mai bun din clasă care să facă acest lucru.
Exemple de cerinţe ce se pot înscrie pe “petale”:
-la matematică: diverse adunări sau scăderi, în concentre diferite, pe clase, conform
programei;
- diverse înmulţiri şi împărţiri, conform programei;
- la limba şi literatura română: cuvinte cu acelaşi înţeles, cuvinte cu înţeles opus;
alcătuiri de enunţuri folosind cuvinte date;

4
Institutor, Şcoala nr.1 Obedeanu, Craiova
20
-la ştiinţe:noţiuni ce acopera sfera cunostinţlor însuşite despre plante, animale, corpuri,
conform programei;
Bineînţeles că pot fi mult mai multe posibile cerinţe, după nevoia şi imaginaţia cadrului
didactic propunător.
Evaluarea jocului:
Se va considera atins scopul jocului atunci când jumatate dintre echipele din clasă
reuşeşte să rezolve corect cerinţele formulate pe floricele sau dacă greşelile sunt prezente
pe una dintre “petalele” florii.

METODOLOGIA PREDĂRII NOŢIUNII DE UNGHI

POPESCU SIMONA MIRELA5

Se va preciza că unghiul este figura geometrică formată din două semidrepte cu


aceeaşi origine. Mărimea lui depinde de deschizătura dintre cele două laturi( semidrepte
care îl formează) şi nu de lungimea laturilor care îl formează. Cu cât deschizătura laturilor
este mai mare, cu atât unghiul este mai mare.
În predarea noţiunii de unghi, folosind metoda inductivă, se va proceda astfel:
- se prezintă elevilor, materializat, noţiunea de unghi: se atrage atenţia asupra figurii pe
care o reprezintă două semidrepte care pornesc din acelaşi punct: liniile drepte care
pornesc din acelaşi colţ al tablei, al catedrei, al peretelui, al ferestrei, descriindu-se cu un
indicator cele două semidrepte începând din punctul lor de intersecţie
- se prezintă elevilor un unghi de mărime fixă construit din şipci şi un unghi de mărime
variabilă( ale cărui braţe sunt articulate astfel încât deschiderea unghiului se poate micşora
sau se poate mări), apoi se prezintă o planşă pe care sunt desenate unghiuri de diferite
mărimi şi în diferite poziţii.
- se trece la desenarea pe tablă a unor unghiuri, la notarea lor cu indicarea elementelor
respective: vârf, laturi.
- se vor preciza proprietăţile care fac parte din conţinutul noţiunii: fiecare figură din cele
studiate este formată din două semidrepte care pornesc din acelaşi punct, cu formularea
definiţiei unghiului.
- se vor identifica unghiuri în mediul înconjurător.
- se va preciza că mărimea unghiului depinde de deschiderea laturilor sale şi nu de
lungimea acestora.
- se va face clasificarea unghiurilor după mărime: unghi drept, ascuţit, obtuz, cu
exemplificări: deoarece în clasa a III-a nu se foloseşte raportorul pentru a măsura un unghi
se va folosi foiţă transparentă (calc), pentru a face compararea unghiurilor prin
suprapunere directă ( sau un cerc se pliază pe axe de simetrie în patru şi se poate spune
elevilor că unghiul format de acele axe este un unghi drept , folosindu-se în continuare
pentru compararea mărimii unghiurilor ) .

5
Institutor, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova

21
METODOLOGIA PREDĂRII NOŢIUNII DE ARIE

ZAHARIA LAURA6

Noţiunea de arie are mare aplicabilitate în practică dar şi în studiul ulterior al


geometriei.
Această noţiune se formează ( învaţă ) în trei etape :
1. Înţelegerea şi învăţarea noţiunii de suprafaţă :
- se vor lua în considerare şi se vor observa atât suprafeţe plane cât şi suprafeţe curbe ale
corpurilor din mediul înconjurător. Ceea ce desparte un corp de mediul înconjurător
reprezintă suprafaţa corpului.
Exemple : suprafaţa unui geam, suprafaţa unui perete, a tablei, a băncii, a clasei, a
holului, a terenului de sport.
2. Înţelegerea şi învăţarea noţiunii de arie :
- comparăm între ele două forme geometrice plane identice, folosind suprapunerea şi se va
constata că figurile geometrice identice delimitează porţiuni de suprafaţă plană la fel de
mari.
- comparăm între ele două figuri geometrice de aceeaşi formă, dar de mărimi diferite. Prin
suprapunere se va constata că figura geometrică cu dimensiunile mai mari delimiteză o
porţiune de suprafaţă plană mai mare.
- comparăm între ele două figuri geometrice de forme diferite : o formă dreptunghiulară şi
o formă pătratică. Este mai greu de stabilit care dintre cele două forme ocupă o porţiune de
suprafaţă plană mai mare. Pentru aceasta vom folosi o formă pătratică a cărei latură se
cuprinde de un număr exact de ori în laturile formelor ce trebuie comparate. Noua formă
pătratică o numim unitate de măsură nestandard. Dacă această unitate de măsură se
cuprinde de m ori în suprafaţa dreptunghiulară şi de n ori în cea pătratică, vom spune că
suprafaţa dreptunghiului are aria m, iar suprafaţa pătratică are aria n, în raport cu unitatea
de măsură aleasă. Unitatea de măsură aleasă se numeşte unitate de arie ( u.a. ). Astfel
dreptunghiul are m u.a., iar pătratul are n u.a.. Dacă m > n, atunci suprafaţa dreptunghiului
este mai mare decât suprafaţa pătratului. Când m = n, cele două suprafeţe sunt la fel de
mari.
3. Introducerea noţiunii de arie standard :
elevii observă o suprafaţă pătratică confecţionată din material plastic, sau placaj, cu latura
de un metru, pe care o numim metru pătrat ( m2 ). Metrul pătrat este unitatea principală
pentru măsurat suprafeţe. Rezultatul măsurării se numeşte arie.Suprafeţele plane se
măsoară cu metrul pătrat. Se vor efectua practic măsurători ale unor suprafeţe plane:
suprafaţa clasei are aria de 100 m 2, suprafaţa terenului de sport are aria de 1700 m2.

ARIA DREPTUNGHIULUI

Deducerea formulei de calcul pentru aria dreptunghiului se realizează printr-o


activitate practică, în curtea şcolii :
-învăţătorul trasează (înaintea orei de matematică ) în curtea şcolii trei dreptunghiuri, cu
dimensiunile ( L, l ) în metri : ( 6,1 ); ( 6,2 ); ( 6,3 ).
elevii vor calcula ariile celor trei suprafeţe dreptunghiulare. Pentru aceasta se va utiliza
metrul pătrat din material plastic, sau din placaj.
-elevii vor stabili de câte ori se cuprinde această suprafaţă 1 m 2, în dreptunghiul cu
dimensiunile (6,1 ).
-prin amplasarea acestei unităţi de măsură în interiorul dreptunghiului, elevii vor constata
că respectivul dreptunghi are aria de 6 m2.
-se trece la calculul ariei dreptunghiului cu dimensiunile (6,2 ).
-elevii vor constata că aria acestui dreptunghi este 12 m2.
-se repetă operaţiile şi pentru cel de-al treilea dreptunghi, cu dimensiunile (6,3 ) şi se va
constata că aria lui este de 18 m2.
6
Profesor, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova
22
-învăţătorul cere elevilor să realizeze legătura dintre dimensiunile fiecărui dreptunghi şi
aria corespunzătoare.
-elevii observă că :
6 m = 6 X 1 m2
12 m = 6 X 2 m2
18 m = 6 X 3 m2
-se trece la generalizare : Aria unui dreptunghi cu dimensiunile L şi l , măsurate cu aceeaşi
unitate de măsură, este egală cu L X l .
-învăţătorul formulează diferite sarcini pentru fixarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre
aria dreptunghiului :
- calculul ariei unui dreptunghi ale cărui dimensiuni sunt L=4 m şi l =2 m; L = 7 m şi l = 3
m.
- dacă se dublează, triplează, măreşte de „ n ” ori – lungimea, cum se modifică aria ?
- dacă mărim lăţimea cu 1 m, 2 m, „ n ” m, cu cât se măreşte aria?
- calculul ariilor unor forme plane alcătuite din mai multe dreptunghiuri, dispuse în diverse
moduri.
Se poate ajunge la concluzia că predarea geometriei, îndeosebi însuşirea noţiunilor
elementare, repetă procesul istoric de dezvoltare al acestei ştiinţe de-a lungul timpului. Cu
alte cuvinte, stadiului istoric al contemplării directe îi corespunde intuiţia, iar stadiului
raţional îi corespunde faza în care la baza însuşirii cunoştinţelor de geometie stau gândirea
abstractă şi raţionamentul.
CLASA a V-a

48. Câte pătrate perfecte se află între 1000 şi 2000?


Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj

49. Un kg de portocale costă 3 lei. Maria a cumpărat 3 portocale care cântăresc fiecare câte
0,250 kg. Cât va plăti pentru acestea?
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj

50. Andrei are 3 note la biologie din care îi iese media 6. El mai ia o notă de 10. Ce medie
va avea Andrei la biologie?
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova

51. Irina are la muzică o notă de 8 şi una de 6. Ce notă trebuie să ia pentru a obţine media
media 8?
Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti

52. Suma de 180 lei se împarte la doi copii astfel primul primeşte două treimi din toată
suma, iar al doilea restul. Ce sumă primeşte fiecare copil?
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
53. Comparaţi numerele:
a)2108 şi 3 72 b) 5 1288 şi 31992
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş

54. Fie A= 2n+1 5 n+4 -1, nN


a) Câte cifre are numărul A pentru n= 2008?
b) Justificaţi dacă numărul A este număr par.
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş

55. Scrieţi toate fracţiile subunitare cu numitorul 6.


Profesor Vasilica Bujor, Şcoala nr.2 Pieleşti, Dolj

56. Să se afle restul împărţirii numărului natural n= 1+ 2· 3· 4 · 5 ·........ · 2009 la 2010.


Profesor Vasilica Bujor, Şcoala nr.2 Pieleşti, Dolj

57. Narcis a plecat la piaţă cu 100 lei. El a cumpărat 12 kg de ardei cu 3,4 lei kilogramul şi
4 kg cartofi cu 5,8 lei kilogramul. Ştiind că de restul banilor cumpără 5 ciocolate, aflaţi:
23
a) Ce sumă plăteşte Narcis pentru ardei?
b) Ce sumă plăteşte Narcis pentru cartofi?
c) Cât costă o ciocolată ?
Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “Ştefan Odobleja”,Craiova

58. Câte cifre de zero are numărul A= 16 502 · 25 1004 ?


Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “Ştefan Odobleja”,Craiova

59. Aflaţi ultima cifră a numărului 72010.


Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti
60. Aflaţi 81x divizibile cu a) 2, b) 5, c) 10.
Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti

Clasa a VI-a

31.Dacă 5 robinete umplu un bazin în 8 ore. În câte ore umplu acelaşi bazin 3 robinete?
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş

32. Dacă a şi b sunt direct proporţionale cu 2 şi 3 şi 3a+2b= 24. Aflaţi numerele.


Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş

33. Într-un coş sunt 30 de mere roşii şi 14 mere galbene. Care este probabilitatea ca luând
un măr acesta să fie roşu ?
Dar galben?
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj

34. Calculaţi măsurile unghiurilor unui triunghi ştiin că ele sunt direct proporţionale cu 2,
3 respectiv 7.
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj

35. Două unghiuri adiacente suplementare sunt invers proporţionale cu 2 şi 4. Aflaţi


măsurile lor.
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj

36. a) Aflaţi numărul numerelor de trei cifre divizibile cu 3.


b) Aflaţi numărul numerelor divizibile cu 3 cuprinse între 300 şi 456.
Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “Ştefan Odobleja”,Craiova

37. După o scumpire cu 10% , bicicleta lui Alin, costă 1234 lei. Care a fost preţul bicicletei
înainte de scumpire?
Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “Ştefan Odobleja”,Craiova

38. La un magazin s - au vândut 20 kg cartofi, adică o pătrime din cantitatea vândută în


aceea zi.
a) Ce cantitate s-a vândut în aceea zi?
b) Ştiind că un kg de cartofi costă 1,3 lei, ce sumă s-a încasat în aceea zi pe cartofi?
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova

39. Elevii unei şcoli , au plantat în curtea şcolii 140 de lalele. Ştiind că lalelele plantate de
clasele: a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a sunt direct proporţionale cu numerele 1, 2, 3 şi 4.
a)Aflaţi câte lalele au plantat fiecare clasă.
b)Cât la sută din lalele sunt plantate de clasa a VI-a ?
c)Realizaţi un grafic cu bare care să ilustreze lalelele plantate.
d)Realizaţi o diagramă circulară pentru lalelele plantate.
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova

40. La testul de matematică elevii unei clase au obţinut următoarele note:


8,7,4,8,5,6,6,10,9,8,9,10,6,7,8,9,9,10,4,8.

