Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ellen Braaten.
Fotocopierea acestui formular este permisa cumparatorilor acestei carti numai pentru
utilizare in scopuri personale (a se vedea pagina referitoare la drepturile de autor pentru
mai multe detalii).
Cuprins
2
Capitolul 1
Inceperea interviului
De obicei, primul contact cu parintii ( sau cu cei care au grija de copil ) si cu copilul se
face prin telefon. Daca se intampla asa, consolidarea raportului incepe inainte ca familia
3
sa ajunga in cabinet. Foloseste convorbirea telefonica pentru a determina daca parintii
sunt anxiosi, ostili, doritori sau ambivalenti pentru a fi intervievati si foloseste aceasta
evaluare ca un mod de a aborda familia in interviul real care va urma.
Discuta cu parintele care a sunat care din membrii familiei ar trebui sa asiste la
prima intalnire ( unul sau ambii parinti, copilul, etc )
Fa-ti introducerea spunandu-i parintelui numele pe care ai vrea ca parintii sa il
foloseasca cand ti se adreseaza
Descrie putin ce o sa lucrezi cu copilul si de ce fel de participare vei avea nevoie
de la parinti
Da-le parintilor un indiciu despre durata evaluarii si cat o sa coste
Exista multe carti bune pentru clinicieni despre cum sa conduci sau structurezi
interviuri cu copii si familiile. O carte buna este : " the first session with children and
adolescents ( House, 2002)".
4
Parintii si copilul sunt intervievati impreuna, dupa care parintii sau copilul vor
fi rugati sa raspunda la intrebari separat ( ceilalti nu vor sta in camera )
Unul sau ambii parinti vor fi intervievati la inceput, urmand un interviu cu
copilul si apoi un interviu cu toti trei.
Primele minute ale oricarui interviu sunt importante. Sugestii pentru a spori
raportul includ:
5
Sfaturi generale:
saluta copilul spunandu-i pe numele mic si apoi fa-ti introducerea.
Foloseste-ti numele prin care preferi sa ti se adreseze copilul. Unii
clinicieni prefera sa fie numiti prin numele mic, pe cand altii prefera sa
foloseasca un titlu( de exemplu : doctor ). Multi clinicieni folosesc
prenumele cu copii foarte mici, dar folosesc titlul de doctor cand lucreaza
cu adolescentii.
Ofera copiilor mici timp sa se potoleasca. Daca au adus cu ei ceva de
acasa, foloseste-l ca mod de a incepe conversatia
Lucrurile pe care i le zici unui copil si primele intrebari pe care i le pui ar
trebui sa fie flexibile si orientate special catre acel copil ( vezi capitolul 3
pentru intrebarile initiale ). Insa, acestea includ , de obicei, intrebari pe
care un cpoil poate sa le raspunda cu usurinta, cum ar fi : " cati ani ai? ", "
ai vreun animal de casa?"
Raspunde-i copilul cu deschidere, caldura, empatie si respect. Fi atent la
nevoile copilului, cum ar fi: foame, nevoia activitatii fizice, nevoia de a
merge la toaleta. In contrast, sa stii cand e nevoie sa pui limite la anumite
comportamente.
Ofera pauzele necesare in functie de varsta copilului.
6
Daca o evaluare este completata cu intentia de a incepe terapia,
este important sa discuti despre regulile terapiei, despre
confidentialitate, intr-un limbaj usor de inteles pentru copil.
"regulile" terapiei variaza de la clinician la clinician, dar si de la
individ la individ. O astfel de regula vizeaza ce tip de informatie
este impartasita de catre terapeut intre parinti si copil ( de exemplu:
totul poate sa fie impartasit, nimic nu e impartasit, cu exceptia
subiectelor pe care terapeutul este legal obligat sa raporteze,
anumite subiecte, cum ar fi : prieteni, este exclus de impartasit.)
Alte "reguli" pot include frecventa intalnirilor dintre parinti si
terapeut, daca copilul are un rol in determinarea acestei frecvente
si continutul sedintelor, daca tratamentul este individual sau cu
toata familia, si asa mai departe. Este important sa faci aceste
reguli "de baza" clare atat pentru copil, cat si pentru parinti. In
anumite cazuri, stabilirea acestor reguli devine o parte importanta a
terapiei in sine, deschiderea discutiei spre setarea limitei pentru
parinti si pentru copil.
Intreaba copilul ce i s-a spus ca o sa se intample. Decide unde si
cum ( de exemplu: in prezenta parintilor, cu copilul singur ) o sa ii
adresezi acesta intrebare, de asemenea acesta intrebare poate fi
frazata diferit, depinzand de varsta copilului. Daca vrei o parere
directa de la copil, este mai bine sa intrebi copilul cu parintii afara
din camera.
7
Terapeutii sunt obligati sa obtina consimtamantul informat inainte sa inceapa
evaluarea sau tratamentul cu un client. Desi regulile statului pot varia, un clinician
nu poate trata sau evalua un minor fara un consimtamant scris de la tutorele legal.
Desi unele legi ale statului pot sa difere, poti evalua sau trata un copil dintr-o
familie intacta cu permisiunea unuia dintre parinti. Cand parintii unui minor sunt
divortati, este esential sa obtii consimtamantul parintelui care are custodia legala.
Daca custodia este impartita, trebuie sa obtii, in general, permisiunea ambilor
parinti. Este important sa verifici legile statului tau legate de evaluarea unui minor.
8
Un terapeut este obligat sa ofere raporturile in cazul unui ordin din instanta
Greselile facute de un cadru medical trebuie raportate
Profesionistii trebuie sa informeze clientii cu privire la politica de folosire a
agentiilor de colectare. Clinicienii au drept sa foloseasca acest tip de
agentii, daca clientul este informat ca anumite aspecte ale
tratamentului( cum ar fi numarul de sedinte ) pot fi impartasite cu o agentie
de colectare, ce are ca interes obtinerea de taxe neplatite
Informatii legate de o terta parte care plateste trebuie sa fie oferite, cum ar
fi : ce tip de informatie ( exemplu: diagnostic, procesul de raport) este
necesara sa o dai unei companii de asigurare a clientului pentru ca aceasta
sa acopere plata
Clientul trebuie sa fie informat despre rolul consultatiilor profesioniste
Terapeutul ar trebui sa ofere orientari clare cu privire la pastrarea
informatiilor la copil, familie si relatia de consiliere
Clientului ar trebui sa i se ofere informatii cu privire la apelurile telefonice,
robotul telefonic si mesageria vocala
9
5. Cum ai descrie identitatea sau etnia familiei tale?
Dimensiunile problemei
Istoria prenatala
10
1. Ai intampinat vreo dificultate pe parcursul sarcinii, cum ar fi nastere
prematura, complicatii medicale sau stres psihosocial? Daca da : Ce fel
de dificultati ai intampinat?
2. Ai avut parte de ingrijire medicala prenatala? Incepand cu ce luna?
3. A fost expus copilul la medicamente prescrise sau neprescrise pe
parcursul sarcinii? Daca da : Care au fost si cat timp le-ai luat?
4. Ai fumat pe parcursul sarcinii? Daca da: Cat de mult?
Nasterea
1. Sarcina a fost pana la termen sau copilul s-a nascut prematur? Daca
prematur: la cate saptamani de gestatie?
2. Cat a cantarit copilul la nastere?
3. Nasterea a fost normala sau au aparut complicatii?
4. Care a fost starea generala de sanatate a copilului la nastere?
5. Care au fost scorurile Apgar ale copilului?
Temperamentul infantil
Adoptie
11
Intreaba parintii sau tutorii daca copilul a ajuns la pietrele de hotar ale dezvoltarii in
etapele potrivite ficarei varsta. Urmatoarele liste, adaptate de Powell si Smith ( 1997 ) ,
redau variate pietrele de hotar ale etapelor varstei:
La 3 luni:
Functiile motorii:
Ridica capul si pieptul cand sta pe burta
Urmareste un obiect in miscare sau o persoana cu ochii
Ia paraitoarea cand i se ofera
La 6 luni
Functiile motorii:
Ajunge la sau prinde obiecte
Se joaca cu degetele
Exploreaza prin muscarea sau lovirea obiectelor
Misca jucariile dintr-o mana in alta
Sta in fund cu putin ajutor de la ceilalti
Se rostogoleste
La 12 luni
12
Functiile motorii:
Bea din cana cu ajutor
Se hraneste singur cu degetele ( stafide sau firimituri de paine )
Prinde obiecte mici cu degetul mare si indexul
Pune cutii mici si le scoate dintr-un sertar
Sta singur in fund fara sprijin
Se taraste pe maini si picioare
Se ridica si face pasi mici si putini, tinandu-se de mobila
Sta singur in picioare pentru un moment
La 18 luni
Functiile motorii:
Da jos caciula, ciorapii si manusile
Rasfoieste paginile unei carti
Ingramadeste 2 stive
Mazgaleste cu creioane
Merge fara ajutor
13
Devine anxios cand este despartit de unul dintre parinti
Se joaca de unul singur cu jucariile
Se recunoaste in oglinda sau in poze
La 2 ani
Functiile motorii:
Bea cu paiul
Se hraneste cu lingurita
Invarte sau arunca o minge mare
Deschide sertare, cutii
Urca trepte cu ajutor
La 3 ani
Functiile motorii:
Se hraneste singur ( cu putina imprastiere )
Tine un pahar intr-o mana
Tine bine un creion in mana
Impatureste hartia daca i se arata cum
Arunca o minge peste cap
Se imbraca singur, cu putin ajutor
Foloseste toaleta, cu putin ajutor
Urca treptele, alternand picioarele
Da un sut unei mingi
Pedaleaza pe tricicleta
14
Functiile senzoriale si de gandire:
Isi aminteste ce s-a intamplat cu o zi in urma
Stie cateva numere, dar nu intotdeauna in ordinea corecta
Intelege : acum, in curand si mai tarziu
Se uita pe o carte singur
Potriveste cercurile cu cercurile si patratele cu patratele
Potriveste un obiect cu poza acelui obiect
Potriveste obiecte care au functii similare ( pune o cana si o farfurie in
acelasi loc )
Numara 2, 3 obiecte
Urmeaza simple comenzi de un pas
De la 4 ani
Functiile motorii:
Se hraneste singur, facand putina murdarie
Tine un creion
Deseneaza un cerc
Deseneaza o fata
Incearca sa taie o foaie cu foarfece neascutite
Se spala pe dinti cu putin ajutor
Construieste un turn cu 7-9 cutii
Face singur un puzzle de 4-12 piese
Toarna apa dintr-o cana
Se duce la toaleta singur
Prinde o minge care se misca
Coboara scarile tinandu-se de balustrada si folosind alternativ picioarele
15
Are in medie 5 prieteni buni si cel putin un "inamic", care de obicei, se
schimba in fiecare zi
Se poarta hranitor si impunator cu copii mai mici ca el, dar depinde si ii
urmareste pe cei mai mari
Incepe sa vada punctele diferite ale celorlalti cu mai multa claritate
Se poate defini pe sine dupa aparenta, posesiuni, activitati
Dezvolta si practica control interior de fiecare data cand se ia o decizie
Pe la 6-8 ani, inca ii mai poate fi frica de monstrii si intuneric, acestea sunt
inlocuite mai tarziu prin frica fata de scoala sau dezastre si apare confuzia in
legatura cu relatiile sociale
De obicei devine atasat de un adult ( educator, ingrijitor, etc ), altul decat
parintele, citeaza noul "erou" si incearca sa ii faca pe plac pentru a-i castiga
atentia
Dezvoltarea fizica:
Recunoaste diferentele dintre fete si baieti
Dezvolta coordonare si control muscular ( inegal si incomplet in primele
stadii, dar aproape la fel de bine ca la adultii la sfarsitul copilariei )
Pierde dintii de lapte si ii achizitioneaza pe cei permanenti
Ajunge la maturitate vizuala ( atat dimensional cat si functional )
Dezvoltarea mentala:
Incepe sa citeasca si sa scrie pe la jumatatea copilariei si ar trebui sa se perfectioneze
pana la sfarsitul acestui stadiu
La inceput, sta linistit cu greu mai mult de 15-20 de minute la orice activitate, atentia
deschisa devine mai de lunga durata o data cu varsta
Vorbeste cu voce tare cand rezolva o problema
Poate sa-si focuseze atentia si sa gaseasca timp pentru a cauta informatia necesara
Poate concepe un plan pentru a-si atinge scopul
Dezvolta o capacitate mai mare a memoriei deoarece multe rutine ( spalatul pe dinti,
legatul sireturilor, baia ) au devenit automatisme acum
16
A intampinat copilul dificultati in urmatoarele: alergii, eczeme, astm,
infectii in urechi frecvente, epilepsie, enurezis, diaree, lovituri la cap,
hipoxie, meningita, probleme vizuale si auditive?
A intampinat copilul vreo boala semnificativa? Daca da: care a fost si cand
a aparut?
A fost operat vreodata copilul? Daca da: ce fel de operatie si cand s-a
intamplat?
A fost copilul vreodata spitalizat? Daca da: cand si de ce ?
A fost expus vreodata copilul la toxine, cum ar fi: plumbul? Stii cumva
daca casa ta are urme de plumb de la vopsea si daca da, ai discutat acest
aspect cu medicul pediatru?
Ia copilul in acest moment medicamente? Daca da: care sunt acestea si au
ele efecte secundare?
In trecut, a luat copilul medicamente pentru o perioada lunga de timp?
Daca da: care au fost acestea si de ce i-au fost prescrise?
Poarta copilul ochelari sau aparat auditiv? Daca da: le poarta constant?
Au fost probleme medicale serioase in viata copilului care pot avea
legatura cu dificultatile curente ale acestuia? Daca da: care au fost acelea?
17
Care este efectul ocupatiei partenerului in familie?
Are vreuna dintre familiile voastre o istorie de abuz de alcool sau droguri?
Dificultati de invatare? Probleme medicale? Dificultati psihiatrice?
Daca traieste cu partenerul: de cat timp traiesti cu partenerul ? Cum ai
descrie relatia partenerului cu copilul? Cum ai descrie relatia partenerului
cu tatal natural al copilului?
1.11 Relatii
Cu colegii:
Are copilul prieteni? Daca nu: de ce crezi ca nu are?
Cat de bine se intelege copilul cu prietenii lui?
Iti plac acesti prieteni?
Ce fel de oportunitati are copilul in a-si face prieteni?
Cum se comporta ceilalti copii cu el?
Cu fratii:
Cum se intelege copilul cu fratii sai? Ce fac acestia de copilului ii place sau nu
de ei?
Interese:
Ce fel de lucruri ii place copilului tau sa faca in timpul sau liber?
Ce ii place copilului sa faca cand e singur? Dar cand e cu
fratii/surorile/prietenii/familia?
Cat de mult se uita copilul la televizor? Este multumita de acest aspect? Ce ii
place sa urmareasca la televizor?
18
Ce fel de muzica asculta copilul?
Rutina:
Aveti vreo rutina ( ora de culcare, temele ) pe care o urmati frecvent? Daca
da: poti sa imi descrii ce se intampla?
Ce se intampla cu copilul cand nu poti sa aplici rutina intr-o zi?
Face copilul vreo treaba prin casa? Daca da: care este aceasta?
Plasamentul curent
La ce tip de scoala merge copilul? ( privata, publica )
De cat timp merge copilul la aceasta scoala?
In ce clasa e copilul?
Ce tip de clasa este? ( traditionala, de varste multiple )
Cati profesori sunt in clasa? Cati elevi?
Ce parere ai despre aceasta scoala? Si despre educatorii?
Experienta scolara
Descrie experienta scolara a copilului, incepand cu gradinita.
De la ce varsta sau clasa a intampinat copilul probleme( daca e cazul ) ?
Ce fel de dificultati au fost observate?
Ce tip de ajutor a primit copilul ( daca a primit )?
A primit copilul educatie privata acasa?
19
CAPITOLUL 4
4.1Indrumari generale
Obtinerea de informatii de la un cadru didactic deseori se face in baza unui contract sau
a unei intelegeri prestabilite.Aceasta metoda nu numai ca ofera informatii suplimentare
despre cum se descurca copilul la scoala,dar ofera si oportunitatea de a creea o legatura
colaborativa cu profesorul copilului.
In mai putine cazuri,clinicienii vor incerca sa obtina informatii si de la alte persoane
implicate in educatia copilului,nu numai de la profesor.
exemplu: Antrenorul de sport poate stii mai bine despre simptomele depresive ale unui
adolescent decat ceilalti profesori.
20
- oferiti-va sa ramaneti in contact cu scoala in vederea unor colaborari viitoare.
Cele ce urmeaza sunt sugestii de domenii generale,pe care ar fii bine sa le luati in
considerare in momentul intervievarii profesorului,si informatii suplimentare de lamurire
pentru fiecare dintre aceste domenii.Trebuie sa retinem ca intai de toate ne trebuie
aprobare scrisa din partea parintiilor pentru a incepe interviul cu profesorul si/sau cadrul
didactic.
Cu se mentioneaza mai sus,segmentul 40.3 ofera o serie de intrebari care sunt folosite
pentru a vedea opinia cadrului didactic vis-a-vis de copii din scoala dar si despre
functionarea unitatii de invatamant.Poate fii folosit de clinician pentru a inregistra un
interviu prin intermediul telefonului,sau poate fii trimis direct profesorului pentru ca
acesta sa il completeze ulterior.Daca chestionarul este trimis profesorului,este necesar sa
se mentioneze si adresa de returnare a chestionarului.
Cauza problemei
21
Performante academice
"Care vezi tu ca sunt punctele forte si punctele slabe ale copilului cand vine vorba de
legaturi de socializare si legaturi emotionale?"
"Care sunt punctele forte si punctele slabe ale copilului pe plan academic?"
"In ce situatie este cel mai probabil ca copilul sa-si evidentieze punctele forte si punctele
slabe?"
"Crezi ca este posibil sa ne folosim de punctele forte ale copilului pentru a-l ajuta? (daca
da:) cum?"
22
"Poti observa probleme cu memoria la copil?Porbleme de motricitate?Probleme de
comportament?"
"Copilul se angajeaza in activitati extrascolare? (daca da:) care anume?"
4.3 Domenii de interes cand intervievam oameni care se ocupa cu bolnavi mintali
Problemele copilului
« S-au observat probleme de natura neurologica sau alte conditii medicale care ar putea
influenta comportamentul copilului ? »
23
« Este copilul pe vreun tratament medicamentos care ar putea sa-i influenteze
comportamentul sau starea emorionala ? »
Expectantele medicului
Cum am notat mai devreme,un chestionar care este mentit sa intervieveze astfel de
specialisti in domeniu este oferit in segmentul 40.4.Poate fii folosit fie ca ghid de
intervievare prin telefon sau poate fii trimis direct persoanelor vizate pentru a fii
completate ulterior de acestea.Din nou reamintesc ca trebuie sa aveti consimtamantul
parintilor inainte de a incepe copletarea chestionarului.
24
Chestioanrul de Evaluare al Comportamentului Adolescentului
(SBS ;Lachar,Wingenfeld,Klein &Gruber,2000)
Fisa « Raportul Profesorului « (TRF ;Achenbach &Rescorla,2001)
Scala de Aptitudini si Competente la Adaptarea Scolara a lui Walker-McConnell
(Walker & McConnell,1988)
CAPITOLUL 5
Scala formala de evaluare a sanatatii mintele este folosita pentru a ajuta sa se determine
precis natura si gravitatea functionarii anormale a copilului si adolescentului prin
observarea proceselor mnezice,a procesuli vorbirii si a schimbarii afectelor si
toanelor.Este mai putin folosit in lucrul cu copii decat in cel cu adultii,dar este adesea
folositor in cazul in care este prezenta o trauma pe creier,sau daca sunt implicate
substante ,sau in cazul problemelor de ordin psihotic.
1. Aparente si comportament
a.Varsta aparenta comparativ cu varsta cronologica si caracteristici fizice
(inaltime,greutate,curatenie,nutritie ; orice anormalitate fizica
b.Imbracaminte,coafura,obiecte de infrumusetare a corpului
(bijuterii,piercinguri,tatuaje)
c.Contactul vizual.
d.Nivelul activitatii si motricitate :postura,comportament stereotip.
e.Comportament adecvat varstei copilului,educatie si statut socioeconomic.
25
2.Atentie si cognitie
a.Orientarea in timp si spatiu (adecvate varstei si gradului de dezvoltare).
b.Atentie si bagare de seama la ce se intampla in jurul lui (motivul pentru care el/ea
se afla in clinica,ce se intampla in familia lui/ei).
c.Atentie :abilitatea de a se concentra la ce se intampla in jurul lui/ei
d.Congruenta vocabularului si insusirea informatiilor de baza in conformitate cu
educatia primita si cu fondul socioeconomic.
3.Conduita si atitudinea
a.Nivelul de cooperare
b.Raportul cu examinatorul
c.Expresiile faciale (bucurie,tensiune,frica,relaxare,zambitor) si raport corect
expresie faciala-afect,subiectul conversatiei si contextul interviului.
4.Procesarea gandurilor
5Limbajul
a.Descriere generala :normal,fortat,rapid/incet,apraxia,adecvat/inadecvat pentru
varsta copilului.
b.Expresivitatea limbajului :normal,inapoiata/avansata pentru
varsta,ecolalia,mutenia.
c.Fluenta verbala :normala,probleme in gasirea cuvintelor,afazie.
d.Receptivitatea limbajului :adecvata/intarziata/avansata pentru varsta copilului.
e.Articularea limbajului.
f.Relatia intre limbajul verbal si cel nonverbal.
6.Functionarea senzo-motorie
26
b.Comentarii vis-a-vis de ce spune copilul despre trairile si starile sale.
c.Stari schimbatoare.
9.Semne vegetative
a.Cresterea in greutate/scaderea in greutate
b.Nivel de energie/obiceiuri legate de ciclul somnului
10.Judecata/Insight
a.Nivelul de intelegere
b.Abilitatea de a evidentia problemele
c.Parerea copilului cu privire la situatia in care se afla :de ce este el/ea acolo
d.Nivelul de autosesizare cu privire la problema pe care o are.
e.Judecata folosita in rezolvarea activitatilor zilnice.
11.Memoria
CAPITOLUL 6
Incheierea interviului
27
Daca folositi o metoda proiectiva cu joc,asigurati-va ca la sfarsit va ramane suficient
timp pentru a strange jucariile impreuna cu copilul,deoarece aceasta poate facilita iesirea
din interviu.
General :
‘Timpul nostru aproape s-a scurs, dar vad ca inca mai ai multe sa-mi spui.Hai sa mai
facem o programare ca sa putem continua discutia. »
‘Multumesc pentru ca ti-ai luat din timp,si ai venit sa vorbesti cu mine.’
‘ Stiu ca a fost nevoie de mare curaj ca sa vii,azi aici si sa-mi vorbesti despre
nelinistile tale,si vreau sa stii ca apreciez asta foarte mult. »
« Multumesc ca ai venit azi aici.Voi face tot posibilul sa te ajut,iar informatiile pe
care mi le-ai dat sigur o sa-mi fie de ajutor. »
« Mai este si altceva ce ai vrea sa-mi spui ? »
Etapa urmatoare
Sumar :
28
6.3 Cuvinte de incheiere pentru parinti
PARTEA A-II-A
A.Introducerea raportului 59
B.Istoric si heteroanamneza 75
C.Copilul sau adolescentul evaluat 107
D.Copilul sau adolescentul in mediul de cabinet 179
A.INTRODUCEREA RAPORTULUI
7.Inceputul raportului 61
8.Motivul raportului 67
CAPITOLUL 7
7.Inceputul Raportului
29
Completati numele Dvs complet,titluri,competente academice,adrese de email,sau de
acasa,numar de telefon,si daca este necesar numele supervizorilor,afilieri,numarul licentei
si agentii.
Dati un titlu adecvat raportului.Marea majoritate a titlurilor sunt compuse din doua
cuvinte,unul care descrie activitatea sau disciplina si unu care descrie documentul.
Disciplina/Activitate
Neuropsihologic,psihologic,psihosocial,psihoeducational,educational,intelectual,personal
itate,multidisciplinar….etc
Tipul documentului
Evaluare,Raport,Sumar,Plan,Nota,Formulare,Consultatie……
Exemplele de mai jos arata cel mai bine cum ar trebui prezentate datele clientului :
Genul :feminin/masculin
Scoala ;numele scolii,notele copilului,daca copilul nu este la scoala cereti detalii despre
orice forma de educatie la care participa copilul. Daca copilul face parte dintr-o clasa
speciala trebuie mentionat.
Diagnostice anterioare : sa se mentioneze daca copilul a mai avut internari sau evaluari de
orice natura medicala si/sau psihiatrica.
30
in conformitate cu varsta si nivelul de educatie.Mentionati tara de origine a copilului in
caz ca acesta este adoptat.Mentionati tara de origine a familiei.
Unde/cum traieste copilul :cu parintii biologici,cu parintii adoptivi,cu bunicii biologici,cu
bunicii adoptivi,cu bunicii paterni,cu bunicii materni,doar cu mama,doar cu tata……
Incepeti descrierea surselor de informatii,care au fost consultate pentru raport cu una din
afirmatiile de mai jos :
7.5Confidentialitatea
31
Datele : se va lua de buna ce spun parintii despre istoricul de viata al copilului si al
familiei,prin acestea se arata ca nu evaluatorul este responsabil daca apare vreo eroare,in
urma informatiilor eronate furnizate de familie.
Onestitatea celor spuse :parintii par sa dea informatii adevarate,pertinente despre copilul
lor.
Parintii nu au facut nimic sa ma convinga de gravitatea situatiei.
Povestea oferita de parintii are un caracter grandios si exagerat.
Mama sau tatal au oferit prea putine informatii legate de copilul lor.
Capitolul 8
Motive pentru trimiterea la specialist
Acest capitol se refera doar la motivele pentru trimiterea la un specialist. Orice altceva ce
trebuie inclus in introducerea in raport este abordat in capitolul 7.
32
Pacientul/clientul este trimis de (este indicata persoana care l-a
trimis)__________________de la (se indica institutia la care lucreaza/este afiliata
persoana/locul de munca)________________________________, pentru (se indica tipul
evaluarii)____________________ pentru obtinerea de informatii suplimentare
privind____________________________
Copilul/familia a fost trimisa de (sursa trimiterii/persoana/agentia)
____________________, la (data trimiterii)________________________, pentru (tipul
evaluarii sau al altui serviciu)____________________in
scopul____________________referitor la (motivul trimiterii)________________
Tipuri de evaluarii/Rapoarte
Observarea in clasa/consultatie
Interviu clinic
Evaluare cognitiva
Evaluarea pentru custodie
Stabilirea diagnosticului
Raport de disculpare
Orientare educationala
Evaluare stiintifica
Examen neuropsihologic
Evaluarea a starii mentale
Evaluarea psihologica
Raport de testare psihologica
Evaluare psihosociala
Reevaluare
Raport final ori raport la terminarea tratamentului
Sumar de tratament
Surse obisnuite care fac trimiterea
Neurolog/ Neurolog pentru copii
Sora medicala
Parinte/mama/tata/tutor
Medic pediatru
Psiholog/psihiatru/psihoterapeut
Consilier scolar/psiholog scolar
Logoped
Profesor
Scopurile evaluarilor
Evaluarea performantelor academice/cognitive in momentul in care copilul a
incetat/inceput tratamentul cu medicamentul__________________________
Evaluarea problemelor bilingve/ de limba straina secundara
Identificarea prezentei unor dificultati de invatare
Evaluarea nivelului de pregatire pentru a fi inscris la gradinita/ ciclul de invatamant
primar
Evaluarea tratamentului
33
Evaluarea functionarii psihologice curente si eligibilitatea pentru un plasament permanent
versus supravietuirea independenta
O mai buna intelegere a dificultatilor copilului
O mai buna intelegere a punctelor forte si ale celor slabe la invatare ale copilului
Confirmarea unui diagnostic prezumtiv
Clarificarea diferentelor fata de rezultatele testelor anterioare
Stabilirea naturii dificultatilor copilului la citire/scriere/matematica, precum si a nevoilor
educationale
Colectarea unei baze de date psiho-educationale pentru a măsura progresul copilului în
____ următoare luni.
Determinarea eligibilităţii pentru serviciile de învăţământ special,
Pentru a determina daca există o cauză specifică pentru dificultăţile copilului.
Pentru a determina dacă sunt probleme de comportament din cauza unei tulburări psihice
(în cazul în care o anumită tulburare este suspectată, numele acesta).
Formularea un diagnostic corect
Ca ajutor in deciziile de plasare şcoală.
Identificarea factorilor care stau la baza comportamentelor problemă.
Informarea pentru planurile de viitor in învăţământ.
Furnizarea de informaţii actualizate cu privire la performanţa copilului.
Sugerează setarea celor mai adecvate servicii educaţionale si de susţinere pentru copil in
acest moment, precum şi orice alte opţiuni terapeutice necesare în afara şcolii.
34
Intârziere in începerea de a se imbraca/ a manca/la culcare /a face temele, taraganari,
pierderi de timp.
Comportament inadecvat faţă de ceilalţi, insulte, jigniri ale celorlalti
Dificultate in tranziţii, antipatii, inflexibilitate/rigiditate
Intreruperi care se manifesta la domiciliu/la şcoală; creazǎ agitaţie/întrerupe/deranjează
alţi copii, ii provoacă pe ceilalti
Îşi exprimă emoţiile cu forţa, este intens în exprimarea furiei/tristeţei, dificultate de a
modula emotiile.
Acte de piromanie
Frustrarea: devine frustrat cu uşurinţă, toleranţă scăzută la frustrare, dificultate de a se
confrunta cu situaţii noi, devine frustrat foarte uşor dacă el / ea nu este de succes de la
începutul sarcinii
Hiperactivitate/reactie exagerata/ agitat /neliniştit, blocare in probleme, probleme de
menţinerea concentrarii in grupuri, vorbesc neadecvat sau excesiv.
Impulsivitate: probleme de controlul impulsurilor in clasă /la şcoală, comportament
nesăbuit, ii întrerupe pe alţii, comportamente imprevizibile/ izbucniri la şcoală/acasa.
Dificultăţi de ordin juridic: absenteism, vagabondaj, cersit, consum de alcool la minori,
vandalism, de vânzare de droguri, furt auto, extorcare, furt, furt din magazine.
Mint: Minciuna despre teme pentru acasa / notele de la scoala / performanţele şcolare,
"acopera" greşelile.
Comportament insolent/opozitionism faţă de profesori / îngrijitorii, nerespectarea
autoritatii / regulilor, încăpăţânarea
Obsesie/ superconcentrare pe anumite teme, compulsii / ritualuri.
Comportament regresiv, suptul degetului, balansari, mişcări stereotipe.
Acte auto-distructive: comportamente/acte/dorinte auto-agresive: taierea încheieturilor/
a mainilor, işi exprima dorintele /îndeamnul să se auto-vătămeze (de exemplu sare din
maşină în mişcare), etc
Comportamente sexuale: actioneaza sexual/este preocupat sexual, masturbare in public
frecventea/interes ridicat pentru chestiunile sexuale, iniţiază conversaţii sexuale
neadecvate pentru copiii de varsta lui/ei, molestează /este molestat, atins, intretine acte
sexuale repetate sub amenitare
Miscare inceata/letargica.
Înjurăturile, discurs abuziv
Temperament isteric: Dificultate in gestionarea temperamentului propriu, probleme de
calmare, comportament exploziv, predispus la accese /crize de isterie severe, lovind cu
capul, reţine respiraţia pana la punctul de leşin.
* Pentru fiecare comportament indicat, se noteaza durata şi modul în care au fost
gestionate de către parinti/tutori/ profesori.
35
Uită /este uituc.
Incapacitatea de a conecta cauza cu efectul.
Probleme de memorie.
Copleşiţi de cantităţi mari de informaţii.
Hotărârea deficitara.
Probleme de învăţare a literelor/culorilor/numerelor.
Viteza de procesare dificitara.
* Daca sunt prezente preocupări cognitive se face evaluarea pentru a exclude retardul
mental.
36
Timiditate.
37
Hranire: Obiceiurile de hrănire deficitare, maniere proaste, refuză alimente, schimbări ale
poftei de mâncare, combinatii ciudate
Enurezis.
Dificultati ale miscarilor fine: Probleme la desenare/colorare/copiere/tăiere /de a scrie
drept, probleme inversare a numerelor/literelor
Probleme a miscarilor mari: Probleme de mers /alergare/catarare/sarire, incapabil să
înveţe să mearga cu un triciclu / bicicletă, etc,
Hipotonie / hipertonie.
Probleme de auz.
Intârzieri de coordonare motorie/ dificultăţi de control motorii.
Ticuri.
Hiperactivitate fizica.
Activităţi motorii repetitive
Dificultăţi de integrare senzorială: Extrem de sensibili la mirosuri/îmbrăcăminte /
texturi/zgomote puternice/zgomote speciale/lumină strălucitoare/gusturi, sensibilitate
extrema la stimulii de mediu, la cei tactili
Somn: obiceiuri de somn deficitare, refuză să meargă la culcare, cosmaruri/pavor
nocturn, somnambulism, somnolenţăexcesiva în timpul zilei, parasomni, refuză să
coboare din pat.
Probleme de toaletare, imposibil de a fi instruiţi sa se toaleteze la vârsta corespunzătoare.
Dificultăţi de integrare vizual-motorii,
Ticurile vocale.
38
Pasiv în interacţiunile multiple.
Reactie selectiva la oameni.
Inadecvare sexuală.
Tachinat sau luat peste picior la şcoală /in cartier de către colegii.
Capitolul 9
9. Istoricul simptomelor curente
Secţiunea informatiilor de baza a unui raport include, în general, informaţiile furnizate de
către parinti, profesori, iar de copil, precum şi informaţiile de la evaluările anterioare şi
înregistrări. Exista două motive să se menţioneze anumite aspecte ale istoricului unui
copil. Primul este acela de a descrie evenimentele trecute care sunt sau pot fi conectate cu
problemele actuale ale copilului. Si al doilea motiv este să se poata raporta drept normale
anumite zone sau subiecte care au fost verificate.
39
capitolele 15 şi 16.
* În rapoartele copilului, istoricul este prezentat de obicei din punct de vedere al unuia
sau ambilor părinţi. Datele furnizate de profesori sunt importante, în multe cazuri, de
asemenea, şi, în funcţie de vârsta copilului, este util de a oferi punctul de vedere al
copilului pe zonele cu probleme.
Vârsta de debut
Declararea vârstei copilului sau clasei în momentul în care problemele s-au remarcat mai
întâi. În cazul în care acestea au fost observate doar retroactiv se vor indica concluziile
dumneavoastră cu privire la debutul real. Simptomele diverse sau modificările în
severitatea problemei pot avea date diferite de debut şi precipitanţi diferiti.
Factorii precipitanti
Indicaţi dacă debutul simptomelor a fost precedat de un anumit incident sau de un
eveniment stresant. Factorii precipitanti obisnuiti, la copii pot fi:
Abuz (fizic/sexual).
Începutul sau schimbarea şcoli.
Moartea unui părinte/bunic/frate.
Divorţ sau separare a părinţilor.
Boală, fie a copilului sau a altui membru al familiei.
Mutarea intr-o casa noua sau schimbarea localitatii.
Casatorirea/recasatorirea parintilor
Separarea de parinti
Declaratie sumara
__________________(numele copilului) este un/o
baiat/fata/barbat/femeie______________ de _____ani si_____ luni, trimis de
catre________________ (se mentioneaza sursa trimiterii) pentru
evaluarea______________________(de mentioneaza tipul evaluarii) pentru investigarea
problemelor privind__________________(se mentioneaza natura problemelor).
Testele curente au fost solicitate pentru a ajuta la stabilirea punctelor forte si slabe ale
__________________________in vederea planificarii scolare.
Copilul a fost trimis pentru_______________________( se mentioneaza tipul de
evaluare) pentru obtinerea informatiilor despre nivelul capacitatilor ei si profilul de
invatare/emotional/comportamental. Evaluarea va fi utilizata pentru interventia in plan
educational/curativ.
_______________________(numele copilului) a fost descris drept un copil
fericit/irascibil/normal/tacut/etc. pana la _____________(data), cand a inceput sa
manifeste______________________(se mentioneaza simptomele/ schimbarile
comportamentale).
40
Aceasta este prima spitalizare psihiatrica a ___________________(numele copilului),
care a fost internat la data_______________datorita_________________(se indica
problema).
Copilul a inceput sa manifeste problemele de comportament/scolare//atentie/etc. la
varsta______________________.
9.2. Desfasurare
Structurarea istoricului problemei actuale în raport
Se pun in ordine cronologică motivele pentru care copilul a fost adus la evaluare sau
tratament incepand cu simptomele care au fost remarcate la prima data. Acest lucru poate
fi fost la nastere (de exemplu, în cazurile care implică prematuritate sau defecte genclice);
în copilăria timpurie, sau în scoala primara, gimnaziala, liceu.
