Sunteți pe pagina 1din 8

AVIZAT,

Inspector de specialitate
_____________________

FIŞĂ DE AVIZARE
A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL

A. Avizul şcolii
Denumirea opţionalului : „MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ”
Tipul : opţional ca disciplină nouă
Clasa : a VI-a
Durata : 1 an
Număr de ore pe săptămână : 1 oră
Autorul : prof. Cătălin Mîinescu
Abilitatea pentru susţinerea cursului : Facultatea de Matematică
Instituţia de învăţământ : Şcoala cu clasele I-VIII Bobiceşti, Olt

B. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii (CCŞ)


CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE – Clasele I – a VIII-a

DA NU DA, cu
recomandări
I. Respectarea structurii standard a programei
Argument X
Obiective specifice X
Activităţi de învăţare (cel puţin una pentru fiecare X
obiectiv)
Conţinuturi X
Modalităţi de evaluare X
II. Existenţa unei bibliografii X
III. Elemente de calitate
 Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor X
 Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi cu X
nevoile comunităţii
Conţinutul argumentului
 Oportunitatea opţionalului X
 Realismul în raport cu resursele disponibile X
 Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare X
 Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut X
 Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic X
propus

AVIZUL CCŞ:
………………………………
………………………………
……………………………….

Avizul conducerii şcolii


____________________________

PROGRAMA ŞCOLARĂ
pentru clasa a VI-a

MATEMATICĂ – OPŢIONAL:
,, MATEMATICA DISTRACTIVĂ”

Profesor: Cătălin MÎINESCU


Şcoala cu clasele I-VIII Bobiceşti

2
ARGUMENT

Elevul, sătul de ora de MATEMATICĂ OBIŞNUITĂ, doreşte să iasă din


tiparul ,, şablon ” al unei ore de matematică şi să înveţe ,, şi în alt fel ” matematica.
Orele de ,, MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ ” vor constitui o destindere psihică
şi mentală, stârnind totodată interesul şi curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri.
Elementul de joc, care face ca matematica să fie recreativă, poate lua diverse
forme: o enigmă, un truc, un paradox, o eroare logică sau pur şi simplu matematică,
cu unele trăsături curioase sau amuzante.
Există multe asemănări între joc şi matematică.
Pentru că, oare ce altceva este un joc, decât o suită nedeterminată de
probleme de rezolvat, în funcţie de condiţiile date?
Şi la urma urmelor ce altceva este matematica, decât o rezolvare de enigme?
Şi ce altceva este ştiinţa, dacă nu un efort sistematic de a da răspunsuri la enigmele
pe care ni le propune natura?
Misterioasă şi fermecătoare, satisfăcând nevoia universal umană de distracţie,
matematica „distractivă” ţine de frumosul pur, de cea mai profundă trăire
omenească – misterul. Iar interesul multor minţi luminate ale lumii pentru jocul
matematic nu este greu de înţeles, deoarece gândirea creatoare care se dăruieşte
unor astfel de subiecte este de aceeaşi natură cu tipul de gândire care duce la
descoperirea în ştiinţă.
Caracterul atractiv şi distractiv al materialelor prezentate are drept scop
stimularea plăcerii şi a interesului elevilor pentru această ştiinţă strâns legată de
viaţă – MATEMATICA.
De asemenea scopul opţionalului „ MATEMATICA DISTRACTIVĂ ” este de a
dezvolta la elevi gândirea matematică, logica şi de a-i pregăti pentru viaţă.

3
Obiective cadru

1. Dezvoltarea interesului pentru matematică ( prin rezolvarea unor probleme „alt fel”
decât la clasă )
2. Dobândirea şi consolidarea unor cunoştinţe necesare pentru clasa a VI-a
3. Stimularea gândirii logice şi a interesului pentru lărgirea orizontului în domeniul
matematicii
4. Înţelegerea legăturii dintre matematică, viaţă şi alte discipline sau domenii ale
ştiinţei
5. Dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme de matematică, pe baza cunoştinţelor
dobândite, a raţionamentului şi a aplicării unor algoritmi de lucru.
6. Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.