24
a)reprezentaţi datele într-un tabel în care să evidenţiaţi valorile frecvenţei relative şi
a frecvenţei absolute precum şi efectivul total.
b)reprezentaţi datele printr-o diagramă circulară
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova

41. Determinaţi numerele x şi y ştiind că:


a) (x ; 6 ; 10) d.p. (6 ; 9 ; y); b) (2 ; x ; 6) i.p. (9; 6 ; y).
Profesor Vasilica Bujor, Şcoala nr.2 Pieleşti, Dolj

42. Mama împarte 340 lei invers proporţional cu vârstele copiilor de 7, 9 şi 12 ani.
Ce sumă va primi fiecare?
Profesor Vasilica Bujor, Şcoala nr.2 Pieleşti, Dolj

44. Adrian are o sumă de 25 lei. El îi dă fratelui mai mic 20% din sumă iar bunicii
10% din cât a rămas. Aflaţi suma care îi rămâne în final.
Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti

2n+1
45. Determinaţi numărul a = (-1) +(-1) m+n - (-1) 5m+4
– 12, m,nΝ.
Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti
2
4 6 . Să se împartă numărul 126 în părţi invers proporţionale cu numerele 5; 6 ;0,(6).
Profesor Lorena Marica, Şcoala cu clasele I-VIII nr 1, Moţăţei

Clasa a VII-a
33. Elevii unei clase dacă se încolonează câte 3 pe rând, ramân 2 elevi, iar dacă se
încolonează câte 4 pe rând, ramân 3 elevi. Câţi elevi sunt în clasă.
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj

34. Elevii unei şcoli au participat la concursul de matematică şi la concursul de limba


engleză în număr de 95 elevi, la concursul de matematică au participat în număr de 69
elevi, iar la concursul de limba engleză în număr de 58 elevi.
a) Câţi elevi au participat la concursul de matematică şi la concursul de limba engleză.
b) Câţi elevi au participat numai la concursul de matematică
c) Câţi elevi au participat numai la concursul de limba engleză.
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş

35. Calculaţi aria unui romb care are perimetrul de 20cm şi înălţimea de 3 cm.
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj

36. Calculaţi măsurile unghiurilor unui patrulater convex ştiind că ele sunt direct
proporţionale cu 2, 3, 6 respectiv 7.
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
37. Calculaţi aria unui pătrat care are perimetrul de 20 cm.
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
38. Calculaţi perimetrul unui pătrat care are aria de 100 cm 2 .
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş

39. a) Calculând (2x-1)2 - 4x(x-1) se obţine.............


a
b) Dacă a = 288 şi b = 4 2 atunci valoarea raportului b este egală cu…..
25
c) Daca a = 23 + 24 atunci a este egal cu…..
Profesor Lorena Marica, Şcoala cu clasele I-VIII nr 1, Moţăţei

40. În triunghiul ABC se dau m(∢B) = 600, AB = 5 cm.


a) Poate fi înălţimea AD = 2 3 cm?
b) Determinaţi DM astfel încât mediana AM⊥AB apoi aflaţi AC.
Profesor Ioan Marin, Şcoala nr.2 Calafat, Dolj

41. Rezolvati ecuaţia: unde reprezintă partea intreagă a


numărului real x.
Profesor Constanţa Mitricoiu, Şcoala nr.3 Poiana Mare, Dolj
42. a) Aflaţi tg 150;
b) În ΔABC, m(∢B) = 450, m(∢C) = 300.
Arătaţi că M este mijlocul lui AC ⇔ m(∢MBC)=150.

Profesor Florea Mitricoiu, Şcoala nr.2 Poiana Mare, Dolj

Clasa a VIII-a
31. Desenaţi desfăşurarea pânzei unui con circular drept ştiind că are raza bazei de 3 cm şi
înălţimea de 4 cm.
Profesor Ioan Marin, Şcoala nr.2 Calafat, Dolj

32. Descompuneţi în factori după modelul de mai jos


În (X2 + X)(X2 + X + 7) + 12 notăm X2 + X = a  (X2 + X)(X2 + X + 7) +
12 = a(a+ 7) + + 12 = a2 +7a + 12 = a2 +3a +4a + 12 = (a2 +3a) + (4a + 12)= a(a +3) +
4(a + 3) =
= (a + 3) (a + 4) = (X2 + X + 3)(X2 + X + 4)
a. (X2 + X)(X2 + X + 2) + 1
b. (X2 + X)(X2 + X + 3) + 2
c. (X2 + X)(X2 + X + 5) + 6
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj
33. Rezolvaţi în ZxZ ecuaţia xy + 2x – 3y = 19
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova
34. Rezolvaţi în ecuaţia |||x-1|-1|-1| = 1
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş
35. Aflaţi coordonatele punctului de intersecţie a două drepte date respectiv de ecuţiile 2x
+ 3y = 12 şi x - y = 1.
Profesor Maria Popa, Şcoala Teasc, Dolj
36.O cutie în formă de paralelipiped dreptunghic cu lungimea de 2,4 m, lăţimea de 160 cm
şi înălţimea de 12 dm, umple cu cuburi cu lungimea laturii de 40 cm. Câte cuburi sunt
necesare.
Profesor Lenuţa Andrei, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova

26
37. Determinaţi dimensiunile unei camere în formă de paralelipiped dreptunghic exprimate
prin numere naturale, ştiind că are volumul de 231 cm3 .
Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş

38. Apa de parfum este îmbuteliată în flacon în formă de tetraedru regulat cu muchia de 5
cm. Poate să fie îmbuteliată o cantitate de 10ml de apă de parfum.
Profesor Vasilica Bujor, Şcoala nr.2 Pieleşti, Dolj

39. Fie o piramidă patrulateră regulată VABCD şi înălţimea acesteia VO.


Dacă m(∢BVD) = 900 şi BD = 3 2 cm determinaţi suma celor 8 muchii ale piramidei .
Profesor Ioan Marin, Şcoala nr.2 Calafat, Dolj

40. Fie ABCD un tetraedru regulat şi astfel incat AE=2EB si AO perpendicular pe


(BDC). Aflaţi m
Profesor Constanţa Mitricoiu, Şcoala nr.3 Poiana Mare, Dolj

41. Un cub ABCDA’B’C’D’ are muchia de lungime a şi O central bazei ABCD.


Dacă M (AA’) , atunci determinaţi lungimea segmentului AM astfel încât :
a) să fie dreptunghic;
b) să fie isoscel;
c) MP + PC’= minim.
Profesor Pătru Stanţă, Şcoala Desa, Dolj

CLASA a IX-a

21. Fie a,b,c,d numere reale cu proprietatea că a+b+c+d=0. Demonstraţi că expresia E


=(bc- ad)(ca-bd)(ab-cd) este pătrat perfect
Prof. Popa Gheorghe, Grup Şcolar “Traian Vuia” Craiova

22. Fie a,b,c,d numere reale. Demonstraţi că a,b,c,d sunt în progresie aritmetică dacă şi
numai dacă 2 a  b  c  3  27 abc  9 a  b  c  ab  bc  ca 
Prof. Drulă Marian, Grup Şcolar ”Traian Vuia” Craiova

23. Să se rezolve în R4 sistemul de ecuaţii:


 x  2 y  x  2 z   a 2

 y  2 x  y  2 z   b ,unde a, b,c  R .
2

  z  2 x  z  2 y   c 2

Prof. Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova

24. Fie M un punct situat în interiorul unui triunghiului echilateral ABC de latură l.
Notăm cu x,z,y distanţele de la M la laturile triunghiului . Demonstraţi că are loc
inegalitatea 72 xyz  l 3 3 .
Prof. Miloş Cătălin, Grup Şcolar ”Traian Vuia” Craiova

25. Fie ABC un triunghi oarecare. Se prelungeşte latura BC în ambele sensuri cu [BB’]
  AB  si  CC '   AC  . Demontraţi că are loc egalitatea: b  B' A 2  c  C ' A 2  4 pbc , unde p este
semi perimetrul triunghiului, iar a,b,c lungimile laturilor sale.
Prof. Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova

26. Să se arate că
1
 
3  3  3  ...  3  1  13 , n număr natural nenul.
           2   
de n ori

27
Prof. Moţăţeanu Mihaela, Colegiul Naţional ”Elena Cuza” Craiova

27. Să se arate că nu există funcţii pentru care f  2010   f  2009 şi


f  2010  x   f  x   f  x  2009  2010  x
Prof. Moţăţeanu Mihaela, Colegiul Naţional ”Elena Cuza” Craiova

 x  2
28. Să se rezolve ecuaţia:  =1.
 2 
Prof. Smarandache Valentin şi Cristina, Rm.Valcea

 x 1 
29. Să se rezolve ecuaţia:   =1.
 2 
Prof. Marin Liana,G.S.E.A.S Călimăneşti, Prof. Smarandache Valentin, Rm.Valcea

30. Găsiţi nr. reale a şi b astfel încât mulţimea soluţiilor inecuaţiei 2x 2+ax+b  0 este [1,3].
Prof. Smarandache Valentin şi Cristina, RmValcea

31. Arătaţi că 5x2+5y2+2xy+8x+16y+14  0, (  ) x  R. Când are loc egalitatea?

Prof. Marin Liana,G.S.E.A.S Călimăneşti, Prof. Smarandache Valentin, RmValcea

32. Determinaţi funcţia liniară f : R®R cu proprietatea că f(x+1) = 2x-3.


Profesor Ani Drǎghici, Grupul Şcolar „Traian Vuia”, Craiova

33. Determinaţi funcţia liniară care are proprietatea că f(x-1) = 3x-1.


Profesor Marcela Boncescu, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş

34. Determinaţi funcţia de gradul al doilea care are vârful V(0,1) şi trece prin punctul
A(1,2).
Profesor Ani Drǎghici, Grupul Şcolar „Traian Vuia”, Craiova

35. Să se determine suma primilor zece termeni ai unei progresii aritmetice ştind că a 3 +a 5
=24 şi raţia de 3.
Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “ŞtefanOdobleja”,Craiova

36. Să se determine numărul x ştiind că numerele x-1, x , x+2 sunt în progresie geometrică.
Profesor Tatiana Cristea, Liceul de informatică “Ştefan Odobleja”,Craiova

CLASA a X-a

16. Să se rezolve sistemul de ecuaţii:


 x y
y

 y y
 x4
Prof. Popa Gheorghe, Grup Şcolar ” Traian Vuia” Craiova

17. Demonstraţi că pentru orice x> 2 şi y> 0 avem:


x2  y2
log x 1  log x 2 y
x 1
Prof. Miloş Cătălin, Grup Şcolar ”Traian Vuia” Craiova
2

Calculaţi suma S   k  C nk  .
n
18.
k 1
Prof. Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova

19. Fie y număr complex iar n număr natural. Demonstraţi că ecuaţiile:  x  z  n 


 xz  n
0
au toate rădăcinile reale.
28
Prof. Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova

20. Într-o urnă se află 2 bile albe, 3 bile negre, 4 bile albastre si 5 bile verzi. Se scot
patru bile fără a se pune bilele extrase la loc. Aflaţi probalitatea ca prima bilă extrasă să fie
alba, a doua sa fie neagră , a treia albastră şi a patra verde.
Prof. Drulă Marian, Grup Şcolar ”Traian Vuia” Craiova

21. Să se arate că ecuaţia  3  x! 3  y!   2  x  y ! , x,y  N * nu are soluţii.


Prof. Stîrcu Adrian, Colegiul Naţional ”Elena Cuza” Craiova

2 4 198 1 3 199
C 200 C 200 C 200 C 200 C 200 C 200
22. Să se arate că : 1    ...     .... 
3 5 199 2 4 200
Prof. Stîrcu Adrian, Colegiul Naţional ”Elena Cuza” Craiova

CLASA a XI-a

17. Să se demonstreze inegalitatea: 2  3  2n



 2 3  2n
 2 2 n 1 ,    n  N
Prof. Salan Dan, Grup Şcolar “Horia Vintilă” Segarcea
 1
18. Fie f : R ® R funcţie continuă pe R cu proprietatea că f  r    f  r  ,   r  Q si n  N * . Să
 n

se arate că f este constantă.


Prof. Salan Dan, Grup Şcolar “Horia Vintilă” Segarcea

1 2 3
 
18. Fie A  0 1 1  . Aflaţi An.
0 0 2 

Prof. Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova
a b c d 
 
b a d c
19. Fie matricea A   , unde a,b,c,d numere reale, nu toate nule.
c d a b 
 
d c b  a 

Demonstraţi că A este inversabilă
Prof. Cristea Tatiana, Liceul de informatica “Ştefan Velovan”, Craiova

20. Să se rezolve şi să se discute după valorile parametrilor reali a,b,c, sistemul:


ax  by  cz  1

cx  ay  bz  1 , ştiind că a  b  c  0.
bx  cy  az  1

Prof. Ungureanu Cristina, Craiova

22. Să se calculeze lim


 a   4a   ...   n 2 a 
n ® n3
Prof. Spiridon Cătălin Irinel, Grup Şcolar Electroputere, Craiova
x 3x  2  x 3 7 
23. Fie A   , B   
1 x   x 1 x  1

a) Calculaţi A2 şi det(AB);
b) Să se determine x număr real pentru care există (AB) -1.

29
Prof. Spiridon Cătălin Irinel, Grup Şcolar Electroputere, Craiova

CLASA a XII-a

18. Dacă n număr natural impar. Să se rate că există un polinom P n(x) pentru care
sin(nx)  Pn  sin 2 x   sin x
Prof. Ion Alexandru Daniel, Colegiul Naţional Economic “Gheorghe Chiţu”, Craiova

19. a) Fie f :  0, a  ® R funcţie continuă şi f  x   f  a  x   0,   a  R .


a f  x a
Să se arate că 0 dx  .
f  x  f  a  x 2
2
 x 1
3 3x
b) 
0

3 3x
2
x
 3x
2
5 x  6
 dx
Prof. Ion Alexandru Daniel, Colegiul Naţional Economic “Gheorghe Chiţu”, Craiova

20. 
Fie f : R ® R, f ( x )  max x, ln 1  x 2 . Să se calculeze I    2
2
f ( x ) dx
Prof. Mirea Mihaela Mioara, Grup Şcolar “Horia Vintilă”, Segarcea

21. Pe R se defineşte legea de compoziţie * prin x*y= 2x -2y-xy-2. Să se determine


simetricul lui 9 în raport cu *.
Prof. Mirea Mihaela Mioara, Grup Şcolar “Horia Vintilă”, Segarcea

21. Se consideră f :  0,  ®  0,  care verifică relaţia f 2 ( x)  f ( x)  x  x 2 ,   x   0,  . Să


1
se calculeze I   0
f ( x )dx
Prof. Mirea Mihaela Mioara, Grup Şcolar “Horia Vintilă”, Segarcea

23. Calculați
Profesor Florea Mitricoiu, Şcoala nr.2 Poiana Mare, Dolj

FIZICA
Câteva probleme UTILE de fizică

Probleme fizică gimnaziu

8. Dacă între scara de temperaturi Fahrenheit şi Celsius există relaţia: , la ce temperatură

scara Celsius şi scara Fahrenheit ar indica aceeaşi temperatură?


inst. Marian Ciuperceanu, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova

30
9. Un automobilist parcurge distanţa dintre două localităţi A şi B cu viteza v 1 şi înapoi cu viteza v2. Care a fost
viteza sa medie?
inst. Marian Ciuperceanu, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova

10. Variaţia energiei cinetice a unui corp în funcţie de distanţa faţă de pământ este dată de figura de mai jos.
a) Care este înălţimea maximă la care s-a aflat corpul?
b) Ce masă are corpul?
c) Calculaţi energia cinetică şi potenţială a corpului la înălţimea egală cu o treime din înălţimea
maximă.