Asa cum Morrison si altii (2001) nota, istoricul copiilor contine adesea mai multe
trasaturi, cum ar fi problemele de comportament, de invatare, dispozitii labile. Este util sa
se aloce in raport cate un paragraf pentru fiecare componentă. Informaţii evidenţiate în
acest sens ar trebui să ajute la construirea unui caz pentru diagnosticul ulterior; el ar
trebui să includă în special aspecte ale istoricului care confirma diagnosticul, precum şi
aspecte care-l resping, sau poate să-l puna la indoiala
Capitolul 10
41
Informaţii medicale şi psihiatrice de baza
Acest capitol se referă la perioada prenatala, nasterea si copilaria mica si sunt abordate si
subiecte relevante despre copii adoptati. Se vorbeste despre istoricul medical al copilului,
utilizarea de medicamente şi istoricul de simptome psihiatrice anterioare, respectiv
tratament. Aveti in vedere ca in raport sa mentionati doua aspecte, dupa cum s-a
mentionat si in Capitolul 9. Primul este mentionarea tuturor evenimentelor care ar putea
avea legatura cu problema curenta; al doilea descrierea tuturor particularitatilor,
caracteristicilor verificate si care indica normalitatea. 10.1. 10.1 Starea de sanatatea
prenatală si maternala
Consum de alcool şi tutun
Mentionati orice consum de alcool sau tutun in timpul sarcinii , împreună cu efectele
posibile, cum ar fi un copil nascut cu sindromul fetal alcoolic (FAS).
Mama a mentionat ca nu a consumat alcool sau tutun în timpul sarcinii
Mama a mentionat ca nu a fumat pe tot parcursul sarcinii/ __________luni in
timpul sarcinii.
Mama a mentionat ca a consumat alcool în timpul sarcinii / a recunoscut ca a baut
aproximativ ________ pahare pe zi pentru ____________ luni de zile în timpul
sarcinii /pe tot parcursul sarcinii,
Tatăl/asistentul de la serviciul de protecţie a copilului/alte persoane (specificaţi) au
raportat consumul de alcool în timpul sarcinii de catre mama.
In fisa medicala a copilului se stipuleaza simptome de FAS.
42
Cum a decurs sarcina
Se metioneaza sarcinilor anterioare şi avorturi spontane (şi orice tip de complicaţii),
spitalizare, daca i s-a prescris sa stea la pat, activitatea fetala anormală, lipsa de îngrijire
medicală, travaliu prematur, şi medicamente prescrise si luate.
10.2. Naşterea
Informatii generale
43
Sarcina şi naşterea au fost normale.
Nu au existat complicatii in timpul sarcinii şi a naşterii..
Copilul a fost nascut la termen, fara complicatii.
In timpul sarcinii si nasterea au intervenit urmatoarele probleme ____________ (a se
preciza).
Travaliul si nasterea
Travaliul a fost scurt/lung.
Naştere a fost precedată de un travaliu de ____ ore.
Travaliul a fost intens/ dificil/indus/spontan.
Naşterea a fost asistata de medic/moaşă.
44
Aspect vanat, palid albastru la extremităţi, corp roz complet roz
Puls absent lent (sub 100) Peste 100
Mimica nr răspunsuri grimasa plans puternic
Activitatea inert Unele flexiuni ale extremitatilor mişcare activa
Respiratie absenta respiraţie lentă, neregulate plânge foarte puternic
Comportament alimentar
Îngrijit/mânca bine, obiceiuri alimentare bune, alăptat bine, obiceiurile de hrănire au fost
normale.
Alaptat la san/cu biberonul până la ____ luni /ani, înţărcat la vârsta de ____.
Dificultăţi de învăţare să sugă.
Intoleranta la lactoza
Probleme de reflux cu reflux gastroesofagian
45
Copilul a fost adoptat la nastere/ la varsta de________luni/ani
Copilul a fost adoptat de __________centrul/mama adoptiva pentru
_______zile/saptamani/luni
Fisa indica ca a trait cu mama lui/ei biologica pana la varsta de___________
Copilul a fost adoptat de la orfelinat din___________( se specifica nationalitatea).
Adesea se cunosc putine date despre viata intrauterina si nasterea unui copil adoptat.
* In astfel de cazuri se mentioneaza ceea ce se cunoaste, ca in exemplul:
Se cunosc putine date referitoare la parintii biologici, cu exceptia faptului ca mama a fost
o adolescenta iar tatal era angajat ca__________________
Se stiu putine date despre perioada intrauterina si despre nasterea copilului.
Copilul a fost adoptat din Coreea si nu exista informatii despre viata intrauterina a
copilului.
Astm. Descriere
Copilul are astm si se trateaza cu ______________(se mentioneaza medicatia)
Astmul este alergenic/sezonier/indus de efort fizic.
A fost spitalizat datorita astmului de ______ori/ a mers la camera de garda.
Afectiuni intestinale: colita, boala lui Crohn, intestin iritabil, diaree frecventa.
Tumorile creierului: meningioame, neoplasme primare, gliomul, neoplasme secundare.
Paralizie cerebrala. Hallahan şi Kauffman (1994) descriu două abordări pentru a
clasificării paraliziile cerebrale. Prima clasificare este în funcţie de părţile corpului
implicate:
Hemiplegie (afectiune în care partea dreapta sau de stânga a corpului este paralizata).
Diplegia (afectiune în care picioarele sunt paralizate într-o măsură mai mare decât de
mainile).
Tetraplegie (afectiune în care toate cele patru membrele sunt paralizate).
Paraplegie (afectiune în care ambele picioare sunt paralizate).
Clasificarea a doua este în funcţie de tipul de leziuni ale creierului şi handicapul motor în
consecinţă:
Piramidal (spastica). Leziunile creierului sunt la celulele piramidale din cortexul cerebral,
46
care are drept rezultat spasticitatea.
Extrapiramidale (choreoathetoid, rigid, şi aton). Afectarea creierul este în afara căilor
piramidale şi are drept rezultat mişcările involuntare, rigiditate, sau starea de leşin.
Mixte.
Bolile copilăriei: Anemia, varicela, difterie, encefalită, pojar, rujeolă, meningită, oreion,
febră reumatică, scarlatina, febra ridicata, tuberculoză, tuse convulsivă.
Infecţii congenitale: virusul imunodeficienţei umane (HIV), virus herpes, sifilis,
toxoplasmoza.
Fibroza chistica (o boală fatală care afectează plămânii şi tractul intestinal).
Infectiile urechi/otita medie; se va indica frecvenţa infecţiilor, cand au aparut infecţiile
urechii (de exemplu, primul an de viaţă), severitatea, şi impactul asupra dezvoltării, dacă
este cazul; se va indica, de asemenea, dacă copilului i s-au facut intubatii timpanice
pentru tratarea afectiunii, şi, dacă da, vârsta de la operaţie. Informatii generale despre
infectiile urechii:
Fisa medicala a copilului mentioneaza frecvente otitele in perioadele critice pentru
deprinderea vorbirii.
Sindromul Ehlers-Danlos: Mentionati ce efect a avut afectiunea asupra functionarii
psihologice/fizice, şi, dacă operatia (de exemplu, grefele de piele) a fost necesara.
Epilepsia. Se indică tipul de tulburări convulsive, varsta de diagnosticare, frecvenţa şi
durata convulsiilor, şi medicamente folosite pentru a controla crizele. Lezak (1995) oferă
următoarea clasificare clinica a epilepsiei:
Crizele parţiale: Pot fi simple, complexe, sau parţiale evoluand catre convulsii
generalizate.
Convulsii generalizate: Poate fi nonconvulsive/absente/de mica amploare, sau convulsive.
47
Hidrocefalus: se va mentiona daca a fost congenital sau a aparut mai tarziu (daca a
aparut mai tarziu- varsta aparitiei).
Artrita reumatica juvenila sau osteoartrita
Afectiuni ale aparatului osteo-muscular: scolioza, cifoza, osteomielite, picior plat.
Probleme respiratorii: pneumonie, bronsite, astm, alte probleme pulmonare, raceli
sezoniere, se va indica frecventa si daca a fost necesara spitalizarea ori s-a mers la camera
de garda.
Probleme ale coloanei vertebrale.
Afectiuni stomacale: reflux de acid, reflux gastroesofagian, intoleranta la lactoza.
Pierderea vederii totala/partiala: se mentioneaza: severitatea, daca ochelarii corectori au
fost eficienti in tratament, daca problema este bi sau unilaterala, a aprut deficiente ale
vederii cromatice.
Concluzii
Rezumat
_____________ (Numele copilului) nu ia în prezent medicamente.
Copilul nu a luat niciun medicament, fie în prezent sau în trecut, pentru simptomele
lui/ei.
____________ (Numele copilului) ia în prezent _________ (nume de medicamente)
pentru __________ (Numele tulburarii/simptome). În trecut, ea / el a luat
_____________ (numele medicamentelor)
48
Afectiunile anterioare: Se va mentiona daca copilul a fost anterior diagnosticat cu
afectiuni psihiatrice
Copilul a fost diagnisticat cu____________(numele afectiunii) in data de__________ de
catre doctorul_____________
Medicatia psihiatrica din trecut: se vor mentiona toate medicamentele prescrise in
trecut, precum si efectele lor si efectele secundare.
Terapii anterioare in afara spitalului: interventii anterioare; pentru fiecare interventie
se mentioneaza tipul de terapie, motivul, perioada de terapie, numele terapeutului,
rezultatele. Tipul de terapii ar putea fi:
Psihiatrie, psihoterapie, terapie ocupationala, terapie fizica, logopedie, servicii speciale de
educatie.
Teste anterioare: se vor mentiona evaluarile anterioare pe tipuri
Neuropsihologice, psihologice, de intelect, emotionale, priiective, logopedice,
ocupationale, fizice, neurologice, vocationale.
Istoric dupa externare: se mentioneaza tratamentele de dupa externare, recomandarile si
complianta cu acestea.
Rezumat
Copilul nu a fost niciodata tratat pentru vreo afectiune psihiatrica.
Copilul a facut urmatorul tratament________________ de la _______ pana la ________
pentru___________________.
Nu au fost semnalate probleme de sanatate mentala cu exceptia_________________ la
varsta de_________.
Capitolul 11
11. Istoricul dezvoltarii şi al familiei
Acest capitol se referă la aspectele pertinente de dezvoltare a copilului şi familiei precum
şi listări ale etapelor de vârstă adecvate de dezvoltare în diverse domenii.
11.1. Informatii generale
Etapele de dezvoltare au fost, în general, considerate a fi în limite normale in
conformitate cu varsta.
Achiziţiile au fost in concordanta cu vârstă
Etapele de dezvoltare au fost în limite normale, cu excepţia _____________
(A se preciza etapele de dezvoltare care ar fi fost întârziate).
Părinţii mentioneaza că anumite achizitii corespunzatoare unor etape de dezvoltare au
fost întârziate (a se preciza).
Părinţii mentioneaza ca s-a întârziat atât achiziţionarea motorie cat şi de comunicare.
Mama copilul a mentionat ca achizitiile corespunzatoare unor etape de dezvoltare au fost
timpurii.
49
Alimentatie: s-a hranit autonom prin apucarea mancarii la vârstă de_____.
S-a hranit cu mana de la vârstă de_______.
A mâncat cu lingura / furculita la ____ ani.
A deprins bine/putin activitatea de a manca fiind sugar/copil/adolescent
Cosmaruri: Cosmarurile au început la vârsta de ____.
Debutul coşmarurilor, la vârsta de____a coincis cu ____ A se specifica
evenimentul).
Separarea: Nu au existat probleme de separare. La varsta de___ copilul a manifestat
dificulatati in a tolera separarea de parinti
Somnul: A necesitat timp pentru a internaliza o rutina de somn
A inceput sa doarma mai mult la varsta de____
Istoricul de crestere a prioadelor de somn, intarzierea de adormire dateaza de la
varsta de_____
Mersul la toaleta A fost invatat sa mearga la toaleta la varsta de___
A mers la olita la varsta de___ si la toaleta la varsta de___
Etape de dezvoltare a abilitatilor adaptative
Varsta medie la care au aparut abilitatile adaptative este urmatoarea (Santrock, 1997;
Snow, 1998)
30-36 luni: s-a imbracat singur sub supraveghere
48 luni: foloseste toaleta singur
5 ani: isi leaga sireturile
7 ani: stie sa-si pieptene parul intr-o maniera acceptabila. Stie sa foloseasca cutitul pentru
a taia mancarea
8 ani: poate ajuta la activitatile gospodaresti cum ar fi stergerea prafului si maturatul.
10 ani: stie sa-si spele si sa-si usuce propriul par fara probleme.
50
2002):
1 luna reacţionează la voce.
2 luni scoate sunete
4 luni întoarce capul catre sunet.
5-6 luni gangureste.
8 luni vocalizeza trei tipuri diferite de sunete
12 luni bolboroseste expresiv
13 luni primul cuvant
18 luni Primele cuvinte, combinatie de cuvinte
22 luni Combină cuvinte şi gesturi
2 ani Propozitii cu sens formate din doua cuvinte
34 luni Pune întrebări
3 ani Înţelege două prepoziţii
42 luni Propozitii cu sens din patru cuvinte
4 ani Urmează trei comenzi
51
dupa.
A mers în limite normale.
52
de ceilalţi. Afectuos la o vârstă fragedă.
Contactul vizual: A evitat contactul vizual cand era copil. Nu se angajeze în contactul
vizual până la vârsta de ____.
Joc: abilitatile de joaca au fost excelente/slabe. S-a angajat în joc imaginar până la vârsta
de ____. A avut probleme joaca cu alti copii de la o vârstă fragedă, deoarece ea / el a fost
autoritar/retras/rigid/insensibil/certaret/etc. Activităţile individuale de preferat au fost să
se joace cu alţi copii din cartier / de la şcoală. A preferat sa se joace cu copiii mai mici de
la o vârstă fragedă/cu băieţii/cu fetele.
Timiditate: A fost timid / s-a simtit inconfortabil de intalnirea cu oameni noi, la vârsta de
____. A fost foarte liniştită în clasa ____ / la vârsta de_______. A fost social introvertit
atunci când era mai tanar.
53
Copilul locuieste cu parintii/mama/tata/prietenul mamei/prietena tatălui si cu sora/fratele
mai mica/mare/ mai mare/mic.
Copilul trăieşte cu tutorele său legal, ____________ (nume). (A se indica data la care
tutela a fost acordata, cui i-a fost acordata, relaţia tutorelui cu copilul şi motivele pentru
transferul de tutelă.)
Copilul trăieşte cu bunica/bunicul/matusa/unchiu/etc., care este tutorele ei/lui legal.
Familie locuieşte în ____________, ____________ (oraş, stat), o localitate
metropolitana/urbana/suburbana/rurala/locaţie militară.
Copilul locuieste cu mama, tatăl, fraţii de vârstele ____ ani si ____ ani.
Copilul este unul dintre cei ____ (numărul) copii, născuţi de ____________ (numele
părinţilor). Familia este intreaga şi trăieşte în ____________,
Familie este originara din ____________ şi a locuit în ____________ pentru ______ani
si___ / luni.
Statutul socio-economice:
Nivel de venituri mic/mdeiu/superior, sărac, mijloace modeste de trai/prosper/o duce
bine.
54
* Dacă violenţa în casă este mentionata, se va notă tipul de violenţă (fizică emoţională,);
ţinta violenţei (de exemplu, mama, copil), şi cât de frecvent copilul este martor la
violenţă.
11.7. Părinţi
Informaţii generale despre parintii
Vârstă(ele) / anul(ii) de naştere; vârsta(ele) la naşterea copilului.
Dacă este cazul, data decesului unui părinte; cauza decesului; vârsta copilului şi reacţia
lui la moartea parintelui şi consecinţele mortii parintelui.
Starea generală de sănătate fizică şi mentală, sănătatea actuală; boli cronice sau severe,
handicap.
Educatie/Cate clase a urmat:
Etnie / naţionalitate.
Stil disciplinar:
Autoritar/ indulgent/control puternic/laissez-faire/permisiv, strictă/ferm/dur.
Ocupatiile părinţilor
Se indică dacă lucreaza ambii parinti/ daca niciun părinte, un parintenu are loc de muncă;
şi se indica locul/locurile de muncă (acasă, în afara locuintei şi locatiile in afara locuintei,
dacă este în afara locuintei).
Mama/tata ambii părinţi au lucrat în afara locuintei, atunci când copilul a avut ____ ani/
până când copilul a implinit____ ani
Programul de lucru al parintilor este flexibil/inflexibil.
Activitatea profesionala a părintilor necesită multe deplasari.
Activitatea profesionala a părintilor ii tine departe de casă pe termen nedefinit/pentru
perioade lungi de timp.
Alte evenimente juridice: punerea sub acuzare, urmărirea penala, condamnări, sub
acuzare, eliberare condiţionată.
55
Obisnuite/antecedente psihiatrice sunt semnificative pentru _____________. (Încercaţi să
evitaţi sa mentionati numele membrului familiei în raport, puneti-l doar dacă este absolut
necesar. Acest lucru este valabil mai ales pentru tulburările psihice.)
Dizabilităţi de învăţare: numele ei; dacă nu a fost diagnosticata în mod oficial, dar a fost
suspectata, simptome mentionate de către mamă.
Istoricul medical: se noteaza starea de sănătate bună; pentru orice probleme de sănătate se
inregistreaza nume tulburarii(lor), vârsta(ele) la care tulburarea(ile) a fost / au fost
diagnosticate, şi impactul problemelor medicale parentale asupra dezvoltării copilului.
Antecedente psihiatrice: se va nota dacă au fost raportate tulburări psihice; pentru orice
problema psihiatrica se inregistreaza denumirea(rile) afectiunii(nilor), vârsta la care a
fost/au fost diagnosticate, spitalizarea parintilor în timpul vieţii copilului, şi impactul
afectiunii asupra copilului.
56
Relaţia părinţiilor cu alţi parteneri
Intalniri:
Parintele are un iubit(a)/prieten(a) care este intr-o relaţie bună/proasta cu copilul.
Prietenul părintelui locuieste cu parintele şi copilul.
Recăsătorirea: se noteza vârsta copilului la recăsătorirea parintelui şi relaţia copilului cu
parintele vitreg .
11.8. Fraţi
__________ (Numele copilului) este singur la parinti.
Copil se intelege bine/prost cu fratele(ii)/sora lui/ei.
Copilul are o relaţie normală cu fraţii.
57
generaţii. Este mai mult cuprinzătoare decât arborele genealogic, deoarece oferă
informaţii cu privire la calitatea relaţiilor, comunicarea, si alte comportamente. Pentru
mai multe informaţii, consultaţi Bowen (1980), Kramer (1985), sau McGoldrick, Gerson,
şi Shellenberger (1999).
Capitolul 12
12 Educatie
Acest capitol descrie aspecte generale legate de şcoală şi educatie. Pentru mai multe
informaţii despre funcţionarea intelectuală şi realizarile scolare, a se vedea capitolele 21
şi 22. Pentru mai multe informaţii despre funcţionarea şcolara curenta, a se vedea
capitolul 18.
Ce urmeaza sunt unele dintre cele mai comune probleme cu care se confruntă copilul în
diferite momente pe parcursul şcolar. Deşi aceste aspecte sunt clasificate din motive
didactice, in realitate categoriile se suprapun.
* Este adesea util sa se construiasca un plan, folosind fiecare an scolar sau perioada de
timp ca un ghid. Pentru fiecare an sau perioadă de timp (de exemplu, preşcolari, şcoală
primară, gimnaziu), se înregistrează experienţele semnificative la şcoală: orice schimbare
şcoalara, repetenţie; probleme în domenii scolare specifice (de exemplu, citire,
ortografie, matematica); clase urmate; servicii de educaţie specială; evaluări; absenţele
frecvente: probleme de comportament şcolar, precum şi preocupările legate de anumiti
profesori.
Tipul de frecventa:
la zi, cu frecventa redusa, internat, şcoli de vară.
Tipuri de şcoli:
Crese:
Montessori, bazate pe joc, cu participarea parintilor/ cu program prelungit, pentru nevoi
speciale,
Gradinite
58
Tradiţionale, Montessori / Waldorf, de zi /pe jumatate de zi/publica/privata/parohiala, cu
program prelungit, pentru nevoi speciale.
Clasa in care este/nivelul (a se specifica), diferenţă de vârstă, de clasa (dacă este cazul).
Program educaţional:
universitar, tehnic şcoală profesională, de pregătire, etc
Activităţi extraşcolare:
Atletism, servicii sociale, muzica, preocupari ştiinţifice/religioase, interese politice/
speciale (a se preciza), altele (specificaţi).
Alte aspecte: subiecte favorite, relaţiile intre parinti şi profesori, poziţia în grupul de
colegi, aspiraţiile
Note:
Constant bune/slabe/mediocre, ar trebui să fie mai mari.
A primit cea mai mare parte note de 8,9 si 10 si clasele ____.
Notele obtinute în scoala elementara/gimnaziu/liceu au fost de 9 si 10
Note au scazut/au crescut în gimnaziu/liceu
Scoala de vara:
A participat la scoala de vară __________ (a se indica ani) pentru a fi ajutat la
___________ (specifica dificultăţi).
Interacţiunile copil-profesor:
Copilului i-a placut profesorul din clasa ____.
Copil a avut o legatura puternica cu profesorul.
Copilului nu i-a placut profesorul lui.
În clasa _______ nu a existat chimie între copil şi profesor.
Comportamentele Profesorului
Cald/protector, strict/rigid, se enerva usor pe copil.
59
Teste standardizate
Copilul a obtinut scorul de_____ la testul Iowa al Testului de achizitii Standford/ Abilitati
de baza, in clasa a________
Exemplu de raport:
Copilul a fost mereu un elev bun/slab/ mediocru la invatatura.
Copilul a fost un lelev bun pana in clasa/la varsta_________
Varsta de incepere:
A inceput sa fie ingrijit peste zi de alte persoane la varsta de_______
Tipul de ingrijire peste zi:
De catre familie, acasa ( inclusiv bona), in centre de ingrijire.
Cresa/ Gradinita
Experienta prescolara:
A frecventat invatamantul prescolar la varsta de____/ de la varsta de_____ pana la varsta
de_____ si s-a acomodat bine/slab.
A avut probleme cu____________(se specifica)
60
Motivul pentru repetarea gradinitei:
“Tanar” pentru varsta/nivelul sau, mai interesat de joaca decat sa lucreze, imatur social,
lipsa abilitatilor de invatare/de concentrare a atentiei pentru nivelul gradinitei.
Grădiniţă
A fost identificat ca un copil cu risc, a avut dificultăţi de finalizare a sarcinii si in
organizarea ei, probleme cu sarcinile motorii fine, a avut dificultati in activitatile
premergatoare citiri, calculelor aritmetice/a avut probleme cu abilitatea de a scrie la un
nivel aşteptat pentru un copil de grădiniţă tipic, a avut probleme de prezeta la gradinita.
Şcoală elementară
Probleme cu indeplinirea sarcinii/ durata mai mare pentru finalizarea sarcinii fata de
colegi, probleme la scriere/aritmetica/citire, necesita ajutor pentru a-si exprima clar
ideile, dificultăţi vizual-spatiale, nu a întrunit aşteptările in ceea ce proveste citirea/
matematica/ etc., Nu putea ţine pasul cu clasa, a avut dificultăţi în dobândirea de
competenţe de invatare de baza, a avut un stil dependent de învăţare, a avut caligrafie
defectuoasa, a avut dificultăţi în punerea ideilor în scris.
Scoala gimnaziala
Probleme la schimbarea ciclului scolar in a face ore cu mai multi profesori, dificultăţile
de lungă durată cu citirea/matematica/exprimarea în scris/etc. au continuat în gimnaziu,
probleme in a-si rezolva temele, nu a putut finaliza activitatile la un nivel calitativ si fără
suport tutorial considerabil.
Liceu
Adesea s-a simtit pierdut de la un an la altul, a avut dificultăţi cu cresterea constanta a
incarcarii şi cu cantitatea de teme pentru acasă. Nu a reuşit să-şi facă temele conştiincios,
nu ştia cum să studieze.
Exemplu de raport
Copilul a avut dificultăţi în dobândirea de competenţe corespunzătoare vârstei scolare.
61
toate/unele domenii de activitate, a fost peste nivelul de calitate la toate/la unele
discipline, a fost observat de profesori ca lucrand cu greutate la matematica/citire / etc., a
realizat progrese bune în toate domeniile de invatere, a citit mai devreme, a avut talent
pentru numere.
Scoala gimnaziala/Liceu
A făcut multe/puţine progrese de invatare, în timpul anilor de şcoală gimnaziala si licei, a
fost capabil să ţină pasul cu colegii de clasă în toate domeniile de invatare, cu excepţia
__________ (a se preciza).
Grădiniţă
Comportamente de acting out, bruiaza activitatile educative, a fost sfidător/opoziţionist, a
demonstrat lipsa de răspuns la sistemele de recompensa, a avut probleme cu regularea
starilor dispozitionale, a avut izbucniri violente, a ieşit din clasă pentru________, avea
tendinta de a se foi continuu şi deplasa prin sala, a avut dificultăţi in a rămane asezat pe
scaunul lui/ei, a fost foarte impulsiv.
Şcoală elementară
S-a angajat in batai cu colegii, a avut probleme cu întârzierea gratificarii, problemele de
comportament au crescut în clasele ____, a furat de la colegii de clasă, a fost certaret, nu
a folosit timpul judicios/ nu si-a finalizt sarcinile la timp, i-a deranjat pe ceilalti, a fost
lipsit de auto-control, a avut dificultati in respectarea curateniei/dotarilor in sala de clasa/
probleme de a urma indicatiile/s-a batut în curtea şcolii, a demonstrat nesupunerea faţă de
profesori, hiperactiv, s-a aflat în imposibilitatea de a sta pe scaun.
Gimnaziu/Liceu
Chiulangiu de la şcoală de cate ori avea ocazia, perturbator, nemotivat, a adus arme /
62
cutite/ droguri la şcoală.
A fost sfidător, a arătat probleme in reglarea dispozitiei, s-au batut cu profesorii/colegii, a
furat lucruri de la alti elevi/cadre didactice/ din proprietatea şcolii.
Preşcolar/cresa/grădiniţă
Şcoală elementară
A avut dificultăţi de pronunţie a vocalelor/consoanelor / etc, în clasa intai / a două / a
trei / etc, , probleme de intelegerea limbajului vorbit/de articulare/ de regăsire a
cuvântelor/ Probleme cu limbă scrisă/limba vorbită.
12.11. Medicaţie
Următoarele afirmaţii se referă în special la impactul medicamentelor asupra progresului
educational al copilului. Istoricul de medicaţie este tratat în detaliu în capitolul 10.
Grădiniţă
Dezvoltare solide in invatare, maturitate, a contribuit foarte mult la discuţiile în clasă,
anul de grădiniţă ____ a fost de succes, a deprins citirea mai devreme.
Şcoală elementară
A fost capabil să urmeze instrucţiunile/ a ascultat atent, a cooperat cu alţii, a acceptat
responsabilitatea, a fost amabil şi bine manierat, a afisat auto-control, a avut o atitudine
63
pozitivă, a demonstrat efort puternic, a demonstrat un comportament bun si a invatat bine
la şcoală.
Gimnaziu/Liceu
Nu trebuie să studieze pentru a obţine note bune, a fost un student rapid care rareori avea
nevoie sa studieze/ in placeau activitatile sportive/alte activităţi extracurriculare, a
demonstrat un comportament pozitiv/abilitati de conducere
Şcoală elementară
Dificultate de învăţare a citiri. Probleme de învăţare a literelor, dificultate a intelege ce a
citit.
Gimnaziu/Liceu
Nu a citit de plăcere, probleme cu înţelegerea textelor citite, a continuat să se lupte cu
dificultăţile de citire in gimnaziu/liceu.
Şcoală elementară
Probleme cu colegii, deseori i-a tachinat pe ceilalti, a fost singuratic/evitant/retras, a
reacţionat agresiv verbal sau fizic la tachinarea din partea celorlalti, dominator in clasă, a
avut dificultăţi a purta o discutie in contradictoriu, a avut dificultăţi în păstrarea
prieteniilor, adesea supărat pe colegii.
Gimnaziu
A început să-si facă prieteni, spre deosebire de perioada şcoalii elementare.
Liceu
A avut mulţi prieteni/câţiva prieteni apropiaţi, a fost foarte implicat în activităţi
extraşcolare, a practicat sporturi, cum ar fi __________, a fost implicat în teatru /
formatie muzicala/cor/muzica/etc.
64
12.16. Educaţie speciala
Serviciile de învăţământ special sunt servicii concepute pentru a satisface nevoile unui
copil ale cărui nevoi nu pot fi întrunite în cadrul programului de învăţământ general (de
exemplu, o clasă obişnuită). Servicii de învăţământ special pot include materiale speciale,
tehnici de predare, sau echipamente de transport speciale/ fizice/
profesionale/ de logopedie sau pentru limbi străine; servicii de consultanţă şi consiliere.
Listele de mai jos, de servicii posibile, nu sunt în niciun caz exhaustive.
Servicii de lectură
A participat la grupuri de instruire pentru lectură, a primit asistenţă pentru citire, a luat
parte la proiectele de recuperare a intarzierii in citire / Proiectul Orton-Gillingham /
Wilson /programul Lindamood Bell/altele (specificaţi).
Servicii de scriere
Atelierele de scriere, au sprijinit organizarea activitatoo de scriere, terapie ocupaţională.
Servicii de specialitate
Terapie ocupaţională, terapie fizica, logopedie, terapie de integrare senzorială, terapia
prin muzica, consiliere, altele (specificaţi).
Este util de a revizui istoricul copilului. Conform legii trebuie să conţină următoarele
informaţii: performanţele de învăţare actuale; obiectivele de invatare, serviciile
65
educaţionale care urmează să fie furnizate, precum şi criteriile şi procedurile de
determinare a faptului că obiectivele de instruire sunt îndeplinite.
66
- Nimic neobisnuit, remarcabil, notabil cu privire la postura lui/ei, maniere sau igiena.
- Copilul s-a prezentat la programare saracacios imbracat
- Copilul prezinta aspecte de neglijenta, in special…(indica).
- Epuizat, slabit, palid, istovit, plapand, bolnavicios, somnoros, oboist (noteaza ziua/ora si
intreaba despre somn).
Cel mai bun mod de a descrie greuatea si inaltime corporala este acela de a folosi valorile
reale. Este important sa stim ce valori de inaltime si greutatea are fiecare varsta.Tabelul
cu valorile inaltimii si greutatii il putem gasi pe site-ul
guvernamental(www.cdc.gov.growcharts).
SLAB- plapand, slabit, subnutrit, schilod, osos, slab, prea slab, nehranit, desirat, piele si
os, scheletal, firav.
PREA MIC PENTRU VARSTA BIOLOGICA- slabut, micut, sub greutatea normala, mic,
scurt, slab, foarte mic, minion, scheletic, musculos, osos, cu oase mici.
MEDIU- bine hranit, sanatos, robust, curat, bine dezvoltat, greutatea proportionala cu
inaltimea, normal.
PREA MARE PENTRU VARSTA BIOLOGICA- obez, inalt, lat, gras, musculos, cu
picioare lungi, inalt si slab, rotofei, peste greutate, greu, corpolent, matahala, mare pentru
varsta sa, constructie grea, indesat, butucanos, durduliu, cu membre lungi.
OCHII
Infatisare/Marime/Forma
Mari, mici, infundati in orbita, bulbucati, apropiati,departati, in crucis, inrositi, larg
deschisi,in forma de aluna, cu pungi, injectati, goi, bombati, cu strabism.
SPRANCENE
Rare, groase, impreunate, apropiate, lasate in jos, rase, pensate.
CULOARE
Albastri, negri, verzi, caprui.
CONTACT VIZUAL
67
Fara contac vizual, privire in gol, privire in pamant, naiv, ingrijorat, numai in lateral,
rapid, trecator, cu sclipiri, pe furis, evaziv, schimbator, cuvincios, normal, bun, insistent,
persistent, fix, fioros, scrutator, patrunzator, provocator, inexpresiv.
EXPRESIE
Somnoroasa, obosita, cu pleoape grele, incercanata, ochi inrositi si iritati, scosi din orbita,
fixa, patrunatoare, sasie, nervoasa, cu tic nervos, agitata, sticloasa, distrata.
OCHELARI
Poarta/nu poarta ochelari de vedere/citire, poarta lentile de contact, poarta lentile de
contact de vedere obisnuite, poarta ochelari. de soare, are nevoie de ochelari dar nu
poarta, ochelari sparti,uzati(reparati des).
CULOAREA FETEI
Roazalie, imbujorata, sanatoasa, bronzata, stralucitoare, bolnavicioasa, galbuie, palida,
istovita, cenusie, fara culoare, speriata, galbejita, patata, ciupita, cu cosuri, cu negi,
neingrijita, cu semne din nastere, cu cicatrici, cu pete.
DINTII
Obisnuiti, strambi, cu aparat dentar, multi dinti lipsa, igiena dentara deficitara, respiratie
urat mirositoare.
CULOAREA PARULUI
Inchisa/ deschisa, castaniu, brunet, ciocolatie, negru, roscat, aramiu, auriu, castaniu
deschis, platinat, blond, luminos, albinos, decolorat, natural, vopsit, opac, cu suvite, cu
radacini nevopsite.
ASPECT FIZIC
68
Curat, murdar, neingijit, deordonat, zburlit, ingalat, unsuros, incalcit, ciufulit,
nepieptanat.
COAFURA
La moda, lung, scurt, electrizat, relaxat, periat, zburlit, nepieptanat, incretit, ondulat,
drept, natural, afro, prins in coada, codita de purcel.
-Gotic, ras in cap, stilizat, coafura ciudata, la moda, data cu gel, facut permanent,
neobisnuita.
PILOZITATE FACIALA
Ras proaspat, cu barba, mustata, pilozitate facilala redusa.
13.2. VESTIMENTATIA
In problematica vestimentatiei copilului este foarte importanta judecata parintelui si
anume ce se cuvine sau ce este nepotrivit.
In vestimentatia unui copil nu sunt importante moda sau pretul hainelor. In ceea ce il
priveste pe adolescent, modul cum se imbraca este raportat la un model tipic
adolescentin.
De asemenea prin haine adolecentii “iau o pozitie”(in cazurile extreme de vestimentatie
sau coafura).
VESTIMENTATIE ADECVATA
- Imbracat prezentabil, imbracat corespunzator vremii/climei/imbracat la moda in grupul
ei/lui de varsta, uniforma scolara.
- Imbracat casual, preocupat normal fata de vestimentatie, imbracat neglijent.
- Imbracat nepotrivit pentru varsta/haine potrivite pentru un copil mare/mic.
- Imbracat inadecvat pentru vreme, pantofi, haine, cizme nepotrivite.
- Haine vechi, demodate, excentrice, ciudate, haine bizare, tipatoare, care jignesc sau
atrag atentia.
CALITATILE VESTIMENTATIEI
MURDAR- murdare, imputite, ponosite, imbacsite, patate, pline de noroi, urat
mirositoare, prafuite, mucegaite, pline de mancare uscata.
NEINGRIJIT- dezordonat, nepieptanat, zburlit, nepotrivit, prea aranjat, neingrijit,
zdrenturos, ponosit, uzat, tocit, desfacut la fermoar, descheiat, sifonat, curat dar uzat,
haine rupte, haine labartate.
ORDONAT- dichisit, ingrijit, curat, bine intretinut, bine imbracat, fara pete, fara noroi,
unsuros, cu bun gust, bine asortat, atent.
ELEGANT- imbracat cu atentie, sic, elegant, la moda, clasic, snob, pus la punct cu
ultimele noutati, super, meticulos, imaculat, incarcat, seducator, decoltat, stralucitor.
69
ANXIOS- amenintator, incordat, coplesit, temator, neincrezator, nervos, preocupat,
ingrijorat, tulburat, plin de teama, speriat, ezitant, suspicios, prudent, iritabil, instabil,
panicos, distras, slabit, vulnerabil, fragil, cu rezistenta scazuta, usor de speriat.
TIMID- circumspect, tacut, inhibit, introvert, timid, rezervat, ezitant, reticent, temator,
serios, pasiv, umil, abatut, sobru, calm, manierat, modest, jalnic.
70
- Comportamentul a reflectat o performanta slaba.
- Dupa …minute de activitate, a dat semne de oboseala.
13.5. MOTRICITATEA
MOTRICITATEA FINA- ABILITATI GENERALE
- Dezvoltarea mainii buna .
- Nu au fost semnalate dificultati ale motricitatii fine.
- Motricitatea fina este dezvoltata normal/cu intarziere pentru varsta respectiva.
- Evidente dificultati ale dexteritatii si motricitatii fine in timpul testarii.
DOMINANTA MAINII
Dreptaci/stangaci, arata preferinta pentru mana stanga sau dreapta, are o dominanta bine
stabilita/stanga-dreapta, ambidextru, nu s-a semnalat nici o preferinta pentru una din
maini, pare indecis in alegerea mainii stangi sau drepte.
FOLOSIREA FOARFECEI
Nu este in stare sa tina foarfeca in mana, taie dar lasa spatiu mare intre lame, poate sa taie
o hartie lunga de 2 inch., fara dificultati in taierea cu foarfeca.
SCRISUL
71
Scrisul a fost frumos, curat, precis, realizat cu dificultate, mic, mare, labartat, greu de
citit, necitet, copilul a fost capabil sa scrie spontan, sa imite scrisul, sa copieze
cercul/patratul, sa-si scrie numele, slaba cunoastere a literelor, scrisul a fost laborios si
dificil, a scris repede/incet/bine pentru fiecare sarcina data, isi tine foaia cu mana
stanga/dreapta, apasa cu putere pe creion.
MOTRICITATE GROSIERA
- Motricitatea grosiera este /buna/corespunzatoare varstei/excelenta.
