INTRODUCERE

Paulownia apare în Europa la începutul anilor 1800, arbore împortat de către

Compania Olandeza a Indiilor Orientale. Numele plantei îsi are originea în Rusia, în onoarea
fiicei tărului Pavel I (1818), Ana Pavlovna, numindu-se și “Copacul Prințesei”. In antica
Japonie era o plantă care nu lipsea din grădinile oricărei familii, fiind considerată purtătoare de
noroc, fiind cunoscută cu numele de “Copacul păsării Phoenix”, datorită puterii de regenerare
după fiecare tăiere.
Paulownia, este soluția viitorului în silvicultură, care înlocuiește frumoasele păduri de
altădată tăiate fară milă din cauza lipsurilor, a indiferenței sau pur și simplu pentru îmbogățirea
multora. Această plantă datează încă din anul 1049 î.d.Hr. și o găsim înregistrată în Asia ca
producție de lemn de înaltă calitate pentru construirea bărcilor și caselor de locuit. In China
sunt plantate cca 3 milioane de ha în ultimii 60 de ani.
Datorită distrugerii pădurilor în mod abuziv și a necesarului de lemn pe plan mondial,
Paulownia este alternativa care oferă lemn de calitate în timp optim începând cu al 3-4-lea an
pentru biomasă și anii 5-10 pentru lemn de construcție, ceea ce altă specie de arbore nu poate
oferi. Absoarbe foarte bine nitrații din sol și dioxidul de carbon din aer, oferind prospețime și
tandrețe prin aspectul și comportamentul său.
Datorită elasticității sale poate fi plantată ca perdea împotriva vântului, viscolului pe
marginea șoselelor, aeroporturilor, protecția satelor izolate din câmp deschis (rezistă la peste
80km/h viteza vantului fără să se rupă).
Cercetările efectuate pe această "nouă" specie lemnoasă, în ultima perioadă de timp,
au avut ca principal scop, crearea unei clone cu cea mai bună performanță din punct de vedere
al potenţialului productiv, materialul parental fiind destul de heterogen și fiind reprezentat
doar de specii pure.
De la utilizarea inițială a acestora, s-a trecut la hibridarea dintre diferite specii și la
individualizarea clonelelor cu cele mai bune performanțe din punct de vedere cantitativ şi
calitativ și înregistrarea oficială a acestora.
Așa cum am amintit anterior, până în prezent există câteva clone disponibile, unele
dintre acestea fiind mai potrivite pentru producția de biomasă, în timp ce altele sunt potrivite
pentru producția de lemn.
În ceea ce privește această ultimă destinație, în ciuda faptului că specia are o creștere
foarte rapidă, recoltarea tulpinilor depinde de tipul de lemn pe care dorim să îl obținem, adică
dimensiunea acestuia la cubaj.
 Din diferitele experimente efectuate, s-a observat că schema de plantare recomandată
în mod curent (4 m x 4 m), nu este cea care duce la obţinerea unui lemn de cea mai bună
calitate: de fapt se știe că creșterea biomasei plantei este, în anumite limite, direct
proporțională cu spațiul în care se dezvoltă sistemul radicular și cantitatea de radiație solară
pe care planta o poate intercepta; şi nu numai atât, ci și calitatea lemnul ar fi influențată
pozitiv de creșterea acestor parametri.
Alţi doi factori, direct implicaţi în obţinerea unui lemn superior sub aspect cantitativ şi
calitativ sunt: consumul optim de elemente nutritive (macro şi microelemente) şi consumul
optim de apă.
În acest context se înscrie şi prezentul proiect de diplomă pentru întocmirea căruia au
efectuat o serie de determinări dendrometrice în vederea stabilirii gradului de influenţă a
schemei de plantarea şi a celor de fertilizare asupra principalilor parametrii biometrici care
redau valoarea din punct de vedere al calităţii lemnului la specia Pauownia ssp., clona
Cotevisa 2.