inst. Marian Ciuperceanu, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova

Fizica Liceu

11. Să presupunem că temperatura aerului atmosferic depinde de înălţime, în aşa fel încât densitatea lui să
rămână constantă. La ce distanţă, pe verticală, diferenţa temperaturilor este de 1 K.
Prof. Bunta Monica, Grup Şcolar ”Horia Vintilă” ,Segarcea

12. Reacţia de unire a oxigenului cu hidrogenul se desfăşoară conform relaţiei:


2 H 2  O2  2 H 2 O  585,2 KJ
Să se determine valoarea minimă a tensiunii care trebuie aplicată între electrozii voltametrului cu apă
pentru a avea loc electroliza apei.
Prof. Bunta Monica, Grup Şcolar ”Horia Vintilă” ,Segarcea

ŞARADA7
Doi aviatori B şi C trebuiau să zboare din Bucureşti, dus şi întors, primul la Buzău şi
al doilea la Călăraşi,cele două distanţe fiind egale.Vântul bătea intens de la Bucureşti spre
Buzău ;direcţia vântului fiind perpendiculară pe traiectoria Bucureşti-Călăraşi.Înainte de
plecare,B a pus rămaşag cu C că se va întoarce înaintea lui.Argumentul lui B a fost că : la
întoarcere va fi mai difícil pentru că va avea vântul in faţă dar va câştiga timp la dus
deoarece vântul îi va sufla în spate.Aviatorul C a fost de părere că efectul de “frânare “ al
vântului va acţiona un timp mai lung la întoarcere pe când efectul de “accelerare”, la dus,
acţionează un timp mai scurt.
Aviatorii au zburat şi fiecare a staţionat la ţintă aceeaşi durată .
Cine credeţi că a câştigat rămaşagul? Demonstraţi cele afirmate de voi.
Aplicaţie numerică: viteza fiecărui avion este de 200km/h , viteza vântului este de
100km/h şi distanţa de la Bucureşti la Buzău respectiv distanţa de la Bucureşti la Călăraşi
de 100km
7
Profesor, Cargol Viorica-Feldioara Scoala nr.2,Calafat
31
Rezolvare:
După cum se observă, ambele avioane se mişcă intr-un mediu care şi el este în
mişcare.Prin urmare, ambele avioane au aceeaşi viteză faţă de sol( pe care îl alegem ca
sistem de referinţă) şi viteze diferite faţă de mediu( viteze relative diferite ).Calculând
vitezele relative ale avioanelor faţă de mediu, atât la dus cât şi la întors, şi ştiind că
avioanele parcurg distanţe egale şi ca timpii de staţionare sunt aceiaşi, putem calcula timpii
de zbor, pentru ambele avioane şi astfel putem afla care avion s-a întors primul.
Traseul Bucureşti-Călăraşi este aproape perpendicular pe traseul Bucureşti –Buzău prin
urmare vom face o mica aproximaţie .
Notăm: w: viteza avioanelor fata de sol
u: viteza vântului
v: viteza relativă pentru avionul ce zboară spre Buzău
v':viteza relativă a avionului la intoarcerea de la Buzău
v":viteza relativă a avionului ce zboară spre şi dinspre Călăraşi
d:distanţa de la Bucureşti la Buzău respectiv distanţa de la Bucuresti la
Călăraşi
t.st: timpul de staţionare
t:timpul în care se parcurge distanţa de la Bucureşti la Buzău dus-intors
t': timpul în care se parcurge distanţa de la Bucureşti la Călăraşi dus-intors
Reprezentarea grafică a vitezelor ( vezi anexa 1)
w=200km/h Pentru avionul care zboară spre Buzău:
u=100km/h La dus:-are vântul în spate si viteza relativă este v = w+ u şi v= w+u
tst.=acelasi v=200km/h+100km/h=300km/h
d=100km La întors: are vântul in faţă si viteza relativă este: v' = w+ u şi v'=w-u
v'=200km/h-100km/h=100km/h
t=? t=d/v +d/v'
t'=? t=100km/300km/h +100km/100km/h
t=1,33h
Pentru avionul care zboară spre Călăraşi:
Şi la dus şi la întors vântul îi bate din lateral iar viteza relativă este: v" =w+u
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghi dreptunghic, se obţine:

de unde = - si v"=V¯ - ¯
v"= 100V¯3km/h
t'= 2d/v"
t'=2•100km/100V¯3km/h
t'=1,16h
Rezultă că t + tst.> t' + tst

Prin urmare, cel care a ajuns primul la Bucureşti a fost aviatorul care a
zburat pe ruta Bucureşti-Călăraşi şi retur.

Anexa 1 Legendă: Viteza relativă a avionului:


Viteza avionului faţă de sol:
Viteza vântului

32
Reprezentarea vectorilor viteză pe ruta Bucureşti –Călăraşi ( dus – întors)

Reprezentarea vectorilor viteză pe ruta Bucureşti-Buzău ( dus –întors)

33
INFORMATICĂ

Editorul de ecuatii MathType


IOAN-ALEXANDRU MARIN8
Introducere:
MathType este un editor de ecuaţii care permite lucrul cu ecuaţii şi formule
matematice intr-un mod uşor, plăcut şi rapid. În continuare va fi descrisă utilizarea
MathType versiunea 6.6 in Microsoft Word 2003.
Instalare:
După instalarea programului, la deschiderea Microsoft Word 2003 va apare
următoarea caseta de dialog în care trebuie să bifăm “Always trust macros from this
publisher” şi să apăsăm butonul “Enable Macros” pentru ca programul MathType să poată
fi folosit în interiorul aplicaţiei Microsoft Word 2003.

Utilizare în Word:
Dupa instalare, în Microsoft Word va apare următoarea casetă cu butoane:

Astfel pentru

inserarea unei ecuaţii se va apăsa primul buton: ce va avea ca efect deschiderea


editorului de ecuaţii MathType.
Descrierea editorului de ecuaţii MathType:
Editorul de ecuaţii MathType prezintă un meniu pentru setări (File, Edit, View,
Format, Style, Size, Preferences, Help) şi trei grupări de simboluri, operatori sau formule
matematice marcate mai jos cu A., B. şi C..

8
Inginer Automatist – Calculatoare Engleză - Craiova
34
Accesând în meniu Style -> Define sau Size -> Define putem particulariza fontul,
respectiv dimensiunile indicilor sau ale subindicilor în procente.
Mai jos sunt prezentate cele trei grupuri de butoane marcate pe figura de mai sus cu
A., B. şi C. (în continuare ne vom referi la ele cu această notaţie):
A. Prima grupare de simboluri şi operatori (A.) cuprinde majoritatea simbolurilor şi
operatorilor matematici. Aceste simboluri sunt grupate dupa funcţionalitate şi asemănare în

celule: . În fiecare celulă, reprezentată sumar prin doua-trei simboluri, se poate da

clic pentru o afişare a întregului set de simboluri sau operatori aferente celulei: .
B. O caracteristică specială a editorului MathType este aceea că fiecărui operator sau
simbol din a doua grupare (B.) i se poate asocia “o scurtătură” (o tastă sau un grup de taste
apăsate simultan):

Pentru aceasta se face clic dreapta pe butonul dorit, de exemplu pe butonul cu


paranteze rotunde şi se selectează Properties (Proprietăţi):

Va apare caseta de dialog de mai jos. În chenarul “Enter new shortcut key(s):”
(Introduceţi tastele pentru scurtatură), se apasă de exemplu ALT + P.

35
Dupa introducerea combinaţiei dorite de taste se apasă butonul Assign (Asociază)
care va asocia combinaţia de taste ALT + P unei perechi de paranteze -( ) – asociere ce o
vom numi scurtatură. Se apasă OK. Aceasta va însemna că pentru a introduce o pereche de
paranteze - ( ) - în editorul de ecuaţii, se pot apăsa tastele ALT + P şi parantezele vor
apărea automat; cursorul se va poziţiona automat în interiorul parantezelor. Dacă vrem să
înlăturăm o scurtătură creată se dă clic dreapta pe butonul ce reprezinta simbolul în cauză
-> Properties -> Current keys: -> se selectează scurtătura ce vrem să o înlăturăm ->
Remove.
Pentru a afişa întregul set de scurtături pentru simbolurile MathType putem accesa:
Preferences -> Customize Keyboard … -> All Symbols.
C. Ultima grupare de simboluri (C.) este structurată pe ramuri ale matematicii:
Algebră, Derivate, Statistică, Matrici, Mulţimi, Trigonometrie şi Geometrie. De exemplu la
Geometrie, dând clic pe Geometry apar următoarele simboluri:

Exemple de utilizare a editorului:


1.) În interiorul unei ecuaţii ne putem deplasa şi cu săgeţile stânga, dreapta, sus, jos
– de exemplu: într-o fracţie (de la numitor la numărător) sau de la bază la exponent şi
invers.
2.) Un exemplu de utilizare a scurtăturilor (pentru gruprea B) este următorul: -
paranteze rotunde: ALT + P (Paranteza), - paranteze drepte: ALT + D (Dreapta), - acolade:
ALT + A (Acolada), - fracţie: ALT + F (Fracţie), - radical: ALT + R (Radical), - indice sus:
ALT + S (Sus), - indice jos: ALT + J (Jos), - indice sus şi jos: ALT + I (Indice), - aparţine:

2   23  32   3�
ALT + E ( �), - infinit: ALT + O (Opt întors). Astfel identitatea �
� � 0 se poate
scrie: ALT+D, 2, -, ALT+P, 2, ALT+S, 3, săgeată dreapta, -, 3, ALT+S, 2, săgeată dreapta,
săgeată dreapta, -, 3, săgeată dreapta, =, 0.
36
3.) Dacă vrem să creăm un determinant, selectăm (gruparea A.): -> , apoi

-> .
Bibliografie:
Programul poate fi descărcat gratuit de pe situl MathType la adresa:
http://www.dessci.com/en/products/mathtype/default.htm

„PRIETENUL MEU, CALCULATORUL”

Rezolvând rebusul următor vei descoperi, în coloana marcată, o componentă importantă


a unui calculator.
1. Ştiinţa care se ocupă cu studiul reprezentării şi organizării informaţiei precum şi cu studiul
algoritmilor de prelucrare a informaţiilor cu ajutorul calculatorului.
2. Dispozitiv periferic de intrare.
3. Cea mai mare reţea de calculatoare.
4. Cea mai mică cantitatea de informaţie.
5. Firmă producătoare a primului procesor.
6. Tip de memorie ce permite numai accces de tip citire.
7. Creierul calculatorului.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Prof. Lemeni Tamara Veronica,
Liceul Teoretic „TUDOR ARGHEZI” Craiova

37
Test de evaluare
Disciplina „Prietenul meu, calculatorul”
1. Care este valoarea expresiei 12-2*2-(11-1-2*5)?
a) 8 b) -16 c) 16 d) -8 (0,5 p.)
2. Care din următoarele instrucţiuni atribuie variabilei x valoarea mediei aritmetice a 3
numere a,b,c?
a) x=a/3+b/3+c/3; b) x=a+b+c/3; c) x=(a+b+c)/3; d) x=(a+b+c)/2. (0,5 p.)
3. Pentru a testa dacă ultima cifră a numărului natural n este pară evaluăm expresia logică:
a. (n div 10) mod 10 = 0;
b. (n mod 2) mod 10 = 0;
c. (n mod 10) div 2 = 0;
d. (n mod 10) mod 2 = 0; (0,5 p.)
4. Dacă x este o variabilă reală, stabiliţi care dintre următoarele variante este o instrucţiune
corectă de citire a valorii variabilei x?
a) cin>>x; b) cin<<x; c) cout<<x; d) cout>>x; (0,5 p.)
5. Calculaţi următoarele:
a) 13 MOD 4 + (7 – 2*3) (0,5 p.)
b) (11 – 5)*2 – 10 DIV 3 (0,5 p.)
6. Fie numărul n egal cu 246135. Calculaţi următoarele :
a) n mod 100 = ______ (0,5 p.)
b) n div 1000 mod 10 = ______ (0,5 p.)
7. Corectaţi următorul program şi scrieţi enunţul problemei rezolvate prin acesta.
#include <iostrim.h>;
void main {}{
int x, a, b;
cout>>”a=”; cin>>a;
cout<<”b=”; cin<<b;
x=a*b;
cout<<”X=”>>x;
} (2 p.)
8. Scrieţi un program care afişează suma şi media aritmetică a trei numere a, b şi c citite de
la tastatură. (3 p.)

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă un punct din oficiu.


 Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
minute
Prof. Lemeni Tamara Veronica,
Liceul Teoretic „TUDOR ARGHEZI” Craiova

38
GRAFURI HAMILTONIENE

Prof. Lemeni Tamara Veronica,


Liceul Teoretic „TUDOR ARGHEZI” Craiova

Noţiunea de lanţ hamiltonian


Definiţie. Fie G=(V, M) un graf neorientat. Se numeşte lanţ hamiltonian, în graful G, un
lanţ elementar care conţine toate vârfurile grafului G.

Exemplu de lanţ hamiltonian:


Fie graful G=(V,M) unde: V={1,2,3,4}, M={[1,3], [1,4], [2,3]. [2,4]}
Reprezentarea sa grafică este:

1
4

2
3

Lanţul L=[l, 3, 2, 4] este, în graful G, lanţ hamiltonian.

Noţiunea de ciclu hamiltonian


Definiţie. Fie G=(V, M) un graf neorientat. Se numeşte ciclu hamiltonian, în graful G, un
ciclu elementar care conţine toate vârfurile grafului G.
Exemplu de ciclu hamiltonian:
Fie graful G=(V, M) unde: V={1,2,3,4}, M={[1,3], [1,4], [2,3]. [2,4]}
Reprezentarea sa grafică este:
1
4

2
3

Ciclul C=[1,3, 2, 4, 1] este, în graful G, ciclu hamiltonian.


