Paulownia apare în Europa la începutul anilor 1800, arbore împortat de către
Compania Olandeza a Indiilor Orientale. Numele plantei îsi are originea în Rusia, în onoarea fiicei tărului Pavel I (1818), Ana Pavlovna, numindu-se și “Copacul Prințesei”. In antica Japonie era o plantă care nu lipsea din grădinile oricărei familii, fiind considerată purtătoare de noroc, fiind cunoscută cu numele de “Copacul păsării Phoenix”, datorită puterii de regenerare după fiecare tăiere. Paulownia, este soluția viitorului în silvicultură, care înlocuiește frumoasele păduri de altădată tăiate fară milă din cauza lipsurilor, a indiferenței sau pur și simplu pentru îmbogățirea multora. Această plantă datează încă din anul 1049 î.d.Hr. și o găsim înregistrată în Asia ca producție de lemn de înaltă calitate pentru construirea bărcilor și caselor de locuit. In China sunt plantate cca 3 milioane de ha în ultimii 60 de ani. Datorită distrugerii pădurilor în mod abuziv și a necesarului de lemn pe plan mondial, Paulownia este alternativa care oferă lemn de calitate în timp optim începând cu al 3-4-lea an pentru biomasă și anii 5-10 pentru lemn de construcție, ceea ce altă specie de arbore nu poate oferi. Absoarbe foarte bine nitrații din sol și dioxidul de carbon din aer, oferind prospețime și tandrețe prin aspectul și comportamentul său. Datorită elasticității sale poate fi plantată ca perdea împotriva vântului, viscolului pe marginea șoselelor, aeroporturilor, protecția satelor izolate din câmp deschis (rezistă la peste 80km/h viteza vantului fără să se rupă). Cercetările efectuate pe această "nouă" specie lemnoasă, în ultima perioadă de timp, au avut ca principal scop, crearea unei clone cu cea mai bună performanță din punct de vedere al potenţialului productiv, materialul parental fiind destul de heterogen și fiind reprezentat doar de specii pure. De la utilizarea inițială a acestora, s-a trecut la hibridarea dintre diferite specii și la individualizarea clonelelor cu cele mai bune performanțe din punct de vedere cantitativ şi calitativ și înregistrarea oficială a acestora. Așa cum am amintit anterior, până în prezent există câteva clone disponibile, unele dintre acestea fiind mai potrivite pentru producția de biomasă, în timp ce altele sunt potrivite pentru producția de lemn. În ceea ce privește această ultimă destinație, în ciuda faptului că specia are o creștere foarte rapidă, recoltarea tulpinilor depinde de tipul de lemn pe care dorim să îl obținem, adică dimensiunea acestuia la cubaj. Din diferitele experimente efectuate, s-a observat că schema de plantare recomandată în mod curent (4 m x 4 m), nu este cea care duce la obţinerea unui lemn de cea mai bună calitate: de fapt se știe că creșterea biomasei plantei este, în anumite limite, direct proporțională cu spațiul în care se dezvoltă sistemul radicular și cantitatea de radiație solară pe care planta o poate intercepta; şi nu numai atât, ci și calitatea lemnul ar fi influențată pozitiv de creșterea acestor parametri. Alţi doi factori, direct implicaţi în obţinerea unui lemn superior sub aspect cantitativ şi calitativ sunt: consumul optim de elemente nutritive (macro şi microelemente) şi consumul optim de apă. În acest context se înscrie şi prezentul proiect de diplomă pentru întocmirea căruia au efectuat o serie de determinări dendrometrice în vederea stabilirii gradului de influenţă a schemei de plantarea şi a celor de fertilizare asupra principalilor parametrii biometrici care redau valoarea din punct de vedere al calităţii lemnului la specia Pauownia ssp., clona Cotevisa 2.