- Se poate realiza o buna aticipare a mitricitatii grosiere
- De remarcat dificultati ale motricitatii grosiere: echilibru/coordonare/intarziere
neuromotorie/randament motric.
ECHILIBRUL
- Echilibrul a fost bun/excelent/slabe reactii ale echilibrului, echilibrul
stabil/normal/ferm, copilul poate sta intru-un picior pentru ..... secunde, este capabil sa- si
mentina echilibrul pe o suprafata care se misca, acuza ameteala, echilibrul este instabil,
inegal si nepotrivit.
MERSUL
- Ataxic, leganat, cu pasi marunti, stramb, impiedicat, greoi, teapan, cu pasi mari, nesigur,
apasat pe un picior, nepotrivit, neobisnuit, anormal, atipic, care se ciocneste de alti
copii/mobile, inconvoiat, aplecat, in asteptare, rar, in genunchi, invartit, normal, agale,
aplecat in fata, fara probleme vizibile/anomalii ale mersului, mobil, sprinten, plin de
gratie, relaxat, cursiv, energic, flexibil.
- Alearga intr-o maniera matura sau copilaroasa pentru varsta lui.
- Cand alearga are un echilibru si o coordonare slaba, cu miscari ale mainilor( indica o
intarziere neuromotorie).
- Paseste pe toata laba piciorului, paseste numai pe partea plata a labei piciorului.
TONUS MUSCULAR/PUTERE
- Tonusul muscular si puterea sunt la un nivel normal, mai ridicat/scazut, extremitatile au
functionat la limita, puterea pare sa fie potrivita pentru varsta si marimea copilului, arata
72
putere musculara mai mica/mare in trunchi/abdomen, picioare etc., prezinta slabiciune in
zona abdomenului inferior si a gambelor.
POSTURA
- Pozitia corpului este normala, postura este dreapta, verticala, rigida, intepata,
militareasca, sta pe marginea scaunului, pozitia este garbovita /cazuta /ghebosata
/cocosat/coloana vertebrala stramba, incordata, cu umeri care atarna, moale, postura
ciudata/atipica/nepotrivita/relaxata.
PROPRIOCEPTIA
Copilul a solicitat cu consecventa activitati ce ii asigura input vestibular si proprioceptie
prin saritura/catarare/cadere/leganare etc., atentie vizuala, modulatie senzoriala, s-a
imbunatatit atunci cand copilului i-a fost asigurat input-ul proprioceptiv.
73
Proprioceptia: capacitatea de a prelucra si ingloba informatia din muschi si incheieturi,
astfel incat sa determine unde/cum si cu ce forta se misca.
Felul miscarilor: totalitatea miscarilor din incheieturi sau extremitati.
Prelucrarea senzoriala: capacitatea de a prelua informatia din mediul extern si
trasformarea ei intr-o reactie motrica sau sociala.
Sensibilitate tactila: capacitatea de a determina fara vedere, unde este atins si cu ce.
Tonusul muscular: tensiunea dintr-un muschi in repaus/reactia la un efort
pasiv(intindere).
Prelucrarea vestibulara: capacitatea de a determina pozitia capului in timpul miscarii in
spatiu.
Controlul vizual-motric: folosirea simultana a capacitatilor vizuale si motrice in
scris/desenat /pictat.
Integrarea vizual-motrica: capacitatea de a transpune prin miscari ale mainilor ceea ce
este perceput vizual, un aspect important in scriere.
Perceptia vizuala: capacitatea vizuala care nu presupune o reactie motrica, este
importanta cand se invata stanga/dreapta sau se fac puzzle-uri.
PRONUNTIA
Daca pronuntia este neclara , ne indica in ce masura este un fenomen care se incadreaza
in limitele varstei.
- Buna, moderata, varibila, corecta, aceptabila, neclara, neinteligibila, gradul de claritate
slab/in limite normale/excelent/greu de inteles, pronuntia copilului a fost atat de proasta
incat parintii au trebuit sa traduca raspunsurile lui, se balbaie, mormaie, isi sopteste lui
insusi, susoteste, deformata/completa, clara/precisa/fragmentata, agitata/mecanica,
fara/cu dictie.
- Vocabularul copilului depaseste capacitatea lui de pronuntie.
- Copilul este balbait, are un impediment vizibil.
Este notabil copilul care are un accent strain care ii influenteaza claritatea vorbirii. Daca
copilul nu este vorbitor nativ de limba engleza, trebuie consultat de un logoped in limba
lui materna.
CALITATILE VOCII
Tonalitatea vocii a fost obisnuita/ adecvata varstei.
Voce moale/joasa/slaba, copilul vorbeste atat de incet incat este dificil sa-l auzi, firava,
neclara, abia se aude, soptita, tremurata.
Foloseste limbaj de bebelus, vorbeste cu voce pitigaiata, canta cantece forte tare/strident.
Hipernazalitate/ ton nasal.
Ton lasat al vocii, grav, ragusit, spart, monoton, trist.
Vorbeste tare, tipa, urla, zbiara, zgomotos, aspru, alarmat.
INTELEGEREA
- A demonstrat ca intelege conceptul de: marime, parti ale corpului si cifre.
- A cerut frecvent sa se repete cerinta.
- Au fost semnalate probleme cu auzul.
74
- Probleme cu intelegerea intrebarilor de tipul: care, cum, ce, cui, cand?
RASPUNSURI LA INTREBARI
- Raspuns corespunzator, dornic sa raspunda.
- Nu a raspuns chiar daca a inteles cerinta.
- Raspunsuri scurte, nu incepe o conversatie, nu s-a oferit sa respunda , tendinta de a
da un raspuns minimal.
- Copilul repeta mereu ultimul cuvant auzit, inainte de a raspunde repeta o parte din
intrebare.
- Mormaie cand i se pun intrebari directe, raspunsurile sunt vagi si imprecise.
- Cand nu este sigur de raspuns, (deseori) da un altul tangential.
- Raspunsul reflecta faptul ca nu a inteles intrebarea.
- Raspunde intr-un mod agresiv, dezorganizat, fara a se gandi prea mult.
RASPUNSURI LA INDICATII
- A inteles repede cerinta.
- A urmat intructiunile pas cu pas, din doi in doi , in legatura sau fara legatura cu
cerinta.
- Deseori primeste cerinta sau instructiunea literalmente.
- Deseori are probleme in intelegerea cerintei, urmareste pas cu pas sau din doi in doi
cerintele dar in mod frecvent are nevoie de un suport vizual, poate sa urmareasca
cerintele dar a avut rezultate mai bune atunci sarcina a fost demonstrata si copilul a
fost condus (verbal) spre realizarea demonstratiei.
75
- Limbajul expresiv a fost normal, mediu, intarziat.
- Ezita inaite sa vorbeasca.
- Deseori foloseste cuvantul ,,of’’ inainte de a vorbi, ca si cum face eforturi sa
gaseasca cuvantul potrivit.
- Copilul nu a fost in stare sa vorbeasca liber, sa-si exprime gandurile.
- Propozitile copilului erau in afara contextului si nepotrivite pentru ceea ce
examinatorul i-a prezentat.
STILUL CONVERSATIONAL
- Copilul poate conversa intr-un mod adecvat.
- Poate sa aculte cat si sa vorbeasca, sa se angajeze intr-o discutie in mod spontan, sa
intretina o conversatie.
- Ii face placere sa se angajeze intr-o coversatie, o initiaza si o mentine intr-un mod
corespunzator.
- Are coerenta si nu sare de la un subiect la altul de discutie.
- Pare relaxat cand discuta cu un adult sau un alt copil.
- A putut sa mentina o conversatie si i-a facut placere sa obtina informatii punand
intrebari.
- Copilul nu a facut comentarii spontane raspunzand cu usurinta la intrebari.
- Copilul se exprima in putine cuvinte si foloseste propozitii scurte (dificil de inteles).
- Copilul a demonstrat un real deficit in capacitatea de a sustine sau a continua o
conversatie.
- Vorbirea a fost inceata, deliberata si uneori evaziva.
- Copilul a vorbit, insa neclar.
- Copilul a fost extrem de vorbaret, examinatorul a trebuit sa-l intrerupa ca sa-l
reorienteze spre sarcina data, a fost dificil sa-i limiteze vorbirea.
- Conversatia s-a realizat foarte repede, cu tendinta de a raspunde tangential la
intrebarile orale.
- Cand discuta cu amicii tinde sa vorbeasa excesiv fara sa tina cont de parerea
altcuiva.
- Raspunde printr-un paragraf la intrebari al caror raspuns nu necesita decat un
cuvant.
- Vorbirea copilului a avut nevoie de mai multa temperare decat stimulare.
- Prin incercarea copilului de a impresiona prin ceea ce povesteste, vorbirea lui a
devenit emotionanta.
76
- Ecolalia a fost prezenta in cateva/multe/majoritatea raspunsurilor, ecolalia a fost
observata pe parcursul sedintelor.
- Greseli gramaticale (indica daca greselile sunt normale pentru varsta rspectiva).
- Malapropism.
INPUT SENZORIAL
- A demonstrat deficiente in prelucrarea informatiilor sezoriale.
-Sensibilitate excesiva, hipersensibilitate la lumina/atingerea usoara/zgomot/substante
care pateaza.
- Pragul input-ului senzorial a fost foarte scazut.
- Il irita anumite texturi si nu va atinge unele lucruri (crema, spuma de ras).
- Ii displac anumite contacte de natura auditiva,vizuala sau tactila.
- Sensibilitatea tactila este slaba, moderata sau excesiva, lumina este perceputa ca
fiind amenintatoare si nociva.
- Lipsa capacitatii de a-si regla sistemul senzorial fara alte input-uri senzoriale
auxiliare.
ATENTIA LA DETALII
- Ii scapa din vedere esentialul si se concentreaza asupra detaliilor nesemnificative.
- Atentia excesiva asupra detaliilor micsoreaza performanta copilului.
SPATIUL PERSONAL
- Examinatorul a remarcat/nu a remarcat dificultati cu spatiul personal.
- Copilul s-a apropiat prea mult de examinator (…..cm.de fata)
- Copilului a trebuit sa i se reaminteasca ca sta prea aproape de examinator.
- Copilul nu sesizeaza limitele fizice.
TICURI
Clipeste des, grimasa faciala, spasme, convulsii ale anumitor parti ale corpului (cap, gat,
extremitati), incordari ale abdomenului.
Ticuri vocale: tuse, stranut, mormaiala, pufnitura, murmura propozitii sau silabe, latrat.
DIVERSE OBSERVATII
77
- Copilul si-a supt des degetul mare , in intervalul dintre doua intrebari.
- A cerut des o gustare sau un suc in timpul evaluarii.
- Frecvent si-a cuprins capul cu ambele maini si s-a odihnit pe masa, ca o strategie, sa
poata vedea ce este in jurul lui.
- O slaba constientizare a pericolului, a sigurantei (alearga in strada).
- Si-a adus tot felul de obiecte cu el (obiecte personale, cadouri, bomboane, gustari,
mancare, iPod, animale impaiate).
CAPITOLUL 14
Foarte cooperant:
Dependent:
Variabil:
Ar putea fi foarte cooperant/ă atunci când sarcinile sunt interesante pentru el/ea dar foarte
necooperant/ă atunci când nu sunt. Cooperarea şi comportamentul au depins de starea de
spirit a copilului, a fost capabil să realizeze sarcinile însă în mod clar nu i-au plăcut
78
cerinţele procesului testării, a părut într-un anume fel inconfortabil cu examinatorul şi cu
mediul de testare.
A indicat prin cuvinte/acţiuni că ei/lui nu i-a plăcut procesul testării, a rezistat încercărilor
formale de a i se administra teste, a refuzat mai mulţi itemi folosiţi în procesul de testare,
deseori s-a plâns: “Când se va termina?” sau “Vreau să mă duc acasă”, s-a dat bătut/ă
uşor, nu a respectat cerinţele legate de timpul impus.
Copilul s-a jucat cu uşurinţă/de bună voie/deloc în sala de aşteptare, a pus/nu a pus
deoparte jucăriile folosite.
Copilul a manifestat interes pentru joc-------------- a folosit jucării apropiate/neapropiate
pentru vârsta lui/ei.
Copilul nu a afişat o reacţie călduroasă către părinte, atunci când acesta a intrat în camera
de examinare.
Relaţia părinţilor cu copilul a fost nesuportivă/unilaterală, de controlare, dură etc.
Copilul a fost remarcat a fi tăios/autoritar/necompliant/etc. în raport cu mama sa.
79
Părinţii au folosit controlul în următoarele feluri -------------------------(de specificat
gradul, modul/metodele/modalităţile, timpul), asupra problemelor de --------------- (de
specificat).
Părinţii au afişat înţelegere/neînţelegere/conflict cu privire la disciplină, răsplată, limbaj,
atenţia dată etc.
Copilul a manifestat furie şi distres atunci când s-a separat de tatăl/mama sa la începutul
testării.
Copilul a refuzat să fie separat de părinte şi prin urmare evaluarea a fost terminată cu
părintele în permanenţă în cameră.
Copilul a refuzat iniţial jucăriile oferite, dar a devenit din ce în ce mai cooperant.
A preferat joaca direcţionată de el decât pe cea direcţionată de examinator.
Copilul a fost capabil să intre în jocul cooperant.
80
Copilul s-a bucurat de jocul imaginativ.
Jocul a fost interactiv.
Copilul a fost destul de agresiv atunci când s-a jucat cu alţi copii.
Copilul a tins să vrea să controleze activităţile de joacă.
Copilul a devenit în mod consistent dezorganizat atunci când cerinţele de tranziţie au fost
plasate asupra lui/ei.
El/ea a realizat bine tranziţiile de la sarcină la sarcină.
Copilul a fost sensibil la schimbarea parametrilor sarcinilor.
81
Vivace Atent Slugarnic Neinteresat
S-a bucurat de Binevoitor Respectuos Apatic
contactele între doi ochi Silitor Mieros Pasiv
Amiabil Muncitor A încercat prea Nepăsător
A solicitat interacţiunea Curios mult să fie pe plac Refuză
responsabilitatea
Imaginativ Flexibil Nevoiaş Blazat
Jucăuş Atent Bazându-se prea mult pe Distanţat
Dulce-blând Politicos inițiativa examinatorului Retras
Distractiv Plin de tact Linguşitor Leneş
Amiabil Agreabil Servil Plictisit
Încrezător Cordial Submisiv Expeditiv
Prietenos Bun Docil Submisiv
Plăcut Civil Blajin Nonşalant
Amuzant Deschis Obedient peste măsură Neutru
Sociabil Îndatoritor Căutător de ajutor Cooperare minimă
Bun la suflet Cooperativ Având dorinţă să mulţumească Submisiv
Afabil Bine crescut Curtenitor Pasiv
Plăcut Manierat Expansiv
Având umor Respectuos Rugător
Vesel Cugetat Foarte atent
Optimist Direct Compliant
Vioi Sincer Umil
Vesel Candid
Familiar Deschis
Plin de tact
Cordial
Grijuliu
Comportamente negative
(< --- > după grad numai între coloane)
82
ceva de la el “Într-o stare vorbească Contra de ceartă Antipatic
Rezervat proastă Inflexibil Încăpăţânat Arţăgos Ciudos
Reticent Necinstit Îndărătnic Manipulator Iritat Răuvoitor
Recalcitrant Capricios Necom- Exigent Necinstit Rău
Rezistent Nemulţumit promiţător Impunător Livid Neprietenos
Nedoritor Ursuz Rigid Insistent Furios Crud
Inaccesibil Distrat Intransigent Indignat Prost- Sadic
Distant Nu e în Detaşat Confruntă- crescut Vicios
Izolat apele lui Subtil tor Spurcat la gură Defăimător
Retras Are o frică nebună Ostil Obraznic Vulgar
Reţinut Scurt Necooperativ
Evitant Nărăvaş Frustrat
Arată ca e nervos Îi e lehamite Se plânge
Certăreţ Dominant
Agitat Necompliant Obraznic
Ţâfnos Sâcâitor
Normal/pozitiv:
Îngrijorat/în control:
83
Copilul a fost vigilent în ceea ce priveşte comportamentul evaluatorului, deseori
întrebându-l ce scrie pe clipboard.
Copilul a părut să simtă nevoia să aibă un anumit grad de control asupra modului în care
examinatorul îi înţelegea răspunsurile.
14.3. Atenţia/concentrarea
(vezi de asemenea secţiunea 16.1 “Deficit Atenţie/Sindromul Hiperactivităţii
<ADHD>).”
(< --- > după grad numai între coloane)
84
Plictisit Neatent Interesat Supra-stimulat
Neimplicat Minte împrăştiată “Numai urechi” “Hiper”
Neparticipant Neconcentrat Focusat “Conectat”
Inert Visător Ascultând atent Supra-energetic
Reacţii încete Nu a putut asista “Pe cai” Supraexcitat
Încetinit A avut dificultăţi Cooperativ Nervos
Nonpersistent în a urma instrucţiunile Spontan
Responsiv
Adecvat
Efort bun
Excelentă:
Bună:
Anumite dificultăţi:
85
Nivelurile de atenţie şi concentrare au fost sub aşteptările de vârstă din cadrul acestei
sesiuni de evaluare.
Săracă:
Indiferenţă/lipsa conştiinţei:
Nu s-a mândrit cu munca lui/ei, s-a dat bătut/ă uşor atunci când s-a confruntat cu o
sarcină provocatoare, nu a fost deranjat/ă de răspunsurile incorecte, deseori nu a părut
conştient/ă de faptul ca a dat un răspuns incorect.
Anxietate:
A demonstrat anxietate la testele particulare (spre exemplu teste cu limită de timp, teste
nestructurate, teste proiective), în mod constat a întrebat dacă răspunsurile sunt “ok” sau
“corecte”, a încercat din greu să-şi dea seama după indiciile limbajului verbal şi al
corpului examinatorului dacă răspunsurile sunt corecte, a încercat frecvent să se uite la
foaia cu scorurile, şi-a negat propria performanţă făcând predicţii cu privire la lipsa de
performanţă înainte de a începe testele în legătură cu care îi lipsea încrederea în sine sau
abilitatea, a părut nesigur/ă de el/ea şi a părut a nu vrea să dea un răspuns decât dacă era
100% sigur/ă de el/ea.
86
deranjat(ă)/frustrat(ă)/jenat(ă) atunci când nu a ştiut răspunsul corect la o întrebare, a
întrebat în mod frecvent dacă testele au limită de timp şi cum se scorează, şi-a verificat şi
reverificat în mod meticulos răspunsurile, i-a luat mai mult decât majoritatea persoanelor
examinate să termine o problemă, a tins să fie perfecţionist/ă cu privire la răspunsuri, şi-a
petrecut mai mult timp decât era nevoie asupra multor întrebări.
Bun:
Adecvat:
Sărac:
A afişat o toleranţă mică la frustrare, s-a dat bătut/ă uşor, a început să facă remarci
denigrante la adresa sa şi a râs în mod nepotrivit atunci când a fost pus/ă faţă în faţă cu
sarcini provocatoare, a avut probleme în a suporta frustrarea atunci când nu a avut succes,
a fost conştient/ă de sarcinile la care era mai slab/ă şi a început să le evite, deseori a cerut
ca sarcinile să se termine, a fost pe cale să plângă atunci când a fost pus/ă să completeze
anumiţi itemi (de specificat).
14.6. Efortul
Afirmaţii sumare:
87
În mod general, el/ea a arătat un grad mare de efort, deşi câteodată a avut nevoie de
încurajare din partea examinatorului ca să continue să lucreze.
Copilul cere atenţie şi va munci din greu pentru atenţia din partea adultului şi reîntărire.
Efortul copilului a variat în mod considerabil, în funcţie de natura sarcinii.
Chiar dacă……. a vrut să facă bine şi a depus efort maxim, el/ea a fost cu uşurinţă
depăşit/ă atunci când i-au fost prezentate detalii şi sarcini complexe.
Copilul nu a dorit să depună o cantitate de efort care s-ar fi putut dovedi neproductivă, şi
prin urmare s-a dat bătut atunci când un item i s-a părut a fi peste nivelul lui de cunoştinţe
şi abilităţi.
Copilul a afişat puţin efort şi nu i-a păsat dacă răspunsurile lui/ei erau corecte.
Persistenţa asupra sarcinilor s-a diminuat.
Frustrarea a fost tolerată la un nivel minim.
88
Copilul s-a plâns puţin despre durata evaluării dar încă a perseverat.
Copilul a fost cinstit în legătură cu testele care i-au plăcut, dar a rezolvat toate sarcinile în
mod atent şi deseori entuziasmat.
Perseverenţa pe sarcină a fost variabilă, dar per total bine menţinută.
Chiar dacă el/ea a fost cooperativ/ă, a fost evident că lui/ei nu i-au făcut plăcere anumite
aspecte ale examinării (de specificat).
Copilul a fost rareori descurajat sau neatent.
Per total, copilul a fost orientat pe sarcină/cooperativ şi a depus efort la fiecare sarcină
administrată.
Copilul a participat complet la procesul evaluării, a devenit implicat în sarcini, şi a
schimbat sarcinile în mod adecvat.
Refuz:
Copilul a refuzat anumiţi itemi din test care au fost percepuţi ca fiind dificili.
Chiar şi cu încurajări, el/ea a preferat să nu ghicească un răspuns posibil.
Copilul s-a grăbit să răspundă cu “Nu ştiu” atunci când i s-au adresat întrebări verbale.
Copilul a devenit rapid nesigur de el/ea şi apoi s-a închis în sine.
Copilul a fost iritat/a devenit nervos/s-a plâns.
89
CAPITOLUL 15
15. Simptomele afective şi de dispoziţie / tulburările de anxietate
Acest capitol descrie condiţiile pentru simptomatologia stării de spirit sau afective,
precum şi pentru starea de spirit şi diverse tulburări de anxietate. Pentru mai multe
informaţii cu privire la evaluarea tulburărilor de dispoziţie şi anxietate precum şi a
simptomelor, vezi capitolele 2 şi 3.
Stare de bine se referă la o tonul emoţional al unei persoane pentru o anumită perioadă de
timp. Afectivitatea se referă la cât de bine se potrivesc reacţiile emoţionale ale unei
persoane într-un anumit moment.
În rapoarte, vor fi făcute observaţii cu privire la următoarele:
• Starea de spirit a copilului în general
• Fluctuaţia stării de spirit / afective în timpul interviului, evaluării sau a tratamentului
• Congruenţa dintre afectivitatea copilului şi mesajul sau conţinutul acestuia
• Autoevaluarea copilului cu privire la starea lui de spirit sau afectivă
• Congruenţa dintre autoraportul copilului şi observaţiile examinatorului cu privire la
starea de spirit / afectivitate
• Congruenţa dintre autoraportul copilului şi raportul mamei (sau al alti adulţi) cu privire
la starea de spirit / afectivă a copilului
90
apatic greu de cap redus normal expansiv
inflexibil
91
Abătut Iritabil Optimist “high spirited Iritat
to a fault
Jos Temător Pozitiv Livid
Trist Îngrijorat Încrezător Indecis
“căzut” Preocupat Vesel Furios
Deznădăjduit Neliniştit Uşor Fierbinte
Plângăcios Precaut Încrezător Mânios
Melancolic Enervant Confident Înfuriat
Îndoliat Iritat “Ţopăit nebun”
Trist Stressat
Supărat “Încuiat”
Pe margine
Receptiv
Incongruenţă mare:
Indiferent la probleme, redus / negare categorică a oricăror dificultăţi / probleme /
limitări.
Incongruenţă:
Afect variabil, dar inconsistent în comparaţie cu subiectul conversaţiei, modulaţii /
schimburi inconsistent şi lipsite de legătură cu conţinutul sau semnificaţia afectivă a
propoziţiilor
Congruenţă:
O gamă de emoţii / sentimente, emoţii potrivite conţinutului şi circumstanţor,
92
emotiile păreau adecvate pentru situaţia / context.
Congruenţă mare:
Emotiile foarte adecvate pentru / congruente cu situaţia conţinutul /subiectul
discuţiei, expresii faciale în mod clar reflectă emoţiile raportate.
15.2. Furie
Furia la copii este uneori un semn de depresie care stau la baza, probleme de
comportament, sau un debut de tulburare bipolară juvenilă. (A se vedea secţiunile 15.5,
16.3, 15.4 pentru mai multe informaţii cu privire la aceste afecţiuni.)
Aspecte generale
În raportarea mâniei la copii, reţineţi următoarele:
Orice alţi factori care par să fi precipitat sau declanşat furia şi agresivitatea.
Isterii
Sentimentele de furie niciodată/ uneori / adesea / întotdeauna sunt întâlnite /
însoţeasc isteriile
93
La casa păritelui custodial / noncustodial
Altele (specifică)
Factori favorizanţi:
Copilul a avut limite fixate
Copilul este în imediata apropiere a altor copii.
Copilul este împins sau ameninţat fizic.
Copilul este provocat de un alt copil sau adult,
Copilul este frustrat de incapacitatea de a completa / începe / etc, o sarcină
Copilul nu vrea să facă ceea ce el / ea a fost rugat să facă.
Nu există nici un motiv aparent pentru declanşarea acţiunilor agresive
Ţinte:
Părinţii / membrii familiei / un membru al familiei special.
Colegii de la şcoală / un coleg special.
Oricine care introduce limite asupra copilului.
Numai copiii timizi / copii mai scunzi / mici.
Numai copiii insitenţi / copii mai mari / mai înalţi
Altele (specifică)
Acţiuni agresive:
Lovirea, împingerea, zgârieturi, muşcături, pălmuirea, ciupire, tragere de
păr, împinge / a lovi cu pumnul / a-l trânti jos, salturi pe alţii, luptă.
Abuz verbal, porecle, înjurături / blesteme, jigniri, ameninţări, strigăte
Comportamente ilegale (furt, consum de droguri, etc)
94
Îmbufnat
Bosumflat
Nemulţumit
Apecte generale
Fobiile comune copilăriei, sau temerile, includ teama de păianjeni; tunete / fulger;
zgomote puternice, animale (de exemplu, câini, pisici, cai, animalele din grădinile
zoologice); singurătatea, sânge / injecţie / fotografii; clovni / oameni în costume; mulţimi;
fantome / monştrii; întuneric, insecte (de exemplu, albine, viespi), apa, şerpi; înalţime,
spaţii închise, călătoria cu avionul; şi stomatologi.
Simptome agorafobiei la copii pot include teama de locuri publice, cumpăraturi, mulţimi,
călătorie, poduri, lifturi, sau ceva asemănător. Agorafobia este adesea asociată cu refuzul
şcolar sau evitarea scolii.
Simptomele de fobie socială la copii pot include teama de a vorbi (de exemplu, să
răspundă la întrebări în clasă, lectură cu voce tare); anxietate de performanţă (de
exemplu, recitaluri de pian, implicarea într-un sport, scrierea la tablă, apariţia într-un
joc); teama de a mânca în public sau folosirea toaletor publice; teama de a cere informaţii
de la o persoană, sau teama de evaluări negative.
Tulburarea de panică la copii, include informaţii despre lungimea de atacului (secunde,
minute, etc) dacă atacul este legat de activităţi sau simptome specifice (de exemplu, a fi
în maşină, situaţia şcolară), şi frecvenţa de atacului (de exemplu, patru atacuri în 2
săptămâni).
95
Din cauza unor niveluri ridicate de anxietate şi de tensiune, ea / el poate fi în postura de a
nu putea îndeplini cele mai mărunte aşteptări fără ca să nu se simtă copleşit.
Anxietatea copilului / adolescentului este cu atât mai semnificativă cu cât capacitatea
lui/ei de se concentra si participa sunt semnificativ compromise.
Factorii de stres relativ uşori nu se va simţi la fel de uşori şi pentru copil din cauza
nivelului lui / ei ridicat de anxietate.
Simptomele fiziologice
Simptome comportamentale
96
Comportament evitant, refuz scolar.
Tulburări respiratorii, respiraţii adânci între propoziţii, probleme în a-şi ţine respiraţia /
expirat audibil, oftaturi.
Înghiţire frecvente între cuvinte, frecvent înghiţituri înainte de a vorbi, cereri repetate
pentru apă. Plâns, agăţare, făcut în pat / enurezis, comportamente regresive (de exemplu,
suptul degetului, vorbire de copilaş, vorbire imatură).
Obosit, lesinat, cădere inconştientă, prăbuşire
Oboseală, epuizare, slăbiciune generală.
Mişcare, nu poate sta; loveşte creionul lovit / picior / degetele, schimbă frecvent poziţia
în scaun, nervozitate, nelinistit, ritmul.
Vizite frecvente la asistenta şcolii.
„Îngheţat” incapabil să se mişte sau să răspundă.
Nervozitate / obiceiuri nervoase, usor de distras, agitat, nerabdator, ochii larg deschişi,
roaderea unghiilor, mestecarea creionului / stiloului, îşi stoarce mâinile, tuse, se joacă cu
hainele / părul, mişcări repetitive (a se preciza).
Voce bîlbîită, tremurată / voce şubredă.
Simptome cognitive
Consecinţele anxietăţii
97
Instrumente de evaluare pentru anxietate
Testele de mai jos măsoară anxietatea la copii şi tineri (vezi capitolul 28) Scala
comportamentelor şi măsurătorile proiective sunt de asemenea folosite (vezi capitolele 28
şi 27, pentru mai multe detalii despre aceaste tipuri de instrumente)
Scala depresiei şi anxietăţii la tineri (DAYS)
Scala revăzută a manifestărilor anxioase la copii (RCMAS)
Scala simptoamelor internalizate pentru copii (ISSC)
Scala anxietăţii multidimesnionale pentru copii – revăzută (MACS-R)
Ecranul anxietăţii copiilor – tulburări emoţionale – revăzută (SCARED-R)
Inventarul stărilor anxioase pentru copii (STAIC)
Coduri DSM-IV-R
296.0x tulburare bipolară I, episod maniacal unic
296.40 tulburare bipolară I, cel mai recent episod, hipomaniacal
296.4x tulburare bipolară I, cel mai recent episod, maniacal
296.5x tulburare bipolară I, cel mai recent episod, mixt
296.5x tulburare bipolară I, cel mai recent episod, depresiv
296.7 tulburare bipolară I, cel mai recent episod, nespecific
296.89 tulburare bipolară II
301.12 tulburare ciclotimică
296.80 tulburare bipolară FÂS
House (2002) constata că simptomele iniţiale pot include depresie, anxietate, iritabilitate,
schimbari de dispozitie, probleme de concentrare, alcool şi / sau abuzul de droguri,
probleme juridice, dificultăţile de relaţie, probleme cu controlul impulsurilor, şi insomnie.
98
Perioadele de imbecilitate extremă.
Prezentare imatură + copilul vorbeşte şi se poartă ca un bebeluş
Extremă iritabilitate, care poate include pretenţii sau porunci.
Nerăbdarea până la agitare extremă.
Adesea întrerupe pe alţii.
Lispsă de respect faţă de autoritatea părinţilor / personalul din şcoală / alţi adulţi.
Temperament iute / înclinaţia de a afişa emoţii intense.
Comportamente agresive (de exemplu, lovind / împingându / lovind oameni, aruncand
lucruri, dorinţa de a ucide, abuzul verbal/înjurăturile.
Comportamente explozive / accese de furie, copilul este în imposibilitatea de a expune
calm. Caracteristici narcisiste (auto-focalizare).
(La unii adolescenţi) simptomele maniacale însoţite de psihoze.
Simptome comune ale depresiei la copiii cu tulburari bipolare (a se vedea secţiunea 15.5
pentru informaţii generale despre depresie la copii)
Depresia la copii cu tulburari bipolare este adesea afectiune gravă şi poate include acte
auto-distructive. Comportamentele frecvent observate includ:
- stări depresive grave
- acte de auto-vătămare în timpul depresiei (de exemplu, muscarea / zgarieturi /
tăiere tentative de sine, sinucidere).
- încercările de a face rău altora, gânduri obsesive cu privire la rănirea altora
Comportamente sexuale
J Note – oriunde este vorba de apariţia comportamentelor sexuale la copii, acolo putem
avea un abuz sau o traumă.
Adolescenţă
Interes obsesiv de pornografie
Creşterea activităţii sexuale şi/sau masturbării
Avansuri frecvente şi nepotrivite, mai ales în public
99
Comorbiditate tulburării bipolare şi ADHD
Aproape prin definiţie, un copil cu o tulburare bipolară va întruni criteriile pentru ADHD,
şi diferenţierea între cele două la copii şi adolescenţi este dificilă. House (2002) a
observat unele deosebiri importante:
• Un diagnostic al tulburării bipolare ar trebui să includă simptome de grandoare, în timp
ce un diagnostic de ADHD nu.
• O tulburare bipolara este mai frecventă la copiii cu istorie familială marcată de tulburări
de dispoziţie
Un răspuns slab la tratamentele care sunt eficace în cazul ADHD’ului (ex. medicamente,
sau tratamente comportamentale) poate fi un indiciu al tulburării bipolare
Ciclotimia
Simptomele ei sunt similare cu cele observate în mai multe tulburări severe bipolare
(DSM tulburarea bipolară I şi II), dar simptomele sunt mai puţin intense şi, prin definiţie,
cu o durată mai lungă. Aceste simptome includ perioade de depresie / letargie alternand
cu perioade de energie / iritabilitate / agitaţie.
15.5. Depresia
Coduri DSM-IV-TR
296.2x tulburarea depresivă majoră, un singur episod
29 (i.3x tulburarea depresivă majoră, recurentă
300.4 tulburarea distimică
311 tulburarea dpresivă FÂS
309.0 tulburarea de ajustare cu stare de spirit depresivă
100
Deşi există o lipsă generală de coerenţă între auto-rapoarte şi rapoartele părinţilor legate
de depresie la copii, raportarea simptomatologiei depresive a unui copil de către părinţi
este asociată cu simptome mai severe şi rezultat mai sărac (Braaten et al 2001).
Simptomele afective
Trist Iritat Disperat Suicidal
Căzut în muţenie Nefericit Desnădăjduit Îngrijorat
Plictisit Auto derogatoriu Demoralizat Disperat
Clocit Anhedonic Respins Auto distructiv
Încruntat Temperamental Amar În braţele lui
Albastru Schimbător Mormânt Nu merită să trăieşti
Lipsit de viaţă Melancolic Tras în jos Chinuit
Spirit scăzut Volatil Exploziv Lipsă echilibru
Tulbure Mânios Neconsolat Aruncă speranţa
Sumbru Neatent Profund nefericit Nici o lumină
Jos Sumbru La limită Fără speranţă
Plângăcios Sătul De neconsolat Durerea morţii
Trist Dezolat Mizarabil Funebru
Dur Aiurit Îndurerat Morbid
Fără spirit Instabil Suferind
Consternat Desnadăjduit Ursuz
Deprimat Amar De plâns
Imprevizibil
Împrăştiat
Şters
Oscilant
Simptome psihologice
Pofta de mâncare absent / săracă, nu se poate opri, mananca tot timpul, pofta de
mâncare / creştere foamea / scădere, post.
Intestinului / vezicii urinare / simptome de stomac, encoprezis / enurezis, diaree /
constipatie / dureri de stomac, creşterea frecvenţei de urinare, preocupat cu eliminarea,
utilizare cronice sau abuzul de laxative, senzaţii de distensie abdominală sau evacuarea
incompletă a intestinelor.
Letargie / slăbiciune fizică.
Jos / epuizat de energie, lipsit de energie pentru a duce lucrurile la capat, isi pierde
rezistenta uşor, apatic, trebuie să fie în mod constant împins să-şi facă temele / treburile,
oboist, lipsit de energie, îngrijorat, (în adolescenţă). Pierderea libidoului, nici un interes
cu privire la sex/ sexul opus.
Stare generală de sănătate slabă, de multe ori se plânge că nu se simte bine.
Retard psihomotor, lipsa spontaneităţii verbale / expresiei emotionale, timpul de reacţie
mare la întrebări (a se indica numărul de secunde), a încetinit ritmul de gândire / acţiune /
vorbire.
Simptome vegetative: oboseală, tulburări de somn / spaime, modificări ale poftei de
mâncare, plâns, dureri abdominale, ticuri, eczeme, alergii.
101
Simptome comportamentale
Agitaţie, hipersensibilitate, isterii.
Aspect neîngrijit.
Nu se poate da jos din pat, trebuie forţat
Lipsa zâmbetului/zâmbeşte rar, lacrimi/lacrimogen, plânge deschis şi adesea nepotrivit
Probleme de concentrare /, dificultăţi, imposibilitatea de a se concentra.
Privirea în jos, dificultate în a se îngriji de sine, nu are obiceiuri bune de îngrijire.
Neajutorare.
Lipsa de interes în joc / activităţile preferate / sportive, plictiseală
Probleme la şcoală, dificultăţi de învăţare, refuz scolar / fobia eşec şcolar.
Consumul de substanţe / abuzul (în special adolescenţi).
Cogniţii depresive
Concluzie negativă, nu este susţinută de probe (de exemplu, crede că ceilalţi copii îşi bat
joc de el / ea).
Gânduri automate care reflectă un sentiment de disperare şi lipsă de eficacitate.
Catastrofism: automat, presupunând că scenariul cel mai rău caz va avea loc.
Descurajat cu privire la viitor.
Nemulţumit cu viaţa.
Raţionament emoţional (de exemplu, pentru că mă simt frică, trebuie să existe pericol).
Preocupări exagerate cu funcţii corporale.
Vinovăţia, da vina pe sine pentru sine eşecuri
Indecizie.