Noţiunea de graf hamiltonian
Definiţie. Fie G=(V, M) un graf neorientat. Graful G este hamiltonian dacă conţine cel
puţin un ciclu hamiltonian.
♦ Exemplu de graf hamiltonian:
Graful G=(V, M) unde: V={ 1,2,3,4}
M={[1,2], [1,3], [1,4], [2,3], [2,4]} cu reprezentarea grafică:
1
4

2
3
este hamiltonian, deoarece conţine cel puţin un ciclu hamiltonian; ciclul
C=[1, 3, 2, 4,1] este, în graful G, ciclu hamiltonian.
Observaţie. Fie Q=(V, M) un graf neorientat. Ca în graful G sa existe un ciclu
hamiltonian, trebuie ca el să aibă cel puţin trei vârfuri.

39
Teoremă. Fie G=(V, M) un graf neorientat. Dacă are n>3 noduri şi gradul fiecărui vârf x
verifică relaţia d(x) > n/2, atunci G este hamiltonian.

Aplicaţia practică
Un grup de elevi îşi propun să organizeze o excursie, în care să viziteze un număr n de
capitale. Aceştia doresc ca transportul să se realizeze cu avionul. Deoarece nu există zbor
direct între toate capitalele pe care ei doresc să le vadă şi nu vor să treacă de două ori prin
aceeaşi capitală, cer agenţiei să le comunice toate variantele de vizitare a capitalelor şi
ordinea acestora.

Exemplu: În figura alăturată sunt simbolizate cele şase capitale, precum şi zborurile
existente între ele.

2 3

1 4
6 5

Grupul de elevi are următoarele posibilităţi de vizitare:


 1, 2, 3, 4, 5, 6, 1;
 1, 2, 5, 4, 3, 6, 1;
 1, 6, 3, 4, 5, 2, 1;
 1, 6, 5, 4, 3, 2, 1.
Zborurile existente între capitale sunt date de matricea A n,n.
Elemente matricei A pot fi 0 sau 1 (matricea este binară).

1, daca exista zbor de la capitala i la j


A(i, j)  
0, altfel
A rezolva această problemă, înseamnă a determina toate ciclurile hamiltoniene pentru
graful rezultat (capitalele şi legăturile între ele). Rezolvăm problema utilizând
backtracking recursiv.
program VizitareCapitale;
type mat=array [1..20,1..20] of integer;
vect=array[1..20] of integer;
var v:mat;
sol:vect;
n, i,j:integer;
gasit:boolean;

procedure tipar;
begin
if v[sol[n],1]=1 then begin
for i:=1 to n do
write(sol [i]);
write(1) ;
writeln
end;
40
end;

procedure caut(i:integer) ;
var j:integer;
gasit:boolean;
begin
if i=n+1 then
tipar
else begin
while sol[i]<n do begin
sol[i]:=sol[i]+1;
gasit:=false;
if v[sol[i-1],sol[i]]=0 then
gasit:=true;
if not gasit then
for j := 1 to i-1 do
if sol[i]=sol[j] then
gasit:=true;
if not gasit then begin
sol[i+1]:=1;
caut(i+1);
end
end;
sol[i]:=1
end
end;

begin
write('Introduceti numarul capitalelor ce se doresc a fi vizitate: ');
readln(n);
writeln('Daca exista zbor direct intre 2 capitale introduce 1');
writeln('altfel introduce 0');
for i:=1 to n do begin
for j:=i+1 to n do begin
write('v[',i,',',j,']=');
readln(v[i,j]);
v[j,i]:=v[i,j];
end;
end;
writeln('Variantele posibile de vizitare a tuturor capitalelor:');
sol[1]:=1;
sol[2]:=1;
caut(2);
end.

Bibliografie
Cormen T., Leiserson Ch., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora,
Cluj
Tudor S., Tehnici de programare, Ed. L&S Infomat, 1996
Udrea C., Teorie şi Aplcaţii, Ed. Arves, 2002

SISTEME DE MANAGEMENT AL CONŢINUTULUI


-STUDIU ŞTIINŢIFIC-

41
Prof. informatica Georgeta Manafu, Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”, Craiova, Dolj

CMS este un sistem de administrare a conţinutului unui site web, care permite
integrarea informaţiilor disponibile în format digital într-o pagina web.
1. Aplicatia Plone
Plone este o aplicaţie de tip Content Management System dar şi un program
OpenSource.
Caracteristici ale aplicaţiei Plone:
 are capacitatea de a face faţă unui trafic oricât de intens, prin scalabilitate;
 separarea conţinutului site-ului de design (aspectul grafic poate fi modificat
independent de conţinutul text, şi invers);
 configurarea facilă a unor site-uri multilingve;
 interfata grafica este intuitivă şi foarte uşor de folosit;
 permite crearea oricarui tip de site web, fără restricţii legate de împărţirea în pagină;
 este robust si stabil;
 este completat de o librărie bogată de componente ce pot fi folosite în site (sitemap
generat automat, motor de căutare in site, management ştiri, etc)
 este extensibil;
Instalare Plone
Cel mai simplu mod de a instala Plone este de a utiliza Plone Windows installe astfel:
1.Se downloadează de la http://www.plone.org/download
2.Se executa dublu clic pe fişier pentru a începe instalarea;
3.Se alege discul pe care dorim să instalăm Plone. Implicit locaţia este: c:\Program Files\Plone
4. Se introduce un username şi o parolă.
5. Se acţionează Finish.
Pentru lansarea în execuţie se utilizează: Start->Programs->Plone->Plone
Pentru a testa dacă Plone poate fi executat se foloseşte: http://localhost/.
Se pot adăuga diferite elemente cum ar fi: articole, evenimente, ştiri, fişiere, alte
foldere, imagini, articole multipagină sau pagini simple, link-uri.
Adăugarea unui folder în Plone se realizează astfel:
1. Selectăm tabul View;
2. Se deschide meniul Add new;
3. Se selectează opţiunea Folder;
4. Se completează în formularul de editare care se deschide având activ tabul Default câmpurile Title şi
Description cu informaţiile corespunzătoare;
5. Se acţionează butonul Save pentru a salva folderul.
Ştergerea unui folder în Plone:
1. Selectăm tabul View;
2. Deschidem meniul Actions;
3. Acţionăm opţiunea Delete;
4. Confirmăm ştergerea.
Asemănător adăugării folderelor într-un site Plone se pot adăuga şi celelalte elemente.
2. E-learning
Prin e-learning se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează
semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicării. Din varietatea experientelor
didactice ce pot beneficia de suport tehnologic menţionez: instruire asistată/ mediată de
calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc.
Pentru a imbunataţi procesul educaţiei putem utiliza materiale electronice(pe suport
digital/multimedia) cunoscute şi sub denumirea de software didactic/ educaţional: hărţi,
42
dicţionare, enciclopedii, filme didactice, prezentări în diverse formate, carţi (e-books),
teste, tutoriale, simulări, software ce formează abilităţi, software de exersare, jocuri
didactice etc.
Computerul şi materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare,
învatare, evaluare sau ca mijloc de comunicare.Avantajul acestei modalităţi de instruire
utilizând e-Learning este că oferă materiale atractive iar elevii învaţă în ritmul propriu. 9
E-learning reprezinta un tip de educatie la distanţă, ca experienţă planificată de
predare-învatare organizată de o instituţie ce furnizează materiale într-o ordine secvenţială
şi logică pentru a fi asimilate de formabili în maniera proprie. Medierea se realizeaza prin
noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării - în special prin Internet. Educaţia la
distanţă este o necesitate pentru elevi, iar studiile care s-au realizat până acum în ţări cu
tradiţie relevă faptul că învăţământul la distanţă este la fel de eficient ca formele
tradiţionale de educaţie, cu condiţia unei proiectări corespunzătoare.
Diferite tipuri de e-learning se bazează pe 10:
• Mijloace de comunicare
• Planificare
• Structura grupului/clasei E-learning
• Tehnologiile utilizate
E-learning este benefic pentru educaţie, corporaţii şi pentru toate tipurile de cursanţi.
Avantajul elevilor este ca pot avea acces la curs de oriunde: de acasă, din orice
locaţie geografică, şapte zile pe săptămână. Exista si alte avantaje: sunt îmbunătăţite
principiile tradiţinale de predare şi învăţare deoarece exista o serie de inovaţii: învăţarea
asincronă, învăţarea sincronă, unde elevii învaţă singuri sau în grupuri. Se beneficiază de
comunicare informală pentru schimbul de informaţii. Au acces la biblioteca online, link-
uri, fisiere audio, video. Examenele, testele, sunt create de profesori, programate şi
susţinute online.
Elevii pot învăţa, de asemenea, printr-o varietate de activităţi care se aplică la mai
multe stiluri diferite de învăţare.
E-learning11 încurajează elevii să ia cunoştinţă prin intermediul internetului, folosind
hiperlegături şi site-uri de pe Web la nivel mondial. Elevii găseasc informaţii relevante
pentru interesele lor personale. E-learning permite elevilor să selecteze materiale de
învăţare care corespund nivelului lor de cunoştinţe şi de ceea ce au nevoie să ştie pentru a
efectua mai eficient o activitate. E-learning este concentrat mai mult pe cel care învaţă şi
este mai interesant pentru cel care învaţă, pentru că are acces la informaţiile pe care
doreste să şi le însuşească. E-learning este flexibil şi poate fi personalizat pentru a
satisface nevoile individuale ale elevilor.
Evaluarea rezultatelor învăţării se referă la a se verifica dacă elevii au dobândit
sau nu nivelul cunoţinţelor dorit, şi dacă aceştia au beneficiat de experienţa de învăţare (de
exemplu, ce au învăţat ei, şi modul în care performanţele lor s-au schimbat). O măsurare a
rezultatelor învăţării pentru elevi este finalizarea sarcinilor de lucru, ceea ce
demonstrează că aceştia au atins standardele specificate în rezultatele învăţării. În scopul
de a stabili o evaluare mai realistă şi valabilă, de performanţă, aceste sarcini ar trebuie să
fie similare cu cerinţele jobului pentru care se pregatesc.
E-learning îndepărtează bariera de timp şi spaţiu, făcând posibil pentru utilizatorii
finali să înveţe acolo unde şi atunci cand altădată nu ar fi fost posibil. E-learning oferă

9
- E-learning: Tools and Technology, M.Ramshirish , TCS Hyderabad and Prachi Singh
Max Mueller Bhavan New Delhi
10
E-Learning Concepts and Techniques- 2006 - Institute for Interactive Technologies , Bloomsburg
University of Pennsylvania, USA
11
E-Learning Concepts and Techniques- 2006 - Institute for Interactive Technologies , Bloomsburg
University of Pennsylvania, USA

43
oportunităţi internaţionale pentru furnizorii care au soluţii de training flexibile şi se pot
adapta cerintelor regionale.
Bibliografie :
- E-learning: Tools and Technology, M.Ramshirish , TCS Hyderabad and Prachi
Singh
Max Mueller Bhavan New Delhi
-E-learning A Guidebook of Principles, Procedures and Practices, SOM NAIDU,
Revised Edition, CEMCA, 2006
-E-Learning Concepts and Techniques- 2006 - Institute for Interactive Technologies ,
Bloomsburg University of Pennsylvania, USA
- Gide de utilizare Plone.

ASUPRA UNOR ŞIRURI

MIREA MIHAELA, Grup Şcolar “Horia Vintilă”, Segarcea


STÎRCU DIANA, Grup Şcolar “Horia Vintilă”, Segarcea

O serie de rezultate, cunoscute din liceu ramân nişte noţiuni abstracte, care nu sunt
percepute efectiv. Cu ajutorul programului MATLAB,folosind niste tehnici simple,
numerice, putem vizualiza aceste rezultate care astfel ne vor deveni familiare.
n

Să desenăm graficul sirului x n  1  


1
o
 n
>>n=1:100; plot(n,(1+(1./n)).^n,’*’)

n
 1
Ştiind că lim 1    e, observăm că de la un rang încolo termenii şirului iau valori
n ®
 n
aproximative egale e ≈2,71183, ceea ce ilustrează definiţia limitei unui şir.
n n 1
 1  1
o Se cunoaşte că: şirul x n  1   este crescător, iar şirul y n  1   este
 n  n
descrescător. În literatura de specialitate se ştie că are loc inegalitatea:
n n 1
 1  1
1    e  1  
 n  n
Să se deseneze în acelaşi sistem de axe cele două sisteme, punându-se în valoare
monotonia celor şiruri.
>>n=1:100; y1=(1+1./n).^n; y2=(1+1./n).^(n+1); plot(n,y1,'r.',n,y2,'m.')

44
o Să se arate , prin intermediul graficelor, că inegalitatea de mai sus este
adevărată:
>> n=1:100; y1=(1+1./n).^n; y2=(1+1./n).^(n+1); y3=exp(1);
plot(n,y1,'r.',n,y2,'m*',n,y3,'k*')

o Să reprezentăm graficul următoarelor şiruri:


xn 
  1 n
n
>> n=1:100;plot(n,(-1).^n./n,’*’);

1 n
o xn  sin
n 3
>> n=1:100;plot(n,(1./n).*sin(n.*pi./3),’*’);

45
BIBLIOGRAFIE
1. Gorunescu M. - Calculând cu imagini în MATLAB, Ed. Albatros, 2006
2. Gorunescu M. -Descoperind calculul ştiinţific cu calculatorul, Ed. Albatros, 2003
3.Ionete C., Selişteanu D., Petrişor A. – Proiectarea sistemică asistată de calculator în
MATLAB, Reprografia Universităţii din Craiova, 1995.
5.Leonard N.E., Levine W.S – Using MATLAB to analyze and design Control Systems,
Addison-Wesley Publ., SUA, 1995.
7.Marchand P. – Graphics and GUIs with MATLAB, CRC Press, SUA, 1999
8. Muraru C.-V.- MATLAB- ghid de studio, Edu Soft, 20067. Basarab N.-
Trandisciplinaritate - Manife.
9. *** – MATLAB User’s Guide, The Mathworks Inc., SUA, 2000st, Editura Polirom,
Iasi, România

Ce este Windows 7?
Prof. Bora Tony, Liceeul Teoretic Indepenenta Calafat

Windows 7 este simplu, rapid şi antrenant. Modalităţi mai bune de a găsi şi a


gestiona fişierele, cum ar fi Listele rapide şi examinări îmbunătăţite ale barei de activităţi
vă ajută să parcurgeţi mai repede activităţile zilnice. Windows 7 este proiectat pentru o
performanţă mai rapidă şi mai fiabilă, astfel încât computerul dvs. funcţionează aşa cum
doriţi. Cu ajutorul suportului pe 64 de biţi, este posibil să profitaţi la maximum de cele mai
noi computere puternice. Caracteristici grozave, cum ar fi Grup de domiciliu, Windows
Media Center şi Windows Touch fac
posibile lucruri noi.