4
Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil :


- să determine numere naturale, întregi sau raţionale pozitive care îndeplinesc
proprietăţi date;
- să aplice proprietăţile operaţiilor cu numere naturale în situaţii non-standard;
- să înţeleagă în ce constă particularitatea unui anumit număr (număr special)
faţă de restul numerelor;
- să rezolve probleme practice utilizând reguli de divizibilitate;
- să analizeze paşii utilizaţi în diferite metode de rezolvare;
- să identifice diferite reguli de formare a unui număr deosebit, a unui şir, a unui
pătrat magic;
- să folosească cunoştinţele dobândite pe parcursul anilor în rezolvarea
problemelor distractive ce apar la aceste ore;
- să compună şi să descompună figuri geometrice din (în) figuri geometrice;
- să utilizeze estimări ale distanţelor, perimetrelor, ariilor în probleme practice;
- să selecteze, în mulţimea datelor de care dispune, informaţii relevante pentru
rezolvarea unor probleme;
- să identifice etapele unui raţionament matematic, prezentat în expunerea unei
probleme;
- să argumenteze logic idei şi metode matematice, să utilizeze diferite surse de
informaţie în verificarea şi susţinerea opiniilor;
- să identifice situaţia – problemă, să o transpună în limbaj matematic şi să
organizeze eficient modul de rezolvarea a acesteia;
- să înveţe să se bucure de reuşita sa, atunci când a rezolvat corect o problemă;

5
- să înveţe să nu dispere, atunci când ceva nu i-a reuşit, căci prin muncă şi
perseverenţă rezultatele nu vor întârzia să apară.

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Nr. Nr.
crt. Unităţi de învăţare ore Săpt.
1. Prezentarea opţionalului ,,Matematică distractivă” 1 I
2. Cum au apărut numerele? 3 II-IV
3. Numere perfecte şi numere amiabile 1 V
4. Curiozităţi despre numere prime 2 VI-VII
5. Numere interesante 2 VIII-IX
6. Reconstituirea operaţiilor 2 X-XI
7. Pătrate magice 2 XII-XIII
8. Divizibilitatea numerelor? Cui îi foloseşte? 2 XIV-XV
9. Curiozităţi cu numere raţionale 2 XVI-XVII
10. Probleme cu conţinut sub formă de versuri sau 3 XVIII-XX
jocuri de cuvinte
11. ,,Poante” gândite şi rezolvate 2 XXI-XXII
12. Glumele lui Einstein 1 XXIII
13. Câteva probleme de logică 2 XXIV-XXV
14. Probleme isteţe, pentru copii asemenea 3 XXVI-XXVIII
15. Geometrie cu … foarfecele 2 XXIX-XXX
16. Geometrie de plăcere 2 XXXI-XXXII
17. Iluzii optice 2 XXXIII-
XXXIV
18. Probleme interesante de construcţii geometrice 1 XXXV

6
Instrumente de evaluare:

1. Prezentare de referate
2. Teste grilă cu alegere multiplă
3. Itemi deschişi şi constructivi
4. Propoziţii lacunare
5. Autocontrolul sau controlul reciproc
6. Desene adnotate

7
Bibliografie:

Bobancu, V. - Caleidoscop matematic, Editura Albatros, Bucureşti, 1979


Câmpan, F. - Cum au apărut numerele, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1973
Dăncilă, I. - Matematică distractivă, Editura Sigma 2000
Guran, E. - Matematica recreativă, Editura Junimea, Iaşi, 1985
Radian, H.R., Radian T.J. - Recreaţii matematice, Editura Albatros, Bucureşti, 1983
Andonie, G. - Varia mathematica, Editura Albatros, Bucureşti, 1979
Vodă, C. - Recreaţii ştiinţifice, Editura Ceres, Bucureşti, 1980
Rădulescu, V. - Măiestria minţii, Editura Militară, Bucureşti, 1982

S-ar putea să vă placă și