Lipsa de optimism despre viitor, vede perspectivele pentru succesele viitoare ca
depinzând de actiunile altora, o incertitudine considerabilă şi indecizie despre planurile şi
obiectivele ei / lui pentru viitor.
Stima de sine scazuta, pierderea respectului de sine, atitudini negative care au ca rezultat
stima de sine scazuta.
Citirea gândurilor: presupune că poate cunoaşte gândurile (de cele mai multe ori
negative)
Părere negativă de sine atunci când se compară cu alţii (de multe ori asociate cu imagini,
mai degrabă decât experienţe reale), tinde să se judece nefavorabil.
Generalizare – trage concluzii pe fapte şi date sumare, se grăbeşte să tragă concluzii.
Personalizare: leagă evenimente cu sine fără o bază ratională sau empirică.
Pesimism, auto-compatimire, preocuparea cu moartea (mai des văzută la cei mai mari
decât la copii mai mici), preocupare cu privire la separare.
102
Obsesii.
Abstracţiuni selective; Participarea la numai aspectele negative ale unei situaţii şi
ignorând altele (pozitive), filtru mental, atenţie selectivă, descalificarea pozitivului.
Auto-critic, locuieşte în eşecurile din trecut şi oportunităţi pierdute, se angajează în auto-
control a defectelor, obsesii legate de caracteristicile personale pe care ea / el le percepe a
fi nedorite. Sensibilitatea la critica, crede că altora nu le place de el / ea.
Sentiment de neajutorare / deznădejde.
Sentiment de inutilitate.
Factori de dezvoltare
La sugari şi copii mici, simptomele comune ale depresiei includ retragerea; creştere lentă
sau pierdere în greutate; probleme generale de sănătate, cum ar fi infecţiile frecvente,
ameţeli, imobilitate, expresii faciale şi / sau afect plat; probleme cu interacţiunile sociale;
declin în al ariilor dezvoltate anterior; auto-stimulare, şi joacă scăzută
Copiii de vârstă prescolară cu depresie, sunt adesea mai teatrali, agăţători, cu creşterea
fizică încetinită; sunt mai putin vorbareti, şi pierde în greutate. Deoarece majoritatea
copiilor din această grupă de vârstă nu poate verbaliza sentimente de depresie, este
important să se examineze simptomele fizice şi externe (de exemplu, voce plată, expresii
faciale trise, nivelul redus de energie / oboseală, lipsa dorinţei de a se angaja în joc,
vorbire lentă, şi iritabilitate) . Desi relativ rar, ideaţie suicidară se produce.
La copiii de varsta scolara cu depresie, plângerile somatice (de exemplu, dureri de cap,
dureri de stomac), incapacitatea de a crea câştiguri adecvate în greutate, nivel scăzut de
activitate, dormit excesiv, senzaţia plictisit sau prost, şi scăderea în performanţele şcolare
sau sportive sunt deseori comune. Copiii de această vârstă sunt mai în măsură să
verbalizeze simptomele depresive şi perceptiile.
Adolescenţii au o capacitate mai bună pentru a descrie simptomele lor, care includ adesea
vina, lipsa de speranta, probleme cu scoala si prietenii, probleme de comportament (de
exemplu, promiscuitatea / activităţi sexuale, utilizarea drogurilor, activităţi infracţionale),
şi stimă de sine scăzută. Problemele de somn (fie prea mult somn sau insomnie) sunt mai
frecvente în această grupă de vârstă.
103
Simptomele copilului / adolescentului îndeplinesc criteriile pentru un episod depresiv
mojor.
Gândirea adolescentului / copilului tinde să fie pesimistă, si ea / el se îndoieşte si este
descurajat cu privire la viaţă.
Răspunsurile copilului / adolescentului sugerează că el / ea se confruntă cu o depresie
cronică şi gravă.
Copilul are un sentiment negative al valorii de sine a ei / lui în comparaţie cu alţii.
Copilul are un sentiment de nemulţumire cu privire la sine iar opinia despre sine îi este
defavorabila.
Copilul nu se percepe pe sine ca fiind frecvent fericit.
Copilul tinde să se apropie de viaţă cu un sentiment de pesimism, îndoială, şi
descurajarea şi pare că anticipează doar rezultatele sumbre. Conceptul de sine presupune
multă evaluare negativă şi autocritică aspră.
Ea / el este chinuit de gânduri de inutilitate, lipsă de speranta, şi eşec personal.
____________ admite deschis sentimentele de tristete, o pierdere a interesului în
activităţile obişnuite, şi o pierdere a sentimentului de plăcere în lucrurile care anterior îl
bucurau.
El / ea afişează dificultăţi semnificative de somn şi o scădere generală a nivelului său de
energie.
Rezultatele indică faptul că adolescentul / copilul a fost confruntat cu o stare de spirit
deprimată pentru o perioadă lungă de timp.
Instrumente de evaluare pentru depresie
Testele enumerate mai jos, măsoară depresia în special la copii şi tineri (a se vedea
capitolul 28 pentru mai multe detalii despre unul dintre aceste, GDI). Scala generală a
comportamentului şi măsurile proiective sunt, de asemenea, frecvent utilizate {vezi
capitolele 28 şi 27, respectiv, pentru mai multe informaţii în ceea ce priveşte aceste tipuri
de instrumente).
Inventarul depresiei la copii (CDI)
Inventarul depresiei la copii -revizuit (CDR-R)
Scala lipsei de speranta pentru copii (HSC)
Inventarul internalizării simptomelor pentru copii (ISSC)
Inventarul lui Reynold pentru depresia la copii
Inventarul lui Reynold pentru depresia la adolescenţi
104
literalmente căutarea persoana care l-a părăsit / murit sau fiind preocupat cu acea
persoana); se ocupă cu emoţii, cum ar fi tristeţea, anxietatea, vinovatia, rusinea, şi mania
şi dezorganizarea (de exemplu, lipsa de concentrare, reducerea capacităţii de
concentrare). Post durerea include acceptarea traumei de durere şi capacitatea de se
“deplasa”.
105
Rezumat al declaraţiei finale
Copilului a negat exeperimentarea gândurilor obsesive sau comportamentelor
compulsive.
Copilul a raportat confruntă cu gânduri recurente, cum ar fi ____________ (a se
specifica), că el / ea nu le poate controla.
Copilul simte nevoia să se spele pe mâini / să numere lucrurile / repeta în tăcere cuvinte /
etc.
15.8. Suicidul
Ideatic
Gânduri trecătoare de sinucidere, gânduri / ideaţii / dorinţa să pună capăt vieţii,
ambivalenţă exprimată despre condiţiile de viaţă, idei mocnite, se întreabă dacă ea / el
poate trece prin aceasta, ridică întrebări despre ceea ce se întâmplă cu oamenii după ce
mor, scântei de sinucidere.
Verbal
Discută despre sinuciderile altor oameni, vorbeşte despre planuri, discută metode /
mijloace, despre intenţie, gânduri de auto-mutilare, cere altora să se sinucidă.
Gesturi comportamentale
Îşi ia adio, renunţă la posesiuni, scrie bilete de adio, metode nonletale/letal
scăzute / periculoase, acte de auto-mutilare simbolice / lipsite de pericol / periculoase.
Încercări, halucinaţii cu intenţie de sinucidere, metoda (e) clare pentru a fi utilizate, spune
altora de intenţie.
Încercările, acţiuni planificate, metoda / mijloace selectate / dobândite, mediu sau ridicat
letale.
Încercări persistente!
Eforturi continue.
Sinuciderea la adolescenţi
106
Sinuciderea este a treia cauza de deces în grupul de vârstă 15-19 din Statele Unite,
precedată doar de accidente şi de omucidere (Anderson, 2002). Sinuciderile complete
sunt de cinci ori mai comune în rândul băieţilor adolescenţi decât în rândul fetelor.
Tentativele de sinucidere sunt de două până la patru ori mai multe comune la fete decat la
baieti, în parte pentru că fetele folosesc metode mai puţin “eficiente” (de exemplu,
pastile) decât băieţii (Grunbaum et al ", 2002).
Tinerii americani provenind din Europa au rate mai mari de suicide decât tineri afro-
american. Tinerii asiatici şi din Insulele Pacificului au cele mai mici rate, iar tinerii nativ
americani au cele mai mari rate de sinucidere dintre toţi (Anderson, 2002). Tentativele de
sinucidere sunt deseori precedate de o serie de semne de avertizare, ca cele enumerate
mai jos. Un istoric familial cu sinucideri sau tulburări psihice severe creşte riscul de
sinucidere. Există un risc mai mare în zonele rurale.
Sinuciderea nu este întotdeauna legată de depresie la adolescenţi, ci mai degrabă,
sinuciderea este adesea precedată de stresuri personale, conflicte, sau crize. Acestea pot
include destrămarea unei poveşti de dragoste, pierderea unui părinte sau a altor persoane
iubite, sinuciderea recentă a unui membru de familie sau de la egal la egal (contagiune
socială), o sarcină nedorită, contactarea unei boali cu transmitere sexuala, recentele
schimbări în şcoală, naşterea unui rude, sau recăsătorirea unui părinte.
Shaffer, Garland, Gould, Fisher, şi Trautman (1988) sugerează că aceste trei elemente
sunt importante:
1. Un eveniment stresor, cum ar fi un dezacord asupra normelor parentale sau de
disciplină, sau respingerea şi umilire, pierderea unui prieten / prieteni, sau un eşec reale
ori percepţia cu privire la un eşec.
2. O stare mentală care a fost modificat de ceva, cum ar fi lipsa de sperantă extremă
(special la fete), furie (a se vedea secţiunea 15.4, tulburarea bipolară, pentru mai multe
informaţii), sau consumul de alcool sau de droguri
3. O oportunitate disponibilă, cum ar fi o arma incarcata, medicamente, sau alte mijloace
letale în din casă.
107
3. Încercări, variind de la cele cu risc minor (de exemplu, supradoze de pastile, răni
superficiale) la cele letale cu risc mediu, “mai rapide, distructive” (de exemplu,
combinaţii de droguri, răni mai grave) până la răni periculoase (exemplu: spânzurare,
arme de foc)
4. Aducerea la îndeplinire a actului
Contractul suicidal
Un contract de sinucidere este utilizat atunci când un copil sau adolescent nu este în
pericol iminent de auto-vătămare, dar există încă îngrijorarea cu privire la această
posibilitate. Contractul trebuie să includă o declaraţie scrisă în care clientul nu se va
angaja în auto-vătămare, precum şi numele persoanelor pe care copilul sau adolescentul
le pot apela în cazul în care ea / el simte o dorinţă sau îndemn să se angajeze în auto-
vătămare, şi / sau un plan pe care ea / el a fost de acord să-l urmeze. Aspectele legate de
confidenţialitate trebuie să fie luate în considerare. Dacă simţiţi că un copil/adolescent
este în pericol să se autovătămeze, informaţi-l că îi veţi anunţa pe părinţi, apoi faceţi
demersurile necesare pentru aceasta.
CAPITOLUL 16
108
se vedea Capitolele 2-3 şi Capitolele 20-28. Pentru mai multe informaţii cu privire la
recomandări pentru tratament, a se vedea Capitolul 31.
Note de diagnosticare
Deoarece copiii mici şi preşcolarii sunt în mod natural activi, este important să se facă
distincţia între nivelul de activitate normală şi ADHD.
109
Frecvent raportate, comportamentele ADHD includ:
Plânsul mai mult decât al altor copii, colici, iritabil, greu de consolat, greu de
liniştit, tulburări de somn, ”o data ce a învăţat să meargă, imediat a început să alerge”,
incredibil de activ, predispus la accidente/sau era stângace, lent în a-şi formă patternuri-le
de mânca, a dormi, temperamental.
Majoritatea copiilor cu ADHD sunt identificaţi în primele trei clase de şcoală primară
(Santrock, 1997).
Adolescenţii
110
Simptomele de Neatenție
Simptomele Impulsivității
Acționează ”pe moment”, fără să se gâdească la consecințe.
Când trebuie să răspundă, țipă răspunsurile.
Are dificultăți în a-și controla răspunsurile la o varietate de situații.
Nu reușește să ia în considerare posibile alternative ale situațiilor.
Îi întrerupe pe ceilalți, răspunde la întrebări înainte ca persoana să-și fi terminat
întrebarea, tinde să sară pe sarcină înainte să asculte toată cerința.
111
Are toleanță scăzută la frustrare.
Răspunde rapid, dar incorect, reacţionează fără a examina ce se întamplă, acționează
înainte de a gândi, are funcții limitate de auto-reglementare.
Își ia riscuri, se angajează în activităţi periculoase, din punct de vedere fizic.
Are comportamente excentrice, repetitive, se învârte fără sens.
Trage de elastice și le aruncă, aruncă cu avioane de hârtie, scuipă cu biluțe de hârtie.
Se duce să își arate tema (lăudându-se), fără să fie chemat de profesor.
Are dificultăți în a-și aștepta rândul.
Simptomele Hiperactivității
Este neîndemânatic.
Este constant / mereu în mişcare, modificându-și locul sau poziţia pe scaun frecvent,
preferă să alerge / să sară /să țopăie în loc să meargă, se suie pe mobilă.
Are dificultăți în a-și petrece timpul liber stând liniștit, nu stă / nu poate sta locului până
la sfârșitul unei mese sau unei activități.
Bate / lovește în masă, bate constant din picior, își leagănă piciorele.
Pare ”actionat de un motor”, ”tot timpul pe fugă”.
Se ridică frecvent pentru a merge la baie / pentru a bea apă, nu poate sta pe scaun, ”se
alunecă” de pe scaun, frecvent face turul camerei, se mișcă constant.
Scoate sunete pe gură, mormăie, își scrâncește dinții, fluieră, frecvent cască cu voce tare,
scoate sunete care îi pertubă pe cei din jurul lui.
Face zgomot trântindu-și cărțile, lovind în obiecte, bătând cu creionul, etc.
Se joacă cu părul, îl răsucește pe deget.
Are dificutăți la somn, insomnii.
Se răsucește, se învârtește, se întoarce, este activ fizic, este o ”furtună” de activitate.
Este neliniștit.
Vorbește excesiv / neîncetat, pune în mod repetat întrebări irelevante, vorbește despre
lucruri care nu sunt legate de sarcina curentă, pornește conversaţii lungi când ar trebui să
fie de lucreze.
Probleme Asociate
112
Este necompliant, ostil, demonstrează semne comorbide sau are CD /
ODD.
Probleme emoționale:
Are stima de sine slabă, furie, labilitate emoţională, comorbide cu
tulburarea de dispozitie, toleranţă scăzută la frustrare, izbucniri temperamentale.
Dificultăţi familiale:
Sunt argumentativi cu părinții, perturbă atunci când merge cu familia la
cumpărături / în vizite / în vacanțe, cei care au grijă de ei (bonele) se plâng de
comportamentul lor, întrerupe discuțiile dintre membrii familiei, se ceartă cu părinții /
rudele.
Dificultăți la școală:
Temele sale au o calitate slabă, neputând sta într-un loc, are dificultăți la teste,
notele sunt mai slabe față de așteptări și sunt neregulate, are performanțe școlare sub
nivelul abilităților sale, nu reușește să absolve clasa, are nevoie de un învățământ special,
comorbide cu dizabilitățile de învățare, refractari de obicei la abordările de instruie, par
să nu răspundă la pedepse sau recompense.
Dificultăți în abilitățile de socializare:
Au relații sărace cu cei de vârsta lor, nu se pot conforma regulilor și din această
cauză nu se pot înscrie în sporturi sau diferite cluburi, au dificultăți cu persoanele
autoritare, mai puțin competent social, nu are tact / autoritar / încăpățânat, nu are răbdare
să-și aștepte rândul, provoacă / perturbă activitățiile altor copii, trădează prietenii, colegii
îl resping / evită, are mari dificultăți în a-și menține prietenii.
113
Rezultatele globale ale testelor, sprijină existenţa unei tulburări primare atenționale şi
organizatoare, care este în concordanţă cu insuficienţa lobului frontal. Ca urmare, un
diagnostic de ADHD, este oportun.
Scalele de măsurare și istoria comportamentului arată faptul că adolescentul / copilul
prezintă simptome semnificative de neatenţie, impulsivitate, hiperactivitate, acestea fiind
în concordanţă cu un diagnostic de ADHD.
Scalele de măsurare ale comportamentului indică faptul că adolescentul / copilul
îndeplinește criteriile pentru ADHD, Tipul Combinat / Tipul neatent / Tipul hiperactiv-
impulsiv. În plus, ea / el manifestă dificultăți în sarcinile care necesită concentrare
continuă și focusată și manifestă dificultăți de natură organizatorică și răspunde impulsiv.
Copilul / adolescentul expune simptome în concordanță cu un diagnostic de ADHD.
Simptomele sale sunt destul de severe și interferează cu funcționarea sa în toate
domeniile, inclusiv academic / social / familial.
Copilul / adolescentul a efectuat în spațiul clinic o gamă largă de sarcini, semnificative,
care au necesitat o atenție continuă, acestea fiind în concordanță cu diagnosticul ADHD
pus anterior.
Evaluarea ADHD
SCALE RĂSPÂNDITE
Sistemul de evaluare al comportamentului la copii, Ediția a 2-a (BASC-2)
Lista de verificare a comportamentului la copil (CBCL), Formularul de Raport al
Profesorului (TRF), și Auto-raportul Tânărului (YSR) – toate fiind componente al
Sistemului Empiric Achenbach al Bazei de Evaluare (ASEBA)
Inventarul de personalitate la copii, Ediția a 2-a
SCALE LIMITATE
Scala ADD-H Comprehensivă de Scorare a Profesorului (ACTeRS ), Ediția a 2-a
Scala de Scorare ADHD-IV
Inventarul de Scorare al Funcțiilor executive ale Comportamentului (BRIEF)
Inventarul Simptomologic al Copilului
Scalele de Scorare ale lui Conner – Revizuit (CRS-R)
Chestionarul despre situațiile de acasă
Chestionarul despre situațiile de la școală
Scala de Score SNAP-IV pentru Profesori și Părinți
114
Scurt Test de Atenție (BTA)
Testul II de Performanță Continuă a lui Conner (CPT-II)
Testul pentru copii de Performanță Continuă a lui Conner (K-CPT)
Testul de Atenție d2
Sistemul de Diagnosticare Gordon (Gordon, 1983)
Stroop Color and Word Test
Testul de Varibile ale Atenției (TOVA și TOVA-A)
Probele A și B
Sarcina de Căutare Vizuală și Atenție (VSAT)
Testul de Sortare de Carduri Winconsin
Informaţii Generale
115
Vocabular sărac / limitat, confabulații, fraze stereotipe, conţinut scăzut în valoare /
amănunte, tangenţială, vorbire telegrafică, probleme în găsirea / aducerea aminte a
cuvintelor, fraze scurtate, probleme cu structura gramaticală a limbajului, probleme în
folosirea corectă a timpului, competențe conversaționale scăzute/ erori în competenţe
tensionate, săraci de conversaţie.
Afazia
Tipuri de Afazia
Congenitale / de dezvoltare / achiziţionată, expresiv / receptiv / auditivă.
Subcategorii de Afazia
Agraphia, agnosia, apraxia, alexia, anomia.
Simptomele la copii
Vorbirea spontană redusă (de multe ori la începutul ca şi mutism, urmat de discursul
limitat), ezitări, vorbire săracă, dificultăți în înțelegerea comenzilor verbale (Satz &
Bullard-Bates, 1981), probleme în alegerea cuvintelor / ordinea cuvintelor, omisiuni ale
cuvintelor, erori de circumscriere, aproximări semantice.
Probleme în Articulare
Producere anormală a sunetelor de vorbire, vorbire neinteligibilă, dificultăți în
spunerea anumitor sunete într-un discurs, dicție săracă, dizartrie.
Omiterea/ substituirea / distorsionarea/ adaugat / slaba producere a sunetelor cuvintelor,
substiuie anumite sunete pentru alte sunete, inversează ordinea de sunete în cuvinte,
folosește sunete incorecte în locul celor mai dificile (de exemplu, "lață" pentru "rață"),
omite foneme dificile (de exemplu, "dil" în loc de "crocodil").
Balbismul
Andrews et al. (1983) şi American Psychiatric Association (2000) notează următoarele
aspecte în dezvoltarea balbismului:
Majoritatea persoanelor sunt identificate cu vârste cuprinse între 2 şi 7 ani,
cu debut de vârf la 5 ani, şi aproape toate sunt identificate până la vârsta de 10 ani.
Perturbarea, de obicei, începe treptat, cu o scădere a fluxului.
116
Evaluarea Funcționării Limbajului
Simptomele ODD
117
Simptomele CD
Agresivitate:
Fizic agresiv cu colegii / părinţi / profesori / animale, bătăuş cu ceilalți, folosește
arme, viol, intră frecvent în lupte cu ceilalți pe terenul de joacă / din autobuz / din
cartier / de oriunde, se luptă cu pumnul, bătăi de stradă, este rău cu ceilalți copii, vorbește
urât, foloseşte un limbaj peiorativ / jignitor, violent / periculos, ameninţă / intimidează /
bătăuş, cruzime fizică față de animale sau oameni.
Distrugeri materiale:
Provoacă incendii, scrie graffiti-uri (cazuri particulare în care urăsc
graffiti-ul), pun pocnitori în cutiile poștale, vandalism, distrugerea intenţionată a
proprietăţii celor cunoscuți.
Falsitate:
"Adesea mint pentru a ieşi din necaz", dă vina pe alţii, un "mincinos patologic" /
"mincinos înnăscut", va trișa / minți pentru a câştiga / a fi văzut ca și câștigător, depune
efort la o sarcină sau în relație faţă de alţii numai în cazul în care îi revin beneficii,
acceptă în mod egoist favoruri, dar fără a le returna.
Furturi:
Fură din magazine, uită să plătească chitanțe, intrare prin efracție în casele /
mașinile / magazinele oamenilor, furt auto, tâlharește, extorcare / şantaj, jaf armat, furt,
fură poșetele femeilor.
Încălcarea regulilor:
"Este întotdeauna în necaz", chiulește de la şcoală, a fugit de acasă de
____ ori, își pierde toată noaptea pe străzi, nu se supune normelor de şcoală, conduce o
mașină fără carnet, face sex pentru bani / bunuri / droguri, îi forțează pe ceilalți în
activităţi sexuale, folosește substanţe interzise înainte de vârsta de 13 ani şi apoi recurent
după vârsta de 13 ani.
118
Evaluarea ODD şi CD
A se vedea, de asemenea, Scale de Gamă Largă enumerate pentru evaluarea ADHD în
secţiunea 16.1.
Instrumentul de Monitorizare al Proceselor Antisociale (APSD)
Scala Tulburării de Conduită (CDS)
Lista de verificare Jesness Behavior (JBC)
Simptomele CD
Agresivitate:
Fizic agresiv cu colegii / părinţi / profesori / animale, bătăuş cu ceilalți, folosește
arme, viol, intră frecvent în lupte cu ceilalți pe terenul de joacă / din autobuz / din
cartier / de oriunde, se luptă cu pumnul, bătăi de stradă, este rău cu ceilalți copii, vorbește
urât, foloseşte un limbaj peiorativ / jignitor, violent / periculos, ameninţă / intimidează /
bătăuş, cruzime fizică față de animale sau oameni.
Distrugeri materiale:
Provoacă incendii, scrie graffiti-uri (cazuri particulare în care urăsc
graffiti-ul), pun pocnitori în cutiile poștale, vandalism, distrugerea intenţionată a
proprietăţii celor cunoscuți.
Falsitate:
"Adesea mint pentru a ieşi din necaz", dă vina pe alţii, un "mincinos patologic" /
"mincinos înnăscut", va trișa / minți pentru a câştiga / a fi văzut ca și câștigător, depune
efort la o sarcină sau în relație faţă de alţii numai în cazul în care îi revin beneficii,
acceptă în mod egoist favoruri, dar fără a le returna.
Furturi:
Fură din magazine, uită să plătească chitanțe, intrare prin efracție în casele /
mașinile / magazinele oamenilor, furt auto, tâlharește, extorcare / şantaj, jaf armat, furt,
fură poșetele femeilor.
Încălcarea regulilor:
"Este întotdeauna în necaz", chiulește de la şcoală, a fugit de acasă de
____ ori, își pierde toată noaptea pe străzi, nu se supune normelor de şcoală, conduce o
mașină fără carnet, face sex pentru bani / bunuri / droguri, îi forțează pe ceilalți în
activităţi sexuale, folosește substanţe interzise înainte de vârsta de 13 ani şi apoi recurent
după vârsta de 13 ani.
119
Realizări scăzute la școală / note mici, exmatriculat / în perioade de probă la
școală, plasat în învăţământul special, repetent.
Evaluarea ODD şi CD
A se vedea, de asemenea, Scale de Gamă Largă enumerate pentru evaluarea ADHD în
secţiunea 16.1.
Instrumentul de Monitorizare al Proceselor Antisociale (APSD)
Scala Tulburării de Conduită (CDS)
Lista de verificare Jesness Behavior (JBC)
Inventarul Jesness - Revizuit (JI-R)
16.4. TULBURĂRI ALIMENTARE
Anorexia Nervosa
Aspect Descărnat
Coaste / șolduri proeminente, față trasă, membre "coadă de mătură", cachexia /
cachectic, șeruit, pierdere în greutate de cel puţin 15%, fără a suferi de vreo boală.
Consecinţe Fiziologice
Amenoreea / tulburări / întreruperi / încetarea ale ciclului menstrual, degenerare a
muşchilor, stres cardiac / aritmie / bradicardie / insuficienţă cardiacă, edem, dezechilibru
electrolitic, căderea părului, scăderea tensiunii arteriale, temperatura corpului scăzută /
hipotermie, creşterea părului moale și gros peste organism.
Simptome comportamentale
Suprasolicitare.
Abuz de laxative / diuretice.
Reducerea aportului alimentar zilnic la doar câteva legume / biscuiti / etc.,
consumă doar alimente cu conţinut scăzut şi fără calorii, are ritualuri alimentare (de
exemplu, tăiere alimentelor în bucăţi foarte mici, mestecă o bucată de mâncare pentru
perioade lungi de timp).
Refuzul de a mânca / auto-înfometare / post.
Își studiază cu orele corpul în oglindă.
120
Simptomele cognitive
Imagine corporală distorsionată (crede despre el / ea că este întotdeauna prea gras,
în ciuda pierderii semnificative în greutate), își pierde simțul realității atunci când își
vede corpul, se vede pe sine ca fiind extrem de gras / grasă, chiar dacă de fapt este
scheletic, nemulţumiţi de aspectele corporale.
Teama de a deveni obezi, fobie alimentară, frică de schimbările pubertății.
"Copil bun", se comportă civilizat, conştiincios, liniştit, se straduiește intens
pentru a fi perfect sau ai mulțumi pe alții.
Teamă morbidă de creșterea în greutate / de a fi grași, atitudini distorsionate şi
groaznice despre alimente, evitant cu alimentele care ”îngraşă", idei de groază
supraevualte despre ”stratul de grăsime”.
Obsesie pentru slăbit, preocupat de alimente, interes excesiv în prepararea
mâncărurilor / încercare de noi rețete / gătirea de mese copioase pentru ceilalți.
Perfecţionist, excesiv de auto-disciplinat / de auto-control, mândru de
managementul greutății, excesiv de critic față de sine şi / sau ceilalți.
Vede familia într-o limină prea pozitivă, neagă orice conflict de familie, viziune idealistă
despre familie, enmeshment cu un părinte, familia nu dezvăluie sentimente / emoții.
Bulimia Nervosa
Aspect:
Mărimea corpului normală, greutate aproape de normal (uneori obezi), mari
fluctuaţii corporale.
Consecinţe fiziologice:
Inflamări frecvente ale gâtului, glande umflate, probleme dentare din cauza
distrugerii smalțului dinților, probleme intestinale / constipație, deficiențe nutriționale,
foame intensă, deshidratare, temperatura corpului scăzută, tulburări de echilibru corporal,
pierderea părului, insomnie, amenoree.
Simptomele comportamentale
Alternează între mâncatul în exces şi a perioadelor de post cu un comportament normal
de alimentare, mănâncă alimente în secret, achiziționează cantități mari de alimente care
"dispar" brusc, produsele alimentare ale altor oameni "dispar".
121
Se supra-alimentează apoi își provoacă vărsături (auto-vărsături induse sau supradoze de
laxative), consumă cantităţi enorme de alimente bogate în calorii, adesea mănâncă
alimente bogate în calorii fără a lua în greutate.
Suprasolicitare.
Cântăriri frecvente, frecventează clinicile de control al greutăţii.
Impulsivitate, hiperactivitate.
Consumul de alimente nesănătoase.
Face încearcări de a piarde în greutate, este în dietă de-a lungul vieții.
Perfecţionism.
Vomă auto-indusă, foloseşte laxative / diuretice / preparate tiroidiene, suprimă pofta de
mâncare.
Simptomele cognitive
Preocupare anormală în legătură cu mărimea corpului, auto-evaluarea este centrată pe
greutate, se simte neputincios în controlul greutății.
Dificultate în modul clar de gândire, raţionalizează despre mâncare / simptome, gândire
dihotomică, supra-personalizare.
Teama de obezitate / teamă morbidă de a deveni gras.
Imagine corporală negativă / distorsionată / iraţională, supra-preocupat cu aspectul
corpului / formei corpului / greutății, nemulţumit / dezgustat de aspectele corporale.
Perfecţionism.
Preocupare pentru alimente.
Rușinat de comportamentul anormal.
Aspecte emoţionale
Depresie, anxietate, modificări ale dispoziţiei, furie mascată.
Sentimentele de dezgust / neputinţă / panică / vină despre incapacitatea de a controla
stările de vomă / expulzare.
Impulsivitate.
Stimă de sine scăzută, suprasensibil la criticile din partea altora.
Suicid.
Aspecte sociale
Dificultăţi în relaţiile interpersonale, refuză să iasă la întâlniri din cauza imaginii în care
se vede.
Mănâncă singur din cauza jenei pentru cantitatea / ritualurile de mâncare consumată,
merge frecvent la baie (pentru a vomita).
Probleme de familie.
Realizări academice ridicate.
Restricționat în activitățile sociale.
Deprecierea muncii sale.
122
Inventarul 2 al Tulburarilor de Alimentație (EDI-2) poate fi folosit pentru a evalua în mod
specific tulburările de alimentaţie. (A se vedea capitolele 27 şi 28 pentru instrumentele și,
respectiv, scalele de măsurare ale comportamentului general).
Enurezisul
Enurezisel este udarea în pat după vârsta de 5 ani. Enurezis "primar" se produce atunci
când simptomele au fost prezente pe tot parcursul copilariei (de exemplu, învățatul la
toaletă nu a fost finalizat cu succes).Enurezisul ”secundar” are loc după cel puţin 6 luni
de mers cu succes la toaletă.
Encoprezis
123
Simptome emoţionale şi comportamentale asociate:
Ascunderea / pătarea scaunelor sau materiilor fecale, stres familial mare /
psihopatologic, gospodărie dezorganizată, abuz fizic / sexual, anxietate crescuta, fobia de
toaletă, evenimente stresante (de exemplu, naşterea unui frate, separarea de părinţi,
începerea școlii).
Pica
Pica este ingerarea de substanțe non-nutritive, cum ar fi murdăria, varul, ipsosul, săpunul,
lipiciul, chibrituri, fecalele, pământul, cărbunele, bicarbonatul de sodiu, cenuşa, zațul de
cafea, detergentul de rufe, sau păr. De obicei începe între vârstele de 1 şi 2 ani; este, de
asemenea, observat la femeile gravide (inclusiv adolescentele gravide). Aceasta poate fi
asociată cu deficitul de fier, și poate provoca saturnism şi blocaj intestinal.
Tulburarea de Mestecare
124
În tulburare de mestecare (numit, de asemenea, "merycism"), un copil regurgitează şi
remestecă alimentele. Complicaţiile medicale pot include malnutriţie sau neputința de a
înghiți la sugari (care pot fi fatale), şi actul de mestecare poate fi asociat cu hernie hiatală.
Este mai frecvent la copiii cu retard mintal decât la cei cu inteligență normală.
A se vedea Capitolul 33, “Scris pentru Scoli”, pentru mai multe informatii privind
stabilirea unei dizabilitati de invatare potrivit Legii Invatamantului a Persoanelor cu
Dizabilitati (Individuals with Disabilities Education Act ( IDEA)).
A se vedea capitolele 21 şi 22 pentru mai multe informaţii despre multe din testele
menţionate mai jos
125
Testul de diagnostic al capacitatilor pentru adolescent- Editia a doua (Diagnostic
Achevement Test for Adolescents- Second Edition)
Testul individual de capacitate Wechsler – Editia a doua (WIAT-II – Wechsler
Individual Achievement Test-second edition)
Testul pentru o gama larga de realizari, Editia a patra (WRAT-II)( Wide Range
Achievemet Test – Second Edition)
Testul de capacitate Woodcock-Johnson III (WJ III)
Testul de capacitate pentru copiii mici (YCAT – Young Children’s Achievement
Test)
126
Cod relevant DSM-IV-TR
315.1 Tulburarea de Matematică
Evaluarea Discalculiei
Testul complet de abilitati matematice ( Comprehensive Mathematical Abilities Test)
KeyMath-revizuit: Un inventar de diagnosticare a fundamentelor matematicii
Test de abilitati ale notiunilor primare de matematica – Editia a treia (TEMA-3)
Test de abilitati matematice - Editia a doua (TOMA-2)
Simptome
Dificultate in efectuarea operaţiilor matematice (adunare / scădere / inmultire /
impartire), probleme de numărare, probleme cu identificarea / folosirea banilor, citirea
ceasului, imposibilitatea de a adăuga/scade constant numere cu o singură cifră, neputinta
de a finaliza un produs de mai multe cifre.
Dificultate in intelegerea termenilor/ operatiunilor matematice, probleme de
înţelegere a povestii problemelor, nu pot analiza problemele cu cuvinte şi să facă
corespondenţa dintre numerele de manipulare şi abstracte.
Interpretarea gresita a semnelor , nu recunoaşte semne corespunzătoare.
Probleme de invatare a datelor matematice (de exemplu, tabele de multiplicare).
Transpunere numere.
Afirmatii sumare
Performanţa copilului la actualele testari este în concordanţă cu diagnosticul de
tulburare matematica, precum scorurile de dobandiri la matematică au fost discordante
fata de performanţa aşteptată şi a arătat o întârziere de ___ ani clasa.
(Pentru un copil mai mic:) Aptitudinile academice insusite se încadrează cu mult
sub nivelul de gradul actual la matematică, în cazul în care copilul prezintă o înţelegere
nesigură a conceptelor de bază (de exemplu, corespondenţă 1:1, recunoasterea numarului,
aprecierea de magnitudine a numărului) şi are dificultăţi în lucrul cu numere , chiar şi
pentru probleme foarte simple şi concepte.
127
Cod relevant DSM-IV-TR
315.00 Tulburarea de Citire
128
Ortografie depreciata / limitata, inversări facute literelor, se luptă cu asociaţia de
bază sunet-simbol atat pentru vocale cat şi pentru consoane.
Dificultăţi asociate
Probleme academice în matematică.
Dificultăţi in atentie.
Probleme in articulare .
Delincvenţă.
Dificultăţile legate de limbă-de prelucrare.
Slaba memorie pe termen scurt sau pe termen lung, cu dificultăţi in memorarea pe
derost (de exemplu, învăţarea datelor matematice, cum ar fi tabla inmultirii).
Probleme cu stima de sine.
Dificultăţi vizual-spatiale.
Probleme in gasirea cuvintelor.
Specificatii sumare
PENTRU COPII MAI MICI SI CITITORI PRECOCE
Performanţa copilului indică faptul că ea / el prezinta riscul de a dezvolta dislexie.
Copilul a demonstrat un model de scoruri tipice de copii mici cu dislexie: Testele
de citire care depindeau de fonetica au fost foarte dificile pentru ei.
Capacitatile abilitatilor academice se încadrează cu mult sub nivelul de grad
actual de lectură şi de ortografie.
Recunoaşterea copilului de litere (abilitate vizuala) este mai dezvoltată decât
capacitatea lui de a asocia sunete cu litere (fonematic / calificare auditiva); copilul are
doar începutul de conştientizare a sunetelor în acest moment.
PENTRU COPII DE VARSTA SCOLARA
Rezultatele copilului la testare a indicat ca el / ea are un handicap de învăţare
specific, dislexie.
Copiii cu dislexie au un deficit timpuriu în prelucrarea fonologica (abilitatea de a
recunoaşte sunetele şi succesiunea lor în cuvinte), care afectează uşurinţa cu care
corespondenţa litera- sunet este invatata si automatizata. Acest lucru duce la progrese mai
lente în procesul de învăţare a citititului şi chiar cu mai multe dificultăţi în procesul de
pronuntie. Istoria educational a copilului şi rezultatele testelor reflectă în mod clar acest
model.
Pe scurt, copilul este un baiat/o fata de___ ani, cu o dizabilitate de învăţare în
zona de lectură.
Scoala de istorie, istoria timpurie de dezvoltare, şi rezultatele prezentelor teste,
toate indică faptul că aceasta este un copil cu o dizabilitate de citire specifica (dislexie).
Rezultatele sunt foarte coerente cu o dizabilitate de invatare specifica (dislexie),
cu o slăbiciune semnificativă în procesarea fonologică.