Grup de domiciliu

Grupul de domiciliu elimină


dificultatea partajării fişierelor şi
imprimantelor într-o reţea de
domiciliu. Conectaţi două sau mai
multe PC-uri care execută Windows 7 şi
Grupul de domiciliu facilitează
partajarea automată a muzicii,
imaginilor, videoclipurilor şi
bibliotecilor de documente cu alte
persoane din casă.

Grupul de domiciliu este protejat prin parolă şi vă acordă


control total. Dvs. decideţi ce se partajează şi ce rămâne
privat. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi ca fişierele
să devină „doar în citire”, pentru ca alte persoane să le poată
vedea, dar nu şi să le modifice. Aveţi posibilitatea să vă
asociaţi la un grup de domiciliu în orice ediţie de
46
Windows 7, dar numai în Home Premium, Professional sau Ultimate este posibil să creaţi
unul.

Redare la
Redare la, o caracteristică nouă din Windows 7, facilitează redarea muzicii pe alte
computere din reţea, televizoare sau sisteme stereo din casă. Doar faceţi clic cu butonul din
dreapta pe melodiile pe care doriţi să le ascultaţi sau adăugaţi-le la lista de redare Windows
Media Player 12 şi selectaţi Redare la - acum sunteţi un DJ. Redare la funcţionează cu alte
computere care execută Windows 7 şi cu dispozitivele care au sigla „Compatibil cu
Windows 7“. Pentru a găsi unul, vizitaţi Centrul de compatibilitate Windows 7.

Windows Touch
Renunţaţi la mouse: Când asociaţi Windows 7
cu un computer cu ecran tactil, aveţi posibilitatea
să navigaţi prin ziare online, să frunzăriţi albume foto
şi să parcurgeţi fişiere şi foldere - folosindu-vă
doar de degete.

Capacitatea de atingere cu un singur deget a fost


disponibilă în Windows de mulţi ani. Dar Windows 7
este primul sistem de operare care introduce
tehnologia cu atingere multiplă. Trebuie să măriţi
ceva? Plasaţi două degete pe ecranul unui computer
compatibil cu tehnologia de atingere multiplă şi
depărtaţi-le. Pentru a face clic cu butonul din dreapta
pe un fişier, atingeţi-l cu un deget şi loviţi ecranul cu alt deget.

Windows Touch este disponibil în ediţiile Home Premium, Professional şi Ultimate de Windows 7 - este
distractiv de învăţat şi simplu de utilizat. Meniul Start şi bara de activităţi acceptă acum pictograme mai mari,
care pot fi accesate prin atingere cu vârful degetului. Toate programele dvs. Windows 7 preferate sunt, de
asemenea, gata pentru atingere. Este posibil chiar să pictaţi cu degetele în Paint!

Bara de activităţi Windows

Desigur, noua bară de activităţi Windows 7 este în continuare acelaşi loc familiar pentru comutarea între
ferestre. Dar acum este mai ușor de văzut, mai flexibilă şi mai puternică. De exemplu, în Windows 7 aveţi
posibilitatea să „fixaţi” programele preferate oriunde pe bara de activităţi, pentru acces simplu. Nu vă place în
mod deosebit alinierea pictogramelor? Acum este posibil să le rearanjaţi oricum doriţi, făcând clic pe ele şi
glisându-le. În sfârşit, există modalităţi noi de a examina ferestrele. Indicaţi spre o pictogramă de pe bara de
activităţi pentru a vedea o examinare ca imagine redusă a fişierelor sau programelor deschise. Apoi, mutaţi
mouse-ul peste o imagine redusă pentru a examina fereastra pe ecran complet. Este posibil chiar să închideţi
ferestre din examinările în imagine redusă - o mare economie de timp

Liste rapide
Listele rapide - o caracteristică nouă din Windows 7 - vă conduc direct la documentele, imaginile,
melodiile sau site-urile Web pe care le accesaţi în fiecare zi. Pentru a deschide o Listă rapidă, doar faceţi clic cu
butonul din dreapta pe o pictogramă de program pe bara de activităţi Windows 7. (Le veţi găsi şi în meniul
Start.) Ceea ce vedeţi într-o listă rapidă depinde în întregime de program. Lista rapidă pentru Internet Explorer
8 afișează site-urile Web vizualizate frecvent. Windows Media Player 12 listează melodiile redate în mod
regulat. Daca lipsește vreo preferinţă din Lista rapidă aveţi posibilitatea să „fixaţi” aici orice fişiere doriţi.

47
Listele rapide nu afișează numai comenzi rapide la fişiere. Uneori, ele furnizează şi acces rapid la comenzi
pentru acţiuni precum compunerea de noi mesaje de poștă electronică sau redarea de muzică.

Bibliografie: http://windows.microsoft.com/ro

Windows Live Essentials


Prof. Mihaela Bora, Liceul Teoretic Indepenenta Calafat

Din cauza proceselor în care Microsoft a fost acuzată de politici anti-competitive, compania a decis
separarea aplicaţiilor integrate în sistemul de operare şi distribuirea acestora separat. Astfel, începând cu
Windows Vista, a apărut pachetul Windows Live, denumit acum Windows Live Essentials. Acest lucru nu
satisface doar dorinţele firmelor concurente, ci si ale utilizatorilor . Windows este un sistem de operare
complex, dezvoltat dupa un orar prestabilit si incet. Detasand anumite aplicatii din interiorul sistemului de
operare, si prin aceasta din procesul de dezvoltare, Microsoft asigura un proces mai rapid de dezvoltare al
aplicatiilor in cauza. Dezavantajul ar fi ca unii utilizatori nici nu vor mai intra in contact cu programele oferite
de Microsoft, fiind deja familiari cu altele. Microsoft insa le va promova, in diverse ipostaze, precum ar fi
fereastra Getting Started sau prin Windows Update. De-abia in anul 2008, Microsoft a livrat prima versiune a
pachetului de aplicatii Windows Live, ce poarta acum denumirea de Windows Live Essentials. Numele acesta
este intentionat, Microsoft fiind de parere ca Windows Live este o piesa Esentiala pentru ca utilizatorii sa obtina
o experienta integrala a Windows 7. Dupa cum bine stiti, Microsoft permite acum usurarea sistemului de
operare Windows 7 si de alte aplicatii, cum ar fi Internet Explorer 8, Windows DVD Marker, Windows Media
Player sau Windows Media Center.
Windows Live Essentials este un set de aplicatii Windows care completeaza experienta calculatorului personal,
aducand un set impresionant de functionalitati sistemului de operare de baza. Pachetul este format dintr-un
singur modul de instalare din care puteti selecta ce aplicatii doriti si ce aplicatii nu doriti a fi instalate
WLE este deasemenea disponibil pentru utilizatorii Windows XP si Vista. Insa aceste versiuni difera intr-o
oarecare masura. Utilizatorii de XP nu au acces la Windows Live Movie Marker, iar Windows Live Messenger-
ul din Vista difera de cel din Windows 7 .

Pachetul Windows Live Essentials este format din


urmatoarele aplicatii si servicii:

- Windows Live Mail


- Windows LivePhoto Gallery
- Windows Writer
- Windows Toolbar
- Windows Family Safety
- Windows Silverlight

- Windows Live Messenger

- Windows Live Movie Maker

Am sa prezint pe scurt cate ceva despre cateva aplicatii si servicii , discutand mai pe larg
despre cum se editeaza video cu Windows Live Movie
Maker
Windows Live Mail
Windows Live Mail este solutia Microsoft pentru email,
calendar si agenda(contacte). Este integrat suportul pentru
mai multe cont-uri de e-mail, incluzand mail-urile
Windows Live (Hotmail, MSN,Live) si mail-urile POP3
si IMAP (gmail).
Windows LivePhoto Gallery

48
Windows Live Photo Gallery se ocupa cu editarea, administrarea si punerea in
comun a imaginilor digitale. Adauga extensii standard pentru functionalitatile amintite
anterior, si integrare cu serviciile online Microsoft Windows Live Photos si Spaces, dar cu
ajutorul unor add-on-uri, se poate integra si cu servicii on-line mai populare precum Flickr,
Google Picasa Web Albums, etc

Windows Live Messenger


Windows Live Messenger este client-ul Microsoft pentru
mesagerie instant (IM) si unul dintre cele mai populare programe de
acest gen. Dar aceasta aplicatie nu se bazeaza doar pe mesaje instant, ci
si pe apeluri voce prin intermediul internetului VoIP (voice over IP),
integrandu-se si cu celelalte componente Windows Live. Momentan
acest program apare micsorat doar in taskbar. Pentru a-l face sa apara in
System Tray trebuie sa-l executati in mod compatibil (compatibility
mode) cu Windows Vista.

Editare video cu Windows Live Movie Maker

Windows Live Movie Marker este unealta Microsoft pentru crearea


si editarea filmelor digitale si publicarea acestora pe internet. Se pot
importa o gama variata de fisiere media in cadrul aplicatiei,
incluzand fotografiile, filmele, muzica si alte fisiere audio. Apoi cu
ajutorul unor tehnici simple de editare impreuna cu efecte
profesionale, puteti crea videoclipuri de care sa fiti mandrii. Acestea
pot fi afisate pe internet sau salvate pe hard-disk. Movie Maker este
un utilitar de editare video pentru utilizatorii fără cunoştinţe
avansate în acest domeniu. Nu oferă un set extrem de bogat de
facilităţi, ci doar un strict minim necesar. În schimb, este foarte uşor
de folosit.
Ce poţi face cu Movie Maker
Fiind un program orientat către utilizatorii începători, Movie Maker oferă doar funcţii elementare. Este un
program excelent pentru cei care nu au mai făcut prelucrare video până acum şi pentru cei care nu au nevoie de
funcţii complexe. Un program care îi poate ajuta pe aceştia să realizeze operaţiuni comune extrem de uşor, într-
o interfaţă ergonomică.

Cu Movie Maker poţi să:

 converteşti un clip în alt format


 adauga coloană sonoră
 adauga un text pe post de watermark
 publica direct pe site-uri de video sharing
clipurile realizate
 aplica diverse efecte video predefinite
 scurteaza clipul

Prelucrare pe proiecte

Windows Live Movie Maker, ca mai toate programele de prelucrare video, lucrează cu
proiecte. Funcţia Open nu deschide un fişier video ci un proiect. Pentru a deschide un
fişier video se foloseşte funcţia Add sau faciti
drag&drop din Windows Explorer. În acest fel se
adaugă fişierul respectiv la proiect. Într-un proiect poţi
adăuga mai multe fişiere, imagini sau clipuri

49
video.Acelaşi principiu este valabil şi pentru salvarea filmelor. Funcţia Save salvează
proiectul în formatul propriu, nu clipul prelucrat. Pentru salvare clipului trebuie să apelezi
la funcţia Output. De deschis, Movie Maker poate deschide o multitudine de formate
video, mai puţin FLV, ceea ce pentru unii va fi un neajuns. Un alt neajuns este că Windows
Live Movie Maker salvează clipurile doar în formatul WVM, al celor de la Microsoft.
Singurele opţiuni pentru salvare pe care le aiveti la dispoziţie sunt legate de rezoluţie şi
numărul de frame-uri. Pentru o calitate mai bună este recomandată opţiunea DVD quality.
Dacă doriti să obţineti un fişier mai mic, puteti alege opţiunea Portable device.

Bibliografie: http://windows.microsoft.com/ro

Maparea fişierelor în memorie sub sistemul de operare Linux


PARICI IRINA MARIA
Profesor, Liceul Teoretic “Henri Coandă” Craiova

Ca o alternativă la fişierele standard I/O, nucleul sistemului de operare Linux oferă


