Sunteți pe pagina 1din 13

CURS 6 – Problema

„înnăscut-dobândit” în creativitate
Teorie și practică

Lect. Univ. Dr. Lavinia Țânculescu


Teoria genetică. Definiții.

Slide 2
Problema înnăscut – dobândit în Creativitate

Teoria genetică – Considerații generale.


• Genele sunt răspunzătoare pentru transmiterea trăsăturilor ereditare, dar
acestea nu determină înălțimea unei persoane, nivelul de inteligență sau de
creativitate.
• Acestea sunt doar predispoziții ale căror efecte se dezvoltă diferit în medii
diferite. Adică acestea interacționează cu condițiile de mediu sau cu
experiențele personale și determină ”o paletăde reacții”, nu o reacție fixă,
unică.
• Natura nu este în opoziție cu mediul, adică înnăscutul nu este în opoziție cu
dobânditul, ci sunt complementare. De exemplu, uneori și genele controlează
sau modifică mediul, când un copil foarte inteligent își modifică mediul prin
alegerea cărților pe care le citește și prin alte activități de tip intelectual.

Slide 3
Problema înnăscut – dobândit în Creativitate

Definiții (punctări ale lui P.E. Vernon)


• Există un consens în ceea ce privește definirea creativității ca fiind capacitatea
unei persoane de a produce idei noi sau originale, insight-uri, restructurări,
invenții sau produse artistice, acceptate de experți ca având valoare din punct
de vedere științific, estetic, social sau tehnologic.
• Este necesar să adăugăm elementului de noutate, faptul că produsul creativ
trebuie să fie acceptat sau potrivit (engl. acceptability or appropriateness),
chiar dacă această etichetă se poate schimba odată cu trecerea timpului.
• Există diferențe și asemănări între tipuri diferite de creativitate (între cele din
artă și științe, de exemplu):
– Creativitatea științifică presupune construcția pe ceva existent, adăugarea la știința de până
atunci (o teorie îmbunătățită sau un obiect nou sau o procedură nouă).
– Creativitatea artistică poate oferi o perspectivă complet nouă asupra vieții sau unui aspect din
viață, fără să fie nevoie să se facă apel la ceva anterior existent, respectiv nu ca un progres al
ceva deja existent.
– Un alt tip creativitate ar putea fi numită cea socială sau cea spirituală (Mahatma Ghandi).

• Manifestările artistice nu pot fi numite acte creative sau doar extrem de rar
(vezi interpretarea coregrafică a Annei Pavlova sau interpretarea deosebită a
pianistului Glenn Gould)

Slide 4
Problema înnăscut – dobândit în Creativitate

Clasificări ale abilităților creative (Gardner, 1983)


• În cartea sa, Frames of Mind, Howard Gardner descrie teoria sa denumită
Teoria Multiplelor Inteligențe (Theory of Multiple Intelligences), în care
identifică șase tipuri de inteligențe:
– (1) Verbal-lingvistică (verbal-linguistic),
– (2) Muzicală (musical),
– (3) Logic-matematică (logic-mathematical),
– (4) Vizual – spațială (visual-spatial),
– (5) Corporal – kinetică (bodily-kinesthetic)
– (6) Social – personală (social-personal).
• Acestea nu sunt aspecte cauzale ce determină un anumit tip de
comportament, cu toate că pot fi puse în legătură cu anumite aspecte genetice.
• Fiecare dintre aceste arii au un sistem separat de semnale, care, deși relativ
autonom, tinde să inter-relaționeze cu celelalte în vederea rezolvării de
probleme și manifestării creativiății
• Gardner oferă o serie considerabilă de argumente (de exemplu cross-culturale,
neuropsihologice) pentru a-și susține teoria. Slide 5
Problema înnăscut – dobândit în Creativitate

Termeni utilizați în legătură cu creativitatea


• Talentele sunt deprinderi care diferă în științe și în artă și apar, cu precădere în
manifestările artistice. Cel mai probabil acestea presupun existența unei
componente genetice dar și a învățării și pot apărea și în situația savanților idioți
(engl. idiots savant), de exemplu în manifestarea abilităților numerice sau muzicale.
• Geniul este aproape identic cu a avea o serie de abilități creative foarte ridicate, dar
nu se poate preciza cât de ridicate. Pentru că poate avea și alte conotații (genius –
genie – un fel de spirit interior), este de preferat să se evite utilizarea acestui
termen.
• Precoce (engl. Prodigy) se referă la un copil cu deprinderi sau talente mult
superioare nivelului normal de dezvoltare specific vârstei sale. Dar un copil precoce
nu va deveni neapărat un artist foarte creativ sau un om de știință, până când acesta
nu produce lucrări de o valoare artistică sau științifică inovativă și acceptată ca fiind
remarcabilă. Acest lucru se produce de cele mai multe ori înaintea vârstei de 20 de
ani, dar există și excepții notabile (Darwin, Einstein).
• A fi înzestrat (engl. Gifted) – expresia se aplică oricărui copil sau adult care are o
abilitate dezvoltată mult peste nivelul mediu (mulți psihologi vor fi de acord că este
parțial genetică în esență). Se referă la cei cu o inteligență generală ridicată sau cu
abilități generale în majoritatea domeniilor (de exemplu, un sportiv bun la mai toate
sporturile). Cu toate acestea, despre un copil care are abilități matematice speciale
putem spune că este mai degrabă talentat decât înzestrat. Slide 6
Distribuția creativității.
Sociologia creativității.