Rezultatele testelor şi antecedentele indică faptul că ea / el are o tulburare de citire
(dislexie). Concret, competenta în lectură şi scriere este cu mult sub nivelul clasei lui si
contradictorie cu ceea ce se astepta pe baza nivelului sau general de intelgenta.
Istoria scolara a copilului şi rezultatele prezentelor test indica faptul ca el / ea are
un handicap de lectură specific (dislexie), precum si competenţele de prelucrare
129
fonologica (un deficit de bază în dislexie) sunt mai slabe decât ar fi normal de aşteptat
pentru un copil cu o experienţă educaţională şi capacitatea intelectuală ca al lui / ei.
Copilul a efectuat cu mult sub aşteptări în ceea ce priveşte abilităţile de lectură şi
de ortografie. Analiza ei / lui de performanţă indica dificultăţi semnificative in
aptitudinile de decodarea fonetica de bază (citire) şi codare (ortografie). Intelegerea
lecturii este, de asemenea, cu mult sub aşteptări.
Capacitatea copilului globala a lectură (compozit de intelegere a citirii si
recunoaştere a cuvintelor), precum şi aptitudinile sale de bază de citire (recunoaşterea
cuvintelor), difera în mod semnificativ de aşteptările pe baza capacităţii sale intelectuale
de ansamblu.
PENTRU COPII MAI MARI/ADOLESCENTI
Modelul rezultatelor acestui adolescent şi tipurile de erori pe care ea / el le-a făcut
sunt ambele caracteristice tinerilor adulti cu dislexie, care au compensat bine / parţial
compensat.
Istoria adolescentului şi modelul de scoruri indica o dislexie anterior
nediagnosticata.
Evaluarea NLD
Evaluarea NLD implică de obicei administrarea testelor de capacitatea intelectuală,
capacitatea vizual-spatiala,masurari ale realizarilor, şi funcţionarea executiva. Enumerate
mai jos sunt teste care măsoară în mod specific inteligenţa non-verbală. (CTONI şi
TONI-3 sunt discutate în continuare în capitolul 22. A se vedea alte capitole în secţiunea
E, "Rezultate Teste," pentru mai multe informaţii cu privire la alte tipuri de măsuri.)
Simptome
IQ verbal mai ridicat /index înţelegere verbală decât IQ-ul de performanţă / Index
Rationament Perceptual.
Dificultăţi academice la matematică, intelegerea lecturii.
Dificultăţi in coordonare (motorie fina, motorie grosiera, şi / sau psihomotorii).
Probleme cu organizarea vizual-spatiala.
Dificultăţi in relatiile sociale, probleme in citirea indiciilor non-verbale (cum ar fi
gesturi sau expresii faciale).
Probleme de integrare senzoriale sau tactile (sau antecedente de astfel de
probleme), nu le plac de zgomotele puternice / atingerile / produse alimentare specifice /
anumite mirosuri.
130
Dificultăţi asociate
Anxietate, gândire obsesionala / tendinţe.
Dificultate in organizarea şi conceptualizarea materialului verbal, dificultate in
conceptualizarea conceptelor abstracte matematice şi ştiinţifice, probleme de învăţare a
structurilor gramaticale ale limbilor străine.
Probleme emoţionale, comportament opoziţional.
Deteriorarea functiei executive, atenţie variabila, impulsivitate, tendinţe
perseverative, probleme organizatorice.
Hiperlexic.
Probleme de adaptare la situaţii noi / schimbari (de exemplu, schimbări în clasă,
profesori).
Specificatii sumare
Rezultatele testelor actuale nu indica prezenţa a NLD, astfel incat diferenţa dintre
abilitatile copilului verbale şi nonverbale nu a fost la un nivel compatibil cu acest
diagnostic.
Deşi acest copil demonstrează aptitudini verbale mai bine dezvoltate decât
aptitudini non-verbale, datele de testare nu indică faptul că el / ea îndeplineşte criteriile
de diagnostic complet pentru NLD.
În lumina de ___-puncte neconcordanţă între IQ-ul verbal al copilului si
rezultatele IQ-ului de performanta, posibilitatea de a LND a fost explorată prin teste
suplimentare. Într-adevăr, el / ea a fost găsit/a in a satisface cele mai multe dintre
criteriile principale pentru NLD, inclusiv de performanţă relativ mai slaba în competenţe
de calcul, întârzieri vizual-motorii de integrare, planificare motorie şi dificultate in
randamentul grafomotor, probleme in citirea indiciilor sociale, etc.
Rezultatele testelor indică un model tipic de indivizi cu NLD. Oamenii cu acest
tip de dizabilitate de învăţare au dificultăţi cu percepţia, analiza, integrarea, şi stocarea de
informaţii nonverbale.
Performanţa curenta a copilului şi antecedentele indică faptul că ea / el
îndeplineşte criteriile primare pentru NLD, inclusiv un IQ semnificativ mai mic de
performanţă decât scorul IQ-ului verbal; punctele slabe academice în înţelegerea lecturii
(din cauza problemelor de a face deducţii) şi abilităţi de calcul; intarzieri de integrare
vizual-motorii; planificarea motorie şi dificultati ale randamentului grafomotor, şi
probleme la citire nonverbala / aluzii sociale, care afectează raţionamentul sociale.
131
Simptome
Inversarea literelor, substituirea de majuscule cu litere mici (şi vice versa) în
cuvinte.
Erori de scriere a cuvintelor comune / mai puţin frecvente.
Organizarea scrisului a fost săraca / confuza.
Prinderea creionului a fost slaba / variabila, inconsistenta / moale / puternica.
Scrisul de mana sarac, copierea dificila, dificultate în mecanica de scris, prost
formate literele, litere intoarse, prea mult / prea puţin spaţiu între cuvinte, cuvinte
neseparate, editeaza literele cu dificultăţi semnificative, maniera idiosincratica de a
produce litere.
Viteza motorize slaba / secvenţiere.
Slaba ortografie / punctuaţie / valorificare, sare peste propozitii, apostroful omis
în contractanţii, folosit majuscule incorect.
Probleme in compunerea textului, construcţii slabe ale paragrafelor, erori
gramaticale, cuvinte adaugate sau lipsa în propoziţii, incapacitatea de a formula fraze /
propoziţii complete dintr-o imagine, propozitiile nu sunt formulate din punct de vedere
gramatical, a avut probleme venind cu idei care au fost conectate în conformitate cu un
subiect dat.
Utilizate propozitii prea scurte / concrete / propozitii simple, fara coerenta a
propozitiilor sau in dezvoltarea poveştii in scrierea lui / ei, vocabularul e cel de bază,
lipsa variatiei structirii si cuvintelor in formularea propozitiilor, conţinut mai sărac decât
ar fi de aşteptat de la abilitatile intelectuale si educationale ale copilului la nivelul sau.
Specificatii sumare:
Evaluarea realizării academice a dezvaluit o slăbiciune semnificativă în abilităţile
limbajul scris, astfel incat performanta copilului la testele de evaluare scris / ortografie /
valorificare / semne de punctuaţie / utilizare cuvânt a scăzut sub aşteptările varstei si
clasei.
În domeniul academic, o discrepanţă semnificativă a fost observată între
capacitatea intelectuală generala a copilului şi performanţa cu privire la măsurile
academice a limbajului scris.
132
318.1 Retard mental sever
318.2 Retard mental profund
319 Retard mental, Severitatea nespecificat
Siguranţă:
Poate / nu poate fi lasat singur acasa sau in curte.
De auto-ingrijire:
Poate / usor de invatat /nu poate sa isi incheie incaltamintea / sa se spele pe dinti/ sa se
imbrace/ sa foloseasca un cutit si o furculita, fara problem/ cu problem in a se hrani/
imbraca/ a merge la toaleta/ igiena personala.
133
Abilităţi sociale:
Aptitudini sociale adecvate / deficit (de exemplu, dificultăţi în interacţiunea cu colegii la
un nivel corespunzător vârstei).
Trauma:
Anoxie, infecţii, traumatisme craniene.
Specificatii sumare
134
Pe scurt, acest copil / adolescent este o persoana de ___ani de sex masculin / feminin cu
sindrom Down / etc. (precizaţi) şi uşor / moderat / sever / profund retard mental.
Rezultatele evaluarii de astăzi plaseaza nivelul general de functionare intelectuala a
copilului în categoria de retard mental uşor / moderat / sever / profund, cu performanţa la
testele de inteligenta, limbaj, vizual-motor, şi abilităţi adaptive toate convergente cu
privire la acest nivel de funcţionare .
Copilul este o fata / un baiat de __ani care în prezent funcţionează cu o inteligenta de
categoria uşoară / moderată / severa/ profunda de retard mental, cu dificultăţi cognitive pe
scară largă şi de adaptare în concordanţă cu această imagine.
135
dificultate la scris, abilităţi mult mai scazute decat altii de aceeasi varsta în activităţile de
zi cu zi care necesită coordonarea motorie.
Ticuri motorii
Mişcări stereotipe (vezi mai jos), clipitul, grimase, batut din palme / picioare, atinge,
răsucit in mers, reconstituie etape, flexiune a genunchiului, cules.
Ticuri verbale:
Face zgomote ciudate (latra / maraie / clicuri / sforaie / adulmecă), foloseşte cuvinte sau
expresii nepotrivite / limbaj obscen (coprolalia), tuse / drege vocea, repetă cuvinte /
fraze / sunete.
Merrell (2001) descrie starea depresiva, disconfortul social, ruşine, constiinta de sine, şi
comportamente obsesiv-compulsive ca şi caracteristicile asociate de tulburare Tourette.
136
299.10 Tulburarea dezintegrativa a copilariei
299.80 Tulburarea Asperger
299.80 Tulburarea pervaziva de dezvoltare fara alte specificatii
Deficite de comunicare
137
Inversarea pronumelor, nu foloseste pronume la persoana 1, se refera la sine cu “tu”se
refera la altii cu “eu”, “mie”.
Repeta cererile excesiv ( pana la punctul la care devine inoportun social ).
Tinde sa vorbeasca excesiv pe aceeasi tema fara a lua in considerare prarea altora.
Nu poate sustine o conversatie.
Foloseste un limbaj stereotipic/indiosincratic, repeta emisiunile/ reclamele/ filmele pe de
rost.
Baker (1983) mentioneaza urmatoarele deficite de vorbire pt autisti :
- aptitudinile receptive de limbaj ar putea fi mai bine dezvoltate decat aptitudinile
expresive.
- ecolalia sau repetitia frazelor pe de rost deseori nu constituie un limbaj cu inteles ( de
exemplu un copil care repea des “vino aici” ar putea sa nu vrea ca cineva sa vina langa el)
- aptitudinile de limbaj deseori nu se generalizeaza de la un caz la altul ?
- aptitudinile de limbaj ar putea sa nu urmeze o traiectorie de dezvoltare normal
Comportamente stereotipe
Fascinatia pentru părţi de obiecte, mai interesati de obiecte decât de oameni, obsesiv
fascinat de lucruri neobişnuite varstei (de exemplu, programe de autobuz, numere).
Are un model restrâns de interese, care este anormal varstei.
Inflexibilitate, are o aparenta nevoie de a îndeplini ritualurile specifice / modele de
comportament, devine extrem de stresat la schimbări minore în mediu, devine sfidător
atunci când alţii încearcă să redirecţioneze lui / ei jocul sau comportamentul social,
conservarea de monotonie.
Joaca este rigida / lipseşte în imitaţie / imaginaţie.
Manierele repetitive motorii, obiceiuri repetitive de a se juca.
Mişcări stereotipe ale corpului (de exemplu, invartit, batut din palme, gesture ale mainilor
/ aripi, balansat, legănat, răsucit, lovirea capului, mers pe varfuri), fixarea cu privirea a
lucrurilor ce se invart (de exemplu, ventilatoare).
138
Specificatii sumare
Testele de funcţionare cognitiva, comportamentala, şi neuropsihologica nu au indicat un
model consistent cu o tulburare de dezvoltare omniprezent, cum ar fi autismul sau
sindromul Asperger.
Deşi copilul are unele simptome care sunt în concordanţă cu tulburare Asperger, ea / el nu
pare să îndeplinească criteriile de diagnostic complet.
Actuala testare este în concordanţă cu diagnosticul de tulburare Asperger, pe masura ce
copilul a demonstrat, în general, puncte slabe relative în procesul de integrare vizual-
motorie, funcţiile executive, limbaj de ordin superior, pragmaticii, şi raţionament social.
Comportamentele (de exemplu, rigid-tate / oppositionality, anxietate, toane) sunt, de
asemenea, asociate cu tulburare Asperger.
Rezultatele de la această testare, şi a antecedentelor acesteia, indică faptul că copilul
îndeplineşte criteriile pentru o tulburare din spectrul autismului, cum ar fi tulburarea
Asperger. În revizuire,problemele aptitudinilor sociale (inclusiv probleme în conştiinţa
socială, înţelegerea socială, emoţională şi înţelegere; aderarea inflexibila la rutina şi
tendinţe obsesionale) sunt toate compatibile cu acest diagnostic. În plus, slaba coordonare
motorie grosiera si problemele senzoriale de integrare sunt, de asemenea, frecvent
observate la persoanele cu tulburare Asperger.
Având în vedere datele de testare, informaţii istorice, şi observaţii comportamentale, un
diagnostic de tulburare de spectru autist pare a fi justificat. Caracteristicile cheie ale
tulburarii de spectru autist includ o depreciere marcată şi susţinută în comunicare;
semnificativ anormale sau dezvoltare afectata a interacţiunilor sociale; şi a modelelor de
comportament, interese si activitati restrânse, repetitive, şi stereotipe.
Comportamentul expus de copil în concordanţă cu diagnosticul de o tulburare pervaziva
de dezvoltare, în care el / ea arată o insuficienţă severă şi pervaziva în competenţe de
interacţiune social reciproca, un model restrâns de interese şi activităţi, şi un eşec pentru a
dezvolta relaţii de la egal la egal adecvate nivelului de dezvoltare. Funcţionarea anormala
a copilului în domeniile de interacţiune socială şi de comunicare este de lungă durată.
Rezultatele evaluării indică faptul că copilul îndeplineşte criteriile pentru autism, inclusiv
folosirea defectuoasa a limbii, o lipsă de interes social şi capacitatea de reacţie, şi
stereotipii; ea / el, de asemenea, prezintă un profil cognitive inegal, cu răspunsuri ciudate
la stimuli senzoriali, şi folosire atipica a corpului.
139
Coduri relevante DSM-IV-TR
Informaţii generale
Potrivit Barker (1990), tulburările psihotice din copilărie sau adolescenţă se încadrează în
patru grupe:
• Schizofrenie.
• Psihoză dezintegrativa, de obicei, ca urmare a unei boli organice a creierului (aceasta
poate fi progresivă sau nonprogresiva).
• Psihoza reactiva.
• Psihoza cauzată de o infecţie, o afecţiune metabolică, sau intoxicaţie cu droguri
(marijuana, LSD / acid, cocaina, opiacee).
Cel mai precoce debut începe înainte de vârsta de 13 ani. Schizofrenia cu debut precoce
începe în copilărie sau adolescenţă târziu. Schizofrenia de cele mai multe ori se manifestă
tarziu, in adolescenta sau la maturitate devreme.
Simptome
Simptome afective:
Extreme schimbări de dispoziţie, afecte necorespunzătoare, afect plat, pasivitate
comportamentala, indiferenţă, euforie, iritabilitate, agitaţie, catatonie, stare depresivă.
Simptome negative:
Nemotivaţ, ilogic, lipsa de vointa, afect plat, blocare.
Simptome comportamentale:
Dezorganizat / bizar / vorbire incoerenta, asociaţii gresite, tangentialitate,
circumstantialitate, deraiere, fie sărăcie de conţinut fie abundenta de idei, mormăie
considerabil, răspunsuri la întrebări nepotrivite, se opreşte vorbind în mijlocul unei
propoziţii şi nu continuă, excitabilitate, fie hyperkinesis sau imobilitate, rigiditate,
muţenie, schimbări bruşte de la imobilitate la excitabilitate, disfuncţii sociale sau
profesionale.
140
Simptome cognitive:
Confuzie, dezorientare spaţial / temporală, gândire dezordonată, idei bizare,gandire
ilogica, tulburări de gândire, de pierderea a contactului cu realitatea / lumea reală.
Iluzii:
Iiluzii paranoice, sentimente de persecutie, idei de referinţă / grandoare / control, alte
denaturări ale conţinutului de gândire (a se preciza).
Halucinaţii:
Auditive / vizuale / tulburări olfactiv / tactile, distorsiuni perceptuale specifice (a se
preciza).
307.47 Cosmarul
307.46 Pavorul nocturn
307.46 Somnambulismul
780.59 Tulburarea de somn legata de respiratie
780.5x Tulburarea de somn datorata unei GMC
Cosmarul
Copilul are indelung vise inspaimantatoare, realiste, se trezeşte în mod repetat în timpul
somnului, este capabil să isi reaminteasca multe detalii din vise.
Pavorul Nocturn
Copilul în timpul somnului brusc are un episode in care incepe sa tipe/are
palpitatii/transpira, este inconsolabil / nu răspunde la încercările altora “să-l mângâie”
copilul nu isi poate aminti visele sau intregul episod.
Somnambulismul
Copilul se ridică şi face plimbări in timpul somnului (de obicei, în prima treime a
somnului), copilul nu este treaz în timpul acestui episod şi poate fi trezit numai cu
dificultate.
CAPITOLUL 17
CASA SI FAMILIA
141
Vezi capitolul 11, “Dezvoltarea si istoria familiala”, pentru mai multe informatii
privind functionarea si relatiile familiale.
Indicati care dintre urmatorii factori sunt relevanti pentru evaluarea/ tratamentul copilului:
structura de familie (include parinti, parinti vitregi si frati care nu locuiesc in casa); durata de
timp petrecuta de copil in actuala situatie de viata; si ingrijitorii primari (de indicat relatia
fiecaruia cu copilul, numarul de ore pe zi in care copilul de afla intr-un sistem de ingrijire si
numarul persoanelor care au grija de copil). Daca parintii sunt separati sau divortati, indicati
cine are custodia copilului si cat de des se intalneste copilul cu celalalt parinte.
Intacta, mama-tata vitreg, tata-mama vitrega, mama/ tata singur/a (necasatorit/ vaduv/
divortat).
Locuieste impreuna cu parintii, mama, tata, frati, rude, tutore, mama/ tata si sotul/ sotia
acestuia
sau partenerul/ partenera de viata, etc.
Tipuri de locuinte
Locuinta cu o singura familie, apartament, remorca, duplex, casa cu 2 sau 3 etaje, condo, casa
cu terasa, locuinta construita intr-un rand de case (pereti comuni cu vecinii), casa mobila.
Locuinta in proprietate sau inchiriata, familia locuieste impreuna cu rudele, locuieste intr-un
adapost sau sunt fara locuinta.
Familia locuieste intr-un cartier nesigur, in conditii improprii, adultii sunt ingrijorati ca si-ar
putea pierde casa, chiria.
Cand este relevant, notati numarul de camere; daca copilul imparte camera sau patul, si daca
da, cu cine; prezenta sau absenta cartilor, a televizorului, a calculatorului si a jucariilor adecvate
varstei.
Rutina
Ora mesei
Familia sau ingrijitoarea au un program stabil pentru mic dejun/ pranz/ masa de seara.
Membrii familiei iau masa impreuna deseori/ rareori/ niciodata.
In timpul mesei atmosfera este fericita/ suparatoare/ linistita/ zgomotoasa/ plina de certuri
frecvente/ conversatii animate/ argumentari.
Treburi menajere
142
Aranjarea mesei, spalatul vaselor, scosul gunoiului, ajutor pentru cumparaturi, spalatul,
calcatul si aranjatul hainelor, golitul gunoiului, grija copiilor mici, a animalelor de companie
(plimbatul cainelui).
Somnul
Doarme sau nu dimineata/ la pranz, daca doarme, cat dureaza (minute, ore).
Are sau nu ora de culcare stabila; daca este inconsecventa, impusa rareori.
Activitati de familie
Mersul la biserica, sinagoga, moschee, templu, la masa, filme, sporturi/ jocuri, vacante,
voluntariat, vizionarea programelor TV in familie, etc.
17.2 Parintii
Identificati parintele (sau parintii) responsabil pentru copil in privinta scolii, a problemelor de
sanatate, a vizitelor la doctor, disciplina si treburile casnice.
17.3 Parenting
143
Stiluri
Sever
Permisiv
Se stabilesc putine limite, se cere putin de la copil, i se permite acestuia sa decida singur in
privinta activitatilor de rutina (ex: cate ore se uita la televizor, orele de masa, de somn).
Autoritar
Dezinteresat
Neglijent, dezinteresat de evenimentele sau oamenii din viata copilului (scoala, prieteni),
asteptari si investitii putine, indisponibil pentru copil.
Acceptare, prietenos/ sociabil, ajutator, afectuos, politicos/ respectuos, cald, parintele isi
exprima deseori afectiunea fata de copil, este incantat de activitatile copilului, pune nevoile
copilului pe primul loc, ii raspunde acestuia cu empatie, parintele este receptiv la nevoile
copilului, initiaza joaca.
Respingere, putina empatie fata de copil, rareori isi exprima afectiunea fata de copil, rareori
raspunde nevoilor acestuia, pedepseste plansul, nu exprima afectiune.
Disfunctional, neglijent, furios, negativ, violent/ abuziv.
Disciplina
Notati cine este responsabil pentru disciplina copilului si acordul dintre parinti
in privinta tehnicilor de disciplina. Notati cat de rezonabil se impune ora de
stingere sau interdictia de a iesi din casa dupa o anumita ora si reactia
copilului/ adolescentului fata de aceasta.
Limite
144
Protectie/ restrictie excesiva, indulgenta, asteptari nerealiste.
Rigurozitate/ indulgenta
Prezenta/ absenta normelor privind mobilitatea, hranirea, cand copilul intrerupe conversatia,
manierele din timpul mesei, ingrijirea/ curatenia, ora somnului, zgomotul, radio/ TV, treburile
casnice, supunere/ respectare/ agresiune, nuditate/ modestie, masturbare/ joc sexual.
Agresiune
Raport crescut/ scazut intre disciplina materna si cea paterna, mama/ tatal considera celalalt
parinte prea strict, conflicte intre parinti in privinta disciplinei.
Lauda
Se foloseste lauda pentru manierele din timpul mesei/ supunere/ joc frumos; utilizarea
laudelor frecvent/ deseori/ ocazional/ rareori, deloc.
Disciplina problematica
Lipsa disciplinei, disciplina inconsistenta, disciplina aspra/ exagerat de severa, frica/ ura fata
de parinte, initiativa/ spontaneitate scazuta, valori instabile/ neregulate.
Disciplina coerenta
Metode de disciplina
Amenintari verbale/ fizice, disciplina severa/ neregulata, asteptari nerealiste, izolare, copilul
este muscat/ lovit cu un obiect (curea, pantof, paleta, etc.), copilul este amenintat/ agresat cu
o arma (cutit, pistol, etc), neglijenta.
145
17.4 Asistenta sociala
CAPITOLUL 18
SCOALA
Cladirea scolii
Cladirea este bine/ prost intretinuta, curata/ neingrijita, accesibila/ inaccesibila scaunului cu
rotile, este localizata intr-o zona cu criminalitate ridicata/ nesigura/ sigura, locul de joaca este
bine/ adecvat/ slab intretinut, prezenta/ absenta locurilor de joaca situate afara.
Scoala este mica/ medie/ mare, cu un total de ……….. elevi.
Sala de clasa
Marimea salii
Programul
146
Resursele salii de clasa
Copiii se inteleg bine/ nu se inteleg intre ei, grupul este unit/ dezbinat.
este frecvent nervos/ enervant/ agitat/ iritant/ plicticos/ pasiv/ calm/ relaxat/ linistit in
activitatile de grup.
Tranzitii (ex: obiceiuri de inceput/ sfarsit treaba, strangerea sau aranjarea materialelor si
alinierea pentru pauza/ pranz):
Calme/ usoare, bine structurate/ bine ordonate, linistite/ fara incidente, haotice/ dezordonate/
dezorganizate, confuze pentru unii/ majoritatea/ toti studentii, agitate/ frenetice, incurcate,
urmate de un comportament neascultator din partea unor/ catorva/ tuturor studentilor.
Ii este usor/ greu sa treaca de la o activitate la alta, plange/ refuza sa participe/ se exclude/
are crize.
147
Copilul vine la scoala pregatit sa invete, curios/ interesat/ energic/ nerabdator, distras/
anxios, dezinteresat/ plictisit, nervos/ ostil, doreste/ nu doreste sa invete lucruri noi, ii este
teama de esec.
Copilul simte ca activitatile scolare se potrivesc cu abilitatile/ eforturile lui/ ei, sunt
satisfacatoare, se subestimeaza/ supraestimeaza, considera activitatile scolare provocatoare/
coplesitoare.
Realizarile scolare ale copilului sunt/ nu sunt consecvente cu abilitatile lui/ ei.
Ii place/ nu ii place/ ii este indiferent profesorul, copilul se simte placut/ favorizat/ pedepsit/
agasat/ displacut/ tratat nedrept de profesor.
Parintii asista in mod obisnuit/ nu asista la sedintele cu parintii/ serbari/ alte activitati
scolare, mama/ tatal/ ambii parinti participa la activitatile scolare, se ofera voluntari pentru
proiecte scolare deseori/ cateodata/ rareori/ niciodata.
Parintii sunt dezinteresati de scoala/ nu au luat legatura cu profesorul, profesorul nu a
incercat sa ia legatura cu parintii.
Profesorul a incercat dar nu a reusit sa ia legatura cu parintii.
Abandonul scolar
Notati daca adolescentul/ copilul a abandonat scoala inainte sa termine liceul si factorii care
au contribuit la abandonul scolar:
Suspendat, note mici, lipsa inovatiei, nu-i placea scoala, sarcina, casatorie, altele
(specificati).
Notati si care a fost ultima clasa terminata si cand a fost ultima oara la scoala (ziua, luna,
anul).
18.5 Profesorul
Asteptarile
148
Profesorul are asteptari foarte mari/ mari/ putine/ adecvate/ inadecvate, profesorul preda pe
intelesul elevilor sau acestia nu il inteleg.
Excelenta/ buna/ slaba, exista nepotrivire intre copil si stilul/ nivelul academic al
profesorului.
Stilul de predare
Autoritar, permisiv, sever, interactiv/ care implica, provocator, rigid, profesorul lauda elevii
deseori/ cateodata/ rareori/ niciodata, este cald/ distant fata de elevi.
Disciplina
Profesorul pierde mult/ putin timp cu disciplina, profesorul poate/ nu poate controla elevii,
profesorul impune disciplina in mod adecvat/ inadecvat/ excesiv.
Temele pentru acasa sunt cerute regulat/ neregulat/ deseori/ cateodata/ rareori.
Sarcinile sunt de obicei/ deseori/ cateodata/ rareori/ aproape niciodata relevante, sarcinile
tind sa ocupe timpul elevilor.
CAPITOLUL 19
RELATII SOCIALE SI DE MUNCA,
ACTIVITATI DE RECREERE
Descrierile urmatoare, preluate de la Bee (1997), Bukato si Daehler (1998), sunt modele de
dezvoltare normala a copilului in cadrul relatiilor sale sociale.
Copilarie
Copilul se uita la alti copii cu interes/ curiozitate/ atentie/ vigilenta/ indiscretie/ vioiciune/
receptivitate, nu se uita la alti copii, prezinta dezinteres in legatura cu alti copii, raspunde
copiilor cu indiferenta/ apatie/ lipsa de interes.
149
Prescolar
Se angajeaza in joaca/ jocuri de rol/ etc. cu prietenii, imparte obiectele cu prietenii, nu este
capabil sa se angajeze in jocuri de rol cu prietenii, prefera sa se joace singur, nu imparte cu
ceilalti copii.
Scoala generala
Joaca sau activitatile cu prietenii ocupa mare parte din timpul liber al copiilor.
Se joaca frecvent/ rar cu prietenii in timpul liber, se joaca cu prietenii pentru aproximativ …
ore/ dupa-amieze/ zile pe saptamana, niciodata/ rareori se joaca in timpul liber.
Liceu
Prieteniile intre baieti si fete sunt rare, dar incep sa apara cand copii intra in
adolescenta.
Adolescenta
19.2 Joaca
Joc neocupat – copilul nu se angajeaza in joc, poate sa stea intr-un colt, se uita in jur.
Joc izolat – copilul se joaca singur, cufundat intr-un activitate independenta de ceilalti copii
(obisnuit la 2-3 ani).
Joc spectator – copilul se uita cu aviditate la cum se joaca ceilalti copii, dar nu li se alatura.
150
Joc paralel – copilul se joaca separat de ceilalti copii, dar cu abiecte asemanatoare (ex: doi
copii se joaca separat cu camioane pe podea).
Joc asociativ – include interactiune sociala cu putina calitate organizationala.
Joc de cooperare – joc cu interactiune sociala care include identitate de grup si organizare.
Tipuri de joc
Urmatoarele grupari includ cateva din tipurile lui Parten (vezi mai sus) si alte cateva:
Jocul solitar, joc in paralel, joc de cooperare, jocul social de rol sau jocul sociodramatic, joc
dur si rostogoliri, jocul senzorio-motor, joc practic, joc de rol/ simbolic, jocul social, jocul
constructiv.
Dificultati obisnuite
19.3 Prietenii
Copilul initiaza/ accepta/ ii plac intalnirile de joaca cu colegii, este capabil de compromisuri
cu prietenii, este un copil care poate sa urmeze, dar si sa conduca, este placut si acceptat de o
mare parte/ majoritatea copiilor din clasa, are abilitati sociale foarte bune, isi face prieteni cu
usurinta, nu are dificultati in a-si face prieteni, este vazut ca un lider de colegi, este invitat
frecvent la intalniri de joaca, interactiunile sociale cu colegii sunt satisfacatoare, se spune
despre …… ca are multi prieteni.
Copilul nu face cele mai bune alegeri in privinta prietenilor, este un adept al prieteniilor
necorespunzatoare, devine obsedat de unii prieteni.
Se cearta deseori cu colegii de joaca, prefera sa se joace cu copii mai mici, are cateva
prietenii adecvate/ are doar un prieten, are o istorie de probleme din cauza jocului cu alti
copii.
Copilul “nu” are prieteni, are dificultati in a-si face/ mentine prietenii din cauza unor
izbucniri foarte violente/ incapacitatii de a impartasi/ probleme cu citirea indicilor
nonverbali/ unor dificultati in adaptarea afectivitatii/ altele (specificati).
Are un pattern omniprezent de detasare din relatiile sociale.
19.4 Grupuri/ Intalniri intre colegi
Copii populari, neglijati/ respinsi, gasti, atleti/ sportivi, “drogati”, “tocilari”, “goths”,
“creiere”/ “studiosi”, “snobi”, “singuratici”, “ratati”, “petrecareti”.
151
Experiente de grup pozitive
Iese in evidenta ca cel “oprimat” (“underdog”) in gruparile de la egal la egal, este foarte
placut/ popular/ acceptat/ admirat de colegii lui.
Intalnirile
Notati varsta la care au inceput intalnirile; frecventa sau modelul de comportament din
cadrul intalnirilor si daca acesta este adecvat/ nepotrivit varstei/ nivelului de dezvoltare; si
daca adolescentul are o relatie exclusiva (“stabila”).
Frecventa intalnirilor:
Niciodata, rareori, doar la ocazii speciale (ex: Balul Bobocilor), “iese impreuna cu”, este
interesat sa iasa la mai multe intalniri dar ……. (specificati), deseori, compulsiv, multe/
multi parteneri, are multe/ doar relatii scurte, a avut o relatie monogama de lunga durata de
la varsta ……, se afla intr-o “relatie stabila”.
Alte calitati:
Este abuzat/a fizic/ verbal/ emotional, este exploatat/a de iubit/a (descrieti), se afla intr-o
relatie nepotrivita/ prea serioasa/ prea sexuala pentru varsta lui/ ei, nesatisfacatoare,
simbiotica, stabila, functionala, adecvata, satisfacatoare, apropiata, intima, iubitoare/
implinita.
152
Notati numele angajatorului; numarul orelor de munca in afara scolii; ce fel de ocupatie are;
cat de adecvata este munca/ slujba pentru nivelul de dezvoltare si varsta; efectele pe care le
are slujba asupra scolii (ex: notele sunt la fel/ au scazut/ s-au ridicat); relatia cu
supraveghetorii/ colegii de serviciu.
Abilitati de lucru
Motivatia de a lucru
Refuza, apatic/ indiferent, putin motivat/ conform/ pozitiv/ doritor, vrea sa faca treburi
vazute ca monotone sau neplacute.
Evitant/ distant/ timid/ constient de sine, nervos, conflictual, tiranic, supus, competitiv,
suspicios, cauta atentia, clowning/ imatur/ provocator, nepotrivit, dependent, face necazuri,
ridiculizeaza/ cicalitor, prietenos.
Afirmatii generale
153
Tipuri de activitati
Colectii:
Prieteni:
Sta cu, se joaca cu, merge la film/ la mall/ etc. cu, face sport cu/ etc.
Hobby-uri:
Muzica:
Ii place sa asculte muzica, canta la pian/ chitara/ etc, ia lectii de pian/ chitara/ etc.
Animale de companie:
Se joaca cu cainele/ pisica/ papagalul/ pestele/ iepurele/ etc., are grija de animalul de
companie.
Joaca:
Papusi/ casa de papusi, se joaca cu scuterul/ trambulina/ altele (specificati), joaca in aer
liber, joaca de rol, joaca in parc, joc dress-up.
Citit:
Notati cate ore pe saptamana citeste copilul si cate carti a citit in ultima luna.
Sporturi:
154
Este talentat la sport; este considerat un atlet bun; este cel mai bun jucator la echipa de … .
Ii place sportul si este foarte coordonat.
Are probleme cu sportivitatea/ pierderea/ jocul corect/ jocul cu reguli din cauza
problemelor de excitatie emotionala/ lipsa impulsului competitiv/ dificultatii cu abilitatile
sociale/ altele (specificati).
Are dificultati in a participa la activitatile sportive din cauza abilitatilor motorii sarace si
din cauza lipsei de coordonare.
Jucarii:
Lego, K’nex (jocuri de construit), papusi, jucarii de plus, cuburi, masini/ camioane, altele
(specificati).
Voluntariat:
Organizatii
Cercetasi, Cluburi de baieti si fete, foc de tabara, pui de cercetasi, 4-H, Viitorii Fermieri ai
Americii (FFA), Junior Achievement, revista scolii, Tineri Democrati/ Republicani, Little
League, cluburi scolare (specificati).
E. Rezultatele Testelor
155
CAPITOLUL 20
Ghid general pentru prezentarea intr-un
raport a rezultatelor testului
Acest capitol acopera aspecte generale ale prezentarii intr-un raport a rezultatelor testului,
inclusiv prezentarea scorurilor. Ofera cititorului chei pentru o serie de teste/evaluari, in
timp ce capitolele 21-28 se refera la arii specifice de testare/evaluare.
•Tipuri de validitate
Scorurile testului sunt calculate in moduri diferite: scala de intervale, ranguri procentuale,
scoruri de scala si standard. Cand raportati scorurile testului, intotdeauna includeti o
explicatie cu privire la ce tip de scor folositi (standard, de scala), inclusiv media si
deviatia standard.
Nu exista reguli stricte pentru descrierea rezultatelor testului. Foarte multe depind de
rezultate; uneori este in avantajul copilului de a incadra scorurile intre anumite limite,
alteori este indicat a fi specificat un scor concret. Este similar problemei categoriilor de
156
echivalare si scorurilor standard: unele teste ofera rezultate utilizand scoruri standard,
altele ofera categorii pentru echivalare, iar unele le ofera pe amandoua. Nu se specifica
momentul in care este mai mult sau mai putin potrivit. Decizia depinde, de fapt, de
preferintele personale si de tipurile de scoruri oferite de catre test.
Scala de intervale
Scala de intervale indica faptul ca performanta unui copil se apropie de performanta
medie a unei anumite categorii. Scalele de intervale sunt prezentate in mod obisnuit in
forma decimala; spre exemplu, scorul de 4.2 reprezinta functionarea copilului la nivelul
unui student in luna a doua a anului patru.
Ranguri procentuale
Scorul rangului procentual compara performanta copilului cu cea a unui alt copil de
aceeasi varsta. Reprezinta procentajul populatiei care a avut performante mai slabe decat
copilul supus testarii – aceasta inseamna ca procentajul celor din aceeasi varsta sau
acelasi interval din cadrul unui grup normat identificat a avea rezultate sub scorul obtinut
de copilul testat. Spre exemplu, un rang procentual de 70 indica faotul ca un individ a
avut un rezultat mai bun decat 70% din indivizii testati.
Scoruri de scala
Scorurile de scala pentru subteste se bazeaza pe compararea cu scorurile indivizilor de
aceeasi varsta dintr-un grup normat si pot varia de la 1 la 19, cu o medie de 10 si o
deviatie standard de 3. Scorurile de scala cuprinse intre 8 si 12 se incadreaza in medie.
Scoruri standard
Atat scorurile standard pentru IQ, in scala Wechsler (WAIS III, WISC IV si WPPSI III)
cat si versiunea revizuita a Stanford-Binet (SB5) au o medie de 100 si o deviatie standard
de 15. Aproximativ doua treimi din toti indivizii testati vor obtine un scor cuprins intre 85
si 115. Scorurile standard cuprinse intre 85-90 si 110-115 deseori sunt considerate
“medii”, cu toate ca acestea pot fi in mod semnificativ sub sau peste asteptari pentru un
anumit individ. (Sectiunea 20.5 prezinta scoruri de clasificare mai detaliate pentru IQ
pentru scala Wechsler si pentru SB5.)