o interfeţă care permite unei aplicaţii să mapeze un fişier în memorie, însemnând că acolo
este o corespondenţă unu la unu între o adresă de memorie şi un cuvânt în fişier.
Programatorul poate apoi accesa fişierul direct din memorie, identic cu oricare altă parte
mare a memoriei, este posibilă chiar permisiunea de a scrie în regiunea de memorie
specificată pentru transparenţa mapării fişierelor pe disc.
POSIX.1 standard şi Linux implementează apelul sistem mmap( ) pentru maparea
obiectelor în memorie. Această secţiune va discuta mmap( ) ca resort pentru maparea
fişierelor în memorie pentru realizarea I/O.
Un apel către mmap( ) solicită nucleului să mapeze lungimea în bytes a obiectului
reprezentat de descriptorul de fişier fd, începând cu offset bytes în fişier, în memorie.
Dacă addr este inclus, acesta indică preferinţa pentru utilizarea ca adresă de start în
memorie. Permisiunile de acces sunt dictate de prot, şi modul de lucru adiţional poate fi
dat de steguleţe:
#include <sys/mman.h>
void * mmap (void *addr, size_t len, int prot, int flags, int fd, off_t offset);
Parametrul addr sugerează nucleului unde este mai bine să mapeze fişierul. Este
doar un indiciu, cei mai mulţi utilizatori pun 0. Apelul returnează adresa de memorie unde
începe maparea.
Parametrul prot descrie protecţia memoriei dorită pentru mapare. Ea poate fi
PROT_NONE, în acest caz paginile din această mapare nu vor putea fi accesate.
PROT_READ paginile pot fi citite.
PROT_WRITE paginile pot fi scrise.
PROT_EXEC paginile pot fi executate.
Protecţia memoriei dorite nu trebuie să fie în conflict cu modul de deschidere al
fişierului. De exemplu dacă programatorul deschide fişierul în modul read-only, prot nu
trebuie să specifice PROT_WRITE.
Steguleţe de protecţie, arhitectură şi securitate
În timp ce POSIX defineşte patru biţi de protecţie (citire, scriere, execuţie şi stai
departe), unele arhitecturi suportă doar un subset dintre aceştia. În mod obişnuit, de
exemplu, procesorul să nu diferenţieze acţiunea de a citi de cea de a executa. În acest caz,
50
procesorul poate avea doar un semnal de citire. La aceste sisteme, PROT_READ implică
PROT_EXEC. De curînd, arhitectura x86 are un astfel de sistem.
Programele portabile setează PROT_EXEC dacă intenţionează să execute un cod în
mapare. Situaţia inversă este un motiv prevenirea depăşirii buffer-ului. Chiar dacă o
mapare dată nu specifică permisiunea de execuţie, procesorul poate permite execuţia.
Recent, procesoarele x86 au introdus bitul NX (nu execuţi), care permite citirea dar
nu şi execuţia mapării. Pentru aceste sisteme noi PROT_READ nu mai implică
PROT_EXEC.
Argumentul steguleţ descrie tipul mapării şi câteva elemente din modul de lucru. El
este un bit OR cu valorile următoare:
MAP_FIXED instruieşte mmap( ) să trateze addr ca o cerinţă nu ca un indiciu. Dacă
nucleul nu poate plasa maparea la adresa dată apelul eşuează. Dacă adresa şi lungimea
parametrilor se suprapun peste o mapare existentă, pagina suprapusă este descărcată şi
replasată printr-o nouă mapare.
MAP_PRIVATE arată că maparea nu este partajată. Fişierul este mapat copy-on-
write şi orice schimbare făcută în memorie prin acest process nu se reflectă în fişierul
actual sau în maparea altor procese.
MAP_SHARED partajează maparea cu toate celelalte procese care mapează acest
fişier.
MAP_SHARED sau MAP_PRIVATE trebuie specificate, dar nu împreună.
Când mapezi un descriptor de fişier contorul fişierului referit creşte. După aceea,
poţi închide descriptorul de fişier după maparea fişierului şi procesul va mai avea încă
acces la el. Decrementarea contorului de fişier va avea loc la demaparea fişierului sau la
terminarea procesului.
De exemplu următoarea mapare taie fişierul întors de fd, începând cu primul său
byte şi extinzând la len bytes (lungimea), într-o mapare read-only:
void *p;
p = mmap (0, len, PROT_READ, MAP_SHARED, fd, 0);
if (p == MAP_FAILED)
perror ("mmap");
Mărimea paginii
Pagina este cea mai mică unitate de memorie ce poate avea permisiune distinctă şi
mod de lucru distinct. Pagina este cărămida mapării memoriei, care are în turn spaţiul
adreselor de procese.
Apelul sistem mmap( ) operează pe pagini. Parametrii addr şi offset trebuie aliniaţi
la limita mărimii paginii. Ei trebuie să fie multipli întregi de mărimea paginii. Mapările
sunt multipli întregi de pagini. Dacă parametrul len oferit de apelant nu este aliniat la
limita paginii — poate pentru că mărimea fişierului nu este multiplu de mărimea paginii —
maparea este rotunjită superior la următorul număr de pagină. Bytes adăugaţi vor fi
încărcaţi cu 0. Orice citire din această regiune va returna 0-uri. Orice scriere în această
memorie nu va afecta fişierul întors chiar dacă este mapat ca MAP_SHARED.
Doar parametrul len bytes original va fi scris în fişier întotdeauna.
sysconf( ) este metoda standard POSIX de obţinere a mărimii paginii,
care poate returna o varietate de informaţii system specifice.
#include <unistd.h>
long sysconf (int name);
Un apel sysconf( ) returnează valoarea numelui itemului configurat sau -1 dacă
numele este invalid. În caz de eroare apelul setează errno la EINVAL. Deoarece -1 poate
fi o valoare validă pentru unii itemi (limite, unde -1 înseamnă fară limită), este bine să
curăţăm erno înainte de apelare şi să verificăm valoarea după.
POSIX defineşte _SC_PAGESIZE (şi un sinonim _SC_PAGE_SIZE) ca fiind
mărimea paginii, în bytes. După aceea obţinerea mărimii paginii este simplă.
long page_size = sysconf (_SC_PAGESIZE);
getpagesize( ). Linux oferă deasemenea funcţia getpagesize( ) :
#include <unistd.h>
51
int getpagesize (void);
Un apel getpagesize( ) va returna mărimea paginii în bytes.
int page_size = getpagesize ( );
Nu toate sistemele Unix suportă această funcţie decât după revizuirea 1003.1-2001
POSIX standard.
PAGE_SIZE. Mărimea paginii este deasemenea stocată static în macroul PAGE_SIZE,
care este definit în biblioteca <asm/page.h>. A treia posibilitate de a obţine mărimea
paginii este :
int page_size = PAGE_SIZE;
Spre deosebire de primele două aceasta oferă mărimea paginii sistem în timpul
compilării nu al execuţiei. Unele arhitecturi suportă multiple tipuri de maşini cu diferite
mărimi de pagină.
sysconf( ) este varianta cea mai bună. Returnează valori şi coduri de eroare. În caz
de success un apel mmap( ) returnează locaţia de mapare. În caz de eroare apelul
returnează MAP_FAILED şi setează errno la valoarea corespunzătoare. Un apel mmap( )
nu returnează niciodată 0.
Valori posibile errno:
EACCESS descriptorul de fişier dat nu este unul obişnuit, sau modul cu care este deschis
este în conflict cu prot-ul sau semnalul (steguleţul) său.
EAGAIN fişierul a fost blocat.
EBADF descriptorul de fişier nu este valid.
EINVAL unul sau mai mulţi parametrii addr, len, sau off sunt invalizi.
ENFILE limita de fişiere deschise a sistemului a fost atinsă.
ENOMEM procesul nu are destulă memorie.
EOVERFLOW Rezultatul addr+len depăşeşte mărimea spaţiului de adrese.
EPERM este dat PROT_EXEC, dar parametrul filesystem are valoarea noexec.
Semnale associate cu regiunile mapate:
SIGBUS acest semnal este generat când un process încearcă să acceseze o regiune de
mapare care nu mai este validă — de exemplu, deoarece fişierul a fost trunchiat după ce a
fost mapat.
SIGSEGV acest semnal este generat când un process încearcă să scrie într-o regiune care a
fost mapată doar pentru citire.
Apelul sistem munmap( ) este oferit de sistemul de operare Linux pentru înlăturarea
unei mapări create cu mmap( ):
#include <sys/mman.h>
int munmap (void *addr, size_t len)
Un apel munmap( ) înlătură orice mapare care conţine paginile alocate de oriunde în
spaţiul adreselor de procese începând de la addr, care trebuie să fie pagini aliniate şi
continue până la len bytes. Odată ce maparea a fost înlăturată regiunea de memorie
asociată anterior nu mai este validă şi în plus încercările de acces produc un semnal
SIGSEGV.
munmap( ) este setat la valoarea de returnare şi parametrul len din apelarea
anterioară a mmap( ). În caz de succes, munmap( ) returnează 0; în caz de eroare,
returnează -1, şi errno este setat corespunzător.
Singura valoare standard errno este EINVAL, care specifică faptul că unul sau mai
mulţi parametric sunt invalizi.
Ca exemplu, următoarea demapare taie orice regiune de memorie care conţine pagini
în intervalul [addr,addr+len]: dacă (munmap(addr, len)==-1) perror ("munmap");

Bibliografie:
 Naba Barkakati- „SUSE Linux 10 for dummies”, Wiley Publishing, Inc, 2005
 Wiley.Linux.Bible.2008.Edition.Feb.2008
 Robert Love – „Linux System Programming (O'Reilly)”, Safari bookshelf, 2007

52
RUTAREA UNUI DOCUMENT

BERCEA OLIVIA DANIELA


Profesor, C.T.A.M.”C. Brâncuşi” Craiova

Prin rutarea unui document se înţelege trimiterea lui către una sau mai multe
persoane în vederea verificării, corectării şi completării documentului de către persoanele
care sunt implicate într-un proiect. Această modalitate de lucru este utilă atunci când un
document trebuie să fie studiat şi modificat de mai multe persoane. La terminarea
modificărilor documentul se poate întoarce la expeditor.
Dacă nu s-ar folosi această metodă documentul ar trebui să fie tipărit, să i se ataşeze
o listă cu persoanele la care trebuie să ajungă, iar apoi expeditorul să facă modificările
manual. În cazul în care documentul trebuie transmis simultan la mai multe persoane
trebuie să se tipărească un exemplar pentru fiecare persoană în parte.
Dacă se doreşte ca un document să fie verificat şi de alte persoane, se poate stabili o
rută (un traseu) pe care să-l facă documentul tău prin e-mail. Mai întâi, se creează o rută
prin care se precizează cum se transmite documentul şi cum să se urmărească modificările
făcute de celelalte persoane. De exemplu, se poate transmite documentul la câte o persoană
pe rând, caz în care persoanele care primesc documentul pot observa modificările şi
comentariile făcute de persoanele pe la care a trecut sau se poate transmite o copie a
documentului simultan tuturor persoanelor. Odată creată o rută pentru document se poate
salva această rută sau se poate transmite documentul pe ruta creată. Documentul este
transmis ca un fişier de tip Word ataşat la un mesaj.
După ce documentul a ajuns la destinaţie poate fi modificat de persoana care l-a
primit. Pe măsură ce documentul trece de la o persoană la alta, eşti anunţat printr-un mesaj
generat automat. Când toate persoanele au citit şi modificat documentul, acesta îţi este
returnat.
Pentru a transmite un document prin rutare trebuie să parcurgem următorii paşi:
 deschidem documentul pe care vrem să-l transmitem prin rutare;
 facem următoarea selecţie din meniul principal –
File\Send To\Routing Recipient…; în urma acestei comenzi pe ecran este afişată caseta
de dialog Microsoft Outlook care avertizează că „Un program încearcă să utilizeze
adresele de e-mail din Outlook”; la această casetă de dialog răspundem cu butonul Yes;

 în urma răspunsului dat este afişată caseta de dialog Routing Slip; în această casetă
de dialog trebuie să stabilim persoanele care vor primi documentul, ordinea în care îl vor
primi şi modul de urmărire al modificărilor. Pentru a stabili aceste lucruri se procedează
astfel:

53
 se execută clic pe butonul Address… pentru a stabili lista persoanelor care vor primi
documentul; acest buton afişează caseta de dialog Address Book;

 în cazul în care în lista persoanelor s-a strecurat din greşeală una sau mai multe
persoane la care nu trebuie să ajungă documentul, aceste persoane se pot elimina din listă
prin selectarea numelui persoanei şi apăsarea butonului Remove;
 dacă vrem ca documentul să fie transmis de la o persoană la alta într-o anumită
ordine, iar lista conţine persoanele într-o altă ordine, atunci putem să folosim unul din cele
două butoane Move ( – mută o persoană cu o poziţie în sus, – mută o persoană cu o
poziţie în jos);
 câmpul Subject: reprezintă subiectul mesajului care va ajunge la destinatar;
 câmpul Message text: reprezintă conţinutul mesajului; în plus conţinutul mesajului
va fi completat automat cu un text;
Observaţii:
- Textul cu care este completat mesajul este următorul: „The attached document has a
routing slip. When you are done reviewing this document, choose Next Routing Recipient
from the Microsoft Word Send To menu on the File menu to continue the routing.” =
„Documentul ataşat face parte dintr-o rută. Când termini de corectat acest document alege
comanda Next Routing Recipient din submeniul Send To al meniului File pentru ca
documentul să-şi continue ruta.”
- Dacă persoana este ultima din listă, textul cu care va fi completat mesajul este următorul:
„The attached document has a routing slip. When you are done reviewing this document,
choose Next Routing Recipient from the Microsoft Word Send To menu on the File menu
to return the document to its sender.” = „Documentul ataşat face parte dintr-o rută. Când
termini de corectat acest document alege comanda Next Routing Recipient din submeniul
Send To al meniului File pentru ca documentul să se întoarcă la destinatar.”
 pentru a stabili ordinea în care mesajul să ajungă la destinatari se poate selecta una
din cele două opţiuni din zona Route to recipients; One after another (unul după altul) –
documentul va trece de la o persoană la alta din cele trecute în listă; All at once (toţi
deodată) – documentul va ajunge la toate persoanele din listă simultan; în cazul folosirii
celei de a doua opţiuni cele două butoane Move îşi pierd semnificaţia;

54
 opţiunea Return when done (returnează la terminare) – dacă este bifată întoarce
documentul la expeditor când toate persoanele au terminat de făcut modificări sau corecţii,
altfel documentul rămâne la destinatar; implicit este bifată;
 opţiunea Track status (urmăreşte starea) – dacă este bifată este generat automat un
mesaj atunci când documentul pleacă de la o persoană la alta; prin acest mesaj eşti
înştiinţat unde a ajuns documentul; dacă nu te interesează unde a ajuns documentul poţi să
debifezi această opţiune;
 opţiunea Protect for: (protejează pentru) – permite protejarea documentului prin
una din cele patru valori din lista ascunsă alăturată; aceste valori sunt: (none) – nu se
protejează documentul, Tracked changes (urmăreşte modificările) – documentul poate fi
modificat, dar modificările sunt înregistrate pentru fiecare persoană în parte (textul inserat
este subliniat, iar cel şters este tăiat cu o linie, modificările sunt evidenţiate cu câte o
culoare pentru fiecare persoană în parte), Comments (comentarii) – corecturile aduse
documentului pot fi făcute doar prin inserarea de comentarii, Forms (formulare) – este
folosită pentru documente care reprezintă nişte formulare, iar modificările aduse
documentului pot fi doar de completare a formularului;
 în acest moment am terminat de stabilit ruta unui document; pentru a închide caseta
de dialog putem folosi unul din butoanele – păstrează ruta stabilită şi permite
continuarea editării documentului, fără să-l transmită, – transmite documentul
persoanelor stabilite în lista de rutare

Bibliografie:
 Greg Perry, ”Învaţă singur Word în 24 de ore ”, Editura Niculescu.
 Steve Johnson, “Microsoft Office Word 2003”, Editura Teora.
 http://ro.wikipedia.org

UNIVERSITARIA

Pagini rezervate informaţiilor din mediul


Universitar !!!

DE CE SĂ ALEG
FACULTATEA DE MATEMATICĂ SI INFORMATICĂ
DIN CRAIOVA?

Fragment din prezentare NICOLAE ŢĂNDĂREANU 12

De ce matematica? De ce informatica?

La întrebarea pe care o auzim mereu, din partea unor elevi, dar şi din partea unor părinti
şi educatori:
De ce matematică pentru copii care nu-şi propun să devină matematicieni?
12
DECAN, Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Craiova
55
le răspundem:
Pentru că matematica este un mod de gândire cu valoare universală şi pentru că ea
prilejuieşte bucurii spirituale la care orice fiinţă umană ar trebui să aibă acces. În măsura
în care adolescenţii vor învăţa să se bucure de frumuseţile matematicii, ale ştiintei, ale
artei şi literaturii şi vor simţi nevoia de a le frecventa, ei nu vor mai suferi de plictiseală,
iar tentaţia unor activităţi derizorii, uneori antisociale, va scădea.