Slide 7
Problema înnăscut – dobândit în Creativitate

Distribuția creativității
• Top 2% - pot fi considerați a fi creativi (P.E.Vernon)
• Guilford, Torrance – consideră că toți oamenii sunt creativi într-o anumită măsură și
propun să privim creativitatea urmărind curba distribuției normale.
• Aceste lucruri sunt importante pentru că subliniază faptul că instrumentele pentru
evaluarea creativității nu pot fi analizate sau tratate statistic prin tehnici parametrice
convenționale.
• Prin urmare, analiza factorială /extragerea factorială în factori principali nu ar fi
potrivită pentru a analiza cele mai importante componente ascunse ale creativității.
Dar, alte tehnici, non-parametrice (chi-square, de exemplu) pot fi utilizate pentru a
compara indicii ai productivității cu, de exemplu, statusul economic (SES), vârstă sau
alte variabile relevante.

Slide 8
Problema înnăscut – dobândit în Creativitate

Sociologia creativității
• Merton (1968), Cole și Cole (1973), Brannigan (1981), Blackwell (1969), Barber
și Hirsch (1962) discută despre importanța climatului social sau a Zeitgeist
(spiritul timpului) în producerea ideilor creative.
• Simonton (1977), a inventariat activitatea unui număr larg de compozitori,
filosofi și scriitori, din țări diferite și de la momente diferite din timp și a generat
ipoteze cu privire la faptul că este posibil ca activitatea lor să fi fost influențată
de condițiile sociale, de exemplu de apariția războaielor, stabilitatea politică,
tulburărilor din spațiul civil sau existența mai multor persoane care lucrează în
același domeniu creativ.
• Cu siguranță există factori culturali care explică multe dintre diferențele de conținut,
stil și depinderi ce caracterizează producțiile artistice în societăți diferite.
• În științe aceste diferențe nu sunt atât de evidente.
• Este posibil ca aceste diferențe să aibă un substrat genetic sau rasial (de exemplu, un
eschimos este mai probabil să moștenească gene legate de abilitatea de a se orienta
tridimensional în spațiu ceea ce îl ajută să trăiască în condițiile mediului artic și să
producă sculpturile lui unice de gheață).

Slide 9
Procese cognitive și motivaționale.
Relația dintre inteligența generală și
creativitate. Gândirea divergentă.

Slide 10
Problema înnăscut – dobândit în Creativitate

Procese cognitive și motivaționale (1/2)


• Studiile de creativitate discută în special despre cele trei elemente:
– Produsul creativ
– Procesul creativ
– Personalitatea creativă
• Există puține fundamentări științifice care sugerează faptul că anumite procese
creative implică mai probabil decât altele factori genetici.
• Cercetările timpurii cu privire la aspectul cognitiv al creativității, aparținând lui von
Helmholtz (1903), Poincare (1924), Hadamard (1945) și Wallas (1926) au discutat
despre cele patru etape principale ale actului creativ.
• Științific aceste etape sunt contestabile, însă interesantă rămâne trimiterea la
aspecte mentale de natură inconștientă atât în etapa de incubare sau în etapa de
insight /inspirație.
• Unii autori subliniază faptul că în orice tip de gândire, noi accesăm un număr
enorm de asociații din cadrul memoriei de lungă durată, care poate fi denumită
pre-conștientă. Dar neagă faptul că mintea lucrează asupra unor probleme
nerezolvată atunci când persoana este angajată în alte activități.

Slide 11
Problema înnăscut – dobândit în Creativitate

Procese cognitive și motivaționale (2/2)


• În general, oamenii de știință se bazează mai puțin pe inspirațiile de moment și
pretind faptul că descoperirile lor științifice depind mult mai mult de acumularea
unor cunoștințe vaste în domeniu, pe elaborarea asupra acestora, gândirea cu
privire la implicațiile acestora și evaluarea noilor idei.
• Artiștii, pe de altă parte, inclină spre a spune că activitatea lor creativă este de
cele mai multe ori însoțită de emoții puternice.
• Iată câteva elemente care caracterizează (conform lui Rogers, 1986), procesul
creativ la copiii înzestrați (N=106):
– 1. Preferința pentru materiale mai puțin structurate sau convenționale
– 2. Asumarea răspunderii pentru propriul mod de gândire (locus of control intern)
– 3. Independența gândirii mai mult decât o inteligență verbală ridicată
– 4. Recunoașterea rapidă a naturii problemei și etapele potrivite rezolvării ei
– 5. Selectarea informației și experiențelor anterioare relevante pentru a le aplica la rezolvarea
respectivei probleme
– 6. Monitorizarea sistematică a gândirii lor
– 7. Insight-uri excepționale pentru a ajunge la soluția corectă

Slide 12
Problema înnăscut – dobândit în Creativitate

Resurse
Brown R., Glover J., Ronning R., Reynolds C. (eds.) – Handbook of Creativity, 1989,
Chapter 5: The Nature-Nurture Problem in Creativity – P.E. Vernon, pp.93 – 110

Slide 13