Intervale de incredere
Un interval de incredere contine un scor standard plus, minus 1 eroare standard de
masurare. Acest interval este un __ % de banda de incredere. In alte cuvinte, cineva poate
avea incredere ca un __% din scorurile adevarate ale subiectului se va incadra in acest
interval.
157
si categorii procentuale pentru fiecare dintre teste. Rezultatele standard au o medie de 100
si o deviatie standard de +-15. Rezultatele sale variaza intre __ si __ percentile.
130+ Sclipitor
120-129 Superior
110-119 Peste medie
90-109 Medie
80-89 Sub medie
70-79 Borderline - la limita
Deficiente intelectuale sau IQ foarte
maxim 69 coborat
Limita inferioara a
Clasificare Scor z * Procent inclus categoriei (procent)
Sclipitor + 2.0 si peste 2.2 98
Superior +1.3 si 2.0 6.7 91
Peste medie +0.6 si 1.3 16.1 75
Medie +-0.6 50 25
Sub medie -0.6 si -1.3 16.1 9
Borderline -1.3 si -2.0 6.7 2
Retard -2.0 si sub 2.2 -
* Scorul z arata cu cate deviatii standard difera rezultatul fata de medie.
CAPITOLUL 21
158
Testele functionarii intelectuale
Acest capitol enunta si descrie pe scurt cele mai utilizate teste privind functionarea
intelectuala pentru copii. Aceste descrieri pot fi utilizate in formularea raportului.
- Cunostinte reale
- Abilitati invatate
- Rezolvarea problemelor
- Memorie
- Atentie
- Invatarea in viitor si succesul academic
De notat faptul ca scoli din California nu pot utiliza rezultate ale testelor IQ pentru a
desemna copii Afro-American catre orice program educational, cu exceptia programelor
pentru cei dotati si talentati. (Larry P. v. Riles, 1984).
21.2 Scala Balyley pentru sugari si copii mici – Editia a treia (Bayley – III)
De notat faptul ca, cu toate ca este listata aici, in capitolul despre functionarea
intelectuala, scala Bayley-III nu este un mijloc de masurare specific abilitatilor
intelectuale.
Descriere generala
Scala Bayley-III este un mijloc de masurare standardizata a dezvoltarii sugarului care
determina daca un copil progreseaza normal sau necesita interventie.
Scale
Scala Cognitiva furnizeaza un mijloc de masurare a modului in care copilul exploreaza
lumea din jurul lui si abilitatile de rezolvarea a problemelor pe care le detine.
Scala Limbajului masoara comunicarea expresiva si receptive prin observarea abilitatilor
de comunicare a copilului si rugandu-l sa identifice poze si obiecte, sa urmeze
instructiuni si sa raspunda la intrebari.
Scala Motorie masoara abilitatile motrice fine si grosiere ale copilului prin a-l pune pe
acesta sa indeplineasca sarcini motrice fine cum ar fi sa construiasca cu ajutorul cuburilor
sau sa manipuleze obiecte sau prin evaluarea abilitatilor motrice grosiere cum ar fi
159
controlul capului, tararea, mersul si echilibrul.
Scala Socio-Emotionala masoara temelia socio-emotionala a copilului prin raportul
ingrijitorului.
Scala Comportamentului Adaptativ masoara (cu ajutorul raportului de ingrijire) abilitatile
zilnice ale unui copil de trai cum ar fi abilitatile de Comunicare, abilitiati de functionare
pre-academic si autoindrumare.
Descriere generala
DTLA-4 este un mijloc de masurare a abilitatilor intelectuale generale care include un
compozit al abilitatilor generale mentale, un compozit al domeniului lingvistic, un
compozit al domeniului atentiei si un compozit al domeniului motric.
Subteste
Cuvintele Opuse masoara cunostintele legate de antonime.
Imitarea Propozitiilor masoara memoria pe termen scurt pentru propozitii.
Construirea de Scenarii/Povesti evalueaza memoria pe termen scurt pentru povesti.
Informatia de Baza acopera informatii factuale generale.
Secventele de Cuvinte evalueaza atentia si memoria pe termen scurt.
Secventele de Design masoara abilitatile de discriminare vizuala si memoria vizuala pe
termen scurt.
Inversarea Literelor evalueaza atentia, memoria si abilitatile motrice fine.
Reproducerea Designului acopera atentia, memoria pe termen scurt si abilitatile motrice
vizuale.
Relatiile Simbolice masoara rezolvarile abstracte si abilitatile de rezolvare ale
problemelor.
Secventele Scenariului evalueaza procesarea secventiala.
Descriere generala
CTONI este un test al abilitatilor de rationalizare non-verbal care este in mod particular
folositor in lucrul cu copiii pentru care alte teste de inteligenta sunt inapropiate sau
partinitoare.
Subteste
Analogii picturale
Categorii picturale
Secvente picturale
Analogii gemoetrice
Categorii geometrice
Secvente geometrice
160
Scoruri compozite
Rezultatele (scorurile) sunt in general raportate ca unul sau mai multe compuse sau
coeficienti dupa cum urmeaza:
Coeficientul de inteligenta non-verbal masoara gandirea analogical, clsificarea pe
categorii si gandirea secventiala.
Coeficientul de inteligenta vizual non-verbal masoara abilitati de rezolvare a problemelor
si de rationare, utilizand imagini ale obiectelor familiare.
Coeficientul de inteligenta geometric non-verbal reprezinta un mijloc de masurare a
abilitatilor de rezolvare a problemelor si de rationare, folosind modele (design)
nefamiliare.
Descriere generala
DAS-II este un mijloc de masurare a functionarii cognitive generale.
Exemple de afirmatii
Copilului i-a fost aplicat DAS-II pentru a evalua functionarea sa intelectuala generala.
Bateria cognitiva DAS-II este compusa din subteste care produc un scor al abilitatii
conceptuale generale (GCA), ca si unul verbal, rationare non-verbala si scoruri cluster
spatiale. Aceste scoruri au o medie de 100 si o deviatie standard de 15. In plus, DAS-II
include un set de subteste de diagnostic care testeaza memoria si abilitati de procesare a
informatiei si un set de teste de realizari. Scorurile subtestelor sunt raportate ca fiind
scoruri T care au o medie de 50 si o deviatie standard de 10.
La DAS-II, copilul a acumulat un scor GCA de __ care-l plaseaza la __ percentila
aferenta celor de aceeasi varsta. Acest index este un scor compozit al unor trei factori la
care copilul a obtinut urmatoarele: Cluster verbal de....percentile; clusterul de rationare
non-verbale de __, __ percentile; clusterul spatial de __, __ percentile.
Factori
Clusterul verbal este o masura a conceptelor verbale, a dezvoltarii vocabularului, a
abilitatii de a avea un limbaj expresiv, o baza de cunostinte generale.
Clusterul rationarii non-verbale este o masura a inteligentei cursive si a abilitatilor non-
verbale.
Clusterul spatial este o masura a perceptiei spatiale, a imagisticii visual-spatiale, a
coordonarii visual-motorii.
Subteste de baza
Conceptele numerice timpurii sunt o masura a abilitatilor matematice timpurii
(numararea, identificarea numerelor).
Combinarea diferitelor forme de litere este un test al abilitatii de a potrivi elemente care
sunt similare literelor.
Matricile sunt un test al rationarii non-verbale inductive, al perceptiei detaliilor vizuale si
al orientarii spatiale in desene.
Numirea vocabularului este un test al abilitatii de a denumi stimuli imagistici.
161
Constructia de modele este un test al rationarii non-verbale si al abilitatilor de vizualizare
in spatiu, in care copilului i se cere sa construiasca modele de blocuri ca raspuns al unor
stimuli imagistici.
Prelucrarea fonologica masoara nivelul cunostintelor sonore si abilitatea de a manipula
sunete.
Similaritatile pozelor este un test al abilitatii de rationare inductiva in care copilului i se
cere sa potriveasca poze pe baza similaritatilor conceptuale.
Numirea Rapida evalueaza abilitatea de a integra rapid simboluri vizuale cu abilitatile de
numire fonologica.
Amintirea Designului evalueaza memoria vizual-spatial pe termen scurt, perceptia
orientarii spatiale, si retinerea si regasirea imaginilor vizuale intregi.
Rationarea secventiala si cantitativa este un test produs sa evalueze abilitatea unui copil
de a intelege secventele ale numerelor si simbolurilor abstracte.
Comprehensiunea Verbala este un mijloc de a evalua abilitatea de a performa directive
simple de unul, doi pasi (e.g. „ Pune o casa de fiecare parte a masinii” sau „ Da-mi toate
lucrurile care au par”).
Similaritatile Verbale este un test al rationarii verbale inductive.
Definitiile cuvintelor este un test al cunostintelor unui copil despre intelesul cuvintelor si
demonstrat prin limbajul vorbit.
Subteste - diagnostic
Amintirea numerelor este un test al memoriei auditive pe termen scurt.
Viteza procesarii informatiei este un subtest ce cere cautare vizuala rapida si eficienta.
Amintirea obiectelor (imediata sau intarziata) este o sarcina ce solicita copilului sa invete
o lista de itemi prezentata vizual de-a lungul a trei incercari.
Teste de realizari
Vezi sectiunea 22.3, „Scalele de abilitate diferentiala, a doua editie (DAS-II) Teste de
realizare.”
KAIT este un test de inteligenta pentru varstele 18-85+ ani. Acesta evalueaza abilitatile
cristalizate cat si cele fluide, precum si statusul mental si memoria.
Scalele bateriei Core
Scala cristalizata evalueaza cunostintele verbale, formarea conceptelor verbale,
cunostintelor asimilate si intelegerea verbala.
Scala fluida masoara abilitatea de ainvata si aplica noi informatii si rationalizarile logice.
Masuratori aditionale
Patru subteste ale bateriei extinse masoara memoria imediata versus memoria intarziata.
O masuratoare a stausului mental suplimentar permite o estimare a functionarii mentale
pentru indivizii in mod sever slabiti.
162
(Kaufman & Kaufman, 2004)
Descriere generala
KABC-II este un test de inteligenta si achizitii
Scale
Scala procesarii secventiale si a memoriei pe termen scurt masoara abilitatea unui copil
de a rezolva problemele prin memorarea informatiilor prezentate secvential.
Scala procesarii simultane/vizuale masoara abilitatea unui copil de a rezolva probleme
care necesita procesarea mai multor stimuli deodata.
Scala abilitatii de a invata/stoca pe termen lung si a utiliza masoara abilitatea unui copil
de a stoca si utiliza informatii proaspat invatate.
Scala planificarii/rationarii fluide masoara capacitatea de rationare non-verbala a unui
copil precum gandirea inferentiala si capacitatea de taionare inductiva/deductiva.
Scala cunostintelor/abilitatilor cristalizate masoara abilitatea unui copil de a stoca
informatii si cunostinte generale, precum vocabularul.
Descriere generala
SB5 este un instrument de evaluare care prezinta o scala completa IQ, un IQ verbal, un
IQ non-verbal si cinci scoruri complexe. Scorurile sunt prezentate ca si standard, cu o
medie de 100 si o deviatie standard de 15.
Arii cuprinse
Motivatia fluida: masoara abilitatile motivationale verbale si non-verbale.
Cunostinte: masoara cunostintele dobandite, precum vocabularul, dar si cunostintele
procedurale.
Motivatia cantitativa: masoara abillitatea motivationala numerica.
Procesarea vizual-spatiala: masoara formarea conceptelor vizual-spatiale si non-verbale.
Memoria de lucru: masoara atentia verbala si vizual auditiva, precum si capacitatea de
memorare.
Descriere generala
TONI-3 este un test care masoara inteligenta non-verbala, precum solutionarea non-
verbala a prblemelor si abilitatii de rationare abstracta.
Descriere generala
163
WASI prezinta o estimare a IQ si include acele subteste din WISC-II si WAIS-III care au
cele mai multe g-uri (inteligenta generala). Este un test scurt de inteligenta destinat
persoanelor cu varsta cuprinsa intre 6-89 ani.
Subteste Vezi sectiunea 21.11 si 21.12 pentru informatii despre aceste teste
Vocabular
Similitudini
Design in Bloc
Rationare Matriceala
Descriere generala
WAIS-III este un test al abilitatilor intelectuale destinat persoanelor cu varsta inte 16-89
de ani.
Exemple de afirmatii
Profilul WAIS-III al acestui adolescent indica o scala completa IQ de __. Aceasta scala
completa IQ se incadreaza in categoria __, mai mult decat __ % din indivizii din aceeasi
categorie de varsta. Scala completa IQ poate fi in continuare divizata in IQ verbal, IQ de
performanta si patru scoruri (Intelegerea verbala, Rationarea Perceptuala, Memoria de
Lucru, Viteza de Procesare).
Scoruri de index Vezi sectiunea 21.12 pentru informatii despre scoruri index.
Subteste
Aritmetic este un test de abilitate aritmetica, mentala si rationare numerica.
Design-ul in Bloc este un test al abilitatii vizual-spatiale si al formarii conceptului non-
verbal.
Comprehensiunea este un mijloc de masurare a judecatii sociale.
Digit Span este un test al atentiei auditive imediate si al memoriei.
Simbolul digital / Codificarea este un test al coordanrii vizual-motorie, al atentiei, al
scanarii vizuale si urmaririi si al flexibilitatii cognitive.
Informatia este un test al fondului unei persoane privind informatii generale si memoria
pe termen lung a informatiei.
Secventierea Litere / Numere este un test al memoriei auditive pe termen scurt, al atentiei
si procesarii informatiei.
Matricea este un test al rationarii non-verbale.
Rationarea Matriceala este un test al abilitatilor de rationare perceptuala.
Asamblarea Obiectelor este un test al abilitatilor de organizare vizuala.
Aranjarea Pozelor este un test in care individul este rugat sa foloseasca poze pentru a
spune o poveste; furnizeaza un mijloc de masurare a rationarii non-verbale.
Completarea pozelor este un mijloc de masurare a atentiei vizuale, a detaliilor, precum si
a abilitatii de diferentiere intre detaliile esentiale si non-esentiale.
Similaritatile este un test al diferentierii perceptuale, atentiei si concentrarii, flexibilitatii
cognitive.
Vocabularul este un tst al cunostintelor cuvintelor, un fond al informatiei, al formarii
164
conceptului verbal si dezvoltarii limbajului.
Descriere generala
WISC-IV este un test al abilitatii intelectuale pentru copii si adolescenti cu varsta
cuprinsa intre 6 ani, 0 luni – 7 ani si 11 luni.
Exemple de afirmatii
Pentru a realiza un nivel complet de functionare intelectuala, copilului i-a fost aplicat
testul WISC-IV. Acest instrument cuprinde un set de subteste care genereaza o Scala
Completa IQ, precum si Comprehensiune Verbala, Rationare Perceptuala, Memorie de
Lucru si Scorul Vitezei de Procesare. Scorurile IQ si de index impart aceeasi scala (medie
de 100 si deviatie standard de 15).
Rezultatele prezentei examinari indica faptul ca subiectul performeaza in categoria
generala __ de functionare intelectuala (WISC-IV Scala Completa IQ = __.__ percentile).
WISC-IV este un set de 10-15 subteste care prezinta un profil intelectual al punctelor
forte si slabe, precum si functionarea completa intelectuala. Este divizat in de la 5 pana la
8 subteteste care necesita un raspuns oral, precum si intre 5 si 8 subteste care solicita
copilului sa faca ceva cu mainile.
Scoruri index
Indexul Comprehensiunii Verbale masoara abilitatea de a da sens informatiei complexe si
de autiliza abilitatile verbale pentru a rezolva problema.
Indexul de rationare perceptuala masoara abilitatea de a analiza materiale vizuale si de a
rezolva probleme non-verbale, utilizand materiale concrete vizuale.
Memoria de lucru este o masura a atentiei, concentratiei, a memoriei de lucru si a
vigilentei mentale.
Indexul vitezei de procesare masoara abilitatea de a procesa informatii simple sau de
rutina rapid si fara erori; necesita flexibilitate cognitiva, viteza psihomotorie, precum si
atentie vizuala selectiva.
Subteste
Aritmetica este o masura a acuratetii numerice, a rationarii si a aritmeticii mentale.
Design-ul in Bloc design masoara organizarea vizuala si analiza relatiei spatiale parte-
intreg.
Anularea este o masura a vigilentei vizuale si a abilitatii de scanare vizuala.
Codificarea se refera la coordonarea vizual-motorie, la viteza si concentrare.
Comprehensiunea prezinta o masura generala a rationarii verbale, a intelegerii situatiilor
sociale si a judecatilor sociale, precum si gradul de cunoastere a standardelor
conventionale a comportamentului social.
Digit Span este o masura a memoriei imediate auditive si a secventierii.
Informatia masoara abilitatea de amintire a informatiilor faptice.
Secventierea litere-cifre este o masura a memoriei pe termen scurt a copilului, a
concentrarii si a abilitatilor de atentie.
165
Rationarea matriceala este o masura abilitatii de rezolvare a problemelor non-verbale, a
rationarii inductive si a procesarii vizuale.
Finalizarea pictoriala masoara abilitatea de adetecta detalii esentiale in imagini vizuale si
de a face diferenta dintre detalii esentiale si non esentiale.
Conceptele pictoriale sunt o masura a rationarii fluide si a organizarii perceptuale.
Similitudinile masoara abilitatea de abstractizare a unor concepte si relatii utile din
materiale verbale.
Cautarea Simbolurilor este o masura a discriminarii vizuale, a vitezei de scanare, a
urmaririi secventiale a informatiei simple vizuale fara existenta unei componente
primare.
Vocabularul evalueaza cunoasterea cuvintelor, comprehensiunea verbala, abilitatea de
verbalizare a conceptelor importante, precum si memoria pe termen lung.
Rationarea prin cuvinte prezinta informatia despre comprehensiunea verbala a unui copil
si abilitatile de rationare generala, dar si abilitatea de integrare a unor diferite tiouri de
informatii.
Desciere generala
WPPSI-III este un test al abilitatii intelectuale pentru copii cu varste cuprinse intre 2 ani
si 6 luni – 7 ani si 3 luni.
Exemple de afirmatii
Copilul se incadreaza in prezent in categoria __ de inteligenta, cu o Scala Completa IQ
WPPSI-III in valoare de __ . Aceasta il incadreaza in categoria de __ percentile in
comparatie cu alti copii de aceeasi varsta. Copilul a atins un nivel IQ Verbal de __ (__
percentile) si o Performanta IQ de __ (__ percentile), ceea ce indica o performanta mai
mica / mai buna / similara a sarcinilor de comprehensiune verbala fata de cea a sarcinilor
de comprehensiune non-verbala, precum organizarea perceptuala / abilitatea de rezolvare
imediata a problemelor.
Scale
Scala Verbala evalueaza abilitatea unui copil de rationare a cuvintelor si de procesare a
informatiilor verbale.
Scala de Performanta masoara intelegerea copilului a organizarii perceptuale si a
rationarii non-verbale. In cadrul subtestelor din aceasta scala, copilului ii este solicitat sa
manipuleze materiale atat abstracte cat si concrete.
Subteste
Urmatoarele sunt subteste WPPSI-III pentru copii cu varsta cuprinsa intre 2 ani si 6 luni -
3 ani si 11 luni. Subtestele pentru copii cu varsta cuprinsa intre 4 ani si 0 luni – 7 ani si 3
luni sunt cele prezentate in continuare, plus Vocabularul, Rationarea in Cuvinte,
Rationarea Matriceala, Conceptele Pictoriale, Codificarea, Cautarea Simbolurilor,
Similitudinile, Finalizarea Imaginilor (vezi Sectiunea 21.12 pentru descrierea acestora).
Design-ul in Bloc este o sarcina abstract vizual-motorie, in cadrul careia copilului i se
166
solicita sa asambleze un desen cu ajutorul unui model vizual.
Informatia necesita ca copilul sa raspunda unei game largi de intrebari cu privire la
informatii faptice: performanta acestui test poate fi influentata de oportunitati
intelectuale, interese externe, cititul si invatarea scolara.
Asamblarea obiectelor necesita ca copilul sa asambleze un puzzle; masoara atat
capacitatea de sinteza a unui copil (abilitatea de a grupa mai multe elemente pentru a
forma obiecte familiare), cat si coordonarea vizual-motorie.
Numirea Imaginilor este un test al abilitatii de expresivitate a limbajului.
Receptivitatea Vocabularului este un test al nivelului de cunoastere a cuvintelor.
21.14. Testul gamei largi de inteligenta (WRIT) (Glutting, Adams & Sheslow, 2000)
Descriere generala
WRIT reprezinta o scurta masura a abilitatii cognitive.
Subteste
Vocabularul reprezinta o masura a cunoasterii verbale, in cadrul careia copilului i se
solicita sa defineasca cuvinte.
Analogiile Verbale reprezinta a abilitatii conceptuale, in cadrul careia copilului i se
solicita sa realizeze o serie de analogii.
Matricele reprezinta o masura a abilitatii de rationare non-verbala, in cadrul careia
copilului i se solicita sa parcurga un labirint prin alegerea unei singure variante dintr-o
serie de optiuni.
Diamantele reprezinta un test al abilitatii vizual-spatiale, in cadrul caruia copilului i se
solicita sa foloseasca piese in forma de diamant pentru a construi diverse forme.
Descriere generala
Testele WJ III ale abilitatilor cognitive constituie un element de masura a abilitatii
intelectuale generale si a calificarilor cognitive specifice pentru persoane cu varsta
cuprinsa intre 2 si 90 de ani.
Exemple de afirmatii
In cadrul standardelor WJ III ale abilitatilor cognitive, copilul a primit un scor al
Abilitatilor Intelectuale Generale de __ (__ percentile), care il incadreaza in categoria __
copiiilor de aceeasi varsta.
Testele WJ III ale abilitatilor cognitive au fost realizate pentru a furniza o privire de
ansamblu asupra abilitatilor cognitive ale copilului si asupra punctelor forte si slabe in
stilul sau de invatare.
Testele WJ III ale abilitatilor cognitive au fost aplicate pentru a evalua in continuare
abilitatea copilului de a procesa informatia prin canale de invatare diferite.
Clusteri
Clusterul procesarii auditive masoara abilitatea de a comprehensa paternurile auditive si a
167
le sintetiza in cuvinte.
Clusterul comprehensiune-cunostinte masoara adancimea si latimea intelegerii si
rationarii, bazate pe experienta de invatare anterioara.
Clusterul rationarii fluide masoara aplicarea rationarii inductive si deductive si
capacitatii de a rezolva probleme in cerintelor noi.
Clusterul regasirii pe termen lung masoara abilitatea de a stoca si a regasi informatia din
memoria pe termen lung.
Clusterul procesarii vitezei masoara abilitatea de a performa sarcini cognitive automate
repede, sub presiunea de a mentine atentia focusata.
Clusterul memoriei pe termen scurt masoara abilitatea de a-si aminti si utiliza informatii
auditive intr-o perioada scurta de timp.
Clusterul procesarii vizuale masoara abilitatea de a percepe itemii vizual si proceseaza
informatia vizuala precum si amintirile vizuale pe termen scurt.
Subteste
Analiza-Sinteza cere unui copil sa aplice informatia dintr-un cod disponibil pentru a
rezolva probleme.
Formarea Conceptului evalueaza abilitatea unui copil de a gasi lucrurile comune si
regulile intr-o serie de itemi, si abilitatea de a trage concluzii sau a face inferente.
Incrucisare cere unui copil sa potriveasca forme geometrice.
Amintire intarziata-Memorie pentru Nume evalueaza abilitatea de a-si aminti informatiile
prezentate in subtestul Memoria pentru Nume dupa o intarziere de cateva zile.
Comprehensiunea ascultarii masoara adancimea si latimea cunostintelor unui copil si
aplicatiilor sale efective.
Memoria Propozitiilor cere unui copil sa asculte si sa repete o serie de propozitii care
cresc in intensitate si complexitate: furnizeaza o modalitatea de masurare a memoriei
auditive pe termen scurt.
Memoria Cuvintelor cere unui copil sa asculte si apoi sa repete o serie de cuvinte fara
nicio legatura: furnizeaza un alt mijloc de masurare a memoriei auditive pe termen scurt.
Numerele Inversate cere unui copil sa repete o serie de numere in sens invers.
Vocabularul Oral cere unui copil sa ofere sinonime si antonime pentru cuvintele prezentat
oral de catre examinator; testeaza adancimea si latimea informatiilor invatate anterior.
Recunoasterea Pozelor este un test al amintirilor vizuale pe termen scurt, in care
copilului i se cere sa scaneze o serie de poze si apoi sa identifice itemii observati anterior.
Vocabularul Pozelor cere unui copil sa identifice poze.
Amestecul Sunetului cere unui copil sa amestece sunete izolate pentru a forma cuvinte.
Relatii Spatiale prezinta unui copil doua sau trei forme care reprezinta parti ale unei figuri
care trebuie apoi sa fie identificata.
Analogiile Verbale este o masura a comprehensiunii, cunostintelor si rationarii fluide prin
completarea analogiilor verbale.
Invatarea vizuala si auditiva cere unui copil sa asocieze un nume cu o ilustratie.
Inchiderea verbala cere unui copil sa identifice ilustratiile cu parti lipsa.
Comprehensiunea verbala este un test al cunostintelor verbale.
Potrivirea Vizuala evalueaza abilitatea unui copil de a recunoaste doua numere similare
intr-un rand de sase numere compuse din una, doua sau trei zecimale; masoara viteza de
scanare sau acuratetea.
168
CAPITOLUL 22
Teste de achizitii
Acest capitol enumera si descrie sumar cele mai folosite teste pentru masurarea
functionarii intelectuale la copii. Aceste descrieri pot fi folosite in redactarea raportului.
De asemenea sunt incluse si descriptori ai diferentei A- abilitate.
22.1 Descrierea performantei academice
Performanta generala:
___ (nume)realizeaza mediu/ semnificativ peste/ semnificativ sub in raport cu asteptarile
legate de nivelul intelectual, varsta si clasa, pe parcursul masurarii citirii unui singur
cuvant, intelegerea citirii, spelling-ului si calculului matematic.
Cititul
Rezultate bune (good performance)
Abilitatile de citire a copilului sunt destul de bine dezvoltate, fapt indicat de performanta
ridicata la _______ (numele testului)
Rezultate slabe (poor performance)
La testele de intelegere a cititului el/ea s-a bazat pe imagini pentru intelegerea propozitiei
si a ghicit o mare parte din itemi.
Prestatia copilului indica faptul ca el/ea se lupta cu obtinerea skill-urilor si conceptelor de
baza pentru insusirea cititului.
Prestatia sa la teste de citire indica faptul ca nu are abilitatile de cititre specifice
inceputului/mijlocului/sfarsitului clasei a____a.
Scrisul
Rezultate bune
Abilitatile de scriere au fost potrivite/mai avansate pentru varsta subiectului, si s-au plasat
in/deasupra mediei.
Rezultate slabe
Abilitatile de scriere au prezentat inversiunea literelor (ex: b in loc de d) si inlocuirea
majusculelor cu litere mici si invers in cadrul cuvintelor sau a numelui propriu.
Observatiile calitative ale scrisului indica erori ce constau in inversarea si omisiunea
literelor cat si in inlocuirea vocalelor.
22.2 Discrepanta intre realizare si abilitate (achievement- ability discrepancies)
Fara discrepanta
Prestatia generala a lui _______ in cadrul testelor de realizare indica o concordant cu
expectantele avute in toate zonele si nu indica o dificultate de invatare.
Cu discrepanta
Nivelul general de realizari educationale al lui _____ este semnificativ mai mare/ mai
mic decat nivelul sau general de dezvoltare intelectuala, conform rezultatelor sale la
__________ (numele testului).
22.3 Scala diferentiata a abilitatilor, editia a doua (Differential Ability Scale –> DAS-
II)
Achievement test (Elliott, 2006)
Pentru informatii suplimentare despre DAS-II, vezi sectiunea 21.5
Descriere generala
Testele din DAS-II sunt administrate pentru a determina nivelul current de performanta a
copilului pentru: citit, scris/spelling, calcule aritmetice.
169
Subteste
Abilitati matematice generale (Basic number skills) – masoara intelegerea aritmeticii si
abilitatile de calcul.
Spelling – masoara abilitatea de spelling
Citirea cuvintelor (word reading)- masoara capacitatea de a citi cate un singur cuvant.
22.4. Testele de citire Gates-MacGinitie, editia a 4 a (GMRT-4)
(MacGinitie, MacGinitie, Maria & Dreyer,2002)
Descriere generala
GMRT-4 include masuratori ale precititului si a inceputului cititului cat si teste
cronometrate de citre ce corespund nivelului clasei in care se afla copilul. (ex: nivelul 1
copresunde clasei I). Nivelul 1 foloseste o serie de itemi cu mai multe variante de alegere
bazati pe imagini, in timp ce pentru nivelele 2-5, itemii sunt reprezentati de cuvinte,
propozitii si fraze.
Subteste
In subtestul Vocabular copilului ii sunt prezentate o serie de cuvinte scrise; pentru fiecare
din acestea, copilul trebuie sa aleaga din alte 5 cuvinte sau fraze cel/cea care are un
inteles mai apropiat.
In subtestul Intelegere copilul este rugat sa citeasca o serie de pasaje scrise; dupa citirea
pasajului copilul raspunde la itemi scrisi cu alegere multipla ce se refera la informatiile
din pasaj.
Modele de afirmatii
La testul GMRT -4 (Nivelul ____), copilului I s-a solicitat sa citeasca o serie de povesti
sis a raspunda detaliat la intrebari legate de materialul prezentat. El/ea a obtinut rezultate
deasupra/dedesubt/la nivelul asteptat, avand un punctaj de ____, ceea ce il/o plaseaza la
percentile ____ in raport cu covarstnicii.
(Pentru Nivelul 1:) Abilitatea sa de intelegere a materialului citit a fost testata cu ajutorul
GMRT-4. La subtestul Vocabular, copilul a fost rugat sa gaseasca cuvintele
corespunzatoare imaginilor(dintr-o serie de itemi). /in subtestul Intelegere, copilul a fost
rugat sa citeasca o serie de povesti scurte, si pentru fiecare sa raspunda la intrebari legte
de intelesul povestilor, prin alegerea a trei imagini.
(Pentru Nivelul de Incepator in Abilitati de Citire:) Rezultatele lui/ei la teste indica pentru
toate aspectele studiate – inclusive abilitatea de a recunoaste consoane si grupuri de
consoane in cuvinte, abilitatea de a recunoaste vocale, abilitatea de a utilize contextual
propozitiei in citire si abilitatea de a identifica consoanele si grupurile de consoane finale
– o plasare la percentile ___.
22.5. Testul de citire orala al lui Gray (Gray Oral Reading Test – GORT -4)
(Wiederholt & Bryant 2001)
Descriere generala
GORT-4 este un test cronometrat care determina intervalele, acuratetea, fluenta si
intelegerea citirii verbale, in care copilul este rugat sa citeasca un pasaj cu dificultate
crescanda cu voce tare.
Modele
GORT-4 a fost administrat pentru a determina intervalele, acuratetea, fluenta si
intelegerea citirii verbale. El/ea a fost rugat/a sa citeasca cateva pasaje cu voce tare. A
rezultat un total al abilitatii de citire, prin combinarea scorurilor de fluent (si acuratete) cu
cele pentru intelegere.
170
Rezultatele obtinute plaseaza copilul deasupra/ sub expectantele pentru clasa in care se
afla.
Rezultatele obtinute arata ca acuratetea cititului contextual al copilului il plaseaza la
percentila ___ in cadrul covarstnicilor, nivelul de citire fiind deasupra/sub/ la nivelul
asteptat pentru un copil aflat in clasa a ___a .
Rezultate slabe
Citirea orala a fost laborioasa si inceata, cjhiar si la pasaje usoare.
Citirea nu a fost fluent intrucat copilul in mod impulsiv/nu era atent la ceea ce citea/ avea
dificultati de descifrare a cuvintelor.
Modul de lucru al copilului denota faptl ca sarcina a fost prea dificila, nefiind capabil sa
citeasca nici unul din pasaje.
Copilul a sarit/repetat cuvinte sau propozitii/ a avut dificultati in a verbalize cuvinte
nefamiliare/ a inlocuit sau omis cuvinte.
171
Acest test este un mod de masurare a pregatirii pentru citit, care include capacitate de a
diferentia literele mari de cele mici, de a corela literele mari si mici, de a corela forma ale
cuvintelor, de a crea rime pentru cuvinte, de a identifica sunetul initial dintr-un cuvant,
secventele unei povesti si de a gasi antonime.
22.9 Testul de abilitati matematice timpurii (Test of Early Mathenatics Ability)
(TEMA-3) (Ginsburg & Baroody, 2003)
Descriere generala
TEMA-3 este un test ce masoara abilitatile matematice si prematematice cum ar fi
numaratul, cunoasterea numerelor, intelegerea numerelor si a proprietatilor lor, abilitati
de calcul si intelegerea conceptului de numar.
Model
Copilul a avut reziltate peste/sub/aflate in medie la TEMA-3, la masuraarea abilitatilor
matematice timpurii (cum ar fi numaratul, identificarea numerelor, adunari simple).
La TEMA-3 _________ a scorat in cadrul percentilei ____ cu un coefficient mathematic
de _____
22.10 Testul de limbaj scirs (Test of Written Language –TOWL-3) (Hammill &
Larsen, 1996)
Descriere generala
TOWL-3 masoara competentele de scriere ce include urmatoarele subteste: vocabulary,
spelling, stil, propozitii logice, combinare de propozitii, conversatie contextuala, limbaj
contextual, construirea de povesti.
Pentru partile spontane ale testului, copilul este rugat sa scrie o poveste din care sa
descrie o scena. Aceasta poveste va fi sursa pentru scorul subtestului de Limbaj
Contextual, Conversatie Contextuala si Construire de Povesti. Acest teste este un bun
indicator pentru capacitatea copilului de a scrie povesti/ esee si de a lua notite in clasa.
Rezultate bune
La subtestul de Construire de Povesti a testului TOWL-3, copilul a formulat o poveste
coerenta.
Scorul global la TOWL-3 al copilului indica o buna dezvoltare a vocabularului in scirs si
a ablitatilor de scriere.
Rezultate slabe
La testul TOWL-3, ceea ce a scris copilul a fost apreciat ca fiind sub asteptari pentru
varsta si clasa sa. Povestea copilului a fost foarte greu de citit datorita numeroaselor
greseli de scriere a cuvintelor.
Din punct de vedere calitativ, scrisul de mana al copilului a fost defectuos, si a continut
multe greseli de scriere.
22.11 Wechsler Individual Achievement Test – editia a doua (WAIT-II)
(Wechsler,2001)
Descriere generala
WAIT-II este o baterie de teste aplicata individual ce masoara abiliatile intr-un numar
mare de arii curiculare.
Subteste
Intelegerea Auditiva masoara abilitatile verbale de primire a mesajului; copilul asculta un
cuvant sau o propozitie apoi indica o imagine care sa se potriveasca cu respectivul cuvant
sau propozitie, sau se uita la o imagine si raspunde cu un cuvant corespunzator.
172
Intelegere Matematica este un test care masoara abilitatile copilului de a rezolva problem
de matematica prezentate verbal sau in scris legate de timp, bani, unitati de masura, citire
de grafice si geometrie.
Operatii Numerice este un test ce masoara capacitatea copilului de a rezolva correct
problem de matematica in scirs, ce incul adunari, scader , inmultiri sau impartiri.
Exprimare Orala este un test ce masoara abilitati cum ar fi cele de descriere a unei
imagini sau indicarea unor directii; copilul este rugat sa repete propozitii, sa spuna
povesti bazate pe imagini seriale sis a spuna cuvinte care se potrivesc cu o anumita
tematica.
Decodarea Pseudocuvinteleor – masoara abilitatile de decodare fonetica.
Intelegerea Cititului – masoara abilitateade a intelege ceea ce a citit. Copilul este rugat sa
citeasca propozitii si paragrafe scurte si apoi sa raspunda la intrebari legate de acestea,
cum ar fi idea principal, detalii specific sau ordinea evenimentelor.
Spelling – masoara abilitatea copilului de a spune pe litere correct un cuvant dat.
Citirea de Cuvinte este un test in care copilului I se cere (in functie de varsta) sa citeasca
cuvinte, sa identifice litere din alphabet, sa identifice sunetul anumitor litere sau sa
gaseasca ime pentru cuvinte.
Exprimarea in Scirs – copilul este rugat sa scrie cuvinte, propozitii sau scurte compuneri
legate de o anumita tema; scrisul este evaluat in functie de organizare, vocabulary,
dezvoltarea temei, spelling si punctuatie.
22.12 Wide Range Achievement Test – editia a 4 a (WART4) (Wilkinson & Robertson,
2006)
Descriere generala
WART4 masoara abilitatile in cea ce priveste cititul, spelling-ul si calclul aritmetic.
Subteste
Citirea de Cuvinte – masoara abilitatea copilului de a citi cuvinte scrise sau de a
identifica litere.
Intelegerea Propozitiilor – masoara abilitatea copilului de a intelege propozitii scrise prin
modificare clauzei.