Acad. Solomon Marcus, Discurs de recepţie la Academia Română,


27 Martie 2008

Azi începem să înţelegem ceea ce e curios că n-am prea înţeles de la început:


Calculatorul este o unealtă, ca stiloul, ca maşina de scris, ca telefonul, ca automobilul . Îl
întrebuinţezi de câte ori ai nevoie. Calculatoarele din universitate sunt cele mai rentabile
economic: dau oameni pricepuţi. Cât costă un calculator? Foarte mult, dacă nu ştii să
umbli cu el. Mai mult decât un Rolls-Royce. Dacă te uiţi la el, nu-i frumos. Dar dacă şti
lucra cu el, îşi scoate preţul în doi ani. Care e investiţia de capital care se amortizează în
doi ani? Dar numai dacă ştii lucra cu el.

Grigore C. Moisil, Ştiinţă şi Umanism, Editura Junimea, 1979

56
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Universitatea din Craiova
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ
Str. Al.I.Cuza, nr.13, tel. 40.51.41.37.28, fax: 40.51.41.26.73

MESAJUL
FACULTĂŢII DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

Apariţia revistei Zona 0 constituie un eveniment major pentru susţinerea calităţii

învăţământului din Oltenia. Ca revistă multidisciplinară şi interdisciplinară, va fi un vector

de promovare a acestor discipline.

Vă asigurăm de întreg sprijinul colectivului profesoral al facultăţii noastre şi urăm

viaţă lungă acestei reviste.

DECAN,
Prof.univ.dr. Nicolae Ţăndăreanu

57
PARTENERIAT

Revista-manual „Zona 0” este printre acele publicaţii din România care abordează
interdisciplinar matematica, solicitând informatica şi fizica să-şi aducă contribuţia la mai
buna înţelegere şi aplicare a acesteia. Un obiectiv important este promovarea dascălului
„anonim”, altruist şi modest, atât în sensul exprimării sale cât şi în sensul provocării,
formării continue.
În urma discuţiilor purtate cu Domnul Rector al Universităţii din Craiova precum şi
pentru realizarea unora dintre obiectivele noastre, anumite Facultăţi pot prezenta aspecte
+/- atractive, definitorii, caracteristice pentru acei absolvenţii de liceu care se gândesc să
continue studiile şi îşi pun întrebarea de bază
„de ce să aleg ...?”.
Şi în volumul următor am ales/ vom propune spre prezentare/ promovare căteva
facultăţi: Matematică şi Informatică; Ştiinţe Economice; Automatică; Filologie; ... –cu
menţiunea că Filiala Calafat va propune Parteneriate care pot fi oportune sau ba...
În acest sens conţinutul promovării/ prezentării, de maximum ... pagini, va conţine
(nu neapărat în această ordine sau doar aceste rubrici):
1. Însemn, Siglă, adrese, pagini Web, ...;
2. Corp profesoral –cursuri, laboratoare, ...;
3. Numărul de locuri aprobate la admitere, pe secţii;
4. Condiţii de înscriere;
5. Media de intrare a ultimilor ani;
6. Numărul absolvenţilor facultăţii (intraţi-ieşiţi);
7. Descrierea secţiilor şi a titlului obţinut după absolvire;
8. Parteneri/ Programe din mediul universitar/ de afaceri/ ...;
9. Contracte de angajare/ preangajare;
10. Posibilităţi cazare cămin, cantină, teren de ...(sport, club, ...)
11. Condiţii de acordare a burselor, număr bursieri, ... ;
12. Asociaţii studenţeşti;
13. Masterate – condiţionări financiare, număr locuri, teme, ...;
14. Doctorate Cursuri postuniversitare acreditate –câteva detalii;
15. Alte date, informaţii.
Această „promovare” a Învăţământului Universitar din Oltenia (areal minimal de
promovare a revistei-manual „Zona 0”), poate fi asigurată în fiecare an şcolar/ universitar
de publicaţia noastră -de preferat în volumul din semestrul al II-lea.
Pentru numărul care va apare în luna aprilie (între 22 şi 29 aprilie, comandă
estimativă-...00) şi în care vor fi publicate o parte dintre ofertele Universităţii din Craiova,
vă rugăm să ne transmiteţi încurajările dumneavoastră precum şi critici constructive.

58
Aceste pagini sunt rezervate pentru

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN - DOLJ

CASA CORPULUI DIDACTIC – DOLJ

DEPARTAMENTUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI PROGRAME


COMUNITARE

CONSILIUL JUDEŢEAN DOLJ

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CALAFAT

PRIMĂRIILOR

TUTUROR
CELOR CARE NE POT ACORDA
SPRIJIN MORAL ŞI/sau FINANCIAR

cărora le vom mulţumi încă de pe acum.

Vă aşteptăm în numărul următor: octombrie 2010

Veţi trimite materiale ÎN SPRIJINUL CELOR 5 OBIECTIVE CADRU astfel:

MATEMATICĂ

Primar: Profesor Laura Zaharia

Gimnaziu: Profesor Lenuţa Andrei

Liceu: Profesor Mihaela Mirea

FIZICĂ

Profesor Marian Ciuperceanu

INFORMATICĂ şi Cultură

Profesor Ioan MARIN


59
PUBLICITATE ?!
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-

Iată câteva activităţi interesante la care vă invităm să participaţi:

30
septembrie
1. „Zona 0” vol 5 - revistă-manual pluri- 2010-
interdisciplinară regională
Simpozion naţional
Şcoala nr. 2 -
„Reformă şi reformare în
2. 7 mai 2011 Calafat-
învăţământul românesc”

Concurs interjudeţean
3. „Zona 0” 7 mai 2011

Masa rotundă „Cum motivăm


4.
învăţarea” 7 Mai 2011

60
Vă prezentăm
siglele câtorva dintre parteneri/ susţinători/ giranţi ai
activităţilor noastre, pe care, probabil, le veţi regăsi pe
diplomele de participare/ merit

INSPECTORATUL
ŞCOLAR JUDEŢEAN
DOLJ

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2 „C-tin Gerotă”


Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 52, Calafat, CP 205200,
Tel/ fax 0251/ 231242,
e-mail: scoala2calafat@yahoo.com

61
INSPECTORATUL
ŞCOLAR JUDEŢEAN
DOLJ

13

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2 „C-tin Gerotă”


F ilia la C a la fa t Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 52, Calafat, CP 205200,
SSM R Tel/ fax 0251/ 231242,
e-mail: scoala2calafat@yahoo.com
Director, prof. Maria Bălan

Simpozion Naţional
Ediţia a II-a

Tema: „Reformă şi reformare în învăţământul românesc”


Calafat, 8 mai 2010

AVIZAT

Inspector Şcolar General Director CCD Dolj


Prof. Dr. Diana Maria Prof. Mihaela Brumar
Buşoi

Inspector Şcolar General Adjunct


Prof. Mihaela Moţăţeanu

Inspector şcolar Inspector Integrare


Europeană
Matematică Programe Comunitare
Prof. Tatiana Cristea Prof. Mihaela Brumar

Inspector şcolar Inspector şcolar


Matematică Activitate Educativă
Prof. Cristina Ungureanu Prof. Diana Ciorbagiu-Naon

Inspector şcolar Inspector şcolar


Învăţământ Primar Învăţământ Primar
Prof. Otilia Ghiţă Prof. Diana Micu

Inspector şcolar Sector


Prof. Laurenţiu Buşu

13
<<SSMR 100>> „2010 Anul Matematicii în Şcoala Românească” - www. anulmatematicii.ro
62
8 Mai 2010
CALAFAT – DOLJ

63
SIMPOZION NAŢIONAL
„REFORMĂ ŞI REFORMARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC14”
Ediţia a II-a
Data şi locul 8 mai 2009, ora 930 - 1000, ora 1100 - 1130 respectiv ora 1600 - 1630
Şcoala nr. 2 „C-tin Gerotă”, bd. T.Vladimirescu, nr.52, Calafat
tel/fax: 0251.231242, e-mail: scoala2calafat@yahoo.com
Public ţintă · Elevi
· Cadre didactice
· Reprezentanţi educaţie, administraţie, afaceri, implem.- proiecte
· Mass media

Beneficiari Aproximativ 300 participanţi din cadrul publicului ţintă

Generează atitudine intelectuală;


Motivaţie Valorifică pragmatic valenţe educative moderne;
Motivează „dascălul anonim” –altruist, modest, creativ.

Scop Implementarea/dezvoltarea „dimensiunii intelectuale” regionale;


Obiective O1 Stimulare a pragmatismului cadrelor didactice -cu diferite specializări.
O2. Cunoaştere a sistemelor/ experienţelor educative europene.
O3 Perfecţionare, formare/ informare multiculturală
1.
Secţiuni Cadre 2. „Aplicaţii matematice”
didactice 3. „Didactică”
4. „Reforma la Matematica şi/în Europa”
Activităţi Cadre
„Cum motivăm studiul în învăţământul românesc?” - masă rotundă
complementare didactice
Elevi „Zona 0” - concurs interjudeţean
„Sărbătoare în Europa, casa mea”- microscenetă

Organizatori/ Societatea de Ştiinţe Matematice din România


Coordonatori Filiala Calafat a SSMR / Şcoala 2/ Liceul „Independenţa”/ Şcoala 1
Ioan Marin, Georgeta Colcea, Sorin Pîrlea, Zaharia
Membrii
Laura Gabriela, Ştefan Vasile, Marcel Ion, Maria
Biroului15
Cichirea, Pătru Stanţă,
Maria Bălan Director Şc. cu clasele I-VIII, nr. 2 „C-tin Gerotă”
Adriana Popa Director Liceul teoretic „Independenţa”
Ştefan Vasile Director Şc. cu clasele I-VIII, nr. 1 „Gh Brăescu”

Parteneri-coordonatori/ organizatori16:
1. Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj17
2. Rectorat Universitatea din Craiova;
3. Facultatea de Matematică şi Informatică – Universitatea din Craiova;
4. Filiala Craiova a SSMR;
5. Casa Corpului Didactic Dolj;
6. Şcoala nr. 2 „Ctin Gerotă”, Calafat;
7. Liceul teotetic „Independenţa”, Calafat;
8. Şcoala nr. 1 „Calafat”;
9. Grup Şcolar Administrativ şi de Servicii – Călimăneşti.

14
Toate activităţile sunt cuprinse şi în „Programul activităţilor Filialelor SSMR şi Inspectoratelor Şcolare Judeţene ianuarie - iunie
2010” v. GM nr.1/2010, pag 51
15
Preşedinte Filiala Calafat a Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, profesor Ioan Marin – Şc. nr. 2, „C-tin Gerotă”
16
Societatea de Ştiinţe Matematice din România şi Filialele acesteia se subînţeleg.
17
Înca nu avem un parteneriat cu IŞJ la nivel judeţean precum are SSMR cu MECTS la nivel naţional!
64
Vor participa şi Invitaţi de Onoare, Invitaţi speciali/ Coordonatori: Inspectori şcolari,
Metodişti,Directori, ... Invitaţi/ Coorganizatori/ Sponsori: Reprezentanţi administraţie locală/ judeţeană,
oameni de afaceri.

Etape/ organizare: <<Deschidere; Comunicări în plen; Aplicaţii matematice; Didactică; Matematica şi/în
Europa; Cum motivăm studiul Matematicii în învăţământul românesc; Concurs Interjudeţean „Zona 0”;
Festivitate de Premiere şi Mesaje; Protocol; Secretariat; Închidere>>
Acestea vor coordonate astfel: <<Preşedinte de Onoare; Coordonatori; Moderatori; Asistenţi-Tehnicieni/
Corectori; Animatori>>

Finalităţi: Catalog/Broşură Simpozion; Fotografii; Filme digitale, Cărţi/ Reviste; Cd-uri, Mapă/Portofoliu;
Articole Mass-Media; Diplome/ Adeverinţe; Programul Activităţilor; Pliante; Comunicări/ Interviuri în direct;
Internet, ..., experienţă nouă, relaxare, divertisment, excursie, cunoaştere.

Cazare/ masă/ divertisment:


Tabăra pentru copii, de la Calafat, nu mai există. Există „Hotel”, „Motel”, „Casă”, „Căsuţe” (şi Prieteni/ Rude),
multe discoteci, cafenele, restaurante, baruri, spectacole în aer liber (Zilele Municipiului”, Ziua Europei”, „Ziua
Independenţei”), „plimbări” pe Dunăre, Muzeul de Artă, Casa de Cultură, Parc, Vamă, fluviu internaţional, ...
În locaţiile cu specific, cazarea ar putea fi asigurată în camere cu două paturi la preţuri 10-13 lei./ 24 ore
(desigur, poate fi şi un preţ mai mic –se poate negocia, anticipat, până la 10-... lei).
PROIECT18
Preşedinte Membrii
Coordonatori Asistenţi/
Secţiune Coordonator Comisie
Moderatori Animatori
Ştiinţific Coordonare

Aplicaţii Diana Maria Mihaela Moţăţeanu Pîrlea Sorin


matematice Tatiana Cristea Mihaela Mirea
Buşoi Cristina Ungureanu Lizeta Ignat
... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . ... ... ... ... . .. ... ... ... ... ... ... ... ... ..
Otilia Ghiţă Colcea Georgeta
Didactică Nicolae Mihaela Brumar Lenuţa Andrei
Ţăndăreanu Bălan Maria Gabriel Tica
... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . ... ... ... ... . .. ... ... ... ... ... ... ... ... ..
Matematica Alexandru Daniel Ion Ioan Marin
şi/în Europa Ion Vladimirescu Alexandrina Năstase Laura Zaharia
Comitetul DCiorbagiu-Naon M Ciuperceanu
tehnic ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . ... ... ... ... . .. ... ... ... ... ... ... ... ... ..
de Cum motivăm Mircea Trifu Maria Cichirea
coordonare stu... Dumitru Buşneag Cătălin Spiridon Liana Marin
Lungu Letiţia Diana Bornagic
şi ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. . ... ... ... ... . .. ... ... ... ... . . . . . . . . . . . . ..
organizare Florea Mitricoiu
Concurs Diana Micu
Octavian Cutoveanu
interjudeţean George Vraciu Cristina Ungureanu Pătru Stanţă
„Zona 0” Floric Urziceanu
Corectori Primar Gimnazial Liceal
Lăpădat Ileana Marcel Ion Tica Gabriel
Liliana Coadă Petre Glăvan Lizeta Ignat
Elena Poenaru Lenuţa Andrei Liana Marin
Flori. Urziceanu Gh. Burduşel Mihaela Mirea
Mariana Pătru Maria Popa Val. Smarand.
Diana Borangic Colcea Georgeta Oct.. Cutoveanu
................... ..................... ...................
.................... Prof Ext Prof Ext
Inst/ Înv Maglavit R Prof R Prof
Inst/ Înv Moţăţei R Prof Ext R Prof Ext
Inst/ Înv Poiana Mare
Inst/ Înv Ext
R Inst/ Înv
R Inst/ Înv Ext
Protocol Bălan Maria, Panea Camelia,

18
Nu am primit toate confirmările şi, din acest motiv, în structurarea prezentată pot intervene modificări
65
Secretariat Irina Băzăvan, Calangiu Marius, Roşu Radu, .......

66
FORMULAR DE ÎNSCRIERE
1) SIMPOZION NAŢIONAL „REFORMĂ/ REFORMARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂMESCC”
2) MASA ROTUNDĂ „CUM MOTIVĂM ÎNVĂŢAREA”
3) CONCURSUL INTERJUDEŢEAN „ZONA 0”
..............................................................................................................
Nume (conf. BI /CI) .
Adresa (conf. BI/ CI) ..............................................................................................................
( + tel/ fax, e-mail) .
..............................................................................................................
Profesia/Unit.Înv:
.
Adresa Unit.Înv: ..............................................................................................................
(+ tel/ fax, e-mail) .
Opţiuni 1) Doresc să particip (în calitate de delegat/ reprezentant) la secţiunea/ secţiunile cu
Simpozion + următoarele (titlu / MAX două titluri):
masa rotundă .......1.....................................................................................................
25 lei + 5 lei/ .
fiecare lucrare/ .......2.....................................................................................................
fiecare autor .
2) (Nu)Voi fi prezent la masa rotundă cu tema „Cum motiv..... ?”
Nu solicit/ Solicit informaţii concrete cazare pentru ...... persoane

Opţiuni ISBN .....DA/ NU


20 lei
Opţiuni Concurs 3) DA (NU) voi COORDONA un grup de ...... elevi astfel:
8 lei/ elev
II III IV V VI VII VIII IX X XI

TABEL SEPARAT cu numele complet al elevilor, clasa, localitatea, îndrumător

Articolul/ Referatul/ Studiul PERSONALIZAT-vom deconspira PLAGIATUL


ÎN PLEN!
Tehnoredactare computerizată Word, Power Point, ... + CD/DVD + Xerox;
Comunicare/ referinţe: de preferat e-mail
Format A4 - font Times New Roman – dim 12;
Distanţa între rânduri 1,5, margini: all 1,5cm - text aliniat stânga;
Titlul lucrării şi autorul - font Times New Roman, dim 14 – bold;
Bibliografie la sfârşitul lucrării;
Lucrarea va conţine 4 - 8 pagini iar prezentarea NU va depăşi 5 minute;
Redactarea
Fiecare lucrare va conţine un rezumat de maximum o pagină într-o limbă de
lucrărilor
circulaţie internaţională;
Taxa de participare 25 lei/ 5 lei/ 8 lei se va plăti în contul de mai jos cu specificaţia
1 REFERAT + Masa Rot sau 3 elevi pentru CONC
şi
detalierea potrivită (depus de c.d. de la UŞc pentru detalii precise)
Data limită19 de „Confirm participarea ...” fără detalii: 29 aprilie 2010-1100
Data limită de trimitere a materialelor (toate detaliile): 5 mai 2010-1700.
Persoana
Marin Ioan – 0746180848 - 0766638599/ e-mail: marin_ioan_2007@yahoo.com
de contact:
Profesor titular la şcoala nr. 2 Calafat, tel/ fax 0251231241
NOTĂ!!!
Lucrările neconforme se vor returna, cele trimise după data limită nu vor fi prinse în catalog;

19
E-mail şi Fax, Xerocopie, Scanat
67
Pentru taxa de participare COD IBAN: RO14BRDE170SV61167201700
BRD CRAIOVA
CÂTEVA DETALII – v. pag. 6

68
F ilia la C a la fa t
SSM R
şi PARTENERII Executivi ai Filialei
Calafat a SSMR
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2 „Constantintin Gerotă”
Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 52, Calafat,
CP 2005200, Tel/ fax 0251/ 231242
e-mail: scoala2calafat@yahoo.com
Director, prof. Maria Bălan

LICEUL „INDEPENDENŢA” ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 „Gh. Brăescu”


Bd. Horia, Cloşca şi Crişan (str HCC), nr. 4, Calafat, Str. Traian, nr. 26, Calafat,
CP 2005200 Tel/ fax 0251/ 230508, CP 2005200, Tel/ fax 0251/ 230932
e-mail: independentacv2004@yahoo.com e-mail: scoala_gheorghebraescu@yahoo.com
Director, prof. Adriana Popa Director, prof. Ştefan Vasile

Doriţi Parteneri în comunicare, susţinre reciprocă, ...?


Deocamdată, pentru început, ar trebui un

ACORD DE PARTICIPARE LA ...

<< (ANTET: Unitatea şcolară, ....)

Către Filiala Calafat a SSMR

Confirmăm implicarea noastră la .....1./ 2./ 3.... ..... din data de 8 Mai de la Calafat-
Dolj şi delegăm ca persoane de contact pe doamna/ domnul şi pe doamna/ domnul
(adrese, tel, ...).

Director,
profesor .... >>

VĂ aşteptăm pe 8 mai 2010!


Filiala Calafat a SSMR & PARTENERII
B-ul Tudor Vladimirescu, nr. 52, Calafat, Cod poştal 205200/ tel(fax) 0251-231242
Persoana de contact: Marin Ioan – 0746180848/ 0766638599

69
Câteva detalii:

1) Prima şedinţă de detalieri tehnico-organizatorice, vineri 16 aprilie, ora 16 00;


2) După 16.04.2010, referinţe complete puteţi obţine de la:

0746180848/
Profesor Ioan Marin marin_ioan_2007@yahoo.com
0766638599
Profesor Laura Zaharia laurazaharia08@yahoo.com 0764532819
andrei_lenuta2000@yahoo.co
Profesor Lenuţa Andrei
m
Profesor Mihaela Mirea m_mirea2000@yahoo.com
Învăţător Maria Cichirea cichirearodica@yahoo.com
Institutor Diana Borangic dianaborangic@yahoo.com
Profesor Georgeta Colcea georgetacolcea@yahoo.com
Profesor Pătru Stanţă stanta1963@yahoo.com
Profesor Maria Bălan scoala2calafat@yahoo.com
Profesor Bora Tony tonibora@yahoo.com
Profesor Mitricoiu Florea catalinmitricoiu@yahoo.com
Profesor Glăvan Petre glvpetre@yahoo.com
...........................................
.

3) - Cele trei subiecte ale Concursului vor fi: 1. 40 p din „Z0 2009”;
2. 30 p din GMatematice pe 2010;
3. 20 p din „Z0 2010”;
4. 10 p din Oficiu
- Durata concursului 75 min;
- Baremele şi rezolvările vor fi afişate în minutul 70 al Concursului;
- Cei care vin de la mari distanţe şi întârzie, vor putea susţine Concursul într-o sală
specială la fel de securizată ca şi pentru cei punctuali.
- Premiile se acordă descrescător: 1 DMerit Premiul 1 nota min 9,00;
1 DMerit Premiul al II-lea min 8,50;
2 DMerit Premiul alIII-lea min 8,00;
4 Menţiuni nota min 6,50.

4) Domnul profesor Ioan Marin şi doamna profesor Zaharia Laura sunt delegaţi să
reprezinte Filiala Calafat a SSMR în raport cu IŞJ Dolj.

70
.....................vă mulţumim pentru seriozitate, altruism, răbdare şi perseverenţă !

1. Profesor Andrei Lenuţa, Şcoala nr.1”Obedeanu”, Craiova


Instituto
2. Anghel Andreea Roxana, Şcoala Lipovu
r
Învăţăto
3. Bălăşoiu Mariana, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova
r
4. Profesor Bercea Olivia Daniela,, C.T.A.M.”C. Brâncuşi” Craiova
5. Profesor Boncescu Marcela, Liceul Teoretic Costeşti, Argeş
6.
Profesor Bora Mihaela, Liceul Teoretic „Indepenenţa”, Calafat
7. Profesor Bora Tony, Liceul Teoretic „Indepenenţa”, Calafat
8. Profesor Bujor Vasilica, Şcoala nr.2 Pieleşti, Dolj
9. Profesor Bunta Monica, Grup Şcolar „Horia Vintilă”, Segarcea
10. Profesor Cargol Viorica-Feldioara Scoala nr.2,Calafat
Instituto Căpraru Nicoleta Roxana, Şcoala Murgaşi
11.
r
Instituto
12. Ciricu Claudia Maria, Gr. Şc. ,,Horia Vintilă” Segarcea
r
13. Profesor Ciuperceanu Marian, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova
Instituto
14. Cîncea Simona, Şcoala Ţuglui, Dolj
r
15. Profesor Cristea Tatiana, Liceul de informatică “Ştefan Odobleja”,Craiova
Instituto
16. Deică Maricica, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj
r
Instituto
17. Dobrescu Verginia, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj
r
18. Profesor Drǎghici Ani, Grupul Şcolar „Traian Vuia”, Craiova
19. Profesor Drulă Marian, Grup Şcolar ”Traian Vuia” Craiova
Învăţăto
20. Dumitrescu Carla, Şcoala cu clasele I-VIII Teasc
r
Instituto
21. Ghenea Alina Georgiana, Gr. Şc. ,,Horia Vintilă” Segarcea
r
Instituto Ghiţă Monica-Elena , Şcoala Cu Clasele I-VIII Moţăţei, Dolj
22.
r
23. Profesor Ion Alexandru Daniel, Colegiul Naţional Economic “Gh Chiţu”, Craiova
24. Profesor Ivănescu Ionuţ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, Craiova
Instituto
25. Lăpădat Ileana, Şcoala cu clasele I-VIII Desa, Dolj
r
26. Lemeni Tamara Veronica,Liceul teoretic „Tudor Arghezi”, Craiova
Profesor
Instituto
27. Leoveanu Tania, Şcoala cu clasele I-VIII Desa
r
28. Profesor Manafu Georgeta, Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”, Craiova, Dolj
29. Profesor Marica Lorena, Şcoala cu clasele I-VIII, Moţăţei
30. Profesor Marin Ioan, Şcoala nr.2 Calafat, Dolj
Marin Ioan-Alexandru, Inginer Automatist – Calculatoare Engleză -
31. Inginer
Craiova
32. Profesor Marin Liana,G.S.E.A.S Călimăneşti
33. Profesor Miloş Cătălin, Grup Şcolar ”Traian Vuia” Craiova
34. Profesor Mirea Mihaela Mioara, Grup Şcolar “Horia Vintilă”, Segarcea
Instituto Mitrică Nicoleta , Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.1 Moţăţei
35.
r
36. Profesor Mitricoiu Constanţa, Şcoala nr.3 Poiana Mare, Dolj
37. Profesor Mitricoiu Florea, Şcoala nr.2 Poiana Mare, Dolj
38. Profesor Moţăţeanu Mihaela, Colegiul Naţional ”Elena Cuza”, Craiova
Instituto Munteanu Ovidiu – Constantin, Şcoala cu clasele I-VIII Moţăţei
39.
r
Instituto
40. Neacşu Emanuela, Şcoala nr.1 “Obedeanu”,Craiova
r
41. Profesor Oprescu Claudia, Şcoala Nr. 14 “Ion Ţuculescu Craiova

71
42. Profesor Parici Irina Maria, Liceul Teoretic “Henri Coandă” Craiova
Instituto
43. Păpălău Victoria-Luminiţa, Şcoala cu clasele I-VIII Ţuglui
r
Instituto Pătru Mariana, Şcoala cu claseleI-VIII Ciupercenii Noi
44.
r
45. Profesor Popa Gheorghe, Grup Şcolar “Traian Vuia” Craiova
46. Profesor Popa Maria, Şcoala Teasc, Dolj
Instituto Popescu Gabriela- Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
47.
r
Instituto
48. Popescu Simona Mirela, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova
r
49. Profesor Salan Dan, Grup Şcolar “Horia Vintilă” Segarcea
50. Profesor Simuţ Mărioara, Şcoala nr.79, Bucureşti
51. Profesor Smarandache Cristina, Rm.Valcea
52. Profesor Smarandache Valentin, Rm.Valcea
Instituto
53. Soreanu Eugenia Roxana -Şcoala Nr.1 Obedeanu Craiova
r
54. Profesor Spiridon Cătălin Irinel, Grup Şcolar Electroputere, Craiova
55. Profesor Stanţă Pătru, Şcoala Desa, Dolj
56. Profesor Stîrcu Adrian, Colegiul Naţional ”Elena Cuza” Craiova
57. Profesor Stîrcu Diana, Grup Şcolar “Horia Vintilă”, Segarcea
58. Profesor Ungureanu Cristina, Şcoala nr. 26, Craiova
59. Profesor Zaharia Laura, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova

La realizarea acestui volum au colaborat 57 cadre didactice, cu enunţurişi referate/


comunicări metodico-ştiinţifice.

Volumul următor va publica comentarii şi gânduri ale cititorilor şi constructorilor.

Să ne propunem să publicăm volumul următor la începutul lui octombrie 2010?

Dragi colegi, vă mulţumim pentru seriozitate, altruism, răbdare şi perseverenţă !

Să se împlinească ceea ce doriţi,


dumneavoastră şi celor dragi!

Pentru cei din jurul său,


Dascălul
este ca o lumânare:
72
modest,
îşi consumă fiinţa
pentru a învinge
întunericul neştiinţei,
pentru a lumina
calea cunoaşterii şi a bunului simţ!

73

S-ar putea să vă placă și