Spelling – masoara capacitatea copilului de a spune pe litere un cuvant auzit.
Calcul Matematic – masoara abilitatile matematice de baza cum sunt calculatul,
rezolvarea de problem simple orale, rezolvarea de probleme simple scrise de matematica.
22.13. Woodcock – Johnson III (WJ III) (Woodcock, McGrew & Mather, 2001)
Vezi sectiunea 21.15 pentru informatii despre testul WJ III pentru masurarea abilitatilor
Cognitive.
Descriere generala
WJ III are o serie de subteste aplicate individual pentru masurarea realizarilor scolare.
Subteste
Cunostinte Academice – masoara nivelul de cunoastere al copilului in ceea ce priveste
diferite subiecte academice.
Probleme Aplicate – masoara abilitatile cantitative si ii cere copilului sa analizeze si
resolve problem practice de matematica. Informatia este prezentata tata verbal cat si in
scirs.
Calcule – este un test creion hartie a abilitatilor cantitative cum sunt intelegerea
conceptelor matematice si realizarea de operatii ca adunarea, scaderea, inmultirea si
impartirea.
173
Dictare – masoara abilitatile copilului de a scrie litere, de a scrie correct cuvinte si a
folosi correct punctuatia si asezarea in pagina
Editare – I se cere cooilului sa identifice si corecteze greseli dintr-un pasaj scris (ex:
punctuatie, folosirea unor anumite cuvinte, titlul); se centreaza pe dezvoltarea limbajului
si folosirea limbii Engleze
Identificarea Cuvant- Litera – masoara abilitatile de citire prin rugarea copilului sa
identifice litere sau cuvinte izolate.
Fluenta Matematica – masoara abilitatile matematice
Intelegere Verbala – este un test ce masoara abilitatile de primire a mesajului verbal
Intelegerea Pasajelor – masoara capacitatea copilului de a citi pasaje scurte si a identifica
cuvinte cheie lipsa. Masoara intelegerea si dezvoltarea vocabularului.
Vocabularul in Imagini – maoara cunoasterea cuvintelor
Punctuatie si Titlu – masoara abilitatile de folosire corecta a regulilor de punctiuatie si
titlului.
Concepte Cantitative – masoara intelegerea cantitativa si conceptele matematice
Fluenta Cititului – masoara viteza de citit
Vocabularul Cititului – masoara intelegerea citirii unui singur cuvant. I se cere coilului sa
citeasca cuvinte isolate sis a gaseasca pentru acestea antonime sau sinonime.
Spelling – masoara bilitatea copilului de a scrie corect cuvinte sau litere care ii sunt
prezentate oral
Atentia la Sunete – testeaza abilitatile fonologice
Scrierea Sunetelor – masoara abilitatea de encodare fonologica si ortografica
Reamintirea Povestilor – masoara receptivitatea si expresivitatea verbala
Intelegerea Directiilor – este un test de dezvoltare a limbajului si a abilitatilor de
ascultare.
Atacarea Cuvintelor – este un test in care copilul ete rugat sa spuna cuvinte fara sens.
Masoara abilitatile fonice
Fluenta in Scirs – este un test cronometrat (7 minute) in care copilul este rugat sa
formuleze cat mai multe propozitii scurte cu putinta, prin utilizarea de imagini si guvinte
special grupate pentru a favoriza crearea de propozitii. Este un bun indicator pentru
capacitatea copilului de a scrie povesti, esee si a lua notite in clasa.
Scrierea – masoara abilitatile copilului de a raspunde in scris diferitor solicitari; nu se
analizeaza corectitudinea scrisului ci mai degraba calitatea exprimarii in scirs.
22.14. Testul de Insusire a Cititului Woodcock – revizuit (Woodcock reading
mastery test – WRMT-R) (Woodcock, 1988)
Descriere generala
WRMT-R este o baterie care masoara abilitatile de citire.
Subteste
Intelegerea Pasajelor – e un test structurat pentru intelegerea cititului; contine pasaje
scurte (de una sau doua propizotii) din care lipseste un cuvant, pe care cel testat trebuie sa
il completeze.
Invatarea Auditivo-Vizuala – masoara capacitatea de a face conexiuni intre raspunsuri si
stimuli vizuali prezentati.
Identificarea Literelor – testeaza abilitatea de a recunoaste litere scrise cu caractere mici
sau mari.
174
Atacarea Cuvintelor – masoara capacitatea subiectului de a aplica reguli de scriere corect
atunci cand trebuie sa scrie cuvinte fara sens.
Identificarea Cuvintelor – e un test ce masoara capacitatea de citire a cuvintelor izolate.
Intelegerea Cuvintelor – masoara cunostintele copilului in ceea ce priveste sinonimele,
antonimele si analogiile.
CAPITOLUL 23
23. Teste pentru functionalitatea limbii
Acest capitol prezinta o descriere sumara a celor mai des folosite teste pentru
functionalitatea limbii la copii. Sunt date si modele ale formularilor rapoartelor de
evaluare. Se pot vedea urmatoarele sectiuni din capitolele 21 si 22 pentru descrierea de
subteste care masoara abilitatile verbale: 21.5 (DAS-II , Definirea Cuvintelor,
Similaritati); 21.11 (WAIS-III si WISC-IV Similaritati, Vocabular, Intelegere,
Informatie); 21.12 (WISC-IV Citirea Cuvintelor, Index al Intelegerii Verbale) si 22.11
(WIAT-II Intelegerea Ascultarii).
23.1 Testul de Numire Boston (BNT) (Kaplam, Goodglass & Weintraub, 1983)
Descriere generala
BNT este un test de numire confruntativa.
Modele
Capacitatea de redeare a cuvintelor la BNT a fost medie/ sub medie/ peste medie
(_____/60; media=___; deviatia standard=____).
Cunostintele de vocabulary au fost masurate prin aplicarea unui test de masurare a
abilitatilor expressive verbale de baza, BNT.
Expresivitatea vocabularului a fost masurata cu BNT, un test in care copilului ii sunt
prezentate o serie de contururi de obiecte (ex: scaun cu rotile, camila, cactus) si este rugat
sa denumeasca fiecare desen.
In cadrul BNT, care evalueaza numirea si gasiea de cuvinte, subiectul a scorat la nivelul
asteptat pentru varsta sa.
23.2. Scala Conceptelor de Baza Bracken – revizuit (BBCS-R) (Braken, 1998)
Descriere generala
BBCS-R masoara capacitatea copilului de a primi un mesaj si de a achizitiona concepte.
Subteste
Culori – masoara abilitatea de a numi culori.
Intelegere – masoara capacitatea de a grupa obiecte in functie de cele mai importante
caracteristici ale lor.
Litere – masoara capacitatea de a identifica literele mari si mici.
Numere si Numarat – este un test ce masoara capacitatea de a reorganiza numere si de a
atribui valori numerice unor grupuri de obiecte.
Cantitate – masoara capaictatea de citire a dimensiunilor si cantitatilor.
Atentie la Sine si Atentie Sociala – masoara nivelul cunostintelor in ceea ce priveste
categoriile sociale si valorile emotionale.
Forme – masoara capacitatea de identificare a formelor
Marimi – intelegerea conceptului de marimi.
Textura/ Material – masoara capacitatea de a denumi attribute ale obiectelor.
175
Timp/ Secventa – masoara abilitatile in ceea ce priveste timpul si succesiunea
evenimentelor.
23.3 Evaluare Clinica pentru Bazele Limbajului – editia a 4a (CELF-4)
Descriere generala
CELF-4 masoara cunoasterea sensului cuvintelor, a structurilor cuvintelor si propozitiilor
si reactualizarea inforatiilor primate verbal (memorie).
Modele
Forma si continulul limbajului au fost evaluate cu ajutorul CELF-4.
Intelesul cuvintelor (semantica), structura cuvintelor si a propozitiilor (morfologie si
sintaxa), si reactualizarea discursului verbal (memorie auditiva) au fost evaluate cu
ajutorul CELF-4.
23.4 Testul de Asociere Controlata a Cuvintelor Orale (COWAT) (Benton, 1968)
Descriere generala
COWAT determina fluent verbala prin masurarea raspunsului la semnale foneice (FAS) si
semantice (animale).
Modele
Copilului I s-a administrat COWAT, constand in doua teste de fluent verbala ce solicita
subiectul sa isi activeze si mentina atentia. La testul de fluent a literelor el/ea a fost
rugat/a sa genereze rapid o lista de cuvitne care incep cu una din 3 litere date. La testul de
fluent a categoriilo, el/ea a fost rugat/a sa genereze o lista de animale intr-un interval dat.
Rezultatele copilului au fost in intervalul _______________ la sarcina in care trebuia sa
genereze cuvinte plecand de la un fonem (FAS= ___ cuvinte; percentila ___) si la cele
semantic (animale=____cuvinte; percentile ____).
La subtestul FAS, fluenta cuvintelor a fost sub/peste/medie (___ cuvinte in 3 minute).
La subtestul Animale, fluent semnatica a fost sub/peste/medie (___ animale intr-un
minut).
176
23.7. Testul de Abilitati Psiholongvistice Illinois – editia a 3a (ITPA-3) (Hammill,
Mather &Roberts, 2000)
Descriere generala
ITPA-3 masoara limbajul scris si verbal al copilului, incluzand limbajul orasl, scrisul,
cititul si spelling-ul.
23.8 Scala pentru Limbaj Oral si Scirs (OWLS) (Carrow-Woolfolk, 1995)
Descriere generala
OWLS este un test ce masoara latura expresiva a limbajului si cea de primire a mesajelor.
Subteste
Intelegere auditiva – masoara vocabularul, abilitatile gramaticale si gandirea verbala.
Exprimarea Orala – masuara acuratetea structurilor lingvistice si capacitatea de a elabora
si articula idei.
Exprimarea in Scirs – masuara capacitatea de a scrie corect.
23.9 Testul Vocabular – Imagine Peabody – editia a 3a (PPVT-III) (Dunn & Dunn,
1997)
Descriere generala
PPVT-III este un test ce masoara intelegerea unui singur cuvant.
Modele
PPVT-III testeaza intelegerea vocabularului prin solicitarea copilului sa selecteze
imaginea care corespunde cuvantului citit de examinator.
PPVT-III a fost administrat pentru a masura intelegerea vocabularului copilului in raport
cu cuvinte izolate. El a fost rugat sa indice itemul prezentat din patru imagini.
PPVT-III masoara cunoasterea sensurilor generalae ale cuvintelor prin identificarea unei
poze din patru care sa corespunda cuvantului dat. Testul este de asemenea un bun
indicator al inteligentei verbale.
23.10. Receptive One – Word Picture Vocabulary Test (ROWPVT) – Testul de
vocabular pentru masurarea intelegerii unui cuvant in raport cu imaginea.
(Brownell, 2000b)
Descriere generala
ROWPVT masoara abilitatile de intelegere a vocabularului.
Modele
ROWPVT a fost aplicat pentru a masura abilitatile copilului de a intelege un singur
cuvant. La acest test, copilul a trebuit sa aleaga imaginea care se potriveste cel mai bine
cuvantul prezentat de examinator.
23.11. Testul de Limbaj pentru Adolescenti si Adulti , editia a 3a (TOAL-3)
(Hammill, Brown, Larsen & Wiederholt, 1994)
TOAL-3 masoara functii ale limbajului prin teste de ascultare, vorbire, citire, scriere,
spelling, limbaj oral si in scris, vocabulary, gramatica, functia de intelegere a mesajului si
de transmitere a sa.
23.12. Testul de Intelegere Auditiva a Limbajului , editia a 3a (TACL-3) (Carrow –
Woolfolk, 1999)
Descriere generala
TACL-3 masoara intelegerea auditiva prin analizarea cunostintelor legate de sintaxa,
structura propozitiilor, vocabulary oral si morfeme.
Modele
177
TACL-3 a fost administrat pentru pentru a masura intelegerea unor structure de cuvinte si
propozitii specifice.
23.13. Testul de Dezvoltare a Limbajului Timpuriu, editia a 3a (TELD-3) (Hresko,
Reid & Hammill, 1999)
Descriere generala
TELD-3 masoara dezvoltarea limbajului oral la copii foarte mici.
Subtste
Expresivitatea Limbajului – masoara capacitatea copilului de a produce limbakul oral
(ex: semnatica, sintaxa).
Intelegerea Limbajului – masoara intelegerea copilului in urma comunicarii verbale.
23.14. Testul de Dezvoltare a Limbajului – intermediary, editia a 3a (TOLD-I:3)
(Newcomer & Hammill, 1997a)
Descriere generala
TOLD-I:3 masoara abilitatile verbale generale la copii (pt varstele: 8 ani, 0luni- 12 ani,
11 luni).
Subteste
General – masoara capacitatea de a crea relatii intre 3 cuvinte
Intelegere Gramaticala – capacitatea de a identifica un limbaj oral incorrect grammatical
Malapropism – masoara capacitatea de a recunoaste cand un cuvant a fost folosit incorect
in locul unui alt cuvant care seamana cu acesta.
Vocabular in Imagini – masuara capcitatea de intelegere a unor fraze vorbite din doua
cuvinte
Combinarea Propozitiilor – masoara capacitatea de combinare a doua pana la patru
propozitii simple intr-o fraza complexa care sa le pastreze sensul.
Ordonarea Cuvintelor – masoara capcitatea de a construi propozitii cu sens prin
combinara unor cuvinte prezentate oral aleatoriu.
23.15. Test al Dezvoltarii Limbajului – primar (TOLD-P:3) (Newcomer & Hammill,
1997b)
Descriere generala
TOLD-P:3 masoara intelegerea verbala si abilitatile de exprimare pentru un singur cuvant
sau propozitie la copii mici (varste: 4 ani, 0luni- 8 ani, 11 luni).
Subteste
Compleare Gramaticala – masoara capacitatea de foloire a morfologiei de baza din limba
engleza.
Intelegerea Gramaticii – masoara intelegerea sensului propozitiilor.
Vocabular Oral – un test pin care I se cere copilului sa defineasca cuvinte.
Analiza Fonemica – Masoara capacitatea de a imparti cuvintele in component fonemice
de baza.
Vocabular in Imagini – un test al cunoasterii cuvintelor
Vocabular Relational – masoara capacitatea de intelegere a relatiilor dintre doua cuvinte
Imitarea Propozitiilor – masoara memoria de scurta durata a cpilului prin repetarea unor
propozitii.
Articularea Cuvintelor – masoara capacitatea de a articula sunete specific limbajului.
Diferentierea Cuvintelor – masoara capacitatea de a diferentia sunete specific limbajului.
CAPITOUL 24
178
24 Teste de memorie
Acest capitol cuprinde o lista si o descriere sumara a celor mai des folosite teste de
memorie pentru copii. Aceste descrieri pot fi folosite in raporturile de evaluare. Pentru
subteste aflate la granita cu bateriile cognitive/ de inteligenta, vezi capitolul 21.
24.1. Testul de Memorie Visuala Benton (BVRT), editia a 5a (Sivan, 1992)
Descriere generala
BVRT studiaza dificultati in memorie, comportament motor si orientare spatiala.
24.2 Scla de Memorie pentru Copii (CMS) (Cohen, 1997)
Descriere generala
CMS este o baterie comprehensive de teste de memorie; include masurari ale memoriei
vizuale si verbale in conditii de reactualizare imediata sau intarziuata.
Subteste
Memorie generala – masoara capacitatea copilului de a reactualiza informatii generale.
Numere – ii cere copilului sa –si reaminteasca o serie de numere atat crescator cat si
descrescator.
Secvente – include o serie de sarcini care presupun secventierea (ex: enumerarea lunilor
anului in ordine inversa, numarat descrescator de la 20).
Povestiri – masoara capacitatea imediata a copilului de a-si aminti detalii dintr-o
povestire ce i-a fost citita de examinator. Apoi copilul este rugat sa si le aminteasca dupa
un interval de timp.
Povesti – in Forma Recunoasterii Intarziate – aspecte din poveste sunt prezentate intr-o
dorma da-nu.
Memorie Verbala – masoara memorarea povestilor, si a asocierilor.
Perechi de Cuvinte – copilului I se prezinte perechi de cuvinte (care au sau nu legatura
intre ele) in trei secvente repetate. Memoria este testate dupa fiecare prezentare prin
mentionarea primului cuvant din pereche, dar si prin reamintire libera imediat sau la un
interval de timp.
24.3 Teste de Invatare a Listelor
Testul de invatare Verbala California – Varianta pentru Copii (CVLT-C; Delis, Kramer,
Kaplan & Ober, 1994) este folosit pentru varte intre 6 si 17 ani.
Testul de invatare Verbala California – Editia a 2a (CVLT-II; Delis, Kramer, Kaplan &
Ober, 1994) este folosit pentru varste de la 16 ani in sus.
Testul de Invatare Auditiva Verbala pentru Copii -2 (CAVLT-2; Talley, 1993) e folosit
pentru varte intre 6 si 17 ani, ca alternative sau in loc de CVLT –C.
Descriere generala
CVLT-C/CVLT-II/CAVLT-2 este un test ce masoara invatarea verbala si memoria, in care
copilul este rugat sa asculte o lista de cuvinte si apoi sa isi aminteasca cat mai multe pe
parcursul a cinci etape in conditii de reactualizare imediata sau intarziata.
Modele
Rezoltatele copilului la CVLT-C/CVLT-II/CAVLT-2, un test de invatare si memorie, au
fost sub/deasupra/in media pentru reactualizarea informatiilor imediat/intarziat.
In cadrul testului CVLT-C/CVLT-II/CAVLT-2, subiectul a fost rugat sa isi aminteasca o
lista de 16 itemi prezentati repetat in cinci faze de invatare. Memoria pentru fiecare lista
e testate dupa fiecare prezentare., dupa prezentarea unei liste distractor, si dupa o
perioada mai mare de timp, prin enumerare libera, enumerare in ordine si recunoastere.
179
Rezultate normale sunt caracterizate printr-o curba normal a invatarii – adica cu itemi in
plus amintiti dupa fiecare noua memorare. De asemenea rezultatele sunt de obicei mai
bune pentru reamintirea in ordine decat cea libera si pentru recunoastere decat
rememorare.
Erori comune
Strategii passive de invatare (ex: bazarea pe ordina serial din lista si nu pe o categorizare
semantica), dificultati de mentinere a atentiei (ex: vizibila prin scaderea numarului de
itemi reactualizati la fiecare secventa), perseverarea, stocare limitata in timp,
vulnerabilitate la interferente.
24.4 Testul de Invatare Verbala Auditiva al lui Rey (RAVLT) (Forrester & Geffen,
1991)
Descriere generala
RAVLT este un test de invatare verbala in care copilul este rugat sa invete o lista de 15
cuvinte pe parcursul a cinci etape, urmate fiecare de o etape de reactualizare si
recunoastere, dupa prezentarea unei liste care sa interfereze.
Testul Figurilor Complexe Rey – Osterrieth (ROCF) (vezi seciunea 25.9)
24.5 Scala de Memorie Wechsler – editia a 3a (WMS-III) (Wechsler, 1997b)
Desriere generala
WMS-III este o baterie de teste comprehensive care masoara memoria vizuala si auditiva.
24.6 Masurarea pe Scara Larga a Memoriei si Invatarii – editia a 2a (WRAML2)
(Adams & Shelow, 2003)
Descriere generala
WRAML2 este o baterie de teste ce masoara capacitatea copilului de a invata si memora
diferite informatii auditive si vizuale.
Subteste
Memoria Spatiala – masoara memoria spatial, prin rugarea coplului sa studieze secvente
de pozitionari gometrice timp de 5 secunde, pe care sa le deseneze apoi dupa 10 secunde.
Ferestre din Degete – e un test pentru memorie imediata a secventelor nonverbal visual-
spatiale.
Numere-Litere - este un test ce solicita copilului sa repete siruri de litere si numere dince
in ce mai lungi.
Memoria Imaginilor – masoara atentia si memoria vizuala, dar si capacitatea de a mentine
informatia vizuala in memoria de lucru; copilul este rugat sa se uite la patru scene timp de
10 secunde pentru fiecare, si imediat dupa prezentare sa identifice elementele care au fost
adaugate sau scoase din imaginea initiala.
Memoria Propozitiilor – masoara memoria verbala a unui material simplu.
Sunet-Simbol –este un test de memorie vizuala si auditiva, in care copilul treui sa-si
aminteasca sunetul care este asociat unui anumit semn grafic.
Memoria Povestirilor – este un test in care copilul trebuie sa ascute si apoi sa redea pasaje
scurte.
Memoria Simbolica de Lucru – este un test ce masoara memoria vizuala de lucru.
Invatarea Verbala – este un tst ce masoara memoria de lucru auditiva, in care informatia
este prezentata intr-o lista p care copilul o aude de patru ori; include faze de reactualizare
si recunoaste intarziata.
180
Memoria Verbala de Lucru – este un test ce masoara memoria auditiva de lucru in care
copilul aude un sir de cuvinte si ese rugat sa le reactualizeze intr-o anumita ordine bazata
pe categorii.
Capitolul 29.
Diagnosticul
Declaratii / Impresii
29.1. DSM-IV-TR
181
29.2. ICD-9-CM
Cea mai mare parte a acestui capitol (sectiunea 29.4 – 29.5) prezinta o lista cu
diagnostice care se pun de obicei copiilor si adolescentilor, impreuna cu codurile
numerice din DSM-IV-TR si ICD-9-CM. Capitolul nu acopera toate diagnosticele care
pot fi gasite in DSM-IV-TR, ci doar acelea care se aplica de obicei copiilor. Pentru
inceput veti gasi “Tulburari diagnosticate pentru prima data de obicei in copilarie sau
adolescenta” – listate in ordinea data de DSM-IV-TR. Aceasta lista este urmata de o alta,
ordonata alfabetic, cu alte tulburari care pot fi intalnite in copilarie sau adolescenta.
Codurile DSM-IV-TR sunt reproduse cu acordul DSM-IV-TR, copyright Asociatia
Americana de Psihiatrie, 2000.
Un diagnostic poate fi descris sau caracterizat prin unul din urmatorii termeni:
Initial, incetinit, principal, aditional / asociat cu, excludere:....... ( a se specifica),
admis, tentativa, in progres, final, eliminat, in remisiune, pasiv.
Cand sunt intrunite criteriile pentru un anumit diagnostic, DSM-IV-TR ofera acesti
specificanti care ne arata severitatea si evolutia tulburarii:
- Usoara (putine simptome)
- Moderata (simptome sau deteriorare functionala intre usor si sever)
- Severa (sunt prezente multe simptome în exces faţă de cele cerute pentru a pune
diagnosticul sau sunt prezente mai multe simptome extrem de severe, ori
simptomele conduc la o deteriorare semnificativă în funcţionarea socială sau
profesională)
- In remisiune partiala
- In remisiune completa
- Istoric anterior
Retardul mental
182
Toate aceste tulburari sunt inregistrate pe Axa 2 a DSM-IV-TR. Coloana din mijloc ne da
IQ-ul echivalent fiecarei categorii.
183
DSM-IV-TR IQ ICD-9-CM
317 Retard mental usor 50, 55 – 70 317 Retard mental usor
318.0 Retard mental moderat 35, 40 – 50, 55 318.0 Retard mental moderat
318.1 Retard mental sever 20, 25 – 35, 40 318.1 Retard mental sever
318.2 Retard mental profund Mai putin de 20, 25 318.2 Retard mental profund
319 Retard mental, Netestabil 319 Retard mental,
severitate nespecificata severitate nespecificata
184
Tulburari de 315.39 Tulburarea invatare fara fara alta
invatare fonologiei alta specificati
307.0 Balbism specificatie e si
DSM-IV-TR 307.0 Tulburarea 313.83 Tulburari neclasifica
315.00 Tulburari de comunicare ale te in alte
de citire fara alta capacitatii sectiuni
specificatie de realizare
a sarcinilor
scolare
309.23 Inhibitii
scolare sau
315.1 Tulburari de ale
calcul aritmetic capacitatilor Tulburari de
315.2 Tulburari de de munca dezvoltare
scriere specifice pervaziva
ICD-9-CM DSM-IV-TR
315.0 Tulburari 299.00 Autism
315.9 Tulburari de specifice de citire ICD-9-CM
invatare fara alta 315.0 Tulburari de 315.4 Tulburarea 299.80 Tulburarea
specificatie citire, de dezvoltare a Rett
nespecificate coordonarii
315.01 Alexie 299.10 Tulburarea
315.02 Dislexie dezintegrat
315.09 Alte ivă a
dificultati ICD-9-CM copilăriei
de 315.31 Tulburarea 299.80 Tulburarea
Tulburari pronuntie de limbaj expresiv Asperger
motorii specifice Afazie;
315.1 Tulburari de Dificultati
DSM-IV-TR calcul aritmetic in 299.80 Tulburarea
315.4 Tulburarea 315.2 Alte perceperea de
de dezvoltare a dificultati cuvintelor dezvoltare
coordonarii specifice de 315.32 Tulburarea pervasivă
invatare; mixtă de fără altă
Tulburari de Tulburari de limbaj specificaţi
comunicare scriere receptiv şi e
315.5 Tulburare expresiv
DSM-IV-TR mixta de 315.39 Alte
315.31 Tulburarea dezvoltare tulburari de
de limbaj expresiv 315.8 Alte fonologie
intarzieri specifice 307.0 Balbism Deficit de atentie
in dezvoltare 307.9 Alte si
315.31 Tulburarea 315.9 Intarzieri simptome comporta
mixtă de nespecificate si ment
limbaj receptiv şi in dezvoltare sindroame disruptiv
expresiv Tulburari de speciale
185
314.01 Deficit de opozitionis urmeaza: 0
atentie / t sfidator – starea 312.81 Tulburari
Hiperactivi 312.9 Tulburare curenta; 1 de
tate, tipul comporta – conduita
combinat mentala dizabilitate cu debut in
sau tipul disruptiva ramasa de copilarie
predomina fara alte la 312.82 Tulburari
nt specificatii tulburarea de
hiperactiv anterioara) conduita
impulsiv cu debut in
adolescent
a
312.89 Tulburari
314.01 Deficit de de
314.00 Deficit de atentie cu conduita
atentie / hipeactivit cu debut
Hiperactivi ICD-9-CM ate nespecifica
tate, 299.00 Autism 314.1 Sindrom t
predomina Autism hiperkineti 313.81 Tulburare
nt tipul infantil c cu de tip
neatent 299.9 Tulburarea intarziere opozitionis
314.9 Deficit de de in t sfidator
atentie / dezvoltare dezvoltare 312.9 Perturbare
Hiperactivi pervasivă 314.2 Tulburare de
tate fara fără altă de conduita
alta specificaţi conduita nespecifica
specificati e cu sindrom ta
e 299.10 Tulburarea hiperkineti
312.81 Tulburari dezintegrat c Delicventa
de ivă a 314.8 Alte juvenila
conduita copilăriei manifestari Tulburare
cu debut in 299.80 Tulburarea specifice comporta
copilarie Asperger ale mentala
312.82 Tulburari Alte sindromul disruptiva
de tulburari ui fara alte
conduita specifice hiperkineti specificatii
cu debut in de c 312 Perturbare
adolescent dezvoltare 314.00 Deficit de de
a pervasiva atentie fara conduita,
312.89 Tulburari 299 Tulburari mentionare neclasifica
de de a ta in alta
conduita dezvoltare hiperactivi parte
cu debut pervasivă tatii (optiuni
nespecifica (introducet 314.9 Sindrom pentru cele
t i a 5-a hipekinetic 5 cifre ale
313.81 Tulburare zecimala nespecifica codurilor:
de tip dupa cum t 0–
186
nespecifica 307.21 Ticul 312.0 Tulburare ICD-9-CM
t, 1 – usor, tranzitor; de 307.52 Pica
2– specificati: conduita 307.53 Ruminatia
moderat, 3 episod nesocializa 307.54 Varsaturi
– sever) unic / ta, tipul psihogenic
recurent agresiv e
307.20 Tic fara 312.1 Tulburare 307.59 Alte
alta de tulburari
specificati conduita de
e nesocializa alimentatie
ta, tipul a sugarului
Tulburari de neagresiv sau
eliminare 312.2 Tulburare copilului
de mic
787.6 Enoprezis conduita
cu socializata
constipatie 312.3 Tulburare a
si controlului 307.23 Tulburarea
incontinent impulsuril Tourette
Tulburari de a prin or, 307.22 Ticul
alimentati preaplin neclasifica motor sau
ea 307.7 Enoprezis ta in alta vocal
sugarului fara parte cronic
si constipatie 312.4 Perturbare 307.21 Ticul
copilului si mixta de tranzitor
mic incontinent conduita,
a prin neclasifica 307.20 Tic fara
DSM-IV-TR preaplin ta in alta alta
307.52 Pica 307.6 Enurezis parte specificati
307.53 Ruminatia (nedatorat 312.8 Alte e
starii perturbari
307.59 Tulburare medicale specifice
de generale); de
alimentatie specificati conduita 307.7 Encoprezis
a sugarului tipul: neclasifica continuu
sau exclusiv te in alta sau
copilului nocturn / parte; discontinu
mic exclusiv Tulburare u
diurn / de
Ticurile nocturn si conduita
diurn cu debut
307.23 Tulburarea nespecifica 307.6 Enurezis,
Tourette t primar sau
307.22 Ticul secundar
motor sau
vocal
cronic
187
sugarului, cu 313.9 Tulburari
copilului anxietate emotionale
sau 309.28 Tulburare nespecifica
adolescent de te ale
ului fara adaptare copilului
Alte tulburari ale alte mixta cu sau
sugarului, specificatii anxietate adolescent
copilului si depresie ului;
sau Tulburari
adolescent mentale
ului ale
DSM-IV-TR ICD-9-CM sugarului,
309.21 Anxietatea 309.21 Anxietatea copilului
de de sau
separare; separare adolescent
specificati: ului fara
debut 309.22 Tulburare alta
timpuriu de specificati
emancipar e
29.5. Tulburari ea 313.0 Tulburare
313.23 Mutism cu debut adolescent hiperanxio
selectiv in ului si asa
313.89 Tulburarea copilarie adultului 313.1 Suferinta si
reactiva de sau tanar nefericire
atasament adolescent 313.23 Mutism 313.2
a sugarului a dar nu selectiv Sensibilitat
sau exclusiv in 313.89 Alte e,
copilului aceste tulburari timiditate
mic; perioade emotionale si
specificati sau tulburare
tipul: Tulburari de tulburari de
inhibat / adaptare mixte ale anxietate
dezinhibat copilului si sociala
309.0 Tulburare adolescent 313.22 Tulburare
de ului; de
307.2 Tulburarea adaptare Tulburarea timiditate
de miscare cu reactiva de a copilului
stereotipa; depresie atasament 313.3 Probleme
specificati a sugarului de
daca e sau relationare
cazul: cu copilului Gelozie
comporta mic fraterna
ment 307.3 Tulburarea 313.8 Alte
autovulner de miscare tulburari
ant 309.24 Tulburare stereotipa emotionale
313.9 Tulburari de sau
ale adaptare tulburari
188
mixte ale mixta cu 300.23 Fobia Tulburare
copilariei anxietate sociala de
sau si depresie 300.3 Tulburarea conduita
adolescent 309.29 Altele; obsesiv sau
ei socul compulsiva comporta
cultural 309.81 Stres ment
309.3 Tulburare posttraumatic distructiv
de 309.4 Tulburare
adaptare de
cu adaptare
perturbare cu
309.0 Tulburare de perturbare
de conduita 308.3 Stresul acut mixta a
adaptare emotiilor
cu si
depresie 309.4 Tulburare conduitei
309.1 Reactie de 309.8 Alte reactii
depresiva adaptare de
prelungita cu adaptare
309.2 Tulburare perturbare specifice
de mixta a 309.9 Reactii de
adaptare emotiilor adaptare
cu si nespecifica
perturbare conduitei te
a
predomina 309.9 Tulburare 300.02 Tulburarea
nta a altor de de anxietate
emotii adaptare generalizata
309.21 Anxietatea fara alta 300.01 Panica fara
de specificati agorafobie
separare e 300.21 Agorafobie
309.22 Tulburare 293.89 Tulburare cu panica
de Tulburari de anxietate Panica cu
emancipar anxioase datorata ... agorafobie
ea (specificati 300.22 Agorafobie
adolescent 300.01 Panica fara conditia medicala fara
ului si agorafobie generala) mentionare
adultului 300.21 Panica cu 300.00 Tulburare a
tanar agorafobie de anxietate fara atacurilor
309.24 Tulburare alte specificatii de panica
de 300.22 Agorafobia 309.3 Tulburare 300.29 Alte fobii
adaptare fara istoric de de izolate sau
cu panica adaptare specifice
anxietate cu 300.23 Fobia
309.28 Tulburare 300.29 Fobia perturbare sociala
de specifica de
adaptare conduita
189
300.3 Tulburarea 308.2 Perturbare
obsesiv predomina
compulsiva nt
309.81 Stres psihomoto
posttrauma rie
tic; Stresul Agitatie
posttrauma sau
tic fara alta incremenir
specificati e
e 308.3 Alte reactii
309.82 Reactii de acute la
adaptare stres
cu 308.9 Reactii
simptome acute la
fizice stres fara
309.83 Reactii de alte
adaptare specificatii
cu
retragere 300.02 Tulburarea
309.89 Altele de anxietate
308 Reactii generalizata
acute la 300.09 Altele
stres 300.2 Tulburare
Stresul fobica
acut 300.20 Fobie fara
308.0 alta specificatie
Perturbare
a 300.00 Tulburare
predomina de anxietate fara
nta a alte specificatii
emotiilor
Crize
emotionale
sau stare
de panica
ca reactie
acuta la
stres major
308.1
Perturbare
a
predomina
nta a
constiintei
190
Delirul, Dementa, Amnezia si alte tulburari cognitive
DSM-IV-TR ICD-9-CM
293 Delirul cauzat de... (indicati conditia 293 Delirul cauzat de conditii clasificate in
medicala generala) alta parte
780.09 Delirul FARA ALTE SPECIFICATII
294.1x Dementa cauzata de traume craniene
294.1x Dementa cauzata de... (indicati conditia
medicala generala)
294.8 Dementa fara alte specificatii 294.8 Dementa FARA ALTE SPECIFICATII
294 Tulburare amnezica cauzata de... indicati 294 Sindromul amnezic
alta conditie medicala generala
294.8 Tulburarea amnezica FARA ALTE 294.8 Alte tulburari mentale persistente cauzate
SPECIFICATII de conditii clasificate in alta parte
Tulburarea amnezica FARA ALTE
SPECIFICATII
294.9 Tulburarea cognitiva FARA ALTE 294.9 Tulburari mentale persistente
SPECIFICATII nespecificate, cauzate de conditii
clasificate in alta parte
Tulburarea cognitiva FARA ALTE
SPECIFICATII
310 Tulburari mentale non-psihice specifice
cauzate de leziuni cerebrale organice
310 Sindromul lobului frontal
Tulburari disociative
Tulburari de alimentatie
191
307.5 Tulburarea de Alimentatie fara specific. 307.5 Tulburare de alimentatie fara alte specif.
Tulburari factice
DSM-IV-TR ICD-9-CM
301.51 Tulburare factica cronica cu simptome
fizice
Sindromul Münchausen
300.16 Tulburare factica cu semne si simptome 300.16 Tulburare factica cu semne si
predominant psihologice simptome predominant psihologice
300.19 Tulburare factica cu semne si simptome 300.19 Alte tulburari factice nespecificate
predominant fizice
300.19 Tulburare factica cu semne si simptome Tulburare factica cu semne si
combinate, psihice si fizice simptome combinate, psihice si fizice,
sau cu semne si simptome predominant
fizice
300.19 Tulburare factica FARA ALTE Tulburare factica FARA ALTE
SPECIFICATII SPECIFICATII
DSM-IV-TR ICD-9-CM
320.6 Tulburarea de identitate de gen la copii 320.6 Tulburarea de identitate de gen la
copii
Tulburarea de identitate de gen
FARA ALTE SPECIFICATII
302.85 Tulburarea de identitate de gen la adolescenti 302.85 Tulburarea de identitate de gen la
si adulti adolescenti si adulti
Specificati daca: atras sexual de barbati/
femei/ ambele/ niciuna din variante
DSM-IV-TR ICD-9-CM
312.34 Tulburarea exploziva intermitenta 312.34 Tulburarea exploziva intermitenta
312.35 Tulburarea exploziva izolata
312.32 Cleptomania 312.32 Cleptomania
312.33 Piromania 312.33 Piromania
312.31 Jocul de noroc patologic 312.31 Jocul de noroc patologic
312.39 Tricotilomania 312.39 Tulburari de control al impulsurilor,
altele
Tricotilomania
192
312.3 Tulburare de control al impulsurilor 312.3 Tulburare de control al impulsurilor,
FARA ALTE SPECIFICATII nespecificat
312 Tulburari de comportament
neclasificate in alta parte
Tulburari de stare
193
296.22 Tulburare depresiva majora, episod unic,
moderat
296.23 Tulburare depresiva majora, episod unic, Melancolie involutiva
sever, fara elemente psihotice Psihoza sau reactie maniaco-
depresiva, tipul depresiv
296.24 Tulburare depresiva majora, episod unic,
sever, cu elemente psihotice
296.25 Tulburare depresiva majora, episod unic,
cu remisiune partiala
296.26 Tulburare depresiva majora, episod unic,
cu remisiune totala
CAPITOLUL 30
Rezumatul trebuie sa fie scurt (de preferat unul sau doau paragrafe), desi rezumatele
lungi sunt mai des intalnite in interminabilele evaluari neuropsihologice.Rezumatele sunt
aproape intotdeauna incluse in raporturile scris de medic .Desi rezumatul este considerat
optional, in general este o idee buna sa includem revizuirea rezulatatelor ,rapotrul
particular este interminabil.Pentru ca de cele mai multe ori va trebui sa fie citite de cei
care au nevoie sau vor sa citeasca doar rezumatul scurt,trebuie sa fim siguri ca includem
informatiile sau concluziile cele mai importante referitoare la client.
194
Enumara factorii care au contribuit la dificultatile pacientilor, istoria familiei
si/sau mediul inconjurator.
Sa indicam informatii aditionale , acestea pot fi utile ca sa confirme diagnosticul
(inregistrari,consultatii,tratamente).
Ce este necesar pentru a schita tratamentul .
Indica prognosticul, masurile, daca este posibil.
30.2
Copilul, in varsta de ...ani a fost adus pentru... .Scorul lui/ei mult peste medie/mediu/sub
medie /la unle teste /la toate testele , cu exceptia.....(spune numele testului si nivelul
performantei).Punctele tari expuse sunt............(enumera punctele tari).Acordul intre
parintii/profesorii copilului ,testeaza rezultatele corelate cu performantele lui/ei la
scoala.El/es este excelent/rapid/nerabdator/motivat /altruist/interesat/atent/bun etc
trasaturi care demonstreaza dificultatea de a citi /de a fi atent/opunere /hiperactivitate/etc)
Copilul in varsat de ...baiat/fata care are statutul de ...la scoala....(orasul ,statul).El /ea a
fost recomandat pentru evaluare pentru ca .....Abilitatile lui/ei intelectuale masurate de
(numele testului), sunt apreciate ca ....A fost/nu au fost diferente seminificative intre
scorurile copiilor la ...(specificati doua sau mai multe )scale/factori,care indica inexistenta
unei dizabilitati de invatare,existenta unei dizlexi sau a unei dizabilitati
nonverbale.Calificarile academice au fost masurate cu putina/moderata/semnificanta
195
discrepanta fata de asteptari.Testele de expresivitate verbala indica... in timp ce testele de
vocabular expresiv indica...Memoria auditiva a fost gasita ca fiind ....si testele de atentie
au fost ....Spatiul vizual si locomotor au fost calificate ca ...Comportamentul indicat de
scale a fost clasat ...Rezultatele au fost considerate pentru un diagnostic de ......
30.3
Pentru ADHD
.........in varsat de ...ani,baiat/fata care este in ...grad.Abilitatile intelectuale ale ei/lui au
fost masurate de....(spune numele testului)sunt in medie sau peste medie
.......performantele au fost bune/slabe pentru unele teste care necesita
abilitati .......................................................................Realizarile academice au fost
comesurate sau depasid expectatiile abilitatii lui/ei cognitive........a fost un domeniu
considerat puternic de el/ea.Testele abilitatilor vizual motorie au fost descrisi la un nivel
mediu.Rezultatele acestor evaluari indica copiii care au intalnit criterii de ADHD
.Aceasta nu este o dizabilitate specifica invatarii, dar multe dizabilitati care apar
afecteaza performantele lui/ei pe variate scale.El/ea au dificultati in sarcinile pentru care
au nevoie de concentrare si focusare si prezinta dificultati de organizare si unele
raspunsuri impulsive .Performantele unui numar de copii testati de functiile executive au
fost bazate pe expectatiile abilitatilor lui/ei estimate mai jos.
30.4
Copilul in varsta de ...baiat/fata care este....a fost adus pentru evaluarea problemelor de
constientizare sociala si interactiune sociala saraca .Abilitatile lui/ei intelectuale au fost
196
masurate de ...(numele testului)care sunt in...Scorul facotilor indica nevoi in ....Realizarile
academice in citit si ortografie au fost ....in timp ce performantele la testele de
matematica au fost .....testele de vocabular primeaza la un grad de ....Testele de memorie
vizuala au fost ...in timp ce testele de memorie auditiva au fost ...
Copilul a avut dificultati in ceea ce priveste relatiile spatiale/perceptiile vizuale/nevoia de
integrare vizual-motorie/orgaizare/etc.Rezultatele testului si istoricul indica faptul ca
el/ea intalnesc criterii pentru tulburarile din spectrumul autismului, asemeni tulburarilor
de asperger.In consecinta comportamentul copilului si nevoile defectuoase social includ
probleme cu constiinta sociala /intelegere sociala saraca/insighturi emotionale sarace /
aderente inflexibile la rutina /tendinte obsesionale /comportament stereotip,etc. sunt toate
incluse in aceasta diagnoza .In plus coordonarea motorie saraca /problemele de integrare
senzorialaetc sunt frecvent observate la oamenii cu Asperger.
30.5
Depresia
30.6
Tulburari in scriere
Copilul in varsta de ...ani ,scrie cu mana stanga /dreapta, baiat/fata, care a fost adus la
evaluare in special in ceea ce privesc performantele academice curente.Abilitatile lui/ei
general intelectuale intra in rangul...In domeniul academic ,o discrepanta semnificativa a
fost vazuta intre.......abilitatile generale intelectuale si performantele academice masurate
in limbaljul scris .Performantele lui/ei la aceste realizari masurate au fost...la un nivel mai
scazut decat cele curente.Astfel aceste discrepante intalnesc croterii pentru tulburari de
vorbire expresiva.Drept urmare performantele copilului la testele de citire si matematica
au fost consistente cu expectantele nivelului.
30.7
Dizlexia
Copilul in varsta de ..baiat /fata a fost descoperit ca avand abilitati intelectuale medii/sub
medie/peste medie.El/ea apare ca avand dizabilitati de citire,de aceea performanta
masurata variat in citirea lui/ei a avut o discrepanta semnificativa comparativ cu
197
asteptarile bazate pe IQ.Rapiditatea citirii copilului este scazuta comparativ cu copiii de
varsta lui;intelegerea citirii a fost deasemenea scazuta .Pe langa aceste dificultati , apar
dificultati si in citirea cuvinteleor cu nonsens.Scorurile copiilor la acest pattern si si
tipurile de erori constitue caracteristici pentru indivizii cu dizlexie.
Copilul in varsta de ....ani ,baiat/fata cu o inteligenta peste medie/medie /sub medie care
este ... .Rezultatele si istoricul indica faptul ca el/ea are tulburari de citire (dizlexie) asa
cum achizitiile in citire si pronuntare sunt la un nivel scazut fata de ceea ce se astepta de
la abilitatile sale intelectuale .Timpul acordat testului de citire si citirea cuvintelor fara
sens sunt dificile pentru el/ea.
Va fi important pentru viitorii instructori sa fie constienti de natura dizabilitatii citirii ,
asadar ei asista pe intreg procesul la dezvoltarea si nu ii penalizeaza pentru deficiente .
30.8
Retardul mental
30.9
NLD
Copilul in varsta de ..ani baiat/fata cu inteligenta inalt/peste medie /medie /sub medie
/normal/limitata care eSte de gradul... Testele indica faptul ca el/ea intalneste criteriie
primare pentru dizabilitati de invatare nonverbala (NLD),incluzand un scor semnificant
scazut la testele nonverbale fata de IQ testelor verbale; slabiciuni relativ-academice in
calcul si citire;dificultati relative in sarcinile vizual –motorie;in plan motor si grafomotor
nu sunt dificultati ;concretetea gandirii;afectarea rationamentelor sociale.In concluzie cei
mai multi copii cu NLD au asociate deprecierea functiilor executive ,atentia varibila ,
impulsivitatea ,perseverenta ,si probleme organizationale.Deasemenea copii arata
evidenta disfunctionalitatilor senzoriale care este deasemenea tipic pentru copii cu NLD.
In concluzie ca cei mai multi indivizi cu nld apar adeptii relatiilor cu informatii verbale,
experiente dificile cu organizarea si conceptualizarea materialelor verbale.
CAPITOLUL 31
Recomandari
198
Sectiunea “Recomandari” din sectiunea raportului este uneori cea mai importanta
sectiune,principalul scop al evaluarii este sa determine cat de bine se intervine in cazurile
particulare .Acest capitol prevede sa enumere posibile recomandari pentru problemele
psihologice ale copiilor.Indica tratamentele care aufost gasite ca fiind bune pentru diferite
tulburari.Desigur fiecare copil este unic si recomandarile alese trebuie sa reflecte
paternurile de slabiciuni si putere al fiecarui copil.Sa prevada o lista cuprinzatoare a
tratamentelor este mai mult decat scopul acestei carti ; in orice caz acest capitol include
multe din cele mai comune strategii de tulburari particulare.Aceste strategii sunt unele
care trebuie aratate efectiv ca un tratament sau masuri compensatorii si sunt uneori
folosite in planul educatiei individuale .Cititorul este incurajat sa consulte resursele listate
in sectiunea 36.3 pentru a intelege informatiile tratamentului.
199
Strategii de teme
Ai un copil care este verificat o data pe zi de o persoana care ii va superviza
temele.
Stabileste dimineata un sistem atribuit ziua pentru realizari prin comportamente
contractante.
Cand atribui temele fi sigur ca fiecare copil poate completa temele atribuite.
Programeaza”timpul pentru tema” si ajuta copilul sa-si organizeze timpul liber
pentru a facilita completarea temelor.
Da-i copilului sa completeze pe foaie in fiecare zi insistand sa aiba............ea/el
circula si verifica fiecare tip de tema cand este finalizata .Vezi in exemplul de mai
jos.
Data:
1.Comunicare:scrie propozitii pentru fiecare cuvant pentru miercuri
Studiaza cuvintele pentru testul de joi
2.matematica:rezolva intre7 si 15 probleme de la pagina 47
3.Georgafie:Citeste capitoplul 6 si rezolva intrebarile de la sfarsitul fiecarui capitol.
Alte strategii
evaluarea medicala .Medicamente ca Ritalin si Metadade,Adderall si Dexerine
sunt frecvent prescrise.
Recomanda terapie pentru comportament si sau training pentru parinti.
Recomanda copilului un medic pentru evaluare.
31.3
200
Furnizeaza educatie speciala sau Sectia 504 pentru a sprijini nevoile
academic(eg. Citire,intelegere,matematica, vorbire exresiva).
Stabileste un mediu organizat in care sa incluzi rutine clare si programme, cu
notite de schimbari.
Recomanda terapia asistata cu rationament social, reducere a anxietatiisi/sau
tendinte obsessive.
31.4.
Pentru autism
31.5.
Pentru conduita
31.6.
201
CAPITOLUL 34
Sub programul IDEA (1990, 1997, 2004) tuturor copiilor cu dizabilităţi le este
garantată o educaţie publică liberă şi corespunzătoare (FAPE2). Pentru a se califica pentru
educaţie specială şi asistenţă corespunzătoare, IDEA cere ca un copil să aibă o dizabilitate
din categoriile enumerate mai jos. Potrivit legii, un copil nu are dreptul să beneficieze de
educaţie specială dacă dificultăţile lui sunt datorate doar lipsei de instrucţie sau unui
nivel limitat de cunoaştere a limbii engleze.
Categoriile de dizabilităţi
1
În limba engleză, IDEA este prescurtarea pentru “Individuals with Disabilities Education Act” (n. trad.)
2
În limba engleză, FAPE este prescurtarea pentru “Free and appropriate public education” (n. trad.)
202
Retard mental
Defecte de auz (incluzând şi surzenia)
Surzenia/orbirea
Dizabilităţi multiple
Defecte de vorbire sau de limbaj
Defecte de vedere (incluzând şi orbirea)
Tulburare emoţională
Defecte ortopedice
Autism
Traumatisme craniene
Alte defecte care ţin de sănătate
Dizabilitate specifică de învăţare
3
Actul pentru americanii cu dizabilităţi
4
Planul intervenţiei comportamentale
5
Evaluarea periodică, diagnoza şi tratamentul
6
Anul şcolar extins
7
Educaţie publică liberă şi corespunzătoare
8
Includere totală
9
Analiza funcţional-comportamentală
10
Planul individualizat de educare
203
“ Individualised education plan team”11 (IEP team): grupul de persoane care
este responsabil pentru dezvoltarea, trecerea în revistă şi revizuirea planului
individualizat de educare al copilului. De obicei include părinţii copilului şi persoanele
responsabile pentru punerea în aplicare a scopurilor IEP.
“ Individualised family service plan”12 (IFSP): un plan de asistenţă pentru copiii
mici (sub trei ani) şi familiile lor. Este similar IEP.
“Individuals with Disabilities Education Act”13 (IDEA): legea în vigoare care
cere ca fiecărui copil cu dizabilităţi să îi fie dată o educaţie publică liberă şi
corespunzătoare (FAPE). Acest act înlocuieşte “Public Law 94-142, the Education for All
Handicapped Children Act” (vezi infra). IDEA a intrat în vigoare în 1990 şi a fost
modificată în 1997 şi 2004.
“Least restrictive environment”14: potrivit lui Hallahan şi Kauffman (1994), este
un termen legal care se referă la faptul că copiii excepţionali trebuie educaţi într-un
mediu cât mai normal cu putinţă.
“Office of Special Education and Rehabilitative Services”15 (OSERS): agenţia
pentru educaţie a Departamentului de Stat al SUA care este responsabilă pentru aplicarea
IDEA în şcolile publice.
“Public Law 94-142, the Education for All Handicapped Children Act”16:
înlocuită de IDEA (vezi supra) în 1990, această lege a intrat în vigoare în 1975 şi a făcut
obligatorie educaţia publică liberă şi corespunzătoare (FAPE) pentru orice copil,
indiferent de abilităţi sau dizabilităţi.
“Regular education initiative”17 (REI): concepţia potrivit căreia educaţia
normală, ca opusă educaţiei speciale, ar trebui să fie mijlocul elementar de educare a
copiilor cu dizabilităţi.
“Section 504, Rehabilitation Act of 1973”18: se aplică elevilor care au neputinţe
la învăţare, care ar putea fi numite “dizabilităţi”, dar care nu sunt eligibili pentru asistenţă
educaţională specială.
“Services plan”19: un plan dezvoltat pentru elevi în şcolile private care au dreptul
să primească asistenţă.
IDEA cere ca, o echipă de educatori să redacteze câte un plan individualizat de educare
pentru fiecare copil cu dizabilităţi care îndeplineşte criteriile de calificare. Planul
individualizat de educare trebuie să cuprindă o prezentare a performanţelor educaţionale
prezente, scopurile anuale, asistenţa educaţională specială care trebuie furnizată,
participarea alături de copiii fără dizabilităţi, participarea la teste în alte state şi districte,
11
Echipa pentru planul individualizat de educare
12
Planul de asistenţă individualizat pentru familie
13
Actul educării indivizilor cu dizabilităţi
14
Mediu mai puţin restrictiv
15
Oficiul pentru educaţie specială şi asistenţă de refacere
16
Legea publică 94-142, Actul pentru educarea tuturor copiilor cu dizabilităţi
17
Iniţiativa educaţiei normale
18
Sectiunea 504, refacerea actului din 1973
19
Plan de asistenţă
204
nevoia de asistenţă de tranziţie20 şi procedurile de măsurare a progresului (IDEA, 1997,
2004).
20
“Transition services” în limba engleză. Sintagma se referă la un set de activităţi destinate tinerilor cu
dizabilităţi, care au peste 14 ani, activităţi menite să îi ajute pe aceştia să facă trecerea de la statutul de
copil la cel de adult tânăr. Este vorba de activităţi extra-şcolare care vizează pregătirea vocaţională,
educaţia continuă, independenţa personală, participarea la viaţa comunităţii, etc. (n. trad.)
205
10. Semnătura persoanelor prezente.
Motivul trimiterii
Acţiunile făcute (de exemplu, observarea clasei, trecerea în revistă a înregistrărilor,
intervievarea profesorilor, etc.)
Observarea clasei
Concluzii
Introducere
Discuţie cu furnizorii de servicii
Observarea clasei 1.
impresii/ analiză
Observarea clasei 2.
impresii/ analiză
Discuţie cu furnizorul de servicii despre observaţiile examinatorului
Analiza generală
Motivul trimiterii
Metodele de evaluare
Rezumatul înregistrărilor
Rezumatul observaţiilor
Recomandări
206
33.5 Planurile de management al comportamentului
(vezi secţiunea 40.7 pentru o formă care poate fi folosită în scrierea unui plan de
management al comportamentului)
CAPITOLUL 34
Cap. 34 Planificarea tratamentului
207
sau tutorele şi deasemeni împreună cu un copil sau adolescent mai mare, dacă acesta
este capabil să participle la procesul de planificare.
Scopuri şi obiective
Odată ce s-a căzut de acord asupra celor mai importante probleme sau
simptome care trebuie tratate, procesul de planificare continuă cu o apreciere a
rezultatelor – scopuri, obiective şi beneficii dorite. Clinicienii se pot întreba: “ Ce
paşi sunt necesari dacă vrem să atingem acest scop până la această dată?”.
Resursele disponibile, timpul, banii pot să limiteze scopurile. De aceea, scopurile
tratamentului şi obiectivele au nevoie adesea să fie selectate în funcţie de priorităţi.
Berg şi Miller (1992) enumeră, în cazul tratamentului pentru abuzul de
substanţe aplicat adulţilor, o serie de criterii pentru “scopuri de tratament bine
alese”. Printre aceste criterii, care se aplică şi la discuţia de faţă, se numără:
Scopurile trebuie să fie importante pentru client; în contextul de faţă
pentru copil sau adolescent şi familia lui.
Trebuie să fie scopuri mici.
Trebuie să fie scopuri concrete, comportamentale şi specifice.
Trebuie să se concentreze mai degrabă pe prezenţa, nu pe absenţa a ceva;
de exemplu, să se concentreze pe comportamentele dorite mai degrabă
decât pe comportamentele disfuncţionale sau pe cele care lipsesc.
Trebuie să se concentreze pe primii paşi mici, pe ceea ce trebuie făcut mai
întâi, la început, decât pe ce trebuie făcut la sfârşit.
Ar trebui să fie realiste şi realizabile în contextul de viaţă al copilului şi al
familiei sale.
Odată ce scopurile sunt selectate, planificarea poate trece la alegerea
intervenţiilor, eforturilor, metodelor şi mijloacelor. Planificarea trebuie să conţină,
logic, şi sfârşitul tratamentului. Organizaţile de asistenţă socială 21 s-ar putea să
întrebe ce paşi au fost făcuţi sau vor fi făcuţi în vederea pregătirii copilului şi a familiei
pentru sfârşitul tratamentului. (vezi infra, cap. 39.3 pentru o sugestie de plan de
tratament pentru organizaţiile de asistenţă socială)
În scrierea unui plan de tratament, s-ar putea să fiţi prinşi între a scrie un plan care
este foarte general şi unul care este prea specific. Un plan care este prea general ar fi un
exerciţiu gol care nu oferă nici un fel de orientare pentru tratament. Un plan extrem de
precis va cere fie urmarea lui cu stricteţe, fie o continuă revizuire în lumina realităţilor
din practică.
“Scopurile” sunt, de obicei, înţelese ca destinaţii pe termen lung, în timp ce
“obiectivele” reprezintă paşii necesari pentru atingerea acestor scopuri. Dar, deoarece în
domeniu nu există consens în privinţa sensului exact al “obiectivelor”, nu trebuie să fiţi
exacţi în a le diferenţia de scopuri. Obiectivele sunt mult mai concrete şi vizează
comportamentul mai mult decât scopurile. De asemeni, obiectivele sunt pe termen scurt şi
mult mai uşor de măsurat. De obicei sunt descrise în termeni de comportament sau
performanţă a copilului (“copilul va fi capabil să....”).
21
“Managed care Organisations” (MCOs), în limba engleză, adică organizaţii de îngrijire eficientă. Este
vorba despre asociaţii de asistenţă socială, care nu numai că se ocupă de îngrijire, dar au în vedere ca
îngrijirea să fie cât mai bună şi cu costuri cât mai mici. (n. trad.)
208
A fi capabil să evaluezi schimbarea este crucial. Scrieţi rezultatele dorite în limbaj
comportamental. Acest lucru înseamnă să descrieţi ceea ce o cameră de luat vederi ar
vedea (acţiuni şi expresii), nu factori invizibili şi imaginabili (de exemplu, emoţii,
procese cognitive, intenţii). De asemeni, evitaţi termenii foarte vaşti sau vagi, precum
“creştere”, “abilităţi de comunicare” sau “depresie”, pentru că astfel de termeni nu
exprimă clar ce ar putea să conteze ca schimbare. Limitaţi fiecare obiectiv sau scop la
capacităţile prezente ale copilului. Faceţi aceste obiective observabile sau cuantificabile.
Frecvenţa, durata, intensitatea, latenţa sunt dimensiunile clasice pentru a descrie
comportamentul simptomatic. Această obiectivitate permite o evaluare imparţială.
În sfârşit evitaţi jargonul, în mod special cuvintele înţelese doar de profesioniştii
de o anumită orientare. Fie folosiţi traducerea teoriei în limbaj comun, fie (şi acest lucru e
de preferat) axaţi-vă pe simptomele specifice şi strategiile de interevenţie practică.
Intervenţiile
209
Interpersonal: cu abilităţi/ competenţe sociale, respectuos/politicos, tolerant cu ceilalţi,
acceptă/ oferă feedback, oferă ajutor/ cooperează/ se acomodează uşor, suportiv/afectuos
cu ceilalţi, popular/ plăcut/foarte plăcut, admirat de egalii lui, prietenos, liniştit,
exteriorizat/extrovertit, cu simţul umorului, împarte cu ceilalţi, sare în ajutor, sensibil
social, conştient de impactul asupra celorlalţi, bun ascultător/ empatic, arată preocupare
pentru ceilalţi, îi susţine pe ceilalţi.
210
b. Intervenţiile planificate (cine face, cât de des, cu ce
resurse, modalitatea, frecvenţa, durata).
c. Indicatorii observabili şi îmbunătăţirile (acestea sunt
scopurile comportamentale; raportaţi numărul estimative
de şedinţe pentru atingerea fiecărui indicator)
d. Nivelul estimat al comportamentului la predarea cazului.
e. Data următoarei evaluări.
3. Alţi furnizori curenţi (pentru fiecare profesionist, treceţi numele,
adresa, telefonul şi tratamentele pe care le-a furnizat.)
IV. Semnătură
211
În coloana a patra (împărţirea planului pe date) specificaţi ţinta sub forma unui
număr de sesiuni de tratament, dacă puteţi, pentru că clienţii pot să lipsească, pe o
perioadă de timp, la anumite întâlniri. Similar, este de preferat să oferiţi o dată pentru
revedere decât una pentru realizare sau finalizare.
Alte coloane pot să includă următoarele:
- Intensitatea, frecvenţa, durata tratamentului
- Trăsăturile sau activitatea copilului, gradul de implicare
- Pasivitatea, rezistenţele/ barierele la schimbarea (în copil sau în altă parte)
212
CAPITOLUL 40
Formulare utile
Acest capitol contine o serie de formulare care pot fi utilizate in vederea colectarii
si inregistrarii de informatii. Formularele pot fi reproduse in antet si folosite de clinicieni
in decursul muncii lor cu clientii.
Eliberare de informatii
Informatiile vor fi eliberate catre/obtinute din urmatoarele surse (inclusiv adresa integrala
si numar de telefon):
213
Aceasta autorizatie este valabila pana la data de: ___________ .
Data: ___________________
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
40.2. Formular pentru evaluarea istoricului dezvoltarii
214
A se vedea capitolele 1 si 2 pentru mai multe informatii referitoare la efectuarea
interviului cu parintii sau tutorii legali. Acest formular poate fi reprodus.
Istoricul dezvoltarii
INFORMATII DE IDENTIFICARE
MOTIVUL PREZENTARII
215
Daca da, va rugam completati urmatoarele informatii:
Nume: ___________________________________________________________
Relatia cu copilul: __________________________________________________
Adresa/telefon: ____________________________________________________
_________________________________________________________________
Copilul dumneavoastra este adoptat sau crescut de alte persoane decat parintii sai
biologici? Nu _________ Da _________
Daca da, va rugam explicati: ________________________________________________
CONTEXT FAMILIAL
Cine are grija de copil atunci cand parintii sau tutorii sunt la serviciu sau sunt plecati?
SARCINA
216
DEZVOLTARE
Ce mana foloseste copilul pentru a scrie? ____________ Dar pentru a manca? ________
Pentru a arunca obiecte? _____________ Altele? _______________
A fost copilul victima unui abuz? Nu _____ Da ______
Daca da, explicati: ______________________________________________________
Telefon: ________________________________________________________________
A intampinat copilul vreuna din urmatoarele probleme medicale? Daca da, explicati:
217
Raceli frecvente Nu ___ Da ___
Infectii auriculare frecvente Nu ___ Da ___
Astm Nu ___ Da ___
Probleme gastrointestinale Nu ___ Da ___
Dureri musculare Nu ___ Da ___
Probleme dermatologice Nu ___ Da ___
Comportamente repetitive (leganat, dat din cap) Nu ___ Da ____
Alergii Nu ___ Da ___
Probleme de vedere Nu ___ Da ___
Poarta ochelari? Nu ___ Da ___
Probleme de auz Nu ___ Da ___
Paralizie cerebrala Nu ___ Da ___
Intoxicatie cu plumb Nu ___ Da ___
Crize epileptice Nu ___ Da ___
Probleme congenitale Nu ___ Da ___
Alte probleme de sanatate: _______________________________
Tratament medicamentos
Copilul se afla in prezent sub tratament medicamentos de orice tip? Nu ___ Da ___
Daca da, indicati medicatia, doza si motivul tratamentului: _____________
_____________________________________________________________
A intampinat vreun efect advers al tratamentului medicamentos? ________
_____________________________________________________________
Evaluari anterioare
A fost supus copilul uneia din evaluarile urmatoare? Daca da, va rugam indicati numele
examinatorului, data examinarii si motivul examinarii.
218
Daca da, numele evaluatorului: _____________________________________
Data evaluarii: __________________________________________________
Motivul evaluarii: ________________________________________________
Istoricul tratamentului
ISTORIC SOCIAL
INTERESE RECREATIONALE
Copilul face sport sau participa la activitati recreative extrascolare? Nu ___ Da ___
Daca da, descrieti: _______________________________________________
Ce ii place copilului sa faca in timpul liber?
_____________________________________
_______________________________________________________________________
In ultimul timp, s-a modificat in vreun fel nivelul de interes al copilului fata de aceste
activitati?
Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: _______________________________________________
Care sunt activitatile preferate ale familiei dumneavoastra? _______________________
219
_______________________________________________________________________
SIMPTOME COMPORTAMENTALE
A intampinat copilul dificultati legate de una din urmatoarele probleme? Daca da,
explicati.
Ii este dificil sa faca cunostinta cu persoane noi;
este timid sau retras Nu ___ Da __
Este excesiv de anxios Nu ___ Da __
Pare trist sau deprimat Nu ___ Da __
A avut ganduri referitoare la suicid Nu ___ Da __
Refuza sa respecte solicitarile adultilor sau incalca regulile parentale Nu ___ Da __
Are tulburari de conduita Nu ___ Da __
Manifesta cruzime fata de alti oameni sau animale Nu ___ Da __
Este neatent Nu ___ Da __
Are probleme in a-si concentra atentia Nu ___ Da __
Este agitat Nu ___ Da __
Face greseli din neatentie Nu ___ Da __
Ii este dificil sa se joace in liniste Nu ___ Da __
Are schimbari frecvente de dispozitie Nu ___ Da __
Este usor de frustrat Nu ___ Da __
Are dificultati in a-si gestiona furia Nu ___ Da __
Are tulburari de alimentatie Nu ___ Da __
Are frici/fobii Nu ___ Da __
Are halucinatii Nu ___ Da __
A suferit o trauma Nu ___ Da __
Statut curent
220
Exista vreo diferenta fata de notele din anii trecuti? Nu ___ Da __
Daca da, explicati: ______________________________________________
Istoric scolar
A avut copilul dificultati sau a beneficiat de servicii de educatie speciala intr-una din
urmatoarele perioade? Daca da, explicati.
Gradinita Nu ___ Da __
Clasele 1-3 Nu ___ Da __
Clasele 4-6 Nu ___ Da __
Clasele 7-8 Nu ___ Da __
Liceu Nu ___ Da __
In prezent, are copilul un serviciu sau este implicat intr-un program vocational?
Nu ___ Da __
Daca da, cine este angajatorul? _____________________________________________
Ocupatia copilului: ________________________________________________________
Ore lucrate pe saptamana: ___________________________
221
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
Scopul acestui chestionar este obtinerea unei mai bune intelegeri a functionarii academice
si sociale a copilului numit mai jos. Va rugam sa raspundeti cu cat mai multa acuratete
posibil urmatoarelor intrebari. Odata completat, va rugam trimiteti acest chestionar catre
_________________________________________________________.
222
Are copilul dizabilitati de invatare? Nu ___ Da ___
Daca da, care sunt acestea? _______________________________________
Primeste copilul monitorizare sau suport special? Nu ___ Da ___
Daca da, descrieti: _______________________________________________
Participa copilul la un program de educatie individuala? Nu ___ Da ___
A beneficiat vreodata de o examinare speciala in scoala? Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: _______________________________________________
Care a fost cea mai mare nota obtinuta de copil in ultima vreme? _________
Care a fost cea mai mica nota? _________
Care considerati ca sunt domeniile de invatare in care copilul se descurca cel mai bine si
cel mai greu? ____________________________________________________________
Cati prieteni are copilul in scoala? Multi ___ Cativa ___ Niciunul ___
Va ingrijoreaza relatiile sociale ale copilului? Nu ___ Da ___
Daca da, explicati: _______________________________________________
Va rugam completati urmatorul camp cu orice alta informatie despre copil care ar putea fi
utila: _________________________________________________________________
223
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
40.4. Formular pentru evaluarea copilului de catre profesionisti in domeniul
sanatatii mintale
Recomandari referitoare la obtinerea de informatii de la alti profesionisti pot
fi gasite in capitolul 4. Acest formular poate fi reprodus.
Copilul numit mai sus mi-a fost trimis spre evaluare/tratament. Va rugam completati acest
formular cu cat mai multa acuratete posibil. Daca doriti sa luati legatura cu mine pentru a
afla mai multe informatii, adresa si telefonul meu sunt urmatoarele:
Adresa mea: _____________________________________________________________
224
Care considerati ca este principala dificultate a acestui copil? ______________________
_______________________________________________________________________
I s-a pus copilului in trecut sau in prezent vreun diagnostic conform DSM-IV TR?
Nu ___ Da ___
Daca da, specificati:
Axa I: _________________________________________
Axa II: ________________________________________
Axa III: ________________________________________
Axa IV: ________________________________________
Axa V: _________________________________________
Va rugam specificati orice alta informatie despre copil care ar putea fi utila: _______
_____________________________________________________________________
Va rugam descrieti rezultatele relevante ale examinarilor la care a fost supus copilul
(evaluare psihiatrica, psihologica, medicala sau neurologica): _____________________
225
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
226
9. Prietenii mei sunt de parere ca eu _________________________________________.
10. Cand ma gandesc la viitorul meu, ________________________________________.
11. Ceea ce imi place cel mai mult la corpul meu _______________________________.
12. Majoritatea tatilor _____________________________________________________.
13. Nimeni nu stie ________________________________________________________.
14. Ceea ce imi place cel mai mult la fete este _________________________________.
15. Ceea ce imi displace la scoala ___________________________________________.
16. Viata mea ar fi mai buna daca ___________________________________________.
17. Tatal meu ___________________________________________________________.
18. Ceea ce imi displace la corpul meu _______________________________________.
19. Majoritatea mamelor __________________________________________________.
20. Cred ca majoritatea baietilor sunt ________________________________________.
21. Cred ca majoritatea fetelor sunt _________________________________________.
22. Daca as avea doar o dorinta, ____________________________________________.
23. Cand sunt impreuna cu familia mea, ______________________________________.
24. Mi-as dori ca mama si tatal meu sa _______________________________________.
25. Cand vad ca altii se descurca mai bine ca mine, _____________________________.
26. In viitor, mi-ar placea sa fiu _____________________________________________.
27. Ma simt vinovat atunci cand _____________________________________________.
28. Mi-as dori sa uit ______________________________________________________.
29. Alti copii cred despre mine ca sunt _______________________________________.
30. Familia mea _________________________________________________________.
31. Cel mai bine invat ____________________________________________________.
32. Scoala este __________________________________________________________.
33. Profesorii mei sunt ____________________________________________________.
34. Munca mea a fost _____________________________________________________.
35. Ma intristez atunci cand ________________________________________________.
36. Cel mai mult ma bucur atunci cand _______________________________________.
37. Cand sunt impreuna cu alti oameni, ______________________________________.
38. Adultii sunt __________________________________________________________.
39. Sunt nervos atunci cand ________________________________________________.
40. Sunt fericit atunci cand _________________________________________________.
227
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
228
DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI SI PERFORMANTEI SCOLARE
PREZENTE
1. Calitati personale
Acest elev este capabil sa _______________________________________________.
El/ea poate manifesta foarte bune ________________________________________.
El/ea s-a dovedit a fi ___________________________________________________.
1. Coordonare motorie fina si generala (miscari corporale, echilibru, desen, scris etc.):
Acest elev are o coordinare motorie generala buna/slaba.
El/ea este/nu este un bun sportiv.
Productia sa grafomotorie este ________________________________________.
In cadrul activitatilor artistice, el/ea isi manifesta abilitatea sa _______________.
Elevul este dreptaci/stangaci si tine in mana creionul in felul urmator: ________.
229
Observatiile mele sugereaza ca acestui elev ii este cel mai comfortabil sa invete,
atunci cand materialul este prezentat verbal/vizual/didactic/in cadrul unei dezbateri/in
grupuri mici/multisenzorial.
Atunci cand ii este prezentat un material care contine mai multe etape, el/ea isi pierde
concentrarea/nu poate procesa informatia/se raporteaza la material intr-o maniera
dezorganizata/nu poate gestiona ____________________________________.
El/ea pare sa aiba dificultatile cele mai mari la urmatoarele tipuri de sarcini: _____
______________________________________________________________________.
4. Abilitati lingvistice:
a. Limbaj expresiv:
In clasa, acest elev isi foloseste abilitatea verbala pentru a _________________.
Abilitatile sale lingvistice se afla/nu se afla la nivelul asteptat pentru un copil
de varsta sa, intrucat _______________________________________________.
b. Abilitati referitoare la limbajul scris:
Scrisul acestui student tinde sa fie _____________________________________.
Structura propozitiilor este ___________________________________________
si intelegerea procesului de a scrie este ________________________________.
Scrisul constituie/nu constituie o dificultate pentru elev, intrucat _____________
_________________________________________________________________.
c. Abilitatea de a indeplini instructiuni simple si complexe:
Instructiunile verbale pun/nu pun probleme acestui elev.
Atunci cand are de-a face cu instructiuni scrise, el/ea reactioneaza in mod tipic
prin ____________________________________________________________.
5. Abilitati matematice:
a. Abilitati de calcul:
Abilitatile de calcul ale acestui elev pot fi descrise ca ______________________.
Operatiile de baza (adunare, inmultire) sunt automatizate/neautomatizate.
In ceea ce priveste problemele a caror rezolvare presupune mai multe etape,
el/ea dovedeste ___________________________________________________.
b. Abilitati de rezolvare a problemelor:
230
Abilitatile de rezolvare a problemelor ale acestui elev pot fi descrise ca _______
____________, din cauza ___________________________________________.
7. Abilitati de socializare:
a. In grup:
In situatii de grup, comportamentul tipic al elevului poate fi descris ca ________
__________________________.
b. Cu covarstnicii:
Acest elev are multi/putini/cativa prieteni.
Comportamentele sale de joc pot fi descrise ca __________________________.
c. Cu adultii:
Cu adultii, elevul are tendinta sa ______________________________________.
Comportamentul sau in interactiunile individuale cu adulti este in mod tipic ____
___________________________.
In prezenta covarstnicilor, comportamentul sau fata de adulti este adesea _____
___________________________.
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
231
Plan de gestionare a comportamentului
Comportamente problematice:
1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.
Masuratori initiale:
1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.
232
1. ____________________________________________________________________.
2. ____________________________________________________________________.
3. ____________________________________________________________________.
4. ____________________________________________________________________.
5. ____________________________________________________________________.
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor cartii numai pentru utilizare in scopuri personale (a se vedea
pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
40.8. Note referitoare la progresul psihoterapiei
A se vedea sectiunea 35.6. pentru informatii despre notele referitoare la progresul
terapiei si pentru un exemplu de formular completat. Acest formular poate fi reprodus.
233
Note referitoare la progresul psihoterapiei
Observatii clinice:
Diagnostic:
Axa I:
Axa II:
Axa III:
Axa IV:
Axa V (GAF):
Plan de tratament (specificati problemata vizata/obiectivul/interventia, tema pentru acasa,
data urmatoarei consultatii, colaborari etc.):
234
_________________________ ______________
Semnatura terapeutului Data
Din Manual de scriere a rapoartelor pentru clinicienii care lucreaza cu copii de Ellen
Braaten. Copyright 2007, editura Guilford Press. Fotocopierea acestui formular este
permisa cumparatorilor acestei carti numai pentru utilizare in scopuri personale (a se
vedea pagina referitoare la drepturile de autor pentru mai multe detalii).
235
236